DINAMICA PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANA

cu precădere. eliminarea taxelor vamale şi a altor bariere cu efect echivalent. determinanţi politici. – CECO a presupus o coordonare a proceselor investiţionale. să stabilească preţuri minime. – O Înaltă Autoritate avea ca sarcină principală.Tratatul de la Paris • În 1951 prin Tratatul de la Paris s-a lansat CECO. • Între ţările fondatoare ale CECO s-a negociat o Comunitate europeană pentru apărare şi o Comunitate politică. precum şi armonizarea măsurilor de stimulare a producţiei. • Tratatul viza în principal: – Realizarea unei pieţe comune a cărbunelui şi oţelului. cote naţionale de producţie şi să întărească legislaţia în domeniul concurenţei. care a avut la bază. .

la nivel european şi internaţional. Olanda. • Crearea CEE s-a realizat într-un context favorabil.Tratatele de la Roma • În 1955 s-au elaborat proiectele privind crearea unei Pieţe Comune compuse din Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM). . Parlament. • La început cele trei Comunităţi au avut arhitecturi instituţionale separate. s-a ajuns la un singur Consiliu. constituind ceea ce s-a numit Comunităţile Europene. exprimând voinţa statelor fondatoare de a relansa procesul integrării europene. RFG. Belgia şi Luxemburg. Italia. care s-a consacrat în 1957 prin semnarea tratatelor constitutive la Roma. Curte de Justiţie. reprezentând punctul de plecare pentru Politica Agricolă Comunăş • Statele fondatoare ale CEE au fost: Franţa. dar începând cu anul 1967. devenite. Comisie Executivă. printr-un tratat de fuziune instituţională. • Comunitatea a avut un rol important în promovarea dezvoltării economice a ţărilor membre. prin Tratatul de la Maastricht –Uniunea Europeană.

şi intrat în vigoare la 1 iulie 1987. • Obiectivul creării PUI depăşea limitele “economicului” vizând şi dezvoltarea unui sentiment al europenilor că aparţin aceluiaşi ansamblu în interiorul căruia vor putea circula liber. a unei “mari pieţe interne ca element central al unei strategii de relansare a construcţiei europene”. • Se preconiza realizarea până în anul 1992. ratificat de cele 12 ţări membre în perioada 1986-1987. • Actul Unic introduce noţiunea de “spaţiu fără frontiere” concept mai larg decât cel de “piaţă comună”.Actul Unic European • S-a semnat AUE adoptat în iunie 1985. fără formalităţi. vor putea studia şi munci acolo unde îşi .

Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI). • Tratatul a stabilit actuala structură a UE bazată pe cei trei piloni: Comunitatea Europeană (CE). denumirea oficială a Comunităţii Europene (CE) a fost schimbată în Uniunea Europeană (UE). • Tratatul de la Maastricht a marcat adâncirea procesului de integrare la nivelul grupării prin prevederea creării uniunii economice şi monetare. ci şi politice • Tratatul a consemnat decizia irevocabilă a majorităţii statelor memebre de a adopta o monedă unică până la data de 1 ianuarie 1999. Tratatul a sporit puterea Parlamentului European și a extins folosirea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului de Miniştri . un concept mult mai amplu decât cel de piaţă comună şi cu impliaţii nu doar economice.Tratatul de la Maastricht • Tratatul de la Maastricht a fost semnat la 7 februarie 1992 şi a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. • In ceea ce priveste arhitectura institutională a UE. • Prin acest tratat.

Tratatul de la Amsterdam modifică Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene. în special prin contribuţii la formularea. . • a fost creată funcţia de Înalt Reprezentant pentru PESC care are rolul de a asista Consiliul în probleme de politică externă şi de securitate comună. pregătirea şi implementarea deciziilor şi prin derularea unui dialog politic cu state terţe. • noi sarcini îi sunt acordate UE: . .caracterul democratic al instituţiilor europene este întărit.rolul cetăţenilor Uniunii este subliniat mai puternic.Tratatul de la Amsterdam • Semnat la 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare la 1 mai 1999 • reprezintă un nou pas în direcţia adâncirii integrării europene.

Reforma urma să se realizeze la Consiliul European de la Amsterdam.Consiliul European de la Nisa (2000) a fost dedicat reformei instituţionale. • .Tratatul de la Nisa • Deşi liderii europeni şi-au propus o reformă a instituţiilor încă după prima lărgire. • . semnat în februarie 2001 ( intrat in vigoare in 2003) . dar a fost amânată pentru mai târziu. aceasta a fost hotărâtă prin Consiliul European de la Helsinki. concretizată printr-un Tratat.

Irlanda a respins Tratatul cu prilejul primului referendum.5 ani. partajate si domenii de sprijin. Tratatul pune capăt actualei distincţii între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană. Ultimul stat care a ratificat Tratatul a fost Republica Cehă . folosirea votului cu majoritate calificată în Consiliu a fost extinsă la alte 40 de domenii . ceea ce-i conferă Parlamentului European puterea de co-legislator. din decembrie 2007 si a intrat in vigoare la 1 Decembrie 2009 . . Propune întărirea rolului Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. renunţând la aşa numita structură pe piloni (pillar-structure) Uniunea capătă personalitate juridică Tratatul introduce o inovaţie majoră prin clasificarea competenţelor sale în trei categorii : exclusive. care va fi şi vicepreşedinte al Comisiei. transparența și eficacitatea Uniunii Europene . Tratatul generalizează (cu câteva excepţii) procedura codeciziei. rezultatul a fost pozitiv.Tratatul de la Lisabona • • • • • • • • • • • Tratatul de la Lisabona a fost semnat cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles. pe picior de egalitate cu Consiliul Uniunii. La al doilea referendum. Obiectivul noului Tratat a fost acela de a spori coerența. coordonare şi acţiuni complementare Prevede alegerea unui preşedinte al Consiliului European pentru 2.

concretizată în creşterea numărului de membri. unul economic • UE constituie “o poveste de succes” • UEa cunoscut. un proiect politic şi. de-a lungul existenţei sale. manifestată prin liberalizare economică.adâncirea/aprofundarea integrării.Ce este Uniunea Europeană? • Prin componenţă. apoi. organizare şi obiective . . • Uniunea Europeană a fost. înainte de toate. două procese esenţiale: .Uniunea Europeană reprezintă cea mai complexă structură economică şi politică existentă pe continentul European. reglementări şi politici comune precum lărgirea domeniilor de aplicare a competenţelor comunitare. .extinderea/lărgirea Uniunii.

ceea ce înseamnă că legitimitatea şi funcţionarea sa sunt garantate de respectul pe care fiecare din statele sale membre îl acordă dreptului şi justiţiei reprezentative. • UE constituie rezultatul unei acumulări în timp.• UE este o comunitate de drept. o „construcţie unică în istoria omenirii”(Jose Manuel Barroso) .