P. 1
New Word 2007 Document (5).docx

New Word 2007 Document (5).docx

|Views: 20|Likes:
mangalia
mangalia

More info:

Published by: Alisa Gabriela Anton on Oct 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

Proiect economic II

Student :

MANGALIA

Cap. 1. Potenţialul turistic natural

Cei peste 2. Aşezarea geografică: 43. Aşezarea privilegiată .35° longitudine estică. lăcaş de toleranţă pentru civilizaţiile şi etniile care l-au populat de-a lungul timpului..Hr.est a ţării la aproximativ 45 km sud de Municipiul Constanţa şi la aproximativ 11 km nord de punctul de frontieră Vama Veche cu Bulgaria. mărturie stând prezenţa culturii materiale neolitice. Începând din secolul al XI-lea. Localizarea.Situată în sud-estul Dobrogei pe ruinele vestitei cetăţii Callatis.încearcă după 2500 de ani să redevină un important pol economic şi cultural. cetatea este cunoscută sub numele de "Pangalia" şi era alături de Constanţa şi Varna.49° latitudine nordică. este situat la limita de sud . în timpul domniei regelui macedonean Amyntos III. unul din cele mai importante porturi din Dobrogea.a permis realizarea unei salbe de staţiuni cu caracter estival.IV î. Dezvoltarea economică a Mangaliei în epoca modernă şi contemporană s -a făcut treptat şi sinuos cu urcuşuri şi coborâşuri. cu efecte directe şi în secolele următoare. Mangalia .1.Hr. Dovezile arheologice îndreptăţesc plasarea întemeierii cetăţii Callatis în sec. la rându -i colonie a cetăţii greceşti Megara. geologia şi relieful destinaţiei: Municipiul Mangalia. Gumelniţa. cu . După întemeierea coloniilor Histria şi Tomis de către coloniştii din Milet. San Remo şi Nisa . 28. pe coasta de vest a Mării Negre. la 44 km spre sud. au întemeiat la porunca unui oracol.. 1.pe PENNY MARKET 1 ___________________________] DISCOUNT MINI MAX aceeaşi latitudine cu Monaco. coloniştii din Heracleea Pontică. Descoperirile arheologice atestă că această zonă a fost locuită încă din preistorie. dar cu o lumină a soarelui pe care numai aici o poţi întâlni .o oază integrată pământului românesc prin frumuseţea caracteristică întregului teritoriu. cetatea Cal latis. Istoria acestor meleaguri a fost puternic influenţată de amplul proces al marii colonizări greceşti din secolele VIII VI î.500 de ani de istorie demonstrează binecuvântarea acestui loc.

în c ea mai mare parte a teritoriului predomină valorile sub 200 m. Neptun. cea mai înaltă treaptă situată la contactul cu podişurile interioare.2. unde stratul freatic se află la adâncimi sub 20m. Pe teritoriul municipiului Mangalia se întâlnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic. Ca principale unităţi naturale se disting: podişul . Teritoriul administrativ al Municipiului Mangalia: 6200 ha.00 km). Nuntaşi. Lăţimea acestui sector este cuprinsă între 10 şi 12 km. Solurile au o dispunere etajată sub formă de fâşii în direcţia vest . prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de componentele fizico -geografice ale teritoriului.a. ciocolatiu şi cambrice. înaltâ.din punct de vedere geografic. uşor vălurită. castaniu de pădure.corespunzătoare Podişului Litoralului . Localitati vecine: Limanu/2 Mai (E87 . pătrunzând mult în interior. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile. Topolog-Saraiu. 1. Chichirgeaua ş. constituind o treaptă mai lată decât celelalte înconjurând limanele şi lagunele maritime. cu o permanentă evaporare a apei. Saturn.5. de-a lungul ţărmului. formând o treaptă distinctă în jurul limanelor şi lagunelor. pe leossuri.în special cele cerealiere. nisipurile şi litisolurile. implicit a municipiului Mangalia. cu o mare continuitate.care cuprinde aproape întreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice aşezate pe marne şi calcare terţiare acoperite cu o manta de loess. Cap Aurora.est.este delimitată spre vest de altitudinile cuprinse între 85-100 m. Partea sudică . Existenţa Mării Negre şi a fluviului Dunărea. * 35-45 m. cu aspect de poduri pe care se practică culturile de câmp . Evoluţia îndelungată paleogeografică şi acţiunea diferenţiată a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unităţi de relief caracterizate prin structura de podiş cu altitudine redusă.00 km) şi Saturn (E87 . * 70-85 m. De remarcat că pe suprafaţa judeţului relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Dintre cele mai importante văi amintim Casimcea. Aceste 5 trepte sculptate în depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. diferenţele altitudinale între părţile componente fiind reduse. Zona litorală este marcată de mai multe trepte: * 5-15 m. ceea ce . solurile hidromorfe. insular. Solurile bălane sunt răspândite în vestul judeţului într -o fâşie îngustă între Rasova şi Cernavodă şi între Topalu şi Garliciu. asigură umiditatea aerului şi totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Aceste soluri formate pe suprafeţe orizontale sau cu pante foarte mici având altitudini de peste 100m (150-250m). izolate mai pot fi întâlnite randzinele. solurile aluvio-coluviale şi rendzinele. rogosolurile. câmpia . cea mai dezvoltată treaptă cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4 -5 km. Pe suprafeţe foarte mici. Jupiter. se evidenţiază în zona centrală. pe fundalul cărora s-au format local soluri intrazonale. Clima din zonă: Clima judeţului Constanţa evoluează pe fondul general al climatului temperat continental. unde se face trecerea spre podişul Dobrogei de Sud. Clima este temperată cu influenţe mediteraneene. Venus. Cernoziomurile sunt soluri caracteristic e pentru stepa dobrogeană ocupând cea mai mare parte din suprafaţa judeţului Constanţa. cu o mare continuitate. * 20-30 m. argile şi aluviuni.9. * 50-65 m.nume de fete sau de zei mitologici: Olimp.

4 9. în timpul verii atinge o temperatură de 25-26° C. mezotermale a căror existenţă se pare că este legată de un sistem de falii. 10-12 H/day. C limatul maritim (de litoral). caracteristic acestei zone a Mării Negre. 469. Pânza featică. Mlaştina Mangalia. Techirghiol.8 mm la Mangalia. situând judeţul Constanţa între regiunile cele mai aride ale ţării. Temperaturile maxime absolute înregistrate au fost de +360C la Mangalia la 25 mai 1950. Vânturile sunt determinate de circulaţia general atmosferică şi condiţiile geografice locale. În sud acestea sunt reprezentate de: Siutghiol. sub 400mm/an. Temperatura anului -media lunară şi anuală 2009 .august depăşeşte 25° C. 1.6 11.11.5 g/l .judeţul Constanţa: ianuarie februarie Martie Aprilie Mai Iunie -0. Temperatura medie în lunile iunie . Pe malul mării sunt condiţii ideale pentru: aerohelioterapie şi talasoterapie. Precipitaţiile sunt reduse. Caracteristice zonei sunt brizele de zi şi de noapte. judeţul Constanţa.2 22 18.3 0.2 Temperaturile minime absolute înregistrate la Mangalia au fost de -25. în zona Mangalia există două tipuri de orizonturi acvifere: . prezintă o stabilitate termică a atmosferei asigurată de prezenţa mării.20C la Murfatlar) .20C la 25 ianuarie 1942. Bioclimatul marin este bogat în aerosoli salini şi în radiaţie solara cu efect excitant asupra organismului.7 mm la Oltina şi 451 mm la Mihail Kogălniceanu. aflată la adâncimi cuprinse între câţiva metri în apropierea mării şi 30 -40 m spre interior.3 15. Din punct de vedere hidrogeologic. Lacul Mangalia. Nebulozitatea este redusă. Tătăageac. limfatism. anemii secundare.20C la Mangalia şi 10. vara. iar toamna să întârzie aici mai mult.5 13.face ca primavara să sosească mai devreme. Apa mării are o mineralizare de 15. Hidrografia: În interior. este deficitar în privinţa apelor curgătoare (cele mai O notă caracteristică a reţelei hidrografice de pe teritoriu este densitatea foarte scăzută a acesteia.5 Iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Anual 22. rahitism.iar în jumătatea central .5 2.8 4.1 km/km2. Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe ţară . Precipitaţiile prezintă valori anuale cuprinse între 378. Durata de strălucire a soarelui atinge. Indicaţii terapeutice: hipotiroidism.5 7.3. reprezentând cea mai redusă valoare de pe întreg teritoriul ţării Reţeaua hidrografică este tributară Mării Negre direct şi prin intermediul lagunelor şi limanurilor.1 19. În partea sudică a litoralului există numeroase izvoare sulfuroase. unele afecţiuni reumatismale. se află în calcarele sarmatiene. Vânturile dominante bat din direcţia N-E iar brizele de mare şi de uscat răcoresc vara aerul.nordică a teritoriului valorile nu scad sub 100C. de 0. decalcifieri.

etc. cretacicului. În vederea consolidării falezelor şi fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbuşti. Blebea. văi oarbe. înregistrată în luna februarie ( 2. Salinitatea apei mării oscilează între 17% pe litoralul românesc. spaţiile verzi intravilane. Zona de pădure . 1. traversezi un pod peste lacul Mangalia.orizontul acvifer de adâncime. cum mergi spre 2Mai . cormo rani. apare şi pe versanţii văilor abrupte.ocupă. Zona silvostepei ocupă spaţii reduse ca suprafaţă în sud -vestul judeţului. stârci albi şi cenuşii. În localităţile urbane şi în staţiunile litoralului. cu ieşire directă spre mare. cu o capacitate redusă de depozitare. înregistrează o comunicare permanentă pe verticală. stârci lopătari. Mlaştina Mangalia este separată de mare printr -un cordon litoral de circa 1'5 km şi lat de 80-100 metri. Şerpilor). ea având o suprafaţă de circa 100 ha. apare o vegetaţie halofilă (de sărături). începând cu ecosistemele terestre de stepă. datorită fisurilor. În jurul acestor ochiuri se dezvoltă o vegetaţie abundentă ce duce la transformarea zonelor depresionare în mlaştini: Mlaştinile Cara-Oban. în special. cantonat în depozitele permeabile ale sarmatianului. Toate apele de adâncime prezintă aceleaşi caracteristici fizico-chimice. dar sub formă de pâlcuri izolate.4. . din lungul litoralului. Nivelul mlaştinii este cu 80 cm mai înalt ca cel al mării. au un rol estetic peisagistic deosebit. . cu suprafaţa de 462535 km2 (împreună cu Marea Azov). Fauna acestui ecosistem este deosebit de bogată: lebede. În unele din aceste forme de relief au ieşit la suprafaţă izvoare termominerale care dau naştere la ochiuri de apă adânci de câţi va metri dar reduse ca suprafaţă (orbane).regiunea dintre Lacul Tatlageac şi Lacul Mangalia se caracterizează printr-un relief exocarstic bine evidenţiat. lişiţe. reprezentat de mici doline.70 C.. Vegetaţia Mării Negre este formată din asociaţii de plante. sezonier. alge de mărimi şi culori diferite şi iarbă de mare. în municipiul Mangalia arealele cele mai restrânse circa 1% din teritoriul acestuia.90 C). 18% în largul mării şi 22% la mari adâncimi. Temperatura medie anuală a apelor Mării Negre în zona litoralului românesc este de 12. Pe solurile sărate. cuprinde o vegetaţie superioară doar în locurile improprii culturilor pe fâşiile de păşuni ori în rezervaţiile naturale.Vama Veche. jurasicului şi paleozoicului care. singura plantă cu flori din apele marine româneşti. cu limita superioară de 50-100 m altitudine. cu golfuri larg deschise.orizontul acvifer freatic cantonat la baza depozitului loessoid cuaternar. Zona stepei. de o mare varietate. cu puţine peninsule (Crimeea) şi insule (ins. Fauna şi vegetaţia: În funcţie de condiţiile fizico-geografice pe teritoriul judeţului Constanţa se găsesc concentrate un număr mare de ecosisteme. marine şi lacustre. de-a lungul zonei nordice a litoralului. Marea Neagră mărgineşte judeţul spre est. eocenului.40 C). Are ţărmurile crestate. Mlaştina Mangalia . dar şi cea mai scăzută. pelicani. mai multe specii de raţă şi. fiind sulfuroase şi având o temperatură între 24-26°C. silvostepă şi pădure sfârşind cu ecosistemele acvatice. La Constanţa s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură a mării (de 22. este o mare de tip continental deschisă. La ieşirea din oraşul Mangalia.

pâlcuri de arbuşti spinoşi şi păduri umbroase de diferite esenţe. Saturn reprezintă extremitatea sudică în materie de staţiuni sezoniere ale Litoralului. ploysiphonia opaca. precum şi a coloniilor de lilieci. când lângă Mangalia se efectuau cercetări geologice în vederea construirii unui combinat chimic. Valoarea terapeutică a nămolului extras din mlaştina alimentată de aceste izvoare .este localizată pe partea stângă a şoselei Mangalia-Albeşti. unde se ramifică un drum ce duce în rezervaţie. Numărul mare de biotopuri este determinat de prezenţa Lacului Mangalia. mezofilă şi stufărişul care delimitează pe alocuri mlaştina. Pe o suprafaţă relativ restrânsă se întâlnesc bălţi de vegetaţie acvatică. având o suprafaţă de 150000 ha. .4 m. Această zonă adăposteşte elemente floristice şi faunistice caracteristice zonelor cu făcieş pietros. diferite specii de crab. scorpia de mare.situată la 5 km sud-vest de Mangalia. terenurile proprietate privată cuprinzând cele opt parcele din limita sud -vestică (conform Planului de Proiect Parcelar a municipiului Mangalia din 1995). Numită Movile. Viaţa în această peşteră se desfăşoară în cadrul unui ecosistem acvatic subteran foarte bogat în hidrogen sulfurat. când s-a început explorarea peşterii. cei 12000 de metrii pătraţi au fost complet izolaţi de schimbările mediului exterior.Vama Veche" . dar bogată în dioxid de carbon şi metan (1 2 %). râpe de calcar. diferenţele de înălţime faţă de intrarea principală nu depăşesc 5 m. S -au găsit aici numeroase vestigii de la începutul erei noastre. Peştera Limanu . În această peşteră s -a descoperit un ecosistem unic în lume fiind singurul de până acum care funcţionează în întregime pe baza chemosintezei. Suprafaţa protejată este de 392. se găsesc în această staţiune. specifică peşterilor. cât şi din partea presei. Peste 20 de izvoare mezotermale sulfuroase cu o eficienţă curativă deosebită.este prima de acest tip din ţara noastră. dealuri. el fiind complet izolat de orice altă sursă de hrană din exterior.9 ha. întinzându -se între comuna 2 Mai şi Vama Veche pe o lungime litorală de 5 km. de alternanţa de depresiuni.Rezervaţia Pădurea Hagieni . Rezervaţia Marină "2 Mai . Până în 1990. Peştera se întinde mai mult pe orizontală. acele de mare. în sectorul doi. fiind largă de 3. rândunica de mare. algele roşii (polysiphonia elongata. până la adâncimea de 20 metri.5 m şi înaltă de 1.5 milioane de ani. este una dintre peşterile care au avut parte de foarte multă atenţie atât din partea comunităţii ştiinţifice. la sud şi sud -est terenul staţiunii Saturn (Campingul). Peştera este împărţită în 3 sectoare. stepe pietroase aflate în plin soare. phyllophora nervosa) şi algele verzi (ulva lactuca). care intră în contact cu o atmosferă foarte săracă în oxigen. aproximativ în dreptul kilometrului 10. etc.mlaştina Hergheliei Mangalia . latura estică a şoselei ce leagă staţiunile Satrun şi Venus cu parcările din limita sudică şi cea nordică. s-a descoperit o peşteră unică în lume prin faptul că această peşteră a fost separată de mediul exterior timp de 5. zona de vegetaţie palustră. Apa din peşteră are o compoziţie chimică diferită faţă de fântânile din apropiere. terenurile Hergheliei Mangalia limitrofe malului nordic şi nord-vestic. printre care şi multe rarităţi: algele brune (cystoseira barbata). datorită lipsei totale de curenţi de aer şi temperaturii şi umidităţii constante fiiind posibilă existenţa unei faune mai bogate. Rezervaţia naturală Mlaştina Hergheliei cuprinde luciul de apă (balta propriu-zisă). În anul 1986. câteva specii de steluţe de mare. garizi.este de trei ori mai mare decât cea a nămolului din lacul Techirghiol. Are o lungime totală de 3200 de metri şi face parte din categoria peşterilor labirintice. Intrarea situată la o altitudine de 25 m este orientată spre sud. în apropierea comunei | Limanu. Din fauna acestei rezervaţii fac parte speciile de guvizi. În pădure se pot întâlni primăvara ghiocelul dobrogean (glanthus graecus) şi bujorul românesc. în prelungirea oraşului Mangalia. fragmente de ceramică romană precum şi unele urme posibile ale exploatării calcarului. căluţul de mare.

şarpele. El a pătruns din estul Mediteranei . În apropierea comunei Limanu.în epoca xerotermică postdiluvială. alături de stejarul pufos. una din cele patru constelaţii heliomarine ale litoralului românesc din nordul oraşului Mangalia. Dintre păsări amintim potârnichea.care ascunde. Sunt singurele exemplare rămase în picioare ale întinsei păduri de stejari care acoperea odinioara aceste meleaguri. Ocrotit de lege. brânduşa aurie. graurul. şopârla şi broasca ţestoasă dobrogeană. Pe nisipurile maritime fauna este reprezentată prin numeroase cochilifere (scoici japoneze. uliul şerpar. coţofana. se bucură de cea mai bogată şi frumoasă zonă verde . peşteră renumită prin fauna cuaternară.5. cormorani. "La Movile" şi La Adam. În lacul Mangalia sunt întâlnite frecvent exemplare de: şarpe de apă. grivanul. Pâlcul de stejari din staţiunea Neptun. zambilele. nu mai puţin de 60 de stejari brumării de diferite vârste şi dimensiuni. peşti importanţi pentru pescuit (caras. brebenelul. biban) şi numeroase păsări: chiriachiţe. preferă ţinuturile mai călduroase din estul şi sudul ţării şi ţine de flora arborescentă veche. 1. constituie un important monument al naturii din judeţul Constanţa . dintre care unii de vârstă seculară. acest pâlc de stejari care-şi întinde umbra deasă până aproape de plaja însorită a mării.padurea Comorova . care are o lungime de 480 m. jderul de piatră şi dihorul pătat. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul. scoici albe. terţiaro-pliocenică. cel mai dăunător şi iepurele vânat bine apreciat. "Peştera de la Baltă".2 ha ocupată de ei. Cea mai mare peşteră este Peştera Liliecilor. din natura ocrotită face parte Pădurea Hagieni care este ocrotită din anul 1962 şi adăposteşte numeroase specii: vioreaua. O faună bogată de fosile cuprinzând 39 de specii a fost descoperită în peştera La Adam. Reptilele sunt reprezentate prin guşterul vărgat. stânjenelul. Răspândirea teritorială a vieţuitoarelor urmează aproape fidel arealele de vegetaţie. bujorul. Rezervaţia adăposteşte mari colonii de lilieci. de-a lungul zonei externe carpatice. În acestă parte a ţării întâlnim o varietate foarte mare de vieţuitoare. prepeliţa şi ciocârlia. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic. printre altele. În regiunea de stepă. .iar în sedimentele din peşteră nu s-au găsit izotopii radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobâl din 1986. coada şoricelului. Natura ocrotită: Cum am menţionat şi mai sus. fauna prezentă se caracterizează printr-un mare număr de păsări şi rozătoare careşi găsesc hrană din belşug. Printre speciile caracteristice stepei se numără popândăul. stridii). midii. Suprafaţa de 1. De -a lungul timpului peştera Limanu a purtat mai multe denumiri: "Peştera de la Icoane". iar impunătoarele lor coroane se transformă într-un decor natural inimitabil pentru grădinile de vară amenajate. pe malul drept al şoselei Gura Dobrogei -Vistorna se găseşte rezervaţia ce cuprinde peşterile Limanu. dihorul pătat. pescăruşi. colilia. şoarecele de câmp şi ş obolanul cenuşiu. face parte din parcul staţiunii. "Peştera Caracicola". unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. uliul porumbar. Liliecilor. Dintre mamiferele mai rar întâlnite putem aminti unele specifice Dobrogei: vulpea cărbunăreasă. gâşte. Această specie de stejar de origine balcano-caucazic-pontică. stârci cufundaci. majoritatea oaspeţi de primăvară.unde s-a adăpostit în timpul glaciaţiunii . cer şi gârniţă intrând în alcatuirea pădurilor de silvostepă din zilele noastre.

şi mai ales cele referitoare la data fondării cetăţii sunt puţine şi destul de expeditive. Cel de-al doilea izvor este Demetrios din Callatis. arcul.Cap. Potenţialul turistic cultural şi istoric: Repere istorice importante: De aceeaşi vârstă ca şi Constanţa. Callatis. se amenajează instalaţii portuare. printre care: Ptolemeu. Callatis este o colonie de origine doriană.1. III . Oraşul Callatis este cunoscut mai târziu sub acest nume.2. cetatea înregistrează o mare dezvoltare economică. Colonizarea greacă despre care ne vorbesc izvoarele literare antice reprezintă unul din cele mai importante momente din istoria lumii vechi. Tomis. iar pe revers atributele caracteristice fiecărei zeităţi în parte şi numele oraşului scris sub formă prescurtată de KALA sau KALLA. acestea erau piese din argint care aveau pe avers capul lui Herakles. se construiesc temple şi edificii publice. Potenţialul turistic antropic 2. Athena. Baterea primelor monede de argint datează încă din jurul anului 300 î. callatinii vor întreţine legături cu sciţii şi statul trac al Odrysilor. Pliniu cel Bătrân ne spune ca oraşul Callati s purta la început numele de Cerbatis sau Acerbis. Se ridică acum puternicele ziduri care o apară dinspre uscat. Spre deosebire de Histria şi Tomis care sunt colonii milesiene. După o perioadă de dezvoltare independentă Callatis împreună cu celelalte cetăţi pontice va trebui să accepte autoritatea statului macedonean care se întinsese în întreaga Peninsulă Balcanică până la gurile . municipiul Mangalia. social-politică. din a doua jumătate a sec. În urma primelor debarcări pe care navigatorii şi negustorii greci le -au facut pe coasta de nord şi de vest a Pontului Euxin se întemeiază cele trei colonii aşezate pe teritoriul actual al Dobrogei: Histria. Strabo. Oraşul dispune acum de un teritoriu rural pe care îl exploatează. dar care a locuit la Callatis. întemeiată de grecii veniţi din Heracleea Pontica. atelierele sale produc din plin şi se bucură de un regim democratic după modelul cetăţilor state din sudul egeean. anticul Callatis. în lucrările unor scriitori antici.Hr. Pe plan extern în afară de relaţi ile permanente cu geţii autohtoni şi celelalte cetăţi greceşti. Mărturiile literare antice despre Callatis şi teritoriul său. Pe aversul acestora apar adesea capetele zeităţilor Dionysos. în special al Megarei. aceştia au întemeiat -o când Amyntas se înstăpânează peste Macedonia".I î. unde a alcătuit o excelentă lucrare de geografie (din nefericire pierdută) în 20 de cărţi.. iar pe revers tolba. originar din Odessos.Hr. oraşul va emite o serie de monede din bronz.Hr. ea însăşi ctitorie megariană. relevată atât de izvoarele scrise cât şi de descoperirile arheologice. În continuare în sec.. III î. Apollon. măciuca şi spicele de grâu. Ovidiu etc. Pseudo-Skymnos relatează că „Cetatea Callatis a apărut ca o colonie a Heracleoţilor la porunca unui oracol.Hr. reprezintă un alt exemplu de viaţă trainică pe malul Mării Negre. Hermes. Demetra etc. care confirmă şi originea sa dorică. În sec. IV î. Memnon.

peisaje sau resurse naturale exploatabile care vin în completarea ofertei clasice de turism. În anii 72-71 î. au determinat ridicarea la luptă a celor trei colonii de pe ţărmul dobrogean şi. XVII vorbeşte despre Mankalia ca despre unul dintre cele mai mari porturi din Dobrogea. în cursul celui de-al Il-lea război dintre romani şi aliaţii pontici.. VII d. încheiat cu această ocazie între Roma şi Callatis. Primele menţiuni despre o nouă denumire apar abia în sec. înlăturarea vremelnică a stăpânirii romane. O inscripţie descoperită la Mangalia cuprinde textul tratatului-foedus. unde numele vechiului Callatis este înlocuit cu acela de Pangalia. După ipoteza savantului Teofil Sauciuc Săveanu se pare că anticul Callatis a avut la un moment dat un cartier cu numele de Mangalia. Interiorul acestor construcţii era împodobit cu coloane şi capiteluri de marmură. Călătorul turc Evlia Celebi.Hr. După primele trei decenii ale sec. Staţionarea legiunilor romane pe teritoriul dintre Dunare şi mare a determinat construirea de noi fortificaţii. La adăpostul acestui zid se ridicau clădiri mari şi impunătoare. pavaje din lespezi de piatră sau cărămidă. constituinde-se în puncte de o mare atracţie pentru întreg litoralul. oraşele greceşti au fost cucerite de către romani. Cetatea este recunoscută ca aliată a romanilor. în schimb aceştia obţin avantaje într-o regiune importantă pentru apărarea noilor frontiere ale imperiului. XIII într -o hartă din Pisa (păstrată la Biblioteca Naţională din Paris). iar Mankalia este pentru prima dată menţionată sub această denumire în 1593 de către raguzanul Paolo Giorgi. împreună cu geţii şi baştarnii din stânga Dunării. Urmele arheologice încep să apară pe teritoriul fostului oraş abia din sec. statui şi plăci de marmură. monumente arhitectonice. fără să fie transmis aşezării de mai târziu. nu se cunosc nici un fel de documente arheologice sau literare care să ne ateste o vieţuire în continuare la Callatis.zice autorul . etc. . De pe vremea preponderenţei politice a turcilor. în anul 61 î. s -a ivit forma cu un "n" înaintea literei "g". C.Hr. aflat pe locul coloniei callatiene. fie cu caracter public. ornamente cu motive florale şi zoomorfe. Municipiul Mangalia dispune de vestigii istorice.Hr.care a întreprins săpături sistematice în arealul cetăţii -cum din Magalia s-a ivit forma de astăzi Mangalia. Nu este greu de explicat . Cu două secole mai târziu călătorul francez Walerand de Wawrin vorbeşte de un port la Panguala. La această dată găsim cetatea împrejmuită cu un zid de apărare lat de peste 3 m. Observăm că treptat funcţia comercial-portuară a oraşului se retrage. Numele vechiului oraş s -a pierdut odată cu ultimele clipiri de viaţă ale cetăţii. cu înălţimea de 8 -9 m. Antonius Hybrida. Forma "MANGALIA" era pentru turci mai clară. Abuzurile făcute de guvernatorul Macedoniei.Dunării.Hr. deoarece ei aveau în limba lor cuvânt ul "mangal" pe care l-am asimilat şi noi cu sensul de "cărbuni" sau "jăratec". care a vizitat Dobrogea pe la jumătatea sec. pe care o cunoaştem astăzi sub numele de Mangalia. fie cu caracter particular. construite din blocuri de piatra frumos cioplite. Cel puţin acea parte a oraşului Callatis nu a fost niciodată părăsită de locuitori de la început şi până a se extinde acest nume asupra întregului oraş. X d.

descoperit în anul 1959. . cu două toarte. întregul sit arheologic descoperit în această zonă a fost restaurat şi amenajat din punct de vedere muzeistic în holul Hotelului „President" şi la subsolul complexului. Geamia funcţionează şi astăzi ca lăcaş de cult. în care. datorită istoriei sale milenare şi a rolului pe care l-a avut din antichitate.n. înconjurată de un cimitir mahomedan. unelte casnice şi agricole. cu galerii scunde. aflată la vest de oraşul Mangalia. Interiorul mormântului (datat secolul IV î. se păstra şi se transporta vinul. însă conţine un ecosistem subteran unic. Peştera Movile este situată în zona numită "La Movile". sfărâmându-se în contact cu aerul. şi s-a născut din necesitatea unui simbol care să reprezinte Mangalia. ceramică.) este constituit din blocuri mari de piatră. grânele etc.Muzeul de Arheologie "Callatis" dispune de o colecţie de arheologie de mare valoare. Realizând importanţa ştiinţifică deosebită.e. şi care este bazat în întregime pe energia chimică rezultată din oxidarea hidrogenului sulfurat. în antichitate. Toate aceste piese ilustrează în mod convingător interferenţa civilizaţiei greceşti cu influenţele romane.situat în vecinătatea oraşului. este cel mai nou obiectiv turistic al Mangaliei. untdelemnul. dovadă fiind marea cantitate de ceramică fragmentată reprezentând amfore (Vas mare de formă ovoidală sau sferică. statuete etc. de 240 m lungime. cu piese descoperite în zona vechii cetăţi Callatis: coloane antice. Primaria Municipiului Mangalia a declarat peştera Movile rezervaţie speologică. Mormântul princiar . Geamia "Esma Han Sultan" monument de arhitectură în stil maur. Este o peşteră mică. în care avansarea se face târâş sau mergând aplecat). aflat lângă schelet. Descoperită în anul 1986 într-un puţ minier. podoabe. înconjurată de un cerc tot din piatră. pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi. situat în centrul oraşului. bogat în specii adaptate la mediul cavernicol. sculpturi. Situl arheologic din cadrul Centrului Roman de Afaceri "Marea Neagră" situat pe faleza din Mangalia. cu un diametru de 14m. nu a putut fi recuperat. la distanţă egală (50 m) de centru oraşului şi de malul mării. fragmente arhitectonice. pe fondul autohton geto-dacic. Papirusul. Mormântul cu papirus. cu galerii scunde şi nespectaculoase. care formau un fel de casetă. intrarea fiind închisă (peştera este o cavitate mică. sarcofage.movila Documaci . complexul funerar este format dintr-un mormânt de mari dimensiuni orientat est-vest şi o construcţie de formă rectangulară a cărei funcţionalitate nu a putut fi stabilită încă. printre pietrele funerare putând fi identificate o serie de fragmente arhitectonice provenite de la edificiile anticului Callatis. inscripţii. Monumentul Eroilor. datând de la începutul secolului al XVIlea.) şi vase mai mici de uz comun. Întregul complex a fost locuit. fiind vizitată în fiecare an de numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare. a devenit una dintre cele mai vestite peşteri din lume.

15%. ruşi. respectiv 51.915 43. 89.764 3.85%. Religia predominantă este cea ortodoxă (89.2. restul de 10. 20. iar 19. greci.459 1.91% de naţionalitate română. populaţia municipiului Mangalia de 39.821 37. Potenţialul turistic tehnico-economic şi socio .960 44. armeni. Populaţia stabilă şi pe sexe: Populaţia stabilă a municipiului Mangalia la 01.2. Aceste date plasează municipiul Mangalia pe locul 2 în judeţul Constanţa.960 locuitori. Din totalul populaţiei.991 persoane de sex masculin. urmată de religia musulmană şi romano catolică.9% Structura forţei de muncă: nivel primar 5.921 locuitori.5% nivel secundar 42. dintre care. . bulgari.3% nivel terţiar 52. Această scădere nu a fost bruscă.07. tătari.929 2.2% 1 Susra .1% Peste 60 ani 4. respectiv 48. În totalitate ea poate fi structurată după cum urmează: 0-14 ani 28% 15-59 ani 67.374 4.792 1. Raportat la rezultatele recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2002.86%).09% fiind formată din turci.930 persoane de sex feminin.2674 26. după municipiul Constanţa. ci cu anumite fluctuaţii. Statisticele ultimilor 10 ani prezintă o scadere a populaţiei în comparaţie cu populaţia stabilă din judetul Constanţa.537 4.Anuarul Statistic.401 Populaţia pe grupe de vârstă: Urmărind piramida vârstelor putem afirma că populaţia municipiului Mangalia este relativ tânără.648 constatăm că a fost înregistrată o uşoară creştere a populaţiei.demografic:1 Structura populaţiei: Populaţia Municipiului Mangalia este de 43. Evolutia populatiei in timp: An 1902 1912 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1985 1995 2004 Populaţie 1.2004 însuma 40. unguri şi ucrainieni.

86% romano-catolică .0.02% musulmană .0.45% rromi.0.Populaţia a cunoscut o scădere datorită plecării cadrelor militare. Structura etnică a populaţiei din municipiul Mangalia: români.90 % mozaică .0. 91% maghiari . dar se remarcă o tendinţă de migrare spre oraş a unei părţi din mediul rural din împrejurimi.02% armeni -0.14% evanghelică-confesiune augustană .0.0.91% germani şi ucrainien i-0. creştină de rit vechi .13% penticostală .89.0.0.01% turci -4.14% reformată .52% evrei .06%.0.006% ateu .39% greci şi polonezi -0.018% evanghelică ( Biserica Evanghelică Română ) .0.10% alte naţionalităţi declarate .28% .002% evanghelică lutherană sinodo-presbiterană -0.0.0.01% ruşi şi bulgari -0.04 % .0.0.7.11% baptistă .02% greco-catolică ( Biserica Română Unită cu Roma ) .12% fără religie .0.1.01% saşi şi macedo-români -0. creştină dupa Evanghelie .78% sârbi şi slovaci -0.005% .13% lipoveni -0.007% altă religie .02% aromâni -0. Populaţia după religie: ortodoxă .0.89.36% tătari -3.

0. Halta Neptun (pentru Neptun . Gara Eforie Sud. sau luând o cursă maxi . .Slobozia . de aici făcându-se schimb cu un tren în regim personal pentru a ajunge în Mangalia. Vama Veche şi comuna Limanu în partea de Sud.Feteşti .1. aici fiind activitate doar pe timpul sezonului. ■ Drumul Naţional DN39 . nod rutier al Litoralului. Gara Agigea. Infrastructura 3. localnicii trăind din indemnizatia de şomaj sau găsindu-şi alt loc de muncă pe perioada acestor luni „infertile". în extrasezon fiind pustiu. Aceste staţiuni sunt locuite de o mică parte din populaţia municipiului Mangalia.taxi / autobuz.3.Constanţa (cu derivaţie pentru Brăila şi Galaţi).Constanţa.01% Aşezările rurale sunt în general mijlocii şi mici.Călăraşi . ■ Ruta Constanţa . Gara Costineşti „Tabără". ■ E 60 Urziceni . în partea de Nord aflându-se staţiunile Saturn. în jurul Mangaliei aflându -se staţiunile 2Mai.N. Neptun şi Olimp.F. ■ Trenurile circulă până în Mangalia doar în timpul sezonului.Constanţa.ro). (www.nedeclarată .Constanţa.pentru Constanţa. ■ E 87 Tulcea .cfr. Rutier: ■ Sunt 4 şosele care ajung la Constanţa.punct terminus al reţelei de căi ferate din partea de sud-est a României. Venus. 2. Gara Eforie Nord.C. în extrasezon „capătul" se află în Constanţa. Jupiter. Mamaia şi Năvodari. Gara Mangalia . Olimp.Mangalia are următoarele gări şi halte: Gara Constanţa . Infrastructura generală: Căi de acces: 1.Ostrov .R. Halta Tuzla. Feroviar: ■ ■ Informaţii despre mersul trenurilor se găsesc pe site-ul S. ■ Drumul Naţional: Bucureşti . Aşezarea urbană este tocmai municipiul Mangalia despre care se poate spune că are o puternică activitate economică prin portul Mangalia şi şantierul naval Daewoo Mangalia. Halta Costineşti (pentru staţiunea Costineşti-BTT). unde lucrează o mare parte din populaţia municipiului Cap.

Transportul Local: Între Constanţa şi celelalte localităţi ale Litoralului.situat la 45 km sud de Constanţa.Venus. 3.Mangalia în circa 45 min şi de autobuze şi autocare private. 4. există posibilităţi multiple de transport în comun. de pe care decolează curse spre Bucureşti. etc.Mangalia . şi Turcia. Gara Mangalia (pentru Mangalia. Important pentru activităţile comerciale şi turistice este funcţionalitatea portuară dată în acest moment de Portul Comercial Mangalia şi în viitorul apropiat de Portul Turistic Mangalia. Portul Comercial Mangalia . Deasemeni accesul în localităţile 2 Mai. Monopolul îl deţine firma de transport în comun „Nordiana" din municipiul Mangalia. Pe distanţa dintre Mangalia şi Constanţa se poate călători cu microbuze sau autocare. Dunărea .ro. Unele dintre acestea au aer condiţionat oferind un confort pe care SNCFR-ul nu se prea poate să îl ofere. Saturn .Olimp distanţa este parcursă de microbuze care circulă cu o frecvenţă mai mult decât satisfăcătoare. Portul Turistic Mangalia este tentant pentru amplasarea deosebit de favorabilă în vecinătatea altor puncte de mare atracţie turistică (Dobrogea .Jupiter). 2 Mai. Limanu şi Vama Veche se face tot cu microbuzele.Bulgaria . Cap Aurora . la Nord de Portul Comercial. Jupiter. Informaţii la Agenţia Tarom din Constanţa la numărul de telefon 0241/ 616 733 sau pe site-ul www. Olimp.Turcia. alte aeroporturi naţionale. care parcurg distanţa Constanţa . în timpul sezonului estival. Aerian: La 20 KM de Constanţa se află Aeroportul Internaţional Mihail Kogalniceanu. dispune de ateliere pentru întreţinerea şi repararea utilajelor portuare şi este situat în imediata vecinătate a oraşului Mangalia şi a şoselei rutiere Constanţa . Între Mangalia şi Neptun . şi deasemeni în centrul tuturor staţiunilor prin care acestea au traseul . Un alt avantaj deosebit de important şi care conferă individualitate Portului Turistic Mangalia este amplasarea acestuia în .tarom.Vama Veche . Îmbarcarea în aceste mijloace de transport în comun se face în imediata apropiere a Gării CFR Mangalia / Constanţa.cu numeroasele vestigii istorice şi arhitecturale. Vama Veche). Ruta CFR între Constanţa şi Mangalia este dublată rutier de microbuze cu plecări din 10 în 10 minute.cu rezervaţia biosferei Delta Dunării şi cu numeroasele lacuri şi nu în u ltimul rând ofertele de tratamente balneoclimaterice din staţiunile de litoral). activităţi sportive şi de agrement. Portul Turistic Mangalia este situat pe litoralul românesc al Mării Negre şi este amplasat în partea de sud a municipiului Mangalia. Pe lângă oferta de turism nautic. Grecia. cu acces facil dinspre oraş cu mijloace auto sau pietonal pentru amenajarea la standarde. Neptun. cu plecare la fiecare 20 de minute. Accesul mărfurilor către port este posibil atât pe căi rutiere cât şi pe linia ferată.

2.OITUZ.boli degenerative. . Structuri pentru servirea mesei: > > > > Callatis . Structuri de primire turistice: Oferta ospitalieră a Mangaliei {unităţi de cazare): Hotel Zenit * * Hotel Paradiso * * * i (fost Hotel Mangalia) Hotel Astra * * Hotel Corsa *** Hotel President **** 4.02. 4. dorsală şi lombară.1 masă de biliard. CHINESE SUNRISE . situat pe Bulevardul 1 DEC 1918. dureri ale articulaţiilor urmare a unui reumatism articular acut sau a unor infecţii.imediata apropiere a unei porţiuni de plajă. Cap.bar & restaurant. PROGRAM 09 . cu dotări specifice agrementului.5 mese de biliard. spondiloza dar şi pentru .4. Structuri de agrement: > Club SAILOR . internet. artroza şi poliartroza. Rose Marie . Structuri turistice 4.boli reumatic . PROGRAM 09 -04. .restaurant cu specific chinezesc.restaurant & pizzerie. Prezident . NR 7. 4. jocuri electronice.bar & restaurant.diartritice: spondiloza cervicală. NR 20.1. jocuri electronice. Structuri pentru tratament balnear: Staţiunea Mangalia este recomandată pentru petrecerea vacanţei tratamentul bolilor. considerabilă ca dimensiuni şi calitate a nisipului.boli inflamatorii. plasmă. situat pe str. Aici se pot trata: .3.4. dart. > Club FONZI .

www. alergie nazosinusal. www. artropatie psoriatică. tendomiozita.org/wiki/Mangalia. . Bibliografie ❖ ❖ ❖ ❖ Site-ul primăriei Mangalia . metrosalpingită cronică. bronşită cronică.turismguide.endocrinologice: hipotiroidie benignă. laringită cronică. . . . poliartrita reumatoidă stabilizată biologic. . sechele ale poliomelitei. sechele ale flebitei etc. . .mangalia.boli ginecologice: insuficienţă ovariană. www. sterilitate ovariană. http://ro. sau pareze ale membrelor. polineuropatii urmare a unor faze acute.boli ale sistemului nervos central şi periferic: paralizii posttraumatismale. traheobronşită.ro.boli dermatologice: la sfatul medicului.ro.ORL: rinofaringită cronică.infotravelromania.Wikipedia.respiratorii: astma alergică. hipoovarianism pubertal.anchilozantă.ro.cardiovasculare: varice incipient. periartrita scapulohumerală. . tendoperiostizita. cervicită cronică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->