Pediatrie curs 1

1

1.10.2001

APARATUL RESPIRATOR INFECTIILE CĂILOR AERINE SUPERIOARE
RINOFARINGITA
Definiţie: inflamaţia simultană a mucoasei nasului, cavumului si faringelui. Prezintă importanţă datorită complicaţiilor, infecţia se întinde la nivelul sinusurilor paranazale şi urechii medii. Etiologie: • Virusuri: maximă • Bacterii: V. sinciţial respirator cu frecvenţă

rinovirusurile adenovirusurile (tip 1,2,3) gripal, paragripal enterovirusurile: Coxachie –A,B-, echo herpes virusurile streptococi gr. A pneumococ H. influenzae Corynebacterium diphteriae Stafilococul auriu, uneori

Factori favorizanţi: • vârsta (în primii ani de viaţă); frecvenţa maximă a acestei boli este între 3-6 luni (fereastra imunologică), are o frecvenţă scăzută după 6-7 ani; 5-6 infecţii/an. • sezonul rece, umed • aerul uscat din locuinţă • camere neaerisite, fumul de ţigară • colectivitatea • teren alergic • organisme tarate (malnutriţii, anemicii, rahitismul) Patogenie: • răspunsul inflamator maxim la nivelul mucoasei nazale apare la 2-4zile de la contactul infectant.

Pediatrie curs 1 -

2

1.10.2001

• •

primele modificări: edemul + vasodilataţia din submucoasă - infiltrat cu celule mononucleare infiltrat cu PMN în 1-2 zile - modificarea structurii şi funcţiei cililor epiteliului respirator ce compromit clearance-ul mucusului în infecţia moderată/severă aceste celule epiteliale superficiale se separă şi se distrug. Iniţial există o producţie profuză de mucus seros, apoi mucos, şi purulent în formele complicate răspunsul inflamator este limitat la mucoasa nazală şi faringiană, posibilă prindere a bronhiilor mari cu modificări obstructive a CAS reacţia imună prin Ac specifici, IgAS (local) şi IgG seric, contribuie la limitarea replicării virale.

Tabloul clinic: • 3 luni – 3ani: - debut cu febră, existând riscul de convulsii febrile la începutul ascensiunii termice, sau dacă medicaţia antitermică este spaţiată; iritabilitate; agitaţie; strănut - la câteva ore obstrucţia nazală cu rinoree (importantă la sugar deoarece determină tulburări de alimentare) - tuse uscată, iritativă, uneori emetizantă - primele 2-3 zile poate apare congestia mucoasei casei timpanului - la examenul ORL se evidenţiază un exudat seros în spatele timpanului (otalgie) - unii pot prezenta vărsături, diaree - febra de la debut poate dura 1 zi sau chiar 3-4 zile. Reapariţia ei semnifică o complicaţie bacteriană. • copilul mare (> 3 ani): - debut cu uscăciune a mucoasei nazale şi faringiene, cu usturime la acest nivel; modificarea stării generale; cefalee; anorexie; subfebrilitate - în câteva ore pot apare frisoane, mialgii, strănuturi, rinoree chiar şi tuse;

depozit pultaceu.prurit nazal . reduse . cu fenomene inflam.hiperlacrimaţie . herpangită (vezicule pe pilierii ant.n.frotiu al secreţiei nazale – eozinofile . Diagn. moderat congestionată. disfonie (răguşeală).infecţia bacteriană: GA crescute. mucoasă intens roşie. secreţia nazală devine vâscoasă. în evoluţie îşi completează tb. Ly şi monocite crescute .10.2001 după 24 ore. sau copil mic atrezie cuanală sau sifilis congenital • Rinita alergică: .rinoree apoasă ce nu devine purulentă . formula leucocitară – PMN scăzute. Examenul fizic: • examinarea rino-/orofaringelui: mucoasă congestionată • adenită cervicală.examenul ORL: mucoasă nazală palidă.infecţia virală: GA – normal sau scăzute. conjunctivită. eventual purulentă obstrucţia nazală determină respiraţie orală ce favorizează uscarea mucoasei cu accentuarea durerii roşie. mucoasă edemaţiată.Pediatrie curs 1 - 3 1.) • Rinofaringita bacteriană: debut brutal.strănut persistent . sensibilă la palpare Examen paraclinic: • hemocultura: . neutrofilie • exudat faringian – cultură Forme etiologice: • Rinofaringita virală: debut progresiv. • • • diferenţial: Rujeola Rubeola Mononucleoza inf. clinic • Tuse convulsivă • Rinoree persistentă serosanguinolentă: posibil corp străin intranazal sau infecţie cu Corynebacterium diphteriae/ la n.nu prezintă febră .

cu Hemophilus.mastoidită . bronşiolită. alimentaţie corespunzătoare apetitului . (contraindicată în rinofaringită deoarece creşte uscarea mucoaselor şi scade eliminarea secreţiilor) Inhalarea de solvenţi organici. .Pediatrie curs 1 - 4 1.spălarea frecventă a mâinilor .evitarea colectivităţilor în perioadele de epidemii . >39. auriu. (mai frecv.2001 • administrarea de antihistaminice – remisiunea rapidă a simpt. rinichi) o temp. severă cu degenerescenţă a creierului. la sugar) . pneumococ • de vecinătate: . camerei/ . ficat.sinuzita ac. marijuana Complicaţii: • la copiii mici – suprainfecţie bacteriană după rinofaringita virală. la căile respiratorii inferioare – laringotraheo bronşită.celulita periamigdaliană • la distanţă: .adenita laterocervicală .400C – mijloace fizice – copilul dezbrăcat şters cu cârpă cu apă călduţă/ în apă la temp.trigger pentru criza de astm bronşic . pneumonie . Staf.în perioada febrilă – repaus la pat.dezinfecţia suprafeţelor • curativ: . cocaină. hidratare.diaree parenterală Tratament: • profilactic: .antitermice: o paracetamol 40-50 mg/kgc/zi în 3 DP o ibuprofen 20-30 mg/kgc/zi o aspirină – risc de sdr. Reye (encefalopatie ac.otita medie ac.extinderea procesului infecţ.10.

sol cu antibiotice/corticoizi/antiH o orice se va folosi. se repetă la 5-10 min o picătură  copil mare – spray nazal sau decongestionante orale (antiH şi agonist al ∝ adrenergic – vasoconstricţie – cu scăderea secreţiei de mucus) o nu se utilizează la copil soluţii nazale cu principii active puternice ce irită mucoasa. înainte de masă.25%) în nas cu 15-20 min. culcare. se absoarbe prin mucoasă – intoxicaţi cu agitaţie/somnolenţă.10. picioare cu pelinci umede o algocalmin obstrucţia nazală: o umidifierea aerului din cameră o aspirarea secreţiilor o instilaţii nazale:  sugarul mic – ser fizilocic sau efedrinat (conc.125-0.Pediatrie curs 1 5 1. nu mai mult de 4-5 zile – risc de dependenţă cu congestia muc nazale şi creşterea obstrucţiei ADENOIDITA Definiţie: inflamaţia amigdalei faringiene Luschka (dezvoltare max la 4-6 ani. apoi involuează) Frecventă la sugar şi la copil mic.2001 - împachetări trunchi. izolată sau asociată cu rinita/angina (amigdalita) A. tulburări de respiraţie sau cardiac o nu se folosesc soluţii uleioase – risc de aspiraţie. 0. Forma acută Clinic: .

se aud la fel în toate ariile pulmonare).Dezobstucţie nazofaringiană .Eventual tratamentul complicaţiilor B. congestivă acoperită de exudat pultaceu) evoluţie: .Boltă palatină ogivală (foarte scobită) . resp orală.10. dispnee (la sugarul mic) rinoree mucoasă – mucopurulentă tise emetizantă febră cu croşete matinale (acumulare de secreţii în cavum) scădere ponderală – anorexie.Alterarea gustului. pastile) . cu convulsii febrile. diaree adenopatie submax. fără răsunet asupra stării generale tratamnet: . Forma cronică: • Obstrucţie nazală importantă – vegetaţiile adenoide cresc >2-3 cm în diametru – stertor nazal (respiraţie zgomotoasă). sforăit • În timp: .2001 • debut brutal/rapid progresiv – febră 39-40 0C. laterocervicală treneu mucopurulent pe peretele post al faringelui congestia timpanului eventual ascultaţie pulmonară – roncusuri (raluri de transmisie. sforăit. asociată cu obstr nazală.AB oral (sirop. vărsături şi diaree obstrucţie nazală – respiraţie orală. sforăiala secr din fundul gâtului dg ORL – rinoscopie post (amigdala faringiană hipertrofiată.Ampicilină 100 mg/kgc/zi în 4 DP .favorabilă – 3-5 zile la copilul mare . mirosului .Cefalosporine de gener I (cefaloclor 50 mg/kgc/zi) 5-7 zile . eventual la sugar cu anorexie.Pediatrie curs 1 • • • • • • • • • • • • 6 1.Antitermice .Voce nazonată .evoluţie prelungită la sugar cu stare subfebrilă persistentă. adenopatii cervicale.mai puţin favorabilă la sugar cu complicaţii o otită medie ac o abces retrofaringian .Prognatism .

Pierre-Robin (implantare joasă a limbii şi micrognatism) Tratament – adenoidectomie la cei cu: .Respiraţie orală persistentă .Voce nazonată . ce predomină la şcolar şi adolescent • 10% din elevi – infecţie cu Mycopl pn • stafilococ.10.Facies adenoidian .Hipoacuzie de cauză adenoidiană .Pediatrie curs 1 - 7 1.v. narine înguste. .2001 • Cauze ale creşterii vol ţesutului adenoidian • Facies adenoidian – baza nasului lăţită.În episoadele de acutizare dimensiunile ţesutului adenoidian cresc f mult prin edem.Tumora de cavum .Obezitate . privire inexpreisivă.Hipersensibilitate la prot l. QI scăzut (datorită hipoxiei cr) .Otită medie cr/recurentă .Macroglosia .Torace îngust . exudat inlam – sugar şi copilul mic fac fenomene de insuf respiratorie. fungi. apnee în somn.Rinofaringită persistentă/recurentă FARINGOAMIGDALITA ACUTĂ Definiţie: faringiene inflamaţia acută a amigdalelor palatine şi Etiologie: • Sugar şi copilul mic frecvent adenovirusuri • Imunodeprimaţi: candida albicans. gura căscată.Sdr.Pot face hipoacuzie – datorită episoadelor de otită medie – obstruarea trompei lui Eustachio .Corp străin în fosele nazale .c. fuzospirili • Copil < 3 ani – rar faringoamigdalită streptococică.Tuse nocturnă chinuitoare (iritaţia mucoasei faringelui şi laringelui) . pneumococ. tiraj i. bătăi preinspiratorii ale aripilor nasului = luptă pentru aer Diagnostic diferenţial: . bacili g – şi + . buze groase răsfrânte. meningococ..Episoade repetate de adenoidită ac .

Pediatrie curs 1 8 1.Conjunctivită .Mononucleoza infecţioasă – . alterarea stării generale.2001 Clinic: A. – complicaţiile faringitei virale . obstrucţie nazală. cultură pozitivă ptr acest microorg. fără creşterea vol amigdalelor şi fără exudat • adenopatii cervicale precoce. cefalee.Agranulocitoza la debut este asemănătoare f.10. Forma virală: • Debut gradat.Difteria – exudat membranos pe amigdale .: rinoree purulentă. infl. tuse • La 24-48 ore – hiperemie faringiană difuză. eritem faringian.ac. sensibile la palpare • febră 1-4 zile a) Clinic – hiperemia amigdalelor şi pilierilor. dureri abdominale. exudat faringian b) Diagnostic – cultură din ex faringian c) Dg diferenţial: . o Exudat alb-gălbui / alb-murdar pe amigdale şi peretele post al faringelui . ↓ apetitului. vărsături • La câteva ore: durere în gât. deglutiţie dificilă • 2/3 din cazuri – eritem faringian strict delimitat (tras cu creionul). faringită. subfebrilitate.Poate afecta laringele • Durata bolii 2-5 zile B. Forma streptococică copil > 3 ani • Debut: febră. rinoree. peteşii pe palatul moale. zonă de exudat pe palatul moale şi amigdale (adenovir şi vir Ebstein-Barr) .Tuse .Rinită . cu exudat pultaceu.Faringoamigdalita dată de pneumococ sau H. 1/3 din cazuri ↑ vol amigdalelor. jenă la deglutiţie. moderată.Herpangina – pe pilieri leziuni veziculoulcerative .Adenopatie laterocervicală .

2001 - o Sub exudat apare necroză o Ulceraţiile se extind în cavitatea bucală. combaterea durerii faringiene (faringosept.: 100. rinită o Cefalee o Hipotonie musculară o Adenopatie preauriculară şi cervicală Complicaţii: • Forma virală: puţine complicaţii .Adenita mezenterică: dureri abd.Ulceraţii cr ce se extind în faringe • Forma strept: .Penicilina G i. înainte de masă .000 UI/kgc/zi în 4 DP. 7 zile (800. sunt f.000 UI/kgc/zi. otită medie . vărsături – dg dif cu apendicita ac Tratament: • Forma virală: .În alergie la Penicilină: •Eritromicină 30-40 mg/kgc/zi. 10 zile. 1.Penicilina V per os 100.000 <12 ani. antitermice. taraţi cu suprainf bact .Abces periamigdalian . cu 20 min.La malnutriţi.Pediatrie curs 1 9 1.000 > 12 ani) . ceai de muşeţel) • Forma streptococica: . conjunctivită. Clavulonic) . 4 DP. dureroase – disfagie severă o Adenopatie cervicală Iritaţie dată de fumatul excesiv – inflamaţia faring şi dureri Rinita alergică – hipersecreţie apoasă Febra faringo-conjunctivală (dată de adenovir tip III) o Febră mare 4-5 zile o Faringită.Amigdalectomie: •Vârsta > 4-5 ani . 7 zile •Cefalosporină de gen I (cefaclor) 30-50 mg/kgc/zi •Amoxicilină 50 mg/kgc/zi •Amoxiclav (amoxicilină + ac.10. interesează limba.ms.Tratament simptomatic: hidratare.GN şi RAA – după un interval liber • Ambele: .200.Sinuzită.

cheilopalatoschizis (prinde şi buza). Definitie : Sinuzita este o afectiune caracterizata prin infectia sinusurilor paranazale.2001 •Infecţie amigdaliană recurentă: 3 episoade/an. cu tratament corect •Hipertrofia amigdaliană grad III-IV Gr I apar de după pilieri Gr II bine vizibile Gr III se unesc median Gr IV se încalecă . dureaza >6 saptamani Patogenie Blocajul ostiumurilor sinusale dupa infectie. RAA. si antrul in sinusurile maxilare sunt prezente de la nastere si au dimensiunile suficient de mari pt. . de tip inflamator-> mucusul se transforma in mucopuroi.Halitoză – miros urât din gât (acumulare de detritusuri în pliurile amigdaliene) . iar sinusurile frontale pana la 6-10 ani. dureaza < 3 saptamani  cronica= manif. bact. Regenerarea mucoasei este rapida si evolutia benigna. fiecare cu febră şi exudat pultaceu amigdalian •Amigdalită cr > 6 luni. ocluzia orificiilor de comunicare sinusale si inflamatia mucoasei sinusale. lueta bifidă •Hematologică: anemie severă. impiedeca ventilatia si drenajul sinusurilor. etmoidale ant. alergie. a gazdui infectii.10. polipi. GNA post str. se operează la 3 luni de la episodul acut SINUZITA Cel. palatoschizis (palat despicat). şi imunologică: amigdalita ac (contraindicaţie temporară). epit.Pediatrie curs 1 10 1. anomalie structurala sau edem al mucoasei nazale. si virale impiedeca activitatea ciliara a cel. e ireversibil distrus-> ingrosarea mucoasei-> mucocele. în ultimii 2ani sau 7 în ultimul an. Sinusul sfenoidal nu are importanta clinica pana la 4-5 ani. si post.Contraindicaţii: •Velofaringiană: palat scurt. care tapeteaza sinusurile-> acumularea de secretii mucoase-> multiplicarea bacteriana si aparitia cel. discrazii sanguine •Infecţ. Daca sinuzita devine cronica-> epit. Inf. 3 ani sau 5/an. Sinuzita acuta= manif.

sugar mic cu etmoidita-> semne de insuficienta respiratorie prin obstruarea foselor nazale cu secretii purulente abundente . aerobe: pneumococ o H.copilul mare-> cefalee • semne locale . gripal tip A o v.Pediatrie curs 1 11 1.10. edem al bazei nasului Diagnostic • ex. in etmoidita sugarului • bact. senzatie de presiune in zona sinusurilor afectate . influnze o Stafilococ. bacterilogic al secretiilor sinusale Diagnostic diferential • al durerii sinusale: migrena. radiologic  opacifierea sinusurilor sau ingrosarea mucoasei >/= 4 mm • frotiu direct din secretiile nazale  PN in inf.2001 Etiologie • bact. boli dentare • al sinuzitei purulente: corp strain intranazal adenoidita rinita izolata. ORL  secretii purulente la nivelul meaturilor nazale • ex. paragripal • fungi: Aspergillus o Candida Clinic • semne generale( nespecifice) . fara simptome neo rinofaringian Complicatii • celulita orbitara si abcesul orbitei • tromboza sinusului cavernos . anaerobe: streptococi o Bacteroides • virusuri: rinov.. bact.n.durere.n. tuse nocturna( scurgerea secretiilor in nazofaringe) .etmoidita acuta a sugarului-> celulita periorbitala cu edem al partilor moi.febra. o v. o adenov.uneori edem la acest nivel .rar. roseate tegumentelor. E in sinuzita alergica • ex.

Pediatrie curs 1 • • • • 12 1.5%) 5-6 zile drenaj sinusal prin punctie numai la copilul mare.2001 meningita. decongestionant( SF efedrinat 0. locale si generale zgomotoase o durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii Amoxicilina/ Augmentin 50mg/Kgc/zi (3 dp) Biseptol 8mg Trimetoprim/Kgc/zi(4dp) Eritromicina 30-40mg/Kgc/zi(4dp) 10-14 zile Cefaclor 50mg/Kgc/zi (3 dp) Oxacilina 100-200mg/Kgc/zi i.v. abcesul cerebral osteomielita polipi. aspectele otoscopice. stafilococ AINS       OTITA MEDIE Definitie : Reprezinta un process inflamator la nivelul urechii medii. locale si generale • general. tabloul clinic zgomotos( febra. mucocele astm bronsic Tratament • local: aspirarea secretiilor purulente trat. durata evolutiei sau prezenta complicatiilor sunt mai multe entitati: • otita medie congestiva= congestia izolata a timpanului( consecinta extensiei pe calea trompei lui Eustachio a inflamatiei din infectiile rinofaringiene acute) • otita medie acuta supurata= inflamatia urechii medii cu debut acut. cu sau fara acumulare de lichid. otalgie violenta. (4dp) –pt. sugari mici si distrofici febrile o febra persistente o manif. in urechea medie persista exudat steril 2-12 saptamani • . In functie de tabloul clinic. agitatie. convulsii+ exudat purulent in urechea medie) otita medie seroasa= dupa otita medie acuta supurata.10. daca persista manif.25-0. varsaturi.indicatiile antibioterapiei: o secretii purulente abundente in special la nn.

H. varsaturi. plans nocturn. aureus Diagnostic 1) Anamneza o sugar: agitatie. 2) Examen obiectiv= otoscopie . febra. semne meningeale. otoree. Moraxella catarrhalis . frecarea capului pe perna. acufene. recur. varsaturi. care in primii 3 ani de viata determina tulburari in achizitiile de limbaj si in procesul educational. S. Culcat pe spate) *factori de mediu: viata in colectivitate fumatul pasiv alimentatia artificiala sezonul rece statusul socio-economic corpi straini factori infectiosi( inf.2001 • otita medie recurenta= minim 3 episoade de otita medie cu exudat in ultimele 6 luni sau 4 episoade in ultimele 12 luni. Implica risc major de otita cu colesteatom sau hipoacuzie.10. ataxie ( instabilitate la mers) Se insista asupra evolutiei.otita medie congestiva: congestie izolata atimpanului . comunica larg cu cavitatea timpanica. convulsii o copilul mare: otalgii. Factori de risc Frecventa maxima= 6luni->3 ani( trompa lui Eustachio este scurta. are pozitie orizontala. aditusul si antrumul.Pediatrie curs 1 13 1. larga. iritabilitate. diaree. drenajul urechii medii este ingreunat de clinostatism= poz. hipoacuzie. tratamentului si frecventei episoadelor de otita medie acuta in ultimele 6 luni.3 ani sex masculin palatoschizis deficite imune teren alergic malnutritia Etiologie Pneumococ. influenze.RCS) * factori endogeni: varsta 6l.

inapetenta. uneori cu nivel hidroaeric tot mai frecvent-> otita subacuta( otita decapitata cu antibiotice): timpan retractat. 4. local: tumefactie retroauriculara cu caracter inflamator 3.septica. semne neurologice .abces subdural/ supradural Clinic: reaparitia febrei. • Otomastoidita acuta -> la sugarul mare eutrofic.tromboflebita sinusului lateral . otita medie seroasa: timpan translucid. cu/ fara otoree recurenta. Curba ponderala este stationara sau lent descendenta. perforarea centrala a timpanului fara tendinta la vindecare+ colesteatom care intretine inflamatia.10. • Otomastoidita latenta( cea mai frecventa)-> la sugarul mic distrofic. acumulare de lichid in urechea medie. apare prin afectarea inflamatorie a portiunii intrapetroase a nv. agitatie extrema. Este afebril sau subfebril. reliefuri putin vizibile Complicatii 1. Colesteatomul= granulom inflamator cu structura epiteliala statificata si tendinta la cheratinizare progresiva. diaree recurenta cu episoade de deshidratare acuta.cenusii. reflexul luminos scazut sau absent.Pediatrie curs 1 - 14 1. uneori opac sau perforat. Otita medie purulenta cronica otoree purulenta cronica Otoscopic.abces cerebral . De obicei apare in infectii cu bacili gram -. varsaturi. pierderea luciului. evolutie rapida.meningita purulenta otogene . Paralizia nervului facial-> tranzitorie. cu puroi. Prezinta febra de tip septic. semnele generale mascheaza semnele locale. stare toxico.2001 otita medie acuta supurata: timpan intens congestiv care bombeaza. Este fevorizata de formarea unui graniulom inflamator in aditus ad antrum. 2. Otomastoidita localizarea procesului inflamator exudativ ( purulent) la celulele mastoidiene si dezvoltarea osteitei necrozante a septurilor acestor celule. Procese supurative intracraniene-> complicatiile de vecinatate cele mai severe: . sugarul are tegumentele palid. care impiedeca drenajul exudatului din celulele mastoidiene. Facial. care se impregneaza ulterior cu saruri de colesterol. La ex.

ex.unghi ascutit intre epiglota si glota . Otita medie supurata timpanocenteza. II. Forme severe toxico-septice sau recurente asocierea unui al 2-lea AB cu actiune pe gram-: Gentamicina 5mg/Kgc/zi Tratament simptomatic: analgezice. copil mare  Ceclor 50mg/Kgc/zi 100mg/Kgc/zi 7 zile Amoxi 50mg/Kgc/zi Daca simptomatologia nu se amelioreza-> H. Prima otita la sugarul eutrofic. Tratament 1. drenarea puroiului Antibiotice 2. antipiretice. injectabil Sugar distrofic Penicilina G 600000. caldura locala. Parenteral 3. Complicatii generale: .10.influenze rezistent: Augmentin 50mg/Kgc/zi.800000 UI/zi Ampicilina 100mg/Kgc/zi injectabil 4.distrofierea progresiva . eventual injectabil Cefalosporine gen. CT cranian 5. III adm. septicemie) infectiei( bronchopneumonia.diseminarea hematogena a infectia urinara.2001 Paraclinic: punctia lombara.Pediatrie curs 1 15 1. sedareFenobarbital 5 mg/Kgc/zi Vindecarea clinica si ORL dupa 7-10 zile de tratament antibiotic 40Ampi PATOLOGIE LARINGIANA Particularitati care cresc susceptibilitatea la obstructii laringiene: • dimensiunea mica a laringelui in totalitate • particularitati ale regiunii supraglotice: .

laringita edematoasa supraglotica( bacteriana). Cauze tumorale: angiom subglotic papilomatoza laringiana chist laringian 5. Cauze malformative: hipoplazie membrane laringiene stenoze laringiene cong. Inf. necesitand reabilitarea promta a permeabilitatii cailor aeriene. a cricoidului): .laringita edematoasa subglotica(virala) .2001 epiglota lunga. disfonie 3. Sau dobandite Semiologie clinica Durerea laringiana are caracter obstructive inspirator.caracter marcat reflexogen Tabloul clinic al laringitelor acute realizeaza sdr.epiglotita acuta . de la niv.10. bradipnee si se asociaza cu zgomote respiratorii anormale: cu .laringita striduloasa . Cauze inflamatorii si infectioase (punctie de localizare) . laringian.zona rigida . dispnee 2. Aspiratia de corpi straini 3.laringotraheobronsita sufocanta pseudomembranoasa( Chevalier-Jackson) 2. tulburari de deglutitie • Dispneea laringiana = urgenta cu risc vital. Etilogie 1. definit de: 1. epiglotei pana la trahee.tendinta la difuziune a edemului . Cauze functionale: laringospasm( hipocalcemie) paralizia de corzi vocale laringomalacia 4.Pediatrie curs 1 - 16 1.laringita acuta catarala . cu plici laterale largi scheletul cartilaginous este moale tendinta edemului laringian de a disemina rapid in toata regiunea. Este de tip inspirator si poate apare datorita obstructiei CRS. datorita structurilor laxe si bogatiei tesutului limfatic • particularitati ale regiunii subglotice( corzi vocale-> marg.

cianoza intense neameliorata de oxigenoterapie .Pediatrie curs 1 17 1. cu hipoxemie si hipercapnie(Pa CO2>/=60-65mm Hg) . transpiratiei. • Disfonia – dependenta de modificarile corzilor vocale( inflamatii. alteori stridenta datorita unui effort vocal excesiv sau stinsa pana la afonie . hipoventilatie alveolara .in general.2001  Stridor(cornaj) inspirator.Inlocuirea bradipneei cu tahipnee superficiala. in cursul carora cianoza se intensifica . aspra sau rugoasa. de tonalitate variabila( inalta cu obstacolesupraglotice si mai grava in cele subglotice)  Zgomot de “ falfait de drapel”. vocea este: infundata. in stop respirator sau in Icprin HTAP sau coma anoxica  semnele mentionate pot fi diminuate sau absente. cu insuficienta ascensionare a laringelui in . aritmie cardiaca .Hipotonia musculara . subglotice • Tulburari de deglutitie – datorate modificarilor de motilitate faringiana.aparitia perturbarilor gazoase sangvine.trecerea de la std.10.Episoade repetate de apnee. nazonata  obstr.batai ale aripilor nasului Tusea ragusita sau latratoare si agraveaza dispneea. paloare . alte leziuni) .scaderea MV bilateral.produs de incarcarea laringotraheala cu secretii sau prin prezenta unui corp strain  Tiraj suprasternal si supraclavicular  In forme severe tiraj substernal si intercostals+/. MENTIUNE: • la sugar bradipneea este adeseori inlocuita cu polipneea • diagnosticul dificil cand bolnavul se prezinta in stadiul avansat. de lupta pt. cyanotic. durerea laringiana: . supraglotice ragusita.HTA . stinsa afectarea regiunii glotice N/ stinsa obstr. audibil de la distanta.vocea: ragusita. aer la std.Tulburari ale starii de constienta .aparitia cianozei. Semne de gravitate pt. de epuizare( stopul cardiorespirator poate surveni in orice moment) !!!O falsa acalmie respiratorie( scaderea FR si tirajului) poate reprezenta debutul epuizarii.

. gura deschisa. Laringoscopic: false membrane alb. cu sediu subglotic. Corzilor vocale. care poate fi afectata Semnele de obstructie laringiana progreseaza treptat. Netratata mortalitate 25%. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA (LARINGOTRAHEOBRONSITA VIRALA) Sediul edemului: intre marginea libera a corzilor vocale si originea traheei. In cazul suspiciunii acestui diagnostic. sialoree. II. EPIGLOTITA ACUTA Debut brusc cu detresa respiratorie importanta. rosie. adenopatie importanta latero-cervicala si submandibulara. Daca ex. odinofagie( durere la deglutitie) I. prezente doar in epiglotita acuta:staza salivara. paloare. Simptomele se agraveaza in 4-7 ore. FORMA GLOTICA DE LARINGITA EDEMATOASA etiol.10.coriza(?) serosanguinolenta unilaterala. Copilul prefera pozitia sezanda. nu se mai efectueaza Rx. cu stridor inspirator. ating maxim la 2-3 zile. rotunjita= semnul “ degetului mare”. ingustarea importanta a coloanei de aer la nivel laringian si traheal. apoi retrocedeaza treptat ORL( laringoscopia directa) edem important care obstrueaza pasajul laringian. ORL ( laringoscopie directa): epiglota tumefiata. asemanatoare cu o cireasa. disfagie. Rx cervicala profil: epiglota latita.2001 timpul deglutitiei.Pediatrie curs 1 18 1. Ex. limba proiectata in afara. cu sangerare la locul de desprindere. III. De aceea pot surveni cai false de deglutitie si complicatii grave bronhopulmonare. ORL e sugestiv. a epiglotei) ex.Prezinta stare toxica cu hipertermie( se poate decela o bacteremie). difterica( f.cenusii in faringe si la ni. cu capul in hiperextensie. Dispneea inspiratorie severa se asociaza cu disfagie. rara astazi): stare toxica. laringelui cu spatula laringospasm deces. sunt interzise: decubitul dorsal al copilului( risc de cadere post. stare toxica+/. Rx cervicala (incidenta A-P).

Laringoscopia directa: hyperemia mucoasei. obstructiv. LARINGITA SPASMODICA) - - det. in aceeasi noapte sau in zilele urmatoare: brusc apare sdr. inspir dificil. apoi devine mixta datorita extinderii si participarii traheo-bronsice deseori complica o infectie virala( gripa. Benigna. rujeola) starea generala se altereaza rapid. spaima.Jackson) f. asfixia e incomplet ameliorata de intubatia traheala/ traheostomia effectuate precoce. virala minora a cailor aeriene. tuse latratoare. factori alergici. tahicardie. durere inspiratorie propriu-zisa e redusa. cu stridor. bradipneic si zgomotos. STRIDULOASA( LARINGITA ACUTA V.Pediatrie curs 1 19 1. pana cand copilul ajunge la medic. LARINGOTRAHEOBRONSITA BACTERIANA PSEUDOMEMBRANOASA SUFOCANTA(Chevalier. devenind toxica. Cedeaza spontan spre varsta de 2 ani. Prognosticul e f. VI. de o inf. uneori f. episoade de cianoza in absenta febrei) vocea ragusita. edem al fetei si durere de tip astmatiform sau chiar soc anafilactic VII. in primele luni dupa nastere. se mentine raguseala usoara si tusea. de sufocare( cel mai frecvent noaptea). exista predispozitie familiala caracter recidivant. LARINGOMALACIA cea mai frecventa cauza de stridor laringian congenital debut treptat.2001 IV. dureaza 1-2 ore si deseori durerea cedeaza fara tratament. tegumente reci si umede.10. sever= deces in majoritatea cazurilor. . metalica evol. false membrane fibrinoase sau chiuar mulaje fibrinoase la nivel laringian si traheobronsic. intens asociaza urticarie. EDEMUL LARINGIAN ALERGIC dupa intepaturi de insecte sau medicamentos debut acut cu sdr. psihologici sau survine la spasmofilici cel mai frecvent e afectat copilul anxios si hiperexcitabil. edem. anxietate. grava la sugar initial durerea e de tip laringian.

edem pulmonar acut Tratament 1. si parenchim pulmonary+ suprainfectie bacteriana . tratamentul spasmofiliei. ALTE SITUATII DE OBSTRUCTIE LARINGIANA durerea se instaleaza in timp. ORL la timp Diagnostic diferential alte cauze de durere obstructive: . sedative.este mai mult dramatica decat severa si. astm) .extensia infectiei virale la caile respiratorii inf.5%. Laringita striduloasa . stridor inspirator.10.empiem mediastinal si pneumotorax= complicatii ale traheostomiei .cauzele de obstructie laringiana. otita medie. pneumonie. vegetatii adenoide. hipertrofie amigdaliana. complet sau tuse chintoasa.pot apare complicatii inflamatorii si infectioase locale care pot conduce la o obstructie severa la nivel laringian sau exista riscul mobilizarii corpului strain in caile aeriene inferioare.cianoza intensa si stare de soc cu afonie si imposibilitatea tusei in obstacolul total. nu are caracter de urgenta permite ex.2001 VIII. disfonie. adenoidectomie la cei cu vegetatii adenoide .Pediatrie curs 1 20 1. IX. instilatii rapide cu ser efedrinat 0. meningita. spasmodica.inferioara: durere expiratorie+ wheezing( bronsiolita. comprese cervicale calde.patognomonic: debut brutal al dispneei+ absenta febrei. Se recomanda atmosfera calda si umeda. tiraj suprasternal si supraclavicular in obstructia partiala . cu asfixie acuta( fixarea lui la bifurcatia traheei) . abces retro si laterofaringian . nu necesita tratament cu antibiotice.adenita cervicala.superioara: rinoadenoidita. epiglotita acuta . CORPI STRAINI LARINGIENI .intre ele Complicatii . artrita septica. in general.

hidratare corecta fluidificarea secretiilor Po 180-200 ml/kg/zi i. inclusive in timpul transportului .Eventual initierea tratamentului cu antibiotice La spital( obligatoriu spitalizare): . Edem laringian alergic adrenalina sol1%0 0.01ml/kg/zi.antibiotic parenteral:Ceftriaxon sau Ampi+ Cloramfenicol. sau Dexametazona 0.intubatie nazo-traheala 3-4 zile . in absenta raspundului la tratament-> intubatie nazotraheala.combaterea edemului laringian: .3 ml doza s.combaterea spasmului laringian:  comprese calde si umede in jurul gatului  atmosfera calda (21-23C). antibiotic 4. 2.3 ml/doza corticoterapie i.Caldura umeda in reg.combaterea congestiei mucoasei laringiene  adrenalina 1%0 0.c. cianoza Spital: .25 mg/kgc .25 ml la copi< 20 kg pana la 0. UMEDA(60-80%) .01 ml/kg/zi  nebulizari cu adrenalina racemica sol.v.10.ventilatia artificiala.2001 2.Monitorizare clinica respiratorie: frecventa.25% 0. eventual repetat dupa 24 ore . tiraj. ventilatie artificiala. max.5% 0.v 150-180 ml/kg/zi la cei cu detresa respiratorie importanta . 5.5 ml>40kg.ca la forma edematoasa subglotica. 0. max.v. aerosoli cu izoprotenerol 0. Laringita acuta subglotica Dispensar: . 0. dar cu intubatie si traheostomie de la inceput. doze mari.fluidificarea secretiilor: aerosoli cu Mucosolvin .Pediatrie curs 1 21 1. Cervicala . Laringotraheobronsita bacteriana sufocanta .mentinerea pozitiei sezand( in cazul insuficientei respiratorii obstructive severe) .HHC 10 mg/kgc/zi i.01 ml?Kg.HHC iv 10mg/Kg . 710 zile. in caz de suspiciune: . 3. Epiglotita acuta La domiciliu.

anti-histaminicele.10. de tip apropinic(usuca secretiile) Monitorizare respiratorie: creste FR= semn de accentuare a hipoxiei si de obstructie iminenta. 30-40% scade cianoza Insuficienta respiratorie severa intubatie nazotraheala( se prefera) sau traheostomie( daca durerea nu se amelioreaza dupa 2-3 zile) J .2001 - -  I-le 24-72 ore doze crescute de corticoizi: HHC 20-30 mg/kg/zi sau Metilprednison 4-10 mg/kgc/zi sau Dexametazona 0. subst.i. scade brutal FR si creste cianoza= semne de epuizare O2 sub cort. opiaceele(deprima respiratia).5-1-> 10 mg/kg/zi Limitarea manevrelor in perioada dispneica  Sedative in doze mici: Fenobarbital 3-5 mg/kg/zi Diazepam 0.5 mg/kg/zi Sunt c.Pediatrie curs 1 22 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful