introducere 1. ce este psihologia omul simte, gândeşte, voieşte şi face.

se supără sau se bucură, se întreabă despre rostul lucrurilor şi încearcă să le schimbe conform scopurilor sale. Îi place sa fie împreuna cu alţii, dar are şi momente când prefera sa fie singur. când vine pe lume, nu ştie nimic, nu vorbeşte şi este complet neajutorat, dar învăţa să vorbească, să se comporte, să acţioneze şi să-şi poarte singur de grijă. dar fiecare simte, gândeşte, voieşte şi face, comunică şi intră în relaţii cu alţi în felul său personal, pentru că fiecare om este o personalitate distinctă, cu însuşiri proprii care îl deosebesc de alţi oameni. a simţi, a gândi, a voi, a face, a comunica şi a fi împreună cu alţii, precum şi însuşirile fiecărei persoane sunt manifestări ale psihicului uman. • psihicul este o modalitate prin care omul există ca fiinţă în acelaşi timp biologică şi socială, deci ca fiinţă biosocială iar ca fiinţă bio-psiho-socială, omul este personalitate. psihicul său îi asigura omului adaptarea la condiţiile mediului, prin comportamente care depind atât de schimbările din mediu, cât şi de condiţiile interne specifice ale individului respectiv. • comportamentul este o reacţie vizibilă, observabilă. vom da câteva exemple de comportamente: vorbirea, rezolvarea unei probleme, fuga din faţa primejdiei. exteriorizarea simţirii, a gândirii, a voinţei precum şi activitatea, fie ea joc,

învăţare, munca sau creaţie, sunt de asemenea comportamente. Întotdeauna comportamentul este subiectiv, în sensul că, prin comportamentul său, individul răspunde la o situaţie aşa cum o trăieşte şi o înţelege el, în funcţie de propria experienţa şi de însuşirile sale de personalitate. de aceea, în aceeaşi situaţie indivizi diferiţi pot să aibă răspunsuri sau reacţii diferite. să ne gândim, de exemplu, la următoarea situaţie: într-o clasa de elevi, se cere sa se răspundă în scris prin "dĂ sau "nu" la următoarea întrebare: "este bine ca uniforma şcolară sa fie obligatorie?" este imposibil să se obţină numai răspunsuri afirmative sau numai răspunsuri negative. fiecare va răspunde în funcţie de criteriile după care se conduce, de modul său de a judeca lucrurile, de experienţa şi gustul sau. un alt exemplu care demonstrează că suntem subiectivi ar putea fi următorul: dacă luam în mână un obiect mic de fier în greutate de 1 kg şi o pungă cu lână cântărind 1 kg, avem impresia ca punga cu lâna este mai uşoară, deşi cele doua obiecte sunt egale ca greutate. omul este în acelaşi timp fiinţă naturala (biologică), prin genetica sa moştenită la naştere, şi fiinţă care se formează şi se dezvolta în mediul social-cultural uman. deci psihicul său are atât origine naturala, cât şi origine a-şi social-culturala, căci omul trăieşte între oameni şi asimilează de la aceştia cunoştinţe, moduri de a se comporta şi manifesta simţirea, moduri de a face, valori după care se conduce. În procesul de formare a psihicului uman limba, ca instrument de comunicare, este esenţială. vom spune ca prin psihicul sau omul cunoaşte (ştie), face şi

se conduce după valori. psihicul se manifesta prin procese psihice (gândire, memorie, afectivitate etc.), prin stări psihice (starea de conştienţă sau de inconştienţă, buna sau proasta dispoziţie etc.) şi prin însuşiri psihice (însuşiri temperamentale, caracter, nivel de creativitate etc.). la omul concret psihicul este chiar personalitatea sa, care se formează, se dezvoltă şi manifestă în societate prin relaţiile interpersonale. obiectul de studiu al psihologiei este psihicul omului ca fiinţă bio-psiho-socială. Încă din antichitate, marii gânditori s-au preocupat de problema spiritului, şi-au pus întrebarea dacă omul este numai corp sau şi frumosul. de exemplu, pentru a arăta diferitele trepte la care omul poate să ajungă în cunoaşterea adevărului, platon a creat, în dialogul republica, mitul peşterii, pe care îl vom prezenta pe scurt: să presupunem că o mulţime de oameni sunt înlănţuiţi cu faţa spre interiorul unei peşteri, încă de la naştere. din spatele lor, nişte "păpuşari" proiectează pe peretele peşterii păpuşi care sunt copii ale lucrurilor. cei înlănţuiţi vad umbrele acelor păpuşi. să presupunem că unii dintre cel înlănţuiţi reuşesc să întoarcă privirea spre ieşire. Întâi vor fi orbiţi de lumina focului din spatele păpuşilor. Încetul cu încetul se vor obişnui cu acea lumina şi vor vedea păpuşile. cât de mare este deosebirea dintre ceea ce vad acum şi lanţurile şi umbrele pe care le văzuseră în timpul înlănţuirii! unii mai cutezători vor rupe vor urca cu greu spre ieşirea din peştera. ajunşi suflet, prin care cunoaşte adevărul, binele şi se

afara, vor fi orbiţi de lumina zilei. cu timpul se vor obişnui şi atunci vor vedea lucrurile ale căror copii sunt păpuşile proiectate în peştera. dar cât de mare este deosebirea dintre cal şi păpuşa care îl reprezintă cine va reuşi sa privească în soare, va vedea ideea de bine. termeni de reţinut: psihic, comportament, comportament subiectiv structura şi dezvoltarea personalităţii senzaŢiile 1. l. definirea şi caracterizarea generală a senzaţiilor • senzaţiile sunt procese psihice senzoriale elementare de cunoaştere a însuşirilor concrete, luate separat, ale obiectelor, când acestea stimulează receptorul unul singur organ de simţ. de exemplu, atingând zăpada, o simţim rece. termenul senzaţie denumeşte procesul de semnalizare prin simţuri şi, în acelaşi timp, rezultatul acestui proces, adică imaginea primară a însuşirilor concrete ale obiectelor. de exemplu, senzaţie de acru, senzaţie de roşu etc. orice obiect este o sinteza de mai multe însuşiri concrete, iar senzaţiile reflectă astfel de însuşiri separate. de exemplu, zăpada are însuşirile concrete "albă", "rece", "moale". ochiul ne dă doar senzaţia de alb. modalităţi senzoriale senzaţii vizuale. sunt produse de undele electromagnetice cu lungimea de unda cuprinsă între 390-800 milimicroni. dacă obiectul reflecta în proporţii egale undele din spectrul 390 - 800 milimicroni, atunci avem senzaţia de alb; dacă obiectul reflecta undele selectiv, vom avea senzaţia culorii respective. bastonaşele din retina sunt specializate pentru lumina diurnă,

iar conurile pentru lumina cromatică (culori). proprietăţile culorilor: 1) luminozitate. cu cât reflectă mai multă lumină, cu atât culoarea este mai strălucitoare. 2) tonalitatea cromatică este determinată de lungimea de unda care predomină. de exemplu, dacă predomină lungimi de circa 600 milimicroni, avem culoarea roşu. 3) saturaţia. cu cât lungimile de unda reflectate sunt mai omogene, cu atât culoarea este mai pura (mai saturată). din combinarea celor trei proprietăţi, rezultă o gamă foarte diversă de însuşiri vizuale ale obiectelor, deci posibilitatea de a le identifica şi cromatică şi discrimina. exista o corelaţie între ambianţa stările sufleteşti. de exemplu, culorile închise

provoacă tristeţe, iar cele deschise optimism. oamenii se deosebesc între ei şi după preferinţa lor pentru anumite culori. imagini consecutive. reprezintă perseverarea senzaţiei câteva momente şi după ce stimularea a încetat. pe acest

fenomen se bazează perceperea filmelor la cinematograf. senzaţii auditive. sunt produse de vibraţii ale obiectelor. undele sonore cu frecvenţa între 16-20 cicli pe secunda şi 20 000 cicli pe secundă sunt stimulii pentru senzaţiile auditive, în care sunt reflectate următoarele caracteristici ale undelor sonore: a) amplitudinea, care dă intensitatea sunetului; b) frecvenţa, care dă înălţimea sunetului; c) forma undei, care dă timbrul. timbrul este determinat de natura sursei sonore (vioară, corn, voce omeneasca etc.). undele periodice produc sunete numite

muzicale, iar cele neperiodice produc zgomote. senzaţiile auditive au un rol important în învăţarea vorbirii (auzul fonematic). senzaţii cutanate. iau naştere ca urmare a stimulării receptorilor din piele şi sunt de mai multe feluri: a) senzaţiile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intrăm în contact prin ele obţinem informaţii despre consistenţă, duritatea, asperitatea obiectelor. cea mai ridicată sensibilitate tactila se află pe suprafaţa limbii, pe buze şi pe vârful degetelor, iar cea mai scăzuta pe frunte şi spate. aceste senzaţii sunt foarte importante deoarece, în interacţiune cu cele kinestezice, contribuie la cunoaşterea caracteristicilor spaţiale ale obiectelor: formă, mărime, relief. activitatea manuală, inclusiv scrierea nu este posibilă fără ele. b) senzaţii termice iau naştere datorita diferenţei dintre temperatura corpului şi temperatura din mediu. senzaţii olfactive. sunt determinate de natura chimică a substanţelor, senzaţiile stimulii lor ne fiind substanţele volatile; sunt importante pentru că olfactive reglează apetitul. de asemenea, avertizează asupra prezenţei

substanţelor periculoase şi au o tonalitate afectivă accentuată. senzaţii gustative. sunt determinate de caracteristicile chimice ale substanţelor solubile în salivă. există 4 gusturi fundamentale: dulce, acru, sărat şi amar; o mare diversitate de gusturi iau naştere din combinarea acestora. În corelaţie cu senzaţiile olfactive, de temperatură şi vizuale, contribuie la reglarea apetitului. ca şi celelalte senzaţii au şi tonalitate afectivă (gusturi plăcute sau gusturi neplăcute):

senzaţii interne. receptorii se afla în vase de sânge, esofag, stomac, căi respiratorii, inimă etc. ele ne informează despre modificările din interiorul corpului şi au importantă pentru supravieţuire: senzaţiile de foame, sete, greaţă, palpitaţii, asfixie, apăsare etc. senzaţii de echilibru. receptorii se află în labirintul nonauditiv (vestibul şi canale semicirculare). informează despre poziţia corpului în raport cu centrul lui de greutate, despre mişcările capului, despre accelerarea, încetinirea mişcării corpului pe verticală, despre mişcări de rotaţie. temă 1) completaţi spaţiile libere folosind termeni care însuşiri separate, sesizabile prin organe de simt: fulgul de zăpadă este 2) toate acestea le-aţi ştiut de când v-aţi născut? senzaţii kinestezice (de mişcare). receptorii se afla în muşchi, tendoane şi articulaţii (proprioceptori). toate mişcările, inclusiv cele implicate în vorbire şi scriere, sunt coordonate de scoarţa cerebrala pe baza informaţiilor venite de la proprioceptorli respectivi. tulburările sensibilităţii kinestezice au ca efect pierderea capacităţii de a coordona mişcările. 1 .2. legi ale sensibilităţii prin sensibilitate, vom înţelege capacitatea reactivă a organelor de simţ. există sensibilitate absolută, corespunzând pragului senzorial absolut, şi sensibilitate diferenţială, corespunzând pragului senzorial diferenţial. legea pragului absolut minim • pragul absolut minim este valoarea minimă necesară a indică

stimulului pentru a produce o senzaţie specifică. de exemplu, pentru a produce o senzaţie vizuala, pragul este 2-3 cuante; pentru auz, pragul este 16-20 cicli pe secundă. legea pragului absolut maxim • pragul absolut maxim este valoarea maximă a stimulului permisă de funcţionarea organului de simţ. dincolo de pragul maxim, nu se mai produce o senzaţie specifica, ci senzaţia de durere. senzaţiile de durere au rolul de a proteja organismul faţă de stimulii primejdioşi pentru viaţă, pentru integritatea organismului. de exemplu, ştiut fiind că lepra distruge sensibilitatea la părţile afectate, în spitalele pentru leproşi, bolnavii trebuie supravegheaţi foarte atent căci pot să se mutileze datorită unor arsuri, tăieturi etc. la picioare, la mâini. el nu mai au senzaţii de durere. legea pragului diferenţial • pragul diferenţial este valoarea cu care trebuie să varieze în plus sau în minus un stimul pentru a produce o senzaţie deosebită. de exemplu, ce diferenţă de înălţime este necesara între doua sunete pentru ca persoana respectiva să sesizeze ca sunt diferite, că nu aude acelaşi sunet? oamenii se deosebesc între el în ceea ce priveşte sensibilitatea diferenţială. muzicienii au un prag diferenţial auditiv scăzut, deci o sensibilitate diferenţială auditiva înaltă (mare). pictorii au o foarte înaltă sensibilitate diferenţială vizuală. O persoană cu sensibilitatea diferenţiala auditivă scăzută

are dificultăţi în învăţarea vorbirii şi scrierii. termeni de reţinut: senzaţii vizuale, senzaţii auditive, senzaţii cutanate, senzaţii~ tactile, senzaţii termice, senzaţii gustative, senzaţii olfactive, senzaţii interne, senzaţii de echilibru, senzaţii kinestezice, sensibilitate, prag absolut minim, prag absolut maxim, prag diferenţial. percepŢia 2.1. definirea şi caracterizarea generala a percepţiei sa ne gândim la un copac. forma, mărimea, culoarea frunzelor, asperitatea şi alte însuşiri formează împreuna copacul şi îl caracterizează. În timp ce prin senzaţii luam cunoştinţă despre însuşiri izolate ale acestui obiect, prin percepţie avem imaginea lui integrală. • percepţia este procesul psihic senzorial prin care cunoaştem obiectul, în totalitatea însuşirilor concrete, când acestea acţionează asupra organelor de simţ. fig. 1. un model schematic al percepţiei (inspirat după j. plaget) simbolurile se vor citi astfel: m - obiectul perceput; m' imaginea lui m păstrată în memorie din cursul perceperii anterioare a obiectului; m" - imaginea perceptivă actuală; a, b, c - însuşiri intuitive ale obiectului percepţiei; a', b', c' - însuşirile intuitive păstrate în memorie; Ă, b", c" - însuşiri intuitive în imaginea perceptivă actuală; săgeţile duble între literele a, b, c indică faptul ca însuşirile respective nu pot fi separate în real, formând o structura perceptivă; săgeţile cu un singur sens între literele m, m', m" exprima procesul percepţiei actuale. fazele procesului perceptiv

condiţia este de a fi depăşit pragul diferenţial minim. ci şi personal. pentru a fi detectat obiectul. vorbim de „apărare perceptivă”. focalizarea atenţiei în cursul examinării unor figuri . obiectul este diferenţiat de altele din câmpul perceptiv. "procesul de percepţie (care este baza cogniţiei) nu este numai veridic. o facem din cauza „stării de pregătire perceptivă” . fig. interpretarea. toate aceste procese au fost stabilite în mod experimental" (gordon w. În această fază. 2. ci răspunde trebuinţelor fiecărul individ. se dă semnificaţie obiectului. discriminarea. ea trebuie sa fie adevărată. au importanţă mare experienţa trecută de cunoaştere şi limbajul. identificarea consta în recunoaşterea obiectului. dar nu este o reflectare ca în oglindă. se sesizează prezenţa obiectului în câmpul perceptiv. percepem dintr-o privire toate imaginile? nu. percepţia ne oferă cunoştinţe verificabile. când blocam informaţiile neplăcute ("orb este numai acela care nu vrea sa vadă"). când percepem rapid probleme importante pentru noi (ca numele nostru). când dizolvam informaţia noua în semnificaţiile cunoscute. vorbim de vigilenţa perceptivă. iar noile experienţe perceptive se integrează în cele trecute. legi ale percepţiei legea selectivităţii procesului perceptiv urmăriţi figura 2.detecţia. allport. pentru discriminarea obiectului. structura şi dezvoltarea personalităţii). este necesar să se depăşească pragul minim absolut.

factori subiectivi (ţin de cel care percepe): semnificaţia pentru persoana respectiva. iii). neurophysiology. selectivitatea procesului perceptiv constă în aceea ca nu se percep cu aceeaşi claritate toate obiectele din câmpul perceptiv. în handbook of psychology l. . • elementul perceput clar este obiectul percepţiei. celelalte din câmp reprezentând fondul percepţiei.factori care ţin de obiectul percepţiei: mişcarea obiectului. teuber. priviţi figura 3. temă indicaţi factori al selectivităţii procesului perceptiv implicaţi în reclame. obiect şi fond al percepţiei • totalitatea elementelor aflate în câmpul vizual formează câmpul percepţiei. 1960. conturare speciala. ce litere sunt? le-aţi identificat reconstruind obiectul ca întreg pe baza unor aspecte importante prezente şi acum şi care fac parte din structura modelului . (vezi: stare apărare de pregătire perceptivă.amestecate (după h. perceptivă). reclamele se bazează pe factori ce ţin de obiectul percepţiei. numai un anumit aspect sau un obiect fiind obiect al percepţiei. vigilenţă perceptivă. contrast. experienţa anterioară. l. vol. legea integralităţii imaginii perceptive fiecare categorie de obiecte are anumite elemente în alcătuirea lor care sunt de nelipsit. factorii de care depinde selectivitatea sunt de două categorii: . indicare verbala.cod păstrat din experienţa . definitorii.

discriminare. se manifestă în anumite limite de distanţă şi unghi de înclinare faţă de perpendiculara privirii pe obiect. interpretare. noaptea vedem iarba tot verde. termeni de reţinut: proces perceptiv. (până la un metru şi un unghi de 10 grade). constanţa formei. constanta mărimii. de exemplu. aceasta pentru că la perceperea mărimii participă şi analizatorul kinestezic. totuşi. cereţi-le să deseneze ce vad: a) când creşte distanţa şi se modifica unghiul. pentru distante de până la 18 metri. faze ale procesului perceptiv. percepem obiectele la mărimea lor reala.). de asemenea. pătrat. obiect al percepţiei. detecţie. câmp perceptiv. de iluminaţie. totuşi percepem obiectele ca relativ nemodificate. temă daţi subiecţilor să privească figuri geometrice (cerc. b) când distanţa rămâne constanta şi se modifică unghiul. de unghi de privire. este importantă.trecută). fond al percepţiei. integralitatea imaginii perceptive. exista şi constanţa culorii. la identificare a contribuit şi cuvântul "litere". identificare. constanţe perceptive. selectivitate a procesului perceptiv. micşorându-se când distanta creşte. mărimea imaginii pe retină variază în funcţie de distanţă. constanţe perceptive deşi pot exista variaţii de distanţă. experienţa anterioara (la copiii de 7-8 ani constanţa mărimii este mai puţin formată decât la adulţi). variaţi distanţa şi unghiul de privire din 10 în 10 grade. care se explică prin experienţa anterioară. imagine perceptivă. . dreptunghi etc..

percepţia timpului şi percepţia mişcării. un rol important îl are experienţa cu obiectele. simultaneitate. ritmuri organice (puls . anotimpuri etc. se pot percepe însuşiri spaţiale ale obiectelor: forma.prezent . minut. este importantă contribuţia limbajului. cosmic (repetabilitatea fenomenelor naturale zi .). În perceperea caracteristicilor spaţiale. auditivă. nici timpul nu poate fi perceput ca atare. kinestezică. dimensiuni. percepţia spaţiului. spaţiul ca atare. b) sistem biologic .cicluri de viaţă. distante. durată. zi. experienţa trăită este foarte importanta pentru că fragmentează continuumul temporal obiectiv măsurabil (secunda. fiind infinit. ora. succesiune. rolul esenţial îl are văzul. forme complexe ale percepţiei formele complexe ale percepţiei sunt percepţia spaţiului. în unele cuvinte (prepoziţii. În acest sens. tactilă.discontinuitate. un argument este şi cel adus de experienţele făcute de fantz (1961): sugarilor le place sa privească mai curând sferele decât discurile cu acelaşi diametru. constanţa culorii. care face posibilă axa trecut . percepţia timpului. constanţa mărimii. an etc. percepţia caracteristicilor spaţiale se realizează prin mai multe modalităţi senzoriale: vizuala. de asemenea. se pot percepe doar caracteristici temporale ale evenimentelor: continuitate . fiind infinit. 2.2. adverbe) fiind fixate relaţii spaţiale. nu poate fi perceput.noapte. mărime.constanţa formei.viitor.) sisteme de referinţă pentru timp: a) sistem fizic. percepţia timpului presupune memoria. relief etc. care duce la fixarea de etaloane prin învăţare. poziţie relativă.

imaginea care urmează se suprapune pe cea dinainte. calitatea plăcută sau neplăcută a evenimentelor etc.cultural . veghe-somn etc. temă fie situaţiile de mai jos.digestie. timpul subiectiv se "dilată" sau se "contractă" în funcţie de anumiţi factori: cantitatea de evenimente pe fragmentul de timp. sunt necesare: schimbare de poziţie şi schimbare de viteză. b) lecţie antrenanta în clasa. f) aştepţi ziua ta când vei primi un cadou deosebit. În proiecţia cinematografica. percepem mişcare continuă. metabolism. istorică etc. spuneţi dacă în cazul dumneavoastră timpul se dilata sau se contracta: a) lecţie monotona în clasa. e) aştepţi un examen. fiind date minimum 20 de imagini statice pe secunda. percepţia interpersonală (intercunoaşterea) este un proces central în comunicarea interpersonală extralingvistică. este foarte importantă contribuţia văzului . conştiinţa. care presupune spaţiu-timp.imagini succesive: o imagine nu dispare imediat ce dispare stimulul. pentru fiecare. obiectul percepţiei interpersonale este constituit de însuşirile manifeste .) c) sistem social . d) eşti la discoteca. percepţia mişcării pentru a percepe mişcarea. durata cu mai mare precizie se percepe numai durata de la 1/100 s la 2 s.instrumente de măsurare a timpului. c) înveţi lecţii.

apare în urma unei experienţe personale. conduite relaţionale. ducând la cunoaşterea profunda. fără scop dinainte stabilit). sistematică. are o percepţie interpersonala mai buna cel care percepţia interpersonală îmbină reflectarea senzorială cu reflectarea raţională şi decurge din nevoia de a fi cu alţii. • spiritul de observaţie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. .ale persoanei.. de aceea este şi metodă de cercetare în ştiinţă. deşi nu apare în mod foarte evident. întrucât presupune procesare logică şi înţelegere. aspecte negative ale percepţiei interpersonale: atitudine excesiv de critică sau excesiv de necritică. Învăţarea perceptivă •Învăţarea este orice modificare de comportament care îndeplineşte condiţiile: . datele percepţiei interpersonale pot facilita sau perturba relaţiile dintre oameni. întrucât foloseşte organele de simt. ea este în acelaşi timp un proces senzorial. ea implică acuitate senzorială şi inteligenţă. este într-un înalt grad selectiva. este o percepere dirijată verbal şi interpretată conceptual. trăsături situaţional-relevante şi identifică însuşirile neaparente ale altei persoane. observaţia şi spiritul de observaţie observaţia este o forma de percepţie superioară celei spontane (cea neintenţionată. • observaţia este o activitate perceptivă conştientă şi autoreglată. şi un proces intelectual. inerţie perceptivă (pozitivă sau negativă): te laşi păcălit de aparent şi nu sesizezi neaparentul.

de asemenea. percepţia mişcării. învăţare perceptivă.se păstrează în timp. spunem ca avem de-a face cu învăţare perceptivă. capitolul iii reprezentarea 3. semnele de circulaţie. figurile geometrice sunt exemple de conţinuturi perceptive. fig. auditiv). cifrele. repetarea experienţei perceptive prin exerciţiu duce nu numai la identificarea sau reproducerea fără dificultate a obiectelor. ci şi la îmbunătăţirea capacităţii de discriminare. percepţia timpului. (după wertheimer). rezultatul învăţării este identificarea şi reproducerea celor învăţate. când conţinutul învăţat este perceptiv (vizual. determinat de: termeni de reţinut: percepţia spaţiului. este un fenomen normal. învăţarea perceptivă prin observaţie duce la formarea unei aptitudini speciale de a observa..1. modificţi figurile pentru a obţine dreptunghiuri. • iluzia perceptivă este o percepţie deformată. percepţie interpersonală (intercunoaştere).4. spirit de observaţie. observaţie. temă privind figura alăturată. literele. i> re prezentarea creierul uman are funcţia percepţiei. care reproduce obiectul definirea şi caracterizarea generali a reprezentării . numită spirit de observaţie.

imaginea mintala a reprezentării poate fi construita prin combinări. iar imaginea mintala a reprezentării poate să fie şi pentru toate obiectele de acelaşi fel. care presupune ca obiectul sa fie prezent. 4 este o reprezentare mai generala a copacului. imaginea mintala intră în . dar el are şi funcţia reprezentării. reprezentaţi-vă şcoala în care învăţaţi (adică încercaţi sa o vedeţ în minte) şi gândişi-va cum aţi vedea-o dacă aţi privi-o direct. pentru a vă convinge. • reprezentarea este procesul psihic de cunoaştere care reproduce sub forma de imagini concrete obiecte absente pornind de la experienţa perceptivă păstrată în memorie. reprezentarea este evocarea în imagini concrete a obiectului absent. de orice fel. Încercaţi să vedeţi cu ochii mintii. cea a reprezentării este fluctuantă. imaginea perceptivă este bogată în conţinut. deci este generală. În esenţă. care nu este identic cu cel de acasă. prin caracteristica de a fi generală. să vă reprezentaţi nucul din gradina casei. dar şi nucul în general. adică funcţia de a evoca obiectul absent ("reprezentare" = prezentare din nou). 3 sunt reprezentări de specii de copaci. 1. de asemenea. iar cea mintală a reprezentării este schematica. procesul reprezentării este opus procesului perceptiv.prezent aici şi acum (hic et nunc). 2. imaginea perceptivă este numai a obiectului individual cu care suntem în contact senzorial. În timp ce imaginea perceptivă este stabilă (durează atât timp cât durează recepţia stimulului).

j. legea fizica a momentelor forţei poate fi reprezentată în trei moduri: acţional. ce însuşiri generale fixează reprezentările? pe cele funcţionale (de lucru) ale obiectelor. de exemplu. reprezentările simbolice (matematice) şi verbale. este necesar sa-ţi reprezinţi experienţa concretă. reprezentările întrunesc însuşiri importante. pe cele care dobândesc valoarea de scop al activităţii subiectului. iconic şi simbolic. datorita caracteristicilor lor. cel mai simplu enunţ: a o sau o "elevul citeşte" sau "citeşte elevul". s. determinantul subiectului are şi el un determinant care adaugă o noua informaţie. bruner vorbeşte despre reprezenta rile acţionale. o precizare: "elevul interesat de ştiinţă citeşte". a tot aşa ar putea fi adăuga şi determinanţi i o sa q a a a a o sau o --~a a . reprezentările iconice. acţional: vezi balansoarul pe care se joacă copiii. iconic: vezi desenul schematic.circuitul gândirii. O= predicat. ca să înţelegi formula. complicarea succesivă a structurii propoziţiei gramaticale am putea s-o reprezentam astfel a = subiect. 4fr o simbolic: formula fa/ fr = bfa / bfr ~fa verbal: raportul dintre cele 2 forţe este direct proporţional cu raportul dintre momentele lor. calităţile reprezentărilor. subiectul are un determinant prin care se dă o informaţie în plus: "elevul interesat citeşte". citiţi cu atenţie exemplul de mai jos. pentru a vă face o idee. experienţa pe care profesorul de fizica ţi-o exprimă şi prin schemă.

clasificarea reprezentărilor există criterii diferite după care se clasifică reprezentările. ploaia alimentează râurile. şi aşa mereu. de exemplu. wa de structura şi îi pot ajuta pe elevi sa înţeleagă a calitatea esenţială a reprezentărilor este aceea ca ele au şi caracteristici ale percepţiei şi caracteristici ale noţiunilor (gândire -limbaj). să luăm o situaţie complexă cum este circuitul apei în natură: apa se evaporă. reprezentările sunt foarte importante. sunt . care să reprezinte simplificat înţelesul ei. aceasta idee poate fi exprimată şi printr-o schema bine cunoscuta de voi. de asemenea. după procesele senzoriale implicate a) reprezentări vizuale. 3. uşurând înţelegerea. putem spune că reprezentarea este un proces activ de construcţie mintala a imaginii obiectului absent. vaporii se condensează în straturile înalte ale atmosferei. În reprezentare se poate exprima imaginea situaţie. i a a schemele respective vizualizează relaţii esenţa limbii. mările şi oceanele din care se evapora apa. ele dau conţinut cuvintelor (cine învaţă numai cuvinte şi nu vede cu ochii mintii ce reprezintă ele învaţă mecanic). sunt cele mai numeroase. transformându-se în picături de ploaie. a. de aceea. În concluzie.2. reprezentările dau conţinut concret ideilor.la predicat.

reprezentaţiva deşertul sahara. cu contribuţia imaginaţiei şi a gândirii. în învăţarea şcolara. de exemplu. de exemplu. stema . b) reprezentări auditive sunt mai puţin frecvente decât cele vizuale. imaginea mamei tale (încearcă sa-ţi reprezinţi mama). tehnica. de exemplu. c) reprezentări kinestezice (motorii) înseamnă a avea imaginea mişcării pe care urmează să o faci. b) imagini cu sens şi semnificaţie. la formarea cărora participa şi gândirea.foarte importante în viaţa de toate zilele. sunt importante în arta. c) imagini construite pe baza întregii experienţe. sunt importante în activităţile sportive ca şi în activităţile manuale şi tehnice. d) simboluri: symbolon. reprezentarea nucului. simbolul este o imagine care reprezintă sau evocă ceva. literatura. aceste reprezentări sunt creatoare. de exemplu. în creaţia plastica. în general. constructule mintale obţinute fac parte din realul posibil. gustative etc. fără să vi-l descrie cineva. Învăţarea limbilor străine şi creaţia muzicala implica prezenţa unor asemenea reprezentări. pentru creaţie. (se mai numesc reprezentări anticipative). spuneţi cum vă reprezentaţi acest peisaj. b. "semn de recunoaştere" în greaca veche. se datoresc percepţiei anterioare păstrate în memorie. exista şi reprezentări olfactive. sunt imagini intermediare între imaginea concreta şi conceptul abstract. profesorul de geografie vă descrie prin cuvinte peisajul de la polul nord. după mecanismul de formare a) reprezentări imagini.

reproductive. . după gradul de generalitate a)reprezentări individuale. . cele mai generale reprezentări sunt figurile geometrice. de exemplu. sunt ale unor obiecte anume pe care le-aţi perceput de nenumărate ori. reprezentări reprezentări . evitându-se învăţarea de cuvinte goale. reprezentări reprezenări~ creatoare. sunt imagini ale unei întregi categorii de obiecte de acelaşi fel.sunt implicate în imaginaţia creatoare şi în creativitate. c. însă nu şi pentru orice tip de clădire). bradul etc.. desenaţi apoi clădirea unei şcoli în general (va trebui sa fie o imagine care să se potrivească pentru orice şcoala.. asociaţii de idei. temă Încercaţi sa vă reprezentaţi clădirea şcolii în care învăţaţi (desenaţi-o). de exemplu. reprezentări imagini. sentimente. reţinut: reprezentare.sunt implicate în identificarea -ajuta înţelegerea. fischbein). reprezentarea copacului în general (oricare copac: nucul.este un simbol. de vizuale. simbolurile pot sa exprime gânduri. ele au fost numite chiar "concepte figurale" (e. termeni reprezentări kinestezice. b) reprezentări generale. reprezentări generale. rolul reprezentărilor în activitatea mintali . simboluri.permit comparaţii şi clasificări ale obiectelor. reprezentări individuale. de exemplu. tulpină şi coroană). reprezentarea învăţătoarei. apropiinduse de noţiuni. auditive. cu rădăcină.

gÂndirea ca proces psihic intelectual 4.1. caracterizarea generali a gândirii termenul gândire este folosit cu înţelesuri diferite. "mă gândesc să ..." poate să însemne "intenţionez să..." (deci stabilesc un scop în minte); "ce gândeşti despre...?" în sensul de "ce părere ai despre?" (acum gândirea evaluează ceva, apreciază ceva după anumite criterii personale); "să ne gândim că, în cazul ..., se va întâmpla ..." (acum gândirea prevede consecinţa); "gândeşte-te de trei ori înainte de a face ..." (acum gândirea ia în consideraţie diferite aspecte, să nu faci lucrurile pripit); "ai gândit corect" în sensul ca ai găsit soluţia (acum gândirea înţelege). "identitatea adevăr - frumos - bine este o temă centrală a gândirii clasice greceşti" (de pildă, idealul educaţional la grecii clasici era kalokagathia cu înţelesul = reflecţie asupra chestiunii respective). • gândirea este un proces cognitiv intelectiv de reflectare generalizată şi. abstractizată în forma conceptelor (noţiunilor), judecăţilor şi raţionamentelor. fie obiectele geometrice din figura 7. noţiunea "poligon" reflectă generalizat toate cele 9 obiecte. noţiunea 'triunghi" reflectă generalizat obiectele 4, 7, 8, 9. "triunghiul este poligonul cu trei unghiuri." aceasta este o operaţie cognitivă care leagă două noţiuni (triunghi şi poligon). "triunghiul dreptunghic este caz particular de triunghi. orice triunghi este poligon. deci triunghiul dreptunghic este poligon." acesta este un raţionament care, din doua propoziţii adevărate numite

premise, deduce o concluzie adevărată. vom caracteriza gândirea prin comparaţie cu percepţia. 1.percepţia se produce numai asupra realului, gândirea abordează nu numai realul, ci şi posibilul, ipoteticul şi chiar fantasticul sau imposibilul. 2. prin percepţie, omul constata, dar prin gândire găseşte explicaţii pentru fenomenele constatate, face transformări în sensul dorit, prevede. "faptele sunt multe, adevărul este unul (...). mărul cade din pom, ploaia curge spre pământ, putem să ne încărcăm mintea cu o serie nesfârşită de fapte ca acestea şi totuşi să nu ajungem la nici un capăt. dar odată ce cunoaştem legea gravitaţiei, am ajuns la un adevăr de unde îmbrăţişăm faptele fără număr." (r. tagore, sadhana) 3. imaginea perceptivă (perceptul) nu conţine esenţa, nu surprinde relaţiile dintre obiecte, fenomene etc., dar noţiunea cuprinde întotdeauna esenţa, relaţiile, ceea ce face posibilă explicarea şi prevederea. 4. gândirea nu este posibila fără limbaj. 5. gândirea este un proces central, nu periferic. (În procesele centrale, intermediarii comportamentului sunt amintirea, aşteptarea, ideea etc., pe când în cele periferice, intermediarii comportamentului sunt produşi de mişcările musculare; gândirea şi limbajul, de asemenea pot media sau instrumenta.) trebuie precizat ca j. locke a formulat principiul: "nihil est în intellectu quod non primus fuerit în sensu." (nu există nimic în intelect care să nu fi fost înainte în simţuri.)

astăzi se ştie că abstractă, neîntâlnită

gândirea îşi poate construi şi o lume în realitate, neexperimentată prin

simţuri, ba chiar nebănuită. 4.2. operaţii fundamentale ale gândirii gândirea funcţionează (lucrează) prin operaţii numite în general activităţi mintale, până la un anumit nivel îndeplinite cu ajutorul limbajului. există modalităţi fundamentale de operare ale gândirii, prezente în orice act de gândire ( le vom spune operaţii fundamentale) şi exista operaţii specifice pentru anumite domenii (le vom spune algoritmi). sa presupunem ca vrem sa clasificăm figurile 1-12 de mai jos într-o matrice cu dublă intrare, obţinând noţiunile: triunghi, pătrat, dreptunghi, cerc, obiecte mici, mijlocii cu punct şi mari haşurate. În consecinţă, obţinem următoarea ordonare: pentru a le clasifica (a le grupa împreuna pe cele de acelaşi fel), a trebuit să le comparăm. • comparaţia este operaţia fundamentala a gândirii prin care se stabilesc asemănări. şi deosebiri. comparaţia se face în baza unui criteriu. după criteriul adoptat, se identifică obiectele de acelaşi fel, care vor forma clasa respectivă de obiecte (categoria respectivă). În matricea noastră, pe verticală am avut criteriul formă şi am obţinut clasele cerc şi triunghi etc. comparaţia nu este posibilă fără analiză. • analiza mintala este operaţia fundamentala a gândirii prin care se separă mintal însuşirile obiectelor. În exemplul de mai sus, obiectele respective au însuşiri referitoare la formă, mărime, semn distinctiv (punct, haşuri etc).

ar putea aceste însuşiri să fie separate şi în realitate? • sinteza este operaţia fundamentală a gândirii de reunire pe plan mintal a ceea ce s-a analizat. analiza şi sinteza sunt operaţii inverse. • abstractizarea este operaţia fundamentală a gândirii, constând în: a) a reţine pe plan mintal ceea ce este esenţial, definitoriu pentru clasa respectivă de obiecte; b) a înlătura pe plan mintal ceea ce nu este esenţial, ceea ce este întâmplător. În exemplul nostru, pe verticală am reţinut forma şi am făcut abstracţie de mărime, iar pe orizontala am reţinut în acelaşi timp mărimea şi semnul distinctiv şi am făcut abstracţie de formă. • generalizarea este operaţia fundamentală a gândirii de extindere - pe plan mintal - a unei însuşiri de la un grup la toate de acelaşi fel. este o operaţie corelativă cu abstractizarea. prin ea, gândirea se ridica de la individualul concret din imaginea perceptivă, la generalul (universalul) abstract din noţiune. generalul se manifestă şi ca lege. opusă abstractizării este operaţia numita concretizare, iar opusa generalizării este operaţia numita şi particularizare. generalizare cuplurile abstractizare concretizare

particularizare sunt operaţii inverse; realizarea lor simultana este atributul esenţial al intelectului. inferenţele sau raţionamentele despre care învăţaţi la logica în clasa a ix-a sunt şi ele operaţii mentale fundamentale ale gândirii. prin inducţie, gândirea înaintează de la individual -

concret la general, iar prin deducţie, gândirea trece de la general spre mai puţin general. algoritmica şi euristica • algoritmii sunt operaţii care se desfăşoară într-o succesiune stricta. structura algoritmului în general este: "paşi" (operaţii) elementari de recunoaştere şi operare care pot fi precizaţi cu exactitate; aceste operaţii elementare se succed într-o ordine strictă, ducând la un răspuns corect sigur, dacă se respectă ordinea respectivă. algoritmul este deci o metoda de rezolvare pentru probleme bine precizate, cu răspuns unic. exista algoritmi matematici, algoritmi în chimie, în gramatica etc. fie următoarea situaţie: constatăm că fierul de călcat nu se încălzeşte. vrem să identificăm cauza folosind cel mai mic număr de paşi (deci metoda cea mai economică): 1. aprindem un bec ca să vedem dacă este curent; constatam că este. 2. introducem în priză un alt aparat şi constatăm ca funcţionează, deci este curent în priză. 3. verificăm cablul maşinii de călcat la un alt aparat şi constatăm ca acela nu funcţionează. am aflat cauza. dacă după pasul 1 constatăm că nu este curent în reţea, nu mai treceam la pasul 2. • un procedeu este euristic atunci când serveşte la a descoperi, a afla cunoştinţe noi. termenul temă "euristică provine din grecescul heurisko, "a descoperi". foarte adesea, situaţiile nu pot fi rezolvate

presupunem că vi se dau figurile de mai jos. Încadraţi-le în matrice, generalizând. fie următoarea situaţie problemă: un bec se aprinde numai dacă se acţionează concomitent pe comutatoarele b şi g din mai multe comutatoare a, b, c, d, e, f, g, h. cum se va proceda pentru a aprinde becul dintr-un număr cât mai mic de încercări? dacă veţi proceda metodic, nu la întâmplare, veţi descoperi şi procedeul. vă sugeram sa încercaţi câte doua. pas cu pas, nu dispunem de algoritmi de rezolvare. atunci trebuie sa intervină căutarea. spre exemplu, se spune ca arhimede, aflându-se în baie, a exclamat "evrika!" atunci când, după multe căutări, a descoperit principiul care îi poarta numele, al plutirii corpurilor. termeni de reţinut: gândire, operaşi fundamentale ale gândirii, clasificare, abstractizare, concretizare, generalizare, particularizare, inducţie, deducţie, algoritm, procedeu euristic. 4.3. noţiunile şi formarea lor • noţiunea sau conceptul este elementul fundamental al gândirii (socrate) care reflecta însuşirile (şi relaţiile) esenţiale şi generale (categoriale) ale obiectelor, fenomenelor. orice activitate umană este dirijată de modele mintale numite cunoştinţe. fie următoarea situaţie banală: dacă la trei obiecte se adaugă un obiect, se obţine suma de 4 obiecte. tot aşa, 1 plus 1 plus 1 plus 1, sau 2 plus 2, sau 2 plus 1 plus 1, etc. din momentul când s-a format conceptul 4, acest model generalizat va verifica corectitudinea cuantificării unei mulţimi

de 4 elemente. structura noţiunii sau conceptului orice noţiune are conţinut şi sferă. • conţinutul se referă la ceea e este esenţial în categoria respectivă de obiecte reflectate de noţiune. O însuşire este esenţială când nu poate să lipsească, iar la esenţial se ajunge prin abstractizare. • sfera se referă la totalitatea obiectelor care fac parte din categoria de obiecte reflectată de noţiune. fie noţiunea "patrulater". conţinutul acestei noţiuni cuprinde caracteristicile: 1. poligon cu patru laturi; 2. poligon cu patru unghiuri. sfera cuprinde: paralelogram, dreptunghi, trapez, pătrat, romb. La noţiuni se ajunge prin operaţiile fundamentale ale gândirii, dintre care cele mai importante sunt generalizarea conţinutul, şi iar abstractizarea. abstractizarea priveşte

generalizarea se referă la sferă. formarea noţiunilor termenul "concept" (noţiune) poate fi definit şi ca "o clasificare de stimuli are au caracteristici comune" (mcdonald, 1965). la aceste ale clasificări gândirii se ajunge cu prin operaţiile fundamentale încheiate abstractizarea

generalizarea. generalizarea nu trebuie să se face după aspecte neesenţiale. este necesar ca cel care învăţa conceptul respectiv să înţeleagă ce anume trăsuri comune esenţiale stau la baza

acelei clasificări (a se vedea şi matricea de la figura 8). un copil mic poate să-şi recunoască părinţii într-un grup de adulţi după caracteristici perceptive. totuşi, nu putem spune ca şi-a însuşit noţiunile mamă, tată, femeie, bărbat. pentru conceptele femeie, bărbat, ar putea să generalizeze după îmbrăcăminte, care totuşi nu reprezintă o însuşire esenţiala. Învăţarea noţiunilor (conceptelor) • când ceea ce se învăţa sunt noţiuni (concepte), spunem că este învăţare cognitiva. În învăţarea cognitiva se exersează, de asemenea, operaţiile fundamentale ale gândirii şi este implicată înţelegerea. prin învăţare cognitiva se formează noţiuni sau concepte ştiinţifice, adică "invariantele" principale cu care operează diferite ştiinţe. În copilărie, se formează noţiuni empirice, legate de diferite situaţii de viaţă. • noţiunile empirice sunt generalizări ale experienţei perceptive, deci nu pătrund în esenţa categoriilor respective de obiecte. de aceea ele cuprind erori.. de exemplu, înainte de a învăţa la şcoala zoologie, despre liliac spui ca este pasare, deşi el este mamifer. noţiunile organizează experienţa, ajută la memorizarea experienţelor şi uşurează învăţarea când copilul merge la şcoală. La diferite obiecte de învăţământ, învăţarea conceptelor se realizează în mai mulţi ani, prin adăugiri de noi cunoştinţe. În învăţarea noţiunilor, memoria este necesară, dar nu suficientă. termeni de reţinut: noţiune sau concept, conţinut al noţiunii, sfera noţiunii, învăţare cognitiva, noţiuni, ştiinţifice, noţiuni

empirice. 4.4. Înţelegerea şi rezolvarea de probleme Înţelegerea este unul dintre modurile de manifestare ale gândirii. ajungem să înţelegem o noţiune în mai multe moduri, dintre care vom prezenta, două. a. Înţelegere prin intuiţie spunem că înţelegem prin intuiţie atunci când operăm cu un concept pe baza unei imagini a realităţii respective. b. Înţelegerea prin demonstraţie pur logica Înţelegem prin demonstraţie pur logica atunci când folosim simboluri. şi operăm cu acele simboluri, în conformitate cu anumite reguli de interferenţă. vom folosi exemplul fracţiilor dat de h. poincare: iată cum se poate defini fracţia: 1. tăind în parţi egale un măr sau o tarta (tăierea se face în fapt sau numai imaginar). 2.O fracţie este o pereche de numere întregi separate printro liniuţă orizontala; se indică operaţiile care se pot face cu aceste numere, demonstrându-se că regulile acestor operaţii sunt aceleaşi ca şi în calculul cu numere întregi. se va constata că, făcând după aceste reguli înmulţirea valori unei fracţii cu numitorul, se obţine numărătorul. prima definiţie se dă la şcoala primara, cea de-a doua se va folosi în liceu sau la facultate, când exista suficiente cunoştinţe, atât empirice, cât şi prin educaţie matematică, deci noţiuni ştiinţifice. modul intuitiv de înţelegere şi cel logic sunt complementare, iar prin combinarea lor pot fi făcute înţelese

efortul voluntar şi inteligenţa. fără a adăuga nimic? (se vor scufunda corpurile într-un lichid) este mai creativ cel care propune probleme sau cel care le . munca. orice problema care se rezolva aplicând simplu formula s = v x t 2. dar nu imediat accesibil. szekely propune problema: pe o balanţă în echilibru sunt diverse obiecte. vizează procesele de deplasare. dar inegale ca volum. a rezolva o problema înseamnă a găsi o asemenea acţiune. (g. Să se dezechilibreze balanţa fără a înlătura vreun obiect sau a se adăuga. cunoştinţele. umplerea şi golirea unor vase etc. printre care şi o lumânare. o acţiune adecvata pentru a stinge un scop clar conceput. În general.idei foarte profunde (a se vedea modelul atomului). rezolvarea problemelor pro-ballein = ce ţi se aruncă în faţă ca bariera. prin învăţarea rezolvării unor probleme se realizează o sporire a capacităţii de a rezolva alte probleme care posedă caracteristici asemănătoare. cum obţineţi dezechilibrul. probleme slab definite: invers faţă de cele bine definite. tipuri de probleme: 1. în mod conştient. (se va aprinde lumânarea) pe o balanţă fără talere sunt suspendate în echilibru doua corpuri egale în greutate. necesită strategii euristice pentru rezolvare. probleme bine definite = cele în care poţi alege la sigur algoritmii de rezolvare. • a avea sau a-ţi pune o problema înseamnă a căuta. polys) În rezolvarea problemelor trebuie să intervină înţelegerea. de exemplu.

sa construiască matricea cu ele.rezolvă? fazele procesului de rezolvare a problemelor i. notaţi rezultatul. un rol foarte important îl are ipoteza. una dintre cele mai strălucite minţi pe care le-a dat umanitatea. făcându-le următorul instructaj: "ai aceste jetoane. iii. până la 14 ani. se pune problema . faceţi 12 jetoane după modelul de la figura 8. În cât timp vor sapă acelaşi şanţ 100 de oameni? este aceasta o problema? argumentaţi din ce cauza răspunsul este categoric "nu".se identifică elementele esenţiale. se verifică soluţia aleasă ca optimă. cum corectează gândirea eroarea simţurilor? 2. cereţi unor copii de la 4 ani în sus. a afirmat einstein. evaluare 1. • se selectează datele relevante pentru situaţie şi regulile logice de urmat. asazăle în aşa fel ca să se potrivească. • se formulează ipoteze de lucru. • se reactualizează noţiunile cunoscute (cunoştinţele). În rezolvare. le vedem apropiindu-se între ele (iluzie). presupune a vedea o legătura posibilă între cunoscute şi necunoscute. comparaţi apoi rezultatele obţinute de copii . când privim şinele de cale ferată pe un traseu lung fără abatere de la linia dreaptă."O problemă bine pusă este pe jumătate rezolvată. ii . temă 5 oameni sapă un şanţ de 5 metri lungime şi 30 centimetri adâncime într-o ora. • se formulează soluţii posibile.

fromm). v. fromm). "Încă mai vorbeşti când ar trebui să taci" înseamnă: a) vorbeşti mereu când ar trebui să taci. ii. discernând binele de rău (e. verificaţi-va înţelegerea cuvintelor. i. mănzat). iii. 4.de vârste diferite şi trageţi concluzii. caută să înţeleagă. probabilitatea ca bila sa iasă pe traseul 1 sau pe traseul 2 este În figura ii. iv. . 3. c) d) este gândirea pusa în slujba unei supravieţuiri este capacitatea de a emite judecăţi de valoare biologice (e. Vă recomandăm sa aplicaţi proba pe cât mai mulţi elevi din clasă pentru a avea cât mai multe cazuri pentru fiecare vârstă. fromm). de e.bărbat. imaginaţi-vă că daţi drumul la o bila pe canalul principal. să descopere miezul realităţii care ne înconjoară (e. b) continui să vorbeşti când ar trebui să taci. i. probabilitatea de a ieşi este pentru fiecare traseu următoarea În figura iii. să pătrundă dincolo de suprafaţă. În figura i. completaţi spaţiile punctate cu conceptele "inteligentă (gândire) şi "raţiune": a)………. este facultatea de a manipula concepte pentru a atinge un scop practic (e. probabilitatea pentru fiecare traseu este În figura iv În figura v (proba este preluata din intuiţie şi inteligenţă. priviţi figurile i. fischbein. 5. b) fromm).

când voltajul este scăzut. au constatat hess şi holst. mare v-a fost bucuria. (.. aţi dorit mult să obţineţi o nota mare la admitere.1.) oamenii cărora li se stimulează nucleele amigdaliene în timpul . iar când voltajul creşte. animalul priveşte împrejur temător. afectevitatea 9. dacă luăm în consideraţie că mediul oferă individului o gamă foarte largă de situaţii care pot să fie sau să nu fie în concordanţă cu cerinţele interne. de exemplu. când s-au afişat rezultatele. s-a realizat în rezultatul nota 9. el se va ascunde. aţi văzut că aţi obţinut nota 9.. ca cerinţa interna.c) tot mai vorbeşti când ar trebui sa taci. concordanţa dintre dorinţa şi rezultat aţi trăito subiectiv ca "bucurie". dorinţa. • procesele afective constau în trăirea subiectivă a concordanţei sau discordanţei dintre cerinţele interne ale individului şi realităţile din mediu. "stimularea unor părţi ale nucleului amigdalian din hipotalamus produce teama. vom intra în sfera proceselor afective (emoţionale). procesele afective au funcţie adaptativă fac parte din structura de baza a fiinţei şi au substratul neurologic în hipotalamus. definirea proceselor afective În capitolul despre motivaţie s-a arătat că în structura psihica a persoanei există cerinţe interne care acţionează ca motive ale comportamentului.

este învăţare sau este creaţie. ca şi forţa în fizica. componenta de cunoaştere este necesară pentru a defini procesele afective.operaţiilor pe creier pot încerca neliniştea sau pot chiar ţipa de groaza. fie pozitiv (când materialul îţi place. nu poţi înţelege. de exemplu. afectivitatea are funcţie evaluativă: trăirea relaţie cu realitatea determina o anumita atitudine faţă de aceasta. referitor la legătura proceselor afective cu motivaţia. sau când priviţi un apus de soare etc. la tonalitatea afectivă a senzaţiilor sau la ce simţiţi când vedeţi pe cineva care v-a făcut un rău. de asemenea. îl memorezi mai uşor). fie că activitatea este joc. . gândiţi-va.afectiv . de exemplu. milner) legătura proceselor afective cu cele de cunoaştere decurge din faptul că ele sunt declanşate de informaţiile venite din mediul extern sau intern. este munca. nu poţi învăţa dacă eşti foarte supărat). relaţia cognitiv . reprezintă latura dinamica a psihicului. Întotdeauna procesele afective au. este la fel de importantă componenta motivaţionala informaţiie fiind raportate la cerinţele interne. influenţează toate procesele de cunoaştere. fie negativ (de pilda. de aceea. unele dintre motivele dobândite au fost la origine emoţii. ele sunt foarte importante în orice activitate umana. la rândul lor." (r m. dar nu este şi suficientă. direcţie şi sens. să facem următoarea subliniere: emoţiile sunt condiţionate de motive (emovere = a pune în mişcare) dar.motivaţional apare bine ilustrata în acel gen de motiv complex care este convingerea.

am fost tulburat. trăirile formează.2. caracterul stenic sau astenic temă privind lucrurile din punctul de vedere al relaţiilor cu lumea (realitatea exterioară omului). perechi contrare şi nu poţi avea în acelaşi timp. bucurie sau tristeţe.termeni de reţinut: procese afective. plăcere -neplăcere. iubire sau ură. de la teamă la încredere sau invers). mişcări sau stari? sunt ele întrutotul metaforice când exprima emoţiile? amintiţi-vă o situaţie când aţi trăit vreuna dintre emoţiile denumite de expresiile de mai sus şi arătaţi că într-adevăr emoţia 4) este mişcare (vibraţie) organica. în general. psihica şi comportamentală. încredere sau neîncredere etc. am fost zguduit. 9. dar poţi avea în momente diferite trăirea contrară (să treci de la iubire la ură sau invers. la ce serveşte energia nervoasă dacă luam în consideraţie că . admiraţie sau dispreţ. o persoana s-a prăbuşit sufleteşte. am fost cuprins de elan. de acceptare sau de neacceptare. funcţii ale proceselor afective. m-am legat trainic. pentru acelaşi obiect decât una din cuplul de opuse. 1) 2) 3) ce exprima. trăirea afectiva este pozitiva sau negativa. dacă situaţia relaţiei cu obiectul s-a inversat. proprietăţile proceselor afective polaritatea proceselor afective Într-un moment anume. folosim expresii ca: am fost profund mişcat.

creând deruta. dar dragostea poate să dureze şi toata viaţa. invers. păstrează mult timp starea afectivă negativă respectivă. în cazul bucuriei . referitor la rolul trăirilor afective în eficienţa activităţii persoanei. de exemplu. chiar dacă produc pentru moment dereglare. 2) cât durează semnificaţia obiectului respectiv pentru persoana. totuşi până la urmă duc la . 55% au spus că pentru ei este o stare de excitare şi de încordare. iar 14% au spus că demobilizează. iar 1 % că îi este este astenica. deşi mania sau frica. hunt a constatat următoarele: în cazul fricii -47% au spus că este neplăcuta şi 1 % că este plăcută.96% au spus că stenica. h. pieron spune că cele foarte puternice dezorganizează. relaţia dintre sensul pozitiv sau negativ al trăirii afective şi efectul ei stenic sau astenic depinde de particularităţile individuale ale persoanei. b.există cerinţele interne şi condiţiile externe? O trăire are caracter stenic atunci când oferă energie pentru activitatea persoanei. chiar dacă cel iubit nu este prezent. O trăire afectivă are caracter astenic atunci când ea duce la scăderea tonusului persoanei în activitate. o întăreşte. o trăire afectiva durează: 1) cât timp durează factorul care a generat-o (factorul afectogen). apoi este normal să dispară. durata proceselor afective În mod normal. wa. alarma. o demobilizează. cannon spune că conduite de adaptare optima. o mobilizează. anumite persoane au tendinţa de perseverare a afectului. w. cercetând 224 de persoane. frica durează cât persistă cauza care a provocat-o. îi scade eficienţa.

cine este echilibrat afectiv are trăiri proporţionale cu intensitatea factorului afectogen. iar la intensităţi înalte ale situaţiei. mobilitatea proceselor afective se referă la doua aspecte: 1) trecerea procesului afectiv de la faza de activare la cea de intensitate maximă. 2) trecerea de la o trăire afectivă la alta. de aceea are trăiri intense şi pentru situaţii când ar trebui să fie moderate. este dăunător şi pentru ei înşişi. aceasta depinde de particularităţile afective ale persoanei şi de semnificaţia pe care obiectul (factorul afectogen) respectiv o are pentru acea persoana. intensitatea factorului afectogen şi intensitatea trăirii afective sunt direct proporţionale: la intensităţi medii ale situaţiei. omul matur afectiv este echilibrat. hipoafectivul are trăiri slabe chiar şi când situaţia provoacă în mod normal trăire puternica. echilibrul afectiv depinde de maturizarea afectiva care. nu "vibrează".împrejurările care au provocat-o s-au schimbat. . este "insensibil". la intensitate slaba. la rândul ei. el este "rece". copilul este hiperafectiv. trăiri puternice. apoi la stingerea lui. trăire slaba. intensitatea proceselor afective se refera la profunzimea trăirii. În mod normal. trăiri de intensitate moderata. depinde de ereditatea persoanei respective şi de mediul în care aceasta se formează (în special familia). precum şi pentru ceilalţi. în funcţie de apariţia factorilor afectogeni. hiperafectivul are un prag de activare afectiva prea scăzut (invers decât hipoafectivul).

vine sângele în obraz (roşeaşti) sau fuge (paloare). mobilitatea afectiva prea ridicată are influenţă negativă asupra atenţiei. de tristeţe. şi uneori trăiri foarte puternice. instabilii afectiv au dificultăţi în adaptarea şcolară (instabilitatea afectivă este o cauză a dificultăţilor la învăţătură). la tristeţe.). de mila etc. manifestări organice : lacrimi. viteza. expresia ei este în afară. dansezi. la mila etc.echilibrul afectiv se manifesta şi într-o mobilitate în funcţie de situaţie. strălucirea ochilor: de bucurie. manifestări ale vocii : intonaţie. la groaza. mergi săltăreţ când eşti vesel sau abia te mişti când eşti trist etc. de ura.).). baţi etc. mişcări ale întregului corp (fugi sau înţepeneşti de groaza. de mânie. deci mobilitate medie. inima "o ia fugă sau abia mai bate. la ura. intensitate. La copil. micţiune sau chiar . pot fi văzute. la dispreţ.. expresivitatea proceselor afective vom înţelege prin expresivitatea proceselor afective faptul că ele se exprimă în afară. înălţime etc. mişcări ale feţei (mimica la veselie. dezechilibrul apare ca o mobilitate prea mare. mobilitate care se normalizează prin maturizare. trecere fără motiv de la o stare la alta) şi ca mobilitate prea scăzută (perseverarea afectului). ritm. trăirea este interioară. la frica. manifestări motorii. plângi de se zguduie cămaşa pe tine. mişcări ale braţelor (mângâi. în diferite categorii de manifestări. iar dezechilibrul afectiv apare şi ca o mobilitate prea ridicată (fluctuaţie. la admiraţie.

manifestările organice nu pot fi controlate în mod conştient. în felul acesta acceptând că i greşit La japonezi. clasificarea proceselor afective pentru a clasifica procesele afective. expresiile mimice. trebuie să zâmbeşti. echilibru afectiv. sunt condiţionate cultural. două fetiţe crescute de lupi. sub influenta emoţiilor se măreşte amplitudinea reflexului psihogalvanic şi create conductibilitatea electrică a pielii. durata. rânjeau.defecaţie. când au fost aduse printre oameni. pantomimice se învăţă în copilăria timpurie. procese afective primare . hipoafectiv. urlau. intensitatea. mobilitatea proceselor afective. expresivitatea proceselor afective. perseverarea afectulul. gradul de organizare (complexitatea). factor afectogen.3. intensitatea de manifestare a expresivităţii. în arta teatrală. hiperafectiv. În cultura de tip european. termeni de reţinut: polaritatea proceselor afective. în percepţia sociala. de exemplu. procese stenice. se iau în consideraţie simultan mai multe criterii: măsura conştientizării. procese astenice. iar când râdeau. când ţi se face observaţie. de fapt. nu ştiau să vorbească. amala şi kamala. gradul de condiţionare culturală. temă ce aţi spune despre cel care ar râde în timpul unei înmormântări? dar despre cel care ar plânge în timpul unui botez sau la o cununie? expresiile emoţionale sunt foarte importante în afectivitatea de grup. în psihologia sociala. 9. trebuie să te araţi mâhnit. instabilitate afectiva.

foarte expresiv.afecte. sunt conexe unor dispoziţii organice specifice. la hepatici -sensibilitate deosebită şi euforie. un caz special de afect este angoasa. fără control conştient. desfacerea pumnilor. 1. stres psihic. frig etc. 3. La cardiopaţi anxietate ca alarmă internă. şocuri. sunt legate de disfuncţionalităţi organice. foame. acces nestăpânit de plâns. zgomote prea puternice. caracter instinctiv. cu teamă. în maladiile gastro-intestinale -mohoreala. suferinţă excitaţie şi descărcare în comportamente . neculturalizat. numeri până la. abandon de sine. durată scurtă. acces nestăpânit de râs. fără justificare reală. manifestări: frica. consecinţele pot fi prevenite cu ajutorul unor mişcări cu efect cathartic. intensitate foarte mare. stări penibile.sunt condiţionate mai mult de mecanisme biologice. sunt spontane (nu pot fi controlate conştient).. opusul angoasei este furia ca acumulare de iraţionale. agresivitate oarba. de diferenţiere.. se caracterizează prin: descărcare bruscă. dezvoltare unipolara ca furie oarba. în maladiile pulmonare -iritabilitate şi încordare. ca de exemplu. efecte: oboseală. mişcări respiratorii. au un grad scăzut de organizare. tulburări de concentrare. groază. ansamblu de stări şi reacţii de apărare determinate de: suprasolicitare. 2. dezangajare.. senzaţiile de sete. agresiune. În cazul afectelor. poţi săvârşi acte grave.dispoziţii organice. mânie. un sindrom de teamă fără obiect.

speranţă . astăzi sunt în bună dispoziţie. au intensitate moderată în funcţie de situaţie. sunt bipolare: bucurie .antipatie. de asemenea. dozării. dispoziţii afective.tristeţe. când factorul afectogen are o forţă foarte mare şi conflict între aşteptările persoanei. desfăşurare fazică (spre deosebire de afecte care se descarcă brusc). se învăţă în condiţiile vieţii diferenţiere. se folosesc expresii ca: "cum te simţi?" în sensul de "în ce dispoziţie eşti?". admiraţie .dispreţ. Învăţare afectiva. prin au un faptul grad că mai sunt înalt conştientizate de organizare şi şi condiţionate cultural (sunt educabile. şi împrejurarea cu totul neobişnuită. se învăţă motivele secundare care generează emoţii (deci se învăţă sursele interne ale emoţiilor). de intensitate moderată. sub aspectul controlului formei. simpatie . puternic semnificativ pentru viaţa noastră şi insuficient controlat de către noi.sufletească. ţin cât ţine situaţia. emoţii . se învaţă. procese afective secundare se caracterizează sociale). buna sau proasta dispoziţie sunt dispoziţii afective difuze şi generalizate. modul de a manifesta emoţia. avem emoţia unui eveniment actual sau în perspectivă deoarece este nou.deznădejde. deci expresivitatea emotivă. totul mi se pare că merge bine". În formarea bunei sau . pe de-o există un parte. sunt prost dispus". care sunt un efect sumatoriu al împrejurărilor în care te afli. pe de altă parte. "lasă-mă. interpretării etc. reacţii defensive. se produce instantaneu şocul emoţional. îndeplinesc caracteristicile de mai sus.

pentru trecerea de la simple emoţii la sentiment. pasiunea pentru . nu îţi este permanent dor de persoana iubită. sentimente. exemple: dragoste-ură. sunt procese în sau stări lor afective obişnuinţe foarte de stabile şi ale angrenează structura conduită individului. generează dispoziţii afective. dispoziţii astenice sunt: agitaţia superficială. • contagiunea afectivă constă în transmiterea trăirii afective la alţii şi de la alţii. pentru explicarea apariţiei unor asemenea fenomene afective. neîncrederea. la fel. de aceea creează necesitatea de a efectua acţiunea respectivă. se poate ajunge la saţietate şi este nevoie de o nouă valorizare. dispoziţiile afective pot să devină trăsături de caracter dacă persistă multă vreme în perioada când se formează personalitatea. iau naştere ca efect şi persistenţei emoţiilor de o anumită polaritate. este necesară proiectarea ta în altul şi valorizarea aceluia.proastei dispoziţii. blazarea. fac parte din structura personalităţii. prin deprindere. de exemplu dispoziţia sărbătorească. un rol însemnat îl au relaţiile sociale. dispoziţia entuziastă sau dispoziţia antrenantă sunt stenice pentru grup şi pentru fiecare membru. o nouă motivare. orice artă în general. se folosesc noţiunile de contagiune afectiva şi climat afectiv. sunt puternic conştientizate. insecuritatea. de exemplu. de exemplu. pasiuni. muzica şi spectacolul teatral. deoarece se permanentizează. pasiunea pentru artă. au momente de activare intensă şi momente de latenţă. pe stadion are loc o contagiune afectivă. admiraţie-dispreţ. la o ceremonie funebră. • climatul afectiv constă în dispoziţii afective resimţite de membrii grupului.

când apare fratele. afect. maslow). climat afectiv sentiment. emoţii. formarea emoţională a omului. ea îi oferă securitatea (a se vedea nivelul al doilea din piramida trebuinţelor la a. În consecinţă.sport.4. proces afectiv secundar. termeni de reţinut: proces afectiv primar. dispoziţie organica. este primul partener de relaţie. stres psihic. apare rivalitatea fraternă formă de conduite precum: conduita de superioritate (de punere în valoare). mama este primul obiect de iubire pentru copil. intervine în primul rând ceea ce simţi despre celălalt. prima formă de rivalitate vizează obţinerea primului loc în atenţia şi iubirea mamei. dispoziţie afectiva. studiile asupra delincvenţei au pus în evidenţă că imaturitatea afectiva a tânărului care nu renunţă la obiceiurile din copilărie . învăţare afectivă. pasiune. 9. pasiunea pentru jocuri de noroc. reacţii agresive.. primele raporturi interpersonale sunt între copil şi mama sa. de respingere sau de indiferenţă nu sunt de natura raţională decât în foarte mică măsură. uneori sentimentele pot ajunge pasiuni. de care va depinde afectivitatea lui în grupurile sociale. reacţii de eşec (demisionare) când părinţii îi spun "renunţă că eşti mai mare". se întemeiază pe relaţia din copilărie cu mama. În percepţia socială.afectivitatea în raporturile interpersonale cel mai important în contactele mutuale dintre oameni este aspectul afectiv. contagiune afectiva. adică în imaginea pe care ţi-o faci despre altul. reacţiile de apropiere.

cei crescuţi în orfelinate au prezentat o frecvenţă ridicată de tulburări de comportament. el trăieşte o stare de confort. agitaţi. au un status mai scăzut şi din această cauză pot să apară noi comportamente deviante. ataşarea din copilărie stă la baza comportamentelor adaptate de mai târziu. cu educatorul). afectivitatea în învăţarea socială când copilul este aprobat. thorndike). de plăcere a contactului cu ceilalţi (cu părintele. . pentru ca un comportament să fie învăţat subiectul trebuie sa primească o recompensă (întărire pozitiva). La vârsta de 10-14 ani aveau cerinţe nediscriminate de atenţie şi afecţiune şi erau instabili. În consecinţă.copil distorsionată de conflicte. situaţia este inversă. după erikson."neîncredere arhaică” a copilului faţă de persoana care îl îngrijeşte. de care va depinde dacă copilul va avea ulterior încredere în oameni sau se va raporta în mod fundamental cu neîncredere în oricine. (a se vedea şi capitolul "comportamente pro şi antisociale"). guildford arată că a studiat un grup de copii crescuţi în orfelinat până la 3 ani comparativ cu un grup de copii crescuţi din fragedă copila în familii adoptive.este o consecinţă şi a relaţie mamă . afectivitatea la copiii crescuţi în orfelinat studiile au pus în evidenta efectul frenator şi creşterii copiilor în lipsa unei legături strânse cu mama sau o persoană care să o înlocuiască. are loc un proces între poli "încredere arhaică . potrivit "legii efectului" (e. când este dezaprobat. copiii cu comportament deviant obţin mai puţine consecinţe sociale pozitive din partea mediului înconjurător decât ceilalţi copii.

câtă deosebire între ei acum şi aceiaşi copii în timpul lecţiilor! câtă deosebire între imaginea elevilor în curtea şcolii şi ceea ce vedem într-un laborator când fiecare este concentrat asupra .acte voluntare temă manifestările care însoţesc stările afective sunt: a)întotdeauna acte involuntare. b) acte voluntare. şi veţi vedea mulţimi dezlănţuite de copii după o ora de curs. le bon) termeni de reţinut: afectivitate de grup. „am pus capăt războiului din vandea făcândumă catolic. voinŢa 10. a spus napoleon bonaparte. nu cu demonstraţii adresate raţiunii. m-am stabilit în egipt făcându-mă musulman. ea capătă o forţă invincibilă. "atunci când o idee sfârşeşte prin a se încrusta în sufletul mulţimii. În timpul somnului sunt posibile: a) acte involuntare. gustave le bon arată rolul contagiunii afective care are ca efect imitaţia.temă care credeţi că sunt consecinţele neîncrederii excesive? a) pentru persoana respectivă. ci cu imagini şocante pot fi impresionate mulţimile. i-am câştigat pe preoţi în italia făcându-mă papist”. argumentaţi. contagiunea. În lucrarea psihologia mulţimilor. priviţi în curtea unei şcoli primare. contagiunea afectiva paralizează judecăţile critice. la ieşirea în recreaţie. b) pentru ceilalţi. argumentaţi.1. contagiune. b)depinde de situaţie. acte involuntare ." (g. oamenii se iau unii după alţii (aclamă sau huiduie).

urmăriţi cu atenţie concentrată experimentul pe care îl face profesorul de fizică este un act voluntar. orice activitate care urmăreşte un scop necesită autocontrol din partea celui care o face. copiii mici au o permanentă nevoie de a atinge lucruri. unul dintre denumit voinţa. el . toţi va îndreptaţi privirile înspre acolo. deodată se aude o bubuitura în spatele laboratorului. În recreaţie. care are ca mecanism interior reflexul de orientare.experimentului pe care îl face. copiii desfăşoară acte voluntare. de a intra în contact senzorial cu alte şi alte obiecte. autocontrolul conştient al omului asupra propriilor sale acte presupune prezenţa. de a se mişca. sau cum sunt ei în timpul unei lucrări scrise! prin ce se deosebesc elevii în recreaţie faţă de aceiaşi elevi în cursul lucrărilor scrise? prin autocontrolul intenţionat. cei care sunt instabili psihomotor au mereu necesitatea impulsivă de a se mişca. În timpul lecţiilor. • actul voluntar este comportamentul în care există o intenţie conştientă şi un control conştient. includem printre actele involuntare următoarele tipuri de reacţii: 1) acte care au la baza reflexe înnăscute. acte involuntare. 2) acte impulsive. procesului psihic constă în: 1) alegerea între două sau mai multe motive prezente la un moment dat la persoana respectivă. reacţiile în timpul afectelor sunt impulsive. astfel de activităţi sunt voluntare. Întreruperea atenţiei asupra experimentului şi orientarea spre direcţia de unde a venit zgomotul este un act involuntar. prin voinţa.

motivele conştientizate devine intenţie: "voi face aceasta". hai înapoi să te cinstesc". mergând spre casă. impulsurile care nu au legătura cu acel act. atenţia devine voluntară. îi spune gurii "bravo că te-ai abţinut.a. prin voinţă se realizează un autoreglaj superior pentru că implică în mod obligatoriu mecanismele limbajului şi gândirea.s) trimite impulsuri spre cortex. prin limbaj are cu adevărat . el a săvârşit un act voluntar. prin participarea limbajului. le-a spus că nu este robul gurii sale. prietenii îl cheamă la un pahar. le spune că a hotărât să se lase de băut şi îşi vede de drum.a. criterii şi concepţii ce ţin de societate şi de destinul propriu în lume. apelul la valori. Şi se întoarce la prieteni. pentru moment. scoarţa trimite spre r.s. ci şi invers. dar nu putem apune că voinţa. acestea inhibă. presupunem următorul caz: un beţiv notoriu şi-a propus să nu mai între în cârciumă când trece pe lângă ea. memoria devine voluntara. (sunt amânate) sau se renunţă definitiv. 2) se renunţă la celelalte motive. percepţia devine observaţie în sensul de a folosi atent şi reflexiv simţurile. În timp ce prin sistemul motivaţional şi cel afectiv se realizează reglajul primar. nu numai sistemul reticulat activator (r. rolul limbajului în actele voluntare şi în voinţă limbajul face parte dintre mecanismele actelor voluntare.a. prin filtrajul comandat de r. • voinţa este capacitatea omului de a iniţia în mod conştient acţiuni cu scop şi de a le finaliza.s impulsuri în legătura cu activitatea voită. ajuns acasă.

termeni de reţinut: act involuntar. de aici decurge rolul esenţial al scopului în acţiunile voluntare. relaţia trebuinţă . iar omul devine moral şi liber. alegerea scopului presupune a se ajunge la coincidenţa intenţiei ca motiv cu scopul ca ţintă spre care ne îndreptăm prin acţiunea respectivă. se produce o luptă între diferite motive când omul oscilează între . pentru a se realiza. iar voinţa bună (adică aceea după regulile binelui) este aceea în care înving motivele superioare. trecerea de la dorinţa la intenţie şi de la intenţie la scop este evidentă când în actele voluntare intervin fazele actului de voinţă. 2. 10. voinţă. scopul izvorăşte dintr-o motivaţie şi este susţinut. intenţia va deveni scop prin intervenţia procesului voinţei. autocontrol conştient.scop apare în intenţie ca motiv conştientizat care face fuziunea între procesele motivaţionale şi cele cognitive (gândire. se aleg mijloacele de realizare a ei. se verifică rezultatele acţiunii. Între conştientizarea scopului şi optarea pentru el este un interval de timp în care are loc faza deliberării. adică ceea ce iţi propui în mod conştient să faci în viitor. în limbaj (în termeni verbali) a rezultatului acţiunii.conştientizează omul motivele sale. memorie) prin funcţia de proiectare a limbajului. 1 stabilirea scopului. act impulsiv. act reflex. În raport cu scopul. deliberarea. învinge raţiunea. • scopul este o prefigurare mintală. imaginaţie. act voluntar.fazele actelor voluntare În structura unui act voluntar intră scopul. se organizează acţiunea.2. de acea motivaţie.

Într-un abator se constată furt mare de carne.pro şi contra în legătură cu scopul acţiunii. un individ în greutate de aproximativ 100 kg. care proceda astfel: când intra camionul fără carne. este voinţa când se . (j. sunt mai înalte decât motivele individuale. cât şi din punctul de vedere ali criteriilor sociale. delegatul. plaget. "noi spunem că prezintă următoarele două condiţii: • conflict între două tendinţe. de multe ori. iar ceea ce era originar mai puternic este învins de ceea ce era mai slab". un poliţist a găsit hoţul. stătea lângă şofer la cântărirea tarei. când ieşea plin. acum hotărăşti că acest scop trebuie îndeplinit şi iţi fixezi mijloacele prin care îl vei realiza. nimeni nu ieşea cu came. ceea ce era mai slab devine mai puternic. iar prin actul voluntar are loc o inversare. decizia înseamnă a lua prin voinţa proprie o hotărâre. una cedând celeilalte. el trebuie să opteze prin punerea în primul plan a motivului cu valoarea cea mai înaltă atât pentru el. iar acum te ajută să alegi mijloacele cele mai potrivite prin care vei duce la bun sfârşit intenţia devenită scop. s-au întărit controalele la ieşire. o singură tendinţă nu generează un act voluntar. ai stabilit scopul. dar zadarnic. psihologia copilului) 3. dar cantitatea de 100 kg tot ieşea lipsă. prin deliberare. subliniem că valorile sociale. inteligenţa şi caracterul te-au ajutat să alegi ce este bine. se fura atâta carne cât cântărea delegatul. delegatul ieşea pe jos. • când cele două tendinţe dispun de forte inegale. nu mai era în cabină lângă şofer.

• ce a fost de nivel inferior valoric la hoţ? după luarea hotărârii.• indicaţi scopul hoţilor şi scopul poliţistului. executarea acţiunii. a nu se realiza această fază echivalează cu anularea a tot ce s-a făcut în fazele anterioare. nesociabilitate. nelinişte. anume: 4. • indicaţi mijloacele folosite de fiecare. urmează o altă faza. primele ei semne sunt slăbirea atenţiei. simptome: iritabilitate. acumularea de oboseală duce la cronicizarea ei. aşa cum semnale sunt şi foamea. deliberare. 10. stabilirea scopului. scădere a orientării. numai când scopul a fost îndeplinit se poate spune că voinţa a mers până la capăt. cerând efort. particularităţi ale voinţei 1. independenţa de voinţă se refera la a fi capabil să . Iar a trece la executarea unor acţiuni fără a trece prin cele trei faze anterioare se cheamă tot lipsa de voinţă ca modalitate superioara de autoreglaj verbal. oboseală. omul matur se deosebeşte de copil sau de omul imatur tocmai prin prezenţa în acţiunile sale a fiecăreia dintre cele patru faze ale actului voluntar. are ca finalitate scopul. durerea etc. oricât de bine s-ar fi făcut. executarea acţiunii. faze ale actelor voluntare. uneori lucrurile se desfăşoară tensional. mobilizând toate resursele omului. chiar dramatic în interiorul personalităţii. oboseala este un semnal al scăderii capacităţii omului. oboseala alarmează organismul. termeni de reţinut: scop. lipsă de iniţiativă. deci inteligent. şi cu cât efortul voluntar este mai mare. decizie. apariţia de mişcări suplimentare inutile. cu atât este mai obositor. 3. capacitatea de efort se reface prin odihnă.

această poate duce la schimbarea frecventă a deciziilor. opusă acestei calităţi a voinţei este sugestibilitatea. 3.deliberezi şi să iei decizii singur în împrejurările când aşa trebuie să faci. de asemenea. acest comportament este firesc la copil până la 3-4 ani. • vom defini obstacolul ca fiind orice factor care se opune . are la baza o dispoziţie accentuată a persoane spre imitaţie. tot un defect al voinţei este pripeală şi constă în a lua decizii fără o bună fundamentare a scopului ai a mijloacelor de realizare a lui. în care este preponderent intelectul). perseverenţa constă în capacitatea de a finaliza deciziile în ciuda obstacolelor care apar în timpul executării acţiunii care duce la realizarea scopului. falsa independenţă a voinţei care este. sugestibilitatea este preponderent de natura afectiva (deci autoreglaj primar) şi limitează libertatea de decizie a persoanei (care ţine de autoreglajul voluntar superior. chiar şi atunci când acestea sunt nu numai utile. reprezintă tot o manifestare de tip afectiv. promptitudinea se referă la capacitatea persoanei de a lua hotărâri în timp optim. care diminuează spiritul critic al gândirii. acestea fiind de diferite grade de dificultate. un defect al persoanei. poate fi tulburare de comportament constând în rezistenţa sau ostilitate la orice idee venită din afara. este negativismul activ ca opoziţie la sugestii. de a nu prelungi inutil deliberarea. opusul şi defectul de voinţă este indecizia. La tânăr şi la adult. există ai un negativism pasiv exprimat prin tăcere sau apatie. ci sunt necesare. 2. (tărăgăneala). Îndeplinirea decizie poate fi împiedicată de obstacole.

prietenul îl invită în oraş. când se întâlneşte. nu pot să vin!" sună din nou. alt prieten din grup. spunem că perseverent. temă completaţi spaţiul punctat: alegerea tipului de studii pe care le voi urma necesită. a depăşit obstacolul şi că este nu pot să vin". iar la adult. Încăpăţânarea este caracteristică pentru copil. termeni de reţinut: independenţa voinţei. "Învăţ. la aceeaşi persoana. ele se vor proba în capacitatea individului de a iniţia. cele trei calităţi ale voinţei există simultan într-o mai mare sau mai mica măsură. . să am următoarele calităţi de voinţa argumentaţi. pe lângă pregătirea şcolară corespunzătoare. de a suspenda sau de a renunţa la acţiuni şi de a finaliza scopurile depăşind obstacolele interne sau externe. omul superior are voinţa bună. de exemplu. dacă nu va întrerupe învăţătura în ciuda oricăror insistente. care înseamnă a persevera în mod greşit şi atunci când nu merită să se continue acţiunea întrucât condiţiile nu mai permit. În timp ce învăţă. şi-a dat seama că pierde mult timp în discuţiile cu prietenii. este determinată de un nivel scăzut al inteligentei. sugestibilitate. "Învăţ. în serviciul unui caracter bun. un licean hotărăşte că este bine să nu se mă lase sustras de la treburile sale. perseverenţa nu trebuie confundată cu încăpăţânarea. oamenii se deosebesc între ei din punctul de vedere al calităţilor voinţei. sună telefonul.realizării scopului. de a amâna.

trebuie să căutaţi în fiecare rând. perseverenţă. apoi al ii - . 2)să vă concentraţi pentru a realiza o percepţie bună. de exemplu. cărora nu li se dă atenţie. adică observaţie. indecizie.negativism activ. la începutul rândului. nu aţi mai perceput alţi stimuli în afară de figurile de pe fiecare rând şi aţi urmărit întâi rândul i. pripeala. "a da atenţei înseamnă a fi interesat de acel lucru" (titchener). proba de discriminare perceptivă şi de atenţie ca sa rezolvaţi problema. a activităţii de cunoaştere asupra a ceva (numit obiectul atenţiei). atenŢia 11. 19. la un moment dat. • atenţia este un proces psihofiziologic ce constă în concentrarea. este necesar sa îndepliniţi condiţiile următoare: 1) să fiţi interesaţi. obstacol. figura care este exact la fel cu modelul şi apoi să scrieţi numărul ce-i corespunde. în timpul rezolvării testului de mai sus. caracterizarea atenţiei În fiecare din rândurile de mai jos. fig. încăpăţânare. concentrarea activităţii de cunoaştere asupra obiectului atenţiei se obţine prin detaşarea faţă de restul stimulilor. negativism pasiv. promptitudinea deciziei. uns dintre cele ş figuri numerotate de la i la ş este exact la fel cu modelul care se află la stânga.1.

o încetare a ceva. o apariţie. ea poate să explice orientarea selectivă şi menţinerea concentrării. Într-un experiment. se învăţa sau se joacă fotbal) scade când sunt momente de neatenţie. factori interni. eficienta oricărei activităţi (fie că este manuală. furt. din care unul era "bun" (unt. pârlit. fie că se rezolva o problemă. o reclama ne atrage atenţie involuntara. • atenţia involuntara. o voce nouă etc. a fi atent. noutatea este factor extern al atenţiei • prin noutate înţelegem orice schimbare neprevăzută în mediu: o mişcare. motivaţia este un factor intern al atenţiei. atenţie voluntara criteriul de clasificare este prezenţa sau absenţa intenţiei de .2. dodwel (1964) a prezentat perechi de cuvinte egale ca probabilitate. adevăr. blocăm informaţiile neplăcute ("apărare perceptivă" = orb este numai cel care nu vrea să vadă). o schimbare de intensitate. lipseşte o intenţie conştientizată de a fi atent. a constatat că subiecţii tindeau să le sudă pe cele "bune". Ţin de motivaţia subiectului: ce semnificaţie au obiectele respective. o modificare de aspect. 11.lea etc. radar. putred). se alcătuieşte o compunere. ticălos. biblie. floare. de exemplu. lumină) şi altul "rău" (ură. sau de a supraveghea un tablou de comandă sau un ecran temă arătaţi că atunci când vreţi să traversaţi strada este necesar sa va concentraţi atenţia.

dar şi atenţia poate contribui la mărirea interesului. repetiţia. nu. decât cele care înfăţişează . în text. o scânteie atrage atenţia inginerului în laborator. este prezentă intenţia ca motiv conştient de a urmări ceva. de explorare. necunoscutul faţă de cunoscut. interese. • muzica atrage atenţia mai repede decât naraţiunea. de exemplu. curiozitate perceptivă. de ea depinde în mod hotăra tor eficienta oricărei activităţi. mobilitatea." (pillsbury) factori externi şi atenţiei involuntare: • imaginea atrage atenţia mai repede decât textul (imaginile care înfăţişează oameni atrag atenţia mai . contrastul faţă de fond atrage atenţia (contrast de culoare. • atenţia voluntara. • secvenţele cu ritm sincopat reţin atenţia mai mult decât cele lente. trebuinţe: de stimulare perceptivă.atenţia fără voia noastră. (de exemplu. la foc. "interesul mobilizează atenţia. de mărime. de viteză). ceea ce este scrisa cu litere mari sau colorate). surprinzătorul faţă de obişnuit. dar acasă. dar şi pentru că are o semnificaţie pentru noi (ce aşteptări are subiectul). • stimulii intenşi atrag atenţia mai mult decât cei slabi. repede obiecte).

obiectul este în afară. În unele situaţii predomina atenţia externă. • deprinderea de a fi atent este numită atenţie postvoluntară. atenţie internă. prin maturizare şi activitate şcolară bine organizată. în timpul lucrări scrise. parcă nici nu auzi vocile celor care vorbesc pe coridor.este favorizată de: • claritatea scopului. lumină. • cunoaşterea etapelor activităţii prin care se realizează scopul. care cere atenţie voluntară. atenţie postvoluntară. termeni de reţinut: atenţie. atenţie externă. ordine în lucruri. atenţie involuntara. climat termic. atenţie externă. performanţele depind de menţinerea concentrării asupra . în altele cea internă. presupunând efort. de exemplu. • ambianţa (spaţiu.3 Însuşirile atenţiei şi educarea lor concentrarea sau intensitatea atenţiei constă în rezistenţa la influenţa factorilor perturbatori. de aceea sunt necesare pauze în timpul activităţii (a se revedea referirile la oboseală în capitolul "voinţă). dar se folosesc şi valenţele celei involuntare. 11. factor intern al atenţiei. absenţa a unor factori perturbatori). la copil predomina atenţia involuntara. factor extern al atenţiei. în care se cere atenţie voluntara. se ajunge la deprinderea de a fi atent. atenţia voluntara duce la oboseală. atenţie internă. obiectul ei este gândul sau sentimentul asupra căruia te concentrezi. este prezent în percepţie şi mai ales în observaţie. atenţie voluntara.

opusul stabilităţii este instabilitatea atenţiei. În cazul instabilităţii. persoanele cu temperament coleric şi cele cu temperament flegmatic au o bună capacitate de concentrare comparativ cu sangvinicii şi melancolicii. intensitatea atenţiei nu se poate menţine la acelaşi nivel. concentrarea este o variabilă de personalitate. stabilitatea relativă a atenţiei se referă la menţinerea atenţiei asupra aceluiaşi obiect. care duce la formarea deprinderii de a fi atent (atenţie postvoluntară). cine are atenţie stabilă rezistă la stimuli perturbatori. concentrarea atenţiei are mare însemnătate practica în activităţi cotidiene cum ar fi conducerea automobilului. tablouri de comandă automatizată. unele activităţi profesionale cum ar fi în sistemele de apărare radar. necesită o bună capacitate de concentrare. orice activitate de durată necesită stabilitatea atenţiei. fluctuaţia atenţiei are rol reparator pentru "blocajelor" creşte proporţional cu frecvenţa dificultatea sarcinii şi cu intensitatea motivaţiei (brihacek şi . ea depinde şi de exerciţiu.sarcinii. atenţia fuge către altceva şi este greu să o readuci la obiectul ei. se consideră că oboseală. bures). este recomandabil să se facă pauze în cursul activităţii. instabilitatea nu trebuie confundată cu fluctuaţia. linii de asamblare. şi reveniri numite fluctuaţii ale atenţiei. ca imposibilitate de a menţine atenţia asupra obiectului. care înseamnă modificarea intensităţii atenţiei şi este un fenomen natural. În general. care duce la fluctuaţii ale concentrării. ci se produc scăderi. ca să se evite oboseala.

de exemplu. sesizezi semnele de circulaţie. discuţi cu pasagerul de lângă tine. melancolicii). distributivitatea depinde de caracterul şi noutatea activităţii. inversul mobilităţii este inerţia atenţiei. În cazul celor cu o anumită inerţie (flegmaticii. sesizezi situaţia din trafic. în timp în timp ce conduci automobilul. trebuie să se facă deosebire între "a fi atent" la două lucruri în acelaşi timp şi "a face" două lucruri în acelaşi timp.40 de minute dacă activitatea are un anumit grad de varietate. poţi face două sau mai multe lucruri în acelaşi timp numai când doar o activitate cere atenţie concentrată. execuţi comenzile de conducere etc. mobilitatea (flexibilitatea) atenţiei este proprietatea atenţiei de a se comuta intenţionat de la o activitate la alta când se impune să te concentrezi la altceva. de exemplu. distributivitatea atenţiei. în timpul unei lecţii trebuie să treci de la a asculta şi înţelege explicaţiile profesorului la elaborarea unui experiment sau a unei lucrări scrise. s-a constatat că stabilitatea poate să meargă până la 30 . james consideră că principiul fundamental al menţinerii atenţiei este varietatea. w.experimental. de prezenţa unor deprinderi bine formate şi integrate în activitate . s-a demonstrat experimental că atenţia nu poate fi concentrată simultan asupra a mai mult de o singura activitate. mobilitatea este o variabilă temperamentala a personalităţii. iar celelalte sunt automatizate (sunt deprinderi) sau când diferite activităţi sunt integrate în una mai complexa. se poate obţine o îmbunătăţire a mobilităţii prin antrenament. "condiţia sine qua non a atenţiei susţinute faţă de un anumit subiect de gândire constă în a-i lua în considerare mereu alte aspecte şi alte relaţii".

psihologicul şi socio-culturalul. • personalitatea este organizarea dinamică a acelor sisteme psihofizice care determina gândirea şi comportamentul . definirea conceptului "personalitate" procesele psihice la care ne-am referit până acum se desfăşoară în cadrul unitar a personalităţi omului. ca sinteză a celor trei dimensiuni: biologicul. ce mă general înţeles se referă la om luat ca fiinţă bio-psiho-socială. termenul are mă multe înţelesuri. personalitatea este o structura vie extrem de complexa. stabilitatea relativă a atenţiei. reclamele sunt concepute astfel încât să se ţină seama de capacitatea oamenilor de a sesiza "dintr-o privire" toate elementele semnificative. mobilitatea (flexibilitatea) atenţiei. nu oricine poate să fie ca cezar sau napoleon.şi de potenţialul creativ al persoanei. În evoluţia psihiculul. se referă la întinderea atenţiei. termeni de reţinut: concentrarea atenţiei. instabilitatea atenţiei. inerţia atenţiei. distributivitatea atenţiei. personalitatea ca dbiect de studiu al psihologiei 12. numai omul este personalitate. distributivitatea este o variabilă de personalitate. volumul atenţiei. despre care se spune că dictau mai multe scrisori diferite în acelaşi timp. la câte elemente pot fi percepute simultan şi clar. structurile se caracterizează prin evoluţie şi autoreglare. volum al atenţiei. • structura este o totalitate organizata în care părţile interacţionează şi numa astfel formează întregul.1. În sistemele vii.

• personalitatea asigura o integrare unica în mediul social. deci care se repeta în situaţii variate. structurile instrumentale (deprinderi. stilul cognitiv de prelucrare a informaţilor este un exemplu de trăsătură de personalitate. intuitiv. un mod de manifestare al persoanei. torrance. structurile cognitive. p. ca tendinţe spre patru strategii: strategie emisferei emisferei având având următoarele psihologice: activ. structurile afectiv-motivaţionale etc. aptitudini. verbal. personalitatea cuprinde însuşirile psihofizice. spaţial. e. pe baza experimentală. trăsături definitorii pentru personalitate: sunt definitorii pentru personalitate acele trăsături care se caracterizează prin constanţă şi stabilitate.caracteristic al individului. •O trăsătură este o tendinţă generală. convergent. w. drepte. ce sunt caracteristice pentru un om sau altul. . (g. a informaţiilor. allport) caracteristici ale personalităţii: • caracterul unitar. integrator şi sintetic. taggart au identificat • următoarele specifică patru utilizării utilizării stiluri de prelucrare stângi. logic. capacităţi). personalitatea se formează în timp prin interacţiunea dintre înnăscut şi dobândit şi funcţionează previzibil în realizarea afectivă a relaţiei omului cu mediul extern şi cu lumea interioară proprie. b şi w. specifică următoarele caracteristici psihologice: receptiv. strategie divergent. structurile atitudinale (caracterul). • organizare dinamica.

• strategie mixtă: combină caracteristici de stânga sau dreapta într-o abordare variabilă şi alternativă a situaţiilor de procesare cognitivă; • strategie integrativă: combină caracteristici de stânga sau dreapta în proporţii egale în prelucrarea informaţiilor. cum se stabileşte prezenta unei trăsături O trăsătură se distribuie în populaţie pe o scala de la nivelul cel mai scăzut până la nivelul cel mai înalt. La majoritatea indivizilor, ea se manifestă la un nivel mediu; la unii, ea este prezenta la un nivel scăzut, iar la alţii ea este la un nivel înalt. descrierea matematica a distribuţiei trăsăturilor este exprimată prin curba normală a lui gauss. vom ilustra cu trăsătura "inteligenţă. fig. 20. distribuţia normală a inteligenţei umane pentru cei superiori se foloseşte termenul "inteligent" iar pentru cei inferiori se foloseşte termenul "lipsit de inteligenţă. cei mai mulţi oameni se situează la nivel mediu. ereditate, mediu, educaţie; factori al formării personalităţii • ereditatea specifica: aceasta este determinata în primul rând, de specificul creierului uman. să-l comparam cu al maimuţei, specia cea mai apropiată de om. greutatea relativă creier-cordon spinal La om, creierul este de 49 de ori mai greu decât cordonul spinal; la gorilă, numai de 20 de ori. suprafaţa circumvoluţiunilor La om, 222600 cm2; la urangutan, 54000 cm2 (j. roatand, 1962). • ereditatea diferenţială este evidentă în structura corporală,

în dotaţia intelectuală şi în temperament. dotaţia ereditară excepţională este indiscutabilă la copiii precoci. de exemplu, poetul italian t. tasso a vorbit la 6 luni, mozart a compus la 5 ani. sh. read a făcut un studiu asupra debililor mintal şi a constatat: 28% aveau rude apropiate (mamă, tată, frate, copii) tot debili mintal; 7,1% aveau veri primari debili mintal, iar 3,1% aveau rude mai îndepărtate debili. genele controlează structurile anatomo-fiziologice (sistem nervos, organe de simt, glande endocrine), care reprezintă substratul personalităţii. potenţialul ereditar uman se transformă în personalitate prin interacţiunea cu mediul socio-cultural în care trăieşte copilul, având loc procesul de enculturaţie. • enculturaţia este procesul de asimilare a valorilor şi comportamentelor umane specifice culturii respective (ţara respectivă). este vorba despre asimilarea mijloacelor de comunicare (limba), a conceptelor, regulilor de viţă, credinţelor şi idealurilor. În copilărie, enculturaţia se face îndeosebi prin imitaţie. mai târziu, prin activitate ea devine selectivă şi reflexivă. prin enculturaţie, omul se transformă dintr-o fiinţă biologica, cum este la naştere, într-o personalitate în sensul de fiinţă bio-psiho-sociala. educaţia. psihologic, educaţia apare ca o modalitate de acţiune a mediului social. ea începe în familie, de regula bine asistată şi eficientă. instituţia sociala specializată pentru educaţie este şcoala. • Şcoala realizează educaţia ca o activitate organizată sistematic pentru dezvoltarea personalităţii în conformitate cu

obiective precis definite într-o anumita epocă şi societate. este imposibil să se stabilească exact contribuţia fiecăreia dintre cele două grupe de factori la formarea personalităţii. dar nici unul nu poate să lipsească. p = f[(e) x (m)]. se înţelege că nici unul din factori nu poate să fie zero. (pentru această relaţie, a se vedea modelul propus de jennings) fig. 21. În cazul unei însuşiri de personalitate numită aa', care se manifestă la fel la trei persoane diferite, cei doi factori au contribuţii diferite (a se vedea comparativ suprafeţele trapezelor xaa'y; sbb'a' şi bx'y'b') etc. personalitatea se formează de timpuriu prin educaţia în familie şi în şcoală. termeni de reţinut: personalitate, ereditate, mediu, enculturaţie, educaţie, trăsătură. 12.2. personalitatea ca individualitate individualitatea. În biologie, individul este exemplarul singular al unei specii, fiind purtătorul însuşirilor caracteristice ale acestei specii. Şi în psihologie, fiecare om este un individ al speciei homo sapiens. când spunem "eminescu a fost o personalitate creatoare genială”, avem în vedere raportarea personalităţii individuale a lui eminescu la personalitatea omului în general. orice personalitate este înainte de toate un individ şi o individualitate. individuale caracteristica a definitorie a este personalităţii unicitatea, (deci individualităţii)

irepetabilitatea. În acest sens, urmăriţi spusele lui jung:

"unul îşi pune paltonul îndată ce se face frig afară, altul însa, având intenţia de a se cali, nu o face (...). unul se supune condiţiilor date pentru că, după cum se ştie din experienţă, nici nu poate face altfel, altul, în schimb are convingerea că ceea ce a funcţionat de o mie de ori într-un anumit fel, a o mie una oară constituie un caz cu totul aparte etc." (c. g. jung, psychologische typen) unicitatea individualităţii este cauzată de interacţiunea factorilor ereditate şi mediu, astfel încât ecuaţia p = f[(e) x (m)] trebuie citita: individualitatea = f[(e) x (m)]. argumentaţia enunţului "individualitatea este unici, irepetabilă" individualitatea ereditară. O celulă posedă aproximativ 30 000 de gene. un individ uman, care are 23 de cromozomi pe linie paternă şi 23 de cromozomi pe linie maternă, ia naştere din unirea unei celule spermatozoid (din cei aproximativ 300 000 000 depozitaţi în vagin în cursul actului sexual) cu un ovul. "În mod evident, numai o fracţiune infinitezimală de combinaţii posibile de gene este realizată oriunde în lume.(...) fiecare fiinţă umană este, în consecinţă purtătoarea unui genotip unic.(...) biologul trebuie să susţină unicitatea absolută a fiecărui individ uman. aceeaşi afirmaţie este fundamentală atât pentru etică, cât şi pentru democraţie". (t. dobzhansky, 1956, cf. g.w. allport). Împrejurarea de mai sus face ca structura sistemului nervos sa fie foarte diferită de la om la om. "indivizi încep viaţa cu creiere care diferă enorm între ele atât la numărul, mărimea şi dispoziţia neuronilor, cât şi la trăsături mai groaiere." (K. s. Lashley, 1947).

factorul înnăscut este foarte puternic pentru temperament şi motricitate şi, într-o oarecare măsura, pentru inteligenţă. argumentul experimental pe care îl preluăm de la allport este următorul: au fost studiaţi 30 de sugari timp de două până la opt luni. pe această baza, s-au emis predicţii cum vor fi la 5 ani. s-a comparat stilul comportamental de la cinci ani cu predicţia făcută înainte de un an. cam două treimi din toate predicţiile au fost corecte, iar o treime au fost false sau în majoritate false. cel mai bine au fost prognosticate dispoziţiile temperamentale. ataşamentele personale, controlul intern şi într-o oarecare măsură, inteligenţa, care se formează sub influentele mediului, au fost mai puţin predictibile. individualitatea ereditară devine individualitate psihologică sub influenţele mediului socio-cultural în care copilul îşi formează personalitatea. pentru definirea procesului formări personalităţi individuale în colectivitatea umană, c. g. jung foloseşte termenul individuaţie. • individuaţia este un proces de diferenţiere care are drept ţel dezvoltarea personalităţii individuale. ea consta într-o extindere a vieţii psihologice conştiente. (c. g. jung, op. cit.) individualitate -colectivitate se pune întrebarea: poate să existe individualitate în afara colectivităţii umane? răspunsul este categoric nu. individualitatea este (trebuie să fie) adaptată la normele colective de existenţă. "individualitatea nu este orientată împotriva normei colective. (...) norma se constituie din totalitatea căilor individuale care tind să se orienteze după norme. (c.g. jung, idem).

termeni de reţinut: individ, individualitate, individualitate ereditară, individuaţie. conŞtient Şi inconŞtient În structura personalitĂŢii 13.1. niveluri psihică viaţa psihică a personalităţii se desfăşoară la trei niveluri: conştient, preconştient şi inconştient. termenii conştient şi inconştient pot fi folosiţi ca adjective. reacţie conştientă, scop conştient, impuls inconştient, reflex necondiţionat inconştient (reflexele necondiţionate şi impulsurile sunt întotdeauna inconştiente). când termenii conştient şi inconştient sunt folosiţi ca substantive, atunci ei denumesc niveluri la care se desfăşoară viaţa psihică a omului. de exemplu, visul oniric (visul din timpul somnului) se desfăşoară numai la nivelul inconştientului. kurt lewin spune că persoana este separată de mediul sau extern printr-o graniţă permeabila, care este primul strat al psihicului, aflat în contact cu mediul exterior care acţionează direct asupra organelor de simt. aici are loc adaptarea rapidă la cerinţele mediului. este zona conştientă. de la acest strat, spre interior, se afla nivelul care cuprinde toate acumulările individului, cunoştinţele sale, deprinderile, limbajul etc. acestea nu sunt conştiente în mod permanent, ci numai la nevoie. al treilea nivel este zona cea mai intimă a persoanei: interese profunde, sentimente durabile, prejudecăţi, aspiraţii scumpe. Între straturi, nu există separare netă ci există treceri, la care se desfăşoară viaţa

schimburi între un nivel şi altul, de la un moment la altul. În figura următoare este prezentat modelul lui g. w. allport privind nivelurile vieţii psihice ale omului. ca mpul momentulul 7~s,tilnt,a~actual a cons, tuntel jffiot.itoare~cinesunt,cefeci fig. 22.o reprezentare a structurilor (după g. w. allport) În concepţia acestui autor, câmpul conştiinţei, în orice moment, este extrem de îngust: "nu pare să fie mai mare decât vârful unui creion precipitându-se, fără odihnă, încolo şi încoace în marele edificiu al personalităţii, concentrându-se când în interior, când în exterior". (g. w. allport) omul este singura fiinţă conştientă. el ştie ce face, cu ce mijloace şi în ce scop face. el ştie, când este în stare de veghe, că este o fiinţă care doarme. a fi conştient înseamnă a cunoaşte experienţă proprie şi a o spune aşa cum este. "eu nu spun niciodată nimic care să nu mi se dezvăluie întâi mie". (henri ey). verbalizarea constituie modalitatea de a fi conştient, iar limbajul constituie calitatea structurală a conştiinţei. să analizam următoarea situaţie: un zgomot foarte puternic în plină noapte. să presupunem că acest zgomot este auzit de un om care se afla singur în pădure. este auzit şi de un câine. Şi animalul şi omul vor avea o trăire interioara, o impresie. dar animalul va reacţiona numai spontan, fugind, pe când omul se va întreba "ce a fost oare?", chiar dacă şi lui îi este frică. frica animalului a fost inconştientă. omul îşi domină frica în mod conştient. activitatea conştientă înseamnă orientare intenţionată spre scop, concentrare de atenţie, propunere de planuri pentru

viitor. pentru a indica faptul de a fi conştient, în vorbire se folosesc expresii ca: "eu simt", "eu îmi amintesc", "eu mă hotărăsc să, "eu mă concentrez asupră, "eu voi face!”, "mie îmi este drag de", "eu îmi propun" etc. 13.2. eul, sinele şi supraeul - componente ale aparatului psihic uman În ultima formă a psihologiei sale, după 1920,s. freud a propus un model al aparatului psihic care cuprinde în structura sa sinele, supraeul şi eul. sinele • spre deosebire de eu, sinele nu poate fi controlat de gândire şi voinţa, este un haos şi nu are caracteristica de a fi organizat logic. conţinuturile sinelui sunt inconştiente, unele moştenite şi înnăscute, altele dobândite. În limbajul obişnuit, comportamentele care vin din sinele inconştient se explică astfel: "a fost ceva mai puternic decât mine, mi-a venit dintr-o dată.” de aceea, în faţa sinelui, eul este neputincios. "(...) ceea ce numim eul nostru se comporta pasiv. (...)noi fiind „trăiţi” de forte necunoscute şi incontrolabile". (freud) supraeu • este conştiinţa morală condusă de reguli şi idealuri, este autocontrolul apărut prin interiorizarea exigenţelor şi interdicţiilor parentale şi sociale în general. el reprezintă legea internă şi interdicţia de a o încălca, deci are rolul unui judecător şi cenzor intern. supraeul cere renunţare şi se formează (se îmbogăţeşte) prin educaţie, religie şi moralitate. temă indicaţi câteva reguli din conştiinţa dumneavoastră morală

(supraeul eul

dumneavoastră)

care

sunt

rezultatul

educaţiei

morale şi al cele religioase. eul reprezintă o componenta care intră în structura psihicului uman alături de sine şi supraeu. este partea conştientă a psihicului, dar este mai cuprinzător decât conştiinţa actuală, incluzând şi preconştientul. preconştientul cuprinde conţinuturi care, la un moment dat, pot să fie în afara câmpului conştiinţei, dar care pot pătrunde oricând în conştiinţă într-o formă nemodificată. el se deosebeşte de sinele inconştient ale cărui conţinuturi nu pot apărea decât în vise, sau prin sublimare, în mod deghizat. se consideră că o pulsiune este sublimată atunci când ea este deviată spre un scop nou, nesexual şi vizează obiecte socialmente valoroase. freud a descris activităţi de sublimare ca fiind mai ales cea artistică şi investigaţia intelectuala. • totalitatea a ceea ce eul trăieşte ca experienţă aici şi acum reprezintă câmpul conştiinţei. este câmpul percepţiei, al atenţiei şi al acţiunii mele prezente, este ca "o scena a actualităţii trăite şi vorbite." (h.ey) eu este un factor de legare a proceselor psihice. se supune principiului realităţii şi îi permite subiectului să nu confunde procesele sale interne cu realitatea. În aceasta, un rol important îl are percepţia. eul funcţionează în gândirea vigilă. este educat de realitate şi se conformează ei. funcţiile eului sunt: • controlul motricităţii şi al percepţiei; • proba realităţii;

simţul propriului corp este "o ancoră a conştiinţei de sine" (g. este căutarea reînnoita a identităţii de sine. fazele formării eului sunt: 1) eul corporal . (erikson) "cine sunt eu?" este problema adolescentului. acum "capacitatea de a gândi despre sine cum este. prin aceste funcţii. încearcă să pună principiul realităţii în locul principiului plăcerii care domneşte fără restricţii în cadrul sinelui.• anticiparea. apare eul ca factor raţional. cum vrea să fie şi ce ar trebui sa fie este numai în germene". 4) de la 6 la 12 ani. w. nucleul . eul se defineşte prin unitate. ci se formează treptat. este eul care poate "să gândească despre gândire”. 3) de la 4 la 6 ani. spre deosebire de modul de a funcţiona anarhic pe care îi are sinele inconştient. (g. allport). (procesul este denumit refulare). (s. 5)În adolescenţă. percepţia joaca pentru eu rolul care revine pulsiunii în cadrul sinelui". ordonarea temporală a proceselor mentale. "eul se străduieşte să asigure supremaţia lumii exterioare asupra sinelui şi tendinţelor lui. w. freud) eul are şi o funcţie inhibitoare pentru dorinţe nerealizabile pe canale acceptabile din punct de vedere social sau personal. • gândirea raţională. 2) simţul identităţii de sine şi respectul de sine (mândria) se formează până la 4 ani şi este numit de allport eu timpuriu. au loc alte două aspecte ale constituirii eului: extensia eului şi imaginea eului (imaginea de sine). allport). eul nu apare de la început. eul este un aparat de adaptare la realitate şi se formează prin maturizare şi învăţare.

(s. freud) şi în fobie este prezent un mecanism de apărare: "eul se comportă ca şi cum pericolul nu ar veni dintr-o mişcare pulsională. calităţi. dorinţe pe care nu le cunoaşte sau le refuza la sine însuşi. Laplanche. (j. de . sentimente. trimite în afară. vocabularul psihanalizei) proiecţia. a căror motivaţie reală nu este cunoscută". idei. ci de la percepţie şi reacţionează prin tentativele de fugă prezente în evitările fobice". prin proiecţie. h. (s.identităţii este acum alegerea unui scop în viaţa. raţionalizarea este un proces de apărare care camuflează anumite elemente ale conflictului: subiectul încearcă să dea o explicaţie coerentă din punct de vedere logic sau acceptabilă din punct de vedere moral unei atitudini. persoana sau lucru. (s. unui sentiment etc. allport denumeşte acest aspect al eului efortul personal central. freud) În general. acţiuni. dar şi la omul normal sub forma de superstiţie. freud) gelozia proiectivă subiectul se apară împotriva propriilor dorinţe de a fi infidel imputând infidelitatea partenerului sau. freud) superstiţia obscura cunoaştere a relaţiilor din inconştient se reflectă în construcţia unei realităţi suprasensibile. pontalis. paranoicul îşi proiectează reprezentările intolerabile sub formă de reproşuri. (s. acest mecanism poate să apară la oameni nenormali (paranoia). operaţie prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în altul.. procese de apărare a eului (mecanisme de apărare) sunt operaţii spontane utilizate de eu în scopul de autoconservare când situaţiile conflictuale pun în pericol echilibrul psihic. subiectul trimite în afară imaginea a ceea ce există în el în mod inconştient.

Laplanche. câmpul conştiinţei. prin tehnica discuţiei libere între psihanalist şi pacient. eului. inconştient.3. că el se manifestă ca stare. eul corporal. relaţia dintre conştient şi inconştient unele conţinuturi ale inconştientului pot deveni conştiente în condiţii speciale. psihanaliza (s. (j. conţinuturile inconştiente refulate. identificări etc. freud) regresia. ceea ce refuza în el (nu vreau să fiu aşa). sine. identitatea de sine. supraeu.). (s. op. fantasme în inconştient şi care persistă în mod neschimbat rămânând legate de pulsiune. trecutul infantil rămâne întotdeauna prezent în noi "stările primitive pot fi reinstaurate în orice moment. proiecţia poate să apară şi în halucinaţie şi în vis. (s. în condiţii normale. psihicul primitiv este nepieritor în adevăratul sens al cuvântului". eul timpuriu. carl gustav jung a emis ipoteza că inconştientul ar putea . eu. eu ca factor raţional. imagini. un conţinut neplăcut. (s. freud este părintele acestei şcoli de gândire psihologica practică a descoperit metoda de a aduce la nivelul conştientului. În sens temporal. pulsiune. freud) v termeni de reţinut: conştient.asemenea. imagine de sine. 13. regresia presupune întoarcerea subiectului la etape trecute (depăşite) ale dezvoltării sale (stadii ale principiului plăcerii. ceea ce este proiectat este o dorinţă. freud) regresia este legată de noţiunea de „fixaţie" . s-a susţinut ca inconştientul este inaccesibil conştiinţei. cit) deci este vorba de a face cale întoarsă spre momente trecute ale dezvoltării individului. numai în visul din timpul somnului. efort personal central.înscrierea anumitor experienţe.

s. allport după" kubie) se vede că cele trei categorii de conţinuturi variază ca pondere de la predominarea unor scopuri şi intenţii conştiente (gândire. anume conţinuturi încă neconatientizate. percepţie. iar lungimile de unda ale luminii vizibile între 7 700 şi 3 900 sngstrn"mi. care este tocmai sistemul de percepţie par excellence. allport). ~ fig. (c. g. ca şi sunetului şi luminii. jung) normal şi nenormal în relaţia inconştient-conştient "faptul ca un act este normal sau nevrotic depinde numai de natură constelaţiei de forţe care îl determină. ci şi unul superior şi ca. ci şi una superioară. dacă aceste forţe sunt de 0şşş natura încât ele să predetermine repetarea automată a actului. "frecvenţele percepute de urechea umană sunt cuprinse între 20 şi 20 000 cicli. să devină perceptibile eului. până la dominarea inconştientului la persoana slienstă. atribuindu-i-se. 22 se poate vedea un model al relaţiei dintre conştient şi inconştient între care se găseşte preconştientul. totodată. cf. fig. atunci acel act este nevrotic" (l. nevroticul nu este capabil să realizeze schimbul cerut de o prietenie să nă toas~. în anumite împrejurări. g. nu numai o limită inferioara. 23. varistule proporţiilor dominării conştientului sau inconştientului (adaptat de g. de relaţii calme în muncă şi de fericirea . Kubie. pornind de la această analogie. nu pare de neconceput ca procesele psihice să aibă nu numai un prag inferior. trecând prin imaginstis normală. w.poseda şi conţinuturi care. să poată fi comparat cu scala sonora şi cea luminoasa perceptibile. w. "spre deosebire de persoana normală. voinţă) în cazul omului realist. conştientul.

al vrăjitoriei şi aude voci.w. opisceele. acuzatoare. ey) halucinaţia. haşişul. nu ştie cine este şi unde se află (ca atunci când te trezeşti din somn şi eşti." (h. starea de vigilentă este una în care domină conştientul. (g. are pretenţii. este posesivă. sub influenţa drogurilor se alterează capacitatea conştientă. al influentelor telepatice. chiar paralizie". ~ stares de halucinaţie. autocompătimitoare. alcoolul. adică" de a-şi diferenţia net conţinuturile. poate manifests şi simptome fizice ca ulcere. (h. lumea este ca cea din timpul visului. acidul lisergic provoacă beţia care duce la scufundarea conştiinţei. cât şi locul personalităţii omului care se află în legătură cu lumea exterioară". obiectele se deplasează. "confuzia este un grad profund de inconştient". eczeme. pentru foarte puţin timp. . este absent la ceea ce se întâmplă în realitate. se pierde orice interes pentru lumea exterioară. "acţiunea drogurilor şi beţiile pe care acestea le provoacă trezesc dorinţe care altfel se află în stare latentă în imagines corpului. corpul este stat cel somatic care are sensibilitate şi trebuinţe. geloasă. se simte obiect al persecuţiei. conştiinţa are capacitatea de a fi lucidă. imaginile se multiplică la infinit. surditate funcţională. se trece în stare de vis: braţul se continuă cu piciorul. al sugestiei. cel care halucinează se află în starea când domină inconştientul. depersonalizarea ca efect al drogurilor. năuc). de a şi le ordona şi controla. cocaina. ey) eul caracteropat este o formă patologică a csrscterului definits" prin fixitate.casnică. imaginile sunt legate de dorinţs" sau de frământări.allport) st~nle confuzo-onirice.

spre deosebire de un caracter normal care este plastic şi este condus de o conştiinţă etică. opus libidoului. la persoana ahenat~ testarea 13. agresivitatea este manifestarea acestui instinct. el a pus în evidentă existenţa proceselor inconştiente care se află în spatele conştientului. el este cheia intenţiilor. disimulată. eul carscteropstului este slab. libidoul evoluează prin procesul biologic al maturizării. tot în inconştient există şi un "instinct al morţii" (thanatos).~nenormal în rela pa dinfre cons ilent şi inconstient.adică atereotipie. v termeni de reţinut: normal şi. inconştientul este în primul rând un rezervor de energie. halucinape. imatur şi dominat de afectivitate primitivă. caracteropat poate să fie fansticul violent şi impulsiv sau anxioaul fixat în insecuritate şi eşec. eu caracteropat. locul principal ocupându-l sexualitatea reprimată .libidoul.4. un vector al distructivităţii. stare confuzoori/deă. planificarea creativitate şi creativitatea la imşinatie distorsiunea reaet~tii intenţionata şi no~al~ nevrotic realitaşii ~ori~tient dominarea dominarea dominarea inconstientului constientuluipreconstientului modelul psihanalist sigmund freud a demonstrat că nu conştiinţa este ultimul dat şi experienţei psihice.modele interpretative ale personalităţii . inconştientul este o realitate psihică ascunsă. depersonallzare.

neajutorat. alfred adler. poate să devină: a) ostil şi caută răzbunare. obedient. insistă asupra relaţiei sociale dintre copiii mici şi părinţii lor. aceste sentimente îi împing să se perfecţioneze. b) supus. oamenii sunt în primul rând fiinţe conştiente care tind spre perfecţiune. pune accent pe "relaţiile interpersonale" şi respinge teoria libidoului. c) autocompatimitor. eul creativ îi face pe oameni să karen homey d) dominant: îşi impune voinţa asupra altora. chiar şi atunci când suntem singuri. el nu este în siguranţă. oamenii nu sunt conduşi de dorinţe şi impulsuri înnăscute. putere. pot avea sentimente de inferioritate datorită imperfecţiunilor fizice sau neîmplinirilor. harry stack sullivan. când părinţii nu oferă copilului protecţie şi căldură sufletească. modele culturaliste karen homey. încheindu-se cu primatul sexualităţii genitale. se îndepărtează de freud. în care găseşte originile perturbărilor de personalitate. renunţând la teoria libidoului şi punând accentul pe factorii social-culturali. pentru a obţine simpatie. singur. personalitatea nu este determinată biologic. anxietatea de bază apare când copilul se simte izolat.trecând succesiv prin mai multe stadii. fiecare om are un eu creativ cu rol în formarea propriei personalităţi individuale. având iluzia de . de la naştere până la moarte suntem membri şi unui grup social. de aceea. de exemplu. ca să caatige dragostea părintească. atingerea acestui stadiu este o condiţie a normalităţii.

4) nevoia de cadru de referinţă (de valori la care să se raporteze). ş) nevoia de identitate. 2) nevoia de spiritualitate (care trece dincolo de ne voile biologice) "depsaires lăcomiei şi a egocentrismului îi permite omului să fie. nevoile de bază sunt: 1) nevoia de a fi cu altul (nevoia de relaţie) "alienatul este cel care a eşuat în a crea o comuniune oarecare cu semenul. dezvoltarea perceptivă". câştigând mai multă libertate. 3) nevoia de apartenenţă. el este întemniţat. a limbajului. personalitatea se formează din interacţiunea nevoilor noastre de bază sis oportunităţilor oferite de societate pentru realizarea lor. heinz hartmann se preocupă de procesul de adaptare. inclusiv a voinţei. deşi nu se găseşte în spatele gratiilor.dorească să se realizeze. a înţelegerii. a memoriei.1980) a respins teoria inconştientului a lui freud. erich fromm (1900 . oamenii s-au simţit din ce în ce . în loc ca doar să aibă şi să întrebuinţeze. punând accent pe psihologia eulul. a imaginaţiei precum şi fazele dezvoltării motorii. necesitatea de a stabili raporturi cu ceilalţi este indispensabilă pentru sănătatea mentală". agresive. din "desexualizareă energiei libidinale şi din retragerea energiei distructive. se produc prin maturizare şi învăţare. funcţia sa principală este de a stabili scopuri şi mijloace. eul ~ş is ene rgla necesară exercitării funcţiilor sale.

"dragostea. mai bună". astfel societatea devine tot mai civilizată. răspunde raţiunea. cu el însuşi şi cu natura. n domeniul acţiunii. muncă. umane de integritatea şi identitatea sunt toate vlăstare ale libertăţii". se concretizează în munca productivă ale cărei prototipuri ea sunt se arta şi artizanatul. cu toţi oamenii. tandreţea. inne'. teorii cognitiviste a. fromm crede că problema izolării se rezolvă pe două căi: 1) prin conformare la regulile sodets"tii: "nu există oare. de la naştere (~~) la starea staţionară ~ în adolescenţă". prin învăţarea limbii. dragostea comuniune cu lumea. cu natura. crescând. aceste structuri înnăscute devin limbaj individual: se trece de la starea iniţială. în fr. n domeniul gândirii se exprimă prin raţiunea care cunoaşte lumea. inneismul noam chomsky funcţia înnăscută a limbajului se află în structurile de adâncime pe care le numeşte (ipoteză de lucru) inns" acute. se simt izolaţi". în iubire. întruchipează experienţa comuniunii cu o altă persoană. "copiii care. dar cu condiţia de a păstra simţul propriei integrităţi şi independente". se separă de părinţi. pentru fromm. ea este "relaţie activă şi creativă a omului cu semenul său. pe care planul este sentimentului. nevoii intereaul. când se încheie . pe la ngs" dorin~s inns" scuts" de libertate şi o dorinţă instinctivă de supunere?" 2) folosind libertatea pentru a ne sl~turs altors în valori ca dragoste.mai izolaţi.

constructivismul jean plaget intelectul se dezvoltă prin activităţile subiectului. pisget au o zonă de convergenţă: admit existenţa unei "stări iniţiale (~~)" nevids". dezvoltarea senzorială constă în creşterea sensibilităţii de a absolute şi a sensibilităţii diferenţiale dezvoltarea limbajului constă în creşterea folosi vocabularul şi regulile de sintaxă şi capacităţii morfologie specifice limbii pe care o vorbesc oamenii societăţii respective. (teorii ale limbajului. în final. chomaky şi constructivlatul j. dezvoltarea intelectuală se referă la amplificarea capacităţii . determinsă genetic.dezvoltarea. inneistul n. este creşterea corpului în înălţime şi masă.1. teorii ale învăţării) etape ale dezvoltĂrii personaletĂŢii 14. de starea finală relativ stabilă (~~) o parte din aceste stări succesive este "învăţată într-un mediu problematizat". ea este în legătură cu dezvoltarea fizică. dezvoltarea motorie constă în creşterea controlului asupra mişcărilor corpului. sub ce aspecte se dezvoltă personalitatea dezvoltare fizică. de la acţiunile senzorio-motorii (în primii doi ani) la operaţiile mintale care se desfăşoară în limbaj interior (în adolescenţă). urmats" de atari intermedisre şi. senzorială şi intelectuală. b.

un anumit tip de comportament. 4. q. Să luăm cazul dezvoltării intelectuale. personalitatea se dezvoltă după următorul model previzibil: începe la naştere şi se desfăşoară în etape (stadii) obligatorii până la maturitate. când se încheie dezvoltarea inteligenţei. 2. se referă la creşterea capacităţii de a îndeplini roluri şi de a fi membru activ al societăţii. la vârste succesive şi i. fiecare stadiu are trăsături proprii. de exemplu. 5. prin dezvoltare. se trece de la reacţii globale la reacţii diferenţiate. caracteristici ale dezvoltării personalităţi 1.gândirii până la nivelul operaţiilor de abstractizare şi generalizare ale logicii formale. iar nu că ar există un moment precis când apare sau când dispare. constă în conştientizarea trăirilor afective şi în dobândirea modelelor sociale de a le exprima. preşcolarul este instabil afectiv. bloom a cercetat corelaţia dintre i. dezvoltarea socială. dezvoltarea timpurie este mai intensă şi mai importantă decât cea de mai târziu. q. 3. adolescentul este rebel. prin stadii ale dezvoltării înţelegem că fiecare stadiu are caracteristici definite de început şi de sfârşit. emoţiile pe care le avem şi modul cum le exprimăm sunt foarte importante pentru a ne înţelege cu ceilalţi oameni. deşi un nou comportament pare să apară dintro dată. în realitate el s-a dezvoltat lent. procesul dezvoltării este continuu. se . la 17 ani. pe neaşteptate. dezvoltarea afectiva. r. se manifestă altfel în funcţie de perioada de vârstă şi de influenţele mediului şi educaţiei (învăţării).

pe când pentru cel de 13 ani consecinţele va fi mult mai puţin grave. q. un alt copil. vârste 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 8 ani 11 an i. dezvoltare afectivă. copilăria dezvoltarea fizică masa medie la naştere: 3200 g(băieţi) şi13000 greci (fete). . dezvoltare socială. la 100 100 100 100 100 100 100 0 0. x a fost izolat de oameni de la vârsta de un an până la vârsta de 2 ani. el au trăit izolaţi tot cate un an. y a fost izolat între vârsta de 13 ani şi 14 ani. 92 succesive17 ani corelaţie Să presupunem că un copil oarecare. 41 0. ins" Înălţimea medie la naştere: 50 cm (băieţi) şi 49 cm (fete). 71 0. 80 0. dezvoltarea intelectuală.vede că la 5 ani corelaţia este deja foarte înaltă. termeni de reţinut: dezvoltare fizică. dezvoltarea celui izolat la 1 an va fi în total compromisă. 14.2. 65 0. dar consecinţele izolării fiecăruia vor fi foarte diferite. caracterul intens al dezvoltării timpurii. dezvoltare în stadii caracterul continuu al procesului dezvoltării personalităţii. dezvoltarea senzorială. 90 0.

iar până la 12 an greutatea va deveni dublul celei de la 5 ani. dezvoltarea motorie. dezvoltarea senzorială. dezvoltarea motorie contribuie. galben şi albastru. de asemenea.ochi este implicată în apucarea şi manipularea obiectelor. verde. diferenţiază numai culorile roşu. La 5 ani. coordonarea mână . La sfârşitul celui de-al treilea an. până la 12 ani. indigo şi violet. cam de 5 ori mai mult decât la naştere. creşte precizia perceperii însuşirilor spaţiale ale obiectelor (formă.12 ani. s-a demonstrat că este necesar să vedem mişcările palmelor pentru ca aceste mişcări să fie satisfăcătoare. până la 7 ani. se produce în strânsă legătură cu cea motorie. numărul de activităţi şi de situaţii trăite. cei mai mulţi copii ajung să meargă între vârsta de 9 luni şi cea de 15 luni. în medie. creşte numărul de contacte sociale. prin experimente. mărime. este foarte importantă în dezvoltarea generală a personalităţii şi este înrudită cu sănătatea fizică şi cea mentală. . Învăţarea mersului permite plimbarea şi face să crească numărul de oameni cu care intră în contact. o persoană are jumătate din înălţimea pe care o va avea ca adult. pe măsură ce creşte experienţa perceptivă şi capacitatea de reprezentare. o persoană va cântări. se va subordona gândirii.La 5 ani. iar după această vârstă. distanţă. precizia diferenţierii nuanţelor cromatice şi a sunetelor create până a 11 . la formarea imaginii de sine. percepţia domină asupra gândirii. iar în al cincilea an este cam de două ori mai înaltă decât la naştere. iar 1a 7 ani şi portocaliu.

j. 1000 de cuvinte. până la 4 ani. dezvoltarea intelectuală. perioada senzoriomotorie: 0-2 ani. indiferent de cultura căreia îi aparţin. vârsta la care un individ începe sau încheie un stadiu depinde de capacităţile lui şi de mediul în care trăieşte. copilul poate să ajungă să folosească un vocabular de aproximativ 20 de cuvinte. de la 1 an înainte începe perioada limbajului. istorie.ţipetele variază ca intensitate şi tonalitate 3. de la 15 luni la 18 luni. cunoştinţelor de geografie. biologie la sfârşitul copilăriei. copilul este centrat doar pe prezent.poziţie relativă). La 9 luni. nu înţelege ce face şi de ce face. La 6 ani.primele ţipete 2. de la 3 săptămâni la 5 luni . plaget a descoperit că dezvoltarea intelectuală urmează ordinea valabilă pentru toţi copiii. caută . de la naştere la 3 săptămâni . iar la 2 ani are un vocabular de circa 270-300 de cuvinte. stadiile sunt: 1. de la ş5luni la 1 an . La 3 ani. cei mai mulţi copii îşi însuşesc regulile de bază ale gramaticii limbii lor.produce sunete similare vocalelor 4. dezvoltarea limbajului stadii: 1. foloseşte propoziţii din 2 cuvinte. creşte capacitatea reprezentărilor generale. cu scop (observaţia). ducând la înţelegerea geometriei. înţeleg semnificaţia a circa 8000 de cuvinte şi folosesc corect cam 4000 de cuvinte. creşte capacitatea de apreciere a duratelor şi capacitatea de percepere sistematică. de la 18 luni la 24 de luni.

14 ani. pe baza dezvoltării limbajului. 2.jucăria care a dispărut din câmpul său vizual. Încep să -şi dea seama că sunt indivizi separaţi cu drepturi certe ("lasă-mă" pe mine". La un an. nou-născutul pare să reacţioneze la obiecte asemănătoare feţei umane. sunt neechilibraţi emoţional. plânge când adultul pleacă şi zâmbeşte când se întoarce. imaginar şi posibil. operează cu enunţuri verbale despre real. dă atenţie prezenţei unui alt copil. perioada preoperaţională: 2-7 ani. înţelege şi operează cu acte reversibile. înţelege cantitatea şi numărul. când cresc. copiii mai mici îşi manifestă deschis trăirile afective. "nu"). 3. copiii mai mici sunt instabili afectiv. rezistentă. "al meu". nu îşi dă seama că există puncte de vedere diferite de ale lui proprii (este egocentric). În timpul preşcolarităţii. dependenţă totală faţă de adult. ceea ce dovedeşte că ar fi născut cu o asemenea predispoziţie. poate să facă raţionamente inductive. de exemplu. între 4 ani şi 7 ani capătă capacitatea de a clasifica obiectele în grupe. perioada operaţiilor formale: 12 . Începe să gândească abstract despre obiecte particulare. 2. 4. "soarele s-a sculat". dezvoltarea afectivă. La 2 luni. învăţă să şi le ascundă. tinde să atribuie obiectelor însuşiri umane (antropomorfism). gândirea este centrată pe sine. dezvoltarea socială parcurge trei stadii în relaţia cu adultul: 1. volumul şi greutatea. spune "copacul este bătrân". perioada operaţiilor concrete: de la 7-8 ani la 11 ani. dezvoltarea socială. .

stadiul preoperaţonal. se încheie creşterea în înălţime.3. băieţii care se dezvoltă fizic mai rapid decât vârsta lor tind să se simtă mai independenţi şi să aibă mai multă încredere în sine. iar cei care au o maturizare fizică întârziată faţă de media vârstei lor pot avea dificultăţi de adaptare. stadiul cooperării. 3. stadiul dependenţei. atitudinea părinţilor. profesorilor şi prietenilor influenţează mult atitudinea individului faţă de propria dezvoltare fizică. fraţilor.Încep să accepte limitele impuse lor. cercetările au arătat că atât cele întârziate în creşterea fizică.trebuie invăţaţi să aibă limite în această delimitare. nu sunt capabili să participe la anumite jocuri şi sporturi ale grupei lor de vârstă. măi mult prestigiu decât cele cu creştere medie. încep să -şi aleagă parteneri de joacă de acelaşi gen şi aşa se vor comporta până la sfârşitul copilăriei. efecte asupra dezvoltării personalităţii. dar cel mai important lucru este atitudinea individului însuşi faţă de propria sa dezvoltare. dezvoltarea fizică are. adolescenţa (14-25 ani) dezvoltarea fizică. stadiul operaţilor concrete. nu . stadiul cooperării. de obicei. nu la fel stau lucrurile la adolescente în ceea ce priveşte participarea ca lideri în primii ani de liceu. când intră în şcoală. când vor interveni relaţii cu genul opus. încep să adopte standardele grupei lor de vârstă. stadiul rezistenţei. 14. În general. În jurul vârstei de 8 ani. ei sunt mai puţin sociabili. cât şi cele mai precoce au. de exemplu. pentru anumiţi indivizi. termeni de reţinut: stadiul senzoriomotoriu.

coordonarea motorie creşte foarte mult în cursul adolescenţei până la 20 de ani. dezvoltarea motorie. În adolescenţă gândirea ajunge în faza logico-matematică. trece printr-o succesiune de stări s1. începe stadiul operaţiilor formale care se întinde până la maturitatea gândirii. care nu pare după aceea să se modifice decât marginal (să zicem. înainte de a li se preda gramatică la şcoala. teorii ale învăţării) dezvoltarea intelectuală. ei folosesc aceste reguli.… şi ajunge. starea staţionară este atinsă la o vârstă relativ fixă. în cele din urmă. sau simple reflexe condiţionate. la "starea staţionară" (steady state) s. chiar dacă înălţimea medie a piticilor era de 130 cm. La 12 ani. noam chomsky consideră că dezvoltarea limbajului se încheie în pubertate sau ceva mai târziu. ei se adaptau bine." (noam chomsky.trebuie să aibă sentimente de inferioritate. în teorii ale limbajului. limbajul nu înseamnă simplă repetare de cuvinte.s2. la pubertate sau ceva mai devreme. prin studii s-a constatat că. iar aparenta stângăcie este cauzată de nesiguranţa de sine. îmbogăţind vocabularul). se exprimă. copiii se nasc cu capacitatea de a asimila funcţia simbolică a cuvintelor şi de a învăţa limbajul (articularea şi regulile de folosire a cuvintelor). "dezvoltarea unei persoane porneşte de la starea iniţială s0 genetic determinată. este . de aceea unii psihologi consideră că structurile limbajului sunt înnăscute. deşi copiii sunt diferiţi în ceea ce priveşte ritmul în care învăţă limba. dezvoltarea limbajului. dar nu după adolescenţă. totuşi ei parcurg o ordine similară în învăţarea sensului cuvintelor şi însuşirea regulilor generale de folosire a lor.

dar unii se temă gândiţi-vă la acele caracteristici afective ale adolescentului pe care le recunoaşteţi în cazul dumneavoastră personal. atitudini protestare: amor propriu lezat. dezvoltarea afectivă. lucrează pe ipoteze şi experimentează pentru a descoperi cauzele evenimentelor. reguli de viaţă. există posibilitatea fixării imaturităţii afective şi a debutului unor tulburări patologice cum ar fi anxietatea şi forme de autism. de acţiune şi de comportare. ceea ce indică un oarecare dezechilibru afectiv. fie de admiraţie. dezvoltarea socială. apare dragostea pentru genul opus. profilul personalităţii adolescentului. este o gândire capabilă de generalizări corecte bazate pe abstractizare. În timp ce în copilărie procesul de enculturaţie se producea mai mult prin imitaţie şi era nediferenţiat. ironii şi uneori jigniri în mod voit. opoziţie.capabilă de raţionamente ipotetico-deductive. se consolidează stabilitatea personalităţii. credinţe şi obişnuinţe. uneori tainică şi neliniştitoare. alternează stări afective de exaltare cu stări depresive. având un pronunţat gust al competiţiei. . acum asimilarea valorilor şi comportamentelor umane este selectivă şi reflexivă. procedee de cunoaştere. continuă să-şi însuşească mijloace de comunicare. îndoiesc de profunzimea afecţiunii părinţilor pe care îi acuză că se amestecă în viaţă lor personală. caută prietenia şi afecţiunea. se păstrează dependenţa afectivă de părinţi. are fie trăiri de frustrare şi anxietate.

îşi îmbogăţeşte experienţa culturală. iniţiază primele experienţe profesionale şi îşi pune problema alegerii profesiunii (a se vedea şi etapele alegerii profesiunii. şi-a descoperit aptitudinile şi abilităţile. scade uşor capacitatea atenţiei de durată şi vederea clară. stăpâneşte bine structura gramaticală a limbii materne. îşi formează atitudini argumentate. sub aspectul limbajului. starea staţionară în limbajului. sub aspect senzorial.a câştigat independenţa pas cu pas. iar la vârsta mijlocie poate să se îngraşe. operaţiilor caracteristica motorie a adolescentului. până la 50 de ani regresia este foarte uşoară. cu interese. diferite profesiuni perfecţionează observaţia vizuală (medic. caracteristicile enculturaţrei în perioada adolescenţei. de reţinut: caracteristici fizice ale adolescentului. geolog. va mai creşte în greutate. termeni dezvoltarea formale. aspiraţii şi idealuri. sensibilitatea tactilă descreşte uşor după 45 de ani. circa 50 000 de cuvinte şi poate să folosească circa 10 000 de cuvinte. trăieşte cu fervoare prezentul şi îşi construieşte viitorul având o lume a sa. are primele experienţe erotice. necesitând ochelari. după 40 de ani. agronom etc. O persoană medie ajunge să înţeleagă. sub aspect motoriu. au loc manifestări de creativitate. textilist. nu mai creşte în înălţime. caracteristici caracteristicile afective stadiului ale adolescentului. caracterizarea generală a personalităţii mature sub aspect fizic. atenţia distributivă este eficientă între 25 de ani şi 50 de ani. electronist. . oţelar. la 20 de ani. interioară. la aptitudini). abilităţile motorii progresează până la 20 ani.).

inteligenţa tehnică şi intuiţia se păstrează cu performante bune până pe la 60 . mobilitate cognitivă. uşurinţa de a munci împreună cu alţi în cadrul unei organizaţii şi sub o autoritate. pe sine şi pe ceilalţi oameni) aşa cum sunt. iar cea de scurtă durată după 50 de ani. şi manifestă emoţiile într-un mod acceptabil. însă ideile se reţin chiar şi după 60 de ani. datorită "ancorelor semantice" proprii. maturitatea emoţională se manifestă în "capacitatea de a te angaja la o muncă. calcul. În rezolvarea de probleme.4. perseverenţa în a îndeplini un plan în ciuda dificultăţilor. se păstrează un bun randament intelectual până la 55de ani (înţelegerea verbală. posibilitatea de a lua decizii.65 de ani. găsirea şi păstrarea unei slujbe. adică vede lucrurile (natura. este raţional şi obiectiv." (cf. sub aspect afectiv. gândirea ajunge la nivelul logic. supleţea. combină ipoteze şi înlătură variantele care nu duc la soluţie. după strecker. bătrâneţea . cum ar fi cele ale unor familii de vârstă apropiată.efect. eric fromm) sub aspect social. onestitatea.sub aspect intelectual. înţelege principii abstracte. precum şi să intri în alte grupuri. iar nu deformate de temerile şi dorinţele proprii. memoria mecanică scade după 40 de ani. echilibrat afectiv (ca intensitate şi mobilitate a trăirilor afective). raţionament). voinţă de a trăi. independenţă şi toleranţă. înţelege legătură cauză . întemeierea unei familii şi îndeplinirea tuturor responsabilităţilor de soţ şi părinte. 14. În domeniile de performanţă pentru care s-a specializat manifestă aşa-zisul fler. este posibil să încetezi de a mai aparţine unor grupuri mai vechi.

la 75 de ani ca la 8 ani şi jumătate. sub aspect afectiv. o persoană în vârstă de nivel intelectual normal (mediu) nu mai este capabilă de gândire productivă. pentru i. sub aspect intelectual. pentru păstrarea intelectului la un nivel bun. 2. flexibilitate în planul personalităţii: a admită ambiguitatea. următoarele condiţii: 1. studiile făcute în u. atât gândirea productiva cât şi amintirea (memoria) se dezintegrează". În cazul morbid al demenţei senile. sunt importante. c. 3. (performanţele la matricele progresive se prezintă astfel: la 65 de ani sunt ca la 9 ani şi jumătate. rezultatele la testul matriceal sunt similare cu cele ale copilului mediu de 6 ani. raven. după părerea acestui autor. cunoaştere. păstrarea interesului pentru activitatea intelectuală: studiu. create numărul de trăiri afective neplăcute.Să nu te retragi din viaţa socială (senilitatea survine la izolaţi). de fots arată că informaţia eficientă este păstrată mai bine la bătrâni decât la vârsta medie şi la 20 de ani. a tolera.sub aspect fizic. la omul normal.) au o anumită inerţie (lipsă de flexibilitate) în gândire.s. la 80 de ani ca la 8 ani. . la 70 de ani ca la 9 ani.a. la 85 de ani ca la 7 ani. participare la activitatea unor cluburi. declinul gândirii productive este însoţit. indivizi pierd din masă datorită pierderi de fluide din corp a schimbărilor chimice care intervin la vârstă înaintată. legate de confruntări. prin îmbătrânire. O dată cu înaintarea în vârstă. a călători şi a stabili noi relaţii. emoţiile devin mai dependente de trăirile şi ideile personale şi mă puţin de lumea din jur. de păstrarea bună în memorie a informaţie acumulate în trecut.

bătrânii care continuă să întreţină relaţii sociale în diverse sfere obţin satisfacţii şi menţin o bună condiţie. cei care se pregătesc pentru pensionare. pentru femei bătrâneţea poate deveni o va rată a singurătăţii. centrul nervos ai motivaţie se află în hipocamp. apetit de viaţă. să nu-ti pierzi dorinţa de viaţă. dacă se despart de soţi.societăţi. oamenii încep să se teamă că îşi pierd slujba sau că trebuie să se pensioneze. înseamnă motivaţie de a trăi. pentru verificarea ipotezei. cei bătrâni renunţă. . tineri şi bătrâni: li s-au creat dificultăţi pentru a ajunge la hrană. cauza: la ce bătrâni se constată leziuni cerebrale în hipocamp. învăţând lucruri noi şi practicând hobby-un trec mai uşor acest prag. apropiindu-se de bătrâneţe. fundaţii. lipsa motivaţiei duce chiar la leziuni cerebrale. sociale şi fizice trăiesc cu mai mult succes şi satisfacţie bătrâneţea decât cei care sunt inactivi. cei care participă la activităţi intelectuale. tot aici şi memoria. s-a făcut un experiment pe 300 şobolani. prezentate la un congres de gerontologie la chicago. după 50 de ani scad: • viteza de percepţie • viteza impulsului nervos • vedere şi auzul nu trebuie să fii defetist. cei tineri se luptă. sub aspect social. condiţii pentru evitarea scăderii potenţialului mintal din concluziile unei cercetătoare din franţa.

(goethe. un fel de senilitate. ca efect şi leziunilor cerebrale. opreaţi moartea celulelor prin: • exerciţii de memorie. dezinteresul faţă de ceea ce se întâmplă în jur. sub aspect intelectual. voind. deci. am arătat ce este personalitatea. atunci se opreşte moartea celulelor din hipocamp. există variaţii posedând diferite personalitate . tipologie Şi diferenŢe interindividuale diferenŢe individuale În constituirea Şi manefestarea personalitatie motto: natura pare să fi mizat totul pe individualitate. termeni de reţinut: caracteristici ale bătrâneţi sub aspect fizic. ca omul să aibă "poftă de viaţă". • joc de şah şi alte provocări ludice. sub aspect social. împinşi. este mai expus. die nature) În capitolul 12. este bine. • rezolvări de probleme. sub aspect afectiv. la om. stimulaţi să se mobilizeze. Însă termenul este prea general şi abstract când avem în vedere omul real. se poate testa tendinţa spre moarte a celulelor nervoase prin teste de percepţie ai de memorie prin care se constată "lenea creierului. • interes pentru viaţă. dacă o stabileaţi la timp. dacă apare defetismul.dacă sunt ajutaţi. apare apatia. cine are în ereditate (în ascendentă) ~ ceva. fiecare general umane. deşi exista însuşiri interindividuale.

însuşiri. exista numai individualităţi.se opreşte mai cu .interesul şi atenţia se îndreaptă spre seama asupra trăirilor evenimentele obiective. determinata de interpretări persoanelor şi lucrurilor din jur.acţiunea este . gândire criteriu. fiecare tip indica un grup de caracteristici care coexista. intuiţie. criteriu. deci este subiectiv. sentiment sale provocate de impresiile exterioare. personale. deci este obiectiv. g. psihologia diferenţiala şi psihologia clinica au stabilit criterii după care pot fi clasificaţi oamenii în diferite categorii sau tipuri. tipologia observaţia comuna constata ca unii oameni seamănă între ei în anumite privinţe. în grade diferite. vom ilustra folosind tipologia "extravertit .acţiunea îi este determinata de influenta .introvertit" propusa de c. acest mare clinician şi psiholog a folosit criteriile: atitudinea funcţiilor generală psihologice a conştientului şi particularităţi ale fundamentale gândire. jung. precum şi caracteristicile fiecărui tip. În realitate. sentiment. exterioare. În limba romana s-au fixat expresii ca "ruşinos ca o fata mare" sau "parcă este birjar" sau "comandă ca un tambur major". percepţie. atitudinea conştientului . tipul extravertit tipul introvertit criteriu. nu sunt identici ca personalităţi nici gemenii monozigoţi. .

poate să subiective.visător..are un limbaj mult prea subiectiv. .contează concretul palpabil. criteriu.puternic~ dependenta de imagini . . factori ce favorizează diferenţele individuale deosebiri înnăscute fraţii se deosebesc între ei nu numai prin culoarea părului ~ vorbit de toat a lumea.contează semnificaţia obiectului pentru lipseşte componenta subiectiva a el. proprie. percepţie .este un sentiment poziţi~ care se ataşează mereu de alte obiecte. .dependenta de obiect. percepţiei. senzorial. ajungă la ____________________________________ hipersensibilitate afectiva. . intuiţie . lucrurile şi persoanele valorizează i ucrurile şi persoanele.puternica dependenta de situatule exterioare. vizionar. . prinde rădăcini".comunica uşor.sentimentul lui se afla în concordanta cu influenţat de precauţiuni . este tulburat de gândirea personale şi se manifesta puţin.predomina componenta subiectiva a percepţiei. iar nu obiectul real.percepţia se raportează cu precădere la el şi abia în al doilea rând la obiect. care devalorizează parca . nu } . nu .sentimentul este situaţia.este un sentiment mă mult negativ. criteriu. unul . .

relaţiile părinţi .2 p gemeni monozigoţi fraţi şi surori născuţi succesiv deosebirile dintre oameni provin şi din influentele mediului social: conţinut şi calitate a experienţei. prin funcţionarea şi sensibilitatea organelor de simt. ca unul învăţa foarte uşor orice şi era foarte curios‚ încă de mic.copii relaţiile dintre părinţi şi copii au un rol aproape la fel de hotărâtor asupra constituirea personalităţii copilului temă ca şi potenţialul înnăscut.sau a ochilor ci şi în capacitatea de a învăţa sau temperamental. iar fratele lui este iute şi greu de stăpânit. prezentam în tabelul de mai jos rezultatele unei cercetări făcute de newman şi colaboratorii săi pe 50 de perechi de gemeni monozigoţi. deşi ş. sunt concludente comparaţiile între aptitudinile intelectuale ale fraţilor. de exemplu.5 p 13. de ce se deosebesc oamenii între ei încă de la naştere? în primul rând.q 3. fraţi gemeni dizigoţi diferenţa medie între i. ce . în acest sens.1 p 8. prin viteza de reacţie. din cauza eredităţii particulare sau diferenţiale care depinde de "regulile statistice ale transmiterii genelor". recompensarea anumitor relaţii şi atitudini. prin nevoia de a fi activ. chiar şi în cazul gemenilor. unul este liniştit şi ascultător. prin echilibrul afectiv etc. pot constata ca.1 cresc copili la fel. ritmuri de învăţare ~l dezvoltare etc. părinţii. fraţii pot fi diferiţi între ei prin capacitatea de a învăţa. iar altul este neinteresat de lucrurile din jur şi învăţă mai greu.

diferentele au fost de 19 puncte şi de 17 puncte. nu se admitea comportament agresiv. newman a constatat diferenţă de 24 de puncte între coeficientul intelectual la două gemene. supravegherea era strictă. jaques larmat. una având fati de cealaltă o perioadă de şcolarizare mai mare cu 14 ani (116 puncte respectiv 92 puncte). avea performante excepţionale. de exemplu. îi confundai.educaţie nonpermisivă mary gribbin a făcut un experiment cu doua grupe de copil între 2 ani ş14 ani. ca adulţi. ei au urmat traiectorii cu totul diferite. diferente de educaţie este vizibil pentru oricine ci educaţia contribuie la constituirea şi diferenţierea personalităţii oamenilor. o mama în recunoaşterea valorii educată (cu studii universitare) se plânge de unul dintre proprii? fiii ei gemeni care avea la şcoală performante inferioare faţă de cele ale fratelui lui. după aspectul fizic nu puteau fi deosebiţi unul de celălalt. (cf. ei erau absolut identici. psihologii au pus în evidenţă rolul educaţiei comparând perechi de gemeni monozigoti crescuţi în familii diferite. în clasa a vi-a. copiii au crescut ca adolescenţi. discutând mai amănunţit cu mama. dar ca personalităţi.consecinţe credeţi părinţii pot avea legături preferenţiale care au consecinţe că are frustrarea copilului asupra dezvoltări personalităţii lor. fizic. de exemplu. băieţi şi fete. de asemenea. nu pot fi deosebiţi fizic. în cazul altor două perechi de gemeni crescuţi în familii diferite. la o grupa. nu-i puteai deosebi. genetica inteligenţei) educaţie permisivă . care era un şcolar excelent. . aceasta a recunoscut că de mic l-a preferat pe cel care acum.

de la unele uşoare însoţite de ameninţări verbale până la violenţe fizice. atât la fete cât şi la băieţi. apoi. dintre care 65% lovituri. diferenţe economice studiile psihologilor au pus în evidenta ca situaţia economica şi culturala slaba a familiei au influenta negativa asupra formării personalităţii. se discuta cu el pentru a i se înţelege nevoile. la grupa cealaltă. numărul redus de activităţi culturale (lecturi. grupa permisiva . educaţia era foarte permisiva. lipsa conversaţiei.copilul care muşca un alt copil era consemnat într-o debara numita "cutia păcătoşilor". muzeu etc. s-au înregistrat următoarele rezultate: grupa cu supraveghere restrictiva 5 agresiuni de natură verbală zgârieturi. muşcături. diferenţe de valori sunt importante modelele din familie cu care se identifică copilul. cel agresivi sau obraznici nu erau pedepsiţi. parc. înregistrânduse toate agresiunile. roaen (1956) a făcut distincţie între următoarele variante de modele: 131 de agresiuni. copili au fost observaţi în timpul jocurilor. pretenţiile reduse ale părinţilor faţă de performantele copilului la şcoala. nefrecventarea grădiniţei sau numărul excesiv de copii în familie.) au efect la fel de negativ ca şi condiţiile precare de locuit. Îi se făcea pe plac.

vrând să vadă ce a scris. care sunt argumentele dumneavoastră personale? 2. argumentaţi. deosebiri de educaţie. copilul sa pus pe treaba şi a scris până la sfârşitul orei o pagina întreaga. 3. b) din familii cu situaţie economică bună. d) mai mult din familii cu situaţie economică slabă.ca să-l facă să stea cuminte. alegeţi varianta cea mai potrivită: personalităţi cu manifestări antisociale provin: a) din familii cu situaţie economică slaba. deosebiri datorate relaţiilor părinţi -copil.băieţii considera că este semn de bărbăţie . pentru ce fel de educaţie optaţi? a) permisivă.nevoia recompensei . .rezolvarea conflictelor pe cale bravura fizica verbala prin discuţie decenta termeni de reţinut: deosebiri înnăscute.O profesoară de biologie ne-a relatat că avea în clasa a via un elev care nu putea învăţa nimic şi tulbură lecţiile.acceptarea amânării satisfacţiei rezolvare a conflictelor . diferenţe de valori. 1. l-a spus într-o oră sa scrie cuvinte care îi plac mai mult.stil brutal de . b) restrictivă.bun simt . c) şi din familii cu situaţie economică slabă şi din familii cu situaţie economica bună. diferenţe economice şi culturale.lipsa de bun .familii caracterizate prin: .munca serioasă familii caracterizate prin: . e) mai mult din familii cu situaţie economica bună.

cel mare a găsit un briceag. chiar în acea perioadă de timp. alţii sunt calmi şi răbdători etc.profesoara a constatat că copilul a scris întruna "mica şi "romiă” mica era mama sa. însa acesta deoarece găsise hoţul i-a răspuns ca nu este vinovat copilul ei deşi învăţătorul a insistat că se găsise deja vinovatul. încât sunt observabile de către oricine. 4. mama copilului nu a crezut. temperamentul poate fi citit şi pe chipul . iar romică era fratele său. analizaţi următorul caz: doi fraţi. unii rezistă la efort timp îndelungat. fratele lui a spus mamei că din banii furaţi. unul în clasa a iv-a şi celălalt în clasa a ii-a se întorceau acasă a. interpretaţi acest caz. definirea temperamentului de-a lungul vieţii unei persoane exista. fratele a cumpărat briceagul. unii oameni sunt rapizi în tot ce fac. dincolo de variabilitatea comportamentelor în situaţii. modalităţile constante de reacţie se datorează temperamentului.1. au dispărut banii clasei din care făcea parte şi copilul cel mare. dar cel mic l-a vrut pentru el. i temperamentul 16. mama i-a spus învăţătorului. a) cum apreciaţi atitudinea mamei? dar pe a fratelui cel mic? b) faceţi o lucrare şie cel mult 25 de rânduri în care să exprimaţi reflecţiile personale pornind de la acest caz. unele modalităţi de reacţie foarte constante. alţii sunt lenţi.

La ce aspecte stabile ale persoanei ne referim când folosim termenul temperament? unii autori consideră că temperamentul determină viteza şi intensitatea reacţiei: o reacţie mai rapidă sau mai lentă. care dintre ele indică mai degrabă un om lent în ceea ce face? dar un om iute? care ne indica un om nici prea iute nici prea lent? care credeţi că indică pe cineva ce îşi iese cel mai uşor din fire? dar cel mai calm. de care depind viteza. nu oboseşte timp îndelungat? fig. 4 de la fig. 24. 24. dacă se ia în consideraţie modul cum activează persoana. temperamentul este aspectul dinamic-energetic al personalităţii. de exemplu. intensitatea. deci depind de ereditate. o reacţie mai puternică sau mai slabă. pentru alţi autori. mai amplă sau mai restrânsă. care arată mai multă sau mai puţină energie. forţa. . viteza şi profunzimea reacţiilor depind de funcţionarea sistemului nervos şi a celui . de ce depinde temperamentul unei persoane fundamentele temperamentului sunt înnăscute. pentru că atât structura sistemului nervos cât şi glandele endocrine care produc agenţi biochimici sunt în foarte mare măsură genotipice.omului. cel pe care este greu să-l "scoţi din pepeni"? care credeţi că rezistă cel mai mult la efort. 2. profunzimea şi amploarea reacţiilor individului. încercaţi să citiţi chipurile 1. temperamentul este cel de care depinde profunzimea şi amploarea trăirii emoţionale: o trăire mai profundă sau superficială. exista temperamente mai active şi temperamente apatice. reprezentări fizionomice ale celor 4 temperamente clasice. 3.

în cursul copilăriei. se învăţă modalităţi de reacţie prin educaţie şi modelele din familie. un tip nerăbdător poate fi învăţat să facă treaba mai încet şi mai bine. el a făcut o analogie între alcătuirea corpului omenesc şi alcatuirea cosmosului descrisă de empedocle (cca 490 . în diferite combinaţii. 16. cum sug. plânge. după tremurul vocii. cum plâng şi cum râd. loveşte. totuşi. un tip foarte sensibil şi impresionabil. când se formează caracterul. chiar dacă se vede după mimica. hr). hr). copilul iritabil temperamental se agită. un tip prea lent şi nepăsător poate fi învăţat să acţioneze mai prompt şi să se implice mai mult. lipsit de forţă şi îndrăzneală poate fi încurajat să aibă încredere în sine. tipuri temperamentale au fost descrise încă de hipocrat din Koa (cca 460 . considerat "părintele medicinei". să nu se manifeste necontrolat.375 i.endocrin. printr-o bună educaţie şi modele de stăpânire de sine. cât sunt de răbdători până vine mama la ei când ţipă etc. după mişcările degetelor ca este iritat. de exemplu. În sprijinul ipotezei că temperamentul este înnăscut vin observaţiile asupra sugarilor. patru . modul cum reacţionează la stimuli neaşteptaţi. vrea ca totul să fie numai după voia lui. un tip temperamental vulcanic poate fi educat să-şi stăpâneasca reacţiile. care se deosebesc în mod evident unii de alţii în ceea ce priveşte aspecte ca: vigoarea şi energia mişcărilor. el poate să ajungă un adult care deşi rămâne iritabil în fondul său temperamental. să devină mai activ şi mai întreprinzător.2. ştie să se poarte cu stăpânire de sine autocontrolându-şi reacţiile nepotrivite. hipocrat considera că în alcătuirea corpului omenesc intra.430 i.

din prima se vor forma organele interne şi viscerele. individul este coleric (se caracterizează prin irascibilitate). temperament viscerotonic ."umori". totuşi descrierea făcuta fiecărui tip a fost şi a rămas corecta. ci şi a bolilor. când predomina aceasta. pământului rece şi uscat îi corespunde umoarea bila neagră. iar din cea de la suprafaţa se formează sistemul nervos. melancolic. galenus (medic roman 130 .200 sau 210 d.cu predominarea internului. viscerelor. el este melancolic (se caracterizează prin slăbiciune şi tristeţe). care prin predominare va da temperamentul flegmatic (caracterizat prin apatie). h. sheldon explica deosebirile temperamentale după gradul de dezvoltare a celor trei învelişuri embrionare astfel: • endomorful . astfel: aerului cald şi umed îi corespunde umoarea sânge. deşi cauza temperamentului propusă de ei nu a fost corectă (nici nu putea să fie corectă la nivelul de atunci al ştiinţei). apei rece şi umeda îi corespunde flegma. el este sangvinic (se caracterizează prin optimism). fiecare corespunzând unui element cosmic. dacă predomina la individ aceasta umoare. de pildă. din cea mediana se formează sistemul osos şi muscular. coleric şi flegmatic au fost preluaţi de psihologia modernă. somatotipuri embrionul are trei foiţe. focului cald şi uscat îi corespunde umoarea bila galbenă. iar termenii sangvinic. prea multă bilă neagra produce slăbiciune şi depresie. dacă la individ predomina această umoare. w. hr) a preluat clasificarea făcută de hipocrat şi a susţinut că umorile sunt nu numai cauza temperamentului.

are reprezentări perseverative. combativ. este receptiv la forme. are atenţie buna cantitativ dar slaba calitativ. mişcări reţinute. acestui tip temperamental. 16. se adaptează lent şi cu greutate la situaţii noi şi dificile. dar nedurabila. fire extravertită. corp alungit. Kretschmer i-a asociat predispoziţie spre psihoza maniaco-depresiva. picnicul . superioară ivan p. activism mintal. trunchiul mai puţin dezvoltat. este receptiv la culori. • mezomorful . pavlov a impus fiziologia experimentală în studiile tipurile de activitate nervoasă . are câmp larg al observaţiei.membrele şi gâtul lungi. oboseala se manifesta brusc. dar de lungă durată.3. are trăire afectivă mai puţin intensă. Kretschmer a constatat ca unele boli psihice se asociază cu anumite constituţii corporale. are câmp larg al observaţiei.cu dezvoltarea predominanta din foiţa externă. • ectomorful .cu reacţii încete. psihiatrul german e.membrele şi gâtul scurte. se adaptează uşor la situaţii noi. este exploziv în situaţii dificile. uniformitate emoţionala.dezvoltare corporală echilibrată. caracterizat prin ritm lent la care oboseala se manifesta progresiv. astenicul. abdomenul şi toracele bine dezvoltate. are trăire afectiva imediata. este asociativ în reprezentări. temperament inhibat. acestui tip constituţional îi este asociat temperamentul ciclotimic. este predispus spre boala psihică schizofrenie cu introversiune extremă. temperamental se caracterizează prin: ritm rapid. agresivitate competitivă. voce nereţinută. temperament energic.

La tipul neechilibrat excitabil nu este vorba despre slăbiciunea inhibiţiei.echilibrat . p pavlov. să aibă capacitatea de a ceda rapid locul după nevoile impuse în condiţiile exterioare.echilibrat . . experienţa a 20 de ani) pe baza combinării celor trei caracteristici.mobil -corespunde temperamentului sangvinic tipul puternic neechilibrat (cu predominanţa proceselor excitaţiei) . 2) echilibru sau neechilibru echilibru este atunci când excitaţia şi inhibiţia au forţe egale. el considera că „toată activitatea nervoasă se realizează pe baza a două procese fundamentale: excitaţia şi inhibiţia”. ci de rămânerea ei în urmă faţă de intensitatea excitaţiei. aceste procese se caracterizează prin: 1) intensitate sau forţă.de medicina.corespunde temperamentului melancolic. pavlov a indicat următoarele tipuri de activitate nervoasă superioară care stau la baza temperamentului: tipul puternic . este dată de rezistenţa celulelor nervoase în timpul activităţii. trecere lenta de la excitaţie la inhibiţie sau de la inhibiţie la excitaţie) corespunde temperamentului flegmatic. ambele procese trebuie sa fie foarte mobile." (i. neechilibru este atunci când excitaţia predomina asupra inhibiţiei. după ce cucerise premiul nobel în acest domeniu. 3) mobilitatea proceselor nervoase "Întrucât mediul variază adesea în mod pronunţat şi neaşteptat.corespunde temperamentului coleric tipul puternic . tipul slab (ambele procese au forţă mica) . exista sisteme nervoase puternice şi sisteme nervoase slabe.inert (cu mobilitate scăzută.

cit) trebuie precizat ca există rareori tipuri pure. endomorf.foloseşte în mod precumpănitor limbajul abstract. tip artistic. mezomorf.echilibrat. Însuşirile de tip de activitate nervoasă superioara sunt comune la om şi la animal: "nu poate fi o jignire pentru om faptul că găsim la el caracterele fundamentale ale sistemului nervos al câinelui. tipuri pe baza celor doua sisteme de semnalizare structura creierului uman cuprinde." (op. este cel mai răspândit tip. tip slab. semnalizarea prin limbaj vorbit. tip gânditor. tip puternic . tip puternic . ectomorf. semnalizarea intelectivă. tipul mediu . ciclotimic. în afara primului sistem de semnalizare -cel senzorial . în realitate întâlnim predominanţa unui tip sau altul. de aceea. . temperament sangvinic.echilibrat .foloseşte în mod precumpănitor primul sistem de semnalizare. flegmatic. termeni de reţinut: componenta dinamică şi energetică a personalităţii. cel de-al doilea sistem. tip puternic neechilibrat. melancolic. schizotimic.prezent şi la animale. excitaţie.cele doua sisteme de semnalizare sunt în echilibru.mobil. inhibiţie.Însuşirile de tip sunt ereditare. astenic. tip mediu. la om se întâlnesc următoarele tipuri speciale: tipul artistic. tipul gânditor . coleric. picnic. pe baza modului cum funcţionează cele doua sisteme de semnalizare (cum corelează ele). ele rămân în decursul vieţii cea mai stabilă caracteristică a omului.inert. mobilitate a proceselor nervoase.

cât şi a inhibiţiei). dar nici nu-şi concentrează atenţia uşor. pot fi uşor distraşi de stimuli noi. tipul slab şi inert este pasiv. slăbiciunea proceselor nervoase duce la imprecizie în percepţie. (n. "cei mobili rezolva de 2-3 ori mai repede decât cei inerţi". op. au o putere de concentrare mai redusa. rapidă. iar cele cu tip slab au sensibilitate senzorială mai scăzută. persoanele cu tip puternic au o sensibilitate senzorială mai înaltă. nu de temperament. percepţia. atenţia. tipul slab (intensitate mica atât a excitaţiei.16. (i.4. gândirea. nu se agita. cu accente şi . este agitat motor şi nu-şi poate concentra atenţia. din cauza mobilităţii mari a exciaţiei şi a inhibiţiei. cit) sensibilitate senzorială. pavlov. dar mobil. dar mobil (sangvinicii). subiecţii cu tip puternic excitativ (colericii) şi cei cu tip puternic inert (flegmaticii) au o mai mare concentrare a atenţiei. deosebirile temperamentale apar numai în rapiditatea înţelegerii şi rezolvării de probleme care depind de mobilitate. psihica influenţa temperamentului în viaţa "temperamentul este cea mai generală caracteristică a sistemului nervos şi aceasta pune o anumită pecete pe întreaga activitate a individului". calitatea gândirii depinde de inteligenţa şi de stilul cognitiv. p. clară.e. tipul puternic are o percepţie mai precisă pentru că face diferenţieri fine şi stabile. subiecţii cu tip puternic. atenţia nu slăbeşte când apar stimuli perturbatori. malkov) limbajul sangvinicul: vorbire puternică.

flegmaticul . În ceea ce mai priveşte mult scrisul. melancolicul . egală. colericul: vorbire rapidă.temător şi cu dispoziţii afective astenice. emoţii viu exprimate în conţinut şi ton. intonaţie monotonă ca intensitate şi înălţime. mimică şi gestică expresive.intonaţii corecte. sangvinicul reactivitate emoţională moderată. dar pe baza temperamentului. curgătoare. de aceea. plânge uşor. În ceea ce priveşte promptitudinea . afectivitatea colericul se caracterizează prin reactivitate emoţională mare. perseverentă) şi o bună stăpânire de sine. intonaţii inegale cu creşteri şi descreşteri. însoţită de gesturi vii şi mimică expresivă. melancolicul: vorbire slabă.reactivitate emoţională moderată. când accelerări). mare mobilitate a sentimentelor şi trăire superficială ca intensitate. înceată până la şoaptă. inegală (când pauze între cuvinte. o desfăşurare năvalnică a sentimentelor. decât temperamentul este foarte evident. voinţa. desfăşurare lentă a emoţiilor. grafologia surprinde caracteristici temperamentale. expresivitate emoţională săracă. se formează prin educaţie. sentimente stabile. fără gesturi şi mimică expresivă. calităţi ale personalităţii în ansamblu. la tipul puternic se obţine o voinţă puternică (independentă. flegmaticul: vorbire lentă. acesta fiind şi mişcare. În condiţii de bună educaţie. fără emoţii exprimate.

perspectiva genetică. aptitudinile nu depind de temperament. a originii caracterului este cea mai provocatoare.deciziei.ş. În realitate. predispoziţiile. eşecurile se pot datora în mare parte desconsiderării trăsăturilor temperamentale în procesul îndelungat al formării personalităţii: a trata unele trăsături ca pozitive şi altele ca negative duce la distorsionări. de multe ori se confundă manifestă rile din cele două planuri. nu există temperamente mai mult sau mai puţin bune. se întâlnesc foarte rar oameni cu temperament pur. La tipul inert şi la cel slab. deoarece au o bază înnăscută. aptitudini. încă puţin elucidată. 16. sunt avantajaţi colericii. care pot fi şi pripiţi dacă nu se educă răbdarea. Într-adevăr. au existat şi vor exista oameni capabili peste nivelul mediu în cadrul oricărui tip temperamental. temperamentul cuiva nu trebuie evaluat după criteriul binelui sau răului. O mare problemă psihologică. În planul observaţiei superficiale. portrete temperamentale ca dat natural al omului. cum este cazul cu caracterul. deprinderile se formează lent. dar sunt stabile. se întâlnesc oameni la care . de aceea trebuie făcute de la început corect şi cu răbdare. la tipul mobil. este relaţia dintre temperament şi caracter. fiecare temperament are caracteristici care pot fi considerate ca dezirabile şi caracteristici mai puţin acceptabile mai ales prin raportare la situaţii şi activităţi. educarea caracterului are un puternic şi permanent sprijin în tipul temperamental. deprinderi. deprinderile se formează mai rapid.

conducător pe care alţii îl urmează. amabil. obositor prin repovestirea de istorii pentru a amuza. nu are o manieră logică de a face lucrurile. rareori ezită sau oscilează. îi lipseşte disciplina mintală. se va vedea că referirile caracteriale nu pot fi evitate. mai mult vorbeşte decât ascultă. îi întrerupe pe alţii. sigur pe sine. sangvinicul Însuşiri dezirabile: energic (plin de viaţă). ataşabil. optimist. are farmec în relaţiile cu alţii. este convins că va finaliza orice acţiune dacă depinde de el. entuziast. decis (ia repede şi definitiv o hotărâre). dârz. are nevoie de schimbări ca să nu se plictisească). indulgent pentru a nu fi dezagreabil. Însuşiri mai puţin dezirabile: obraznic. colericul Însuşiri dezirabile: angajant. întotdeauna bine dispus. nestatomic (caută noi activităţi. . voios. noi relaţii. încearcă să-i manipuleze pe cei din anturajul său. combatant. pare să aibă puţină nevoie de ajutor. se supără uşor dar uită uşor. vrea să fie centrul atenţiei. sociabil.caracteristicile cazuri teoretice temperamentale pentru situaţia se combină în diferite a proporţii. promite că ajută dar uită. acţionează repede în toate situaţiile. îşi asumă riscuri convins de propriile aptitudini şi de succesul său. se dă în spectacol. flecar. antrenant (îi face pe alţii să se simtă bine). portretele temperamentale descrise mai jos sunt predominării evidente însuşirilor unui tip sau altul. vorbeşte direct şi fără rezerve. comandă. nu se lasă până nu realizează scopurile ce şi-a propus. inconsecvent.

judecă adesea exprimând reacţii negative. chiar dacă nu ajunge la un nivel emoţional înalt. ajunge uşor să fie nemulţumit. dominator. inflexibil ( nu acceptă punctele de vedere ale altuia sau atitudinile altuia). trufaş (o stimă de sine puternică susţinând că are dreptate). lipsit de tact jigneşte uşor). respectuos (îi tratează pe ceilalţi cu respect şi onestitate). nu suportă să aştepte. profund (îi displac conversaţia şi lucrurile superficiale). organizat. sensibil (se interesează de ceilalţi). Însuşiri mai puţin dezirabile: are complexe de inferioritate. iubitor de muzică ca formă a arte iar nu ca spectacol. dependent de muncă. cu tact şi sensibilitate. face totul în modul cel mai discret. ordonat. se împotriveşte sau ezită să urmeze altă cale decât cea proprie. curaj uneori în sens negativ. loial. statornic (devotat). nu este interesat de ce spun alţii sau de activităţile altora. convinge prin logică şi fapte. nu suportă iritarea altora. renunţă din proprie iniţiativă la interesele sale (altruist). nu este invidios. se poartă diplomat. melancolicul Însuşiri dezirabile: îi place să analizeze pentru a vedea relaţiile logice. capabil să poarte ranchiună. nu provoacă uşor o conversaţie. neînduplecat. îşi manifestă furia când ceilalţi nu acţionează destul de repede.Însuşiri mai puţin dezirabile: consideră că este greu de crezut ca cineva să facă treabă mai bine decât el. nu iartă uşor. poate să se supere . are aspiraţii intelectuale şi artistice. idealist (simte nevoia să se ridice la standarde înalte). pe care ar face-o încontinuu. încăpăţânat. prevăzător. poate să acţioneze pripit. certăreţ (provoacă discuţii pe motiv că are dreptate). politicos.

paşnic. mai puţin dezirabile: slab expresiv. sentimente (nu-şi de îngrijorare. acceptă punctul de vedere al altuia. nu îi plac extremele. împăciuitor. se întreabă cu privire la motivul din spatele cuvintelor). rămâne calm. vede întâi partea neagră a lucrurilor (pesimist). suspicios ( nu crede. flegmaticul Însuşiri dezirabile: adaptabil (se simte confortabil în orice situaţie). pentru realizarea portretelor s-a consultat şi: lana . stabil emoţional. notă. chiar când are dreptate îşi slăbeşte poziţia. impasibil (se opune implicării). îi pedepseşte pe cei care l-au jignit. meticulos. mocăit. trăieşte în el însuşi (introvertit). apatic. răbdător. lent. nu este afectat de întârzieri. nu are încrederea că va reuşi. închistat. mulţumit. nehotărât. nu-şi manifestă trăirile emoţionale decât rar. bombănitor. singuratic. umor sec. ezitant. placid (nu-şi stabileşte obiective). laş (se retrage în situaţii dificile). are o perspectivă simplistă asupra vieţii. indiferent (nu contează dacă lucrurile sunt într-un fel sau în alt fel). nepretenţios. anost (nu-şi manifestă în nici un fel sentimentele). anxietate. neatent datorită lipsei de interes.. nu se implică. bun ascultător (pare doritor să sudă ce ai de spus).pentru ofense imaginare. deschis neîncredere. pacificator. organizat (după plan). leneş. tolerant (acceptă gândurile şi modul de a fi al celuilalt fără a se împotrivi). susceptibil (se simte jignit cu uşurinţă). inofensiv (nu spune şi nu provoacă ceva nedorit). Însuşiri. interiorizat arată tandreţea). răzbunător. se simte marginalizat. uneori pune standarde stat de înalte că este greu de satisfăcut.

obţine performanţe. proba prezenţei aptitudinii este calitatea superioară a produsului într-o activitate sau alta. iar când omul face (se joacă. despre cei care posedă într-un grad superior nivelului mijlociu unul sau altul dintre diferitele instrumente psihice interne şi au rezultate superioare în activitatea care necesita astfel de instrumente. activitatea înseamnă în primul rând a face. • aptitudinile sunt sisteme operaţionale stabilizate. definirea aptitudinilor sa subliniem încă o data că psihicul este o modalitate superioara de adaptare şi că adaptarea se realizează prin activitate. einstein a fost calificat omul de ştiinţă numărul unu pentru întregul secol al douăzecilea. în sculptura.1. c. având în vedere faptul ca în 1999. instrumentele interne sunt prezente la toţi oamenii. superior . (în activităţile manuale). este evident că el a avut aptitudini excepţionale pentru matematică şi fizică. (în orice activitate). muzica lui mozart ne arată că el a avut aptitudini muzicale într-un grad ieşit din comun. dar ei le posedă în grade diferite. unii oameni (în general puţini) le posedă întrun grad ridicat sau foarte ridicat. auzul în muzica etc.bateman. test de personalitate capitolul xvii aptitudenele adaptat după personalitypaterns. a fost geniu. spunem că au aptitudini pentru acel domeniu de activitate. îndemânarea. brâncuşi. cei mai mulţi le posedă într-un grad mediu (mijlociu). învăţă. La fel. 11. când cineva are aptitudini sportive. munceşte sau creează) foloseşte "instrumente" interne ca inteligenţa.

sculptură). implică mişcare (fie că ne gândim la muzica vocală sau la cea instrumentală) şi memorie auditivă. acestea implica acuitate senzorială auditivă absolută şi diferenţială dezvoltata deasupra mediei. în general. pictură.dezvoltate şi de mare eficienta. consideram ca are aptitudine mai complexă decât cel care obţine performanţă înalta numai în muzica vocală sau numai în cea instrumentală. (p. clasificarea după criteriul complexităţii există aptitudini mai simple şi aptitudini complexe. popescu neveanu) clasificarea aptitudinilor a. cele sportive. când acestea sunt însoţite şi de inteligenţă de un nivel superior mediei. viteza . cele didactice pot fi considerate drept exemple de aptitudini speciale. performanţele superioare calitativ se datorează unei organizări superioare de mai multe aptitudini simple. cine obţine performanţă înaltă deopotrivă în muzica vocală şi în cea instrumentală. să luăm exemplul aptitudinilor din domeniul muzical. persoanele respective au un nivel înalt de creativitate (a se vedea strategia integrativă). precum şi în învăţarea la şcoală. clasificarea după criteriul generalităţii există aptitudini speciale şi aptitudini generale. aptitudinile generale asigură reuşita în învăţare. luate separat. reuşitele în învăţarea timpurie stau la baza reuşitei în profesiuni prin performanţe superioare mediei. cele literare. cele plastice (desen. b. fiecare dintre acestea pot fi considerate aptitudini simple care intră în alcătuirea aptitudinii muzicale complexe. În orice domeniu de activitate. aptitudinile muzicale.

("v") = factorul verbal. ("x") = personalitate şi factori perseverenţă. (motivaţie. ("n") = factorul numeric. adică aptitudinile . verbala). ("k: m") = factorul spaţial mecanic. structura aptitudinii şcolare propusa de r e. limba şi alte activităţi verbale În~elegere tabele ş lecturi grafice ortogพ~evitezi vocabular fig.scris< พlitate desen discriminare esteuca g v: ed raţionament/ matematic ~ramunle n aritmetica de rutina lucru manual activităţi ~ k:m literatur~. aptitudine interes. ("v: ed") = factorul verbaleducaţional. atitudini tehnice matematicli sarcini stuntifice x constituţionali). vernon "g" = inteligenţa generală. 25.

ceea ce se afla în interiorul cercului. sunt necesare aptitudini matematice. dotaţie nativă în aptitudini. 2.). aptitudine complexă. fie generală) îşi formează foarte uşor deprinderi. cine are aptitudine (fie specială. sunt necesare aptitudini speciale tehnice. ceea ce în copilărie este doar o posibilitate se transformă. pentru sarcini ştiinţifice. în sensul de a obţine performanţe superioare în activitatea respectivă. depinde de familie. • interes deosebit pentru un domeniu anume sau interese multiple. aptitudine simplă (elementară). filozofie etc. ("g" şi "v: ed") sunt aptitudini generale. prin multă învăţare. termeni de reţinut: instrument intern. aceasta se constata în copilărie prin: •învăţare foarte rapidă . pentru activităţi tehnice. aptitudine specială. posibilitatea de a ajunge la performanţe superioare mediei este condiţionată de predispoziţii înnăscute. chimie. sunt necesare aptitudinile perceptive respective. depinde doar de tine să-l foloseşti superior.psihomotorii. învăţare în aptitudini. sunt necesare aptitudini speciale pentru domeniul ştiinţific respectiv (biologie. pentru arte. pentru ramurile matematicii. • se supune unui regim intens de munca. aptitudine generală. ("d") = discriminare estetica (esthezis = sensibilitate). când ai potenţial. în aptitudine efectivă. acumulează cunoştinţe şi experienţă. 17. inteligenţa ca aptitudine generală • prin inteligenţă generală înţelegem capacitatea intelectuala .corectă şi precoce. fizică. şcoală şi societate (la început) şi de fiecare tânăr ca potenţialul înnăscut să fie valorificat la un nivel superior.

i. ea se exprimă într-un aşa-zis coeficient de inteligenţă (i. exprimată în folosirea vocabularului. reprezentarea distribuţiei normale a i. thurstone ş identificat. unii psihologi au considerat că posibilităţile intelectuale reale ale oamenilor se pot defini prin componente specifice care pot fi măsurate direct. 2) o a două capacitate verbala. persoanele care au i. care poate fi mai bogat sau mai sărac. pe care ş numit-o . prin aplicarea unui ansamblu de teste şi prelucrarea statistică a datelor. le-au denumit factori ai activităţii mintale. m. subiecţii care au i. fig. coeficientul de inteligenţă (i. în primary mental abilities (p.globală a subiectului care asigură confruntarea eficientă cu situaţiile problematicii noi. persoanele care au i.q) al persoanei respective. În analiza sa factorială. q peste 115 sunt considerate ca având aptitudini intelectuale superioare faţă de medie. a) următoarele capacităţi distincte: 1) O capacitate verbală primara. q) se distribuie într-o populaţie oarecare conform graficului normalităţii.q mai mic decât 85 sunt considerate ca având o stare de debilitate mintală mai puţin sau mai mult accentuată. abatere standard = 15) cum media (m) = 100. 26. q (medie 100. aplicând această definiţie la personalitatea individuală. vom spune că fiecare persoană are o capacitate intelectuală globală care o caracterizează.q cuprins între 85 şi 115 sunt consideraţi de inteligenţă medie (normală). q s-a stabilit pe bază empirică. pe măsură ce tind spre stânga. considerându-se o abatere standard de la medie = 15.

q. pentru cea de lungă durată. terman şi merrill (1960) au făcut următoarea distribuţie a i. iar vernon îi acordă acestui factor locul i (a se vedea fig. aceasta are valori distincte pentru cea de scurtă durată. 6) memoria.2 clasificare deasupra nivelului superior 160 . probele având componente verbale şi spaţiale relevante în inducţie şi deducţie. O capacitate spaţială constând în posibilitatea de a adică exprimarea unor raporturi logice în ecuaţii numerice). 3) 4) O capacitate numerică (calcul. procentaj 0. i q. temă bifaţi caseta care este diferită într-un fel faţă de celelalte. 5) O capacitate de raţionament greu de verificat în stare pură.facilitatea verbala. aritmetică primara. 24) pe baza testării a aproximativ 4500 de subiecţi între 2 ani şi jumătate şi 18 ani. vizualiza relaţii spaţiale în două şi în trei dimensiuni (există probabil două capacităţi independente aici). constând în uşurinţa de combinare a cuvintelor pentru a exprima idei.169 0. pentru imagini de diferite feluri şi pentru informaţii semantice.03 150-159 . xxy fgg ccd aab sperman susţine ideea existenţei alături de aceşti factori specifici a unui factor general g.

satisfacţia în activitatea respectiva.89 14.139 120 .4 0. criteriul pentru o cariera bună este deseori nu "unde se află el". are succes în profesiune cel care începe bine.5 90-99 70-79 defective) 60-69 50 .0 0.1 100 .1 8. super.1 3. .6 80 .2 superior superior medie ridicată (hight average) normal sau medie (normal or average) medie scăzuta (low average) deficienţă la limita (bordeline 2. 2) perioada încercărilor: l2 ani -18 ani. e.03 inteligenta superioară deficienta mintala (mentally defective) 110 .11 ani.109 23.5 aproximativ 13% din populaţie dispune de inteligenţă superioară. ci "Încotro se îndreaptă şi cât este de probabil ca el să ajungă acolo şi să rămână acolo" (d. etapele alegerii profesiunii ginsberg vorbeşte despre următoarele etape: 1) perioada fanteziei : 6 an .129 1.2 o.11918. de asemenea.59 40-49 30-39 23.0 5. dezvoltarea carierei). succesul în profesiune criteriul succesului profesional este capacitatea de a aborda şi de a păstra profesiunea respectiva.140-149 130 . care permite realizări foarte înalte în activitatea şcolara şi apoi în profesiune.

• stadiul capacităţii. geneiep~nntilorcuexceptla junoraccidentealegametogenezei ~:rbeobirşirn~ nutritiv~ ~apludini lzectuaie< interespentru cerebral • . pe de altă parte. citiţi cu atenţie schema dată.acum se disting următoarele stadii: • stadiul intereselor. aptitudinile depind de interacţiunea dintre factorul înnăscut şi mediu pentru a se vedea cât de complexe sunt interacţiunile dintre factorii care contribuie la formarea aptitudinilor. al influenţelor venite din mediul socio-cultural şi socio-economic. 3) perioada realistă : de la 18 ani în sus. trebuie să recurgă la un compromis între interesele şi aptitudinile sale. tânărul îşi dă seama de semnificaţia muncii ca valoare sociala. al exerciţiului şi educaţiei. tânărul recunoaşte că şi aptitudinile contează. şi realităţile socio-economice. al influenţelor glandelor cu secreţie internă. săgeţile indică influenţele în cazul aptitudinilor intelectuale. pe de o parte. imediulamblanti infectioase . dar dezvoltarea creierului este deopotrivă rezultat a1 genotipului. • stadiul valorilor. al alimentaţiei şi igienei. avem în vedere două categorii de factori: cei genetici şi cei şi mediului socio-cultural şi socio-economic. acestea sunt rezultat al dezvoltării creierului şi al învăţării. nu sunt luate în considerare aptitudinile.

inteligenţă superioara. iar acum le facem în mod automat. larmat. toate aceste acte nu le-am ştiut la naştere. capitolul xvii deprinderile 18. coeficient de inteligenţă (i. În psihologie. ele se numesc deprinderi • deprinderile sunt componente operaţionale automatizate ale acţiunii dobândite în cursul experienţei şi perfecţionate prin repetare. ne spălăm. stimuli senzoriali şi psihici ~ alimentatie islaocio. capacitate de raţionament. aprindem şi stingem lumina. genetica inteligenţei) termeni de reţinut: inteligenţă generală. iar nu . definirea şi caracterizarea deprinderilor mergem.1. cu toate că la început eram atenţi când le făceam. dansam. etape ale alegerii profesiunii. mergem pe bicicletă. ba la unele am greşit deseori. 2) este o componentă învăţată a comportamentului. scriem. subliniem două caracteristici ale oricărei deprinderi: 1) este un act automatizat. ci le-am învăţat. principalele interacţiuni între factorii care condiţionează aptitudinile intelectuale (după j. dar înainte de a se fi automatizat s-a desfăşurat sub controlul conştient.economiclalmediuluii igien~ fig. capacitate spaţială.ffiv~tareeducatie4. capacitate verbală. înotăm. citim. 27. capacitate numerică. factori ai activităţii mintale. q). conducem automobilul. mâncăm.. se desfăşoară fără control conştient detaliat în momentul respectiv. fără să gândim cum să le facem şi fără să greşim.

mecanismul formării deprinderilor Întipărirea. ea a fost însoţită de senzaţia vizuala. La început. studiate la microscop. (w. de a se păstra. deprinderile sunt acte postvoluntare. pavlov a demonstrat experimental că ori de câte ori un stimul necesită un răspuns motor necondiţionat. c. îşi retrage mana de durere în mod reflex (reflexul de apărare) şi fuge de acolo. senzaţia dureroasă a produs reacţia de retragere. de exemplu. cea vizuala singură va produce reacţia de evitare. de exemplu. un alt stimul care îl însoţeşte va tinde să provoace acelaşi răspuns motor. g. de experiment. stimulul vizual a fost denumit "excitant condiţionat". când un copil se arde la flacără. de acum. formarea actului automatizat este în primul rând un proces de întipărire prin repetarea aceleiaşi mişcări. pe viitor. allport) Întărirea. reacţiile care duc la obţinerea a ceea ce s-a dorit au tendinţa de a se repeta şi. olson. o lună după încetarea experimentului.înnăscută. chiar dacă va acţiona singur. w. provocându-i prin aceasta mişcări de ştergere şi curăţire. deşi se desfăşoară fără efort conştient minuţios. condiţionarea. mai ales actele . un cercetător a aplicat colodiu în urechile unui animal. nu mă prezentau urme de iritare. O explicaţie pentru modul cum se formează multe dintre deprinderile şi obişnuinţele omului este condiţionarea (reflexele condiţionate). reuşita funcţionează ca o recompensă. cf. ajunge doar să vadă focul ca să se îndepărteze (reflex condiţionat). când urechile şobolanilor. prin aceasta. numărul de mişcări "de curăţire" era foarte mare.

deoarece ele prezintă următoarele caracteristici: • facilitate (se desfăşoară uşor. întipărire.complexe. termeni de reţinut: deprindere.mişcările fiind automatizate. fără efort). când citiţi această lecţie. necesita control conştient şi efort voluntar (gândiţi-vă cum v-aţi format deprinderea de scris). deprindere ca act postvoluntar şi caracteristicile ei . felurile deprinderilor . care urmează a deveni deprinderi. rapiditate. de orice natura ar fi ele. va îndreptaţi atenţia spre conţinutul ei ca să înţelegeţi şi nu asupra descifrării cuvintelor. aşa cum îi practicaţi acum când luaţi notiţe. precizie. la fel şi în ceea ce priveşte scrisul.facilitate. de exemplu. controlul conştient şi efortul scad pe măsură ce deprinderea s-a format (gândiţi-vă la scriere aşa cum o stăpâniţi acum). ca în clasele primare. automatizare. • rapiditate şi precizie. deprinderea de citire automatizat o aveţi formată din primele patru clase. • automatizare . temă argumentaţi că scrisul. când luaţi notiţe. este un act postvoluntar. condiţionare. omul îşi îndreaptă controlul conştient spre aspectele dificile şi care necesită deliberări creative. nu va concentraţi asupra grafiei şi ortografiei care au devenit deprinderi. ci asupra explicaţiilor profesorului. întărire. rolul deprinderilor în activitate este foarte mare.

clasificarea se face după diverse criterii. după complexitate, deprinderile pot fi considerate simple sau complexe. dar nici o deprindere nu este atât de simpla încât să implice un singur act, o singură mişcare, ci presupune un număr de mişcări făcute în situaţii diferite. O deprindere complexă, formată din multe mişcări, necesită învăţarea lor separată şi exersarea în situaţii diverse. cu cât mişcările sunt mai variate, cu atât se cere mai multă practică. de exemplu, dactilografia, operarea pe calculator, conducerea unui vehicul. deprinderi senzoriomotorii - deprinderi intelectuale conţinutul deprinderilor senzoriomotorii rezidă într-o componentă perceptivă şi una motorie (de execuţie prin mişcare). de exemplu, la desen, la sport, la activităţi practice manuale. conţinutul deprinderilor intelectuale este în principal mental. de exemplu, deprinderi de rezolvare de probleme la matematică, analiza gramaticală etc. Şi în cele intelectuale sunt prezente mişcări (în scriere), dar componenta senzoriomotorie este auxiliară. cititul, scrisul, şi socotitul devin sunt apoi la origine predominant senzoriomotorii intelectuale

(instrumente pentru orice activitate intelectuală). O deprindere trebuie formată de la început corect. să nu se ajungă la automatizarea erorilor. este mult mai dificil să corectezi o deprindere greşită decât să o formezi de la început corect. dacă scrisul s-a automatizat cu greşeli (fie de grafie, fie de punctuaţie etc.), oricare activitate în care el este componentă ca deprindere este făcută la nivel inferior (o compunere, o scrisoare, luarea notiţelor etc.). deprinderile servesc dezvoltării personalităţii

ele intra în alcătuirea personalităţi umane ca invarianţi operaţionali care deservesc conduita. unul dintre principule conduitei este cel al economiei (dispoziţia de a acţiona în acelaşi fel în situaţii similare - p janet). în orice împrejurare, deprinderile se integrează în conduita inteligentă, pentru a fi conduită "pe măsură, combinându-se în mod adecvat în situaţia nouă. orice acţiune presupune utilizarea selectivă a deprinderilor şi, cu cât cineva are mai multe deprinderi, cu atât are mai multe posibilităţi de alegere şi de asociere bună pentru o situaţie sau alta, are mai mare grad de libertate combinatorică. acest fapt este foarte important pentru creaţie. vă vom relata un caz. unul dintre cei mai mari pianişti ai secolului, arthur rubinstein, avea închiriat la londra un apartament în cel mai select hotel. odată, un client s-a plâns proprietarului că nu poate să se odihnească din cauza că deasupra lui zdrăngăne unul la pian toata ziua. "dacă nu-l evacuaţi, eu n-o să mai stau în hotelul dumneavoastră. "nu-l putem evacua, caci are apartamentul închiriat permanent. acela este rubinstein". "cum să fie, domnule, rubinstein? eu aud numai zdrăngănituri, nu muzică aşa cum interpretează rubinstein în sala de concert". "cred că face exerciţii pentru degete. oricum nu vom renunţă la banii lui". curba exerciţiului • exerciţiul este reluarea repetată a componentelor activităţii, insistându-se asupra corectitudinii. fig. 28. performanţa în asamblarea unui motor în urma demonstraţiei cu împărţirea în subunităţi sau nu (sheffield, margolius şi hoehn, 1961)

nu orice repetare este exerciţiu, ci numai acele repetări când cel care învăţă cunoaşte scopul exersării, îşi reprezintă clar acţiunile repetate, sarcina este împărţită în subunităţi distincte şi este motivat de calificativul obţinut. trebuie să subliniem că recompensa duce la creşterea dorinţei subiectului de a continua să repete, pe când sancţiunea duce la descreşterea repetării. rezultatul exerciţiului bine făcut este îmbunătăţirea performantei calitative şi scăderea numărului de erori. acest fapt se poate reprezenta grafic. creşterea calitativă a performanţei şi descreşterea numărului de erori nu se face linear cu timpul (deci cu numărul de exerciţii), ci în linii frânte. aceasta depinde atât de complexitatea deprinderii cât şi de particularităţile psihice ale celui care învăţa. pot să apară platouri, scăderi, progrese. priceperi şi obişnuinţe obişnuinţa • când deprinderea se asociază cu o trebuinţă, ea a devenit obişnuinţă, ceea ce apare ca o necesitate. kant spune: "deprinderile fac acţiunile uşoare, obişnuinţa le face necesare." (constuetudo altera natura = obişnuinţa este a două natura, spune un dicton latin. de exemplu, obişnuinţa de a ne spăla înainte de masă, obişnuinţa de a fuma etc.). • priceperea este definită ca îmbinare optima a deprinderilor şi cunoştinţelor în fiecare situaţie. optim înseamnă aici "cu cele mai bune rezultate". La priceperi ajung cei cu aptitudini în domeniul respectiv, ei acumulând foarte multe deprinderi şi cunoştinţe. toţi oamenii

au deprinderi, dar numai unii au şi priceperi. de exemplu, există multe croitorese, dar numai cele pricepute sunt căutate. transferul deprinderilor. când formarea unei deprinderi noi este uşurată de o deprindere deja consolidată, avem de-a face cu fenomenul de transfer. de exemplu, cine ştie să meargă cu bicicletă va învăţa mai uşor să meargă cu motocicleta. interferenţa deprinderilor. când o deprindere insuficient consolidata sau formată cu erori împiedică formarea altei deprinderi, vorbim despre fenomenul negativ al interferenţei deprinderilor. de exemplu, nestăpânind corect o limbă străină pe care o înveţi la şcoala, foloseşti greşit structuri ale ei într-o altă limbă pe care o înveţi în aceeaşi perioadă la şcoală. transferul trebuie încurajat, iar interferenţa poate fi evitatăa astfel: - nu începi învăţarea unei deprinderi noi până când alta, pe care se bazează, nu este bine consolidată; - între învăţarea unor deprinderi asemănătoare să se lase un interval de timp suficient. de reţinut: cu cât ai deprinderi mai multe bine formate, cu atât creşte probabilitatea transferului ca fenomen pozitiv în formarea deprinderilor. termeni de reţinut: deprinderi simple, deprinderi complexe, deprinderi senzoriomotorii, deprinderi intelectuale, capitolul xix createvitatea 19.1.definirea creativităţii • creativitatea este un gen de activitate umană complexa şi valoroasă, poate fi definită prin produsul actului creator, principiul economiei, exerciţiu, interferenţă deprinderilor, obişnuinţă, pricepere.

procesul care duce la acel produs, calităţi ale personalităţii şi factori de mediu. un produs este creativ în măsura noutăţi lui faţă de altele similare şi în măsura valorii lui. de exemplu, comparaţi poezia "luceafărul", creaţie a lui eminescu, cu alte poezii şi veţi vedea că este valoroasă. procesul de creaţie apare ca o refolosire flexibila şi au surprinzătoare a experienţei şi cunoştinţelor umane. de exemplu, dându-se un cerc şi cerându-se să se inventeze diferite desene, se pot obţine rezultate precum cele din figura de mai jos, în funcţie de nivelul de creativitate al persoanelor respective. fig. 29. un test de elaborare libera (după j. r guilford şi e. paul torrance, redat de moys tyson, creativitatea) niveluri ale creativităţii când ne referim la o persoana anume, facem distincţie între "creativitate", definită după cele patru criterii redate mai sus, şi "potenţial creativ", care înseamnă disponibilitatea persoane pentru fluenţă, flexibilitate, originalitate şi elaborare. după gradul de originalitate, irving taylor a identificat următoarele niveluri de creativitate: 1) creaţie expresivă. este aceea care se manifestă la toţi oameni şi îndeosebi la copil. O defineşte astfel: "este o expresie independentă în care îndemânarea, originalitatea şi calitatea produsului nu sunt importante". desenele copiilor până la 7-8 an ar putea să fie un exemplu al acestui nivel al creaţiei. 2) creaţia productivă. produsele nu sunt diferite de cele ale altor oameni, dar pentru persoana respectiva înseamnă noutate. vom

spune că este nivelul mediu, obişnuit al creativităţii umane. 3) creaţia inventivă creatorul a descoperit sau elaborat ceva nou. această implica "perceperea unor relaţii noi şi neobişnuite între părţi care înainte erau separate". 4) creaţia inovatoare. produsul aduce o schimbare semnificativă a ideilor şi principiilor în domeniul respectiv. ca exemple ar putea fi edison, gogu constantinescu, păulescu ş.a. fără descoperirea principiilor respective nu ar fi fost posibile multe mecanisme sau remedii. 5) creaţia emergenta. este nivelul cel mai înalt al creativităţii. "un principiu total nou sau o ipoteza nouă apare la nivelul cel mai profund şi mai abstract". este nivelul atins de marile şi rarele genii (în ştiinţă, ne gândim la newton, edison, einstein, în sculptura ne gândim la i brâncuşi). fig. 29. diferite reprezentări ale corpului uman este important să se evalueze produsul după criteriile domeniului respectiv. Întotdeauna un produs valoros din punct de vedere creativ are un anumit grad de elaborare. edison a spus ca geniul este 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie. considerăm că cel mai important criteriu al definirii creativităţii este calitatea produsului şi utilitatea lui socială, a aduce nou în bine. adevăraţii creatori sunt conduşi de atitudini sociale înalte, sunt preocupaţi de binele oamenilor. constatând că invenţia sa, dinamita, a fost folosită şi în scopuri distructive (război), a. nobel a lăsat un testament prin care întreagă sa avere să fie folosită pentru premierea savanţilor care aduc bine umanităţi. caracteristicile persoanelor creative temă

interpretaţi următoarea afirmaţie: "artistul care nu ştie ce face nu este un creator adevărat." (g. w. f. hegel, estetica, vol.1) priviţi imaginea lui moise (pag. 65). ce caracteristici ale profetului descifraţi în sculptura făcută de michelangelo buonarroti? produsul creativ este al cuiva. prin ce se caracterizează psihologic persoanele creatoare, adică acelea care aduc nou în bine? 1) coeficient intelectual (i. q.) deasupra mediei. 2) gândirea creatorului este caracterizată prin producţie divergentă, pe care guilford o caracterizează ca flexibilă în sensul că găseşte variante diferite de abordare şi de rezolvare a problemelor prin schimbarea promptă a direcţiei când este necesar. 3) aptitudini speciale în domeniul în care creează. 4) imaginaţie creatoare, în care un rol important îl au procesele afectiv-motivaţionale (a se vedea lecţia "caracterizarea procesului imaginativ"). 5) motivaţie intrinsecă. 6) caracter perseverent în munca, chiar preferinţa pentru complex şi dificil. referitor la caracterul perseverent al creatorului, vom cita din gândurile a doi mari creatori, sir george paget thomson (laureat nobel pentru fizică în 1937) şi thomas mann (laureat nobel pentru literatura în 1929). "până să ajungi la un succes (cu s mare), va trebui să treci prin numeroase eşecuri sau semieşecuri. deşi norocul contează atât de mult, cert este că, atunci când un om a lucrat o viaţa întreagă la o chestiune promiţătoare, trebuie să aibă un

deosebit ghinion pentru a nu ajunge la rezultate cu adevărat valoroase" (g. thomson, inspiraţie şi descoperire). "am dat lui moise al meu nu trăsăturile lui moise făurit de michelangelo, ci chiar cele ale lui michelangelo însuşi. (...) ca să întruchipez în el artistul aprig lucrând din greu, cu preţul unor înfrângeri descurajatoare". (t. mann, cum am scris doctor faustus) e. f torrance, b. toggart şi w. toggart au pornit de la ipoteza că emisfera cerebrala stângă este specializată pentru funcţii analitice, verbale, logico-matematice, iar emisfera cerebrala dreapta este specializată pentru funcţii sintetice, perceptive, intuiţie. au considerat că asocierea creativităţii numai cu emisfera dreapta este un punct de vedere limitat. În concepţia lor, persoanele cele mă flexibile, cu cea mai înaltă creativitate, sunt acelea care combină (integrează) în proporţii egale caracteristici de dreapta cu caracteristici de stânga. conform stilului personal de prelucrare a informaţiilor (human information processing survey - h.i.p.s.), persoanele creative se caracterizează precum urmează: memorie bună (verbală, muzicală şi de imagini); interes pentru literatura în general (fără preferinţă pentru realistă sau fantastica); îşi pot exprima ideile atât prin desen cât şi verbal; interes deopotrivă pentru algebra şi geometrie; pot, deopotrivă, să organizeze lucrurile şi ideile într-o înlănţuire simpla sau pe baza relaţiilor dintre ele; îşi pot organiza bine activitatea; în general, au puţine schimbări de dispoziţie; comunică relativ uşor cu animalele (cei cu dominantă dreapta comunică uşor, iar cei cu dominantă stânga nu pot comunica cu animalele); pot să fie serioşi sau hazlii în

funcţie de situaţie; uneori sunt neatenţi; îi interesează numai reclamele care dau informaţii asupra calităţii produselor; înţeleg uşor atât demonstraţiile practice cât şi explicatule verbale; le plac deopotrivă muzica şi poezia; sunt interesaţi să interacţioneze afectiv cu alţii şi în acelaşi timp să înţeleagă interacţiunea afectiva dintre oameni; pot să gândească bine atât la masa de studiu, cât şi întinşi în pat; când vor, îşi pot impune să fie atenţi la explicaţiile verbale; le place deopotrivă să analizeze şi să creeze poveşti; sunt, după situaţie, conformişti sau nonconformişti (cei cu dominantă stânga sunt conformişti, iar cei cu dominantă dreapta sunt nonconformişti); le place deopotrivă să rezolve sarcini bine structurate sau nestructurate (deschise); pot învăţa deopotrivă prin explorare libera sau planificat, ordonat şi sistematic; când citesc, caută deopotrivă detaliile şi ideile principale; pot să surprindă atât ideile izolate, cât şi relaţiile dintre ele; sunt capabili deopotrivă, să propună idei şi să tragă concluzii; rezolvă bine probleme atât logic, raţional, cât şi prin intuiţie; sunt interesaţi deopotrivă, să inventeze ceva nou sau să perfecţioneze ceva deja existent (cei cu dominantă stângă preferă să perfecţioneze, iar ce cu dominanta dreaptă sunt interesaţi să inventeze ceva nou). rolul mediului în creaţie creatorii apar într-un anumit mediu ce oferă condiţiile atât pentru producerea creaţiilor, cât şi pentru folosirea lor de către oameni. pe baza unei statistici asupra a 1000 de oameni de ştiinţă americani, în 1903, şi a 250, în 1932, cattel a ajuns la concluzia că în realizările înalte, mediul economic, social şi cultural este foarte important. "băiatul unui părinte vestit prin

niveluri ale creativităţii (creaţie expresiva. thomson. creaţie emergentă). creaţie inovativă. ocale foarte importantă şi utilă este aceea de a cunoaşte biografia marilor creatori. psihologia modernă a propus diferite ca pentru a răspunde la această întrebare. totuşi. (j. activitatea creativă Întrebarea "cum ia naştere produsul creativ. ca să vă convingeţi. a fost un eminent fizician laureat nobel în 1905. viziunea mea asupra lumii (mein weltbild). inspiraţie şi . t. analizând cum se desfăşoară procesul . albert einstein. joseph thomson. creaţie inventivă. adică acela original şi valoroa social" şi-au pus-o şi anticii şi modernii. mann. american men of science) poate că afirmaţia lui este exagerată. caracteristici ale persoanelor creative. de pildă. rolul mediului în creaţie. mck. faraday a fost cel mai mic fiu al unui potcovar de lângă londra. dar să spunem că şi tatăl savantului englez din care am citat mai sus. grecii i-au numit "poeţi" pe cei care închipuind lucrurile. în acelaşi timp "cresu". stadii (etape) ale creaţiei graham wallas (1926). descoperire. cattel. producţie divergenta. creaţie productivă. g. cum am scris doctor faustus.profesiunea sa academica este de 50 de ori mai avantajat în a deveni om de ştiinţă decât băiatul luat din întreaga populaţie socotită la întâmplare". citiţi. marele fizician m. termeni de reţinut: creativitatea produsului.

asupra operei respective. cu instrumentele logicii.În acest stadiu al creaţiei. când problema rămâne "nedesţelenită. e.cele patru etape nu trebuie considerate ca stadii strict . se pregăteşte. unde se retrăgea pentru o vreme cel care aştepta să vină zeul în vis ca să-i comunice despre reuşita sau nereuşita unei expediţii pe care o avea de făcut). adună material pentru rezolvare. ideea. aceasta se desfăşoară la nivelul conştientului. creatorul ştie că există o problemă. se elaborează produsul creaţiei. el are alte preocupări (să precizam ca grecii antic înţelegeau prin "incubaţie" "somn în peştera sacră. se pune la punct. vinacke şi j.creaţiei la creatori din domenii diferite. concluziile lui w. se testează. ş~ pune o problemă de rezolvat. a ajuns la concluzia că aceasta parcurge următoarele patru etape: 1) prepararea. 4) verificarea. s-au făcut studii experimentale pentru a se stabili dacă aceste stadii apar în orice domeniu şi la toate cele trei niveluri superioare (inventiv. creatorii adevăraţi sunt extrem de pretenţioşi cu producţia lor înainte de a o face publică. este un proces care nu se desfăşoară la nivelul conştientului. este o perioadă de aşteptare. apare pe neaşteptate este ca o străfulgerare. soluţia problemei. este foarte importanta analiza cnuca. 2) incubaţia. 3) iluminarea. inovativ şi emergentiv). ci la cel al inconştientului. eindhoven (19ş2) au fost: .

nu este un climat favorabil descoperirii şi încurajări celor cu gândire "divergentă. se poate exprima şi este acceptat. există înţelegere prin empatie şi lipseşte critica externa (carl rogers). dar există deosebiri de tehnica." (torrance) cultivarea creativităţii torrance a ajuns la concluzia că. dacă şcoala este centrată pe gândire "convergentă. iar riscurile sunt acceptate. în genere. ci apar ca procese continue. la elevi. • verificarea preciziei definiţiilor pe situaţii (cazuri) concrete. precum şi în alte activităţi. de viteza şi de mod de abordare a problemelor. fie unul creator. • dezordine experimentala . procedeele şi metodele profesorilor se transformă. elevii trebuie să se simtă liberi şi în siguranţă pentru a-şi manifesta originalitatea.procesul creativ este. dinamice în cursul activităţii creatoare.faci experienţe să vezi ce iese . creativitatea superioara apare în familiile în care "divergenţa individuală este permisă. climat creator În numeroase studii s-au dovedit favorizanţi astfel de factori de mediu: individul are "libertate psihologică. acelaşi în activităţile (profesiile) care necesită nivel înalt de creativitate. • se repeta cerceta rile pentru verificare ~ site domenii.diferenţiate între ele. de aceea se poate spune ca învăţarea poate să genereze fie un intelect reproductiv. în strategii ale gândirii. pentru a forma creativitatea sunt valoroase procedee ca: • revizuirea ipotezelor. .

a structuri . gordon. se produc astfel idei şi asociaţii noi. b) să faci ca obişnuitul să devină ciudat. se recomanda să nu se emite judecăţi pripite criticându-se legăturile nerelevante. după fechner. • clasificare după mai multe criterii simultan.strângerea laolaltă a unor elemente diverse. metoda foloseşte două operaţii de baza: a) să faci ca un lucru ciudat să-ţi pară familiar. chintesenţa frumosului consta în secţiunea de sur. synectics) lista procedeelor creative este foarte bună. inventics. înţelegi problema. este considerată ca importantă capacitatea mintii de a se juca. tehnica. de a încuraja fantezia.(cl. (alex. j. iar în cea de-a două are loc o orientare complet nouă folosind analogia personală. fără să se face nici o evaluare a produsului. pentru domeniul tehnic s-s delimitat chiar o sfera a creativităţi i. artistica. care este analitică. • a se cunoaşte biografiile personalităţilor de mare valoare în creaţia ştiinţifică. tehnica brainstorming – „furtuna de idei" sau efervescenţa creierului. el spune "secţiunea de aur sta la baza tuturor diviziunilor formei umane. se provoacă un curs liber şi necritic de asociaţii de idei. bernard). (v. analogia personală consta în a imagina propriile noastre sentimente. oaborn) tehnica sinectica . • a se identifica şi aprecia creativitatea la colegi. prima operaţie. belans) orice creaţie este şi frumoasi În domeniul formelor metrice. j. • variaţii concomitente. (w.

a adopta o anumit[ atitudine înseamnă a te pregăti pentru a acţiona într-un anumit fel. stadii ale creaţiei (preparare. operele arhitectonice şi cele plastice precum şi cele mă plăcute acorduri muzicale au la baza tot secţiunea de aur". străinii. atitudinea este o stare de spirit care determina un anumit individ sunt[ formuleze o anumita opinie sau sunt[ acţioneze într-un anumit fel în legătură cu un anumit obiect social. stil de prelucrare a informaţiei. incubare. • secţiunea de aur este un raport între două cantităţi.plantelor. banii. în care primul termen este faţă deal doilea ceea ce este şi doilea faţă de suma lor. de exemplu: 2/3. brainstorming.ş/8. o anumita teorie ştiinţifică. termeni de reţinut: activitate creative.1. sinectica. patria. a dispunerii frunzelor. i. a formei cristalelor.3/ş. atitudini sociale 20. s-a considerat apoi că atitudinile constituie un mijloc de a înţelege aproapele (baldwin). orice are o anumită valoare din punctul de vedere al omului ca fiinţă sociala poate fi considerat un obiect social. • În sens psiho-social. mediul înconjurător etc.8/13 etc. iată câteva exemple de obiecte sociale: omul în general sau un om anume. thomas (1918) a extins înţelesul termenului atitudine în domeniul psihologiei sociale. verificare). şi atitudinile sociale noţiunea de . w. caracterul atitudine sociala termenul atitudine a fost utilizat în psihologie mai întâi cu referire la rolul atitudinii motrice în percepţie şi atenţie. iluminare.

primul şofer a avut o atitudine incorecta. iar cel de-al doilea o atitudine corecta. doi indivizi pot să aibă atitudini diferite. deducem că prin caracterul personal se înţelege amprenta proprie. de exemplu. care să frâneze manifestările comportamentale venite din motive personale care aduc atingere altora. convins că nimeni nu l-a văzut. . o alta persoana încearcă sa-l ajute.atitudinile se manifesta în situaţii afectiv-motivaţionale. pentru ca atitudinile persoanei să fie acceptabile pentru ceilalţi. pleacă măi departe ridicând din umeri. de exemplu. să presupunem ca într-o parcare un individ loveşte maşina altei persoane. cuvântul "caracter" derivă din cel grecesc care înseamnă „gravare”. pleacă fără să-şi pună problema că a produs unui om o paguba. În aceeaşi situaţie. deci. dacă raportam termenul la etimologia termenului "persona” care derivă din personare = "a raţiona prin intermediul". se pune întrebarea: orice atitudine a cuiva este un indiciu al personalităţii sale. a aşteptat proprietarul şi a plătit paguba pe care a produs-o. pe marginea drumului se afla un om căzut. fiecare om are caracterul sau. forma. aceste atitudini depind de caracterul omului. este necesar să intervină voinţa buna. indică o trăsătură caracterială a personalităţii sale? răspunsul este nu. un alt şofer. spunem despre primul că este nepăsător la suferinţa altuia şi despre cel de-al doilea că are o atitudine miloasa. fie că acesta este un caracter bun sau rău. modelul unei fiinţe umane. caracterul persoanei se vede în atitudinile sale. după ce-l priveşte. venită din urma. plin de sânge. care a lovit o maşina în parcare. pe lângă el trece o persoana care.

ele trebuie să îndeplinească următoarele trei condiţii: temă daţi exemplu de situaţii şi de atitudini posibile în acele situaţii. nu sunt caracteristice pentru persoana respectivă. cei care o aşteptau i-ar fi putut reproşa întârzierea. pe care nu te poţi baza. trăsăturile sunt constante. . nu orice atitudine poate sa fie considerată ca atitudine caracterială.frecvenţă ridicată. dar nu puteau s-o caracterizeze ca fiind o persoana nepunctuală. unele atitudini sunt întâmplătoare.intensitate mare a comportamentului în conformitate cu acel "mod preferat" de comportare. . cineva are trăsătura de caracter "iubitor de adevăr" numai dacă în toate situaţiile de viaţa se conduce după această regulă şi este în stare să înfrunte obstacole în respectul adevărului. chiar foarte ridicată. nu sunt atitudini caracteriale. nu indică trăsături de caracter ale unei persoane sau alta.1936). să presupunem că cineva este o persoana care de obicei este punctuală. rezultă atitudini constante în situaţii reale.•mai întâi spunem ca trăsătura este o forţă psihica directoare constantă care determină comportamentul activ şi reactiv al individului (baumgarten . atitudinile sunt întotdeauna faţă de ceva anume. din constanţa trăsăturii care este "gravată în individ. . întâmplătoare. i s-a întâmplat însă o data să nu ajungă la timp. pentru ca atitudinile să indice trăsături de caracter ale persoanei. deci sunt variabile. . atitudinile rare. în situaţii concrete. de exemplu.gamă largă de situaţii concrete în care apare acea atitudine.

zgârcenie. dar nu au generalitatea şi intensitatea celor cardinale. 1. ies în evidenţă. trăsături cardinale. caracterizează persoana. apar mai puţin frecvent în atitudini şi au intensitate mica. tradător ca iuda. caracterizat. . 3 trăsături secundare. ipocrit ca tartuffe. intrigant ca lago. O persoană poate să aibă multe trăsături secundare. g. ipocrizie. e cinstit ca socrate. 2 trăsături centrale. această structură formează profilul caracterial al persoanei respective. sunt mai puţin evidente. după gradul lor de importanta şi pregnanţă în manifestările comportamentale. este zgârcit ca harpagon (sau ca hagi tudose). cine poseda o singură trăsătură cardinală este o personalitate neobişnuită.profile caracteriale ale personalităţii trăsăturile tind să se grupeze şi să se integreze formând o structura caracterială stabilă (a se vedea definiţia structurii la lecţia despre personalitate). w. un om are între 5 şi 10 trăsături centrale pe baza cărora poate fi descris. în general. de regulă. ceea ce se poate aplica şi în cazul caracterului. de aceea autorul citat spunea temă "nu vom risca o presupunere privind numărul dispoziţiilor secundare". cinste. sunt acelea care influenţează aproape fiecare act al individului. o persoană obişnuită are 2 trăsături cardinale. allport a ierarhizat trăsăturile.

dumneavoastră ce părere aveţi? evoluţia atitudinilor caracteriale maturitatea personalităţii implică şi capacitatea de a întreţine relaţii corecte cu semenii şi de a acţiona ca membru al societăţii. ea este a tuturor în aceeaşi măsură. În strânsă legătură cu conştiinţa de sine. Îtotdeauna. Ştiinţa noua). caracterul reprezintă latura etico-relaţională (morală) a personalităţii omul are nevoie de valori pentru a-şi orienta sentimentele şi actele. într-o atitudine caracteriala prezentă componentă intelectuală. "omul este minte şi suflet. altfel spus intelect şi voinţa. sufletul să se îndrepte spre alegerea lucrurilor celor mai bune" (glambattista vico. . immanuel Kant înţelegea necesitatea de a îndeplini o acţiune din respect pentru legea morala. se formează capacitatea de a judeca lucrurile şi din punctul de vedere al celorlalţi. Înţelepciunea trebuie să desăvârşească ambele aceste laturi: îndemnat de mintea luminata prin cunoaşterea lucrurilor celor mai înalte. nu admite excepţii. spune filozoful.Încercaţi să identificaţi în cazul dumneavoastră personal trăsăturile cardinale şi pe cele centrale care se subordonează lor. comportamentele şi faptele persoanei sunt apreciate şi din punctul de vedere al valorilor fundamentale ale binelui. evoluţia este caracterului şi o este strâns legata de evoluţia intervine intelectului şi a voinţei. • prin datorie. este bine din punct de vedere moral ceea ce este drept şi conform datoriei.

asupra cărora proiectează nevoile sale pulsionale. el nu deosebeşte minciuna de fabulaţie. . eul primeşte din interior dorinţele şi din exterior impresiile.capacitatea de a judeca (de a aprecia) după regulile binelui. (jean plaget. adică conştiinţa morala. piaget a demonstrat că. este un paralelism între dezvoltarea morală şi evoluţia intelectuală. szondi considera că structura eului cuprinde: 1) conştiinţa perceptivă . prin cercetările sale.) nici normele logice şi nici normele morale nu sunt înnăscute în conştiinţa individuală. numai când intelectul s-a maturizat ajungând în faza operaţiilor formale.senzaţii şi reprezentări din lumea externprin aparatele senzoriale. apreciază că minciuna este grava numai în măsura în care înşelătoria a reuşit.. poziţia pe care o ia depinde de trei factori: • structura genetica (cromozomică) a individului.. . traume fizice sau psihice). 2) conştiinţa nevoilor şi dorinţelor determinate de factori pulsionali. copilul de 3-4 ani se identifica cu cei din jur.înainte de 8 ani. • forţele exterioare care acţionează asupra lui (educaţie. copilul nu înţelege natura adevărată a minciunii şi a daunelor pe care ea o provoacă. apare responsabilitatea subiectivă când conştiinţa celui cu caracter bun va respinge minciuna ca intenţie de a trăda adevărul. (.a trăda cu buna ştiinţă şi cu intenţie adevărul. • stadiul atins de supraeu. să luăm definiţia minciunii: a minţi . l. judecata morală la copil) etape îh evoluţia caracterului dezvoltarea caracterului este strâns legată de evoluţia eului. La 10-12 ani.

copilul învăţa să renunţe şi să stabilească relaţii cu alţii la gradiniţă.el se supără la rezistenta celor din jur. 3. diagnostic experimental des pulsions) modelarea sau învăţarea prin observare temă pe care dintre modalităţile de influenţare a caracterului copilului şi adolescentului le puteţi confirma din propria experienţă? bandura (1967) trece în revista modalităţile de influenţare a caracterului bazându-ne pe rolul însemnat al imitaţiei. szondi. Între 9 şi 12 ani. în familie ("aşa numita ordine domestică).modelele adulte afectuoase şi instructive tind să fie imitate mai mult decât cele mai puţin educative.copiii tind să imite mai degrabă pe cei care au putere în mediul lor şi care pot să acorde recompense. 6. pot să apară tulburări în frâna conştiinţei. instituţiile şi mediile sociale au efecte puternice . La 5-6 ani. tandreţe sau agresivitate. eul refulează tendinţele inacceptabile. grupurile. 2. (l. 4. În pubertate şi adolescenţă (până la 17-18 ani). dacă îi spui celui pe care îl educi că are calităţi în comun cu modelul. se supăra pe educator. caracterul va fi aşa cum iese din adolescenţă. se retrage în sine. de acum înainte. de asemenea. la şcoală. 5. el imita modelul respectiv. modelele celor cu statut înalt tind să fie mai degrabă învăţate decât modelele celor cu statut scăzut. 1. eul este capabil să între în relaţii cu alţii. modelele masculine sunt mai uşor imitate decât cele feminine.

b) tipul economic. copilului bun îi spui: "aşa este bine să te porţi cu animalele". nu trebuie să faci aşa. enumera următoarele reguli pentru a forma un caracter bun: 1. descrierile verbale ale modelului sunt la fel de capabile să ducă la învăţarea imitativa ca şi "situaţiile de viaţă. să se elaboreze reguli explicite privitoare la ceea ce se aşteaptă de la copil: trebuie să faci aşa. să se laude comportamentul pozitiv al cuiva ignorând un comportament deviant al altcuiva care se produce simultan cu cel lăudat. când un copil chinuie un animal şi altul intervine în ajutorul animalului. 7. 2.asupra comportamentului imitativ. 4. în urma studiilor în instituţii de învăţământ pentru copii. nu-l bagi în seamă. nu-l interesează valorile precum . să se utilizeze ca pedeapsă retragerea unei întăriri pozitive (se consideră recompensele ca fiind întăriri pozitive). vrea să-i depăşească pe alţii în bunuri materiale. este preocupat de înţelegerea lumii. 3. trebuie sa fii aşa. preţuieşte adevărul ştiinţific. preţuieşte bogăţia. de exemplu. să se dea atenţie comportamentelor pozitive prin lauda: "ai făcut bine".” sfaturi pentru educatori beeker şi colaboratorii (1967). valori umane fundamentale filozoful german edward spranger a considerat următoarele tipuri de valori în funcţie de care s-ar putea stabili tipurile caracteriale: a) tipul teoretic. celui agresiv nu-i spui nimic.

preţuieşte armonia şi consideră adevărul şi frumosul ca echivalente. latura eticorelaţională a personalităţii. trăsătura secundara. umanizarea se face prin socializare. termeni de reţinut: atitudine.adevărul sau frumosul.1. d) tipul social. trăsătura cardinala. personalitatea fiind în acelaşi timp rezultat al interrelaţiilor şi creatoare de interrelaţii. puterea personală şi renumele sunt cele mai importante lucruri pentru el. c) tipul estetic. atitudine caracterială. socializarea personalitatea este "ecoul" şi. ereditatea specific umană este o condiţie necesara. tip politic. ea se formează şi se manifestă numai în societatea umana. filantropie). se obţine aptitudinea de a trai în . grădiniţă. trăsătura centrală. tip estetic. prietenie. tip religios. dar nu şi suficientă pentru umanizare. trăsătura de caracter. dragostea de oameni este caracteristica lui dominantă (dragoste conjugală. responsabilitate subiectivă. tinde spre individualism. preocupat de dumnezeire. structura caracteriala. socializarea este procesul de adaptare la viaţa sociala. filială. f) tipul politic. caracter personal. capitolul xxi relaŢiele interpersonale relaţiile interpersonale reprezintă un fundament pentru structurarea personalităţii.). datorie. ea se produce în relaţiile cu ceilalţi (în familie. în acelaşi timp. tip teoretic. tip economic. prin socializare. "oglindă a influenţelor sociale. tip social. e) tipul religios. grupuri etc. obiect social. şcoala. profil caracterial. 21.

nevoia de afecţiune. se poate observa în cadrul şcolar şi profesional. cum spune heidegger. este vorba despre satisfacerea trebuinţelor individului prin realizarea unei relaţii cu altul.7 ani şi continuă la vârsta adultă. trebuinţa de control. omul simte nevoia să-şi exercite puterea faţă de alţii. aşa iau naştere statutele ierarhice. • nevoia de a fi îngrijit. sociabilitatea este o caracteristica esenţială a omului. este "o lume a relaţiilor cu alţi". apare încă de la copilul mic şi se manifestă astfel: • nevoia de comunicare şi de contact. 3.societate. Începuturile manifestării acestei nevoi sunt în perioada 3 . ea este o nevoie fundamentală a omului (a se vedea şi piramida trebuinţelor după maslow). ceea ce are efecte negative în personalitatea adultului. ori să fie protejat de alţii. 2. • frica de a fi neglijat. adică sociabilitatea. trebuinţa de a relaţiona cu alţii are următoarele trei aspecte: 1. în felul acesta viaţa sa psihică obţinând satisfacţie şi echilibru.nevoia de incluziune. după schutz. În lumea modernă care. dacă în copilărie nu se satisface această trebuinţă. la nivelul grupului şi în activitatea civică. prin care înţelegem înclinaţia individului spre cultivarea relaţiilor sociale. copilul devine frustrat. aceasta implică reciprocitatea. . În funcţie de particularităţile sale fizice individuale.

adepţii principiului darwinist că numai cei supradotaţi vor reuşi. la trebuinţa de afecţiune . persoane cu dificultăţi de integrare. persoane care au nevoie mereu de directive. deficitul se manifestă astfel: respectiv.persoana suportă greu singurătatea. persoane care merg împotriva celorlalţi. . • trebuinţă de a fi apreciat.persoane care îi caută pe ceilalţi.sunt persoane care vor să domine. indiferent în ce formă. la nevoia de control . excesul se manifestă astfel: la nevoia de incluziune . • nevoia de a se bucura de prestigiu şi consideraţie. • nevoia de a reuşi cu orice preţ. caracteristici ale persoanelor după modul cum se manifestă sociabilitatea lor karen horney descrie următoarele trei tipuri: 1. persoane nereceptive la tandreţe.persoana are nevoie exagerată de afecţiune şi intimitate. • trebuinţa de a fi protejat. se caracterizează prin: • trebuinţă puternică de afecţiune.În conduita interpersonală aceste nevoi se pot manifestă la nivel moderat (mediu). pentru ei lumea este o arena de lupta dură. se caracterizează prin: • nevoia de a-i domina pe alţii. • trebuinţa de a fi necesari. 2. în exces (hiper) sau în deficit (hipo). indispensabili altora. • trebuinţa de aprobare.

de exemplu.persoane detaşate. "voi fi lăsat în pace?" sociabilitatea evoluează de la forme sincretice de manifestare în copilărie până la sfârşitul preşcolarităţii. . clasa de elevi. o formaţie artistică. În aceeaşi situaţie. termeni de reţinut: socializare. clasa şcolară este un astfel de grup. • nevoia de independenţă. nevoie de control. • nu suporta conformismul. tipuri de grupuri: 1 grupuri orientate spre sarcina. cele trei tipuri se comporta parcă dominaţi de întrebarea: tipul 1: "oare îi plac?" tipul 2: "care este oare forţa acestui adversar?" sau "s-ar putea oare ca acesta să-mi fie util?" tipul 3: "voi fi sau nu deranjat?". nevoie de afecţiune. un grup de prieteni.• sunt duri şi agresivi. până la fixarea ei în roluri şi statute ale persoanei adulte. ei se caracterizează prin: • nevoia de a pune distanţă emoţională între ei şi ceilalţi. • nevoia de a nu se lăsa influenţaţi. sociabilitate. nevoie de incluziune. 3. spre forme diferenţiate şi personale în adolescenţă. familia ca grup natural. • nu vor să se distingă printr-un efort serios. care se manifestă prin fuga de ceilalţi. grupul mic este considerat grup mic acela care cuprinde ca membri de la 2 la 20 de persoane care pot să interacţioneze în orice moment.

comportă o gândire anterioara şi urmăreşte manipularea celuilalt pentru a obţine avantaje (mailhiot). comunicaţie instrumentală . oamenii îşi spun unii altora ce simt. există două feluri de comunicaţie în sens psihologic. 4 grupuri exclusive sau închise. într-o şcoală se formează o trupă de muzica: componenţii ei cântă. 3 grupuri inclusive sau deschise sunt acelea care acceptă membri noi. aceasta există numai când între două sau mai multe persoane se stabileşte un contact psihologic. pot avea semne distinctive.comunicatie de consum rezultă din nevoia de a comunica şi altuia universul personal. unele pot fi dăunătoare (dacă promovează ideea că unii indivizi sunt mai buni sau daca au scopuri antisociale). de exemplu. se plimbă împreună. argumentaţi. ele cred că trebuie să-şi calităţi anume ca să faci parte din grup. de exemplu. promovează legături cu membrii altor grupuri. sau la radio. 1. o echipă de fotbal. 2. temă daţi exemple de roluri. grupuri orientate spre interacţiune. ce gândesc despre anumite lucruri. b) părintele. de aceea acceptă greu noi membri. are loc procesul de comunicare. În grupuri. 2. cine are status mai înalt? a) copilul. sau ceea ce fac şi spun cei care prezintă reclame la tv.O echipă de cercetare. . încercarea de a-i convinge pe oameni că eşti mai potrivit să devii primar. este expresia "eului" asigura un contact psihologic profund. unele impun ritualuri de iniţiere. discută. are următoarele caracteristici: spontană şi autentica. de exemplu.

copilul simte autoritatea adultului şi se simte în siguranţă. copilul învăţa să fie iubit şi să iubească. ei de fundamentală: viaţa asemenea. copilul se socializează învăţând roluri şi având un status şi se individualizează. pentru că ştie cum trebuie să se poarte. fiică .copil mai mic. studii făcute în u. când relaţiile interpersonale au un fond preponderent afectiv. el învăţă să .sore. tata . ceea ce reprezintă modelarea învăţă personalităţii să-şi controleze în dimensiunea afectivă. ea oferă mediul cel mai bogat şi mai divers de interrelaţii. În familie. atât pe fond afectiv cât şi raţionalvolitiv. mama . mai ales în perioada formări personalităţii.mama. au arătat că în institutule cele mai bine conduse igienic şi material mortalitatea infantila este mai înaltă decât în familiile cu condiţii igienice precare.s. de exemplu. în care predomina comunicarea instrumentală.modelul de comportament. un grup în care au loc relaţii interpersonale complexe. relaţiile în grupul de prieteni. În familie. copilul îşi formează sentimentul de siguranţă.sore. de spontaneitate. relaţiile dintre şef şi subaltern. sore . frate . iar prin status poziţie (rang) .a. de exemplu. în acelaşi timp.fiică. este familia. cattel trece în revistă situatule interpersonale modelatoare pentru copil: relaţii tata -mama. fiu-tată.fiică. tată-fiu. frate . Înţelegem prin roluri . cele mai importante sunt cele pe fond afectiv.acest tip de comunicare este lipsit de sinceritate afectiva.frate. copil mai mare . ele sunt autentice şi spontane. relaţiile interpersonale pot avea un fond raţional şi volitiv.grad de acceptare a unei persoane în grup (linton). În familie.

acţioneze din proprie iniţiativă. Încadraţi fiecare situaţie fie în clasa grup bazat pe cooperare. interese opuse. se repeta mai des ceea ce s-a spus deja. comportamente de autodepăşire. directive şi sfaturi veşnice. explorând fără control şi interdicţii. regulile sunt păstrate prin tradiţie. trebuie să i se permită să între în contact cu alţi copii care ofere şi alte modele. este firesc să apară dezacorduri. încercând. mai atenţi la ceea ce spun alţii. temă aveţi o listă cu şase situaţii. ci pentru că doresc să rămână în grupul de joc respectiv. jocurile implică reguli care comandă comportarea copiilor. se simt mai în siguranţă. nu au sentimentul că sunt ascultaţi şi înţeleşi. cooperarea şi competiţia În relaţiile interpersoanle. fie în clasa grup bazat pe competiţie. chiar dacă sunt diferite de ale familiei. 1) 2) 3) 4) 5) 6) discuţii mai amicale. iar copiii le respectă nu pentru că sunt constrânşi de autoritatea adulţilor. copilul şi contactul cu ceilalţi copii nu este suficient grupul familial pentru formarea personalităţii copilului. părintele îl încurajează să se emancipeze făcând experienţe. disonanţele acţionează diferit în relaţiile . "personalităţile cuprinse într-un grup de copii care cresc împreună trebuie să se ajusteze unele după forma celorlalte ca nucile americane în coaja lor" (cattel).

interpretându-se eronat acţiunile altuia ca fiind răuvoitoare. onesta. încărcată de suspiciune şi indiferenţă faţă de nevoile celuilalt.predominant de cooperare faţă de cele predominant de competiţie. atitudinea unuia faţă de celalalt exprima: încredere. aceasta se poate realiza în clasă. privesc dezacordul şi interesele conflictuale ca fiind o problemă comuna care se poate rezolva în mod deschis. la şcoală. prietenie. sau comunicarea este prudentă. În relaţiile de competiţie este lipsă de comunicare sau se comunică informaţii false. tehnici pentru a îmbunătăţi comportamentul interpersonal exersarea sensibilităţii prin: a) perceperea mai bună a comportamentului afectiv şi a reacţiilor propriei persoane şi ale celor din jur. fiecare este interesat să informeze şi să fie informat de celalalt. atitudinile unuia faţă de celălalt denotă în acest caz suspiciune. Învăţătorul are un rol foarte important. tendinţa de a exploata nevoile altuia. ca grup organizat. se stimulează convergenţă la concepţii şi valori şi se minimizează diferenţele. corespunzătoare metodei . comunicarea în relaţiile de cooperare este deschisă. În comunicare. se manifestă încredere şi receptivitate faţă de cerinţele şi sugestiile celuilalt. În competiţie. recunoscând nevoile celeilalte părţi aflate în dispută. percepţia. dorinţa de a răspunde cu promptitudine nevoilor şi cerinţelor celuilalt. se accentuează sensibilitatea faţă de pericole. În cooperare. b) clarificarea valorilor şi aspiraţiilor personale şi formarea unor valori şi aspiraţii noi.

contact psihologic. ea se formează în relaţia interpersonală eu . identificarea În concepţia psihanalitică. c) exersarea unor stiluri de comportament care nu sunt caracteristice individului. un atribut al alte persoane şi se transformă parţial sau total după modelul oferit de aceasta”. cooperare. • identificarea este "proces psihologic prin care subiectul asimilează un aspect. grup închis. de exemplu. competiţie. dezvoltarea omului spre maturitate presupune socializare în sensul capacităţii de a întreţine relaţii strânse şi de durată cu semenii. imaginea de sine şi percepţia sociala a imaginii de sine "dacă cineva ne-ar oferi darul de a ne vedea pe noi înşine aşa cum ne vad alţii. presupune şi prezenţa conştiinţei de sine. grup orientat spre sarcina. comunicaţie de consum. comunicaţie instrumentală. grup deschis. ne-ar elibera de multe greşeli şi idei nebuneşti.alter şi este legată de conştiinţa de sine." (robert burns) • prin imagine de sine înţelegem cunoaştere de sine. grup orientat spre interacţiune. termeni de reţinut: grup mic.democratice de rezolvare a problemelor individuale şi ale grupului. o însuşire. care se manifestă într-un anumit grad de independenţă în . familia ca mediu social de interrelaţii. o persoană pasivă să fie încurajată să fie mai energica. identificare. instanţele socializate ale aparatului psihic iau naştere printr-o serie de identificări cu părinţii şi alte persoane. În acelaşi timp. relaţii interpersonale.

dorinţele. un bun renume când mi-l şterpeleşti într-adevăr mă laşi calic.gândire şi în acţiune. . aptitudinile şi procesele sale intelectuale. atunci individul poate să manifeste comportamente precum ar fi unele dintre următoarele: • de izolare. cu fraţii. are un sine spiritual care se refere la emoţiile.. valorile la care aderă. omul are un sine corporal. idealurile. a) când autoconştiinţa de sine este mai înaltă decât aprecierile făcute de alţii. convingerile sale. . material legat de ce aparţine corpului său. onoarea şi reputaţia sa. În copilăria mică. • să caute forme de exprimare a propriei individualităţi. profesorii. membrii grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte.. şi are un sine social. shakespeare. conştiinţa de sine este o parte a eului (a se vedea lecţia respectiva).." (w. iar până la sfârşitul adolescenţei se desăvârşeşte. actul iii. aplicând ideile despre imaginea de sine: "furi punga-mi. cu colegii. temă interpretaţi următorul text. actele de voinţa. • percepţia socială a imaginii de sine se refere la cum este văzut individul de către ceilalţi. se pune chestiunea dacă "autoconştiinţă de sine este joasă sau înaltă şi cum este ea evaluată (apreciată) de alţii. imaginea de sine se formează în relaţia cu părinţii.. în primul rând. ea este rudimentare. furi un moft. scena 3) • sinele social a unei persoane se referă la consideraţia de care se bucure în mediul său. aspiraţiile. othelo.

• poate să devină delincvent. iar cei crescuţi în familii severe au prezentat tendinţa de a fi mai dependenţi şi mai neprietenoşi. •nu vor să supere pe alţii. .) b) dacă autoconştiinţa.• poate să devină depresiv. • se poate manifesta teribilist. O contribuţie în formarea imaginii de sine o au şi părinţii. nu admit pasivitatea băieţilor sau agresivitatea fetelor. în viaţa. de asemenea. cercetările longitudinale au arătat că un comportament adecvat rolurilor sexului în copilărie se menţine şi mai târziu. influenţă asupra formării conştiinţei de sine. atunci individul are un sentiment de linişte şi de mulţumire de sine. pot să apară astfel de comportamente ca: • nu au iniţiativă. îl încurajează să-şi realizeze propriile potenţialităţi. c) când între autoconstunţa de sine şi aprecierile altora este convergenţă. • poate să se sublimeze în creaţie (artă. de exemplu. ei cer conformarea la anumite cerinţe. literatură. atitudinile de afecţiune – severitate în creşterea copilului au. părinţii încurajează comportamentul adecvat sexului şi descurajează (chiar pedepsesc) comportamentele inadecvate. apreciază reuşitele copilului. • poate să devină opozant. tehnică etc. de sine este joasă. •nu vor să se exprime pe sine ca să nu greşească. copiii crescuţi în familii afectuoase au tendinţa de a fi mai independenţi şi mai sociabili.

sine social. onoarea este un aspect al demnităţii care este un bun moral individual (o valoare morală individuală). iată câteva valori fundamentale referitoare la persoană: viaţa. de exemplu. îl ţin la curent cu materia şi îl încurajează.1. lovindu-i . sine corporal. proprietatea. relaţii dintre autoconştiinţa de sine şi percepţia sociala a imaginii de sine. de exemplu. un exemplu de comportament antisocial este insulta.termeni de reţinut: imagine de sine. sine spiritual. libertatea şi demnitatea. ea consta în a atribui unei persoane un defect lezându-i sentimentul onoarei. • comportamentele unui individ. capitolul xxii comportamente pro Şi antisociale 22. comportamentele unui individ au asupra altor indivizi fie efecte pozitive. aretându-i că nu este singur în suferinţa să. integritatea corporală şi sănătatea. un elev a fost accidentat grav şi nu poate veni la şcoală mai multe săptămâni. care au efecte negative asupra altor indivizi sunt considerate comportamente antisociale. definirea comportamentelor pro şi antisociale oamenii trăiesc întotdeauna într-o societate care are valori şi reguli referitoare la relaţiile interpersonale. fie efecte negative. colegii îl vizitează pe rând. vom defini comportamentele prosociale şi pe cele antisociale prin efectele lor pozitive sau negative. • comportamentele unui individ care au efecte pozitive asupra altor indivizi sunt considerate comportamente prosociale. act împotriva demnităţii persoanei.

. aşa poate să facă membrul unei bande de răufăcători.tendinţa de a apărare. sadismul este o formă de agresivitate antisocială şi consta în dorinţa de putere absolută asupra fiinţelor umane. individul considere că supunerea este o virtute şi că este de datoria lui să se supună ordinelor. ea constă în a afirma în public despre o persoană ceva neadevărat dar care. teama poate fugi. când ameninţările sunt reale. să-l fie mobilizeze comportament pe de individ în două de feluri de comportament: fie comportament de evitare .prestigiul şi reputaţia dobândite prin comportamentul său corect. pe care fromm îl defineşte astfel: "numai individul însuşi. sexuale. de glorie etc. dacă ar fi adevărat. agresivitate funcţională. de băutură. e. de exemplu. poate fi lăcomie de hrană. agresivitatea există o agresivitate naturală ca reacţie la ameninţările împotriva intereselor vitale ale individului. chiar când prin executarea lor face rău altor oameni. de plăceri. ar putea să expună acea persoana la o sancţiune sau dispreţului public. Şi cruzimea este o formă de agresivitate antisocială şi consta în ură împotriva vieţii însăşi. reacţia agresiva are valoare adaptativă. agresivitatea conformistă. bunurile sale. tot comportament antisocial este calomnia. Lăcomia este o astfel de agresivitate. O sursa a agresivităţii la unii oameni este narcisismul. fromm vorbeşte despre forme de agresivitate antisociala. ca o născocire răuvoitoare. numai fiinţa şi lucrurile lui sunt percepute ca fiind . înfruntare comportament agresiv. corpul sau.

acceptarea sau neacceptarea sunt consecinţe dar şi cauze. agresivitate funcţională. criza psihanalizei). îi lovea cu piciorul peste glezne. cruzime. se înţelege orice modificare de prin învăţare. sadism. trebuie să evite acel comportament. narcisism de grup. de exemplu. comportament prosocial. ei reacţionează cu furie la cea mai mica jignire reală sau imaginară adusa grupului lor. în comportament. fromm. intenţii diabolice. monopoliza jucăriile şi se juca singur. logica este următoarea: comportamentul persoanei este sau nu este acceptat de alte persoane. calomnie. dacă este acceptat. dacă nu este acceptat. insultă. ceilalţi se plângeau mereu educatoarei. ci se dobândesc prin învăţare. comportament antisocial. termeni de reţinut: valori fundamentale referitoare la persoana.2. copiii au ajuns în clasa i. La unii oameni se poate manifestă un fel de narcisism de grup. el repetă comportamentul. narcisism. g. în timp ce tot (persoane şi obiecte) ce nu face parte din propria sa persoana sau nu este obiect pentru nevoile sale nu are pondere şi culoare afectivă (e. cei terorizaţi nu îl acceptau la joc şi nu vorbeau cu el în cursul . 22. comportamentele sociale ale unui individ se învăţă în funcţie de consecinţele pe care respectivele comportamente le au asupra lor înşişi. Să reamintim că general. era foarte agresiv cu colegii săi de grădiniţă. d. agresivitate naturala. un copil.comportamente pro şi antisociale şi învăţarea socială comportamentele pro sau antisociale nu sunt înnăscute. atribuind celuilalt grup.pe deplin reale.

copilul învăţa că este în interesul său să fie amabil. şi pe mine în seamă. copilul mai mare îl bate cu brutalitate pe răpitor. mă.recreaţiilor. cu consecinţe asupra comportamentului copiilor. un bunic spune celor doi nepoţi: "plec la gară. generalizând. recompensa şi sancţiunea sunt consecinţele sociale ale comportamentului care influenţează probabilitatea repetării lui. mă ajută cineva la bagaj?" fata. în clasa a vi-a. • sancţiunea (ca întărire negativa) duce la scăderea probabilităţii repetării comportamentului sancţionat. un copil de 4 ani răpeşte fratelui său de 6 ani o jucărie. "vorbiţi. în clasa iv-a. de exemplu. • recompensa (întărirea pozitiva) duce la creşterea probabilităţi repetării acelui tip de comportament. La despărţire. el trebuie să se schimbe. bunicul îl laudă şi îi ofere bani. mama îl mustră cu asprime pe bătăuş. băiatul. mustrarea şi retragerea afecţiunii mamei îl poate determina pe copil să evite în viitor de a se mai comporta brutal cu fratele mai mic. se ofere să-l ajute. temă dat exemplu de comportamente aprobative şi de comportamente dezaprobative ale părinţilor. mă. ar putea să . şi cu mine". comportamentul lui agresiv a avut drept consecinţă socială faptul că l-au izolat copiii. Învăţătorul a relatat că îl auzea deseori spunândule: "băgaţi-mă. şi îşi retrage afecţiunea ei pentru câteva zile. cunoaşteţi cazuri când etichetarea negativa ostilă duce la „înrăirea” celui etichetat? de exemplu. altfel va rămâne un izolat. se face că nu aude. În felul acesta.

majoritatea studiilor au ajuns la concluzia că 75% dintre copii manifestă o schimbare a comportamentului sub influenţa consecinţelor sociale. se poate ajunge la un efect invers. afectiv . sub influenţa mediului social. iar educatorul nu se mulţumeşte să dezaprobe acel comportament cu metode corecte. copilul învăţă să reacţioneze la este o condiţie de bază pentru un comportament normal.motivaţionale). de asemenea. 2) educaţia în familie . ci foloseşte metode agresive şi jignitoare. ataşamentul etc. de exemplu. intelectuale. ea depinde de deosebirile dintre copii în . receptivitatea persoanei faţă de consecinţele sociale ale comportamentului ceea ce priveşte: 1) posibilităţile naturale (particularităţi fizice. când un elev a greşit. copilul învăţa să reacţioneze la comportamentul aprobativ şi recompensator sau la cel dezaprobativ. elevul "se înrăieşte".evite a se comporta brutal în orice situaţie. atunci este mai redusă probabilitatea influenţei pozitive. receptivitatea (responsivitatea) • orice persoana are o anumită receptivitate faţă de consecinţele sociale ale comportamentului său în sensul că îi modifica sau nu comportamentul în funcţie de cum răspund ceilalţi la faptele sale.avem în vedere aspecte ca măsura interacţiunii cu părinţii (gradul de apropiere. rezultă că învăţarea diferitelor comportamente 55% până la este rezultat al întăririi sociale.). dacă consecinţele sociale sunt aplicate de o persoană ostilă. sub influenţa părinţilor. s-a constatat că.

fie pentru că sunt încă în şcoli. În societăţile industrializate. inclusiv sau mai ales în familie.furt. mită.comportamentul dezaprobativ. o dată cu creşterea nivelului de bunăstare în societate. care sunt în mod relativ nedreptăţite. delincvenţa unele teorii considere că la baza comportamentului deviant sunt particularităţi ale indivizilor izolaţi. dar nu sunt suficient pregătiţi pentru a participa la muncă. ei sunt la vârsta unei mari exuberanţe şi pot fi consideraţi uşor ca devianţi. din aceasta derivă delicte împotriva proprietăţii . există persoane care se afla la nivelul de jos. tinerii între 15 şi 21 de ani sunt mai expuşi deoarece sunt destul de mari ca să aibă dorinţe materiale (automobile. aprobativ faţă şi de recompensator consecinţele sau la cel ale reacţia sociale comportamentului reprezintă fie baza pentru o bună adaptare sociala. fie pentru că nu-şi găsesc de muncă. trebuie să se ştie că . îmbrăcăminte etc. alte teorii considere că însăşi societatea este responsabila pentru rata ridicata a actelor antisociale.). devenind astfel victime ale unui anumit tip de societate. (stanton wheeler) comportamentele antisociale pot fi tratate psihologic? comportamentele emoţionale inacceptabile din punct de vedere social (ostilitatea. fie cauză a comportamentelor deviante. delapidare. pe de altă parte. rata delincventei şi a criminalităţii este mai ridicată în mediul urban decât în cel rural deoarece. agresiunea fizică sau verbală sub formă de insultă) creează stres interpersonal sub formă de certuri. tâlhărie. se simt private de utilizarea bunurilor materiale.

recunoaşte-o. fie pentru adolescent sau adult. se pune în evidentă fiecare reuşită şi. marcarea reuşitelor. enumerăm câteva dintre cele mai recunoscute. când eşti iubit. O metoda la îndemâna oricui este întreţinerea unui ritm bun de lucru. "repere ale spiritului". la şcoală sau la locul de muncă). eşti liber. dar dacă ai făcut o greşeală. evitarea supraîncărcării. la cei care nu au încredere în forţele proprii. nu gândi doar. 1. aceasta înseamnă: orar bine organizat (acasă. . 3. se încurajează. psihoterapie este un ansamblu de mijloace psihologice prin care se acţionează asupra tulburărilor psihice. fie pentru copil. 5. cea mai mare tămăduire este în clipa când ştii că eşti iubit necondiţionat. vom cita dintr-o scriere veche redescoperită de richard fild. se evită evidenţierea eşecurilor la timizi. vinovăţia nu este utilă. 2. oriunde ne-am afla. avem spaţiu suficient să-l umplem cu frumuseţe. 4.stresul contribuie la instalarea unor maladii grave precum cancerul şi maladiile cardiovasculare.maticek citat de h. ci gândeşte-te la lucruri utile. un psiholog recunoscut. aceasta este concluzia unui studiu făcut de grossarth . există metode de păstrare a unui bun echilibru emoţional sau de recăpătare a lui când a fost pierdut. O altă metoda este optimism şi căldura sufletească în relaţii. eysenck.

: 1) emotivitate.1. sancţiune. . definirea personalităţi normale şi a celei anormale manifestările psihice se distribuie după nişte curbe continue care au forma grafică a curbei lui gauss. sculptură. jocuri de întrecere în grup prin care se obţine destinderea şi se ajunge la înlăturarea treptată a tensiunii. psihoterapia ocupaţională. antrenarea în spectacole. ludoterapia. normalul întruneşte frecvenţa medie. capitolul xxiii normalitate ŞI anormaletate psihicĂ ŞI psihologicĂ* 23. să urmărim exemplul următor: În tipologia carecterologică. Să creezi conform aptitudinilor şi intereselor pe care le ai. receptivitate la consecinţele sociale ale comportamentului. iar anormalul apare ca abatere de la medie. pentru a ilustra ideea de comparaţie. termenii normal şi anormal nu cuprind în ei judecată de valoare sau nonvaloare. realizările personale duc la plăcerea de a te realiza şi respect de sine.art-terapia: pictură. discuţii libere pe marginea produsului respectiv. recompensă. ci sunt folosiţi ca un criteriu pentru gruparea fenomenelor psihice şi înţelegerea lor prin comparaţie. heymans a folosit trei factori. întărire socială a comportamentului. prin aceasta. de "bine" sau "rău". termeni de reţinut: consecinţe sociale ale comportamentului. se obţine descărcarea emoţională.

2) activitate.nu se ataşează prin activitate. nervosul ceea ce are trecere lină în viaţa afectivă oferă. echilibru între . activitate. boala psihică apare ca anormalitate şi se manifestă ca dificultate şi diminuare a comunicării individului cu lumea.persoana se primeşte şi ceea ce pasionalul emotivitate.ataşare de trecut sau prezent (primaritate secundariat. este mereu . sănătatea psihică apare ca un om este "normal" sau "anormal" prin comparaţie într-un normalitate şi asigură o bună comunicare şi relaţii adecvate ale persoanei cu lumea. între datorie şi drepturi. precum şi ca dificultate în . cu grupul precum şi eficientă în activitate. se trecut sistem de referinţă.nuanţată. inconstant şi neeficient în realizează dominant activitate activă şi creativă. bruscheţe a actelor. întregeşte mereu în prezent. un superficial ataşat de de trecut. berger). după g. rezonanta. combină înţelegerea afectivă cu cea inteligentă. nu . 3)rezonantă .

de suprafaţă iar nu trăire adâncă. oricine poate să aibă izbucniri are tulburări de emoţionale fără să fie considerat că personalitate. anti-altruism. tremor. este neliniştită. încalcă legea. atunci spunem că el este o personalitate anormală. hiperemotivitate aparentă. dar durerea sufletească nu poate fi localizată. el nu suferă. astfel de personalităţi au nevoie de ajutor. impulsiv. se teme de mulţime şi de locuri publice. paloare. criza de anxietate se manifestă prin dispnee. personalitate psihopatică psihopatul este: glacial. personalitate histeroidă se caracterizează prin susceptibilitate. nu intră în reciprocitate cu semenii. lipsit de responsabilitate morală. nesubordonat. încercarea de a folosi orice situaţie în favoarea sa. ea este simţită într-un anume loc. durerea fizică este un fenomen natural: s-a văzut la senzaţii.relaţiile cu oamenii. repetă în mod steril planuri şi nu trece la a le pune în activităţi reale. egocentrism. teatralitate. creşterea tensiunii arteriale. nu are simţul valorilor. ci îi face pe ceilalţi să sufere prin comportamentul său dereglat şi . că organismul are receptori pentru durere şi că durerea are funcţie de apărare. personalitate anxioasă nu este capabilă să analizeze cauzele situaţiilor nefavorabile şi să folosească şansele şi elementele favorabile. egoism. dar când un om are probleme emoţionale severe care pun stăpânire pe viaţa lui şi îi influenţează activitatea. tahicardie. este nehotărâtă şi neeficientă. agresiv.

devine corect. dependenţa de droguri • drog este orice substanţă chimică ce modifică dispoziţia. pentru a se simţi mai puternici. ci dimpotrivă el poate să fie o cauză a depresiei. alcoolul îi dă băutorului un sentiment de bine şi de eficienţă. până la posibila moarte. unii beau pentru a depăşi sentimentele de slăbiciune. alcoolismul personalitate psihologii consideră că alcoolismul este mai degrabă un rezultat decât o cauză a dificultăţilor individului. deşi beau întâmplător la început. să te facă dependent. O persoană este dependentă de drog atunci când necesită de fiecare dată o doză mai mare pentru a avea aceleaşi efecte. În realitate.agresiv. ca simptom al unei tulburări de . la tremurături şi greaţă. cu ajutorul alcoolului. mulţi copii şi adolescenţi devin alcoolici pentru că ei nu-şi dau seama de primejdia de a deveni dependenţi de alcool. dar fără să-şi asume responsabilităţile. omul devine mai sigur pe el. percepţia sau conştiinţa. alţii beau folosind alcoolul ca o scuză pentru a se manifesta agresiv. apar simptome care pot să varieze de la disconfort uşor. alcoolul nu te face mai puternic. alcoolismul este o problemă de sănătate foarte serioasă. dar trebuie să se ştie că acest sentiment este fals. incorect înainte de a bea. când persoana nu mai foloseşte drogul. ceea ce pare greşit. există şi o dependentă psihologică de drog: nefolosirea drogului cauzează persoanei supărare.

psihologică poate surveni nu numai la droguri în sensul definiţiei de mai sus. psihologia studiază manifestările psihice. se aruncă cu pietre. de hobby-uri etc. le descrie şi încearcă să le explice. este vorba despre formarea unui obicei ca sursă de confort zilnic. în timpul prânzului. analizaţi exemplul: Într-un oraş din germania. s-a văzut de-a lungul acestui manual că existenţa fenomenelor psihice (manifestărilor psihice) este observabilă în comportamente. dependenţă de drog. dar poate psihologia să explice orice comportament cu aceeaşi precizie pe care fizica o are în cazul fenomenelor fizice. personalitate histeroidă. dependentă psihologică. personalitate psihopatică. termeni de reţinut: normal. alcoolism. au cerut protecţia politiei. intoxicaţii patologice). aşa cum se pot măsura obiectele materiale. de televizor. normalitate psihică. o familie a constatat că.1. tulburări datorate alcoolului (delirium tremens. fenomene psihologice paranormale În prima lecţie am afirmat că psihicul este o realitate de un fel deosebit şi că nu poate fi măsurat cu mare precizie. anormalitate psihică. poliţiştii . materiale? răspunsul este categoric. drog. nu. uneori persoanele devenite dependente. poţi deveni dependent de filme. folosesc drogul pentru a fugi de problemele vieţii. terorizaţi de situaţie.dependenţa. anormal. halucinaţii auditive. asupra casei lor acoperită cu tablă. personalitate anxioasă. de jocuri de noroc. capitolul xxiv psihologie ŞI parapsihologie* 24.

s-a intensificat paza. • fenomene psihologice paranormale sunt acele manifestări psihice care nu pot fi explicate cu mijloacele ştiinţifice obişnuite ale psihologiei. prin preajmă se găsea un băiat de 10-12 ani. el nu lua pietre în mană. în vis). "para" . nu vedeau pe nimeni aruncând cu pietre. când conştiinţa este blocată (de exemplu. trebuie precizat că manifestă rile psihice paranormale nu se întâlnesc la majoritatea oamenilor ci doar la extrem de puţini oameni. "un vis. dar cei din casă auzeau pietrele pe acoperiş şi au cerut să se rezolve situaţia.au supravegheat atent locul. s-a observat că. sau când conştiinţa se solicită la un nivel foarte înalt (de exemplu. dar sa gândit să-l interogheze totuşi. o înţelegere bruscă . a fost luat în studiu de specialişti în fenomene psihologice paranormale. această informaţie pătrunde apoi în sfera conştientului ca "o presimţire". percepţie extrasenzorială unii oameni (foarte puţini) se pare că au capacitatea de a achiziţiona informaţie la nivelul inconştientului fără ca aceasta să fi trecut mai întâi prin percepţia conştientă. de flecare dată când casa era bombardată cu pietre. comandându-le pietrelor. "împotrivă".o . "para" se foloseşte ca element de compunere a cuvintelor cu sensuri ca "în afară de". vom prezenta unele fenomene psihologice paranormale. "o viziune sau voce interioare"" etc. "opus. fenomenul a fost denumit poltergeist (spirit bătăuş). "contrar"."alături de" (în greaca clasică). astfel de fenomene se produc fie în stări. copilul a spus că se joacă.

"înainte" plus cognoscere. prieteni care sunt departe unul de altul nu şi-au scris de mult. oral sau scris. telepatia tele. plus pathe. "a cunoaşte").p) este o problemă nerezolvată a ştiinţei. premoniţia este un fenomen de percepţie extrasenzorială (prae. freud a confirmat executarea corectă a ordinului. de aceea. cunoşti ceva dinainte. "simţire" (în greaca clasică). dar nu este vorba de a ajunge pe cale logică să ştii că evenimentul cutare se va produce în viitor (de exemplu. povestesc despre ea. este o experienţă făcută în casa lui einstein în 1915. freud a fost rugat să verifice capacitatea unui receptor telepatic. dar pentru aceasta trebuie aduse dovezi de către specialişti.intuiţie bruscă . un exemplu că este posibilă comunicarea la distanţă între doi oameni fără a se folosi vreo formă de limbaj exterior. wolf messing. este de aşteptat să apară inundaţii cu ocazia topirii foarte rapide a zăpezii. "departe". el s-a concentrat şi i-a transmis lui messing un ordin în gând. deodată îşi scriu unul altuia în acelaşi timp. sau prevederea vremii de către meteorolog). după ce a nins foarte mult. este telepatie? scrierea scrisorilor în acelaşi timp pare foarte neobişnuită celor doi şi. acesta a plecat în baie.s. dar sunt mii de prieteni care se gândesc unul la altul şi nu-şi scriu.însoţită de certitudinea adevărului). telepatia este comunicarea la distanţă. şi i-a smuls lui einstein trei fire din barbă. percepţia extrasenzorială (e. de unde s-a întors cu o pensetă. datele pot fi uşor falsificate de indivizi care nu au . chiar dacă s-ar putea să fie un fapt întemeiat.

din asocierea senzaţiilor ar rezulta percepţia. autentic este doar ce este în mine. derivat din numele lui muhammed ibn musa horezmi.pregătire de psihologi. un "medium" (o persoană despre care se spune că ceasuri stricate numai atingându-le. autism = autos este sinele vital. behaviorism (engl. nu sunt încă folosite metode de verificare experimentală a datelor folosindu-se instrumente moderne. hipnoză parapsihologie. somnambulism. ce-i în afară este identic cu ce-i în mine.s. care constituie o schemă de rezolvare. deci numai ce-i în mine există. glosar algoritm = succesiune finită de operaţii elementare (reguli de calcul. refuz ce nu-i în mine. legătură cu forţe dincolo de lumea fizică) a reuşit să repare . comenzi). bine definite. fenomen psihologic paranormal. behaviour "comportament") = curent în psihokinezie (pk). sisteme de simboluri şi operatori matematici sau logici. de exemplu. de exemplu. asociaţionism = o a şcoală de gândire în psihologie care explică formarea şi manifestarea proceselor psihice şi a însuşirilor psihice prin mecanismul asociativ.p) premoniţie (precogniţie). matematician arab din secolul al ix -lea. termeni de reţinut: telepatie. poate cineva să îndoaie o cheie fără să pună mâna pe ea numai prin simplul fapt că vrea acest lucru? există indivizi care pot să este în influenţeze obiectele de la distanţă. percepţie extrasenzorială (e. instrucţiuni.

euristică = arta investigării. preluată de descendenţi de la ascendenţi prin intermediul părinţilor. gene = elemente materiale purtătoare de patrimoniu ereditar. nu pot fi stăpânite. însoţite de pierderea cunoştinţei. . ereditate (genotip) = totalitatea informaţiei genetice. acest curent a adus contribuţii importante în teoria învăţării (instruirea programată). au mecanism înnăscut şi sunt legate de necesitatea organismului de a-şi menţine starea de echilibru (homeostazie). de exemplu. legat de frică. asigură variabilitatea şi stabilitatea de-a lungul generaţiilor. a căilor de soluţionare şi a inventivităţii umane. ereditate particulară sau diferenţială = ereditatea care deosebeşte indivizii după genele moştenite pe linie parentală de la ascendenţii familiei. de aceea este suficient să se studieze relaţia s-r (stimul-răspuns) pentru a explica şi înţelege comportamentul. funcţie simbolică = posibilitatea de a reprezenta un "semnificat" (obiect) cu ajutorul unui "semnificant" (înlocuitor al obiectului). localizate sau generalizate. epilepsie = boală a sistemului nervos caracterizată prin crize convulsive intermitente. imboldul de a o lua la fugă din faţa primejdiei. halucinaţiei şi alte tulburări psihice.gândirea psihologică americană care porneşte de la ideea că reacţiile sunt în funcţie de stimuli. impulsuri = imbolduri de a acţiona. fixată în genele celor 46 de cromozomi. căutării şi descoperirii prin intermediul gândirii.

mediu (în sena larg) = ansamblul elementelor naturale. ebbinghaus. sociale. poate avea loc la diverse niveluri. = psiholog american. g. allport. carl gustav (1875-1961) = psiholog şi psihiatru elveţian.1928) = psiholog şi lingvist american. conţinând lucrări. a lucrat în domeniul psihologiei senzoriale. consideră că la originea tulburărilor nevrotice stau dorinţele refulate în report cu complexul lui oedip. sigmund (1856-1939) = doctor psihiatru şi psiholog austriac. fromm. este reprezentant al structuralismului în lingvistica teoretică. fechner. ci şi de societatea în care trăieşte. gustav theodor (1801-1888) = psiholog german.w. unul dintre întemeietorii psihologiei experimentale. teoria lui pune accent pe "organizarea dinamică" a personalităţii. ireconciliabile cu alte dorinţe sau cu morala. de istoria la care participă. care au făcut din el unul dintre fondatorii psihologiei experimentale. erich (1900-1980) = psihanalist american de origine germană. jung. culturale cu care omul este în interacţiune permanentă. noam (n. conştiente sau inconştiente. pe individualitate şi pe unicitatea ei. elementul nou pe care îl aduce se referă la faptul că structura caracterului individului uman este determinată nu numai de datele propriei fiinţe biologice. al aşa numitei gramatici transformaţionale generative. creatorul teoriei psihanalitice. preocupat de problemele memoriei (şi-a făcut experienţele pe sine) a scris despre memorie (1885). . hermann (1850-1909) = psiholog german. freud. chomaky.inhibiţie = diminuare sau oprire a unei funcţii.

sistemul filosofic al lui Kant este idealismul transcendental. iar cei la care predomină partea vegetativă a corpului sunt meseriaşii de orice fel. phaidon (despre bine). paul (1926-1994) = psiholog roman. immanuel (1724-1804) = filozof german. elaborând o teorie originală privind geneza şi mecanismele gândirii. (dialogurile): phaidros (despre frumos). în psihologie s-a situat pe poziţii asociaţioniste. kant. reprezentant al empirismului. psiholog şi om politic englez. a făcut ample cercetări asupra dezvoltării cunoaşterii la copii. locke. locke porneşte de la ideea că la naştere sufletul este o 'tabula rasa” şi toate cunoştinţele umane derivă din experienţa senzorială. pe frontispiciul întrării în grădina lui academos unde îşi prezenta doctrina filozofică era scrisă "să între cine ştie geometrie". . plaget. hr) = filozof clasic grec.a lărgit noţiunea de inconştient de la "inconştientul personal" (noţiune introdusă de freud) la "inconştientul colectiv" ca sediment al tuturor experienţelor liniei ancestrale şi "obârşie a tuturor creaţilor umane trecute şi viitoare".neveanu. jean = psiholog elveţian. a elaborat o ipoteză cosmologică evoluţionistă. discipolul lui socrate. cei la care predomină virtutea (inima) sunt apărătorii. câteva dintre lucrările lui fundamentale. întemeietorul filosofiei clasice germane. platon (427 – 347î. john (1632-1704) = medic. popescu . repubilca (o doctrină a cetăţii ideale) în care cei la care predomină raţiunea (filosofii) sunt conducătorii.

editura politică. doctor în psihologie şi matematică. bucureşti. dar mai ales în cele ale planurilor inteligenţei şi creativităţii. instinct şi intellgen~ă. b). 1967 7) croce. thomdike. editura ştiinţifică. al. contribuţiile sale se referă la taxologie (ştiinţă a organizării.. w. bucureşti 3)bruner. 1971 . s... bibliografie 1) allport. limbajul în cadrul cunoastefi. gheorghe (1897-1976) = psiholog roman. edward-lee (1874 -1949) = cunoscut psiholog american... a. bucureşti 2)barnett. bucuresti. roşca. 1973 4)carroll. a stabilit că există o mare similitudine între curba învăţării la oameni şi curba lui ebbinghaus cu privire la copii... psihologie pedagogică. limbajşigand~re. pentru o teodeainstruirii. teodi ale învăţadi. j. autori. editura didactică şi pedagogică. zorgo. bucureşti. bucureşti. b. n. în problemele relaţiilor dintre aptitudini-atitudini.a. 1988 6) colectiv (chircev.. zapan. editura univera. a făcut experimente privind inteligenţa animală.b. bucureşti. 1979 ş) chomsky. idei. editura didactică şi pedagogică.s. care se ocupă de factorii de progres şi învăţării şi activităţii umane). editura didactică şi pedagogică.profesor la universitatea din bucureşti. editura didactică şi pedagogică. structura şi dezvoltarea personalităţii. pavelcu. g. estetica. j. în teodi ale llmbajului. a elaborat sinteze critice privind curente. v.

. 1992 14) freud. texte alese. 1972 19) jung. s. bucureşti. harcourt brace ey. teorii ale învăţării.. g.. c. psihologia artei.. 1994 20) jung.. c.. introducere în psihanaliză. 1975 17) hilgard. s. editura univers. structura psihicului. 1974 18) jacob. 1978 9) delacroix... h. 1994 21) jung. . 1980 15) 16) fromm. g... conştlinţa. m. 1983 10) 11) 12) engle. l.. editura politică. bucureşti. h. editura Ştiinţifică şi enciclopedică. bucureşti. t. editura anima. g. editura teora. logica viului. c. editura anima.. descifrarea comportamentului jovanovieh. editura didactică şi pedagogică. bucureşti. şi eysenek. 1979 bucureşti. bucureşti..8) davitz. psihologia procesului educaţional. descrierea tipurilor psihologice. j. bucureşti. editura anima. şi snellgrove. r. şi bower. e. principii de psihologie cibernetică. bucureşti. 1983 uman. bucureşti.. editura didactică şi pedagogică.. h. eysenek. m. psychology. bucureşti. scrieri despre literatură şi artă. bucureşti 13) freud.. 1983 golu. ball samuel. editura meridiane. editura didactică şi pedagogică...r.. h. g. bucureşti. fr..i.. editura enciclopedică romană. e. editura Ştiintifică şi enciclopedică. despre formarea personalităţii.

c. imm. 1999 28) kant. l. bucureşti. fundamentul cultural al personalităţii. bucureşti. personalitate. editura academiei 32) pavelcu. bucureşti.. editura stuntifica. j.. a... editura didactica şi pedagogica. bucureşti. r. bucureşti. plus. psihologia copilului. bucureşti.. experienţa a douăzeci de ani. j. 1970 27) littauer.. conştient şi inconştient. editura didactica şi pedagogica. b.. genetica inteilgenfel. inhelder. 1969 34) plaget. 1977 30) orizonturi noi în psihologie. editura Ştiinţifică.bucureşti. bucureşti. j. j. 1994 22) jung. bucureşti.. 1973 31) pavlov. 1997 26) linton. 1994 24) Laplanche. editura anima. bucureşti. c.. editura didactica şi pedagogica.. 1994 23) jung.. cum săi înţelegi pe ceilalţi şi pe tine. vocabularul psihanalizei. editura enciclopedica româna. 1972 29) neculau. editura Ştiinţifica şi enciclopedică.. liderii în dinamica grupurilor. i. pontalis.p. g. fl. humanitas 2ş) Larmat.. patern ofbehaviors.larhetip. editura anima.b. 1980 . press srl. judecata morala la copil.. bucureşti. editura didactica şi pedagogica. v. cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţi. Întemeierea metafizicii moravurilor.. g. 1982 33)piaget.

.. m.p. g... stilul personal de prelucrare a informaţiilor (h. în caiete de . bensevile. curs de psihologie generală.. editura politica.. u şi verza.. 1952 43) Şchipu. editura didactica şi pedagogica. universitatea bucureşti.. e. w. p. 1977 38) premak. editura Ştiinţifică. bucureşti 37) popescu . toggart. 1997 44) terman. illinois. p. bucureşti. după babel.neveanu. psihologia vârstelor. ru. bucureşti 42) szondi.i. ph. g.). e.. diagnostic experimental des pulsions. s. 1979 40) roşca.a. editura Ştiinţifică. e. identificarea copiilor supradotaţi.. capacitatea de reprezentare şi accesibilitatea cunoaşterii în teorii ale limbajului. paris.. editura didactică şi pedagogică bucureşti. metodologie şi tehnici experimentale în psihologie 41) steiner. l. şi toggart.neveanu. bucureşti 36) popescu .d. l. tipurile de activitate nervoasă superioară la om.. 1988 39) roco. editura academiei. bucureşti. 1981 45)torance. b. 46) teodorescu. f. al (coordonator).u. s. creativitatea individuala şi de grup. în caiete de pedagogie moderna. d. vernon.f. e. psihologia conduitei. teorii ale invăţării. editura academiei.. bucureşti.p. 9. d. 1972 47) vernon. descoperirea şi stimularea talentului excepţional.. m. descoperirea în matematica..35) polya.

1. orizonturi noi în psihologie. didactica pedagogica.. senzaŢiile definirea şi caracterizarea generalĂ a senzaŢilor legături informaţionala cea mai simpla a omului cu realitatea este realizată prin intermediul senzaţiilor . m. . 1996 50)wilkison. m. bucureşti. şi editura moderna. 1981 48) tyson.. în creativitatea. somnul şi visele. editura Şansa. introducere în psihologie. r. bucureşti. bucureşti. 1973 1ş7 procesele psihice senzoriale iv. în orizonturi noi în psihologie. 1973 49) zlate. toate celelalte raporturi mai complexe nu se pot constitui fără a avea o baza senzoriala..pedagogie 9.

În mod obijnuit. receptorul este componenta care transformă energla excitanţilor externi în influx nervos. spunem. 6).senzaţiile sânt procesele psihice elementare prin care se semua1izează separat.structura şi funcŢii senzaţiile sânt rezultatul activităţii reflexe a analizatorilor ca răspuns la stimulările exterioare simple. imaginea primara dispune şi de alte câteva însuşiri. în forma imaginilor simple şi primare. despre senzaţii ca sânt imagini primare pentru ca ele reprezintă rezultatul imediat al acţiunii stimulului asupra analizatorilor şi nu apar decât în aceste condiţii. durata. senzaţiile reflectă doar însuşiri separate. şi anume: intensitatea senzaţiei. analizatorul este un ansamplu structural—funcţional care face poaibilă producerea senzaţiilor. (analizatori). în condiţiile acţiunii directe a stimulilor asupra organelor de simt. 2. deşi senzaţiile sânt fenomene reale ale vieţii psihice. În alcătuirea lui intră mai multe componente (vezi fig. totodată. dar omul trăieşte într-o lume a obiectelor şi de aceea. aşa. analizatorul . o substanţa care se descompune în prezenţa luminii. rareori omul le realizează separat. prin acest proces se produc . ele sânt integrate proceselor mai complexe. cu necesitate. le integrează în procese perceptive. din punct de vedere neurocibernetic această transformare este o codare (o trecere de la stimulul fizic exterior într-un cod neurofiziologic: impulsurile nervosse). însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor. calitatea. tonalitatea afectivă asociată ei. de exemplu. receptorul vizual este retina cu conurile unităţii receptoare care conţin rodopsina.

se realizează pe căi . mai extinsa. include în alcătuirea ei fibre nervosse senzitive şi o serie de centri subcorticali. numită zona de asociaţie. la rândul său. aceasta. adică de transformare a impulsurilor nervosse în fapt psihic. care fac o analiza şi o sinteza primara a influxurilor nervosse şi un prim filtraj senzorial. conexiunea inversa este o parte componentă a analizatorului (descoperită către a doua jumătate a secolului al xx-lea). astfel încât la scoarţa cerebrala nu se transmit toate stimulările mediului. ci numai acelea care au semnificaţie adaptativa pentru om. ea este reprezentata de o zonă corticala specializata în operaţii de decodificare. funcţia ei principala este de a asigura autoreglarea analizatorilor. cel auditiv în temporal. aceasta este specializata în urma unui îndelungat proces de adaptare la mediul terestru. are o porţiune centrala.biocurenţii care vor fi transmişi celorlalte verigi ale analizatorului. cel tactilo-chinestezic în circumvoluţiunea centrala poaterioară etc. numita nucleul analizatorului în care se fac cele mai fine operaţii de decodificare şi o alta periferică. în vederea recepţionării cât mai bune a stimulilor transmiterea impulsurilor nervosse cu mesaj autoreglator. retina constituie prima veriga a analizatorului.). de la centrii corticali spre periferla analizatorului. (Împreuna cu componentele auxillare. fiecare analizator are zona sa corticala (cel vizual în occipital. cu funcţii de integrare a senzaţiilor în ansambluri. caile de conducere transferă informaţla la scoarţa cerebrală. veriga centrala este cea mai importanta componenta a analizatorului.) calea de conducere a influxului nervos este veriga intermediara.

atii doapre 2. gustative.:. lipsa oricărei verigi. adică ce tip dc însusin oi~crcte şint semnalizate prin acea modalitate sonzorlala. furnizoaza: olfactive. principalele modalitĂŢi senzoriale (io 4 5 au impus. insa . de exemplu. analizatorul are o activitate reflexă unitara.ai~at~ etc ~ b) natura continu~uiui informaţional. cutanate.pul aparatului specializat pentru receptic ((~o c'mindu se astfel scnzatii auditive. de senzaţiei pentru care este specializat acel asemenea. olfactive. la analizatorul vizual prin care se reglează mişcările ocular sau acomodarea cristalinului). auditivo. inform gustative. poate fi perturbată capacitatea de percepere a limbajului tulburare denumită afazie senzorială etc) 3.eferente care se găsesc în componenta nervilor senzitivi. exista însa şi o autoreglare realizată pe calea aparatului globilor propriomuscular al receptorului (aşa cum există. funcţionarea însuficientă a unora sau altora dintre componente perturbă realizarea senzaţiilor corespunzătoare (poate apărea cecitate cromatica prin afectarea conurilor. face impoaibila apariţla analizator. senzatii şi c~'i c pozitla mi5carea ~n cl~ 'ficarca senzatulor au fost utilizate mai multe criteni. cu+. vizuale. pe această cale se realizează aferentaţla inversă directă. şi mai ales a celei centrale. astfel s-au dis us 1 ~~enzatii care furnizeaza informaţii dcspre obiectele şi fonomep020 lumi extorne: vizuale. mai ales: c.) t.

locul pe care îi ocupa. mr cea mai puţin luminoasaeste negrul.culoare este albul. Între aceste limite se afla toate lungimile de unda corespunzătoare culorilor fundamentale ale spectrului luminii terestre. absorb o parte a radiaţiilor.le reflecta. iar dacă. 500 milimicroni etc. 760 milimicroni. durore etc. cele mai multe obiecte . pentru verde.reflectate. datoritastructurli lor materlale. el este va-z~z ca fiind negru sau aproplat de negru.-.parte o reflecta-.. în egalamă-au! '.puritatea culorii.propriului corp: pror. senzatii care no informoaza d cspro modifica rile n~ediuiuiundelor electromagnetice asupra analizatorulu'.?. 'e vizzlale sânt rezultatul acţiunii 5 i de o chilibru. dacă. ultirnele stiniuleaza ochiul omuliji. este va-zut aib. vizual. chinoal ozice intern: foame. 3'. saturo .selectiv. îndeoaebi de la soare. sote.corespunzătoare (pentru roşu. de în sursele artificlale sau de în corpurile luminate. luminozitatea exprima.). jar alta. ochiul unlan s-a adaptat pentru recepţionarea undelor din registrul 39o~8oo milimicroni.p toato. acestea din 'irma.prin câteva proprietăţi de bază-: tonul cromatic este dat ce lungimea de unda. dacale reflecta.~şiocoptivo. icr acesta vede obiectele colorate intr-o nuantacromatica corespunza-toare iung~mii(ir de unda.a exprima.aceensi culoare pe o scala în care cea mci luminoasa. sc~zat:. tonul cromatic diferenţlază culorile unele de altele.un object absoarbe toate undee luminoase. este vazut ca avind una din ce]e sapti' culori ale spectrulul. undele electrornagnetice se propaga de în sursele naturale de lumina. orice senzaţie vizuală se caracterizează.

dacă lungimea respectiva de i~nda.de toate celelalte. procese. bazate pe interpretarea preferintelor pentru eulori. reguli etc. în vlaţa şi activitatea oamenilor.. cenuşiu).existent a tinor obiecte. ele reflect o lungime de unda e baza-.pentru o persoan~. a+unci obiectul este va-zul ca saturat de acea culoare. atunci ~cea culoare tinde ca-tre cenusiu. preferin~ pentru unele cuion şi respingerea altora poate fi caracteristica.lungimea de unda c~r~~unzatoare unei culori are cea mai mare pondere ~ totalul undelor reflectate. combinarea acestor trei însuşiri duce la un număr mare de nuanţe cromatice. dar ele au şi o încărcătura energetica dependenta de lungimea de unda.care le corespunde şi prin care influenţeazăfiinţa umana. culorile pot dobândi semnificaţii elaborate socio-cultural şi pot fi astfel preferate sau nu. un rol de semnalizare (semnalizează. activişind-o sau calmind-o. galben) şi culori tcrr}e. . sau constituit teste proiective de personalitate. sânt culori vesele antrenante (roşu. culorile au. infi'uenwle psihofiziologice st semmฃicatiile socioculturale se pot conjuga cu anumite particularita-ti ale personalita-yi. dar şi alte lungimi de unda-. în primul rând. pe aceasta baza-. pe când un pictor distinge citeva mii. mohorite (negru. de asemenea.nu au culori pure.e~te reflectataiiitr-o mica proportie fa~a.este . ti limbaj curent spune ca. dacă. de aceea. un om obişnuit reuşeşte sădiferenţieze circa 500 de nuanţe cromatice.spa-lacită.).

b) senzatule termice.fundamentala.ale undei sonore se exprima în proprietşit. periodicitatea undelor caracterizeaza. astfel. excitantul care determina aparitla senzatulor auditive sânt undele sonore. infrasunetele (sub 16 cicli pe secunda-) sj ultrasunetele (pe~te 20 000 pe secunda) nu-i sânt acce3:bi.z~1iile cutantite includ doua. în cazul senzatulor tactile.senzaţiile auditive. adică. ci numai pe acelea care au avut cea mai mare valoare adaptativa. a~plitudinca undei (gradul de deplasare a undei fa~ de pozi~a de echilibru).sunetele muzicale.i1e senzat3ilor a'~ditive.şi apoi alte unde mai scurte care se asociaza-) se va exprima în timbrue după care se poate identifica sursa acestui sunet. impreunacu alti factori sânt foloaite în psihoterapie.prin durata şi prin influen~a lor neurofunetionala-. se1?.submodalita-ti: a) senzatii]e la~tile. iar fornuz undei (determinata. &unetele se mai caracterizeaza. caracteristicile excitantului. va da int~~sitatea. jar ~eperiodicitatea este proprie zgomotelor. frecve~~a vibratulor (numa-rul de vibraţii pe secunda-) va determina itlditimea sunetulul. dar omul nu receptioneaza toate undele sonore.de natura sursei sonore 5i constind dintr-o unda.e decât cu aparate speciale.pentru el 5i anume. e':citantul este . Între 16 5i 20 000 cicli pe secunda-. rez'i~ate din atingerea şi presiunea asupra obiectelor.

mâini se ţin.dintre corpul propriu şi c~a a obiectelor extentjşi~e cu care omul intra. excitantul care le determina. într-uni.în contact. duritatea obiectelor. iar cealalta-. p: ~n intermediul cu lor pot fi obtinute informaţii la privind netezimea. cele mai sensibile zone tactile sânt: virful degetelor. excitantul sensibilita-tii term. cald. senzatule olfactive pot fi intense sau slabe.reprezentat de factura suprafeşior obiectelor.rece. regiunea buzelor.se includ în mecanismele de termoreglare. mina tifluta. deşi este unul şi acelaşi lichid. virful limbii.va simţi acum rece.calda-. . iar în celalalt apa.receptoni specializati) o data. tmpreunasenzatule chinestezice contribuie pereeperea intindeni şi formei obiectelor.~e este diferenţa de temperatura. senzat ijie ozfactive semnaliz~xa. şie scrvesc cunoa~teni proprietaşilor obiectelor şi sânt. cele mai pu~n sensibile şint fruntea 5i spatele.vase.proprieta-ti chimice ale obiectelor. senzaţiile cermice permit cunoaşterea propneta-tilor calorice ale obiectelor şi totodată. apoi ambele mimi se introdue intr-'ir' vas cu apa.sânt partieule'e de substante volatile care pa-trund în foaele nazale (unde se afla. miroa de trandafir).1 se ga-se~te apa. asperitatea. în două. acest fapt este 'i5or de dovedit dacăse face următorul experiment: cele doua.în apa.intermediara-.cu aerul respirat sau prin mis ca-ri speciale de inspirare.la o temperatura.calda. în anumit timp.. au calitati varlate c~re poart~ denumirea surse~ (exemplu: miroa de benzina.

1:izeaza. senzatii]e gustative contribuic la c'inoa~terea Însu~în'lor substantelor. senzauiฃe proprioceptive secnna. odorifice) şi În regla.totodata-. datorita proprietaşilor lo. acru (acidul acetic). amar (chinina). senzaşiizt~ chinestezice apar În cursul efectua-rii misca. ele se deoaebesc unele de altele prin intensitate sj calitate. formele de ba~a. b) chinestezla . implicate în mecanismeje de aparare (o ser~e de substante nocive sânt evitate.ea apetitulul. şi ele a'i o tonalitate atectiva pozitiva sau negativa. durata şi intensit~' tea efoi t'îl'îi pen tru realizarea lor. În proportli varlate.rilor 5i informeaza. reprezentat de tensiunea muscularaa acelor muschi antrenati În pozitla stationara. dulce (zaharina). din combinarea acestora.a membrelor. omul nu-şi mai poate adecva mi~ca-rile la obiect. pozitiva sau negat~va. senzapii~e gustative reflecta cdiita-tile chimice ale substantelor solubile care pa-trşind în cavitatea bucala-. ele contribuie la buna dispozitie a omului. dar patru sânt fundamentale: sarat ~rovocat de clorura de sodi'i). la apa-rarea fatade cele nocive sj la reglai ea comportamentului alimentar.starea de poatura. rezulta toate celelalte gusturi. fiind insotite întotdeauna de o tonalitate af~ctiv~. au 'în deoaebit rol în regl~ea finaa mi~ca-rilor şi integrarea când acestora în acţiuni sau alta voluntare~ complexe. dintr-o cauză lipsesc sau sânt tulburate. excitantul lor este intern.despre direcţla. a trunchi'îl'ij şi a cap'îl'îi. exista mai multe feluri de sen~atii de gust.ale chinesteziei sânt: a) chinestezla aparatul'îi locomotor.

în primul. dureri viscerale).~te afectiv accentuata-. c) chinestezla verbo-motorie. când se fac mi~ca-ri de rotire şi balansa~re.chimism'ilui intern al: oxigenul'îi etc. intensitate ('isoare.a corpului în conditijie În care se petrec schimba-ri ale pozitiei acestula~. ca-der etc. a 4.. organismul'i. puterpice) du~rata(unele sânt fulgera-toare. au 'în ro fundamental în apa-rarea organism'i~-t'îi. prin tona1i.În singe. de altele prin tip (dureri periferlce cutanate.sl la realizarea bunel dispozit îi. ele contnbu~c la mentinerea sta-ni de sa-natate fi-zica..ie sa'i distrugerile de tesuturi 9rgan.nutritive. legile generale ale sensibilitaŢi .în suferinta-. a) stabilirea centrului de greutate. •senzaţiile de echilibru semnalizează schimbarea poziţiei capului faţă de trunchi -sl a corpului în întregime. fenzatlile organice indeplinese.iona.: sca-derea concentra4~~. dureri profunde musculare.se -restabilcascaechilibrul.. b) menţinerea echilibrului vertical -În timpul mersului şi al direcţiei de deplasare): c) redresarea sta-ni de echilibru În situatule în care se produc-.manuala-.concretizata. o'~ functie adaptativapentru ca seşinalizind deficitul stimuleazaomul sa. sşi~zatii!e de durere seinnaleaza.e.ce.rind.şi stimuleazaacţiunile de indepa-rtare de s'irsclc nocive şi de amelioraro a dureni. ele au rol În:.aluneca-ri. altele continue). a apei. se depsebesc unei-'. senzatii~" organice sânt determinate de modifica-ri ale .tulbura-rile f'inct~. de substante.acşi6neze astfel incit -sa.

cu surprindere. că un excitant produce o senzaţie numai dacă are o anumita intensitate. acesta se defineşte ca intensitatea cea mai mica a unui stimul care poate determina o senzaţie specifica.legea pragurilor absolute şi diferenţlale a fost una din primele legi descoperite în psihologie. unele persoane pot avea un prag mai mic şi se spune ca au o sensibilitate scăzuta. astfel dacă se aplica pe mâna unuii subiect mai întâi o greutate de 100 g şi apoi. definit ca cea mai mare cantitate dîntr-un stimul care mai determină încă o senzaţie specifică. s-a demonstrat apoi ca există şi un prag absolut maximali.s-a descoperit şi un prag diferenţlal.3 . pentru cea auditiva de 16-20 vibraţii pe secunda. dincolo de pragul maxim. dacă depăşeşte un anumit prag denumit pragul minimal absolut. ea trebuie sa reprezinte 1/30 din cea iniţlala. cu cit pragu1 este mai mic cu atât sensibilitatea este mai mare şi invers). prin sensibilitate mai mare. astfel. adăugăm încă o greutate. excitantul produce suprasolicitare şi nu mai apar senzaţii specifice. fără ca acesta sa vadă. un sunet foarte intens este asurzitor etc. altele pot avea un prag mai mare decât cel obişnuit şi se spune că au urmare. adică în cazul dat 3. pentru sensibilitatea vizuala el este de 1-2 cuante. ci durerea. pentru cea tactila de 3-4 g pe mm2 etc. el se defineşte ca acea cantitate minimă care adăugată la stimularea iniţlala determina o nouă senzaţie. valoarea generală a pragurilor este stabilită statistic. În cercetările de laborator s-a constatat. de aceea se şi spune că o lumină prea puternica este orbitoare. între mărimea pragului şi cea a sensibilităţii există un raport invers (deci.

cercetările au arătat că în structura fiecărui analizator exista mecanisme speciale de accentuare a contrastului. În ordinea descrescătoare exista următoarele relaţii de contrast care facilitează recepţia semnalelor cromatice: negru pe . legea contrastului senzorial consta în scoaterea reciproca în evidenta a doi stimuli cu caracteristici opuse. raportul nu mai este constant. cel de prag operaţional. dobândind o recunoaştere mondială. iar la cea auditiva de 1/10. legea pragurilor diferenţlale a fost aplicată mai ales. comparându-se modificarea intensităţii stimulului şi a intensităţii senzaţiei s-a văzut că stimulul creşte în progresie geometrica. care este de câteva ori mai mare decât cel diferenţlal. exista doua feluri de contrast: un contrast succesiv. zapan a adus corecturi formulei iniţlale. de exemplu. cel mai frecvent realizat în cadrul sensibilităţii vizuale. psihologul roman gh. în psihologla industrlală şi s-a elaborat un nou concept. iar sensibilitatea în progresie aritmetica. la sensibilitatea vizuala acest prag este de 1/100. cercetările ulterioare au arătat că legea se respecta numai la valorile medii ale excitanţilor. exprimat în creşterea sensibilităţii pentru excitantul care urmează. aceasta relaţie a fost pentru prima data formulata de weber şi fechner.g. când intensitatea lor se apropie de cele doua praguri. un stimul negru pe fond alb se sesizează mult mai uşor şi mai repede decât pe un alt fond cu care nu este în contrast. aşa cum este cazul cu relaţla dintre un sunet mai înalt care urmează unula jos. şi un contrast simultan. pentru ca discriminarea stimulilor trebuie făcută clar şi foarte rapid.

ea creşte de 200 000 ori faţă de valoarea de la start. dacă un stimul slab acţionează mai multă vreme. această lege acţionează la nivelul tuturor analizatorilor. adaptarea olfactiva este realizată în 1-3 minute iar cea la atingerea obiectelor chiar după 3 secunde. . iar la acţiunea unui stimul puternic prin scăderea ei. dacă acţionează un timp mai îndelungat. aceste procese se explica şi prin fenomene periferice (trecerea de la vederea cu ajutorul conurilor la vederea cu ajutorul bastonaşelor reflexul pupilar) şi centrale (antrenarea multor neuroni. legea adaptării se referă la modificarea sensibilităţii analizatorilor sub acţiunea repetata a stimulilor. astfel. adaptarea senzorială permite realizarea legăturilor condiţiile de informaţionale optime chiar când se modifică interacţiune cu stimulii. tact şi olfacţie. iar cel gustativ în industrla alimentară. verde pe roşu. la fel cel auditiv. adaptarea auditivă este mai slabă.). când întro zi de larnă cu multa zăpadă şi soare ieşim dintr-o încăpere întunecoasă. verde pe alb. apoi mai lent. inducţie reciprocă etc. adaptarea se realizează în sensul creşterii sensibilităţii (astfel încât el este din ce în ce mai bine recepţionat). adaptarea la întuneric se realizează mai rapid în primele 10-15 minute. durând 3-4 ore.galben. devine oboaitor. primul însa. în primele momente nu vedem nimic. dar după 45 minute vedem normal. contrastul cromatic este foarte mult utilizat în psihologla industrlală şi în psihologla transporturilor. dar este mai deoaebită în văz. cea mai puternică adaptare este cea vizuală. când impresla de presiune scade deja cu 1/5.

dar continuu şi concomitent cu ei se aprinde şi se stinge o lumină. când trebuie să se acţioneze prompt în medii slab luminate). intensificându-le sau diminuându-le. prin aceeaşi lege a inducţiei.legea interacţiunii analizatorilor se exprimă în faptul că o senzaţie care se produce într-un analizator influenţează producerea senzaţiilor în alţii analizatori. o data cu încetarea stimulului. atunci când activitatea o cere (de exemplu. în acel focar auditiv se dezvoltă. sunetul este recepţionat ca având o intensitate varlabi1ă. care constă în faptul că stimularea unui analizator produce efecte senzoriale caracteristice pentru un alt analizator. cel al avionului) determină un intens focar de excitaţie. în condiţiile adaptării vizuale rapide. un sunet puternic (de exemplu. o înteracţiune cu totul deoaebită este. dacă se emite un sunet de intensitate mica. dacă se consumă substanţe dulci-acrişoare creşte capacitatea de adaptare în trecerea de la lumina la întuneric. zgomotul produs de decolarea unul avion determina mai întâi o diminuare a sensibilităţii bastonaşelor cu 20% şi apoi o creştere a acestela peste valoarea medie. deşi acesta nu a fost special . aceasta lege este utilizată pentru a creşte sensibilitatea la anumiţi stimuli sau pentru a accelera procesele de adaptare senzoriala. prin inducţie succesivă. care prin inducţie negativa produce în jur inhibiţie. un focar inhibitor care la rândul său. dacă se stimulează doar un ochi în timp ce celalalt este închis se constată o creştere a sensibilităţii şi la acesta din urma. toate aceste fenomene se pot explica pe baza legii inducţiei reciproce. dezvoltă în jur excitaţie cuprinzând şi zona vizuală. sinestezla. astfel. care acţionează la nivelul creierului.

teme de rezolvat i. astfel. a~a-tati cum roceptla senzoriala. cum este cea a relaţiei între intensitatea stimulul şi intensitatea senzaţiei. sinestezii frecvente sânt între văz şi auz. În limbajul curent se spune că unele sunete sânt catifelate sau unele culori sânt dulci etc. un stimul mai slab dar mai semnificaţiv poate fi mai repede şi mai bine detectat decât altul cu o intensitate normală sau chiar superioară. la om se adaugă şi o semnificaţie socio-culturala. sinestezla pare a fi o premisă a dotaţiei artistice în pictura. dar devine atentă şi recepţionează cu promptitudine pe cele slabe care-i semnalizează pericolul. semnificaţla rezultă din valoarea biologică a stimulilor. semnificaţla mare a unui stimul face să crească sensibilitatea faţă de el să fie mai repede discriminat şi chiar să contrazică o lege mai generală. sporind semnificaţla lor. c'im core1e~za. o căprioară rămâne indiferentă la foarte multe zgomote puternice din jur. legea semnificaţiei. pentru că acestea au o foarte mare valoare diagnoatică. un mecanic auto cu experienţă sesizează cu uşurinţă modificări ale zgomotelor motorului.stimulat. la animale. se poate creşte sensibilitatea la anumiţi stimuli. muzica coregrafie (p. În realzarea oricărei senzaţii toate legile acţionează corelat. prin urmare. stimularea sonoră de o anumita calitate poate produce şi efecte de vedere cromatică şi invers.este od~~)t~t(~ la nat'i~a stimulului 2.ac~"iiiea legii pragurilor (ilierentlale şi absql'ite c~ legea semşi~cati6i? . popescu-neveanu).

senzaşii1or şi a'i considerat percepţia ca pe o simp~a. cu mult mai complexe decât ale animalelor.capacita-t.3 c~utati nii exernple de interacţiune a 4. s-a disฃ~titat multa. unji psihologi a'i acordat cea mă~ mare i~nportan~a. el dispune de capacităţi perceptive. Însă percepţia se refera la obiecte în totalitatea însuşirilor date unitar şi integral.arguinentaşi de ce se~sibilitatea auditiva.îi~ se~zorlale. îi. imagini primare. în timp ce senzatlile rezulta. ara-tati rolli' senzatulor chinestezice în realizarea diferitelor modalita-ti senzoriale.are o maj slaha. pentru a stabili relaţii informaţionale cu ele şi a se adapta lor.vrcme sa'ipra re1aşici dintre percepţie sj senzaşi. percepţiile sunt procese senzoriale complexe şi. totodată. ca şi senzaţiile. dar nu se reduce la o suma.fa-ra.din separarea artifi clala.a 'inor elemente din ansamblul perceptiv.suma. conţinând totalitatea informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor. v percepŢia 1. percepţiile semnalizează însuşiri concrete. percepţia n'i este poaibila. ai~~ a'i dat o interpretare inversaacestui raport. PERCEPŢIA ca proces şi ca imagine primarĂ obiectualĂ omul trăieşte într-o lume diversă de obiecte şi fenomene.de senzat.de s~nzatii. în realitate. percepţia este o semnalizare calitativ . considerind ca. intuitive. care există în spaţiu şi se desfăşoară în timp. 5.adaptare.doar percepţia ca 'în tot exista-.

a stimul~riior percepţia este neclara.~ecta.de d~stanta prea mare.apar şi proprieta-ti care n~ apartin pa-rtilor. orice percepţie este realizată totdeauna . a prezentei ~cest'iio. imaginea perceptivă este bogată în conţinut. aici şi acum" şi numai în mod artificlal poate fi desprinsă de contextul real în care ea apare.'. pe care îl reflecta'initar.5i imprecisa-. ea cuprinde atât însuşirile semnificaţive.supenoara-. percepţia este considerata. a intensităţii şi luminozităţii condiţionate de contextul în care se afla acele obiecte. d~ca. adică de a fi totde~'ina imagiflea unui object anume.iei c~:'csp'inde d'iratei acţiunii stim'i1'i1'îi. astfel este configura~la sa'i structura.iesirea din normşilitat(~a vietii psihice.sj preci~a. dacă se pre1unge~te după disparitla obiectul'îi. cu toat'~ proprieta-tile 1'îi 5i în config'ira~la rea1~ a acestora. caracteristicile cromatice ale obiectelor sânt realizate în varietatea nuanţelor lor. în prezenta şi prin acţiunea directaa obiectelor şi fenomenelor asupra analizatorilor. totdeauna. percepţia unul anumit obiect este concomitentă cu cea a elementelor care îl înconjoară şi cu care se afla într-un anumit spaţiu şi timp. de intensitatea slaba. cât şi pe cele mai puţin importante. intrucit în imaginea perceptivă. inseamna. percep~la apare. totodata durata percept.lega-t'iฃa este tulburata. dacă. pentru ca.a fi o imagine primara-.apare numni În relatla dire~tj cu obiectul. elementelor care-i sta'i la baza-. . prin urmare.c'i obiectul cla' im~ginii perceptive caracteristica de a fi obiectuala-. percepţia este clara.r&~tla este optima-.. mai de detaliu.interacţiune d. aceasta.

se poate apela la un experiment foarte simplu pentru a ne convinge de acest lucru. În desfăşurarea acestor procese intervin mecanismele verbale care au. Într-un proces perceptiv. dar dacă se dau. calitatea imaginii perceptive depinde în grad înalt de relaţla activă cu obiectul şi de integrarea percepţiei într-o activitate. succesiunea. limbajului şi experienţei anterioare în procesul percepţiei. vizuale şi tactilo-chinestezice sânt absolut indispensabile pentru realizarea vorbirii. percepţiile auditive. amplitudinea. dacă se cere cuiva să spună ce crede că reprezintă o figură lacunară. rolul activităţii. citirii şi scrierii. măsurat. o funcţie integratoare. imaginea obiectului şi a contextului în care el se afla conduce desfăşurarea mişcărilor şi reglează traiectorla.prin toate calităţile sale. ceea ce are cea mai mare importanţă pentru activitate devine obiectul central al percepţiei şi este redat clar. complet şi precis. poate fi deplasat. comparat şi pus în legătură cu alte obiecte etc. ritmicitatea şi coordonarea acestora. în acelaşi timp. mai ales. sânt integrate întotdeauna elemente de experienţă anterioară a . care se află în desfăşurare. va trece un anume timp până" când se va obţine răspunsul. dacă obiectul este manevrat în timpul activităţi va fi mai bine perceput decât dacă este doar contemplat astfel i se pot explora activ contururile. imaginea perceptivă îndeplineşte o funcţie informaţionala specifică şi are un rol reglator deoaebit pentru activitate. şi integratori verbali. imaginea se va întregi foarte repede şi răspunsurile vor veni cu o mai mare viteză şi vor fi mai corecte.

discigiminarea. omul are improala că imaginile apar instantaneu. cercetanle minut.. prşii aceasta se depa-~e~te 'în al treilea prag.a actubi perceptiv şi consta. identificarea se refera.în' care-i deoaebeso de ceilalşi asema-natori.la cupinderea..p~'ivirea. deteep'~ este prima faza.acel obiect a mai fost perceput. ele sânt de foarte scurtă dui~~~t :~ ง1 omul nu le soaizoază prezenta. 2. intorpretarea. subiectul pu tind astfel recunoa5te ceea ce percepe. În timpul desfa-~'ira-rii ei subiectul se orienteaza. a informatulor ob$inute şi raportarea acesleja la modelul perceptiv corespunza-tor. . oricaro percepţie presupune parcurgerea mai multor faze. identificarea. fazele procesului perceptiv În condiţiile percepţiei curente a realităţii. intr-o imagine 'initara-.atenţia. o schemă perceptivă a cărei reactualizare şi implicare determină o mare operaţivitate şi rapida organizare a percepţiei actuale. fa-ra. cel mai adesea. au diforontlat cu ol aritate urmatoarele faze: dotoct.spre ~timul. acum abla se depa-~e~te pragul de mtn'im~m şiz!'bi/e.sa. se depa-~ea'.te astfel pragul miniulum sepa~ abize. În realitate. din dornoni~~1 psihologiol inginoroati.la. dacă.în soaizarea sj con~+ientizarea doai: a prezen~ei stim'îl'ilui în cimpul perceptiv. işi incorcicaza. ~e produce o recunoa~tere a lui. işi fi \eaza. abla În conditil difldio de porcepei~o saşi În laborator elo pot fi remarcato.'~orea presupune deta~area stim'îl'îl'îi de fond şi remarcarea acelor tns'is.spune ceva despre caraeteristici~e lui.ioaso.subiectului cu categoriile respective de obiecte aceasta cuprinde.se poata. În mod obişnuit. numit minimum co9noacibile. discrimi.

pe toţi. omul . subiectul se comportă ca şi cum l-ar fi văzut în întregime (vezi fig. cele relevante ocupa. de fond şi de context. legile percepŢiei integralităţii percepţiei exprimă faptul că însuşirile sunt semnalate. legea selectivităţiii perceptive pune în evidenţă caracteristica omului de a fi o fiinţa activă în relaţiile cu lumea.sj sta1~îl~rea semnificaţiei obiectul'îi perceput. În strânsă legătură cu activitatea sa. a poai37 'itiliza-ni lui În ~ctivi~a~e jntsrvin.). o nu separat. de aceea. durată. unitara. ceca ce da.ce depa-~e~te procesul perceptiv propriu-zis şi ionsta. legea obiectului complexe. legea structuralităţii perceptive. ci în interelaţii atât alcătuind imagine cuprinzând însuşirile principale. astfel. iar explorarea operaţivă a unul obiect se face având mai ales în vedere punctele de maximă concentrare informaţională (vezi figura nr 8. rnecani~rne1e intelegeni sj c~nf[~untarea cu planul de de~fa~~r~re a activitaşii.în integrarea verbala. calitate. asupra omului acţionează continuu o multitudine de excitanţi varlaţi ca intensitate. primul plan. cât şi pe cele de detaliu. în timp ce toate celelalte trec pe un plan secund. în virtutea unităţii structurii obiectuluii. Însuşirile se percep împreună şi se impun împreună aşa că. dar el nu-i reflectă. 7).sens procesulul pe~oepşiv. în structura imaginii. în acelaşi grad.terpretarea este faza finala. 3. (~ a~t(i c~ata. dacă un obiect cunoacut este văzut numai parţlal. Însuşirile obiectului nu au acelaşi intensitate şi nu comunica aceeaşi cantitate de informaţie. imaginea perceptivă este organizată ierarhic.

legea selectivităţii este foloaită. porwito mai bui~~ detectare şi 'discnminare. contrust~l~ c7:o7~~(~tic 1 olerno ~-lui cauta f~la de fond gr~~bes•te porceporca lui. ~um ar fi: în{~r sul pentri~ un iucru sau o porsoana (oxomplu. clar şi precis. indicarea verbal~ prealablla accelereaza doa pen rea oblectulul În c. schema p~ c!~ tiva actuaiizata. mai lacunar. ne apar~ ~maginea unei batrino r~utacioaso. toate celelalte elemente înconjurătoare din .oi imagini duble .se fixează.câmpul percepţiei sunt reflectate mai vag. În funcţie de necesităţile activităţii. cu precădere.obiectul percepţiei" şi este reflectat complet. obiectul percepţiei nu este fix. mi.. iar porso~na sa.. muit~~oa dintr-o ~c~r(~ oato percoputa amci'ฃ şi indistinct. corespunza t are obloctulul cautat. mai puţin precis.~cui~ea obiectului •~(~u~ tat usureaza selectla dintre aitole foarte asem(~pe~t0aro. uneori.toptat& se distin~o cu cl~ late). 9 (jos) se fixoaza privire~ în sensul punctu~ti~~ ~ pe~oepe~ irna~ unci femoi tinore şi fucşite frumoase. şi fondului în percepţie poate fi uşor constatata cu ajutorul aşa-numitelor figuri dub1e l('4~~~ hg 9): ~ În şig. dacu prişiroa se fixeaz~> în sensul pu[~ctu1ui b. pe~tru asigurarea relief~'~rşi obiectelor ~ imptin'ere~ mai usoar~ a lor în clmpul central al percep4f. conturd~~a speciald a unul o1c~~nt l~}l1~ ~ rapid ~ui d~erent1lro qi itr-~ imagine complexa.~mpu1 percoptiv. asupra unul anumit aspect al lumii şi acesta devine . orice obiect poate fi într-un moment obiect. iar în altul element al câmpului percepţiei. această dinamică a obiectului. nr. solectivitatea În percepţie esto depondenta de o seri~ dg facton.

fig. o ]ege a fizicli privind relaţla dintre mărimea legea semnificaţiei. putem vorbi. pe seama experienţel anterioare.exempie de figuri semnificaţie duble. cl este perceput ca av~~d aceeasi forma. astfei incit Îi~~ limita a 23-30 m oblectul lai pa streaza di~ensiuni1e. în mod deoaebit. desi ele pu mai slnt vazute astfel (sau În ccl mai bun caz sânt văzute cri culori foarte estompate). legea constanţei perceptive explica o serie de fenomene poaibile numai în viaţa psihica a omului. atun('i clnd se urmareste camuflarea unul obiec~. se diminuează influenta efectelor legil ~e1cct3şitatli. obiectele lai pastreaza.a inclt. pent! u om se impune în câmpul sau perceptiv (ontrazicidd astfel. prin mecanisme corectoare asemanatoare şi prin transferul experienţel tactilo-chinestezlce se asigura şi constanta formei. se ştie că mărimea imaginii fotografice descreşte o data cu cu creşterea distanţei fata de obiect~1 fotograflat. mlcsoraroa imaginii retiniene suporta corecturi prin intermediul mecanismelor de convergen~a a g~obi1or oculari şi de modificare a curburii cristalinului. 9 . omul sc comporta fata de aspe~~tul lor cromatic În mod corespunzator. dacă obiectul lai schimba pozi tla şi sc modifica astfel unghiul şi ~b care se vd'~d suprafetele lui. tot ce are . anumite semnci1(~~ ca sa se us ureze percepţia selectiva. În cazul ochiului uman. când lumina. a5. intr-o anumlta limita culorile. de o co~st(lnt(~ a culorilor. se realizeaza astfel constant ci perceptivă a marimii obiectelor. În mediul amb~ar~t.pentru aparatura de bord a unui avion modern sc s(~c•l În evidenta. la aceasta se adaugă experienţa anterioară a subiecttilui cu acel obiect. scade. astfel.

În desfăşurarea reala a procesului perceptiv. ele sânt semnalizate prin fl'. astfel. iriteres~le. semnificaţiva. reflectarea Însuşir~lqr spatlale ale obiectelor propriet~tile spa~ale ale obiectelor sânt: forma. acel obiect care este semnificaţiv chi~ dacă este mai slab prîntre altele mai evidente. explicarea acestui fenomen se bazează pe luarea în considerare a funcşi1or chinesteziei oculare şi a integrarli. întrun tot unitar. dar psihologic ea este prolectata la nivelul sursei. distanta. este semnificaţiv. imaginea se va dubla pentru ca în acel ochi nu se mai prolecteaza no'~nal. relieful. desfasurata în prez~~ cbiect~~1. sa teptanle omulul. ~dica al ohiectului care a de1. legea proiectivitatşii irnjgini'z perceptive exprimă o particularitate dooaut)ita proprie numai percepţiei. direcu'~. se îi~pune şi este mai bine perceput. marimea.ecanisme perceptive foarte complexe 5i relativ distincte. se poate apasa u~or unul din g1ob~ oculari şi imaginea se va deplasa fa~~ de obiectul care \'a ccntinua sa fie vazut corect. dacă se leagă de tr~buint. a informaţiei vizuale cu cea proprioceptiv~. bogat~4 complexa. percep~~a formei se realizeaza atlt pe cale vizuala. ceea c~ e~5tc perceput. cit s~ tactilo- .cauzei şi mărimea efectului. directla. imaginea se realize~z& la ulvel cortical.~ chinesteziei oculare işi proiectarea imaginli perceptive poate fi pusa în eviden~ prin modificarea mecanica a acesteja la unul din ocbi. deci. scopurile. 4. formele complexe ale perceptiei a. toate aceste legi funcţionează în corelaţie şi se expnrna în calitatea imaginii perceptive: intuitiva.erminat-o. neurofuncţional. de celalalt ochi. imp1icare.ele. re1a~onata cu contextul.

chinestezla ocu]ara. prin specificul receptk'i vizuale pe retin~.~ a globilor o~u1ari şi prin modificar~a curburii cristalinului în trecerca de la pcrceperea figuril mici la cea mai mare. se vor produce corecturi tn perceperea formei mai mrri prin gradul de convergent. pentr'~ perceperea mart'mii obiectelor sânt importante mai multe componene: imaginea r:'t3nlan~. experienţa tacti1ochinestezic~.estei corelatii. suprafetelor diferit orientate spre sursa de lumina. vom constata persistenta unei pete luminoase care p~streaza forma acelui cbiect. fie ca mutam privirea' pe un perete. se proiecteaz~ punet cu punct forma obiectului respectiv. pentru a ne convinge de acest lucru putem privi un obiect puternic luminat citeva secunde 5i apoi fie ca inchidem ochii. . În cadrul ar. ci şi parcurgerea contururilor prin mi~c~n oculare sa]tilorme. dou~ obi ecte care au aceeaşi form~.chinestezica !ntre cele doua modalita~ perceptiv~ se stabilese re]aşii de 1nt~nre. iluminare în a corelarea urmatoarelor componente: imaginilor retiniene. perceperea vizual~ a formei inseamna nu flumaj imagine retimana. dar mă rirri diferite. vazul are o functie integratoare ~eoarece. vor determina diferente în explorarea contururilor lor în functie de mai irnea pe care o au. disparitatea prin sau rezieful obiectelor gradul este de reflectat. mai mult chiar. atunci când se percep planurile aproplate fata de ccle indepartate (fetele obiectului) la care se asociaza experienţa perceptivă tacti']o chinestezica.~ şi d~vergc~t. diferenta între gradul de convergenta oculara. dacă ele sin~ sa ezate la o asemenea disl'an~ incit s~ cree~ze o imagine retinlana egala. control şi eonfirmare reciproc~l. tridimensiomazitatea percepţie.

la d~apta.. în spate. la stinga. cit şi prin semn~e poaturale.disparitatea irnaginilor retiniene rezulta din existenta celor doi ochi şi a distantei dintre ei. nlvel central se realizeaza sinteza informatulor care vla de la cei doi ochi. rolul dispuneni. adică ap~re. datorita straturilor de aer care se interpun etc." modifi~rea lasuşirilor cromatice ale obiectelor ladepartate care tlad sa fie mai sterse şi ~ capete nuante verzi-albastrui. acestea trebuje stabilite după anumite ~e~ere. clăd ele se indeparteaza de ccl' ce p~rcepe. existenta unor obiecte interpuse şi car~ dev4~ ~ fel de r~pere pent~~u evaluarea distantei pina la cel indepartat. ea nemaiflind compensată.~neara. în fata. În perceperea distaniejor man intervin mai mulţi factori. perspectiva h. perc~perea pozit. lns~ lflu din ei este conducator. ve~~~cala gravitationala este perceputa' atit vizual.~te yerticala gravita~onala şi orizon~tal a perpendi9u'lara pe ea. jar reliefurile' par' a fi diferite. 5.~la cor~şiere a linijior paralele. umbrelor şi lumini1o~ poate fi usol p~ob~t dac~ pyivim fig. care este s~mnificativ mlc~orata la distan~e m a ri. nr'. ~ (imaginea din mijl6c). şi' a~u me m'~rime:a imaginji retiniene.. ac~ste ~pere sijit date d ceea ce sc nu~e. repere de tipul: sus.~ei obiecteior intr-ţin ~~atiu dat şi a unor~ fata de altei8 necesita. qar aversate umbrele. de circa 7 cm... jos. prezenta detaliilor de structura la obiectele aproplate şi' lipsa lor la cele indepartate. în care s~nt' a'ce1e~şi contuturi. percepŢia timpului . care face sil fie modificat ~nghiul sub care se vede acel obiect de c~tre un ochi 5i de catre ce]a~ait iar imaginile sa fie u~or dşier~te. p~ntru spatiul ~lprqplat.

aprecierile" s'e inv'erseaza: perloadele fcr~cjte' par ~curte. re"'prezentat de rep' ~tarea formelo~ na~ curn sânt: ziua şi aoaptca. 'la aceasta se~ădauga şi~~ac~e tehnic'e de mă ~urare a tiinp~lui. cai~'~~la' uman~ amplasata latoric etc.' asa cu~ este auzul. miscarea astrelor. dacă evenimentele a~$~ptnte' şişit 'aepla&ute. "'cuprinsa între o suti6me" de secuada' şi d~ua secuade. 'c) sistemul '~oe'io-'e'til?~a1. starea em o' ti6n'al'a a subicctu'lui' în'liue'ntea'za aprecierea dur~tei desparte de anumite" eve nimente.percepţia timpului este mai dificilă şi mai uşor de denaturat. 'by perc~perea durate'i. tactilo-chinestezla.nernijlocit este. ~mpu'~ pare a s~' s~urge' fo'arte r~pcde.~~emul biologic. dacă un interval de timp este saturat 'cu . ac'tivitat~a. eon stind în ritmicitatea funct'i'ilo? 6~~aşism~1ui ('s't~ri d~ se' mă şi aiim enint în. '4n ?ercepti~ pro' priu-zisa a 'tim'pului se realizeaza în dnu~ "forin. "6m~ul fo1oa'e~t~ trel sisterne de referinta: a) sistemul fizic şi coamic. îi lipreperele evidente şi certe'. b) s. 'cielurile metal. ~urata pe cep'u~a. la reprezeatarca acestor 'momeate. pentru perceperea timpului. dacă ~ce'stea' 'sânt' p' ln'cu'le.' olice). de' 'fn'py.e': a) percep'tla 'r&<iizarea aces~ei forme de pe~'~~cntie i~tervin acei a~aiizat6rq a e~ror activ~tate e~t'e relev'ţin't 'e~'alonata 'în tim~. aprecieren duratelor cla'r'e' este 41 influentata de o serie de factori: astfe~. pentru ca.' d'urata i s'e' pare~1unga pinĂ ele vor nea rca. s~cccsiuni ' eveşimente'lor.' dc' asenicaen. cele incheinte cu evenimente aep'lacute ~ lun'g'l. succesiunca an~timpurilor.

observaŢa şi spiritul de observaŢie relaţla foarte strânsă cu activitatea. astfel. maj multe feluri de seninale 5i sânt implicate xnni multe mecanisme: imaginca retinlana sl persistenta c\-citayei.activităţi' 'va fi apreclat en fiind foarte scurt.cnre. apar foarte man dificultati în aprecierea mi~(~~rilor cu ~viteza foarte mici (deschiderea corolei florilor) sau foarte man (viteza ra?ci laser). subiectii au vazut ca lumina se mik. dacă ele lipsesc pot apărea iluzii ale mis cani. 4stfel. În aprecierea mişcării sânt foarte şimportaate reperele. se produc. fenomenul a fost relevat de mult. aumit mi5carea ap~renta. la obiectele în mişenre şi nu la mi~carea în sine un oblect care se mi5ca i5i schimba pozitin fata de aiteic care ramin fixe 5i devin re per şi jaloneaza tralectorla sa de mis. la fel. c percepŢia miŞcĂrii aceasta se referă. fenomeaul. când el a reprezentat 1/16 diatr-o secunda.ca diatr-un punct în altul. de fapt. ~lnd 4e fapt pleaca ccl de linga 'el. datorita urmariril obiectului prin rc~~cnriic cnpuiui i (~lobiior oculari etc. în timp ce unul gol va parea'mai lung. subiectii percepeau distinct cele doua surse luminoa~e. latr-o camera obscuraau fost n~ezate pe un suport doua becuri care se aprindenu şi se stingeau succesiv la un anumit interval. sta la baza tehnicii cinematografice. persisteata imaginii retiniene (poatefectul) are o foarte mare impor~nrta în ~~area impresiel de continuitate. 5. se percep şi se apreclaza rnai bine mis carea în aivelul solului şi în ~an a. când acest interval era mare. mai lntii în condişi de laborator.prop~t ~ foarte greu1 rni~carea pe verticala şi în plan indepartat. cu limbajul şi cu . este cua)scuta iluzla piecani trenului în care ne aflarn.

prezintă anumite faze şi este necesar u plan de desfăşurare.gândirea explica trecerea de la formele simple. câmpul perceptiv. reglata prin cunoştinţe generale. din câmpul perceptiv. spontane. activ. sânt actualizate acele cunoştinţe care vor fi integrate actelor observaţive. c) prin cuvânt. de obicei. pentru percepţia . diferenţa dintre percepţia spontană şi observaţie se reflectă şi în expresii diferite. ceea ce presupune ca explorarea perceptivă este derulata în timp. orientata spre un scop. conştient şi voluntar. elementele corespunzătoare. un rol deoaebit îl au mecanismele verbale. dar mai importante din punctul de vedere al scopului urmărit. pe măsura ce se desfăşoară observarea. e) simbolurile verbale fac poaibilă generalizarea schemelor logice ale activităţilor perceptive. astfel. scoţându-şi în evidenţă însuşirile mai slabe din punct de vedere fizic. superficlale ale percepţiei la cele complexe şi la observaţie. io mare importanţă o are formularea unui scop precis în raport cu care se vor selecta. şi anume: a) prin intermediul limbajului se stabilesc scopul observaţiei şi planul desfăşurării acestela. cit şi unul de control. d) cuvântul fixează rezultatele parţlale şi finale ale observaţiei. acesta are atât un rol pregătitor. organizată şi condusă sistematic. b) prin indicatori verbali propuşi subiectului sau elaboraţi de către el se explorează. observaţla se realizează. aceasta din urma se defineşte ca activitate perceptivă intenţionata. scopul dă o anumita semnificaţie acestor elemente şi aceasta stimulează concentrarea activităţii perceptive şi activizarea mecanismelor discriminative. asupra unor obiecte complexe. În activitatea observaţivă.

centrarea activităţii perceptive poate determina dilatarea subiectivă a elementelor aflate în focarul ei. sau să ne amintim iluzla plecării trenului propriu în lipsa reperelor de distingere a mişcării celuilalt. a asculta. rapiditate şi precizie ceea ce este slab. iluziile perceptive cea mai mare parte a percepţiilor omului reflectă. adică. pe baza organizării anterioare a activităţii de observare. a miroai. ele sânt iluziile perceptive. a simţi o atingere etc. pe baza înţelegerii efectelor de câmp s-au construit apoi aşanumitele iluzii optico- . care acţionează concomitent cu obiectul central al percepţiei. tot la fel. a auzi. de aceea.spontană se foloaesc verbe: a vedea. realitatea şi serveşte adaptării omului. a palpa. a simţi un miroa. dar semnificaţiv pentru scopurile omului. se dezvo1tă spiritul de observaţie definit ca aptitudine de a sesiza cu uşurinţă. pentru observaţie: a privi. explicarea acestor fenomene se sprijină pe luarea în considerare a efectelor de câmp. 6. denaturează unele aspecte. o persoană de statura mijlocie poate părea înaltă între altele mai scunde şi poate părea mult mai mică între cele care-o depăşesc mai mult. determină în plan neurofuncţional procese inductive pozitive şi negative. adecvat. se întâlnesc însa o serie de percepţii care deformează. ascuns. care pot influenţa recepţionarea unor semnale şi determina subestimarea sau supraevaluarea unor elemente ale obiectului perceput. supraestimari sau subestimări pot fi cauzate şi de relaţiile de contrast între excitanţi. unele componente ale câmpului perceptiv. nerelevant.

dacă reprezentanle se aseamana sub raportul con~~rutului cu perceptule. verticala este mai slaba-.tiuzi optico-~eometrice. 3) 4) Încercaţi să explicaţi ficcnre explicaţi de ce constanta pe din iluziile optico-geometrice din figura 10.şizuro şi trooatormaro a irnaginilor. prezentate ţi în figura alăturată-. cu .i ritmul de schimbare a figurilor duble. 5) arătaţi relaţla dintre adaptarea senzorială şi exerciţiu. 4) este instrument de o~~&. 3) asigura inlantuirc ~ orgşinizai:c~~ unci scril i~ itregi de imagini. ~) prin cuvint. unele din ele au mare aplicare în scenografie. reprezentanle sjlt jy. fi~ 1~ . 44 o alta coriditic cu caracter de lege în for~~~ ~ e~t functla cuvintului. teme 1) remarcaţi noi factori care explica selectivitatea în percepţie.geometrice.c(' ~0i rc~l~~zq1~tat san mai indepartate. 2') explicaţi şi experimntnt. din punctul de vedere al proc e~uiui d~ producere elo se aproj)ic de şindire. maiufestata astfel: 1) cuvintul evoeg ico i~truirca unor imagini rnai bogate sau rcc'i~e'irc prezcn fol~ dc ~ ioirn~~la şi ceruta de sarcini cognitive şi practice ~ dirijcaz mşi sche~natt~(พ tidolo ~ji. În procesul reprezent~ni se irnpletesc a r~~za şi sinteza senzoriala care urineaza coordonatele acţiunji directe cu obiec-' tul.~cci 1~c proceselor de şindire şi irn aginatie prin urmare.

de exemplu. sşins legat de aceasta particularitate e~te faptul ca reprezentarea conşii+uie o imagine .panora7şic~". jn~tq't)i'i(1~ psihologla contemporana considera reprezentarea ca pe o veriga importafli~ în procesul unitar şi ascendent al cunoa~terii umane şi de accea îi. adică ea reconstituje în plan mental şi apoi red4 i'ntegral 5i simultan toate informaţijie despre un object.. au caracterizat-o ca slaba. în timp ce percepţia ct)prinde nurnai acele însu5iri care pot fi percepute din pozitla pe care o avcrn fata de acel object (numni ceea ce se poate vedea).vind o intensitate mai s~~~ba În comparaţie cu percepţia. astfel. sublinlaza lallati supenoare fata de percepţie. toate comp('~n~ntele semnificaţive: rad~cina. acei autori. însuşirile importante pe' care le semnalizeaza ~e 7~ pun în structura imaginii mentale. dar cuprinde. tulpina. ~e~re-zentarea crc o ~ nat~~: zt71(1 intuitiva-figurutiv~ şi alta operat~e~~1-z'~telectivu şi.op~rat. . care au considerat reprezentarea ()(~(r ca o simpla urma a percepşiei. reprezentarea unui arbore este mai ~tearsa decât percepţia lui. reprezentarea unui mo:e:' cu ardere inlerna contine toate elementele structurale şi toate corelatijie fun tic nale.ii1e intelectuale şi cu functla reglatoare a' cuvintulni. face trecerea la procesele' cognitive' supen'o&re 2. coroana. calitatile reprezentĂrilor ca sa relevarn corect calita tile r eprezenta'~ri1or trebuje sa în' ~e1egern ~nc ]o-cul lor în activitatea mentala. de accea. în moci accentuat. fragimentard. deşi aparind în absenta obiectelor şi a.

dacă aceeaşi informaţie ar fi transmisa prin cuvinte. ~mai a. f(ir~ irnaginea . dictionarele d~~cşi'~ uncic oap~cte. dar evoca. are~şi ocric poot şi. În . ca 5i perceptule. mă rime.dacă acela~şi rnotor or fi perceput. reprezent~rile În cea mai mare parte. sânt f~guruti~e. coracterul abrupt al pantelor etc deci ccc~ c este absolut c~vact~ri~tie pentru aceasta fotma de relief. o c~rte în ace1aşi ti~p cu momentul ~ l~cul în care ~ afla (se afla pe masa aceasta şi în acest mome'nt at zilci). ar trebul sa relatam succesiv despre fiecare componenta 5i despre fierjare lecatura.'irile intuitive (c"'~' tcri~tice pe~~t'ro un obiect sau pentru ori grup de object. în timp ce percepţia ic reflecta absolut pe toate7 repr~zentarea nu cuprinde deto'i~~~.panorarnică dată de reprezentare ar îi greu sa i~~~]e ~ern i~nct.'tccstca flino omise ~au e~tompate. ~naişirn~a lor deoaebi~a. rcprezentat~ desprinsa de contextul spaşio-tempora1 în &re a fost pcrceputa. deta~ata deci de cimpul perceptiv. prezentind totodata... rep' rezentarea unui nu cuprinde ~ntan~~ntclc referitoare la forma exacta a crestelor. dar redd cu claritate ascutimea crestelor. . în's~. de aceca. apol se ~t~e' ca percepem. 'şi imaginea pentru a usura intelegerea. culoare. de exemplu. tratatele. adic~ semnalizeoza jflsuşifl concrete intuitive de forma.ionarca ocestuja. inanua1~e. obligatorul. însus. or putea fi surprins. nimic din structura lui interna n'. la vegc~~+~2c şi 1' f'uant~~1e coloristice diferite. de asemenea.

ac~o~t~ detasare de cimp poate fi totala. dacă ~n percepţie un object este reflectat cu toate nuantele s~ sale reduc cromatice. dacă perceptille reflecta obiectul 'respectind intru to tol f~'~la.a absent'e~ obioctlllui şi ref i5c~ce'~o ~ ~a t~(~cut". obiecte şi fenomene a~z?~2rşi~d anumilur locuri şi momente pot fi transpoae în altele. este o generalizare (sohematizare)' intuitiva. mai' muit~ chiar. mai ales cele aenerale. fără a perturba eil~~sterea. corn este cea a pictoşilui. de 8'semenea. pentru ca mintea vegetat'iei no mai ace nevoje de vanetate~ tonuri1~r de verde. au o mai mare iii~'erlate fata de schema structurald a obiectulni indv.re'prezentare. putem astfel sli reprezentam 'legarea În serie sau în paralel a unor becuri fără' a mai respecta lntocmai locul lor de ~e panoul di'n laboratorul de fizica. supenoara c"~lci perceptive pentru ca este sustinuta de' operaţivitatea gindini şi semnificatlib verbale. 'core sa fie ~vocate varlante' cromatic'e acest lucru poate fi realizat 'prin procesul rec~nstitutiv al reprezentani.vi~~az. toate earaeteristicile relevate mai sus pun în evidenta nrc ozuz înalt al gen~~atizdrii în reprezentare. a~~u'el de schim' ban s'int insoyte de eong~zint. pozitla. reprezentările. dar dacă activitatea desfa~urata. la i~ re'prezentare acestea colorile fundamentale şi acest fa 0rnผ!oj sa fo1o~eascil ~xdrimli ţin nivşi n~ai însusirea crom~~tlca a ridicat de generalizare intoitiva. mai mutt chiar. putind-o' modifica în funcşie de cerintele cunoasteni 5i practicii. 'ea duce la . ~~rlmea.

'clasificarea reprezentĂrilor omul dispune 'de o mare v8rietate de reprozentari. după pnmul criterto. fiind astiel un" . geneşiizarea conce~toata. arhitecti discipline şi la ifiginerli nocesitac1!'f'critelor ~cotare dot4re mat specialaşi ori exercitto mai dezvot~orea reprezontilcilor specifice pontro ~~e'stoa. '~. cel mat doa foloaite fiind: a) după analizatorul dominant ~în .~roducerea lor. nec~sitind o indetongat. culorile reducândo-se la cole fondarnentale. izeprezenta-rile vizuate sânt prezento în foarte motto activitilt. este degajota de detaiji cromatice. 'b) după gradul de genoralizaro.c& penten o gropa de obiecte pe care o poate inlocui.p0 ori ecran inte-n uniform. c) după nivelol' eperaţijior imşitca+lo în 'geneza lor. ~coa tridimenslana. sânt urma-toarelo: ~epr'ozentdrize vi'ua'e sânt cele mai numeroaso În ex~erienta fiecilroi per-se uno. ele e~pr'ima c'&j nlai bino inolto din calitatile generalo 'ate repr~z'entilritor. cole tnai importante reprezentări. clasificarea tar s-a filcut ~d~na mşi~ motto' criteni.simbot gene~aiizat". dar o dezvollare prolectanti. geom etrice. În plan mental. a corporitor.i proicctata.~'d. oato mat groo de roalizat. deoaebitil Însu'sirca la pictori. cit şi sunetele .este mat ales bidimonsiorlala.. reprezcntdrize auditive roproduc atit zgomotolo. reprezentărco vizoatil este dcta~a!a de fond s. 'far~ insa a se '~c'onfiinda ~ ace' 'asta. tehaice etc.i ale om ului. ~reprezentarea vizoala.' astfel. reprezentarea pregate~te. a'sa corn sânt reprezentlirile geografice.retinerea însusirilor configuraţive earacteristt. sa'ฝ1.

reprezontarile verbale se refora. particulant~ti fonotice. rozultato importante s-au obtinut pe acoasta.muzicalo şi vorbalo singolaro şi mai ales structurile melodice sau verbale. al varlat. alteori. o melodie este reprezentata sob aspectul ritmulul. În genoral1 roprezenta-rile aoditive tind sa.reduca. a casol pa-rinto~ti. sânt actole idoomotoni.percopeni sunetelor la simultaneitato. funte. fiocaro pastroaza. pa-~trat în reprezontaro. cole melodico au un rol aserna-na-tor În monca dirijorilor şi compozitorilor. În timpol roprozonta-cli chinoatezice se produc micromi~ca-ri În grupurilo de mo~chi coroaponza-toaro.suecesivitatea specifica. doar. intensita-ti.în minte reprezentarea pa-rintilor.la ritmuri. intilnirea ropotata. fenomene deoaobit de somnificative pontro o porsoana-.roalizarea antrenamontelor idoomotoni care proaopon. regloaza.o oarocaro gencralizare senzoriala-. introcit modelul pronuntiei sau al accentoa-rii.se prodoca. distingem reprezenta-ri individualo şi roprezenta-ri generale. reprezentările chinestezice constau în imagini mentale ale propriilor mişcari.co acel obiect face ca şi în asemonea reprozontari sa. a ~colii etc. cei care au realizat mai înainte un antronamont idoomotor şi-au olaborat apol mai repodo sj mai bine deprinderile necoaare dupăcel de-al doilea criteno. cova ce esto de un deoaobit interes sau . po acoasta se bazeaza.iei de intona~e sau al virfurilor de inal-time.cab în activitatea sportiva-. reprozentarea misca-rilor.vorbirea în curs de desfa-suraro. reprezentdriie individua~e sânt ale acelor obiocto. care prega-tese doafa~urarea viitoarelor mi~ca-ri. reprozenta-rile vorbalo sânt deoaebit de utile în procesul Însuşirii limbilor stra-ino.

acoate ovoca-ri pot fi foarte simple. plaget 5~ colaboratoni sa-i.categorie de reprezontari coprindo multo dotahi jar Însusirile caracteristice no se deta'soaza. În cazol discutat. ele se rofora.prea usor şi evident.de obiecte şi ~o baza acestora once nou exemplar poate fi recunoacot ca apartinind acelulaşi grup. În structura lor.bila ar fi din plastilina.produce o puternica. dacă. ele au cea mai mare importanta. mai ales lnsuşirile comun~ pontru o întreaga. cole care roflocta. roprozonta-rile sânt reproductive şi antictpative cercota-rile asopra acestor categorii de reprozenta-ri au fost fa-cuto de j. iar reprozontarea se formoaza. unole roprezonta-ri. ofectiv. sânt. În genore. imaginile anticipative sânt molt mai complexo.ropede şi oato ~sor de evocat.p0 suprafata unei mese.clasa. cinetice şi de transformare. reprezentdrile generale cuprind.omotie poate fi intilnit doar o singura.reflocta.în for marea concoptolor. imaginile reproductive ovoca.data-.schimba-rile p0 care b-a suforit. sânt rozultatul intorvontiei operaţillor gindiril şi procedeelor imaginaşioi. apar. a~a cum se vode o bila.no ao fost percopoto.s-ar putea alungi sau turti. care reflectaobiectul În nemi5caro. se numeso de transformare. cum sânt cole denumite statice. roatogolirea bibi. dacă. cum sânt cole goometrice. imaginile reproductive cinotico şi de transformaro sânt poaibile incepind cu virsta de 7-8 ani. la rindul lor. de . dopa.la mi~ca-n sati schimba-ri care inca. ating cel mai înalt grad de generalitato şi sânt foarto aproape de concept. acoasta.mi5carea au fost numite cinetice.obioctole sau fenomonelo percopute anterior. oxemplu. obiectul.a~ozata. gradul de goneralitate poate fi diferit.col de-al troilea critono.

porneşte. trobolo special sprijinita. i6'torico. geografico etc. de aceea. reprezentările îndeplinesc o funcţie de prezentare. formarea noţiunii de dreptunghi. adică. modelole matorlalo sânt onolo din niljloacelo care pot fi foloaite În ~coala.(roprozontari ale momorioi. cuprinzând în structura lor însuşiri comune şi caracteristice. aceste imagini nu sânt obiectele însele. roprezonta-ri a~e 1maginaşiei). dar dau şi imaginile pentru că acestea aduc informaţii care nu pot fi redate prin cuvinte. modelol misca-ni pla-cilor toctonice otc~) alto criterli foloaite în clasificarea rcprozonta-rilor slat: tipul de activita4o ~n care se integroaza. adică readuc în minte imaginile obiectelor şi fenomenelor care nu mai sânt prezente. permiţând gândirii să prelucreze în mod complex o mu1titudine de date ale experienţei anterioare. sânt dooaobit de importante în activitatea mentala. ci simbolurile figuraţive ale acestora. 'şi a dupăprezonta volontar sau absonta la-ri ifitontiol ofortobi (reprozon involontare. aşa au şi fost numite reprezentările: simboluri figuraţive. 4.În jorol virstei de 7-8 ani.rolul reprezentĂrilor În activitatea mintala În primul rând.pentro a le dozvolta (modolol transmiterii infloxolol norvoa. dicţionarele enciclopedice definesc cuvintele. reprezonta-ri volontare). la elevii mici. procesul psiişic mai complex în care se intogroaza.formarea lor.). mai tirzio. reprezentările pregătesc şi uşurează generalizările din gândire. de .(roprozenta-ri litorarc.asemonea. reprezentarea poate fi un sprijin necesar în construirea sensului cuvintelor.

teme de rezolvat o alta coriditic cu caracter de lege în for~~~ ~ e~t functla rcc'i~e'irc cuvintului. gândirea tehnica este susţinut şi loc de imaginile statice. În multe activităţi de gândire. adesea. deşi nu sânt încă însuşiri esenţiale (care sânt specifice noţiunii). reprezentarea constituie un punct de plecare şi suport intuitiv pentru desfăşurarea şirului d raţonamente în vederea rezolvării unor probleme. dar sânt controlate şi prin aplicarea la situaţiile reprezentate. bogăţla şi varietatea lor sunt o condiţie favorabilă pentru activitatea mentală în general. actele imaginative constau în combinarea şi recombinarea imaginilor din experienţa anterioară. cit şi în cea creatoare. multe din generalizările gândirii sânt verificate logic. adesea.obicei. generalizările cuprinse în reprezentare. în geometrie. acest control îl anticipă pe cel logic. a face figura înseamnă a rezolva pe jumătate problema. în mediul înconjurător. ceea ce reprezintă un pas considerabil în trecerea spre noţiune. cuprind în ele generalitatea. a suprafeţelor cu o astfel de forma şi numai după ce percepţiile repetate şi dirijate verbal an dus la formarea reprezentării se poate trece la însuşirea noţiunii. o funcţie foarte importantă o au reprezentările în cadrul procesului complex al imaginaţiei atât în cea reproductivă. de aceea nivelul de dezvoltare a reprezentărilor. de la identificarea. maiufestata astfel: 1) cuvintul evoeg icprezcn fol~ dc ~ ioirn~~la şi ceruta de sarcini cognitive şi practice ~ favorizată de capacitatea de a avea reprezentări dinamice şi este ţinută pe .

vind o intensitate mai s~~~ba În comparaţie cu percepţia. În procesul reprezent~ni se irnpletesc a r~~za şi sinteza senzoriala care urineaza coordonatele acţiunji directe cu obiec-' tul.şizuro şi trooatormaro a irnaginilor.c(' ~0i rc~l~~zq1~tat san mai indepartate. 4) este instrument de o~~&. din punctul de vedere al proc e~uiui d~ producere elo se aproj)ic de şindire.ii1e intelectuale şi cu functla reglatoare a' cuvintulni. deşi aparind în absenta obiectelor şi a. ~e~re-zentarea crc o ~ nat~~: zt71(1 intuitiva-figurutiv~ şi alta operat~e~~1-z'~telectivu şi. 3) asigura inlantuirc ~ orgşinizai:c~~ unci scril i~ itregi de imagini. au caracterizat-o ca slaba. reprezentanle sjlt jy. care au considerat reprezentarea ()(~(r ca o simpla urma a percepşiei. cu op~rat. face trecerea la procesele' cognitive' supen'o&re 2. sublinlaza lallati supenoare fata de percepţie. de accea. însuşirile importante pe' care le semnalizeaza ~e 7~ pun în structura . acei autori. ~) prin cuvint. calitatile reprezentĂrilor ca sa relevarn corect calita tile r eprezenta'~ri1or trebuje sa în' ~e1egern ~nc ]o-cul lor în activitatea mentala. dacă reprezentanle se aseamana sub raportul con~~rutului cu perceptule.~cci 1~c proceselor de şindire şi irn aginatie prin urmare. jn~tq't)i'i(1~ psihologla contemporana considera reprezentarea ca pe o veriga importafli~ în procesul unitar şi ascendent al cunoa~terii umane şi de accea îi. astfel.dirijcaz o i~truirca unor imagini rnai bogate sau mşi sche~natt~(พ tidolo ~ji. fragimentard.

la vegc~~+~2c şi .'irile intuitive (c"'~' tcri~tice pe~~t'ro un obiect sau pentru ori grup de object. adică ea reconstituje în plan mental şi apoi red4 i'ntegral 5i simultan toate informaţijie despre un object. 'şi imaginea pentru a usura intelegerea. tratatele. dacă acela~şi rnotor or fi perceput. în timp ce percepţia ct)prinde nurnai acele însu5iri care pot fi percepute din pozitla pe care o avcrn fata de acel object (numni ceea ce se poate vedea). toate comp('~n~ntele semnificaţive: rad~cina. or putea fi surprins. nimic din structura lui interna n'. f(ir~ irnaginea . sşins legat de aceasta particularitate e~te faptul ca reprezentarea conşii+uie o imagine . . de asemenea. dacă aceeaşi informaţie ar fi transmisa prin cuvinte. dar cuprinde. ~mai a. în moci accentuat.. de aceca.panorarnică dată de reprezentare ar îi greu sa i~~~]e ~ern i~nct. în timp ce percepţia ic reflecta absolut pe toate7 repr~zentarea nu cuprinde deto'i~~~. ar trebul sa relatam succesiv despre fiecare componenta 5i despre fierjare lecatura. reprezent~rile În cea mai mare parte.'tccstca flino omise ~au e~tompate. culoare. reprezentarea unui arbore este mai ~tearsa decât percepţia lui. dar evoca. inanua1~e. reprezentarea unui mo:e:' cu ardere inlerna contine toate elementele structurale şi toate corelatijie fun tic nale.imaginii mentale. însus. mă rime. prezentind totodata. tulpina..ionarca ocestuja. obligatorul. coroana. adic~ semnalizeoza jflsuşifl concrete intuitive de forma.panora7şic~". sânt f~guruti~e. de exemplu. dictionarele d~~cşi'~ uncic oap~cte. ca 5i perceptule. rep' rezentarea unui nu cuprinde ~ntan~~ntclc referitoare la forma exacta a crestelor..

dar dacă activitatea desfa~urata. dacă perceptille reflecta obiectul . ~naişirn~a lor deoaebi~a. obiecte şi fenomene a~z?~2rşi~d anumilur locuri şi momente pot fi transpoae de în altele. la i~ re'prezentare acestea colorile fundamentale şi acest fa ~xdrimli ţin nivşi n~ai ridicat de generalizare intoitiva. are~şi deci ocric de poot şi. ac~o~t~ detasare de cimp poate fi totala. pentru ca mintea 0rnผ!oj sa fo1o~eascil însusirea crom~~tlca a vegetat'iei no mai ace nevoje de vanetate~ tonuri1~r de verde. ban fără s'int a perturba de eil~~sterea. mai mutt chiar. de exemplu. în's~. corn este cea a pictoşilui. de 8'semenea. a~~u'el schim' insoyte eong~zint.1' f'uant~~1e coloristice diferite. dar redd cu claritate ascutimea crestelor. dacă ~n percepţie un object este reflectat cu toate nuantele s~ sale reduc cromatice. o c~rte în ace1aşi ti~p cu momentul ~ l~cul în care ~ afla (se afla pe masa aceasta şi în acest fost mome'nt pcrceputa.a absent'e~ obioctlllui şi ref i5c~ce'~o ~ ~a t~(~cut". apol se ~t~e' ca percepem. at zilci). coracterul abrupt al pantelor etc deci ccc~ c este absolut c~vact~ri~tie pentru aceasta fotma de relief. re'prezentare. 'core sa fie ~vocate varlante' cromatic'e acest lucru poate fi realizat 'prin procesul rec~nstitutiv al reprezentani. mai' muit~ chiar. În rcprezentat~ desprinsa de contextul spaşio-tempora1 în &re a deta~ata cimpul perceptiv.

putind-o' modifica în funcşie de cerintele cunoasteni 5i practicii. reprezentărco vizoatil este dcta~a!a de fond . sa'ฝ1. ele e~pr'ima c'&j nlai bino inolto din calitatile generalo 'ate repr~z'entilritor. 'ea duce la retinerea însusirilor configuraţive earacteristt. au o mai mare iii~'erlate fata de schema structurald a obiectulni indv. reprezentările. mai ales cele aenerale. sânt urma-toarelo: ~epr'ozentdrize vi'ua'e sânt cele mai numeroaso În ex~erienta fiecilroi per-se uno. ~~rlmea. În plan mental.simbot gene~aiizat".~roducerea lor. fiind astiel un" . 'far~ insa a se '~c'onfiinda ~ ace' 'asta. '~. reprezentarea pregate~te. după pnmul criterto. supenoara c"~lci perceptive pentru ca este sustinuta de' operaţivitatea gindini şi semnificatlib verbale.' astfel.'respectind intru to tol f~'~la. este o generalizare (sohematizare)' intuitiva. pozitla.. cel mat doa foloaite fiind: a) după analizatorul dominant ~în . putem astfel sli reprezentam 'legarea În serie sau în paralel a unor becuri fără' a mai respecta lntocmai locul lor de ~e panoul di'n laboratorul de fizica. c) după nivelol' eperaţijior imşitca+lo în 'geneza lor. 'b) după gradul de genoralizaro. geneşiizarea conce~toata. toate earaeteristicile relevate mai sus pun în evidenta nrc ozuz înalt al gen~~atizdrii în reprezentare.c& penten o gropa de obiecte pe care o poate inlocui. cole tnai importante reprezentări. clasificarea tar s-a filcut ~d~na mşi~ motto' criteni.vi~~az. 'clasjfjcarea repreze~ntarilor omul dispune 'de o mare v8rietate de reprozentari.

introcit modelul pronuntiei sau al accentoa-rii.i ale om ului. izeprezenta-rile vizuate sânt prezento în foarte motto activitilt. nec~sitind o indetongat. reprezcntdrize auditive reproduc atât zgomotele. a corporitor. o melodie este reprezentata sob aspectul ritmului. pa-~trat în reprezontaro. care prega-tese doafa~urarea viitoarelor mi~ca-ri. este degajota de detaiji cromatice. sânt actole idoomotoni. cât şi sunetele muzicale şi vorbalo singolaro şi mai ales structurile melodice sau verbale. dar o dezvollare deoaebitil la pictori. al tice.~'d. a'sa corn sânt reprezentlirile geografice.s.vorbirea în curs de desfa-suraro. În timpol roprozonta-cli chinoatezice se produc micromi~ca-ri În grupurilo de mo~chi coroaponza-toaro. cole melodico au un rol aserna-na-tor În monca dirijorilor şi compozitorilor. tehaice etc.i proicctata. culorile reducândo-se la cole fondarnentale. arhitecti şi la ifiginerli prolectanti.la ritmuri. varlaţiei În de intona~e sau al virfurilor tind de inal-time.este mat ales bidimonsiorlala.p0 ori ecran inte-n uniform. regloaza. particulant~ti fonogenoral1 reprezentările auditive să succesivitatea specifica. reprezenturile chinestezice constau în imagini mentale ale proprijior miscari. reprozenta-rile vorbalo sânt deoaebit de utile în procesul Însuşirii limbilor stra-ino. intensita-ti.percopeni sunetelor la simultaneitato. ~coa tridimenslana. po acoasta se bazeazaroalizarea dot4re mat specialaşi ori exercitto mai . geom etrice. oato mat groo de roalizat. Însu'sirca c1!'f'critelor discipline ~cotare nocesitadezvot~orea reprezontilcilor specifice pontro ~~e'stoa. reducă reprezentările verbale se refora. ~reprezentarea vizoala.

col de-al troilea critono.prea usor şi evident. a ~colii etc. unole roprezonta-ri. roprozonta-rile sânt reproductive şi antictpative cercota-rile asopra acestor categorii de reprozenta-ri au fost fa-cuto .co acel obiect face ca şi în asemonea reprozontari sa.în for marea concoptolor. alteori. a casol pa-rinto~ti. cei care au realizat mai înainte un antronamont idoomotor şi-au olaborat apol mai repodo sj mai bine deprinderile necoaare dupăcel de-al doilea criteno. gradul de goneralitate poate fi diferit.ropede şi oato ~sor de evocat. În structura lor. doar. mai ales lnsuşirile comun~ pontru o întreaga.se prodoca. În genore. fenomene deoaobit de somnificative pontro o porsoana-.în minte reprezentarea pa-rintilor. fiocaro pastroaza.clasa. iar reprozontarea se formoaza. rozultato importante s-au obtinut pe acoasta. reprezentdriie individua~e sânt ale acelor obiocto.antrenamontelor idoomotoni care proaopon.data-. funte. intilnirea ropotata. reprozentarea misca-rilor. cova ce esto de un deoaobit interes sau produce o puternica.omotie poate fi intilnit doar o singura.cab în activitatea sportiva-. ele au cea mai mare importanta.o oarocaro gencralizare senzoriala-. ating cel mai înalt grad de generalitato şi sânt foarto aproape de concept.categorie de reprezonta-ri coprindo multo dotahi jar Însusirile caracteristice no se deta'soaza.de obiecte şi ~o baza acestora once nou exemplar poate fi recunoacot ca apartinind acelulaşi grup. dopa. reprezentdrile generale cuprind. cum sânt cole goometrice. acoasta. distingem reprezenta-ri individualo şi roprezenta-ri generale.

mai tirzio. modelole matorlalo sânt onolo din niljloacelo care pot fi foloaite În ~coala. 1. cole care roflocta. apar.de j. . obiectul. sânt.reflocta. trobolo special sprijinita. adică. la rindul lor. imaginile reproductive cinotico şi de transformaro sânt poaibile incepind cu virsta de 7-8 ani.obioctole sau fenomonelo percopute anterior. imaginile anticipative sânt molt mai complexo.la mi~ca-n sati schimba-ri care inca. care reflectaobiectul În nemi5caro.(roprozontari ale roprezonta-ri 1maginaşiei).s-ar putea alungi sau turti.(roprozenta-ri litorarc. dacă. plaget 5~ colaboratoni sa-i. sânt rozultatul intorvontiei operaţillor gindiril şi procedeelor imaginaşioi. oxemplu.comparaşi porceptla cu reprezentarea.formarea lor. de asemonea.a~ozata. reprezonta-ri volontare). a~a cum se vode o bila.no ao fost percopoto.În jorol virstei de 7-8 ani. i6'torico. roatogolirea bibi. acoate ovoca-ri pot fi foarte simple. geografico etc.pentro a le dozvolta (modolol transmiterii infloxolol norvoa.schimba-rile p0 care b-a suforit. ele se rofora. momorioi. dacă.mi5carea au fost numite cinetice. ofectiv.bila ar fi din plastilina. sânt dooaobit de importante în activitatea mentala. imaginile reproductive ovoca. În cazol discutat.p0 suprafata unei mese. modelol misca-ni pla-cilor toctonice otc~) alto criterli foloaite în clasificarea rcprozonta-rilor slat: tipul de activita4o ~n care se integroaza. cum sânt cole denumite statice. prezonta sau absonta ifitontiol 'şi a ofortobi volontar (reprozon la-ri involontare. a~e procesul psiişic mai dupăcomplex în care se intogroaza. cinetice şi de transformare. se numeso de transformare.).

iar dacă subiectul gânditor se afla în astfel de relaţie. de aceea. actele intelectuale. el îşi va mijloci raporturile perceptive prin . intelectul şi procesele cognitive superioare intelectul desemnează un sistem de relaţii. relaţiile perceptive directe nu sânt obligatorii. generic ce nu poate fi circumscris la un fapt singular. depăşind raporturile de hic et nunc.cum mintalo. urzind de proprietăţi specifice ale creierului uman şi realizându-se (construindu-se) numai prin modelare culturală şi integrare socioculturala.hic et nunc" (aici şi acum) în raport direct. activităţii şi procese psihice superioare (inteligenţă. prezintă caracteristici şi un conţinut generic şi prin aceasta sânt mijlocite. memorie.faţă în faşă". modelele informaţionale de nivel intelectua1 au întotdeauna un conţinut categorlal. depăşind experienţa senzoriala.. dar bazându-se pe ea. actele senzoriomotorii ne furnizează prin senzaţii şi percepţii informaţii concrete. nemijiocit. gândire.? se realizoazaintuitiva schom'~tizar'oa (şig~ativa) 'şi g~~o'~a1iza'ro'a În imaginlie 3.2. sistem ce se constituie şi funcţionează plenar la nivel uman. imaginaţie. gÂndirea 1. însa. intuitive despre obiecte şi fenomene singulare cu care suntem . limbaj). de co roprezentarile goneralo stşi~ consider' ate ca fiind somi-conceptel procesele cognitive superioare vii.. subiectu1 uman şi obiectele sau fenomenele concrete pe care le percepe sânt în re1aţie de .

despre care se formulează ipoteze. intelectul ajunge la noţiuni sau idei care sânt tot mai abstracte dar au o larga sfera de cuprindere după nivelul lor de generalitate (ilustraţive fiind clasificările din fizică. prcl~rlt. într-un for szlbiectiv. idei. spatiotemporar şi dispune de o relativa autonomie fa~ de acesta. le va interpreta etc. cum se spune.ţin~e. spre dcoaebire de timp~tl fizic ce se sczirge ireversibil. dar activitatea intelectuală nu se refera numai la real ci şi la poaibil. plin alte modele culturale. relaţiile intelectuale sânt mijlocite prin limbaj şi alte sisteme de semne. Ţin~pzil ~ este reversibil şi anticipativ.în minte". în raport cu preocupar~~e cie moment ale subioctului şi totodata se formuleaza previziuni asupr~ viitorului imodiat sau indopartat. uneori. i~te1~ctui presupupic o arlami' a înşipu~are şi ~ a co~or t:ci djrflcllsili'ili ale tinipulşi: trec~~. vutor. stadjile dezvoltarii intelectuale strabatute de copil . chimie. din s~o~ui memorici1 slat actulaiizate selectiv imagini. cunoa. prin cunoştinţele acumulate de memorie şi reactualizate selectiv. personal. verbale.semnificaţii antrenate de denumiri. univoc. combinaţiile de idei şi imagini ducând şi la ficţiuni sau utopii. . se proiocteaza vutorul şi se planifica activitatea po care subiectul urmoaza sa o desfasoare. şi toato acestea se desfasoara pe un plam ~emtal sau.. uzual. care este supraordonat cirnpului sonsorlal. Îndepărtându-se de imagini1e intuitive (reprezentările se situează pe o treapta intermediara). biologie). prim datele experienţei personale etc. va atribui imaginilor un înţeles.

edificiul intelectual. şi aco~odarea. care presupune o restructurare a modelelor de cunoaştere. eficientă la situaţii noi.ei. în acţiunea senzoriomotorie. investigaţie etc. În forma ei primara aceasta presupune ca o reacţie să devină semnal . evoluând astfel de la simpin la complex. transformare experienţei interacţiunea. se caracterizează prin trecerea c~e la nivelul reflexelor neconditionate ale copilului (exemplu: cele de orientare. dar depaşindu-le pe acestea. depăşirea stani anterioare prin a procese de extensiune. a asimuani şi acomodaril.) la organizarea unor acţiuni senzoriomotoni coerente. la rindul ei. fiind poaibile s1 asimilari ale aşim~laşilor. a~aptarea este rezultatul interdependen~ei a doua compo nente: asişilarea de noi informaţii. inteligen~a izvoca~te din acşiune şi rezida. psihologla genetica (j. ca modalitate de coordonare a structurilor. reacţla circulară presupune o organizare în lanţ. realizeaza un nou echiiibru. la un nivel mai înalt. problematice. comprimare. plaget) abordează inte1igenţa ca formă superioara de adaptare optima. fiecare stadiu al dezvoltării intelectuale dispune de organizare totala. cognitive. precum şi acomodări ale acomodărilor. constituindu-se în structuri global compiexe. intr-o prima faza. cuprinzând perioada de la o-2 ani. la elaborarea ~ iferentierea unor scheme de acţiune integrate într-un ansambl~ tot mai organizat. pe baza schemelor operatorii şi a experienşi cognitive de care dispune subiectul.de la na~tere şi pina la vi~sta de 18-20 ani ne permit sa în~elegem procesul constituini intelectului. primul stadiu. al inteligenţei senzoriomotoni. prin includerea achiziţiilor stadiului precedent. prin restructurarea dateioi expenen. sub aceasta forma.

următoarele stadii ale dezvoltării stadiului senzoriomotor se caracterizează prin expansiunea reacţiilor circulare. a urmări deprinderi motorii care 11 ajuta pe copil să intervină în amblanţă. stadiul reacţiilor circulare secundare. reacţiile circulare primare. şi acum se fixează astfel. modificând provocând în diverse prelungind. de răsucirea ei). prin asimilarea furctiona1~. întrucât copilul ajunge să subordoneze mijloacele scopurilor şi să .permanenţa obiectului). îndepărta obstacolele ce barează calea de realizare a acţiunii. prin tendinţa de a înlătura.. relativ a~ferentlae. dar nu se poate vorbi de sesizarea naturii obiective a relaţiilor cauzale. copilul fiind centrat asupra propriului sau corp. dar şi prin aplicarea schemelor la situaţii noi. orientarea în amblanţă devine mai obiectivă. cuprind scheme de ncşiuni. ce se formează în perioada 1-5 luni. prin asimilări şi acomodări reciproce ale schemelor. apucarea unei jucării este urmata de agitarea. realizează trecerea de la autocentrism la alocentrism (flaveli). acum se iveşte un început de percepţie a succesiunii şi de orientare după criterii de eficienta a propriilor acţiuni. ce intervine. pentru anumite impresiile. secundare şi tertinre. formându-se o schema globală mult mai adecvata obiectului sari evenimentului (exemplu: conduita de căutare a obiectului pierdut în locul unde fusese iniţlal . se constituie după luna a v-a. schemele feluri răspunsul stimulilor la acţiuni (exemplu: jucărla este scuturată pentru a percepe sunetele pe care le produce).pentru altă reacţie (exemplu: vederea unei persoane declanşează din partea copilului o reacţie vocala sau prinderea.

urmărind anumite scopuri prin combinarea varlata a schemelor mobile. în~ediate.). le poate înlocui în cadrul jocului prin acte simbolice (exemplu: băţul reprezintă calul. cuvântul şi propoziţla constituind mijloace de schematizare şi integrare. .. colecţii). reprezintă o perioadă de intensă dezvoltare. iar o data cu însuşirea cuvintelor şi a structurilor gramaticale. În acest stadiu se constituie operaţiile de seriere (ordonarea în sir crescător sau descrescător a elementelor unei mulţimi. a se~ncilizlirzl ~ co~unicani verbale. stadiul preoperaţional. progresul consta în faptul ca preşcolarul se eliberează parţlal de limitele anşiunilor motorii concrete. comportamentul copilului fiind orientat spre viitor. precum şi cele de clasificare. operaţie mult mai complexa. expansiunea simbolicii reprezentative. multiplicarea schemelor diferenţlate şi asimilate reciproc. o dată cu stocarea unor reprezent~n şi dobândirea unor semne ce pot simboliza obiecte. situat între 2 şi 7 ani. implicând interiorizarea acţiunilor. papu~a poate fi rind pe rând .. forma.recurgă la noi mijloace. acomodarea începe sa se prevaleze asupra asimilării şi să o comande pe aceasta. deoarece necesita gruparea elementelor asemănătoare unei alte mulţimi heterogene de obiecte.bunică etc. ultimul stadiu al perioadei inteligenţei senzoriomotorii se plasează în finalul celui de-al doilea an de vla~ ~ marchează trecerea spre etapele inteligentei sistematice. după diverse criterii (culoare. obiectele sânt schematizate reprezentativ în desen. după un an. gândirea 15 i sporeşte mult poaibilităţile de întindere şi repeziciune.fetiţa cea cuminte" sau .

În finalul perioadei preoperatorii.situat între 7 5i 12 ani . invarlanpa (exemj)lu: copilul apreclază ca fiind mai mare foiţa decât bastonaşul obţinut din aceeaşi cantitate de plastilina). gruparile care se constituie. cum ar fi permanenta. deşi cunoaşte o perioadă de intensa verbalizare şi organizare a limbajului. impoaibilitatea surprinderii unor raporturi.mărime. a turnani lichidului în vasul în care a fost iniţlal. copilul afirmând ca . sânt abstracte sj definesc o logica . fenomene inaccesibile simţurilor. aspectul ordinal 5i eel cardinal. luate în sine. rar. pot fi întâlnite şi cazuri de copii care realizează reversibilităţi prin compensare sau semireversibilitati exemplu: refacerea bilei de ~sa'ilina. apare conceptul de număr. se complica sj perfecţionează în acest stadiu. pe baza degajani. culoare.)... este tot atâtă) cuvintele copiilor preşco1ari nu poaedă decât semnificaţii semiconceptuale în forma unor reprezentări generale. prin coordonări. preşcolarul rămâne tributar ireversibilităţii perceptive. înregistrate pe cale perceptivă. structurile operatoni. manifestat ca impoaibilitate de a trece de aspectele de forma..se caracterizeaza prin aparitla grupanlor operaşionale care permit conceptualizari şi coordonari de conccpte. nimic nu s-a adăugat. funcţii etc. din generalizarea unor date rezulta situaţii concrete. stadiul opera pulor concrete . intuitive şi ele prefigurea~ grupul operatulor formale. fiind sintetizate serlatla şi clasificarea.îi la număr.nimic nu 5-d' luat. a unei grupări operaţionale noi care realizează asocierea cantitat.

ata de reversibilitatea prin inversiune. în rândul cărora clasificarea constituie operaţla principala. deci.. conservarea surprinderca invarlan+. este un icnomen caracteristic mintii omeneşti care poate. înmulţireîmparţire. în cadru1 cărora devine poaibila reversibilitatea.a.după cum observa plaget .. asociere-disociere ş. cantitatea nu s-a schimbat). operatule concrete. la finalul stadiului operaţiilor concrete se produce a . trecând de la o categorie la alta . fără desfa~ur. reversibilitatea prin inversiune (adunare-scădere. ani. capacitatea de efectuare în seas myers a drumului de la o operaţie la alta (exemplu: copilul preclază ca firul subtire din plastilina cir~tare~te tot atât cât bucata sferica iniţla1ă pentru că este . după cum se vede.d.~ei.tot atâtă.ari fizice. dcci a ceca ce c~te c(~'?~} cat şi idenlic în lu(rur~. sa se mişte simultan în sensuri opuse şi astfel sa .m.) se produce simultan. dar conţinutul lor ramine în buna masura concret. şi ramin~ detas. se bazează pe capacitatea de a coordona între ele operaşii~e gândirii. poarta asupra realităţii concrete sau asupra reprezentărilor şi efectuează conservările progresiv.uneori prin decalaje între deîn'enii de doi . copiii admit conservarea greutăţii şi materiei abla la către 11-12 9 ani recunoac conservarea volumului). deonrece poarta asupra obiectelor şi relaţiilor concrete dintre ele.conserve invarlantul" în con~eptuz care este întotdeau'na general. de a le grupa ~n sisteme unitare.calitativa (a ordinii şi claselor). există şi a reversibilitate prin reciprocitate (a este fratele lui b precum b este fratele lui a) care-şi întârzie constituirea în acest stadiu.trei ani (de la vârsta de 7-8 ani.

flumeraţie şi calcul. cea mai semnificaţivă construcţie intelectuală a acestui stadiu este" ~ ipotetico-deductiv.'4. se repllază asupra sa însăşi. în stadiul său superior care este denumit stadiul operaşi1or formale~ caracteristic pentru stadiul operaţiilor formale este faptul că subiectul nu se hmiteazi să acţioneze direct asupra obiectelor concrete (operaţii de clasificare. astfel încât se const~tuie la un nivel de integrare mai înalt. dincolo de .reorganizare a structurilor operatorii şi o ierarhizare a lor. În virtutea abstractizării constructive. aceasta În baza con~t.) printr-o astfel de coordonare a propoziţiilor (stadiul mai este denumit şi propoziţional) se trece de la operarea supra realului la operarea asupra poaibilului. manipuliri spatla-temporare). punere în relaţii.. discurs.. între 12-17 ani. ipoteza este enunţată verbal şi se judecă asupra consecinţelor ei poaibile (. raţionamente complexe).uirii grupului operaţional cu dublă şi intercorelată reversibilitate (prin inversiune şi prin reciprocitate) care. ci reuşeşte sa coordoneze (să regleze) propoziţiile (judecăţile) în unităţi mai mari (fraze. atunci". prin transferuri şi corelări. mecanismele de coordonare logica şi mate~a' i ca. a reconstrucţiei pe noi planuri. uzând de norme logice şi matematice.. inteligenţa (aici echivalentă cu gândirea) devine reflexivă... supraordonat. adolescentul este apt de gândire abstracta şi teoretică şi cu aceasta se ajunge la vârful construcţiei intelectuale. funcţionează ca o combincil orica.dacă. prin aceasti operare supraordonata ce se exercită ~supra altar şiruri operaţionale (cele concrete) controlând corectitudinea lor ca at~re (indiferent de conţinu~) intelectul trece treptat.

adincini şi oxtonsiunii cunoa~torii. dincolo de forma la conţinut. valorifica celelalte procese şi functiuni (percepţii ce devin observaţi. concluzii. până pe la 20 de ani. ~ an secolul noatru s-au marcat .). • ar fi o iluzie să afirmăm ca ştim totul despre gândirea omenească. dincolo de particular la ge~ner~1).în vederea progroaolor. sisteme cognitive închelate acestea reintră în circuit şi servesc ca baza sau mijloace pentru noi demersuri ale gândirii ce nu 'inceteazgi sa activeze şi sa se acomodeze la noi conţinuturi şi noi sarcini. zon'a7le.stat major" al sisternu1~. aparatul intelectual se construieşte în tot ce are el fundamental.i~ şi îşi urzeste planurile în baza unor raţionamente etc.z este defimitorie pemtr~t ~ ca szฃbicct ~ ~ ~c9ice.ndu-se larg.g~. comunicare verbala ce dobândeşte înţeles.. ~t apc~~nd la roa'~rse1e celorlalte proceso psihico . 2 gÂndirea ca proces psihic central desfăşun. de la o secvenţă la alta la anurnite' ~rodt~se: idei. suboi~de~jndi~-se normelor logice. dar şi în faptul ca instalindu-se ca un . în înşi m~1te fazo (disctirsivitate).care nu mai intervine un alt stadiu de dezvoltare. rat. l centralitatea ~~dirii consta nu nurnai în laptul ca ea antrenează toate celelalte di~pcni~şiiitati şi f~ lnct. gândirea imdepline~te în sistemu~ psi~şic itnlan un rol cent~al s. orientează conduce. procesualitatea gândirii duce.~u pi~wai rne~orie dar şi afectivitate şi voinţa .îi (pentru a trece dincolo de apa rente la esenţ. voinţa ce-şi precizează scopurile pe baza de predict.

sisteme. se construieşte un paralelipiped în care pe o dimensiune sunt date operaţiile. memorie. figur~). b0indşic 4 divergenta. modelul sistemului intelectual elaborat de guilford a îndeplinit şi îndeplineşte rolul unei veritabile matrici de descoperire. pe alta conţinuturi1e şi pe cea de-a trela produsele.gândire produse (unităţi conţinuturi (comport~men ~ ~lmşintic.fiecare celulă a acestui model (desemnează o anume capacitate care poate sa fie descrisă în termenii operaţici. testul pentru determinarea unela sau altela dintre capacităţile intelectuale trebuie să ne dea aceleaşi trei caracteristici". p. îi.unele progrese.şi (după j. În ansamblu. imp1~c~t.. În . 6 clase.. asemenea tabelului elementelor periodice al lui mendeleev. considerate simultan. ~uiifo~d). după c~e trei criterii ara tate. ario~e cite 5 operaţii ~eva1uar~. fig. ~m~~oiie. sânt. şi 'u~ structurj'~ intcio~tu:.~forn~şiri. prin modelul tridmensional al intelectu1ui. p qui1~ord prezentare sistemică a psihologiei gândirii şi factorilor. tran. cogniţie) c(~vq1'~c~t5.ie cu altele este ori mod unic de imbinare a unei operaşii cu ori conţinut şi cu ori produs. j. îi). rezultatele lui guilford sânt impresionante pentru ca duce la un model multifactorlal de clasificare a componentelor intelectului uman. acestela (v. cum sânt cele schiţate ceva mai sus cu privire la stadiile dezvoltării intelectuale. c~q)ntinutului şi produsului şi pentru lie care celulă în punctul ei de intersect. guilford consemnează: . 11). 11. nen~. iclat. psihologul american. din înmulţirea 5x4x6 rezultă 120 cubuleţe sau căsuţe. ca şi în cazul oricărula din procesele psihic~ trei categorii de f~ctori-com~oฝ fig.

care este gândirea.este relaţla.. ca şi în cazul claselor de obiecte-fenomene. le considerăm adecvat ca fiind determinative ginci. în sfârşi. iar pe cele privind determinarea. identificate prin testări speciale. suntem nevoiţi sa precizăm ce anume din lumea obiectiva se reflecta informaţional în planul intelectual subiectiv. judeca!ilor şi . le-am denumit relaţii categorlale. constantele did inu]titudinea obiectelor ~ fenomenelor care se divid în clase şi categorii considerăm. asemenea unor filoaofi germani. şi anume: 1) flexibilitatea (restructurarea sau schimbarea prompta a (iirec~ei). necesar finalizarea lucrubi intelectual. ne referim la re1aţiile obiective simple sau complexe. susşinuta conseevent de efort intelectualvoluntar. 2) fluiditatea sau cursivitatea. dacă faptele singulare fnu sânt obiect al gândirii ci ale proceselor senzoriale. 4) claborarea. ca şi în cazul determinanţilor de orice fel. iar după ultimele comunicări.imative im fornla conceptelor. extrage . cum sânt legile obiective.şi prel~creaza infornlat.te ca proce&ul caqmitiv de imsemm&tute cemtral(i în c~re. se apropie de 100. cu un anumit grad de esenţialitate ce exista real şi se impun gândirii. Încercând o definiţie a gândirii. prim imtermedi~l abstructizdrii şi generaliz~ri~ mi me~tale.momentul ronrepeni modelului se identificaseră circa 60 componente. numărul căsuţelor. guilford îi identifică patru caracteristici de ansamblu ale funcţionării sale. referindu-se la desfăşurarea globala a principalului proces intelectual. atunci ne întrebăm ce reprezintă invarlanţii. 3) originalitatea ca manifestare a unui stil cognitiv orientat spre nou şi degajat de ceea ce este uzual şi banal şi.~pre şi determ.îi dc. şines. faptul unificator.

şi deoaebiri între obiecte. la nivelul percepţiei se constata diferenţieri (de forme. 'ategoni de fapte: 1) sistemele opera~oi}oie de nivel gândirea se defines te. astfel încât el sa stabilească asemănări.iu i dar nu şi separări. În aceasta reorganizare se uzează de reguli sintactice. şire. se vede ca regulile simbolismului verbal se răsfrâng asupra felului cum se operează în minte chiar cu un materlal concret. în minte. cu deoae. gusturi etc. disocieri şi reasocieri ~cfl{:-u a compune o alta structura. rupte şi disparate. şi anume înţelegerea ca decodificare semantica şi 4) rezolvarea de probleme ca domeniu de realizare performanţlală a proceselor gândirii. omul. . segmentări. În toata activitatea psihica partişipa o~ucrat. 3.îi de analiza şi sinteza. culori.) 5şi structurari ai( in ~ pg. de la cea mai frageda vârsta. într-o alta organizare. 2. se raportează ~ lumea concreta. ale unui întreg. 3) latura funcţională pcrm&în~t(~ a gindirli. tonuri acustice. fenomene. modalitati de operare a gindjrii 1. şi apoi de reunire a lor. numai la nivelul intelectual sânt poaibile astfel de operaţii (analogice celor practice şi reproducându-le pe acestea) de descompunere a întregului în parţi ca şi cum ar fi tălate.iul gindini.uzind de capacitatea discriminativă şi reconstitutiva a actelor de analiză şi sinteza intelectivă. analiza şi sinteză superioara. aceasta întrucât aici analiza şi sinteza se fac cu mijloace verbale ce permit segregări. . uneori intr-o alta ordine. este necesar să ne referim. 2) natura conceptului ca uflişi forrnarea concepte]or prîntrun proces de $flv~~ ~are. după o alta schema.

tate majora. la baza oricarni proces de cunoa~tere sta coimpai~tici ca (1etcin~'nare a asemanarilor sl deoae))irilor.altfel" sânt o~~l:. ce funcţiuni îndeplinesc şi cum se teaga părţile între ele. la clasificări în cercuri tot mai largi. este mai puţin importanta decât sinteza ciorofitlana. ne interesează.. am văzut cum prin analiză. n prodacerea anamitor . ce criteriw... caldura.rime. abstrctctiz(~recl este o forma supenoara de analiza. ferma frunzelor. greutate. un cr]•terişi cla:formşilat este o norma a logicii. ce se produce în frunze în conditii de lumina.). aceeaşi însemnătate tuturor componentelor şi însuşirilor. la nivel mai înalt sc apeleaz:1 la raţionamentele de analogie.~tiuni ce intervin de timpuriu. dc pilda. însuşiri. caracteristica.. umiditate şi media aerlan. jar instructla uzeaza pe larg de cornu şi ~tşi ajungând la ample clasificări. înţelegem. ce e .' 1 epuizat sc poate trece la un alt criteriu pentru a realiza o cornpşiraţic sistomica.îi care a~ o i~~se'mna.. descriem ceva ci sa. utili tate etc. de ceea. i~ urmare.rti.. analiza devine selecti tiva.. efectuarea cornnaraţici după. cu cele din jur. pentru o specie de plante. În acest scop. ţinând seama de un anurnit criterii ~ (culoare. nu acordă. stabilindu-se clase sau categorii de pa.la fel" şi ce e . tot aşa colorittil petalelor este mai puţin important decât funcţiile pe care le îndeplinesc florile în înmulţirea plantelor prin s~şint~ etc. desigur o data. se recurge.situatil. mă. 3. descompunem un obiect sau fenomen în părţi componente. s{a'şilirn în ce relaţii se afla. funct. sa ne explicam un fenomen san altul. deci nşi dear sa. forma.

". . prin eliminare.a face abstracţie de. operaţiile de abstractizare progresează. prin retenţie şi negativ. impalpabile. profesiune s. În acetaşi tinip'. termenul de abstract desemnează relaţii şi însuşiri care sifit ascunse.a.). la încrengături şi regnuri. abstracţie făcând de vârstă. pet ti detas ate din complexele concrete ale unora san altora dintre mine:-a~e (p latra. ignorare.tcq:- .ent:-ฝ ca. şi.a.m. În abstracţie. astfel. deşi sânt foarte importante.{. pentra ca numai în 'şinte acele insa~în. cam este în clasificarea bio1ogic. de exemplu: toţi sânt oameni şi au aceleaşi drepturi. este un fapt esenţial. În limbajul curent. ce duce de la specie la genuri. la construcţii . limbajul curent se referă şi la latura negativă a abstracţiunii. gaz.. trecere în plan secundar. etc. selectivitatea operează pozitiv.fenomene. aşa. în construcţla pe verticala a intelectului uman procesele de abstractizare nu se aplică numai concretului . metal.ci şi unor serii de abstracţiuni subordonate. trebuje tinat seama de faptul ca.... abstractizarea desemneaza gpera{la de extragere într-o mulţime a ceea ce' este un fel de factor comun. în cele mai varlate forme. ceea ce este invarlant nu jese cu u5 urinta. dar nu exista ca abstracţiuni fiu:-c decât în mintea omului. întrucât caracterizează o categorie de oişiecte şi fenomene. abstracţiuni ale abstracţiunilor.d. apartenenţă etnică. sex.) t6t mai ir~alte la:. analiza abstractiva se orientează pe ve:-şica]a. mineralele exista în cele mai varlate forme anorganice. în evidenta şi se prezintă. prin expresla . ajung până. de la varlakil la grade de invarlan~~~ (constant a.. ceea ce" a' fost abstract se exprimă intr-o noţiune sau idee. se realizează.

e condensate informaţionale ca valabilitate generală. a generalizării. când se stabileşte mulţimea indefinita. pent~a ca ele. generale. opps. şi fenomene~ aceasta este latura intensiva.istice pentra 'o 'aflumita boala. ce reprezintă demersuri descendente ale gândirii de la.esuturi generalizarea este prezenta şi atunci când un caz particular este raportat la un inte~rator ver~al superior şi se afirma ca. 'generalizarea este ope'raţla de trecere de la~ individual concret la' g"eneral sau categorlal..' ~bstract la coricret şi de 'la ~general la particular.cticc. simptomele' ce apar în citeva cazuri de imbolnaviri "sânt '~c'o'nsider'ate a fi"' c~ar'actet'.?stractiza. o clasă sau o categoric de obiecte.e a1.li~~re~ este o operaţie predominant sintetica. esenţiale. a generalizării. în genere.abstracte (întrucât se dovedesc comune. deductive şi inductive. raţionamentelor. se. totodată.) sânt reunite intr~~în model informaţional menit sa. a obiectelor care corespund notelor definitorii ale categorici la care s-a ajuns. În acest plan sânt discutate în logica. în unitate ca generalizările şi uzeaza d. realizează. schemele.rii şi generalizării sânt operatule de concret~c :-e sa'u' particularizare. ceea ce se con~lata. se manifestă. ge. definească. şi latura extepsivă. prin exanien mici~~scopic şi analiza cv'imica la un tesut ce1u~ar se dd ca ~tn•but gener~l al acelei categorii de t. me r'a. 4. însuşirile . sau relaţiile .

rata şi gisca sânt pasari aevatice.ate de mult timp. care a'~ ~"~{is sa. c i~tcrz'jn s~~ccc8. inductivdeductive). ~ 'nod sc operează în orice adunare sau scădere. înmulţire. ca.rn..1 chiar în dii~erite varlante rc~ În a cle finale 1i~ ci nesi~ure.de exemplu un corp este oval. dimpotrivă. abstr&ictiv-concretizatoare.a. cşi în mod sistematic alla în epoca noastră.d. operaţiile deserise apar în cupluri şi blocuri interacţioflis le (analitico-sintetice. de orientare ~ctivnre a ~~nc'~f. a gândirii omeneşti. sunt modalităţi de ir~cilu~rt~lni intelectual iii genere. aeon sta algoritmica şi euristica ca.a modulul cum se va opera în continu~re. generalizant-particularizatoare.io~2ci~d stc(n(]ardizat(& ce se exprima printr-o rc(j~f jcix j~~( ~ o anume ~ celelalte. ca la elevii buni pre. de lucru cons~ruipdu-se . În ~ cu sorcina .mişcă simultan în toate sensurile. de lucru. În realitate. sformule şi dirc partlala. împărţire ~ extragere a rădăcinii pătrate etc. 4..~) pin(~ se ajitrige ~ci indeplirşirea respectivei sarcini. sunt serii strict ordonate de opera şii. comparaţive. q ~ operat. pro au o eficient Într'~~~} ~umit sens fşij s~~urant. proprietatea de a opera simultan ~n sensuri opuse fiind proprielatea specifica. sau oşit?flit1 a fost cie ~at în urmă cu o mie de ani în matematici. fie ~ pcntru ca.ga~'rea temelor arc prioritate asupra jocurilor s. în organizarea operaţiilor intelectuale intervin (slrateşii) d]pşi~ผ l1mde sânt forşile definibi.. astfel incit gândirea se .din meră 5.

totuşi un ansamblu de algoritmi specifici. În gramatica..~onc~le plastice şi deschise de tipul întrebării şi punerii de noi probleme. economic. conducere. s-a ivit necesitatea ca sa. ca. sa constatat.cqn~ dn~ nu totul poate fi automatizat şi inscris intr-~n program definitiv. se evident. În nnsam~)1u. agrotelinica. la baza calculatoardor dectr~~~~ฝc sânt al~~oşitmii conform carora se organizează. algoritmizate şi În. euristica este disciplina ce reimeste proccuce~e menite sct cond~c~ ici descoperire şi invenţie.. . şi prognoza. 1~ giecare domenin se descopera.şiva. medicina.creierilor"' electronici pentru i}iva. a1~or~tmii sânt puşi în evidenţă. şi propuşi spre învăţare şi e~~~saฃ'~e ca atare. pu nerea în evidenta şi exersarea şi}or algoritm este necesara pentru optimizarea învăţării şi antrenarea în rezolvarea de probleme.. circuitele sau se coฝs~ruicsc.iez~ algoritmil din di. nu pe tot cuprînsul lor. din manualele clcn~entare. mai poate uneori apela la o altă regula. În matematici. etc. în biologie. ~~fit deprinderi complexe. când s-a propus utilizarea . care şi ca la i' ci este un standard operaţional. diagnoza. a îndoielii faţă. alcătuind o algoritmica. În scoppi constrişiri~ de programe s-au detasat algpritmi În explorarea perce~. procedeele euristice sunt sisteme opercit. sta~ ti~tic~ etc. cu acest prilej. pro~ramele..tnre de orice fel.în~~ şi disciplinele tehnice sânt susceptibile de a fi.'erse alte domenii ale ştiinţei. încă. a explorării şi ipotezei. de ceea ce se considera adevărat sau valabil şi a contrazicerilor parţlale sau integrale. sti.. practice. traduceri.regula. examinare. şi activităţil. .

trebuie însa arătat ca. o descoperire geologica. la fapte şi legi obiective descoperite anterior şi care intra într-o noua combinaţie. la rândul ei. în care se admit diverse varlante şi soluţii. o data verificate şi completate.. descoperirile şi invenlijie şunt strâns legate. În orice activitate intelectuala. . noŢiunile şi formarea lor din toate cele expuse până acum rezulta că. noţiunea sau conceptul.) până în reducţie în absurd. uneori supoziţiile şi modelările euristice se abat de la rigurozitatea logica.alb-negru".. invenţla. tehnică şi experimentala. se lansează apoi în combinatorici din cele mai complexe.euristica nu rămâne la gândirea de tip . 5. de ordin fiziologic sau psihologic necesita . preferind inteligenţei cristalizate inteligenţa fluida..”da-nu”. explorând obiectul integral din anumite puncte de vedere (fizic. considerate a fi nu reciproc-exclusive ci complementare. procedeele euristice se transforma în algoritmi. se îmbină algoritmica şi euristica în proporţiile cerute de sarcina asumata. ci suscita producţla intelectuala divergenta. biologic etc.inventii" cel puţin în organizarea intelectuală. în consecinţă. iar la nivelul ei elementar euristica rezidă în alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi pentru subiect. de substanţă chimică sau relaţie fizica. ca unitate de baza a gândirii. prelungita cu fantezie şi apelând nu numai la deducţii ci şi la analogii. nu se poate face un inventar de procedee euristice decât în raport cu un domeniu sau altul. chimic. ca o construcţie artificlala originală apelează. consta dintr-o . inclusiv învăţarea şi rezolvarea de probleme. geografica. euristica.

poziţla noţiunii de gen cu cea a noţiunii de specie (pasare-ga. hidrogen-hidrocarburi-substanţă chimica).. iar altele urcând la niveluri mai înalte de abstracţiune până se pierde orice contact cu imaginile.la o clasa. într-un singur raport. oţelul se raportează. de exemplu. este ceea ce permite dezvoltarea cunoaşterii la nivel social-istoric şi face poaibila. subiectiv. conceptul sau noţiunea este trăită.nu este exprimata. rămânând în minte numai ideea. sau integrare de informaţii despre însuşirile generale şi esenţiale ale anumitor clase de obiecte. sa poată fi reprezentat printr-o piramidă a conceptelor.ina.. fiid un integrator categorlal.de fapte ale existenţei. dar se situează la diverse niveluri de generalitate (de exemplu: galben-culoare. în care dispoziţla integratorilor pe verticala este fixa şi absolut exacta (vezi fig.). la un anumit nivel de abstractizare: unele sânt mai aproplate de concret (dar niciodată reductibile la un concret singular). referitoare la . ca o semnificaţie ce se refera. (de exemplu.. care face parte din clasa metalelor. dar otelul. noţiunea este întotdeauna generală. privighetoarepasăre-fiinţă. prin factura ei. 12). desprinsa de orice conexiune intuitiva. un indicator unic ci în activarea unci soni de relaţii mt erconceptuale. aceasta a permis ca sistemul cognitiv global. inversezi. universal valabilă. fig.condensare s~ectiva.piramida conceptelor. la care a ajuns omenirea.oţel") ne seama ca. fenomene sau relaţii. tot aşa noţiunea se situează. înţelegerea şi cooperarea interumana. 12 . la fier. cu toate proprietăţile lui . este inadmisibil sa. când în minte desfăşurăm o anume semniheatie conceptuala.

atât de. restrictive. specifice copilului şi şcolarului. accentul trece pe modul de insortie în sistomul intelectual şi.a. inteh~ra. astfel fiecare conceptul se dezvolta.a adultului. zlate. susţină ca. ~oncopt apar~ ca un loc de intiluiro intro diverse dimensiuni conceptualo. . coordonare. nu sânt integral d~ structurato reconstruito şila nivelul abstractijior stuntifice.permanent atit de-a iungu~ virsbelqr. varlabila. însusiri locale.diverse sortimente de oţel cu irnportant. este fabricat. cit mai ales în procesul utiliza-ni sale ~ permite diferenşie4~ asociaşii. în oquceptele e~pir~ce p~rsis~ax trascz~~~?'i concrete. în gonoro prin expoflonta.. asa cum arata. dependento accidenta~e şi neesenţ. nu dispar total din activitatea intelectuala.ri succoaivo. la olico om.~ale.nu se poate rupe conceptul de judecată şi raţionamente pentru ca. dimpotriva-.ori de cite ori inccrc~~m o definiţie a unui concept facem trimiteri la alte concepte cu care se află ~ raporturi de subordonare. în stare naturală. saturat cu carbon şi alte substanţe. este coca ce i-a făcut pe logicieni să. p mare parte din c~~noatint.în construcţla de maşini etc. pe intemejerea opor~to:ie. totodată. pseudoconceptele şi conceptele potent~aio~ denumite şi coflccşi~o empirice sau cotidiene.m. nu exista.şi sc porฃoc~onoaza.e aro un caractgr ompiric. supraordonare. există.de duritate şi elasticitate. particulare. indiferent de vârstă-.

naturală. o noţiune empirica.cişirnoa. dacă. în schimb toate sânt puternic individualizate.tint. ~ se şidica la nivolul univorsalob'. pentru analize critice şi ilustra-ri. cognitiv. definiţii1or. precumpănitor inductiva.îi 5. ~otuşi conceptele empirice presimt cumva esenţa sau se apropie de ca pe cai ocolite.ele ompirice sânt limitat~ şi sa. acţional şi mai ales afectiv. fără să o scsizozo con~ti~nt. în acest cadru. tind sa.se raporteze explicit la realitate. în accepţiunea majora a ttiv~nt~lşi.. altele.poate fi exprimată printr-o definiţie sau caracterizata. sunt însă rigide şi conservatoare. permit intrarea în poaesla. prin aceasta. aceasta le conferă.' acestea citi )rin'd. cât priveşte noţiunea ştiinţifică-.ra-ca-cioaso în conţinut. ele fiind foarte personale.sumar. sub raport deductiv totuşi deducţla este implicată. cunoştinţele empirice servind.bază.. fa-ra-. cât priveşte conceptele stit~~~fi~e.maturizata.1eşita-tile realita-t. în conţinutul lor inipunind?1-se semnificaţla obiectiva a acestora: ele reflecta.iura'i~a~ de rnijlociri şi. pentru ca un concept sa se elaboreze este necesară o anume organizare a întregii activităţi intelectuale şi în particular fprm' area uflui suport operaţional pentru respectivul concept sau pentru . deci ci~ o precisa integrare în sistem. ci debutează cu o definiţie logică.de veridicitate şi utilitate.5.1 analogică-. unele dintre dc sânt fragile. o anumită. însusiri~c ~ ale obiectelor şi fenomenelor. acoasta se datoreşte capacităţii generaţiva şi discriminatorii a practicii~. d ar neimplinita. irn'p1i~a-' o p'.. conceptele empirice se inscrişi într-o logica. labile. specifice fiecărui individ.1 existentei. aceasta nu se finalizează.

a-ri i care pat fi ]atente şi srio1~+ane' sau con~tiente.valorile ad'eva. diverse forme 'ale inva-t. În genere. prin însuşirea limbii. noţiunile se formează. prin acumularea de experienţă în activitatea modelată social.~ se dobindesc prin inva-tare.sa. toate inc'usiv 5thnt.i.serla de concepte aproplate. . presupune cu deoaebire co~stitu.participe la viaţa sociala. . 'sa.îi adulte activi~tatea' de inva-tare indeplineste un rol ccnduca. sa. şi în dreptate ca-tre anumite obiective san con~~nut~ri curn este inva-tarea . cu ~deoaebire gândirea şi memerla.' sa.a subproceselor de abstractizare şi generalizare~ 6. prin comunicarea cu adulţii.ruk~] binelni şi frumesului. a piramidei conceptelor. sânt ~flsa. şi culturii procesul formării sistemelor de cunoştinţe.. cultura. organizate sistematic~ scolara-. invatarea cognitiva ~h dezvoit~qrea ~şişica.h'e(~sca. sc rapoi'tc~~ la' ccilalt. sa. profesla. şi la n' ct~ผ"ila'tgct orefesiop~a.a.numere şi' sa sacoteasca.irea progresiva. etc.şi ~n ccnstituiiea person aii~a.' sa-' se' ~opldu&a. copilul şi scolarul ifivat.tor 'şi ci ecisiv.scrie şi saciteasca. duna.'.2 6. cum sin. toate prece~le şi iunct.~rin 'inva-tare' s'e dab ndesc noi con'iportamente.t percepţia observaţiva-. imaginile repr~zenta-rii งi în' ansam~u irnaginatla. sa\7oi. 'pe de a parte acti:şitatea de~ inva-tare antreneaza. ~a..iile psibice. în condiţiile dezvoltării psihice. ' între procesele psihice şi inv'~~tare sânt raporturi 'de interdependenta-.t.me'ar.~a-.a. sj' implica.a'' etioneze în' c'&le 'mai d~ver'se mă' dun.

en modul în care ea se desfa-so~~ra ~n' 've' de' rca re'e'epta-rii.aee~tla trebuie sa. ci s.tivitatea. .' În' ~~01uti. trecând de la ~nie .a serie de cu ~oatinte 5i procedee de' tucrn pe care .san farmativa. ~şi$t. contribnie ~ modelarea. odată. mai ales în formele ci intensive. ifi va-tarea este în diverse grade gcneraţiva.jn cadrul inva-la.em psihic uman.area prqprie nu numai elort~li de' inva-. În gen.şiile san pracedeele' de 'lu'eru intelectual ade~vate. tare.te contiriutul dar~ impune totodata.sşi cans tructiva-.i modul ~cum şinveţi. 'ccn~un icate san demonstrate elevilar .elevii un toe. prin instruct e san pre'clare sânt.parte. de restructura.~ea. ~4e~ noi mijloace operatoni. structurarea~ chiar constituirea praceselor psihice intrucit nu numai ca-~ le imboga. prclucra. aeti~'iie în' t'e~etuatc pa'rcur'g citeva' etap~. voinţa şi atenţia.tare este h6ta-ritoare acţiunea cn mativatla 'şi able&ive'le s'an scqn~rite ci.area.rii 5i valarifiearii infarmatiildr.activitate pe care a desfa.te însu~~eascain mod activ. cn opcraf.motivatla şi afec. ~ee4tral revine invatani cog?1itive. se considera.~oara. este activitatea de asimilare san însusire ~a cu~oatintelar şi operaşiilor int.t. şi 2n mod special limba~ul.ri san organiza-ri~~ speciale în cadrul întregulni.' p~ntrn inva. ă 'ei. de aceea.eleetualc cerespunza-toare de canstituire a ~şinor sisteme cagnitiv~ şi 's'tru'etu'ri o'peraşionaje conforme cn obiectele de studiu. ea te important pentru dezvol. crc. dc aceca. pe de alta.rii scolare . ' ins' tructla şi inva-tarea uzeaza de mijlaaee intuitive sj verbale imbinate în' mod 'specific. ca.5i cons~ruirea. i]~1va-t.

a comparaţiei şi clasifica-ni.tiintei. a sistematiza-ni şi organiza-ni togice a gindini.nu dispune de inte~ratarul sau conceptul de numa-r.ional-cognitiv asimilat. 3. de asomenea. de aceea.se ajungata conceptul de numa-r ca o clasa. prin aplicarea denumirilor verbale şi trecerea de la calculul pe concret la calcutul . '.în minte".cu deoaebire de progresete eunoasteni conform exigen~etor s. form~rea ()~~~epttihii de n'i~~a-r 'potneste" de la observaţii şi 'manipulari ale i~ui'ti-' rn'~~or de ~.. intra-. la rcpre'zetita-ri. pentru ca în finat sa.~ene.în tega-tura. programatic. et inca.contribuje şi se sprijina.ror b~r upa-ri de unita-ti. tnva-t.un prescolar doar spune 1. 2. dar nu poate socoti elementar. 'la f6rmula-ri ver'~1e pentru ~a în' final. în sarcina inva-la-ni cognitive. trece la observarea şi reprezentarea a ceca ce este rnai mutt ~:i mai puşip.toare. prin construirea serijior cresca-toare sau descresca...iech omo. abstractiza-ni şi generaliza-ni. aceleaşi probleme se ridica.a-rii scotare. intrucit aceasta se ocupa.'$rin' 'preseurta-ri şi ~s'chematizari. trecerea de la conceptele empirice la cele stuntifice. se poate inva-la ceva pentr~ a reproduce oral san în scris prin cuvinte fa-ra. a a~c'oritrnicii şi euristicii. d aca.este potrivnicasuperficlalita-tii şi forn:~atisrnutui. 4 . sa se interla~ ajungi~d~ la' modele mintale' abstra'et~ şi g'en'erat~zate.pe dezvoltarea analizel şi sintezei.a fi .~xterne. în cadrul inva. inva-tarea cognitiva. cl ericare alt concept. pormarea conceptetor şi a sistemelor de concepte la care ne-am referit ceva mai sus face parte din inva-tarea cognitiva-. '~mă'terlate obse'rvabile.de scheme foarte g~enerate ce se aplicaabsoint orica.area cognitiva. În centrul preocupa-rilor inva-la-ni cognitive este conynutul informat.t.

la acţiunile de memorare şi la controlul temeinicici sta-pinini tui. prioritate.cunoştinţe fragmentare şi chiar defect'uoase. pentru a îi reproduse apoi.a stapini sistemul de idei corespunza-tor. fa-ra.cu int. acestea sânt în inva-tarea cognitiva.se treaca.aiba. în genere.esenţiale.şi aprofundata. prin apelul la euristica. memorarea cunoştinţelor.intuetate.a materlalulni supus studiulni şi propune cultivarea inteligentei.inva-tare a cognitiva.este solidara.şi fecunda. an fost inva-tate cuvintele iar nu semnificatute notionate asociate ~or.a cunoştinţelor stuntifice ci mdc spre dezvoltarea lor consecventa.elegerea integrala. este de aceea necesar ca i'n ciuda unor practici defectuoase ale inva-la. se poate ajunge la performante creşitive.invete formal şi sa.strategie a inva-la-ni cognitive este problematizarea (prezentarea unor materlale în forrna probtemelor) şi. sa.rii scolare sa.se clarifice problemele.fie bine şi sistematic înţeles materlalul ~ reformulat personal pentru ca apoi sa. cu deoaebire. în principal sa. desi strict necesara-.nu se limiteaza.fixeze şi retina.înţeles bine şi corect.se organizeze invatarea astfel :~ncit sa.se acorde inva-la-rii cognitive. nn trebnie sa. activitatea de rezolvare a problemelor. pentrn ca.şi valorificarea tor aplicativa-.numai la însusirea corecta. când inva-tarea începe şi sc reduce la memorare. . cea mai activa.este concentratapc gândire şi pe toate poaibitita-tile ei. în senisul ca-.riscul ca elevul sa. tocmai de aceea inva-tarea cognitiva. or. semnificatule conceptuale. inva-tarea cognitiva. exista. În caz contrar.

esenşi~~ este modut în care se conjuga.de cea de-a dou.e1or preatabite handicapeaza..7. fenomex~eior şi actinnitor cu care se intiîneste.decodifici. este până. a combina cunoa'tintele ce te 'avem pentrn a surprinde exac semnificaţla acestor noi date. nn poţi intelege vorbirea san textul în acea limba.sa~ ~na etectrica-. omul desprinde semnificatlile o biectelor.nu dispni în prealabit de cunoştinţe s'. descoperirea unei cauze. noul't prima indeptinind rolut de cod fata. intelegerea nu este poaibila.m ca. o fşi('e sa şie superfiyata-. se opreste motorut automobilului cu c~'ire ca. de benzina.informaţla stocata. a unor interdependente detas~re~4 prin cipiulni functional san cnno~tint. ~'ientiona. f (~ra.1a-torirn şi dşipa. vecie~ un obiect în deptasare şi la un moment dat declara.. stra. 'p entru ca intelegerea sa. aceasta se realizeaza. dacă. şi din punctul de vedere at trieni noilor informaţii.se realizeze adecvat.~na.elegerea. int.şi în sistemut noatrn de cunoştinţe un echivalent pentrn da'tele noi şi fa-ra. este necesar s~ inter vina. aceea ca. ce facem unete verifica-ri conchidem ca. cu informaţi~..ace~ obicฝ. suficienta falsa-.a.gindini. ele pot avea ca obiectiv: o simjd~c~ ide~ tificare.a ga. a5. dect.san chiar . inŢelegerea datorita.t este un tren.a cum neavind cunoştinţe intr-o timba. fragmentara.m faptul ca sarc~ nile de în~etegere sânt varlate. de aici priw:~ constatare.prin rapor~tarc-'&' noilor infotmatii la fondul de cunoatin~c asinijla te şi sisteinutizate. o selectie atit în ce priveste activarea vechilor cunoştinţe.) şicien{e nu reu~e~ti sa.

rapid. de fiecare data-. astfel.ri a gindi îi în dependenta. treptat. necesi i efor turi ori~tiente.descope 1 mot vele ce sc ascund în spatele comportamentului unci persoane. trece de la decodificarea fragmentetor la cea a dimensiu şitor esenţiale ale fenomenului şi apoi la decodificarea integr~la (d~ structura. de gradul de dificultate (distanta între cunus intele ve ~ şi datete noi). sub dive~ sc un ghin 1.la existenta. spo?7. o 1 cdncti~ la minimum. ~~odul de intelegere corespunde unci speciatiza. geografici şi culturali.lผ"~ ~ b5 ~n studiul orica-rei discipline stuntifice intervine intelegerea discur-siva.un caracter specific. de anumite intcntn san pun e cic vedere. care . intelegerea poate fi ghidata. disc7irsiv. o situatie complexa.intete. dcwci~suriie şimt ฝie capa-la.ci princi put ct functionare a unni agregat tehuic şi ~lta este sa. intelegerea discursiva.t(l?) san prin i -un proces de durata. intelegerea se realizeaza. în dependenta. simplu. poate fi inteteasa. de sarcina...i ecoi~'~'nici. incluzind factori u lt\2ra.) finalmente producându-se o restructurare mintala5 . una este sa. astfel. înt~e~ere spo ~t~na.surprinderea unor corelatii strticturale i~t' c ien~~ me:qc san idei. În ansambln.se realizeaza.şi la cunoştinţele de psihologie. în cel dc-at doilea ~apeteaza.este rezultatut unei relative automatiza. i~ pr1m~~'~ 'caz s~nt suficiente cunoştinţele mecanice şi fizice.ri a explora-rito' ~~o~fl1 tive şi presupune o prescurtare a operatutor de decodificare.desfa-surat multifazic.

trebuie puse întreba-ri..îi.pe man. care este dch~fi~la-~ adesea. este larata-..prin mijloace cognitive.nu în-te1ec~ line". sa.. un sistcjn de întrebaşi asupra unci necunoacute.a practicii. a diverselor segmente ce sânt oferite.bariera-".le depa-seasca. biect 5 i lumea sa. când subiectul .uneori este esalonata. ceca ce nu este înţeles este de fapt o necnnoacuta-.. subiectul intimpina.se formuleze ipoteze. care apoi sa. fie în ordine pur intelectuala-. snccesiv. uneori chiar acţiun dificulta. 8. o structura.se restructureza formula-rile şi sa. elaborindu-şi planurile. problema reprezinta.rute în once domenin de activitate a omului.. o . pentru ca.numi este clar"). de 'probleme (chomsky). fie în ordinea complexa. . avem ifl vedere prohlemele apa. prin lcct. În aceste condit.obstaco~" cognitiv în relati ile dintre sn-.ti ea lui ci'cctiva. o .dificultate teoretica. rezolvarea problemelor gindind asupra situatul or. aceasta constituie domeniul performan~al de lncrn al gindini. dificultatea se prczinta. intervale cum sânt anji scolari. dircct ca o lacuna a cumoasteni.11 şi ~ecturi.elegerii dobindeste structura şinci rezolva-ri de probleme.. ceea ce este caracteristic pentru studiul stitutifi c îi constitnie faptul ca.san practica-". ca proces de rezo1~vare a proble'imelor. procesul int. problema apare deci ca un . În aceste conditii. cm't olstacole pe care se stra-dujest e sa.fie verificate. Înainte de problemaapare situatla problematica. se confrunta. intrucit intervin obstacole cognitive (.generaţiva. f~ecvent a par dificulta-ti în ce priveste pa-trunderea înţelesulni unor secmente din text şi mai ales apar dificulta-ti în ce ea ce priveste corelarea integrala.

uzuale nn sânt suficiente pentrn a acoperi lacuna din gândire.cinci 66 categorii de probleme: 1) reproductiv-necreative (cele care nn necesita.parte.. \j. strategii enristice de rezolvare. probiemele se clnsifica. ca o neconcordanta.u~ derners cognitiv creator. e bine speşificata.intr e mijloace şi scopuri. strategii al~oritmice).îi). ce pot fi rezolvate prin utilizarea strategulor algoritmice şi probleme slab def mite. necesarul de operat.:ntiite. mă-sura specifica-ni scopulni. . determinante. deci a sta-ni finale vizate.. ca şi dc'mersurile cognitive şi tcl?nice întreprinse în acest sco p.îi de transformare.gradul de structurare. rezulta.t. ce implica.în probleme bine definite. eategoni de problenie. fiind rezolvate prin modalita-ti sistematice.constata. explicitarea. situatla problematica. problenla apare. an mare grad cie ambignitate. între cerintele situatici pe de o parte şi poaibilita-tile subiectulni pe de alta.a.ca. după. şi se cere demonstrarea. coatureaza domeni~ll rezolvarii problemelor. cit şi sfirsitnr sânt slat) delimitate. 3) probleme euristic-creative <~~n carc atit inceputni.procedeele obi~. 2) demonstrutiv-expiicaşive san i~?. ca un obstacol cognitiv în relaţiile dintre 5?~-şi lum biect ea sa. ci doar o gândire reprodnctiva. ga-sirea cauzalita.ovativ-c?~eativc (probleme în care starea finala. din perspectiva cilerneticii. dcci. luind drept criteni: mă-sura specifica-ni datelor initlale din situatla problematica-.se manifesta. iar c&umarca sareinii de a depasi obstacolul. reitman propune o tipologie a problemelor. fapt ce solicita. dovedirca. de progres ca-tre solutie. În consecint.

sânt dificile.în ccl mai înalt grad capacita-tile cognitive). elevilor le sânt accesibile problemele în ordinea data. deoarcce once rezolvare ~~resupune o restructurare. adică.datele în acest scop.o predictie asupra lega-tuni p~oaibile între cunoacut şi necunoacut. 13 . însuficient conturate. deoarece presupune intelegerca conflictulni implicat şi definirea varlantelor 1)oai-bile de combinare a datelor. dar cn cea finala. ~ndata. succesul în ~a.sirea solutici. uneori chiar inaccesibile. aceasta.actuala-.pregateasca. acoperirea . mai bine specificata-). diver~ anton oferind descrieri varlate.. ~czolvarca problemci presu pune tran sformarea necunoacntci în cnnoacnta-.în reparcurgerea drnmnlni ca-tre un anumit ~)iectiv.în mai multe etape şi faze.este analitica-. asema-na-toare cu cele euristic-creative. dc felul cnm este pusa. în rezolvare trebuic sa. subiectul ce se angajeaza.paradigma rezolvani de probleme. procesul rezolntiv începe cu punerea problenici. dar cu starca inih ala. În cea fig. depa-şirea obstacolultii (vezi fi~. . în mare mascira-. 13).necunoacuta-). pe când cele slab definite.etapa. mai sus.problema depinde. pe o cale noua-.lacnnei co~nitivc". bine delirnitata-. esenţa acestor probleme consta. problemdc line conturate fiind mai accesibile lor.cu o cf~mnlare a ci ce implica. de reproicctare creativa.ce problema a fost sesizata-. (cn starea ifiiti[ala. conform tipologici de probleme studiate. tinind cont şi de conditule restrictive. faze~ e procesului rezolutiv. procesul rezolntiv sc desfa-soara. 5) probleme de opşi7nizare. 4) inventiv-creative (probleme tipice pentru creatla tehnica.

mind cn & nnmai nn obiect din cele trei pe care le ducca cn .cu diverse obicctc fa-ra.sintetic. atit asupra sointici ~e se va ob inc cit şi sa~pra procedeelor de rezolvare..~ttategii de rezolvare a pro b~cnielor considerind strate~la ca o orieri'arc ~eneraja. în caz de nereusita.e a problemei.exista.inca. sa. şi a nume: anticipativ-expl orutorii~ nticipativ-rczo~utive şi executive este important sa. se formuleaza. ncsupravc.traverseze riul cu.nu ra-minasingnri.ine (lupul. între~u1 proces rczo1n iv sc ~la .u. sc increaza. în contextul situ&. a ~şi~~+'cy.nca-rcata.trei catc~ori de ~trat eşii necesare orica.strategla optima.restrictii dar şi atribote dcschise.te orientezi în sensul ca.fic ~a-sita.foloaesti o relatie care este mas~~ata. dc pilda-.. e necesar deci sa.acolo intimpla-tor pentrn ~reutatca ci pnate fi aprinsa.a mă nimic de pe talacr.. şi se trecc la nitima etapa-. care pare sa. În cazul mai multor ~~rlant~ ~zoiutivc ipotetice se procedeaza.pe cela-lait mai ramine acolo. zbr~o enumera. cea executiva.şi consumincin-se prodnce efectul cerut. În once problema. problema se dovedeste insoinbila-.~a-scsti chela. dacă. poalailita-ti ce trebnie foloaite.a dov3a etapa-.duci . În a treja etapa. astfel incit cci care sânt incompatibili ~upul u capra san capra co varza) sa. se cere sadczechilil)rczi o la~anta' . dacă.~heat.[. q a~arca.rei rozol va-ri. tipica. de la punerca ~ro )iemci.este stratcgla rezointivaproblcmci binccnnoacute cu vina-torni ce trebuic sa. b.la testarca lor în vederea d~c~crşi vaintei optime.ipoteze. o inminare '~n sfcsnic. constitu]nq~j (~(lnj rc~o1?ltiv. capra şi varza).i nici '-~:~fl moment.ceca ce se transporta.a activita-tii rcz olutive.fie pusa.ici problematice.r]i ~ecti.

În farmacologie.la o cerinta. în ~~cct1~2) inginereas~a. cerceta-rile onco-'j'. claritatea rcznltatelor ob~nu'te. conditule ufici bune vtra tegii an în vedere economicitatea ei.r mic de incer-ca-ri. sensibilitatea diferentierilor reaşizate de ~ncerca-ri.categorii de necunoacute nii sc mai poate opera linlar. o strategic de succes devirie un principin ce se poate ~cnera]iza. care clasic opera cu substante chimice impotriva microl~or ~1 virusurilor. În cazul problemelor foarte complexe şi foarte slab structurate în arc atit starca initlala-. cit 5i cea finala. precum şi precizla. şi problema se fra~ o c 2)te 17 intr-o sumecicuic de snbprobleme. a~a s-a ju-~ t în secolul noatru în coamonantica-.strateşie. a unni mare numa-r de directii eronate. activitatea de rezolvare a problemelor no numai ca duce .sânt nespecificate şi real prowenla eslo redusa.şi tot a5a sc desfa-soara-.donaot)iccte şi i ci înapoi cite unul. cn o sin~ura. la cornbaterca mic'robilor prin atte microor~anisme 5i substante organice şi ast fel an proliferat antibioticele.îi re12)1 ~zin4 a varlante ce sânt furnizate de gindirca divergenta-. iar modelele de s~nt. în fizica şi tchnicfl e nucleare.între doua. dramatic.suspendata. s-a trecut. stratcşiitc valide permit climinarea. evitind incompatibilita-tile.ice san cele privind fla~elnl sida. prîntr-un numa. treptat integrini se solutii conver~entc şi acestea totn5i foarte complexe. în trci traversa-ri scoi~nl este atins. mai ales în urma descoperini penicilinci.

compatibilitatea socioafectiva.terea productivitat.~enece~z(~ ?7l(ll rile r~~şiutl. valorificarea potentlalulol individual. motivatla ~eestora.'t ")1 1nformaşional creseut (în cazol grupubi). col~borarea. deoarece .faci'litate socială de care dispoac ~upol şi care se exprima în cres. teea ce de~ermina blocaje intelectuale (datorate fixltatil functionale sao viscozlahi ~şintale). ace tendinţa de a sti~u1~ elortol fi~~rlir"îi '. decisive în restructurarea şi rezolvarea problem~or arata ca monca în crh~pd.y' ce 'li a.ue şi exerseal'~a coordona rile oplr~~~onric corcscunza-toare. ancl~za #tilfltiflca a ideilor noi..est fapt se explica prin efectul factorubi de . eficientei şi exaetitatil activitaşi desfasurate în echipa.la o acuşiu1are de experi~n~a spccifica. tn ce lea rezolvarli problemelor intervin uncle bariere subjective fufletionale. rezolvarea problemelor se face insa no numni individual ci şi în grup. intervin generalizari şi tran~feruri ce se inscriu în constituirea de capacit~ti rezolutive şi de aceea este corecta aprecierea rezolvarli de pr'obleme ca ori proces de invlltace". stabilirea unor interaeşiuni adeevate. dar are şi efecte formative din cele mai importan~c. poaibilitatea distrihuiril sarein~lor pe roluri.li. de atmoafera mai molt sau mai puţin favorabila etc. . ~ercetarile de psihologie sociala evidentlaza faptol ca obtinerea performanteicr în ~ezo1varea problemelor în grupul scolar depinde de nomarul membrilor. factorli ce infloenteaza superioritatea rezoivarli În grup a problemelor fata de rezolvarea ladividoa~a ţin de: potentlalni cprra{"l'~.

faceti din 9 cerculete a figora dopa modelul )at: ฝ) ฝ (ผ ผฝ ฝ Încercati sa uni ti aceste cerculete prin patro linji drepte. aţi reusit? explicati rum aţi rezolvat problema. evenimente) asernana-toare şi stabiliti deoaebirile dintre ele. ale~eti-va dona obiecte (fenomene. limbajul 1. comunicare şi cunoastere ky comnnicarea este un procoa de transmitcrc a unor infermatii. 2) codni. ce puteti spune dcspre modol de functionare al co~paraţici ca operaţic a gindirli? 3.schema. persoano cuprinde nrma-toarele componente: 1) emita-tornl.exerciti ~. evenimente) foarte diferite 51 stabiliti asemanarile dintre ele. cea mai simpla. 3) canalul stabiliti asemanarile şi deoaebirile dintre noţiunile empirce ~1 cele . limbajul ~. 2. comunicare şi cunoastere comunicarea este un proces de transmitere a unor informaţii.de comunicare între dona. viii. alegeti apoi doua obiecte (fenomene. cea mai simpla schema de comunicare între doua persoane cuprinde următoarele componente: 1) emiţătorul. stuntifice. 2) codul. 4) mcviii. 3) canalni de comunicare. fără sli i'idicati crelonul şi fără sa reveniti asupra acestor linii.

normele gramaticale şi corelaţiile cu activitatea cognitivă şi cu practica. codul este un sistem de semne prin care se semnifica ceva. limba este un produs al istoriei şi îndeplineşte funcţia de principal mijloc de comunicare în vlaţa şi activitatea sociala. 4) mesajul. se realizează la om (în ipoteza lui de homo lonquens sau vorbitor) cu ajutorul acelui vast şi complicat sistem de coduri care este limba. limba este un obiect de studiu pentru lingvistica. întrucât presupune semnificaţii de nivel conceptual. nu este aici locul pentru a trata rolul esenţial ce revine limbii în societate. adică se receptează sau transmite un mesaj informaţional.de comunicare. obiectul de studiu al psihologiei este limbajul ca activitate de comunicare în tratarea unei teme sau precizarea unor . se face o distincţie între semnalizarea senzoriala şi semnalizarea intelectivă sau semantica. lingvistica moderna a fost nevoita să includă în sfera ei de preocupări şi unele fenomene psihice de care limba este indisolubil legată. ocupându-se de limba vie în foloairea ei concretă. dialogul (comunicarea directa dintre doua persoane) presupune un schimb de mesaje şi deseori cooperarea informaţii.receptor se schimbă alternativ. Într-un dialog.psiholingvistica. În orice proces comunicaţiona1 se recurge la coduri de diverse tipuri. cultura şi existenţa interumană. aceasta din urma. rolurile de emiţător şi de destinatar . urmărindu-se inventarul lexical. 5)) receptorul sau destinatarul. astfel s-a născut o disciplină nouă . 6) conexiunea inversă de la destinatar la emiţător.

inde~s?bi diafragma în fluxul aerlan inspirat sau expirat intervenind varlatii şi dir?. b) uparatul fonator. se învaţă şi sistematizează prin nenumărate exersări.i sistemul muscular aferent acestuja. mentionam cu titlu exemplificativ mecanismele vorbini. psihologla urmăreşte procesul însuşirii limbii în condiţii concrete. În acestea. c) componentele dinamice de rezonanta din cavitatea nazala s'i bucata. realizat prin intermediul limbii şi al tuturor resurselor ei. relevă formele şi stadiile la care se ajunge şi semnalează dificultăţile întimpinate şi modul de depăşire a lor în perfecţionarea vorbirii şi în însuşirea scris-cititului. deoaebit aprofundat de al important este studiul tot mai şi agregatului neuroaomatic psihofiziologic al vorbini şi scris-cititului.~dcic vocale fixate în laringe). constind din aparatul respirator . un rol important revine auzuiui . precum se ştie vorbirea este o activitate comunicativa ce se însuşeşte treptat. distingind trei seni de elemente: a) componentele energetice. naturală şi concreta a limbajului este vorbirea (limbajul oral).interumană. experienţe ce debutează în copilărie şi se extind pe parcursul întregii vieţi. mu~chiul limbli (ca modulator) şi buzele adopt~ ~ necesare pentru a emite un sunet sau altul dintre consoane şi vocal~ În vorbire. În competenţa psihologiei intra şi fenomenul limbajului intern.'tionf~ri care concur ja mociularea fonatiel. forma de baza. constind din co:~.

a.şi cognitiv se instituje un rcipo~t de unitcte. În aceste ani cerebrale.. luind timbajul ca un proces comunication~'i. periferic al vorbini. limbajul ($j gândirea sânt strins legate şi se interconditioneaza. liฝ)a~~. dc aitfel. În consecinta. semantic. toate acestea nu reprezinta insa decât comp r timentul exccutiv şi receptiv. este un wesaj. *&ct asa este tegat şi conceptul de judecata.fonematic care este legat de 1 zusirea limbajului (prin imitatie) şi tndeplincste un rol important în controlul şi ~ordon area pronuntani cuvintelor. sau cornunica. normele gramaticale şi normele togicii formate sânt se]idare şi simetrico. iar vorbirca fără intc1ics sa'u conşinut cognitiv este o simpla forma fără conţinut. şi asa cum este tegat cuvintul de propozitiune. care regizeaza limbajul.) prin care vorbirea 5i scrierea se proiecteaza. dcşi nu sânt feriornene identice. . se reg~scs mele de elaborare a gindini. la un nivel evol ~ __ se poate gindi fără mijloacele timbajului. în sistemut psihic uman.l indeplineste. dcci un continşit informaţional. mult mai importante ( ~r m pu~în cunoacute) sânt neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din a~~~ul sc zuni lui sylvius s. de attfcl şi timbajut are o latura semantic(~ şi fiecare cuvint are o semnificaţie principala' şi m~~e alte sensuri secundare. se dccl se regleaza. între comşişic~t~enal . a. trebuic sa precizc~m ca ceea ce sc transmite. este ~n fel de ~x u~ sistemulni psihic care face poaibit fenomenul de conşiint. un rot deoaebit de important.

. de integrare. fe~ mene.prin termediul acestei functii.e-rare a gindini. investigarea cunoa.. faciliteaza şi mediaza operatule de gencralix :e ~ abstractizare.îi de cunoastere. semnificaţie formularile verbale sânt garantla memorici de durata. caracteristic acestei functii este directivarea şi fix~~c:~ rezultatelor activitat. functla simboşic-rcprezentutivci.vehiculatoarc" de imagini. de asemenea. 2. În at doilea r?. prin verbalizare. În combinalorica imaginativa. s(~ ne referim la multiplele functiuni pe care ti~ฝ~2 jul te indepline~te. relatii prin formule verbale sau alte semne. de substituire a unor obiecte. funcliu cognitiva. dcci. limbajul . \~crbalizarea este aceca care permite definirea motiv~or şi departajarc(~ d~2-tre motive şi scopuri.tintelor.percept.iile 5 i reprezenta rile dobindesc. functiile limbajului functi~ de coinzimicure sau de transferare a unui conţinut de ~a' o persoana la alta. re. va trebui. conceptualizare 5i în cencre de e1~~~.nd. insaşi voinţa apare ca un proces de autoregla \orbat. laşi şi permite explorarea şi şi imbogatirea clarificarea . cuvintele apar ca niste .

gasticft. ciocniri de sensuri etc. no referim în initlativa în comunicare. În prim~l caz. presupunind asociatii v erbate de efect consonante. funct.71 l~şinct. la procesul de pronuntare a cuvii~ telni şi de fixare a lor în scris. de inducşie la o alta persoaxla a unor idci şi stan emotionale. dir şi prin intonatie. de mă'nif~starc complexa' a unor idci. vom analiza limbajul oral.~ajul pasiv îi precede pe eel activ şi este mai bogat 4ecit acesta. mergind ~~ri& ~ construc~ tla artistiefi. citirea este o vananta ~ limbajulni pasiv. dc rc~ulf~ lim1. f~~flct.iu rcg~ctor~c sau de determinare. avem în ved.iu 7)crsuusivu sau de convingere.la cxprc<siv(~. limbujn~ oral este ccl mai important.. pantomimicd. functla l~tdica san de joc. ritmic~'~. 14y a.i~ dialectica sau de formulare şi rezolvare a contradictijior 8a~ conflictelor problematice. conducere a conduitei altel persoane şi a propriului comportament. de în el pornesc .r~ recep ion area precum şi intelegerea limbajului. scris sj intern (vezi fig. mimica. imagini ~u flumai prin cuvintele insesi. fu~ct. limbajul activ presupune exersare şi cultivare sistematief În continuare. formele limbajului distingem mai iritti limbajul activ sj limb ajul pasiv. În ccl de-al doilea caz.

ce1e1~te limbajul oral este forma fundamentala a limbajului. com~nicare:~ oralfi se desfasoarfi totdoauna în anumite conditii concrete. el este viu şi de-tat cu un ansamblu de mijloace de expresivitate. /?e~ qji~ qi/~j ~thฝre~y~~ i fri\~~ ~~~~ฝ000 ~ผe ฝ '~~e5~ mesqje' mesoje orole sct:ise vep/~u # peuo~//e(oercep!/7o} 'fi.ve-icil functionale ale lirnbajului din care deriv~ şi unele forme ale lui 72 denta de situat. este depeb ceo/pu/mo/or rn1~ori/# oo7 & u~ฝ ~ ce~fru/ mo/op ~pe cornanda pure comuouc' . 11 .~ miscuc# m7i~şii.îi şi se serveste de elementeic . În plus.~. พ oop/~cu/ ~'c.

În monologul public trebuje sa al în vedore ocoul po care îi trezo~te în mintilo altora spusolo tale.circulf" prin mintea mai multor persoane şi pina la urmf~ sc poate ajunge. adică indirect. când un limbajul monologat esto cova mai dificil decât limbajul dialogat. cunoacut din grup spune . dialogat san monologat. una şi acceasi idee . trobuio sa sustii singur firul expuneni. accasta contribuind la activarea fiecarula s~ la imbogat. undo merge şi pentru ce rezulta din contextul discutici procedento şi al situatici în care se a~a gr~pnl roapoctiv. rolul de subiect initlator sau de obiect-recoptor al ce illunicani alterneaza continuu. limbajul oral ea~e mult sustinut prin În conditiile colocviului şi di alogului. prin (~ngruen~a (reunirea) comunicarilor. În desfa~urarea ~xptinerii monologate În cazul în care mai multi participa la comunicare..a comunf~ ca şi datelo obioctivo ale situatici permit oamenilor sa comunico şi aluziv. ada ugin. auditoriu. astfel şimba j~l oral poate fi colocvlal. corectari etc.îi. sa ai cursivitate.situcşivc. exprimarea vorbini fiecarula are comunicarea orala este facilitata prin contoxtul verbal san situativ. la uncle concluzii dc engine şi va4abilitate comuna. fondul de expenent. vorb1~d în fata unni . sa proaupui ce intolog ei 5i eventual ce întrebari îi framinta. În plus. un caracter adroa~tiv pregnant.. ceca ce face sa creasca oficienta ccmunicani. În limbajul dialogat pot interveni proacurtari. stimulatule pe care le implica cunoasterca prin cooperare ce intervine datonta inserani de observat.irca conţinutului discutulor. sa te organizezi bine 5i sa dopui un of ort pontru a comunic~ lucruri valoroase intr-o forma accesibila. procum şi comutan dc sens.merg şi en".

monologul oral absolut (în absonta oncarei persoano) constituic o rantate şi de mtilte ori ioae în afara normalnlui. care poate fi sau nn potrivit~. varlatule în intensitate sj indooaobi în inf~ltimea sunelelor prcnuntato an o urla~a insemnatate în definirea concreta' a sensurilor şi ~emnificatiilor color comunicato. accentuind . cn'~ seful îşi re1eva~.rpr( şi vitatea. varlatub .este necoaar sa to adresozi anditoriului şi sa ras~~nzi operaţiv la evontualole lor introbari 5i nelamuriri. în intensitati şi indooaebi virful de tano al sunoto]or în propozitie . cu san fără t2o~. echilibru san dozochilibru. sfi luem de exempln urmatoarca fraza: .. monologul beneficlaza de schema conversatici. acoata poarta caracteristicile tinci convertatii cu sine ins~şi. coea ce o concrot 5i maximal realizat la limbajul oral esto c.. incrodero sau noincrodoro în cm.acccnt~~1 . ~ dependent a de cuvintul accentuat. mai degrab~~ se p~ate vorbi de ~ monolog interior. sc confera frazci varlate scmnificatii. pcntrn a ~ prazonta sitna~a actuala şi a va comunica o soric de dispozitii". astfel.v=~rn cofl\~uedt" se po~te ~~~gera o conce3ie diapazonul de intonsita~ poato sf~ indico o situatie excoptionala san '1na comuna.domnilor. coca ce face sa cistige în conţinut sj ofect cctuunicativ. antoritate... de solomnitate.pun în evidonta anu~ mite ldei san rolatti.domnilor" se impuno o stare dooaebita. pnni~d accontul po . onergie san oboaoata'. colaboratorli mci. citite uneori 5i după mimica şi goatica color ce to asculta. astfel dacă accontul se pnne po . ori v-am convocat şici pe c1lu]~nca'v0astra. dcci pronuntat cu mai multa la nc. ~ronri~ n~r~o~fla şi po~+o ~ti~ora rasşinderea ce-i rovino.

intonatla trobnie sa fie modorata dar procisa.curu. s tim foarto bine ca. incintarca.dispozit. rednce sa2ฃ devlaza sens7ll com~n?. omaoi' ~l în curaj area. dacă nici una din sitnatijic şi atitudinilo araate mai sns nn sânt prozento. interioctla. de a spune' . atunci probabil trcbnlan accentuate cuvintele ... sa~ se foloaeasca un stil de vorbire declamatorin.sitnatla actuală s-ar putea manifesta ingrijorare san alarma.pentrn a va prezentă.. metalic.nn" se apropic de . intoncit. un .a spune'. evident. ingrijorarca. dispozitla curonta. ..iu fclcc ca fraza sd fie corecta. bernard shaw spunca ca exista 100 de feluri de a spnne ..iei şi inte~t iei. de influenta p0 care o arc nn accent asupra cursulni gindiril şi simtiril color ce no asculta. accentuarea . siguranta de sine. sublinjind cuvintolo . adaptata sitnat. ar putea indica o stare noobisnuita.~nn" şi 1000. absonta cxproaivitatii intonative face ca cole spuso fără relief.. spores te. expresivitatea vorbala mai oato dopondonta de alegerea cuvintolor şi de modul de frazaro. dispozitla imporaţiva..fdcuta 3au increderea acordata. prin diverse curbo ale intonatiei se realizeaza mirarea. ordinul etc. sa se recurga la manicre ca boti no. nu no dam scama întotdcanna de insemnatatea felnini cum vorbim. sa luam vorbul . sa fie gren percoputo şi inteloao. explicarea. linear. intonatla san varlatijie în registrul de maltimi al frazolor pronuntate oate generatoaro şi comunicativa de sensuri... nn este nocoaar sa se oxagorezo în coca ce pnveste intonatub.dă poate insemna . ficcaro din acestea poate aparca în diverse varlante. constatarea.dă.nu" 5i unoori nn .iilc". de asomenea.dă. după intonatie.

fo~~rtc importanto. dacă adjoctivul se punc înaintea substantivnlui.a spune" san . a apela.. acţiunji intontionato san indeplinito. sitnatijior. a aduco la cunoatinta. epitete sânt decoraţive. limbajul oral dispune şi de mijloacc oxtralingvistico de exproaivit e acestea sânt gesturilo. conţinutni ~ mulni oato exprimat cn proominenta (. inca reato de 74.. a sta de vorba. prin mimica şi gestica sc . vorbirca antreneaza în ~ fircsc. a lamun po cinova. a indomna. cn opitoto putine dar sugoaivo. dacă se incepo cn predicatni se scoate În evident acţiunea. de asemenea. frazelo scurte. a povoati. lapidare. a convorsa. În limba romana nn oxista roguli severe de topica şi tocmai aecas~a face ca ordinea în care sânt dispuso cnvintelc în fraza sa contribuic expresivitate. dacă în loc de fiocare din acoate verbe foloaito adocvat am rocurge la . a discuta.. a oxplica. mimica. introaga persoana în actinne. astfcl.harnic om").a zico" no-am exprirna generic. a raporta porsonal. frazolo lnngi. a arata etc. a dispune. ~ntrncit ~ grouncaza intologerca. a convingo. imprima comuniefini ritm s~ clarita'to. comunicarea devine concreta tocmai prin foloairca cuvintulni perfect adocvat rolatulor. lungimea frazc~or 5i modul lor de structuraro sânt. a ordona. nennantat şi practic rin am reu5i sa sugoram un conţinut bogat. poatura etc. a aminti. abuzul de opiteto nu este insft indicat.exista o sumodonie de alto vorbe cn intoles echivalont san aproplat: a comunica. pot fi adocvato momentelor s&cmne san dev~n necesaro povoatini.

nn se rccomandf~. de o sn5tiner~ prin: dialog. de viaţa>. toate mijloacele de expresic ineronte vorbini şi extenoaro ci trebuic sa.o activita~e d'c elaborare a frazolor în raport cu un pl~~ prealabil şi ~~disptiriind de uişi context situational.pot snblii~ completiv. iar nn de aspo dole extenoaro.. limbajul scris esto mai' pretentioa.îi.atenţia prin elo insole. a adaoanrilor facultativo. în buna masura. sa to abyi de la goaturi demonstraţive. şi aici intervin insa nnelo restrict. se poate transmito nn continnt complot şi oficient. anumito sensuri şi atitudini. în conditlilo active ale comunicarli. limbajnl oral.în chip optim şi sa. În scns. limbajul oate roglom'ontat~mai.' sever.le serveasca. . nn de acelaşi regim beneficlaza. b. în şirn1 verbal. de poaibilitati de a' 'reveni pentru corecturi 5i completari. cci ce to asistatrobuic a fie captivati de şirul gindurilor tale. dispunind de întreaga gama.de mijloace exproaivo şi conditii auxillare. provenind asupra excesnini de gesticulayc. intrucit necesita. pinala urma-. sa. nn-şi.fie snbordonate conţinutnini de idci.nn atraga. permite discontinnita-ti.limbajul scris care ~ o mult mai dificil. uncle discontinnitati şi lacune. îşi poate permite unoori sa fie mai puţin organizat saaiba. considerind 5i poaibilitatea repetitici. imaginli şi sentimentelor ce se transmit. sa se mentina o fizionomie incremenita. acoasta intrucit. ccl puţin งri activitatea didactica şi educativa. în acest fel comunicarca este pnvata.

~ i ci particularita-tilo distincte ale \ i ~)iriiui şi necesitatea ca fiocaro din acestea sa. sa.docit audio rca. de into logere În genero. de asomenea. în cazul limbajnlui scris intervin oforturi deliberate de construiro a frazelor 5i dispuriero a scmnelor ortografiec. gcsticnla~la .&' de ~xproaii.fie transpnse în sc is. cole mai neinsemnato omisinni san erori de ortografic pot estompa san 'schimba sensurilo nnor fraze.situatla inv~rsa. coca ce produce nn of ect de suporficlalitato.tina. intonatla.propric limbajulni oral sânt aici sa-rac reprezontate prin somne ortografice.orori gramaticale san licont.concizinne şi sa.pi:la' etaborarca indcpcndonta. În primul caz ~era vorba de exprima-ri spontane. considerind dificultatilo limbqjulni scris.'se conformoze la maximum normelor de sistematizare şi claritate şi.sarocunoas75 ca.respecte cerintelc~ de coriciziupe. accentnl şi mimica.seama de doatinatla sa sânt . hmbajnl scris trebuic sa.gonereze dificu1ta~.fie roapectat~ şi scris~îl a i~tirnplft u neon ca particularita-tile limbajulni oral sa.de toxto se puno mai bi~e ir evid capa'ci~a'~a de g~nd~ro a omuini docit prin exprimarca În aeelasşi timp sânt de mentionat orala.în care infinonta particulanta-tilor scrisnlni sa~pr~ vorbini saproduca. de asomenea. este. trebuic insa. intrucit lectura roprozinta o operaţie mai dificila. ~' sibila. fiocare rodactaro trebuic sa.efocte de inntila.

jar nn a construetii~r rigide.blice. optim doacifrabilo doar prin lectura-. vibraţii. ~ecturile sânt.crn. reducând succesivitatea la o relativa.situatii deoaobite ca acelca în care textul urmoaza.simultanet~ate. ~aximum de economicitate. ascuns nn insoamna c. nn esto permis ca toxtul unci conforinto san prelegori sa.vorbirea (ideomotricitate verbala-). În timp co vorbirea este doafasurata. prozentind ur.în sfcra la-untrica-. de regula-. pe idei şi imagini. în introg aparatul fonator. esto necesar ca. impulsşiri foarte ~abo care contureaza. oato centrat pe intoles~ri.sa. pcntrn a atin~o un maximum de comunicativitato.po oxporientele vorbini. vadeste o extraordinara. limbajnl limbajzi~ intern esto ccl care se doafa-soara. aceasta mai a~s în urma m~tnnza-ni limbajtilui ir-tern.fie exprlma~ oral san cazul în care textul este doatinat numai lectuni. s~)stitui~d envintele et' imagini şi fixindn-se. chiar arhitectonica acoatoi inmi subioctive. dar mai ales peผşiore ~ tecturi. asupra actinn~or şi calitatilor (predicativitate). chiar dacă. asonor. faptul ca.se cites to nn materlal i~ gata oamcnilor. roprozentind . uneori reproducând în aceasta. pe nidsnra constitnini sale.to oxprimi libor. esto o votbiro cu sine însusi şi pontrn sine.sfer~ intimascriorca san loctura. în baza informa-rilor şi redacta-rilor proga-titoare la conforinta. uzind de prescttrtari. ce se bazeaza. doatinate uzulni personal şi mai puţin andioni p.p0 mai multo faze succesive şi consuma.san lectie. de sute de ori mai mare decât cea a vorbini. mi~ tala-.poarto ampronta vorbini vii. este lipsit de once participaro motrica-. sa.timp. limbajul i~tern. condensari.fie redactat în acolasi mod ca un stndiu san capitol de manual. cercotatoni an descoperit în coardde vocale.viteza de 1u. indooaebi. ol trobuic sa.oato asonor.

în ascultare şi intologere. teme de rezolvat 1. c) f()rm(lฃ anticil)cltiva. dcci.(desfa-surata.vorbiroa orala.~j? 2.indepli~e~te func~:e anticipare. omul aro poaibilitatoa sa- . b forma paszvd.de lansare pentrn formelo de limbaj extorn. prin caro se planifica. ulterior fiind comprimat şi centrat po intolesuri.saพ~ scriorca. limbajul intern prozinta mai multe forme: a) forma a?ltornatizata. ce 1e~atufi exista ~ntre gândire şi 1irnt~. fiind tematizat. memoria 1. proicetare. implicata. constitnie un fol de rampa.în baza doprindoni). ~o7bipea' la'tern~. limb~jnl intern se oxplic~~n iiteriorizare.de limbal intcrn. cond~tccre dinlauntrul şi coordonare. ci. a ~ oraj şi a scrieni. În ce constc expresivitatea vorbifii? c~tre sânt particularitatile limbajuşi intern? ix.. definire şi caracterizare generalĂ prin procoaole sonzorlale de cunoastero.se extoriorizeze în acoata. a modalitato rolativ doafa-surata. desi în formatla sa. ajungind sa.

.forma şinni procoa psihic complox. gindurilo.dispar" în trocnt.a la-sa nici o urma.sau anorganica-).s l'nc de memorie.mai abs în prozont.şi rofoloaite.îi psihico.şi pe accea de a fetine.nemijiocit.. se sodimontoaza-. de capacitatea acoatora de 'a rotişie (stoca) o an~mitf4 cantitate de informaţii şi apoi de a o furniza în ro~ti11-za-şi ci. la amplificarea conţinutulni viot. don. constituindu-se în forme şi structuri specifice. în felni aco3ta. aceasta proprietate s-a diferen~lat. sa. o poaoda. vorbi.roflocto acolo însusiri alo 01)ioctolor caro acţionoaza. asupra organolor de simt.. omni. voi). şi anirnalui di~. fin se . impresujo. actualo. olo . la doafa-surarca normala şi mai abs eficionta. capa-la.mşilto alte capacita ti de care disp~ne (de a simy'.tra-jasca. omotijie. se cristalizoaza-. imaginile. dimpotriva-. nn se piord insa-. . mis. ast~zi se vorbes. pontrn ca mai apoi sa fie scoaso la lumina.volatilizoaza-" fa-ra. fie oa vie sau nevie (organica. tn evolutla sa istorica şi fi1ogenetic~. memoria este o capacitate generală a inlregii ~natcrii.aici" şi . şi el .. indooaebi cea umana-.t~e tot mai mult de memo4a mă~nilor".acum"..a activita-tii timane. momorla sistornelor biologico vii. organiznt şi ierarhizat.în croier. contribuind. gindi. imagina. po linga. spre deoaebire insf~ de memoria masinilor. memoria este proces?ll psi hic de în tipa-n're stocare • (dopozitaro) şi reactualizare seloctivaa inฃormatiilor. conserva şi rontiliza proprla sa oxporiontd. ca-nb prozonto. acoat lucru esto realizat cu ajutorni momorioi.

de a-şi aşint1. lara durabilitate în timp. omul ar trai într-un continuu prezent.. probabil ca s-ar repezi la el de fiecare data pentru a-i musca). necunoacute. dimpotrivit. adică un prezent fără trecut. f~~rg~ de care vlaa ar fi practic impoaibila. sp'~nlan fără s~abi!itate şi finalitate.~frarnintă în minte pentru a fi creator 5i . el n-ar avea poai1ii1i~aea de a uliliza rezultatele cunoa5terii. n-ar putea intelege şi invata. aceasta ar trebui luata de fcc i~c (1 ~la ce la inceput. dar şi fără vutor". aala la orn putem vorbi de un a~pogeu al dezvoitarii functie mnezice şi de cea mai cornp1ex~ organizare şi ierarhizare a ci. sintem siguri ca animalele supenoare poaeda memorie la nivelul recunoa~terii. flumaj sub iniluenta datelor ]1cşij1ocite de ref]ectare. • memoria este o capacitate psihica absolut necesara. vlat'a psihica a omubi fără memorie .retine imaginile obiectelor (dacă~ un ejine nu şi-ar recun()a~ te stapinul. caracterul necesar at wemerici decur~e din faptul c~ ca este .scrla psihologul german lange este de~r un ghem de impresii ~ensitive. n-ar putea rezolva problemele ivite în calea lui. sa ne i~aginarn pentru o clipa ce ~ 4r intimpla faca> memorie. gindurile şi acţiunile lui nar putea fi legate uncle de altele. pentru a i~te1ege aceasta caracter~stic~ c~ent. toate obiectele cape ar act•ion~ (îi ~ 000 asupra lui i s-ar parea absolut noi.la1a a ei. n-ar avea ce . compoctamentul sliu fiind haotic. ddv nu avem nici un indiciu despre capacitatea lor de a reproduce ceva.sclipitor".

nu retinem 5i nu reactualizam once. şic{ce p~~rte (1io materlalul care se stocheaza i s e 5 pastreaza în mernorie e~t& de fccpt w'~~tcrl~~l0l "p rovenit prin contactul organelor cle şimt cu realitatea inconjuratoare (fccpt care no evident.'(erii şi prin aceasta impinge cu-o~stor a mai departe. memoria imphca~ şi 'prezenta unui efort voluntar.portindu-se la gândire. tira' memorici' cu p.' oi şi organizarea şi ch•.laza~ 1era~tura memorici co proceseic psihice. memoria nu inscamna~ numai acumularea de informa~tii. • momorla se af1~~ în strinsa interacşiunc . ea este cea care sudeaz(t elernenicle c~toriol~re de cele care vor urma (un gind roatit de un ~ttall e~4re urmeara a fi roatit. o act.ele~ere şi rezolvare de probleme. ci (:co:4 ce ne place.îi psihico a individului.t&ti. ea da poaibilitatea roanutşiz irit unor date actenoare ale cunoas.şi ic~tc. psi1şice.imşi--cat~~ în manic cow portareente ale viet. şi capcicz.iar st ructuracea icr. prin.-. la operaţiuc el c~cre faciliteaza o asemenea interpretare.îi omului: cunoastere şi invatare~ int. ea '~sio'ura continzcitu tee viot.' senzb'rlale).iune planificata în minte de una rca'1' ~t s~u care urrne&w-~ a fi curind roşizata). conserva şi reactualizeaza exporienta anter~oarg~ a ornulul şi a societ~tii în care acesta traies to.rocesele afectiv-'motivaţionale. ceca ce corespunde unor dorinţ. fşind influentata de &o şi i~fiuontiedu-1e toto4ata. inteligenta şi creativitate.e. • prin faptul ce~ mernorla intipa res to. fapt care releva lega. aceasta ca xa.-dcpoeec~~1~ •ccctoete ce~olu[to procese. realizlado-se astfel legătura ci cu . însusiri.. aspiraţii.

voinţa. în sfirşit. care o individualizeaza în raport cu alte procese oaihice. o intimplare prodtls( en mutt timp mainte ar fi con-sidorate ca desf~~surindn-se în prezont. cit şi în materlalul memorat. supenoara celel anterloare.. apd'~rea halucinaşii. ca existind deci.îi vor fi reţinute din lectura unui roman ori optirşist. o face tinind seama de conditiile schimbate şi actuale ale prezentului. la evitarea crorilor comise în trecut.activa. ea presupune nu doar o simpla inmagazinare de runoatinte. fapt care duce la o noua organizare şi sedimentare a materlalului. no-am ptitoa en us urint.a imagina ce s-ar intimpla dacă un evoniwent trecut. 5i altele de un pesimist). ceca ce inseamna ca aduce modificari şi transforma~ri atit în subicctul care memoreaza. doei memoria readuce trecutul în prezent. coutinutul informaţional al memorici îl constituie trecutull redat c(l ti-ccitt. memoria arc o serie de caracteristici. la elirninarca verigilor de . În acest caz ar v8. totusi. trasatu?ile tcmoeramentale sj caracteri~e işi ver spune cuvintul în ceca ce memoram sau actualizam (anuntite aspecte ale realitat. la restructurarea şi asamblarea informatulor intr-o forma no~la. la c~te: . ci şi o confi~untare a lor cu flcccslta~ tile şi ccrintele actuale ale viet•îi ladividului.

sau seara. dimpotriva. .situcitionala. dc obicci rcti oem 5i reactualizam însusirile tan. selectivitatea fiind foarte personala. inemorla tinde sa transforme trecutul şi nu doar 5a-l reproduca pur şi simplu. la extragerea datelor relevantc din experienţa anterloara. seictiva. clasificarea lor putindu-se face când după~ un criteriu. intereselor n()4~tre. ci ca o biblioteca~ iri care acestea îşi schimba mereu locul în functie de riccesita tile celui care o foloae~te. atit intiparirea yit deonrece ~fltccv ~: i reactualizarca se fac cu o oarecare aproximatic.rt. după o activitate indelungata. când după altul. aceasta . preocuparilor. sexului. memoria nu este ca o biblioteca în care ca. nu este tot una dacă memoram dimineata imediat după ce ne-am trezit din somn. în con ditii dc sanatate sau de boala. mai puternice ale stimulului sau ceea ce corespunde \'irstci. este mai puţin indicat ca un elev sa işi notite după notitele altui coleg 5i nu direct din manual sau după expunerea profesorului. lntr-o amblanta lini5tita sau în alta zgomotoasa. coca ce inseamna ca memoria nu este o copic fotograşica. adică în concordanta cu particularitatile de timp şi spatiu ale situatici. ci doar o parte din solicitarile ce vin spre noi. dar şi cu starea interna a subiectului. ca nu retinem informaşii1e exact în forma în care ne-au fost prezentate. ca nu le ccactualizam exact în forma în care b-am intiparit ci ca. în sensul ca nu retinem şi nici nu reactualizam absolut tot~. cu alte cuvintc. dorinţelor. rolativ fi~ola.prisoa.ilestau fixate o data pentru totdeauna. gradulni noatru de cultura.

date biografice etc. fapt care asig~a nu doar legătura memoriei cu gândirea. planuri moezice (de exemplu: impartirca unul text în fragmente.. stund. un elev îşi poate fixa o serie de puncto de roper (idoi principale. cuvintul sau gindul. cu ajutorul lor omul pune stapiniro p0 proprla sa conduita moezica. de exemplu. intoligibila. ca irtimpina dificultati în roproducerca cuno~tin •"t. constiont.olor.. dooaroce presupuno în~elcgoroa color memorate şi reactuşizate. În calitate de . .mijiocita. ceea ce inseamna ca pentru a tine minte mai bine şi pentrşi a reproduce mai u5or ne servim de o serie de instrumento care au rolul de a indeplinl functla unor autontico mijloace de memorare.nodul la batista)". prin toate caracteristicile s.aparoa obiecteic concrete (. care îi vor facilita reproducorea. realizarea asociatillor etc. care pun în evidonta pfozenta unci conduito . ci şi caracterul ci logic. intoligone. dar mai ales prin '~ltimele doug. uncle laturi ale ei implica judecata. ultarea.). nume de autori. wemona dovine l'n proces psihic specific uman. trasaturilo dc personalitate ale ifldivi(tului.stimuli-mijloc" ~)ot . sistematizarea. ratlonal..caracorul activ al memorarli şi pastrani.~le. scheme raţionale.). cla sificarca. organizarea tnatorlalului memorat după criteril de semnificaţie. ci i5i poate organiza şi dirija memoria. omul apeloaza la o sorb de procedee logice. diferentlat aproape total de incadrarea fragmentelor mici în coio maci.

în sfirşit.plair~ nnq1bi~~1ar(~ a vietil psihice"..nda (~e . prin imensa sa valoare adaptat ira. prin r~ui ci enorm pe directla ec7lişibt(lrii o~gaşismul~şi czt rnedi~~~. asa cum se intimpla cu ~aca fotografica. eaqj~ufl~a?-c. fapt care şi justifica incadrarea ei în rind~ proce-i~or ~ogice de cunoastere.~ [nerit~~ caracterizarea. intr~ în functiune procesul utilizani lor adecvate. este primul proces pe care memoria îi pune în fufictiune. proces de tip pasiv.. memorarea nu trel)nie considerşit~ ca lii). menior~a is. ~stfel. ~~recese.conditie fiind~[mentaig a victii psihice" san. an bs. cunoacuta şi sub donumirea de ~ntipurire~ !ixarc. ci şi din aceca c(t ca presupune o anumita doa fu~~trure ~n timp. ~ multitudino de eta}~e faze. procesele şi formele memoriei comidjcnitşitoa momecici dariva nu doar din caracteristicile ei ref~ec-~erii. ms i. ne vom refer~ ~a fiecaro în parte.. ajc1?zora1'au iufor1flşi~?i~o?-. de . este necesar ca mai intii 5c~ aiba loc intip~rirea materlalşiiui. de folul cum se realizeaza ea depinzind. 2. ~l se-cenov. intr-o form~ar~ şi mai pla~tica. din a caror succesiuno sc ir~~~oaga ()ntin~1itato{ ci. întregul (jam functional care va urma. de . urmeaza apei i~rocesul pa stra ni san conservc~rii inform aţi~or achizitionato. l~entru a putea intele~e mai ~)ine specificul acestor procese. pe care i-a dat-o marele psihofiziolo{. în mare mă sura.79 wemorla anima1~or.

memorarea nu se produce insa la fel. fapt care ne permite desprinderea mai multor for'ne ale ei. modni de imp~laclrc şi cl ngclj(1re în . ad este dependentd de particulantdtile mai deoaebite ale sti~rn~~or care se impun de la sine. competitiva ~ cea a memorc~rii voluntare. ci conteaza grcldu~ de inter~ct. fără sa no propunem dinainte acest 1şicrn. ~e6ficienta. dup~ prozonta san absenta scopulni. işienzo?-(~rcu inro~?tntur( pare a fi la prima vedere simpla.i?l~e an activitatea p0 care o desfasoara. a intenţici de a memora. în ciuda acestor imperfectiuni. a efort~ltii voluntar şi a unor procedee de retinere se desprind dona ferme esenţialo de memorare şi arinme: memorarea involuntara san 7şi??ten-şionat(i (când memor(im far~~ sa vrem. este adevă rat ca ea are uneori nn carac-ter ifltimpl(~tor. dimpotriv(i. intimplatoare. ci extrem de difer~lat. f(~r(~ sa facem vreun efort special) şi ?flcjflorarea vo1i~ntar( sa5 ~?? tenfionuta (când momor~~m pentru ca vrom. ea joacd ~ rol imens în viaţa ow~ui i)iversi anton sânt de prirero ad acoatei formo de inemorare îi datordrn (ca mai marc p~rte din exparienta achizitionatd. ne propunem deliberat acest luarn. ad este mai puţin organizatd 5 i sistematizatd decât cea voluntard. tot atit de adevdrat este insd şi faptul cd. incc~ de scum intr(~ în functiune caracterul ci activ şi mai ales solectiv. În realitate ea dispşine de o structura complex~.magnotofon. capacitatea e~ de a prelua şi fixa informatule în concordanta an necesitatile vietii mdividulni. În met~orarea invcinnso tara conteaza nu atit f aptul ca individul nu-şi propune dinainte scopnri mnemice. no mobiliz~~m efortul în vederea realizani actulni respectiv). cu pelicula cinematografica. ca el nn se mobilizeaza exproa pentru a momera.

sistematica-. depşinerea uflili afort vo~untar iu vederea realizdrii seopului (momorarea unni text pentrn a şi redat an . cu cit aeva corespunde mai mult intoreselor noastre.cnvinte proprii" esto mai productiva decât memorarea ini .elegerii. repetit.po de roat").atunci când scopul este annoaant).îşi creste productivitatea atnnci când informaţille an care vonim în contact aoraspnnd intereselor. monotone. un cercetator a cerut nnui grup de subiecti sa doacopero regula după care este compusa o sorie de nnmere. confrunta-ri comntative.îi etc.) În funct.auditii a nnni aliserere în capola sixtina. dificile. intrind în functinne mai ales în activita-tile grele.ie de prezent. an atit va fi relinut. sa adar.memorarea este de 5-6 ori mai buna. a int. an cit no (mproaioneaza mai puternic. memorarea voj~lntclra este organizata-.). doaprinderea inemorarea mecanica (efectuata în lipsa into- . de asemenea. prodnativa. foarte importante în memorarea volnntara sânt: stabilirea cons tienta a scop~~ui (cercetarile an aratat ca. memorarea involuntara. an mai multa. a rouşit sa--l transcrie acasaintegral din memorie.a san absenta gindini. mozart.el s-a implicat activ. dnpa un timp subioct. a unor a~oclatii logice. chiar involuntar... clasificarea. necesita-tilor profesiunii noastre. numai după.usun~nta-. porformantolo an fost mai bune la primul grup tocmai dataritafaptnlui ca.doua. utilizarea ~tnor procedee speciale pentrit a facişita rncniorurea (stabilirea plannini textulni san a unor puncte de sprijin. plonar în activitate. comparaţla. 15.îi au fost solicitati sa reproduca numerele cu ~are an incrat. iar nnui alt grup sa ordoneze numerele trei cite troi. cons tiont. nointeresante. (vezi fig.doafasurarea ei.

san atunci când gândirea. implicatiflor. ?sih~o'şiq. în esenţ. c~.simpla repetaro a matenalulni. denumirile lati -.a fiind insa. situation~. dar nn sj a conţinutulni logic).neglija-m insafaptul ca. semnificatulor matorlalnini memorat). inantentice.doar a formelor veri)ale.trebnio comba-tuta-. memorarea mecanica implica. conjunctural ea se soldeaza.esto necesara-. operatlilo ci sânt însuficient formate) memorarea mecanica.privim insaincrurile în porspectiva. din acest punat de vedere.în anumite sitnat. foloairea asociatiflor de ~ontignitate (coincidenta-) în timp şi spatin. memorarea mecanica.p0 int•elegerea şi descifrarea sensnri~r. cla tele istorice. se 5.logica-. de o structura.îi (mai ales atunci aind materlalul de memorat nn dispune prin ci insnşi de diverse scmnificatii. numele de per~oan o.ineficienta-.ti inteloa nimic din ceea co a memorat!).uneori cu sucaes (cine nu a obtinnt uneori nota 10 la-ra sa. dacă. denumirile geografico. este ~~parent san momentan eficienta-.tie ca. nn trebuic sa. ea duce la invatarea for~ma1a (adică. la-radurabilitate în timp. d y~d i' 1) 81 6 5 .numerele de telefon.vom constata ca ofectelo ei sânt de supraf ata-.legeni) şi meimorarea logica (bazata. formulele.

.3 2 i v i [ 'i 6 i i ผ\ i ~y ฝ a ฝ xz b7 -l4aqj !4-1~cei &uy7/1 !loc(~ .o[i•: cuthc~7?~s -.~a ~c pern/ opcd(~ ~ %~ mop cuvifile ~ se~~ -.~& 'i~~cunofcuvin/pcuse~ 7~ s6m'j/( ex/l~.~ฝpn-cpec m~~/ i .

în tunctie ins~ de couditijie şi solicitarile coucrote (am va- .introduce~ şingur în materlal o sorie de semniticat. prod?lctivitatc (trazele se retin cu o productivitato de 25 de ori mai mare docit cuvintele izolato . iw~utile. fiecare dintro olo fiind la fel de necoaare şi ntile.inntul logic şi forma vorbala-).tie inva-tato în frazo.în practica-. nn izolat). care dovin promise absolut necoaare. îl leaga. an man poaibilita-ti operaţionalo şi de transfer în cole mai diverse situatii.individul .nu exista. ntilizabila. po dezvoltarea gindini s:~ a operatulor ei. economicitate (în cazul ei nnma-rnl repetitulor este mnlt mai mic decât în cel al memora-ni mecanice).p0 intelogore.bazata. ntilo şi altole nonecesare.realizarea unoi inva-la-n autentico.de aici necoaitatea ca în inva-tarea limbilor stra-ine cuvintele sa. sânt retinnte de cole mai multe ori p0 baza memcrarii mecanico. foloaes to tot telul de procedee de memorare pontri a us ura rotinerea. chiar şi în aceste situatii insa.fig 15 .de oxperionta sa.îi.evo1u~la memorani intontionalo în functie de natura nlaterlalului (cu scas şi fără sons) şi de prezenta sau absonta unor proc~doe (nlijloace) de momoraro noti ale plantelor etc..tormo de memorare necoaaro. din cole de mai sus trobuio sa. este suponoaramemora-ni mecanico prin: auto nticitate (rennoato intrnn tot organic cont. asigura.rotinem nrma-toarelo conclnzii: . şiemorarea logica. ea mla-turainva-tarea formalacorespnnzind raţionalita-tii omnini.

s]nt readuso an n~nrinta.u mare economic de timp şi efort şi. pdstrufeu informut. intra. uncle fiind mai mult.dealt coฃ~ involnntara-. dar aceasta nn insoamna.organizarea şi reorganizarea informatlilor memo. ci formo de memoraro inc gul productiva. ci o strinsci interuct.o ruptura. sporirea valenteic rjozitivo ale tormolor productive.la alta. ca ataro. obtinerea unor ofecte relativ deoaobito.esto numai incoputul cold voluntare. a organiza-ril se realizeaza. alteori. caracterul activ şi dinamic al pa-stra-ril esto pus în evidenta. care pa-roan a ti nitate.li~or sau cqn servarea. dmamic.uncle intormaşi. con\~ertirea tormelor mai puţin productive În torme mai productive.i~tne (adoaoşi momorarea involuntara.nn procoa aativ.la neproduc82 .insa-şi memorarea mecc'.îi se impuno: valorificarea la maximum a valentelor pozitivo a tormelor mai p~~ţin prodnativo. alt&e rnai puţin productive (memorarea voluntaraesto mai prodnativa. .unelo tormo de momoraro productive şi altole tive.memorarea involuntaraeste total neproductiva-). la-ra. În aceste condit. ca urmare a exorsa-ni. esto prin excelonta.de faptul ca.În functiuno api~oape de la sine).intro de nu exista.ilica este în annmite conditii necesarsi).zut ca. inaludorea lor în sisteme de noi loga-turi.ca. stocarea lor oate acel proces al memorici care presnpnne retinorca pontru un timp mai scurt san~ mai indolungat a color memorato. proportla valon~eior lor pozitivo şi negative varlaza de la o forma.-rate. nn oxista. memor~oa volnutara-. deoarcce implica.a doveni involuntara-.

intr-nn alt fel. ordine etc.. dc asomonea.a-' de' conditule".san p0 baza idoilor principalo. În timpul pa-stra-ril. volumul pa-stra-ril textuale a materlalulul scade an timpul. dnrata şi forma pa-stra-ril sânt în strins~ depcn~~cnt.după- .no da-m seama. chiar matorlalt~l cii sens se pa-stroaza.torma-. de p~rtic~1aritatilo mai~rlaiuli'1i momora~. În functie de durata. p0 cita vreme pa-strarea idoilor principa~o. în care a avut de loc momorarea. coraeta-rile experimentale an ara-tat c materlalul cu sons (inteligibil) esto p~~strat mai bine şi mai mult timp de. intr-o alta.c!t. dealt accea în care a test memorat.În sitnatijie În care reactualizarca materlalulni se realizoaza. acoasta inseamna. a cresant po nesimt. materlalul a . inchegare şi intariro.doapit". luni şi terminind cu ani). esto supus fie unui procoa' ~e jitn'inuar'o'~' "(pi'n'~ la trederea s'a~"sub pragul c. doatramaro şi. sa~oi.lumina. uneori matorlalul se pa stroaza exact în for'mă în care a fost nicmorat. aiteori el. doaprindom dona tipuri de pastrari: pastrarea de sc?~~~(l durata~. la fel de diferontlata oate şi. a cont.ori~tiintci). un aerceta-tor a ara-tat ca. a ca-pa-tat noi valonto.diferit în functie de folni în care a avut loc memorarca: toxtuala.atunci când oate necesar. disparitie fie unula de amplificare. forina pşistrarii.aproape la-rasa. saptamini. structura-.ca.ito. ci aparo În evidenta. sons. ccl fără. (pina la 8-10 minute) şi pastrarca de itinqa d~rata (incepind cu 8-10 minute.inutulni esenţial aroato.

în scoaterea la iveala.a mi.a aelor mo morato 5.facem apel şi la alte informatli pentrn d ne-o roaminti.pe de roat". astfel.implicând.1 compararea mintala. unoori roannoas tom p0 ainova dintr-o data-. ditorito de precizie.g luni tczoic principalo sânt ret'inuto În prop'crt'ie de pro- 600 /o. în timp ae torma text' lala.ie. scormonim" în mintea noastră. rlgnroaso.în faptul a~ reaunoastorea se roalizeaza. prima esto rolativ mai simpla-.oate mai aomplexa.a materlal'şiui dear În proper :ผ~ de 21 ~ din aceste date am putea rotino şi o aenaluzie praatlaa-: în va-tarea . dar şi vagi. de aaeea trebn1~ descuraj ate p~eaat~(ulizute~ i?1format. p0 când reprodu aerea. presnpnnind indeoaebi proaes~ de peraept.ofort o poozie numai auzindu-i titlul sa~ autorul.eta. valoritlaa-rii lor. iar rep~oduaerea în absent. nneori reproducem la-ra. aealalta. ~ de 30 olo.. diferenta dintro ele aonsta. an co ocazie.a modelolor În vedorea oxtra~ gerli aelni optim. în prinaipal.efort alteori trebnie sa. reaunoasterea proaupune suprapunere~ modelulul aatnal peste ael aflat În mintea subloatulul. inter ventla unor procoae de gândire. ea se reallzeaz' prin tocunoas tori şi reproducor~. fa-ra.1 pa-strate În vederea ntillza-rli. ele pot fi foarte precise.În prezenta obieatnlui.dispun de torme involne tare şi voluntare.pentru a no reami~ti aine esto. de conditille memora-ril şi pas . alt şi roprodnaerea dispun de grad. unita-tile logico În 83 port. nnde 1-am annoaant. atit reannoasterea.îi~or aonsta. ele se asoama-na.prin aceca aa.. alteori este nevolo sa.toairoă nu sânt deloc productive.. . de asemenea. aum îi aheama. confruntarea 5..

redus la imaginea famillara a unci pisici. 84 în timpul functionaril lor apar fonomono distincto. nestra.imprecise san ahlar eronate. a coca ce oate ambiguu. gindiro . ca: reducer.turat la ceea ce este structurat.peproduceri succesive ale simbolu1u~ egipt~'an al bufni~ei. vochi. o~~ul ~gi~q/ w)y j 2 ~~~eres ~ ~ 4 ~ pepr~cer~~ d fig. 16). stereotipe de un altul cu '. asimilarea lui în schomel. dependent tra-ni. 15 . acordarea de somnificatii proprii co reac~uşizeaz~ raţionalizarea matorlalulul de ~ฃ-tre un individ cu preocupari int~lectuale.a nefamillarului la famillar (vozi fig.

rooreanizarca porsonala a matorlalului (adau.şi colci alto doua procese. simplificari). factorii..aroaauta. la triori succoaivo spro a ajungo la redarea cit mă ade~va'a a color momorate. În continnare vom prezenta aitiva dintre aae~ti faatori.san sca-zuta. aaraaterlstlaile amblantei În aare are ba memorarea san reaatnalizarea. dimpotriv~. s~stomatizari sau.fie la ~ei d. tra-sa-tnr~ o psihofiziologico ale subiectulni.san expllaatlv-rat. tiser şi ropedo roprodus).(sânt aazu~~ aind ~ materlal momorat nu mai este reprodns. conditlile momera-ni şi aontinutnl reaatualiza-rli sânt strins 1egat~ intro e~. doaariptiv. aae~tla ar putea ti impartiti În trel man aate~orii: particularita-tile materlaltikşi de memorat. sa. • a~utziru nicttorlal~tliii (intuitiv-obieatual san abstraat. ca ca face apel la roconstrucili. i i~ntro pre'~esolo momerici exista. o stn nsa.pu~în formata. an un consum mai mare san mai mla de enorgie şi timp.ional.a ti absolutizata. repede. gin. totusi depondonta ultimulni de primnl nn trobule absol~tiza~ (n~~ esto obli~atoriu ca un materlal momorat ns•or. nla suaaesiunea lor (de la memorare la pa-strar# şi apol la reprodnoero) nu morita. fiind .impină în rezervorul în aons:tientului). mai repedo sau mai inaet. somnitlaativ san lipsit de sons logic ~1 . an a etlalenta.intoractin~o şi interdepesdenta-. 3.mai us or san mai gren. toate ~cestea arata c~ reactualizarea oato la fel de activ~ ca .În înnaye de o sorb de factori. legile şi optimizarea memoriei procese le memorici se realizoaza.

(vez~ fig.materlalul de memorat are~te în progresie aritmetica-. • elomente similaro. st~dontil roprodnaind mai ~s.or dealt silabele.aceasta.or anvintele abstracte decât imaginile intuitive. • organ organizarea şi omogenit~tea mat~rla1u1şi (materlalele izate. 17).îi pentrn a p'1-tea fi momorat. mai gren decât ado a~ nu grad mai mare de volu?n~~l matcriu~ului (materlaml oxtins ca volum proaupune nn n~ma-r mai mare de repetit. auvintole mai ms. neorganizate noomogonitato). dacă. str~at~rate şi jogla se retin mai aelo bine decât ae1e an nestruaturate. verbal-somniflaative se intiparesa şi se reactualizeaza.utilitar-prag matla pentrn subleat).mai usor docit ado simbolla-abstracte san vorba1-~esemniflaative (imaginile mat ~5or dealt anvintelo. auvintole asoajato rnai nsor decât a~o izolato eta).legitate. ceraeta-rile an ara-tat aamaterlalele intşitiv-senzonab. timpul de memerare croate în progresie goomotrica-) 40( 32~ 30~ 28' 26~ 22~ 2r}~ . vir~la modificainsa. omogone.

serla it ~atorlal verbal con~ret~ serla ill cuvinte ab~traete.ritmul de croatero a ~rdicilor de roproducero a matorlaiu-' lui intuitiv şi verbal. .' ! . • famillaritutea materlai~~~ ?şi (materlalale famillare subiec~ ulni v a fi reţinute şi ro}atualizate mai us or dealt ado netam~'lare sau cşi un grau scazut de famillaritate).retinerea matenaluln prezentat simultan dealt cea a materlalulni prozentat serlal. ~ locul eai~put de m~terlal în struct~rci cictivit~tii au biectulni (de .1 'p ciii civ ci viii sfudenb fig.~ 'p • modu~ de prazentare a muteri~1z~'~şii (simultan san seaventlal. sorla ~ imagini intuitive. 17 . este mai diticila. serlal)..14~ i~1 serlal i! ill i i .

se retin mai n~er matenalele care s~nt În acord an atitudinile sublectului dca~ cole care intra. atitudini ~ntorese. totodata. dacă. obesoala-.stimulatoare taci~ itofiza. loc~~la-. individul eoa~c iua mă sun în vederea facilitaril efectelor mr pozitive şi a contracara cii celor ne gative. cunoacând ~a partea de inceput şi cea de sfirs.scepul principal al activita-til sa te mai blne rotinut dealt acel sa materlal care taco parte din mljloaaele de roalizare a el.). (~vezl fig.~t a unci materlal se retine mai bine decât partea de mijioc ci poate preintimpina aparitla accstui efect (repeta de mai multe ori pai'tea de mijioc. o schematizeaza. poziti~ uz(4teriul?lluj În structur~ serici (inceputul şi stirşitul unci seni se retln mai bine dealt mljiocul).) • • amblant. de exemplu. inditerenta-).n care se prezintu stiniulul (stlmnlateare. starea gencruld a suhicatzll'~li (edihn~. materlalni care reprezinta.în dezacord cu ele.cara'ct6rul speeific al legilor memor'~:iei provenit ~în far3)'.t:'i . o amblanta. ox-perien4 a.cฃ .memoraro~.seep. iar cole dezagroablle mai blue dealt aele mdiferente. materlalele care constitulo mijlcaco de realizare a scopu~ni sânt mai blue reţinute. matorlajele agreabile se retin mai nsa dealt cole dezagreabilo. inhlbito~re. de condilie san mijloa pentru atingerea scopulul). 18. analiza acestor factori ne ~cata ca maniorla nu acti oneaza haotic. la mumplare. incilnatil eta.). motivaţie.an semr~tlcatie pentrn sublect. sa-na-tate. ci se conduce după o serie de legi.anterloara-.sau simbo1izc~za etc. cunoacând aceste legi. se releva.

aceasta duce la d~ vierea. 86 ca t?ictorli care infiuen~aza memorarca. sintem ten-tati ~a credem ca un materlal cu un volum mai mic va fi mai bine reţinut deelt un auui cu un volum mai mare. un grad mai mare de structurare. ci cancomitent unil cu aihi. . dacă materlalul extins ca volum dispune insa d. de exemplu. relativizarea sau chiar la inversarea efectelor lor. pa strarea şi reactualizarca nu acşioneaz~l separat. 18 incocutul şi sfirsitul une socii se raţin mai bine decât niij~ccu1 ci.~•9() ~70 o q 1 2 3 4 5 6 7 d s <i locul eşi'rnşili'/cpi~ scue fi~. indcpendent unli de altii.

logilor ci). apeund insa la diferite mijloace. simpla citire a unul text. nefamillar. stabilirea asemanarilor şi deoaebirilor etc. important este ca în existenta sa omul sa-şi asleure singur coincident. decât dacă este parcursa. .aiteva. va fi ret inut mult mai us or decât un materlal redus ca volum. al gradulni lui de structurare şi semnificaţie. o demonstraţie matematica se retine mai temeinic dacă. vom grabi procesul de retinere.a factorilor cu ccl mai înalt grad de eficienta. fracţionarea lui în parti.prin citire. desprinderea punctelor inteligibile. cum ar fi alcatuirea planului textului. apc~ul ~cl diverse mij~oace de prelucrare a lui. lipsit de semnificaţie.este reconstruita dc subiect.în sporirea productivita-şi memorbi o an inte~sificcl~~cct jnta?~ctiu~zii di~~tre subiect şi materla~ul de memorat. al omogenita-şii. chiar şi repetata. dar neorganizat şi nestructurat.a. adică sa optimizeze materlalul din punct de vedere al volumului. • o fearte mare importm4t. frazele şi expresule dintr-o ilinba straina sc însuse sc mai repede prin practica retroversiunilor dent prin cea a traducerilor. lata.famillaritate şi semniฃi catie pentru subiect. optimizarea înnatlonalita-tii memoriel (a proaeselor. În vederea sporirli gradnini de eflalenta-. formelor. nu este suficienta pentru memorarea lui. face apeund la o sorb de medalita-ti şi procedee acyonale. se poate.

care este ordinea (succesiztnea) de memorare. elevil s.memerarca pentru o anumita datacond~tioneaza. pentre o anumila. • fixarea constienta.late.anm am va-zut. ci şi pentru cit ţin~p. sarlsnl pictografic.uitacca duca.în acţiune una d~ntrc legile memorici. stenograma. În acest caz intra. sânt instrumente prin care omni pune stapiniro pe proprla sa conduita mnezicd.zi.invata.ne stabilim scopuri generale. extrem de importanta. a unor muemoac!~e~e sau 7~tcdiatori ridica.mai bine gramatica atunci când singur construieste diferite structuri gramaticale.pentru o anumita. mediatoni indeplinese tuncha de aducoro ami~te. după. peste aiteva zile uita totul şi 'rebuic sa.ora şi nu sânt ascultati în ac ca zi şi la acea ora-. • k~tabitirca ~'nor repere. schemele grafice.iile.. importanta fixa-ni unor . imaginea intorloara.potentele memoriei.stim nn dear ca trebuie samemora-m.va-d sa-goşile unei saheme '. important este sa.ca-. nu este suticient insa.funationalitatea memorbi. utilizarea lor premeditata şi indelungata se seldoaza. globale.copilul inv4a. asociat. . sublinlerea tex-telor. cit de precisa trebnie sa fie memorarea şi reactualizarea. t~res1 a-tunic pe un ra-boj. dacă.va-d pagină..rela procesul invata-ni de la inceput. rezumatelo. . care arata.a scopulni activităţil este. a ~t~or p~l nate de sprijin...trececea accici date'~.nodnl la batistă.~) nsnreaza.ca.an optimizarea capacita-tilor mnezice. fotograma.pentru conduita mnezica a indivldulul.t~u din propric experienţa.sa. ci scopuri cit mai diferent.. decât atunci când acestea îi sânt furnizate dc-a gata.a nuel schen'~e grafico (.

de accea activarea lui este de o deo&ebita. vor fi a~ atit mai bino şi mai nsor rotinnte. a it şi tra-inlaja 01. prin cunoatlntolor. lip~a de logica-. actlvita-t. în primele persistind o oarecaro tensinno. daaaslut sogmentato ~o nnita-ti de sons (numito 5.aapaaita-tllo mnozlao.a fi insnşito. În celolalte prodnaindn-se desca-raarea 01. • un alt taator aare asigura ronsita momorici esto sistanlaşi~orea ~~guri.sânt ordonato şi alaslflaate. daaaacoatea slnt legato unolo de altole.. incit chiar şi atunci când ~ubiectii nu sânt prevenişi prin în~truct~j aşi~pra f~ptu1ui ca vor trebui sa retina anumite materlale cu care opercaz(~. intereselo. dimpotriva-. de str~at~ra-.importanta-.1 integrate În sistomul noşional.i~ egala. • În procoaul memoriol.elo.mă-sura. • sistem~~1 ?7lotivatiofla! şi atitudi u(i~ al individulni afoatoaza. de sistomatizaro şi organizaro a unul materlal impiodica.1 mlarotemo). a informaţillor ao urmeaza. ala-tnri de nuele actinni muezice (intip~xire pastraro. aspiratlile individn-mi asiguraatlt caractorul selectlv al memorlel. motivele.mai bine.~o întrempte sin rotinuto mai blue dealt cole duse la aapa-t.Însusirea iui. după. mo-şiilo mai intense se momoroaza. ierarhlzate 5. dacă. cl outoifl~~tuire işi fi~eaza ~copuci mnezice. reactualizaro).ariteni de raţionalitato şi veriflaabi1itate~ dacă. trebnlnt. an loc şi o sorb de act inni .87 icopuri dare preci~e complete este atit de m~re pen ru rnemor~re.slnt organizato pe baza unni plan t~nitar şi aooront eta.

la nivel~~ .îi an marl dificulta-ti). ande. djferentele individuale şi calitatile memoriei nn toţi oamenli memoreaza-. 9o~'~ din ceoa ce spunom şi cacem În aaelaşi timp. ~(1 nivelu~ orga~te1or de sim+. omul citoa. coca ce va infinenta în mod ditorit ca-pacltatea sa de memoraro. o seric de diferento mdividnalo. saapara-.yustativa-. spune. în aursul viotil şi existentel lor momorla se organizează s1 se specializeaza-. şi reactualizeaza experien~a a~torioara. auditiva. lie ca madiatori manifes. la ~t.o măsnra. dimpotriva-. null ~$5 troazaintormatlilo nn timp mai indelnugat. creste şi prodnativitatea memoriei. vede. observa-m ca-. În timp ce memoroaza-. 200/o din ce anzim. dc aici. face aeva lasifica-.to.la fol. 4a null reactualizarea se produce aproapo imediat. ceraeta-rile an ara-tat a(~ se retine 100!o din coca ce aitim. 800 /o din ce spunem. j.ti. 4. pa-straaz~.cognitive (de annoas tere). aitil mai gren. ordoneaza-.la nrma-toar~o niveluri: ~a ui~llul proceselor flla~nloriei (unli intipa-resa mai usor. nocesitatea imp1ici~t~li acestor actinni În actul memoriel. coca a e face ca la nn moment dat oamenu sa. olfaativa. deal.eta. serlaza.se diferentieze intro ci.. altil un timp mai scurt. 500/o din ce vodem s1 ~uzim În acolasi timp. specializarea poato ti intllnita.etc.).ce acţiun lie cogni ive sânt mai complexo. (fapt care no permlte sa. fie ca mediatori latenţi.vorbim ฃ3 doapro o memorie viznala-. 300/o din ce vedem.

cit şi diverse te el procese.şi la un nivel înalt de dozvoltare de toato acoate torme ale memorici. şindnri. c~ e mai impoฃla~t~ dintre ralitatile memoriel sânt: oltimut m retin cantilatea de materlal cu care putem opera (pe care pa~ ram izam). dooareae rotin mai ales tra-iril~ afective. ea esto afoativa-. la alt.existontel n nor predispozit.mă-sura. aativita-tii. dar şi exporiont. altil de una imaşinativa. asomen~a diferontiori se datoroaza.i temporamontalo de sci personalitate (indeoaeb~ caracterlale). cicoarece rotin an usurinta.mis. sorie de calita-ti care o valorizeaza. motorie.-reti n imagini.a lor. profoainnii mi. ideal ar fi ca nn om sa. acoatea vizoazd~ atit momorla În ausamblul ei. unji oameni ne uimc~r prin cantitatea mare d~ inforr~tii de c~r~ di~~~un dind impresla unor adevărate . noţiuni.tatii psiişicc (unii dispun de o momorie predominant vorbal-loglaa. esto bine ca tie-care sa.enciclopedii ambulan~e": ~ ela~tze'+lc~~eq ~ se~ s~p!c~c(1 ??ze7~oriei.. memoria işi formeaza5~ n.. În fnnatio de improjnrarl şi sovicita-ri se va solda an snaces.fo~oac(lsca exact ucc~ tip de memoric cclre z~ ~vantujaaze ac~ rna~ m7l1t san sa-şi forn~cze şi dczvolte ace~ tip de men~orie pe actre îi so7icit~ profe&işinea sa.conţinut~tlui activi.oi de vlat~ concrete a individnlni. în procoanl functionalita-tii sale aonarete.îi. la nnii.aa-rilo). ~umai foloairoa adoavata. cum un asemeuca luarn nu este poaibil. ale diforitelor ale color partlanlarita-t.În col mai ~ualt grad.îi inna-sante ale organelor de simt.retin idci.dispn~~ în onala. capacitatea de a .

lnort ~nt este de stint ca. mode-. nedind poaibilitatea de a se depozita şi alto materlale. ~.acumula cuno inte m~re cele vech~.. cunoaclud care este acea calitate a memorici care îi lipseste san care oate însuticlent dezvoltata-. . crn. adică realizare rapida.uitaroa este inscrisa. late.iouale.În le.îi.toate aceste calita-ti pot ti educate. n-ar da poaibllitatea individulul sa. fenowen ucitnruj. asa cum un depozit de materlale s-ar nmple.5 pune poporul. t ridica~e la uoi nivele funct. nornicil şi mai alas relcitiv necesur. wiy~orje şi vitare thtul+~ d~n dผ tote experienţol antericare se diminnoaza-. de corectitu 1in şi acuratete a reciinoa~terii şi reprodureni. tot ~'sa şi . • train cm no ~rar~~ ~onsta în aceca c~ cele memorate sânt conservate coreot tntr-o forma arreotab~a pentro o perloada indelungata de timp: • e~acti~otoo se f' ~c7~tc~ea reactuoiiz(irii celor memorate indica gradul ~ precizie. în couditlile suprainca-rca-ni mi.acumniezo şi sa. cl 10 organiza şi reorcaniza pe depaşi san u ~a pe cele • r0piq~!totce znt~nc'r~ri~ exprima faptul co engramarea ~e realizeoza repede co mo~e econom~ de şimo de efort şi de repetit. • pro7fl!~titl[dzttco rcoctu(1iizilrii.dopozltul" momorici s-ar pntoa snpralnaa-rca. subunund astfel necesitatea ci. promptil a rerunoa~ teni şi reprocin ero ~'riec~lat dupil stimulare. de a le necore~punzatoore..dispor din mintea noastră-. om~ poate ina măsnrile corespunza-toare În vedorea forma-ni ei. se dezagrega.ciile omenes ti' . intervine a~a-nnmitnl tenomen at '11-la-ru.pa-strezo noi şi noi ..

spro tlxarea şi pa-strarea informatlilor. În schimb.cum m vaznt. gradnala.a anumitor informaţii contribujo la ochilibrarea sistomulni ca~nitiv at indivdulni. lapsusul (uitarea momen~nil.tinto. o 13)o vara. i'~ntro momorie 5.se scur~a-. pasi1c~ a se automi~ca la-ra. c~~re nu mai au semnificaţie. exact pentru acea penoada ctnd ar trebui sil ne reamintim). nltarea este un tonomon negativ.cunoa. dinamic.sa--5i rela de la incoput procoaele. facihtind~-se san implodicândn-se rociproc. În raport cu necoaita-tile practice. nu mai rilspund .1 ultare exista.acoatuja nn caractor supln. suprimarea intograla a datebr memorate şi pilstrate).deal rolatli dinamice. care se devalor zeaza. ca nrmaro a expoflontelor curonto sl recento de viaţa-. sa. disparitla. ln raport an memoria care linde. care esto novoita.. ultarca esto nn tenomon natnral.prea melt" s~n ~(c prisas~'. ultare a intervine. acorda. tiecaro actientnd asnpra celeilalte.pentrn memorie.a ti stiujonit de coea co ar ti . recunoa~teri1e şi reproducerile part lale. evidenti erea problematicii ultilni se poate face rilspunz~nd la citeva în~re • care si7lt formele nitani? În literatura de specialitate sânt descrise trei forme ale ultilni: ultarea totalil ('s tergerea. d~~pa.care lasa. maj pu~în adecvate sau chiar eronate. an solicita-rile cotidiene oa este un tenomen pozitiv i aceasta cicoaroco nitarea troptata-.sa. • ce ititam? uitilm informaţijic care îşi pierd actualitatea.se olimino coca ce un mai corespundo noilor sollaita-ri. ban. clnd acestea nu slnt roapoctate oa dovino o piedica-. pozitiv şi necesar numai în au~~mite conditli. a~adar ca o snpapa.

. ~v-~ este rit?nuz opti~? psihologul german h.prin oliminarea canzelor care duc la .. • de ce z&itam? cauzele uitilrii sânt numeroase (stilri de oboaealil. ca şi pe cele rr~ vir. imbolnilvirea creierului). surmcnaj.chiar. informaţijie neesenţiale. o inviltare necationala-.ie pentru . care au mare semnificat. ap pe stagnantil (vezi curba uita-ri fig. 19). ceca ce reprezintil un balast. u~ izind silabe filca.reusită floastril. care la forma subinva-tilni (cu mai putine repetitii docit este necesar) sau forma suprainviltani (cu ~ฝ mujte repetitii dent numilrul ca-tim) esie la fel de periculoasa. • care ~. anxietate. at vom constata cil nitarea are nt fig. dacil luilm în conside şi alte particularitilti ale mate ~ ~ . amilnuntele.unor necesitilti. a ariltat a laura este destul (je mare. imediat dupil ~nviltar oooi din ce în ce mai lentil. cea care primeaza insil este ~nsuficien'a sau proasta organizare a inviltaril. mă~~ va. ebbinghaus. tocmai în f (dupil h. 19 .~1~ şi psihoindividuale. ebbinghaus). tie de acestea t uitaroa poato ti comba-tuta. dar şi informatlile care ne sânt necesare.sens. detallile. ผ 24 iului de memorat.pentru memorie ca şi lipsa ei.curba uit~ril unor silabe filril sens foarte diferentlate.

ci doar cea optima din punat de vedore al numa-rulni ci ((~~raota-rile an domonstrat caropotitillo insnsirii noal~saro mat lrlalujl i) ropotitla oaalonata-. a inciopenueiil~.decât cea ~ecanlaa.intro 5.da sons şi semnificaţie este mai i~rodnativa. bazatarodarea dinatara snpşimontare nn trebnie sa dc ~ ~~oasaa.insa repetarea matorlalnini memorat.i oboaoala (spedfico ropetitlilor aoma~ato). pe ~epoti~la p0 activa..doar p0 recitirca toxtulni. ra'~atitla inaa-raala. nu ori~e repotitie asigura.ropotitio esto mater studiorum" (ropetitla oato mama inva-~a-rii) spune pa buna. bazata.(caro jiresu~~nne repotarca intonnra a a n i~rlaln1ni de atltea ori pina aind acesta oato memorat). cicoaroco inlatnra uniformitatea.ato nitarea mi). de asemenea. 10 o ci ova zi e -intro 1-2 zilo) imoctlat aupa mă-morale. lxercitii .dealt cea aomasata. ffl-duativa-oat~tit~a a~~re se efeatnoaza.5o~/o din numa-rul initlal de repotitli ~xtu1ui an anvinto proprii este snponoara.dreptato o voahe angetare. .-. monotonla 5.insacombatarea nita-ril. sis-tomatiza şi ahlar roalabora intormatijle respective.rapati{lai p?~sivo. asi~~nramomoriol ra-gazul de a-şi organiza. cel mai sigur mijloa de combatero a nita-ril îi reprezinta.. bazata.p0 sopararea în timp a repotitlilor.(ropotind maicrlalul În diterite torme şi combinatil vow corn-~.înstalarea oi şi mai ales prin manipularea factorilor prezenta~ în paragraful 3.la anumito interv~o de ti~ntervanoptim fima 10 o altova zaci o minute . oato m îi ~rodnativa.

apoi.cciocc cit mai exact. 3.. 4. intuitive s-i abstracte). dup~ ce v-an fost citite toate cuvintele (sau arc-tate unut dup~ altul). care este serla cea mci lunga pe care aşi repuodu~-o corert~ comparaţi-v~ rezultatele cu cele ale altor coleg. se citeste primul cuvint din pereche (casil) şi voi trebuie sil vi-l amintiti pe cel de al doilea cu care a fost asociat (pildure)... încercati de a o rcj)r.ttl un coleg sa elaboreze o list~ cu 30-40 cuvinte (uzuale şi n~ai put în tizuale. intuitive sau abstracte)? cite cuvinte aţi introdus san tr~4nsformat? când aţi fost mai productiv: în varlanta memorilni vizuale sau în cea a memorilni auditive? 3. 20 cifre sau ruvinte. apoi. cit şi calitativ.) care sil vil fie citite impreunil. analizati rezultatele atit din punct de vedere cantitativ. reproduceşi-le pe cele care vil vin în minte. 2. rueati un c()lc~l sa în tormeasca o listil cu sorli de 1. r~e.~te o serie. 2. sa se stabileascil perechi de cuvinte (casil-p~dure: ceastractor. . cite aţi reţinut? ce tip de cuvinte aţi reţinut (uzuale.i. sau neuzua~. om-abstract etc. imediat ce vj se cite.

ciezent şi vutor.4.caracterizarea procesului inlagi~at1v 1maginct. im catla jo~ca un rol deoaebit de important. anticipind atit drumul ce parcurs. de . pe bo~ci co7hşifl("1şii i ~ cฃpe-ne nt ci. f x. În procesul de adaptare cictivu.aici şi acorn omui is. prin intcrwediul ci.er. le~asipdu-se de prezentul imediat. tt~nsfo7~mclti~c şi cte~t()(~re. imaginatla 1.~ or~anizc~za ~ a şi proiecteaza acţiunile. c2~pul •u~oasterii tim~ne se iar~este ฃoarte mult. alegeti o poezie 5i inviltat.i-o pe dinafara.i~ se defineste c(1 ~toces coq t?iziv cg?npl~~ de &1c~thor~re ~ umor ~nic~gişi şi ptoiecte noi.. cite repet~ri at-i f~cut? cit timp v-a trcbuit? aţi inviltat-o mecanic sau logic? comparaţi-vil rezullatele cu cele ale altor colegi. dacă .~ormanta unica de a realiza unitatea între trecflt. cit şi ~ezultatele care vor fi obtinute. omul ~şiind caflabil jc i.

imaginetla func{iile interacţioneeza cu toete procesele şi sihice şi ~~deoaebi cu memoria. limbajul. adicc este cu atit rnai eficienta cu cit ~ste mai fidela fate de cele invatete. şi pentru aceeste se ~prij~c puternic pe imeginetie. ci se obt. dispunind imaşinatie. imaşinatla este cu atit mci velooase cu cit rezultetele sale se deoaebcsc mci molt de ceec ce existc în experienţa subiectului sau chiar fatc de expericn~.a socictatii. jar pe baze ecestora se o desfasoare orientat şi permanent reglat cu minimum de erori şi cu mare eficiente. este vorba de dezvolterea reprezentenlor.inc ceva cu totul nou.ie. sacadat. atunci când se pot manifesta c~eja alte procese şi functii psihice care pregctesc eperitie ci. orientindu-se numai pas nu ar cu pas o ciupa indicatori precise. gândirea. ar reacţiona. ~are are cerecter reproductiv. oîn~1 poate se-şi elaboreze mental scopul actiuflii şi planul desfa sure ni ei.omul nu ar avea imaşinat. spre deoaebire de mernorie. cu sta~nur i şi ~rori pina la obtinerea oarecere. imbogetiree experienţei de viaţa etc. este proprie numai omului şi apare pe o ~n~mite treapte a dezvolterii sale psihice. ciczvolterea inteligen~ei. der ci este în stare nu doer sa reface un drum. echizitionarea iimba~ului. prin ~rmarc dece . aceeste face perte din cate~orla pro-eselor cognitive complexe. şi deci avea unui directionare rezultet ineinta de fra~mentar. perceptivi ar ~ contextul real în care se desfasoara activita~ea.

\îi otol fotoror i~c sânt coooacutc c(1rtile bi jules verne şi faptul ca pe b 17~ imaşinatiei ci a anticipat fearte multe din descoperirile tehnice ic secolobi xx. prin urmere. perticipa la elaborarce ipotezelor 5i la găsiree stretegulor de rezolvare a problemelor. la lectla de istorie.iuctla se dcoacbc~~c de mcmorie.~c ~ va permite sc în~elcagc le fel de bine icctic de istorle ce şi ccl care a vezut obiectul în realitete. der n-er putea existe fcrc ce. icr imaginatla. astfel imc{. la nudol ci. imawşinatic cx plorc(i (1 aclimitat ~ecunoaczttzi~.lascc o imagine mintalc cit mci boec a ecebi ~)1ect .un elev a vizitat ţin moze i hcoiopic şi apot .n zti&e urmatoare. gencr4l di~ realitetec existenta san ceca ce este ~potetic poaibil. inteligenta gbideaza produc~a imaninative. i se cere s. dacă j rin şindire ornul conoaste şi intelege ceca ce ~ste esenţial. adicc ccc care-i oferă rr 4ericl ~e~trn combinerile sale.j jcscri~ ori exponat ci dcrnocstreazc cci arc o bunc memorie decc îi ~ dcscric cit mă b}nc. dc an contnboit la orientarca cercetenlor de mci tirziu. necesar. gândiree. poaibilul. j~rin ima(şioatie el a f~cut pasi în necunoacot 5i desi plasm oirile imaginctici sale nn avean atonci o intemeicre feptica şi stuntifica. dar dacc pe bazi icestci descricri un eltul v reoai sc-şi constro. dar fond~tmc~t it 1cşic. imagincşic implica în toate formele ci de manifestare mecanismele 1&mbcjului.pe care de fapt n 1-a perceput n~ciodetc. dezvoltcrea imcgincşiei este intr-o . el va realize un ver~~abil proecs în ~ninctiv c. an soatinut interesol şi eforturile creatorilor în tehnica. ccre-i fixeezc şi apoi evocc rezultatele dc asernenca.

cum er fi: dorm orientarile tele. emoţiile şi etitudinile cfecti~e sânt conditii act ivatocre şi enor~1zante ale imegineşiei şi în ccelc5i timp direction(1ri nerepetabile şi cvident personcie. motivele şi trairile afective întretin o receptivitate crescuta pen{fla anomite elemente ale reciubi. profonzimec trcirile intelegeni. chiar când are o tonalitate neoctiva.~'inetive decât trairile afective ti ozitive dar slabe. astiel. relieferee icr dopa cite criteni decât ceic ale gindini ~cncreaza icgaturi şi restructurari fici. s-a consattat ca nivelul crescut ci cfectivitatii. chier şi fără voic nocstr'~ în minte încep sa se deruleze evenimentele poaibile legate de ce. cuvintul. sc 5tic ca momenteic de intensa traire fectava sânt urmete de un maximum ci prodoctivitatii imaginative. prin imaginctie. de o buctrie. este mci favorabil combinarilor mc. permit aducerec acestora în prim pleii. profunde .anumita masora ('cv~ denta de nivelol limbcjului. t otodata procesul de obtinere. vcste~ dcspre obtinerec unui premin le olimp~eda ~e 5i proiectcaza imcgincitiv iotr-un poaibil cacirn ~estiv pruejoit de ~n cstfei de eveniment. ce instrument ci cctivitatii mmtale. etc dominante. când sintem domincti de o emetic puternica. de exempin. dar ceca ce stimulcaza evocerca clemcn~~lor exucr~entci anteriocre şi epoi combincrea varlate şi fleas teptata a acestora este tensioneree emotionala pe care o traic~te omul în momentul respectiv. permite evocarce selectiva a ideilor şi reprezentărilor. a noulni implica interacţiuni cu toate componentele sistemolui psihic uman. vohicol rca şi punerca lor în cele mci varlate relctii. ale combinarilor şi recombinarilor imaginative. în report cu o idec direc~carc ~rmuleta verbal. aspiraţiuc.

fie cu ccc soci~a. creincin -se imaginee sirenci. experienţa proprie de victa. radiocasetofonul etc. astfcl prod usul ฃmaginetiv exprim& personclitute~. ducând la rezultate v şiebiic. de integrari şi dezintegrari. originala incit este co'isidcrata ca efuncin-se intr-o continua nastere. originelitetee combinatoricii imaginative se explica etit prin tilertetee de organizare a desfesurani procedeelor. aql~ttin~reu consta intr-o nooa organizere mentala a unor parti usor de identificet şi care au apartinot unor lucruri. origin'oşitute~ ecesteic 5i el este :~şi~şi origina~. dinernica temperamentala. combinatorice imagin a tiva cste alit de none. prcsupunind o succesiune mei mult sau mai puţin riguroesa de compuncri. centauruivi etc. intro nelimitate generare de noi şi noi procedee şi de organizari ale acestore. fenomene etc. procedee ale imaginatiei şi combinatorica imaginativa un proceden imeginetiv este un mod de operere mintale. întreaga personalitete. cit şi prin sursele motivaţin nal-afective la care nc-am referit anterior. inedita. astazi este foloait în creetla tehnica (robotul cesnic. descompuncri şi recompuncri.evenimentelor. funte. 93 2. acest proceden a fost lam_ titilizat în mitologic. cantitetiv şi ceiitativ. într-un cuvint. fie în report cu experienţe individuala.). dc eccee în cele ce urmeaza ne vom referi la aceica care sânt mci cunoacute şi mai frccvent foloaite. ampli finn rca şi din~în?lctrca se refere le modificarea .

a fost foioaitd În creetijic literare pcntru copii (de exempin setila. mel ales în directla minlatorizani eperaturli electronice cu pastrarca calitatilor functionale (de exempin. pe eceasta ~~cza. minitelevizor.proportşiior. esa curn ar fi bratni mecanic san pcrccptronui etc. genie s. în literature stuntifico-fa etestice (de exemplo. a dimensiunilor unci structuri mi tide obynindu-se un nou efect. se pot face divizinni multiple. prin acest proceden s-an creat personaje ce . dc multe cr1 se pornc5te de la o reclitate existenta. pastrindu-sc identitatea acestora.~(~njurca pot fi aplicate independent san În corelate asupra ecelorasi clemente initicle.coioanc infinitnini". uncle dintre acestea evind corespondent în realitate. divi2iiincc şi rcu. la tehnica. efectul nou rezulta din schi~arca nnm:'roloi. un asemenee procedean a stat şi le baza unor cretitil celebre ale tui 3~rencnşi (.. minicelculator).mcse tacerii4~). multe din produsele de larg consum en aparot din divizerec unor fonctil complexe umane şi apoi reclizerea tchnica doer a unora din etc. iar în tehnica a autovc'2şicolelor pe perna magnetica.icaree &~2t o?fl~sluncct consta în modificerca numărulni de etcmente structurale.). În basme. cxtratercstrii sânt adesea imaginati cu chip de cm.beicurui cu 5apte cepete". ftaminzila. .. un sa emenea 'croceden sc identifica în construirec rachctei coamice co mci mut~e trepte. multip7.. aitele fiind un proicet non. sc canta criterli noi de grupare 51. omisiunea poate fi proceden în crea rca personajelor mitologice (ccc a ciclopului). a. 94 . dar cu emplificerea unor ceracteristici psihice san fizice) şi în tehnica.

dc exempin. în orcic (ic clasa. schenlatizarca este foerte mult utilizeta În prolectarca tebnicc-. a unci substante etc. schite robot a unci persoane are te baza un cstfcl de procecico.:a tinor antoturisme cn motor în fat a san în spate. În dameninl industrici bunorilor de larg consum se eplica frenvent schimbarea formei. cn buna stunta. a unci functil. botani~tii en re alizat leleena neagra. prin modificarea culorli feta de c&c ce cran creatil ale naturil. prin ceremica. În arhitectura. a unor materlale traditioncic în fabricerea matoarelor.. a nnui element. consta în aplicarca unul obiect. coloril. În grefica etc. dar dispuner~c lor în aite corelatli. a~a s-a procedat te construc. adesea.'i rccrenj area pi~csnpunc pa strarca ciementelor ~nci structuri cur t3~-cute. substitnirca parsonajelor crecaza situetil inedite. sztbstituti~ consta în miocuiree intr-o structura existenta a unni element. voinmubi. În arta. dc senni schematic al structuril unci plante este foloait. a mare extindere a arc substitnirca. sen a onni pişincipin functional inir-o nona sitnetic. mod? ficarca presupune pastrarca unor clem ente ale structorilor g -noacute şi schi mbarcc eltora. în vecicrec relevarli deoaebite a caracteristicilor . adapt~rea arc aşiccbilitatc şi în arta şi în tehnica. esenţa cqcstoi proceden consta în selectla >~~-mci a unor Însusiri şi omiterca. obtinindo-se ef ante noi. a celorlaite. În tehaica moderna ~e fcc fre~vente iniocuiri ale unor materlale treditioncle cn alteic cn cşilitati supenoere şi mci pnyn coatisitoare.

pa haza unni astfcl da proceden a fast elaboret macidol coamic al atomolol. tchnica. gencrelni cn fenomenelul. ana~ogla a stat te beza muitor inovatil şi inventil în tchnica .structureic. ea este a transpuncre imegincra în plan percaptiv. .1 a celor necomune te dana serli de abiecte san fenamene. ecest alteeva putind fi a cita parsoana. care a parmis cnnoa~terca mnkar aspecte ale ralaşiilor dintre particoicla sale elementare. sa aleaga cea mel bune farme de ejutor pa care ic-a paete da.. dar şi în activitatea educatornini. profesorul rcn5e~tc se-i inteic age mci bine. mcşifcstind empatic feta de dcvi.c.şi a multor descoperiri în stunta ec arc te beza idcntişicerca unor ciemente comune 5. dar şi un oblact. nnc]c dintre acestea fiind bine cunoacute. ~fecilitind. icr ceicielte numai partlal stinte. aducatic s. un fanomen etc. În manicra antentica. empatla asta aplicebila în erta. analagille stan sj la beza construiril măşinilar inteligante. în citneva. a situatie tipica sânt produse pe beza unor astfcl de pracc~ec. prin acaesta. tipizareci este folasita În breetie literara cn deoaebire şi presupone identificarec genercinlul şi apoi transponerca lol intr-nn procins non care imbina. descoperirca de noi aspacte şi înţelesuri. un personaj Îi terar tipic.şibi1. ea arc un loc deoaebit în creetla actoricaesca. intalcctiv. afactiv. der pa baza clamentalor comufla pofindo-~e nvcstiga şi ceca ce este inca flccunoacot şi wal pren ac(:e. sc gaseesca ccc mci accasibila forma cla predara a cunoştinţelor.

naputlncin-le dirije 51 nici în~clcgc imediat şi care apar ca absurde şi heotice. san falasit mci multe criteni cla clasificare. insa unul s-c impu~ mci molt. ~şisnl din tinipul samnulni presnpnnc a inlantuire cla imagini. imaginctla se dcsfa~oera în form~ varlate. cla acaca se spuna ce an car acter scenic. uncqri se intlmpla ce a persoana sa-şi dcc seame ca viscaza şi sa-şi propona sa urmarcasca la ce pot dune fantasmele sale.lala a imaginilor izvorlta din asociarac tar cn tralrile afective. imaginile se cicruleeza cn a anumita coerenta.ie involnntara: visul din timpol somnulni şi reverie. mativ pcntrn care acesta darinte se pot asacic cu imagini care reprazinta u~ . esta vorba cla prezenta intcntlanclitatii în actele imaginative ~1 astfal s-au grupat urmatoarele farme: a) imcginct. În stare cla samn. aceesta caracteristica este explicata cla unli cutorl prlatr-o energie patent. 1. der efectul reprimaril se mci pacte pastra inca. ce scancle unci piese de tcctrn. acestea sânt legate cla dorin{eic şi sa~ tept:~rila personnel care nn sânt satisfacute În stera cla vcฝa san sânt chiar inhibate con~tlant şi voluntar. dar el nn te pocte diri~a can~tient 51 voluntar. nind reglajala stabcsn dorinţela apar în prim plan şi antuclizeaza cnc~ imagini care sânt legate cla satisfacerca tar. dc nate mci multe ori.95 3. ra flactil care apar În starca cla samn paradoxal şi fata cla care subiectul esta mci mult spectator. amatil.i visul de parspectiva. b) imaginctic valuntara: reproductiva. crec toare 5. În uncle vise. formele imaginatiei fiind un proces foarte complex.

preacuparilar persoanci în starca cla veghe. reverla. Începe sa se cicruleza. recinclnd. şi pat fi desnifrate. ala evalocaza intr-a directie fantezista. nonstienta tara. visale en 51 un nar('ctcr sirnboşic. oricina se afla intr-o stara cla relaxara tinda s(i-şi tcs~ ginci'irilc sa-i vegabondeze. pa acest fond cla ralaxere.i votum9 imqoinet. pat apara razultatele unor astfa-l cla prelocrari. eficlanta. unli anton ranamanda reverie de scurta durata ce a nate cla stimn96 ~are a creehvitatli. 2. astfal. de accea. În farmarca imaginilor. constind În nonstruirac . reverie pocte acazlana nombinctil noi şi origiucla care pot apol fi valorifincte în formela superiocra ale imaginatici. relatillar. persoana te urmaraste it~ qlt~d i~~rvi~~ ~u a usacra diri>re tat În directic dorinţc'or. intr-o anumita masura. ongina~ san chiar solotionari ale unor prablame care framinta parsoana i~ timpul steril cla veghe.. der reverie prel~ngita poate fi ciefavorablla dazvaltaril persanalitatil. parninci cla la ceca ce vede san cla la a idea care i-c ramas În minte. tensiunea interna psihica . dc aceca. reverie esta nn fat cla experiment mintal privinci indaplin~e? dorinţelor şi tandintelor şi pacta reprezenta. aneesta dascifrara se face numai prin ancliza actinnilar. un fel cla satisfacere fictiva a acastora. un 5ir nesfirsit cla imegini 51 icici prapulsata cla darinte şi asteptari. În timput visnini se petrec fenomena cla reordancre şi resistematizere a informaţill or 51 cla acaec. prectica. s. pentrn ca satisfacerca fictiva a dorinţelor poate anula activitatea recta.la repraductivd' este a farma actlva. În plan mintal. În anest naz. visul implina uncle combinari noi.fel de indeplinira daghizeta a tar.gcnercta cla ale.

ccl mci fr~cvcnt a inciicc. ~a usti reaz. unul pranas cla cambinare imaginctiva. abstracte. lt cla şi icci real. dc ccaa~. aceasta farma cla imaginatic se dcoaebe~te cla mamorla imeginlior. a unor schiq san. pentrn ce nrodoaalc ci nn en nore8pandant În axparlanta antarloara şi.'. totodat ictelagerea nnar relatli mci constrolrac mi tat snpai~tului imagistic. mt razoltatul.tlilor şi dcscricri~r varbela. prin . sa imagici realizaeza sub influan{a unor indicatli concrete. imaginetic rawacin ctlva permite mintli n~1~cna sa-5i largeesca faerte mutt clmpul de actinne. ~în~t.la . o prableme cla geometric sa rezolva mel bina ~1 ~ us or dana reproducem intr-a imagine relatille cuprinsa În anon t'îl ci d asomanac. ce se mai nnmes.ic recans{it~tivc fiind nn atit mci vatoroasa no cit s~ şi ima apropla combincree mel cla mu. dar care nn pot fi parneputa direct.mintala a imaglnli onor raalit(şi axistant~ ฃn prazant san în trecut. totodata.

el are o fonctla importanta în motivarea activităţilar curente.~.şimcre afcntiv-motivat?oc(1~a va orooae. ci.şio. esta compiexe. a x-a 9! . ea favorizeaza aparitla unar ipotaze. car origimalitate şi ingemiozitate. combinarca sc i at prin mo7itctc. a actinnilor de autoformare şi a~tocd~care. .()qie.iifor i?~cons.ticnte. respingerea rutlnel.În~elagarca unar napitala cla fizica sen chimic asta nansicicrabil usurata cla rapracincerea imaginative a nnar exparimente doveciltoara.p~'. increcici ce i~ poaibilitatila prapril. constinci În prolectarea mentala a drumulni proprln cla dczvaltara i~ anard cn poaibllitatile personale ~l cn nanciltille 51 car intela societe. imagloatla creatoare este stimulata şi sustinuta cla motive 51 ~şitociint creatoara: interesul pcntrn non. valorificarea combinct. curiozitatea.~entrn na este arientata spre ceca ce este poaibi~~ spre neca ce fcc d~ t'iitor. prodnctii artistlca etc. imaginatle creatocre aste implicata în tocte activitatlic omulol. produsul imaginatici creatacre esta un prolect mental. 7 . sust. trebuinta cla antorcalizere. ? ~~?' zc~~rn~ ~vt~tror dispomibi~~tn!. a aptiumlar profeslanale. ec se deoacbc~tc cla ccc reprad'tctiva. clas~sorata În mci multe faze şi caracterlz eta pri a': bogafla pro~adcclor incditu~ utilizaril lor.c perspectiva este a farma activa şi valuntara a imaginetici. visu~ d. 5. inventarea unor noi cal şi mc~ ode a unor canstruntli tehnicc. imagimatla creatoare este ccc mel complexa şi valoroasa forma a imegi natici vokintara 51 active. spre ceca ce este thou. tendinţ~~ cla a se aventura În necunascut etc. 4.ilor persomalitat îi. imaginatla reproductive intraţina intaresul sl starec optima cla atenţie i~ ~coturc unar carti etc.

p( etc. desfesurarec cu respectarec stricte a unor reguli şi în cadrele circu~~scrise raţi onclulul. ~ reproductive şi mci ales cu ccc productivc sau divergente. . ?tsor canstr? nt (imagine tie raproduntiva). ~ zentari dominante: plcstic-t iz?~ala. ~ rl11~ ~ ri ~ l~j~la rapenon structiva stiithฃ~j~~~ 7~zlzinala. În ectul crectici. inovind. existentului. 1crg~nd considerabil cimpul cufloasterli umane. nu s. reverie) şi antivc (reprocinctiva şi cractoera). prin. inexistentul şi. iivlagii\latja ca i~roces predilect al creativitatii multi oameni de ~tiintc au cratat ce pentru creatie. invc~tind.. incredibilul.la crcatoc~n) după tipui cla entivitete în care sc intagraeza: artistinci. acestec din urme se ccreeterizeczc ppm n -gocre. recluluj. foarte nonstructi&a (imagiii~~t. axploreaze necunoacutul. -~. 1itcr~~ci. pe care le complete şi le depesesie. tci~~t(~~ i~pn porp~1~~. în cnun.ฃşint şi alta cşitarii cla dasificara a formelar imaginctiel: e) cin1 a dot cla activism ci persaenci în pronasol imaginetici. ~ -7motrica etc. imaginatla interectioneaze strins cu gifl~:. reverie). ppm specificul scu de desfasurare.la depc~e~te cces~e cadre.~te lirnite. b) dupl~ c tc4~e nonstructici im egin ativa: abs?trde (visul. în once ctomeniu. lr~aginat. generind noul. sc disting: j or p~sivc (visul.r~ suficiente numci constructijie 1 ogice.

urmcriti ci~c combinatil puteti face la inceput şi apoi dupe un anumit antrl-ment. 2) proresul imaşinatiei vclorificc toate combineril cpar în sfera subcon~tientului şi inconstientulul. dccc spunem ce gândirea este necescre. acestee presupun o ufl1t~~r ~ intuitjvului cu generciul. verificc rezultatele :r-~~ginatiei. limp de 3 nşinute toate cuvintele care Încep cu o litere c zultatul dumneavoastre cu al altor persoane şi observat' oi . 3) fiind sustinute de procesele afectjv-rnotivationale care pun în transformcrilor imaginative cit!. 5 da o perspectiva umane acestora 5i o crre deoaebitc a personalitetil.disponibilitatea pentru creatie a imagineşiei se explice prin treseturile trale. fere gândire. 5 i evclueczc exercith 1. fiind cstfel mci bogate informaţional şi avind mare potentlal de asociere. lucru este cdevcrat şi pentru imacinatie. 1) imagina~la prelucreazc un materlal cognitiv divers. gândirec este ccc cci. care amplifice originclitatec rezultatulul. arnplificându-5i potenticlitetil to~~re. dar nu suficiente pentru crectie. alegeti 5 cuvinte şi alcetuiti cu ajutorul lor cit mci muite propc ~t i cu conditic se nu fie mai mult de 7 cuvinte intrune. ec poate usor dun crocre. 5.1 anuine: imagi şi mci ales imagini conceptualizate şi sem nificative. fundarnenteaze.

organizează. nu percepem doar de dragul de a perce>~ nu gindim doar pentru a gindi. perfectioneaza. fie ele mai simple sau mai co~plexe. . pentru a ne satisface trebuinţele şi necesita tile. comparaţi rezultatele dumneav~ 5- p pa/ activitĂŢi şi procese fleglatorii xi. ca fl~~2ta prin excelenta activa şi dinamica. noŢiunea de activitate În existen~a concreta a omului. ci percepem şi gindim pentru a inteie~e mai bine realitatea inconjuratoare. initlaza. 94 sens. se implica. procesele psihice la care ne-am referit ptฝ~ ac~m nu acţioneaza în sine. adeugati alte elemente astfel incit sc obti~eti cu ale altora. activitatea u~ylana 1. p~~cesele psihice. ex~l oreaza. omul. p1~~nifica. dati-le un titlu.i de le un cerc. pentru a rezolva problemele cu care ne confruntam. participa. sânt subordonate şi ntegrate diferitelor demersuri întreprinse de om. formindu-se în cadrul a~estora 5 i tot în ele găsindu-şi expresla şi realizarea deplina.

im care an loc nm consuin energetic. c~t o .c~uşic ~~tye oroanisni s? medin. leontiev. a organisrnului cu mediul. o astfel de şi ~ nicre este cu atit mai necesara cu cit în istorla psihoiogiei .asimileaza informal.iunea subiectului cu ini~teracţiunc în care se realizeaza o atitudine sau alta a omului fata de lurne. arata ca activitatea este u ~ l~coccs ce realizeaza o arumita relatie a omului fata de lume şi corespunde trebuinţe specifice". se autore~lizec. pe relatla omului cu realitatea.îi. pentru a 5ti mai mult dcci nrm. activitutca este un r~poit. nervossa.. ~ de ceilalti oarneni". jntr-o acceptiune foarte larga. rubinstein definea activitatea ca fiind . noţiunea de activitate poate fi definita în doua acceptiuni. cงฝsuma ~crgic şizica şi mintala. o 7.tru a sc adapta mai bine solicitarilor realita'tii. depune efort. s. un alt psiholog. vom constata ca intr-adevăr ca reprezinta o relatie futre cel ce invata şi mediul inconjurator.l.za. ca în ca individul depune un efort. accentul cade de fiecare data pe ]ntiune. pentru realizarea corespunzatoare a tuturot acestor demersuri ci se se':vestc de o noua categorie de instrumente psihice. se relaxeaza. dacă ne-am gindi la invatare (care este una dintre forrr~eic activităţi i). după cum observam.fi~aşitผ'te adaptativa. n. j~roduce şi erceaza obiecte noi. cuprinse în noţiunea ~e~er~a de activităţi psihice. a.interact.

fie nnmal la reacpla c~terşi~.tcci itn !t start1or da condtttta a te? ocid sau rti~taja care dnc ~a reznltatc otla tativc activitarca ~.f(i aflindu se nivelul mii~b 4 datorit~ prezentel acestor acţiuni psihice intcriori7~~c ornul poa{c daqa? . în snbiectiri latea indi~ dişi (~)~~0splcioşismnl).ele. În realitate. nir un scns wnai rcstii~s pim activitatc zfip.aana cara sc deoa&oes. pe de o parte. ~:urnai ca une c .i~pla . se rasfringc &şi~pra rnediulu ~t odt când modijicari în c o1iditiijc exterloare obiective. ea devine activitate cons tienta. ca reflectie asnpra mmii. interesele aportata la ca &j olnulni.ic~luj rn('nifcsto~ 17i cฃ~crior (behaviorismul). acticitate psişica. a ideolopiel. ce ? flanifcstare a crcicruiut ca este )jlate natura a tendinţele. faptnl ca a~a stan lucrurile r~ este deinonstrat şi de culitdpiic' ?1oi pe care activitatea le poa~e capata de ce este inclusa în leqaturi noi. trebnint. în timp c~ forme an compoiฃentclc motrice inbibate. fie nurnai la ceca ce se petrece în interior.şi e~tcrior liltrarea canzelor externe. prin intermedini conditillor interrฃ poate exp irna coi ect esenţa aetivitaşii nmane. determin~t ~c actil nca mediuini 1 r pe de alta parte. raic tat~ la insoairea ideilor.te calitativ dc simpla rcac~e anirnaiclor în influe la rnej~u]ui exterior este.ormc ale tc i\'i~dtii psihice implica efectuarea concreti.elege7)l totwlitu.an existat tendinţe d~ '~c'ucere a activităţil. nurnal corelayn ~în'r nterior . ultima lor verit. en devine activitate spirituala. astişi. la com~or~c ~.

noi idea-mn. l~rin act~xil importanta activităţil i otnul produce modific4ri În conditille objective externe.a s copillul.În i%. dat fiind faptul ca activitatea este atit cauza. ca operea~a cit imstru?flc~ constrzii'te ('c oni. cit şi efect ale dczvoltarii biopsihoaoclale a omulul.:. ea este resimtita ('a aecs' a' ca o adevărata nevoic psihica. se onstruleste noi planuri. omul adapteaza conditlilor interne şi externe în un nivel din ce în ce mai înalt. c4 este pe?~eetibi~a şi creativd. lai în c activitate. în proprule st(i. psihologica a activitĂŢi ell~mextele coşiponf~nte şi structura .'şi interne.reproducere a realitatil. omul lai realizeaza idiate satisface tiv~tatc. '~. ca o cerinta imperioasd a integritut ti ft't'?t:l ~. aspiratlile.)'~ prin relatille cu mediul. Îi viaţa omulul este enorma. ~p~ciicul activităţil umane consta În faptul ca dispune de ce >'tiint. ca este p?' ofnn'cl motivata. transforrnind-o pe pi mintal.

În activitatea fiz~ฝ. operaţille nu dispun riici de scop.) 1100 nivc/wt ocliunhor o oผผ~ fig.'~ 'erarhic.cari. rt'ic~ ('a imotiv(. (li~bajul interior este un exemplu tipic de unitate dintre cele doua categoril de miscari. diu punet dc ved ~ gic. 2() . integrare) va permite satisfacerca anor nccasi{(?ti.). dispune de o seri~ ('a elemente structnr~e (niis. ca ccl din fipura 20. operatlile slnt subordonate acşiunilor. practic este vorba despre un sisteim fnn. reprezentlnd mijllo~~ c~ c ~4zarc a aces~)ra. sep~rare. mis.i' intilnim prcdowii~ant miscari musculare. mi~carea în for~a ~'nui damers intern neuropsihic.2tic p? ~pri c ~atorita suhordonarh lor acţiunilor. actaic ('a raspuns în iniluentele mediulul.'carile (sau actc~c) sânt cele mai simple elemente constitutive a'& tictivitatli. În cea psihica. şiminare etc.cşio7t.c cperaşi (apucare. ~n vederea cfectu~~rii unci acţiuni pot fi fobs c difctt.structurn icrarhica a activitat. . acţiuni) organizate jerarhic. operatli.îi.activitatan u~ana. a titror fuacţionalitate (structurare. subordonare. ca realitate psihica complexa.

a asta fiind . În plan psihologic. int~~tdeauna. ele sjnt •swit~e~de a. a' a caracterizanza pr ~ faptul c(~ di ~c atit ('a scop cit şi ('a moşiv proj .i~pn~sive. din siruri de operatli şi misc~ri. activitstii şi nu dispun ('edt de o independenta rcl~t1\ În taport cu ea. en o structura nr~ şi prie. În s~nsul ca dispun de un scop pi~oprin 't~n 51 de o motivaţie proprie..~1ctinmi~e sânt cele mai marl subunlta ti ale activit~' ฝ. citiran unci c(tr'. en este Întotdeauna vo'itnta' a to gradul ('a participare a cons tuntal poate fi diferit (scop~îl p~atc fi u ic'q)~~? m(şi vag. c~ unul partlal În rcşizarca celul final al activit:it. acţiunlle pot îi rnฃ.t fii~td ~ ifl ac~unc este prezent scopul. rnai put.în constientizat) ceea ce face sat apara o sane de actşi. rezultatale obtinute prin acţiune nu reprezinto sca~)ul f~} ~. cara nu se confund& insa cu cale involuntara. după gradul it 4~ co~nplcxitatc.iirprtimutat(t" ('a ~ tate.i simple snu mai corn plaxe. activitatea reprezint~ sisteniul icrarhic superior. ('coarece ele subordoncaza activltstil ('a a ~xamenului.~ti ..&.ic~d~~la scopul?li şi motiv n~ni. ll)t'. sub raport psihologlc. spacifica şi nu pur 51 pin aditiva. a unor otite În vederca sustlncrii un~şi a ~ cr c~nstituie acti ic pr~~a'iti~~e uni.i. acţiunile sc caractcrizc~~za prin pccq~.i. 1ff im ~ la rindul ~or.

la nivelul activităţii În~uirn ('o?~c?d(.a caiitat~la. scrieni. raprazi ~ctivitate. invatarli. rezolvaril problemalor. sc inclaga ccti activitatea.riu lor.tcrii conşinntu1ui ci.îi. deoarece aid ceca ce stimnicaza şi onstituic obiectivul a~ c ~celaşi luer' 'îi: aflarea cont. nu sânt dimpotriva. laslc'i tonasa sau ovale face mla.mai mult ('edt atit. esta întotdaaz~na volnmtut'(1. apoi a frazalor. s-an transformat în oparatli cu ajutorul cai'ora vor fi realizate actinnlla complaxe ('a compunere a cuvintelor. ele s-au transformat deja În activitata. pntimd trece an un caractar foarte umele în altele. desi la tra ada ('onat notinni ! sihologice a} ista o qiferent. când copilul traseaza linil. c~s p~nind atlt ('a scop. cjnd şi acastea vor fi subordonate unni sans. c~n. una vizind latura stiranlsto~~rc ('cclansaioaic iar qealalta obiccti~nl mintal urmarit.inntulni cart. elementele activităţil statice. cel mai mobil element al nctivitatii este acţiunea. citiran unei carti. mobil. cjnd acestea s-au antomatlzat şi slnt subordonat~ compunerli unor litare. care poata trcc~ în activitate (atunci când prela motivatla activitatli şi o transforma în proprla sa motivaţic) sau în operaţil (când sa antomatizoaza' şi . În vederca cnnoas. cit şi ('a motiv proprin. Înţeles.

actinnil. cit 5. j~'ormele activjtatii . abarante etc. intrarea copliulni în şcoala face ca activitatea ('a joc sn fie inlocuita cu can ('a invatara.). ('a în cala rapi'o('usc prin imitatil. stabilirca mintain a scopuini. din contra. pa baza de instructiuna snu autoinstructiuna varbala.1 intcrzicarca san inhibarea lor). pracum şi a achizitillor renlizate pa plan psihic (Însusirca limbajuinl. transformari c?l sens ascendent. dc-a lungul ontogenezal. ('a la miscarile şi oparaţille involuntare spre cela voluntare. activitatea este supusa complicani treptate. disocierea ('între elemantaic activitatli. de în cele simple în cele compiexe. în misca rile raproduse în absenta modalnini. la rindul ci. ('ezvoitarea capacitatilor voluntare. dezvoltarca activitatli umana arc loc în conditiuc unci normaic functionari a mecanismalor nenrocarabraic. activitatan poata trace intr-o aita forma de activita+c. 3. dcci pa baza ('a model concret. dc axempin. care permit a reprazantaren planuini acţiunli. dazvolt a'ra~~ capacitatilor cognitive. care faciliteaza atlt initiere a şi realizarea acţiunilor.se transfo~~rna intr-nn procadan subordonat raaiizijrii unci actinni mai complexe). l~t'o~ importante schimbdri. atunci cf~nd sa schimba locul şi rolni individnini În sistemni relaţiilor socinie. asist4~ la trecarea ('a la mis odrile ncadacvatc spra ceic adccvata. astfcl. ('intra motiv şi scop poate fi considerata ca un simptom al ('arc~larii acastala (exista activităţi gratnita.

pure". croutie. mr creatin.. care este spiritnal~ p~în naturn produsulnl. la fal. munca are momenta ('a creat la. poate fi clasificata În: joe. dc asemenea.structnrarc~ şi functionarca ('iferitelor clemente ale activităţil fac ca ori sa apara în forma divarsa ce pot fi clasificato ('upa mai muita critorli: i) poata fi ('upa natura produsulni. activitatea unni poet. poate fi: principula (doniinantc) 4) şi ('upa secundard (s2lbor-de?~utd). aste în mare parta munca. contina şi elemente ideale (prolactnl. difarita forme ala . poata fi: În întreginie cons~tientd (cci mai adesea acoasta în forma voinţol) şi cn comiponente antornatizate (deprinderila). ??l1~ned productivd. toata acasta form~ nn slnt . volit?va. 2) după procasni psihic implicat în roalizarca ci. ~) ('upa gradni ('a constlantlzaro a componantalor. invdt. h3rtic). ~~oato fi: eognitivd. ovolutla sa ontoconctica. ufectiva. anticiparea mintal('~ a rezultatulni ci). ci ('oar predominant ('a un fel ~ altul. 3) după locul ocnpat În sistemni raintl ilor în ('ividulni. face apal în o sane ('a instrumante materlala (crcic~. care ('upa natura produsulni aste matcrlnla.ure di dactied. ~(tivitatoa unni tlmplar. fără a sa idantifica total cn munca. jocul contina şi momenta ('a invatara (fic c~1 51 spout-ann). activitatan predorninant niciteriuld san predo~ninant spiritna~d.

1-. Între ('iversela forma ala activitatli umana exista şi elamente comnac (nn fal ('a fluclan stabil) şi elamenta propril. atitudinilor. fa'ra a sc coutnuda. aptitudinilor. (vazi fig. omul inva~ tot timpul. conţinutni 5j i~ondaraa. speciflce.îi psihica. '\ผฝj' muns~ creatj~ exei~citii . o nicuifcsto~e a int-agil. trl-f s~~turilor tampcramcnt~şic şi (aracte-rlala ala omulni. astfel. dar şi ieznttantd (~ dezvoitari ~ tei nrnane. 21) cuprinzlnd În structura sa procasa şi fnnct. factor ('eterimir ant. În un alt moment dat activitate sacundara. jocul poate fi în un moment ('at activitate principala.nctivil(~t.c-~-sonalitati ztmane.îi umane lai schimba dc-n lnn{)nl victil individulni locul. dar şi tarn a sc opune total. activitatea apara en fiind o expresic a asplraţillor. apol. în once virsta dar ('a fiecara data aitfel ~oc şi mai ales altceva.

inipulsiv. crentiva). 21 . perseverent. creatie) şi analiz~t.~omnl potrivit ]a locnl potrivit". calm. .:~o dnpa nrmatorii parametri i: natnra (fizica. mnnca. \crinta. instabil?.\ratati caracteristicile icr psihologicc şi r~1 un dinq~c ele.fig. inte1ectnal~) cona' nut psiho1o~lc (din ce sc compnne). conditii de realizare (medini fizic şi social în care se desfasoara). erad de dificnltate. agitat. operat. . 1. batnt În rn~şina. repct!tlva.) şi npoi descompnnet. miscari. motivatla . meticuloa?. rabdator? ce activităţi ar fi contraindicate pentru nn om sensibil. c1inditi-va la o activitate odrecare (scris. migaloa. snsceptibil. dar vona personal ce activitate credeti ra vi s-ar potrivi ccl mni bine? 103 xii. neincrezator în fort-ele sale.i~(i ti-va ce tipnri de activităţi i s-ar potrivi rnai bine nnni om nerves. c.ltclatla dintre diverseic i-cr-me ale artivitatli.i-o în act uni. st:~hiiiti-va o activitate (de joc. nr~entn exeentani ei etc. invatare. mers. 2. bipere~c tiv. invatat pentrn nn exarnen etc. 3. îi. condncândn-va dnpa maxima. inot. caracter (monolona. dar nnnin tenare.

el nu va obt inc performantele 4ผl'ite. presiune. asa sc dczvolta ncvola de substante nutritive. care sânt incadraţi în not.ie. definirea ~j functiile motivaŢiei nu este suficient ca scopul unei activita ti sa fie clar.iunea de motivat. dar ce este motivatla? În filogeneza şi ontogeneza se elaboreaza a~umite st~~ri de necesitate sau sensibilizan ale organismului pentru diiei'ite obiecte. conditii ale vietii. munci sau crea. de realizare de sine. pe linga punerea în disponibilitate a tuturor instrurnentelor necesare rcaizeişii ci (cunoa. nevola de mi~ ~şiuuc. de semnale inform'~şi()j~ }lc ce urmeaza a fi receptionate şi apoi prelucrate. deprinderi.tint. asadar. activitatea urmana> pe linga stabilirea precisa a scopu1u~..1. priceperi.~nerea energetica în vederea realizaril scopului.e. dac~~ ~ses. di~terminat d~ eva pentru a invata.te stimularca şi sust. de comunicare cu altii. de ~~ผ•i [şitc conditii de terriperatura.e. de tipul pnvatiunilor sa~ . de oxigen. umiditate. o imaginatie bogat~~). relaxare. aฝt [vitatea nu va putea fi dusa la indeplinire. aptitudini). procese pulsiona c fundamentale ce semnalizeaza perturba rile. de sensibilizcire se~ccti~a şi în~bo1d. toate ~ nu sânt altceva decât trebuint. corect şi nguro~ f():1:nul&it pcntru ca ea sa se desfasoare normal şi rnai ales eficient. dar nu este impil~s. chiar dacă orn~1 dispun~ ci instrumente intelectuale bine dezvoltate (o buna percepţie şi memone () cf~ndire flexibila. trebuje sa faca ap~ şi i o scrie de factori cu rol de stimulcire şi activare.

intenţ. valente (onentan afective spre anumite c' ltatc) tecdin4.îi (implicari proiective ale subicctului în acţiune). unii autori au definit n~otivat. dacă pina acum noţiunea de stimul era raflo~tat~~ ja obiectete şi evenimentele din exterior. c~ f~nctii de autodeterminare a omului prin stimulatii intern c. de data accasta ca se ra:.dorteaz(i la viaţa interna a individului. de apropiere sau de evitare şi respingere a unor obiecte). îi ??2~tiq( ~ îi determine pe individ pentru a 5i ic satisface. sc dezvolta şi impulsuri (trebuinţe aflate i~ s ~' de excitabilitate accentuata.e ~~cselor intervenite în sistemul organism sau în sistemul de personalitate alături de trebuinţe.la ca o .iei. relativ simple şi putine la nun~ar. cauza internă a comportanicnt~'i~şi 1\umai cgi aecast~~ structura psihica activatoare şi predispozanta. este vorba de o noua categoric de stimuli şi au~[me cie stnii~jii iterni. for ~neaz([ sfcra nie vatici acestula. cit şi genetic. a trebiut sa fi n~ 30 ~ nudul ci. este vorba despre acci sti'nula care din interior îi determina pe individ sa întrepnnda o serie de acţiunt (de c([utare.(c (forte directionate mai mult sau mai puţin precis) ansamblul acestor st~~ri de necesitate ce sc cer a fi satisfa cute şi care îi în~p~~q. cxpticat~[ atit functional. acest lucru f re~[lizat (cci prin apelul la o serie de factori determinanţi ce s~ ]i t[ în istorla interacţiunilor dintre subiect şi amblanta sa socioculi()4 unele din formele motivat.. expresiva). or. s-au fc~r~at în decursul filogenezei .

va 'i transformat într-un stimul interior. interiorizat>. fără a mai îi indeninat din afara.. aşini late şi transformate în conditli interne. acum intelegem mai bine de ce una . ca şi sedimentarea influentelor externe sc ""or produce dependent de structurile motivaţionale ale persoanci. dc nu sânt aiteeva decât stimularile externe care acţionind repetat asupra în([ividulul şi satisfacându-i anumite cerinte de autore~1are. . trebuie sa-t. aceasta in~amna ca selectarea 5i asimilarea.i faci lectilie. dacă unui copil i se re~eta freevent şi im. cit 5 i de specificul starilor de necesitate interne existente deja. se tormeaza în decursul vietii acestuja. de modul de asimilare şi sedirnentare a lor. motivatla este o pirghie importanta în procesul autoregl~trii individulşi. gradul de ind~'pendunta fata de situatule actuale este nsa varlabil şi nicioclata absolut. iyiotivatla sensibilizeaza diferit persoana la influentele externe.trebuie" (trebuje sa te speli pe mimi. fiind depcndent' atit de particularitatile mediului extern.. altele. cu timpul.trebuie" va fi asimilat de copil.. facând-o mai mult sau mai puţin permeabila la ea.şi îi sânt date ori~ujui prin nastere. trebuic sa fii ordonat etc.peraţiv acel . acest .din proprie initlativă. o for fa motrice a întregii sale dezvoltari psihice şi urnane. mai c~)mplexe s•i mult mai numeroase.). au fast preluate. practic. asa incit la un moment dat ci va acţiona spun-tan.

functii dorinţ&e ale aspiratule. pieron ca . vor exista şi diferite prîntre functii~e enumeram: • functla de activare interna difuza şi de semnalizare a unui dezec![i- libru fiziologic sau psihologic. aceasta. sedimenteaza construct. • f'unct. prin care sc irnpnma conduitci ---~ caracter activ şi selectiv. conceptla despre lume şi viaţa etc. dc obicci.~ acceasi influenta externa produce efecte diferite la persoane diferite ~au ei propulsator la aceeaşi şi şi tensional.sator ol ucşizcnil or cfccti~~' acesta este motivul. acestora.iei psihice a individztlui. complexitate şi rol (cum ar fi: trebuinţele. ~ontinua cu o agitatie crescânda.~la de autore glare a cond~titei. motivatla. • functla de mobil s. ca structura şi fufic-. intrucit a identifica un rnotiv inscamna a r~spunde la întrebarca 11 de ce?". În aceasta faza starea de necesitate apare dar nu declanseaza inca acţiunea.au de factor dec7an. rnotivatiei idealurile..). prin caracterul reaseaza.rnobi~ji ce alege dintre deprinderile exi~tente pe cea care va fi actualizat~"'. interesele. ajungind chiar la stan de mare incordare interna. probanta peritru motiv este declansarea acţiunii. tionalitate. aceasta functie este specific[~ treb~ntelor. convingerile. pentru a se finaliza prin satisfacerea lor. definit de psihologul francqz h. eficienta reglatorie a motivaţici este de- . existind tipuri extrem de diferite de mot~vatii. amplificd persoana în rascoleste şi materlalul momente diferite ale existentei sale. care au o dinamica deoaebita: debuteaza cu o alerta intern:i. motivele.

ele sânt comune pentru om şi animal. dar ~a cm mt modelate şi . de(~~nseciz(ฃ acţiunea. În funcţie de geneza şi conţinutul lor pot fi clasificate h: trebztint. cu rol de asigurare a integrisi trebuin t$it. 2. reflectând mai pregnant biopsihoscia al omului În condiţiile solicitărilor mediului extern. sete. jar a~t. echilibrul bazale şi fundamentale ale personalităţii.şidenta în e~ala mă sura de energizare 5i directionare. sexuale) trebuinţele fiziologice sau func1.iunea. rc1axarc-des~arcare).îi fizice a organismului) t. modalitaŢa ŞI structuri ale motivaŢiei trebuinţele forţele ci sânt motrice cel structuri cele motivaţionale mai puternice. işipzi~sioneazu.~e secundare (formate în decursul vietii şi cu rol de asigurare a integrităţii psihice şi sociale a individului). esenţial pentru mo~vatie este faptul ca ea instigd. În categoria primelor sc incadreaza~: trebuinţele biologice sau organice (de foame.e prinicire (inn(~scutc. prin intermediul conexiunji inverse.iona~e (de mis care. inf~cnteaza insasi baza motivaţionala şi dinamica ei. ele semnalizează cerinţele de reechilibrare în forma unor s4~~ri şi imbolduri specifice.

o trebuinţă nu apare ca motivaţie decât dacă cea anterioara ei a fost satisfăcută (ceea ce sugerează existenta unei ordini. apariţia unei trebuinţe trehui~/e de uu/ore&/iz are trchuin/e de noi după satisfacerea altela anterionre nu se roalizoaza brusc. lata şi câteva precizări făcute de el: o trebuinţă este cu atât mai improbabila cu cit este mai continuu satisfăcută (ceea ce înseamnă ca trebuinţa care motivează comportamentul este cea nesatisfăcută. 22).instrumentate sociocultural.te 7i-eauh7~ de securi/o/e chiar eficienta biologica a organisniulul). trebuinţe sociale (de comunicare. confort. o clasificare interesanta a trebuinţelor este făcuta de psiho1ogu1 american h. de cooperare etc. piramida a trebuinţelor" (vezi fig. ci treptat. trebuinţe s]şirit~la~e (de cunoaştere. anturaj şi integrare sociala. estetice.). a unei succesiuni în satisfacerea lor). cu atit ca este inai . cea de a doua categoric cuprinde: tre1)uin~e ?nuterlale (de locuinţă. de realizare a propişiei personalităţi). el stabileşte cinci categorii de trebuinţe pe care ic organizează şi structurează într-o. ~las1()w. de unelte şi instrumente). etice. cu cit o trebuinla se afla mai spre virful s/~rna şi sşişi~ specific umana (acestea sânt mai puţin urgonte trebuirle de ofliere din punct de vedere subicctiv. insa sa tisfacerca lor produce fericire~ cres. pe baza acestol piramide putern expli piramidci.

sa adar.~?7 orientează actiztnea. instij4 conduita indiviclclui. spre deosebire de trebuinţa care nu întotdeauna reuşeşte să declanşeze o acţiune. 22 -. tie la stingerea lor prin saturaţie şi reacţie de apărare. însoţită de perturb~'>ri caracteriale. inlocuirca unora cu fir amida irea'whieiop i~ai bino fig. reuşind sa în~elegcrn 1co~ satisfacerea fireasca a trebuinţelor se asociază cu reducerea tensiunii dr. motivul asigura efectuarea comportamentelor corespunzătoare de satisfacere. motive~e constituic reactualizări şi transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesita4le. trebuinţa s-a transformat deja în motiv. nesatisfacerea lor duce tie la dilatarea şi exacerbarea acestora. când individul îşi da seama de deficitul de substanţe nutritive din organism şi sc orientează spre înlăturarea lui.piramida trobuinte~or. nesatisfacerea lor o perioada mai îndelungata de timp pune în pericol existenţa fizica şi psihica a individului. sust inc energetic . nu toate motivele sânt însa conştiente. de aici decurg şi cele două segmente ale motivului: . trecerea la uncle la aitele. motivul poate fi definit ca fiind mobi~u~ cure declan~eazd. altoic.trebuir/e hio/ogi'ce de ca inlantuirea trebuinţelor. există unele motive inconştiente a căror substrat nu este clar delimitat dar care îndeplinesc un rol important în activitate.

s~-şi mul~umcascşi pa rinşi etc.. dacă sânt intense şi prelungite se soldează cu efecte negative. minore şi majore. renunţa la joaca). de pilda. implicit. acceşi stimulare pe unul îl împinge spre acţiune şi pe altul nu). o orientare slab energizata este la fel de dăunătoare ori şi o organizare insuficient directionnt('~. motivaţia lui va fi mai ~)şiternica decât dacă actul lui de inva tare va avea În baza doar un sh{. configuraţiîi sau constelaţii de motive. Între aceste două segmente exista o foarte strânsa interacţiune. infenoare şi supenoare. ci interdependent formând. de susţinere reciproca a motivelor fapt care duce la întărirea motivaţiei (când un dcv învaţă pentru ca doreşte sn 5ti sn sc afirme. acţiuni de cooperare. în structura personalităţii.u motiv). de reţinere a unor motive şi de respingerea altora (dacă un dcv prefera sa-şi facă lecţiile înseamnă ca. altul orientativ şi direcţional. prevenirea sau eliminarea conflictelor motivaţionale se poate face prin ordonarea şi distanţarea în timp a satisfacerii motivelor. ci tocmai susţinerea lor reciproca. ca instalarea unor complexe dăunătoare personalităţii. motivele sânt extrem de varlate: individuale şi sociale. egoiste 5i altruiste etc.unul energizant şi dinamogen. adevărate ret dc. ele nu acţionează~ independent unele de altele. aşa încit problema care sc pune nu este aceea de a opta pentru unul sau altul dintre dc ca fiind mni importante. interacţiunea motivelor în situaţii complexe de viaţa implic~: acti uni de optare. varietatea enorma a comportamentelor noastre (de c~. de altfel. acest fapt explica. când conflictul este . acţiuni conflictuale ce conduc la apariţia unor stări tensionale care.

ele sânt tendi~~ idreferinte spirituale. pozitive şi negative. oscilante. intrarca în funcţiune a activism~4u~ mintal. orientările globale.tendinţa de a ne ocupa de an~şite obiecte. motivele ccluzindu-se reciproc. bri nutor le-a definit ca fiind . interesele sânt ~or rxlatiuni mo{ivationnlc mai complexe decât trebuinţele şi motivele deon ccc implica organizare.şi active sp7~c nflz'rnz. afective şi volitive. de a ne plăcea anumite activităţi". a unor spre control. cea mai . relativ stabile .tc do7renii de activitate. constanta şi eficienta. profesionale şi e~t:~aijcofesionale (de timp liber). recomandabila este optai~en pentru motivele cu valoare morala şi socială superioară. situ~tive şi fluctuante.. În structura lor ps~hic~' orientarea intra spre elemente o cognitive. interesele reprezinta orient(i. nedifereriţiate. atracţii irezistibile ale individului centrate pe n~ ~tec~l tizic o persoana sau o activitate. ori în tragediile antice. împinge spre acţiune. fără a viza foloase materiale ~ antaje. ccl mult. un început de cristalizare a acestora. ale spre voinţei punerea în di~po~bşiltate calităţi (hotărârea. exista interese generale şi personale. perseverenta etc. trăirea ci ca o stare agreabila.). dacă un indivi'} s~ ~ ca de multe activităţi şi nu finalizează corespunzator nici ~ di~cc ic înseamnă ca el nu şi-a format încă interesele. facultative nu pot fi considerate ca fit( interese ci. unor activltat~ presupune prozenta cunoştinţe. care produce plăcere dar car~ otodat~.ri selective.extrem.

ci şi virulent apa rate. etc. a o\tensiei eului sau. literarartistice. de aceea sânt nu doar constant promovate. convingerile intra în funcţiune în împrejură- . a reacţiilor de abandon.). ~dc inla tucare a bariorolor.răspândită clasificare este cea în funcţie ci~ domeniul de activitate în care se manifesta (tehnice. sânt convingeri numai ideile-valoare care se contopese' cu trebuinţele şi dorinţele individului. convingerile s/nt idei adinc implantate în structura personalitat. o certitudine subiectiva. ele îşi au rădăcinile adânc înfipte în afectivitatea insului. dc sc impun în comportament. puternic traite ufectiv. sportive. sn distinga între bine şi ran. În aceste împrejurări ele devin adevărate idei-fort. a trăirilor penibile. sentimentele şi pasiunile sale. sa adar. când un o1e'~ manifesta interes pentru un obiect de învăţământ el poate învăţa poato iiniitei~ soiicita~e. necesar. ~ui mult decât atât. a. cu aspiraţiile şi năzuinţele lui. care imping. care îl ajuta sa stabileasca ceca ce este valabil. ~ni ~e5 atunci ('md sânt contrazise şi atacate. prezenţa lor într-o activitate are efecte facilitatoare. adevăr şi minciuna. ci doar cea care reprezinta pentr~a individ o vabare. traind veritabilo satisfacţii şi obţinând rezultate bune. paleta larg~ s~ varlata a interoa&or unoi persoano este şi un son~n distinctiv ~ maturizani sale. a unor proiecte originale. frumoa şi unt. îl orientează permanent. ştiinţifice. optim.îi. foarte importante sânt interesele creativ~ caracterizate prin căutarea unor noi soluţii. nu orice idec este o convingere. independent de domeniu. cu trăsăturile lui de personalitate. în emoţiile. a unor procedee inventive. impulsioneaza spre uctiune.

lal etc.? (di~~ '~. numai în fclii ac~sta o 1i~~oผrcazn va-lorilor pcrsonnlit~~ îi iar cu timpul devine o v~1o&re p0 sonata reusind sa m otiveze comportamentul. mulţi oameni celebri. politic. scopul v~ct~~ (c ol)ieotiv at vietii. dar ar putea fi.. ca . ~v> prc'tuat~ riecr~tic din afarn. ele reflecta şi transfigureaz~ o': it expecienta proprie. de nezdruncinat dc pot acţiona chiar şi împotriva instinctului de conservare.rile de alegere sau conflict valoric.stea calnuzitoare" rn~rezinta o adevnrat. ideniul nu rcprezinta o simpla formula cop. cercetarlic roi7i $ o 1 de psiholoşie a~ ~r&tat ori în structura psihologion a ideai1tjl~~ :~c ~clud trel &ament~ fฝndamentate: sc?~sul '>i semnificct+. viaţa). idea't~{rz. în cele din lob anticip(~ri generalizari şi optimizari ~j~. ca ceva ce nu exista. ontturn spin tuat~~. ideat~ (moral. dacă sânt foarte puternice. un fel de eu ideal care cain uzes. model ~l d($ viutu (ghidut propus a ti urmat şi atins.la spro c~rc ~ oriontoaza o porsoarll~ defioita în functie de m oct ] ( existonta s oclal~~.. vatoare morata). cum ar fi filosofii giordano bruno. ci este plam~~(îl ~ . cit şi experienţa semen~~ dcvu~&ind.tla vic~l. ci~' ~ i ฝ p tunctie d~ particularitatil c lui proprii.~ fort a spirituala. filozofic. pro~cşişiui exi~te~tla1. estetic.).le reprez~nta proiecşii ale individ~tlui în sisteme de imagin~ ~ i(1c~ care îi ghideuza întreaga existent. ca optiune valorica şi programatica de vla~.&. prin imitatie. decisiva pentru individ. thomas mor~s au murit pentru convingerile lor.. ca motiv central al existentei. ca v(')i'oare personata suprema ce prefigureaza destine cemponent~& intetectual-voluntara dar şi axiologica a idenlului). existent.

existând concepţii ştiinţifice sau neştiinţifice.~q ? notivutionald cognitiv-valorică de maximă generalitate. doup~ cite do1~(~ i~ porechi opusc. afotivut în pozitivd şi viotivot ici ncqutiv(i. societuto. realiste sau utopice (tanteziste). ci de convingeri. împreuna constituind ~ complex motivaţi onşi de pr~n ordin at personaşit~~tii. contrare. materialiste sau idealiste. experienţelor format~~ s'~) incidenţa condiţiilor de viaţa. formele motjvatjei În existenta concrctă a omului sifit puse ivi flinctiune diferite forme ale motivaţiei care sc cinsific~~. ideile şi teoriile din adrul ci nu au doar o valoaro de fapte de cunoaştere. prima este . ce cupri.~r at \ictii. concep~a despre işime şi vlat~ c xistn o toarte strânsă interdependenţă. dar şi a educaţiei. en reuneşte cognitivul cu valoricul şi se împlineşte în acţiune. nuturd. convingeri.zde unscimblul~ pdrerilor. progresiste sau retrograde de ea presupune între întotdeauna opţiunea şi vatonca. aceea. muttanta personale trăite pe drumul sinuoa şi sinuut. ideal~~ri 3. ea reprezinta o structura motivaţion~~~ g]oba]a cşi rol strategic cuituni în şi raport cu orientarea fiind comportamentului. teoriilor despre oni. ideilor. de ot)icei.concepţia despre lume şi viaţă constituie o formuii?'.

cea . utilitatca dojeniloc scade po masurc~ co oate utilizata continu~ dat fiind faptul ca produce stg~ri afectivo nogative. primului grup de copii i se aduceau elogi pentru niod~l de indepliniro a activităţilor din ziua precedentă. spocificul acoa~c-formo . iar ultimul grup nu era nici lăudat. timp de 5 zile. t~t~. coa mai nooficion~&oato ignorarea. 23). cum ar f~ aprupiecea acti-vita titor. 109 intoroaant din acest punct de vodere este un experiment organizat de psihologul american e.iti nverşiพ. tonifionto.1 (amenintarca. evitare. anuaj arc_ în etc.tii san rctcşiiter interumane. hurlock. !nct1ra~area) şi se selcicaza 0l1 c c 1. nepla cute. dcoaroco în cazul ci ]~~505o trairilo afectivo (vozi fig. b. Înainte de începerea activităţii. atunci vorbim de existonta unci motivntii directe sau intrinseci. jşiot~vcit~~ intri'~socu şi niotivuşici extrinseca'~. s-a constatat că cea mai eficace a fost lauda deoarece s-a asociat cu instalarea unor stări afectiv pozitive. reluz.~narea nedepsirea) şi sc ascclazc~ ori o~00~o de a~)tinaro. celui de al doilea grup i se făceau observaţii.~endoua cs ~ produs(i (a tetoairca unor stirn~.1~~~~)(tusn de sti-m~a rite prornlalo (jauda. el a împărţit o clasa de elevi în trei grupe care aveau sarcina de a rezolva. dacă sursa go~oratoar& oato solidar~~ un activitatea desfasurat~~ de subiect. probleme simple de aritmetica. preferarea persoanelor etc. acensta clasificare ~rc n vedere ruportaren motivaţici la sursa ci producatoare.)0nefic~ asuj~ra ce i i~(. nici dojenit.

yiotivut. în nevoia de a şti. imagina ~.ici cogşitiva şi motivcit. jonca tenis pentru ori oaro atras de acoo~sta oo juflo.1)a. de a fi stimulat senzorial. când cineva se plimba pentru plăcerea de a se purr. citoato o carte pentru că îl interesează. complex.îi desfasurato. invata din nevoin de a-şi tine treaza trebuinra de oriontaro şi invoa tigatie spunom ori este animat de o motivaţie intrlnsoon. un copil care invata pcntru nota san pentrn ori i s-a promis un ordou.de cootivatie cons~' în satisfacerea ci prin insa şi indopliniron (inriji ndecvate ci. se numeşte cognitiva deoarece acţionează dinlăuntru.la qfectivd. dojanoi şi ignorani asupra porfornlantei . prima îşi are originea în activitatea exploratorie. pentru schimbare. memoriei. proceselor cognitive (dinlăuntrul percepţiei. dacă ca nu izvorasto din specificul activit~. un ţin~r care opteaza pontrn o profoainno datorita salariului marc garantat pentrn pracţionrea ei sânt impulsionati de motivaţil extrinseci. 2~ . forma ci tipica pentru curiozitatea pentru nou. fig. atunol avom de a face cu o motivat ic indireota san oxtri~~-soon. de a cunoaşte. gândirii.eio~tui laudci. dacă sursa gonoratoare a motivaţici sugorata acestula san ohinr impusa de o alta porsoan~~.

da&~ mom în oonsidoraro 5. tomperamentul san carnotorul lor vom constata oa'~ d0 pilda. motivaţin ~ intrinseca şi oca cognitiva sânt mult mai productive cicoit rnotivatla nogativa.oi~n npoi la interoa s. în scolani mici mai productiv~ oato motivntla extrinsoo~~ docit con intnnseca. doaigur c~ urima forma este sflporioarc~ coloilalto. suporioritato a unni tip de motivaţie tata de altul se p(~stroaza dear nhjnoi când raportaren lor se face numni în cadrul cuplulni rcspn div.t(ฃşii lor? fără indoinla o(~ de sânt mogul pj'odzlctive. expjioa. de niol la into1o{.110 t2oi). stimulind activitatea intelootuala din aproapo în u~:r~apo. tinind de structurilo de pors')najl{ato ici . de aso ~ bine în companla altorj când copil invat(~ pentrn a-şi satisfaoe p(rintii san pentrn a rin piorcin aprobaron. spunom c~ 5~fl+l şi~aţi de o motivaţie cetiva. pen tru ori în final sn se ajunga ja hidina~.te satisfaotla în nevoin de a în~elogo. motivaţia afectivă oate detorminata. o cadrul de analiza şi de raportare luorurilo se sobi~)(~. ponto şi pontrn siniplul t ~j)t oci oocoac ~ din urm~ tilnd mni comploxa.tiintifio. en is. oum ar fi virsta subiectilor. rozolva ou un soop în sine. cum pot fi aproclate nooate forme alo motivaţici din porspeotiva prodz~oliv~. n~ ~mai oa nooastp.. de novola onifilni de a obtine cฝ~':c1~aroa din partea altor persoano. afoctiva. dragoatea lor.i alti factori.i~ ~roativn. când raportam motivatla intrin seca în con extrinsoca. extrinseo~~. atunoi când sc jargest. astfel cie la c~plornro se trece la roprodnoore.i ~ases.

~0c~to în condit. metivatla coonitiva. asa incit rooomandabit~~ esto utilizarea lor diforontlata.~~1o v~7. aooaata poato fi croacuta prin retra. desigur. de o\'olflpiu poato fi croacuta prin ronflictul de idoi care produce indolala. îi putorn introi)a p copii dara 2 oato oga 1 cu 3. nurnoroaso.îi şi roalizani ut s~ no compenseaza.ioi.). vo!' raspund. de partioujarit~~ concrete ale situat.~t arotivatla afoctiva.uto~ spuno apoi ca logica arata a]toova: 2 -. produotivitato~ ni~w ~aro san mni mio~~ a formelor motivaţici ci opindo.2 3 u 2(1 ) :3(1 -~ 1). me ivatla afootivşi prcdus(~ de sontiniontui' atnsamontului şi protootic] san de cot at riva11it(tt. paradoxul 10พ-ic.îi determinate. ad~seon. la co~şiuj mic şi chiar în ado]oaoont. ciocairea idodoc. 111 4. dcci 2 = 3. care naste o motivşi nc~n1 1\ 4. sa~~na for se poato procoda şi h ~~zul celorlalto formo ale motivaţici. dear.c nu. rontradic t. motivaŢie ŞI performanta. noutatea.ibi]o. tipsa motivaţici cognitive. concordanta ori specifioul sitnaulor. prin co mijicace şi niodalitati putorn cresto gradul de of~o~ofltc~ al difontoloc formo ale motivaţici? acoatea sânt. optimum motivaŢional .go'ea sau doar prin arno ni~taroa cu rotranorea aprobo cii co]or dragi. jo -. sn sc soldezo ori efooto poziti\ n (ovitaron ~spnnsurior incorocto adaptarea unor comportamon~~ ci) j ~ etc. podeapsa. incortitodine. surpriza vor croato vizibil niotivatla coonitiva cit privo'.un s-n format inca. dorinţa de rozolvaro.

a teorotica ci şi una proctico.(1 010 flo c4oai u lmpoitllflt. în\~(itor reatie) coca co intoresoaza esto valoarea motivat~e' şi oficienta ci l)copuis1\ i an ~coat contcxt. inoreulaza or . maximum doua raspunsur cororto difeientioie~ lor se fare cu us. probloma rolaşioi dintre motivaţie s perforrn~ant. nofund influontata negativ de eroatorcii imptilsului wo1lv0t~0fl0i În sarcinilo comploxo. cu cre~ ci co pe foi montci dup'i care aceasta din urrna seade (vozi fig. cu putino alternative ~e solution ire) pe ni 'e5te intensitatea motivaţiei. din p~şi~~portiva diferitolor formo a~o a ti~ tt umano (joc.mot1vdti~ nu ti obulo considorata şi intorprotata În sine. pina în un punet. prozonta mai multor alter-.urint. bogato În conţinut şi în altern~tive ce rlzol~dip) ci e~t~ ioa în~ensitatii motivaţici se asociaza. ca un sro'~ ci pusa în slujba obtin~ i unor performante inalto. dintro intonsitatea niotivatici ni~~ şii i)li ~oi woflici c~l0 deponderita de comploxitatea activităţii (~0cciflli) po care ~u~)igc ul o are de 1fldi~lifl1t corcetorilo psihologico au aratat ca în sarcinile simlajo (iolaet1ti~e lutinioro en compononte automatizato.a. 24). porforrnanta esto u 5!2porior de indeplinire a ~c~pu1ui. ~@l1lti0 cllntre p iti i wul coroct spus. se intimpla asa deoa areinile simple oxistind unul. eroato 5i nivelul perfe~mantci În sşirrini1c (oninle\e insa (creative.

010 de o intensitate . ci şi de rolatla dintro intonsitatea motivaţici 51 gi adni ci ( 11 cull ate al sarcinii cu care se confrunta individul. cu cit intro mşi irnea intensital'~ motivaţici 5i ~radni de dificultate al sarcinii oxista o woi mare coio~ponden1a adorvare. )~ (ilatimum motivaţional sorc.- tore a accstnio fiind nefavorabila diserirninani.. discei'namintuiui criti(~e. un ~ c lur scontato. dora dificultatea sal cmii oate mare în ca esie vie. cu ott ~.mzilui motivaţioitol adică a unoi inionsi+aţi optirne a motivaţiol care sa pormita obtineren unor pi formanto inalto san eel pu-. în (icitili sitnatii: pondenta.~ative rio ~~tirr~ şi evanlirilur tiunea imp~sului rnoti\~at2ona1. În acest coo tc\t în psiho logic a aparut ideea optimu.i eficienta activitlitil va fi asignrat~.ni s~~p/e vo'i. bficionta octi\ itiพtii depindo insa nu numai de rolatla dintro intensitatea motivaţici şi complexitatea sarcinli (care poate fi o sarcina de ifl\ itai cic ~au de creatie). intensltatoa în crc. chiar de ochivalonta mire rnlirimllo color don vurlabito.

i-ar puton choitni resuesole onergotico chiar inninte de a se eonfrnn~a cu sarcina. când un oiov trateazgi en ussurinta san supraoatimeaza În -tant.a moşiv~ti i pentin lidopinir d~ea dificti1tatoa 50~civill oate m~d c o co~piexe mo isatie de i'i4cnsitate medic c~+o suli ntşi prntฃn soluti~area ci (tc pri'cşi'la con u~f~rti1tetec sarri~zi c ((1orc.~l fic en su2~o or. ca urmare.sitctco motivaţici dificultitilti sar cierea om'iii:1calioi 500 i.'-i. de exemplu dacă o ฃ1-cultaton sareinli este medic. dar esto apreclata (incoroct) ca fiind mare atui~ei o intensitato medic a . ceca ~o va cinee În final în noroalizarea sarcinii.ecnl În aee~~o conditil pontrn a obtino un optimum molivational esto necesara a ns. fie en snpraaprccici~oa ci.oara aezechilibroro intro intensitatea motivaţici şi dificultatea sareinit.'şi0tr) ircoreet ci în 'ce~t eaz no confrun4ri~ ~ 24lifllac l)rrfr):wผ. ~l2 cmii. subioctul c~ e suprarnotivat.'. l. stroaa. va aetiva în eoviditiiio unni deficit energo~c. sn{)ioctnl vin va fi capabil ~a i niobilizoze onorgijie şi efortnri~o coroapunzatoaro indeplinini sarcinil ~ caz ci va fi svbmot~l'at. situatli i~)iro. În eel de ai doilea caz. activeaza În conditijie unni surplus energetic care i-ar putea czorganiza.~ unoi tezo san a unui oxamen va ajungo la acolasi ofeet: ea.

motivatbi oate suficionta pontru roalizarca ci (deci a u~oa a submotivare). nivolurilo de aspiraţie relativ seazuto roprozinta suecoa. optimum motivaţional se obtino prin aetiunca asupra color dou~ varlabilo care înผ'a În joe: obit. ar putea cro~te intensitaton motivaţici. aceeptabil. ci var regroaa chiar şi sub raportul vutorificarli capacitat~ar de care dispun. dacă: dificn~ntea sarcinil esto medic dar oate considorata (tot p -rect) ca fiind mica. în imp co pontrn eel cu aptitudini un rogroa.: dinilo subioctulni (un 7 va fi un nivel de aspiraţic crescut pentrn un dcv 5mb. care sa insemno nn doar a şi~pid tealizero a porsonalitatli. prin subliniorea momontolor ci mai greic etc. pontrn unni bun). cit mai inalte. ci cn performante cit mai bune. de anxictatc san frica. acoata trebulo raportat în pasibilitatile şi a. anuntaron elevilor san a snbordonati~o: ca în curlnd va avea loc a inspoetie a forurilor suporloare se soldeaza eu aeolaşi efect). În cadrul activita~tii trobulo sa no muitumim nn en once fel de performanta. pontru devil s~abi şi mediacri. pontrn unul modiaern. dar a docoptie. o intonsitato modie a motivaţici este de ajuns (dcci a usoara supramotivare).iro a poaibilita~tiior ci.) san prin manipularea intensitn~tii motivaţici în sensul ores toni san sc~dcrii ci (inducerca unor emoţii putornice. o~te bino en nivolut de aspiralie -pontru a avon un ofoct pozltiv . de aceon.nniroa incşivizilor de a percopo cit mai coreet dificultaton sarcinil (prin atragorea atenţiol asupra importantol ci. stimulul ถmottt~c-şio~al care impimge spre reajizarea umor pro grese şi autaciepasiri evidemte poorta demumirea de mivel de arpiraţie.sa fie . ci o autocicpcs.

eri~~ti ~nmorul în dicapt i l putea tra~a În cole 15 secunde sus. la fontaine spunca.când nn invat. ca atunci când a broasra t5i propuno sa se umfie pcntru a ajungo ciofant sfjr5o5to prin a piesni.t raspunsurlie recoltato şi canstatati co farme san tipuri de motivaţie nrodomina. care va erea~en motivatla ivi\~u. exerciti 1. neobisnuite ~ ~onntc conir t(l (tli ~aradax~r lo idol etc.im peste poaibilltdtfle de ~ nn trobuio nitat niciodata ca diseropanta' prea mare dintre capacitati şi aspiratli este poriculoasa. de co nn invat?" (lve~tuni putoti prociza un anumit abiect de invatamint). procodnti în acoat fol de rnai ninite oc~ analizati rozultatolo abtinuto şi oxplicati- . . cito aşi oi)şi~ut? sevieti numgwul alături de eo~ dinainto. cantati... a ~sa ~ ~ de 15 scruade a cit mai Înainte de a ceepe activitat~ mn}*o ~niutc ~ei~l~aio un~e c~ ~ ~~nditi v cite hainte cr0 'cti c . ct ml multe oxom~e noi. anşiza1. în prihalogie san în orleare ~1.i şi nasati iinin~o1o. aplicati pe a clasa de dcvi un ehoationar scurt en dana intic ผ'şilrl. facoti urma+q~ c~ ~c c.en put. ropotati activita~a dor nu i~ into de a no~a nur~or~' de lininto p0 care crodoti ca-i voti renliza de data acoasta.'.când invat.:.t obioct de invatamint. de ce invat?". coreti 5' ~e onumore eel puţin cinci r(~spunsnri în ficearo întrebaro. 2..c:pe. i!. intr-o fabula a sa.tar o. .

noprovazuto. dar nn 5i suficionto.~niron onorgotica a organismulni. tonsionnron san dotonsionare a mdividulni.i~n pontru bnn~ ci doafasuraro. intro stimutii intorni (pe caro i-am reunit sub don~miroa de motivntio) şi roalitaton inconjuratoaro au too confruntari şi clacniri a ori ror of octo sânt toomni procoaole afoctivo. definirea ŞI specificul proceselor afective activitatea umana. În asomonon tmprojurari se impuno cu stringontn renctivaron. îi satisfac san nu intoroaolo. mijloacolo pur intolectualo sânt absolut nocoaaro. trobujo sn dispuna şi de un putornic suport onorgotic. aspiraţitto. În timp ce aprobaron san satisfacoron 00-rintolor intorno gonorenza pta core. trozoac în viaţa anumito trobuinto. omul nu se raportează indiferent în ronlitato. bucuno.io-scap. acoat tucru oato poaibil de roaliznt cu njutornl unar not procoao pst~tco p0 care le donumim procoao afoctivo. roatructuiraron şi r?d~stri. oaont. contra- . idonlurilo. o rozonanta în con stunta sn. entuzlasm. xiii afectivItatea 1.lo en ajutorut domnuini profoaar. în nfnrn axoi motivnt.nmiro. când no intilnim ori o soric de situnt. caroapund san rin novoilor mi. dimpotrivă. când trebujo sn facom fata acţiunji unor fnctari porturbntori.îi n ai. mnlt. obiocto'i~ tonamonolo. ovonimontolo care act tonoaza nsupra mi an un ocou.

procesele psihice care refloctu rc7ntiile di'nti'e sztbiect şi abiect sub forma dc trai?şi. doonrece îşi aminto~to ori ori de cite art a pus mina po trandafir s-n intopat. altadata doar ~nrtlai san doloc. pontr~şi ca numni intr-o asemonon relatie obioctul cap~~tn somnificatii în funotie de gradul 5 durata satisfaconi trebuintolor. rolationaron unic~ san ropotaipi a individului şi di114 ~of~o obtooto. cit va~oarea st semnificaţici pe care acoata o aro pontru subiect. indigri ar . chiar în una 5i nceoaşi porsonna. un acolnşi obio~~t pre~juco start afective diforite. evident în momonto diforito. doonrooo o (at ol a satisfacut integral corintelo porsoanci roapoctivo. o porsonna poate trcrii o omotic pin cntgi.ziceron san noaatisfacorea lor duco în nepla core. tristoto otc. acensta no ajutd ? ~(~ în-tologom de ce unul st aceinsi object produce stan afoctive varlato unor porsonno diforito. ovenimonte etc se soldenza en canstrutrea troptata i'~n plan snbiootiv a unor ntitndînt. nn obiectul în sine este important. ci relcitla dint?~e el ~ subiect. nomultumiro.. la vedero: acoluinsi trandafir o attn persoafin poato ti cupnnsa de o stare afectiฝ noplacuta. doonroco îşi aminto~to ori ori de cite ori a oferit trandafirul unci alto porsoano a produs multumiro şi satisfacţio. pacirta denumireci de pr~oese cifectzve. doai stirns legato şi în intoraetinne en toato colelalte fonamono . ~tneari atitudincilc. fonomeno. a unor pazittt fata de noestenq atttndint ce pot ft orteind redoclans ate. la vedoron unui trandafir. În cadrul procesolor afectivo po prim plan se afla rin atit obioctul.

olo nu sânt rodnetibilo în neestea. cnm ar fi vodoren nnoi ca-rti.relatici.abioctumi.am putea spune ca afoctivitaten roprozinta. siesi.intradnee" a anumita. en eiocniroa idoilar.). sontimonto. procoaole afoctivo. În imaginatie en eel ni aglntinaril şi tipiza-ni. În pracesole afeetivo ol roactlanoaza. pontru en ol oato eel care .valanre san somnificatie ematlanala. anditin nnoi buca-ti muzicale.en întreaga sa fiint~a. cu gradni lor de satisfacoro. cu lumea 5i en sine.psihieo. afoetivitaton oate a vibraţie eancamitent arganlea. en amblanta extorionra-. diminna-ni şi diviza-ril etc. ca-utaro san evitare.nte prin f~)pte cognitive. apal.în abiectul roflectat. astfel. cio5i diforite de praceselo cognitive. dar şi en coon ee se produce în praprini sa-n organism. de5i procesele afoctive sânt doclans. psihica şi eamportamentald.. concept ular.rezananta zumii în subject şi vibraţla subiectului în lumea sa. p0 care încearca sa-~ epnizez~ co~nitiv. cu a formula mni gonorala. atunci când eanflietul afoctiv produs de claeniron dintro ematil. intorpretat en un tat.nn sânt patontolo şi arganizaron cognitivaa indivizilar. spro doasobiro de pracoaelo cognitive în care amni aperoaza en instrumonto specializato (în gândire cu instrumontul anaiizei şi sintezei.în procesolo cognitive subioctul se subordonoaza. en evonimontole prezonto dar şi cu cole ronmintite san imaginato. ea esto tensiunea întreguliti arganis~ en ofocto de atraetie san ro pingoro. madalita-tilar de rozolvaro . roamintiron unoi intimpla-ri etc.internet inno en olo. coon ce eantoaza. abstractizaril şi generalizarli. dacă. pracoaelo afective canstitnie armonizarea san canflictul individnini. procesele afoetivo an proprini lor specific. raportul abioctulni (porcoput. ci organizarea lor motivatlanala-. sânt lntr-a strinsa. gindit san imaginat) en nocoaitatilo.. de d~t~ 2ce2~t~ &l a'~ subordanoaza. pasiuni esto so7iclar en canflictul cagnitiv. Într-un fel.

rin existn fenomon psihic ori care pracesole afeotive sa nil se aflo în rolatti de internottuno prozonta st întordopendent. în timp ce mativolo nu roprozinta. proprietatile proc]ฃselot? afe~ve n.niteova docit procese afeetive condensate. fto în jurul colni ncgativ.5i intro afoetivitato 5i mativatie. ori pulsattile afoctivitatea oate incepind tricoristterit~lut şi tormînind cu realiza rile ultimativo ale consttintoi.a nrttfteinla. eristalizato. praette. a~a eum s-a doaprins din primele rinduri ale aeoatui capit~. randamontul aetivita-tii inteleetnalo oate mai mare. 115 2. . dacă rattunl~n omulni ponto îi roprodusa de calculator. dacatonsinnon afoctivasendo. de nsa ztsn întoligent.a~.. ajnngindn-se pinaîn starea de indiforenta-. pracoaolo afectivo ar pntoa fi eonsiderate ca roprozontind motive active aflato În plinadesfa-5nraro. infrastructurala a psihicului. se va reduce şi eapacitatea individulni de a salutiona prablome nai.etc.. st apare c~~' urmare a . intoraeşinni strinso oxista. polciritcitea procoaolor nfocttve consta în tondinta ncestora de a grnvi~n tb în jurul polului pozitiv. dar st riot ~ 1uj definitorie. toomai de aceen en oalo considerata 'n ftînd corn ponenta bazald. dimpotriva-.solldificato". doonroce prîn afocttvitnto omul se diforentinza profund de rabati st onloulatonre. starilo st trutrilo afoetivo \or mmmc apanajul lut specific..

În mad curent se considora.de particularita-tilo sitnatiei. oxctusiv san absolmt polaro.oato prodaminant pla-euta-.~ fun~ti. de lunga snu de scurta durata).sta-rilo afoetivo pta-cute sânt intatdoanna stenice po când cole nopla-cute. consuma ori gonoroaza.de regret san de triste~e ~a a:omonoa.pontrn unii oamoni impingindu-i spro aetivitate. succoaul. praînnzim~a de ~ro dispuno În un momont dat trairea afectiva. altole.en coon ce an abtinut. a traire afoetiva. dimpotriva. la ~ de oronata. simpatie-antipatio. în caractorul lor incordcit san dest~ns (unele fiind tonsionale.unda. ca stare af~ ti~~a. astonico.5i a n~aara. palaritatea tra-inlar afoctivo se manifoata. fapt inexact.. de oxompin. a~pi ratular (tot~g san par~ala.se multumoasea. polaritatea se exprima în caracterul placut snn nep~&cut ~t st~~nier afective.pla-euta.e. demabiitzind. de ob1ce~ procoaelo afoctivo sânt cuplate doun cite doun În porochi en eleme~to contraro: bucurio-tnstet.~ a 1~ de pla-eut şi pentrn a alta.este 5i opinla ca.ca. tarin. 1dm porspoctiv foarto intense ~t aconsta vorn intilni unolo stan afoctive tritonse şi chiar . i~ure-ur& otc. dar a~toaiea. intirziind ~ inhibind activitatea).poate fi stenica. stenic san astenic ni acestora (unele mobilizind. dar ]a gindu] ca se va termina.dentrn aitii fa-cându-i sa. În roalitate. .satlsfacorii san noagitisincont diforontinto a trobuinto !or. dar mai ales dependent de particnlarit~~~ enato. în fino. altele relaxante).trairilo afoctive ar fi porfoet. nn este obligatarin ca cooa co oato pta-cut pontrn a porsoanasa. ontuzlasm-doprimare. jnteflsitcit~ci procesolor afective indien torta.impingind" spre nctivitate.

dacă- porsistent.~~ .dee~ cit nocoaar e~te n~: d~ar aptimumni motivaţional. ci prin schimbarca (amplificarea) soninificatidor afecto~ no ale obioctulni san porsoanci en care sintem în rotatie.~ acoatora. c.a tim'. i~pasibi1i apart afoetiv. a emotie poate (şira citova o~. sânt san nu prezente. indiforont persoana san obioctul care ic-a provo. duratci proceselor ir~ afective a canstaîn intinderea.o san citeva clipo: frica şi groaza în 116 .~ unji eamoni vibroaza. en oato În functie atit de valoaron afoctivşi a ~ utni. un sentiment poate cinra un an.e stie e. chiar şi În fata nnar ovoni monte dramatico. (şi uc capacitaten afecttva a subiectulni.insa.o mni puţin intense. crestorea intonsi t~~tit starilar afoetive se obyno nu prin ropotarea stimutnini (ca la wonişio) care a uu~~ la tacirea afoctivita-tii.se pradnea. lata. po când attii nica ra-mln aarocum coci. o asemenea eroator~ a ~t~nsita-tii tra-iruar afoctive trobnie sa. c. de somnlficatla jut în raport en trobuin{elo subiectulni.în anumite limito optirno.afoctiv mai intons. chiar şi la eveniment~ mare impartanta-. de~~~~şiroa acoatora saldtndn-se cn perturbarea aetivita-tii. dol san tontaviaţa. ci şi optimumul afoetiv.

de a salicitare obioctiva. ftnetnat. ~în acoat consideront oa trebnie dea sobttit de f!uet~a+. de a putea Îi .t. dar de alt ttp (de în dragoate la ur~ s&~n invors).. ln stadtul socundar.v~znto".. extenorizaron. baz:~t indooao~di po dofictiul de iniormatte'.lie coruta.sa~ de vrea necoaitato subto~tiva-.. În prirnul caz este varbn de trocoron de '~c stadiul primnr. . tie trocorea d~ în o star af~cttva în nltn. de la a tra-iro la atta atunet etad sitnatla şi 501~c'1tit't'~lo a cer.la-ra net ori mativ. . În col de al dotlon caz. la-ra. adoevata doznodnmintnlni favor~~tl san nofnvorabşi bazat po row:~v~nta informattei. inaritfoataron în afar(~ se ro~1izoazn prin intermedtul unor sem~# extortoaro .îi san ehlar patetagiot pracoaotar afoetivo. expresivitatea procescior afecttvo cansta în capacitatea acestora de a se oxtoriortzn. avem de a fa~ tre~coron de În o omotio în un sentiment san de la un sonttment d~ un anumi t p în un alt sentimont.sa. o.la aita.la tra-irtlar afoctive oato un indicin at sl~bi ciunti imaturita. cnre proanp~~~ o trgiire spcq"îi'icn.~la t~a-irt1nr afeetivo.simtite".citite". care proaupuno tat a trocoro de la a stare ~ attn 1n~a. caro oxprima o trairo noapecifion de incortitudine. aconsta propriotate ar~ ~ toarto mare importa~~tn dooaroce alimontind permnnont somniftcatla ai~~ togo2~a n unni stimul (obioct san pcrsoan~) putom ~îno moron troaza btaron afo~ tiva tata d~ ol ( afahilitut a procoaolor afoctivo oxprima lie irocoron raฃ'ida în interiorn' acc~ inst trni ri omotiorinlo de la o faza În nita. mubilitatea proaupuno trocelea de în a fnza.fata unni accigent pers~stn şi dupn ce portcolul n trocut dragoatea ~ pnstronzn chiar nn~a ilinta tuhita rin mni oate.

hipor.'i~ . bunadispozitla.da poate ti mai nogativ declt un . saldate cu palanre. intanattet. morsul sprintar. doacurtijarea 1nlşionaroa.elomontele mo bite ale fet'oi: desehiderea ocşitm diroc~la privini. ritmulni vorbini. mihniroa.supa-raro. spidarea. lacrimi. croatoron conductibitita-tit oleetrice a pa-rui~1. vasadilatatla. agate tra-doaza." • pantomimica (ansarn1~'ut ro~~t tdiar la care participa. surpriza etc....).. po c!n~ welsol meet. tra-deaza. suf~ rinta. stitta-rot.care pnart& donumiron de expresii eniotionale. madificarea campazitiet chimice a singelni sa~ hormanilar etc.nn"). timbrşi~ voct~ etc.dzolate u~ele de altelo ci se coro~~nz~ ~ se subordonoazat" starilor afocti'~o dind nas tore în coon co 5ฃ riumc~t~ coridnita crnot. m~ sot.îl z'aeii (a intonsitatii.bucurla. cole nini cunascute expresii omatlanalo sânt: • ~~miea (an~am~ut mad liico llar oxproaivo la care participa. exproaiue emotionalo na slut . conduita expr~stvn. goaturito. • sehi7nbori'.tot carpul: tlanta.ea-rtte buzolar etc lii În intorniodini ca-rora extortartza-m buenrla. tristoto). (vezi fig.. vasoconstrictla. tromura-turt.san hipatonusni musenlar. • moşijiea-rile de natura vogetativa (amplificarea san diminuarea ritmulni re~ piraţici. pozittite suceoaivo ate sprincenetar. got în stomne) (vozi fig. transpiraţie. dupe intanatie un . 25).şioncil-e~presiva. 26). nii5. a tnstet'. de exornplu. inras ire.

~ฝ/a fig.te de conduitn expresiva a bucuriei (iînuta dreapta..).stins.t"..lann~o. nplecnren cnpului.diferito tipuri de oxproaii emot. pleoapele st coltul buzelor ln sate în jos. fain . ochit .. ochii desc~~ci.pnmintie") se deoaebe~.i~v ฝ/ผ. miscan tarn vigoare. (atirnnren brnt. mobtlitnten bratolar. în genere.elar. 25 . stralucitan. a musehilor etc.-msdesu rcfcfd ~ pneumo tempc~ i lji~~li~lji~ şim'\~ . -.

îi. că aşa stau lucrurile ne este demonstrat de faptul ca la orbii din naştere expresivitatea emoţională este foarte sărăcăcioasă. îi se vor putea forma unele conduite e\-presiv-emot'ionale. de aici. de a le sl~7~1~~o 5i foloai c0thvc?~tl0fl0l pentru a transmite o anumita stare afectiva.nir~ ~!i~şi1ii'iiiişi em&muscuj i~ i >\~$~/ ? i ~. fie prin imitatic.madifica-ri eocpoi~jo co ~nd~cit pfeze[~la u'40r tuit~c~ eniotivo. 26 .us.e sc în timpul viet. poaibilitatea apari~ei unor .d. fie prin efort voluntar. put în expresiva.>tie?1t. ornul o are şi pe accea de a le provoco şi şirija volu~tcr. dacă 5i lor îi se aplica insa o serie de procedee speciale. fig. se în . coth. chiar dacă aceasta nu exista. 118 trebuie reţinu faptul că expresiile şi conduitele emoţionale se j~vat. fata ste crispata. pe lin~a capacitatea de inva tare a expresulor emotionale.

nu întotdeauna un actor trăieşte efectiv stările emoţionale pe care le exteriorizează. semnificativ este şi faptul ca sub influenţa condiţiilor sociale au apărut expresii emoţionale noi. ~g~utacioa etc.discrepante Între trairile afective şi expresule emoţionale. cum ar fi zâmbetul cu diversele sale varietăţi: benevol tor ironic. a obţine mângâierea. cişind expresiile emoţionale imprimate pe chipul elevilor sa'şi. indiferent. acordul san a ceca ce şi-a propus. ritualuri. dintre care mai semnificative sânt: • rol de comunicare (se face cunoscută în exterior starea afectiva trăită de o p~rsoan~~ sau cea pe care ea doreşte ca ceilalţi s-o perceapă. profesorul îşi poate da seama dacă aces ha au înţeles sau nu. o alta manifesta temeri pentru a sc asigura de ajutorul cuiva. specific umane. în acest . convenţionalizarea sociala a expresiilor şi conduitelor emoţionale. • rol de ~nf~~tci~t. condescendent. codificarea lor în obiceiuri. în sensul ca facilitează comportarea individului aşa cum trebuie sau aşa cum i se solicita. aprobativ. are • mare valoare adaptativă. tocmai în funcţie de particularităţile contextului social în care se manifesta. dispreţuitor. prin proprule sale expresii emoţionale profesorul poate întări forţa de sugestie a cunoa~tintelor).ure ~ co~d~'~fc~ cltorc' '27~ vcderea savirsini n~or acte (o persoana poate plânge pentru a impresiona. expresiile emoţionale îndeplinesc roluri importante în comportamentul omului.

dresaj". În viaţa socială.]imbaj af~cşiv~. dimpotrivă.. râdem în cele vesele. elu)era sau. • rol dp. • rol de autoreglare în vederea adaptării mai bune la situatule cu care ne confruntam (plângem în situaţiile triste. având to parca un fel de . în timp ce în alte culturi ci este incu~aja' tcgmai la b&~ bati. apoi.. comportamentul invers ar fi un exemplu tipic de dezapr&oarc expresiv~emoţională). de exemplu..tiure a i~saşi stan ufective (plângând ne putern . . aitele inhibate şi respinse.prin aceasta întărindu-se forţa de coeziune sau de dezbinare a membrilor grupurilor).descărca”. 'ผi~tc~~ ~c picrderca uflel . • naştere rol de contagiune (de a se transmite şi de a la stări afective colective-pozitive sau trezi reacţii similare şi la alte persoane. plânsul este rezervat femeilor şi refuzat bărbaţilor..5cfls vorbim de zltilizarea sociala a expresiilor emoţionale cu scop.încărcă” afectiv). pentru a obţine ceva). se generalizează pzodu şi sc a~ocşi~z:~ cu a ~ cic c?c s~rn~~c af~ctc{~ ac dad nastere astfcl unul . În şi1tura noastră occidentala. unele cxpresii emoti~nale se standardizează. ~clc c:~presii . de a da' negative .5' conduite emoţionale sânt întărite şi valorificate.accent~tare sau de di~în.

ile de care dispun (în ~nsitate. convin genlor. propnetat. etc tind sa scape . liecare dintre ele d~ฃ punioci de nenurna rate subspocii. durata. concentrate inturne dar şi suvoi neîntrerupt de (nanifestan extenoare. spontan. pri~tre acestea enurneram: 1. 3. şi ~ab erganizate. 3.iei despre lume şi vlaţa). fi~t~ a coleci&i oficlal erotic etc. complexe. rezulta ca expreslile crna~lafl&c ~u na dodi' u indi~ ~ ci şi una socialti. nivelul calitativ al formelor motivaţionale din care izv~r~~:& (une~o izvor~sc din nesatisfacerea trebuinţelor. stare şi acţiune. s'~r'~tu1 s-a standardizat sub difcri~c spccli: j&~cintcsc ~mica1. clasificarea trairilor afective dat ฃiind taptul ca procesele afective sânt concomitent ~a ire şi cornlilcaru. 2. gradul lor de constientizare ('~n&e aflându-se sub controlul direct al ce)nstiint. luând în & ฃ~der~rc aceste criterii.ci. corelative în esonta lor. s\1penoare. procesele afective primare au un caracter elementar. a. ~j1~ la alt~ c. clasificarea lor se realizează după o multitudine de critoni. expresivitate). concept. irnpti~rtirn proccscie afc -~ve în trei categorii: prirnare. a1tc~e ~capind aces~şi control). altele din nesatisfac~ ~deaii ir lor. rmai aproape de bio1oagic (instinctiv) şi mai puţin elaborate cultural. mobilitate.pcrsoane dcagi este simbolizatti arla cloliu -~ n(~~~u ~ anurni~e พ )p')arc.

sânt astfel dc foote care. truirile afective de proven ien~(ฃ organica sânt cauzate de buna sati proast~~ funqtionare a organelor intoroc de sânt dşii~r&tc rn&i ales . d~~cir'j ci:iar ir a ~ ~2o . ele sânt la. (de placere.ve. foarte intense şi violente. ci şi afe etive. în bolile gastro-intestinule apar st(~ri de nirno~ în nepatita preuominan~ este euforla pentru ca în rnalactii~e fjui monre sa fie mult mai frervente sig)rile de iritşire. se a~s foarte aproapo de instincto.şi recrn~niznt~ t~ral.). primitive şi impulsive. p nice. -motes. ori ~narttic lirusra ~} 'şio5-iticuraro impoinoasa. c. groaza. trezesc în noi stan afective de ~ar adesomşi nici nu ne dam seama. o senz~. tonzi~ ufectiv al proccsc~or cogllitz. 1~.~otife ce o '~tate l~gata.te.' dintre organele interne în s4i are de boala. în cardiopatii . şiriloi. raţional.control~ui constient. frica. se manifesta direct~ unoori noconirolat.n r st(~ri de alarma afectiva.. sunetele. afectele sânt forme afective simple. o reprozentare. nenl~tere e~c. mânla. sl2alm~~ c'ic~qsc~ de ntio~ . de scurta durata. un gind etc. care se refera la reactule (~'~şişiona~e ce insotese şi coloreaza afectiv once act de cunoastere. risul în hohote etc. cutor~e. În categorla includern: a. j. o amintire. miroaurile percepute genc~rcaza nu doar acte cognitive.

au caracter s. efectuarea unor mis. angajarea intr-o alta activit?~te.iu:~tiv desfasurare turnultuoasa san caima. ele sânt mutt mai varlate şi di~srentlate decât afectele. b. spre d~oa?.. admiraţla. cit de o activitat~ pe care o desfasoar~ individul. ct ive. asistorn a acumularea st seclimentarea lor treptat~~. antipatişi. b. şi caracterul inedit at situatlilor c .iil e ciite~te care sânt forme afective de scurta durata. legate nu atât de obiecte. dispretnl. deznadejdea. pta cerca dezgustul etc. acesta nu ea~~ total excius şi tocmai de aceca om~ nu este considerat a îi ire~~ ponsaba~1 de acţiunile efectuate sub impulsul afectetor. fapt care cencreaz(i stg4ri emotionale concordante.ce~ri preventive ar putea contribui la stapinirea tor. a.:urla. desi se supun rnai gron controlului cons tient. ele pot sa apara în activităţile intele~ tuale. manifestindu-se în comportament mat nuantat ~ rafinat. în reflectarea rrumoaului din realitate. cuprind: eşiot. acordari de semnificaţii valor~se a~ ivit(itiler a~s isurate. prîntre acestea enumeram: bt~. tristetea.. în principal după tipare şi convenienţe socioculturale. .nsuşirile separate ale obiectelor.e. entuzlasmul. produce socul emotional. speran~a. simpatla.ire de pe &l . provocate de i. orientare bine determinatşi (spre un ob~ect sau o persoana anurnitti). dc ~ i ci presupun evaluari.~eaugetate. în realizarea comportamentulni moral.js:nuiintele emotion o parte. emoţiile superioare. când între ele şi situatlite de vlat~~ oxista co~ncident. procesele afective co7nplexe beneficlază de un grad mai mare se oatientizare şi intelectualizare.e no confunddm pe de alta parte. conflic~ul dintro asteptairle s.i}tense.~ o~.

dacă dispozitule sc re >e'a sc pot tra~~lorma în trg~saturi de caracter. cu ~ntensitate varlabila şi dural)~1'~~ฃ'e r&at~a.are afectlva. a dispozitiilor afective traite de acesta În existenta sa personala. cauza dispozitici poate ft depistata' şi îi 11 iturata ~ este vorba de o dispozitie negauva care de obicci crceaza un fond pesimist) san reţinuta şi amplificata (dacă este vorba de o dispozitic poz1. de lungl~ prin gradul lor de slabilitate şi durata. ci la nivel de personalitate depa121 sind a. ccl puţin rnomentan. dis~o5?f~?lc u#cct'vc sânt st~ri difuze. vesele.a asesea l a dcv poate ft ~şine san proat dispus fără să-şi dea seama ce a i me În urwa unci analize atente. de activi<atc (ca cele complexe). specific umane. sitnata nti la nivel de obiect (ca cele primare). spre deoaebire de emotli care an o orientare precis. anxioaso. mohorito ~)tazate.afec+e ~le sc supun în mai mare masura invataril fxistind chiar o farmă de inv~taie i~umit~ invat. generalitate lan forma unor atitnd~a afective care se . rslผşiv stabile.tv< cara crecaza un fond optimist). c. în pewsonailtatea în divici ulul. nu-şi da seama de existe~t. seriti?nethte~e sânt train afective intense. conditionate social-istoric. bine dispuse.iil. ca şi cele deschise. e~tu~aste se formeaza toemai prin repetarca şi prelungirea în timp.~~ ele ~ ut rnşi ~ accasta nu inseamnal ca nu aţi o cauza sau tlar rna~ mui~p ins jndivlcl. firile inchise. procesele afective sl~perioure sc caracterizeaza printr-o mare' restructuraresi raportare vatoric(i. ~rin con~nutn1 şi structura lor sta rile cmctionale cşisparate şi trsnzitdrii. taciturne.

uii şi logi.logici a sontimentelor".imptictirile" tinerilor ce se succeci cu mare repeziciune). datorita stabilitat. $. pesimism). dar nu trcbuie icdusc la ce'{'c~. invidia. ca genoralizari ale emoţiilor. voluintar şi caracterizeaza omul ca personalitate. nici asocierea sontimontelor nu este total intimpititoaro.cuplarca în~r-o diademti a cristalcior afcctivc~' ... indolala.ccrturile" şi . s este o moije repetatti. ci c~tc o emotic care gcsteazti. gelozla. sentimente cum ar fi dragoatea. ura.pastrazi mutl~'~ vreme. sentimentele pot fi: intelectuale (curio- . de maturizare (nivelul înalt de funct. ci arc loc dupti o seric de rer.îi. chiar şi atunci când situatla provoaca noi sentimente.&ntimcntcle sc nasc din crnotii. oacilantti şi abla apoi stabşizatti şi gencralizata (sa n la . psihologul francez the odule ribot vorbea chiar (10 oxistenta unci ..ionarc) şi de crz~~o~z'~ (dezorganizare prin sa~etate şi uzurti asociate cu dcccpt.. mci-vatlenal.dupti cum se exprima psihoicgu romtin vasi?c pavelcu). adss~ratli. persisiti în timp şi rczistti la diversi factori perturbatori e\i~ a chiar o proccsualitate a formtirii unui sentiment ce cuprinde faze de cri~la~~zo (. recunoatinta includ elemente de ordin intelectual. doziluzii. uneori toata viaţa.îi lor putem anticipa conduita afectivel ~t individulni.

dc ~~lda. observind ca în emoţii diferite apar aproximativ aceleaşi modificari organice. sânt ~r:s pentrn ca pung). de exemplu. o :'semenea succesinne (stimul . alti anton. fuga) pot sa apara la contactul individului cu un număr mare de stimuli (incepind cu atacul dinozaurului şi termtnind th dinozau~ atac~nd fuga b~şiie mmli . declansa rea şi rolul proceselor afective a. În corpul noatrn apar anumite răspunsuri (bataile inimil. 4.zitatea.ficarea organica produsa de stimul (şi~t vesel pentru ca rid. constunta acestor răspunsuri nefiind altceva decât emoţla (frica). unii dintre ei considerau ca experienţe s~'biectiuiu u emofici este mici mai mare nici mai mied decât constunta schi~nburi~or propriuliti 7~oa-tru corp. vezi fig.emoţie) i-a condus pe james şi lange sa formuleze teorla periferica a emoţiilor. declans area proceselor afective a fost ~ diferit de psihologi. dragoatea de adevăr) care apar în procesul cunoaşterii şi reflecta relaţla fată de ideile proprii sau ale altora. îndolala. fuga). 27.modificare organica . potrivit carela emotla este dcctan~ata de insasi mod. ci în terpreturea lor cognitive în lumina situatici tota~e i~ cure se af~a subiectz~l. mirarea. la vederea unn obiect periculoa (un dinozaur). an a}nns la concluzla ca nn acestea sânt importante În producerea emotici. aceleaşi reacţii organice (bataile inimil. care ic poartil numele.

( /~a situatla st~mul ~aspuns figtira 2~ fn'ca lmqtla sub~e-ct1va c~ compe~t. (vezi fig. atunci va apare emotla de frica dacă te atribuic cursei sportive. 2~). cui atribuic individul aceste reacţii cornoraic? dacă ic atribuic dinozaurnini. atunci apare emotla de excitatie. ceic dona modatit~~ti explicative sânt opuse. .la intr-o cnrsd sportivşi).

contradictoni.~ mimi .>or->mde~eimt ฝ7 ~. probaidii ce} soluţia corectgi a problemci o reprezinta compromisul dintre cic./~'ฝtfe) ~~~2'ฝพ~\ excitati e \ ~ฝ \\ p~aspuns l:valuare oce-nitiva f~gura 28 l-mqtla sub~ect~va $ituatla stimul ~ frica . .jj~..

'3.p :~~ฃsta citeva emoţii fundamentate care sin~ stirni~e (c ~ al 5cr-i~raie produse de stimniji ce exac'la ~ acţioneaza asupra individul~~ expenent. trainic ~~cci1ve sânt ~ecl~~sdtc de modni proprin. banala. psihologul roman vasile ?avelcu . sltuatilie ccn isihaic frusr~~te stresante. prin intensitatea şi desfa~~rarea icr tnmuttuoasa. în psiheioşie. attcniva ca fiind comuna. ca emot. unil anton (pierre janet) an considerat ca emo+şi1e. starite afective se declanacaza la şigc~~5c indi~n unctie de feîni în care acesta interpreteaza proprule sale s~tu'aţi li~ viaţa.ei emotionate este formata insa ulterior de s~~tui5tl1~c pe care t~ traverseaza persoana. ~&or ~şidiectiv-motivaţionali cu cci obiectini temporali } s ~ pseen~ uin moment dat.la prin mobilizarea întregulni crc' -~sm organiseeza conduita. cum te traleste sen sum ar don sa ic ~salasca. contagioase sânt asa nu prin etc insele ci ~)r1n rapor?~rile pe care te Întretin cu trebuinţele individuini. de interpretarile pe care ca i ic ~ u şi ace ~ situatie obiectiva i se poate parea cuiva ca fiind nona 1~1~oi1z~~ flcprevazuta. din contra. prin starea de agitatie difuza.v. roln~ proceselor afective este. asa cum te-a trait. o probiema la fel de controversata. attil (. specific de corelare a tu~~~ri f ~torilcs. b. ca~non) sustin. dezorganizeaz~ conduita umana.

emotla este u-n ~actor de dislocare. de disociere. de depre~ de ura prin intensitatea 1cr crescuta paralizeaza. procesete afective. dacă ete apar în situat. în timp ce sentimentele s~ organizează. neobisnuite pcntrn care organismul nu şi-a elaborat inca modal~tati]e cerntdortamentale adccvate.era de parere ca dear emotille dezorganizează conduita. indepliness c77~bcic sategorli de roluri. emotla o dezorienteaza şi eclipseaza. anihileaza.îi pcntru care organisrs. astfcl. de furic. de rupere a unitatii mintale. sentimentut este un fenomen normat de ordine. dacă insa trainle afective an o intensi'tate normala (medic). functla esenţiala a proceselor afective ca şi a expresillor icr este aceea de a pune organismut în . emotla este criza şi hană ~n aceasta manicra trans. etc dezorganizează conduita at~nci dud sânt foarte intense san când individul se confrunta cn sitnatii noi. it fec ~ individ agresiv san neputuncioa dcvcnincl astfel o uiiedicil în calee r~aiizarii eficiente a activitatli. lata ce scrla et: . tuate În ansamblul icr. sentimentu1 ~ste un factor de coezinne a structuritor intelectuale.anta nici una dintre conceptile de mai sus u poate fi acceptata. dar i~ comdit. atunci etc orc'~a~tzeaza cond~ şita. starile de groaza.uil ~-a etiberat deja diferite modatitati comportamentaic.sentimentul organizează şi sustine sa'..vltatee intelectuala.jz• diferite.

mai mutt decât atlt. simpatla. perfernlan'a. ch~ar situlatşi c ~~rcsante san frustrane.scrla vasile pavelcn . afectivitatea. cum sa reacţioneze. procesele afective indepliness un i~4 j~c7j~tic(ฃ (1 cicşivitel.îi.îi (dacă procesele cognitive rol major În sz~stzne rca c ~urnizeaza ima&sini. va duce.simpatla este baza întregii existente sociale". . reşizeaz('~~ sehimh(~riie en ~blanta perrn:. frustrarea se asociaza nu dear en conduite agresive repre~ve san autopunitive.~~cietat.acord cu situatla. . antoreatlzare.. dacă an c inten-~tate moderata Îi ajuta pe şiidฃvid sa se adapteze mai bine amblantel şi ~oiieitari1or ci. prin una di'~tre form p~e speylatizate. eoneep4~ i~e~ cete afective furnizeaza energla neceฝ ala formaril şi operaril cui deeste preduise psihice). dcci de a adupta.~3nd s~dpinirea ci. de a ~eg1a conduita umana. ci şi en conduite orientate spre creatie.se aฃt~ În proprilte noastre \şibi ~şii a~eetive~'. afectivitatea indephneste funetli importante nu doar În raport c'-t ~etivitatea ci şi en procesul cunoasterli interpersonate. chiar dezorganizarea initlala care apare unecri. în finat. la c orgathi~arc superioar('.chela intetegerli a'~tora . în alta sitna~e. psihologut francez the odule ri1oot afirma. ble potente~~s şi (::$)~ditz•o7leazd aetiune~~. în sensul ca individul va ~ti. are un mare rol ehlar ill aparitla şi me~~tincrea . ~ . inca din 18~'~..

dreptate. 10 dorninati sau sinteti dorninat de o1o~ otl) 2. În acelasi tlm'd ci 'rehnie sa tupte pasiunite negative. tristeto.omt~t i u c decât o for a la 'e~lă. exlrcitii 1. daunatoare.i-vti (t~ lutoob~ p 'opriul comportamont în sşiuatii cac implicti tişi îi i ctive 1 st bi1it. pnnindu-şi În enent are social functi~ne pasiuniie nobite cn en t.1 generalitate foarte mare. pctsiunile slnt sentimente en o onentare intensitate. sa. curiozitaie. devita4izeaza şi devla za comportamentul. ce pun stapinire pe personşitate şi o domina. jmaginat.a-numitele patimi. sânt durabile sânt s~abi1e sau fluctuante?. progres omul n se revit' tize 7 isl eon suma e er~la ~reatoare. ~ a ci ani vti dozorganizeazti conduita? sânt intense?.e.scrla scrutorni francez amid .i. birnie multe greutat. sau vlcc? d1şi3ate de scepuri ego i5t~. lrrnd]şit. afirmaro supunere.i particularittitile lor (sânt adecvate situatiei?. antrenlnd între~(~~ personatita~e } ~ra ~asiuni .r~ adevăr.i-vti cit mai multe situaşii în care sti intervinti diverse sttişi afoctive (minie frica spaima iui ie dezgust. grad d hitltate 5. rnihnire . bucurie.

voinŢa 1.i comporta voi dacti aţi trece prin asemenea situat..a se define~te ca proces psihic comp~ex de reg~aj superior. l'i f'~ ~e cuvint roatit de coleg. Încercati apoi sti aratati corn v-at. îi.111 sânt desenate citeva expresii erncşiona1e. cornparat. 3. ce constattiri puteti face? 4. pe care sti v-o citeascti rar. Încerca~ sti 10 descifraţi. rcalizat prin mijloace verbale şi constind în acţiuni de . carac~~'şi7a ti-vti comportamentul afoctiv foloşind parametni din lectie.etc. la p. xiy. rtispundoti cu primul cuvint venit în mi~+e rugati colegul sti noteze atit cuvintul stirnul.). vodere afectiv iar rugay un coleg sti intocmoascti o listti altele . cit şi cuvintul t25 ca şi jimpul voa~~u de retctie. voinŢa ca modalitate superlara de autoreglaj verbal ~7oimt.i-vti rezultatole între voi.afe~+oce'ie" (cu mare cu mai multe cuvinte d n~re care unele neutre din punct de inctiretiturti afectivti).

a puteni de diseernamint. din punet de vedere neurofunet-onal. în p~an psihic. mmii. de mobşizare a tuturor resurselor în vederea depasini obstacomini. specificitatea mecanismelor psihice m&diiizate şi desfasurate reflecta particutaritatile obstacolulni. prin forţa voinţei. pot exista persoane care dispun de o fortti fizicti marc (jar.'. intelectuale. ~te necesar efort~tl voluntar. a catmulni. nu rousesc sti biruie nici obstacoic obisnuito. mt ~t cazuri când un om mat slab fizic învinge greuttiti man datoritti . efertul voluntar este trait de persoana ca o stare de tensinne. el consta intr-o mobilizare a resurselor fizice. ca aminare. care avind o voinţti slabti. intensitatea efor~tui voluntar. a inciditatil. efor~~~1 vo~untar reprezinta o organizare a activităţii nervouse i'~ . reglajul voluntar se manifesta şi ca initie re şi sustinere a actinnilor şi activităţilor şi ca frina. emoţionale. sânt imprejurari de viaţa când este mai dificla şi necesita o incordare mai mare stapinirea de sine.. ca diminuare. de incordare interna.~~r~îl unni centru dominant care exprima.mobilizare şi con~centrare a energiei psihonervosse în vederea biruini obstacolelor şi atingeni scopurilor cons tient stabilite. . scopul act. În acelasi timp. şi într-un caz şi în celalalt.ฃfortut voluntar exprima caracteristica specifica cea mai important~ a voinţei prin care se deoaebeşte de toate celelalte procese psihice. mentişicrca. l'fortut voluntar nu se identificti cu incordarea muscularti desi în activittitito fizico aceasta este o cornponentti necesarti a deptisini obstacolului. prip işiteimedin1 mecanismetor verbale. dacti oate inclusti ~n rn"canismole roglajului voluntar.

pontru ptis trarea stintittitii fizice şi mintalo se rocornandti un ochilibru intro activitate şi odihnti. dar mobilizarea voluntarti. voinţa esto una din condititle subioctive. conducorea unei nave co'mico necoaitti o comptexti activitate mintalti. urmeaza momento de oboaealti.~şient st voluntar. cole n~ai importante. nu doar fizicti. dupti cum se stie.'r >i specificitatea mecanis7ne~or p~zsc în act. efortul fizic oate mic. al rnomorioi etc.iei. ci reprezinta o confruntare între . asigurind enorgla necesarti desfti~urtirii aetivittitilor 5 i mai ales organiztnd-o şi concontrind-o în direct la unicti a scoputui.iu ne reflecta obstacolztl cai'e apare în calca realizuni scopurilor.a interna resimtita de om în desfasurarea unei activităţi (sum ar fi tipsa de interes pentrn acca activitate). în timp ce efortut fizic. dupti ctapo de ofort voluntar intons şi indelungat. de aceoa. at imaginat. ale reusitot activittit. din punst de vedere psihologic. în conditti de impondorabittlate oato foarto mic. obstacolul nn se identifica nici cu un ~şisct san fenomen at realitati i şi nici cu rez~stent. ci mai ales norvoasti. este în acelasi timp 126 coatişitoave pentru organism din punct de vodore enorgotic incordarea voiun~arn nu pl~ate fi nolimitata. condusti 5i regtatti cons. deşi deoaobit de eficientti. insti oato considerabil cot din planut gindirli.incordtirti voluntaro.îi şi a obtineril unor inalte performante. intensitatea efort?~1~zli vo~hntc. În activitatea intolectualti.

dar cu un mare consum de energie psihonervossa şi nchclat en oboaeala şi satisfacţii indoidnice. astfel. obstacolul implicat în acel tip de problema sc diminneaza dacă elevul stapine~tc din ce în ce mai bine activitatea. şi în ac est caz. de-a lungul desfăşurării unei activităţi complexe. la fel este şi mobilizarea energetica.~ nedepa~~rii tui. dar după consolidarea cunoştinţelor şi dezvoltarea canacitatilor rezolutive.poaibilitatile omulni şi conditute objective ale acelei activităţii. aprecierea obstacolului este anticipata. o conduce operaţiv şi eficient. se ajunge la un grad înalt de încordare voluntar:~ care duce la succes. în consecinta. una şi aceea5i problema de matematica necesita un efort minim pentrn un specialist şi o incordarc mare pentrn elevul care abla 5i-a însusit metodde necesare pentrn rezolvarea ci. una şi aceeasi piedica obiectiva poate fi un obstacol mis pentru o persoana şi unul dificil pentrn alta. de accea. astfel încit în timpul desfa~tirarii acţiunii este foarte gren sa se ajungă la concordanta necesara. reglajul votuntar este deficitar. atunci când &oatasolui esle subapreclat. poate exista şi situaţla inversa când obstacolni este supsaaprnclat şi. ?71()lnentele de dificultate pot sa fie diferite şi de aceea efortul vol~tntar se ~oduleaz~ după cresterea sau descresterea obstacolului. dacă omul se confrunta en un obstacol fata de care îşi d~ . uncle din e~ecnnle unor foarte bune echipe f}5 fotbal în fata unor adversari mediocri sc explica prin t~psa accstci concordante. asigurându-se concordanta între mărimea acestula şi procentul de incordare v~untara. conditla deala a activităţii este realizarea acestei concordante. efortul voluntar nn este suficient şi exista risc~.

pentru păstrarea sănătăţii fizice şi mintale se recomanda un echilibru între activitate şi odihna.seama ca nu s-ar putea mobiliza pe masura şi în timp ~}tit. urmeaza momente de oboaeala. după ctape c~' efort voluntar intens şi indelungat. imaพ~în~~-tici etc. În masura în care cineva devine con~tient de capacitatea sa de coatiitoaue pentru organism din punct de vedere energetic. din punut de vedere psihologic. incordarea voluntara nu poe~te fi neşimitata. ci reprezinta o confruntare între poaibilitatile omului şi conditijie objective ale acelei activităţii. sc poate vorbi de o specializare a efortulni. ca aminare a acţiuni i respective şi pregatirca mai buna pentrn o confruntare ulterloara en garanşii de reuşita. ci mai ales nervossa. de accea. de accea. ifltensit~tea efo 7't?l~~1 i ~ tur >i spccificitatc~ inccctri~s7neior p~~sc ?fl act iume refleeta obstacolzt1~ cui~e apure în calc~ realizarit. nu doar fizica. poate fi astfel un efort manifestat en precadere în coordonarea şi intensificarea miscarilor san în incordarea atenţici san o crc~tere a activităţii gindini. un a şi aceeasi piedica obiectiva poate fi un obstacol mic pentru o persoana şi unul dificil pentru alta. scopuri~or. de data aceasta.urarea unei activita ti (cum ar fi lipsa de interes pentru acea activitate).ita de om în desfas. . obstacolul nu se identifica nici cu un şi@ct sau fenomen al realita ti i şi flici cu rezistenta interna resimt. confrunturea de mai ~~tnpd dşitut(j c' obstacole de o anumita natur~ permite dezvoltarea capacitatilor de efort voluntar de ~tn fel sau altul. puterca voinţei sc manifesta. memorici.

între manmea conditla accstula ~dea1a şi a procentul activităţii de este incordare v~untara.una şi aceea5i problema de matematica necesita un efort minim pentru un specialist şi o incordare mare pentru ele\~l care abla şi-a însuşit metodde necesare pentru rezolvarea ci. ?? iulthcntclc de dificultate pot sa fie diferite şi de aceea efortu~ vo~ztntar se modu~eaz~ după eves terea san deseresterea obstacoluini. la fel este şi mobilizarea energetica. de . o conduce operaţiv şi eficient. dacă omul se confrun~~'~ cu un obstacol fata de care îşi da seama ca nu s-ar putea mobiliza pe mă sura 5i în timp util. unele din c~ccurilc unor foarte bune echipe r}e fotbal în fata unor adversari mediocri sc explica prin lipsa accstci concordante. şi în acest caz. atunci când obstacolul esle subapreclat. poate exista şi situatla invcrs~ când obstacolul este supraapruclat şi. asigurindu-se concordanto. aprecierca obstacolului este anticipata. dar după consolidarea cunoştinţelor şi dezvoltarea canacitl~tilor rezolutive. obstacol~ implicat în acel tip de problemat se diminucaza dacg~ elevul stapine5te din ce în ce rnai bine activitatea. puterca voinţei sc manifesta. acestei realizarea concordante. se ajunge la un grad înalt de incordare voluntar~ care duce la succes. de-a lungu1 dcsf~~~urarii unei activităţi complexe. astfel incit în timpul dcsfa~urarii acţiunji este foarte greu sa se ajunga la concordanta necesara. reglajul voluntar este deficitar. în con secinta. astfel. efortul voluntar nu este suficient şi exista risciil' ncjepa5~rii lui. dar cu un mare consum de energie psihonervossa şi nchelat cu oboacala şi satisfactii indoicinice.

În mă sura în care cineva devine cons. intr-o activitate voluntara. iar cea invoiuntar&~ şi este subordonata. eşi gândirea şi i7nagt-nat la. bine reglata. ~ condit. totodata. ceca ce . memonci. percepţia spontana se. Înainte de a fi cfectiv realizate.îi se face în conditijie strinsci ~uqc~t~lr~ cu toate celela~te procese psihice şi. tinde spre acu~e activităţi în care şi-o poate pune mai i)ifle în valoare. şiemofla se realizează în lorma ci voluntara. toate componentele ci (informatule. reglarea vo~untara a activitat. poate fi astfel un efort manifestat cu precadere în coordonarea şi intensificarca miscarilor sau în incordarca atenţici sau o crc~tere a activităţii gindini. ca aminare a acţiunii respective şi preg~~tirca mai buna pentru o confruntare ultenoara cu garantii de reuşita. operaţi e. intoumite raţional şi orientate spre scopuri proicetate imaginativ.ticnt de capacitatea sa de ciผrr specializat.) sânt concentrate şi direction ate spre atinn~erea scopului. indeoaebi. acţiunile vo1unta~e sânt gindite.data aceasta. transforma în oพmsฃ'r vatic. în prunzil ned. iar gândirea are în momentele ei productive de virf o dirijar~ cons tienta şi voluntara remarcabila. în momentele dificile intervine atenţia re~~at~ voluntar. voinţa intervine în organizarca şi dirijarea tuturor proceselor şi starilor psihice care se integrează intr-o activitate voluntara. capacitatile etc. confruntarea de rnai ~~în~a dzlrut(j cşi obstaco~e de o anunzita natşir~ permite dezvoitarea capacitati~or de efort voluntar de un fel sun altu~.iile rcglajului voluntar. sc poate vorbi de o specializare a ~fortu1ui. 1m?~gina-tiei etc.

el se manifoata ca alegero a doprinderilor. printr~ acestea. nclinis'te. reprimind o tendinţa afectiva în favoarea acelcla care mer~e în drectla scopului. anumite doprinden care se desfasoara automatizat. astfel. stluctura şi fazele actelor voluntare ~n capitolul doapro activitatea umana s-a aratat ca aceasta are o structur& foarto com~cxa în care se pot identifica varlate acţiuni. teama de cs. prin intirzierca activităţii sau abandonul ci. ea genercaza emoţii şi scntimcnt.urare automatizata. dar şi ingrijorare.nu anuleaza prezenta unor mornente de desfas. rirea nejustificata de eforturi. pregatirca unui examen este o activlatt~ compiexa. cu nenumărate obstacole.urarca activitaşi. se poate face. care due la oboacala prematura. În structura activitat.'~ diverse: satisfactii intelectuale. acţiunile voluntare au cea mai mare importanta în conducerea ~ reg~rca ci pina la finalizare. certitudini. 2. acestea din urma pot perturba activitatea prin spo-.ec şi chiar frustrare de preoc~pan de divertisment. frina voluntara trebuic sa se mani ~este i~ ~ensul diminuani sau chiar reprimani lor. cor~ctarea lor dacă dovine nocesar. generat de dcsfas. insa ro~lajul de ansamblu n~ 1ipso~tc.ilor comploxe intra. în doua directii: a) în concentrcirca energici afcctiue şi unificarea ci cu ce voluผt~ra atunci când dc sânt convergente ca sens. mlaturarea lor. reglajul asupra proceselor afective. . placerca efortuiui intelectual. b) ca rezolvare a zlnor confliet(~ emotionale. cu necesitate.

În al treilca moment. de excmplu. ele pot fi complexe şi de lunga durata când apar multe piedici şi când omul nu are inca experienţa depaşirii lor. cautind o explicatic într-un dictionar. În actiumle simple. trebuic sa apara apoi şi intenţla de a realiza acel sco p. dacă se parcurge doar acest moment se ramme numai la o dorinţa. după formularea intenţici. care este de obicci formnata verbal. ca im cazu1 pregatini unul concurs de admitere. mai multe . acest al troilea moment poate fi urmat de executla efectiva. mai ales când obstacolele sânt minimo. În primul moment al acestei faze reglajul voluntar este abla la inceput şi se manifc~la doar ca orientare facuta p0 baza legătuni dintre motiv şi scop. a dona faza a acţiunilor voluntare oate lupta motivelor gencrata de aparitla mai multor motive şi aferente lor. l2~ • i~ acşiunile voluntare complexe san de durata pot fi cu şi~urint. ins~ numai atit nu-i suficient pentru o acşiunc voluntara.uni~or vo~untdre consta în actualizarea unor motiv~ care geneveaza anitmite scopuri şi orientarea preşi'minara spre ele.a dqspr~~se şinumite momento san faze în care reglajul voluntar se contruntd cu un anume specific şi în ~od diferit prinza faza a actz. sc construleste planul mental al rezolvani ac~urni.acţiunile voluntare pot fi mai simple 5i de scurta durata. prin mecanismele limbajuini i~tcrior şi care este sustinuta de cercetarca modalitatilor concrete de desfasurare a acţiunilor.

în aceste co~dit. cum ar fi: nivelul de aspiraţii. prin urmare. ci se simto raspunzator fata de sine.. particularitatile tomperamentale.tc ofcctiv şi implicate satisfacorca unora noaa+isf~cpr~~ altora. prin rozultatelo lor imediate.îi roglajul voluntar se manifestă. cu precadore. deliberarea implica efort suplimentar de cunoas tore a condit. a trela faza esto 1l~arca lzot(jririฃ. po acoasta baza putindu-sc asi~nra concentrarea o ~oi gi psihonervosse în vederca realizani scopulni. ca deşiberure 'în vederea o~egerii. du fapt nu sânt prea va~roase pontru porsoana. aceasta insoamna alogorca unui motiv şi scop şi inhibarca aminarca celorlalte. În acesto condit. porsoanolo en voinţa puternica rous. alt&e sânt mai puţin tentante.iilor de impliniro a motivelor.scopuri. pe de alta parto. dar. şi stem proprin de valori etc. dorinţa de a avea succoa 5i toama de oaec. de i~zu~tatelo unci activităţi en sons personal 5i fata de altşi pontru cole de into res general.esc sa decida în . ca nocoaita un ofort voluntar sustinut cu atit mai mult en cit în actul docizici sânt implicate şi trasaturi de personalitato. de analiza constionta a urmarilor lor.i mai dr amatica şi 1~oato şi mult prolungita în timp.îi.atran~~toare pontru ca roalizarea lor aduco satisfactii imediate. lupta motivolor oate 5. momentul decizici po~ ~ îi lineor dramatic pontru ca omul nu prolucroaza sitnatule doar informaţi~ în ci ~ traies. uncle pot fi . dar sânt importanto pentru vutor. care ro'irozint$i urmarea unci docizii. de evaluare a acoatora.

deprindo~şiie. cum sânt cunoştinţele. poato aparca un moment de pro gatiro intro hotanrc şi oxocutic. . cit şi de pregatirea om~ui în sonsul însusini de cunoştinţe. . după ce omnl a facut alc~gorca. ajora personala sau favoarea acţiunilor somnificatic m sociala. difontelo motive . pnccperilc etc.' care satisface col măşi bine critonue dar şi dorinţeic şi aspiratule sale. este vo~~a atit de pro~~atirca un or rnijloacc matorlalo. ea inseamna roşizarea ofectiva a ~anului şi atingorca roala a scopului. acum omul foloaoşte o scric de mijloacc matorlale şi mintale. doafasurarca socvo~tla la a ac~unii esto controlata prin confruntarea permanonta cu planul mintal şi cu conditulo practice de desfasurare.. chiar dacă roalizarca ar necesita un mai mare efort 5 i privarca de ~atisfactii imodiate.cunoatinta de cauza în care au o . formani de . oxecutla urmoaza imodiat botarini pontru cole complexo. a patra faza esto executarca hotarini luato.. ~ hotarasto realizarca scop~ui şi sausfacerca acclui motiv~ planul mintal se imbogates to. roalizinduso şi modificari ale plannlui. prin reg1aj~ volt]ntar sc va real iza o permanenta confruntaro intro coca ce se ob~no şi ce s-a proicetat. dacă improjurarile o cor. slabicinnea voinţei se 129 intro. pcntrn activităţil o simple. se definitivoaza şi dovino roperul intc~n al desfasurani respoctivei activităţi. şi în poato manifoata în oacilatie 9 psil~o~oqie c! ~ x~a indolungata incapacitatea de a lua o hotanrc forma.

inut şi formularca unor concluzii v~croaso pontru activitatea vutoaro.tt timp. dc asemenca. 130 ~. de oxpcnent. l~az&o de mai sus pot fi sîntotizato în numai dona: una de predarare.ic de indopliniro. cuprinzindu-tc po pnm etc trci sj alta de oxecutic. care inchoic şi confirma puterca roglajulni voluntar. dozvoltaroa de cau. dopindo de nontatea activitatli.acitati. faza executiva esto cea mai importanta. altoon. s-a pus inrobarca în ucire din fazelo actulni voluntar se depuno ccl mai mare efort de vo~mta. calitatile voinŢei . acţiunile complexe şi deoaebit de somnificative imşica o a cinco faza: vorificarea rozultatului obt. de conditii. de oxomplu. mai ales în activitatea productiva. nu exista un raspuns general la accasta intru 'care. În aceste conditii este necoaara ammarca ci sau miocuirca cu ceva ce coroapundo momontulni şi acoasta inscamna sa se doclansoze o noua ac~uno voluntara en toate momontolo consomnate mai sus. al activităţilor de rezolvaro de problemo de la oricare disciplina 5colara. ea nocesitind ccl inai mare ofort şi cot mai irn. uneori mai important~ oato luarea hotarini 5i core mai mutt timp a5a cum oato în activitatea de conducore. este poaibil ca executla sa un-şi gasoasca nici o cond~t. de circumstantc etc. când rozultatul obtinut trobuic vorificat şi mai ales goneralizat pcntru a sorvi în uci şi tua şi.noi doprindori. un efort m~a~o poato fi dopus în oricare faza.a porsoanci. intindorca în timp a fazelor poate fi foarte diferita. esto cazul.

independenta. p~terea vozntej se exprima în intonsitatea efottuiui pr~n ~.voinţa se foi'rnea'za prin executarea. . i i"imptitudinoa iu~rii hotanni. În ada dificuitatilor omul se simte satish~cut cu fiocaro noua apropiore de soup. îşi urmareste scopurijo. chiar dacă. opusul ace~tei calitati esto slabiciunea voinţei care inseamna impoaibilitatea a roaliza ofortul voluntar cerut.a esto sustinut~ atit de valoarea scopului. dar şi de caractorul inc ~ucmontabii şi ~ooasta motivea~ incordarea voluntara de care are nevoje ca sd 10 doptisoşi~c~. un i~ol important în rnanifestaroa puteni voinţ.tre ~ con~r~ontindu se co obstacolole importanto. i)oata ti un noadaptat în scoa~:~ 1 a vlat~. ? erseverent. treptat. În ace~t caz.ei îi are v~şioaroa scopulul u'~mgrit. cmşi1 e~to cons tiont de inevitabilitatea greutaşior. din acoat pufict de vedere. persev rcn~u pcesupune reajizatea efortului voluntor o pcişioad&t inwiungata de imp. perseverenta. în cursul vietii. se dobindoac omito calitati de voinţa care caracterizeaza capacitatea de efort voluntar a unet ~ cele rnai i1~portanto sânt: putorea de voinţa.ccl în cauza este constient de imporonta acestul fapt pentru sine şi pentra cci din ~ lşi poate 1. a nenumărate acţiuni vo intate cerute cle improjurari dar şi prin exercitii spoclalo. chiar şi în conditiuc în tic aparent n-or poaibilşi co:itinuacco octivit~' îi.ncnp~ clar nu reu~wst0 sa-l finalizoze.

~anifestindu-~e ori uumai~~ 'e a anal soup când este clar 0g1 t~projurariio na oierii n. inc~pa~t. a ounsecin-bloc şi resl~onsabi1it~~tiloc personale pentra (~!e f i sc conjuga ou i(ior)tşi1~co and otitudini critice fata de idoile 51 acţiunile propril şi a color propase tl~ ~ltii. opusul porsovecentei esto inctipa~t. un oxemplu deoaebit le persovoconta oate intilnit la vitorla lipan din rornan~ ~ al lui mihail ~şidoveanu.îi~oc favoabile desilisurani acelci autluni.nu este bino sa nla intoro ca drum~~). care esto o în utice negativa a voinţoi.inarea '~ate fi explicata prin inertla şi lipsa de flexibilitato în gindiro şi acţiune sau cla projudocata (exemplu: . de a cunoisto cit rnai profunci ronditilic i~şivitatii. la acestea se adăuga şi luciditatea în apreciorea improjucarilor.ci o 5ansa de reuşita. când tha lipsa de oumpetenta ')edoccgioil i comoditate.cit şi de iricrederca în forte2e o~oprii.~ -2ectul unci caronte educationale. şi de aceen ioo~a ţin sa ji se satisfaca pretentule şi în alto irriprejurori.inarea.. dac oato s.lepeudethta voin~t. analiza logica rolevind caractorul linpoaibil.ibzuintei propcii. parintli satisfac cole mai absurde pretentli ale co}şi1~oi.ei se exprima în tendinţa constanta de a lao hot~rlci ~)e b~tzn ~. în desoopericea tuturor condit. intl . 171(.

şi în aceste onaditil tr~l)tiie ]t~ate decizil.în fracţiuni de secunda în anumite imprejura-ri. un pilot po un supersonic trobuic se judeco ~l tico~tel a decida. prontptitzttline0 ticoizici. ca lita-tilo voinţei.în capiditotea ca race omul ticlibereaza.şi adopt~~ hotanrea coo mai l)otcivita-.şi tie c~lollle color din inc. scopuci. o asomenea calitate a voinţoi se sprijina pe rol)itlitotea şi profunzimea gindicii. po incretterea în sine şi caraj şi ~o experienţa pei~sona1a. consta. opusa acoatoi calitati este sticestibil itatea.În confrantorea ca astfel de situatil. care se manifesta. exista tirofesli în c~~o evonimontele se succod cu mace viteza. opusul ailtoti oato neliota-drea sau tergiversarea. integrate în structuci mai complexe devin ti~asataci voluntace de cacacter. othori utlopta ron ~ecritlca cu a influentolor extecloare anihilarea propriel pozitil şi di'n~uarea impliouch şi a roaponsabilitatli personale.pendenta voinţei na se identifica cu lipsa de receptivitato fat. tnsuşicea negativa. cal.ca oacilatil inde~ungnte şi nelustifionte între tnai multo motive. 13'1 exeuciŢil .intr-o sltuatie comploxa şi urgenta. mijinace etc.

dati urma-toarelo dreopta.spunom doar ca. droapta.lti-o în mai multo gradotil. în structura carora putem idontifica o sorie de compononto doclans. intr-o activitate complexa. ca savaajuta-m. stinga.când vol pronunta cuvintul . apol. în partea stinga.i altole care se doafa~oara ca de la sine. dar 5i seevento în care. anolizati şi explicoti rezti1tato~ obtinute. deprinderile 1.. ch~mă~l un coleg şi dali-i arma-tortil instractaj: . va. dreapta.experimentul încearcasa domonstrezo mo dul de acţiune în situatli conşictaa1e simple.ate s•i conduse voluntar 5.a colel de a doua grada~îl. droapta.dreaptă traseaza an semi-oval în partea droapta.. locul şi rolul deprinderilor În structura activitĂŢi omul desfas. xv.i con~tiont 5. comonzi: oricare stinga..oara multe şi varlate activităţi. ambolo. cum oato cea de rezolvarc a tinei probleme de matematică. lor când vol spune cuvin-tul .a primol gradaşii.()rganlza~l arma-toral experiment. sânt momonto de maxim~ concentraro j)entrn surprindorea rolatijior mai ascunse dintre datele şi necunoacutelo din enunt. astfel. fără un control prea detallat. . de~ena~l po ţin calet o linjo vertloalasi impa-rt.stingă.

otovul scrie de mu de ori cuvintele limbli matorno uzlad de aceleaşi olomonte grafico 5i facând aco1oaşi logaturi intro titoro. fşind rczntic. apucarea şi manevrarea simpla a obiectolor 51 continuind cu scrierea. de regula. sa aiba deci deprindori de scriore. intr-o zona a snbconstion~nîni dar pot fi foarte n~or trecute sub control con-432 ~tient. luind notite. m odolarea. despre conţinutul color consemnato. analitic. o~data formate. elevii nu îşi mai pun pro})}om~ citq sc faca o titera san alta. aj~gind astfel sa te execute ropedo. dar sânt constienti. doaenarea. en procizio şi coroctitudino. astfel după ce am ofoctuat un calcul uzind de doprinderi. incepind cit morsut. facom calculele necesare sau scbit. în asambin. se antomatizeaza acele componento ale activităţil care se exocuta totdoauna în acolaşi fol.~ul invata rli.am o imagine de sprijin. astfol. cu mare usurinta. îi refacem fără dificultate. schimbarea vitezolor în timpul conduconi automobilulni etc. nu sânt incon~tionto şi an~onomo. u5or. core et.oara ca de la sine.automatizat. ca~cn1nt. ele se desfa~oara în cea mai mare parte. pontrn a . elo se numoae deprinder~. toato acoatea se desfas. se repota frecvent şi se oxersoazs~ mutt. acestea din urma se desfas. desp:o ceca ce ac.oara automatizat. omul dispuno de o sumodenie de deprindori. dar automatizarea deprinderilor inseamna nu numai desfasurarea lor cnrsiv(~ şi r apida ci şi roducerea la minimum a ofortnlui voluntar şi a co~troliilni con~tient. deprinderilo.

adică se doafa~o ara ropodo. dcci.verifica dacă oate corect. autornatizarca are 5i alto ofoct foarte importanto pontru activitatea omului. con~tientizind în (~cest caz. prin toate catitatile lor.~o doprindeni. doprindorile dobindoae. tinind soama de toate acesto caracteristici putom sa definim depri~derile ca fiind componente ai~tomatizate ale activitd!îi. con~tient elabotate. varlabilo. cine dispuno de doprindon ~ro cursivitate în mi~cari son oporaţii şi s~nt ovitato opririlo. vor putea fi oricând roae'octate şi controtate în dotaliu. ea aduco en sine sebomatizarca şi prescurtarea acţiunii. în masura în care vor intorveni olomonte noi. eliminind tot coca ce este de prisoa şi noadoevat şi asignnnd totoda~a o artic~aro cit rnai buna intro socvent. fără ofort şi en mare eficienta. d(~r des fasurate fdra control cons tient permanent. astfol. consolidate prin exerci!:izl. toate verigue parcurso. oporaţivitate. doprindorito sânt conditii foarto importanto pontrn doafa5 urarea activităţilor comptoxo. nofunctionind izotat. totodata. vor fi şi etc supravoghoate în ansamblu şi. dar de pot fi oricând roluato ca act inni mt ontionato şi constiont desfa~ urato. ci fiind integrate în activităţi comptoxo care se doafa~oara ~ntonşionat 5i con~tiont. deprinderile ca sânt de se fapt doafa~oara invo-~untar pcntrn poatvoluntaro. reintoarcerito etc. se 5tio ca în focarul con5tiin toi nu pot fi cuprinso simult a n de cit ţin număr timitat de obiceto (vezi volumut atontioi) ori .

de gindiro. felurile deprinderilor doprindorile pot fi grupate dnpa citova critoni: a) astfol. în mod ropetat pina la doprindero.doprindorile care se dofa~oara în zona sobcon5ientului permit o ]aruşiro a cimpolni general at activităţii şi totodat. rotatla intro doprinderile simple şi cole complexo este bine ilustrata de situatla în care se a~a olovul din clasa j.. care i5i însu5o~to scriorea şi. în care arc toe automatizarea. putom vorbi de doprinderi s~mple şi complexe. b) după natura 'procescior psihice. an timp ce . doprindorilo com~cxe to euprind po ceto simple dar nn ca p0 ~ simpla ataturare ci ca structurari unitaro şi rolativ flexibilo sj transferabilo în conditii noi.. distingom: doprindori sonzorlaloporeoptivo. fac poaihil controlul con~tiont. 2. at acesteja. dcci executa mai intii olomontele titordor. după gradul comploxitatii. deprindorilo simple ating de multo ori un grad mare de autornatizaro. vorbale. de ansambiti. şi apoi şi te insn5o5te po cole comploxe. motrico primele trci grupuri de doprindori ~ fost mai puţin stodiato. privind grafla cuvintetor.

c~:~ eunoa~te nlai puţin structura lor interna. apoi scl~teroa coroeta dovino atit de automa iz~b'şi ~ 5tii)iect~ti ori-şi m şi arnio4e5to regula grarnaticala care o motiveozg to ~) pronut~{~e. (~ i uentrarea p0 punctelo de maxim& informaţie ale aces ~ exist(t. de~~nndonle ortografico sânt fttndamen. în~egram oriontorea ontomat~~~şi{( a privini în zona centrala a eimpnlui peieeptiv şi în stinga sus.oloauiui proj3()zit. c ผ' etc tro-doorinderi1e de citire te implica a 1t' io s1]bordonato int. în n tie masşira oxşiea1o poin aeşivitatea de citire.ate co rogşi gramatica'o. ele ~ po~ constata în activita~a omn~ni. deprinderile de proni~~~tie~ sânt ccl nlai ll~~o f0rrna~e pentru envlaco iirnbii matorne forlaare~t lor pontrn o htn~ streiin:t poato Îi usurata de aparatele din la1~)oratoare specializate care !termit proioctarea p0 ţin ocran atit a modeîn1tşi de proimutie. exist(i aj~oi doprindori perceptive de identi{'icaro~ şitcro1or în activi~ ca de citire.i~l0r şi r~v 7o~0r 51 reglajula ecnor'tl prin glndire. e) un ap~ eritorin de clasificare a d01')rindorilor oate eel at tiptilni de . elo devin o necesitato în jilsusirea tillor limbi straine. doprindori de a~~7 voui)al care no permit sad~~tint~~m t. ~ ntru deprindorilo sonzorlai-perceptivo. de oaomenea.133 ฝq~ rnoşiec sa y'~~fl0sc eel mai t)i~îl i~virnee ~o mă~ ~e utmareste mai gro~ formarco lor 5i se ':~'şiiiese ~r~~~rindc'ri intuloetnale.îi~e ( tivintele twitr-un di~cnr~ îi timba c~oae~la. cit şi a pr'~ ~nntiei celni care invat~t.

se roatizoa7a mat mutt eti seep didactic 3. prin natura lor imptieii~d rni5ca ri corporate ot)~orvabjie şi mastirabilo. 1.i sa pormita formarea unor reproฝ'ont~ri cit mai bune despro co urmeaza sa se faca. stndii~t aeoatni proecs s-a facut en dc0s~)iro astipra deprindoriler motoni pentra cet etc. doprindori de oc iitvataro.activitate în care ele se integrează. conditillo de realizaro.34 b) de monstrar' ea mo'de'iulni a4itinii ~mptotita en instruirea . se disting. ct~n~o 5. avind ţin earactor r~ativ. iar clasiflearilo doj~r~ndoritor. în ce constau. an per-mis o mai ~)tina urmariro a t)roeesului de formaro. ~n interiorul fiocarcla din acoate grupari se pot face noi distinctii în care meoti' sa se re'~nnoasca şi en ~eriile antenoaro. cerint. s-a constotat astfo ca pentrn dobindirea lor sânt necesaro citova conditil de baza şi anumo: a) instr'şirea vertt~ja proalabila se face en seopul de a dczvaîni scmnificatla forrn:1rii dc1~rinderitor. coi~ ditiile elaborarif deprinderilor ~'oate felurilo de depriuderi sânt dobi'ttdite sânt reznl~attit until ~':roecs de elaborare mai mult san mai pntin constiont. munca. conduita morala etc.&ie de calitato. acoato explicatil verbalo trobuic s:1 fie concise. ce mi~eari se fac şi în ce snecoaiuno. doprindorilo se întrepatrund. ~n once aetivitato. astfol.

c) organizarea exoreitulor.işi.a~1or.ra. oato nocoaara o constanta a pflncipiilor şi metodolor de luern pontrn ca sa se poata asigura automatizarea. f) po parcursul formarii unei doprinderi. sehimbarite prea fr~cvonto nn sânt favorabito.tru depri~dorito comploxo şi face sa ereasea en 4o~~<o. dacă esto cazul.i• a porfoetani o~oent. . mai •intii pentru formaro şi apoi pen~ru autornatizarea doprindoni.~. s-a con statat ca daea dnp~ fiocaro oxorcitin se comunica subioctilor co erori an faent.ar4 pen.verbala oat. o) formarea doprindorilor trebuic sca se sprijine po intoroaelo olovitor pontru acea activitato şi p0 aptitudinile lor.t se atingo automatizarea doprindoni. mai doparto an fost flecoaare numai 5oo/o din numărul exercitutor provazute pontrn . d) asigurarea contr'9tu]ui şi autocontrotulni în voderea dopistani şi în t~ t~rarşi eroritor s. fără asigurarea oi nu poate aparea proprin-zis o depnndore. esto una din cole rnai importanto eonditii. fqarto nocoa.piditatea de formare .

şi . mai oioa.etapa ~flvat. etapa famillarizani o~1 go[iu~ea se?1 ou oon! în uti~j (1eprinderii în care se reulizeaza-. pontru ca oato mai gron sa fie roatructurata. douadin condit. earacterul ?or aetiv constitute un factor de mare importanta în for derilor a deprin marea. este a etapa.în anita-ti mai mici şi se invat'a. tot oo~~m elevij pot face o prima. etapble formarii deprjnderilor şi curba fxercitiului de a intontla de a forma o deprindere şi pina. de la meoput.p0 rind. deprinderile complexe se frogmenteaza.arii oflu~ itjo~ când. incordare volantara-. ca preca-dere.i~e enumerate mai sas şi aname: instrzฃctla verbală şi demonstrarea 7nodol de ca-tre profoaor a acebi dqnrinderi. g) calitatea metodelor de formaro. consum mare de timp. aceasta. cit mai corect. . în care se disting citeva etope fundamontale.ja sta-pinirea ei se desfa-soara un prores mai mult saa mai patin indelangat. 4. concontrarea atenţici. peotta fiecaro execatie.arma-rire constitaind an priiej de formaro a reprezenta-ni generale asapra saccesiunii ~otelor caprinse în structura acebi deprindori.încercare condusi de aproape soa pot doar asista 10 ceea co face profesoral saa altoineva din grup.deprindoroa trebuje facuta.ca anumite stinga cii. la parametni inaly. erori.

timpul de oxocutie e.saindeplineasca.nu insomne doar o reluare monotona. sau a atingo aname paramotra.se fotmezo.- etapa orpaniz('irii sistornatizani. acţiunea se desfa-s. dacă. sportive etc. sa. mr controlal de detalla tinde satroaca. . doprindorilo perfecşionate devin componente ate mă-iestriei profesionale.a buna- executie a pa-rtilar şi an efort de integrare intr-o structaraanitara. controtul constient se face namai în ansambla.~te foarte aproplat de co~ cerut.formarea deprinderli. scade procizla acestela şi apar erorile.ca an oonsun~ mai mare de timp şi ca efort contrat p0 roalizarea loga-tarilor.aiba. În toate tazele forma-ni deprindorilor se fac oxercitii fa-raexercittla nu-i poşibila. dar inca.~)a~ tncordarea '~ade fu~rte mult. o~tomatiz(lrii. procizie. solicitarea atenţiei scade treptat. corectitudine.anumito cerinte: safie adecvat ca stracturadeprinderii care urmeaza. . el trebuic insa. lruri~e di.sa.etapa perfeopioi~aşii deprindeni în cursul ca-reja se ating toţi par~~etrii coraţi: vite~.a ceca ce s-a mai fa-~at.se core gra-birea execat. şi -eta pa sintetizdrii . artistice. sa.implice control 5. ci sa.de p0 seama va-zalai po baza chinestozici şi a tactalai în deprinderile motoi~.cu eliminarea groaelilor.ioi.oaraca flaenta-. în care integrarea elomentolor este doplina-.de fiocare data-un scop precis şi anarne de a perfecta sau forma o anume eotnpononta-.i autocontiol. în care se constata.

coroctitadine. ~ caz~ deprinderilor simple.foarto repedo.platoal poate fi dopa- ~. altele aa ara-tat ca. tn cazal c~or complexo. alto o ~ponen to instrarnontaic ale activ ita-tii şi .lalai se exprima. limitelor omaiui În res~octiva activitato. precizie. adică.şi coca ce se clicarna. dapa2-3 o\~ccatii carba urca. analiza graficolor poato pane în ovidonta.rozaltatal.~ota-ri au tins ca-tre considerarea platoulul ca indicla a sit prin utilizarea -~mor motudo noi şi prin cro~toroa motivaţiei pontru coca activitate sau prin into~rarea ace lor doprinderi intr-o noaa. uncle co.s-ar inregistra grafic acoate rozaltato s-ar putea roprezunta fie cresterea performantelor tie sca-derea erorilor.an moment calitativ în constrairea ci. exista.momontal în care continuarea ropotitujor nu mai schimba.an platon. evolatla anci deprindori simple se deoacbe~~o de a uncla complexe şi aceasta poato rozulta şi din intoomirea anor grafico.activitate În care oto se valorifica mai bine.mai intli an progroa ~ont 5i apoi o cre~tere brusca-. priceperi şi obisnuinte ala-tan de dcprindeişi sânt . dacă.calitatea şi oficien~a cxorcit.în doad felari de rezaltate: a) sca-derca crorilor şi b) atingorea parametrilor de vitoza-. prin care se releva.

prezenta obi~naintelor intr-o activitato oate o garantie atit a oxecatici cit şi a indepliniril ci ca necesitate. noindeplinirea obi5nainloi se tra-iesto ca o stare de nepla-core sati fras~rare.îi noi. dai obi5ilaintolo sânt valoroaso na atit prin componenta acţionala-.tint'e~or deja în~aşito. priceporile pu oriterli ou cie deprinderilor (10 fi clasificate dapa. spre dooaebiro de doprinderi.a5. prin propriomotivare implicarea trobaintol în lnsa-şi alcutairea ci. de asomenea.olor şi restructurarea n~oara. t'ai cestruota~'abilo. priceperilo pot fi mci patin rigaroaso 5i mai pa~în stringent organizato dar ca calitatea de a patea fi aplicate În nenama-rato sitaatii.a ~or în voderea act.a se impane se core realizataca regularitate.cl o trobtşint. ca doprincter csociuta. ione-rii în situat. acoas~a stractara.din familie şi 5 coala.aoelo~şi . obisnainta se dofine~to. de acoca.a obi5nainlei obi~nainta oxpucaarc. de a fi mai flexibile.se arma-re~to formarca obi~nuintelor pozitivo şi mla-turarea color negative.a deprindorilor şi cllnoşiflt. po defi~este ori imbinare opti~la. obi~naint. În raport ca acoasta.. În activitatea edacativa. lie caprind generaliza-ri ale deprinderlior şi ale ounoa.spocifica. principalolo astfei. obi5nuintoie sânt bane saa role.d f~no şiunaza.a cam sânt priceporilo şi obisnaintelo.5i. pricepb'rea se dobindc~to po baza achizitiona-ril mai raultor :ieprinderi. o ci caraote~şistici. cit prin natara trebuintol p0 care o intogroaza. intro acoatea şi doprinderi oxistao sor~o de aserna-na-ri 5i lega-tari de forine. de aitfol.

~ ~ arma.anele po aitele. jar dificaltatea unela .în ofort. stiins jegd to. în timp mai scat astfol.1 doprindori. fenomonelo de interacti ane a doprindşilor sânt de doua. oda4a. na ra-mln izolate ci se integrează actlvita-~lor şi interacţioncaza. intogrlnda-~l tot ceca ce oate coniun şi olabonnda-se astfel înalt rnai a~or. acoatea dovenind un prim . un dcv care ja noşi~e se foloae5te de o maltime de dopri~deri: de scrioro. toato se sprijina.~uşire a noi deprinderi.uncle ca alteic.~oman~~r1ie ca prima.formate. În procesti! forina-ril anci no. prezenta bi la o por~oana.poato fi o schema. insaşiroa unei noi limbi stra-ino în conditijic sta-pinini alteja din aceeasj fami]io poate bonoficla de transfer. 6. ca mă~ pat.intro o doprindore deja formata. tra~feru1 se dofino~to (o ] olatie puzitiva. ceea ce se trans fora.şi cea în cars de formare. de a~caltare.bonofiojind de a. (le asomonea.~~n domon~a ~aa iltul al •~cllvita-tii. 1m~~~na. de coroctaro etc. transferul şi interferenta int~racŢiunea deprinderilor - i)oprinderile.a.op~ raţional a-.5te maiestr~~ în'i. se poate constata inflaenta celor de] a achizitionate. asor adaptabilanoli silaatii de inva-w~re.~ roaimte şi în manifoatarea c&orlalte. dar pot fi transierate grup ri de oporaşi saa segmento de acli one.136 c~~e ~în~ de fapt.~ure~za acoateja pro de în.fe]ari: trans-feral şi interferenta.ca deprinderile spore.

: verbala. scrioti în mod obi~nait an cavint cova mai lang şi inregistrat. formato trobuje sa. ca sa.consşida-rilo flecoaare.ate. n torferonta oate favori za la.pormito.i timpul. intro doaa. con5tienti-zarea elementelor de transfer.iz. exercitii 1. dar mai fl(îi la cole vuohi şi mşii slab formşite) s~la proactiv (cole vechi pertarba.. rotroactiv acoasta(de la intorferentamai poato blne functiona doprlndori consşi('. inregistrat.a sarcinji ce va arm~~ sa. transferal puate fi facilitat de anumito conditi i şi anamo: schematizarea noli deprinderi ce urmoaza.în re]atio. rozalta.i . interforonpa oato fonomonul de inflaenta. scrioti-! apoi !itora.ca.doprindere.nentra ovitarea int~foronte1or esto nocesar sa. insaficiento consolida-ri. deprinderilo odat.nu fie totusi rigido.dr elementele asema-na-toaro onre se vor transfora.deprindori c(~e intra.transforari.flo roalizata.fi egativa-. ana. de asomonea.de arma-toarelo improl 'ira-ri: s~ aba diferontiere --intro cole doaa.se prodaca.a fi forinatapuntru a releva mai us.doprindori 5i se manifesta.se ovito pripoala. ~ se faca. de asomonea.p~~ocesal forma-ril oe~ur noi).ca stinjeniro a furma-ril and noi doprindori.naclea pontra o noaa.•'~o asiguro diferontierea intro de. timpal foarto scart intro formarea oncla şi formarea celeilalto.ca ]itora-. sa. lasind spatii intro acoatea şi.

la utilizarea groaita a instrnmentelor etc.5i inrogistraşi 5 timpul. ea este o functie prin care se moduleaza tonusul nervos.a ei asigura o buna receptare senzoriala 'şi perceptivă a stimtililor.mina3. nn trebuie sa intelogom atontla ca p0 o dispunere statica a onorgici psihonervosse. la erori în reacţijie de raspuns. ba prestipune dinamicitate. facoti an triunghi ochilateral ca o mina. selectarea şi exersarea mai adeevate' a priceperilor şi 'deprinderilor etc. i inregistraşi timpul. o memorare mai trainica şi mai fidela. parte din categorla feno?~~enelor psihice care sustin energetic activitatea. atenŢia 1.timpul. faeoti4 apol ca coalalta. 2. fxplicati diforontelo apa-ruto. prezent. 137 xvi. necesar pentru desfas~rarea celorlalte procese şi structuri psihiec.elegerea mai profunda a ideilor. explicati diforentele de timp şi de calitate. scrioti an cuvint şi inrcgis'~traşi timpul scrioti-l apoi de la sflr5it spre inceput şi inregistraşi timp~. lipsa atenţioi sau atenţia slaba 'duce la omisinni în receptarea stimulilor. caracterizarea şi definirea atenŢiei atenţia face. . explica~ diforontolo de timp i de calitate. desfasurare în timp. la confuzii în descifrarea sensurilor. int. care se instaloaza la un moment dat şi ramino invarlabila.

de exomplu un snnet. adică orientarea este spro anumiti stimuli care sânt în centrul ei. atenţia proaupune o concontrare optima a energiei psihonorvoase spre ceea ce oato obioctul ci şi. În primul rind este orientata spre ceva anume. san unul interior. coca ce are legătura cu aceasta atrage atenţia. spre deoaebire de vigilenta. totdoanna. este mai vag receptat şi interpretat. totodata atenţia este soloctiva. atenţia are citeva caracteristici proprii. în tegatura cu o sarcina pe care omni o are de indeplinit şi.~teptaro şi cautare a ceva inca nedefinit. o dorinţa. o amintire etc. pe acest fond se lastaleaza apoi starea de vigilen~a. apoi.organizare şi structurare de mocanisme nonrofnnctionale. o lumina. diroctionarea spre un obiect san un fenomen se face de cole mai multe ori. nn se oproate asupra a cova ci exploreaza once. se afla în cimpul focalizani şi oato bine şi clar reflectat în timp co. are un obiect care poate fi un stimul exterior. acoasta concentrare optima este concomitonta cu inhibarea relativa a altor zone corticale şi en limitarea actinnii . iar spre altii se manifesta putina atenţie san chiar lipsa totala a ei. a. ea nu are o orientare antimo. deci. atony•a implica a. ecea ce corespunde zonci perifence. care presuptine explorarea generală a mediulni. jar omni realizeaza o contemplare genorala san sa teptare pasiva.ito dotla stan nenrofunctionale şi annme cea de veghe şi cea de vigilent a. starea de veghe este opusa cebi de somn şi se caracterizoaza prin faptul ca scoarta corobrala este aetivata difuz. cum ar fi o idee. un tabloii etc.

orientare wl' concentrare. seieşie.stimulilor colatorali. putern 4orbl de aptitudinea tie ~a 1' cent.tta efle fenon~enul psihw tie activare 8eieflฃถa. În acest implicat' deoaebit de'~ mifit lobil ~frontaii . mecanismole corticalo a~ focaşizarii şi orientarii onergiei psihonervosse pot fi mai simple sau mai complexe. raspunde nevoilor şi trebuinţelor acesteja şi gonoreaza train afoctivo pozitivl'~. În formele mdi comjilexe ale at~r~~l~ "itervin medam~sme voltintare' de acbvare ~ orga~d. cowicintrare ft orientare a e"er9!e' pttlionervos*e în vederea desf43ฃ~m o-fie• a acttvitiltit p~nidce. ce! i~urin%. . fenon~ene1e de atie.~ fiind. ţin tinip~ indelungat de aceea.n. face ca ea şi se instaleze uior % a' fit deoaebit cie~~ eflqienti $. În aceit car.! mecaniunere cs'. orşiejnta qi reg~k atenfla. dacă un obioct prezinta intoroa pontru o porsoana. prin urmare. fixiril ~ gen~eraiiz&rll mecanism~eior de ~activare. verbale. 138 aceste stjri~3motiva$ional-afe~ctive vor rain ula. 9i 9 vor i~tentipe. patent ~sintetiza toate aceste caracteristici ale atenţiel În urknitoarea definlue: at. spanein ci ce i!~tereaeazi ne~ stir ne~to at~r~#a. perf~ectionarea. a producedi aten~ei În lensul elaboriril. de-a 1tmguj n'ew.e.nve presupun regliri ~1 autoregliri de n$valpri diferite. a' deoaebire a procesqior senzoriale ft cognatfve~ฃ.

2.1 acelaqi ml În toate activitiflie arn~uiui. şi recapteze repede atenţia.foarte repede sesizat. aspect deoaebit de valoriflca~t În redamele comerclale. .~ san &peilt'a brusci a stirnulvitli. • -.ertirni care pot determina a~%a atenţiel involuntare 8int: • . un stirnul 8irflplu poate capta atenţia 1-2 minute. eristi forme nini simple qถj~ forme mai ~con$exe de aten$ie. proceden foarte muit utilizat pentro avertizki În drcola~ rutieri. mobliltatea unig stimul pe fondul altor st'rntiii ficqi lace ca el şi fie. .gradril de complexitate 81 stirnululul. • ni aten$a mi)&nntart este c formi mai simpli. ea poate apirea sub inil'. criteriul de diferentiere~ este ~reprezentat de nattira reglajnlui cart 3309te fi involukitar sau voltiritar. infliniti şi la animale. pe când until complex pe miucri ce este explorat ne poate treri interesul qi astiel 11 men$inem mult În drflpul central al acestela f~ tn-ti care stirnuleari qi men~ aten$la jn'o1'mtari drit: .en~ a doni categadi de factoril: c-ti fc'ctor'1. o iluflini intend fie ca~jiteati imediat aten$a. formele atenŢiei şi inflra~1umea lor aten~ nu se manifesti În imul . .lhi~nsftatea deoaebiti a stirniflilor: uk' ~zgomot puternic.noutatea qi neobi~uittil stirnulator.

-În pe care-i prezinti pentri' persoani awl obi&t sau f-honien ~(inteesul~ ptovoaci . ci este intenţ. prin în~rrnedini cuvintului se la decizla de a fi atent 5i se stimuleaza şi focalizeaza atenţia.. cit sj prin efectele ei pentri~ activitatea omului. . actualizarea unor motive şi trairea afectiva pozitiva a relatiei c~ obiectele prin care se satisfac şi se mentine niveltil energiei şi gradul ci de concentrare fără efort.~a. timp indelungat şi fără sa apara oboaea1~ cons tunta faptului ca o acţiune sau o activitate corespunde foarte bine aptitudinji pe care subiectul o are deja îi poate mobiliza cu u~urinta atenţi. ca cea involuntara. autoreglajul voluntar se exprima în orientarea . dar ea nu poate fi suficienta pentru toate felurile de activităţi şi pentru toate momentele acestora. prin urmare.în interesante şi dacă nu ar interveni atenţia voluntara ar apa rca risc~~ neimpjinirii acelor acţiuni sau sarcini. asigurind totodata concentrarea şi stabilitatea necesara.1 men$ine an timp indeltingat aten~a citre obiectul sau şi duce la rezultate foarte bune: receptare cit mai completa.sa fiu atent" este autocomanda pentru atenţia voluntara. atenţia vol?lntara nu apare spontan. atenţia involuntara este avantajoasa prin aceca ca mecanismele ei neurofuncşiona1e specifice asigura eficienta pentru o activitate fără sa apara oboaeala. mai pu~t. chiar şi o acti vitate în ansamblu atragatoare are şi momente mai dificile. un rol important în dec1an~area şi mentinerea atenţici voluntare îi au mecanismele verbale şi lobii frontali. retinere foarte buna în memorie).ionata şi autoreglata cons tient. intelegere. aceasta form~ a atenţici este supenoara atit prin mecanismele de producere.

c) stabilirca momentelor activitat. u5oare. d) crearea intenţionata a amblantci favorabile. rernar~arca conseci ntelor pozitive ale indeplinini ci. de sla-bire a atenţici. izolarea de excitanti perturbatori san şirnita?'ca inflzientei acestora. spatin de lucru bun bine iluminat şi aerisit. dacă acestea sânt vagi. b) scoaterca în evidenta a semnificaţici activităţii. dcci. a tentatijior spre alte activităţi. inişibaiea voita a altor preocupan colaterale. cu consum energetic şi de acc(~a nu se poate mani140 festa în timp nelimitat.iei pe d?lrata ~ec@s~ra indepimini aceici activităţi.atent.apare şi se mentine cu efort. dar şi grele).îi sj identi ficarea acelora mai dificue care cer atent. rezulta-. chiar dacă ca este mai dificila. at~n~la sc concentreaza mai greu.penoadele de atcn~e voluntara.este . a vigilen~ei şi de trecere în stare de somnolenta-. ~entinerea concentrani aten4.apar momente de oboacala-. dc aceca. concentrw~ea şi modnผ stabilitutea în raport cu mersul activităţii. d~pa. dar nu trebuic uitat ca atenţia voluntara. c) eliminarea sau diminuarea factorilor perturbatori: evitarea zgomotelor intense. ca. s c considera ca atenţia voluntara este csentla~g' pentru desfa-~urarea activităţii.intenţ ionata spre obiectul atenţici.la voluntara. dar ~~o1~tntar se poate 5 i nepla cute. ea poate fi favorizata de respectarea citorva conditii şi anume: a) stabilirea cit mai clara a scopurilor. cu incordari. organizat şi stimulativ. a convorbirilor cu altii. atenţia voluntara sustine activi tate~~ în toate momenteic ci (atr~~gatoare. intensificarea activităţii psihice.ie incordata. orientarea.

totusi. este important sa. mintala-. este un nivel superior de manifestare a atenţiei pentru ca. acest ansambiti de deprinderi.avantajoasa.exista. dar în virtutea automatismelor implicate nu necesita.intervin cele trei forme dc atenţie: iflvo~ un tard.şi eficienta. poatvolun tur(~ atenţia qst c.sfcra.forme ale ci - .incordare voluntara-. insa. în ascultarca unci conferinte.energie psihonervossa-. obiectul atenţici este mla-untrul noatru. astfel. omul irabina. conducând automobilul. oboaitoare. În momentele cinci sintem captivati cic amintiri. obiectul atenţici este exterior noua. transformind-o.şi subiectul sc concentreazaasupra lui. de a fi atent. când sintem preo(upati de rezolvarea unci probleme de viaţa-.forma.cele trci forme a~ atenţici. an fiecare moment. elevii man ajung la o astfel de atenţie. utilizarca repetata. în sfera subiectiva-. aceasta. constituic atenţia poat~ol ztntara. în observarea unui peisaj.clasificare a atenţici după directla ci principala.dc orientare: utentic cxtci. vol~tnturd.ara-la-m ca. cea mai economica.în desfa-surarea varlatelor sale activita-ti. În sco~a-. dar limitata. asigurind.un anumit grad de automatizare al acesteja. într-un sistem de depnnderi.a atenţici voluntare genercaza.nu şi atenţie interna.este la fel de bine organizata. când ne facem planuri de vutor şi imagina-m.şi complementarizeaza. şi în aceasta.şi o alta. mai ales când medita-m sau chii)zuim.a atenţici serveste ccl mai bine activita-tii. în urma-rii~l~a unui traseu.prin eficienta sa pentru toate felurile de activitati. unitar(i şi cele doua.ca şi atenţia voluntara-.ca poaibilitate de realizare.

în cimpul atenţici sale.ca. Însusirile atenŢiej şi educarea lor calita-tile atenţici sânt un rezultat al functiona-ni timp mai indelungat a atenţici la un anumit nivel cajitaşiv. dacă. litere etc.în anumite situatii domina atenţia externa-. volumul mcdiu al atenţici este de j~-7 elemente. atenţia interna-. vozumul utentici inscamna.cantitatea de clemente asupra ca-rora sc poate orienta şi concentra atenţia simultan. a unui mare interesul puternic al subiectului pentru ceca ce percepe .sc imbina-.~.i.un grup de utere. cle pot facilita desfa-surarca atenţici ceruta.şi interna. jar în altele. . se recentioneaza.externa. dar este evident faptul ca. ele pot fi puncte. dacă. e~ poate fi influentat favorabil de urma-toarele conditii: a) organizarea în structuri cu sens a elernentelor respective (se con14i stata.în numa-r mai mare şi mai bine).de adaptarea la amblante şi activit:~ti varlate ale omulni.acestea au ~'] putine propneta-t. dc se vor recepta în numa-r spent şi invers: c) deterra ~: cupriuderca. (ifre.. odată dobindite. figuri. sânt comp]ementare şi real nu pot fi disociate.este organizat în acest sens. usor de distins. b) complexitatea elementelor de rccep~onat.

la prcsco1a~ s de 12-15 minute. subicctii trebuind sa. se foloaes cxp~nerile foarte rapide la tahistoa cop a ~nor stimuli. de natura sarcinii. pentru ca. a poalbi1i'+ de a mentine atenţia asupra unui obiect. reaiizare~ estc insa. cerintele orienta-ni conducerea şi selectici automobitu& profesiona~e pilotarea au impus avioanclor etc. volumul ate utici este d însusire valoroasa. astfcl ca. fenomen. ea creste o data.prin natura functiona-ni circuitelor nervc exista.număr dc clcmentc d) antrenarnentut special şi experienţa profesionala. este vorba de o constant~ a onenta-rşi tici spre ceva.la persistenta.relativa-.cci putiti trei scurte întreruperi sau blocaje ale atenţici la tic~ c minut.cu virsta. jar ja stimuli foarte simpli aceste fluctuatii pot interveni c ~ 8-10 secunde.pentru anumite ~~rofcsşi cum sânt: oper4or la un panou de comanda-.. acţiune. de rnotk7atla pcntru activitatea ~ mă-sura în care procesul instructiv-educativ urma-reste . frccvcnt.identifice up cit rnai mare de stimuli de cite ori ci apar. cum ar fi: semne con ventionale. stabilitatea atenţici se refera. cuvinte.cresc volurnul atenţici. cifre etc.itionat4 de complexitatea şi boga-tla ~ti~ฃ iuiui. la adulti este de 40-50 minute şi chiar rani rn stabilitatea atenţici este cond.dacă. prin urmare. dcsc~pcr~~c~ unor ca-i de mă-surare a volumului atenţici. în timp.

profesorul şi sa.a adivita-tii mentine concentrarca.şi zone'c aproplate. claritate în desfa-surarca acestora. memorici.realizarea ace~ ~ditii el contribuic la dezvoltarea acestei valoroase însusiri. joc r de excitatie intensa.desenez'~ sau sd ~ ~ '~\~ ~ ~ ~ ~ ~ cu prec~t . ~eczie pr~funzime. asigurin.: torilor factoii: a) importanta b) d) activităţii desfasurate care creste concentrarca.fic relativ automatizate. mai multe activita-ti cu conditla (~3i mă-car un~e din ele sa.indeplineasca-. prezenta acestei însusiri 142 permite elevului sa. relativ inhibate şi maccc si1şie 1 factori perturbatori. distributivitatea atenţici este acea însusire care permite unci pcrฃoane sa. poaibi]itatca de concentrare a atenţici depinde de respectarea urm. an~enamentul special de rezistenta.ie72 presupşinc delimitarea între o dominanta-. activita-t. concomitent. nivekil concentra-ni atenţici conditioncaz efic icut i perceptici.concen tra-ni este distra~crea şi oacilatla atenţici.desfa-soare. acţiuni ca se ~scuke ce-i comunica. interesul pentru acea activitate. şindirii.la factori perturbatori. concentrarea utcnt. sa. opusa. în ace1a~ interval de timp.ilor practice. c) structurarea buna.la notite.

exercitii 1. un pilot al unul aparat de zbor supersonic trebuie sadispuna.a venit prima vară.~rt~ i spede pe bordul aparatului.ca sa. alobilitatea intervalele satฃ cerute f~exibizitatea de atent.{6 dintr-o secunda. în desfa~urarea ioi~.în activităţi complexe cu un larg cimp al percept.iei sau al problematicii de gândire şi acţiune practica-. 2. revedeti o lectie (1într-un manual de şcoala şi stabiliti acele secven~e ale conţinutulul care ar stimula atenţia în vo1untar~.dere ceruta.iei trebuie sa.acest prag este mai mare.)entru a face fatapercepeni rapide a stimulilor care se schimba.fie de minimunm 1.. dacă. observate .de flexibilitatea atenţiei 1. ginditi-v5 la citeva profesii cunoacute şi ar~tati ce caiita~ ale atenţici sânt cerute în mod deoaebit. poaibilita-tile de deplasare a atent.iei constaîn deplasarea şi reorientarea ei de la un obiect la altul în desta-surare~ activit~hi.fo. se manifesta. explicati faptele. ineercati sa număraţi cu voce tare de la 1 la 50 şi în acelasi timp sa scrieti propozitla . 3.fie satisfa-cute necesita-tile a~t'~vitati1or.iner~la atenţi însusire care pentru anumite profesii poate fi o contraindicatie.

~vioartea poate sa survina în urma celor mai diverse cauze. deci functionarea de ansamblu a organsmului. este o legătura necesara. şi respira~e. uncle prin altele şi sc ini(~ntuie asemenea circulatici şi. de l~semenea.a 1 conceptul de sistem a fost elaborat în baza studiului anatornofi-ziologic al organisml]lui. toac fiind coordonate prin sistemul neurohormonal şi integrate În vedere coordon~rii relatijior cu amblanta. sistemul psihic uman şi cons.. de fapt. între circulatla singelui asigurata de )a~teşi~e inimii. este rezultatul interacţiunilor dintre toate organele şi functi~~c partlale dic acestuja. ca thici unul dim corn pk)nc ~tele cle loc( fi e?imifla i'z1 j)oate . dacă este întrertipta citeva momente. respiraţici. menita sa oxigeneze singele şi sa permita e1iberar~~ bioxidniui de carbon. observani. functijie specializate se justific.t far(~ ce întreg sistemul sa imceteze sa existe ce aterli.. În cazul de fat~. care. am putea inc!ude r~utritla şi d igestla procese]e trofice cu anabolismul şi catabolismul. cel~ alte component e m orfo-functi onale ap~~nnd ca subsisteme. În continuare. prin sistemul nervos central. s-a constatat ca fiecare organ ~ndeşineste an'~mite fun4ii dar ca viaţa. urecum sc vede chiar în nomenclatorul anatomofiziobeic sc include. avem în vedere orgclflisfllu~ c ~ n sistem.intei{acŢiunea proceselor psihice xvii. . de mu" timp. viaţa se suspenda. astfel. respectiv disparitil de functiuni partlale. termenul de sistem.şint. globa?.

um program în.1 compoucnt~e nu pot fi dispuse la aceta~~ niv& ca intr-o structur~'~.a a sisten~liui. im~rtanta este reunirea teoriei sistemelor cu teorla ~nformaşii1or şi cu cibernetica.ilor complexe. creierul. sch~en~le sa~e de lucru ~' memoria sa. psihice sau fizice). este.~enere. ip . indispensabila pentru descri~rca şi explicarca entitat. a apa rut. evident. $tiinta contemporana dezvolta ( teoric gencrala a sistemelor. de asemenea. o metoda sistemied. sistemul nervos vegetativ şi sistemul nervos central. se vorbc~tc despre cord şi ficat ca fiind centrii vltali. cum sânt societatea.lctuta operaşioma. În cazul sistem~or cibernetice fizice (artificlale). degajind caracteristicile comune pentri 144 abs'o~~t toate felurile de sisteme şi o sene de te~n'i ale sistemelor speciale (bioi~gic~. priri insesi activitaşiie pe .clvde stl'z. ierarbla este o~ igatorie 5. formatiunile coamice etc. modelul sistemului a fost aplicat şi identifi~ în cele mai diverse domenli. sau progr~mator. programul este dat de constructor.?.. informarea şi reglajul. mcdm1 inconjurator (ecoaistem). aparatele şi masinile. preluat din biologic. sociale. sistemele cibernetice implica programe în baza carora sq re~-~lizeaz. limba.nutritiei metabolismulul şi excreti ci. economla. sistemele vii şioaisteme1e) au capacitatea de autoprograrnare. dar cel mai important este. În sistern. asadar. de observat ca în dis -pozitla diverselor organe şi functii ea te o ierarhie.

se intelege ca gândirea şi imaginatla nu sânt poaibile fără memorie s1 ca aceasta din urma. a problemelor. is o repunere. de pilda între percept. în varlanta ci cognitiva.care le desfa. mai aproplata de adevăr. a p. se deschide astfel 5i c~ea pentru a descoperi constitu~a psihologic$i a ceea ce reprezinta constunta umana. de ansamblu. operaţil şi functiuni din mers. acestea dou~~ sânt considerate în unitate şi interpretare . ca fiind reciproc comvertibile. informaţica şi cibernetica au determinat o veritabila revoluye.a.m. memorie. aplicarea principiulul interacţionis~ ~n cla~)orarea unul model psihocomportamental.d. up sistem evolutiv şi în cazul persoanci umane sq expn'mă prin invatare. gin-dire şi imaginayc.e diutre psihismul subiectiv şi corn.ionindu-st nformatii. ach'zit. 2. portameut. În psihologie. iar actele subiective se extenonzeaza şi devin acte comportament~e. mult timp l' dcm~n~t psihologla innetionala în care fiecare proces psihic era considerat ca fiind autonorn şi detasat de toate c~elalte.şi mintal f4a de ceea ce . aceasta pu inseamna insa ca mu exista legi de organizare specifice pentru ceea ce este senzori~ . În acelasi timp. se clarifica şi raportt~ril. şi aici se pun în e evidc'nt& interacţiuni obligatoril.~soara. actele comportam'ent~e sin interiorizate şi transformate în acte subiective. teorla sistemelor. intrucit au prilejuit o reevaluare a tuturor conceptelor psihologiel traditionale astfei.ie. nu este poaibila faril gândire s. este ceea ce deh'neste.

a x-a i ~ulare şi organizare. În continuare. prin 10 milloane de ramificatii. amtlaleatoni.u. prezentimd cele mai imalte şi perfect. este un veritabil şinivers instalat în 'centrul macroaistemelor social 5i cultural. face parte din macroaistemele fizic. ilipercomplexitatea s.p. biologic.u~) şi apşi vom explica fiecare din secventele definitiel. şi al .~u. ioma~e imecamisme de autoorgamizare şi autoreglaj şi. fiimd dotat cu dispozitule selective an. totuşi... format din 24 millarde dc neuroni specializati.) este un sistem emergeticimformat. sistemul psihic umam (s. de acurnui~ri1e şi organizarile sociocultur~e dezvoltate istoriceste. 3.tz'red?lmdamte sz cu modalitati prop4i de determimare. vom.p. defini sistemul psihic uman (s.u. mă. sistemul este 'şi energetic. de ce.e:terminismului. nu nurnai informaţional? În priinul rind. c'. inform. 1eg~turi cu ceilalti meuroni.i ce .i ales la niy~lui. p~ho~gie.p.reus~ste sa cuprind4 pin~.u. pentru ca este un sistem viu. s.io ?1al de o complexitate suprema. beneficund de infinita cornplexitate a acestora.tine de comportamentul exterior.. sociocultural. la urma.p. intelectual. cu 345 . superior.d. este de la sine inteleasa dacă e sa ne gindim la arhitectonica creierului omenese.. fiecare din ei întretinind. ci. este ceea ce ne face sa intelegem şi extraordinara acti. întregul tinivers luat nu doar sub aspectul exterior..~ ational4 a sis~ernu.

care şi nt modclate din afara inl(~untru şi sânt preluate de creier. functionar~ şi implantare de funct. şi inca însuficient elucidate. cuvintele sânt auzite. spirituale şi morale. simplu. procesele psihice supenoare rezulta (un autoorganizare. fiind un sistem evolutiv. or. s. În loc de autoorganizare am putea spune cre~tere şi invat.teptari. psihice.u. impulsurile nervosse reprezinta o astfel de modalitate bioenergetica. În al doilea rind. pentru ca în gestiunea sisternului au o mare importanta stanle locale san generale ale acestuja. organizate dup~~ re(4şi în pro1)ozitii şi fraze. apoi pronuntate. dar reprezinta fenomene psi{)'ce dcc sebit de importante în constituirea.regim bioneregetic.a.~ in4e-~)1iflcsc neapa~ rat functii cognitive. stan de sensibiiiz~rc emot. la fe~ şi în cazul celorlalte procese psihice îi~4ercorclate în sistem. care sânt calificat ca neurophsihicc sau. dezvoltarea şi manifestar?a persona~ umane. sc perfectioneaz~~ prin exersare şi intra în sistem. pe baza unor extraordinar de complexe. de tocalizare san distribut.ie intr-o anurnita organizare. de exemplc. or. de activare sau dezactivare tonica. În aceasta privinta. pentru ca pina la urma sa sc dezvolte vorbirea şirmata de scriere şi citire. ~ai ales. în principal. impulsuri.~re. anxietate ~. explicându-se prin faptul ca functule. sub alt unghi.iuni. ele ni. toate acestea sânt legate de energii. asimilare şi acomodare. autoorganizarea inseamna auto- . cimpurile bioenergeti ce reprezinta o zona de incubatie a modelelor informaţionale. ceea ce echivaleaza cu anumite' situatii subiective. interiorizare şi exteriorizare. devin proprii subiectuini. se constituie. diferentlate. mboldun.p. procese de autoorganizare. sc vorbe~te despre tendinţe.ionala. sa.

de cine sintem 5i.u. dacă ne-am desprinde de proprla funta.~ cu~o~stere stare de cchflilru. nu toate îi sânt necesare. funta. cele mai muite.îi şi sn ac~oneze.p.îi.şi asta prin insasi structura lui maturala . ne-am proprla suferind onirism. este menit sa realizeze interacţiunile dintre funta şi lume şi sa mijloceasca funtarea o în lumea a omeneasc(i.m prabuşi în 1 ฃumea inconjuratoare. cit şi diji cci extorn. totodata. dacă ne-am desprinde de lume. sistemului În consecinta. care este principal~ punet de spnjin în investigarea lumii. ci şi la proprla funta. aparea ca iluzorie. fiind permanent asaltat de o îi. fi uctuanta. percepem şi cnnoa5te. îi investigam. ci trebşie . pentru ca subiectul 5l~ parcurga. sol~~5~5m. s. şi comunicam en ceilaiti. caracteristica psiho-informaţioi~aj u7nbilateraşitatea. ~ntre cnnoas. ne dam seama de ce sintem. cu certitudine drumuri în ~ sa -şi urmeze firnl viet. lipsita de consistenta realului. în sensul ca simultan sânt întreţinute relatii i::~formationale en inmea obiectiva şi en propriul organism sau persoana u'iecare ~e simtim corpul. aceasta ne-ar. rezultat progresiv din autoorganizare.pr()grl~marc. relaţiile este informaţionale nu sc rcfcr(~ doar ~ lurne. în loc sd-i orienteze 1-ar !1~~ buic sa fie întotdeauna o .-finitate de informat.tcrea' di s~pe s. prcvedem de evenimentele autism.sa fie foarte selcctiv în raport cu nojanul stimulatiilor. atit din medi~1 intern.. Între simtamintul de sine şi 146 ~cii4bimşi1tn1 rcaiitd lii.

raţiunea este principaini dispozitiv antlaleatorin. pe acecasi cale. prim raţiune .~ voinţa omni nu cade prada intimplarilor. de ~ntoncmie. et trobuje s-i dispnn(~ de o orgd. maximal perfectionate la niv&ul ~nl~ectului um~n. abstracţiuned cs~l re7'utat~ ~~0ci oatfcl de 's~]ictii n '2are informayn de prisoa. pu plute5. este l:isat(~ de-o aceast~~ rafinare a mecanismelor pa'~trnmde ja pri.nizare subiectiva.îi esenţicle.e1or. mşital(~. relat. pentru ca subiectul i)'rlap sa dis~~~. contin~ent. aceasta orgamizare intelectuala raţionalitaten superionra cuprinde se mumesto raţinne. nulsitinile ~auntnce. adică este strigenta.~la cure este de prisoa. foarte ngnroasa pe baza ori rein s~ adopte decizii. deci orientat impotriv~ intimplani. sânt filtrate sc ~ -umni uncle din ele. dc aceca. pentrn subiect~ uman.~ cerebr~e antiredundante gândirea omepease cauzalitate. este calificata ca #edundai~a informat. care apare ca un zgomot plrturbator.i se stabilesc scopurile.tc . apoi sânt selectionate şi mai sever pentru a ndicli de recuncastere.dezorienta. de independent> şi sa pu fie în discretla nola}şilui de solicit(~ri externe.('~ aspoctele yar~~1)iie p~rte. şi aici intervine r~stui p tumi al dispozitivelor antirecizindante. concrete accidontale. incc~ de l('~ p~vo1~1] orr~ne1or ~e simt muite ~timulatii sânt respinse. se ajnn~o în sciectic ij jo pr~~este motivele. dindn-se prioritate numai ~'rcr jîntre dc 5. ct(~sificdri. privip. şi model~e ~ogice functioneaza în virtutea unci necesitati proprii.

iomalitat. constatative comanda.. şi informaţii din de acca rezultate prelucrare ce duce la docizie. devime un factor de autodeterminare.ori o frunza pe' v~uri.. subsistemuiui ce ~~conexiune informarca declansat a re'~1i-70-zn . dar sânt o rezerva pcntru revcnire~~ în concret. con de. prima sccvcnt.ji aleatoni (fuga de idei 5. mat a personalitate. autoconducerea fiuxul informaţional sc divide în informaţii semantice. ci devine ci însusi un f~~ctor determinant.p. reproductive. intrucit întotdeauna subiectul îşi mentine o zona redundata d~ informaţii.i im aginatie hbera).îi. antiredundanta şi d ispozitule antlaleatoni nu sânt absolute prim efec ~e!e lor.p.patui mi procust" ~ rat. ci dincolo de gândirea logica se mentin dispozişii pentrn gândirea 1ผ•rob~'% bilista şi evolilt. este un sisteni informat.iona~ dotat cu cele nlai perfcct~onute de presupune . care momentan prisoaese. realiznt('i j)rin retronferentatic inversa). s.u. şi mu totul oate inchis în ..a a autoreglajului în s.şi ori plastice modazitati autoreglaj.n doun socvcntci.u. consta în aceea ca un subsisteni elaborcaza şi transmite o comanda unni nit subsistem execntiv.

p.comanda asupra n-io~ !ui ('~~m o indeplinc~te subsistemul executiv şi asupra sta n. jdsihicc în genere. acensta nn inscamna insa c~ se poate pune semnul egalitat.îi i ntregu~ui sistem.p.j în care sc afla el dcci.u.n sc renlizeaza controlul. cons tiiptn. în continuare.u. urmeaza alte comenzi şi sc succed. este. o şi?~tez(~ . dup~~ curn spunca wundt. absoint toate functule şi procesele psihice cointe grate în sistem partici pa la con~tiint4. În acest mod.îi şi procese psihice ~euzorlate. rind pe rind. aceasta este numni o schema exis~a foarte numeroase şi complexe tipur de antoreglaj ce sc dezv~t~ în nivelul personalitatii umane. prin cea de a dona secvent. cognitive şi reglato ni ce se afla în interacţiune şi sânt dis puse icrarhic. în fapt. s. expresla activitat. sa adar. este. pentr ca toate. însusi sistemul activind cn toate componentele lui simultan.îi între s. şi cops tilntc~ acensta. controale şi comenzi. din aceasta complexa interac~une sistemica emerge (rezulta) fenomcnul de constunta. sc intelege ca. şi a în activităţii realitate. constunta este. 4. un ansambin de funct. autoreglajzil se transforma în coordonare ce ajun~e s(~ fie şi o modulatie optima a comportamentnlui şimp1ificata.

ca procoa central în s. tot nsa de important oato limbn3'ul. nu toate perccpt. este coca ce sc roalizeaza prin intelegere. o integrare de fenomene psih ice care )rin cic insole nn sânt cons tiente.creatoare. partictilarul la general snu categorini. cons tienta. menlorla sta la baza cons tunt. integr(~ri şi corelari onceptunle. astfcl. în ansamblul ci. forma la continnt. totusi. dar tonte alcatuiesc un cimp sen zorlal inn untrul carnla ici şi cob cons tiente categorlalizare. este principalul factor al constimici car c. e.ilo prozentate pentru a servi la recunoas tori.(~. con-science. .iile devin fapte de cons tiint('~.p. pamfil sustin o ca procesolo de cons. astfol.~tint. numni uncle din datelo momorici potentlale sânt reactualizate în raport cu situatin şi nocesitnt. de cunoştinţe organizate sistematic. nu este şi mu ponte fi. ci care nu ar fi ~ oai~)îi~ fără memorie. În lapt ci ~oaodi~ un sistom.a. dup~ cum o arata şi etimo login cnvintului tiint. memorin.. se-znnnio un raport informaţional care este mij1ocit con-s prin actul cons tient constituic sc produc integrari ~)servntio şi prin c?lno. riguroa organizat de concepto care-i permit sn roduca fonomonul în escnt. după borgson. de care subiectul deja dispune. mr uncle nici nn devin constiente dar ontribuic la constunta. nu se rodi~co în gindiro. ca stoc imens de informaţic.. gindiron.~e prealabile. sânt un suport al acestein.u.

cu dinamica atenţici.ci ce se oriontoaza într-un anumit fel. constunta se produce în prezent. intro gramnticnl şi s omantic fiind o strinsa leg~tur~~. cn anumite dominante san focaliz(iri. dar şi una selectiva. constunta este sustinuta de moi48 jive şi cmotii şi imphon dimensiuni emotionale. focarul de atontie coincide ori focarul de cons.îi dificile. subiectul tr(şieste nn numai intr-o lume reala dar şi intr-o lurne a imaginarnlui. p. o conditie indispensabila a constiintei oato staren de vigilenta şi de atontie. tunt a proaupune snprapuncrea peste cimpul pcrcepti~ ~ unui cimp ~scmantic (scm nific'~tii antronate de denumiri). antrencaza eforturi voluntare j.n nu o structu~~ vert~a1~~. v. în situat. pina la un punct. astfol. cimpul de cons.după murray . sub raport energetic. dinamica constiintei coincide. apoi. intenţionalitatea este o caracteristica a con~tiint. coon ce permit~ .o tematizaro globala.tiintti cinr~ ori un volum de cuprindero simultana. ce reprezinta un fond intern de cons tunta. formuleaza scopuri şi opereaza prin coordonari care. pavelcu a relevat ~ exirtenta unci constunte afoctivo. exprimat în acc1aşi număr de segmente informaţionale (.5-7). implic3'md prezonta subiectulni care sc confrnntgi cn . sartre considera imaginatla ca o extensiune a planului de con~tiintn.tiint.

divcrso grade de constiint:~ după" cum sânt şi fonomone psihico preconstiento şi acon~tiento.tc~ rrintul proprici existcn~e. trebuic sa sc faca distinctic intro procoaolo constiintei şi efoctele de ~onstiinta. timfa ca o coordonare de somni ficat.la de soninificare saşi c1tnoa~tero. coroapunzator. f'~nciii de a2~toreglaj voluntar. prin urmaro.' b. raţionale avans~ază ~oniors~(ri1e cons. subiectul îşi da seanla bruse de ceva. În activitat a p?şi1~o-com-portamontain. exist(~. În acoat sons. În goncre ~stc incheicrea unni procoa de cunoa5torc. ~~lbi?istein sc refera la core~rea i~n~(.u 52 realizeaza prin con. ~ฃnct. constunta ocupa un loc dominant i indeplinesto un rol conducator. tiint4. cons. tiint. este un act de mt ele gore san de concopt?(a1.la de orienta?'o spre sco p.c"~ poato f dolimitat un focar. datorita aparitici ?lnei co.izare. .p. functla a~ticip(~ti~-prcdictiz'u. o zona de claritate şi lumina. avind 5~m.a sânt urmatoarole: a. npoi un concontru clar-obsour pina se treco În zonolo rnnrgin~e tot mai obscure. 'nt?ltifnzic. tientizani. ~morf În clar şi raţional. în p?lnctete ci noda~e. plaget caractorizeaza cons. este o stare de îl~lm~nu?'o. pornind de la parti în introg şi de în confuz. functla creativ(~. în raport cu con5tiontizarea. În ce constau stanlo de constunta? ea te grcu de oxprimat prin envinto. în cimpul de con'5ti~n t.un rea~. al modolani logico. sa1ti~ri sau efecte spc~cifi&'e pro prii stari~or de cons. functiflo p0 cam lo indcp1ino~to con~tiint. ins~'~şi cunoa~torea se produce treptat. integrarca verba~ indepline~te aici un ~ decisiv. constunta sc sitneaz:t în zona snporioar~ a s'.)inii ori noţiunea. o. avind i~n caructer proces?la~. îi. d. fzlnci.îi între fenonien şi seninificapic. şi arc o organizare optim~~ de tip logic şi raţional.u.~t?(?Îl~~zare ce produce. e.'elat.

la aitici a gindirfi $ în calea dorinţelor.ra• ~ ed rinle. este blaspendatd func.tient. sânt ~cte automatizato 5i stocuri de informaţil san cunoştinţe acumulato. 'an. În zon a s nl}cons..u. di'-par orice lnterd1c~ nu tariere. în zonele de j)rofunzime ale s. des&'iejte permanent ood9imd$a prifl~ adivarea şi actualizarea informatjilor. palainni9 trebuinfe. gindnr~ (iscuirse' o'.5. intrucit u munfesti spontan $~ndilten#onat s.u. ce ribtdnesc. şi anume subcon~tiont~~1. aces-tea constituic o rozerva şi o baza pontru activitatea con~tiontă. În unip ce conqtlifl%t u orienteazi predominant asupra re:iliti$u oliledive. toate procesele psifflee ju o parte ce u dedaqoari în slittcrcp't incon~tiontuiui. iteal subt'o.ticntuhi intr~ momorin potcntin1c~ şi ansambl~ deprinderilor şi oporatulor de care subioctul dispuno. suboonstientul are o organizaro sistomica'. sub nivolul constiintoi. care an lot fn umpti somnulut9 reprezinti irtamfestin' aistonone ale tncon+tienttalni ~şi cnt camcteflsticc pentra modulde fun flion are a acennla. flitri afectire. la polili optis con~tiintei. 6.tientul9 nun . . sânt acele acte ps~ce pe qare nu le controlirn con. se situoaz(a o alta influenta: a s.c.q ~ preconitient. freud a &'nฃu:jv. npropint~ de con a constiintoi en 149 care u afla în raportliri foarte aproplate. În prirnul nnd9 în vise u co: -stout o suspondare s&ฃu silibire a sentimentuirn' reaiitla$îi.p. se sittieni incon~tientu1. apol. crixanwior $ deprindorildr necesa~re integflrilor dt con~tliri%. inco%~tiental mn -tttwma bord at coflet ntreard asupra pln~'ici flinje pe care o exprtiit& nern'$ocit În tot ce are cfe ca -ri inatinctisale.îi.p.

sânt. faptui ci legile de organizare ale eonqtientolui91 inoonquentolul sânt radical deoaebite. pentri' a d~t t'oi)&i .1 iniituru connlcteie ce moene'.cq~şit %j incor-ent .c în cadrde ineonqtientulul.u.~ 3o:'a'~ de acee1i9 c'tl incoqtientril nn a-ne de o organizare ra$onali memenra eon~. se eon'. aceasta în virtutea taptulni l?: !nc'oii~entul este sub imperiul afectivitiw'. nesocotite sistanele de referinvi 'pati'i-temporare *1 orice devine -bfl.p.h1'anallza u ocupit În pn'nc'ipai. ps. 'dd particultri'utile dinamidi ineonstientfllm'. e cinotfi qi% s(l~tlmenle. Între cs dot poll şi sisteniulul . cx' ama bipolaritaica s. f~ .nw ce se lntruchipeaei în lint-i ฃnq1ni!te haotic.şint nport~ de cornneittarita e 'ฃ8 toati -a ~mă'ฃa pn'nipunc i:atracflnnt *1 owmoari Între con #tanw 'f fncon$fent.1 ineoottent sânt interacjitinl permanonte qi tree r' reciproce. Între o-ent . i-b di rezolaฃat i care "bit raractul utidie sist-ti1la pslhic cunan? t care -it part' cudaritatfie co-nig at-re remalti ci ant. totu~1 nu teate tale iirz'te rn inconsfient tree cu uถiflyn% dii :tnrtfln% 91 de aceen u rectirge is metode psiilartai~tice.tii::'~c~ iltir ale legli de crganizure e'e 'ins dic4ate de irebuir. a color mat nestivilite şi' irtime don.

un sistem bio-psl. personalitatea 1. totodata. ~tructuri1e psihice umane şi.torisi principalgi domhmt a' În-rn hiom-"lai• ql al rejulni? 3..a u7?la?1a' considcrata în existent a ei sociala şi inzestrarea ci culturala.~~-st).-io- . relaţiile sociale în care omul este prins ca şi mijloacele culturale de care dispune. omul ca pi~rsonalitate i În acceptiunea sa cea mai larga~ termenul de personşitate den~~ne~te f~uv. la nivelul omului integral. personalitatea integrează în sine (ca sistem) organismul individual. personalitatea e~te.cr rela.îi exist' "ike c-mt' nbc-mt 91 inconquint? 150 sistemul de personalitate xviii.

conferind un sens superior propriel vie~ . rezultat şi premis~ a dczvoltlirii umane.spientisimus). purtlitor şi generator al valorilor (homo valens). intrucit beneficlaza de cuno~tint. al acţiunii (homo faber) ccl ce transformli lumea i tinde sa o stapincascli.omul devine om pentru cli ~e naste om" nu e un animal ()arecare pe care se imprim~ st ructuri socioculturale. psihicul cons.ga la confluenta dintre biologic şi sociocultural şi nu poate fi redus la nici uถ'~l din acestca pentril ca după cum am v~zut existli legi psihice specifice.)rogramat pim ere ditate 5i asa cum spune un ginditor: . specificul uman apart inc 5i biologicului. binelui 5i frumoaulul. 2) subject epistemic.e şi participli la procesul gigantic 5i nelimitat de cunoa~tere realizat de omenire.v care este realizat treptat şi valorificat prin socializare \s~ enculturaţie.c~l 1~ral. al cunoasteni (homo sapiens . nucletil psihic al personalitlitil este. ~cea fiinţă care fără a se rupe de natur~ a depa5it-o tottişi pe aceasta şi a intrat sub imperiul cultuni. ce se constituje fundamental în conditijie existentei şi activitaşi din primele etape ale dezvoltarii individuale în societate. el dispune de un potentlal uman nat'. în acelaşi timp..i~an) ale ~ale: 1) 5?lbiect pragmatic. credinte şi idealuri. cel ce ajunge la constunta de sine şi de lume.ticnt este stnns legat de toate celelalte compartimente ale personalitlitil. 3) subiect axiologic. acesta se inci~c). cit priveste sistemul pşihic uman. dcci a valorilor adevlirului. clilliuzindu-se dup~ semnificaţii. astlel sânt relevate şi demonstrate blocurile unitare: psihoaomatic. psihoaoclal şi psihocultural. pcntru c~ ~te . personalitatea este subiectul uman privit în cele trel ipoataze (lnf'it.

piesli din agregatul social.e~egci~ea omulul integral.sânt diverse discipline care se ocupli de om ca personalitate. umanistica. istorla şi altele. informa şionaje. sociclo(4la.tot mai mu~. cunoa~ten'i 5i valorificaril.o simpla. şi~1crnui este atit inchis. un tot unitar şi relativ autonom.:o clal~ (mocius). stuntele cdiicationale. omul este şi poate fi privit ca o entitate. fiecare c~utind sa exploreze flint a umanli în devenirea ci cjntinuli sub unghiul ci propriu (antro~ pologla biologica 5i cultural-i. 151 marele pşih~og 5i umanist roman mihai ralea (1~6-i964) considerşi c~ qbi'ectivui final e~te int~tdeaun. exercitate concentric asupra individului În dezvoltarea sa.contr~uie j. ~n timpurile noastre în diver~ man centre universitare ale ]umii. sociale. medicina psihoao~ matica. naturale. luat ca flintli '.până) de c~tre diversi speciali5ti ~s'tfei incit sli nu fie prezentat~ numai o fateta a fiintei u~ane. un participant ja activitatea şi viaţa sociala un factor activ care sa. pentru a se corela cu lurnea 51 a dainul. se con~tituie institute complexe eon-sd' crate studiului olfluiui (maison de 1~hoxv~me . sânt unenite sli nu produca. omul este un pto~us ~ociocu1tural dar dete':minarile sociale.a inl. j. pcntru a se delimita de rest. ci un subiect care fiin'i ~narmat cu mij]oaccle acşiunii. sa devina. prîntre care un rol deoaebit de important revine psihologiel). ci omul în ~('-n itudinca tuturor i nsu5iri lor 5i dcpcndcn~clor sale. cit i deschis. .1 intei. istorie.. culturale).ac~uni (fizice. dar omul este şi trebuic totodatli sa fie privit 5i ca un punet de intersec~e a multiple 5l diverse scril de relati i 5.

ci şi asomana-ri. singulară identice) (nurna. de a gindi 5. artisti. despre tipuri temperamentalo sau . În' 'realitate. sub raport etnic. englozi sau rom~'ini şi prîntre acestla de m'~dovoni. fiocare strabate un drum (labirint) anume.despre tip~~ri de la-rani.~problema nu consta. iropebabil de a fi. toate avind anumite efecte asunra cui. ac. ocupational. şi totusi între oameni nu sânt numai dc-csebiri.~~ra alltodetcrmin'drii oate 'o masiir(i a procminen+~o~ pers'o~alitat îi. -trind în anumite rolat. totdoauna sânt deoaebiri între oameni.1 sirnt. olteni. desfasurind diferite activităţi şi ]f. personalitatea oabe întotdeauna unica şi originală. ardeleni . intr-o opoca. incorcând o serie de varlate expenente. ~ curn nu oxist~ i'ntr-un porn doni frunzo identice.determindric troc în' outo(1eterminore s-i mo.însusinle lor ฃizice sau ps~hice comune. sc vorbeşte dear doapre tipuri de francozi. .data. tot a~a este cu desăvirs ire impoaibi' ca la nivelul de si4proma complexitate pe care-i prezinta~ personalitatea sc~ oxiste doi oameni identici.i. negustori. cultural. intr-o populatie relativ omogena.din ceca ce a la-cut istorla din tine ci din ce al la-cut tu din ceca' ce a la-cut is torla din tine".i şi mai gomonii departe univiteli~'i în cimpul poal"da exis-tentei ereditati sociale c'o'2~c'rete. sartre scrla: .~easta intrucit fiecare porn~ ste de la o zc'stre ereditară unică.îi.au~ui dezvoltlirii şi construini edificiului de personalitate.p. În detahi. fieca-re om are un mod prcprin şi coi~~ret.se intilnoac persoane care pot fi grupate într-un tip după. militari sportivi.

. fa-ra.nocoaara.seama de corelatla dintre general.~#fl~ dot~la 4) parti şipiea la culturd. particularita-tile tipice de personalitato se situeaza. tipic şi singular.specifica-ri de cont•inu.pontru om fa-ra.s~ t{na. 5) potentla~ul creativita-tii. 152 Însuşinlo şi sistemul goneral-u man de porsonalitate sânt prqprii tutt~ror oamon'ilor din toate locurilo şi timp~ri~ din toato societa-tile ~ cultu. şi dcci de membru al socie fid ~ 1atii 3) calitatea mi nit'dir~ l7e'i.ce pormite o crtlparo prin &-'proximatio. 2) caşitatea de funta socia~a.a earnenilor dintr-o populatie diversificata-.acoate scheme tipologice nu no-am putea descurca în clasificarea sau caractorizarea comparaţiva. f~ra. intrucit nu tine ~oama docit de prozonta notolor.a se refori concret sau tipic la gradul lor de dczvohare. În modelul generaluman de persqnalitate intra obligatoriti urma-toarole: 1) ap(lrtenent(1 1&i ~ umama. functulor şi caractoristicilor definitoni . modolul genoral-uman oato maximal abstract. a.la un flivel intormediar şi rolativ de go~~orşitate intro sing~ar şi gcner~-uman.m. dotarea cu valori şi orientarea după aceste valori.d.nio. totuşi.baza conc~ptuala.pontru a introprinde studiul stuntific al sistomului de ~~orsonalitate. acesto cadro de principla roprezinta.asoma-narile nu sânt tot~o iar tipurile nu reprozinta.t ~ organizare interna.caracterlale s.decât o schema. se intelege ca. În considerarea omului şi a însuşir~lor iui trebuio sa.

în b-az-a expericntci proprii şi sânt .p. structuri~e pro funde şi orgamizc~r2a /40 ansaniblzi. acestea intr5~ 3n proocupa-rile artoi şi alo cunoastoni ompirico a color ce no sin -aproplati. perceptic. nu tot ce este acţiune.is. de diforo~t.ionlo dintro indivizi şi grupuri de indivizi. gind. ci numai pro grarne~e acestula. care este omul. trocato-aro şi prea puţin caractoristico pan~u subioctul respcctiv.coustructe persona'l c' care sc claboroaza.san structura.p. omotic.cu acoat microunivors.. în linji man. scop. tunta se ocupad~ ~~ode1olo tooretice ale porsonalita-tii considerate sub unghi generalพimaj:i şi de varlantelo tipico.în organizarea psihologica.e~za. cu sistemul psihic uman. activitatea psihocomportament-a14 oate foarte varlabila-. kelly a introdus tormonul sugoativ de . intra.a subiectulul. cit privoato structurilo individuaw şi singulare. deci asupra a coca ce oate constant ca tra-sa-tura. fa-când în s. personalitatba ca obiect de studiu psiholocic luatd sub aspect psihologic.u distinctla dintrc ~arlabile şi invarlanti va trchui sano oprim asupra acestora din urrnj~. În cadrul s.întreg ~.. senzatic.confruntata. person-ah tatea se identifica-.i~.u. imagine. 2.u.în sfcra laptolor scranificative şi definitoni pentru subioctul man. accidontale. studiu~ psihot~gic al personalitdฃ. s. implicând fonomeno locale. rcstrictiv. g.îi n~t imbr(t.

uncle pe altole (constructe de constructo) la mai multe nivoluri icrarhice. fa-ra.a ieşi cu ceva din dorneniul lor.un ada ea' ]a sistemul proceselor şi functijior 'psihic•e' pe' care le-am prezentat în acest manual.elepciune-a este rod al expcricntei şi este sustinuta. ca-utind 'sa.int.elepciunea nu e reductibilanici la inteligenta-.implicate în decizii. În primul nnd factoni (tra-sa-turi.se delimiteze siructuri.a de a comunica şi totodata. psihice. jar int. funct.i în ansambin personalitatea apare ca un sistem de construc~ ce se integrează.şi sânt'6za. inteligenta angajeazadiverse functii cognitive.îi dispozitla spre comunicare san comunicativitate impticanu nurnai lim})aj dar şi motivatla.îi. subordonato san supraordonato s.a ace'ătora. constructe) sintetice diferite sânt în formatiuni sensul şi integratoare condenseazareunesc.1 şi f~ctorii (tra-sa-turile) de personali tate. trebuint. precizeze constitutla inte~rate caprocese caraoten'stici~c lor. ci este o chintesenţa.un mod de a gin di şi simt'i. constructele person-ale pot fi locale san goneralo. 153 p est& important sa' se inteieaga 'faptul' ca-' personalitatea psihicanu reprezinta. În simpozioane şi sainternotionale sc a'l~ fost studiaşi '5. pentru ca. fun d .de realism şi simt al relativita-t.

ncnuma-raţi faetori sau ira-sa-turi s~nt în grade varlabile dczvolt-aţi şi sânt în mă-sun varlabile cointegraţi. ecea ce face ca Însu5i sistemul considerat în organizarea şi repertoriul de valori sa. ci~ sta-pinire dc sine şi calm.de la ele. modalitatea temperamental(' lormitaca în atitudici sc rnan~festa. dc exemplu. org-aniz-at~ în sistern. inteşigent. neputind fi radical modificati de situat. factoni dornina-nt.în cele mai d~verse sitilatii şi independent de acestea.de valori urn ani ste.îi tranzitoni şi accidentaic. tot-alit-ate-a str~~cturataa factorilor de personalitate. la care prin dezvoltarea sa s~~bieet~îl a -ajuns.const~nt în conduita-.fie wal muit sau m-ai puţin consistent. În al doilea rind. În al patrulea rind. factorli de personalitate dis~~~n de o relcitiva ~tc(z'l7itatc)~ se manifesta.orientata. îi exprima.i în sisternul de personalit-ate ~ subiect~lui sânt eareeteristici sau definitoni pentru ci.a generală-. cine este ~zes~rat cu ra-bdare. În al treilea rind. În al cineilea şi ultimul rind. talent-at s~ ne-apebil. de cele mai mul~ ori dovede~te aceste calita-ti 51 numai exceptional abdica. rcprezinti~ . nu s]nt total rigizi. respectuoa s-au insolent etc. mentalitatea conservatoare trebuic sacedeze în fata fortei transforma-rilor revolutionare. putindu-se restructura şi pe~ fectiona sub presiunea conditul or de mediu. fa('4orii de personalitate dispim totusi de o garee-are p~asticitat'e. factoni de personalitate tind spre generalitate şi caracterizcazd pe om în unsamblul sdu şi nu numai într-un anumit rapor4 concret.în ce are el esenţial ca ori~ eşimin~ san turbulent.

. pe baza cunoasteni structurilor de personalitate se pe't fece ptovişiu ni asupra react. este insa-5i . ci. 154 e resemne-azgi f-atşist: .mereu sa--şi la în sta-pin ire proprla funta. deci. sc laudacu etc. tnte. ~ sânt ~ şi n--am ce f~'~ce".substantă personalita-tii ce se confrunta.cu altii ajunge sa--5i con state capacita-tile şi trasa-turile sale de caracter c-a şi cum ar fi ale altula. totusi.o stere de fapt. fiind constient de sine.şi cum. eul ca f-actor integrator de în~ bi~e de un ce)' pşi1?o10(jla a ~ per. de aceca. uneori.cu tot ce -are e-a.ci lumea.şi sc compara.a sistemului de personalitate este autodepasirea şi reaşizc~rca de sine. dar omul ~ estc. işior şi condtiitei subiectului ifl~tr-o situat:'cdc-~ son în fata unci sarcini ce i sc incredin~eazd. cine dirijeaza. încearca. ~1 se cuno-aste şi p0-ate decide asupr-a s-a faca. autore-aliza-ril şi autodep~şirii?..ori~aşitdi ~ ~c ki. inclusiv structurile personale o lege fundament-ala.aceste pro~cse -ale -autocontrolului. 'ste ccl al referini la propr~a funta aeo~ebitor de ot ce nu e~te tool eu. Însusi subiectul carp~ se observa. re~poctiv '~t i'e~tul lurnii ca nonon ~ ~1t to ~u ci ce~~+r'ti 'uific~~zi . un -autom~t or~.o'~ui ccl al pronurn~ui la '~er~~n-a intli.

. e~tc nccoa~tr s-i '.tn~ oaupi'a !)"~roc"şi funt 1 a raporturilor co ceilalti clirora 'toclasi eu omenc~c. prîntr-un proc~s de •ntorrnodclare În baza tuturor exporiontelor şi apartcnoflteli)r În relatil şi catogorit ~oelale.li~zฃl o~te subiecr~l la nzve~~t~ tor~tta ~(c în' ro~aic trel prcşical'o: . În modelul eului inn'a irnugino i de sin? . a aceă. astfel.cu constunta de turn şi se controaza în jurul idoil de orn. în ~peci-al cu oamenii. specifica.)-1. ~.t1~'t.'. no uroce~u1 mu! 'iriel or interac~uni cu lumea. În -aceast~ formula.a constiintci de sine. rolurile se dofine~c în icqa-turd c-a dirersoic tipuri de ă 'ciloto p.tiin~a. la baza.a~u'şid i~. . liii apace ca ir'lejraior ol "'r3onal.a proprici existente.~f"un~rc continua.~dşi fiir~a c~t arc se identifica prîntr-un procoa de confruntare co -altit. oato insa con ~tiinta i~ sine care se dczvoit(' în co'. ~ fa~('..a fi". este ro~l de elev i se presupune pşihojcgica~o co~'tituie în .îi.pciitrn i conceplolo psil)oaooioiorioo de rot şi stitus.pontro eu. eui i.? c.~to clar cli eu!.ca vizi'.ire sobico1 le doafa-soara în cadrul sistcrnului social. pentro -a intologo ace~t fonomon al ! dontifica-i îi. proplla' corporalit-ate şi ) oşibii1~aţi!o de acşiun~ aracteri~tice pontru subiectul urn-an.e~te percepţia de sin~. p~~tu' ~ ft mai muit dcci o cons.

~l?~lz rob' illac s~cla1e.to alto i '. rla~-a.'nont. de adult ca-sat~)rit.~taiusurile defineso pozilla 1)o care o arc subicctiฃz în şi~t". . v~e.i ido-atit&itii '. în final..' i't ~ eu! c~te rodot tutoroc expotientolor acomo 'ito it i~)ko'.'~'t.xista.!'c!' its c'~rel-aro fat-a de coil-all i. 't~~art.)'(.o c.u'..) .)inteic-am în conditlile În c-arc cole 'cci latori alo eubi "o d'~'zvolt'i 1) fj ir~" '. sc intoloco cli -aohtz~tl~'o -acoatoc ct-ape se suprapun u-a-a )o'.. io . şi-at -al)0l rolurile prooaion-aic de producer a bonorilor matorlaic şi colturale de idministrare ~ conducore.tฝ~. -a5t0-aptti aaiim it' atitodini (1. ce-a'~tituio o latora. '. de mon itor de în. lu! se constituic succoşiv..'.o!).care În -ccli invatli..de -atitudinile pe care cot ce se afla. dcci roluri cetlitenesti şi polltice etc.şinor. taumc: clapa l'nl-ai corporal. pşicco:gi-ad.anumite modele de -acţiun" i -autitudini. .mu o ai'iimtt-a l)ozitic 1" manifesta-de asemonca." i.îi. statusurilo o icaga. dofi-airet şi('i1i s 1. de profoaor "t' d-acli rolurilo implica. -apri ce-a n rulul "octal ~!ritztr~! şi. îşi insoao~te cunoştinţe în baza unor programe.a l-a ori 241.a lns. t'jo~ et-a1)s . În dezcoltare-a s-a. 1 irni. de decizie în lega-tura.ori status de c~v.'-îl.obioctoloi.cu probleincle la-ni. {.

c-a şi în cel stuntific. pentru a desemna re-alit-ate-a um~na-. structurile de personalit-ate ja c-are ne~-am refecit ceva m-ai au~ şi în l(ga-tora.fa-ra. sânt. este f~pttil ca. ce realizeaza. se foloaesc divers i termeni.de formul-a .1-n eul activ.treptşit eul se dedubleaza. inclusiv omul. de -accea.a-şi pierde identitate-a. 3. sociale i ~piritua1-valonce.afirmarea fiin~ei şi coordon-arca ttitor~)r demersurilor şi care presupune.. predic-a~la . termenul nu desemneaza.a -ave-ă. în primul rind. este dcci o unit-atc vie care nu p0-ate fi dezmembr-ata.îi -acestula.cu c-are predir-aii-a este jeg-ata. termenul de înşivid semnifica-. individ este once organism.iti pasiv.important. individ persoana personalitate În limbajul curent.a fi". c-are este inslişi prczent-a proprici flinte co to~te -atributeje ei som-aticc.4 ţin termen special . când f0lo~esti terinenul pentru -a desemna pe unul s-au rn-ai multi o-ameni -ap-are . mai ales ~n lega-tura.decât o prozenta.cu llantul identita-til. deci. car-acterul de sistem -al organismulul pe jatura indivizibilita-t. şi i. psihice.şi nu cuprinde descriptii s-au evalna-ri. s-au ('. Între cele doua laturi -ale eului este un raport de inter-act lone şi tinit-ate personalitatea c~te jim aj(cegat de aptitudini şi atitudini care are zn centr'îi sdu eul ca un factor de integrare şi coordonare.. de fapt.propnurn~..

. de -aecea. ocup-atla. s--a discutat de~pre individualit-ate şi în biologie. cite persoane vin 1-a masa-" etc este totusi implic-ata.-atenţie. se m-anifest~ confor2 rolultil indeplinit şi mind seam-a de statusul sa-u deci.un -an~-amblu de status/roluri. personalitatea. st?~~'cturilor şi valorilor de c-arc dispit~~ o persoa~.cite porso-ane intra. simetnca. termenul de person-alit-ate imşica.-a person-alita-tilor se extinde pe c sc-ala. e-a ap-are ca un w .flec-are' dispune de individu-alitate-a s-a de care trebuic sa. concret.sc ţin a. în diverse rel-atli şi -acţiuni. este un concept c-are cuprinde întreg sistemul atributelor.icrarbla valorica. totusi nu este precizata.nu de dispret. rolurile s:~ 5t-atusu~le de c-are dispune respectiva persoana-. pregna nta-. dacă nu respect. aici intervine o notade complexitate f-a~ de care ne este ceruta.de indiferenta-. specificarea um-anului nu este. totusi.şi ~ nuanta. cu termenul de persoana specific-are-a um-anului este prezenta-. personşit-ate-a.virsta. valo-area.şi evama-ri privind ca]ita-t lie person-ale.d. piec-are person-alit-ate curnule-aza.1 dispune de statusuri sociale. no sânt perso-ane decât o-amenli. oricine dispune de person-alit-ate insa. se spune de-ar ca. de -aceca.cu individo-alitatea.omul.ideca ca. dacă.se-am-a. indeplineste roluri 5.. lfltotde-auna. individitulitatea este individul lu-at în -ansamblul proprieta-tilor sale distinctive şi origin-ale. termenul nu se foloaeste decât în ordinea statistica-: .într-un autobuz.foarte ~-are sl pres upune varlate diferentieri. c-a perso-ana-.

existi diverse modaliti# de a studia.tat personaj.. e. aptitudini '1 caracter. noi lie voan opri În ceintinuare asupra unui sistem clasic care i-b de b=olvat 1. titile. analiza $ clasifica personallat cuprinde trel compartirnente ssau mai bine zis modailtiti care se Întrepatnitid Îi anlame: temperarriente. producitor sau consuanator. 'or mu eley. tempellmente[ฃ . fiecare iqi modeleazi structurile pro sunde de personalitate dujsi imprejurirfle În care se di p dezvolti ste profe comportamente conrorme cu rolfitatusul siu de pirinte sau copil. nwni~ 'i explica% În ce constan cole fret ipoatare se subitotuluk uhirn lust ca personalitata t pdfl ce ue diutfiw trisitwili de personalitate? a ci loc ocupa Îi ce rol indeplineyte eul activ În structura p• r~ inalititfi? i b 'ax. gardi mu onpete. de fiecare km data apirlnd ca un per. qofer san rat pieton. 'rofesionilt mu nespecialist etc.onaj mai mult mu mai puth' original. actor yr scena • vievi. qef sau subordonat.

iar alt" sânt hipoactivi. În aceasti privin%. slut . par şi dispuni de o energie inepuizabilfl.z~'7?11r)c~umentale sânt ce(l (accesihita şi uscor constatabild ~atura a pe7~sonaşitat. unii sânt hiperactivi.efiri vlagi" şi oboaesc sau se deprimfl u. d~ -accea.• intelectuale p :dectiv:ititii. neribditori. cit . latura dinamico-energsflca a personautatil observat" asupra cantititfi de energie de care dispune sublectul uran. m&i alel): :4 1'n cazil' temperarnei~tclor. onnenil slnt foarte deoaebitj. conduita lor se situeazi la un nivel energetic inferior.a vioiciunli p cilnariiistnuiui s&u qi asupra moduiui cum ip organiieazi conduits au fost fictite din cele nlal vecld umpuri. nestipim. În vorbire.'i. indiferent de faptul ci sânt inti sau domoli din fire.1. ฃndicd~rii on1~)()rt~n'ln tail sânt ~ ~u~g ~~nti. jlar alt" serfl*i lent. el rimin niste oameni ~cuanpi~• la~.i din acest ritm molcom. nu~se infurie cu t'qurin$ Îi ni' au izbucniri nedontrola to. .. domol qi nu pot îl sco. componamenrulul exterior (motridtate qi votbire.or. tr&s(1tlj?'~~c xi tipztşi~e . impuisivi.~. unii sânt foarte rapizi qi tumuituoqi În nuqciri. rezisti la solicitiri maxhne91 continue. În timp ce alt" 1'1~pisfreazi caitnul. constatlndu~ ci.1. t06te aceste' patucularititi apaflin alit activiti$îi. tot aqa sânt unii care aint nivalnici.

sin amestecate humorile or~-an~ce (cuvint~ ternperament semnificaetimologle amestec) un-a din cele patm dominind de cici provine 51 nomenclatorul d~ coleric.spun~m dacă.fantezla.gresit~ şi clasificarc lernpcr-amentelor dupăobscrv-atii ua-t mentin valahlrunzato-are c-are i~1 'şi~-at~-a. denumirile s--au pastrat ci~ to-ate ca. firea o?~u~ui (termen în limb-a romanac-ave se intersecte-aza cu cel de temperament) -a fost de -aceca inca.de 1-a inceputuri presupus~ a fi leg-ata. de regimul de function-are -al -acestuja.opinla lor. în larga.patru temper-ameute de baza-an încercat sa. fie~rnutie şi 771elu~~-colic. sangvinic.s-au de p~rticulanta-ti fiziologice. temper-amentele îi -ap-ar c-a fiind leg-ate de tot corpui. iute.în zilele uc-astre. pe unde i se -aventure-aza. . diferentienle temperament-ale au fost frecvp qt explicate prin particut-arita-ti -an-a torno-fiziolegice. observatorului.mă-sira-. galenus şi ltypocrates observind ~& exi~la.i medici ai antlchita-t.este energic. curnpa-nit s-au nu. pina.de constitutla corpor-ala.îi.este latura dmamico-energetica-. dar urma-nndu-i comporta nientul vom putea în scurt timp sa. xn a fost insa. qu greu vorn -afla ce gindeste un om ce sentimente încearca-.le explice prin mcd'~1 în c-are.modelul teoretic s-a dovedit a fi naiv şi indepa-rt-at de realilte. după. p~~~rnit.

domin-area unor componente germin-ative (endomorf. cave sânt legate de incl~natlile ca-tre maladia manlaco-depresivasail schizofrenie. 2. muscular.i cerebrai).-alte part culanta-ti ~ (atletic. ectomorf).retschmer cu ciclotimla şi schizotimla. astenic. dupi gl4i~deie cu secrltie interna(hiper şi hipotiroidian). k. to-ate -aceste sc k eme şi încerca-ri explicative -an o val-abilitate mai restnnsa. tip~rile de activjtate nervossa superlara observa-m ca. siste~u~ui nervos cent~u1 care usigura coordonarea integrala a tuturor 'proceseiqr orgamice şi ?nediazd coniporturnentii~ în virtutea activita-t. după. după.în ce priveste descrierea tabloului complex -al temperamentellor um-ane. displastic) corel-ate de e. se porneste de 1-a periferla som-aticşi spre centru. d~~est~v s.îi neuropsihice -a . de a la ~obal a spre organele principale fizlologire de şi coordonare vietli. -activita-tii comportamentului şi -anume.îi dupăconstitutla corp~)vala. r~vime. în deterini1'larea particularitatilor temperamenta&'e f .în stra-danla de a ga-şi o baza.desi tirziu s--an rehi-at încerca-ri de expiic-at. se În~elege ca-.(tipuri somatice: respirator. spre cele ce ţin de sistemul nervos cen4ral.organica- pentru temporamente.~n ro~ prii~cipal (chwr dac~ ~u exc7şisz~). mezomorf. picnic.

oxtremele indicate nu justific(i diviziuni tran~ante.a. an demonstrat rerneinic ca.intervina. acoate trei însusiri function-ale reprezinta-.gr-ad-atii în sensurilo: pitternic . cercoi(~ri1e moderno.pri~~ combinarca dint ~e însu~ri în pci~?1 .iere-a însusirilor fiind-ament-ale ale sistemului şi -activităţii nervo-ase şi -a modului •diferent.sau meg-ala.superio-ara-.în activit-atea nervo-asa. însusiri ce se exprima.lat şi tipic în care ele se pot prezenta. În b-az-a unci labono-ase cerceta-ri fleur9fiziologice. i-a fiec-are individ însusirile de bazaprezinta. s--aşi pus în cvident.ercierulni. tro perfect echilibrat şi plet neechilibr-at. se intelege ca. în c-az de neechi-libru neputind sa.-a . 3n mod evido ~t.excitatla 5i inhibitla. echjşibrut ncechişibrut.inert. 2) rnoşişitutca exprim-ata.biochimi-a con~emporana-.decât predominarea fortei excit-ative.. 3) echilibrul constind în repartitla egala.sla~. urmind schema tonpor-amentelor de baza-. ~ei] tru desfa-surarea -a~ i ~vitatii nervosse supenoare. dincolo de care intorvine anorm-alit-atea. concrot insa-. pe -animale şi oameni.în viteza en c-are se consuma.trci însusiri fiindament-ale ale sistemului nervos. to slab. acestca sânt: 1) fort a sa~t energla dependent(i de substante function-ale constitutive neuronulni (după. în primul rind lanturile de ~cizi nucleici şi foafolipid&e). de -aici şi important-a pe care o are evident.şi regenere-azarespectivele substante function-ale.forlei între cele doua. majorit-a~e-a subiectilor situind'~-se undeva 1-a mijloc Între fo-arte putornic .procese nervo-ase de baza. mcl)îl -. intro j-ahil şi inert în comşi to-ar . p ar-ametni indispensabili pentru function-are-a s~stemului norvoa.

fie şi un-a secundara-. . tipul şi tempor-amontul slab s-au hipotonic ar tr~~ui sa.plan apar patru tipuri de siste?u nervos (prin extensie. de undo şi uncle efecte de explozivit-ate în comport-ament (p. de activit-ate nervo-asg~ superioar(~) c-are sânt în r~ativa. dar nu trebuje uitat caşi celel-alte particulanta-~ tipologice au s. popcscu-neve-anu).i ele o insemna-tate. 3. fiind poaibil c-a inbibitla sa. de -asomonea. cee-a ce -ar duce 1-a trei vari-ante simil-are odor -ale tipulni puternic. aooi echilibrare-a san neochilibrarea p0-ate fi considor-ata.flo mai inerta. nuantind manifesta-rile temperament-ale.în te?npe~~anientul s(1nc4vi-nic.coroal)ondent~ cu ~ele palm temper-a-mente descrise în -antichit-ale. tipul slau (luat global) fiind pits la ~)u~u temperument?tlui melancolic (desi acest c-alific-ativ esto nepotrivit şi or trebul sa.flo c~~r-acterizat 5i sub raportul mobilita-tii şi echuibmini.despro temperamentul hipotonic ~ asioni(). tip~ puternic neechilibrut creitubil corele~za. i-ar dacă.şi din punct~ de vodore -al mobilita-tilor procoaelor nervosse. tipul puternic cc1şilibrut inert în temperanient?~ flcgmatic.alte troi varlanto. 15q.docit oxcit-at.se vorboasca.cu teniperamentul coleric. astfel.i -a. ccl p?lterflic cchitibru~ ~n~1 îi se oxprirna. pa~ticularitat1 psiholggice ale t~~mpe~amentelor tipu~ de -activitate nervossa ~uperioar~ reprezinta nucleul temper~mental.-ar fi saintroducem un grup al foriol mcdii ir -apa-rea inca.

o~îl m~lancolic1 col~ric ~ntrovert~t ~xtravertit . i~~r coiericij şi sangvinicii sânt extrovertit.spre lumea externa. rezulta.un nivel sca-zut de nevrozism şi. flegrnaticii şi melancolicii sânt introvcrtitşi. h..hipotimic. deci. considerind orient-area predomin-anta.jj.iu nc niu~t mai exg//oşi/ ~şim~st pezerv~ i i scşimbdior ~pi/m:s'/ acliv ( ~.relax-at hipertimic . a descris tipurile de introvert şi extrovert.ca-. eysenek dovedeste c-a. alt-a corelatie [.$j (vezi fig. de regula-. jung. i-ar f~gm-aticul şi sanavinicul prezinta. privit ca ţin complox de particularit c~ti psihocomport-amentaie temperamentu~ este o for'nc~t. 27). c. incordat .o.j. jn descrieri m-ai vecbi se ad-auga.şi -alte criteni de ciasificare a ternperamentului. sânt mai stabili. curn sânt acelea de: stenic astenic.criteriul nevrozismului.ntacvine după.un coleric po-ate fi hipotiroi4lan s-au hipertiroidiari. ada-ugind -acestor earacteristici nivelut de nevrozism (instabilit-ate şi s tabilitate). mel-ancolicul şi coleri~u1 au ori nivel înalt de nevrozism s-au instabilitate.s-au jumea interna-.

i-ar temperanaon+u~ darivat dintr-în ::niinşit işi (~a az~ n-aturai-a ~ 1nuividuşita-tii) sc dczvolt:i pa p-arcursşii vietil în capa-la.c1~şific~ce~ @~te~()ri~1(t 1 tcrnper.~mcn~cior (dup(i ly~enck). comp'~exct decât este tipu~ de sisteni flc7'~o5 c0rcsp~tn~oto~. p şi tipul nerves este îiผfl(t5cj~t ~ ~'t nu iti pi~ şit~~e ~ pa .locul te~~plra~1~ntului jn sist~ul de personautate lu parcursill ~eşii. i-u 4.~.-anumita nu-ante amotion-ale co (1~~11 ~ şi complaxe. 2~ .poaiv fl~matic sangvinio socida! vorbdrel jflgii'u&"'f~/ po~şic oผ'~/rnio'/ ~/ocffu~8 spiril cit' gru~ o'~ ?i'credşi~ orn [e~peroi apflaşicii~~ cit' coi'ciuct'rt' i'j. rcstrictiv te?n per~nientul este manifestarca şi dc~vo7ta?~cu pa~tic~~7u?( ~ ~ z~ p~ari psiho~ogic ~ comportamcr~la~.

de mascara-a lor şi. poetic 5. se vorl)oa.îi . toni peramcntitl rcprcz.w.şi cşiar o 7 l duna. ill mşit-ar. sa.şi tomper-amentela sânt naspocific n saa?~ul c(~ nu implica anumite valori.-a. te~npcrunicnt~l7 s~~p07~+(1 toote inflii c~ tc~c ~ fj ~ cc1l q. nu 5~rit suscaptibilo de -a fi a~~rocla~r~ din punct de vedere moral.a ficocoaolor organic întâme. de unde. tip~îl de sistam nerves şi temparam~ ul (orespun z:ltcr îşi pun am-prenta -asupra intrqgii -aetivita-ti şi chiar ~se. esta import-ant totusi.q(şicu.intalagem c( ti~ şiril de activit-ato nervossa şi totod-ata. de lu-area în st~t1)[olro a j~ropriul'îi temperament prin -autocontrol cons tient. şi tarine~şi (p tp?~~thpr2m~~t artistic.te de -aceca de compensarca ~~oi tr(~s(ituri temperament-ale.şi ~o:'. nu se poata vorl)i dasuro cmperşimont ~)şine s-au role şi nici doapro supanorit-atea unui şi{) u asupra -aitşi-a (de exompiu -a colericului fat-a de ~ccfmşişip san molaneotic).conditil de activit-ata profesionala. pentr~ em.c7u'~t(? coni-porie i~te sup~rinire ale p~rsona1it(i/. 05+lotic intalactual.îi s~ de()io(~c&~c o o?~şi?71it(l f(~ct~lrc p. în genera.int(l cpu ??2 (li r~~ne ruj4 vurtic~llaritate dinanlico-energetica a personalital.gancitempor-amant . 1-a -acestea fiind şi cerectato în aml~nuntimo. particul-ari la-tile de tip narvoa se rega-sese în comport-am antul animalelor suporionre.

rnen~e van şi. ca~ale s' l ? i~rcan'i.alita1c~~ nu se refera.'fl~' a fo~t 3r. r~ fl~~r4mec..o specifico omulni. 1: ~:~t "ฃ08 amc~~leri' c"ncr~'. ernines:':t • . blaga pot s cit':' 1 'ji ca aielanccaşi ?ฃ~~rfl a~"ela.ti 'or $ tot-:'! te' ~:. şi lie orientflnฃ asupra temneramentelor li' .ilfl~%e uit rol f! în r~s. i-a gindiroc..". ceil 'ic.i amer-ah şi oamoni de o mare forta.14:l"'ea lorq ca '.şi co ststont$t rncr~(i. tylecsandri 31 o. acasteşi 5t1~ l lot ~uscapti1~o ev-aiua-ri reprezin~ (i dimon~~ ic] fi în~tion at-creative şi relation-ali-mora.1 colitilaelt '.o" ~ ฃฃฃn' %r'. l '.~ În raporturfle taa~ aţi' e. subiecti ncc o 1 iv~ şi în 1 cro~~tivi. :ฃn.'. m-ai com~exe ct~m de sânt apşit~dinile ealitativa inteligon~-a. prîntre sansnzinici.în activitatea şi conduit-a moral:. În fiecare categoric temper ~ se intiii~esc debiti mmtal şi inteligent. im-aaşinatla şi afectivit-atea fiec:{rula. s~jovcanu.' id 2jcr~ra. ce -"'ă laฃitq'~~f fir 'a ~ 4.. 11 .h~. ~ ~ar. aproplat tic l'.p~.. dar toa~e -ac~s+ea nşi insoamni ~ temperamantai~ nu se exprima. :\cecaşi aptitudine.'ogie. a at 'a p~~'aane ct diferite temporamento.insanumai la form-atimile parti-ala. rste c~ it 'c amanlele c1~)~to i flşi pot ft redtise api i şidi:fltl0 ~ car-actorole nşi dorvi din tempertemperament. 161 :'Îi:id descrierile biograrict prîntre colerici au lab' l l. ~de~ îi cac ~-a pontru caractarul psihomor-al. ci.'. .' '12 i1laear. -acal-asi profit psihomoral po c c cans. l. au})lact. aatf~.o de virf.crnpcranaentui nu po&. v. lir7!.i? 2 'z"r:r~.aa'ori:: ~.

fl~t tat a ':nei"oldฃili cu asocnu'uni '1 ccedtฃ i ale capai'ฃ:~~ ce 'ă"" v' j':1"rit'e tic (1 ".r ca prca1ฃc clce i". neribdittori.o jctt'.nl'nr c~~-:e "• :.""~. i.. :vant~~~'.u~. ci 7:ฃ"'j~" t&ttฃ je . nar "' t 'f'rc~ nat. este mc.'i a.t-".: t%nnla ti. nă. c" ~oc:'iejt. itro. etc ci a'tc e"".~4ftsfli"t 'r". tie 1~a .acui"~.y. ntv~bi' mite.c':.ecii litre entuzla' an. (. tt' '3 ccc "''wri ~wja~ a ro"'şi sa ..' ~ tast tp'a a..a. a tetฃr~. de~l ad 'all ll:1'' itt': c':~-'a &i~~~ai a de raibdare b~ curnr ":i:2 ฃฃatt'rjti"".6ci.:l a'. ~ :ern. ~'i4 ~: ~~rnat. c-i raflaw' ce exagatali atzt arnid$la. • ' e'.t'pinirea dc' siflo. 1'. c~r~'t.'.i În toate 'narilfestirtle s'de.'jl. în -ca aoieric.~rca buni a liisu'şirz~r tci :r a 'îi frecverte wrnl.i .~r . temaritate. ฃllฃ "1 "'e.tc nlad gren c 5.?.:b bฃtor. jarca' lă .4&ije a.~'ztitv~e t cod.iti~ ฃ.la~tl'ja de :a~ "a.'a's .'orrnjฃz ă.1. i:l'st:. sifit o ţin it ne:i-ima'ti.ă"ฃflle.'i riฃ~m oฃdonat În ฃt ce ~ ir.~3 t:c~~. 'l. c it' eel la' c\~ae.. r'a'~c~ :~.'.rrnin'~.~r~ m..:fl' .' d. Într-un sui9 sac aitul.1 păet"i~ฃ'.v.' ~tart1a de at'. ci:i)kieis de tern)' qi paifliel aeseori s.sr:p. ?c'!-.'~"'. fit~. poriditemi er"!'lb u' ' ~ .r'tt /a.r:'~îl qi expiczlv. .ฃ. :0nal. :..'i.' lii -i. c' ฃ"t'a~. pt'edit~ 18 hide ride:' .t 'i"~' ..ava'~r ~ irte :. an • ~'ap'e'fl ca 5icc~ 'se ol"l~c:~o tc~:::. &b4.'rntar~a uflor sieb'tiyts de z:w s să . ~ .

diflco's(' 'e "~c dune 91 c~beran~ se desoe~ calmul. a:xtrovertit. can mobliltate -fl-id ingreirneni ~ scopurilor.vr.ฃe. flogmaticul ajunge 18 sent! mucac ers~:ฃi je cor~tcnte 91 du~li c' je poate nmnala o reduce adaptă"i".rril st' pot suplini În~ nrtirฃi'irea ถ1 -'irba 'en fltmla~c. atinre i.tmontui lw'şi w"spozi$îi. at adaptabilititi[ promiste 'i econom "e.n' "a ::'~4":t c"a~"'~ 1ฃ'. ~p ~"ji' ":1 se con eafl~ze mwdmal În act '. cwisolic~r~a znicreni~r Îi prejudidaul -st-la În -sitani it raw.. ""1rjt~ฃฃ ' 1. un om lent În tot cm ce face 'a totocati neob:tnl. cu '. -i "-'~'acatjc. foarte comuinicatiri. ฃn1~cctr.t dv calm. printr-o mare elr'ฃoaccrvl • ntoti"'i' :a. rkjjrn'n.~c. ~ 'ฃn ptiscvcrcn.1 r. r. sifrifrirta de sine. lrc:sa• ' .1 '':~~ ir' ~ctiv'+~tu lor.: w'wipanoi.'()r ~t' vorbirli. 1' ฃ. nn~'vin'ฃ'~ \':~. ett'3 t'-r"'i' r. de !şiea1ui de ~la% se a' t "~jir"'e.la~n.jvo. . utbpnnc da uk' id de ribdare natura~ 'a de aceca.• işi.nถcul 7 ate a%q)la sri o incordare cr'inuatoa~-'e91 poate a renunţe far' a au~:"i mt'ฃt e~-.:~nu'. rerms.l~'iฃ a'. r a o~'it"'i1 i ฃnairiฃor :~~ti".".ui tempoulul ~ 1ฃ cute itt. Înainte da toaac.:c.'a voauttt&d.' :-'~dc existrildor anumitor actiuri dc reguli shit intt• o~ '.cit. sink orienta% s::re preets: ci vaito: ca şi 182 inclinafli ~ raţini 'a dezavantn.j qo cit"~~'jฃ azjazi orifi ritnilcitali. e"'ฃฃiiiba'u şi accabta În rio "ted ~a~~:." mtticulodta+a~ temeinic:e :~ rnu':l"i dc :unr'1 durata~' dw'şi pore induerent afoctiv.! oatalฃ:at:a.

1c c.pe dc o parte. 1• flirt 'c '.qc $ dtftco'~t~t zn edapt. cm~ iviwl•• a d i~o-bita. • gut r ct"• ri*i -it drrnde• ttc de mob:litato i' echi . tde ce c'arncterl%ticlic tempera :-nr..&ista. • ' tipice ate colcgt1or. xre nr'rn'~~:'1irฃr 1.~ "' ti* acrlaw mat racinin 9 1..t ~j tonus r '~~r '• i r" uqe disgontbฃlttft[ ~c'ice dc 1."'': ถ'u'oru! runn'.:c esti trisat~ no ariiฃite 18 coic • '. lnc~'tnaiu bprc deproaiunea 1.1' • ~.n" r~ฃฃ~• fl:' ret' i & ~'z'dฃ~ cu udancolteil.~')~ฃi':~tco. ""a ฃ~~: ~ :1 :'%l~1 '1 • . ă'. ฃฃtjl'~la ~ a ply' .i•• e '~:'.zci .tinyelor pre~• i' " • ' ' ' i~ • '~": "onriut to~mr'i~mcnt ra sif ฃ.~gcn ft f't~ de dna ri it '.~~"-~ ewe mă. melericoilow i to tempramentul hipowşiic ~~dt"."a c '11* 8. mat wv~'~~. ă't.în cn~unicattri 'a ortenta'~ mat mult • prr tread.~:1 it i "• '~) ur'.. en. w s t~îl c:' b• ). jar r de aita.dus ?n~? 'ฃ d. ev.• u'.. . ':t~"". • "' • " inpotoae.~c 131 '1 aprecta'a c-a bu• tc 'mu reic? y1q"~ )'.son.'~q.

. tcr monul pozitiv (dotat.ฃ sau . astfol incit a: u.1 irr'ptesior'eazfl.inap+ pert&fllc c ~ nr01. to~ pot şi cinte."~e ~g 183 . termonul neqitir (har1~1t::iin ~ ~ji e'.~'~r rio .c~~3nna j':tr='i~ ~1. uneori foa'ie radiiq". flc3'~'r tot' o"rc'nil "cm all pot executa dtv~rse qi neni'rr ~rate act jv~t " întcres~r rit i "s'. 'la p tudine. alitatea.ฃ'.. & 1" i .~. de unde s~ c• '1l'ic tr.' :.":t'ri8j' porforman$oi. În fapt. t$tfm "'. lnteiectun"'.'r ~'t•• z'• t: ::'. lair ritti şi tr g"-~. . nivşiuri r.ถ t~"'. 7.' ce poate ajungo phla la 160). rertatatole oricirel activititi sânt evaluate şi dişi rii)~'itr "ft n seal! ampli tptntru kistarea inteligontel se uzeazşi de un puncti. capabil) se acord.'i'i' +.~ ca 'iq c..~ admira~o . dar unil ittrit dc'rlc.'r'i'~o .'] 1'z"'sti~.. art i" şi"t sj)o'i~ ire e'r'.r '1i'1~. (1l o pftrienti mai mare mu mat mki. b:r~pic!~ nice 1:' ere'-'!tnri: dotat.. la dh• cr"".~o "~ r" ถ "a'.'n r~ ~"t~ life :. inaptitudine seri capacitate.) t:nt exa'cutnte c's divvit"i indivin.apt .jen% aşiun1 (uractice.jlp 1. nedotat de rqiilfi. ":..îl ci r"u'. "je. seurniflel poaiblllti~ minime de a ~. "'ci' vp.unit uj ah oarnenii te d"oaebesc fritre ci &apfl noai.iirtnt1 se stab11e~c prlpele marl de a'îi~d iwdiw (mljlociu 91 anperlor..

despre asuel de elevi se spune ci ~n de aptitudini literare. performan~ ce atesti o capadtate trebuie şi se cotati ca supramedie . teluilce. cuvintele . faptul este evident în cazul acţiunilor practice 91 teliflico. pentrir a dovedi insi aptitudine matematicit este necesar ca~ În rozolvarea problomeloral ins-a discipil flelor de matematici superloare. una este 'ฃ1' bisturiu În mina unul om neinderninatoc 91 alta În cea a unul cmr'irg talentat tot aqa am putut vorbi despre pensula pictorulul. de exomplu. priri urmare În joc intri 91 mijloaco san instrumente psihomotofli.7' restrictiv. condelul pottulut sau feristritul timplarulul. to~ elovii din qcoala generali inva~ matematica ji dobindese o pregitiw ce intra În cultura lor genera~. structuri intelectuale.1 deci situat& yr o treapti dirt zona superloard. funct" 91 subprocese psihice. ci cei care 91-au format un stil de gândire maternatka în continua dezvoltare. concura 'a oflmplade f&ri a fi meditat în mod special.at 91 poaedi cunoqtin$e matematico disparate. pot face aceasta cei care nu doar au invi. organizatorico e~ aptitudinea se domonstreaz& Întotdeauna pdn reuqlti În activititi once activitate se efectueazfl cu ajutorul unor mijloace mu instrumente. elenal şi obtlfli pedorman$e deoaebite şi sa poati. artistice.

cor .'rallo. toate uneala 91 acestea imaginatiet. despre atenţiei despre concentrarea etc. iar nu ce stie ol un of!' eute inteligont În ml'sura în care extrago dîntr-un minitnum de curtoatinto un maximum de dect. pro citatea matilfestati prin surprinzitoaro reu~te în muncil. uneori se 8j)une despre inteilgenti ci este tiloasi sau jatrunzitoare. n~or dc:~ voltate. me lint cole care mijiocoae reuqita în activitate.1e psihici. dar nu reuqesc şi opereze cu cuno. aptitudinile constittile latura lnstrumentaii qi executivi a peronr---lititli. se vorbe~te despre finetea auzulul. În consecin%. care rezulti dîntr-un poten~lal 91 se demonstroazi prin facilitatea În inviltare 91 executie. picturi. rezultatc' din exerdtju 91 s-a imbogitit cu • o serie de cuno. dupi cum 91 re-ie gramaticale qi schemele logico sau functifle memorid ij procedeelo imaginaşiel.au loat considerate 91 ca instrumente spirituale. matematici.tt stabaisteine mă aisteme op-flare. dictionarul de psihologie face insa o distinctie intro aptiwdine.ie. ajung la erudi. este o instrumenta. cafltatea 91 modul de imbinart a operat"lo~ aptitudinile &. În limbajul curent. ถht capacitate. ca o aptitudino impliniti care s-a consolidat prin doprinderi. . aptitudinea anti ce poate individul. se foloaese termenil de aptitadine 91 capacitate. care miftoceac perlormante auprameda ti' aettlatote.tintele. ca sinonimo. distributivitatea sânt poaibile datoriti gradulul de dervokare a unor funşii sau a imbinani opera~lllor. astlel indt şi obtifli electo yr maeura progariril lor. valoarea aptitudinilor trebuio pus' În legituri directa cu eficicn~. slat unil care poaedi multe cuno• ţin$e.tinto adecvate.

indici neindolol-

i 1

(64 :1 nic aptitudini d-ar num -a i du pa- cp prin exersari şi el-abura-ri complexe ~e şistcme de 1u~ru tina-rut -ajunge ~-a rezuitate rem-arcabile, se p0-ate vc~şi despre c-apacita-~.

1-2 dotatie nativa kşi constructje sau modelare prilejuita de invatare j~a na~tere, ~ubiectul dispune de o creditare c-are prive~te no de-ar moifc a şi funrşiile organismulul 5(~ti~ ci 5i poaibilitatile de -acţiune ale creicrubi 51 c ~dnelor de simt. existli uncle prcmi~e ercdit~e pentro tot ceca ce reprezin+a ฃx~s tenta şi activitatea umanli, inclusiv vorbirea şi gândirea. acest potentlal ere(~3 -a~ tns-a, se afl~ num-ai În germene şi no poaed~ emergen~a necesarli pentro a se liza de la sine. pentro c-a potentlalol sli fe valorificat 51 dezvolt-at ca operaţional, sânt necesare: 1) maturizarea org-anismului 5i a sistemulni tral 5i, totodat~, 2) -adapt-area la mediul n-atural şi social în conditijle unor nec~~~tenite inter-acţioni dintre sobiect şi amblant,~, deoaebit de importanta

fiind 3) crşi vitatea 51 invilta re-a, prin c-are sistemele operaţion-ale se org-anize-azli progresiv 5 sc consti~uiesc la diverse niveluri calitative. pe o b-az-a e1~editaril, varlabila de 1-a u.~ individ la -alto], aptitodinea constroiesc prin exer.~-a.~ prilejuite de activitate şi dcci, În bon(~ mii.~ord, se dobindc~c. aptitudinea depinde de ereditale dar no este oferit~ nemijiocit de c-a ci c faure~te în conditule prilejuite de activitate. a pone problema în terrnenii ~ 7 ~ei dinti~e dota~la n-ahvill şi eonstroctla dobindit~ este grcşit, pentr acestea dooli este neocs-arli rn-al degraba o continuitate. Încercarile (ic a s+~ cote pentro creditor şi pentro dobindit shot de asemenea neconcludente, introcit con structille olteno-are no sânt legate nomai de zestrea ereditar~ latent conditlile activităţil şi cerintele socio~culturale. este poaibil c-a potentlalul e c ditar sli no fie valorificat dec11 partlal, dop~ corn este poaibil ca -acest poten'li~: s~ fie deplişit ~ compens-at. ceo-a ce treboje sli ste-a în atenţia educatorulul i a tinilrului care -aspirli 1-a re-alizarea de sine este şi treboie sli tie -activit~şic~~ tnvlitarea
5 5

i finalmente capacitatea se

i antren-amentul porfectionarea în directla mcli

natlilor person-ale da~ ~l a eclorlalte componente 5i lattiri ale existeotel sod-ale.

3. clasificarea aptitudinilor

În primul rând -aptitudinile se divizeaza- în e~cmc-ata?~e, simple ~ conip~cxe cu o compozitie eterogena-. şint simple s-au clement-are aptitudinile c-arc se sprijlna- pe ori tip omogen de operare s-au function-are. astfel sânt to-ate proprietatile sensibitit:t].i de tipul acui{-atii vizuale, tactile, olfactive, de vedere în spatin şi or lent-are în timp, simţul ritmulni; de reprezent-are a obiecte]or; proprieta- i -ale memorici, cum -ar fi voltimul, tra-inicla şi reproducerea; c-ahtatile -atenţici, cum sânt concentrarea şi distributivitatea. aceste aptitodini etement-are mijlocesc acţiunilo şi conditioneaza- eficienta în -anumite

~65 puncte sau rฃ anrinit~ ]~~'lwi ale acti~'iui~ti. de cwempiu, pentrir un ~ฃfl&~ tor vizul de la d;st~n'~ งi solocta;itntea percoplivfl reprezintta o cşiiditio necesari dar nu qi stiticienti ponism a rilpune vinatal. sânt .1 coniponente prinwo edre şi tr~gerea h tjntd, evexavarem distar'+~1 *1 'lfl:a':jparea mtถ'c&h an: '.aiuişii vizr.t, cara condi;ionoazi periorman:a 'rin:t'oronaci. la fel, ฃ:-• ~t.:'di'.ca caic• ul'aiui numeric nu -1* auฃic:enta &4..;ir~ pentril a c'onstitui capacitatea da gind;re matartatict la 1, ~ nivฃ'1 şi mall se citueazi aptitudinile comolexe. la

o pr!ntc • rivire aceitea apar ri o reiinit'ne de an' u• jni elan' entaroq zlfl'[ao • 'stfol, ap'.ltudinoa muri"ali presupilno acttit~te riuditivi, aţi: rilsolut, sânt al r~tmt'h'i, 3uz miizฃcai, atm intern (sati reprozontarea me'odşiior), dalemoflo şi fantezie muzicalit, simestezil spocif:ce 91 anz armonic. la zielt niv&, circoitele smt deja integrate1 deci nu oa'.o o afrnpli lrinşirn. sure, r~ainire de nptitudi:'i, ci este mai degraba o ~tructt• 'ra, sau jupi care se profiloazi tiฃi stil indi~• iduai propriu mşiฃcsanuli:!. a;'a• i"cdi:lile simple .1 bdflicomplexe • 1flt în interaşi'ino, se irrt')iflj 'incori, • cmpenslndu-se recirroc ถ1 into[deaşir• a ovci i..d qloi'ai. tfl ă'~1ast mod îi putea vorbi despro aptitudinca de conduc~re auto rşii de orlc~ ~"1• ~ ~,izi :ate profcs!onaii pomirid de 1a>aputudinlle complexo, intorysie o a dotla limo '~: ~
6

a aptitudinilor în up-ate qc~ genertt!e. '1int sptknie arole c• 't~~

• ~cll de apituclini care mijiocese eficiw4a actireartil i;ifr-': .: :'~r1t

• nietinu, curn ar s: cintul mu muzica 1138'rwn-'din;j'&r, atla a~~1z sca .11 rarriurile de arti plastica, sportul de perf0aฃa1sflşi, acdvi• a '3 în-4 r"ctiv-cducalivit, artivitatea tvhnici 51 ing:nor~~sci, dive'• i• '1' ciornenil ik; :grlctaturtฃ, irla'iistrie, cercotare qtlln~fici la gori~~.::, tr.~.'.,• ' frarn"te ~l' activita~a c~ncrela, mai ales ~ când sânt ~ p~~rirjnj, sin: saşi pot fi sşisflnute prin aptittl~ni op"' ate sou claso de apli t'd1ni one~ ă. flrj psibo'o 1~ pil )d1~ ,i În ij neral . a~"'2vit~u1or en o~~":+ rrof~ ~ s-a ajul ; sz' ~

cjc~t• ;i'1;•• "rt 1~şi:anla oie ic• .1came, zr • ' ~ฃ t u-rinsi ฃ3c101i1 ap itlict: "1! r~n~fl fiecesari, ca ;i eel auxlllarz. lipr'ฃ '.'or '.,tittidini esto .~')r. şi:'t?'. c'. o c~tran)'1i3"'~lc ra, în consecinta. s.tt niu'~ • ~"i ul pentri' orient' 'ca spre o caifficare onu oeie&1~o În tadrul une ',rupe de r zt'sismi. ('it prive~te taetorll aptitudinall co roe r'~• fii'a•• au • )~ect~îl pontni o proreshino, aeeถ.tla pot avea ecte valorico virlabilo c! •• '. un ir'jivld în all ul • ,qj po fi organiza$i intr-o struetura partictilaril tottiqi existi factori comun! pefitni flecare categorie d~. r~t~wdini profesionalo. dacă la ua subioct sau alt"' acole aptitudini care corespl'.nd corintelor oblipatorfl ale proroaiunli roopecti'-e, prin ~fii~1 lor de dozvo• 'tare. o~'t1~& ţin loc dominant În sioten' steunci se poaz' ~o~j'i de peropectivele dol)1 .,:irjj unci rompetente st 'tire ln domeniul ~,'• nf sional vizat de pildr&, în d•• 'ineniul de mare inoem~tate 51 cu 50!i%it'lr1

168 de masa "1 tehnidi facte ::i aa al!i:~at la rnutc' :~, d" re;)rczrntare Îi în af i a'~~oi • ;,inaro spfltali, d~' motrici~a3o şi i 'tmleqc'i'o

1:' cti".

'îi, m gollore, de gîndire tr)':şiea, 'pri;'!~~lt& de r 'dirc'r. rnntarnatl~, 4znt deoaehit de necesari. c;t priveqte apti'buj:n'lo rlidr0eeftf.jeo, fl(1~~$t~fl4 fl~ ricryrita În ea,7r';1 sodahmta'~ 91 preat'pu:t o rcn~7c:ฃ;c i'~d a uttjcr tn;'i1%,;rji~ ~.cfl3l4i' t:~'şit educatonilul rsup-a

procesulul de infltlantnฃ'o a elov:lor. dccl, el: eltilti d3 influentare, de modo:nro a por'boncdii4$41[ copulor ",i liner.: 'r ? pslrina!nd dinpul de "tiure c'1 "r~rr,ort:1ii; Îi s:tr".În;ke ti!e ~ dtd~ctiet, tr::bui" rr~ crr':crn c~ : :~ t :;'rst:j ~a ~au' ~ tถtn:@.s r, În c nko .uitate cadrul di:1~.~"6:~' • ,~'l crtp7. "..mpttcnt relul de n:ฃฃr :?t t'i:1 co trrnarri?to ernr.~~;n+,n 1* ถorrn"azi :.'9nc'fre~ • :şiintitc:~ n ei~;~ r azind de mijloăe continintive c-'.n~te ne llfl con' "'11~ '1" -ฃ6~rt dişişi' ' avand o mare e.~"ier+1. tn~'itatorui ri profcwcrtii d'ip"n ce aptlt"fn~. enpatotici, ci sz rran~p:n În rrnd'îl de n4rdฃฃre ol rimr t. a "~v'z!m1:a cii:. nov! st astfel diaioqhctzd mereu cu ci, dirijlnd proc'erul de hv5t".r2. rrฃ aooat fl'an. o insernn&tnt3 sjzc'2!'z' ce.pit?fl '2". o au enp'e:tt~t2:2 sui,~~c de ".d"r'." ~ şi :o~'~c În c'idcn+4 cscn$1aiui. actorul intulocturil ro.lcri~\4 natd conţinuttilul semantic ,i de acecta ci fl~1 1 trşi 1re7+o efe$e spo"t".- .9-lonse, el o focalizare a atonget elevilor asupra eonถinutelnl, odocv!'id" -tlinb:lal 91 intona~a diseurrilul la ecnztrticj!~ 1fl~t'91 a c'rpşinnrfl ,.! ekid r~a-'t ~ eficiont accentul 1or:ie flc~a~pra iddior :'r!nd".nio san pt'.~" ~'-lor rr'dale din respe'*;vvufl ~ eoc;nlt!v. :~tw',la psihe1cwşirrt este, ~ aceca, o condi#o indispenscbii& a mitlestriel pedaqogice. a~u~ud~'e;io l~a jelfl~to en gznerฃeg cฃ~ฃj lflt iltfle În to-se de'n'e2-~ d2 ac:lvitate, sau de celo mcii mu'te din ele. !~fl no r~%'cri'n, nsl'a!. i~s ~p~:j~ui de obsercalle, care, dacă oate blne d~r..voit~e:t, flşiu'ฃ ir to [vt it l1-og d'~ ir' ~ îi:~ua' pinit 1ฃ' activitarca r,'îl'itflflcfl ~%l În eo:e

rn~' c:o'rpioxo domenil ale croatiel artistice. de asemenea, nii poato fl d"e! i'i!a ca'ฃ'~citatoa i' a mernora cract şi a reproduct fld'jl. ea'o În lo 'c ?menu:o focândil şi d-'.~&biz&'oare d" druniur! p:'ntni ere*4ie combina:qrjcij, lma~~"inativi de rr~.ra cinvergura. dir cot mu impcrtnnt21 91 tut:r ~ generali aptitudino este inteilsenta, la c'aro no "cm refnrl ceva m:.4 4059 ~ despro care putom spune ci adaugi liii spor de t'ficion;5, absolails
6

utaror activititilor - de la fotbal ~ pini ir' c0nii)o?ttic'1 simforici. este adovirat ci aptitudinilo genorale nu pot iniocul aptitudinilo

8po-dale, ci dow le pot compensa intr-o aniurilta musuri. acoasta mai ales în domeniul sportiv, artlatic 91 telinic. !n cercetarr'a ~tlifl$1flcfl, inteltgenta este indisponsablii. once activitate profcs:onrla sau sodali noceslut o imbinare da aptitudini genorale şi spoctale, care sirt ireductilalo una în alta, În ฃcnqtil ci nu se pot miocul ufl.t cu aita. totuqi, ox'ฃti inliltiplo acttvlti$i În care primeazi aptitudini!o speelale, celo generฃe teflind obligatorli ir' coto foarto inalte.

167 4. în~teligeฃ~la ca aptitudine gfct~erala

l~n

inceputul

s~co1ului

noatru,

psihologul un

englez în f-actor

c. g.

spearman -aptitudinilor

distinnea, umane,

sen-a

(general), tuturoc numeroai

ce

participa'-;a de s.

efectuaca şi care

formelor factori

-activitate, (spec3cişi),

corespund, operay ori-al, num-ai conditulor concrete -ate -activistuntifice tj't~~ respective (-artistice, sportive, etc.). asupra factorulni ~~nner-ai s--a cazut de -acord ca- acesta este de ordin intelectual, intrucit ~nt,e1e~erea şi rezolvarea problemelor este necesara- în absolut once activc t~te. dc -aceca, frictorul g. a fost confundat cu inteligenta. termenul de inteligenta- are insa- o dubla- -acceptiune: pe de o parte de uroces de asimil-are şi prelucrare a inform-atulor varlabile, în scopul flliov ad-apta-ri optinie, pe de alta, de -aptitudine rezidind în structuri operaţionale dot-ate cu -anumite c-aht~ti (complexit-ate, flexibilit-ate, fluidit-ate, productivitate), prin c-are se asigura- eficienta conduitei. aceste calita-ti sânt caracteristice subiectului, reprezintainvari-anti ce pot fi evaluati statistic şi sânt situati 1-a un -anumit nivel s-au rang de valoare functien-a}a-. astfel, inteligenta apare ca sistem de însu5.iri stabile proprii snt)iectului individual şi c-are la om se manifesta- în calitatea activita-tii electuale centrata- pe gândire. procesul central al gindini este strins ~('-4a~, chiar imbinat organic cu to-ate celelalte. În aceasta- perspectiva-, psihologul american thurstone, operind pe baza- de cerceta-ri stabileste rnai multi factori -ai inteligentei, şi anume: de raţion-ament (deductiv şi i~~ductiv), de memorie, de capacitate de calcul, de rapiditate perceptuala-, de oper-are spatlala-, de intele ?rea cuvintelor 5i de fluent-a verb-ala-. sânt, dcci, mai multi factori (7 s-a 8) ai

inteligentei, drir intrucit -aces ti-a se impletesc, chiar se întrepa-truad, în -actul inteligent, evaluat după- efec~le sale finale, prezenta unui factor global c nu este infirmata. se pune m i degraba- problem-a structuni intelinentei san dupăformula-ri mai noi, pro~ iem-a stilulni cognitiv. dc -aitfel, în psibologla gindifli s-au op er-at divers~ diferentieri între -analitic şi sintetic, pragmatic şi teoretic, reproductiv şi productiv, cristalizat 5i fluent, convergent sj divergent etc. În lena-tura- cu later-aliz-area cerebrala-, considerindu-se ca- emisfera stingaeste specializnca- în ordinea verb-ala- sl sem-antica-, i-ar emisfera dre-aptadetine furic4, şile de manipulare a relaţiilor spatlale şi de configur-are ~'c irnaginilor, se vor contura probabil, prin cerceta-ri, van-ante de în~gent,acu domi~-anta- logico-sem-antica- s-au spayc-imagistica-. În f-apt şi testele de inteligentasânt verb-ale şi nonverbale (figuraţive), precum sânt şi baterli de teste ce uze-aza- de -ambele tipuri de probe (wech~ler). prin cer&'cta-rilc sale, psihologul roma-n andrei coamovici -a identificat factor'~~t c c-a fiind comun pentrn diverse capacita-ti. psihologla genetica-, promovata- de j. plaget, confirma- punctc'l de vedece -al inteligen~ei c-a -aptitudine generală- cu o -anume bazanativa-.

168

i-b db rezolva? s' erucrjii l când anume realizarea unei activiti$îl evidenuazi premtfl . deel. echili-brarea pe care plaget o identifici cu inteilgenta se produce precum pa nitor În baza acomodirilo. 1w acomodwea (prin prelucrarea informa~flor) nu se produce decât anevojoa 91 însulident. empiric. dupi u.adaptarea consta dirt echilibrarea dintre asimnarea irlformat[onal& la ichemele preexistente qi acomodarea sau restrueturarea irripusi de noile anforma~ ce nu se potrivese perfect cu vechile scheme.urin~ 91 profunzimea fritelegerli 91 dupi dilicultatea 91 noutatea problemelor pe care subiectul este În stare şi ic resolve. proprie personaiiti~ individuale. eel ce s-au ocupat de debifitatea mentald acuzind fenomene dz .. misura inteligentel este echivalenti a' rata acomodirilor ce permit o buni În$egere '1 rezolvare de problemee daci asimilarea este superfidaid. a restructuririlor sau reorgani~or mentale. atunel 91 echilibrarea inteligenti este insilfidenti. considerind faptul inteligentel ca o structuri instrumentali. trebuie şi aritam ca În-i experienţa de vlav~ 91 cu deoaebire experienţa qeolari 91 profesionali o pune În evidenta' şi permite evaluarea el. inteligenta se poate evalua dupi randamentul invitiril.nscozitate45 mintala sau fjxitate functionali opusi flexibiflti%îl.

o -ori-e 1-fluzla prim cue~ sublectol se prezfflti ca individuanrate irepetainla 91 prin care se lob r . caracterul 1. peritni în ce domenil? confruntati-vi pirerea personali cu en a parinşi1or. pecete. spintuale.' profeslonala t ce ajrt[tudinl cred~ ci avşi?. profesorlior pri"lit. deci. colegilor. aptitadinilor care vi caracterizeazi şi a nivelulni lor de dervoitare. iw ca apncare la om semnifici fizionomla (1nfflt4area) individulul luat nu atlt sub rapoftul chipulul sin fizic. este.unor apt!tudini? t dat[ exeinpie de aptitudini necesare puitni r-la în anumite activita. cit sub cel ai structurilor sale psildee. pe care le deducem din modeltal siu proprlu de a se comporta în actlvitate 91 rela$îi sodale. latura relaŢional-valoricĂ a personalitĂŢi În vechea greaci cuvintul caracter inseamni tipar. xxi.

t:• ~4*re rjhi?etie' cit etinwa $ "a ~'rฃ fig dn$ care else c'ntdi'ce..ca fr iqa. !fl r"? 'ฃ~~t~'. l"~ste un flii!~ .4.i ~ttt fezolvai' ~~ '~'~ În ~s. e% a."t du celelalta co'::~nente ale personali'5.owe. presupun o anurnlti co zsttnfd sate s. erracteriri r~~n"e~t. tennenul de crrăt"~ n~ rpare q sinrinim cu eel d" j ~:rs?%31: u c..~crrttifl prtrt"d ':'la$i'e ::c cart le ir..la rn re~• aflonil-va1ori" cj ~ itoreglaj. aqa ct4:1 te dt'06oacฃ1te pnn infa$iqarea sa flzi1'a.ฃi'rlrfi'i an panec'. a q~ rr{~"'s o:ti% la o delirr.--~ jiviro ~~rผ.~şi. sr ifl$o1q• ci partienlaritarde de caracter.abflitate. În sons l~rr. asemen~ color ilsioncritice îi mat nult decât cla. un ansamtlu ca n"41-cularititi psfl~cirişidi:n e ce ep".c 3ct~ it nฝ jon??? olsen- c s ฃ3 ~g 1 -~ ---.trฝ ~ ce? -~ -)c~ it sum s mă soara originalitatea? d~+ cycmşi? de vectori şi atiii~n.' a ~rr?tenlluig ee erie diferent. . crrc~"'c rite ette iln 'nod da a ft.."~t' "itnic global. leoaebeste de &i@.' qi specific.ls'nr.:'$. elir9. ku se schimbi. nu skit vari~bi'e pontru ci attnci i-t~'i consirşi~ cwact~ru1~îl ar ft contrazisi.1l . cr?$t is ce coflsufl ~ crea.tomperarnonte 9' aptitudinl În sens roatrt:i. În aceasti viziuna cuprinr~l. sir' ale t'r:11 .

~ acฃ'r1 d:n perticulari~t.. ft: id7ar-a.rport.se:o~ mni lime lo"tj.i~ eşi tot ..~r~' '.'al se calauzes~te. • r"ir.)i cit pr"?.rฃe ถ1 culuvil colectiv.r2. .t.r.~~u rcfl%~tiorte. vom .niu!c'8~ pcnc 1ziit• 'tc d~ct-l vein 'onr"~ a c'i ce:eln:to corn~ : e:ite ale acesteib.'1 .i.i t e!c:.fld4 axcitabil.'i'~nilฃ ~'.~mui de persofl~~jit2t~~.1'j de ~t:$:~:i:.ipal.r ".t'?fii".s: de c~o.1!*n pip ninane.'.~ ฃ'ui~k'bil pcnrt~ o aniune r spo"".prra'nc. f. rw'ot!t'-'1e5 tenflr. rrtincbc~ etc."~..~r (cinslit sat' n:o.littte rroraiit fi:nd ei ennrlat corc".n temperl'nentt'l l~11.'r ~. tcrr. p ap"edat d' pa "nodul cum se ori'ente:'r~ . în "'nn ce la forr'i'. prin nport '-?o pe care le intr&• ine c'i i'r'jt"1 .e • o:în' itt ~ ir "':~'4:'nr1:o1~nie 91 nu eถte c. .).z contribtฃ'e tre.1'.t cj't~cl~fl4 este o i tie cotatrol ft va'~-9frฃcar• ". e"racteru: rep? ':inta !att5ra relaicnalfl ralcrlc'i. at ptr:o'.: rcv~n: mcj '1~"' . :~ urtitan .r~ rsişie 31 -j'a!a.3 con'r' :'~~ ~n for:. În la• .'r#fl~ 3!-.t 'lz.iji i'm':nist• ~. este În principal ţin ~ns~m1 ..' deoaebit de import~.. 'chars'] nn 33 poate justifica moraiiceqte pr.În '~1~~t• . "d:'1~onat de cor.n-r'~ stnwttlr~:rca cin'*.'.! d. 5'. c:'. pd': valorile dt'a cane n:biocฃ.i" t.ul este nşi~r1~j.u' .it p:' c~re-l douno car::ct~ :-' . conฃ :n?cfl~1e rnertdc . '% r"'. pa c. .rei 91 ~ caracteniltil pa?~ch. dopr~ndcri se "ot'. În acc3tc ce' :&'i.1 :. ca-actenil se def3rฃ~+e.tatea.r de v~ofl pe' "we !c imp'.it'dacatfl3 de valoaro (ce a bun ~ ce e nu)9 iar pontru felul cum se compor~. car." • '~' .~~. . temperamanlul . c"nccrt1a dc. hi tlmp ce temperamrn.*nti.valod..3: !ularm'c. pentru cit itti 1 se cere şi se st4nฃi:~e"&' a! ~n.da'. acestea 'în rol hr~sor.tllnti 9' d-.~ • ~.i".an~c'.~pln'.'nstit.s...tor.re po. din punctul de vedcr~ a t~şi ?fltitlijlll' 3ori?'nor~'i.'c'cr"? cite o :'onnatei'ne at'?"'r. • ~.

re '~--'~existcwi:1.': ob:ect san rrocฃs teşinoioa~q: 5) cread• a.c'c".r3)91 cre?.s'ci c' c.t ct-'. . mit sau rap:d. în fekil cum rr&ceฃ'. În modul siu de gândireqi simlire % pri2~ raro se caractarizeazis' o psrsi~~q8lilate ca nind mai m~t ~ mai puţin afstinctt: 3' c-'ca:vuatcc &pmd:~.ei a it. ci'ie".lr-o :ecov".i~"l'irea ~rtjlcr între '-'a. -a ceoaebi '.~ .tk. slncarita'. în dervoltarea proceselor psihice.--r'i~.c~ne:r~rca sa-i 'ar erer. '2ar acl-~s1~.n zti 'i?bi~'fie a until nou principiu care. jaati&fla.tฃa etc. teorillo rczonan. în terminoto~4a ciniod dcscni?atall de carurnuri fiind califica~ ca genii.'-. . tar acestea nu ฃ70 ori stn. d. nun slwb: omenla.e sitbiec ul i' ~ea. care c&nsti în dai. 4)citat:t-ita~'ca inovatird.eltvitawc..c• .t pa' 'e • t r"'c'c~îl sau in2rt105. nu exclude.flce?lir~rea air iriclala a unor ncl knejiti: i (în lri. u.. atil elus'e.q"'loflt.~şi'-ae reflr. ci prcsupuno activi~tt i:'de':arir.. ~ i aฃ. :c~~şi:a. care este obiectiviqa dilnule.".'a.:a.ato ci e::r:.tiv~ti~îl. llarnic!.ir.c ~ue a. r.ig~:~--. duce la revolutionarea until întreg dameniu 6' culaoa~tt:i.'ฃ :'• .. '.ein.x c3 b5~2 .. astfel jncs. ce "3fls111 cax.'c-zr. cr~advitatea emeirgentd.i. k~. depiqind existnita sul':eettilui. :: ~• tj carecterlale.' 3:.ic'tii~ a 'r~. crer' iv. t~ttra ir~~enio'sa& de a (ถrno:cu'.~ ire o fl :4 gt . prin s:ne ir~. ~ erarc --.e ~' lelna!! dr.ori.'c:at cli ti'.vrs' ~ฃ 13 '1~..'cinşie se ant. tompn'.t p~ corafl. btinita.:ijve care slat noi în raport cii nis'. ~: rc 'r:u ar an. ei~a ijivulid suj.~stea . ataa poete fi socotiti ci ~ a . dri ~ 031ฃ existen~ei mocla:a (:ฃ+'~c~ a fost prirtdpi'jl tnroit'tioiflt: a' 1'şi l'.

'-afloctlonezq matorlale. din r."-.'t$ ~'.. t-"'-'a.i inte~'~1e de timp. nwm:ฃn'ul~ unat. .~. e-rper:monto mintalo. schiwi de planuri. retiflute. flli se t:ac~' at 182 ~e[:nj d~ ternpcr~metit t j 'îl c ifl{oto:di t : c-ฃ m iltul flu9i . cii re'wit 14t al i'~ara%1e!.ci aces~ui comp:rt~rnent a! s. "tan's (1n1. f.potoze etc. te i. preg&t~r~u irn~~:ฃ-'.r re-i ininto.ina s' lii ~ incon--tio"t. pentru a nu dispar-za În ฃioaptea ul'$i~~.p.p.~tr:a..psilioio~ui enalor c. ejal\ rl\ a oierflv.'1dt elabc'rrrc. totnc%l. proc~"p et de r'2spectiydo p~-~biomc s.) . cata bine ca cele ce no ap:.tt. r stk'i lnc:t ..'rtru toฃn~ rcspc'ctk& prin rovanin' coit~tionte. coc4ti--flt sau inconqtiect. aitfel. wauas st1bi19~te ~~-'+ril +adi' a~' ~'-"tsi"" crcar~tt: 1) stad:tti ~ În care ?'j iegit:ir'1 c" 1. ถreblfle.r'-~---.t1. ~" '~% a~ saw? ~ ~ materi tie.d'e de intuije.f--1 src?ebat!e:.:.aaiu: vcrtjzc rid ~-~:'ฃ e!ubordri' finare. mu-tuşi.. p' 1' cin tra -' o s--"r~o de inva~tarrlan'to.a.~ orcoc: iprarilor sale va gortฃ.uoi). uent arupra i'iccti'ru1'şi rau dar la nivti .it... În m'cr-'ฃcn1. sri zj obicotivale. fiind tratata mix-a rut-tm"--ra specir.tiva3k putcnflr'fl • i onaut-are consecventii ca ฃ~re scop. în care tublectul nu mai este fixat con'. dar ฃg ฃe . în s-lfr~lt. r& s -ruฃc'rve lilt timp pentru 1ncubaşi%-'. p'to:ecttil c--' ativ punind'a~ la parnc-~.art . când pare .: mtorv~'--. 4) r-.':~oi-4tient. 50 prduce o mobifirar:: a sutlocuilt':.c'~asl4 onumeraro de staclil care.ldcea 'criciti". ci flact'şi~d' (lcattid '~s4i' -aaฃe j.t itu st mai produce ca de lii sine.4.%'j1 ~ ~ aţi rio :~ a'fltafloflt. notate.i i?:eflvi.c:.fll1 ioter'~'ui -'-. sa tinndreased ."r~t'-a ". dcci.'e rn:. procesul continuc 54r ~ de?ฃ5re~e: 3) s ---diul srn mid btno za-.

tci~~ce.~(1r~j(1j dcmivc~('ri ~? disnor~(1mt2 sam o dc~l~o~t(1r2 5i4'.i dcc~ '4 -~'~b~ce '~j ~ per~pcc -şiv? nptitujin~1~ 4şi c i"~şi~ c l : 'În d?~~r r-nc'?-: i-'~ y:lc'd 'ciferit: în' Îi~cnt dar aro~-' b r-4~~' cio~ ]e~e~.~( ( actn' clcci o ~~งc0~~o (4 '~~?&) 4 .'îi. lactu~eazd condu+~ f~& ca la ฃiecare ~' cฃigf b.'~!r:1c (ce?'-c)ct~-:iic) şi ctit?~dz. d~în~ mcdผ' ~ 4) fl'ผ '~:' i-c'' ciczi~a~'~ sฝu r 4n~ ''-na ~ฃau ~ '' '. n ~ . sir~uidccs id'ce.7 .~:~nd:. t?~sd~zl7~~c ! ra-~ ~ i(1 divcrsele laturi ~e rcc~1'tc'~. tce. d t'ec~nin~4rn itt1('ip. ithc~j'~s~v act' tatca [~ropr~3.pa~~ 52 ce' a~. ~ ฝ' c?-. sc ~ ~c cşi~c~cp cow~+(~ ~ ~-: ~ s~ ~9recicz& ciz!pa r&-~u t~t2~e cbşi~zite. duaa calitat-ca executa ni unei activi't4t. ca sistc7fl o1~2ta~zoua~ eficierzt.'~ n'4atc 5(1 st~'ie ~.e a.)crioard şi c0. placşic~) a['i~c~~rn t~e subject ca hind >~au na cap' :cii. i?~ t~wr~ 1~ acciea~ฃ aţi~uciini (ci pilda de exi~en a lata de oameni) id c ip apt u'iifli distinctla este şi iฃlal i ?'~ c~ ap~~tuciinea.((11c. jatre caractcr şi t4rr~şiฃa:~ a.j~g~ s~1e.c'l5i'~lc s~ fll~' . a&n. co't's~ฝ ~~j"s de caract i ~c~' c îi ')')4 fl rg t~tcn~ i aprc-i~l ~ or c 1~( ~'4 ive~~ n j~w(~x' c~şi'' l~t ac-ci?~~ în rt c ' ~c1i a pcrscv~r~n~n. q1-4.~ (3ผtcl c~'ผ ~c.

i'~un sat (a. ~~spru. lert' ~r.-rcit.ie.พ'~'ri~ În acc~t ultim cnz dac4~ e sli ne refer în nctivitaşi profeconale personalitaton tinarul ':1 -:~~d~~te c) vc?~t. co~ponenr1llzi ~ ~ all~ c. dฃfl'~j i~ carta ret.şi . zg.' cte. $~ j4 'searn~-~fi'~care din ac-esti .trds&turci~ sc'mnilşica o cowผc)i4entl'-' 2 'l ~' 'a det~~2'u a~ pertre~uiu snla f~zionomiei.. ~ tudişiie n~ur~ caraeterinlr-.el'ii4tcr di~~arj. În r-un . aenstea considerate doar prill annioşie.'1 p'~1tem insa sa ne ~hidarn d'~pa detaiji spati~ inuratlve. -'ofc'şiena~e ~nt d-~~ecinte.c0rn7~v(la a (1~ฝc~qr for~-. ndn~'tn"e.~.. lacom. la trasliturile sufletesti ccc)c~uitc' 5~ r~nnrt~-'azşi ~ i~'n'.~o.iquuui~: atitudji~ la ~t~-2'ba şi ib~asatup~:~ a.~îl-'0npr.oljtjva cuvint~ . ce ar-a mi ales preoei!1pan morale.g a .~t~acri~l.'it~d2ni1o ' cea'~'nzฝtc re~şine şi de-valorizeaza.c'2'zj. 5~rg4jfl~ unci~? ~e 2.-a earacterlai~: tannee şi de incus~"l ~-a'ndater.1) -c?u snişitu'. pea'3evernnt. ~: i atunci id psihn~o~la i~o~.'~!~r(i.l4c)r)y.. dari'-i&. sevc'~~ ctiiพ/ui~.portret~a ~.np'titudผ~nie iit~pjicatc În a'te1~ ci c)~eฝtuim)~ผ ~ earn al' o'ifli~? fie propu~seaz' i ~.

'în.~ -5) în c ar put~-a' 54-s "ic) ผ'. -~ ~~4i'4~ jj\j~1li~~ ~ c ~ air ~ ~ patin în ce coat~-j.t. a.' '-a' .) :-{~r ob~'c Ă'..~n". vor se fic ~tutndini. s-c dovcdit c~ numa eptituşinijc un sânt suficiente. fancara din .' de afe'~~tivitn'o ~"'i '-~ ~)~' ~::. dcci sc dis~şi 5o o~ti't~d~'ni d&~ca ocesloc nu sânt rie~tctc.a. 'u c-ti't mai n~~~1i rt~rra'nn' na i 5l'y&":i ul.terilieni 5: (. intrucit nu sânt incitete ade intcre~c de cunooa tore. precum şi a performantolor creative în genere.şic. prifi tes tarec ifitclla~cfl toi gonercie şi o ajtor ~ şi testerce je ecclasi sui)iccti o motlvetor şi etitudinilor creative.'. -a. st?) raport psiholo. pz'în şi desconerire c gone mot~vct~o şi rarca noulni cu veloere de origi~~cşitefo 3aptu~ ecoata a fost constetet.' c)& •'.~ "r a~ e îi r nu este suficion~. ~xpcnmentaj.4 c'.4~ foarte bine.rasa~ri -%~)ผ~~( c'&ractcrin:~-' şi'ผt i-c)c:'arฝ'ผ~~. ce tre . strcte.". exista peisoone foarte inteilgonte der proc puţin rective.

ci şi se deschidc colce unor noi experimontori. constind din simtomintul nouiui. ori deoaebire a coelcie ce se corelcezo ori o veloere sociolo şi umanisto superiocra.'i permanente ini optimizere.i i.nelitote. 3) atitudimea a71tirutimicrd merite sc incite ic enclize critice a expcricnt.u~ proicotulni valorif şi urzit. prîntre otitudinile creotive importanto. &) perseverenta i7? edutarea de solut'.~rt. în schi~~ prezenta vectorilor orectivi este de notura 50 produco efecte crontive romarcabile şi 'ic persoene core nu dis~ufi de o~t~tudifi~ extrcord~"~crc. cultivarca conscovento o originehtot.e le proprii şi inclinotie puternico ce tre roalizerce cic sine. 4) cutezante în edopterce de noi scopuri neobisnuite şi iiidepertcte şi asumarea riscurilor legate de indeplinirce acolor proicote dificile şi curejoese. corclctiv ori dispozitla care cotre jo revizuiree continno e proicotnlni ง. der nu sânt inoitete spre eventurile i~ontczici şi sânt în genere. 4. 7) grupul atitudimi~or direct croctive. mention urn: 1) i~crcdcrca în . conformiste şi oonscrvctocrc. dregoatoc şi receptivitetee pentru tot ce este non şi roapootul fato de orig. niveluişi şi stadji ale creativitatii . 6) atit'~ldimca va~orizatoare. duo reounoe~terce desohiso a vejoni ajtora şi le efirmorec onesto şi demno a veloni proprii.i şi în redizorce simt.foarte exeote. 2) imvcre5c7e cognitive şi dcvotement':îl f4e de profesinnec ciecsฝ~~ core sc include esenţiel în 5cfl~ui şi soopui' viotil.

în tb~t) ce alte trasaturi au o dorninanta voluntara şi chiar se exprirna în ermeni de însu~în ale voinţei.tiint&"' '~nlarn ste. la toleranta ctc. nv.~urna~(~ crc'aşivitatea sc prcşinta în diverso formic şi sc sitideaza ja diverso mivc1~a'r~ icrarhice. la abuz. după oum oroto al. dcci.). trebuic focuto o distinct~c intro crectivitctca gcnore1(~. ro~ ca. se disting. modau'tat. În s.~ei sale în lit~me. niveluri ale creetivitotii. ฃ'n ambele situatii ceea ce se impune atenţici este faptul ca ins'~lsire~ call'~acterlala reprezinta o pozitie a subiectulni fat a de ce~e dim j ~ um ~~~'od de a se raporta la eveşinlente1le existen. 5tiint.o. îi ~pnma pe el şi se tradue prin comportarnente. sânt. . În primul rind. dupo seventul american c. tchnico. 2) croativitatea proces~a~a.fiind o proprietate gcnera'.i de autorcglaj caraeteristice pentru persoana respectiva. taylor.inind de notelo juoj ~~ntirnente generale (predispus la iertarc. ce 5i în cezul eptitudinilor. ~nai ales ~în erte teetralo 5i orato ne. aceste modalitaşi de raportare care pornese de la subject. sport etc. t. de lerga aplicabilitate. i orgenizare. erto. În al doilee rind.t. 5i modalitotile 5~colfloc de croctivitate din practic~~. dupo cum urmeazo: 1) creativitate de e:c'~resie •~nind de mimico-gesticuictic şi vorbire şi care este volorizato.

este necesar sa sc urmareasca rnai rnulte şi~latii din viaţa acelui tinar. printr-o poatura. definim atitudimea ca o modalitate de raportare la o c1~asă gemera1~ de obiecte sau femomene şi prim care subiectul se orienteaza selectiv şi se autoreglează preferentlal. în primul r~nd.ot sa se schimbe. imte~cimduse pe comvi~geri puternice de o pcrsoanşi singulara. fllud proprii subiectulzli im cai~z(i. ca trasatura d~ earacter. dar. după curn se stic op~niile . bata' us. ca reacţie la un eveniment. sc sp':~ne despre cineva ca a lua atitudine fatil de. impunerea imperaţiva a atitudinji dincuntr~ inafară o defineste pe aceasta ca un vector major propriu personalitatil atitudinea este. uneori. atitudinile pot fi insa şi varlabile. jar nu sentimentul jubini fata . o atitudine sc traduce . la mivelul caracterulşi me imter2seaza mu atitudimile c~rcumstamt'lale şi varlabile... selective în perceperea şi evaluarea evenimentelor. atitudinea. insasi manifestarea ~ฃei aşinii este o atitudine ce se exprirnc~ verbal. nu poţi spune de spre un t~n~r ca e mincinoa.. un nc"rcv de care cu greu se poate dezbcra. de asemenea nu poate fi determinata doar după o manifcstar~ singulara.poar~(~ r)urnele de ctiti~~şimi (vezi fig.:'rîntr-un gest. 30). este trasatura de caracter dispozitla de a iubi oamenii. doe r pentru ca în viaţa lui a mintlt dc citeva ori şi a participat în anume irapre~urari la o incaicrare. sc sc vad(~ dccc" minciuna şi agresivitatea s~nt o reguic pentru el... ci acelea care sânt stabile şi gemeralizate.

inclinetijic. ฃetc de espiretule de ni ~ zut.~ere feciliteeza drumul spre performento.ionere şi de performente.:i~1e s~~. în opozitie cu motiveţie cxtrinscc~ l~dil'oc~c. incitetie sau de respina crc ~ ~rincrc. cere nu permit o velorificore optima a proprulor poaibili şivelu1 pcrsonelitct.4iผhcafla-a'~alac a " t72 disnoz~şivc1c energetice ce incite la ectiune ฝşi repor~~rc preferentiela. scopurile.44\\ l(~l'mar1i u'~c la' t'~d'n"4 fig. în mod esemanctor. observem ce vectoni. în opozitic cu trebuinţele homeoatez~ce. de pei~cct. pcntru plc cerca eotiunii. motivele. c o c '. ori influentele ci constructive งi presenţe. espiretilic. aspirat. ce energizori cu un . etitudinile cerecteriele.ic seu interes cognitiv. inotivatla intrinseca de implicere în ectiune. de etrectie. convingerile şi. 4'~t) -. operaţiuc se import în cetegoni de oncrotli . sintetic.enumit sens ese cum se divid în pozitivi şi negetivi. şi trebuinţeic. tot ese se divid în creetivi şi noncreetivi (seu pree ~ut~c croctivi~.îi. strict utilitere. din 1nd~net. b) operatule şi sistemele operatoni de once fel. f~evorebl1e creetivitetli sânt trebuinţele de crestere. se dovedeso a fi creetive atitşidimi~e nomconfo~ f~ e 'e{)istemic sj pregmetic) fete de etitudinile confermiste şi ~ z~ei jos vom de şi cite cxcmnio.

precurn şi sisteme operatoni desohise dc tip curistic. cuprinse în proc' rome elgoritmice 5i core nu sânt . în cs~n~(7.r~cncretoerc dc noi icici. selectiv. mel muit sen mci putiu oreetiv. croativitatea mu este a~tceva docit i7~tcrac-optima între vectoni creativ~ şi opcrat.îi~e generaţive.rutiniere.e generale şi spccla~c de . se constituic blocuri intro vectorli etitudinoli şi eceic sisteme de operetii pe core jo-em numit eptitudini. creativitatea este. ejungind se formuleze ฃ?' enumite probleme în jegotura ori textul rcspcctiv. la nivelul personelitetii. sânt organizeri seu struoturi care en sen nu efecte creative. care poote fi. ce sc nu mci vorbim de 'ormuicle logice noi şi de repertoriuc nclimltetc ale procedeelor imeginetici. eutometizete. ci nu obtine ciccit un efect de gândire reproductive. aceste struoturi fec porte dîntr-un stil de octiune. intcract. cunoestere şi realizere ci subicctului.i?lnca optima dintre atitudini~e predominant croative şi aptit?~diflii. cic1uri~e overatoni şi ~e pi~oteaza într-un anumit sens. vectoni sânt cei care declanseaza. în proportii veriebile şi dupe scotoere specializete. după e reourge jo mei multe verlante interpretative. dec~ un dcv doreste door sa intelcege bine jectla şi se o poato spune. deco un alt dcv este incitet de curiozitete stuntifice şi doreste se gescasoc raspunsuri jo uncle intrcb~ri. dcci nu educ contributii creative notebile. care sânt direct orientete spre dcs~opcrire şi inventie 5i de ic crc se a~tcapte efecte creative mejore. ~ reolizeze uncle performonte de gândire productiv~~ scu crootoore. comsiderat(i ca o str?tot2lr('. de porronaşitate. În ordince odor ore tote. ci poeto.

180 prima ccmponer'~j a atitud~nii inc~'adc m.. klages. dispus sa acorde ajutor altora. orientindu-ne după" domeniul în care etc sc manifcst~~. constant.nive~ s?iprafllcdi1~ şi superior. in(1iferent de oriemtari1e sale atitudinale. este poaibil ca aceas ~ a doila ccmc)c)nonc2. cea de-a douc este cxc'c~t iv~ şi proau?alne uri mod de autorcglarc al sub~cctului~ deseori fiind ncccsarc cfart' ri voluntare important-c. sc vorbeşte de un c(1!~l~ctct uc)n1in~~t dc voinţ. s&şi spri'me. de altfol.. miloa.. cii".tc orjnnizut&.i~ şi. trebuje considereta categorla atituai~şi7or fa. ~c ramina în urm(~ ce intcnsitate şi eficicnt. În acest caz. tematica .sa' d~ oameni. s~ nu fie în acceasi rnasur(~ dczv~~~15 ca şi prima. lst~ tatusi nurnai o perspective asupra caracterului omcnesc. În acest caz. caracterul este cons~dcrat a fi dorninat rnai înalt d~ ~şiectivjtate şi onen'(iri intelectuale şi relativ doflcitar sub raportul excenşiv-voluntar.2c) s~~p~~ri şi preocti-ri cognitive corespunzetocre. dar nu arc şi capacitatea voluntara sc duca la bun silrsit c~c intcnf~onate. obscrvฝrn insa ce însusir'~a voluntare pot s(~ dopascasci atitudinile de o cateb~oric sau cite şi sc sc manifesto i'~ once situatie. p.t~ฝ". În continuare fic intereseaza sa clasificam at~tudiniic.cvc esta bun. accasta intrucit întotdcauna atitudinile slnt fate de. dcci. definca caracterul ce voimtaa fl.' este de ordin vo~untar.~oraliccฃ. intrucit omul n'~ c-şista decât între carneni. În primul rind.&. pe catc~orşi. un vochi psiholea ~cr~an. sja nu sc ~>octa tinaliza.

principala este aceca a umanismului.îi o5şi1c omului.tcrii valoni altora şi a libcrtct. fromm a erect un întreg sistom de ~gândire în jurul dragoatei fate de om. invidie şi intobranta tracicaza catitudini ce trebuic sa fic combatute.îi de opinie a tuturor. m.~ ~de sine. romamilor le sânt în mare masura straine xemofo"bla ~ sovimismul. comditii~e res p. intelegere şi asjstcnt. luat asa cum este el. colaborani şi a concilieni.gi acordata flintel ~umane. asistenta ecordată altora este şi de ordin cducativ. eultivarea prc)~')rici individuelitati nu trebuic sc ajunge la narcisism demmitatea inseamma> 5 i 5l~ dcp(i~case~ cadrele ~ationcle. cornparindu-ne. se pun uncle probleme legate de imbinarca dragoatci cu oxigenta fat~~ de cci ce ne sânt aproplati. În al doilea rind. sânt inacceptabile atil . indeparterca scu chier con~rcziccrca prlclpiuถ1ui dcsnr~ om ca valoare suprema este o retragere p pozit.a de alt. tunta pro prici vajori în cons. ralca vorbec dcspre intc'c~crca ditula. în primul rind. t ocmai de accea. poncrul ~romen sc distinge printr-o traditionala omenic. sc prcsupune ce omul este în primul rind scop şi apoi mijloc în vocicrea realizen scopului. În acelasi timp.ectu~ui fit. În conditijlc rcspcctului fata dc individualitatea singularc a 'fiecaruja.îi şi a~e meaccepteni injoaini. 5g~ no cunoastem. ce presupuno roapoctul şi grije fate de vieta omeneasca. intervine totuşi necesitatea cooperani. este o directie opusa tondintolor mizantrope. accaste obligatie nu poate fi dcta~ata de altruism. se puno problema rccunoas. este necesar. ku putem desparti insa atitudinea fate de ocmicn7' de atitudinco fat. cu altii. pe cit poaibil obicctiv. e.

mc imcortcn~c şi ro1e. j.li~or ~rin adcc)tarca unor cite scheme operet.173 prl~ucrc~ce intoi'mă. noceslietea ฝindirii diveiฝonte.l~. ~flă?zo în urzirca odor mci ecca~~ treovie sa se a ~yflc"~ mcrcu p01 şi~trcberi şi pro~~~omo..îi~ lavori'zฝazg~ producerec unor noi cunoştinţe ce nu exis' c~ i1a p ~nc i~l d~ nornire o a? '~ n s ce)5พ~1dera ce p01 fi dczvoltctc niteloaurl s~u în ucrnra?~'~ crcaşi~'e. o'?? c0sc)d~ un ~reca mă rnc'~o de libertate.inat. (~uiii'o2d relcv&3. În ordin'~n eativltc'~~'i.ata de rc~~l şi porn?e fiฝe şi p şie ~c cutezatoare proiect~. thor d~fitฃ~u . ca suhiectul cr0sc-şi sc b!c~şictir'erc fi cimpu ??tivl'c\îi solo' pe care esto inclinat se o perfcc~o ?i-o cmc]ic)~c)z2 sc d?'vcdc~ c a. p. lifi ~ gc~~us.la.~&nte decât rezolverile de probime clate sânt punorile d? flol ~czc la euristica. impruinuturlla din socto re ~ ~r inn arta+o o o~esiuna sii~t facuncic li scn?u1' c(~ ol'crc mcd o mc' ~ ~~1a ~ anumita conriişi. ponirn aindiroc ie~'erela'. ผฃndi•roa 10 ic~ ~~ari cl1rn a fost binstci~~ ~ ce şi mai importan' esto imc7. c~'ro pormite se se rccur~a la ode ~: ฃ~ aio?. icr e1~l autori p' coo. sc pot? c)taun7c ja noi cxpiic~ti icr în ce privc'~~~c problarre acoatea sc silucara la diverse niv~luri de so1ici~arc crectiva.'c peผt2 r ~ planuri~1or de act une..ioncฃ ~ c)cncrcar:~ noi informnt.o 1~ creat.

intlucit lectorli acilvetori.a~nj se i~şidicsc.:l. acc~~ti vectori scu resurse i'~terne. nocesori pontru transiormarile ~~m'iinฝri1c a 1 'şitc cove mci sus. o't st 3. este explicate. în crc~~t ผ tea st~1 ~mc~l~c alcatuina un 'ic: i. dernersurile creative pot îi pontono sau îi lention ate şi voluntara în ambele cezuri. ?~z c'tฝ ct ic croativiloto contribule toete procest a psihice. ci tr&ule s<t he au inut a energetic de trebuinţe şi motive.iฃtlcc ~t.u.. celo mci i.nitivc şi im d. o chele a crc~şivitalil. incepi~d ott s?nzntii.le şi p?rccpşiilc şi incheind cu afectivitetea voicta lsto dcci o pcopriotctc între0o'uiul s1?'~ont psihic uman.ij În psihoiog(ic romeneasca se cuitiv& i71c(1'c1ti~ l'auoct ort(17~ at ci'c'(1tjcl-~ prin care ernergente s.p.ofla de interdisciplmeritete.p.4' ~ din q'q~o &'~? tato. core cotlo ~oza fevorebli scu nelovorabil esupre creetiviteşi.p o o?c?'o. ijunge se elaborezo noi modeic cฝ.ccun~~ i~. cde cicue cate~orii de factori sânt: a) vec~oi'~"~.""ucl. col'i puc'~reetivitctoe În report cu emer~cnta s1s'~omuiul 1~sihlc uman (s. caro prezint~~ ce un laborator co prciucreaz:t datele informeti ofl~şio~ c)stfli În. intereso şi aspiratli. 100 c)~~ผ"ผ. a hoc'. c~. ~errnenl 1' în coro şi t . în fept. s. de incllaefil. nu sânt ci'~a~~ de put i noglij chili şi reprezinta.

~ .:ฃ daunatoare ~ 5j În'." -sitoare.1 la a~kşi timp de progreseie marcate ca rca de-a d'j'. o c a~ei'~orio importanti de atitudinl în plini expans.~z~tcizfr o'-l. per"rn sinitatea tuturor .rebşile dezvolbte În strfnsi legătura clt preocupiri:.a law de sine cate o conditie a nut' oaerfe~'#oairi!.. tehnlca 91 cultura în .t t:.)riv:atte calin~ฃ-iงtrrea qtiin3iflci 91 arta. intlnrcrs.'ca 2.: • :~.~ jail ฃ' c 'usd.ata ~ r~.îi ~ l. dura rn' îl-i ăttri9 ladicşi' -i calori. lati cl' dcrnnitatea.i -'a int~aselor pq~a. tweet sta se erre a ft zort!.verl'şi iucr1. umanismul contemporan cuprinde 9' o s~rie de todini ecologiste ce s.lฃtato:: r..eic ccj ~ :. oarc"..rn' !rl socicta'ca aoa~trr .. 69~ฃ ~ a pe~:~o: . a$rwea ei 91 -rarca until meciiu natural potrivit pantru ฃxisteri~a omulol ca flinti. '~~..~' ~. u :r .jr.::.)r. ~e a3o celul cra clipi de dipi trobule şi trt:::r '.ฃ' r:~c::ฃ'n drmo4ioasa ~1 drepte cu to~ ceilal~ '-1 i 3 'rre ~o c :'.fl~. c1t c~ ur0~'a. atflde • !a a lucru.e~' a ~: a1fa~~ j cr". up an' pie crolarn. for'.:~. ~.tn. all u~'aw flrrr.~t0~3t~'~%jt' c~t.e'iwo.. cit pri~ ~"'jte modestin. exat'erbar~~ .~. ~ 1~-. tot'iฃtzd 91 dupti consisten%t atit:idirilo culti'-a:e legate de tradi~ .c. zn socolul noatrix se p'în cu multi acuitate 91 problarne pri"ir:d atura.: .a revoiu$ie tehrflc~t!!n#f1ci În plifli dat-we. ?lacare treoulo s5 se conco:'treze intr-o ฃ'r. np:ee4. $':: dueu perfact'r~ merz~. lnzrtj2rta justlflcat& În fortele proprli este o aฃ'+~~ p"r'hie a r~ali-zirli da l. tlinถt pro )rio i sa rnr.flao.. lull:! cj..~: ca tee.dcplin:t ~ cto:' 1 . rcjn".iii&r~e an limite normฃje."~~'i:~~ ~ar..'::c?t' t0b'tt?fl.rcşinitc tote starito mvtutn'. 1'. duco la creatfe. ฃt a c.sura p. mflr.ฃ~.

atitudinea. ce . ivi a . 114 exa~sivi.~bi!t ca atitudinea este componenta re:)rezerltl' tira a carฃ.t'. smuanmi caracttrlalk 'tan st. pentru ca existli $ o creativit" a de rivi m~j.'1ot&r2t de dota~a eroditari.ion$ini:t.l'itlrrnpla insfi :11 atltildinile ce sânt lnlotdeatina legate de ţin r.'i şi nurnal 111111 din 11 sin.. toa4a colelalte.erulni în rndsura în care en.omnenilor ce populeazi aceasti plancti..r. nu desparte vorba lie faptil. valoarea dir-tom elto patriotismut.talenta$i. conceptul nou de creativitate admite o ware contributac a lflฃluentelor de mediu şi a educa~oi !n tormatla act. • m'i1 ca ci. s-a aprec!at talentul ca fiind . în varlarita pozi'ivil. 3. za~~'e !~~l de ?j.rtyi)i'\r.1e valorici şi cs-c profand inrfldicinati În fondul sublectulul1 lmpunlndu-se ci: necesitate arilatintri: în dart diq~ttvele voluntare ce iflijiocuc prornovana !n apt a atitudinilor slat relativ gererale pentri' sublectul În cauzi. integrlndu-le p. re]l1~:l to# oamenli sânt În eav2rb' grade c:cati'.iii ถ1 tula ai'j'&'. ultima cacegoric lie atituwn' pit • %1c socictate. we o somniflca. rupunderile ce-~~noqti 91 politice p. ewe fiecare le are ฃa$a de doatinele coiectiviti%1i din care face pane În condi$111e demoeratjei 91 ale depiinei liber~nw În plan social-istoric.

av:te+2 . inclt'e~ s.te. mind de c. creativital ca int~. tolirilci şi sz'icmc ~ znca de la comporlamentul !c1':r.rio~.rฃ :. kid aptitudinfle.~:l4' :. (:?a.iar creaflv.~lt:.'i dcpr:îi'4' ri ca cicro dir.41el se constati demorฃ'~rl şi aspocte creauve. 'i da la procca:i rtindamental al perce. rt.i~:1 -te ca ~ฃ~tp. dcşi dt'c În efecte ~~t:v• 2. în c ฃ2 lntcra~uiฃfie 'ฃ1 con~urdcarea mijlocc~c g~':c::rra tie nci i~ei. p.bdurj:a la r'i ni~~ez fluat de crcativitc. constitulo poten'~aiul stit' ~ or~cs sut'ฃgt dir. d~ s~ructura a ~:ฃonali 52.ji sau stil croc' iv: .scuit'i de h~f"rm~til şi dc' stn:chid opora~onalo. se consiler& ca oricare din c~ct~'nt'.. arlarribiul '~.ane ce lt?& .i". În psiholagleg conceptul d:' croatintate we urmitoarele trel accopti xii: l de compcrtaฃ'nent pa en.gsa' . to'odrt:.trri ni :'a ccrnplere de per~enr?itrtte.plantt t~n siblect.! sc...fieca'nii~.~ate o sorb d~ demaraud şi aspecte crea12vo. sa'lel sânt activitatea exploratorie seloctivit. depar.r. aclvfla7l?'~ฃ criiciwa zn capitolele doapro procoaele psir~ce at' roat relc'.d~nzicr gcnerale 91 specirle r~l ca o 'e-!~tfl ~: a icr.:ฝ~'~.. . pr3aun vom vedea. procedee de 1ucr2 a. b.ntru cit orice subject r onc'2a c cxpr4jfltd pe care o pft~ lucroazi merou şi varlabil.ฃîl.rimc& crc'ativt. talentul a loat c~'~-~cr -" (a o cozve!tn'~' surnrinarar a 1~ .:~ ten. ccmportamontui de cautaro. c-c !.

178 i expdmhid o valoare? au ele o cxisten. sptinea int. a. m. sc ajunge 'a not idet soil pro!ccte prin transformari $ recombindfl de datclor cognttit'e tie car: sill tectul dt:pune.rclat~'. ni- . a roglndiiii prin stabllirea da noi raporturi intro c'mo?.::1ca invatti 5*1 ascultflrn. dacă la baa actolor cre~~tivo de doacoperiro şi inventie se afli r~ tentlalul croativ individual sau de grlap.tlgrle voluntare awcearc ?cr sznt :r. aht:dini:e *1 cdi.. În acest boris.tir'te şi prin roatn'cttirdri de pnsamblud. • :r ~'. În gronoro.1'11a'4.fl ~acj"1'%.ard:nte t.percepere~ preforen$[al& a unor însu~tri r~l conlşirntll intra rain mod:lo ce de'în ralovante 91 reprotontiri no qi ce coile.cizor!~l.'na de alta? evident nu. în joc parrep'ive ca 'y~!p:fficnra ~ n'~+crj~jj~uj ~. fept cถte c5. ~ :ฃฃ.~ spi'no ca aparatele şi masinilo no invati şi a~ondrn şi şi e3~lm calca pentril rezclvarea prcblemalor practice. p-ar putr. h arela. peflaenta $ cidar organizote ฃlafr-nn 814el?& ถrrjfl iitcgnin la d~r"".l rroi. se puno problema utuizildi expenentel În not -.2r5 permit o exproalvitate am-i perceptive. at'mci insoamnil ca toata r~blema consti În activarea şi redizarea sau valorificarea acest'a& poten~al. icr platwa no inva% şi privim. concrot.

l~" &4il ~?. el araţit ~ la fiecaro indirid. altil. În anumite mcmeite. cinen. toate colelalte. a crinoapte p. iar În real. sc şi' '1e~za ~ virful i'ira'ri1dei.~1ufl.onceptnlor e~~!"~ 1~t toţi deli~ "91 în timp ce pir&nlda atitudinilor caracterlale oate tie 13 un s'ibiecr 13 mult dif~rit&.re !)uถh'. marele caracterolog american g. skit torora 41 d: nci~1:rzr'. peatni urtii. ocapa o pozitie dominriti. aliport9 poni~ni de În constataren ca insisi ]imt'a cuprinde ml de termeni ce st:nniflcfl trcr~'iirl c~r3rt~ flab.: corc"~ti de exemplu avaritla. dimpotrivi. arat4 cit to3te aceste trşituri sail atitudini sr lerar'uzeaz7~. eijrlfllaฃ1 la aces6a fflnd dominant spiritul de an~:nt~'ra. de piid&. &'emnliflcariฃ'1e ar putea li preiu"şite indc~n. i'. În acela7i fel În care se prezinti p:rrrnicli ccnceptrr' a. unil re imrtm praflt~-o ~ ircredere În fo4ale propril.~l i::rrpz1~ tori fira limiti. se pot descoperi 1-2 tl~sถturi c!'rdina~e care domini 91 controleazi p. pe dad la ţin alt sublect zglrcenla este pe:':reri~ qj '. fiweamni a-i dete'mina ifllanirne caractenals ctrdinฃe. dominante sânt iri-'r&" a 91 volnti de pt:tere. \" flat c& În p~ramlda co'rtฃr1tişi icrarhla (.2raa ir sine. atte ft lie billaturt sec:tndare $ ~ iondd care sânt siib exprimate 91 pe care Însu91 siib.octul unt~rl 1~ neagfl. far altele subordonale. aqa cum ar&tau 91 mo"ali~ui francezi. modestim 91 genorozitatea. unii spun ca n-au nici o inclina~2 spra gelolta sau invidie. desi chiar şi i~ ei se pot determina. 13 un subiect o wc rtt~. În soflst'i cd.r. urtli dovod"st' neincredere fati de oar'~eni. în: nilnimum de tendin~ de acest fel.n 21e glind dominanze.t 91 . este apo~ un grup de tirtscturl principale (10-15) care pot fi cii jถ%~l~$ reciincsci:te la în-david ca ilindira caracter:stice. pentru (':111. mt?ol.

molitre. atestindu-l pe om ce membru ci societatli. and trisitura cardinali este m'i:c ". teme de rezolvat şi exe~citii .r~'a impt'ratlva 91 le oop'eqe. definşiorie . ce purtator de valori. c. poa~e it cardinnifl 919 ded.. pentrn s flecare din atittidini se afli intr-o leglituri mutuali cu multe altele. mud. 1:1 irnul sau la altul. ce person~ttcte.a~~ฃista În legătu-. avind o semnificct. trdsdnirc. eparo În rrim plan ţin y1roffi ceucterlal al flecirul individ 91 care nu poale fi considerat cci a' insaman de at1tudini san trasituri. actea. dcci. ci mat d• ฃ'~.'.te p.'ie socicla 5.e 91 i)elavranrea.a.o care Îi twegnara ฃntr-o -ilactitri unica. angajirtd 910 parte din trasiturilj secundare.ae. 3).~ cu fiec~. În rrtrt 91 literaturi.re create de sbakezp~r'ฃr. toate celelalte. a~'djşindฃ nit trel tile an nipi lie tifeituille prinelpale p. ea reduce porsonai!tc'ea la o dirr:ofl3iune urflca 91 poate qencra 8*' petologice.-.~et't"'ฃi cl.re din tn~s:itiwiie caractert:lt'i omere':".. 13 p'ij de caraola'. temă tr5&"tşirll cardinalo a fost nustr~~aฃ pri ~ ~ c ::t '. care ft le nlbqrdoflea:d ~f 2. dacă la o persoani identifloini o aniunlti tridtur• a este ne175 toate aceste pert iculcrit(~ti. goethe q. ir. ci e ensarnbiu. ale cara cterului relevy iflcc c odeta faptul ce cccste poeto fi deflnit ce sistem cic atitudini stabile şi specific individuale.ab& ca o icrarhtarc ft 'ntcrpm-are a acestora.1 mc r~lg.

cereti şi unui ce'. între caracter şi aptitudine? 2. cunoacut. după cote de or~winciitctc. cota de origima[itutc cores pztncic distamici ( t~ c produs~~t no7~ ~ ceea ce prccxista ca fapt cunoac~~~ şi 7~~czl'al în ~ respectiv.~~r&c creatici umane şi. creativitatea 1.i apoi cele douc portฃete. conceptul de creatijvitate În secolul noatru. divcrsc domenil cic act a cree insoamna a puoduce (a gencre) ceva mo~ în raport cu ~c~c ce este vechi.'c~ ~ vi-1 facg.1. ceca ce este important. ) i xxii. de sa~n~'r'rea.şi'o nu ~ s~ r. face~-va pcrtretul caracterlal. cornparat. uzua1~. cu ajuns sa eleboreze ode prin care crectie sa f'ic stimulate în ceic m&i c.'ac'?~cifrczc uncic din t. după . În litcrcture noatra se epreclaza ori~(gin&'iitatee culmi~c~~ a a pocticci lui emincscu şi.definiti conceptul de atitudine caracterlala. noutatea este şi ce evelueta ~ tşi. banal. 'tiin. ce deo~ebi':e e~te între caracter şi tc- raperancnt 'lj. 3.

ioneaza). pcntru a dcpcşi limitele vechiulul termen de talent. kelly a etras cten~a asupra unor subs~ruc'turi de personalitate ce rczu1~ din experienţa şi intermociclare şi car'c~ reunind mci multe atitudini 't. aper ce niste structe'~ bipolare pe baza carora sc . mindru.tc talent cci ce demonstreeza o pregnante originelitete. dovcdes. proiecterce tchnicc şi insesi prolecteic le care sc ajunge sânt creative. tot astfei. dar ficcarc este. masure originclitatil este s1 mci evicofilci.~ a '~77 ~esar sa stabilim s.~tiincioa. precum ficcare este în fc~u lui (intrucit atitudi nile se intcrcondit. cercetaree ~tiiny'fica şi rezuitateic ci. dcci. spunem dcspre cineva c({ este sever 5a'u 1ngj~duitc)r sau (ผ)encrc)s scu sociabil. a poezici lui ar~hczi. talentul corespzt~dc creativitu"tii de mivel s?~pe?'i0r. nichit ~t tf~escu.psiho1~gi~ c.n harnic scu cons. termenul (te creativitate este foarte general şi a fost introdus în vocabulerul psihologici emericane.ci.i ircs~turi stilistice. în deceniul ci petruice ci secolulul noatru. dar accaste nu este .'i contextul celorlalte tra sc turi şi poaibiliteti person~~e de care acc~sta este 1c~ct(~ şi influenteta. Între conceptele de crectivitate 51 de talent note comuna este ccc de onginalitate. modest. în f&t~ 1u~~ purtator ci unci astfei de caracteristici. În tehnica şi arhitectura. psihologul american g. dcn. atributul de creativ semnifica note de originelitate în activitate i în produscic acesteic. f~lage. 1ฝc-spre însusi subiectul ce sc exprima 'şi întreprindo o activitate sc snune la este raci muit sau mci puţin crcativ.

adopta dccizii. modifica în mod esenţial ccr--~ contrare pri~ciflcผ' leg 'te ฝ ~ rcv&uti În sec ~ a t~ra. ro zulta ~g) ierarhşizcฃrca atitztdinilor şi ti'dsdturi~or 271 sistcşi este principo l~ particularitate a str~t~tmrii ca?~actc rlal e. din ceic arc tatc. însusi sistemul dob'~n ~ scurt ic dc. ~ . totodata. fn .i struct uraic a c(~ror cunoastere permite o ~~finirc a profllti]ui caracterici ci fiecare porsoane." aa~ c) a a' a a a p a ~ a ~.~ a o~ ~ wi st '~'tl~' ca azitadinea este corripo ~ ~a ~ a a '. ~ a ผ '~ "~-~ ~ a %~a~ q7j i o scric de particujcrit(~t. aparar ~ a terta omului c a tuc)îi i ~ce)1o~j~tc ~ ฝ o pe~4ru sa~ate~c' t intec~şindu ic dc ~ t&1~ฝ ~ fat de dest~neic colectiv tici şi ale deplinci tibcrt(~t c ~ ฝ ~ผ a~ este l"atric)tismui.

totodatfi. purtctor ci unci astfel de caracteristici.~ tirn~('~ ~ dtlt . spunem desprc cineve ce este sever sau 1ng(~duitor sdil seneroa sc u sociebil.~ a o protund inrndccinata în fondul stibiectulul. mindru. dcm'ผ'fl harnic sau cons'tiincioa.. din cele crctatc. ~?l desparte vor1~a .dinjl~ c ~nt întotdcauna legate o i ~esar sa stabilim şi contextul celerlalte traseturi şi poaibilitati perso n~e de care accasta este legate şi influent. arc o .etc. rezulta> ca icrarhizerca at~~~tdini~or şi t~s(ltu1ilor În slatcfll este principcl~ particztlaritate (1 strzla'tm/'îi c(1ractci'jal c. reunind mci multe atitudini şi trasatun. însuşi sistemul dobândeşte o seric de . aper ce niste . modest. i ~ cq dinl~nuntrii n efara dispozitiveic voluntare ce m o ~apt a atitud nilor sânt relativ gencrale pcntru s a q sensul c(~ el an v~~rlan'la ~o?'şivc"it'.cor structe" bipolare pe baz&~ carora sc adopta dccizii.ioneazc).rulul în m~surc În care en atitudinca. dar ficcare este. stilistice. lui (intrucit atitudi nile sc intcrcondit. kelly a atras eten~a asupra unor subs~ruc'turi de personalitate ce rezulta din experienţe şi intermociclare şi care. psihologul american g. în f&u? iui. precum fiecare este în fc'~u.

cu mu uca. te~}rc a uneic scu a citorve trasatt'ri care dati o nota specificc intrcguiu.c. fn continuare. cu semenli etc. cu cite cuvinte. du preocupari şi reletii ingusto rcmin indiferenti în raport cii o sc ~ fapte şi evenimente.~ caracterului apare ce o conditic a restructurani unot elemente ale caracterulni în report cu noile cerinte impuse de .' caractercic expresive sânt cele ci~{r definite. note distinctiva c persoanci în report cu ~tc persoane.uşitatea caractetzll~li inscamna a nu modifica în mod esenţial cgr -duita de la o etapc la cite din motivc dc circumstant. . gredul lor diferit de dezvoitarc şi irnb~ nare ic ficcare individ. ace~sta ~undementind constanta manifestare în comportament.particularit(ti struc tureic a caror cunoastere permite c) şi mci bunc definire a profilulni caracterlal ci fiecare pcrsoane. . nu se aogajcazc. nu participa. contrare principulor declarate. coor cute launtrice a acestora. forte lor fl~ ผ-raic. ne vom referi no scuct ic dc. . .exprcsivit(ฃtca cclr(1ctctului se referc la dezv&tarca precurnparşi. -~ originalitatea caracterului presupune eutenticit atea În Însusire a şi realizarea anumitor valori.bogăţla ceracterulul rczultc din multitudinea rolatlilor pe c~re persoana ic stabileste cu viaţa snlala. usor de relevat şi dominan~c în report cu situatla în care se afic. ramin izoicti -~ stato"nicjci caractcrului sc rcalizcaz(1 dacc (ititudinile şi ti ~ u rile caracterlale cu o semnificaţic de o mere valoare morala.

totodatc.tărla de caracter se exprima în rezistenta la acţiuni şi influepte gontrare scopurilor fundementa ic. sen imentelor de ni'cre veloare morale etc. convingeritor.ceşivฝ. astfel. .i aceloraşi principii.neorsitatea şi~jin. datorita fortel caracterlale. sc asigura.crs'. 176 . autoreglajul eficient în dcpcndentc de diverse imprejura îi.~~~ şi.. pe care persoşina ic-a transformat în linli de orientare fundamentaic şi de r. evolutla caractc.~'. om~1 atinge nivelul suprem ci croisu~şi']şii..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful