CUPRINS

1.Generalităţi 2.Cadrul juridic şi organizatoric 3.Obiectivele expertizei medico-legale psihiatrice 4.Desfăşurarea expertizei psihiatrice 5.Concluzii

1

art. = Editura C.pen.G. = Hotarârea Guvernului O.G. = volum = articol 2 .ABREVIERI H. = Ordonanţa Guvernului Ed. = pagina vol.= Codul de procedură penală pag.proc.

Beliş V.Expertizele-mijloc de probă în procesul penal. Iaşi. Bucureşti. 2. faţă de alte practici expertale. 2006. Ed.Ştiinţelor Medicale. II.I....Astărăstoae V.Didactică şi Pedagogică. Ed.Constantin R. fiind elaborat de medicul primar Alexandru Şuţzu.Băişteanu P – Psihiatrie medico-legală. 2000. 3. 5.Polirom. Ed.Generalităţi În practica judiciară expertiza medico-legală psihiatrică apare mult mai târziu. apare în anul 1877. EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ 1. – Medicină legală pentru facultăţile de drept. scris pe baze ştiinţifice. 1993.Tratat de medicină legală –vol.Ioniţă M. Bucureşti. 3 . Primul manual de psihiatrie judiciară şi socială.. Trustul Bucureşti.Draganici P..BIBLIOGRAFIE 1.Medicală Bucureşti. 4.Scripcaru V. 2002.. Această activitate ia amploare în ultimii 50 de ani.Scripcaru Gh. Ed.. iar din 1962 capătă o orientare modernă.Medicină legală.Iftenie V. 1995.

precum şi dacă tulburările psihice au sau nu legătură de cauzalitate cu actul antisocial.M. Discernământul depinde de doi factori: . scopul ei. savârşirea ei şi rezultatul (consecinţele).1-2/1985. simulând lipsa discernământului.Cercetarea medico-legală psihiatrică poate aduce un aport considerabil în domeniul criminologiei clinice.Sârbu. Se cunoaşte că temeiul unic şi suficient al răspunderii penale este infracţiunea. nu ajung la o simulare fidelă a simptomatologiei unei afecţiuni psihice şi sunt relativ uşor “demascaţi”. . ordinea etapelor desfăşurării.Terbancea.discernământ păstrat parţial. Cu toate că unii indivizi se pregătesc intens şi consultă persoane avizate.A.de structura conştiinţei acestuia în momentul comiterii faptei. . cum ar fi: raportul între conştiinţă şi tulburările psihice ale făptuitorului. Principalul temei al vinovăţiei îl constituie intenţia.pag. În practică discernământul a fost gradat în: . care au decurs din savârşirea ei.discernământ abolit.Cocora. iar aceasta se defineşte în funcţie de discernământ.Expertiza medico-legală. unele persoane încearcă să evite sancţiunea penală. poate fi responsabilă şi poate fi sancţionată penal. Cunoscând acest adevăr.articol publicat în Supliment al buletinului intern nr. În consecinţă numai persoana cu discernămînt poate fi vinovată.discernământ diminuat.96 4 . Rolul expertizei psihiatrice este de a furniza elemente medicale în măsură să prezinte personalitatea psihopatologică a unei persoane care a săvârşit o infracţiune sau să ateste sănătatea mintală în unele cazuri civile. iar aspectul uman al infracţiunii îl constituie vinovăţia.Qudi. În efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice trebuie avute în vedere pe lângă stabilirea discernământului şi o serie de alte criterii medicale mai complexe.discernământ păstrat. 1 I. Este capacitatea subiectului de a organiza motivat activitatea sa”. .de structura personalităţii subiectului. . Sarcina fundamentală este de a aprecia discernământul persoanelor cu referire specială la starea psihică în momentul comiterii faptei. Unii autori1 au numit discernământ “funcţia psihică care se manifestă în capacitatea subiectului de a concepe planul unei acţiuni.L.

H. deşi acesta se referă în general la activitatea de expertiză medico-legală.pen.Tulburarea psihopatologică. Plecând de la prevederile legislaţiei actuale şi de la necesităţile practicii juridice şi de asistenţă medico-legală.nr. exceptând prevederile art. b)caracterizarea complexă a personalităţii individului expertizat cu specificarea trăsăturilor acesteia atât în legătură cu diagnosticul psihiatric. prin ea însăşi. ci presupune o finalitate social-juridică.1/2000 cu modificările ulterioare. 2. 5 . Codul de Procedură Penală şi legislaţia actuală privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. precum şi în cazul în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au îndoieli asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului. concludenţa sa. obiectivele expertizei medico-legale psihiatrice sunt: a) precizarea stării de sănătate (normalitate) psihică a unei persoane.nr. 3. Codul Familiei.116-127).G. Legea nr. altor lucrări medico-legale.271/2004. privind obligativitatea expertizei. O. în vederea deducţiei asupra unui potenţial de decompensare sau antisocial. După cum arată Codul de procedură penală (art. Principalele prevederi legislative care reglementează expertiza se află în Codul de Procedură Penală (art. c) stabilirea legăturii de cauzalitate între trăsăturile acestei personalităţi şi elementele constitutive ale actului infracţional sau antisocial savârşit. O. normele procedurale privind efectuarea expertizelor.Obiectivele expertizei medico-legale psihiatrice O expertiză medico-legală psihiatrică nu poate fi redusă la formularea sau enunţarea unui diagnostic.Cadrul juridic şi organizatoric Manualele şi alte lucrări de specialitate încearcă să contureze un asemenea cadru.nr. constatărilor. Cadrul juridic şi organizatoric este limitat la unele prevederi din Codul Penal. nu conferă circumstanţe atenuante decât în contextul celorlalte probe care pot oferi convingerea pronunţării de circumstanţe atenuante.774/2000.G.proc.117) expertiza medico-legală psihiatrică este obligatorie în cazul infracţiunilor de omor deosebit de grav. Legea nr.117 C. ce îi conferă valoarea sa probatorie. fără reglementări speciale privind expertiza medico-legală psihiatrică. în vigoare.57/2001. cât şi din punct de vedere socio-psihologic.459/2001. Codul de procedură civilă (201-214).G.

dându-i-se acesteia denumirea de primă expertiză.. Ploieşti. în timpul satisfacerii stagiului militar. cu privire la starea de sănătate a celui cercetat. sursa (sursele) de existenţă.48 Cod Penal.proc. Aceasta se efectuează de o comisie alcătuită din medic legist şi doi medici psihiatri.Expertiza medico-legală psihiatrică. c) internarea învinuitului sau inculpatului într-un spital de profil.pen. mediul în care a trăit. 1998.comunicare prezentată la aIVa Consfătuire Anuală de Criminalistică şi Criminologie. nu l-a enumerat în cazurile pentru care se face. datele necesare care să-i permită a lua hotărârea dacă va continua cercetările faţă de învinuit sau inculpat sau este necesar ca acesta să fie mai întâi internat într-un spital de profil. paranoia. schizofrenia. scleroza în plăci. b) strângerea actelor medicale. tulburări psihice de involuţie.Desfăşurarea expertizei medico-legale psihiatrice Examenul neuropsihiatric care se efectuează în situaţia când infractorul a fost descoperit imediat după comiterea faptei. poate avea valoarea unei constatări medico-legale. în art. paralizia generală progresivă. cu toate că legiuitorul nostru. etc. În efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice se parcurg următoarele etape2: a) prin audierea învinuitului sau inculpatului se pot obţine date privind pregătirea şcolară. ocupaţia părinţilor. Acest examen trebuie să fie cât mai complet şi mai amănunţit.114 C. Pentru aceasta este indicat ca procurorul sau organul de cercetare penală să posede un minim de cunoştinţe vizând principalele afecţiuni psihice întâlnite în practica expertizei medico-legale psihiatrice şi anume: psihopatia. În practică se confundă examenul psihiatric cu expertiza psihiatrică. dacă există. viaţa de afmilie. reprezintă prima etapă a expertizei psihiatrice. Frecvent se întâlnesc cazuri când rezultatul examenului neuropsihiatric este luat în considerare pentru a motiva o soluţie de neurmărire în temeiul art.Gh. 2 Stănescu. Rezultatul unui astfel de examen devine mai mult decât necesar. deoarece oferăm organului de cercetare ori procurorului. activitatea la locul de muncă. În ce priveşte examenul neuropsihiatric atunci când este făcut imediat după comiterea faptei. Tot prin audiere se poate remarca dacă acesta suferă de vreo afecţiune psihică care să-i altereze discernământul. parafrenia. bolile de care a suferit. boala Parkinson. 6 . epilepsia.4.

e) cererea de efectuare a expertizei trebuie să conţină date privind infracţiunea. comportarea în familie şi societate. trebuie să cuprindă: a) Partea introductivă: .cererea de efectuare a expertizei .obiectul şi întrebările la care se va răspunde. . . ocupaţia .antecedentele medicale şi juridice. încadrarea juridică. d) Concluziile Acestea se vor referi la: 7 .cu actele medicale ori foile de observaţii şi cu dosarul cauzei se înainteză Laboratorului Medico-Legal Judeţean ori Institutului de Medicină Legală prof.proc.datele personale ale expertizatului. În efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice se fac o serie de investigaţii paraclinice şi examen psihologic.d) ordonanţa de efectuare a expertizei medico-legale psihiatrice trebuie să conţină în afara datelor de identificare ale celui ce urmează a fi expertizat şi: fapta săvârşită. etc. după caz. antecedentele medicale. .componenţa comisiei. încadrarea juridică.examenul psihiatric complet.examenul somatic.data efectuării expertizei. pregătirea şcolară.dr. . . termenul de predare a raportului şi cine suportă cheltuielile ocazionate cu expertiza. conform art. motivele ce impun efectuarea expertizei.Mina Minovici. Când expertiza urmează a se efectua de acesta din urmă. . comportarea în timpul cercetărilor. În mod necesar concluziile comisiei de expertiză vor fi formulate într-un raport de expertiză care. .examenul psihologic. Ordonanţa împreună cu adresa . în adresă se face menţiune dacă este prima ori a doua expertiză.123 C. de alte specialităţi şi de la laborator. c) Discuţia faptelor.organul de cercetare penală sau instanţa care dispune efectuarea expertizei.. b) Cuprinsul: . atitudinea faţă de fapta săvârşită. neurologic.data şi actul prin care s-a dispus expertiza. .pen. întrebările la care expertiza urmează să răspundă. antecedente penale.

depăşind astfel cadrul eticii medicale. prin trăsăturile patologice ale personalităţii şi prin caracterul manifestărilor comportamentale.125 C. Raportul de expertiză psihiatrică trebuie să conchidă. instanţa trebuie să dispună efectuarea unei noi expertize. şi dacă. favorizate de anumiţi factori endo sau exogeni. care sunt datorate în exclusivitate activităţii medicale din faza de examinare a subiectului sau în cursul activităţii în comisia de expertiză. precizare care stă la baza argumentării caracterului măsurilor preventive.precizarea diagnosticului de fond şi a celui care se referă la starea actuală (cu excluderea simulării). de combatere şi recuperare. care sunt propuse sau către se orietează comisia. . dacă ele au un caracter episodic. Rezultă că profesionalismul expertului în efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice este strict necesar.pen. lipsită de exactitate.erori de fond.în ce stadiu evolutiv se află aceste tulburări. . care survin atunci când nu se respectă indicaţiile proceduale.proc. Erorile se pot clasifica în două mari categorii: . ... fără echivoc. fie libertatea unei persoane.erori formale. încadrându-se în sfera largă a eticii sociale. dacă făptuitorul a săvârşit infracţiunea cu discernământ. Dacă în concluzii se menţionează că discernământul este mult diminuat şi că nu a putut aprecia consecinţele decurgând din fapta pe acre a săvârşit-o. dacă se validează pot atrage erori judiciare. potrivit prevederilor art. Trebuie precizat că expertiza medico-legală psihiatrică este supusă unot factori de eroare şi care. Erorile de fond se pot datora: 8 . în acest caz. subiectul analizat prezintă periculozitate socială.care sunt trăsăturile esenţiale ale personalităţii expertizatului. prejudiciind fie societatea. prezintă riscul de cronicizare sau agravare.dacă. ce tulburări sau manifestări funcţionale se adaugă în prezent. pentru caracterizarea stării actuale. potenţial infracţional sau de decompensare. Consecinţele unor astfel de erori atrag erorile judiciare foarte grave. . o atare concluzie a expertului fiind contradictorie. reflectate la diagnosticul precizat şi reflectarea în comportamentul deviant. dacă s-au declanşat în momentul săvârşirii faptei antisociale.

obligaţia organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată de a adduce la cunoştinţa experţilor obiectul expertizei şi întrebările la care trebuie să răspundă (art.concluziile trebuie să cuprindă răspunsurile la întrebările puse şi aprecierea expertului asupra obiectului expertizei.proc.examinărilor paraclinice.proc..Tratat de medicină legală.pag.) care trebuie să includă între altele şi concluziile (art.pen. 1995.): .705 9 .122 C.II.Concluzii Expertiza medico-legală psihiatrică constituie activitatea interdisciplinară de asistenţă şi cercetare ştiinţifică în care responsabilitatea şi conştiinţa etică a a experţilor este angajată în cel mai înalt grad. Faptul că expertul execută o misiune în justiţie nu îi conferă nicio imunitate particulară (Dérobert).. acesta fiind evident în cadrul strict al misiunilor sale.Ed. opiniile separate fiind consemnate în raport sau într-o anexă (art.pen.pen. necesar pentru efectuarea expertizei (în cursul urmăririi penale aceasta se va face cu încuviinţarea organului de urmărire). .pen. 3 Beliş V.obligaţia expertului de a întocmi un raport scris.123 C.).. 5.proc.Medicală Bucureşti. .): . . vol.această expertiză face parte din cadrul expertizelor medicale şi se execută în cadrul instituţiilor de medico-legale în care lucrează experţi oficiali în specialitatea respectivă.dreptul experţilor de a lua cunoştinţă de materialul dosarului. Responsabilitatea expertului nu diferă de responsabilitatea oricărui cetăţean. Sintetizând regulile proceduale referitoare la efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice se poate spune că acestea constau în3: . de a cere lămuriri cu privire la anumite fapte sau împrejurări ale cauzei (art. Etica diagnosticului psihiatric reprezintă o problemă de deontologie a expertului şi face parte din cadrul mai larg al deontologiei şi responsabilităţii medicale.surselor de informare.121 C.medicului. Calitatea de “auxiliar al justiţiei” nu-l exonerează pe expert de greşelile pe care le poate săvârşi în exercitarea funcţiilor sale. .subiectului expertizei (bolnavului).proc.120 C. .

al asistenţei medico-social-juridice. precum şi a cadrului instituţional de asigurare. 10 . Cu cât datele celorlalte ştiinţe cât şi metodele proprii tehnicii criminalistice sunt mai perfecţionate şi mai bine folosite. cu atât ele sunt mai eficiente şi îşi vor aduce o contribuţie însemnată la realizarea scopului procesului penal: aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a făptuitorului. actualitatea preocupărilor de verificare pe plan internaţional a criteriologiei şi finalizării expertizei medico-legale psihiatrice cu implicaţii în dreptul penal în ţările Uniunii europene ridică şi problema perfecţionării legislaţiei române cu referire la statutul bolnavului psihic.Progresele realizate în direcţia investigării şi tratării bolnavului psihic.