STRATEGII INTERACTIVE APLICATE ÎN ACTIVITATEA INTEGRATĂ

Ed. CULCEA FLORICA G.P.P. nr. 2, SLATINA În zilele noastre se simte nevoia introducerii în învăţământul de toate nivelurile a mijloacelor şi tehnicilor moderne, care au drept scop sprijinirea cadrelor didactice şi a copiilor în învăţare. Tipurile fundamentale de învăţare au evoluat de la simplul „a învăţa să ştii pentru tine” la „a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi”. Privită din această perspectivă, activitatea de învăţare se referă la sprijinirea copiilor să se cunoască pe sine, să ia decizii, să relaţioneze cu ceilalţi, să-şi dezvolte creativitatea pentru a face faţă unor situaţii de viaţă. Încurajarea, participarea, iniţiativa, implicarea, creativitatea, sunt doar câteva caracteristici ce trebuie să contureze personalitatea copiilor. Activitatea cu copiii din grădiniţă este modalitatea cea mai importantă de a pune bazele formării unei asemenea personalităţi. Pentru aceasta este necesară o proiectare a activităţilor centrată pe obiective educaţionale care să creeze posibilitatea abordării flexibile a conţinuturilor şi respectării intereselor de cunoaştere ale copilului, dar şi pe particularităţile de vârstă ale acestuia. Acest lucru este facilitat de abordarea activităţilor în formă integrată, unde educatoarea organizează învăţarea ca un regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să înţeleagă, să accepte şi să stimuleze opinii personale, emoţii, sentimente, să fie parteneri în învăţare. Desfăşurând activităţi integrate, copilul are posibilitatea de a-şi exprima păreri personale, de a coopera cu ceilalţi în elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în argumentare, devenind mai activi şi câştigând mai multă încredere în sine. Prin aceste activităţi se pune accent pe dezvoltarea gândirii critice, pe formarea de competenţe practice, pe feed-back-ul pozitiv, pe măsurarea şi aprecierea competenţelor. Se cultivă independenţa, deschiderea spre inovaţie, emoţiile pozitive, autocontrolul. Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, educatoarea trebuie să stabilească cu claritate obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice, pentru ca pe baza acestora să gândească scenariul zilei. Scenariul va începe cu motivarea care să canalizeze activitatea copiilor spre elucidarea problemelor rezolvate. De asemenea, educatoarea va avea în vedere repartizarea sarcinilor activităţilor zilnice la fiecare arie de stimulare sau sector de activitate, în aşa fel încât să fie posibilă realizarea obiectivelor propuse de la fiecare activitate. Încununarea acestor cerinţe este realizată prin punerea în practică a metodelor interactive de grup care aduc schimbări în planul gândirii cu referire la idei, opinii, limbaj, activează copiii, îi motivează reducând încorsetarea pe care, deopotrivă, atât ei cât şi educatoarea, o resimt într-o activitate tradiţională. Trebuie, însă, avut în vedere că aceste metode să fie aplicate ca un joc cu reguli, joc de învăţare, de cooperare, distractiv nu cu un efort de concentrare. Ei trebuie să fie relaxaţi, să rezolve sarcina didactică în grup, să ia decizii şi să aplaneze conflictele ce pot apărea. Strategiile didactice interactive ca strategii de grup, presupun munca în colaborare a copiilor organizaţi pe microgrupuri sau echipe de lucru în vederea atingerii unor obiective preconizate (soluţii la o problemă, crearea de alternative). Se bazează pe sprijinul reciproc de căutare-cercetare şi învăţare, stimulează participările individuale, antrenând subiecţii cu toată personalitatea lor (abilităţi cognitive, afective, volitive, sociale). Solicită efort de adaptare la normele de grup, toleranţă faţă de opiniile, părerile colegilor, dezvoltând capacităţile autoevaluative. Sunt strategii de interacţiune active între participanţii la activitate. Activ şi creativ este copilul care intervine efectiv în activitatea didactică, care devine coparticipant alături de educator la propria formare, care-şi asumă rolul de actor în actul educativ şi nu pe cel de spectator, care acceptă în mod pasiv informaţiile oferite de către cadrul didactic, urmând ca apoi să le reproducă.

de a lucra în echipă. un eveniment. de a şti să facă conexiuni. faptelor. Aplicarea metodelor solicită timp. • Călătoria misterioasă. dar încurajaţi îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. Formarea unui sistem de capacităţi şi a deprinderii de a gândi critic. • Partenerul de sprijin. Situaţiile de învăţare rezolvate prin metodele interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. • Stabilirea succesiunii evenimentelor. a gândirii divergente şi laterale. ei aduc argumente. Comunicarea pe baza unor tehnologii informaţionale moderne. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă. comportamentul unui copil. Însuşirea unor cunoştinţe. de a şti să identifice probleme. de a şti să culeagă informaţii despre o temă dată. o faptă. După fiecare metodă aplicată se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor viitoare. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi activităţii viitoare de învăţare şcolară. . Metode de predare-învăţare: • Predarea-învăţarea reciprocă. găsesc soluţii. Metodele interactive se grupează astfel: 1. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. ei critică comportamentul. • Schimbă perechea. nu critică personajul din poveste sau copilul. Formarea deprinderii de a găsi singuri informaţii. să aibă răbdare cu ei. lotus individual). descoperirea unor noi valori. personajul-copil şi fapta lui deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. fapta. • Acvariul. • Bula dublă. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. Realizarea unor obiective interdisciplinare. sabilirea unor relaţii interculturale care au la bază comunicarea.          Obiectivele metodelor interactive: Formarea / promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi comportamente democratice. Metodele învaţă copiii. abilităţi. ideea. • Cubul. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. Promovarea diversităţii ideilor. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. • Tehnica lotus (lotus de grup. comportamente de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. exersându-şi toleranţa reciproc. Promovarea unei activităţi didactice moderne centrată pe demersurile intelectuale interdisciplinare şi afectiv-emoţionale. gândurilor. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum să-l evităm. de a aplica cunoştinţe în diferite situaţii. interactive. responsabilitate didactică. o idee. diversitate de idei. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamente reale cotidiene. dintr-o zi. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. angajare în acţiune. • Puzzle. adultul. • Mozaic.

• Interviul. • Jurnalul grafic. 5. Harta cu figuri. • Experimentul. • Mai multe capete la un loc. • Minicazurile. • Ghicitorile. Mica publicitate. Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar lasă libertatea de a organiza cât mai creativ şi personalizat actul didactic. Metode de creativitate: • Brainstormingul. • Reportajul. . • Tehnica blazonului. • Metoda Frisco. • Turnirul întrebărilor. • Metoda Philips 6/6. Metode de rezolvare de probleme: • Metoda – Pălăriuţele gânditoare. 4.• • • Învăţarea în cerc. • Cercetarea mea. • Studiul de caz. • Posterul. • Pătratele divizate. • Investigaţia comună. • Tehnica 6/3/5. consolidare şi evaluare: • Piramida şi diamantul. • Metoda piramidei. • Explorarea interdisciplinară. • Diagrama Venn. • Explozia stelară. Educatoarei îi revine sarcina de a-şi alege propriul demers. • Benzi desenate. • Investigaţia în grup. • Tehnica viselor. • Turnirul enunţurilor. Metode de cercetare în grup: • Proiectul. • Ciorchinele. • Analizarea şi interpretarea imaginilor. • Diagrama cauză-efect. Metode de fixare. 3. 2. • Turul galeriei.

agresiv. metodele interactive de grup folosite se încadrează în această categorie. acaparator. Cea de-a treia metodă interactivă folosită. dând copiilor posibilitatea de a realiza o sarcină comună într-un timp dat. acestea fiind: diagrama Venn. Dar dacă vă cunoaşteţi foarte bine copiii şi problemele lor. întrebarea. într-o atmosferă relaxantă.E.comunicarea sarcinii de lucru. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. interjecţia. Metodele interactive se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale care nu se elimină. orientarea. care să fie compatibil cu stilul didactic. Montajul de tip poster a avut ca etape: . cooperantă. lauda. argumente. ci se modernizează. Metodele interactive de grup implică mult tact din partea dascălilor deoarece trebuie să-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copii timid. Etapele de realizare a blazonului au fost: . Bucureşti. Tehnica blazonului aplicată în centrul „Arta” a propus completarea compartimentelor unei scheme cu desene. . Editura Miniped.comunicarea sarcinii de lucru. Deoarece activitatea desfăşurată este o activitate de evaluare. sfatul. în care s-a analizat şi s-a completat (dacă a fost cazul) fiecare diagramă. când copiii au aflat că trebuie să aşeze în cele două cercuri personajele din poveştile ilustrate lângă ele. pesimist. . analize comparative.activitatea frontală care a constat în afişarea şi prezentarea posterului.I. nerăbdător. „Posterul”.personalizat.expunerea şi evaluarea frontală a blazoanelor care s-a realizat prin prezentarea detaliilor desenate în căsuţele acestora.activitatea pe grupuri. Veţi spune că este foarte greu şi aveţi dreptate. se combină. mimica. .comunicarea sarcinii de lucru.C. Folosită în centrul de alfabetizare în vederea restructurării ideilor extrase din poveştile învăţate. pentru fiecare găsind gestul.activitatea frontală.activitatea în grup. diagrama Venn a avut următoarele etape: . se adaptează. pe ideea desfăşurării activităţilor sub forma integrată. . au făcut schimb de informaţii. Exemplele de comportamente şi capacităţile prevăzute în curriculum se mulează perfect pe metodele interactive de grup. copiii realizând un montaj de tip poster cu tema dată. 2006 . veţi alege metodele adecvate şi veţi obţine avantajele pe care aceste metode le oferă. tehnica blazonului şi posterul. BIBLIOGRAFIE  „Curriculum Naţional pentru învăţământul preşcolar 3-5/7 ani” M. Mă voi opri asupra metodelor folosite în activitatea de astăzi. reţinerea. cu obiectivele şi conţinuturile activităţilor. iar în spaţiul comun personajele negative. . „Metode interactive de grup”. se îmbunătăţesc. copiii cooperând în efectuarea temei. modern. aprecierea. în care copiii au completat diagramele. .realizarea blazonului în grup. a avut ca obiectiv găsirea prin cooperare a elementelor caracteristice temei de studiu.

Elena. Ruiu. Bucureşti. 2002. Georgeta. Metode interactive de grup. Fulga. Silvia. . Goncea. Ghid metodic. Mihaela. Editura ARVES. Breban.