You are on page 1of 17

1. FIGURI GEOMETRICE JOC: SA FACEM UN TABLOU!

SCOP: Consolidarea reprezentarilor copiilor despre formele geometrice, despre culorile cunoscute
anterior. Dezvoltarea atentiei si memoriei vizuale, a capacitatii de selectare si orientare spatiala.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea frmelor geometrice. Asocierea figurilor


geometrice si a unor culori cu obiecte din realitate si asezarea lor astfel incat sa rezulte imaginea schematica a acelui obiect.

MATERIAL DIDACTIC: Patrate, cercuri, ovale, triunghiuri, dreptunghiuri de diferite culori si


dimensiuni confectionate din carton (evantua cu magnet). Tabla magnetica sau panou pentru construirea (asezarea)imaginilor.

DESFASURAREA: Grupa poate fi impartita pe 3-4 subgrupe sau se poate lucra cu totii (fiecare
plic pe rand). Jetoanele sunt impartite in plicuri, astfel figurile geometrice din fiecare plic sa poata fi construita imaginea unui obiect. De exemplu: un oval/cerc si un dreptunghi (mai scurt) si trei triunghiuri (mic, mijlociu, mare)-silueta unui brad; un patrat, un dreptunghi mai mic, si un triunghi o casa; un dreptunghi, un patrat, 4-6 cercuri mici- un camion etc. Profesorul distribuie fiecarei echipe 1 -2 plicuri. Copiii trebuie sa se orienteze in selectia si asezarea elementelor dintr-un plic, astfel incat sa redea imaginea unui obiect. Unul din membrii echipei vine la tabla magnetica (panou) si monteaza imaginea rezultata, verbalizand actiunea: Noi am descopeit in plic un triunghi si doua patrate galbene, din care am alcatuit un turn. Asezam turnul in tablou in partea dreapta (stanga sus, jos, etc.) Jocul continua pana cand toate echipele si-au afisat imaginile gasite.

JOC: INTREBARILE LUI CHITIBUS


SCOP: Verificarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre formele geometrice cunoscute.
Dezvoltarea atentiei si spiritului de observatie.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea unor obiecte cunoscute si asocierea lor cu


una dintre formele geometrice.

MATERIAL DIDACTIC: jetoane de 20-25 cm, reprezentand diferite obiecte cunoscute


copiilor, pentru formele urmatoare: Rotund (minge, capac cratita, roata, colac salvare). Patrat (batista, fereastra, tablou, biscuit). Dreptunghi (ciocolata, usa, bloc, carte). Triunghi (batic,acoperis casa, coif, brad). Panou pentru afisarea jetoanelor, personajul Chitibus.

DESFASURARE: Profesorul il prezinta copiilor pe Chitibus, prietenul lor, care le-a adus o
gentuta cu surprize. El nu a avut loc in gentuta sa le grupeze dupa forma, astfel incat va face acest lucru cu ajutorul lor, al copiilor (sunt intuite sumar cateva imagini de pe jetoane). Copilul numit de profesor trebuie sa deumeasca obiectul ilustrat si sa motiveze asezarea lui in dreptul uneia din forme. In encheiere, se poate efectua un exercitiu aplicativ (fise individuale) cu cerinta: Deseseneaza forma geometrica potrivita pentru fiecare imagine. Copilul trebuie sa deseneze un cerclanga copacul cu coroana rotunda, un dreptunghi langa trunchiul lui, un triunghi anga brad, etc.

2. POZITII SPATIALE JOC: JOS SI SUS; INAUNTRU SAU AFARA? DEASUPRA SAU DEDESUBT?
SCOP: Consolodarea reprezentarilor spatiale de orientare; consolidarea cunostintelor despre om si
actiunile lui, despre anumale si adaposturile lor; precizarea si verificarea reprezentarilor spatiale deorientare;

SARCINA DIDACTICA: Denumirea corecta a locului pe care-l ocupa la un moment dat unele
obiecte in spatiu. Recunoasterea pozitiei obiectelor in spatiu si folosirea corecta in propozitii a cuvintelor inauntru, afara; compararea pozitiei obiectelor unele fata de altele.

MATERIAL DIDACTIC:
Siluete sau anumale jucarii, macheta reprezentand un parc de distractii (padure, gradina, etc.) Macheta reprezentand o curte, casa, cotet si anumale domestice, pasari, siluete umane. Jetoane reprezentand plante, vietuitoare, obiecte, redate cate doua, unul deasura celuilalt. De ex: un fluture deasupra unei flori, papucul dedesubtul patului, creionul deasupra caietului.

DESFASURARE: Educatoarea cere copiilor sa aleaga cate o jucarie(jeton), sa o denumeasca si sa


o aseze intr-un loc pe macheta, indicand pozitia in care a pus-o(sus sau jos?). Poate sugera copiilor sa verbalizeze actiunea intreprinsa. De ex: O vrabiuta ciuguleste frimiturile , jos pe alee..) Profesorul prezinta plicurile- surpriza care contin mai multe imagini. Copii treb sa priveasca imaginile sa le prezinte colegilor, apoi sa denumeasca actiunea pe care o fac personajele din imagine. Profesorul prezinta copiilor imagini din povesti cunoascute si le cre acestora sa spuna cine este deasupra si cine este dedesubt, cine este afara si cine este inauntru. Educatoarea nominalizeaza cate un copil care trebuie sa aseze cate un obiect de pe catredra la locul indicat. De ex; pune maimuta deasupra caietului.

3. ACTIUNI TIMP JOC ROATA TIMPULUI


SCOP: Fixarea reprezentarilor copiilordespre momentele zilei: dimineata, pranz, seara. Dezvoltarea
gandirii asociative.

Imbogatirea cunostintelor copiiilor despre modalitatea de masurare a timpului prin intermediul ordonarii unor activitati zilnice. Dezvoltarea gandirii si consolidarea vocabularului activ, pe baza experientei personale si/ sau a relatiilor cu ceilalti. Sarcina didactica: descrierea imaginii si precizarea momentului din zi cand se petrece actiunea. Asocierea mai multor actiuni care pot fi efectuate in acelasi moment. Sa ordoneze imaginile in ordine cronologica, orientandu-se dupa activitatea/ evenimentul ilustrat MATERIAL DIDACTIC: un disc mare de carton cu 10-12 segmentedelimitate.In fiecare segment este ilustrata o actiune pe care o efectueaza copiii intr-un anumit moment al zilei si, eventual, un cadran de ceas care sa indice ora respectivei actiuni. P e acest disc se monteaza o sageata. Un alt disc de aceeasi marimecu primul, dar gol si jetoane reprezentand alte actiuni. DESFASURARE: profesorul numeste un copil care sa invarta sageata . In momentul in care sageata s-a oprit, copilul trebuie sa spuna ce reprezinta imaginea si in ce moment al zilei se intampla actiunea. Jocul continua pana au fost epuizate toate imaginile de pe disc. Varianta 2: copiii se impart in 3 echipe asezate in banca. Fiecare echipa primeste acelasi numar de jetoane, asezate cu fata in jos, pe masa.La semnalul educatoarei intorc jetoanele, le privesc/ recunosc/denumesc actiunile ilustrate. Educatoarea adreseaza diferite cerinte: astfel, copiii trebuie sa grupeze toate jetoanele care ilustreaza actiuni care sepot indeplini in momentul zilei indicat de profesor. De ex: dimineata copilul se scoala,se spala pe fata,pe dinti, se imbraca, pleaca la scoala etc. Copiii se pot orienta si dupa cadranul pe care sunt afisate orele. Sa aseze in ordine cronologica activitatile intreprinse intr-o zi obisnuita, ei pot detali si activitatile pe care le desfasoara in timpul liber.

JOC- CE IMAGINE URMEAZA?


SCOP: Fixarea cunostintelor copiilor despre succesiunea momentelor unor actiuni din viata
cotidiana. Educarea operatiilor si calitatilor gandirii. SARCINA DIDACTICA : Aranjarea in ordine logica a jetoanelor reprezentand diferite actiuni (imbracarea unui copil, trimiterea unei scrisori catre Mos Craciun, pregatirea pentru scoala) MATERIAL DIDACTIC: Pentru fiecare actiune se grupeaza jetoanele respective(4-6 jetoane) intr-un plic separat; suport pentru aranjarea jetoanelor (Tabla magnetica, panou buzunare, etc.) un personaj indragit decopii (clown, papusa etc.) DESFASURARE: Profesoareaprezinta personajul care le-a adus cateva surprize. Sunt prezentate plicurile. Ea scoate pe rand jetoanele din primul plic si le aseaza pe suportul de afisaj, fara o ordine anume (pe masura ce le scoate, le aseaza). Apoi cere copiilor sa le priveasca cu atentie si sa le comenteze impreuna. De ex: fetita vrea sa pregateasca o placinta cu mere. Priviti cu atentie imaginile si spuneti ce trebuie s afaca mai intai? Ce imagine urmeaza? Ce trebuie sa faca dupa aceea? Pe masura ce seanalizeaza imaginile, sunt asezate in ordine corespunzatoare: fetita culegemere din pom, le spala, le curata apoi de coaja, pregateste aluatul, pune plainta la cuptor, mananca o bucata deplacinta. Pentru fiecare emagine este solicitat un copil. Se procedeaza identic si cu celalalte plicuri. * in functie de nivelul grupei se poate ordona unul sau mai multe seturi de imagini sau seturile pot contine mai multe/ putine imagini.

JOC- RASPUNDE CAT DE REPEDE SI CORECT POTI!


SCOP: Sistematizarea si verificarea cunostintelor copiilor privinduneltele si instrumentele necesare
pentru indeplinirea unor actiuni. Dezvoltarea operatiilor gandirii.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea actiunii. Alegerea obiectului necesar


pentru indeplinirea actiuniiilustrate pe jeton. MATERIAL DIDACTIC: Jetoane reprezentand diferite obiecte cunoscute de catre copii, imagini reprezentand copii in diferite ipostaze: un baiat care doreste sa culeagaun mar, dar nu ajunge la crenguta, o fetita care vrea sa ude floriledar nu are cu ce. DESFASURARE: Pofesoarea le solicita copiilor ajutorul pentru rezolvarea unor probleme. Problemele nu sunt de matematica, ci legate de deslusirea unor desene-surpriza. Sunt prezentate pe rand jetoanele, sunt recunoscute si denumite actiunile intreprinse de copiii din imagine. Profesorul cere copiilor sa gaseasca raspunsul corect, frespectiv sa aleaga dintre obiectele prezentate pe cel necesar pentru indeplinirea actiunii ilustrate. De ex: profesoara va prezenta prima actiune si le va afresa intrebarea: Cu ce ajunge copilul la mere? Copiii trebuie sa aleaga intre jetoanele reprezentand o carte, o scara si un bat, motivand alegerea facuta. ( Am ales scara pentru ca o propteste de copac si seurca la mere sau am ales batul pentru ca asa va putea da jos merele din copac.) Pentru a doua imagine se adreseaza alta intrebare: Cu ce poate sapa copilulin gradina?, iar jetoanele sa reprezinte o cazma, o sapa, o lingura si un topor. A treia imagine insotita de intrebarea: Cu ce poate fetita sa ude florile? si sunt aratate imagini reprezentand o stropitoare, o sticla de plastic, un termometru si o strecuratoare.

4. JUCARII, OBIECTE DE UZ CASNIC JOC: MAGAZINUL DE JUCARII:


SCOP : Fixarea si verificarea cunostintelor copiilor despre animale, hrana si deplasarea lor.
Activizarea vocabularului si formarea deprinderii de a se exprima in propozitii simple si dezvoltate. SARCINA DIDACTICA: Denumirea si descriereaanumalului ilustrat. Imitarea actiunulor specifice ( onomatopee, miscari) fiintelor pe care le reprezinta ele. MATERIAL DIDACTIC: Medalioane cu diferite jucarii. DESFASURARE: Copiii au medalioanele la gat. Ei reprezinta jucariile care trebuie asezate in magazinul de jucarii, delimitat prin saculete pozitionate in spatele unei planglici reprezentand vitrina. Profesorul va aseza copiii in semicerc pe pernute(scaunele), apoi va spune: In vitrina magazinul trebuie sa se aseze un iepuras. Copilul care are medalionul cu jucaria respectiva se ridica de la locul sau, vine in fata grupei si spune ce este, ce culoare are si cum sepot juca copiii cu el. De ex. Sunt un iepuras alb, copiii imi dau mocovi si eu sar asa. Copilul va reda mersul iepurasului, acolo unde este cazul copilul va imita si glasul anumalului ales. Daca sarcina didactica nu a fost corecta sau completa, profesorul solicita altui copil sa formuleze/ reformuleze raspunsul adecvat. VARIANTA: Profesoara poate cere copiilor sa grupeze jucariile dupa diferite criterii: Sa vina la mine toate jucariile rosii/ care sar/ care scot sunete/ care reprezinta anumale, etc ele pot fi asezate pe rafturile librariei dupa aceleasi criterii.

JOC: CE FACE MAMA?


SCOP: Fixarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre actiuni specific umane. Verificarea
cunosterii obiectelor necesare efectuarii acestor actiuni. SARCINA DIDACTICA : Selectarea si asocierea unor obiecte cu actiunile la care sunt utilizate.

MATERIAL DIDACTIC: Imagini reprezentand diferite activitati executate de mama in


gospodarie. Ecusoane reprezentand diferite obiecte/ aparate electrocasnice cu care sunt efectuate aceste activitati. Nota: numarul si continutul imaginilor de pe jetoane sunt adaptate in funcrie de varsta copiilor. DESFASURARE: Profesoara distribuie fiecarui copilcate un ecuson pe care se afla imaginea unui obiect de uz gospodaresc. Copilul priveste cu atentie propriul ecuson, precum si cele ale colegilor. Profesoara le prezinta,pe rand, cate o imagine in care mama efectueaza o activitate din gospodarie si cere copiilor sa denumeasca obiectul/aparatul electrocasnic de care are nevoie pentru indeplinirea acelei actiuni. Copilul/ copiii care are/au ecusonul/ele reprezentand obiectul/aparatul electrocasnic de care are nevoie pentru indeplinirea acestei actiuni se grupeaza in jurul imaginii, iar unul din ei motiveaza actiunea. De ex:Mama coase, eu sunt acul, ea(spune numele copilului), e ata si ea e foarfeca., Mama facemancare: are nevoie de noi; eu sunt aragazul, el este polonicul,iar ea este oala, mama pregateste masa, ea are nevoie de noi: eu sunt fata de masa, ea este solnita, si el este servetelul, mama face curatenie: are nevoie de noi: eu sunt apiratorul, ea este masina de spalat, ea: detergentuletc. In incheiere se pot da fise de activitate independenta cu acelasi continut (2 obiecte de bucatarie, 2 obiecte necesare efectuarii curateniei, 2 obiecte pentru spalatul rufelor etc.- in functie de nivelul/ varsa copiilor, dar cerintele sunt diferite. De ex: masa nr.1 incercuiti obiectele de bucatarie, masa nr.3 sa incercuiasca obiectele cu care se efectueaza curatenia, etc.

JOC- SPORTIVII
SCOP: Verificarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre sporturi cunoscute si materiale
sportive specifice acestora. Dezvoltarea spiritului de observatie. SARCINA DIDACTICA: Denumirea corecta a obiectelor si materialelor sportive. Sortarea si asezarea la locul corespunzator, prin asocierea sport-obiect. MATERIAL DIDACTIC: Imagini cu sportivi din domenii diferite in care lipseste cate un element (mingea, schiurile, patinele, racheta de tenis de camp, paleta pentru tenisde masa etc.), jetoane reprezentand obiectele sportive omise in imagini, medalioane cu sportivi. DESFASURARE: Profesorul prezinta copiilor jetoane cu obiecte sportive, spunandu-le ca acestea au sosit de la magazia cu obiecte pierdute de la Gara Cta. Prin gara au trecut tot felul de sportivi, care grabindu-se sa nu piarda trenul, si-au uitat aici lucruri foarte importante. Se intuiesc pe rand imaginile. Apoi profesorul prezinta pe rand sportivii carora le lipsesc aceste obiecte. Copiii trebuie sa sesizeze ce-i lipseste fiecaruia si sa aduca jetonul cu obiectul respectiv. De ex: Acest sportiv joaca hochei dar ii lipseste crosa! Varianta: Copiilor li se impart medalioane reprezentand sporivi. Ei trebuie sa denumeasca sportul pe care il practica si obiectul de care au nevoie pentru acest sport. De ex: sunt tenismen si am nevoie de racheta.

JOC- POSTASUL
SCOP : verificarea si si stematizarea cunostintelor copiilor despre meserii si unelte utilizate de
meseriasii respectivi.

SARCINA DIDACTICA: recunoasterea, denumirea si asocierea obiectului cu meseria in care


este utilizat.

MATERIALUL DIDACTIC: un personaj de la teatrul de papusi- postasul Veste buna, un


set de jetoane reprezentand meseriasi si unelte aferente fiecarei meserii ilustrate, imagini din povesti cunoscute copiilor n care sunt ilustrate diferite meserii.

DESFASURARE: profesorul ilprezinta copiilor pe postasul Veste buna care a adus in tolba lui
o multime de scrisori: Sunt postasul cel vestit/ Ma cunoaste orisicine/ La copii eu am venit/ Cu scrisoarea- pentru cine? Pe drum l-a prins ploaia care i-a udat plicurile si adresele s-au stars. Acum el il roaga pe copii sa-l ajute sa descopere impreuna cui erau adresate scrisorile. Educatoarea arata copiilor imagini reprezentand diferiti meseriasi, imagini pe care copii le recunosc/ denumesc apoi le aseazape panou. Acestia sunt cei ce asteapta scrisorile destinatarii; destinatarul va fi recunoscutdupa continutul scrisorii (obiectele ilustrate in scrisoare/ plic fiind utilizat in aceea meserie). Postasul Veste buna numeste un copil care alegeo scrisoare din tolba sa, scoate jetonul din plic, il piveste, il arata colegilor, apoi il/le denumestesi spune cui i-a fost trimisa scrisoarea. De ex: In scrisoare este destinat un ac, deci scrisoarea este a croitorului/ pentru croitor; In scrisoare este desenat un termometru, deci scrisoarea este pentru doctor; In scrisoare este desenata o cratita, deci scisoarea este a bucatarului; In scrisoare este desenata o grebla, deci scrisoarea este a gradinarului etc. VARIANTA: Se prezinta copiilor imagini din povestile cunoscute si lise cere sa denumeasca meseria personajului ilustrat, precum si uneltele cu care acesta lucreaza. De ex. Scene din poveste: Croitorul cel viteaz, Hainele cele noi ale imparatului,Scufita rosie sau Alba ca zapada, Pestisorul de aur etc.

JOC- ROBOTELUL
SCOP: Consolidarea cunostintelor despre partile componente ale unor masini, aparate
electrocasnice, etc. Dezvoltarea proceselor de analizasi sinteza. Consolidarea deprinderilor de a utiliza corect genitivul substantivelor, de a face acordul intre subiect si predicat. SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea unor piese tehnice. Asocierea lor cu obiectul caruia ii apartin. MATERIAL DIDACTIC: Intr-un cos de plastic( sau doua) sunt parti componente ale unor mijloace de locomotie si transport, aparate de uz casnic cunoscute copiilor. Pe o masa sunt grupate vehicule si aparate cu parti componente lipsa. Un robotel (sau o alta jucarie indragita de copii), imagini decupate(gen puzzle) reprezentand un mijloc de transport sau un aparat electrocasnic cunoscut (avion, elicopter, vapor, autoturism, bicicleta, motocicleta, aragaz, aspirator, fier de calcat etc). DESFASURARE: Educatoarea il prezinta copiilor pe robotelul Stie-tot care acum poate fi numit Strica tot. Din curiozitate, a desfacut fel d efel de jucarii si aparate si acum nu mai stie sa le asambleze. Ar vrea copiii sa-l ajute? Un copil numit de profesor alege cu ochii inchisi o piesa sin cosul robotelului. Deschide ochii, o priveste o arata si colegilor, o denumeste si incerca, impreuna cu profesorul, sa o monteze la locul initial. De ex: Elicea este a avionului(elicopterului), volanul este al masinii, Rotile sunt ale bicicletei etc. Raspunsurile orecte sunt rasplatite cu plauze. Daca raspunsul a fost gresitsau incomplet, el se va repeta corect de alt copildin grupa. Jocul se poate desfasura sub forma de concurs: Care echipa isi repara mai repede obiectele repartizate? impartite in numar egal la inceputul jocului. In incheiere se poate repartiza o fisa individuala cu cerinta: A cui este? copilul trebuie sa uneasca cu o linie piesa si aparatul (vehiculul) caruia ii apartine. O alta metodalitate este reconstituirea unei imagini sectionate (gen puzzle). Copilul desemnat (eventual printr-o numaratoare vesela) alege un fragment din imagine si il aseaza la tabla magnetica. Urmatorul alege alt fragment si verifica unde se potriveste. Se continua pana cand se reconstituie integral imaginea. Fiecare copil verbalizeaza actiunea intreprinsa. De ex:Peria este a aspiratorului, Furtunul etse al aspiratorului etc. Daca jocul se desfasoara sub forma de concurs se dau doua imagini, cate una pentru fiecare echipa.

JOC- FIINTA SAU LUCRU?


SCOP: Consolidarea deprinderii de a face diferenta intre fiinte si lucruri. Consolidarea deprinderii
de a descrie un obiect prin enumerarea elementelor si insusirilor sale principale. SARCINA DIDACTICA: selectarea unor imagini reprezentand fiinte si lucruri si incadrarea lor in categoria respectiva. MATERIAL DIDACTIC: jetoane ilustrand diferite vietuitoare si obiecte. DESFASURARE: Jocul se desfasoara pe echipe. Un reprezentant al primei echipe vine si alege un jeton, denumeste imaginea si o aseaza in coloana in care considera el ca se incadreaza( fiinta sau lucru). Aprecierea se face de catre membrii echipei adverse. Raspunsurile bune sunt recompensate cu apaluze si acordarea unei buline rosii sau a altui simbol. In functie de nivelul copilului li se poate cere sa precizeze cateva din insusirile caracteristice acestora. VARIANTA: copiii inchid ochii iar profesorul schimba locul catorva jetoane, amestecand cele doua categorii. La semnalul dat ( batai din palme, suntet de clopotel) copiii deschid ochii si, pe rand, cele doua echipe descopera si corecteaza greselile.In incheiere se pot da fise cu cerinta de a incercui cu rosu toate fiintele si cu albastru toate lucrurile ilustrate pe foaie.

5. OBIECTE DE IMBRACAMINTE/INCALTAMINTE
JOC- CU PICIOARELE GOALE
SCOP: Verificarea cunostintelor copiilor despre obiectele de incaltaminte; asocierea lor cu actiunea,
mediul, anotimpul.

SARCINA DIDACTICA: Sortarea jetoanelor cu incaltamintea potrivita pentru diferite momente


ale zilei, actiuni intreprinse sau anotimp. MATERIAL DIDACTIC: Jetoane reprezentand diferite obiecte de incaltaminte: papuci de casa, de plaja, sandale, adidasi, cizme de piepe, de cauciuc, etc.; 6-8 jetoane reprezentand copii in diferite medii si efectuand diferite actiuni- dar cu picioarele goale: o fetita cu pelerina de ploaie si umbrela, care sta in ploaie, un baiat jucand fotbal, etc. DESFASURARE: profesorul prezinta copiilor un plic trimis de un pictor foarte grabit. Acesta a desentat foarte frumos niste copii dar a uitat ceva. Trebuie ca, impreuna, sa descopere incaltamintea ce lipseste fiecarui copil si sa o indice alegand jetonul cu desenul corespunzator. Printr-o numaratoare vesela, de genul: Cine oare cine/ Stie cel mai bine?este numit primul copil care alege un desen, il priveste cu atentie, il prezinta si colegilor si apoi denumeste actiunea intreprinsa de copilul din imagine si incaltamintea necesara. Jocul continua pana cand s-au epuizat toate desenele. Varianta: Aceeasi sarcina didactica dar cu personaje din povesti cunoscute: Cenusereasa, Motanul incaltat, Ciobotelele ogaruluietc. In inchiderea jocului se poate organiza o varianta orala sau rezolvarea unei fise: Sa-i incaltam!- asociere imagini copil descult- incaltaminte sau saincercuiasca incaltamintea potrivita unui anumit sezon.

6. ALIMENTE:
JOC- BUCATARII
SCOP: Verificarea cunostintelor copiilor despre diferite produse alimentare, legume si fructe.
Dezvoltarea sensibilitatii gustative, olfactive si tactile.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumireadiferitelor alimente prin gust, miros si


pipait; asocierea unor insusiri (gust, miros, duritate, asperitate, etc) cu alimente cunoscute; sortarea alimentelor dupa gustul caracteristic. MATERIAL DIDACTIC: Suporturi din plastic cu diferite produse alimentare, legume, fructe cu gust: dulce, sarat, acru, amar, servetele de hartie, masti individuale din carton, jetoane cu produse alimentare. DESFASURARE: Profesorul este bucatarul sef si verifica cunostintele bucatarilor copii. Ea cheama un copil la masa cu produse, ii pune masca la ochi si il serveste cu un aliment, cerandu-i sa recunoasca ce a gustat. Daca doreste , copilul poate sa examineze alimentul cu alti analizatori ( sa-l miroasa, sa-l pipaie). Copiii verifica corectitudinea raspunsului si aplauda. Pe rand sunt recunoscute toate elimentele de la masa bucatarului sef. Varianta I: bucatarul sef cere ucenicilor sa grupeze toate produsele dupa gustul lor ( dulce, saract, acru , amar). Cate un copil etse chemat sa aleaga toate alimentele care au gustul indicat de bucatarul sef. De ex:dulce- ciocolata, bomboane, gem, miere etc Varianta II: Bucatarul sef va cere copiilor sa sorteze produsele alimentare dupa densitatea lor: de ex: toate lichidele, toate alimentele moi, care se pot unge pe felia de paine, toate alimentele care sepot taia felii. Varianta III: Activitate practic- gospodareasca. Bucatarul sef solicita prepararea unor tartine, ceai, prajitura Cartof, bomboane etc. Copiii trebuie sa gaseasca toate ingredinetee necesare care sunt ilustrate pe jetoane),specificand daca in final produsul rezultat va avea gust dulce/ sarat/amar/acru. Fiecare grup de copiii va citi reteta ilustrata pentru preparatul cerut Nota: pot fi alcatuite jetoane mai mari, cu imaginile ingredientelor in ordinea introducerii lor in preparat-retete- care vorfi folosite ulterior la coltul Micii gospodine.

JOC- VANZATORUL DE LIMONADA


SCOP: verificarea cunostintelor copiilor privind gustul,mirosul si culoarea unor sucuri. Dezvoltarea
sensibilitatii gustative, olfactive si vizale. SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea unor sucuri dupa gustul si culoarea lor; asocierea gustului siropului cu imaginea fructului din care este preparat. MATERIAL DIDACTIC: Sticlele cu siropuri din comert, apa minerala, pahare si paie de unica folosinta, jetoane reprezentand fructe din care se pot obtine sucuri (ananas, lamaie, portocala, banana, piersica, capsuni, afine, mure, zmeura etc), banuti din carton/plastic, etc. Nota: Alegerea numarului siropurilor precum si a jetoanelor respective se va face in functie de cunostintele copiilor, nevelul fiecarui copil. DESFASURARE: Prima parte a jocului se va desfasura sub forma unei activitati practicgospodaresti in care educatoarea, ajutata de copii, va prepara prin combinarea siropului si a apei minerale, fel de fel delimonade(sucuri). Concomitent este asociata culoarea siropului cu eticheta de pe sticla respectiva, care prezinta fructul din acre a fost preparat. Actiunile sunt verbalizate: Am turnat intai putin sirop de ananas si apoi am umplut paharul cu apa minerala. Am preparat suc de ananas. Dupa ce s-au preparat toate sucurile se trece la jocul propriu zis. Un copil este desemnat de educatoare sa joace rolul vanzatorului de limonada care isi lauda marfa si imbie copiii sa guste din bunatatile expuse. Pe rand, cate uncopil vine la masa vanzatorului, primeste de la acesta un pahar cu suc si un pai. Copilul trebuie sa guste sucul, sa-l denumeasca, sa aleaga jetonul care reprezinta fructul din acre a fost produsul si sa-l aseze in dreptul paharului din care a baut. Daca raspunde corectsi complet vanzatorulii ofera sucul gratuit. Daca gresteste sau nu raspunde complet, copilul trebuie sa-si plateasca sucul cu bani( atatia cat cere vanzatorul). Apoi rolu de vanzator este preluat de copilul

care a dat raspunsul corect. Jocul se incheie cand toate sucurile au fost degustate si in dreptul fiecarui pahar a fost asezat jetonul cu fructul corespunzator. La cererea copiilor, vanzatorul poate preparasucuri-recompensa.

JOC- MERGEM LA PICNIC


SCOP: Fixarea cunostintelor despre vesela, tacamuri si alimentele cunoscute copiilor. Dezvoltarea
capacitatii de a stabili legaturi intre obiectele de vesela, tacamuri si modul lor de asezare, precum si intre felul alimentelor si modul lor de consumare. SARCINA DIDACTICA: Gruparea obiectelor dupa criteriul utilitatii, precum si sesizarea/ corectarea greselilor. MATERIAL DIDACTIC: Cos de nuiele, obiecte de vesela si tacamuri din plastic, fata de masa, servetele de panza/hartie, alimente modelate din plastilina, mai multe papusi. DESFASURARE: Profesorul prezinta sub forma de surprinza animalele- jucarii care doresc sa meraga la picnik. Mamicile lor le-au pregatit un cos cu tot ce le trebuie(este intuit sumar continutul cosului). Jocul se desfasoara sub forma unui joc de masa in care copiii si profesorul manevreaza si aseaza tacamurile. Ea le sugereaza copiilor sa-siimagineze ca papusile au ajuns pe malul unei ape (sau la marginea unei paduri) unde doresc sa manance iar ei, copii, le vor ajuta. Profesorul le adreseaza intrebarea : Ce trebuie sa asezam? Copiii aleg pe rand, din cos, obiectele necesare si cu ajutorul educatoarei le aseaza in ordinea cuvenita. De ex:Mai intai asezam fata de masa, 4 farfurii, pentru ca sunt 4 musafiri, 4 pahareetc. Profesorul cere copiilor sa descopere si sa denumeasca si din ce materiale sunt confectionate obiectele de vesela, tacamurile. Se urmareste si modul de aseazare al tacamurilor ( cutitul la dreapta farfuriei, furculita la stanga, etc.)Dupa ce au fost denumite si asezate corespunzator obiectele de vesela si tacamurile, se trece la intuirea si denumirea produselor alimentare (din plastilina sau jetoane) si modul cum pot fi consumate. De ex: branza sau salamul sub forma de sandvisuri, prajitura cu felii, etc. Copiii aseaza, pe rand, in farfurii alimentele preferate.

7.MIJLOACE DE TRANSPORT
JOC- CU CE PUTEM AJUNGE LA...?
SCOP : Verificarea si sistematizarea cunostintelor despre mijloacele de locomotie si transport
observate anterior.

SARCINA DIDACTICA : descrierea mijloacelor de transport reprezentand un pisaj montan, o


balta/rau, peisaj marin, etc. Jetoane sau siluete reprezentand : bicicleta, motocicleta, autoturism, autocar, barca, vapor, telacabina, masini speciale (tir, camion, tractor, masina de pompieri,politie, ambulanta etc) DESFASURARE : Profesorul prezinta copiilor una din imagini si descrie sumar situatia creata in ea. Apoi cere copiilor sa gaseasca mijlocul de locomotie potrivit petru a ajunge la aceasta destinatie. De ex:Cu ce pot ajunge copii de jos la colegii lor de sus? Se prezinta o imagine in care sunt multe/putine persoane care vor sa se deplaseze intr-o excursie cu ce se pot deplasa?. Jocul continua pana la epuizarea tuturos mijloacelor de transport cunoscute de copii. Varianta: prezentarea unor imagini reprezentand actiuni care necesita interventia unor masini speciale. De ex.:un trana strange fanul- are nevoie de un tractor; un distribuitor de marfa are nevoie d eo camioneta,un tir, la un incendiu este nevoie de o masina de pompieri, un pilot de curse are nevoie de o masina de formula 1 etc. Fiecare la vehiculul sau! 3 siluete in diferite ipostaze si 3 vehicule.

8. ANOTIMPURI
JOC- CASUTA TOAMNEI
SCOP: sistematizarea cunostintelor copiilor despre anotimpurile toamna si iarna. SARCINA DIDACTICA: selectarea si desrierea ilustratiilor ( cu elemente caracteristice de
toamna/ iarna) si asocierea cu anotimpul corespunzator. MATERIAL DIDACTIC: Ilustratii cu elemente caracteristice fiecaruia dintre cele doua anotimpuri ( copac cu frunze ruginii, copac desfrunzit, fereastra cu ploaie/ninsoare,cosulet cu fructe de toamna, brad de Craciun, crizantema, steluta de zapada, pardesiu, umbrela, palton, manusi, bicicleta, minge, saniuta, patine, etc.) Doua siluete de casute, panou cu buzunar, un pitic, doua silueteZana Toamna si Zana Iarna. Nota: toate aceste imagini se pot inlocui cu elemente tridimensionale care pot completa o macheta reprezentand doua case inconjurate de decor sugestiv. DESFASURARE: Piticul ii roaga pe copii sa-l ajute sa aleaga toate elementele necesae pentru completarea decorului din jurul casutelor pentru ca cele doua zane se lauda fiecare ca etse mai frumoasa, cea mai bogata si aduce celemai multe bucurii copiilor. Pe rand,cate un copil indicat de pitic prin numaratoare: Unu, doi, trei/ Hai raspunde daca vrei! alege un jeton de pe catedra, il priveste, il prezinta si copiilor si apoi descrie imaginea si denumeste anotimpul caruia i se potriveste, asezandu-l in dreptul casutei potrivite. Raspunsul corect etse recompensat cu o steluta norocoasa si cu aplauze din partea colegilor. Piticul alege apoi alt copil ca sa rezolve sarcina jocului. Castiga copilul/ echipa care aduna cele mai multe stelute. In incheiere se pot rezolva fise cu diferite cerinte: Coloreaza/ incercuieste numai elementele de toamna/iarna sau Coloreaza numai peisajul de iarna/ toamna!

JOC- IARNA- VARA


SCOP: Fixarea cunostintelor copiilor despre cele doua anotimpuri:iarna si vara SARCINA DIDACTICA: Sortarea jetoanelor in functie de actiunea ilustrata, descrierea si
asezarea lor in plansa corespunzatoare anotimpului. MATERIAL DIDACTIC: o plansa cu buzunarele grupate in doua parti , in dreptul a doua simboluri ( fulg de zapada si soare). Jetoane reprezentand imagini sugestive celor doua anotimpuri:copii jucandu-se cu bulgari, sporturi de iarna, sosirea lui Mos Craciun, construirea omului de zapada, copii inotand in rau (mare), copii la plaja, copiii mancand pepeni, copii cu mingea(bicicleta,role)etc. O papusa sau un alt personaj indragit de copii. DESFASURARE: Profesorul le spune copiilor ce s-a intamplat cat timp au lipsit din clasa; vantul a intrat pe fereastra si a amestecat toate cartonasele de pe plansa. Papusa Mariuca nu stie cum erau asezate jetoanele in tabloul c buzunare. Profesorul sugereaza copiilorr sa o ajute sa aseze toeate jetoanele la anotimpul potrivit. Pe rand, cate un copil alege cate un jeton,il priveste, il arata si copiilor, denumeste/ descrie imaginea si o aseaza intr-unul din buzunare, motivandu-si actiunea. De ex:Aici vad niste copiii care se dau cu saniuta. Imaginea aceasta se potriveste cu anotimpul iarna. In cazul in care raspunsurile sunt corecte si complete sunt rasplatite cu aplauze si cu o recompensa de la papausa Mariuca.: Cine stie cel mai bine/ Se alege cu buline!. In cazul in care copilul ezita sau da raspunsul eronat, copiii din gura il pot ajuta sau corecta. Castiga copilul care aduna cele mai multe buline. In incheiere se pot da copiilor o fisa in care sa bareze( incercuiasca/ coloreze) elementele specifice pentru vara(sarcina fetelor) si elementele reprezentative pentru iarna (sarcina baietilor).

Nota: pentru activiare si dinamism si daca nivelul grupei o permite, jocul se poate desfasura sub
forma de concurs, cerintele fiind rezolvate pe rand de cate un reprezentant al fiecarei echipe.

JOC- VARA PLECAM LA MARE IARNA PLECAM LA MUNTE


SCOP: Sistematizarea si verificarea cunostintelor copiilor despre obiecte de imbracaminte/
incaltaminte, jocuri/jucarii, mijloace de locomotie si transport potrivite fiecarui anotimp. Asocierea plantelor observate cu anotimpul in care se dezvolta.; verificarea cunoasterii zonei geografice in care traiesc animale cunoscute de copii. SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea imaginilor de pe jetoane si selectarea lor in functie de anotimp si zona careia ii apartin. MATERIAL DIDACTIC: Panou cu doua simboluri sau desene reprezentand un peisaj marinvara si un peisaj montan-iarna. In plicuri cu buline diferit colorate se vor pune urmatoarele jetoane: Rosu- obiecte de imbracaminte. Pentr mare: slip, tricou, pantaloni scurti, palarie de soare, rochita etc. Pentru munte: plover/hanorac/pantaloni lungi, caciula, manusi etc. Albastru obiecte de incaltaminte pentru mare:sandale, papuci, pentru munte:cizme, ghete. Galben- jocuri /jucarii/obiecte sportive Mov-mijloace de transport/locomotie-pentru a ajunge la destinatie sunt comune:autoturism, tren, avion. Maro- forme de relief intalnite in calatoria pana la. Verde- plante pentru mare, pentru munte Portocaliu- vietuitoare. DESFASURARE: profesorul descopera panoul cu cele doua peisaje, care sunt denumite apoi este specificat anotimpul in care este prezentat fiecare. Pentru ca vacanta se apropie cu pasi repezi, li se propune un joc prin care sa-si imagineze sau sa-si reaminteasca o calatorie prin tara,la munte sau la mare. Copiii se impart in 2 echipe, una care pleaca la mare vara si alta care pleaca la munte iarna. Cate un reprezentant al fiecarei echipe vine si extrage un plic cu bulina de culoarea indicata de profesor, denumeste imaginea si o aseaza pe panou in dreptul peisajului adecvat, motivand optiunea facuta. Jocul se desfasoara in mai multe etape: 1. sa pregatim valiza: profesorul le care copiilor sa extraga jetoane din plicurile cu buline rosii, apoi albastre si apoi galbene, pentru a pune in valiza obiectele de imbracaminte, incaltaminte si jucarii/obiecte sportive necesare deplasarii. 2. cu ce ajungem la...? ce mijloc de transport sunt la...? Profesorul le cere sa aleaga plicurile cu buline mov, sa le denumeasca apoi si sa se aseze la locurile corespunzatoare mijloacele de locomotie si transport. Mijloacele de transport in comune care pot ajunge in zona aleasa se pot aseza in mijlocul panoului, intre cele doua peisaje (autoturism, tren, avion). 3. ce forme de relief intalnim in calatorie? Copii trebuie sa aleaga din plicurile cu buline maro. 4. ce plante sunt acolo?- plicurile verzi 5. ce vietuitoare putem intalni acolo?- copiii vor alege plicurile portocalii si vor selecta vietuitoare specifice fiecarei zona de relief. 6. cu ce ne putem juca la...? sunt denumite actiunile, in fubctie de obiectele afisate( din plicul galben), de exemplu : la mare pot sa inot cu colacul, la munte pot sa schiez.

9. PLANTE

JOC- CUTIA MAGICA


SCOP : Verificarea si sitematizarea cunostintelor copiilor despre fructele si legumelecunoscute.
Dezvoltarea capacitatii de analiza tactila a obiectelor. SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea fructelor si legumelor cu ajutorul sitului tactil, descrierea aspectului lor exterior si eventual a culorilor pe acre le pot avea. MATERIAL DIDACTIC: Legum si fructe cunoscute copiilor, o cutie din carton deschisadoar pe cele doua laterale, deschizatura avand un diametru corespunzator pentruintroducerea mainii unui copil. DESFASURARE: Educatoarea descopera in fata copiilor cutia magica (frumos decorata) daruita de un scamador de la circ. Copiii vorinchie ochii, iar profesorul va introduce in cutie, pe rand, cate un fruct sau o leguma cunoscuta lor.. printr-o numaratoare hazlie (de ex: Cine oare ne ghiceste/ ce fructa/ leguma este?) profesorul desemneza un copil care trebuie sa vina lamasa ei, sa introduca ambele maini in cutie ( prin cele doua capete laterale) si sa pipaie ce e in cutie. Copilul care a recunoscut despre ce fruct/leguma este vorbao descrie sumar. Educatoarea aproba/dezaproba raspunsul copilului si, pentru control, scoate din cutie continutul acesteia. Jocul continua pana cand toatefructele/legumele au fost identificate. Nota: in functie de nivelul clasei, profesorul poate cere copiilor sa spuna si ce gust are leguma/fructul respectiv, unde creste, anotimpul in care se dezvolta/coacesi cum este folosit (crud sau in preparate alimentare).

JOC- MAGAZINUL DE FRUCTE SI LEGUME


SCOP : Veriicarea cunostintelor copiilor despre fructele si legumele de toamna. Formarea
deprinderii de a scrie un obiect selectand elementele si insusirile sale caracteristice. SARCINA DIDACTICA : Descrierea unui fruct sau a unei legume de toamna si asocierea descrierii cu imaginea respectiva. MATERIAL DIDACTIC : Medalioane cu fructe si legumede toamna. NOTA : In functie de nivelul clasei, medalioanele pot contine atribute diferite pentru acelasi fruct sau aceeasi leguma (mar rosu, verde, galben, varza rosie/alba, cartof mare/mic, morcov lung/scurt, etc) DESFASURARE : Un grup de copii este asezat in semicerc, cu medalioanele la gat, reprezentand marfadintr-un magazin de fructe si legume. Profesorul, care este in permanent conducatorul jocului, desemneaza copilul care va fi conducatorul. Acesta soseste in magazin si cere fructul sau leguma pe care doreste sao cumpere. De ex: As dori sa cumpar o leguma de culoare verde, tare si care are in interior seminte pe cotor. Copilul din grupa care are medalionul cu imaginea ce se potriveste descrierii se indreapta spre medalionulcu imaginea ce se potriveste descrierii, se indreapta spre copilul cumparator denumind leguma solicitata: Eu sunt ardeiul pe acre il doresti. Daca raspunsul a fost corect, copiii apaluda si copilul care a ghicit preia rolul cumparatorului. Daca raspunsul a fost gresit, acesta trece la locul sau si educatoarea indica alt cumparator. Varianta :profesorul cere copiilor sa grupeze dupa diferite criterii: culoare, fructe/legume (intr-o silueta desenata cu creta reprezentand coroana unui copac) sau alte criterii alese in functie de nivelul copiilor. In incheiere se pot reconstitui imagini (gen puzzle) ale unor fructe/legume sau se pot rezolva diferite fise de grupare/colorare/lipire etc.

JOC- CE TREBUIE INLATURAT?


SCOP: Verificarea si consolidarea cunostintelor copiilor despre fructele, legume, flori.

SARCINA DIDACTICA: cautarea si descoperirea gresselii de pe imagine si inlaturarea


elementelor necorespunzatoare.

MATERIAL DIDACTIC: 8-10 imagini cu elemente detasabile reprezentand diferite plante


asezate/grupate in alt mod decat sunt realizate. De ex: o creanga pe care sunt asezate si ciresi si capsuni;un pom in care sunt si mere si pere,o tulpina pe care sunt grupate doua corole de floridiferite (trandafir si ghiocel), un vrej de rosie pe care cresc rosii si castraveti, etc. DESFASURARE: profesorul le prezinta desenele unui copil care nu a fost la scoala si nu cunoaste asa multe lucruri despre fructe, legume si flori cum stiu ceilalti copii. Ei trebuie sa priveasca cu atentie desenele afisate la panou si sa precizezece nepotrivire exista, care elemente trebuie sa ramana si acre trebuie sa fie inlaturate. Copilul care a sesizat primul greseala din imagine vine si inlatura (scoate)elementul suplimentar (nepotrivit). Pentru fiecare imagine se numeste alt copil, pana candsunt reparate toate desenele.

JOC: FRUCTE, LEGUME, FLORI


SCOP: verificarea si fixarea cunostintelor despre fructe, legume si flori. Stabilirea raporturilor intre
unele notiuni specifice si notiunile de gen din care fac parte. SARCINA DIDACTICA: recunoasterea si denumirea corecta a unor fructe, legume, flori cunoscute precum si a unor caracteristici (culoare, marime, gust)Includerea corecta a imaginilor unor fructe, legume si flori in categoriile respective. MATERIAL DIDACTIC: trei panse de 50-30 cm. Reperezentand o livada, o gradina de legume si flori cunoscute de copii, ecusoane reprezentand jumatati de flori,fructe, legume. DESFASURARE: profesorul prezinta copiilor cele trei tablouri, le spune ce reprezinta si le sugereaza sa observe ce lipseste de pe fiecare. Sub forma de surpriza sunt prezentate si plicurile care contin imaginile unor legume, fructe, flori. Copiii sunt repartizati in trei echipe. Fiecare echipa va trimite cate un reprezentant la catedra, el va alege cate un plic din care va scoate silueta unei flori, fruct, legume. O priveste cu atentie, o prezinta si colegilor si decide in acre tablou sa o aseze, verbalizand actiunea:Am gasit in plic o margareta. Margareta este o floare si o asez in gradinacu flori. Sau am gasit in plic o caisa, caisaeste un fruct si o asez intr-un pom din livada. Jocul continua pana cand fiecare echipa va completa toate cele trei planse. Varianta I: fiecare copil va primi un ecuson reprezentand ojumatate dintr-o floare/leguma/fruct. Profesoara spune copiilor ca ei trebuie sa-si caute perechea pentru a deveni un intreg. Copii isi privesc cu atentie ecusonul apoi se plimba de la unul la altul pentru a gasi perechea potrivita. In momentul in care si-au descoperit jumatatea se prind de mana si se aseaza in fata clasei spunand: noi am alcatuit un cartof,noi am alcatuit o lamaie. In functie de nivelul clasei se poate da o fisa de activitate independenta reprezentand aceleasi desene: 2-3 flori, 2-3 legume, 2-3 fructe, dar cu cerinte diferentiate pe echipe: grupa florilor sa coloreze/ incercuiasca numai florile, grupa legumelor sa incercuiasca numai legumele, grupa fructelor-fructele.

10. ANIMALE
JOC- POFTIMLA MASA!
SCOP:Verificarea cunosaterii animalelor domestice si salbatice si a hranei potrivite pentru fiecare
animal.

SARCINA DIDACTICA: Sortarea animalelor in domestice si salbatice si asocierea fiecaruia cu


hrana corespunzatoare.

MATERIAL DIDACTIC: Jetoane cu imagini reprezentand vietuitoare si jetoane cu hrana


corespunzatoare. Medalioane reprezentand vietuitoare si jetoane cu hrana corespunzatoare. Medalioane reprezentand diferite animale, pasari, insecte. DESFASURARE: Se iau pe rand jetoanele cu animale, se denumesc si se aseaza la panoul cu buzunare (tabla magnetica): cele salbatice in dreptul unui copac, cele domestice in dreptul unei case. Jetoanele care reprezinta hrana se vor afla in coslet. Profesorul spune copiilor ca Fata Mosneagului sau Capra cu Trei Iezi a fost la cumparaturi si a cumparat hrana pentru toate animalele prezente, dar nu stie cum sa le-o imparta. Pe rand cate un copil vine la catedra si extrage din cosulet un jeton. Il arata celorlalti copii, denumeste hrana ilustrata pe jeton si o aseaza in dreptul animalului care consuma acea hrana. Varianta: Mesele sunt asezate in careu deschis. Fiecare copil primeste cate un medalion, devenind un animal. Profesoara il invita pe copii sa se aseze adresandu-se formula :Poftiti la masa!Apoi imparte fiecarui copil cate un jeton reprezentand hrana. Jetonul este asezat pe masa, cu fata in jos. La semnalul educatoarei Pofta buna!, copiii intorc jetonul si privesc imaginea, daca hrana ilustrata i se potriveste copilul spune: Sunt catelus si am primit oase! Am sa le mananc pe toate! daca hranaprimita nu i se potriveste, copilul indica animalul caruia i se potriveste hrana si cere jetonul cu hrana potrivita. De ex: Sunt pisica si nu mananc varza. Varza mananca iepurele. Mie imi plac soriceii,pestele. In incheiere se pot da copiilor fise de activitate independenta cu cerinta Fiecare cu hrana potrivita.

JOC- CEI MICI, CEI MARI


SCOP: Verificarea si consolidarea unostintelor copiilor despre animalele observate anterior si puii
lor.

SARCINA DIDACTICA: Recunoasterea si denumirea puilor animalelor prezentate. MATERIAL DIDACTIC: Panou impartit in patrate; in fiecare este desenat un mamifer sau o
pasare ( numarul lor este stabilit de profesor in functie de cate vietuitoare se doreste sa fie verificate). In fiecare patrat existent si un mic buzunar transparent( pentru jetonul reprezentand pupiul acelei vietuitoare). Plicuri cu jetoane reprezentand puii vietuitoarelor desenate pe panou si medalioane reprezentand puii unor vietuitoare. DESFASURAREA: Un copil alege un plic, scoate jetonul, il prezinta si celorlalti copii, denumeste puiul si-l aseaza in buzunarul din dreptul animalului caruia ii apartine. De ex: Bobocul este pupiul ratei, il asez in acest buzunar, langa mama lui rata. Varianta I ghiceste cine a plecat? Profesoara cere copiilor sa inchida ochii, timp in care ia unul din jetoane reprezentand un pui. La semnalul profesorului, copiii deschid ochii, privesc cu atentie panoul si denumesc puiul plecat: de langa capra a plecat puiul ei, iedul. Varianta II- Copiii primesc medalioane( ecusoane) reprezentand puii diferitelor animale. Profesorul joaca , pe rand, rolul diferitelor mame care isi cheama puisorii cu onomatopeiele respective( concomitent cu manevrarea unor jucarii sugestive sau etalarea unui medalion). De ex:Miau, miau, mi-am pierdut puisorii toti copii care au medalionul cu pisoi se grupeaza in jurul mamei pisica. In incheiere se poate da o fisa prin care , cu ajutorul unor sageti, copiii sa indice puiul fiecarei vietuitoare ilustrate ( nu mai mult de trei).

JOC- SA ASEZAM IN ORDINE


SCOP: Consolidarea cunostintelor despre aspectul vietuitoarelor cunoscute (marime, inaltime,
greutate).

SARCINA DIDACTICA: Asezarea in ordine, dupa critriul dat ( marime, inaltime, greutate) a
imaginilor cu vietuitoare.

MATERIAL DIDACTIC: Siluete sau jetoane reprezentand diferite vietuitoare domestice/


salbatice de la noi si din alte zone ale globului. DESFASURARE: Profesorul prezinta sub forma de surpriza imaginile cu animale. Se intuiesc/ denumesc vietuitoare. Toate animalele se lauda cu calitatilo lor; care este mai mare, mai puternic, mai inalt etc. Profesorul le sugereaza copiilor desfasurarea unui concurs dupa mai multe criterii. Pe rand cate un copil alege o silueta a unui animal si o aseaza la locul stabilit. De ex: pentru criteriul greutate vor fi ordonate de la stanga la dreapta (sau de sus in jos) urmatoarele anumale; elefant, urs, porc, ccaine, gaina, fluture, gargarita. Pentru criteriul inaltime: girafa, zebra, maimuta, arici, soarece. Fiecare copil motiveaza asezarea efectuata. Am ales ursul, el este mai usor decat elefantul si mai greu decat porcul. Varianta: se pot alege alte crietrii ; cel mai rapid(cel mai bun alergator), cel mai bun catarator, etc.

JOC- CINE MERGE, CINE SARE, CINE ZBOARA, CINE INOATA?


SCOP: consolidarea cunostintelor despre vietuitoarele si modul lor de deplasare, in functie de
mediul de viata.

SARCINA DIDACTICA: Alegerea si gruparea animalelor in functie de modul de deplasare. MATERIAL DIDACTIC: O plansa cu dimensiuni 70-50cm. pe care sunt redate imagini
reprezentand o padure, un camp, o apa curgatoare sau mare etc. Siluetele si medalioanele reprezentand vietuitoare care se deplaseazaa in moduri si in medii diferite ( peste, fluture, oaie, iepure, cangur, sarpe, etc.) DESFASURARE: profesorul le povesteste copiilor ca pictorul Acuarica le-a pregatit o surpriza. Este prezentata plansa, se intuiesc si se denumesc elemente de mediu ( copaci, camp, apa, munte). Se prezinta siluetele vietuitoarelor care au fost amestecate de un copil neatent. Profesorul numeste un copil care trebuie sa aleaga silueta unui animal, sa-l prezinte celorlalti si apoi sa-l denumeasca. Apoi precizeaza modul de deplasare, eventual mimeaza actiunea si aseazasilueta in mediul natural potrivit. De ex: Am ales iepurele, iepurele sare. Am sa-l asez pe camp(in padure). Varianta: sa deseneze pe podea, cu creta colorata, diferite zone cu simboluri care sa reprezinte o padure, o apa, un camp, etc. Copiii primesc medalioane reprezentand diferite vietuitoare. La semnalul educatoarei,fiecare copil se deplaseaza prin mers caracteristic in mediul in care traieste. La comanda profesoarei se grupeaza in jurul ei, toate vietuitoarele care se deplaseaza intr-un anumit mod. De exemplu, la comanda Sa vina toate animalutele care sar se vor grupa copii care au medalioane reprezentand broasca, iepurele, greierele, cangurul, lacusta etc. NOTA: Pentru pregatirea jocului, copiilorli se poate citi cum se deplaseaza animalel, a ed. Aramis.

JOC- SA ASEZAM CORECT!


SCOP: Verificarea cunostintelor copiilor despre vietuitoarele observate anterior. Educarea
rapiditatiiin actiune si gandire, perfectionarea procesului de analiza si sinteza. Dezvoltarea spiritului de observatie. SARCINA DIDACTICA: Sa asocieze corect vietuitoarele cu mediul de viata, adapostul, hrana si, in functie de nivelul grupei, lantul trofic ( cine pe cine vaneaza). MATERIAL DIDACTIC: 4 planse cu materiale didactice reprezentand: plansa nr. 1 reprezinta prin desen fix mediul de viata; curtea bunicilor, ferma, padure, apa curgatoare/ mare, imagine de la pol etc., iar siluetele sunt: un peste, un pinguin/ un urs alb, o oaie, un urs brun, etc., iar plansa nr.2 reprezinta prin desen fix casutle: un acvariu/ bol de sticla, un stup, o vizuina, o scorbura, un cuib,

un cotet, iar siluetele reprezinta: o pasare, o albina, o veverita, un caine, un peste, un iepure etc., plansa nr. 3 reprezinta prin desen fix 6 sau mai multe vietuitoare care stau la masa, cu servetul la gat, in asteptarea hranei, iar siluetele detasabile reprezinta hrana ( morcovi, semninte, oase, castronel cu lapte, iarba, cascaval, alune etc.) si plansa nr.4 reprezinta prin desen fix pradatorul (lup, vulpe, leu, pisica, foca etc.) iar prin siluete detasabile pe cel urmarit (vanatul): gaina, pestele, soarecele, zebra, caprioara etc.) Nota: Plansele se pot realiza si in combinatia a si b in functie de zona geografica. DESFASURARE: Profesoara prezinta, pe rand, fiecare plansa cu siluetele montate eronat. Ea motiveaza ca un copil nestiutir le-a asezat asa, crezand ca e corect. Copiii trebuie sa priveasca cu atentie plansa, sa sesizeze gresala si sa o corecteze mutand siluetele in locurile corespunzatoare. Pe rand, cate un copil care a observat ce este gresit in tablou vine, muta silueta la locul potrivit si motiveaza actiunea intreprinsa. Raspunsul corect este rasplatit cu aplauze de catre ceilalti copii. In incheiere educatoarea sugereaza copiilor sa reproduca onomatopeele sau miscarile caracteristice unui animal amintit in timpul jocului sau sa recite/ interpretezefragmente din poezie/ cantece in care apare acel animal.

JOCURI DIDACTICE PENTRU EDUCATIE ECOLOGICA JOC- FACEM CURATENIE!


SCOP: Exersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotire a mediului inconjurator. Educarea unei
atitudini pozitive fata de mediul inconjurator. SARCINA DIDACTICA: Descrierea si selectarea acelor imagini care reproduc comportamente pozitive fata de mediul inconjurator. MATERIAL DIDACTIC: Ambalaje din diferite materiale (hartie,plastic, metal, lemn, etc.), resturi menajere, cos de gunoi, pahare din plastic de unica folosinta, dulciuri ambalate, jetoane care ilustreaza comportamente pozitive sau negative, o papusa sau un alt personaj indragit de catre copii. DESFASURARE: Profesorul prezinta copiilor papusa Raluca, care i-a povestit o intamplare cu niste copii lipsiti de educatie si care aruncau pe jos fel de fel de ambalaje( sunt descrise diferite situatii: mancau inghetata, banane). Raluca a vrut sa faca si ea la fel, dar a auzit de la copiii din gradinita ca nu este frumos si nici sanatos. De ce? Ce trebuie sa faca cu toate resturile nefolositoare. Profesoara le propune sa desfasoare un joc prin care sa invete cu totii cum trebuie a procedeze. Ea numeste un copil, printr-o numaratoare antrenanta, pe care il invita la masa ei si ii indica sa efectueze o actiune. Dupa indeplinirea actiunii, copilului i se cere sa spuna cum procedeaza cu resturile/ gunoiul rezultat. De ex: Te rog sa mananci o caramea. Ce faci cu hartia?; Bea un pahar de suc. Ce faci cu paharul?; Ascute un creion.Ce faci cu talasul?Se aleg actiuni care se pot indeplini intr-un timp relativ scurt. Concluzia: Tot ce nu se mai poate folosi ducem la cosul de gunoi. Varianta I: Profesora descrie copiilor o situatie si le cere copiilor sa gaseasca rezolvarea; de ex:bunica a curatat cartofi, ce trebuie sa faca cu cojile? Vladut a varsat paharul cu apa peste desenul sau. Ce trebuie sa faca acum cu el? Irina a mancat un mar- ce trebuie sa faca cu cotorul? etc. Copiii asculta cu atentie problema, dau raspunsul adecvat si executa actiunea necesara( duc resturile menejere la cosul de gunoi.) Varianta II: Educatoarea prezinta diferite desene care redau comportamentul pozitiv-negativ al unor copii: udatul unor plante, calcarea pe spatiul verde, aruncarea unor resturi in locuri necorespunzatoare, etc. Copii trebuie sa priveasca cu atentie imaginile, sa descrie comportamentul respectiv si sa analizeze daca acesta este corect sau nu si cum poate fi el corectat sau cum poate sa se procedeze in asemenea situatii.