ETAPA a VIII-a

8.1 CALCULUL PLANŞEULUI DE BETON ARMAT In cadrul proiectului, planşeul s-a considerat din beton armat monolit de clasã Bc 15, respectiv de marcã B200, cu o grosime adoptată de 10 cm. Calculul planşeului se efectuează prin metoda stărilor limită (MSL), conform STAS 10107, pentru porţiunea de planşeu cu dimensiunile cele mai mari din cadrul unui nivel. Se adoptã un procedeu de calcul simplificat, parcurgându-se, în general, următoarele etape: Š predimensionarea plãcii, Š alegerea modului de armare, Š evaluarea încãrcãrilor, Š calculul static al planşeului, Š calculul armãturii de rezistenţã, Š armarea planşeului. a. Predimensionarea Grosimea plăcii de beton armat se adoptă pe baza condiţiilor:

1 ⎞ ⎛ 1 h p = ⎜ ⋅ ⋅ ⋅ ⎟⋅l ; ⎝ 50 45 ⎠

hp ≅

1 ⋅ ( l1 + l 2 ) ; 90

h p ≥ 7 cm

în care l este latura plăcii pãtrate, iar l şi l sunt dimensiunile laturilor 1 2 plãcilor apropiate ca formã de pătrat (toate în cm). In cazul nostru hp=10 cm.

b. Alegerea modului de armare

l1 >2 l2 l - dacă 1 ≤ 2 l2
- dacă

-

armarea se face numai paralel cu latura scurtã; armarea se face după ambele direcţii ale plãcii.

c. Evaluarea încărcărilor
1. Încărcări permanente din greutate proprie (g) - greutate proprie placă :

gn pl = h p ⋅ γ b ;

n gc pl = n ⋅ g pl

- greutate proprie pardoseală :

gc pr ( c ) - corespunzãtor soluţiei adoptate
c c 2 g pl = gc pl + g pr ( c ) (daN/m )

-9-

Datorită continuităţii planşeului de la o încăpere la alta şi a existenţei centurilor de beton armat de legătură cu pereţii. paralele cu laturile plãcii.. . placa se poate considera încastrată pe margini (în zona pereţilor portanţi). Pentru calcul se detaşează câte o fâşie de planşeu cu lăţimea de 1 m. Încărcări totale (q) c c qc pl = g pl + p pl (daN/m2) d. situate în zona centrală.2. .10 - .. funcţie de care se dimensionează armăturile de rezistenţã corespunzãtoare. care se comportă similar unor grinzi. după fiecare direcţie. deci sunt dublu încastrate. Calculul static al planşeului Planşeul se calculează după cele două direcţii. fiecãrei fâşii de placã îi va reveni din încărcarea totală a planşeului (qcpl) o anumitã cotã parte (qc1. Încărcări temporare (p) încărcarea utilă : pereţi despărţitori : 2 pn pl = 150 daN/m ...de la calculul pereţilor c c p pl = pc pl + p D (daN/m2) 3. n pc pl = n ⋅ p pl pc D = . respectiv qc2). Aceste “grinzi” au acelaşi mod de rezemare ca şi planşeul din care fac parte. urmărindu-se determinarea momentelor încovoietoare maxime.. Deschiderea de calcul a planşeului ( l ) se consideră între feţele laterale interioare ale centurilor de legãturã cu pereţii.

b) Momentele pe reazeme: M1r = − 1 c 2 ⋅ q1 ⋅ l 1 12 . sub forma unor coeficienţi (β1 şi β2). 24 respectiv : respectiv : 2 M1c = α 6. Se poate scrie: c q1 = β 6. cu rezistenţa de calcul Rc = 9. 4 l1 q =q ⋅ 4 l1 + l 4 2 c 2 c În standard valorile acestor fracţii sunt date tabelar. Încastrarea este tip 6. Încărcările de pe cele două direcţii se stabilesc pe baza egalităţii săgeţilor la intersecţia celor două fâşii. 24 1 c 2 = ⋅ q2 ⋅ l 2 . b = 1m =1000 (mm) .1 ⋅ q c ⋅ l 1 M 2 c = α 6.1 ⋅ q c .11 - . deformata plãcii fiind continuã.1. . Rezultă: l4 q =q ⋅ 4 2 4 l1 + l 2 c 1 c . pentru tipul de rezemare 6. necesare dimensionării. direct sau cu ajutorul tabelelor existente în standard: a) Momentele maxime în câmp: M1c = M 2c 1 c 2 ⋅ q1 ⋅ l 1 . c qc 2 = β 6. Calculul armăturii de rezistenţ㠊 Se adoptă: . Š Se cunosc : hp (în mm) . a (mm) ≥ 10 mm . deci coeficienţii sunt notaţi β6. β6. funcţie de raportul laturilor (λ = l 1/ l 2) şi de modul de rezemare al plăcii.clasa betonului Bc15 (marca B200). funcţie de λ = l 1/ l 2.2.1 şi α 6.2 ⋅ q c ⋅ l 2 2 α 6. M (în N·mm) .2 ⋅ q Momentele încovoietoare pentru cele douã direcţii se calculează în câmp şi pe reazeme. M 2r = − 1 c 2 ⋅ q2 ⋅ l 2 12 (daN·m) e.tipul oţelului: OB 37.2 se iau din tabel.Dacă se cunosc valorile încărcărilor aferente celor două direcţii se pot determina momentele încovoietoare maxime. cu Ra= 210 N/mm2.5 N/mm2.

Necesarul de armătură de rezistenţã (ariile şi numărul de bare) se calculează pentru ambele direcţii ale plãcii.2 ⋅ m Aria necesarã a armãturii de rezistenţã (Aa) se calculeazã cu relaţia: Aa = ξ ⋅ Rc ⋅ b ⋅ h0 Ra (mm2) care se particularizeazã pentru cele douã direcţii.1 şi Aa. în general.1. fãrã a se depãşi însã 14 bare/m. .Š Se determină : h0 = hp – a în care: a . Š Corespunzător acestor arii se stabileşte numărul de bare de oţel beton. pentru câteva diametre uzuale la plãci de beton armat pentru planşee se dau mai jos: Diametrul barei Φ (mm) Aria secţiunii Ab (cm2) 6 0.785 12 1. ξ = 1.283 8 0.12 - . utilizate pentru calculul armãturii: m= M 2 b ⋅ h0 ⋅ Rc . care poate rezulta zecimal. Ariile secţiunii transversale ale barelor rotunde din oţel-beton. Š Se calculează expresiile m şi ξ. obţinându-se: Aa. din raportul dintre aria totalã de armãturã necesarã (Aa) şi aria secţiunii armãturii adoptate (Ab): n bare = Aa Ab Acest numãr. se rotunjeşte în plus la numãr întreg.2. a se adoptã de 10 mm. adoptându-se diametre de min.503 10 0. atât în câmp cât şi pe reazeme.130 Numãrul necesar de bare OB rezultã. 6 mm. obţinându-se numãrul necesar de bare de calcul ( n c bare ).acoperirea cu beton a armãturii.

f.1 %. maxim 2·hp. pentru STNB – 0.13 - . Reguli.5 %. dar se prevăd cel puţin 3 bare/m. EXEMPLE DE ARMARE IN ZONA REAZEMELOR . Pentru aceeaşi placă nu se folosesc mai mult de 2 diametre de bare. · iar pe fâşiile marginale armãtura se reduce la jumătate. Cel puţin 1/3 din barele din câmp se prelungesc dincolo de reazem. iar restul se ridică la 45˚ pe reazeme. Aa A Procentul de armare μ = a ⋅ 100 = ⋅ 100 pentru plăci trebuie să Ab b ⋅ h0 fie cuprins între 0.25…0. considerate dupã cele douã direcţii: · pe fâşia centrală a plãcii se prevede armătura rezultată din calcul. Armarea planşeului. valorile optime fiind: pentru oţel beton OB 37 – de 0. Valoarea minimă admisã: μ = 0.6% . Distanţa dintre bare trebuie sã fie de minim 70 mm. pentru PC 52 – 0.8%. recomandãri - - Armătura rezultată din calcul se repartizează pe direcţia respectivã pe lăţimea de 1 m a planşeului (maxim 14 bare).9 % . Acoperirea cu beton a armăturii trebuie sã fie de minim 10 mm.4…0. Dispunerea armăturii pe placă se face pe fâşii (marginale şi centrale). Barele se prevãd cu ciocuri semicirculare cu lungimea de 14·Ф.3…0.3 şi 0.05…0. Se recomandă folosirea de bare cu diametre Ф = 6…12 mm.

Ra. pe diametre. A1r. Planşa prezintã desfãşurarea barelor de armãturã dupã cele douã direcţii ortogonale ale planşeului. a. Planşa se completeazã cu un tabel de armãturã. respectiv pentru plãci şi centuri. în vederea execuţiei. cu indicarea numãrului şi lungimii barelor. funcţie de raportul laturilor planşeului (λ = l 1/ l 2). în vederea fasonãrii necesare pentru montaj. în cadrul proiectului s-a adoptat hp = 10 cm. de asemenea.2 PLAN COFRAJ ŞI ARMARE PLANŞEU Aceastã planşã constituie prezentarea graficã a rezultatelor calculului de rezistenţã a planşeului de beton armat. dupã una sau douã direcţii.g. Pe planşã se prezintã. funcţie de diametre. Š Se calculeazã valorile momentului încovoietor corespunzãtoare celor douã direcţii. Š Se stabilesc datele pentru întocmirea planului de armare: numãrul de bare drepte. Š Se stabileşte numãrul necesar de bare. A2a. în câmp şi pe reazeme: A1a. lungimea segmentelor barelor. Ф. iar în final a cantitãţii totale de oţel necesare. care sintetizeazã necesarul de oţel-beton pentru armarea planşeului.a. M2r. Š Se calculeazã: hop = hp . Š Se calculeazã componentele încãrcãrii pentru cele douã direcţii. eventual grinzi. M2c. înclinate şi cãlãreţi. A2r . Š Se adoptã caracteristicile: Rc.14 - . Š Se determinã prin calcul aria de armãturã necesarã pe cele douã direcţii. ţinând seama de mãsurile constructive indicate pentru plãci de beton armat. Š Se evalueazã încãrcarea totalã de calcul pe m2 de planşeu. cu indicarea diametrelor şi a numãrului de bare pe metru lãţime de placã. . precum şi lungimea barelor liniare şi a segmentelor barelor înclinate. M1r. Algoritmul de calcul al planşeului de beton armat Š Se stabileşte prin predimensionare grosimea plãcii de beton armat (hp). detalii pentru elementele de legãturã planşeu-pereţi (centuri) şi eventual pentru grinzi. Aceeaşi planşã serveşte la alcãtuirea cofrajului necesar execuţiei elementului de beton armat. în câmp şi pe reazeme: M1c. 8. Š Se calculeazã caracteristicile m şi ξ . Š Se adoptã modul de armare.

617 0.TABEL DE ARMÃTURÃ Marca barei 1 2 3 : n Lungimi totale pe diametre (m) Greutate pe metru liniar (daN/m) Greutate pe diametre (daN) Greutate totalã (daN) 0.888 . OB 37 Lungimi pe diametre (m) Ф6 Ф8 Ф10 Ф12 0.395 Diametre Ф (mm) Lungimea unei bare l (m) Numãr de bare asemenea Bc 15.15 - .222 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful