P. 1
Tema 5 Finalitatile Educatiei La Lectura

Tema 5 Finalitatile Educatiei La Lectura

|Views: 1|Likes:
Published by Elena Luiza

More info:

Published by: Elena Luiza on Oct 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/27/2013

pdf

text

original

Cap.

3 : FINALITATILE EDUCATIONALE 19 20
21 Plan de idei • • • • • Dimensiunea teleologica a educatiei Idealul educational Scopurile educatiei Finalitatile educatiei in perspective internationala Obiectivele educationale - abordare generala 1. Dimensiunea teleologica a educatiei Procesul educatiei vizeaza postularea si implinirea unui scop foarte general adica a unui proiect sau prototip (model) de individ uman, precum şi a unor finalitati mai mai mult sau mai putine concrete, circumscrise si precise pentru realizarea acestuia. Intentionalitatea, orientarea spre un scop a educatiei este una dintre notele sale definitorii, denumita de unii autori dimensiunea teleologica a educatiei. Formularea finalitatilor, mai ales la nivelul idealului include si aspiratia spre perfectiune a fiintei umane, asa cum se poate vedea şi din evoluţia istorică a concepţiilor privind educaţia. Finalitatile educatiei sunt determinate istoric, social-cultural si chiar individual. Finalitatile educatiei au si o dimensiune axiologica - orientarea pozitiva, morala a activitatilor de predare-invatare. Finalitatile educationale trebuie sa aiba si un pronuntat caracter praxeologic (practic). Asa cum afirma Kotarbinski (1976) "un eveniment voit constituie un scop pentru autor numai daca el depune efort pentru ca evenimentul respectiv sa se produca". In definirea si proiectarea finalitatilor educationale a existat de-a lungul istoriei educatiei o abordare din doua perspective dominante: informarea (instruirea) si formarea (modelarea personalitatii umane, educatia in sens restrans). Dacă în diverse perioade a predominat mai ales abordarea informarii – a invata pentru a sti – (cu exceptii de tip Montaigne: decat un cap bine umplut mai bine un cap bine facut), in prezent este dominanta viziunea formativa: a invata pentru a face, pentru a fi, a invata sa inveti toata viata (pentru adaptarea la schimbarea continua). Decelarea scopurilor activitatii educative nu este intotdeauna simpla; adeseori intentionalitatea este ascunsa, mascata sau latenta…Poate si din aceasta cauza J.Dewey afirma oarecum transant ca 'educatia nu poate avea un scop dincolo de ea insasi…scopul fundamental al educatiei este reconstructia si transformarea continua…crearea sansei pentru tineri de a-si reorganiza permanent procesul de crestere spirituala'. Dewey obiecteaza mai ales impotriva finalitatilor educationale formulate extern. Acest autor prezinta unele criterii de pertinenta ale finalitatilor educationale: - scopul propus sa depaseasca toate conditiile existente (zona 'proximei dezvoltari?') si sa fie formulat in consens cu resursele si dificultatile educationale; - scopul trebuie sa aiba un caracter schematic si provizoriu; valoarea autentica este data de intruparea in actiunea propriu-zisa;
1

Datorita gradului foarte mare de generalitate IE este adeseori contestat (sunt autori in domeniu care nu-i acoda atentie ca finalitate a educatiei). Idealul educational (IE) Reprezinta finalitatea de cea mai mare generalitate. integrala si armonioasa a individualitatii umane. educationale. Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera. IE exprima un tip/prototip (model) foarte general si abstract de personalitate.la nivelul microstructural (procesul de invatamant) distingem obiectivele pedagogice. S. parinti. care directioneaza pe ansamblu educatia.Atena antica . intentii) foarte generale. Uneori avem de-a face. cu ceea ce se poate numi o "teleologie intoarsa" (pe dos) . in sensul celor de mai sus. elevi.84/1995): "Invatamantul urmareste realizarea idealului educational intemeiat pe traditiile umaniste.idealul umanist .dominanta modelului mlitar .prevalenta spiritul cavaleresc si religios .la nivelul sistemului de invatamant (macrostructural) distingem idealul si scopurile educationale . adesea ambiguitate in abordarea teoretica de specialitate. se poate constata prin compararea modului de formulare a acestuia in diferite perioade istorice si in diferite societati: . etc). ca instrument de stapinire a 2 .Iluminismul . strategii. Exista diferente adeseori semnificative intre modul de a percepe scopurile educationale a diferitilor actori ai domeniului (profesori. Alti autori considera insa ca nu trebuie trasa concluzia ca stabilirea IE este lipsita de utilitate sau iluzorie. principii.ne dam seama de ceea ce trebuia sa facut doar atunci cand nu am facut.modelul "kalokaghathia" . de maxima extensie in educatie.fragmentarea (atomizarea materiei de studiu in sarcini foarte concrete si izolate. Iata cum este formulat IE in Legea Invatamantului (nr.Renasterea . 2. . un ghid orientativ si flexibil. rezultatul final da sensul reusitei activitatii. scopuri si obiective determinate. difuze si dificil de urmarit. Dinamica IE. de a se legitima axiologic actiunea educationala.aduce increderea in ratiunea umana. psihologice. O varianta de abordarea si descriere a finalitatilor educationale (Cristea. El este rezultatul unui proces de abstractizare si generalizare a unor conditionari sociale. in formarea personalitatii autonome si creative". Exista de aceea doua riscuri extreme de evitat: .dezvoltarea si inflorirea personalitatii umane . manageri educationali. din care radiaza norme. pedagogice specifice unei epoci si/sau unei societati umane. Gradul sau inalt de generalitate nu inseamna insa ca el este si foarte static.scopul este doar un reper. desi redusa. Este adesea dificila distinctia dintre finalitatile sistemului de invatamant si cele ale procesului de invatamant.ideea dezvoltarii umane armonioase. 2004): . Exista diversitate si destula confuzie. monitorizat.Evul mediu .Sparta . pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti si contribuie la pastrarea identitatii nationale.. Utilitatea sa se exprima mai ales prin nevoia de a se determina traseul valoric.mentinerea educatiei scolare la nivelul unor deziderate (finalitati. imbinarea frumusetii fizice cu cea intelectuala si morala . IE este o instanta valorica (axiologica) suprema. IE are in esenta un caracter rational-filosofic.

Formulari interesante ale idealului educational intalnim si in pedagogia romaneasca interbelica. prin asimilarea de cunostinte umaniste. dupa descrierea IE (vezi punctul anterior). Daca IE este unic. la fatete multiple de realizare a IE. caruia ii este subordonat. SE se refera asadar la variante.Masinismul . vizavi de un model de personalitate umana (IE). a valorilor culturii nationale si universale • formarea capacitatilor intelectuale. invatamant tehnic.prescolar. primar. 3 . pe termen mediu si scurt a sistemului de invatamant. oamenii trebuie educati "…asa cum societatea ii vrea" In Romania secolului al XIX . Scopurile educatiei Scopul educatiei (SE) reprezinta finalitatea unui complex de actiuni educationale determinate.. prin diversitatea situatiilor educationale existente. estetice • asimilarea tehnicilor de munca intelectuala necesare instruirii si autoinstruirii • educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului • cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana. .de democratizare a educatiei. este un proiect care presupune ‘o utopie necesara’ in perpetuarea si dezvoltarea umanitatii. SE pot fi detaliate astfel pe tipuri si grade/niveluri de invatamant . Exemple de asemenea scopuri sunt exprimate in reforma: . este mai delimitata ca timp de realizare si/sau ca domeniu de actiune. vizand formarea diferitelor laturi ale personalitatii umane. valorile moral-civice • cultivarea respectului pentru natura si mediul inconjurator • dezvoltarea fizica armonioasa. care in esenta incerca sa imbine determinarile sociale cu cele individuale in dezvoltarea personalitatii. Elaborarea idealului educational – ca si a celorlalte finalitati oarecum . Legea Invatamantului (1995) stipuleaza in acest sens. spunea un poet… 3.acentueaza imperativele sociale asupra dezvoltarii umane. Unii autori considera ca SE se poate identifica si pe discipline/materii de studiu sau chiar pana la nivelul unei lectii. urmatoarele scopuri ale invatamantului romanesc: • insusirea cunostintelor stiintifice. face mai concrete prescriptiile IE. dezvolta. .naturii . pedagogic etc. circumscrise.proiectarii curriculare. tehnice. Ulterior Spiru Haret lansa idealul 'iluminarii culturale a intregului popor'. Determinarea SE se face mai intai fata de IE.lea (dupa evenimentele de la 1859 si 1877) s-a profilat idealul pedagogic al "omului puternic" care sa raspunda exigentelor de inflorire mult asteptata a vietii sociale in Romania independenta. . liceal. foarte general si cuprinzator.de informatizare a invatamantului etc.include o mare doza de imaginar. SE precizeaza. Astfel formulate. de evolutie. a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice.manageriala. stiintifice.. O alta maniera de abordare a scopurilor educatiei are in vedere directii strategice. SE traduc in mare parte finalitatile legate de laturile componentele educatiei. gimnazial. dupa Durkheim E. invatamant obligatoriu. prin educatie fizica si sport • profesionalizarea tinerei generatii. ‘Copilul este tatal Omului’.

cu locuri de munca mai multe si mai bune. . a dobândi abilitatea de a a-ţi trăi viaţa corespunzător cu ceea crezi că este adevărat şi bine . de a face fata unei diversitati de situatii.a învăţa să cunoşti – să ai anumite cunoştinţe despre o mulţime de subiecte diferite – cunostinte generale suficient de cuprinzatoare . 4 piloni ai educatiei de dezvoltat prin învăţarea scolara: . din aceasta perspectiva educatia nu ar trebui sa neglijeze nici o latura a potentialului uman: memoria.Pe masura insa ce SE devin mai circumscrise. de a facilita mai ales constientizarea similitudinilor dintre indivizi si interdependenta crescanda dintre oameni . de iniţiativă şi capacitate de asumare a responsabilităţilor. mai concrete si mai operationale un alt termen. simtul estetic.dar şi să cunoşti mai mult despre câteva subiecte (discipline).a învăţa să faci – să ai o gamă largă de abilităţi personale necesare în viaţă. respectiv un amestec. pentru rezolvarea de probleme. dinamica si bazata pe cunostinte. In acest context. cum ar fi abilitatea de a comunica cu ceilalţi. In anul 2000. introdus relativ recent in stiintele educatiei tinde sa se substituie acestora . ca si in viata sociala in general.a învăţa să trăieşti împreună cu alţii – înţelegerea celuilalt. comportament social. tradus in 2000 in romaneste) sunt menţionate 4 tipuri cheie de competenţe. stăpânirea intrumentelor cunoaşterii. de la priceperi la competenţe – în companiile şi societăţile angajatoare se caută tot mai mult nu atât oameni cu priceperi/abilitati (fizice dar mai ales si tot mai mult intelectuale . cu o mai mare coeziune sociala. a învăţa să înveţi. a celorlalţi. recunoaşterea că toţi oamenii au drepturi şi responsabilităţi. gasirea de solutii… . educatia are sarcina de a reliefa diversitatea rasei umane.competente interpersonale si civice .obiectivele educationale (pedagogice). informatia si comunicarea au o importanta fundamentala in procesele de munca actuale. precum şi abilităţile practice. ca parte a unei echipe. ratiunea. sa acumulezi cunostinte permanent sunt deziderate extrem de importante în acest context.a învăţa să fii – dezvoltarea calităţilor interioare ale fiinţei umane.a invata sa inveti . politicile educationale ale tarilor membre au fost invitate sa tina cont de urmatoarele obiective : • Imbunatatirea calitatii si eficientei educatiei si a sistemelor de instruire (formare) • Facilitarea accesului la invatarea si educatia permanenta • Deschiderea sistemelor de educatie si a sistemelor de formare catre lumea larga Se mentioneaza in acest sens 4 arii cheie de dezvoltare : . capabila de crestere economica sustinuta. 4. a lucra împreună cu ceilalţi pentru rezolvarea dezacordurilor într-o manieră contructivă. de îndemânare. . la Lisabona. Finalitatile generale (macrostructrurale) ale educatiei in perspectiva internationala In raportul UNESCO pentru educaţia secolului XXI (1996.sensibilitatea culturala 4 .pe masura ce masinile devin tot mai ‘inteligente’) cât oameni cu competenţe superioare.educatia adultilor . capacitatea de a comunica etc. specific fiecarui individ. calitatile fizice. spirit de echipă. Consilul European a stabilit ca obiectiv strategic pentru Europa extinsa ca ea sa devina cea mai competitiva economie din lume.

Analiza . Exista mai multe clasificari (taxonomii) ale OE dar nici una nu poate fi completa. producerea unui mesaj personal .Evaluarea . extrapolarea .de orientare axiologica . Majoritatea taxonomiilor releva 3 grupe mari de obiective: cognitive.adica adeziunea. proiectele de activitate ale cadrului didactic etc – analiza va fi reluata la teoria curriculum-ului.Raspunsul (reactia) . aici vom vedea cum OE se exprima cel mai adesea in termeni de comportamente concrete. programe.elementelor. principiilor de organizare .folosirea abstractiilor in situatii particulare.. afective si psihomotorii. 5. Obiective cognitive (Taxonomia lui Bloom) . constituirea unui sistem de valori .calitatea si claritatea formularii obiectivelor sunt conditii esentiale pentru validitatea si fidelitatea evaluarii.Sinteza . observabile si masurabile (obiective operationale).Este nevoie de actiune consistenta in sistemele educationale pentru a se forma noile abilitati (competente) de baza la cetatenii din Europa:  ICT (informare.Intelegerea (comprehensiunea) . Dupa unii autori (Nicola. OE reprezinta asadar ipostaza cea mai concreta si mai circumscrisa a finalitatilor din campul educatiei.de anticipare a rezultatelor predarii-invatarii . satisfactia de a raspunde . Obiectivele educationale (OE) sau pedagogice reprezinta acele finalitati ale educatiei care reflecta anticipat rezultatele predarii-invatarii pe secvente foarte bine determinate. I.Cunosterea (prin memorare) . cu deosebire de cele legate de curriculum planuri de invatamant. atentia dirijata sau preferentiala . Functiile OE (Potolea D..Valorizarea (aprecierea) . OE sunt incluse in documente de politica scolara. dorinta de a receptiona. 1988): .acceptarea unei valori.Caracterizarea printr-o valoare sau sistem de valori . 1994) scopul si obiectivele educationale sunt complementare. in detrimentul celuilalt. dorinta de a raspunde. tehnicile de evaluare trebuie concepute odata cu stabilirea obiectivelor .interpretarea.dispozitia afectiva generalizata (conceptia despre lume si univers).prin solicitarea anumitor comportamente de la elevi se comunica implicit si importanta. Clasificarea OE.aprecierea in raport cu criterii externe Obiective afective (Krathwohl si Bloom) .elaborarea unui plan. angajarea .presupune constientizarea. concrete . ca si relatia acestora cu idealul si scopurile educatiei sunt abordate destul de diferit in literatura de specialitate. Obiective psihomotorii (Taxonomia lui Harrow) 5 .de evaluare . Alti autori prefera unul sau altul dintre acesti 2 termeni.Receptarea (participarea) .de reglare si autoreglare a proceselor didactice (de predare-invatare).Organizarea .Aplicarea . preferinta pentru o anumita valoare. a unui set de operatii.elementelor generale si a abstractiilor dintr-un domeniu . comunicare si tehnologie)  Cultura tehnologica  Limbile straine  Spiritul antreprenorial  Abiltatile sociale. relatiilor. valoarea acestora pentru elevi .conceptualizarea unei valori.

agilitate Comunicare non-verbala: exprimarea prin gesturi. vizuala. discriminare chinestezica. interpretare. forta. naturale.- Miscarile reflexe. 6 . auditiva. locomotorii. de manipulare Capacitatile perceptive Comunicare.rezistenta. suplete. tactila Capacitati fizice .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->