You are on page 1of 14

Plan

:
1.Istoricul in Evolutie:
-cauzele aparitiei -scopul -sarcinile -obiectivele(programe,strategii) -parteneriat -functiile -transformari(extinderi)

2.Principalele institutii politice si decizionale ale aliantei
-Consiliul Atlanticului de Nord -Comitetul pentru Planificarea Apararii -Grupul pentru Planificare Nucleara -Principalele comitete din cadrul NATO -Structura civila si militara a NATO

3.NATO-R.Moldova
- Parteneriatului pentru Pace - Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO

1

Olanda.Portugalia.libertatilor individuale .si a pus bazele juridice ale aceseti aliante unite NATO.Ca rezultat a acestor negocieri a fost semnat tratatul de la Washington din aprilie 1949 care a condus la infiintarea unui sistem de securitate comun bazat pe partineriat .Membrii acestiu tratat (Belgiei.Italia. Ele se angajau in garantarea libertatilor si suveranitatilor tuturor statelor membre.sa se alature initiere procesului de securitate.Partea rasariteana cu idiologii comuniste si cea apuseana cu inclinare spre o idiologie capitalista.Islanda.Marea Britanie) intentiona de a dezvolta un sistem de aparare comun si intarirea relatiilor dintre ele care le va permite sa faca fata amenintarilor idiologice comuniste.Frantei.Norvegia.Turciei si a altor tari din Est si Vest si ocupare Cehoslovaciei in iunie 1948 si blocarea Berlinului a dus la semnarea tratului de la Bruxeles in martie 1948. Statele membre prin tratatul dat isi afirmau dorinta lor de a convetui in pace cu toate popoarele si guvernele statelor membre.Conflictele aparute rezolvindu-se pe cale pasnica prin colaborare si consens. Ca raspuns URSS-ul si statele aliate ei au format Pactul de la Varsovia in 1955 pentru a contrabalansa NATO.In baza principiilor democratice si .Partile semnatare ale tratatului de la Bruxeles invita si Danemarca.1.Metodele expansionioste a URSS au dus la ingrijoraea statelor Vestice care simteau necesitatea de a forma o alianta pentru cooperare in domeniul securitatii .Rolul NATO de alianta politica si miliatra a fost de a asigura apararea colectiva impotriva oricarei formei de agresiune si de a mintine un mediu de securitate si ajutor pentru consolidarea democratiei .Norvegiei.Canada si tarile europene au dus la cooperarea mai srinsa cauzind aparitia unei Aliante Nord Atlantice care se angaja sa asigure securitatea comuna a tarilor aliate. Intr-e 1947-1952 Planul Marshal a oferit mijloace de stabilizare ale economiilor Europei Occidentale .Amenintarile directe la suveranitatea din partea URSS asupra Greciei. 2 ..Сonform orientarilor Partidul Comunist Sovietica era clar ca actiunile sale nu vor garanta respectarea Cartei Natiunilor Unite si anume suveranitatii nationale sau independentei statelor democratice. Negocierile dintr-e SUA . Dupa cel de al II-lea razboi mondial Europa a fost divizata in doua tabere idiologice cu politici diferite.

care au urmat cu fondarea unui nou Concept Strategic al Aliantei lansat in noiembrie 1991.Asadar caderea “cortinei de fier” a dus la sfirsirea razboiului rece si a dus la caderea zidului Berlinului in 1989.adica strategia sa consta in dezvoltarea relatiilor de incredere cu statele partenere. 3.Prezenta fortelor Americii de Nord pe teritoriul european a fost solicitata de guvernele europene ceea ce a contribuit la discurajarea URSS-ului in caz de conflict .In 1967sediul general al NATO a fost convocat din Paris in Bruxeles din cauza ca Franta s-a retras in 1966 din comanda militara dar a revenit in 1992.In 1952 Grecia si Turcia s-au alaturat iar in 1955 a aderat si Germania ca Germania de Vest. 3 .social. Noul Concept Strategic presupunea urmatoarele sarcini: 1.Consultare-reprezinta un forum de discutii atit in cadrul aliantei.Managmentul crizelor-consta in aplicarea unor metode de preintimpinare si/sau gestionare a crizelor.care adopta o abordare mai larga a securitatii.ca modalitatea cea mai eficienta de cosolidare a securitatii euro-atlantice.in care si a pasit facilitind astfel la disparitia URSS-ului de pe arena mondiala.Descurajare si aparare-sarcina data reprezinta o solutie impotriva agresorilor. Dupa summitul de la Londra au fost create premisele pentru infiintarea consiliilui de cooperare Nord Atlntic (NACC) in decembrie 1991.precum si iminenta noilor amenintari la adresa securitatii.Mai mult ca artit pe parcurs mai multe state au devenit aliati.au dus la schimbarile majore de atitudini.Cooperare(Parteneriat)-obiectivul general al aliantei este parteneriatul cu statele care nu sunt memri ai NATO. La sfirsitul anilor ‘80 URSS a fost cuprins de numeroase crize de ordin atit politic cit si economic.Securitate-presupunea un mediu de securitate mai stabil.cit si in cadrul unor discutii cu partenerii sai. Incepind cu sfirsitul razboiului rece politicele si structurile Aliantei au fost transformate fundamental pentru a reflecta schimbarile mediului politic si militar european.Aceasta si a fost prapastia la care a ajuns Uniunea Sovietica . 4.Mai mult ca atit conceptul de aparare a fost extins pentru a include dialogul si cooperarea practica cu alte state din afara Aliantei.un forum care sa reuneasca NATO si noile tari partenere . 2.pentru a discuta aspecte de interes comun.Spania a fost admisa pe 30mai 1982.conflictele aparute fiind rezolvate pe cale pasnica.ceea ce a urmat in anii 1990. Asadar schimbarile majore care au avut loc dupa prabusirea URSS.rezultind astfel la unificarea Germaniei (1990) Una din cauza prabusirii URSS-ului a fost si insistenta statelor Europei de Est de a dizolva pactul de la Varsovia si de a obtine independenta. 5.

Ceha.Letonia.Ungaria si Polonia au devenit.Crearea acestui consiliu a dat un imbold.Ungaria si Polonia sa inceapa convorbirile de aderare pentru a se alatura NATO.In perioada urmatoare razboiului rece consultarile NACC sau concentrat asupra unor aspecte de securitate.Ulterior ratificarii acestor protocoale in toate statele membre. 4 . In 1997 cu prilejul summitului de la Madrid au fost invitate Republica Ceha.cei sapte noi membri au fost in masura sa adere la tratatul de fondare al NATO la 29 martie 2004.EAPC-ul reuneste 46 de tari membre NATO si partenere intr-un forum multilateral de dialog si consultari periodice pe teme politice si de securitate.dezvoltate intre NATO si tarile participante la Parteneriat pentru Pace.Moldova face parte la el din 1994) Pe parcurs NACC a fost supus unor schimbari.R.Slovenia si Slovacia au fost invitate sa inceapa convorbiri de aderare cu prilejul summitului de la Praga din noiembrie 2002. NACC a pus bazele unui proces de cooperare politica privind mai multe probleme de securitate si in domeniul apararii O alta platforma de cooperare a fost lansata in 1994 la 10 ianuarie la summitul de la Bruxelles fiind numit Parteneriat pentru Pace(PfP).Pentru aceasta au fost create noi organisme care ar garanta acest parteneriat.si anume Bulgaria.Asadar dupa adoptarea unui nou Concept Strategic inclinatia de baza a aliantei a fost indreptata spre parteneriat.Dupa o serie de consultari extensive cu cele7 state.Realizarile lui fiind baza unui nou consiliu de Parteneriat Euro Atlantic(EAPC)din 1997.(R. Cu prilejul summitului de la Washington din aprilie 1999.in baza procedurilor nationale si parlamentare ale fiecaruia.asadar a fost un pas important in directia depasirii diviziunii cauzate de razboiul rece.Estonia.un program deosebit de important de cooperare bilaterala intre NATO si tarile partenere.Consiliul maiserveste asemenea ca un cadru politic pentru relatii bilaterale individuale.deschizind calea catre dezvoltarea unui parteneriat sporit si mai operational.cum ar fi retragerea trupelor ruse din statele Baltice.Romania.membri a aliantei la 12 martie 1999.alianta a lansat Planul de Actiune pentru Aderare(MAP)pentru a sprijini statele aspirante in procesul de pregatire a viitoarelor lor candidaturi la integrare in alianta.in mod formal.Acest program a reprezentat un salt calitativ in procesul de cooperare.Lituania.Sapte dintre participantii initiali la MAP. In urma dialogului individual intensificat cu statele partenere si a consultarilor de substanta intre aliati. Initial a fost creat Consiliul de Cooperare Nord Atlantic(NACC).aliatii au semnat protocoalele de aderare in martie 2003.

care a oferit o nouă bază formală a relaţiilor NATO-Rusia. Rusia şi statele membre NATO dezvoltă un dialog politic continuu asupra aspectelor curente de securitate şi dezvoltă. au loc de două ori pe an reuniuni la nivel de miniştri de externe şi ai apărării şi şefi ai statelor majore şi.iar implicarea Rusiei este cruciala pentru orice sistem european de securitate imaginat dupa razboiul rece.In continuare NATO a inceput sa construiasca punti de legatura si sa dezvolte cooperarea cu Rusia de la inceputul anilor ’90. cooperarea practică într-o multitudine de domenii de interes reciproc. Consiliul NATO-Rusia are ca scop realizarea unei păci durabile şi cuprinzătoare în zona euroatlantică pe baza principiilor democraţiei şi securităţii comune.NATO isi mentine politica usilor deschise si dupa cea de a doua unda a extinderii post-razboi rece. la sesiunea inaugurală a Consiliului Cooperării NordAtlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic) Pentru a sublinia hotărârea de a imprima parteneriatului NATO-Rusia un nou ritm şi o nouă substanţă. Consiliul NATO-Rusia este prezidat de Secretarul general al NATO şi se întruneşte cel puţin lunar la nivel de ambasadori şi de reprezentanţi militari. la Paris. Declaraţia de la Roma precizează că Consiliul NATO-Rusia "va lucra pe baza unui dialog politic continuu între membrii săi pe subiecte de securitate pentru a identifica din timp probleme emergente.In cazul Croatiei. pe 27 mai 1997. au 5 . De atunci. a fost înlocuit de către Consiliul NATO-Rusia. De asemenea. cooperare şi dezvoltare a relaţiei dintre NATO şi Rusia. Consiliul NATO-Rusia a fost creat pe 28 mai 2002. la nivel de summit. de asemenea. Consiliul NATO-Rusia a creat mai multe grupuri de lucru şi comitete care se întâlnesc în mod curent pentru a dezvolta cooperarea pe aspecte specifice.cooperarea deplina cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie va avea o importanta deosebita. În cadrul Consiliul NATO-Rusia.Croatia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei sa continue eforturile in domeniul reformei. Consiliul Permanent Comun.Motivatia cooperarii intre statele membre NATO si Rusia este clara:provocarile comune la adresa securitatii sunt cel mai bine abordate prin cooperare.in special in sectorul apararii si securitatii. . Relaţia NATO-Rusia a debutat formal în 1991. după caz". prin Declaraţia de la Roma a şefilor de state şi de guverne ai membrilor NATO şi al Rusiei privind Relaţia NATO-Rusia: O nouă dimensiune şi a adus împreună statele aliate şi Rusia ca parteneri egali. ocazional. forumul de consultare şi cooperare creat în 1997 prin Actul Fondator. a determina abordările comune şi întreprinderea de acţiuni comune optime. cooperarea şi securitatea reciproce .Ea a incurajat celelalte trei state participante la MAP-Albania. Consiliul NATO-Rusia este principalul organism care serveşte ca for de dialog. a fost încheiat Actul Fondator privind relaţiile.

democrată. la 1 martie 2000. cum ar fi lupta împotriva terorismului. România acordă o importanţă deosebită Consiliul NATO-Rusia ca for dedicat dialogului politic deschis şi ca structură de promovare a cooperării practice pe teme de securitate. Darfur. neproliferarea. O primă vizită a conducerii politice a NATO în Ucraina în martie 2000 a dat un nou impuls Parteneriatului Special care a fost stabilit la Madrid în iulie 1997. Aprofundarea şi extinderea relaţiei NATO-Rusia printr-un Consiliu NATO-Rusia matur. Întâlnirea de la Kiev a Comisiei NATO-Ucraina – prima dată când acest organ care dirijează Parteneriatul s-a întrunit în Ucraina – a constituit prilejul ca cei 19 Aliaţi NATO şi Ucraina analizeze întreaga lor gamă cooperare. Recent. Consiliul NATO-Rusia lucrează pentru a spori cooperarea practică într-o serie de domenii. România a devenit şi membră a Consiliul NATO-Rusia. deja generează rezultate concrete în anumite domenii importante. Lord Robertson. controlul armamentelor. Cooperarea practică. Avem în comun un interes comun de a face Ucraina o ţară puternică.fost realizate consultări politice constructive pe subiecte ca Afganistan. Consiliul NATO-Rusia şi-a concentrat de curând eforturile asupra realizării Proiectului-pilot privind antrenarea personalului afgan şi din Asia Centrală în combaterea traficului de droguri O dată cu aderarea la NATO în 2004. Georgia. Irak. angajamentul României faţă de Consiliul NATO-Rusia a fost reconfirmat prin contribuţia voluntară la Proiectul-pilot privind antrenarea personalului afgan şi din Asia Centrală în combaterea traficului de droguri. eficient şi de succes sunt elemente cheie. -Un parteneriat special se observa asemenea si cu Ucraina. reprezintă un avantaj strategic pentru întregul continent. stabilă şi democrată. participarea navală a Rusiei în operaţiunea NATO de interdicţie maritimă Active Endeavour) şi urgenţele civile. Balcani. gestionarea crizelor. a declarat Lord Robertson într-un discurs în faţa academiei diplomatice din Kiev în cadrul unei vizite anterioare pe 27 ianuarie 2000. 6 . cooperarea militară (ex. "Prima întâlnire a Comisiei NATO-Ucraina în Kiev… va rămâne în amintirea tuturor participanţilor ca un eveniment istoric. Semnarea Cartei privind Parteneriatul Special la Madrid în 1997. căutarea şi salvarea pe mare. recunoaşte oficial importanţa pentru Europa luată în ansamblu a unei Ucraine independentă. "O Ucraină încrezătoare în forţele proprii. apărarea antirachetă în teatrul de operaţiuni. stabilă şi sigură". regiunea Orientului Mijlociu Extins sau Ucraina. care a adus cooperarea dintre NATO şi Ucraina pe un nou plan. un pas important în aducerea Ucrainei mai aproape de comunitatea naţiunilor euro-atlantice." a declarat presei Secretarul General al NATO. direcţionată de Consiliul NATO-Rusia şi dezvoltată la nivelul grupurilor de lucru şi al comitetelor.

rolul de presedinte onorific este conferit. NATO şi Ucraina sunt de acord să se consulte referitor la dezvoltarea securităţii şi stabilităţii euroatlantice.Cind Consiliul se reuneste in aceasta formula este denumit Consiliul permanent. grupurilor de lucru şi a altor programe de cooperare. Aliaţii NATO şi Ucraina au cooperat în cadrul unor activităţi din domenii precum planificarea urgenţelor civile/pregătirea pentru dezastre.pe rind. ca şi în domenii precum prevenirea conflictelor.Consiliul se poate desfasura si in sesiuni ale ministrilor apararii. au fost salutate de către aliaţii NATO.in ordinea alfabetului englez si pe durata de un an. economice de securitate. Prin intermediul seminariilor. 2.Bianual sau chiar mai frecvent Consiliul se reuneste la nivel ministerial. managementul situaţiilor de criză.Reuniunile Consiliului sunt prezidate de Secretarul general al NATO sau in absenta sa de Adjunctul Secreatrului General. susţinerea păcii şi operaţiuni umanitare. Idiferent de nivelul reuniunii acesta exercita aceleasi puteri decizionale si autoritare iar statutul si validitatea hotaririlor sale sunt aceleasi.Consiliul se reuneste si la nivel mai inalt.fiecare natiune fiin reprezentata de ministrul afacerilor externe.indeplinind o functie de ceremonie. ca şi cu România şi Rusia.Fiecare guvern este reprezentat in Consiliu de un reprezentant permanent cu rang de ambasador.El este instituit cu autoritate politica si puteri decizionale reale fiind alcatuit din reprezentantii permanenti ai tuturor statelor membre care se reunesc cel putin o data pe saptamina.Carta urmează linia strategiei declarate a Ucrainei de a spori integrarea în structurile europene şi transatlantice în anii următori.au loc atunci cind trebuie examinate probleme deosebite de importanta sau in momente cruciale pentru evolutia politicii de securitate a Aliantei. 7 . Ambasadorului sau Reprezentantului Permanent cu cea mai lunga investitura in cadrul Consiliului i se ofera titlul de decan al consiliului.secund de personal politic si militar sau de delegatii la NATO de dimensiuni variabile. La reuniunile ministeriale ale ministrilor afacerilor externe.Consiliul ofera guvernelor statelor membre un for unic pentru consultari pe scara larga asupra tuturor problemelor legate de securitate. aspecte ştiinţifice. reforma apărării ucrainene.Reuniunile de virf cu participarea sefilor de stat si de guverne. tehnologice. Măsurile luate de Ucraina în sensul îmbunătăţirii relaţiilor cu vecinii săi. Consiliul Atlanticului de Nord este principalul organism de decizie din cadrul Aliantei si singurul organism a carui autoritate deriva din Tratatul Atlanticului de Nord. în special cu noile aliate NATO – Polonia şi Ungaria.

Aceste grupuri prezidate de SUA si alcatuite din experti si entitati decizionale. Atunci cind trebuie luate hotariri acestea trebuie adoptate in unanimitate si de comun acord.Nu exista vot sau decizie luata pe baza majoritatii.precum si chestiuni mai complexe precum proliferarea nucleara. Comitetul pentru Planificarea Apararii este alcatuit.in mod normal din Reprezentantii Permanenti dar de cel putin de 2 ori pe an se reuneste la nivelul Ministrilor Apararii si se ocupa cu majoritatea problemelor de aparare si subiecte legate de planificarea apararii colective. 8 .Ordinea ierarhica a Consiliului permanent este stabilita in baza duratei serviciului.controlul armelor nucleare. Activitatea grupului de planificare nucleara este pregatita de un comitet executiv al acestuia alcatuit din membri ai delegatiilor nationale. Secretariatul Consiliului este format din persoanal din cadrul departamentelor si birourilor corespunzatoare ale secretariatului International indeplinind un rol coordonator in asigurarea executarii mandatelor Consiliului si in inregistrarea si difuzarea deciziilor acestuia.se reunesc de citeva ori pe an pentru a discuta aspecte privind planificarea si poitica nucleara a NATO precum si problemele vizind siguranta si securitatea armelor nucleare.dar la reuniuni indiferent de nivelul reprezentantii sunt asezati in ordinea alfabetica. Aceste discutii acopera o gama larga de subiecte incluzind: • Desfasurarea.Reprezentantii permanenti actioneaza conform instructiilor primite din tarile lor. Dar pot fi aduse in discutie si alte subiecte. Activitatea Comitetului pentru planificarea Apararii este pregatita de un numar de comitete subordonate cu responsabilitati specifice.securitatea si longevitatea armelor nucleare.Apartinind tarilor participante Grupului pentru planificare nucleara.de politica asociate forte nucleare.Alte organisme superioare infiintate de Grupul pentru planificare nucleara si subordonate acestuia sunt Grupul pentru Planificare Nucleara de Nivel Inalt si Grupul de nivel inalt pentru protectia armelor. Problemele examinate si deciziile luate se refera la toate activitatile organizatiei si ele se bazeaza adesea pe rapoartele si recomandarile pregatite de catre comitetele din subordine. In mod obisnuit se intrunesc saptaminal.aceasta procedura fiind urmata in intreaga structura de comitete a NATO. Grupul pentru Planificarea Nucleara Ministrii Apararii din tarile membre care fac parte din Comitetul NATO pentru planificarea apararii se intilnesc la interval regulat in cadrul Grupului pentru planificarea nucleara unde dezbat probleme specifice.siguranta.comunicatiile si sistemele informationale.

La 6 ianuarie 1994. a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare NordAtlantică (CCNA). la Bruxelles. la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA. În calitate de şef al Misiunii a fost 9 . La 16 martie 1994. La 20 decembrie 1991. Republica Moldova a fost cea de-a 12 ţară-semnatară a programului în cauză.3. la Cartierul General al NATO. la care a fost examinată iniţiativa americană "Parteneriatul pentru Pace". la 16 decembrie 1997 a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lângă NATO. a avut loc prima întrevedere a Preşedintelui Republicii Moldova cu Secretarul General al NATO." • Care este evoluţia Parteneriatului pentru Pace? Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenţei. NATO a propus transformarea CCNA într-o structură mai eficienta . a 2-a din CSI. Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii de cooperare. Scopul creării CCNA a fost de a institui un organism permanent de consultări între adversarii de altă dată în problemele primordiale de securitate general-europeană. NATO este partenerul Republicii Moldova "Rămânem angajaţi în parteneriatul cu Republica Moldova şi o încurajăm să utilizeze instrumentele Parteneriatului pentru Pace pentru a-şi îndeplini aspiraţiile privind promovarea stabilităţii în regiune ca partener al acestei alianţe. Preşedintele Republicii Moldova a exprimat disponibilitatea ţării noastre de a adera la acest Program. urmată de semnarea Documentului-cadru al Programului "Parteneriatul pentru Pace". La prima reuniune a CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În vederea coordonării cît mai efective a activităţilor pe linia NATO. creat în urma hotărârii reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre ale NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991. cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice. după Ucraina. La 29 mai 1997.Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA). la Bruxelles. la nivelul miniştrilor de externe. respectiv.

Unul dintre acestea se referă la managementul apelor rîurilor Nistru şi Prut care constă în instituirea unui mecanism de testare continuă a nivelului de poluare a celor două rîuri şi de alertă în cazul în care acest nivel ar depăşi parametrii critici. Începând cu anul 2002 Republica Moldova este parte la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii în Sud-Estul Europei (SEEGROUP). Susţinerea financiară a Alianţei a obţinut-o şi proiectul “Reţeaua informaţională a Comunităţii Politehnice”. Voronin la Cartierul General NATO la 28 iunie 2001 unde a fost semnat Memorandumul de înţelegere cu Organizaţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind cooperarea în domeniul logistic. prevederile de bază ale Convenţiei de la Ottawa cu privire la interzicerea minelor antipersonal Astfel. aderînd la o serie de proiecte relevante în domeniu. Canada şi în alte ţări. SEEMAG. Proiectul a fost implementat de Agenţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare tehnică (NAMSA). În anul 1999 a fost finalizat cu sprijinul financiar al NATO proiectul de creare a reţelei informaţionale a Academiei de Ştiinţe. Urmare a acestui Memorandum a fost posibilă crearea în anul 2002 a unui Fond de afectare specială finanţat de ţările membre NATO destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal şi muniţii cu termen expirat din dotarea Armatei naţionale. precum şi la dezvoltarea lui ulterioară. SEECHANGE. SEESTAFF. Din anul 1997 Republica Moldova şi-a extins colaborarea cu NATO şi în domeniul ştiinţific. Astfel. din acea perioadă NATO a susţinut două proiecte ale Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova în valoare de aproximativ 153000 dolari SUA cu privire la accesul Academiei de Ştiinţe la reţeaua INTERNET. Un alt proiect pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianţei este şi cel al distrugerii stocurilor de pesticide interzise şi inutilizabile în Republica Moldova. Astfel. înainte de termen. cercetătorii ştiinţifici din Moldova au obţinut burse în Italia. elaborat de Academia de Ştiinţe şi Universitatea Politehnică din Moldova. precum şi a unei cantităţi importante de combustibil rachetar de tip melanj. precum SEESTUDY. • Conceptul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO 10 . Cu concursul NATO în luna iunie a fost creată asociaţia RENAM care are o orientare educativ-informaţională. Republica Moldova fiind printre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele sale. Graţie acestui proiect a fost eliminat un pericol ecologic de proporţii şi realizate. Importantă a fost vizita preşedintelui V.desemnat Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei. Tot în cadrul dimensiunii ştiinţifice au fost realizate cu sprijinul financiar al Alianţei unele proiecte ce ţin de securitatea mediului ambiant.

nu urmăreşte obiectivul aderării la NATO. care să susţină reforma democrată. lansat în procedura naţională internă la 16 iunie 2006 de Guvernul Republicii Moldova. ştiinţa şi planificarea situaţiilor de urgenţă. cu scopul asigurării cooperării în vederea încurajării şi susţinerii mediului intern şi extern. anumite reforme in domeniul securitatii. Avînd în vedere statutul său de neutralitate. instituită printr-un decret prezidenţial din 5 august 2005. Planul IPAP a fost elaborat de către Comisia Naţională specializată. principalele obiective strategice ale Republicii Moldova sunt: integrarea în Uniunea Europeană. În acest scop. Elaborarea unui asemenea document este de o mare importanţă. intensificarea dialogului şi aprofundarea relaţiilor cu structurile euroatlantice. 11 . Republica Moldova.martie 2006. precum cooperarea cu institutiile europene. 3) informarea publicului. prin implementarea IPAP. Moldova capată posibilitatea să discute şi să argumenteze dorinţa şi abilitatea de a implementa în continuare principiile de bază stipulate în Documentul Cadru al Parteneriatului pentru Pace şi în Documentul de bază al Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în politicile sale interne şi externe. Republica Moldova va crea baza politico-juridică necesară pentru implementarea IPAP. Consiliul Nord-Atlantic al NATO a adoptat Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO. În documentul programatic sînt cuprinse toate domeniile sectorului de securitate. constă din patru capitole de bază: 1) probleme politice şi de securitate. 4) aspecte administrative. cuprinse în două părţi distincte: principalele obiective politice şi de reformare ale Republicii Moldova (I) şi domeniile de reformare ce constituie obiect al consultărilor cu NATO (II). ci speră să utilizeze Planul pentru accelerarea procesului de reforme în sectoarele apărării şi securităţii naţionale. precum şi mecanismele instituţionale relevante. participarea la operaţiuni comune. În conformitate cu acest Plan. Ca parte al acestui dialog consolidat. preşedintele Republicii Moldova a solicitat în cadrul şedintei Consiliului NordAtlantic de la Bruxelles semnarea unui Plan Individual de Acţiuni (IPAP) între NATO şi Republica Moldova. În perioada septembrie 2005 . Comisia Naţională pentru Elaborarea şi Implementarea IPAP în colaborare cu Secretariatul Internaţional al NATO a lucrat asupra proiectului Planului. Planul IPAP Republica Moldova-NATO. schimbînd calitativ relaţiile dintre Republica Moldova şi NATO. 2) probleme militare şi de apărare. Un obiectiv cheie al mecanismului IPAP este întărirea dialogului politic şi consultanţei dintre NATO şi Republica Moldova. protejarea informaţiei şi resurse. La 19 mai 2006. IPAP este un mijloc destinat organizării şi armonizării tuturor aspectelor relaţiilor cu NATO în cadrul Programului "Parteneriat pentru Pace" şi al Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic.La 7 iunie 2005.

OCEMN (Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră). Moldova consideră absolut necesară participarea la negocieri a tuturor factorilor internaţionali interesaţi. Moldova îşi va intensifica cooperarea cu alte state în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. în special pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.2005) etc. Republica Moldova îşi va perfecţiona cadrul juridic şi instituţional existent. expres. îsi va aprofunda cooperarea şi coordonarea interinstituţională. că Republica Moldova va continua cooperarea cu Consiliul Europei. Moldova va continua reforma sistemului judiciar. O atenţie deosebită în contextul reglementării se acordă securizării frontierei de stat. va ajusta legislaţia şi practica naţională la Carta Europeană a Autoguvernării Locale. Interpol şi alte organizaţii internaţionale. reforma administraţiei centrale şi regionale. pentru a-l aduce în conformitate cu standardele UE. Pentru a atinge aceste obiective Republica Moldova va modifica regulamentul Parlamentului Republicii Moldova. inclusiv prin participarea la cooperarea internaţională în cadrul GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei) şi Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi Uniunea Europeană în promovarea reformelor democratice. De asemenea. Moldova îşi va consolida cooperarea cu ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite). îşi va consolida controlul asupra exporturilor. În acest scop. SUA. OIM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie). În scopul combaterii terorismului internaţional. Republica Moldova se pronunţă pentru relaţii durabile de cooperare reciproc avantajoase cu Rusia. va stabili relaţii de cooperare cu subdiviziunile respective din cadrul Secretariatului Internaţional al NATO şi din statele membre. Rusiei şi Ucrainei. va fi perfecţionat cadrul juridic ce reglementează libertatea presei şi accesul publicului la informaţii. Moldova îsi va consolida eforturile în vederea combaterii coruptiei. În acest context. dar în primul rînd a UE. OSCE.248-XVI din 11. îşi va întări măsurile vizînd combaterea fenomenului spălării banilor. deschis şi continuu dintre instituţiile statului şi societatea civilă. SEECP (Procesul de Cooperare Politică în Sud-Estul Europei). Planul prevede. Dezvoltarea raporturilor cu România se va baza pe valorile europene comune. va implementa integral recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la funcţionarea instituţiilor democrate în Republica Moldova şi Hotărîrea respectivă a Parlamentului Republicii Moldova (nr.11. IPAP prevede că ţara noastră promovează relaţii de bună vecinătate cu România şi Ucraina. pentru a asigura supremaţia legii şi conformitatea legislaţiei şi practicii naţionale în domeniul drepturilor omului cu standardele internaţionale relevante. 12 . reforma electorală. va institui şi va menţine un dialog eficient. Republica Moldova doreşte reglementarea cît mai rapidă a conflictului transnistrean pe cale paşnică. crimei organizate şi traficului de fiinţe umane.În contextul restabilirii integritaţii statului. Avînd în vedere relaţiile cu vecinii. SEEGROUP (Grupul Sud-Est European de Cooperare în domeniul Securităţii) şi GUAM ca modalitate de a contribui la consolidarea stabilităţii şi securităţii regionale.

În procesul de implementare al IPAP. se referă la consolidarea rolului persoanelor civile care participă la procesul de adoptare a deciziilor la toate nivelurile în cadrul sistemului securităţii naţionale şi angajarea persoanelor civile în instituţiile militare. precum şi pentru a evita dublarea şi suprapunerea în activităţi. în toate domeniile societaţii. SCERS. în caz de necesitate. OSCE. In acest sens. Astfel. practic. Bibliografie: 1. pentru a asigura compatibilitatea dintre IPAP. pe calea aprofundării relaţiilor sale cu NATO. PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). Republica Moldova va revizui şi. Prin urmare. Republica Moldova îşi va coordona acţiunile cu UE şi organizaţiile internaţionale active în ţară.O atenţie deosebită se acordă în IPAP controlului democratic al forţelor armate. precum şi implementarea standardelor NATO la restructurarea forţelor armate şi promovarea accesului mass-media şi publicului la informaţiile ce ţin de apărare şi securitate. UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) şi alte organizaţii/agenţii internaţionale în vederea implementării proiectelor ce vizează consolidarea securităţii ecologice în ţară şi în regiune.NATO in secolul 21 / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels /Belgium 13 . în acest context. Autorităţile moldovene vor extinde treptat numărul persoanelor civile angajate la Ministerul Apărării şi vor încuraja participarea societăţii civile la examinarea problemelor de apărare şi securitate naţională. iar obiectivele dezvoltării şi consolidării acestuia se vor atinge prin implementarea mai multor acţiuni concrete. asumarea angajamentului edificării capacităţii viabile pentru asigurarea securităţii naţiunii este posibilă doar cu exercitarea controlului democratic comprehensiv asupra forţelor armate. Planul de acţiuni UE-Moldova. Statul va aplica experienţa internaţională avansată în acest domeniu. O atenţie deosebită se va acorda consultărilor cu NATO. Acţiunile speciale ce urmează a fi întreprinse. va perfecţiona cadrul juridic ce reglementează repartizarea responsabilitaţilor între organele supreme ale puterii în stat. Republica Moldova va asigura ca forţele sale armate să servească şi să protejeze dezvoltarea democrată a statului.

mae.”Handbook” / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels /Belgium Web site: 1.ro/index.2.cid-nato.Securitate prin Parteneriat / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels /Belgium 4.Transformarea NATO / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels /Belgium 3.int 3.www.nato.int/docu/other/ro/facts/nato-rus_rom. www.nato. http://www.php?lang=ro&id=22387 4.nato.htm 5.www. http://www.nato.md 14 .namsa.int 2.