S.l. dr. ing.

FEKETE-NAGY LUMINITA

STRUCTURI DIN LEMN
EXEMPLE DE CALCUL

Note de seminar pentru studentii anului III CCIA

-2009-

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

85 ·12. i = 1. .lungimea de flambaj este lf = 3.27 în care zvelte ea barei =1 datorit faptului c nu se cunoaşte .9 ·104 N Dimensionarea stâlpului Dimensionare se face rela ia 4.9 ·(7.9 (tab. .8 ·10 ·104 + 0.7 ) .5 ·104) = 0.6) Solicitarea total pe stâlp în gruparea fundamental N= 10 ·104 +0.rezisten a de calcul la compresiune paralel cu fibrele RcIIc = 0.5 ·104 +3.5 ·104 şi ac iune din z pad 3.25 (tab. Rezisten ele lemnului .EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN In cele ce urmeaza sunt prezentate cateva exemple de calcul pentru dimensionarea mai multor tipuri de elemente structurale din lemn masiv si din lemn incleiat.5 ·104) = 19.85 ·7.5 ·104 ) / (10 ·104 + 7.rezisten a caracteristic la compresiune paralel cu fibrele : RCIIc= 12.stâlpul este supus la o ac iune de calcul permanent de Ng = 10 ·104 N.4. EXEMPLUL 1 S se dimensioneze un stâlp din lemn pentru care se cunoaşte: .34 N/mm2 pentru mu = 0.4. o ac iune din exploatare Nq = 7.0 / 1.8) md = (0.0 N/mm2 .5m.5 ·104 + 1 ·3.85 (tab.9 ·0.5 ·104 N.clas de exploatare este 2 iar lemnul este ignifugat. clasa II de calitate.elementul se realizeaz cu sec iune circular din lemn de r şinoase. Calculele s-au efectuat utilizand prescriptiile din Normativul romanesc NP-005/03 si cele din norma europeana EUROCODE 5. .5 ·104 + 3.4.25 = 7.

c = 19.34 · 4.c.25 D = 0.2 ≈ 250 mm . ·3. clasa de exploatare este 1 iar lemnul nu este tratat. înc rcarea total de clacul care revine popului este format din ac iunea permanent Ng = 2.9 ·104 N < Cr = 7.9 ·104 / 7.14 = 251.5 m = 1 .34 · 0.104 N şi ac iunea din z pad Nz = 1. ·104 N.9 D = √ 4.c= 0.lungime 3.29 ·104 N pentru = 3500 / 62.749 EXEMPLUL 2 S se verifice popul central al unei şarpante din lemn cunoscând urm toarele: - popul are sec iune p trat 120 x120 mm. se alege D = 200mm Zvelte ea barei: = 3500 / 50 = 70< 75 pentru i = 0.5.9 · 0.5 = 56 < 75 .25 · 250 = 62.34 · 0.14 = 195.25 D = 0.25.rezisten a caracteristic la compresiune paralel cu fibrele RcII = 15 N/mm2 .608 Se recalculeaz aria necesar Acal = 19 · 9 ·104 / 7.Acal = N/RcIIc .8 mm2.A = 4. ·104/3.749 = 24.9 ·1 = 30124 mm2 pentru mT. ·200 = 50 mm Coeficientul de flambaj = 1-0. mT.012.8 · ( 56 / 100 )2 = 0.8 · (70/100)2 = 0.608 = 49546 mm2 rezult D =√ 4 · 4. Ix = 17.91 ·104 · 0.44 ·104 mm2.9546 · 104/3.91 ·104 mm Verificarea sec iunii N = 19.0.5 m şi se realizeaz din lemn de r şinoase. Caracteristicile sec iuni transversale: A = 1.0.28 · 106 mm4 Rezisten ele lemnului .9 · 0. clasa I. i = 0.

4 · 106 mm4 .33 · 106 = 8.103 N) şi ac iuni variabile de scurt durat .25 = 10.0.6 = 101.4. i = 1.d = m.1 < a =120 (tab.d.0 · 10 N/m G Eforturile de calcul din efectul ac iunilor c.25.0 ·104 + 1 ·1. Wx = 2.5.0 · 0.5 · 103 / 40.38 N/mm2 qd.62 N/mm2 pentru mu =1.5.x = Gd / A = 175.08 · 106 mm3 . ·104 N < Cr = 10.8 · 2.5 · 50002 / 8 · 1. = 3100 / 1012 = 0. Caracteristicile sec iunii: A= 50.885 / 1.6 · 106mm4 . qk = 1. Wy = 1. md = (0.0 ·104+1.o.5 · 103 N 3 3 G.0 · 103 = 4. > 75.0 EXEMPLUL 3 S se verifice stâlpul din lemn pentru care se cunosc: - sec iunea transversal 200 x 250 mm.0 (tab.5 ·104) / (2. distribuite linear (qk = 2. stâlpul este supus la ac iuni axiale permanente (Gk = 150.0 · 103 mm2.4.0 = 4. I = 260.5 ·104 = 3.303 ·1.885 cu md = 0.7.6 mm.303 mT = 1. ·104) = 0..103 N /m).0 pentru ac iuni de scurt durat .0 · 10 = 3. i = √ 17.).28.44. clasa C30.104 N pentru = 3500 / 34.62 ·1.15).8 pentru ac iuni permanente şi md = 1. ·104 = 34. Verificarea la compresiune centric N = 2. .0. ·106 / 1.l2 / 8 Wx = 3.6.0m. lemnul folosit este de r şinoase.rezisten a de calcul paralel cu fibrele RcIIc = 15 · 1.35 · 150 · 103 = 175.66 · 106mm3 Gd = qd = Gk = 1. ·104 + 1. clasa de serviciu 1.44 ·104 · 0. Iy = 166. lungimea de flambaj lf =5.22 N/ mm2 .5 · 2.

56a în care se neglizeaz termenul care ia în considerare încovoierea oblic 4.182 ) = 0.65. 4.142 · 800 / 86. fc.3 = 10.3 = 20. M= 1.k=30 N/mm2 .5 [ 1+0.26 =0.Caracteristicile materialului - valori caracteristice fm.996 < 1.61 + 8. iy = 57.77 N/mm2 .2 Verificarea sec iuni se face cu rela ia 3.32 = 16.652 = 10.crit = rel (rel.7 mm rel = √ 23 / 10.o.3 Calculul dup axa x-x Verificarea se face la compresiune excentric Coeficientul de flambaj se determin luând în considerare zvelte ea relativ .9 pentru ac iuni variabile de scurt durat . c.38 / 0.3.0 Calculul dup axa y-y Calculul se face la compresiune centric c. kmod = 0.26 + √ 1.587 · 10.77 = 0.d = 0.E0.687 pentru: rel c =√ 23 / 16.2 · ( 1.05 = 8000 N/mm2 - rezisten a de calcul (rel. k = 0.42 = 1.o.1 = 69.crit c. ix =√ Ix /A = 72.35) şi efortul critic.5) + 1. 3.6 · 23 /1.1 mm kc = 1 / (1.crt y = 3.51 N/mm2 = 5000 / 57.182] = 1.48 .142 · 8000 / 69.22 / 20.6 pentru ac iuni permanente.4.262 – 1.d = 0.18. fc.k = 23 N/mm2 .7 = 86.42 N/mm2 x = lf / ix = 5000 / 72.10) fm.51 = 1.18-0.61 N/mm2 pentru: kmod = 0.9 · 30 /1.

rezisten ele de calcul ( rel.35 · 15.398 Verificarea se face cu rela ia 3.1) fc. clasa C24.61 = 1.69 + √ 1.5 ·103 N respectiv Qk.77 N/mm2.925 · 103 N .5 ) + 1.5 ·103 N respectiv Gk.2 · ( 1. înc rcarea permanent – 1.o.667 · 21/1.482 ) = 0.18 4.21 N/mm2. clasa de serviciu 1.1 = 40. Caracteristicile materialului . sec iunea transversal este constant pe în l ime şi este 180 x 180 mm.0 EXEMPLUL 4 S se verifice stâlpul din lemn pentru care se cunosc urm toarele: - stâlpul se dezvolt pe dou nivele cu în l imiii de 2.40 · 106 mm4.5 [ 1+ 0.5 ·103 N.692 –1.1 = 25.o. Ix = Iy= 87.05 = 7400 N/mm2 . ac iunile variabile provenite din ac iunea util pe planşeul peste parter respectiv din ac iunea z pezii de la acoperiş sunt Qk.03≈ 1. fc. lemnul folosit este de r şinoase.50 m respectiv 3.2 = 12.38 / 0.k = 0. ac iunile permanente provenite din planşee sunt Gk.d = 0.k = 21 N/mm2 .40 · 103 mm2 .d = 0. E0.69 kc = 1 / ( 1.3.3 = 11. Caracteristicile sec iunii : A = 32.pentru ramura superioar .valori caracteristice fc.5 · 103 = 20.482 ] = 1.0 m fiind articulat la nivelul planşeelor.398 · 10.694 · 21 /1.o. alc tuirea face s nu existe excentricit i de aplicare a înc rc rilor.3 = 10.5 ·103 N. ramura superioar .48 –0. ramura inferioar . Coeficientul kmodul determinat func ie de ponderea înc rc rilor din înc rcarea total : .2 = 15.

5 ) + 0.7 · 60.125 )/( 55.667 Combina ii de ac iuni: - pentru ramura de la etaj cu o singur înc rcare variabil 1.5 · 103 = 18.7 Verificarea ramurii superioare la compresiune centruc cu flambaj ( rel.pentru ramura inferioar înc rcarea permanent .91 N/mm2 = √ 21/ 21. 3.5 · 0.75 · 103 + 13.o.6 · 55.kmod = 0.98 cm c.027 + √ 1.67 · 103/32.7 · 12.3.9722 ) = 0. i = √ I/A = 51.75 · 103 N kmod = 0.5 · 103 + 25.6 pentru ac iuni permanente.5 · 40.35 · 15. pentru o = 0.2 · ( 0.19 1.5 · 103) + 1.8 · 18.125 · 103 ) = 0. kmod = 0.22 /0.5 · 103 = 13.5 · 103 + 1.72 = 21.748 Verificarea se face cu rela ia 3.979 – 0.35 · 103 + 60.înc rcarea de durat medie.75 · 103 ) = 0.5 · 103 = 129.5 · [ 1+0.35 · 103 + 0.748 · 11.027 kc= 1 / ( 1.5 · 0.19) şi efortul critic = lf / i = 3000 / 51.crt = rel 3.5 · 12.925 · 103 + 18.0272 –0.22 N / mm2 .5 · 103 +25.3.8 · 13.67 · 103 N - pentru ramura de la parter 1.75 · 103 )/( 20.694 .40 · 103 = 1.979 k = 0.75 · 103 N înc rcarea variabil de durat medie -1.8 pentru ac iuni de durat medie.35 · (15.6 · 20.925 · 103 + 0.d = 39.5 · 103 = 39.1.5 · 103) = 55.21 = 0.5 · 40.19).142 · 7400/57.9792 ] = 1.7 pentru ac iuni de lung durat kmod = (0.0 pentru: c.22 · 103 N.91 = 0.5 · 103 = 60.5 · 12.75 · 103 + 0.20) luând în considerare zvelte ea relativ (rel.145 < 1.98 = 57. Coeficientul de flambaj se determin (rel.35 · (15.35 · 103 N înc rcarea variabil de lung durat -1.7.5 · 103 + 1.1.125 · 103 N kmod = (0.7 · 12.

3.5· [ 1+0.0 · 103 N.874 · 10.m.77 = 0.crt = rel 3.54= 0.19 3.98 N / mm2 EXEMPLUL 5 S se verifice stâlpul de lemn pentru care cunosc urm toarele : - stâlpul este realizat din lemn masiv de r şinoase.8 N/mm2 .Verificarea ramurei inferioare la compresiune centric cu flambaj (rel.422 < 1.8592 –0.092 = 31.874 Verificarea se face cu rela ia 3.8.142 ·7400/48.k = 3.o.rezisten a caracteristic f . 3.8/1.8 Verificarea la forfecare ( rel.812 ) = 0. · 3. clasa C40 şi are sec iunea transversal 200 x 250 mm. Rezisten ele materialului .rezisten a de calcul f .2 · ( 0.09 c.24) .40 · 103 = 3. clasa de serviciu 2. stâlpul este solicitat la forfecare cu torsiune cu valoarea de calcul a for ei t ietoare de 15 · 103 N şi a momentului de torsiune de 3.812 ] =0.3 = 2.11)care pentru durata medie are valoarea 0.54 N/mm2 = √ 21/ 31.0 pentru: c.98 = 48.d = 0.22 · 103/32.d =129.19) = 2500 / 51.859 kc= 1 / ( 0.5 ) + 0.98/ 0.859+ √ 0.4.81 – 0.81 k= 0.34 N/mm2 pentru knod (tab.

0.617 <1.clasa de exploatare 1.2 x 106 mm3 Wtor = = 0. Suprafa a de contact dintre pop şi talp : - Ac = 120 · 120 – 30 · 30 = 13. . 3.34 N/mm2 Verificarea la torsiune ( rel.for a actual din pop este de 45.36 / 2. netratat şi are dimensiunile 150 · 150 · 450 mm. · 106 / 2.rezisten a caracteristic la compresiune perpendicular pe fibre Rc = 3.d / Wtor = 3.03 · 103 N> N = 45.45 / 2. i = 1.d = Mtor.38 N/mm2 pentru mui = 1.4 · 102 mm Rezisten ele lemnului .27) tor.22 · 250 · 2002 = 2. 3.rezisten a de calcul Rc c = 1.34)2 = 0.d = 2.25 Verificarea la compresiune perpendicular pe fibre Qr = 2.6 = 51.25 = 2. · 106 = 1.3 / 1. .9 · 3. .d =2.0 · 103 N .3 N/mm2 .4 · 103 · 1.45 N/mm2 < f ..28) 1.0 EXEMPLUL 6 S se verifice talpa unui pop cunoscând urm toarele: talpa se realizeaz din lemn de r şinoase clasa II.22 se determin pentru h/b = 250/200 = 1.36 N/mm2 < f .38 · 13.popul are sec iunea 120 · 120 mm iar îmbinarea cu talpa se realizeaz cu cep (30 · 30 mm).d = 3V /2A = 3 · 15 · 103/2 · 200 · 250 = 0.9.0. md = 0.34 N/mm2 pentru h b2 = 0.2.34 + ( 0.25 Verificarea la ac iunea combinat a t ierii cu torsiune ( rel.00 · 103 N.0 · 0.

3.00 ·103 N/mm2.08 N/mm2 pentru : kc.2) mr = 1.3. ·103 N.3 = 5.18. . c priorul este supus la ac iuni permanente de calcul gc = 2. clasa D 35.25 ·103 N/m2 şi o înc rcare de calcul util concentrat Qc= 1.c =1.mT.90 = 1 + ( 150 –120 ) / 170 = 1.8 · 8. distan a dintre c priori este de 0.4.d = 65 · 103 / 120 · 120 = 4.clasa de serviciu 2.o.90.1) fc.dimensiunile t lpii sunt 120 · 120 · 500 mm şi ale stâlpului 120 · 120 mm.k = 8.18 · 5. ac iunea z pezii de calcul pc = 2.8 şi M =1.for a transmis de pop este 65 · 103 N.0 (tab. a = 190 mm EXEMPLUL 8 S se verifice c priorul unei şarpante de lemn cunoscând urm toarele: - - elementul are deschiderea L = 2.rezisten ele caracteristic la compresiune perpendicular pe fibre fc.4 / 1.talpa este realizat din lemn de foioase.20. Rezisten ele lemnului . clasa de exploatare este 1 şi lemnul este ignifugat. l =120mm .16 = 6. ..22) c.8 m iar unghiul de înclinare = 30o .90. sec iune transversal 100 x 120 mm şi este realizat din lemn de r şinoase.6 pentru a = 16 > h = 15 cm EXEMPLUL 7 S se verifice la compresiune perpendicular pe fibre talpa unui pop de lemn cunoscându-se urm toarele: .16 N/mm2 . calitatea I.51 N/mm2 < 1.rezisten a de calcul (rel.d = 0. .4 N/mm2 .75 m. .pentru kmod = 0.3 Verificarea la starea limit de rezisten ( rel.

872 =1.87 = 1. ·103 N/m Ipoteza II gpc = 1.9 N/mm2 Rfゥc = 12 ·1. RfII c= 3.0 N/mm2 Rfゥ = 12 N/mm2 . ·103 + 1.25 ·103) = 0. ·0.cosg = 2. ·103 · 0.04 · 103 N Ipoteze de înc<rcare: Ipoteza I q = 1.79 / 1.1.75 ·103 · 2.0 ·103 + 0.25 = 1.valori caracteristice E0.2 · 2.0 · 0.permanent< gpc = gc.36.0 ·103 + 2. Ix = 14. Q= 1.39.0.36.1 = 8.75 / 2 = 3.m TI = 2.0 N/mm2 . ·103 = 2.25 ·103) / (2. ·103 N Solicit<ri MI = 2.25.4 ·105mm3 .04.60 ·103 N. ·103 N/m.05 = 9000 N/mm2. Ri = 24. ·0.Caracteristicile secYiunii transversale: A = 12.rezistenYe de calcul Ric = 24 ·1. 1.1 = 17.cos2 g =2.39.20.7502/8 = 2.55 · 2.0 ·1.75 ·103 · 2.0 · 0.78 ·103 N i = . ·103 N/m util< Q = Qc · cosg = 1. ·103. ·0.75.4 ·106 mm4 Caracteristicile materialului .8. ·103. RfII = 3.62 N/mm2 pentru mui = 1.8. md = (0.79 /1. Wx = 2.87 = 1.24 N/mm2 .0 · 0.79 / 1.d.d.0 ·103 . AcYiuni .79. ·0.39·103 N/m -z<pad< pzc = pc .

15.36.2 = 1.MII = 1. ·103 N > TI = 3.paralela cu fibrele Lr = 1.ac iuni caracteristice gn = gpc/1.60 ·103 N.9 mm f2 = ( 1+0.02 · 103 N.9 / 1.i = 0.n = pzc/1.6 = 9. ·103 N/m pz.04 · 103 · 2.4 ·106 · 0.06.m Stabilitatea lateral nu se ia în considerare deoarece: h/b =1.97 · 27504 / 384 · 9000 · 14.43 ·103 N Verificarea la încovoiere Mr = 17.752 / 8 + 1. ·0. · 0. ·103 N/m .78 ·103 N S = 100 ·1202 / 8 = 1.6 mm f2.inst =5.15 · 27504 / 384 · 9000 ·14.75/2 + 1.39. ·103 / 1.2 < 4. ·103 N> TI = 3.9 = 37.75 mm Condi ia de s geat nu este satisf cut şi trebuie m rit sec iunea transversal a c priorului .2 = 1.24.8 · 105 mm3 Verificarea deforma iilor .24.5 = 15. ·0.4 = 1.deforma ii finale f1 =(1+0.87.9 ·100 ·14.4 = 0.68.97. ·103 N .mm > MI = 2. ·103 / 1.inst= 5 ·1.75 / 4 = 2.4 mm > fa = 13. ·105 N.deforma ii în stadiul ini ial f1.5mm fa = 2750 / 200 = 13.5) · 6.perpendiculara pe fibre Vr = 8.4 ·106 = 6.8 ·105 = 13.4 ·106 = 5.9 = 93.9 Verificarea la forfecare .m TII = 1.5 = 5. ·120.0) · 5.75mm f = 9.4. ·105.62.5mm .9 +5. mT.39 ·103 · 2.04 · 103 /2 = 2. ·2. ·100.39 ·103 · 2.

f .3 · 106mm4 Caracteristicile materialului fm.25 · 103 + 1. Solicit rile elementului .5 · 103 mm2 .34 · 103 N.25 = 3. Mg.44.0 m are sec iunea transversal 150 x 250 mm şi este realizat din lemn de r şinoase. f .4 N /mm2 Eo.4 / 1. Mq.k = 6.d = 0. Eo.k = 8.k = 3.35 la ac iunile permanente şi 1. qk = 2. I= 195.75 · 103 Nm. Md = 1.3 = 19.5.5 · 8.00 · 103 · 1. ac iunea permanent normat este de gk = 2. Ac iunile pe grind .35 · 7.m = 13000 N/mm2 .25 = 2.6 · 103 = 21.k =7. Caracteristicile sec ionale: A = 37.k= 35 N/mm2 .103 N/m2.66 · 103 Nm Pentru coeficientul par ial de siguran ( ) având 1.75 · 103 = 26.o5 = 8700 N/mm2 Rezisten ele de calcul ale lemnului ( rel.81 · 103 Nm . clasa C 35.103 N/m. 3. clasa de serviciu 1.75 · 103 · 1.00.72 · 35 / 1.56 · 106 mm3 .103 N/mm2 iar ac iunea variabil de qk = 2.5 pentru ac iunile variabile.25 · 103 N .d = 0.81 · 103 + 1.103 N/m.35 · 6. .1 ) fm. uniform distribuite sunt : gk = 2. Vq.75. W = 1.k = 10.5 · 10. distan a între grinzi la planşeu este de 1.3 = 1.38 N/mm2 .6 · 103 N.72 · 3.88 N/mm2 pentru .25 m.valori caracteristice Vg.valori de calcul Vd = 1.EXEMPLUL 9 S se verifice o grind de planşeu cunoscându-se urm toarele: - grinda cu deschidere de L = 5.

inst = 5 · 3.s ge i în stadiul final ( rel.88 N/mm2 Verificarea deforma iilor: .5 · 103 + 1.3.512. uq.5 · 21.5 · 3.0m): crt = 0.inst = 5 · 2.47 mm< l/300 = 16. M =1.30 b considerând blocajul la capete (lef = 5. rezult kcrt = 1. cu kmod = 0.d = 0.s ge i în stadiul ini ial ug.0 · 1.32 func ie de zvelte ea relativ determinat cu rela ia 3.34 · 103 / 37.66 · 106 / 1.3 = 20.3 · 106 = 11.5 · 50004 / 384 · 8700 · 195. m = 0.6) = 19.85 N/mm2 < f . kh = (150 / h )0.kmod = ( 0.90 mm > l / 200 = 25 mm pentru kdef = 0.954 · 35 / 1.24 sau 3.3 · 106 = 16.6 · (1 + 0. EXEMPLUL 10 .6 · 1.4 N/mm2 rel.34 N/mm2 ( rela ia 3.15 mm.5 · 103 = 0. Verificarea la încovoiere (rela ia 3.5 · 103 + 0.d = 20.6 respectiv 0.33 şi efortul critic determinat cu rela ia 3.97 · (1+0.d = 26.38 ) ug.d = 1.08 N/mm2 < fm.8 · 1.44 · 50004 / 384 · 8700 · 195. 3 Pentru a lua în considerare instabilitatea lateral se calculeaz kcrit cu rela ia 3.954 Verificarea la t iere (rela ia 3. uq.8 la ac iuni de durat medie.5 · 3.44 · 103) / (1.34): m.88 pentru înc rcare uniform distribuit şi simpl rezemare a grinzi la capete.m= √ (35 · 0.25 a): d = 1.fin = 16.15 + 20. 3.34 N/mm2 pentru fm.1 · 0.75 · 8700 · 1502 / 250 · 5000 = 117.75 = 39.35 · 2.88 / 117.35).2 = 0.97 mm.00.56 · 106 = 17.75 mm < l / 200 = 25mm ufin = 19.72 · 1.25 Condi ia de s geat nu este verificat şi trebuie modificat sec iunea transversal .35 · 2.6mm .44 · 10 ) = 0.25) = 20.4 ) = 0.fin = 11.6 pentru ac iuni permanente şi kmod= 0.72 .

deschiderea grinzilor secundare 2.5 ·103mm2 .1 ·103 N Nq = 2. Clasa de serviciu 1.51 ·103 · 4. grinda este realizat din lemn din elemente încleiate.15 ·103 · 4.08 ·103N - momente încovoietoare ( valori caracteristice ) Mg.m Mq.15 ·103 N/m Solicit ri - for e t ietoare ( valori caracteristice ) Vg.valori caracteristice f . GL 28 şi are dimensiuni de 150 x 250 mm. ac iunea permanent caracteristic din planşeu este de 1. fm.08 ·103 = 10.S se verifice grinda principal curent a unui planşeu din lemn pentru care se cunosc: - deschiderea grinzi este 4.0 ·103 ·1.1 ·1.k = 0.15 ·103 · 4.05 = 9600 N/mm2 .2 = 6.8/2 –2.k = 3 · 2.4 ·103 N Greutatea proprie a grinzi principale ( = 410 kg /m3 ) g = 0.8 + 3 · 2.8 / 2 –2.91 ·103 N.15 · 0.91 ·103 = 18. W = 1.k = 4.2 m.2 = 6. Reac iunile din grinzile secundare ( valori caracteristice ).0/2 = 2.4 ·103/2 = 4.g.k = ( 0.0 · 103 N/m2.75 ·103 · 1.8 m iar distan a dintre grinzile secundare. Ng = 1.0/2 = 2.51 ·103 + 1.m Caracteristicile sec iuni transversale: A = 37.2 · 2.08 ·103 · 4.5 · 4.75 · 103 N/m2 iar ac iunea util caracteristic este de 2.1 ·103 ) / 2 = 3.35 · 6.3 ·106 mm4 Caracteristicile materialului .0 N/mm2 E0.92 ·103 N.34 ·103 + 1.g.56 ·106 mm3 .0 N/mm2 .5 · 6.k = 3.= 28.35 · 3.4 ·1.51 ·103 N Vq.0m . care se descarc pe grinda principal este de 1.250 · 410 = 0. Vd = 1.k. Ix = 195.86 ·103 N Md = 1.82 / 8 + 3.2 · 2.m Combina ia de solicit ri pentru st rile limit ultime ( valori de calcul ).34 ·103 N.

1 · (1+0.1 mm < l/300 = 16mm - verificarea deforma iilor finale (rel.73 mm uq.6 + 0. l4 / 384 EJ + Ng.fin = 6.g.g.inst= 5.92 ·106 / 1.22.4.28 mm < l/200= 24mm pentru kdef determinat conform tab. ·193.12 N/mm2 < f .d = 0. EXEMPLUL 11 .17 ·106 / 150 ·195.0 N/mm2 pentru: kmod = 0.0 pentru : şi rel.76 mm uq.56 ·106 = 12.inst = 2.3 = 14.11 EI ug.65 .3 ·106 = 0.- rezisten e de calcul f . 3.l3 / 2.4 ·103 · 48003 / 2 ·10.5 N/mm2 .65 · 28 /1.d.g.15 · 48004 / 384 · 9600 ·195.24) d =10.6 ) = 10.75 · 0.fin = 7.3 ·106 + 2.75 · 9600 ·1502 / 250 · 4800 = 135 N/mm2 = √ 28 / 135= 0.5 ·106 = 7.5 N/mm2 Sx = 150 · 250 ·2 · 250/4 = 1.verificarea deforma iei în stadiu ini ial ug.0 / 1.8 = 0.73 · ( 1+0. = 1.2) = 8. 3.= 0.3 =1.106 mm3 Verificarea la încovoiere (rel.d =18.inst = 5 · 0. ·9600.considerând c frac iunea de durat a înc rc rilor variabile şi înc rcarea permanent reprezint 75% din ac iunea total .3.25 · 0.34) m.6 ·103 · 1.m crt = 0. fm.65 ·3.1 ·103 · 48003 / 2 ·10.52 = 19.42 N/mm2 < f . ·10. Coeficientul de instabilitate lateral (rel.38) ug.32) kcrt.d = 14 N/mm2 Calculul la starea limit de deforma ie .455 Verificarea la forfecare (rel.11 · 9600 ·193.11.52 mm < l/200 = 24mm ufin = 10.3.5 ·106 = 6.d = 1.17.g.g.76 + 8.

154 N/mm2 pentru : V= 0. Rezisten ele materialului . b = 180mm.90.02 N/mm < kr fm. Eforturile de compresiune şi de întindere.d = ( 0.g.0 · 22.3 = 0. ft.102 N/mm2 < kdist ( Vo / V )0.4 tg + 5.08.caracteristicile geometrice ale elementului L = 20 m . .15 N/mm2 . kr = 1.05/4) = 0. kmod = 0. realizat< cu dou< pante cunoscând urm toarele: .d = 0.15 = 22.15 N/mm .73 b rezultând: 2 2 m.102 N/mm2. perpendicular pe fibre din încovoiere se determin cu rela iile 4.01.90.90.05 Verificarea capacit ii portante se face cu rela iile 4.rezisten ele caracteristice: fm. Vo /V = 0.45 ) / 1.277 = 0.4 tg2 = 1.67 b respectiv 4. M= 1. kdist = 1.4m.70 şi rezult : m.8 · 0.42 (1 – 0.d = 1. EXEMPLUL 12 .k = 36 N/mm2 .4 · ( 0. t.d = 1.S se verifice grinda din lemn încleiat.4.73 a şi 4. hap = 1.g.rezisten ele de calcul (3.1): fm.8 · 36) / 1. kp = k5 = 0.momentul încovoietor maxim Map.01 ( 6 · 600 · 106) / ( 180 · 14002) = 0.01.8.01 / 0.m.d = ( 0. . hs = 0.2 ft.45 N/mm2.clasa de calitate a lemnului din element GL 36.987m3 .k = 0. tg ≈ 0.d = 11. ft.9m . . pentru : ke = k1 = 1+ 1.d = 600.d = 0.987 = 0.d = 1. t.2 · 0.02 N/mm2.90.103 N.277 N/mm2 .2 tg = 0.0 .08 ( 6 · 600 · 106) / ( 180 · 14002) = 11.18 · 1.01)0.3 .90.3 = 22.

2. 4.2 = ( 0. rin = 20m .176 – 4 · 0.384 N /mm2.176 +( 0.6 · 0.g.45 N/mm2.25 – 1.7 · 0.277 = 0. Rezisten ele lemnului .346.165 N/mm2.4 · 0.momentul încovoietor la mijlocul la mijlocul grinzi.346 N/mm2 < kr fm.3 = 0.d = 1.0413 · ( 6 · 300 · 103) / ( 200 · 15002) = 0.2 · 0.90.1 · 0.5 m .3 = 19.d = 0.14 · 10 / 180] = 1.176 – 7.0 · 19.1762 ) · 0.692 N/mm2.07233 = 1.clasa de calitate a lemnului din element GL 32.d = 5.45 /1.4 · 0.20 [( 20+1.3 · 0.k = 0.692 N /mm2 .8 · 32 /1.rezisten e de calcul (rel. 4. Map = 300 ·103 Nm. . = 10o (tg = 0.10 c) cunoscând urm toarele: .35 – 8 · 0.1762 ) + ( 0.71a: kl = ( 1 + 1.75 m.73b ): m.d = 0. kmod = 0.3 .5)2 · sin 100 · cos100 – 202 · 3.01/ 1.352 · 0.176) · 0.10) : fm. 4.692 = 19.90. .d = 1.8.5 · 0. b= 200 mm.2 = 0.4. Eforturile din încovoiere determinate cu rela iile 4. ft.1762) · 0.90. hap/r = 150/2075 = 0.68 respectiv 4. . hcp = 1. t. .352 Verificarea capacit ii portante ( rel.90.d = 1.0413.07232 = 0. kp = 0.5 / 2 = 20.176 + 5.277 N/mm2 M= 1.rezisten e caracteristice (tab. t. ft.0723 + ( 0. r = rin + hap /2 = 20 + 1.6 + 8. Volumul zonei întinse se determin cu rela ia din tabelul 4.8 · 0.90.1762 ) · 0.k = 32 N/mm2.caracteristicile geometrice ale elementului L = 25 m.18): fm.07232 + 6 · 0.g.86 m3 kvol = ( Vo /V)0.346 · ( 6 · 300 · 103 ) / ( 200 · 15002 ) = 5.176) .165 N /mm2.S se verifice grinda din lemn încheiat cu intrados curb şi moment de iner ie variabil (fig.26: V = 0.d = 0.g.0723 + ( 2.d = 0.73 .176 + 2.8 · 0.1762 · 0.70 au valorile: m.0723.grosimea scândurilor componente ale grinzii t = 28 mm.67 b şi 4. pentru: kl şi kp determina i cu rela iile 4.165 N/ mm2 = kdist kvol ft.86 )0.

t. hop / r = 1.035.pentru: kr = 1.d = 0.k = 0. 2.4.d = 1.90.2 / 2 = 20.90.35 şi kp = 0. .g.15 N/mm2 .d = 15. r = rint + hop/2 = 20 + 1.90. EXEMPLUL 13 S se verifice grinda din lemn încleiat curb< cu secYiune constant< (fig. .5 / 1.058 . b = 0.35 · ( 6 · 325 ·106) / (250 · 12002) = 15.90.d = 0.18) : fm.7 (tabelul 4.10): fm. kmod = 0.d = 0.277 = 0.3 .8 · 36 / 1.3 = 22.6 m.25 m.04 · (6 · 325.2. Eforturile din încovoiere: m.d = pentru: 0.11): kl = 1.k = 36 N/mm2.106) / ( 250 · 12002) = 0.246 N/mm2 Verificarea capacit ii portante: m. ft.146 N/mm2 .caracteristicile geometrice ale grinzii L = 20 m.4.14 b) cunoscând: .277 N/mm2 . t = 38 mm.15 N/mm2 ft. r =20 m .6 = 0.rezisten e caracteristice (tab.g. .2 m.0 pentru rint /t = 20000 / 28 = 714.103 Nm.15 = 22.3 = 0. M= 1.momentul încovoietor maxim Map= 325.8.0 N/mm2 t.45 N/mm2 .4 · 0. h= 1. kdist = 1.clasa de calitate a lemnului din element GL 36.26).216 N/mm2 > 1.0 N/mm2 < 1. Rezisten ele materialului .8 · 4.rezisten e de calcul ( rel.0 · 22. = 100 .2 / 20. Pentru hop /r şi =100 se determin (fig.378 · 0.

22 +2 · 20 · 1. EXEMPLUL 14 S se verifice pana de acoperiş cunoscându-se urm toarele: - structura de rezisten a acoperişului este realizat cu ferme aşezate la 3. calitatea I.ac iunea permanent .1 = 9. valoarea înc rc ri din stratul de baz a z pezii gz= 1200 N/m2. - ac iunea permanent din acoperiş inclusiv greutatea proprie a panei are valoarea normal gn = 500 N/m2 şi valoarea de calcul gc = 600 N/m2.01 / 1.14 · 0. sunt aşezate la 1.4. etc. V = 10 · 3.2) / 180 = 1.0m interax cu înclinarea t lpii superioare de 25.8 · 1.0 (tab.1 (tab. ( Vo / V)0.2 m interax şi au sec iunea transversal 150 · 200 mm. Rezisten ele lemnului -rezisten a caracteristic la încovoiere (tab.7).5) Ri =16.4.29 m3 (tab.64 Ipoteze de înc rcare a) ipoteza I . i =1.2 = ( 0.8) md = (720 · 0.4.).8 N/m2 .378. clasa de exploatare 1. .2 = 0.9) Ric = 16.15 ( 1.kr = 1.4. fibre de sticl .rezisten a de calcul (rel 4.panele se realizeaz din lemn de r şinoase.65) / (720 +2468 ) = 0.26).55+2468 · 0.0 cu rin /t = 20000/38 = 526 .4.77 N/mm2 pentru mui =1.64 / 1. În concluzie nu este verificat condi ia de întindere perpendicular pe fibre fiind necesar m rirea în l imii grinzii sau consolidarea zonei prin diferite solu ii (buloane încleiate. kdist = 1.0 · 0.29 )0.

gc = 600 · 1.m My = 303.m My = (303.422 = 303.8 +1117) · 3.422 = 506N Solicit<ri Ipoteza I Mx = (652+2399) · 3. gyc= 303.422 gzc = 1200 · 2.2 · 1000 = 1200 N ProiecYia acYiuniilor pe axele secYiunii gxc = 652 N/m .4 · 500 / 1200 = 2.8 · 1.2 –0.z<pad< ( conf.051 · 106 /9.m Ipoteza III Mx = 652 · 32/8 + 1087 · 3/4 = 1549 N. sin g = 0.02/8 = 3051 N.906 = 2399 N/m . Pnyc =1200 · 0.906 .53 < 1.8 N/m gzxc = 2648 · 0.înc<rcare util< cu faYa concentrat< caracteristic< Pu = 1000 N Puc =1. gzyc= 2648 · 0.75) ± 3. gyc = 720 · 0.8 · 32/8 + 506 · 3/4 = 721 N.422 = 1117 N/m b ) ipoteza III .8 N/m Pnxc = 1200 · 0.906 = 2648 N/m ProiecYia înc<rc<rilor pe axele principale de inerYie ale panei gxc = 720 · 0.598 · 106 / 7.STAS 10101 /21-92) gzh = ceczgz = 0.02 / 8 = 1598 N.03.33 · 106 = 0. 4.03 · 1.0 pentru .2 · 0.77 · 106 ± 1.2 = 720 N/m .acYiunea permanent< gc =720 N/m .906 = 652 N/m.m Verificarea panei ( rel.906 =1087 N .0 · 1200 = 1440 N/m2 F = 2. cos g = 0.

mm Wy = 1502 · 200 /6 = 0.tab.0 · 1200 · 1. mL=1.0 · 106 · 1.2 N/m Pnx = 1000 · 0.76) fmax.55mm < fadm= l/200 = 15 mm .906 = 543.33 · 106 N.6 N/M .742 + 2.0 · 1.32 · 0.înc rcare util Pn = 1000 N Proiec iile pe axele de iner ie gnx = 543. Pny = 1000 · 0.2 ) .4.Mrx = 9.ac iunea normat a z pezii gzn = 1.4.906 = 906 N.906 = 1378 N/m o = 1.6 N/m.75 · 106 · 1.77 · 1.18) Verificarea deforma iilor Ipoteza I -ac iunea permanent normat gn = 500 · 1.5 N/m.99 · 106 mm3 mT = 1.0 · 1.422 = 422 N Verificarea s ge ii la ipoteza I de înc rcare ( rel. gzyn = 1378 · 0. gny = 600 · 0.77 · 106 N.32 Proiec iile ac iunilor pe cele dou axe ale sec iunii gnx = 600 · 0.262 = 3.0 ( h/b = 1.2 · 0.75 · 106 mm3 Wy = 150 · 2002 /6 = 1.2 =600 N/m .2 · 500 / 1200 = 1.33 < 4.422 = 253.63mm .4 –0. gny = 253.77 · 0.422 = 581.mm Mry = 9.4 N/m. 4.0 = 9.8 · 1.s ge i instantanee f1. Ipoteza III .ac iune permanent normat gn =600 N/m .fin = √ 2.inst = 5 · 543.906 = 1248.6 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 100 · 106 = 0.0 (tab.2 N/m gzxn = 1378 · 0.0 = 7.x.

63 + (1+0.25) ·1. Iy = 1503 · 200 / 12 = 56.47 mm .fin = ( 1+0. 4. kdef = 0.4 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 100 · 106 = 1.44 mm.2 · 106mm4 .76) fmax. inst = 422 · 30003/ 48 · 9000 · 56. f2.57 mm f2.o5 = 90000 N/mm2 .inst = 5 · 253.44 = 2.5. inst = P l3 / 48 EIx = 906 · 30003 / 48 · 9000 · 100 · 106 = 0.26mm pentru kdef = 0.52 + (1+0.5 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 56.74 mm fy.512 + 1.63mm .52 + 0.y.2 · 10-3 · 30004 / 384 · 9000 · 56.f2.2 · 106 = 0.s ge i instantanee f1. clasa C30.fin = (1+0.252 = 1. inst = 0.2 ·106 = 0. f1.y. Ix = 150 · 2003 /12 = 100 · 106 mm4 .la ac iuni permanente.57 = 1. pana are sec iunea de 120 x 150 mm clasa de serviciu 3 .s ge i finale fx.5) · 0.2 · 106 = 1.5 · 103 N.fin = ( 1+0.95 mm < fad = l/200 =15 mm .19 = 2.25.x.63+ 0.25 mm EXEMPLUL 15 S se verifice la starea limit de rezisten a pana de acoperiş pentru care se cunoaşc urm toarele : - pana este realizat din lemn masiv de r şinoase.47 = 1.52mm f2.fin = ( 1+0.inst = 5 · 581.5) · 0.5) · 0. f1.s ge i finale fx.x. Verificarea s ge ii la ipoteza III de înc rcare ( rel. pana este solicitat la încovoiere oblic la solicit rile de calcul Mx =3.inst = 5 · 1248.5 · 103 .25) ·1. inst = 0.y.la ac iuni de scurt durat .fin = √ 1.m respectiv My = 1.51 mm fy.x.5) · 0.19mm pentru Eo.y.52mm.

77 respectiv 4.x.45 · 106 mm3 .d = 1.77 / 11.rezisten a caracteristic fm.d = 0. ·104 N şi la încovoiere din greutatea grinzii şi reac iunea din pan Rp = 8. Talpa este solicitat la compresiune cu încovoiere dup axa x-x şi la compresiune centric dup axa y-y . · 30 / 1. RI = 24.4.77/11.45 · 106 = 7.5 m.5 ·103 mm2 . E0. clasa I şi este ignifugat.N.5 .7 · (4.106mm2 Eforturile din încovoiere m.valori caracteristice RcII = 15.0 7.5 · 106 / 0.77 N/mm2 m.5 + 0.78 0.4. clasa I lungimea între nodurile fermei este L = 2.50 ( tab.36 · 106 = 4. Wy = 0.0 EXEMPLUL 16 S se verifice talpa superioar< a unei grinzi cu z<brele cunoscând urm toarele: - - lemnul folosit este de r şinoase.5 = 0.50.0.17/11.835 <1. înclinarea t lpii este 25o .y.3 = 11. clasa de exploatare 1.5) + 4.3. Wx = 1.11) şi de rigiditate M= 1.31 ·106 mm4 Iy = 70.d = 3. sec iunea transversal a elementului este 150 · 250 mm.rezisten a de calcul f m.3 Modulul Wx = 0.56 · 106 mm3 Caracteristicile materialului ( tab.17 / 11.8) .5 ·103.928 <1.0 N/mm2 .17 N/mm2 Verificarea se face cu rela iile 4.5 N/mm2 pentru kmod = 0.7 · (7. bara este solicitat la compresiune Cef = 10.0 N/mm2 .05 = 9000 N/mm2 .k = 30 N/mm2 .36.5 · 106 / 0.31 ·106 mm4 . tab. Caracteristicile geometrice ale sec iunii: A= 150 · 250 = 37. Ix = 150 · 2503 / 12 = 195.Rezisten ele lemnului .5 ) = 0.

904 mL =1. md.0 · 0.6 < 75.27 respectiv 4.2).0 N/mm2 pentru mu.0 (h/b= 1.89 ·103 ± 5.15 · 0.650 < 1.0 / 1..0 · 104 / 292.8 ( tab.55.0 ·104/ 2.0 = 16.0 ·104 N Mmax = 8.0 · 0.6).4.985 ·106 N.6 N/mm2 .5 N/m Verificarea dup axa x-x (rel. i= 1.8 ·15.0 Pentru capacitatea portant la compresiune (Crx) respectiv la încovoiere ( Mrx) determinat cu rela iile 4.25 Solicit ri în bar : Cef = 10.49 · 106 ] = 5.4.9) RcIIc = 1.0 / 1.4.18) Momentul încovoietor final (Meff) se determin cu rela ia 4. md.mm pentru mT.31 ·106 /37.1 = 12.mm pentru for a critic de flambaj (rel. ix = √ 195.52.56 ·106 · 0. Crx = 9.5 ·103 · 0.906 · 2500 / 4 + 247.10. x = 2500 / 72.5 ·103 · 0.85 ·106 = 0.1 . c = 1.198 ·106 N.1 = 247. g= 0.0 ( tab.79) .5 ·103 = 72.904 = 292.66 < 4 – tab.198 ·106 /16.1 mm.985 ·106 · [1 / ( 1 – 10.906 · 25002 /8 = 4.i = 1. 4. 4.9 ·1. x = 1-0.89 ·103 N Mrx = 12. Ric = 1.5 ·10-3 · 0.1 = 34.0 ·1.c = 0.c= 0.7).25 = 9.8 · ( 34.rezisten e de calcul ( rel.i = 0.4.6 · 37.4.9 (tab.55 · 24.9 · 0.6 / 100)2 = 0.25 · 6000 ·1.80 Meff = 4.906.mm pentru cos = cos 25 = 0.81) .85 ·106 N.

perpendicular pe rosturi ( rel. mT.49 ·106 N muE = 1.3 / 100)2 = 0.64 ·103 mm2 .0 ·103 N .31 ·106 / 25002 = 2.25 = 7.2) Verificarea fa de axa x-x .9 (tab.0 (tab.2) Verificarea dup axa y-y (rel. 4.73 < 75.0 · 0.4.0 m .5 · 103 · 0.3 = 57.4 ·103 N > Cef = 100.3 mm x = 1.0 (tab. mT = 1.27) Cry = 9.CE = 3.0 · 1.25 .0 N/mm2 . efortul de compresiune de calcul în bar este Cef = 85.6 · 37.31 ·106 / 37.5 ·103 = 43.7) .9 ·195.rezisten a caracteristic (tab.4.85 = 275. calitatea II şi este ignifugat.9 · 0.7) .0 ·103 N pentru y = 2500 /43.68 · 32.142 · 9000 ·1.4.68 N/mm2 pentru mu = 1.0 · 0. îmbinarea elementelor se realizeaz cu ajutorul cuielor. Rezisten ele materialului .8 (tab.92) Crx = 7.85 EXEMPLUL 17 S se verifice bara compus< solicitat la compresiune cunoscând urm toarele: - - bara are lungime de 3.8 / 1.E = 0.6) . i = 1.rezisten a de calcul (rel.64 · 103 · 0.0.4. md = 0.4. bara este compus din dou elemente principale cu sec iune transversal 68 · 240 mm şi un element secundar cu sec iune transversale 48 · 200 mm sub forma unei fururi continue.4.978 · 1.9) RcIIc = 12.0 ( tab. 4.5) RcII = 12. lemnul folosit este de r şinoase.0 ·103 N pentru Acalc = Ap = 2 · 68 · 240 = 32.0 = 245. clasa de exploatare 1. iy = √ 70.8 · ( 43.4.16 ·103 N> Cef = 85.

4.68 ·32.rezisten a caracteristic Ri = 16.4 N/mm2 Verificarea dup axa x-x (rel.64 ·103 · 0.200) · 482 = 124.95) =√ 1+ 8. ·106 N.1 ·10-3 ( 2. Rezisten ele lemnului .0. 4.0 · 0.64 ·103 = 61.0 = 90.93) Cry = 7.1 ·10-3 .64 ·103 mm2 Zvelte ea transformat (rel.82 = 0.68 + 48) · 240 · 2 ·106 / 30002 ·30.360 EXEMPLUL 18 S se verifice elementul din exemplul precedent în situa ia când dup axa x-x peste compresiune se suprapune un moment încovoietor Mef x = 6. n = 3 ·100 / 10 = 30 cy = 3100 / 92. 4.91 · 48.0 = 1.5 ·104 / 24.2 ·103N > Cef = 85.pentru cuie de 3.55 / 1.22 ·106 / 32.5 mm amplasate pe trei rânduri şi la 15 cm distan r =2.8 ·1.0 ·103 N pentru Acalc = 32.8 > 75.8 · ( 16. y = 3000 / 61.7 = 48.978 Verificarea fa de axa y-y .8 N/mm2 .x = 3000 / ( 2 · 68 + 48) = 16.26 ·106 ) = 0.79) -( 8.51 ·104) ± ( 6.31 ·106 / 12.3 / 100 )2 = 0.3.62 = 92.paralel cu rosturile ( rel.7 mm Coeficientul de majorare a zvelte ii (rel.360 ·1.6 Iy = 240 · ( 2 · 68 + 48 )3 /12 – ( 240 .52 = 8.91 K= 1/10 d2 = 1/10 ·3.861 < 1 .94) tr y = 1.4.1 = 8.mm.22 · 106 mm4 iy = √ 124. x = 1 – 0.rezisten a de calcul Ric = 16.

26 ·106 N. 4.92) Crx = 9. solicitarea axial de calcul din bar provine din ac iunile permanente ( Ng= 4 ·104 N) şi din z pad ( Nz = 3 ·104 N).67 ·106 / 30002 = 1.142.8). pentru îmbin ri se folosesc buloane 16.4.84 N/mm2 pentru mu = 1.9) Rc IIc =15 ·1. Rezisten ele materialului .25 = 9.2 · 103 · 1.7) .4 ·1.mm Mrx = 8.0 ·1.5) Rc II = 15.0 · 106 [ 1 /( 1 – 85.46 ·103 mm3 Ix = 2 · 68 · 2403 / 12 + 0.922 = 173.83 · 103 N > Cef = 70 ·103 N pentru Acalc = Ap = 2 · 48 · 200 = 19. EXEMPLUL 19 S se verifice bara compus< cu fururi scurte cunoscând urm toarele: - bara are lungime de 3000 mm şi este realizat din doi dulapi 48 · 200 mm. distan a i la 15.rezisten a caracteristic ( tab.rezisten a de calcul ( rel.70 ·106 N.4.2 ·103 mm2 .4.0 ·172.5 ( 48 · 2003 / 12 ) = 172. · 9000 ·1.0 · 0.4 mm.0 = 12.8 · 4 ·104 + 0.4. i = 1. E0. perpendicular pe rosturi ( rel. ·2002 / 6) = 1.31·106 N. md = (0.67 ·106 mm4 CE = 3.0 N/mm .25 (tab.pentru Mef.xf = 6.46 ·106 ·1.7 ·106 )] = 6.0 ( tab.5 · ( 48.0 · 103 / 1. din lemn de r şinoase calitatea I.82 Verificarea fa de axa x-x.85 ·3 ·104) / (4 ·104 + 3 ·104 ) = 0.82 / 1.82 ·19. clasa de exploatare 2.05 = 9000 N/mm2.0 · 0.m Wc = 2 · 68 · 2402 / 6 + 0.

iar distan a între fururile scurte se alege 95cm rezultând: i = 950/ 13.0 ( tab. Vd = 5.103 N (for de compresiune). clasa de exploatare 2.25 / 100)2 = 0.9 mm y = 3000 / 101. r = 2.96) cy = e y = √ (2.93 Cry = 9.103 Nm.103 N.49 ·103 N< Cef = 70 ·103 N pentru Acalc = Ap = 19.1 şi pentru care se cunosc : - t lpile sunt realizate din lemn masiv de r şinare clasa C35 şi inima din panouri de particule definite de norm european EN 312-6 solicit rile de calcul sunt : Md = 6.2) Verificarea fa de axa y-y ( paralel cu rosturile ) se face cu rela ia 4.4. nc = 4 Îmbinarea se realizeaz cu 4 buloane pe m ( 4 buloane în fiecare furur scurt ).82 ·19. cx = 1 – 0.84 mm.0 · 0.15 k = 1/3 d2 = 1/3 ·162 = 1.8 · (31. E 4.84 ·106 mm4 .84 = 68.25 < 75. Fcd = 20.x = 3000 / ( 48 + 48 ) = 31.9 = 29.922 mT = 1.642 / 2 = 93 > 75 3100 / 932 = 0.54 ·106 / 19. Ii = 200 · 483 /12 = 1.96 ·104 mm2 CondiYia de rezistenY< dup< axa y-y nu este îndeplinit<.3 ·10-3 .358 = 67.64. ii = √ 1.3 ·10-3 ( 48+154+48) · 200 · 2 · 106 / 30002 · 4 = 2.358 Iy = 2 [ 200 · 483/12 + 200 · 48 · ( 48/2 + 154 / 2 )2 ] = 199.84 ·106 /0.2 ·103 mm2 zvelte ea echivalent ( rel.4.96 ·104 = 13. Caracteristicile materialelor sunt: . Ap = 48 · 200 = 0.54 ·106 mm4 iy = √ 199.2 ·103 ·1. EXEMPLUL 20 S se verifice grinda cu inim< subYire cu sec iunea transversal din fig.4 )2 + 2 · 68.4 = √ 1+ 1.15 · 29.2 ·103 = 101.0.0.

d = 0.d = 0.02 · 106 ( 2475 / 13000) = 91. 4.3 N / mm2..o. kmod = 0.44 N/mm2 .52 x 106 mm4.rezisten ele de calcul şi modulul de elasticitate pentru panourile din particule cu grosimi de 10 mm ( norma EN 312-6 ) fc.d = 5.99 · 106 mm4.7 · 35 / 1.d = 4.w.momente de iner ie If = 4[( 40 · 603 / 12 ) + ( 40 · 60 · 952)] = 89.10 ) fm. .o.rezisten e caracteristice pentru lemnul C35 ( tab. fc.5 N /mm2 .4. .97 N/mm2 .9) Emed = 13000 N/mm2.modulul de elasticitate: ale lemnului C35 (tab.d = 0.o.3 = 11. f N/mm2.rezisten e de calcul pentru lemn ( rel. f .02 · 106 mm4. .o. Caracteristicile sub înc rc ri de lung durat se determin cu rela iile 4.k = 25 N/mm2.3 .9) .7 · 21 / 1. ft.fm. 3. ft. M= 1.30 N/mm2 .d = 3.7. . fc.1  Caracteristicile sec iuni transversale: .k = 35 N/mm2 .aria efectiv Aef = Af + Aw Ew / Ef = 4 · 40 · 60 + 10 · 250 · 2475 / 13000 = 10. Iw =10 · 2503 / 12 = 13.8 N /mm2 .116 considerând c din ac iunea total 25% este ac iune de lung durat şi 75% ac iune de durat medie.3 = 18. ft. Emed = 2475 N/mm2.115 respectiv 4.o.3 = 13.w.804 130 60 250 mm 60 40 10 40 40 10 40 90 Fig.90.1 Fig. . E 4.076 · 103 mm2 .7 · 25 /1.d = 0. Ief = 89 · 52 · 106 + 13. E 4.k = 21 N/mm2.

3 = 6.5 N / mm2.8N/mm . f.25.25 + 0.Conform tabelului 4.o.0 · 106 / 91.25 · 0.911 · 103 mm2.138 · 106 ) · 125 – (20 · 103 / 9.75) · 2475 / (1+ 2. .97 N/mm2.75) · 2475 / ( 1 + 2.138 · 106 mm4.93 N/mm2 < fc.c.17 N/mm2 < ft.911 · 103 ) = 4.d 3 ( Md / Ief ) y2 + ( Fc.86 · 103 N. Verificarea la forfecare a inimii se face folosind rela iile 4.w.d = 18. Verificarea t lpi comprimate se face folosind rela iile 4. Rezult : Aef = 4 · 40 · 60 + 10 · 250 · ( 1+ 0.w. Ief = 89 · 52 · 106 + 143.d = ( 6.d = 4.138 · 106) · 95 + ( 20 · 103/ 9.0 · 106 / 91.44 N/mm2.d = [( 6.138 · 106) · 95 – ( 20 · 103/ 9.o.3N/mm2. la ac iuni de lung durat şi 0.c.17a şi 4. la ac iuni de lung durat şi 0.25 la ac iuni de durat medie.d = 2 ( 6.0 · 106 / 91.d = 11.25 · 0.07 · 103)] · 2475 / 13000 = 1.25 · 0.75 · 0.t. la ac iuni de scurt durat . .0 · 106 / 91.d = 18.5 = 13.5 + 0.d / Aef ) = (6.d = Verificarea t lpii întinse se face folosind rela iile 4.911 · 10 = 10.17b: = [( 6. w.0 · 106/ 91.75 · 0.112 a şi b = ( Md / Ief ) y1+ ( Fcd / Aef ) = ( 6.22 N/mm2 < fm.25 + 0.t.75) · 13000 = 9.max.8.99 · 106) · 125 + (20 · 103 / 10.0 · 106 / 91.138 · 106 ) · 125 + (20 · 103 / 9.8 · 2.26 N/mm2 < kcfc.0 · 103N < 1 · 10 · 130 · [1 + 0.22 coeficientul deforma iei în timp (kdef) este: . f.119: hw = 130 mm < 70 bw = 700 mm.24 N/mm2 < ft.8 N/mm2.24 N/mm2 < fm.max.25 + 0.c.07 · 103 )] · 2475 / 13000= 1.pentru lemnul masiv – 0.911 · 103 ) = 8.911 · 103 ) = 6.8 · 0.75) · 13000 = 91. hw = 130 mm < 35 bw = 350 mm. f.75.113 a şi b: f.5 · (60 + 60) / 100 ] · 3.d = 5.d w.d =1.0 · 13. Vd = 5.02 · 106 ( 1+ 0.pentru panouri de particule – 2. Verificarea eforturilor de compresiune şi întindere în inim se face folosind rela iile 4.25 · 0.99 · 106) · 125 – (20 · 103 / 10.t.

8 = 0. Caracteristicile materialelor din elementele componente sunt: . EXEMPLUL 21 S se verifice o grind< cu t<lpi subYiri care face parte dintr-un planşeu cunoscând: - deschiderea grinzii L = 5.talpa superioare (tab.k = 12.90.4 N/mm2 .2. inima grinzii este format dintr-un dulap 58 x 200 mm din lemn de r şinoase.talp se face cu rela ia 4. înc rcarea de calcul este format din ac iuni permanente cu valoarea de 0.22 .k = 12. talpa superioar este realizat din placaj de grosime 24 mm având fe ele exterioare cu fibrele orientate perpendicular pe grind . fc.22.2.0 N/mm2 . 2.722 N/mm2.0 N/mm2 .23 ) fm.5 KN/m şi ac iuni variabile cu valoarea de 2. clasa de calitate C 30.123 inând cont de condi iile date în tabelul 4.0 KN/m. Ec.med = 4800 N/mm2 L imea eficace de conlucrare între t lpi şi inim se determin cu rela iile 4.90.o. distan a dintre grinzi este 550mm ( bf + bw = 550 +58=608 mm). f .9.0 · 103) / (91.0 · 103 · 456. Ec.med = 7200 N/mm2 .med = 4600 N/mm2 .804 (4 · 10 / 60 )0.med = 7400 N/mm2 .k = 3.0 · 103mm3. Ec.138 · 106 · 120) = 0.med = 12000 N/mm2 -talpa inferioar ( tab.4.4 N/mm2 . pentru hf = 60 mm> 4 bw = 40 mm iar efortul tangen ial mediu calculat folosind rela ia 4. Ec. tab.Verificarea îmbin rii inim .90. lg = 2 · 60 = 120 mm. pentru: Sf = 2 · ( 60 · 40 · 95) = 456.inima grinzi ( tab. G .k = 11.2.3.tab.90.90.k = 30 N/mm2 .29: .2.90. pentru realizarea t lpilor se folosesc placaje suedeze (tab.22. talpa inferioar este realizat din placaj de 12 mm având fe ele cu fibrele orientate perpendicular pe grind . ft.k = 11.mcd = 500 N/mm2 . îmbinarea între t lpi şi inima grinzi se face prin încleiere.9) fm.0 m.208 N/mm2 < 0.o.4 N/mm2 .23). Ec.120b.2.23) fm.tab. tab.120 c are valoarea: = ( 5.

6 · 103 mm2.ef = 0.69 · 103 · 4800 ) = 28. Determinarea centrului de greutate a secYiunii transversale (relaYia 4.pentru talpa comprimat< bef = bc. A3 = 12 · 558 = 6.91 · 103 mm2 .15 mm.ef + bw = 480 + 58 = 538 mm < 608 mm.0) · 5 / 2 = 6250 N.ef = 20. bc.126): . A2 = 58 · 200 = 11.. .2  Fig. a3 = 100 + 6 + 28 = 134 mm.136): a2 = [ 12.0) · 52 / 8 = 7.5 + 2.812 · 106 N.69 · 103 mm2 Rigiditatea efectiv< la încovoiere ( relaYia 4.24 = 480 mm.1 · 5000 = 500 mm. bt.69 · 103 · 4800 · ( 200+12 )] / 2 (12. 558 58 a3 = 134 a1 = 84 250 12 236 200 a2 = 28 24 250 250 58 558 250 Fig.91 · 103 · 4600 · ( 24 + 200 ) – 6. bc.6 · 103 · 12000 + 6.91 · 103 · 4600 + 11. .moment încovoietor Md = ( 0. E 4. E 4.ef = 0.1 · 5000 = 500 mm.m.5 + 2.pentru talpa întins< bef = bt. pentru: A1 = 24 · 538 = 12.ef + bw = 500 + 58 = 558 mm < 608 mm.2 Solicit<ri pe grind<: -forY< t<ietoare Vd = ( 0. a1 = 100 + 12 – 28 = 84 mm.

38 N / mm2.128 iar verificarea se face cu rela iile 4.124 respectiv 4.4 · 109 N.t.90.3 = 7.5 · 13000 · 58 · 2002) / 58 · 1154.3 = 0. fm. m.d = 7.d = 7.812 · 106 · 4800 · 134 / 1154.d = ( kmod fc.812 · 106 · 4600 · 84 /1154.129 iar eforturile de forfecare se determin cu rela ia 4.90.90.5 E2 h2 / (EI)ef = (12000 · 28.d = ( kmed fc.01 N/mm2.46 N/ mm2.k.c.465 N/mm2 ≤ = 0.4 ·109 ·58 = 0. Eforturile în inima grinzii din încovoiere: 2.4 ·109 = 1.8 · 11. Eforturile normale de compresiune şi întindere se determin cu rela iile 4.3 = 7.5 E2b2 h2 ) Vd / b2 (EI)ef = 6250 · ( 4600 · 12.d 6250 · 4600 ·12.8 · 30 / 1.max.90.91 · 103 · 84 + 0.d = kmod fm.d = Calculul flambajului t lpii nu este necesar deoarece : bf = 550 mm < 2 · 20 hf = 2 · 20 · 24 =960mm. pentru: fc.90.91 · 103 · 842 + 1200 · 58 · 2003 / 12 + 1200 · 11. f.4 ·109 = 12.01 N/mm2.87 N/mm2 ≈ f . 2.d = f .130.812 ·106 / 1154.90.85 N/mm2.k.8 · 3.k ) / m = 0.mm2.4 · 109 = 2.85 N/mm2.46 N /mm2.127 respectiv 4.8 · 12 /1.4 · 109 = 4.91 ·103 · 84 / 1154.33) · 50004 / 384 · 1154. Verificarea la forfecare în zona de contact dintre talpa superioar şi inim se face cu rela ia 4.35 N/mm2 < ft.4 / 1.k ) / m = 0.61 N /mm2 < fc.90.0 / 1.3 = 1.69 · 103 · 1342 = 1154.38 N/mm2.5 · 12000 · 200) · 7.6 · 103 · 282 + 4800 · 558 · 123/12 + 4800 · 6.2. Calculul deforma iilor .55 mm < l / 200 = 25 mm .l4 / 384 ( EI)ef = 5 · ( 0.15 + 0. ft.90.3 = 18.d + m.d = Md E2 a2 / ( EI)ef + Md · 0.k / 1.d = 7.35 N/mm2 < fm.( EI )ef = 4600 · 538 · 243 / 12 + 4600 · 12.d = 7.d = 18.125 f.d = 1.S geata instantanee: uinst = 5 ( qk+qx ). Efortul de t iere maxim în inima grinzii : ( E1 A1 a1 + 0.4 · 109 = 10.45 + 1.

k = 15.33 KN/m Coeficien ii par iali de siguran pentru ac iuni ( ) sunt determina i conform tab.0 m .4 N/mm2 .o.tab.5 / 1.pentru: . .ac iunea permanent normat gk = gd / c = 0.Ggk = 410 kg /m3 Caracteristicile sec iunii transversale: A1 = 450 · 24 = 10800 mm2 . talpa superioar este din placaj cu grosime 24 mm aşezat cu fe ele exterioare având fibrele paralele cu grinda. Ec. fc. I2 =150 · 1903 / 12 = 85. talpa este asamblat de inim mecanic cu ajutorul cuielor aşezate la 40 mm distan şi având diametru de 4 mm.4.med = 4300 N/mm2 .o.23. inima grinzii este din lemn masiv de r şinoase clasa C35 şi are sec iunea transversal 150 x 190 mm.0 kN/m şi la o for axial de calcul Fd = 25 kN.0 / 1.med = 13000 N/mm2. tab.9.pentru talp ( rel. pentru placaje canadiene) fm.90.1 N/mm2 . l imea eficace a t lpii superioare este 450mm.k = 14. Caracteristicile materialelor: -pentru lemnul din inima grinzii (tab.k = 3. f .ac iunea variabil normat qk = qd / Q = 2.med = 6300 N/mm2 . Ec.o.2.5 = 1. Coeficien ii de reducere a rigidit ilor .4. A2 = 150 · 190 = 28500 mm2 .9 fm. Eo.22. grinda este solicitat la o înc rcare de calcul.8 N/mm2 . uniform distribuit qd = 5.1 = 0.k = 35 N/mm2 .pentru inim 2 =1 .73 · 106mm4. I1= 450 · 243 / 12 = 0.2.4 EXEMPLUL 22 S se verifice grinda în form< de T pentru care se cunosc urm toarele: - deschiderea grinzii L = 4.45 KN/m .518 · 106 mm4.pentru lemnul din talpa grinzii (tab.3.4.135) .

332 = 1148.1 = ( 1 + 3.286 · 6300 · 101.359 = 2.6 N/mm.133): 1d = 0.59 + 0.286 · 6300 · 10800 · (24 +190) / 2 · (0.3 = 8.286 · 6300 · 10800 + 1.33 = 101.05 · 109 = 0.0 · 40002 / 8 = 10 · 106 N.67 mm. Verificarea sec iunilor la eforturile de compresiune din: -talpa superioar 1= 1.59 N/mm2. Eforturile maxime normale de compresiune şi de întindere din încovoiere (rela iile 4.286 · 6300 · 10800 · 101.1 /1.359 N/mm2.134) ( EI)ef = 6300 · 0.18) Kser = 4101. Md = 5.mm2.1 = 0.rigiditatea ultim Ku = 2/3 Kser = 671 N/mm Pozi ia centrului de greutate a sec iuni ( rela ia 4.0 · 13000 ·.8 / 25 = 1006. Rigiditatea sec iuni ( rela ia 4.8 · 14.33 mm.d = 0.33 · 10 · 106 / 1148.75 N/mm2.5 · 13000 · 190 · 10 · 106/ 1148.73 · 106 +1.o.286 Rigiditatea îmbin rii -rigiditatea de serviciu ( tabelul 5. .142 · 6300 · 10800 · 40/ 671 · 40002 )-1 = 0.05 · 109 = 0.136) a2 = 0. a1 = (24 +190) /2 – 5. 2 = 25000 · 13000 / (6300 · 10800 + 13000 · 28500) = 0. Eforturile de compresiune din for a axial ( Fd = 25 kN ): 1= Fd E1 / ( E1A1 + E2A2) = 25000 · 6300 / (6300 · 10800 + 13000 · 28500) = = 0. m.74 N/mm2.05 · 109 = 10.66 + 0.518 · 106 + 0.67 · 10 · 106 / 1148.672 +13000 · 85.60 N/mm2.05 · 109 = 1.61 N/mm2 < fc.05 · 109 N.132 şi 4.28500 · 5.67 N/mm2 -în grind . m.5 · 6300 · 24 · 10 · 106 / 1148.0 · 28500 · 13000) = 5.66 N/mm2 .5 · 40.0 · 13000 · 5.mm 2d = 1.2 = 0.

My.28 · 4 · 36)[√ 2 · 0.Pentru modul 2b de cedare Rd = [1.286 · 6300 · 10800 · 101. .32 N/mm2 = 13.53 N /mm2 Verificarea la for t ietoare.Verificarea îmbin rilor ( rela ia 4.32 · 36 · 4 · 0. Rezisten a (Rd) pentru elementul de îmbinare (rela iile 5.11 -0.1.8 · 35 / 1.63 N/mm2 fh.728 + 2 · 0.8 N t2 = l .0 · 4.1.0.728) = 836 N 2 .7282 [ 1+36/24 + (36 / 24)2 ] +0.Pentru modul 1a de cedare Rd = [18.74 = 12. l = 70mm – lungimea cuiului Rd = fh.1.63 / 1.39) .d = 0.3 = 21.k =0.09 N/mm2 < fm.8 · 21.3 = 29.d t2 d = 13.728) + [ 4 · 0.28 · 4 · 24 ] – 0.139): Fi = 0.Pentru modul 1b de cedare Rd = fh.2.2.72 N/mm fh.2 = 0.28 N/mm2 .728 ] / (1+2 · 0.1· (18. Fi = 689 N ≈ Rd = 656 N.mm.28 · 24.7283 ( 36/ 24)3 ] /(1+0.3 = 13.05 · 109 = 689 N.mm . V = 5.d t1 d = 18.72 / 1.67 · 40 · 10000 / 1148.t1= 70 – 24 = 36 > min 8d = 32.Pentru modul 2a Rd = [1.728 ( 1 + 36 / 24 ) = 2614 N .60 + 10.728 (2+0.8 · 29.728) + [ 4 · 0.28 · 4 · 24 · √ 0.11 · 410 · 4-0.k = 0.32 / 18.k = 180 · 42.1· (18.28 · 4 · 24) [√ 2 · 0.6 = 6616 N.0 KN.caracteristicile lemnului masiv fh.082 · 400 · 4-0.28 · 4 · 362] – 0.728 (1+0.28 = 0.d = 0.d = 6616 / 1.1 = 6015 N.728) · 6015 / 18.3 = 21.7282 (1+0.728)= 656 N .2.75 +0.0/2 = 10.728) · 6015 / 18.4 = 1754.728 = 1392 N .3 kd = 0.3 = 18.caracteristicile placajului fh.728 (1+2 · 0.d = 0.728) .728 ]/ (2+0.728 My.

f .6 N/mm2 .med= 12000 N/mm2 Rezisten ele de calcul se ob in pentru kmod = 0..9 ·103 + 1.5 · 5 ·103 ) · 52 / 8 = 27. tab3.35 gk + 1.4.728) ] √ 2 · 6015 · 18.cub / 1.5 = 14.1 N/mm2.0.35 · 0.28 · 4 = 946 N Valoarea minim a rezisten ei este Rd = 656 N ≈ Fi = 689 N EXEMPLUL 23 S se verifice grinda mixt< lemn-beton. Eo. o. grinda este înc rcat cu o sarcin permanent cu valoarea caracteristic gk = 0. ft. folosit la un planşeu.9) fmk = 27 N/mm2 . fctmd = 0.9 ·103 + 1.85 fctm / 1. distan a dintre grinzi este 500 mm. Ecm = 30000 N/mm2 Rezisten ele de calcul pentru beton ( conf.beton clasa C25/30 fck.5 · 5 ·103 ) · 5 / 2 = 21.9. leg turile dintre lemn şi beton se realizeaz cu elemente semirigide din o el pentru beton B500 B cu diametrul de 10 mm. clasa C27.3 .78 ·103 N Caracteristicile materialelor: .cub = 30 N/mm2 .mm V = ( 1.lemn clasa C27 (tab. EUROCOD 2) fcd= 0.k = 16 N/mm2.k = 2.23 ·106 N.9 · 103 N/m şi o sarcin variabil caracteristic qk = 5.k = 370 kg/m3.8 N/mm2 .35 · 0. fctm = 2.0 m şi sec iune transversal 190 · 250 mm .728 / (1+0. pentru care se cunosc urm toarele: - grinda este realizat din lemn de r şinoase.5 qk) l2 / 8 = (1.103 N/m.47 N/mm2 .8 şi M = 1.5 = 1.1· [√ 2 · 0.Modul 3 Rd = 1.85 fck. Solicit rile de calcul se determin folosind coeficien ii par iali de siguran pentru ac iuni da i în tabelul 4. placa de beton are grosime de 50 mm şi este realizat din beton C25/30.83 · 0. clasa de serviciu este 1.4 Md = (1.o. are deschidere L = 5.

35 ·10 = 5.147) pentru: .5 √ 2 · 66.3 = 16.8 ·16 / 1.140) .85 N/mm2 f .fm.12 ·103 N .cedarea lemnului Rd = 1.med = 0.k = 500 N/mm2 Momentul plastic al elementelor de îmbinare (rela ia 5.elemente de îmbinare fu.k = 0.sec iunea elementelor şi momente de iner ie A1 = 50 · 500 = 25000mm4 .082 · 370 ·10-0.cedarea betonului la compresiune local Rd = 0.8 / 1.082.35 N/mm2 Caracteristicile sec iunii transversale .29 ·103 N Cu rela iile 5.125 ·10 ·12000 = 15000 N/mm ku = 2 kscr / 3 = 10000 N/mm Rezisten a îmbin rilor ( rela iile 4.8 · 500 ·103/6 = 66.8 ·15.61 N/mm2.3 = 9.1 = 21.caracteristicile sec iunii compuse .d = 0.125 d Eo.66 ·103 N.8 · 2.3 = 15.5 fcd = 1. I2 = 190 · 2503/ 12 = 247.66 ·103 · 9.25 = 16.8 · 27 / 1.5 ·14.ruperea prin forfecare a elementului de îmbinare Rd= 0.23 ·102 √ 21.3 = 9. I1 = 500 · 503/12 = 5.21 ·106mm4 A2 = 190 · 250 = 47500 mm2 .d-0.d = 0.bef = b = 500 mm .l imea sec iunii (rela iile 4.72 N/mm2 .o.8 · 500 ·3.38 ·103 N pentru: fck= 1.3 = 1.21 / 1.2.c) My.39 ·106mm4 . .15 N/mm2 .mm kser= 0.40 se determin : fh.14 ·102 / 4 ·125 = 25.15 ·30000 / 1.2. ft.42.3 = 0.d = 0. .d = 0.k = 0.rezisten a caracteristic a betonului pe epruvete cilindrice.21 N/mm2 fh.

2 N .75 Smin + 0. Distan a de calcul (Sef) între elementele de leg tur (rela ia 4.80 N/mm2 t.39 = 6.2.258 ·1012 = 0.d = m.21 ·106 + 0.67 · 27.83 / 9.5 ·12000 · 250 · 27.258 ·1012 = 7847.d = 1.332 +12000 · 247 · 39 ·106 + 1.23 · 106 / 6.o.48 N/mm2 c.5 · 30000 · 50 · 27.d = 14.d = 1.61 = 0.23 ·106 / 6.144) cu valorile determinate cu rela iile 4. a1 = (250 +50 ) / 2 –33.143).1.67 · 21.0 Elementele de leg tur se distribuie la zonele de cap t (l/4) la 80 mm şi în zona central (l/2) la 240 mm.22 · 30000 · 25000 + 12000 ·47500) =33.d / ft.1 N /mm2 3.85 + 6.67 = 158.139): F1.33 · 80 · 21.22 ·30000 · 25000 · (250 +50) / 2 ( 0.mm2 ( rel.1 = (1+3.d / fm.d = 12000 · 33.2.09 N /mm2 < fc.003 ·1012 = 3.22 · 30000 ·116.0.83 N/mm2 m.0 Verificarea eforturilor de forfecare ( rela ia 4.33 mm (EI)ef = 30000 ·156 ·109 · 5.25 · 240 =120 mm.5 ·12000 ·190 ·158.t.75 · 80 + 0.1.672 = 6.0 ·12000 · 47500 · 33.1. 4.048 N /mm2 < f .48 + 3.003 ·1012 = 6.135 ) .47 N/mm2 Verificarea eforturilor din lemn: t.22 ( rel.67 mm ( rel.78 ·103/ 190 · 4.23 ·106 / 6.003 ·1012 N.594 < 1. a2 = 0. 4.39 N/mm2 c.d = c.d m. 4.1.145): max = 0.142 · 30000 · 25000 ·120 / 10000 ·50002)-1 = 0.22 · 30000 · 25000 ·116.2.25 Smax= 0.80 / 16.d = 3.d m.1.131): Sef = 0.m.67 = 116.134 ) Verificarea eforturilor din beton ( rela ia 4.48 = .132 şi 4.d = 0.76 ·103 / 4.2.003 ·1012 = 3.33 · 27.87 N/mm2 < fc.d = 0.d + m.d = 1.72 N/mm2 pentru: h = h2 /2 + a2 = 250 / 2 + 33.d + t.003 · 1012 = 1.1.39 – 3.133: = 0.67 mm Verificarea eforturilor în elementele de îmbinare ( rela ia 4. 2 =1.d = - c.d = 0.22 · 30000 · 25000 ·116.23 ·106 / 6.

85mm.1 N/mm2 t.24 + 1.35 )] = 12 200 N/mm2 Pentru lemn coeficientul deforma iilor în timp (kdef) este 0.85 / ( 1 + 0.35 pentru ac iuni de durat medie.F1.5 · 9624 · 250 · 27. La beton coeficientul de fluaj este de 2.125 ·10 · 9624 = 12030 N / mm.11 N/mm2 < fc.25 pentru ac iuni permanente şi 1.d = 14. Calculele anterioare iau în considerare solicit rile în stadiul ini ial şi nu in seama de deforma iile în timp.357 ·12200 ·121.15 mm (EI)ef = 12200 · 5. Din ac iunile care revin pe grinda 85% sunt de durat medie şi 15% permanente.4.5 ·12200 · 50 · 27.423 ·1012 Nmm2 Verificarea eforturilor din beton : 6 12 2 c.23 ·10 / 4.357 a2 = 0.4 N/mm2 .1.25) + 0. Datorit fenomenului de deforma ie în timp eforturile scad în beton şi cresc în lemn.87 = 5.2.152 + 9624 · 247.37 N(mm2 (compresiune) Verificarea eforturilor din lemn: t.15 / (1 + 0.23 ·106 / 4.423 ·1012 = 7.25 pentru ac iuni de durat medie ( tab.d = 7847 N > 5290 N – rezult< c< elementele de leg<tur< trebuiesc îndesite.87 N/mm2 = 3.15 / (1+2.2.6 pentru ac iuni permanente şi 0.15 · 27.d = 9624 · 28.39 ·106 + 9624 · 47500 · 28. În aceast situa ie modulul betonului este: E1.142 ·12200 · 25000 ·120 / 8020 · 50002)-1 = 0.85 = 121.d = 0.357 · 12200 · 25000 ·121.d c.357 ·12200 · 25000 · (250+50) / 2 (0.ef = 12000 · [ 0.ef = 30000 · [( 0.24 N / mm m.25)] = 9624 N/mm2 ksen = 0.60) + 0.d = 0.d = 0.357 ·12200 · 25000+9624 · 47500) = 28.1.22) rezultând : E2.87 – 3.21 · 106 +0.423 ·10 = 3. Calculul luând în considerare deforma iile în timp.85 · 27. a1 = (250+50) / 2 – 28.23 · 106 / 4.85 / ( 1+1. ku = 2 · 12034 / 3 = 8020 N /mm Caracteristicile sec iunii compuse 1 = ( 1+3.852 = 4.423 ·1012 = 1.23 ·106 / 4.d= 1.71 N/mm2 m.423 ·1012 = 1.24 = -1.

inst + u2.mm2 u1.60) = 9375 N/mm.61 = 0.25) = 9600 N/mm2.46 · 9230 · 25000 + 7500 · 47500) = 34.acYiuni permanente Ecm = 30000 / ( 1+2. . verificarea deformaYiilor în stadiul iniYial A1 = 25000mm2 . A2 = 47500mm2 .142 · 12765 · 25000 ·120 / 12000 · 50002 )-1 = 0.74 ·1012 N.35 ) = 12765 N /mm2.46 · 9230 · 25000 · (250+50) / 2 (0.25) = 12000 N/mm2.39 ·106 + 12000 · 47500 · 422 = 6.442.297.46 · 9230 · 25000 ·115. Eom = 12000 / (1 +0.05mm. a2 = 42. verificarea deformaYiilor în stadiu final . a2 = 0.21 · 106 + 0. a1 = (250+50) / 2 –34.142 · 30000 · 25000 ·120 /15000 · 50002 )-1 = 0.46.08 mm. a1= 108mm. 1 = (1+3.acYiuni de durat< medie Ecm = 30000 / ( 1 + 1.60) = 7500 N /mm2.13mm = l / 700 < l / 300. b.6 mm.142 · 9230 · 25000 ·120 / 9375 · 50002)-1= 0.72 ·1012 = 6.inst = 5 · 5 ·103 · 50004 / 384 · 6. Eom =12000 / ( 1+0.39 ·106 + 7500 · 47500 · 34.72 ·1012 = 1.inst = 7. 1 = ( 1+3.297 · 30000 · 25000 ·1082+12000 · 247. Kser = 15000 / (1+0.4 = 115. Kser = 15000 / ( 1+0.71 / 9.62 +7500 · 247. Ec.4 mm. (EI)ef = 9230 · 5. u2.mm2.21 ·106 +0. u1.1 mm.1.inst = 5 · 0.9 ·103 · 50004 / 384 · 3. 1 = ( 1+3.9 ·103 · 50004 / 384 · 6.85 + 7.96 mm. u1. Eo.72 ·1012 N. .4 / 16.m = 12000 N/mm2 Kser = 15000 N/mm.74 ·1012 = 1.fin = 5 · 0.4 2 = 3.25) = 9230 N /mm2.m = 30000 N/mm2. (EI)ef = 30000 · 5.563 < 1 Verificarea la starea limit< de deformaYie a.

31 mm = l / 485 < l / 200   .fin =5 · 5 · 103 · 50004 / 384 · 4.39 ·106 + 9600 · 47500 · 34.2 = 116 mm. a1 = 300 / 2 – 34.442 ·12765 · 25000 · (250+50) / 2 · (0.87 ·1012 = 8.21 ·106 +0.87 ·1012 N. (EI)ef = 12765 · 5.2 mm.35 mm u1.22 = 4.a2 = 0.35 = 10.mm2 u2.fin = 1.442 · 12765 · 25000 ·1162 + 9600 · 247.96+8.fin + u2.442 ·12765 · 25000 + 9600 · 47500) = 34.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful