You are on page 1of 10

Dpc curs 4 23.10.

.2013 Clasificarea actiunilor Se poate face in multe feluri, insa le vom analiza pe cele care produc efecte practice. Dupa scopul urmarit de reclamant 1. Actiuni in realizare 2. Actiuni in constatare 3. Actiuni in constituire de drepturi Actiunile in realizare reprezinta majoritatea cazurilor existente in practica art 34 NCPC. Actiunea in relizare este actiunea tip reclamantul doreste sa i se recunoasca un drept perntru ca ulterior sa il oblige pe parat sa respecte dreptul respectiv. Cele mai multe actiuni sunt in realizare: - actiunea in revendicare soliciti sa ti se recunoasca dreptul de proprietate si sa il obligi pe parat sa lase in deplina proprietate si posesie lucrul revendicat. - Actiunea in rezolutiune sa se recunoasca facptul ca nu s a executat prestatia din partea partii adverse, sa se intoarca prestatia. - La anulare cam la fel sa se recunoasca ca actul este nul si sa redobandesti, de principiu, ce ai transmis prin actul respectiv. Ca o caracteristica generala, dreptul invocat este preexistent si de aceea se spune ca ele produc efecte declarative, nu constitutive de drept pt ca atunci cand revendici un bun nu ti se recunoaste dreptul, instanta doar confirma ca tu esti proprietar si nu partea adversa. Actiunile in constatare art 35 NCPC constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Actiunile in constatare ar fi actiunile prin care recalamantul solicita instantei sa constate numai existenta sau inexistenta unui drept fara insa a solicita si obligarea paratului sa se conformeze dreptului respectiv prin a da, a face sau a nu face ceva. De ce cineva ar cere unei instante sa i se recunoasca un drept daca nu vrea nimic de la partea cu care se judeca? Aceste actiuni au fost si in VCPC, dar nu dintotdeauna. Cel care poseda un teren era tulburat in mod sistematic de o alta persoana care pretindea ca ea este proprietara pe teren, fiind obligata sa suporte acte de tulburare sub argumentele respectivei persoane ca ea este proprietara. Revendicare nu avea cum sa ceara pentru ca el era posesor si i s-ar fi respins actiunea si atunci introduce o actiune in constatare pentru a i se recunoaste dreptul de proprietate.
Page 1 of 10

In cazul unei mosteniri o persoana sustine ca are testament , dar nu il eschiva. Spune ca o sa-l depuna el pana in limita prescriptiei. Succesorii formuleaza o actiune in constatarea calitatii de succesor a celui care sustine ca are testamentul. Mai multi coproprietari preia o proprietate prin mostenire, insa nu sse pun de acord cu privire la cote. Pot face o cerere de partaj, dar ei nu vor si atunci vor putea face o actiune in constatare. In anumite cazuri exista interes si numai in a constata. Legiuitorul a simtit nevoia sa reglementeze aceasta chestiune care in trecut era numai jurisprudentiala. Legiuitorul le-a dat 3 caracteristici actiunilor in constatare: Ele au ca obiect existenta sau inexistenta unui drept si nu a unei situatii de fapt (ex: o stare a lucrurilor este intr-un fel sau in altul, ca geamul este inchis sau deschis, ca o constructie este viciata sau nu este viciata nu se pot constata printr-o actiune in constatare). Pentru constatarea unor fapte avem asigurarea dovezilor- este altceva si nu intra in aceasta categorie Actiunile in constatare au caracter subsidiar fata de actiunile in realizare . Daca ai la dispozitie o actiune in realizare nu ai de ce sa formulezi o actiune in constatare. In actiunea in realizare recunosti un drept si ceri paratului sa isi execute obligatia, in actiunea in constare soliciti recunoasterea unui drept. Aceasta caracteristica are cateva aspecte.

Actiunea in constatarea dreptului de proprietate daca coproprietarii sau unul din ei solicita sa se constate numai drepturile sale dintr-un bun sau o masa de bunuri, unele instante au spus ca actiunea in constatare este inadmisibila pt ca au o actiune in partaj. O concepti majoritara este ca in acest caz este admisibila o actiune in constatare. Este adevarat ca exista o act in realizare, insa vizeaza alte ...juridice. s-a aratat capot exista interese legitime numai pentru constatare. Ex: coproprietarii inchiriaza un imobil si vor sa stie cum vor imparti chiria. Fostii soti dupa divort O alta ipoteza s-a ridicat atunci cand un debitor solicita sa se constate ca nu are o datorie fata de creditorul lui. In primul rand s-a stabilit ca este inadmisibila actiunea debitorului care solicita sa se constate ca nu are nicio datorie fata de creditor, datorita caracterului nedeterminat al dreptului. In schimb, este admisibila actiunea in constatarea inexistentei unei anumite datorii individual-determinate, cu precizarea ca ea poate fi utilizata cat timp nu a inceput executarea acelei datorii. Daca a inceput executarea atunci debitorul va putea opune apararile lui pe calea contestatiei la executare are un mijloc procesual. Codul in art 35 vorbeste de faptul ca cererea in cosntarea nu poate fi primita daca pentru realizarea dreptului exista o alta cale de realizare a dreptului. Poate fi o contestatie la executare, opozitie nu trebuie neaparat sa fie o actiune in sensul clasic. Dreptul debitorului
Page 2 of 10

nostru era sa arate in fata instantei ca s-a stins datoria. Practica spune ca daca nu s-a inceput executarea se poate introduce o actiune in constatare. Daca se afla deja intr-o faza de executare, nu mai are interes sa introduca o actiune in constatare, ci trebuie sa faca o contestatie la executare este o cale prin care debitorul se poate apara. Actiunile in constatare nu sunt susceptibile de executare silita insa se refera exclusiv la capatul principal de cerere, daca reclamantul va castiga va putea cere cheltuieli de judecata de la parat, pe acest capat de cerere hotararea este executorie.

Actiunile in constare sunt actiuni ce conduc la deschiderea unei proceduri contencioase, contradictorii pentru ca in ciuda faptului ca nu soliciti executarea dreptului, soliciti recunoasterea lui fata de o persoana anume. Actiunile in constatare au autoritate de lucru judecat. In ce priveste actiunile in cosntatare exista o subclasificare: a) Actiunile declaratorii partea solicita fie sa se constate existenta unui drept, fie inexistenta acestuia. Deci sunt declaratorii pozitive sau negative b) Actiunile interogatorii recl solicita chemarea in judecata a paratului pentru a ii solicita o anumita pozitie in legatura cu un drept. Ex: mostenitorii legali chema in judecata pe cel care se considera legatar c) Actiunile provocatorii reclamantul solicita chemarea in judecata a unei persoane care pretinde drepturi in legatura cu un drept al reclamantului, paratul trebuie sa dovedeasca dreptul respectiv si daca nu cu autoritate de lucru judecat se va stabili ca paratul nu are dreptul respectiv (exemplul cu revendicarea). Daca paratul va vrea sa revendice in viitor, reclamantul ii va Actiunile in constituire de drepturi prin intermediul lor instanta prin hotararea pronuntata creeaza o situatie juridica noua diferita de cea care a generat actiunea. Instanta nu da drepturi, ci le recunoaste in starea in care ele existau. Ex: -punerea sub interdictie cand s-a introdus actiunea putea face acte. -divortul Hotararea prin care se suplineste consimtamantul unei parti la incheierea unui contract si se pronunta o hotarare care sa tina loc de vanzare-cumparare tot o actiune in constituire sau in transformare de drepturi este pt ca la data introducerii cererii recl este titularul unui drept de creanta si instanta pronunta o hotarare prin care spune ca dispune transferul dreptului de proprietate suplinind consimtamantul paratului Actiunea in partaj poate fi o actiune in constituire. Ca regula generala, dat fiind faptul ca vorbim de drepturi nou create prin hotararea judecatoreasca, este logic ca aceste actiuni in constituire au efecte numai pentru viitor, nu si

Page 3 of 10

pentru trecut. Totusi pot exista situatii in care actiunile in constituire produc efecte si pentru trecut actiunea in stabilirea filiatiei este un exemplu.

Dupa natura dreptului dedus judecatii: 1. Actiuni personale atunci cand se apara un drept de creanta 2. Actiuni reale prin intermediul lor se apara un drept real 3. Actiuni mixte cand se valorifica atat un drept de creanta, cat si un drept real. Tipologia actiunii mixte: - Atunci cand se cere executarea unui contract de vanzare, iar cel care a dobandit proprietatea are o dubla cauza : pe de o parte se intemeiaza pe dreptul de proprietate, pe de alta parte se intemeiaza pe contract pentru ca una din obligatiile vanzatorului este sa predea bunul. - Actiunea prin care se solicita anularea unui act sau rezolutiunea unui act atunci cand se urmareste redobandirea cu efect retroactiv a dreptului de prorpietate. Cand ceri rezolutiunea te intemeiezi pe contract, insa cand redobandesti dreptul este dobandit cu efect retroactiv ceea ce inseamna ca il aveai de la data introducerii actiuni. Prin urmare daca efectul rezolutiunii se duc epana la data introducerii actiuni, inseamna ca la acea data aveai un drept contractual si unul real. Importanta clasificarii: - Are importanta in materie de competenta teritoriala cereruile reale imobiliare sunt de competenta instantei locului situarii imobilului; cererile mixte (imobiliare) cunosc o competenta alternativa: atat locul imobilului, cat si domiciliul paratului. ICCJ a dat un recurs in interesul legii au trebuit sa raspunda la intrebarea daca actiunea in prountarea unei hotarari care sa tina loc de consimtamant la vanzare-cumparare este o actiune reala imobiliara sau personala imobiliara, importanta fiind aceea de a determina corect competenta teritoriala. ICCJ a stabilit ca este o actiune persoanala dupa natura dreptului dedus judecatii pentru ca s-a dedus judecatii un drept de creanta. In materie de prescriptie atunci cand ai o actiune reala ea este imprescriptibila sau prescriptibila in termene mai lungi. Pronuntandu-se hotararea sunt si alte termene de prescriptie a executarii. In materie de calitate procesuala la actiunile personale calitatea apartine celui obligat, in materie de actiuni reale orice membru al societatii are posibila calitate procesuala pasiva. La calitatea activa la dreptul real se cam identifica cu fondul.

Page 4 of 10

In raport cu calea aleasa pentru realizarea dreptului: 1. Actiuni principale este cea prin care se declanseaza procesul asa numita actiune introductiva de instanta. 2. Actiuni aditionale Cererea aditionala este aceea prin care se modifica pretentiile anterioare 3. Actiuni accesorii cererile accesorii sunt cele ale caror solutionare depinde de solutia data cererii principale. Pot fi cereri sau capete de cerere. Nu intodeauna avem cereri distinctive. Ex: cererea privind anularea unui act este principal, cererea privind restituirea prestatiilor este accesorie. Sunt si ipotezze in care anumite capete de cerere accesorii nu pot fi formulate pe cale separata. Ex: anularea poti sa ceri anulparea unui act, iar ulterior prin actiune separata sa ti se restituie prestatia. La divor, daca schimbarea numelui nu este in cererea de divort nu poti sa mai ceri ulterior art 918 alin 3. Sunt situatii in care anumite cereri nu pot fi facute decat pe cale principala cerere pentru stabilirea paternitatii 4. Actiuni incidentale sunt cele facute in cursul unui proces deja inceput. Ca natura juridica cererile incidentale ar putea fi veritabile cereri principale, ele nu depinde de solutionarea altor cereri. Ele nu declanseaza procesul, ci intervin in cursul unui proces deja inceput. Cererile incidentale tipice sunt: - cererea reconventionala prin care paratul invoca pretentii proprii in contra reclamantului. - Cererea de chemare in garantie cea prin care comitentul este chemat in judecata de catre victima, cerere de chemare in garantie pe prepus. - Cererea de interventie prin care un tert invoca drepturi proprii A revendica de la B un bun si vine C si spune ca e bunul lui este o cerere incidentala Importanta clasificarii: - Art 123 prevede ca cererile accesorii, aditionale si incidentale se judeca de instanta competenta sa judece cererea principala aceasta prevedere vizeaza atat competenta teritoriala, cat si competenta materiala. Adica, daca de exemplu, reclamantul a invenstit cu o cerere de judecata judecatoria pentru ca avea o pretentie de pana in 200.000 lei. Daca paratul decide sa formulesze o cerere reconventionala prin care ii cere 300.000 de lei comeptenta pentru cei 300.000 de lei ar fi tribunalul, dar pentru ca face cererea incidentala inc adrul procesului la judecatorie si cererea va fi judecata de judecatorie pentru ca se va aplica cu precadere regula ca cererea incidentala se judecat de instanta care judeca cererea principala.
Page 5 of 10

In materia cailor de atac art 460 NCPC unicitatea caii de atac alin 2 daca prin aceeasi hotarare au fost solutionate si cererile accesorii, hotararea este supusa in intregul ei caii de atac prevazute pentru calea principala. In schimb, daca prin aceeasi hotarare au fost solutionate cereri principale si incidentale printre care unele sunt supuse apelului si altele recursului, hotararea va fi supusa in intregul ei numai apelului. In practica nu prea sunt astfel de cazuri. Daca hotararea cu privire la o cerere principala sau incidentala nu este supusa nici apelului, nici recursului, solutia cu privire la celelalte cereri va fi supusa cailor de atac prevazute de lege pentru acea cerere. Regula accesorium sequitur principale functioneaza intr-o anumita limita.

Participantii la procesul civil

I. II. III. IV. V.

Instanta Partile Tertii participanti la proces Reprezentari in proces Procurorul

Instanta
Notiunea de instanta are mai multe intelesuri. Instanta = institutia in sine : judecatoria, tribunalul, Curtea de Apel Instanta = judecatorul (masuri, incompatibilitati) Instante judecatoresti = sistemul instantelor Compunerea si constituirea instantei Compunerea instantei este o notiune juridica care se refera la numarul si calitatea judecatorilor care formeaza completul de judecata. In mod exceptional si discutabil cuvantul judecator trebuie putin adaptat pentru ca in anumite cazuri la compunerea completului participa si alte persoane decat judecatori litigiile de munca si asigurari sociale participa asistenti judiciari. Constituirea completului de judecata se are in vedere numarul de judecatori, dar si alte persoane care nefiind judecatori, neimplicanduse in actul de justitie fac parte din complet (grefierul, magistratul asistent al ICCJ, procurorul). Atunci cand vorbim de compunere problema asistentilor judiciari este discutabila. Nu sunt judecatori, dar participarea lor este in legatura cu actul de judecata pt ca asistentii judiciari in litigiile de munca, desi nu delibereaza au un vot consultativ.
Page 6 of 10

Ideea ca un complet nu poate fi compus numai din judecatori nu este general acceptata. Si in alte state la compunerea completului de judecata participa si alte persoane decat magistrati si au chiar un vot deliberativ. In legatura cu compunerea completului vizam 2 lucruri: 1. Judecatorii sa fi fost desemnati in mod aleatoriu ca judecatorii sa ramana aceiasi pe toata durata procesului in afara anumitor cazuri temeinice prevazute de lege. Daca nu se respecta inseamna ca completul este nelegal compus. 2. In ce priveste numarul de judecatori : - la judecatile de prima instanta compunerea completului este formata dintr-un singur judecator (pr judecatorului unic), exceptie: litigii de munca si asigurari sociale este un judecator si 2 asistenti judiciari, insa acestia din urma au doar un vot consultativ. - In apel compunerea completului este colegiala formata din doi judecatori. - In recurs sunt 3 judecatori. ICCJ judeca in sectii in complete formate din 3 judecatori. Tot aici exista si 4 complete de 5 judecatori cu competenta speciala prevazuta de lege judeca recursurile impotriva hotaratilor pronuntate de ICCJ in prima instanta sau in materie disciplinara hotararile date de CSM. Mai avem si un complet special care judeca numai cererile privind pronuntarea unor hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept o instanta investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, gaseste o pb de drept d elamurariea careia depinde solutionare ain fond a acazuzei, poate sesiza ICCJ, pentru a solutiona cauza in sensul rezolvarii problemei de drept pe care a dat-o ICCJ. Acest complet este format din 13 judecatori, dar printr-o lege ulterioara L 2/2013 se arata ca pana la 1 ianuarie 2016 completul va fi format numai din 9 judecatori. Mai exista un complet special de 25 de judecatori care solutioneaza recursurile in interesul legii. Recursurile in interesul legii sunt date de ICCJ atunci cand o problema de drept a fost dezlegata in mod diferit in jurisprudenta instantei(hotararile sunt definitive). ICCJ judeca si in sectii unite. Competenta sectiilor unite s-a mai restrans. (judeca sesizarea curtii constitutionale pentru controlul unei legi si schimbarea jurisprudentei Curtii). Judeca in prezenta a cel putin 2/3 din nr membrilor. In legatura cu compunerea completului de judecata si constituirea acestuia exista incidente. Incidentul cel mai important este cel legat de incompatibilitate. Incompatibilitatea este o institutie care garanteaza pastrearea impartialitatii instantei, ea vizeaza in principal aspectele de compunere a completului, dar si aspecte legate de constituirea completului, mai putin in cazurile in care cazul de incompatibilitate este strans legat de pronuntarea unei hotarari.

Page 7 of 10

Cazurile de incompatibilitate: Sub imperiul vechiului cod existau cazuri de incompatibilitate care se aplicau numai judecatorului si cazuri de recuzare si abtinere care se aplicau si judecatorilor si celoralti care intrau in notiunea de constituire a completului de judecata. Actualmente, desi incompatibilitatea, recuzarea si abtinerea sunt la fel de prezente ca notiuni juridice, ele au o alta aplicare. Tot ce era inainte cazuri de incompatibilitate, abtinere si recuzare reprezinta azi cazuri de incompatibilitate. In schimb, recuzarea si abtinerea au ramas terminologic, insa reprezinta mijloace procedurale prin care se invoca incompatibilitatea. Incompatibilitatea = ipotezele de afectare , recuzare si abtinere = mijloace procedurale. Cazurile de incompatibilitate exista doua categorii: unele guvernate de norme de ordine publica si altele de norme de ordine privata. Cauze de incomatibilitate absoluta guvernate de norme de ordine publica 1. Ipoteza judecatorului care solutionand o cauza prin hotarare sau pronuntanduse printr-o incheiere interlocutorie ar fi pus in situatia de a analiza aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire. Acest caz de incompatibilitate vizeaza un lucru de bun simt nu poti sa iti controlezi propria hotarare. In aceste cazuri este clar ca trebuie sa se abtina cel judecator 2. Ipoteza judecatorului care solutionand cauza sau pronuntandu-se prin incheiere interlocutorie asupra anumitor aspecte a fost pus in situatia de a judeca aceeasi cauza ca urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare. Solutia lui este infirmata si ca urmare a infirmarii, cauza este trimisa spre rejudecare si cauza ii este repartizata tot lui. Chiar daca judecatorul ar avea flexibilitatea necesara intelegand ca a gresit, partile nu l-ar mai crede. Este o componenta importanta obiectiva ceea ce sunt dispuse partile sa creada. Rezonabil s-a considerat ca partea nu poate fi dispusa si nici nu i se poate cere sa fie dispusa ca cel care a judecat intr-un fel, ulterior dupa casarea cu trimitere ar judeca in alt fel. Incheierea interlocutorie este cea care rezolva nu in mod final procesul, dar prin care judecatorul se pronunta asupra unor aspecte esentiale ale procesului si este tinut de deciziile luate in cadrul incheierii interlocutorii nemaiputand sa le schimbe in cursul procesului . Art 235 sunt incheieri interlocutorii acelea prin care se solutioneaza exceptii procesuale, .... Ex. atunci cand judecatorul se pronunta asupra exceptiei de prescriptie el a decis ca acel drept nu este prescris. Daca a stabilit ca o parte are calitate procesuala este o problema de incheiere interlocutorie. Daca s-a pronuntat ca nu este autoritate de lucru
Page 8 of 10

judecat este o incheiere interlocutorie. La procesele de partaj judecatorul intai da o incheiere prin care stabileste masa partajabila, calitatea partilor si drepturile lor (cote) este o incheiere interlocutorie, in faza a doua trage la sorti loturile. Intr- cerere de partaj se intampla ca un judecator sa fi solutionat prin incheiere interlocutorie, dupa care el a avansat la instanta de apel, a intrat alt judecator care a pronuntat hotararea, a stabilit loturile, dupa care in apel cauza a picat la un complet din care facea parte si judecatorul care a facut incheierea interlocutorie, in acest caz judecatorul aparent era compatibil, desi in realitate opera din hotarare era in mare masura a lui si atunci nu era corect. In cazul casarii cu trimitere (briciu) textul nu s-ar aplica atunci cand judecatorul s-a pronuntat pe o exceptie, iar casarea cu trimitere a fost facuta pentru ca acea exceptie a fost dezlegata in mod gresit, pentru ca in acest caz judecatorul nostru nu s-a pronuntat pe fond, iar in casare nu poate relua discutia, iar fondul nu a fost antamat deloc. Din punct de vedere scriptic, el s-ar incadra deoarece este un judecator care a solutionat pricina si caruia i s a trimis pricina spre rejudecare, insa lipeste elementul de baza. Mai judeca el problema asupra careia s-a pronuntat? NU! Instanta de apel spune, nu este prescrisa. Potrivit regulilor de la recurs aceasta regula este obligatorie, problema rejudecarii nu mai vizeaza prescriptia. Daca vine dosarul la judecatorul care s-a pronuntat asupra prescriptiei el nu este incompatibil deoarece nu se mai pronunta cu privire la prescriptie. 3. Ipoteza judecatorului care fiind investit cu o pricina a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat asistent, mediator in aceeasi cauza. Cazuri de incompatibilitate relativa cele reglementate prin norme de ordine privata art 42 Ar putea fi clasificate in 4 capitole I. Rudenia Ex: art 42 punctul 3, 4 Sunt alte cauze care reprezinta ideea de interes al judecatorului , direct sau indirect. Ex: - art 42 punctul 2, - punctul 7, - punctul 12, - daca este sot sau ruda pana la gradula a 4 lea cu un membru al completului de judecata,

II.

Page 9 of 10

punctul 10 cand judecatorul din calea de atac este ruda cu un judecator sau procuror care a participat la judecata in prima instanta

III.

Vrajmasia, ura Ex: punctul 6 Antepronuntarea Ex: punctul 1. Faptul ca judecatorul pune in discutia partii anumite aspecte de fapt sau de drept nu reprezinta acte de antepronuntare.

IV.

Tot ceea ce se aplica la sot, se aplica si in cazul concubinului. Pe langa aceste 12 cazuri individual determinat mai exista si un al 13 lea caz de incompatibilitate relativa atunci cand exista alte elemente care nasc in moed intemeiat indoieli cu privire la incompatibilitatea judecatorului. In acest caz nu mai este descrisa o ipoteza anume, ci este definita printr-o formulare de maxima generalitate. Acest text a fost necesar ca urmare a fpstului ca potrivit CEDO tribunalul trebuie sa fie impartial. Impartialitatea se rezolva prin introducerea unor cazuri de incompatibilitate. Jurisprudenta curtii este evolutiva, in fiecare an apar alte cazuri.

Page 10 of 10