P. 1
model-plan-de-afaceri Albina.doc

model-plan-de-afaceri Albina.doc

|Views: 469|Likes:
Published by Cristian Rez
Model de plan de afaceri
Model de plan de afaceri

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Cristian Rez on Oct 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA IEDM

PLANUL DE AFACERI SC. PRO- ALBINA SRL

PROFESOR COORDONATOR : Prof. univ. dr. ing. ec. GHEORGHE SIMIONESCU

STUDENTI:

Pasul 1
DENUMIREA FIRMEI : S.C. PRO-ALBINA S.R.L SEDIUL FAX ADRESA DE EMAIL : pro_albina@yahoo.com :

Logo

: : Societate comerciala : productie si distribuire : Societate Cu Raspundere Limitata

FORMA DE ORGANIZARE DOMENIU DE ACTIVITATE STATUTUL JURIDIC

NUMELE PROPRIETARULUI SI DETALII DE CONTACT : STR.STADIONULUI, NR.19, BL.19, SC A, AP. 13, ETJ. 3 OBIECT DE ACTIVITATE : ACTIVITATILE DIN CADRUL FERMEI DE DE SEMI-SUBZISTENTA A SRL. PRO-ALBINA SA, AU A SCOP PRINCIPAL OBTINEREA UNEI PRODUCTII MARFA DIN APICULTURA SI FAC OBIECTUL DEZVOLTARII EXPLOATATIEI PENTRU URMATORII 5 ANI.

Pasul 2
2.1 Scurt istoric Beneficiarul proiectului, SC PRO -ALBINA SRL fiind administrata de Preotu Adriana Alexandra, nascuta la data de 19.05.1990, judetul Bacau, provine din familie de apicultori, bunicul Preotu Petru lucrand in fostul Agrocoop ca apicultor,este inregistrat in Registrul Agricol din anul 2010. Pentru a se moderniza, acceseaza Programul National de Dezvoltare Rurala, masura 141- ferme de sumisubzistenta, intrucat dupa aderarea Romaniei la UE apicultorii sunt nevoieti sa fie foarte bine pregatiti teoretic si practic, pentru a deveni partenerii de piata ai apicultorilor din UE. Doreste de cativa ani sa mareasca veniturile familiei sale, prin desfasurarea unei activitati apicole. De aceea, in august 2012 a achizitionat un pavilion transport stupi, iar in noiembrie 2012 o autofurgoneta Dacia 1,9 Diesel carosata pentru trasport marfuri, ambele second-hand, deoarece a exista oportunitatea de a le achizitiona la preturi scazute (1.000€ si respectiv 3.000€). Societatea comercialã “PRO-ALBINA” S.R.L. este o firma abia pusă pe picioare în piaţă.În aceasta firmă se găsesc foarte multe vieţuitoare,anume albinele,şi de asemenea si oameni care ajuta la producţia şi comercializarea mierei. Mierea este ambalată în bidoane mari de 10 l şi este trimisă către SC APICOLA SRL. Pentru început avem doar 25 de stupi în care se găsesc albinele lucratoare, matca şi trântorii.Materiile prime de valoare produse de firma S.C. PRO-ALBINA S.A. sunt reunite intr-o alcatuire fina si gustoasa care reda consumatorului savoarea gustului traditional si placerea de a descoperi sortimente noi, menite sa satisfaca preferinte dintre cele mai exigente. Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti, judetul Bacau. 2.1.2 Prezentarea succintă a produsului Mierea (din latină mellis; în greacă μελιττα înseamnă "albină") este un produs apicol obţinut prin transformarea şi prelucrarea nectarului sau manei de către albine şi depozitat în

celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaţiei din stup. Obţinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent şi din trecut. Conform statisticilor, producţia anuală mondială de miere în 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone. Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen şi levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii. Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris "miere" de peste 60 ori. În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afecţiuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) şi pentru tratamentul plăgilor. Dioscoride, autorul unei cărţi în cinci volume, „De Materia Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicaţii locale. Pliniu indica mierea în asociere cu untură de peşte la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentaţie (ca hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creştere până la descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbeşte conversia zahărului în glucoză şi fructoză), de către biochimistul german Felix Hoppe-Seyler. Utilizări Prin calităţile sale nutritive este considerată un aliment de mare valoare în hrana oamenilor de toate vârstele, având utilizări largi în dietetică şi terapeutică.Mierea este foarte des folosită în alimentaţie, în bucătărie sau ca medicament, fiind de medicina populară foarte apreciată. De asemenea are importante aplicaţii în alimentaţia artificială, în alimentaţia pre- şi post-operatorie, în pediatrie şi ginecologie. Valoarea alimentară şi dietetică Valoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăţia ei în zaharuri (70-80%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelenţă. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoză şi fructoză), care nu mai necesită o prelucrare specială prin digestie, fiind direct asimilate şi arse complet, până la stadiul de bioxid de carbon şi apă, eliberând energie în toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere eliberează ca şi zahărul de sfeclă: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahăr), această energie este pusă în totalitate la dispoziţia organismului, astfel că mierea este un

aliment uşor asimilat şi digerabil. Deosebirea esenţială a mierii de albine de zahărul comercial constă în conţinutul său ridicat în unele substanţe nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici şi vitamine), care îşi exercită efectul pozitiv atât prin acţiunea de reglare a unor funcţii importante ale organismului, dar şi contribuind la conferirea calităţilor gustative specifice ("gust de miere"). Atât aspectul, culoarea, consistenţa şi gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specifică, datorită conţinutului în uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine. Valoarea terapeutică a mierii Mierea de albine nu are doar calităţi nutritive ci, în urma studiilor, s-a demonstrat că are şi o acţiune terapeutică eficientă, ce se exercită atât asupra afecţiunilor digestive, cât şi în afecţiunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, în bolile de nutriţie şi cele infecţioase, în afecţiunile sanguine şi în cele cutanate. Cu toate calităţile sale preţioase, mierea are şi contraindicaţii pentru pacienţii care suferă de obezitate, diabet zaharat, tulburări glicoregulatorii, insuficienţă pancreatică exocrină şi pentru pacienţii gastrectomizaţi, cât şi în anumite tulburări alergice. Indicaţiile apiterapice vor fi făcute numai de către medicul specialist, ca la orice medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avându-se în vedere acţiunile farmaco-fiziologice generale şi specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului şi evoluţia bolii. 2.2 De ce crezi ca afacerea ta e viabila? Flora melifera din judetul Bacau este bogata si variata, cuprinzand numeroase specii de plante cu valoare apicola ridicata. Aceasta, poate conduce la obtinerea unor recolte de miere ridicate si constante in timp. Numarul actual al familiilor de albine din judetul Bacau este mic fata de posibilitatile de valorificare existente. 2.3 Viziunea-misiunea afacerii tale! Misiune Pro-ALBINA, are misiunea de a duce mai departe renumele apiculturii romanesti, vrem sa transmitem intregii lumi beneficiile mierii si produselor derivate. Dedicati servirii comunitatilor de apicultori, iubitori si consumatori ai produselor apicole, suntem la randul nostru iubitori de apicultura si chiar apicultori.

Viziune Livram beneficiile albinelor catre sanatatea consumatorului bazandu-ne pe principiul echitatii si returnand naturii ceea ce ne daruieste pentru consumul propriu. In atmosfera entuziasta de prietenie specifica crescatorilor de albine urmarim: Sa fim cel mai bun mediator posibil intre apicultor si consumator Sa stimulam mediului apicol Sa sprijinim apicultorii prin practici echitabile Sa servim drept resursa pentru apicultorii locali promovand cele mai bune practici de apicultura Sa educam publicului in sensul impactului benefic asupra sanatatii a produselor apicole Sa educam comunitatea Valori Ne vom urmari misiunea respectand mediul in care ne desfasuram activitatea punand pe primul plan: Oamenii Mediul Excelenta in calitate Colaborarea Traditia 2.4 O lista cu obiective pe termen lung , mediu si scurt Obiectivele pe termen scurt – 1 an • • • • • • • Atragerea a minim 10 clienti Realizarea unei pagini web Practicarea unui pret al produselor accesibil tuturor categoriilor sociale Mentinerea rapotului pret – calitate in favoarea clientilor Dezvoltarea afacerii si in orasul Neamt Promovarea produselor prin spoturi publicitare la televizor si radio Realizarea unui nou produs in colaborare cu SC ANTIBIOTICE SRL Iasi

Obiective pe termen mediu – 2 – 3 ani

• fiecare luna

Mentinerea relatiilor cu clientii actuali si cresterea numarului acestora cu 5 in

Obiective pe termen lung – peste 3 ani • • • • Atingerea unei cote de piata de 15 % Mentinerea pretului produselor sub nivelul competitiei Crearea unui site propriu al firmei in care sa se faca prezentarea firmei si a Crearea unui produs pe baza de propolis

produselor comercializate

2.5 Un plan de marketing Strategiile se enunta din punctul de vedere al pietei si al celor 4 P : • • • Piata. Produsele au o gama larga de utilizare si se adreseaza tuturor Penetrarea de noi piete Explorarea oportunitatilor Eliminarea amenintarilor aparute Ameliorarea capacitatii de previziune Imbunatatirea calitatii deciziilor Pret Corelarea cu pretul lider Situarea sub pretul pietii Metoda adaosului Preturi diferentiale Preturi promotionale Produs Mentinerea produsului la nivelul tuturor pietelor deservite de firma Diferentierea produselor in raport cu piata deservita Cercetari in domeniul farmaceutic in parteneriat cu SC ANTIBIOTICE SRL,

persoanelor indiferent de varsta, sex, ocupatie.

aceasta venind cu cercetatori, laboratoare si aparatura necesara cercetarii, iar noi aducand produsele necesare in cercetare

• -

Promovare Mentinerea promovarii la nivelul tuturor pietelor Diferentierea promovarii in raport cu piata deservita Promovarea adaptata – crearea unui site care sa contina informatii despre

firma, metode de prelucrare si o prezentare a tuturor produselor din firma. Siteul va fi construit de o firma de specialitate contractata de firma. Siteul va contine si posibilitatea comandarii online a produselor, pentru persoanele doritoare. • Promovare neschimbata Plasare Canale noi de distributie Practicarea marketingului direct. Am ales acest tip de marketing pentru a

reduce costurile. Angajarea unei firme de transport ar presupune cheltuieli suplimentare. 2.6 Componenta echipei manageriale Preotu Adriana Alexandra Munteanu Irina Lungu Daniela Anghel Alexandra Maties Anca Ardeleanu Gabriela Tomozei Neculai 2.7 Un pronostic de vanzare si alte informatii financiare Obietivele restructurarii si detalierea investitilor propuse pentru atingerea acestora Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie. Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice, respectiv cresterea venitului. Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent. Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este – 0.083)

Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor 1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri. SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si resterea numarului de familii de albine in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237 UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE. Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3 la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute. In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141. Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare estimativa de 4.500 euro. Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3, asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE. In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai mieri extrase.

Pasul 3
3.1 Ce fel de firma ati ales? Societate cu raspundere limitata 3.2 Natura firmei In comandita 3.3 Listati cererile legale de afacerea ta Cererea de miere si produsele sale adiacente este in continua crestere, costurile continuand insa sa fie destul de mici. Din pacate in Romania consumul de miere este unul destul de redus in comparatie cu cel din celelate tari europene. Un roman consuma in medie cam 100 gr de miere pe an. Romanii nu au inca atat de dezvoltata conceptia referitoare la viata sanatoasa bazata pe o alimentatie sanatoasa. Practicand apicultura poti ajuta la schimbarea acestei mentalitati. De exemplu s-a abrobat deja o lege referitoare la consumul de miere in scolii in scopul educarii tinerei generatii cu privire la beneficiile mierii.

Pasul 4 – PRODUSELE
4.1 Produsele si listele 4.2 Fotografii ale produselor tale

Miere Poliflora. Cea mai cunoscuta Miere.
• • •

Mierea poliflora este cea mai cunoscuta dintre tipurile de miere. Numele vine de la nectarul colectat de albine din diferite flori. Culoarea poate varia in functie de floarea dominanta. Buna ca mierea, pentru ca: trateaza afectiunile rinichilor, calmant al sistemului nervos, energizant, omoara bacteriile si inhiba stafilicocii(efect similiar antibioticului).

Miere de Flori de Salcam
• • •

Mierea monoflora de salcam este cea mai delicata miere, cu o aroma subtila, delicata, usor vanilata, clara si aproape transparenta. Mierea de salcam romaneasca a facut celebra apicultura romaneasca obtinand numeroase premii internationale. Bun ca mierea pentru ca: este cea mai buna alegere pentru diabetici- continut mic de zaharoza, regleaza functiile intestinale, lupta impotriva bolilor respiratorii, proprietati hidratante in cosmetica.

Miere de Flori de Tei
• • •

Mierea de tei este o miere puternica cu o aroma distinsa, de culoarea aurului clar. Aroma puternica este compusa de note lemnoase si proaspete, tonuri suave de caramel si dulceata florilor finalizate in cel mai dulce nectar. Buna ca mierea, pentru ca:are efect antiseptic, calmant al sistemului nervos, previne si trateaza afectiunile sistemului respirator (astm, bronsite), probleme gastrointestinale si ale bilei, revigorant cardiovascular, efect cicatrizant pentru arsuri.

Otet din mere si miere

• •

Produs 100% natural, obtinut prin fermentatie naturala, otetul din mere si miere de albine detine calitati nutritive si terapeutice. Otetul din mere si miere este alternativa sanatoasa pentru otetul realizat prin procedee chimice care dauneaza organismului uman. Otetul din miere nu are doar un gust excelent dar si efecte terapeutice incredibile, spunandu-se despre otetul de mere si miere ca vindeca 100 de boli. 100 de boli vindecate de otet: anemie, intoxicatii, afectiuni renale, hipocolesterolemie, indigestie, litiaza renala oxalica si fosfatica(pietre la rinichi), pielite, cistite, nevroze, migrene, hipercorticism, nevralzii, sterilitate, antibacterian, reumatism, obezitate, migrene.

Miere Propolizata

Numele acestei substante miraculoase vine din limba greaca, grecii observand cum este construit stupul albinelor l-au numit „partea dinaintea cetatii”; propolisul jucand rolul de paza impotriva intrusilor, transformand stupul intr-o cetate veritabila. Propolisul este un biostimulator, produs de digestie al albinelor ce contine rasini vegetale, valsam, uleiuri eterice, fier, cupru, zinc, mangan, la care se adauga polenul.

Mierea propolizata imbina beneficiile mierii cu efectele antivirale, antitoxice si antiinflamatorii ale propolisului. Buna impotriva: durerilor de gat, tusei, enteritei, colitelor acute si cronice, infectiilor virale la nivelul intestinului, hipertensiunii, menopauzei, nefritei, prostatei, adenomului de prostata, cancerului, oboselii, microbilor, ranilor, durerii, sangerarilor gingiilor, degeraturilor, eczemelor infectioase, raditiilor

4.3 Daca esti producator include o descriere tehnica a echipamentelor de care ai nevoie Dotarile fermei in anul 0 MASINI SI UTILAJE APICOLE 1 2 3 TOTAL STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame – 25 buc CENTRUFUGA TABLA ZINCATA AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU MIERE,CUTITE, DALTI VALOARE LEI 3.200 300 150 3650

Elemente Investitionale STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame

Parametri tehnici Acest stup este realizat din scândură de 25mm grosime, având fundul fix, confecţionat din scânduri încheiate între ele în falţuri şi aşezate în lungimea stupului, fiind întărit în partea posterioară cu două bare transversale cu secţiunea de 50 x 30mm şi o lungime de 516mm. Corpul are forma paralelipipedică, fiind confecţionat din scânduri aşezate longitudinal, încheiate în falţ simplu şi are dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m3 sau 116l. Peretele frontal are, în partea sa inferioară, două urdinişuri înalte de 20mm, diferite însă ca mărime, primul având lungimea de 300mm iar celălalt de 150mm. Capacul îmbracă partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu-

se pe brâul corpului, este rabatabil, fiind prevăzut cu două balamale cu care se fixează de corp. Dimensiunile exterioare ale capacului suntde 917 x 605 x 110mm. Partea superioară a capacului este plană, fiind construită de scândură subţire, de 10mm. În pereţii laterali sunt două deschideri longitudinale, lungi de 380mm şi înalte de 30mm prevăzute cu sită metalică cu ochiuri de 2-2,5mm, în strat dublu, care au rolul de a asigura ventilaţia pe timpul zilelor de caniculă, în timpul marilor culesuri sau pe timpul transportului la pastoral. - Stupul orizontal este prevăzut cu 20 de rame, două diafragme (de reducere a cuibului şi de separare) şi 6 scândurele de podişor, confecţionate din scândură subţire precum şi cu un dispozitiv de fixare a ramelor pentru transport. - Ramele din interiorul stupului orizontal au următoarele dimensiunile exterioare: lungimea 435mm, lăţimea 300mm, speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm lăţime şi 20mm grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10mm, lăţimea de 37mm în partea superioară şi de 25mm în partea mijlocie şi inferioară, având în partea de jos un canal dreptunghiular în care intră şi se fixează speteaza inferioară care are o secţiune pătrată (10 x 10mm). - Diafragmele sunt construite din scânduri de 15mm grosime sau placaj şi sunt întărite jur împrejur cu o ramă de 30mm lăţime, prevăzută cu nut iar la dimensiuni şi funcţionalitate nu sunt identice. Prima diafragmă serveşte la separarea familiei de albine ajutătoare (diafragmă etanşă sau separatoare) şi are dimensiunile de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formează umeraşe de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falţurile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului se împarte în două compartimente, izolate unul de altul. Diafragma ajunge până la fundul stupului, iar sus până la faţa inferioară a scândurelelor podişorului, astfel că albinele nu pot trece dintr-un compartiment în altul. Pentru o mai bună etanşeizare, pe fundul stupului şi pe pereţii laterali, lângă diafragmă, pot fi bătute şipci

subţiri care acoperă eventualele spaţii libere create de suprafaţa deformată a pereţilor sau a marginilor diafragmei. - Cea de-a doua diafragmă se foloseşte pentru reducerea cuibului, are aceleiaşi dimensiuni ca şi prima, în afară de înălţime, fiind mai scurtă cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza de jos a ramelor, permiţând circulaţia albinelor în spaţiul liber format între partea de jos şi fundul stupului. Diafragma reductoare a cuibului, pe o faţă, în partea de sus, este prevăzută cu câte două distanţatoare. - Dispozitivul pentru transport este alcătuit dintr-o bară de fixare care se aşează perpendicular pe rame. Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele în stup pe timpul transportului, de a nu permite mişcarea, deplasarea acestora şi, implicit, strivirea albinelor. CENTRUFUGA TABLA ZINCATA Are urmatoarele componente: cazanul confectionat din tabla zincata, cosul confectionat din otel cu diametrul de 53 cm, angrenaj elicoidal, capace de protectie tabla zincata, canea de scurgere; inaltime 73 centimentri

Afumator

Afumatorul este format dintr-un corp cilindric facut din tabla zincata groasa de 0,5 mm, cu capac mobil, in forma de cos, acoperit in partea de jos cu un gratar. In interiorul corpului se gaseste un pahar mobil, pentru combustibil, facut din tabla de 1 mm grosime, avand de asemenea la partea inferioara un gratar care permite trecerea aerului. De corp este montata cu ajutorul a doua suruburi, o pereche de foale formate din doua scandurele prinse pe o latura in unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un burduf. Prin actionarea foalelor se antreneaza in partea inferioara a corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului, fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe, iasca etc.). Cutitul pentru descapacit este format dintr-o lama de otel avand grosimea de 3 mm, lungimea de 220 mm si latimea de 45 mm, montata intr-un maner de lemn.

Cutit de descapacit

Dalta apicola

Dalta apicola este formata dintr-o placa de otel groasa de 5 mm, avand un capat indoit in unghi drept pe o lungime de 20 mm. Capetele sunt latite si ascutite in forma de dalta; se foloseste la desprinderea partilor imbinate in falt sau lipite de albine cu propolis sau cu ceara, la curatirea ramelor si a partilor componente ale stupului de propolis sau de ceara, precum si la alte lucrari in stupina ca de exemplu, curatirea afumatorului, pregatirea materialului pentru afumat, etc.

Echipamente de care avem nevoie, care le vom achizitiona in anul 3 Dotarile fermei anul 3 Nr. crt Denumire Tip utilaj Echipament Centrifuga 4 R inox Caracteristici tehnico functionale Cantitate Valoare RON

1

Centrifuga este un aparat care se foloseste pentru extragerea mierii. Se achizitioneaza o centrifuga tangentiala, ce cuprinde 3 rame asezate perpendicular pe diametrul rotorului in niste casete special amenajate in rotor, astfel incat mierea se extrage mai intai de pe o fata, iar apoi de pe fata cealalta a ramei. Acesta se compune din trei parti principale: Un rezervor colector cilindric, din inox de 1 mm grosime. Fundul rezervorului este conic si inclinat spre partea in care se monteaza robinetul de scurgere, pentru a usura evacuarea mierii. Un rotor confectionat din bare metalice cu sectiunea de 25-30/3-5 mm, avand in centru un ax care se sprijina la partea inferioara printr-un lagar cu rulment pe fundul rezervorului, iar la partea superioara se fixeaza intr-o bara transversala, fixata la randul ei prin doua suruburi de marginile rezervorului. Un mecanism de actionare format dintrun cuplu de roti dintate conice. Pentru strecurarea si conditionarea mierii dupa extractie se folosesc strecuratoare si filtre, maturatoare, butoaie, in care mierea este lasata sa se limpezeasca si sa piarda surplusul de apa pe care-l contine.

1

2.100

4.4 Include o scurta descriere a fluxului operational intern OBŢINEREA ŞI RECOLTAREA MIERII Producerea mierii de către albine reprezintă un proces complex care cuprinde mai multe etape: - recoltarea nectarului, - prelucrarea enzimatică, - reducerea cantităţii de apă. Prelucrarea nectarului începe chiar din timpul recoltării nectarului cînd nectarul preluat în guşă este îmbogăţit cu salivă bogată în enzime zaharolitice, cantităţi mici de polen şi alte substanţe specifice. Finalizarea transformării nectarului în miere se produce în stup unde albina culegătoare transferă nectarul recoltat altei albine care la rândul ei transferă mai departe nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-îngurgitare, nectarul se îmbogăţeşte permanent cu echipament enzimatic, după care este depus în celule unde se definitivează procesul de maturare. Prelucrarea enzimatică prin îngurgitare-regurgitare poate continua până ce aproximativ 90% din zaharuri ajung sub formă de zaharuri simple (monozaharide). Prelucrarea enzimatică a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din nectar (dizaharide, polizaharide) în zaharuri simple (glucoză şi fructoză) cu ajutorul enzimelor secretate de albine, transformând astfel nectarul într-un produs usor digestibil de către albine şi conservabil. Ca urmare a prelucrării enzimatice şi a prelucrării hidrice de catre albine, mierea devine un produs stabil şi concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioadă mai mare de timp. După această etapă are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce conţinutul apei până la un nivel care îi asigură conservarea. Acest proces se realizează prin ventilaţia

energică produsă de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35°C) împrăştierea mierii pe o suprafaţă mai mare a fagurelui prin umplerea treptată a celulelor timp în care se produce deshidratarea până la cel mult 20% apă. După această etapă albinele acoperă celulele prin căpăcire cu un strat de ceară. Din punct de vedere practic aceste explicaţii sunt foarte importante pentru a asigura calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut în vedere ca extracţia mierii să se facă numai după ce acest proces de maturare este încheiat şi anume când fagurii cu miere sunt căpăciţi în cea mai mare parte (1/3 din suprafaţa acestora). RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape: 1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atunci când aceştia sunt cel putin căpăciţi 1/3. acest fapt indică apicultorului că mierea este maturată în proporţie cît mai mare, deci conţinutul apei este adus la valoarea necesară conservării acesteia. - recoltarea fagurilor din stup necesită eliminarea albinelor de pe aceştia care se face prin scuturare şi periere cu o perie apicolă specială sau prin alte metode utilizate în special în apicultura profesionistă; - folosirea de podişoare speciale prevăzute cu un dispozitiv prin care albinele pot ieşi dar nu mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de bază cu cel puţin o zi înainte – este un sistem practicat în sistemul vertical de întreţinere; - folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame. - folosirea unor substanţe repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauţiile de rigoare atat pentru apicultor cât şi pentru a nu polua mierea sau ceara. - Fagurii recoltaţi sunt preluaţi în lădiţe speciale sau în corpuri de stupi şi sunt aduşi cât mai repede în camerele de extracţie. - Este foarte importantă temperatura în momentul extracţiei deoarece la 20 °C mierea este de 3 ori mai vâscoasă decât la 30°C. 2. Extracţia propriuzisă a mierii se poate face în spaţii special amenajate, fie în cadrul stupinei fie în alte locatii. Pentru extracţie sunt utilizate extractoare de diferite capacităţi şi moduri de funcţionare. Etapa prealabilă extracţiei este descăpăcirea fagurilor căpăciţi. Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara cu care albinele acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.

Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculiţa de descăpăcit, cuţit de descăpăcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descăpăcit automate, în funcţie de capacitatea şi dotarea stupinii. Totodată pentru descăpăcire este utilizată o tavă sau o cuvă specială prevazuta cu sită de scurgere a mierii, unde este recoltată căpăceala şi mierea poate fi separată pentru a fi recuperată. Indiferent de metoda utilizată odata cu eliminarea căpăcelelor se preia si o cantitate semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode: • filtrare prin cadere libera si presare, • centrifugare in centrifugi speciale, • topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu îşi piarda proprietatile. Extractia propriuzisa se realizează ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice. Fagurii introdusi in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite viteze (de ex. 300 rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului dupa care se scurge printr-o deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluata manual sau prin pompe in maturatoare. 3. Conditionarea mierii. Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau altor sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural, mierea trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum. Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea. Definitia procesarii: Orice proces ce modifică substanţial produsul iniţial, incluzând încălzirea, afumarea, sărarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracţia, extrudarea sau o combinare a acestor procese). Definitia conditionarii: Operaţie prin care un material, un produs, etc. este adus într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate, etc. Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese tehnologice. Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni care au in vedere punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentinerii calitatilor initiale ale acestuia! Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt: • umiditatea excesiva!

• bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare! • particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei! • procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat! Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica producatorii primari din apicultura sunt: 1. Prefiltrarea (strecurare) 2. Limpezirea (decantarea) 3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari –pentru marii producatori) 4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20% 5. 6. Decristalizarea Cupajarea si (prelichefiere/lichefierea) omogenizarea – (in mierii cristalizate cantitati -daca este cazul cazul unor mari/pentru marii producatori) 7. Imbutelierea si etichetarea. Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox sau material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente. Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diverse dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare. In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare, realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impurităţile să se separe deasupra şi mierea să poată fi preluată cît mai curat pentru îmbuteliere în borcane sau butoaie. În cazul cînd mierea s-a recoltat cu un procent de apă peste limitele admise (20 %) mierea este preluată în vase şi supusă procesului de dezumidificare în camere speciale cu temperatură şi alte condiţii controlate (asa numitele „camere calde”) sau/si prin intermediul unor instalatii de dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.

In cazul mierii cristalizate în recipientele de stocare, pentru a fi îmbuteliata, este necesara lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea este una din cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce la cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizată metodă este incalzirea mierii in camere termostat la temperatura de 45°C timp de 24-48 h. Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica o metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce). Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fi supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplică mai des in cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori. Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe eticheta mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii (cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata de apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. „miere conditionata la stupina, de catre apicultor”; 2. CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN Polenul = grăuncioarele microscopice care se află pe anterele florilor în săculeţii de polen şi care la maturitate se deschid pentru a-l elibera şi fecunda partea feminină a florilor speciei respective. Polenul recoltat de albine reprezintă acel polen recoltat de pe anumite plante care au caracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte şi care se numesc entomofile.

Polenul are aspectul unei pulberi fine şi văzut la microscop acesta are forme şi dimensiuni diferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristică ajută la identificarea plantelor de provenienţă a polenurilor, iar domeniu de studiu se numeşte palinologie. Polenul reprezintă o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale şi alte elemente nutritive esenţiale pentru procesele biologice din familia de albine: Polenul este bogat în proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale. În mod special proteinele şi vitaminele se găsesc din abundenţă. Dintre vitamine menţionăm vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc. Din punct de vedere nutriţional, polenul – definit ca « super-aliment » - şi derivatul său natural păstura, contribuie în mod esenţial în alimentaţie prin elemente nutritive de bază care îşi dovedesc valoarea în numeroase situaţii. OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE Albinele recoltează polenul prin mişcări şi acţiuni specifice şi îl aduna sub formă de ghemotoace de polen pe picioruşele posterioare într-o formaţiune anatomică specificăcorbicula. La un zbor, o albină culegătoare de polen aduce în stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polen strânsă într-o zi este de cca 0,6 g polen. Greutatea celor două ghemotoace de polen pe care albina le transportă la stup este în medie de 5-7 mg şi poate ajunge până la 15 mg, în funcţie de sursa de polen, condiţii de vreme şi alte variabile. Tehnologia recoltarii polenului se bazează pe particularitatea biologică a albinelor de a aduna polenul de la flori, de a-l transporta pe coşuletele picioruşelor posterioare ale albinelor culegătoare şi de a-l acumula în stup, adică de a-l înmagazina instinctiv ca rezervă de hrană la fel ca şi în cazul mierii, în perioadele când natura îl oferă. 1. Polenul recoltat de albine este depozitat în fagurii din stup şi odată cu depozitarea, acesta este îmbogăţit cu diverse substanţe specifice şi presat în celule pentru ca acesta să poată fi conservat pe o perioadă lungă de timp. 2. După depunerea în celule acesta sufera o serie de transformări biochimice rezultând aşa numita păstura care îi asigură atât conservarea cât şi o mai buna digestibilitate. Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate până în prezent se refera la obţinerea polenului proaspat recoltat de albine, înainte ca acesta sa fie depozitat în faguri. Trebuie spus că perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie şi până în octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitată la perioada de abundenţă a acestuia: aprilie-iunie.

Polenul recoltat poate fi monocrom dacă provine de la aceeaşi sursă (specie) polenifera sau de diverse culori când acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu şi galben, dar poate fi şi negru, violet sau roşu. Factorii care influenţează recoltarea polenului şi deci producţia acestuia: - flora poleniferă existentă - calitatea şi atractivitatea polenurilor - puterea familiei de albinei şi starea fiziologică a acesteia (cantitatea de puiet necăpăcit) - însuşirile genetice ale coloniilor - prezenţa rezervelor de păstură în stup - condiţiile de vreme - tipul de colector Cantitatea totală care poate fi recoltată în timpul unui sezon activ poate fi între 10 şi 30 kg de polen în funcţie de factorii enumeraţi mai sus. Toate metodele de producţie a polenului au la bază urmatorul principiu: albinele culegătoare la intrarea în stup sunt obligate sa treacă printr-un dispozitiv, denumit –placa activă, care determină dislocarea ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, şi acumularea acestora într-un spaţiu colector, inaccesibil albinelor. Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt alcatuite din 3 părti: 1. un dispozitiv prin care trece albina şi determină dislocarea polenurilor din coşuletele de polenplaca activa. - o placă activă este o placă prevăzută cu perforaţii specifice, astfel încât la trecerea prin ea, ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre. - cea mai folosita fiind placa injectată din polietilenă cu perforaţii circulare de 5mm. - placa activă pote fi reglată pe două poziţii: poziţia de lucru când albinele culegătoare sunt obligate sa treacă prin ea, sau poziţia de repaos când aceasta este rabatată pentru ca albinele sa treacă liber în stup când nu se doreşte colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rămână montat pe stup. 2. sertăraşul pentru polen. Reprezintă componenta colectorului în care se strânge polenul. El este acoperit cu o sită rară prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu şi albinele, iar la partea inferioară este prevazut cu o sită care sa permită aerisirea polenului. Acesta trebuie sa fie uşor de preluat pentru a-l goli şi curăţa. corpul propriuzis – reprezintă cadrul de susţinere a plăcii active şi a sertăraşului şi care permite ataşarea de stup fără a perturba activitatea albinelor de zbor.

Unele modele prezintă orificii laterale de 6,5 mm pentru ieşirea trântorilor, deoarece aceştia pot uneori bloca intrarea albinelor la urdiniş. Colectoarele de urdiniş sunt prevazute cu cleme de agăţare şi cu un ecran de protecţie (copertina) la 10 cm deasupra colectorului care fereşte polenul strâns de acţiunea factorilor de vreme (razele soarelui, ploaia, roua, praful etc) Modele de colectoare în funcţie de amplasarea acestora: 1. colectoare de exterior - amplasate în afara stupului pe peretele frontal în faţă urdinişului; 2. colectoare de interior – amplasate în interiorul stupului: 3. colector amplasat sub stup: încorporat în soclul stupului sau amplasate între corp şi soclu. 4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac. Atentie la contaminarea polenurilor în colectoarele amplasate aproape de sol, unde şi umiditatea este mult mai mare! Colectoarele amplasate între corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar şi se pretează în special la stupine care nu pot fi vizitate zilnic. Cateva specificaţii privind modul de folosire a colectorului : - montarea colectorului se va face numai pe colonii sănătoase care au cel puţin 5-7 rame cu puiet şi doar pe perioada de abundenţa de polen ( în general aprilie-iunie); - în perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu deranja trecerea albinelor şi a afecta astfel producţia de miere - montarea colectorului se face de regulă seara după încetarea zborului sau cu câteva zile înainte, fără ca plăcile active sa fie pe poziţia de lucru; acestea vor fi activate când se doreşte colectarea polenului. - când au loc tratamente fito-sanitare în arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe poziţia de lucru; - asigurarea trecerii trântorilor prin orificii laterale speciale sau o dată pe săptămână. aceştia sunt lăsaţi să treacă prin suspendarea activităţii colectorului - asigurarea golirii zilnice a sertăraşului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdiniş şi ~1 kg la celelalte tipuri). - menţinerea curăţeniei colectoarelor Condiţionarea şi păstrarea polenului recoltat: Polenul este un produs natural care în mod normal conţine şi o anumită cantitatea de apa, unele impurităţi, dar şi o serie de contaminanţi din natură, fiind foarte higroscopic. 1. Cernerea se realizează cu ajutorul unor site manuale sau mecanice şi are scopul de a alege

impurităţile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de sârme, praf) dar şi de a selecta polenul după anumite dimensiuni ceea ce îi asigură un aspect comercial îmbunătăţit. 2. Conservarea are rolul păstrării calităţii acestuia până la valorificare şi consum. O metodă de conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate până la un conţinut minim de 810% prin uscare. 3. Uscarea poate avea o fază de preuscare sau nu. - Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, întinzându-l pe straturi de hârtie absorbantă şi beneficiind de caldura degajată de cuib şi caldura solară. O suprafaţă bine ventilată, încalzită şi ferită de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficientă de uscare. - Pentru profesionisti există utilaje speciale denumite uscatoare de polen şi care functionează pe bază de apă caldă, rezistenţe electrice sau caldură solară. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din greutatea iniţială. 4. Depozitarea polenului uscat se face în diverse recipiente, în frigidere, care asigură temperatura de +4°C. Este necesară depozitarea la temperaturi scăzute deoarece în masa polenului pot exista diverşi paraziţi (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ouă ale acestora). Uscarea la temperatura de +45°C omoară formele active-larve, adulţi, dar ouăle nu pot fi distruse. Depozitarea la frig inactivează aceste forme dar nu le distruge, astfel că după scoaterea acestora din condiţile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat într-o perioada scurtă de timp pentru a nu aparea noi forme active de paraziţi. Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18°C păstrează calităţile polenului, nu mai necesita faza de uscare, dar în aceste condiţii polenul trebuie utilizat imediat după decongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.

3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN. Propolisul reprezintă un amestec de substanţe răşinoase vegetale, ceară vegetală şi uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele îl culeg de pe diferite specii de plante şi pe care îl folosesc în principal pentru astuparea diverselor crăpături din stup, în poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor şi a altor suprafeţe din stup.

Componenta principala a propolisului este dată de răşinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri sau alte părţi ale unor specii vegetale cum ar fi: cireş, vişin, plop, castan, brad, molid etc. Albinele strâng propolis de diferite culori (galben, roşu, verde, brun etc.) şi îl transportă la stup cu ajutorul membrelor posterioare, ca şi polenul. Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare între rase şi chiar în cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta însuşire mai pronunţată. Recoltarea acestuia depinde şi de disponibilitatea acestuia în natură (regiuni bogate în specii care secretă aceste răşini) sau în funcţie de sezon - primavara şi toamna albinele colectează mai mult propolis. Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat în apiterapie datorită proprietăţilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobiană, antibiotică, antifungică, antiinflamatorie, analgezică, antioxidantă şi anti-tumorală. Constituenţii farmacologic activi din propolis se găsesc în fracţiunile solubile în diferiţi solvenţi organici, cum este cazul alcoolului etilic – principalul solvent utilizat la obţinerea de extracte de uz farmaceutic. Se poate folosi sub formă de extract alcoolic sau sub formă de unguente pe baza de extract. OBTINEREA PROPOLISULUI Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale. În general apicultorul poate obţine propolis din: răzuirea unor elemente ale stupului pe care se găseşte propolisul (podişor, falţuri, speteze) mărirea spaţiului dintre spetezele ramelor, albinele umplând aceste spaţii cu propolis; înlocuirea podişorului cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica şi se va curăţa; utilizarea colectorului de propolis care este alcătuit dintr-un grătar lamelat din metal (dimeniunea de maxim 8 mm), o sită din material plastic şi pânză colectoare (din bumbac) care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului (colector tip Oros); Aplicarea colectorului de propolis se face astfel: • Prima dată se aplică peste rame sita peste care se aşează pânza colectoare şi se aşteaptă propolizarea sitei. • când aceasta s-a realizat şi apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicării grătarului lamelat. Grătarul se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grătar se aşează sita din plastic şi apoi pânza colectoare care în prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii în care sa fie depus propolis.

• În timpul sezonului apicol, ori de câte ori plasa din plastic este încărcată pe majoritatea suprafeţei cu propolis se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai mare parte din propolis, reaşezându-se în poziţia iniţială. • Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil a fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator). • În acest mod se pot recolta între 100 şi 300 grame de propolis/familie de albine/an. • Propolisul brut obţinut prin răzuire nu necesita o pregatire specială, ci doar se elimină corpurile straine. În ceea ce priveşte conservarea, propolisul se poate ambala în pungi de plastic închise etanş pentru a se păstra principiile active. • Propolisul fiind solubil în alcool etilic la rece, se pot uşor prepara soluţii şi extracte specifice (extract moale de propolis). 4. CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN. Lăptişorul de matcă reprezintă secreţia complexă pe care albinele lucrătoare doici o folosesc în hrănirea puietului larvar şi a mătcilor. 1. Larvele de lucrătoare şi trântor sunt hrănite numai în primele zile cu lăptişor de matca şi mai târziu cu un amestec de lăptişor, polen şi miere, în timp ce larvele de matcă sunt hrănite doar cu lăptişor pe toata durata stadiului larvar. 2. În plus, cantitatea de lăptişor în celulele cu puiet diferă, larvele de lucrătoare şi trântori primesc o cantitate mică de lăptişor în timp ce larva de matcă înoată în lăptişor, cantitatea maximă ajungând la 300 mg/botcă. 3. Lăptişorul de matcă proaspăt se prezintă sub forma unui lichid vâscos, lăptos de culoare alb gălbuie cu miros caracteristic şi gust dulce-acrisor. Compoziţia lăptişorului de matcă: Apă 60-79% şi substanţa uscată care este alcatuită din proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine şi enzime, cenuşă 2,5%. Interesant este ca 90% din fractiunea lipidică sunt acizi graşi liberi. Lăptişorul de matcă este un produs bogat în aminoacizi, vitamine, hormoni, diferiţi factori de creştere etc. Sunt încă numeroase componente din lăptişorul de matcă care nu au putut fi identificate cu precizie. În ultimul timp, se acordă o mare atenţie acidului hidroxi-decinoic (AHD), precum şi altor componenţi cu acţiune asupra glandelor endocrine, şi, în primul rând, asupra corticosuprarenalelor. Compusul Concentraţie minimă Concentraţie maximă Apă 57% 70% Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU Zaharuri 18% din SU 52% din SU.

Lipide 3,5% din SU 19% din SU Minerale 2% din SU 3% din SU OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA Recoltarea lăptişorului de matcă are la baza tehnica de creştere a matcilor, diferenţa fiind în densitatea mai mare de botci pe o ramă de creştere (40-60) comparativ cu numărul de botci în creşterea de mătci (maxim 36) şi alte detalii specifice de tehnică şi recoltare: • Dupa introducerea larvelor în creştere (în stadiul larvar de 1,5 zile) se lasă trei zile timp în care botcile sunt aprovizionate cu lăptişor de matca. • Dupa aceasta perioada leaţurile cu botci sunt extrase şi lăptişorul este aspirat din celule cu ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare. • Pentru aprovizionarea botcilor cu lăptişor din abundenţă sunt necesare o serie de măsuri de pregătire şi îngrijire a coloniilor de albine ca şi în creşterea matcilor. • în acest mod se pot obţine cca 250 mg lăptişor/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, în funcţie de pregatire şi îndemânare se poate obţine 1kg de la 8-10 colonii de albine. • Conservarea lăptişorului se face doar prin congelare sau liofilizare. 5. CALITATEA CERII DE ALBINE Ceara reprezintă produsul de secreţie al albinelor lucrătoare utilizat pentru a clădi fagurii din cuib sau pentru a căpăci fagurii cu miere sau puiet . Secreţia cerii se face de către organe specializate – denumite glandele cerifere. Acestea sunt situate în partea ventrală a abdomenului pe ultimile 4 sternite. Activitatea acestor glande începe la albinele în vârstă de 3 zile cînd acestea participă la căpăcirea fagurilor şi se intesifică în a 7-a zi până în a 18 -a zi, când albinele participă la construirea fagurilor, deşi sunt situaţii cînd şi la albine mai în vârstă s-a constatat secreţia de ceară. Acest fapt este datorat faptului că activităţile albinelor în familia de albine au o mare plasticitate legată de vârsta acestora dar şi de necesităţile familiei de albinei. La momentul secreţiei ceara este lichidă, solidificându-se imediat ce ia contactul cu aerul şi formând astfel solzişorii specifici. Acestia sunt desprinşi de albine cu ajutorul picioruşelor, apoi sunt frământaţi pentru a fi folosiţi în construcţia celulelor. Greutatea unui solzişor este între 0,25 şi 0,8 mg ceea ce înseamnă că pentru 1 kg de ceară sunt necesari între 4 mil şi 1,25 milioane de solzişori. Pentru a produce 1 kg de ceară familia de albine consumă în medie 3,5 kg de miere.

Secreţia de ceară este deci în strânsă legătură cu activitatea familiei de albinei de albine, practic, producţia de ceară fiind influenţată de activitatea de cules, puterea familiei de albinei, înclinaţia genetică, starea fiziologică a familiei de albinei de albine, asigurarea spaţiului de clădit. Compoziţia chimică a cerii: fiind un produs de secreţie are o compoziţie chimică relativ puţin variabilă, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi liberi (9%), hidrocarburi (12-13%). Pentru sanatatea omului, ceara de albine conţine substanţe cu efect bacteriostatic şi bactericid şi se întrebuinţează în numeroase ramuri ale industriei, în cercetări ştiinţifice, precum şi pentru prepararea fagurilor artificiali. Se recomandă mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat în cazul răcelilor, infecţiilor cavităţii bucale, gât. OBTINEREA CERII Ceara poate fi obţinută în stupină din mai multe surse: Reformarea fagurilor vechi. • Trebuie practicată în mod constant, annual, intr-o stupină. • În fiecare an trebuiesc reformaţi fagurii vechi, negri şi înlocuiţi cu alţii noi care să poată fi crescuţi în perioadele optime. • Aceasta practică poate fi făcută astfel încât în fiecare an să se reformeze câte ¼ din fagurii vechi şi practic la 4 ani toţi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet înlocuiţi, durata optimă de exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand lumina solara nu patrunde prin el. • Se cunoaşte faptul că fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaţiile de albine care sunt crescute lasă în urma lor celule cu diametru din ce în ce mai mic datorită „cămăşuţelor” rezultate din procesul de îngogoşare, acest fapt având repercusiuni negative asupra creşterii de albine sănătoase, de mărime şi greutate normală. • Fagurii vechi conţin ceară curată în proporţie diferite în funcţie de gradul de învechire, de exemplu: fagurii negri conţin doar 26% ceară, fagurii brun închis 36%, fagurii de culoare brun deschis 70%, cei de culoare galbenă 90%, în timp ce fagurii albi conţin 100% ceară curată. Cunoaşterea acestor aspecte sunt de mare importanţă în practica apicolă. Strângerea căpăcelelor de ceară rezultate în urma extracţiei mierii. • Din procesul de descăpăcire rezultă cantităţi însemnate de ceară de cea mai bună calitate dat fiind faptul că această căpăceală este ceară nou produsă de albine.

Răzătura făguraşilor si celulelor crescute în afara ramelor cu fagurii reprezintă o altă sursă de ceară dar nu deosebit de însemnată. • In acest fel sunt recuperati făguraşi sau punţi de ceară crescute de albine şi care împiedică apicultorul în desprinderea ramelor şi a altor părţi componente ale stupului în munca de inspecţie a familiei de albinei. Folosirea intensă a coloniilor pentru creşterea fagurilor artficiali şi folosirea ramei clăditoare (ramă fără fagure artificial) reprezintă măsuri speciale pentru ridicarea producţiei de ceară de către apicultor. • Aceste metode sunt aplicate în anumite condiţii, după tehnici specifice, în special când există culesuri naturale, la colonii puternice la care există semnele legate de secreţia cerii (albirea fagurilor la partea superioară). Aceste rame sunt introduse în stup după ultimul fagure cu puiet pentru a fi clădiţi Extragerea cerii din aceste surse de ceară se face cel mai des prin utilizarea temperaturii. Metode: 1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar în stupină, a cuptoarelor pe bază de energie electrică sau alţi combustibili. Topitorul solar reprezinta un mijloc relativ ieftin de obţinere a cerii dar are o eficienţă relativ scăzută în obţinerea de ceară de calitate deoarece deseori ceara rezultată are reziduuri şi trebuie din nou supusă unei retopiri prin alte mijloace. Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obţinere a cerii 2. extragerea cerii prin utilizarea apei încălzite: utilizarea topitorului cu abur. extragerea cerii prin topire în apă şi presare ulterioară sau concomitentă, si separarea fazelor -ceară şi apă. În acest scop sunt folosite prese de ceară şi sunt practicabile pentru extracţia cerii din fagurii vechi deoarece asigură extracţia cât mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai scăzut faţa cum sunt fagurii vechi. Pentru extragerea cerii din căpăcele, răzătură, faguri din rame clăditoare sau faguri de bună calitate poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bună calitate. Şi aceste topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a păstra calitatea cerii.

Pasul 5 – PLANUL DE MARKETING
5.1 INCLUDE O CERCETARE DE PIATA Piaţa apicolă romanească Consumul de miere din Romania ramane inca unul scazut, in ciuda beneficiilor pe care acest produs le are pentru sanatate. La noi, consumul pe cap de locuitor al "alimentuluimedicament" este foarte mic, fiind cumparat mai ales pentru proprietatile sale unice. Comparativ, faptele stau astfel: in tara noastra, media anuala a consumului de locuitor este de circa 100-150 de grame, in timp ce in Germania se ridica la 1.500-1.700 de grame. In Romania, se obtin in medie circa 15.000 de tone de miere din care circa 85% este destinata exportului. Cea mai mare parte este trimisa in Germania, Italia si pe indepartatul continent asiatic, in Japonia, chiar daca tara vecina, China, este cel mai mare exportator mondial de miere de albine. De altfel, este bine cunoscut ca est-europenii importa miere din China pe care o amesteca cu cea romaneasca. Oferta de pe piata se diversifica de la an la an, iar pe rafturile magazinelor apar noi sortimente cu ingrediente dintre cele mai interesante: miez de nuca, cocktail de fructe, fagure. In curand, in magazine urmeaza sa apara si mierea exotica.

Totusi, mierea poliflora si cea de salcam inregistreaza cele mai bune vanzar deoarece mierea poliflora este o miere din buchet floral, dulce si cu arome specifice florilor de camp, putin mai ieftina, dar foarte bogata in proprietati datorita buchetului floral. Mierea de salcam este o miere de calitate superioara, mai scumpa, dar cu o aroma discreta de salcam, suava si fina la gust. 5.2 Include cateva informatii despre tendintele pietei in industria in care activezi Creșterea albinelor reprezintă o ocupație tradițională importantă în România. În prezent, datorită poluării și diminuării numărului familiilor de albine la scară planetară, mierea și celelalte produse apicole produse la noi sunt dintre cele mai apreciate în Europa și în întreaga lume. România este una dintre puținele țări care oferă miere ecologică, iar cererea pentru acest produs este departe de a putea fi acoperită. Scăderea masivă a numărului de familii de albine a coborât producția mondială, precum și calitatea produselor apicole. Apariția de noi boli și dăunători și chimizarea excesivă a agriculturii au făcut ca numărul familiilor de de albine sa cunoască o diminuare dramatică în multe țări. Pe de altă parte, creșterea fără precedent a populației umane este pe cale să declanșeze una dintre cele mai grave crize꞉criza alimentară. Cererea este în creștere vertiginoasă, iar oferta este din ce în ce mai mică, produsele de substituție, care nu au niciuna din valorile naturale și curative ale produselor apicole, proliferând. Cererea tot mai mare pentru produsele apicole și oferta tot mai mică, reprezintă oportunitatea unei afaceri cu vânzare garantată. 5.3 Care sunt pietele pe care le tintesti

SC APICOLA SRL BACAU Str. Mihai Viteazu - CUI 11069201
TARGURI SI PIETE ORGANIZATE

5.4 Planul de produtie al fermei zootehnice Specii AN 0 Cap. Productie kg AN 1 Cap. Produtie Kg AN 2 Cap. Produtie kg AN 3 Cap Productie Kg AN 4 Cap Productie kg AN 5 Cap Productie kg

ALBINE MIERE TOTAL

25 fam x

500 x

240 x

40 Fam. x

800 X

50 Fam. X

1.000 X

64 Fam. X

1.280 X

640 x

70 Fam. x

1.400 x

70 Fam. x

1.400 x

Pentru anul o s-au luat in calcul la miere productia estimata din Certificatul de producator, iar pentru anul 3 au fost luate in calcul pentru fiecare familie de albine productia: - 20 kg miere/familie Mentionam ca in anul 0 cantitatea de ceara obtinuta de la cele 25 familii albine nu este comerilaizata, intrucat se asigura fagurii necesari cresterii numarului de albine, respectiv cresterea productiei si a numarului de UDE-URI.

5.5 Include informatii despre piata tinta a competitorilor tai si despre strategiile lor de marketing Pe cât de mare este oportunitatea de a dezvolta o fermă apicolă, pe atât de important este ca marketingul și vânzarea produselor să se facă într-un mod activ, ofensiv. Cu cât vor fi mai mulți intermediari între producător și utilizatorii finali ai produselor, cu atât marja de profit a producătorului va fi mai mică. Căutarea clienților, a oportunităților, promovarea directă și investiția într-un mod de prezentare profesională a produselor sunt căi prin care se poate ajunge să se maximizeze profitul unei ferme apicole. În Italia fermele depășesc frecvent 1000 de familii, ceea ce demonstrează că apicultura nu mai este doar o ocupație secundară de familie, ci este o afacere de sine stătătoare, organizată astfel încât să valorifice din plin cererea din ce în ce mai mare de produse apicole. Când avem produse de cea mai bună calitate, se impune ca promovarea să fie una deosebită, menită să valorifice avantajul competitiv real de care dispunem. 5.6 Include o strategie detaliata de promovare Componenta a activitatii promotionale a firmei, promovarea vanzarilor poate fi definita drept un ansamblu de activitati, indreptate catre intermediari, vanzatori sau consumatori, in scopul stimularii cresterii vanzarilor, pe termen scurt. Promovarea vanzarilor este situata intre publicitate si vanzarea directa, avand in vedere ca nu se adreseaza nici unei audiente masive, cum este cazul publicitatii, nici unui grup redus de persoane, cum este cazul vanzarii directe. Acest tip de activitate promotionala poate fi utilizat pentru orice tip de produs, in general, dar cunoaste o frecventa mai mare pentru produsele de larg consum. De obicei, efectele promovarii vanzarilor sunt imediate, dar au un efect limitat in timp. De aceea actiunile de promovare a vanzarilor nu sunt utilizate in mod singular, ci in combinatie cu celelalte forme de promovare, mai ales cu publicitatea. In majoritatea cazurilor, promovarea vanzarilor vizeaza sporirea desfacerilor pe anumite piete, in anumite perioade de timp, in situatii de exceptie etc., alaturand in acest scop procesului de vanzare o serie de facilitati adresate direct cumparatorilor potentiali. Se poate spune ca actiunile de promovare a vanzarilor prezinta trei caracteristici importante si anume:

 comunicarea - ele capteaza atentia consumatorului si, de obicei, ii ofera acestuia
informatii care l-ar putea orienta catre produsul respectiv;

 stimulentul - ele incorporeaza o oarecare concesie, ispita sau contributie care au o
anumita valoare pentru consumator;

 invitatia - ele includ o invitatie clara de a incheia tranzactia pe loc.
In demersul sau de promovare a vanzarilor, un agent economic se poate adresa urmatoarelor grupuri distincte:  vanzatorilor, care alcatuiesc reteaua de vanzari si care pot fi controlati in mod direct de catre producatori;  intermediarilor, care faciliteaza transferul produsului de la producator la consumatorul final; Daca tinta unui program de promovare a vanzarilor este reprezentata de vanzatori sau intermediari, cele mai adecvate instrumente utilizate sunt animarea in reteaua proprie de puncte de vanzare, respectiv animarea in retelele externe de vanzare, indeosebi la nivelul detailistilor. Se face apel la instrumente precum: reduceri acordate la lansarea pe piata a produsului, reduceri la cumpararea unor cantitati mari, oferirea gratuita a unor produse, acordarea de premii, mostre gratuite, concursuri, vizite organizate etc. • prescriptorilor, care recomanda, cu autoritate si in cunostinta de cauza, produsul. Cele mai eficiente instrumente care pot fi utilizate, in acest caz, sunt: oferirea unor mostre, organizarea unor seminarii sau conferinte, vizitarea unor fabrici etc.; • consumatorilor finali, in cazul carora cele mai cunoscute instrumente de promovare a vanzarilor sunt: cupoanele, soldurile, concursurile, mostrele, degustarile, demonstratiile etc. Principalele actiuni de promovare a vanzarilor pe care le poate intreprinde un agent economic sunt: • • • • • • reducerea preturilor (tarifelor); vanzarile grupate; concursurile promotionale; publicitatea la locul vanzarii; merchandisingul; cadourile promotionale.

a. Reducerea preturilor are un efect psihologic important asupra clientilor potentiali, ea fiind receptata ca un gest de bunavointa din partea ofertantului si ca o dovada a pozitiei solide a acestuia pe piata. In activitatea practica, reducerile de preturi pot fi utilizate:

 ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de
consumatori;

 pentru scaderea sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile;  pentru mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se
constata un reflux al cererii;

 pentru lichidarea stocurilor la produsele care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi.
b. Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global, inferior celui rezultat prin insumarea preturilor individuale. Aceasta modalitate de promovare a vanzarilor prezinta avantaje atat pentru producator (care are posibilitatea de a-si vinde si produse mai putin solicitate), cat si pentru consumator (care are posibilitatea de a realiza unele economii banesti). c. Concursurile promotionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a ofertei unor agenti economici producatori sau firme comerciale (prezente in calitate de sponsori), prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul publicului, care sa favorizeze procesul de vanzare . Dupa continutul si modul lor de organizare, concursurile pot avea ca principale obiective:  cresterea consumului;  atenuarea sezonalitatii vanzarilor;  lansarea de noi modele ale produsului;  stimularea distribuitorilor;  contracararea actiunii promotionale a concurentilor;  depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa;  descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare etc.

d. Publicitatea la locul vanzarii cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, in cadrul unitatilor comerciale, pentru a atrage, orienta si dirija interesul clientelei spre un anumit raion, produs sau oferta, utilizand in general mijloace auditive (sonore) pentru a readuce in memoria cumparatorilor potentiali o marca, un produs, o unitate, precum si pentru a anunta o oferta promotionala. Utilizand o serie de tehnici distincte, actiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv, sa „personalizeze” unitatile comerciale si sa revitalizeze punctele de contact ale ofertantului cu consumatorii potentiali. e. Merchandisingul cuprinde un ansamblu de tehnici utilizate in procesul comercializarii, cu un rol promotional unanim acceptat, care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei. In general, tehnicile specifice de merchandising se refera la:

 modalitatile optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare, pe suporturile
lor materiale;

 acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare;  crearea unei imagini pozitive a unui produs in procesul de vanzare, prin
intermediul altor produse (crearea unei complementaritati intre produse, cu efecte pozitive asupra imaginii generale). Tehnicile de merchandising enumerate anterior sunt utilizate cu precadere in retelele comerciale cu amanuntul. Aceste tehnici joaca de asemenea un rol foarte important si in cazul unor manifestari expozitionale, in cadrul carora ofertarea combinata a produselor apartinand mai multor agenti economici poate genera o crestere a volumului contractelor economice. f. Cadourile promotionale, folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate, privesc facilitatile (favorurile) pe care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind prime, obiecte sau servicii – cuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unor sume modice – in cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii. Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a crește vizibilitatea companiei este să vinzi produse sau să oferi servicii de calitate, pe care piața le dorește urmand ca apoi folosind mijloacele potrivite de promovare sa ajungi la rezultatele dorite.

Flyer-ele sunt o alegere buna pentru servicii si produse de valoare mare, sau in cazul lansarii unei afaceri.Corect plasate, sunt un mijloc de promovare eficient. Forta reclamelor plasate pe mijloacele de transport este in general subestimata: aceasta modalitate este destul de eficienta iar potentialul sau ridicat, in primul rand datorita folosirii ei limitate, dar si datorita expunerii destul de mari a reclamei. O alegere buna este promovarea pe mijloacele de transport in comun (in orasele aglomerate), pe liniile lungi si care traverseaza zonele cel mai intens circulate. Campaniile de emailing: sunt o metoda ieftina, dar foarte eficienta de promovare si vanzare pe care o vom folosi, deoarece aceste campanii pot fi facute targetat si personalizat, avand o putere mare de convingere. Direct mailing-ul (DM) in cadrul strategiei de promovare: este potrivit in special daca furnizati servicii, atunci cand lansati un nou serviciu. Presupune costuri mult mai ridicate fata de emailing. Pentru serviciile cu abonament lunar, o varianta mai putin costisitoare, dar deseori si cu impact mai redus, o constituie bill insert-urile (flyer-ul promo este introdus in plicul de factura sau informatia este tiparita direct pe spatele facturii). Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimele decenii, asigurand o combinatie unica a sunetului, imaginii si miscarii. Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la intreaga populatie. Acest mediu se caracterizeaza prin naturalete, selectivitate geografica, costuri ridicate, viteza mare de transmitere a mesajelor, scaderea eficientei datorita schimbarii canalului atunci cand se transmite publicitate 5.8 Instrumentele de promovare pe care vrei sa le folosesti ca sa iti cresti Cifra de afaceri. Obiective ale promovarii vanzarilor: - atragerea atentiei consumatorilor privind oferta firmei, castigarea de noi clienti; - crearea unor noi ocazii de cumparare, incitare la achizitie imediata sau dintr-un anumit magazin, aducerea marcii in atentia consumatorilor; - cresterea loialitatii: confirmarea alegerii facute si incurajarea cumparatorilor sa sporeasca numarul si cantitatea achizitiilor; - largirea distributiei: atrage atentia unor noi detailisti sau angrosisti asupra produsului - targurile si manifestarile comerciale internationale, nationale si locale, concursurile de vanzari intre distribuitorii firmei sau intre membrii fortei de vanzare, obiecte promotionale personalizate etc.

5.8 Preturi estimative aferente Mierea - 8 lei/kg miere 5.9 ANALIZA SWOT • Puncte tari

 Firma o sa se evidentiaze prin calitate superioara a produselor comercializate cu scopul satisfacerii clientilor.  Utilizarea unei tehnologii moderne in vederea cresterii productivitatii.  Atitudinea pozitiva a firmei in vederea imbunatatii continue a calitatii produselor.  Realizarea de campanii de promovare intense si eficiente.  Deschiderea unei expozitii permanente la sediul firmei.  Cunoasterea concurentilor  Varietatea produselor duce la acoperirea unui segment mai mare de piata.  Personal amabil, instruit si capabil de a oferi suport in scopul consilierii clientilor. • Puncte slabe

 Firma dispune de resurse financiare limitate  Cresterea pretului de achizitie la stupi si accesorii  Lipsa de experienta in domeniu a personalui. • Oportunitati

 Preocuparea crescuta a populatiei pentru sanatate si preocuparii asupra consumarii de produse naturale.  Obtinerea de finantari de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala  Intratrea pe alte piete : interne si externe  Participarea la targuri nationale, internationale si expozitii.  Receptivitatea populatiei. •         Amenintari Descresterea demografica duce la o scaderea a consumului de produse apicole. Fiscalitatea si birocratia duce la influentarea dezvoltarii Intrarea pe piata a noi competitori directi si agresivi. Cresterea preturilor la tratamente pentru albine. Deschiderea pietei nationale pentru produse straine. Concurenta crescuta. Conditii meteorologice nefavorabile. Imbolnavirea albinelor.

5.10 Include o lista a competitorilor principali Principalele companii de pe piața de miere sunt Apis Prod, Apidava, Apicola Pastoral Georgescu, Apimond și Akybud.

Pasul 6 -Echipa 6.1 Cati salariati intentionezi sa angajezi? -7 angajati Secretara Diretor Tehnic Diretor Comercial Apicultori-2 Soferi -2 Contabil Paznici - 2 6.2. Organigrama

Administrator: Preotu Adriana- Alexandra Secretara: Maties Anca Director Comericial: Munteanu Irina Director Tehnic : Lungu Daniela Contabil: Maties Anca Oameni lucratori: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela Ambalare: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela Soferi: Tomozei Neculaie, Munteanu Irina Paznici: Tomozei Neculaie, Lungu Daniela

6.2 Descriere a fiecarui post 1.FIŞĂ de POST-DIRECTOR COMERCIAL aferentă contractului de muncă nr. .230 din data de 19.06.2012 Denumire post: Director Comercial Locul desfăşurării muncii: la sediul central al companiei Departament: Comercial Subordonare: Administratorul Numele si prenumele salariatului: Munteanu Irina Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra Supervizare: Supervizează activitatea angajaţilor departamentului Comercial (3 paznici –unul fiind și sofer,1 contabil ) • Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor Financiar-Contabil, • Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura aplicarea corectă a procedurilor operaţionale de achiziţii şi livrare. Activităţi principale: • Urmărirea zilnică a activităţii personalului aflat în subordine pentru asigurarea aplicării corecte a procedurilor operaţionale de achiziţii şi livrare; • Organizarea departamentului Comercial pe criterii de “cost efficiency”, în vederea optimizării activităţii de aprovizionare/livrare a mărfii către SC APICOLA SRL Sarcini şi îndatoriri specifice: • Asigurarea buclei de feed-back în urmărirea aplicării procedurilor comerciale şi a stocurilor optime; • Stabilirea unor relaţii bune cu furnizorii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a tuturor problemelor ocazionale; • Prospectarea pieţei de profil şi a condiţiilor de achiziţii/livrare în vederea optimizării continue a stocurilor, având ca scop final obţinerea unei rotaţii bune ale acestora şi realizarea de profituri (protecţia marginii). Responsabilităţi ale postului: • Răspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor adiţionale cu furnizorii; • Îşi asumă responsabilitatea pentru propunerile de noi furnizori, după ce a verificat poziţia în piaţă şi standardele serviciilor oferite de către aceştia;

• Răspunde pentru calitatea activităţii personalului aflat în subordine şi pentru fluxul operaţional la nivelul departamentului pe care-l conduce. Specificaţiile postului: • Studii obligatorii: universitare economice; • Bună cunoaştere a mediului concurenţial de afaceri; • Experienţă în domeniul comercial de minim 4 ani; • Foarte bune cunoştinţe de limbă engleză; • Spirit de observaţie, dinamism, gândire comercială, eficienţă; • Excelente abilităţi de utilizare a computerului (Word, Excel); • Experienţa într-o funcţie de conducere şi de coordonare constituie un avantaj; • Reale şi excelente abilităţi de comunicare şi negociere. Deplasări • Frecvenţa: frecvent • Condiţii asigurate: diurnă, cazare, transport Relaţiile cu alte departamente: • descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Regulamentul de ordine interioară Condiţii de muncă: - munca este complexă, preponderent de birou; - program normal de lucru, uneori prelungit. Salarizare: Salariul brut lunar este de 2000RON lei noi, la care se adaugă sporurile negociate. Facilităţi: maşină de serviciu, telefon mobil, laptop. Sancţiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevăzute în fişa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).

2.SECRETARA Numele si prenumele salariatului: Maties Anca NUME SI PRENUME SALARIAT Se subordoneaza:ADMINISTRATORULUI; Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra Relatii functionale: Secretara colaboreaza cu: - ceilalti angajati ai firmei; - Serviciul financiar-contabil pentru confirmarea evidentei stocurilor - Coordonatorul departamentelor de marketing si secretariat Pregatirea si experienta: Studii: -absolvent al invatamantului superior sau mediu; Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu; Cunostinte: -sa posede cunostinte de calculator; Aptitudini: -inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza); -capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii; Atitudini: - receptivitate, spirit de echipa (sincer,dispus la colaborare) Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul Responsabilitati si sarcini: Secretara desfasoara urmatoarele activitati: - Intocmeste si actualizeaza baza de date; - Intocmeste oferte de marfuri; - Acorda asistenta d.p.d.v. tehnic si comercial clientilor si potentialilor clienti; - Tine evidenta stocurilor; - Intocmeste fisele de magazie - Intretine relatiile cu clientii din portofoliu; - Primeste vizitatorii; - Asigura protocolul; - Participa la sedintele saptamanale organizate in cadrul firmei;

In limita timpului disponibil si in conformitate cu dispozitiile primite participa la indeplinirea atributiilor generale privind vanzarea marfurilor.

3.DIRECTOR TEHNIC DEPARTAMENT: TEHNIC • Obiectivul specific al muncii:

• • • •

organizarea activitatii departamenului tehnic; supervizarea activitatii personalului din cadrul departamentului tehnic; elaborarea programelor de modernizare tehnologica; dotarea tehnica adecvata activitatii societatii, oferirea de consultanta si consiliere tehnica de specialitate;

• Integrarea postului de munca in structura organizatorica:

1. postul imediat superior: director general adjunct; 2. postul imediat inferior: asistent tehnic; 3. subordonari: - are in subordine: personalul din cadrul departamentului tehnic; - este inlocuit de: director general adjunct; - inlocuieste pe: directorul de productie;

relatii: - ierarhice:director general, director general adjunct;

- functionale: director economic, director marketing si vanzari, director logistica, director resurse umane, director productie, consilier juridic, asistent manager;

• Conditii materiale ale muncii:
• •

instrumente specifice activitatii de birou: laptop, imprimanta, fax, telefon mobil; masina de serviciu;

• Sarcini si atributii ale postului de munca:

• •

coordonarea activitatii departamentului tehnic, acordarea de consultanta si consiliere tehnica directorului general adjunct in vederea luarii unor decizii eficiente in ceea ce priveste organizatia; intocmeste ofertele de pret pentru consultanta tehnica; colaboreaza cu directorul general adjunct in vederea organizarii comisiei de receptie a proiectelor executate si verifica periodic in teren exactitatea datelor din procesele verbale de receptie; asigura intocmirea siuatiilor lunare a situatiilor de plata partiale sau definitive, pentru proiectele executate; asigura urmarirea proiectelor executate in ceea ce priveste incadrarea lor in permisele de executie (graficul de executie) si clauzelor contractul de executie a proiectului; verifica intocmirea corecta a devizelor proiectelor de executie pentru lucrarile contractate; asigura consultanta tehnica in alegerea solutiilor constructive in ceea ce priveste ofertele finale catre clienti; luarea de masuri in domeniul protectiei muncii sub aspectul instruirii personalului si examinarii asupra cunostintelor acestuia; orice alte sarcini trasate de superiorii ierarhici in functie de necesitatile organizationale/departamentale in limitele de competenta ale postului ocupat;

• Pregatirea necesara postului de munca:

• • •

de baza:superioare in domeniul tehnic de activitate; de specialitate: constructii; cursuri speciale: operare Pc, limbi straine, management organizational;

• Competentele postului de munca:

Cunostinte si deprinderi:

1. cunostinte tehnice in domeniul constructiilor; 2. cunostinte in domeniul managementului organizitonal;

cerinte aptitudinale:

1. nivel de inteligenta: mediu - superior (capacitate de analiza si sinteza, judecata rapida);

aptitudini speciale:

1. capacitate de a intelege mesajul verbal, scris; 2. memorie dezvoltata, capacitate de retinere a informatiilor; 3. usurinta in exprimare; 4. flexibilitate in gandire; 5. deductie logica; 6. orientare spatiala; 7. atentie concentrata si distributiva;

4. Postul: CONTABIL 2. Cerinte: Studii: -absolvent al invatamantului superior economic de specialitate; Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate aspectele activitatii financiar-contabile; Cunostinte: -sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric si financiar-contabil; -sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul financiar-contabil; -sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate; Aptitudini: -inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza); -capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului; -capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii; Atitudini: -obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale, receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)

3. Relatii: Ierarhice: -este subordonat Directorului General; -are in subordine personalul compartimentului economic Functionale: -are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale; -are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate. 4. Atributii, competente si responsabilitati: -organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare; -asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile interne ale societatatii; -organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare; -urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei, permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii); -organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita acest control; -raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in conformitate cu prevederile legale in vigoare; -raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in cadrul societatii. Pe document se va trece in mod obligatoriu numele, prenumele si functia celui care il intocmeste, semneaza si raspunde de realitatea datelor trecute in acestea;

-raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de cite ori directorul general al societatii o cere; -organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiarcontabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii; -raspunde de evidenta formularelor cu regim special; -organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale; -raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora; -asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare; -supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informational; -supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor; -asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislatia in vigoare; -efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor; -este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele referitoare la activitatea serviciului; -este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta serviciului; -avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta, decontari, cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul; -participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului; -intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni; -reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare; -raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;

-raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri pentru perfectionarea cunostintelor acestora; -raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei muncii in cadrul serviciului pe care il coordoneaza; -raspunde de indeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitatii 82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum si de celelalte reglementari legale in vigoare, pe linie economica si financiar-contabila; -raspunde disciplinar, civil, material si penal, pentru pagubele provocate unitatii prin executarea defectuoasa a atributiilor sau prin neexecutarea acestora. 5. APICULTOR Organizatia: SC ……………. SRL Denumirea postului: Apicultor Codul COR: 612301 Titularul postului: Scopul postului ,activitati principale si responsabilitati : Crescatorul de albine are grija de coloniile de albine si colecteaza mierea si alte produse ale acestora. ATRIBUTIILE POSTULUI sa întretina colonia de albine, sa se asigure ca aceasta sunt în stare buna, sa înmulteasca si sa combine coloniile, sa înlocuiasca matca din colonia de albine la nevoie. sa colecteze mierea, sa extraga laptisor de matca, venin de albina si alte produse. sa execute servicii de polenizare pentru livezi si pentru alte culturi. Poate sa creasca colonii de albine pentru a le vinde altora. DESFASURAREA ACTIVITATII

În general în aer liber, la stupii de albine. Contactul cu albinele, cu conditii de vreme schimbatoare, uneori cu substante chimice, toate sunt inevitabile. De notat faptul ca exista oameni care sunt extrem de alergici la întepatura de albine. RESPONSABILITATILE POSTULUI DE MUNCA În raport cu aparatura si materialele utilizate: stupi, inclusiv rame pentru faguri, unelte manuale, lampa de fum pentru calmarea albinelor când se lucreaza la stupi. Se pot folosi si substante chimice în caul în care stupul este infectat de o boala. CERINTELE POSTULUI Studii necesare: Curs de calificare în domeniu APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE: rabdare abilitatea de a reactiona rapid în situatii critice. 6.FISA POSTULUI POSTUL: Sofer CERINTE: - scoala de conducatori auto categoria B+C+E; - atestat sofer profesionist transport marfa; - fara cazier judiciar; - fara antecedente rutiere grave (penal sau cu permis suspendat); - 10 clase + scoala profesionala/ studii medii; - experienta de cel putin 3 (trei) ani in conducerea de autovehicule in trafic international de marfa; - cunostinte minime de mecanica auto; - cunoasterea la nivel conversational a unei limbi de circulatie internationala (engleza, germana, franceza). RELATII IERARHICE: - este subordonat: sefului parcului auto (Coordonator Transport) - are în subordine: nu are angajati în subordine

OBLIGATII: - este obligat sa se prezinte la serviciu la ora fixata in program, odihnit, in tinuta corespunzatoare si sa respecte programul stabilit; - participa la pregatirea programului si la instructajele NTS si PSI; - va cunoaste si va respecta prevederile legale cu privire la circulatia pe drumurile publice, in trafic intern si international de marfuri; - pastreaza certificatul de înmatriculare, licenta de executie si copia licentei de transport, precum si actele masinii în conditii corespunzatoare, le prezinta la cerere organelor de control; - nu paraseste locul de munca decat in cazuri deosebite si numai cu aprobarea sefului de birou; - nu va conduce autovehiculul obosit sau sub influenta alcoolului, drogurilor, medicamentelor, etc. , care reduc capacitatea de conducere; - soferului ii este interzis sa transporte alte marfuri in afara celor trecute in documentele de transport; - soferul va respecta cu strictete intinerariul si instructiunile primite de la seful de birou; - soferului ii este interzis sa vorbeasca in numele firmei cu orice client al acesteia fara avizul prealabil al sefului coordonator; - se comporta civilizat în relatiile cu clientii, colegii de serviciu, superiorii ierarhici si organele de control; - atat la plecare cat si la sosirea din cursa, verifica starea tehnica a autovehicului, inclusiv anvelopele. Dupa verificare intocmeste impreuna cu seful coordonator un proces verbal de constatare, pe care il semneaza si il prezinta Biroului Auto; - nu pleaca în cursa daca constata defectiuni / nereguli ale autovehiculului si îsi anunta imediat superiorul pentru a se remedia defectiunile; - nu circula fara ca aparatul tahograf / contorul de înregistrare a km-lor sa fie în functiune; - la sosirea din cursa preda sefului direct Foaia de Parcurs completata corespunzator, insotita de decontul justificativ de cheltuieli si diagramele tahograf; - la incheierea unei curse verfica: confirmarea primirii transportului de catre beneficiarul trecut in documentele de transport prin aplicarea stampilei si semnaturii acestuia in rubrica special destinata acestui scop; inchiderea fara rezerve a carnetului TIR de catre vama de destinatie, dupa caz. - in timpul operatiunii de incarcare a compartimentelor pentru marfa, soferul are urmatoarele obligatii: sa supravegheze dispunerea corecta a marfii pe platforma autovehiculului astfel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisibila pe axe; sa fixeze si sa asigure incarcatura (cu chituci, sipci de lemn, centuri de ancorare sau alte materiale) astfel incat transportul acesteia sa se efectueze in conditii de maxima siguranta. - inainte de plecarea in cursa soferul are obligatia sa verifice: concordanta dintre documentele de transport (CMR si carnet TIR), documentele marfii, tipul marfii si specificatiile din comanda de transport primita de la birou; aplicarea stampilei expeditorului pe documentul de transport CMR, in rubrica special destinata acestui scop. - soferul nu are voie sa ia in cabina persoane straine, este interzis sa treaca frontiera romana si cea straina a persoanelor necunoscute; - la parcarea autovehiculului soferul va lua toate masurile pentru asigurarea masinii, a compartimentelor de marfa si a sigiliilor aplicate pe acestea; - comunica imediat sefului direct telefonic sau prin orice alt mijloc orice eveniment de circulatie în care este implicat;

- soferul va duce la indeplinire orice alte dispozitii primite de la seful de birou. RESPONSABILITATI: Soferul raspunde personal de: - integritatea autovehiculului pe care il are in primire; - integritatea marfurilor transportate; - cheltuirea judicioasa a sumelor primite ca avans de deplasare; - intretinerea autovehiculului, ceea ce presupune: - efectuarea la timp a reviziilor, schimburilor de ulei si filtre, gresarea elementelor ce necesita aceasta operatiune; - exploatarea autovehiculului in conformitate cu instructiunile prevazute in cartea tehnica a acestuia; - tine evidenta valabilitatii tuturor documentelor si verificarilor vehiculului; - tine legatura cu operatorul de transport care-l coordoneaza direct, transmitand informatii despre desfasurarea cursei; - soferul va raspunde personal in fata organelor in drept (politie, vama) de marfurile transportate si netrecute in documentele de transport; - soferul va raspunde in fata legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa si va avea contractul de munca desfacut potrivit art 130 litera i) din Codul Muncii.

7. FISA DE POST PAZNIC 1. Denumirea compartimentului: Logistica / Administrativ 2. Denumirea postului: Paznic 3. Numele si prenumele salariatului: NUME SI PRENUME SALARIAT 4. Se subordoneaza: Director General

5. Numele sefului ierarhic: NUME SI PRENUME SEF IERARHIC 6. Subordoneaza: Numai daca este cazul 7. Drept de semnatura: Intern: Extern: 8. Relatii functionale:

9. Pregatirea si experienta: Studii medii, Scoala de soferi categoria B 10. Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul 11. Responsabilitati si sarcini: - Asigura paza cladirii; - Comunica catre conducere posibilele tentative de efractie; - Curatenie in incinta gradinii; - Mentine legatura cu institutiile care asigura utilitati generale; - Indeplineste atributii privind implementarea si functionarea SMC, in cadrul organizatiei. 12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora: Daca este cazul

6.4 CV al fiecarui angajat

Curriculum Vitae

INFORMAŢII PERSONALE Nume Adresă Telefon E-mail Naţionalitate Data naşterii

Munteanu Irina Com. Magura Jud. Bacau nr. 827 0748818694 Irines2009@yahoo.com Romana 19.08.1990

EDUCAŢIE ŞI FORMARE Perioada (de la - până la) 2005-2009 Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Bacau organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională Domeniul studiat/aptitudini ocupaţionale Tipul calificării/diploma obţinută Nivelul de clasificare a formei de instruire/învăţământ Tehnic Tehnician Proiectant CAD III 2009-2012 Facultatea de Inginerie, Bacau Specializarea:Inginerie si Management Tenacitate, comunicativ, optimism, spirit de echipa, responsabilitate. Romana Engleza bine Adaptare la situatii noi,buna relationare interpersonala, evitarea si aplanarea situatiilor conflictuale. Utilizare calculator si Microsoft office

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE Limba maternă Limbi străine cunoscute Aptitudini şi competenţe sociale

Aptitudini şi competenţe tehnice

Curriculum Vitae ANCA MATIES

F, 18.05.1989, necasatorita Adresa: ORIZONTULUI 10 Telefon: 0745891494 Email anca.maties@gmail.com Permis conducere: Stagiu militar: n/a Oras de domiciliu: BACAU Oras de lucru: Bacau Nivel Cariera: Entry-Level/Primii 3 Ani Exp Disponibil: oricand EXPERIENTA Vanzator In Magazin,Gestionar In Prezent 05.11.2008 23.01.2012 Firma: SC.MEXXEM.SRL Oras lucru: Bacau Salariu: CONFIDENTIAL Departament: Customer, Client Service Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul al incaltamintei si al articolelor din piele,in magazine specializate. Responsabilitati: Gestiunea fizica a stocului de marfa,miscarea stocurilor in incinta magazinului si a depozitului aferent,evidenta documentelor de transport emise si primite cu semnaturile de predare si primire la zi,inventarul lunar prin sondaj a stocurilor de marfa. Punerea la dispozitia cilentilor servicii salutand,ajustand si raspunzand la intrebarile si plangerile acestora. Calitatea raportarilor si a informarilor,imbunatatirea permanenta a calitatii pregatirii profesionale si de specialitate,pastrarea confidentialitatii informatiilor legate de firma. Utilizarea si pastrarea in bune conditii a documentelor cu regim special. Beneficii: Bonuri de masa. Comision din vanzari.

PROIECTANT-CAD 22.10.2008 - 08.01.2009 Firma: CENTRUL DE PROIECTARI BC Oras lucru: Bacau Salariu: 800 Departament: Arhitectura, Design Domeniu Activitate Firma: PROIECTARI Responsabilitati: PROIECTANT-Arhicad Proiectare 3D a unor constructii civile si industriale . Hostess-promotor 03.09.2007 - 03.07.2008 Firma: FIRME COMERCIALE Oras lucru: Bacau Salariu: 1000RON Departament: Industria Alimentara Domeniu Activitate Firma: Nestle-prezentare prod „kit-kat” Procter &Gamble-prezentare prod „bonux” Coty-prezentare prod „adidas” Tnuva-prezentare oferta Enjoy-Prezentare si informare Spriders-Prezentare si informare Billa-Prezentare si informare Capry-Sanne-Prezentare si informare Responsabilitati: Comunicare,prezentare,munca in echipa,identificare potentiali clienti,atingerea si depasirea unui anumit target de vanzari, Recomandari: NESTLE COTY PROCTER &GAMBLE Realizari: Locurile de munca pe care le-am avut au avut ca esenta si suport comunicarea amiabila

si explicita pentru ca fara de acestea prezentarea produsului,vinderea sau chiar scoaterea pe piata ar fi fost imposibila. Munca de echipa este un alt element de baza in cadrul locurilor de munca pe care le-am avut. OSPATAR BARMAN 03.05.2007 - 03.09.2007 Firma: CUMETRO.SRL Oras lucru: Bacau Salariu: 700RON Departament: Industria Alimentara Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanata de produse alimentare,bauturi si tutun. Responsabilitati: Comunicare,munca in echipa,servire. Recomandari: HRISCU-administrator EDUCATIE Studii: 2004-2008 LIC "ANGHEL SALIGNY" 2009-UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU Cursuri, atestate si premii: ATESTAT CALIFICARE DE NIV.3 "TEHNICEAN DESENATOR CONSTRUCTII SI INSTALATII APTITUDINI Limbi straine(Nivel cunoastere): engleza (avansat) franceza (incepator) Cunostinte PC: CUNOSTIINTE PC: -EXCEL -WORD -CAD -ARHI-CAD Alte cunostinte, aptitudini sau observatii relevante pentru CVul tau SPIRIT ORGANIZATORIC

CAPACITATE DE CONVINGERE CREATIVITATE INITIATIVA ASUMAREA RESPONSABILITATILOR PROFESIONALE SERIOZITATE DESCHISA LA PROVOCARI

Informaţii personale
Nume / Prenume
Telefon Naţionalitate Data naşterii Sex

Lungu Daniela Ionela

Adresă Str Condorilor,nr. 206 Bacau

0746771014
Romana 29 iulie 1989 Feminin

Educaţie şi formare
Perioada Calificarea / diploma obţinută Septembrie 1997-2011 • • • • • Disciplinele principale studiate Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Certificat de promovare a Testelor Nationale, sesiunea iunie 2004; Certificat de absolvire a Ciclului Inferior al Liceului, Filiera: Tehnologica, Profilul: tehnic, 2007; Certificat de absolvire a Liceului, Bacau, 2009; CERTIFICAT DE CALIFICARE PROFESIONALA, NIVEL 3; Filiera: Tehnologica; Profil: tehnic; Calificarea profesionala: „TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL”; DIPLOMA DE ABSOLVIRE A EXAMENULUI DE BACALAUREAT; IULIE 2008, MEDIA: 7,84;

Electrotehnica Aplicata,Mecanica,Economie,CDS:Securitate si Sanatate in Munca,Matematica,Fizica,Masurari Electrice si Electronice,Desen Tehnic Liceul tehnic ,,LETEA´´Bacau, 2004-2008, Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau, 2009prezent;Departamentul pentru pregatirea personalului didactic,2009-prezent Romana

Limba maternă Limbi străine cunoscute

Înţelegere
Ascultare Citire Dependent Independent Independent C1 Dependent

Vorbire
Participare la conversaţie C2 Dependent Dependent C2 Discurs oral Depndent

Scriere
Exprimare scrisă C2 Dependent

Limba franceza Limba engleza Limba spaniola Competenţe şi abilităţi sociale Competenţe şi aptitudini organizatorice Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului Alte competenţe şi aptitudini

C2 A2 B1

A1 Independent A2 A2 Dependent

A1 Independent A1 Independent Dependent A2 Independent

B1 Independent A2

Spirit de echipa,creativitate,rezistenta la stres, tensiune sau program incarcat. Spirit organizatoric; detin o buna logistica de organizare si experienta in managementul de proiect (realizare proiecte, intocmire, punere in aplicare). Abilitati de utilizare a computerului;experienta in creare de proiecte, lucrari pentru dezbateri, pentru conferinte, prezentari, grafice, pliante, programe de activitati,etc. Foarte buna stapanire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel, Access, Publisher si Power Point Adaptabilitate in orice mediu de munca, invatare in timp foarte scurt, gandire analitica, capacitate de convingere, realizarea de rationamente logice rapide, capacitate de exprimare lingvistica la un nivel ridicat

6.5 Beneficii salariale suplimentare oferite angajatilor Beneficiile salariale ale angajaţilor cuprind: a) salarii, indemnizaţii şi contribuţii de asigurări sociale; b) absenţe pe termen scurt compensate (concediul de odihnă anual plătit şi concediul medical plătit) atunci cînd absenţele se aşteaptă să aibă loc în termen de 12 luni de la sfîrşitul perioadei în care angajatul a prestat serviciul în cauză (salariul cuprinde salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosuri şi sporuri la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare); c) participări la profit (recompense conform rezultatelor activităţii anuale) şi prime de achitat în termen de 12 luni de la sfîrşitul perioadei în care angajatul a prestat serviciul în cauză; d) beneficii nemonetare (asistenţă medicală, cazare, transport, alte servicii sau bunuri gratuite sau subvenţionate) pentru angajaţii curenţi. 6.6 Care este legislatia muncii in vigoare 1. Hotărâre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura, precum şi a valorii sprijinului financiar Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 213 din data de 28 martie 2011 2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 549 din data de 5 august 2010 1 3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009 4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de bovine, ovine, păsări, albine şi viermi de mătase din România 5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare

6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, prezentarea, compoziţia, calitatea şi etichetarea mierii; 7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind acțiunile de îmbunătățire a condițiilor de producție și comercializare a produselor apicole 8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințele de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC 9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabileşte reguli de sănătate animala ce reglementează producţia, prelucrarea, distribuţia şi introducerea produselor de origine animala destinate pentru consum uman 10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta, distribuie produse de origine animala 11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008 12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completarile ulterioare 13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificările ulterioare; 14. Lege nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale; 15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare 16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor; 17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, republicată; 18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje;

19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare privind aprobarea normei sanitar veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor 20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală 21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea 22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981 23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală; 24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare 25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor; 26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente ; 27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare; 28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”);

PASUL 7 – Declaratii financiare 7.1 Detaliaza strategia de achizitii de la cine cumperi materia prima si ce profit ai MASINI SI UTILAJE APICOLE 1 2 3 TOTAL STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame – 25 buc CENTRUFUGA TABLA ZINCATA AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU MIERE,CUTITE, DALTI VALOARE LEI 3.200 300 150 3650

Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie. Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice, respectiv cresterea venitului. Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent. Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este – 0.083) Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor 1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.

SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si cresterea numarului de familii de albine in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237 UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE. Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3 la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute. In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141. Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare estimativa de 4.500 euro. Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3, asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE. In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai mieri extrase.

-

-

7.2 Sistemul contabil Societate în comandită simplă În cadrul acestei societăți asociații răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi. Societatea comercială va avea cel puţin doi asociaţi, în afară de cazul când legea prevede altfel. Se constituie prin contract de societate Contractul de societate poate fi încheiat sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când: a)printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil; b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; Este obligată să verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Administraţia societăţii în comandită simplă se va încredinţa unuia sau mai multor asociaţi comanditaţi. Comanditarul poate încheia operaţiuni în contul societăţii numai pe baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător faţă de terţi nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiunile societăţii contractate de la data operaţiunii încheiate de el.

7.4 Calculeaza vanzarile anuale Categoria Venituri 1.920 ANUL 0 5.120 ANUL 3

Cheltuieli Rezultat Brut

1.475 445

3.776 1344

Cheltuielile luate in calcul pentru fiecare familie de albine sunt de 59 de lei si sunt reprezentate de cheltuieli cu mediamentele si biostimulatorii neesari, cat si cheltuielile cu transportul stupilor in pastoral, respectiv taxele necesare inscrierii ca produator ecologic. Astfel: cheltuieli anul 0: 25 fam. albine X 59 lei/fam=1.475 lei, cheltuieli anul 3: 64fam. albine X 59 lei/fam= 3.776 lei, TOTAL cheltuieli anul 0: 1.475 lei cheltuieli anul 3: 3.776 lei Pentru obtinerea veniturilor s-a luat in calcul un pret de 8 lei/kg miere. Astfel, venituri anul 0: la 25fam. albine : 240 kg miere X 8 lei/kg= 1.920 lei venituri anul 3: la 64 fam albine : 640 kg miere X 8 lei/kg= 5.120 lei TOTAL venituri anul 0: 1.920 lei venituri anul 3: 5.120 lei Diferenta intre productia de miere realizata si comercializata este reprezentata de consumul propriu familal cat si consumul necesar iernarii familiilor de albine. De asemenea, putem constata o crestere previzionata a productiei destinata comerializari cu 190% si cresterea cu 3.237 a numarului de UDE. 7.6 Vanzarile de rulaj Se calculeaza din contul 711 – “variatia stocurilor” Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte importanta pentru contabilizarea productiei. Contul se : • crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente; • debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente; Rulajul reprezinta sumele inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune in debitul si creditul unui cont corespunzator cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice referitoare la contul respectiv. A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar sumele inregistrate in debitul contului se numesc sume debitoare. A inscrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont, iar sumele evidentiate in creditul contului se numesc sume creditoare. Rulajul este de doua feluri:

• •

Rulajul debitor - totalitatea inregistrarilor facute intr-o perioada de gestiune pe partea de debit a unui cont; Rulajul creditor - totalitatea inregistrarilor facute pe partea de credit a unui cont intro perioada de gestiune.

Soldul contului este diferenta dintre debitul si creditul unui cont, adica diferenta dintre rulaje, stabilita la un interval de timp dat, sau de cate ori este nevoie. In situatia in care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul este zero, iar contul este soldat sau balansat si el nu apare in bilantul contabil. Soldul poate fi : • sold initial - reflecta existentul de la inceputul lunii, respectiv starea elementului la deschiderea exercitiului. Poate fi debitor sau creditor in functie de continutul economic al contului; sold curent - adica stabilit dupa fiecare operatie economico - financiara. El se determina prin adunarea la soldul initial a cresterilor suferite de elementul patrimonial si scaderea din rezultatul obtinut a miscarilor elementului; sold final - adica socotit, calculat la inchiderea exercitiului, a perioadei de gestiune. Soldul final se determina ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare, dandu-i-se semnificatia sumei mai mari. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare, avem un sold debitor, iar daca totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, avem un sold creditor.

S.C PRO-ALBINA SRL detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc. inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli: - materii prime : 3.000 ron; - materiale auxiliare : 1.500 ron; - colaboratori : 600 ron; -energia electrica facturata : 400 ron plus TVA , achitata in numerar; Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 ron/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO. a) In cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi : • cheltuieli cu materii prime: 601 = 301 3.000 ron • cheltuieli cu materialele auxiliare : 6021 = 3021 1.500 ron • cheltuieli cu colaboratorii : 621 = 401 600 ron • cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :

% = 5311 476 ron 605 400 ron 4426 76 ron • obtinerea produselor finite: 345 = 711 5.500 ron Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc. • livrarea produselor produselor finite: 411 = % 10.710 ron 701 9.000 ron 4426 1.710 ron • scoaterea din evidenta a produselor finite: 200 buc * 10 ron/buc + 400 buc * 11 ron/buc = 6.400 ron; 711 = 345 6.400 ron • incasarea contravalorii produselor vandute : 5121 = 4111 10.710 ron In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 ron si un rulaj creditor de 5.500 ron, deci un sold final debitor de 900 ron. Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel: 121 = 711 900 ron b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi : • scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 ron/buc; 711 = 345 2.000 ron • vanzarea produselor: 411 = % 10.710 ron 701 9.000 ron 4427 1.710 ron • incasarea contravalorii produselor vandute: 5121 = 411 10.710 ron • stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite : 100 *11 ron/buc =1.100 ron 345 = 711 1.100 ron 7.6 Include un bilant estimativ Bilant simplificat Euro ACTIVE Active circulante Numerar existent la începutul activitǎții Numerar generat de activitatea de exploatare Actual( N) 17600 1000 Previziuni( N+1) 17600 1500 1000

Creante Stocuri Alte active circulante Total active circulante Active fixe nete(inclusiv financiare si necorporale) Total active fixe TOTAL ACTIVE CAPITAL ªI DATORII Datorii curente Descoperit de cont la începutul perioadei Credite pe termen scurt Furnizori Alte datorii Total datorii curente Datorii pe termen lung Credite pe termen lung Total credite pe termen lung Alte datorii pe termen lung si provizioane TOTAL DATORII CAPITALURI Capital social Profit repartizat în cursul anului Profituri repartizate în anii anteriori TOTAL CAPITALURI TOTAL CAPITALURI ȘI DATORII Contul de profit si pierdere Euro Vânzǎri Interne Export Total vânzǎri Costuri ºi cheltuieli Costul bunurilor vândute Materii prime ºi materiale Combustibil ºi energie Servicii subcontractate Altele Salarii, prime ºi contribuþii Costul total al bunurilor vândute Costuri administrative ºi de desfacere Amortizare Amortizare totalǎ N 28800 0 2400 12000 1200 0 5000 14200 2800 12000

600 200 19400 1200 1200 20200 0 3000 0 1000 0 4000 0 0 0 0 4000 2575 1000 10439 0 3575 7775

400 700 350 21550 2500 2500 24050 2000 5000 0 1200 0 8200 0 0 0 0 8200 7000 2000 20000 10439 9000 17200

N+1 42000 0 3500 15000 3000 0 7500 18000 4000 15000

Venituri / costuri nete din dobânzi Total venituri/costuri nete din 0 dobânzi Profit/ pierdere din activitatea extraordinarǎ Total profit/pierdere 10439 extraordinarǎ Venit net înainte de 25200 impozitare Impozitul pe profit 1983 Profit net 8456 Dividende plǎtite 0 Profit repartizat 5000 7.7 Proiecteaza un scenariu pesimist

10000 32400 52300 6156 26244 0 10500

Atunci cand construiesti un plan de afaceri, insotit evident de un buget de venituri si cheltuieli, te uiti in trecut daca afacerea are o istorie, sau daca este una noua, “green field” sau replicata sau transferata pe o piata noua, te informezi cat mai in detaliu in piata locala. Acest plan de afaceri nu este nimic altceva decat un scenariu in care crezi si care ar trebui sa se transforme in realitate. Sunt multe elemente-cheie de care trebuie sa tii cont, si de aceea trebuie sa ai o doza mare de realism, combinata cu putin pesimism. In general, este bine a se construi “the worst case scenario”. Daca aceasta constructie incepe “bottom up”, adica de la profit catre veniturile necesare obtinerii acestuia, avem o abordare corecta. Se vorbeste foarte mult despre productivitate sporita, pentru ca salariatii sa aspire la venituri mai mari. Aceasta productivitate nu inseamna altceva decat venituri cat mai mari, cu resursa umana cat mai redusa, mai ales cand aceasta devine tot mai scumpa. Investitiile straine asteptate sa vina cat mai mult in Romania iau in calcul in mod special costul mai redus cu forta de munca, dar nu stiu ca aceasta forta este ieftina pentru ca nu stie sa munceasca eficient si mult. Cu eficienta vin si banii, dar cu volumul de munca ar trebui sa venim noi. Preturile din piata, mai mult sau mai putin, s-au echilibrat cu cele din Europa, dar eficienta si munca lasa de dorit. Cei care aleg sa lucreze intr-o alta tara pentru un castig mai mare intra intr-un sistem in care trebuie sa se inscrie si sa raspunda pozitiv cerintelor acestuia. Sunt aceiasi oameni care castigau mai putin in Romania si mai mult in alte piete. Cum e posibil? Ajungem sa ne intrebam daca sistemele difera, si evident ca da. Daca am acomoda tot timpul volumele de afaceri cu nivelul fortei de munca, am incepe si noi sa functionam mult mai eficient. Pentru aceasta, insa, avem nevoie de o abordare in general pesimista, pentru a avea rezultate peste asteptari 7.8 Calculeaza si include necesaru de capital

cheltuieli anul 0: 1.475 lei + Venituri anul 0: 1920 = 3395lei cheltuieli anul 3: 3.776 lei + Venituri anul 3: 5120 = 8896lei

Pasul 8 Planul Operational
8.1 Locatia unde functionezi cu avantaje si dezantaje Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti, judetul Bacau. 8.2 De cat spatiu ai nevoie Vatra de stupină permanentă este amplasată pe terenul proprietate privată a apicultorului - Teren extravilan 1,11 ha 8.3 Include un set plan a fluxului operational / 8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie 1. MIEREA IN SECTIUNI 1.1. Material utilizat • pentru mierea in sectiuni mini-ramele utilizate pentru mierea in sectiuni vor fi realizate fie din lemn netratat fie din plastic alimentar. • Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obtinuta fie din descapaceala, fie din ceara bio (rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislatiei nationale si europene, sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri). 1.2. Recoltarea mierii în secţiuni Această producţie trebuie să se facă la familiile foarte puternice şi în perioada de culesuri intense. Trebuie avut grijă ca secţiunile să fie total căpăcite. 1.3. Condiţionarea mierii în secţiuni • Sectiunile dar si ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii în secţiuni vor fi de calitate alimentară. • Ambalarea se face in recipiente sau alte ambalaje ermetic închise.

2. POLEN 2.1. Colectoarele de polen • Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recoltare) trebuie sa fie compatibile din punct de vedere alimentar – a se vedea simbolul alimentar. • Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o curatare usoara. • Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor. • In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat de umiditate. • In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita). • Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei de albine. Acesta nu trebuie sa raneasca albinele. 2.2. Recoltarea polenului • Polenul se va recolta doar de la familii sănătoase, bine dezvoltate şi în absenţa puietului văros (ascosferozei) si in perioadele favorabile culesului de polen. • Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate cât mai des posbil, zilnic sau la două zile, în funcţie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa. • Dacă este necesar acestea vor fi curatate prin periere. • Se va verifica prezenta mucegaiului în cutiile colectoare. Dacă este necesar, acestea vor fi înlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curăţate. • Colectoarele de polen nu vor intra în contact decât cu elemente curate (niciodata nu se pun pe pământ). • Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditatii, mucegăit, etc) va fi eliminat în mod sistematic. • Resturile cazute in sertaras (albine, parti anatomice, etc) vor fi eliminate înainte de transport. • Trebuie evitat cu orice preţ ca excrementele de rozătoare să cadă în colectoarele de polen. Acestea pot fi extrem de infecţioase. • Recipientul (vasul) în care se transportă polenul trebuie să fie de calitate alimentară. 2.3.Condiţionarea polenului Spatii şi materiale • Toate elementele care intră în contact cu polenul trebuie să fie de calitate alimentară şi rezistente la acizi. • Condiţionarea polenului nu se poate face decât în spatii ce răspund normelor definite pentru camerele de extracţie permanente a mierii. O atenţie particulară trebuie acordată absenţei

oricărei surse de contaminare (ca si in cazul mierii). Uscare • Pentru o conservare la temperatura ambientală, uscarea polenului este indispensabilă şi aceasta se va face imediat după recoltare (în interval de 24 de ore de la recoltare). • Polenul trebuie să fie aşezat pe nişte tăvi de inox sau material alimentar (lemn, plastic) în strat subţire şi uscat lent printr-un flux (curent) de aer uscat, la o temperatură maxima de 40°C. • Umiditatea polenului nu trebuie să depăşească 6 %: acest lucru se va controla cu un aparat ce măsoară umiditatea cerealelor, sau prin cântăriri diferenţiale, înainte şi după uscare (110° C timp de 1 oră). Curăţare • Se recomandă să se utilizeze o maşină care elimină impurităţile prezente în polen prin diferenţa de densitate şi prin electromagnetism: resturi de albine, metale. • Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritatile de aceiaşi densitate şi volum ca şi granulele de polen (ex. puiet văros). Congelare • După curăţare, polenul proaspat poate fi congelat în săculeţi (punguliţe) sau în borcane mici. Atenţie lanţul de frig nu poate fi întrerupt. Punere în recipiente (borcane) Borcanele trebuie sa fie perfect curate şi ermetice. Amestec cu miere- Este posibil ca polenul să fie conservat în amestec cu miere. 2.4. Etichetarea polenului Următoarele menţiuni legale trebuie să figureze pe etichetă: Denumirea comercială a produsului: polen uscat sau polen congelat – data de valabilitate: polen uscat: max. 1an de la data recoltării, polen congelat, max. 18 luni de la data recoltării, condiţii de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie să se facă menţiunea «nu poate fi recongelat, şi trebuie consumat în 5 zile de la decongelare (fiind mentinut in acest timp la frigider)», greutatea netă, numele şi adresa apicultorului/ conditionatorului sau a vânzătorului (comerciantului)- ţara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lotului sau alte date care să asigure trasabilitatea produsului. Se recomandă ca pe etichetă să se specifice că produsul este potenţial alergen pentru persoanele

sensibile la alergiile alimentare. Se pot utiliza doar menţiunile nutriţionale şi de sănătate autorizate de către EFSA. Prezenţa a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o mentiune specifică pe eticheta: produs OMG. 2.5. Depozitarea polenului • Polenul uscat trebuie depozitat într-un loc uscat, răcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai mica de +15°C ) şi departe de surse de lumină. • Polenul congelat trebuie să fie menţinut la o temperatură de sub -18°C. 3. LAPTISOR DE MATCA 3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca • Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul productiei de laptisor de matca tinand cont de specificatiile de mai sus –sa fie de uz alimentar! • Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite din descapaceala; • Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate alimentara; • Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice. 3.2. Curatarea botcilor • Înainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producţia de lăptişor de matcă trebuie să fie spălate cu apă potabilă (sub jet de apă de la robinet) cât mai rapid cu putinţă. • In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de precautie: • absenţa de produse chimice şi de surse de fum în camera de depozitare. • locul sa fie curat si igienizat. . 3.3. Recoltarea lăptişorului de matcă Cresterea larvelor • Transvazarea trebuie să se facă în bune condiţii de igienă. • Toate materialele utilizate in crestere şi transvazare trebuie să fie de calitate alimentară şi trebuie să fie în prealabil spălatate şi dezinfectate. • Apa de spalare, în condiţiile în care se foloseşte, trebuie să fie potabilă. Transvazarea

• Transvazarea se face pornind de la familii sănătoase şi în afara perioadelor de tratament. • Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de căldura soarelui trebuie să fie curat şi umezit cu apă potabilă. Recoltarea − Indepărtarea albinelor de pe leaţurile de creştere trebuie să se facă cu o cantitate minimă de fum. − Botcile cu laptisor trebuie să fie protejate de orice fel de sursă de alterare (soare) sau de contaminanti. Transport • Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie să fie de calitate alimentară, curate, dezinfectate şi inchise ermetic. • Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada limitata de timp sau congelatoare 3.4. Condiţionarea lăptişorului de matcă Igiena localurilor şi a materialului • Condiţionarea lăptişorului de matcă nu se poate face decât în încăperi ce corespund normelor definte pentru camerele de extracţie a mierii permanente. • Operaţiunile de condiţionare a lăptişorului de matcă vor fi efectuate fie intr-o încăpere specială fie în camera de extracţie a mierii în afara perioadelor de lucru cu mierea (flux in campanie). • Toate elementele care intră în contact cu lăptişorul de matcă (materialul de extracţie, de filtrare, lanţetă de transvazare, borcane, furtune) trebuie să fie de calitate alimentară. Ele trebuie să fie curate şi uşor de întreţinut, de spălat şi dezinfectat inainte si imediat după utilizare. Supraincalzirea • Trebuie să se evite contactul ustensilelor încălzite cu lăptişorul de matcă . Eliminarea larvelor din celule (botci) • Lăptişorul din celulele în care s-au găsit larve moarte nu va fi extras. • Eliminarea larvelor înainte de extracţie este obligatorie. In timpul acestei operaţiuni, trebuie acordată maximă atenţie de a nu le răni şi astfel să se producă scurgeri de hemolimfă in laptisor. Extracţie • Extracţia poate fi efectuată cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui aparat ce foloseşte forţa centrifugă.

• Operaţiunile de extracţie a lăptişorului de matcă ar trebui efectuate chiar în ziua scoaterii leaţurilor cu botci, în timp cât se poate de scurt. Filtrare • În scopul eliminării eventualelor corpuri străine vizibile, în deosebi particule de ceară, este recomandată filtrarea şi aceasta trebuie să aiba loc în acelaşi timp sau în chiar ziua extracţiei. Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alcătuit dintr-o retea cu ochiuri de la 0,4 la 0,7 mm. Congelare • Lăptişorul de matcă va fi congelat la -18°C. Atenţie odată congelarea începută, ea nu mai poate fi întreruptă decat in momentul utilizarii finale. Stabilirea unei durate maxime de conservare este obligatorie. Imbuteliere Recipientele trebuie să fie perfect curate şi să se închidă ermetic. 3.5. Etichetarea lăptişorului de matcă Următoarele menţiuni legale trebuie să figureze pe etichetă: Denumirea comercială: lăptişor de matcă prospăt sau congelat, data de valabilitate: proaspăt max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltării. Această dată trebuie să specifice ziua, luna şi anul, - temperatura de depozitare: proaspăt între 2 şi 5° C, congelat < -18°C, greutatea netă, numele şi adresa apicultorului (conditionatorului sau comercianutului), ţara de recoltă (facultativ), nr. lotului si data producţiei, Lăptişorul de matcă nu poate fi recongelat! Se pot utiliza doar menţiunile nutriţionale şi de sănătate autorizate de către EFSA 3.6. Depozitarea lăptişorului de matcă • Atât la nivelul depozitării cât şi la locurile de vânzare, lăptişorul de matcă preambalat trebuie să fie protejat de lumină şi menţinut la temperaturi cuprinse între 2° şi 5°C. • Lăptişorul de matcă congelat 8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie

Pasul 9-Informati IT

9.1 Ce sistem informational vei folosi? Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee manuale sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor și extragerea informației (rezultatelor) sub diverse forme. Componentele sistemului informatic sunt: calculatoarele, programele, rețelele de calculatoare și utilizatorii. Exemple: cartea de telefoane a unui anumit operator, repertoriul de legi inclusiv funcția lor activă și pasivă, bănci de date medicale, sistemele de colectare și analiză a datelor furnizate de un telescop și multe, multe altele. 9.2 Care sunt cerintele de software? Specificatiile cerintelor software trebuie sa fie: • • • • • • • • Corecte Neambigue – fiecare cerinta definita are o singura interpretare Complete – ar trebui sa contina tot ceea ce este necesar pentru realizarea software-ului Consistente – intre ele si cu documentele pe care le refera Clasificate dupa importanta si/sau stabilitate Verificabile. Trebuie evitate cerinte ca :”va furniza un raspuns rapid”, “sistemul nu va cadea niciodata”, etc. Modificabile. Atunci cand o aceeasi cerinta apare in mai multe parti, actualizarile documentului sunt mai greu de facut Usor de corelat cu cerinte formulate in alte documente, de ex. URD

Avantajele • • • • • • Sta la baza contractului dintre clienti si furnizori. Reduce efortul de dezvoltare. Sta la baza estimarii costurilor si a planificarii Permite planificarea testelor de verificare si validare Usureaza transferul produsului la noi utilizatori sau pe platforme noi. Serveste ca baza pentru viitoarele imbunatatiri sau modificari ale produsului.

2. Cine participa • Definirea cerintelor software este o responsabilitate a dezvoltatorului. • Alti participanti:utilizatori, ingineri de sistem, ingineri hardware si personal de operare.

9.3 Cum integrezi internetul? Internetul a schimbat modul in care oamenii se informeaza si comunica. A creat noi piete si oportunitati de afaceri. Modele de afaceri consacrate au devenit invechite si ineficiente. Orice companie care se dezvolta trebuie sa gaseasca metode de a introduce Internetul in modelul sau de afacere. Integrarea afacerilor pe Internet inseamna gasirea modalitatii optime prin care avantajele Internetului se pot transforma in avantaje concurentiale pornind de la premisa ca prezenta pe Internet a firmei este o componenta a politicii de marketing. Aceasta trebuie facuta in baza unei strategii adaptate conditiilor de piata. Pentru integrarea afacerii dvs pe internet ne implicam prin:
• • •

elaborarea strategiei de integrare a afacerii pe Internet; identificarea cerintelor pentru partea de programare si continut; implementarea efectiva a solutiilor optime: o nevoia de comunicare a firmei - site web, servicii de email, liste de discutii, forum etc o crearea unei identitati vizuale unitare; o programarea website-ului - interfata grafica, scripturi, baze de date etc - atat pentru site-uri de prezentare, cat si pentru aplicatii mai complexe de tipul magazinelor online sau a portalurilor de informare; o programarea de aplicatii informatice care raspund unei nevoi specifice activitatii partenerilor nostri si care se poate automatiza cu ajutorul Internetului; o promovarea site-lui pe Internet pentru o pozitionare optima in motoarele de cautare;

9.4 Ce service vei externaliza? - Servici de paza 9.5 Fotografii si alte materiale de suport

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->