IV.

NOŢIUNI DE PETROLOGIE
3. PROCESE ȘI ROCI METAMORFICE
În urma dinamicii litosferice, o parte dintre volumele de roci ajung în condiţii de presiune şi temperatură net diferite față de condițiile genetice, ceea ce determină o serie de transformări în stare solidă ale acestora, luând naștere astfel o altă categorie de roci, cunoscute drept roci metamorfice. Totalitatea transformărilor în stare solidă prin care rocile preexistente tind să se adapteze la noile condiţii de presiune şi temperatură, se numeşte metamorfism. În urma acestui proces rezultă rocile metamorfice. După M. Şeclăman et al. (1999) metamorfismul constă în transformarea în stare solidă a unei roci preexistente (protolit), într-o nouă rocă (metamorfit). Metamorfitul se deosebește de protolit prin structura petrografică, alcătuirea mineralogică și compoziţia chimică. Protolitul poate fi reprezentat prin oricare tip de rocă preexistent în scoarță: magmatic sau sedimentar (Fig. 4.37).

Fig. 4.37. Efectele metamorfismului asupra unor protoliți sedimentari (formarea de noi minerale și apariția șistozității)

3.1. Efectele metamorfismului
După M. Şeclăman et al. (1999) efectele proceselor metamorfice sunt următoarele: - schimbarea structurii petrografice fie printr-o rearanjare în spaţiu a cristalelor protolitului, fie prin modificarea formei şi dimensiunilor cristalelor; - schimbarea compoziţiei mineralogice a protolitului, chimismul global menţinîndu-se constant la protolit şi metamorfit; - schimbarea compoziţiei chimice globale a protolitului. Aceste modificări se pot produce singular sau simultan, având ca rezultat trei tipuri de modificări metamorfice. Astfel: - recristalizare simplă - în primul caz prezentat mai sus se modifică numai structura, producându-se, de exemplu, o trecere de la o structură izotropă la alta anizotropă sau de la o

120

metamorfismul izochimic . Succesiunea de minerale rezultate prin transformarea termică prograda a unui complex de roci pelitice În acest caz. 121 . cazul cel mai frecvent de metamorfism. . Prin răcire.).2. acest proces este cunoscut ca „recristalizare simplă". de ex. etc. presiune. în roca primară (protolitul) au loc transformări în funcţie de natura factorilor fizico-chimici modificați (temperatură. datorită acțiunii unor fluide alogene).38. .38). alcătuire mineralogică şi compoziţie chimică. procesele se petrec în sens invers (rezultă un metamorfism termic retrograd). În cazul corpurilor magmatice fierbinţi. în calcar cristalin (marmură). este denumit(ă) aureolă de contact (Fig.temperatura – reprezintă un factor de metamorfism de mare importanţă. aportul de fluide. Fig. pe măsura ce creşte adâncimea se modifică temperatura. divergente și transformante ale plăcilor tectonice). prin creșterea temperaturii.dacă structura şi compoziţia minerală a protolitului sunt modificate. . În scoarţă. presiunea (litostatică şi stressul) și compoziția fluidelor.metamorfism metasomatic sau alochimic – se modifică chimismului global într-un sistem mineral solid prin procesul de metasomatoză (definit ca proces de substituţie ale unor elemente chimice preexistente cu altele. 4. prin creşterea temperaturii rocile hidratate îşi pierd apa de constituţie.ganulaţie mai mică la una mai mare şi invers. Aceasta creşte cu adâncimea. Odată cu schimbarea condiţiilor iniţiale şi menţinerea acestora într-un timp suficient de lung. ceea ce face ca rocile să se încălzească prin subsidență (Fig. 4. Factorii de control ai metamorfismului O rocă definită prin structură. manifestat pe o distanţă variabilă în jurul emiţătorului de căldură. Același lucru se întămplă pe aliniamentele tectostructurale majore (limitele convergente. Aceşti parametri sunt principalii factori de control ai metamorfismului. 3. la contactul acestora cu rocile din jur. în cadrul acestui proces nu au loc schimbări mineralogice ori de chimism. iar carbonaţii sunt descompuşi (rezultă un metamorfism termic prograd). 4. rămâne aceiaşi atâta vreme cât condiţiile în care a fost formată rămân constante. un exemplu în acest sens îl constituie transformarea unui calcar. Întrucât. formarea skarnelor. Spațiul (zona) în care au loc transformări metamorfice. Un astfel de proces se petrece în cazul transformării unei marne în amfibolit. dar chimismul global rămâne acelaşi.39). are loc un metamorfism termic de contact. acesta este definit ca metamorfism izochimic.

o caracteristică principală de diagnostic a multor dintre rocile metamorfice. perpendiculare pe direcția de acțiune a stress-ului. marmura). crescând viteza acestora. Din acest motiv. .39.41). Creşterea acesteia cu adâncimea are ca efect modificarea densității rocilor. 4. a căror caracteristică principală o constituie şistuozitatea (șisturile cristaline). proces numit cataclazare (rocile rezultate se numesc cataclazite). Adaptarea la stress se face prin fragmentarea rocilor în funcție de casanță. Reorentarea mineralelor în planuri paralele. pentru rocile metamorfice a fost folosită și denumirea restrânsă de şisturi cristaline (Fig.presiunea litostatică – este unul dintre factorii cu acţiune generală şi constant crescătoare cu adâncimea. . pe o anumită direcţie. Şeclăman et al. dar nu îl deformează. în diferite combinații sau singular.este deformaţională. datorită crșterii greutății coloanei de roci situată deasupra. iar presiunea orientată este neglijabilă.catalizează reacțiile chimice. În scoarţă cei trei factori ai metamorfismului pot acţiona simultan. Această presiune este similară presiunii hidrostatice. sau prin reorientarea mineralelor pe direcţii perpendiculare pe direcţia de acţiune a stress-ului. în sensul că este nedeformaţională. Aureola de contact cu dispunerea zonelor de intensitate metamorfică în raport cu sursa de căldură . 4. b. deoarece acţionează preferenţial. reprezintă vectorii care asigură “migrația” componenților chimici și se constituie într-un factor de transformare chimică și mineralogică (de ex. 122 . Se manifestă în special procesul de blasteză (recristalizarea simplă și creşterea cristalelor în stare solidă. determină apariţia şistuozităţii. Metamorfism termobaric static (metamorfism de îngropare) în care acționează temperatura și presiunea litostatică.fluidele . acţionând cu valori egale din toate direcţiile astfel încât comprimă un corp. 4.presiunea orientată (stressul) . Metamorfism blasto-cinematic (metamorfism sincinematic) în care toţi cei trei factori acţionează simultan şi se formează şisturile cristaline tipice.Fig. (1998) disting în funcție de modul de acțiune a factorilor metamorfici. următoarele patru tipuri de metamorfism: a.40. alterarea hidrotermală).

40.igc.41. Domeniile de acțiune a presiunii hidrostatice și stressului Fig. Acest proces numit de metasomatoză produce: feldspatizări. fără a modifica starea de agregare solidă a rocii.c. Fig. 4. Orientarea mineralelor în plane perpendiculare pe direcția de acțiune a stressului și apariția șistozității și foliației (Sursa: http://www. etc. dolomitizări. albitizări. Acestea pot produce simultan dizolvări sau precipitări modificând chimismul global al rocii. 4. 123 . Metamorfism cinematic (deformaţional) acţionează cu precădere presiunea orientată şi se formează milonitele. spaţii intergranulare. Metamorfism metasomatic determinat de prezenţa soluţiilor lichide sau gazoase din masa solidă a rocilor (fisuri.br/) d. pori). prin procesul de cataclazare.usp.

înalt.foarte înalt. . 4. gnaise.42). . 4.mediu între 4000C şi 600° C .42. În funcţie de valoarea temperaturii dintre cele două limite de variabilitate pot fi delimitate patru trepte (grade) de metamorfism (Fig. între valori de la câţiva bari (atmosfere) în apropiere de suprafaţa Pământului până la aproximativ 10 Kilobari (10000 atm). 4. Presiunile la care se desfăşoară metamorfismul sunt cuprinse.3.43): . 4. după C. iar la peste 1000° C începe topirea rocilor anhidre (procesul de anatexie). 4. 600-6500C . Intensitatea metamorfismului Gradul de metamorfism sau intensitatea transformărilor metamorfice depind de variaţia condiţiilor de presiune şi temperatură din scoarţă. 650-7000C apropiat anatexiei numit ultrametamorfism.şisturi verzi.3. .43.filite. Montgomery (1993).W. Traseul izotermelor și izobarelor în cazul unităților morfostructurale majore ale scoarței Fig. de la 200° C observându-se primele transformări în argile.43): 124 . la adâncimi de aproximativ 35 km.scăzut (anchimetamorfism) între 200 și 400° C . Fig.amfibolite. Din punct de vedere al condiţiilor barice se disting trei tipuri de metamorfism (Fig. precum și de natura fluidelor (Fig. Zonele de intensitate metamorfică în cazul metamorfismului prograd Temperaturile la care au loc procesele metamorfice sunt cuprinse intre 200° C şi 1000° C. Temperaturile sub 200° C caracterizează domeniile în care are loc diageneza sedimentelor.

4. se formează filite.45. sillimanitului). până la 2-4 Kilobari. Zonele mineralogice și asociațiile litologice în cazul metamorfismului prograd O zonă mineralogică este cuprinse între două izograde. denumită după primul izograd. andaluzitului. ca la amfibolite. Izogradul este definit ca limita minimă de temperatură la care se formează mineralul caracteristic (index) pentru un anumit interval mineralogic (de ex. izogradele cloritului. 125 .mijlociu. 3. . zona mineralogică și faciesul metamorfic Asociaţiile de roci stabile în acelaşi interval de presiuni şi temperaturi formează faciesuri metamorfice. muscovitului. almandinului.4.de presiune înaltă şi foarte înaltă. peste 7 kilobari.igc. granito-gnaise. Transformări minerlogice în cazul metamorfismului prograd (Sursa: http://www.scăzut.44. poartă denumirea de zonă mineralogică (Fig.usp. 4. Faciesulrile sunt caracterizate de anumite asociaţii mineralogice care definesc zonele mineralogice. biotitului. .44. când se formează gnaise.br/) Zona cu clorit (metamorfism scăzut) Zona cu biotit Zona cu granat Zonele cu disten. de 4-7 Kilobari. Fig. . cu recristalizări puternice.45). 4. Asociația de minerale formată între două izograde succesive. 4.etc. când au loc recristalizări slabe. Izogradul. staurolit și sillimanit (metamorfism înalt) Filite Șisturi clorito-sericitoase Șisturi clorito-sericitoase cu albit Șisturi cu cloritoid Șisturi cu biotit Șisturi cu sericit și biotit Șisturi cu clorit și biotit Șisturi cu albit și biotit Micașisturi cu granat Micașisturi cu granat și albit Micașisturi cu grafit Șisturi cuarțo-feldspatice Ortognaise Paragnaise Fig.

De exemplu.structuri granoblastice reprezentată prin cristale granulare cu dimensiuni aproape egale pe cele trei direcţii (izometrice). .şisturi verzi . nici chimismul acestuia. la care protolitul este uşor de recunoscut. uneori.cuarțite .şistoasă. de contact şi de îngropare. ori în prezent se cunosc „mai multe tipuri metamorfice poligenetice". microgranulare. structură frecventă la micaşisturi.micașisturi . La acestea se adaugă metamorfismul metasomatic. După forma cristalelor şi raportul între ele se disting: .în mod obişnuit roci izotrope alcătuite mai ales din silicaţi calcici.structuri nematoblastice în care cristale alungit-prismatice sunt orientate paralel. la micaşisturi. . la temperaturi şi presiuni scăzute şi medii se formează faciesul şisturilor verzi. 3.gnaise . acestea readaptând structura. marmura. corneenele. iar structurile rezultate se numesc cristaloblastice. În funcție de intensitatea metamorfismului se pot separa două mari categorii de roci: . iar la temperaturi ridicate (prin contact termic cu roci plutonice fierbinţi) şi presiuni scăzute faciesul corneenelor. Structura rocilor metamorfice Structura rocilor metamorfice depinde de gradul şi tipul de metamorfism. epidot). etc. adică modul de distribuţie în spaţiu a mineralelor componente poate fi: . se pot deosebi trei regiuni majore în care se desfăşoară procesele metamorfice.formate din cristale mari de calcit. . Pe baza conţinutului mineralogic se stabileşte faciesul şi implicit condiţiile de formare a rocilor metamorfice. corespunzând la cele trei tipuri de contacte dintre plăcile tectonice: convergente. . fine. zone de subsidență active. de ex. compoziţia mineralogică şi chimică în funcție de noul echilibru fizicochimic creat.Roci cu grad avansat de metamorfism care nu păstrează structura petrografică a protolitului şi. alcătuite din filosilicaţi. diverse din punct de vedere mineralogic.filite . .cristale foioase sau solzoase dispuse paralel.roci şistoase. asemănătoare solzilor de peşte. . metamorfismul fundurilor oceanice (asociat rifturilor oceanice) şi metamorfismul cataclastic (asociat faliilor transformante).Roci cu grad redus de metamorfism. de ex. Dintre aceste metamorfite menţionăm: . Corespunzător acestor zone se separă metamorfismul regional = dinamotermic (în zonele de convergenţă).skarne .corneene . respectiv de contact şi regional.amfibolite . care se pot manifesta intraplacă în legătură cu camerele magmatice. metagranit. . cuarţitele. .roci şistoase constituite mai ales din mice şi cuarţ. Textura.5. constituită din minerale foioase aranjate după plane paralele aşa cum se întâlneşte de ex. În cadrul modelului de evoluţie a litosferei pe care îl propune tectonica globală. marmura.eclogite . ale căror minerale nu au o orientare preferenţială. Clasificarea rocilor metamorfice După cum afirmă M.roci şistoase alcătuite prevalent din feldspat şi mice. divergente şi transformante. . prin recristalizare metamorfică se numeşte blasteză.roci predominant cuarţitice.3 g/cm. etc. . .roci şistoase formate din albit şi un mineral verde (clorit. la temperaturi medii şi presiuni ridicate ia naștere faciesul amfibolitic. Apariţia şi creşterea cristalelor în stare solidă.6.roci metamorfice izotrope. de ex. Şeclăman et al.structuri lepidoblastice (lepidos = solz) . (1998) clasificările vechi acceptau „două tipuri fundamentale de metamorfism. metabazalt.masivă.roci cu densitate mare de peste 3.marmure . În toate aceste cazuri se creează condiţii de temperatură şi presiune favorabile pentru transformarea rocilor în stare solidă. . 3. 126 . motiv pentru care la denumirea rocii iniţiale se adaugă prefixul „meta". anatectic. . etc..roci şistoase constituite din hornblendă şi feldspat plagioclaz.

47. 4.47. acţionează în special stressul şi într-o mai mică măsură presiunea litostatică. Distribuţie: de regulă în arii alungite. mezometamorfism (în mezozonă) și catametamorfism (în catazonă) (Fig. acolo unde are loc cutarea formaţiunilor geologice. Distribuția temperaturii și presiunii în ariile convergente Fig. cu şistozitate pronunţată. 4. Fig.46. 127 . 4. până la cele ce determină fuziunea rocilor. paralele cu zonele de subducţie şi de sutură a plăcilor. 4.48).49) Factorii: P şi T se manifestă în întreaga gamă de valori. Rocile metamorfice formate în ariile convergente în raport cu adâncimea Metamorfimul regional este divizat în trei subtipuri.48. 4. de regulă în sistem închis.46. 4.Metamorfismul regional (Fig. Caractere petrografice: roci foarte variate constituite din neoformaţiuni. Condiţii geologice: în regiunile de convergenţă a plăcilor. în corelaţie cu adâncimile la care se manifestă: epimetamorfism (în epizonă). cu o distribuţie petrografică zonală. 4.

49. Zonele de intensitate metamorfică a metamorfismului regional Fig.Fig.48. 4. 4. Roci epimetamorfice și mezometamorfice văzute la microscop 128 .

al fundurilor oceanice și cataclastic? Cu ce aliniamente tectono-structurale majore sunt asociate? 7. Ce puteți spune despre metamorfismul regional. Care sunt factorii care controlează metamorfismul? 3.Metamorfismul fundurilor oceanice Factori: T şi soluţiile hidrotermale cu un caracter sodic. neşistoase (masive). Dar despre metamorfismul de contact termic? Ati sesizat ce se înțelege prin metamorfism de îngropare? 129 . Ce înțelegeți prin protolit și metamorfit? 2. Distribuţie: corpuri tabulare. Care sunt parametrii care descriu intensitatea metamorfismului? 4. roci cataclastice necoezive. subţiri. gnaise milonitice. acţionând în sistem închis. AUTOVERIFICAREA SE FACE ÎNTREBÂNDU-VĂ: 1. conţinând adesea albit şi minerale hidratate: serpentinitele. produsele ajung să aibă o largă dezvoltare cvasitabulară în întreg bazinul oceanic. milonite. Ce înțelegeți prin izograd. Condiţii geologice: în apropierea faliilor cu deplasări importante. Distribuţie: datorită expansiunii fundului oceanic. Caractere petrografice: roci cu caracter bazic. metabazaltele. deşi generate lângă rift. Care sunt zonele metamorfice? Puteți exemplifica câteva roci corespondente zonelor metamorfice? 6. Metamorfismul cataclastic Factori: stressul şi accidental T. Condiţii geologice: în imediata apropiere a rifturilor oceanice. Caractere petrografice: simpla zdrobire a mineralelor preexistente şi crearea unei puternice şistozităţi şi neoformaţii de minerale lamelare. care urmăresc planul de falie. sistemul este deschis. metagabrourile. roci puţin coerente. zonă mineralogică și facies metamorfic? 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful