ÎN LOC DE INTRODUCERE

Emoţiile începutului de drumeţie se păstrează în amintire încă din anii copilăriei. Toate sînt pregătite, nimic nu a fost uitat, doar s-au repetat de nenumărate ori obiectele ce trebuie luate la drum. Şi totuşi... Exclamaţiile de aducere aminte tîrzie izbucnesc încă din primele minute ale îndepărtării de „bază" : “— Phii ! Am uitat...”; încă nu ar fi nimic dacă au fost uitate ţigările, sticla de coniac sau magnetofonul de 10 kg, pentru care s-a stabilit să fie dus pe rînd de toţi componenţii grupului. Asemenea obiecte, fie că se pot găsi cu uşurinţă în prima localitate, fie că nu au ce căuta în echipamentul drumeţului. Lucrurile se schimbă însă în cazul în care a fost uitat puloverul, sau nimeni din grup nu posedă strictul necesar din trusa medicală. După zilele minunate de drumeţie, pe creste de munţi sau printre minunile clădite şi însufleţite de omul zilelor noastre, peste cele mai dragi aduceri aminte se aşterne uneori cîte o umbră : — ...toate erau bune dacă n-aş fi avut de dus în spate o greutate atît de mare... — ...a trebuit să stăm o zi pe loc din cauza febrei musculare... — ...eram numai răni la picioare... Mai sînt zeci de alte asemenea „mărunţişuri" care, dacă în amintire capătă culori romantice, de aventură, cînd le trăim pot întuneca buna dispoziţie şi chiar efectul drumeţiei asupra sănătăţii. Scopul rîndurilor de faţă este tocmai de a-1 ajuta pe drumeţ să evite chiar şi acele greşeli mai mărunte, care la prima vedere par neînsemnate, ca astfel să se bucure mai din plin de binefacerile drumeţiei, modul cel mai plăcut, instructiv şi folositor de a petrece timpul destinat odihnei.

CE ESTE DRUMEŢIA?
Drumeţia este sportul cu cei mai mulţi adepţi, deşi nu este sportul cel mai uşor. Drumeţul nu este un simplu călător cu trenul sau cu automobilul, ci este un creator de itinerarii, un cercetător al naturii şi al vieţii, iar în mod deosebit el este un sportiv care îşi întăreşte organismul, şi-l căleşte şi îl odihneşte în mod activ. Să nu-l confundăm deci pe drumeţ cu „vizitatorul" care coboară din autobuz pentru a se dezmorţi sau pentru a vizita un muzeu şi nici cu „turistul" care ajunge la cabană cu telefericul, face o seară de dans şi se reîntoarce acasă purtat, la fel ca la venire, de alte mijloace decît propriile lui picioare. Fără să negăm părţile pozitive ale „vizitării" simple sau ale „turismului" mecanizat, drumeţia are o sferă mai largă, le cuprinde şi mai ales se bazează pe efort fizic complex, pe activitate sportivă. CUM TREBUIE PREGĂTITĂ DRUMEŢIA? Pentru tineret şi pentru cei ce în mod obişnuit depun o activitate fizică prin ocupaţie sau prin obicei, pregătirea nu este o problemă şi drumeţia poate începe oricînd; organismul se va adapta repede şi în condiţii bune. Pentru cealaltă categorie de oameni însă, care duc în mod obişnuit o viaţa sedentară, în birouri, laboratoare etc. şi care — în mod greşit — nu practică gimnastica sau vreun sport şi nici nu obişnuiesc că meargă pe jos, ascensiunea unui munte sau plecarea în excursie pe jos necesită o pregătire, care îl va scuti pe drumeţ atît de neplăcerile primelor zile (sufocări, oboseală excesivă etc.), cît şi de unele urmări ce privesc sănătatea însăşi. Astfel, în primul rînd, bolnavii de inimă, cei care au dese crize de sufocare, cei ce-şi simt inima bătînd sau au dureri în zona inimii, nu vor pleca în drumeţie fără avizul medicului. Cu 10—20 de zile înainte de plecare, cei ce fac parte din categoria de mai sus şi nu sînt bolnavi de inimă vor începe exerciţii fizice, mărind treptat şi zilnic efortul : gimnastică dimineaţa (3— 20 de minute) şi mers pe jos, în pas normal, l —10 km zilnic. Acest antrenament, uşor de executat, va face ca drumeţia încă din primele ore să constituie o plăcere şi totodată să fie deosebit de folositoare întăririi organismului. De asemenea, în perioada de antrenament sînt tot atît de indicate practicarea gradată a unui sport de mişcare, duşurile reci, masajul şi exerciţiile de respiraţie. CU CE PLECĂM LA DRUM? Obiectele ce urmează a fi luate în drumeţie trebuie puse deoparte cu multe zile înainte, bucată cu bucată şi chibzuind necesitatea fiecăruia. În primul rînd atenţia drumeţului va fi îndreptata către sacul de spate, pentru că nu este admisibil a se pleca nici cu valize, nici cu serviete sau sacoşe. Sacul de spate are avantajul (prin purtarea lui în spinare şi în special pe umeri) că se adaugă greutăţii corpului în modul cel mai potrivit, distribuindu-şi apăsarea pe întregul trunchi şi în mod egal

Drumeţul nu merge numai cu gîndul de a ajunge la capătul drumului. în mod orientativ. niciodată pe regiunea renală. Fig. acelaşi calcul arată că în 3 ore şi jumătate de urcuş se cheltuieşte aceeaşi energie ca întrun marş de 30 km cu 27 kg în spate (adică circa 6 ore de mers). periculos etc. Îmbrăcămintea are o importanţă deosebită chiar şi în viaţa obişnuită. zgîrieturi etc. Neantrenat kg* 1/2-1 1-3 3-5 5-7 7-10 * Fetele către cifra cea mai mică. Purtarea de greutăţi în mîini sau la şold modifica echilibrul corpului. Cu peste 20 kg în spate şi la urcuş sau drum accidentat. putem fixa următorul barem — în legătură cu vîrsta. sexul. cît mai late (pentru a apăsa pe o suprafaţă mai mare). pentru a fi ajutat să-şi menţină temperatura constantă (37°). antrenat kg* 1-2 2-4 4-6 6-8 8-12 La urcuş. Fig. aceste cifre pot fi depăşite. antrenat kg 2-3 3-5 5-7 7-10 10-15 La drum drept. nici de sfoară. drumeţia nu mai este o plăcere. adică valoarea a peste 4 kg carne de vită sau 30 de ouă sau peste 10 kg de peşte. Încălţămintea cea mai potrivita trebuie. 2) uşor şi să se aplice astfel încît să nu rănească regiunea lombară. cu atît mai mult în timpul drumeţiei. deformează ţinută în mers. Totodată. să îndeplinească unele condiţii de mare importanţă : — să fie permeabilă pentru aer şi astfel să nu oprească transpiraţia (deci nu de gumă. lăsîndu-i toate mişcările libere şi permiţînd ca sîngele să circule normal în toate segmentele.. neprotejată de oase. la rîndul ei. greutatea purtata în drumeţie să nu depăşească sub nici o formă 20 kg. — să fie potrivit ca mărime pentru persoana ce-l va purta. a) Repartizarea egală a greutăţii duse pe umeri.).2. b) Deformarea coloanei vertebrale şi repartiţia inegală a poverii duse în mînă. Uneori. băieţii către cifra cea mai mare. Hainele însă nu trebuie să oprească sau să îngreuieze evaporarea transpiraţiei şi schimbarea continuă a aerului încărcat cu vaporii de la suprafaţa pielii.1. Desigur. în primul rînd potrivit cu dezvoltarea muşchilor şi gradul de antrenament. 1). hainele trebuie să protejeze corpul de lovituri. este să ducă în spate 27 kg pe o distanţă de 30 km (drum fără urcuş sau coborîş) în timpul unui asemenea efort se consumă aproape 4 300 de calorii. nici de metal. preferabil de piele sau din mai multe straturi de doc întărite prin cusături). ţinînd seama de urcuş sau alte greutăţi (drum accidentat. În cele de mai sus am urmărit să demonstrăm de ce este atît de important ca greutatea purtată în timpul drumeţiei să fie cît mai mică. gradul de antrenament şi cu felul drumeţiei — al greutăţii medii a sacului de spate : Vîrsta 10-12 ani 13-15 ani 16-17 ani 18-21 de ani Peste 21de ani La drum drept. la adăpost de influenţa căldurii excesive sau a frigului. Printre pregătirile cele mai de seamă în vederea drumeţiei figurează şi alegerea îmbrăcămintei. la urcuş. Un calcul simplu arată că urcuşul pe munte provoacă o cheltuială de energie de peste l 300 de calorii pe oră . Îmbrăcămintea drumeţului. Cît de greu poate fi sacul de spate? Este interesant de ştiut că efortul fizic maxim normal. Dar sacul de spate trebuie să îndeplinească unele condiţii şi anume: — să aibă curelele ce se petrec peste umeri reglabile. — să nu aibă pe piept alte curele sau legături care ar împiedica respiraţia (mişcările toracelui). cauciuc . pe drumuri de munte sau în condiţii meteorologice grele. drumeţul este solicitat la un efort asemănator sau chiar la eforturi cu mult mai mari. — să aibă un dispozitiv care ţine partea de jos a sacului departe de spate (pentru a permite circulaţia aerului şi a evita transpiraţia). pentru o persoană tînără şi cu antrenament. Acest dispozitiv trebuie să fie (fig. ci merge ca să cunoască şi să admire locurile prin care trece. Deci. Pentru a putea face faţă cu succes la asemenea situaţii neprevăzute drumeţul trebuie să poarte greutăţi cît mai mici. neantrenat . cît mai moi (pentru a nu răni umărul) dar nici atît de moi încît să se răsucească (deci nu de pînză. Astfel. Corpul omenesc este acoperit cu haine. — Depărtătorul sacului de spate se sprijină sau pe coaste (a) sau pe osul sacru (b). nici chiar pentru cei bine antrenaţi. solicitînd unele grupe de muşchi mai mult decît pe altele şi provocînd astfel oboseala prematură (fig. — să fie confecţionat în cea mai mare parte din ţesătură impermeabilizată. în primul rînd.pe coloana vertebrală şi pe cele două membre inferioare. pe care se sprijină. dar prin care aerul poate circula.

şi nici din material plastic compact). mai există obiecte de mare valoare la drum. 2—3 perechi de ciorapi de lînă şi 2—3 de bumbac. că trebuie să avem la noi un chibrit şi că săpunul. ori de cîte ori este nevoie. printre care : — vitamina C şi polivitamine. În afară de cele de mai sus. pentru răni şi gargară se dizolvă cîteva cristale pînă ce apa devine roz deschis. pentru a nu împiedica mersul normal. ceai) sau rece. maiou şi cămaşă de bumbac. îmbrăcămintea va fi de tip „schi" sau „trening". Dacă socotim că briceagul este un obiect de mare necesitate la drum. Dintre tipurile de încălţăminte ce pot fi utilizate cu succes în drumeţie amintim ghetele de baschet. bluză de trening sau o confecţie largă şi simplă. l—2 chiloţi de bumbac. se întrebuinţează pentru ungerea rănilor după ce au fost spălate . talpa trebuie să fie mai groasa. depărtate de aşezări omeneşti. — să cuprindă complet glezna. suficient de largi şi comode. În sacul de spate: l—2 maiouri. Pentru ca piciorul să stea comod în încălţăminte şi să nu sufere din cauza transpiraţiei. — 50-100 g vată . Hainele pentru timp de vară. călduros. Permanganatul cristale trebuie mînuit cu grijă (arde ţesăturile şi decolorează) . reconfortantă. — cristale de permanganat de potasiu (în cutie de plastic sau tub de sticlă bine închis). completată cu un pulover de lînă mai dens. batistele. — antinevralgice. Nu se admit hainele de piele. pentru a servi ca dezinfectant al rănilor. pentru că ivirea unor surprize neplăcute — ca rosăturile. chiloţi de bumbac. trusa medicală a drumeţului trebuie să conţină şi alte preparate utile. Defectul acestui fel de încălţăminte este că se umezeşte repede prin ploaie sau prin mersul în iarbă umedă. pentru a absorbi transpiraţia şi cealaltă de lînă moale (pe deasupra) care permite aerului să circule. despre care dăm şi cîteva amănunte. Deci o pereche de bocanci sau ghete de baschet. pentru ca piciorul să nu simtă asperităţile drumului. preţios în special pentru faptul că poate menţine o băutură caldă (cafea. — aureociclină 3% (tub cu unguent ce conţine antibiotic) . — sulfatiazol tablete . l—2 cămăşi. — să fie cît mai uşoară . de lînă. O trusă de prim-ajutor trebuie să cuprindă : — l-2 feşi de tifon pentru pansarea rănilor . Trusa medicală de prim-ajutor. decît ca îmbrăcăminte de protecţie contra intemperiilor. pentru că drumeţul poate să-şi spele ciorapii singur. — cu cît drumul este mai accidentat (munte. cacao. pulovere uşoare dar groase. uşoare şi îmbracă complet glezna. chiar şi atunci cînd le posedă numai unul sau numai unii componenţi ari grupului de drumeţi. necesare în timpul eforturilor fizice şi în timpul alimentării cu conserve . este recomandabil să se poarte 2 perechi de ciorapi. Pentru cap. dar în acelaşi timp să rămînă elastică. sînt comode. pantalon (fustă). în schimb se usucă mai uşor decît încălţămintea de piele. — să fie comodă ca format şi mărime şi adaptată la picior (purtată). un pulover de lînă cu mîneci şi o haină uşoară de ploaie (plastic sau ţesătură impermeabilizată). o haină căptuşită. Poate înlocui bromocetul . prin care să poată ieşi transpiraţia. pietriş). — un flacon de Bromocet. trebuie să fie uşoare. Iarna. . ochelarii de soare sau bidonul de apă sînt de asemenea indispensabile. Nu se pleacă la drum cu „ghete noi". arsurilor şi pielii. şapcă de pînză sau basc. mănuşi şi căciulă de stofă sau lînă. Un asemenea obiect este termosul. plastic compact sau ţesături cauciucate. iar pentru nopţile răcoroase. care se utilizează ca dezinfectant al rănilor şi al pielii numai după diluare : 2 linguriţe într-un litru de apă . Mai mult nu trebuie. Pe piele se vor purta maiouri de bumbac. pentru a nu stînjeni mişcările şi a permite ca în jurul corpului să existe în permanenţă o pătură de aer. bătăturile etc. care va folosi şi împotriva vîntului. care sînt o combinaţie de gumă şi pînză prin care aerul circulă cu uşurinţă. dintre care o pereche de bumbac. Hainele drumeţului trebuie să fie confecţionate dintr-o ţesătură permeabilă pentru aer. au talpa suficient de groasă şi elastică. este absolut necesară îndeosebi pentru grupurile care urcă pe munţi sau străbat locuri necunoscute. iar praful obţinut se pune pe răni după ce au fost spălate (poate înlocui aureociclină). se pisează. — poate împiedica continuarea drumului. Alte obiecte necesare drumeţului. Bocancii obişnuiţi din piele pot îndeplini toate aceste condiţii. prosopul (fie şi de hîrtie). Deci. pălărie.

În general. necesar pentru prevenirea şi combaterea febrei musculare (durerilor musculare de după eforturile fizice ale primelor zile de drumeţie) . Organismul sportivilor este în aşa fel pregătit prin antrenament. care au nevoie de o cantitate de sînge de 10-15 ori mai mare decît în stare de repaus. omul nu este capabil să depună eforturi mintale în continuare. îşi poate da seama că în cîteva secunde se cheltuieşte o energie musculară şi nervoasă uriaşă. gimnastică) şi să se doarmă 9-10 ore din 24. se vor face trasee de (9-10 ore. spre exemplu. să facă calcule. în prima zi de vacanţă. Aşadar. Respiraţia aduce o mare cantitate de oxigen. Astfel „maratonul" — alergarea pe o distanţă de peste 42 km — este o performanţa imposibilă pentru cei ce nu practică sportul. dar care nu pot fi puse în valoare decît printr-un antrenament constant. Trusa medicală. pentru prima zi de drumeţie se recomandă un traseu scurt. În primul rînd trebuie ţinut cont de nevoia ca organismul să fie supus unor solicitări treptate.). pentru a se menţine temperatura constantă a corpului. Aşa se explică faptul că. sistemului muscular şi aparatului circulator. plecînd noaptea din Bucureşti şi ajungînd dimineaţa la Brezoi. să memoreze etc. Ea poate fi redusă la o trusă individuală de 200 g. Oboseala după un efort se produce mai repede la cei lipsiţi de antrenament pentru activitatea fizică şi mai greu la cei care au făcut un asemenea antrenament în mod constant şi gradat. Din cele de mai sus rezultă în mod evident necesitatea ca efortul drumeţului sa fie astfel dirijat încît oboseala să apară cît mai tîrziu şi în măsura cît mai mică. se contractă mai repede. în timpul căreia să se facă mişcări (jocuri cu mingea. pielea evaporează o mare cantitate de apă. tensiunea arterială creşte de asemenea. cuprinzînd cele enumerate mai sus puse într-o pungă simplă de pînză cu despărţituri şi apoi într-o pungă de plastic bine legată (pentru siguranţă). PLANIFICAREA PE ETAPE A DRUMEŢIEI Planificarea etapelor drumeţiei are importanţa ei. De asemenea: se pot folosi medicamente ce eventual se găsesc la punctele farmaceutice de la cabane (vezi tabelul II de la sfîrşit). va fi sau imposibil sau o greşeală gravă. Deoarece arderile cresc. . inima se contractă mai puternic şi mai amplu. se planifică a dormi seara la cabana Obîrşia Lotrului. Oboseala depinde şi de intensitatea efortului pe unitatea de timp. după eforturi fizice mari. Ce este oboseala? Oboseala este starea în care organismul. devine din ce în ce mai puţin capabil de a continua această activitate. Gîndiţi-vă ce s-ar face un drumeţ neantrenat dacă ar porni la drum cu 30-40 kg în spate: după cîţiva kilometri s-ar prăbuşi. din lipsă de antrenament. Aşa se explică performanţele sportive. Se recomandă. atît pentru buna întrebuinţare a timpului. Un astfel de drum (13— 15 ore de mers pe jos de la Voineasa) poate fi împărţit în două sau chiar trei etape (ţinînd seama de faptul că prima noapte a fost petrecută pe drum). Fără antrenament. rezultate din arderi (bioxid de carbon. mărind cu mult cantitatea de sînge şi substanţe hrănitoare trimise în corp şi în special în muşchi. dăunătoare organismului. Ritmul şi forţa contracţiilor inimii cresc.). cît şi pentru dozarea eforturilor fizice. regulat şi gradat.— bicarbonat de sodiu. nu va cîntări mai mult de 350 g. de cele mai multe ori. inima nu poate totdeauna face faţă sarcinii ce i se impune: un timp se dilată. ca după etape lungi succesive (2-3 zile cu peste 6-7 ore de mers) să se planifice o zi de odihnă. pentru a da cel mai bun randament. Muşchii sînt comandaţi de sistemul nervos central. sleit de puteri. Dacă din prima zi. iar în timpul efortului fizic participarea sistemului nervos este foarte importantă. după o activitate intensă sau prelungită. şi toate acestea — pînă la limita pentru care organismul a fost pregătit. pentru a doua zi 5—6 ore şi numai pentru a 3-a zi trasee ce depăşesc 7 ore de mers. ar fi o greşeală să socotim că numai muşchii obosesc după un drum greu. limitînd cantităţile la strictul necesar. încît principalele funcţii pot să ajungă la un nivel foarte înalt. Cine practică sau a văzut cum se practică sportul cu haltere. dar cînd efortul ei devine insuficient faţă de nevoi se pot produce tulburări grave. urce etc. datorite bineînţeles unor calităţi fizice deosebite. a doua zi drumeţii vor zăcea în cabană cu febra musculară sau nu vor mai fi apţi decît pentru un traseu scurt. care se atenuează sau dispar prin repaus). Oboseala în urma efortului fizic este datorită unui complex de factori (modificări în funcţiile sistemului nervos. iar entuziasmul şi bucuria drumeţiei vor li umbrite de numeroase neplăceri. obosind rapid pe cei mai puternici dintre sportivi. Oboseala este un avertisment care impune încetarea efortului şi trecerea în stare de repaus. de asemenea. hemoragie cerebrală etc. dacă pînă atunci nu a făcut vreun alt accident (crize de sufocare. — purgative uşoare. Dacă. Creşte de asemenea eliminarea substanţelor nefolositoare sau toxice. de 2—3 ore de mers.

coapselor şi trunchiului. în loc să ducă oxigen şi glucoza în muşchi. cu atît pasul va avea lungimea mai redusă (deci şi viteza mersului va fi mai mică). — odihna raţională în mers şi la capătul etapelor . dar ritmul (numărul de paşi pe minut) va trebui să fie meţinut acelaşi. — un comportament disciplinat în alimentaţie. pe drum drept. Este suficient să amintim că. Este indicat deci ca în timpul repausului să se consume 2-3 bucăţi de zahăr. După fiecare 50 de minute de mers se va face o oprire de 10 minute. În drumeţie trebuie pornit în pas lent. oboseala va apărea sub formă de somnolenţă. are un ritm de 80—100 de paşi pe minut şi o viteza de 3—5 km pe oră. Dacă. care mobilizează o mare cantitate de sînge din celelalte organe şi care va dura cu atît mai mult cu cît alimentele ingerate vor fi fost în cantitate mai mare şi mai greu de digerat (conserve de carne. Dacă se poate. . — ritmicitatea mersului . respiraţia). Principalul combustibil al muşchilor in efort este zahărul. În general. va face cîteva mişcări de gimnastică (flexiuni ale trunchiului şi membrelor) şi — în special în primele 2-3 ore de mers — se va odihni în picioare. nu este permis ca muşchii să fie loviţi violent cu palmele sau cu pumnii. mersul va deveni mai greoi. dînd stomacului de lucru în timpul mersului. masajul înainte de plecare va fi cu atît mai binevenit. ci cu ora de mers efectiv. — haine potrivite. Dacă în timpul unui popas se poate face o spălare pînă la brîu cu apă rece său chiar o baie scurtă. organismul pierde şi o mare cantitate de săruri minerale. frămîntare sau vibrare) timp de 3-5 minute. copiii. După 3-4 ore de mers se va face un popas de aproximativ o oră. pe motivul întîrzieri. dar energic (prin netezire. o dată coborîţi din tren. deşi de fapt îi însoţesc în aceeaşi direcţie. fructele sînt de asemenea indicate contra setei. drumeţul va sta jos. conserve. este dăunător. sarcinii pe care o ducem în spate şi felului drumului pe care îl parcurgem. —un itinerar întocmit raţional. va fi blocată pentru digestie. În timpul popasului orar să nu se bea multă apă.Cum se poate preveni oboseala? Despre prevenirea oboselii am vorbit de fapt şi pînă aici şi vom vorbi şi în continuare. cînd în pas lent. încălţăminte comodă . în scurt timp va trebui să ne oprim sufocaţi şi să constatăm că „am luat-o prea repede". potrivit vîrstei fragede şi organismului în dezvoltare. Dacă această gustare sau prînz se va transforma însă într-o masă copioasă. Deosebit de important este ca acest pas lent să fie şi cît mai constant de la început. Mersul obişnuit. Consumul de apă simplă. numai pentru motivul că a apărut setea. grăsimi. în timpul efortului. După mai multe ore de mers. iar muşchii nu-şi vor recăpăta toată puterea decît după ce digestia va fi terminată. puţină cafea sau cacao sau. dar va face mişcări şi masări uşoare ale muşchilor gambelor. dulce. durerile musculare se vor accentua. Apa sărată redă organismului sarea pierdută. lăsînd organismului posibilitatea de a se adapta la efortul necesar marşului. După 20-40 de minute de mers vom găsi fără nici o greutate pasul cel mai potrivit antrenamentului pe care îl avem. o dată cu părinţii ieşiţi la plimbare. satisface setea şi reduce sau chiar opreşte transpiraţia. somnul. va fi foarte greu de pornit din nou la drum: picioarele vor deveni grele ca de plumb. Despre ultimele trei cerinţe ne vom ocupa în continuare. Toţi factorii unei drumeţii raţional organizate contribuie la prevenirea sau micşorarea stării de oboseală : — pregătirea prin antrenament . care pentru adolescent sau adult este deosebit de obositor. în drumeţie. cînd acumularea de acid lactic în muşchi creşte şi mişcările devin mai greoaie. Băutul apei în cantităţi mari. cu care ocazie se poate lua şi o gustare sau chiar masa de prînz. un pahar cu apă sărată (o linguriţă rasă la 200 ml de apă). drumul nu se măsoară cu kilometrul. este mai potrivit puţin ceai cald. bineînţeles. merg cînd înainte. este ceea ce am putea numi un „mers anarhic". ci numai masaţi uşor. Drept urmare. miere sau dulceaţă: nu este însă indicat să se mănînce carne. — o greutate nu prea mare în spate . Cu cît urcuşul va fi mai accentuat. dacă cel în cauză a transpirat mult. drumeţul se va elibera de povară. vor apărea senzaţia de oboseală şi. cu etape mici la început (pentru a suplini sau completa antrenamentul) . cînd în fugă. Lămîia cu zahăr. cînd în urma lor. la numărul la care s-a adaptat organismul (bătăile inimii. printre care şi sarea (de unde gustul sărat al sudorii). bomboane şi ciocolată. o mare cantitate de sînge. Toate acestea se datoresc digestiei. Mai tîrziu. care va scoate afară o cantitate şi mai mare de sare. — un sac de spate comod . Un astfel de mers. Cum se vor utiliza aceste 10 minute de repaus? În primul rînd. Este cunoscut că prin transpiraţie. Ce înseamnă ritmicitatea mersului? Deseori. nu potoleşte setea şi nici nu micşorează transpiraţia. o dată cu apa. vom porni în marş forţat.

Ce se recomandă pentru repausul de o oră? În primul rînd se recomandă acelaşi tip de odihnă activă (cu mişcare. dar în cantităţi mici. În timpul somnului de după efort. În timpul eforturilor fizice. ale cărui celule îşi pot recăpăta în timp de 7—8 ore întreaga capacitate de funcţionare . respiraţia devine mai profundă şi mai frecventă. iar înainte de plecarea la drum (cu 3—5 minute) o masare uşoară a muşchilor sau mişcări de încălzire. Somnul este acela care contribuie în mod hotărîtor la refacerea forţelor. deoarece consumul de oxigen creşte de 10—20 de ori. drumeţul va trebui să facă mai întîi un duş. siropuri. sosuri. Un somn adînc. apă minerală. Repausul de o oră va fi astfel organizat. să primească o mai mare cantitate de aer la . În ce priveşte alimentarea. Drumeţul va dormi deci cel puţin 9 ore din 24 şi în condiţii cît mai apropiate celor descrise mai sus.odihnitor. CÎTEVA CUVINTE DESPRE RESPIRAŢIE A fost amintit. ajuns la cabană sau la locul unde va fi găzduit. rolul respiraţiei. mai ales în cursul unor eforturi repetate. ciocolata mai are calitatea de a stimula sistemul nervos. inima îşi va rări bătăile şi tensiunea arterială va scădea. — masa de seară să nu conţină alimente greu digerabile (conserve. aportul de oxigen şi îndepărtarea bioxidului de carbon nu încetează nici o clipa. biscuiţi etc. Pentru a asigura un somn reconfortant trebuie ţinut seama de cîteva recomandări : — culcarea se face la cel puţin o oră după masa de seară şi după o scurtă plimbare. Vom aminti că pentru un asemenea popas este deosebit de indicată ciocolata. prin intermediul plămînilor. pentru a dă stomacului un răgaz necesar începutului digestiei. avînd un rol deosebit în împrospătarea puterii de lucru. în paginile anterioare. adulţii au nevoie de cel puţin 7—8 ore de somn în 24 de ore. Omul are nevoie în stare de repaus de cel puţin 20 de litri de oxigen pe oră. cacao sau ciocolată înainte de culcare. La începutul repausului de o oră se poate bea apă (200—400 ml). În mod obişnuit. În afară de faptul că somnul de noapte nu se poate compara cu cel din timpul zilei (care este mult mai puţin odihnitor). încît momentul plecării să vina după cel puţin 30—40 de minute de la terminarea gustării. insuficienţa sau neasigurarea condiţiilor unui somn . Astfel. — să nu se bea alcool înainte de culcare. Lipsa somnului. se pot utiliza orice fel de alimente. — să se asigure liniştea şi întunericul în camera de dormit. în timpul popasurilor. somnul pune în repaus sistemul nervos. Pe lîngă faptul ca este uşor digerabilă şi bogată în calorii (de două ori cît carnea şi aproape cît untul proaspăt). După masa de seară. se vor putea lua înainte de culcare cîte 2—6 g de bicarbonat (2—6 comprimate. recomandîndu-se în mod deosebit dulciurile (zahăr. va asigura refacerea în cele mai bune condiţii a întregului organism. se vor debarasa de produsele rezultate din activitatea intensă a zilei respective. care sînt extrasi din cel puţin 500 de litri de aer . fie chiar şi cu apă foarte rece de munte. După o zi de mers. duc la aşa-zisa „oboseală cronică" sau „surmenaj''. Greşit procedează cei care cred că în drumeţie se pot face petreceri pînă noaptea tîrziu. ciocolata se va consuma în cantităţi moderate (100—150. În seara primei zile de drum sau în seara zilei în care s-au făcut eforturi mari. el elimină în acelaşi timp l8 — 19 litri de bioxid de carbon. se poate consuma oricît alcool. mai ales dacă va fi urmat imediat de îmbrăcarea unor haine călduroase (pulovere de lînă sau haine cu ţesătură deasă). sînt indicate o scurtă plimbare în aer liber şi culcarea la ora 21. grăsimi. Se poate face o baie său o spălare cu apă rece. spălatul „la pîrîu — chiar şi atunci cînd apa este foarte rece — nu este cu nimic dăunător.). în cantitate de 25—50 g — nu mai mult.). Somnul drumeţului. bomboane. cel mult 200 g pe zi). varză etc. cutia toracică trebuie să fie liberă să-şi amplifice mişcările. iar somnul deficitar se poate completa pe drum. Pentru acest motiv. său să se spele cu apă şi săpun. cu apă). iar adolescentul şi copilul de 8—9 ore. în aer curat şi răcoros. — să nu se consume cafea. Abuzul de ciocolată este însă tot atît de dăunător ca şi abuzul de cafea. Duşul sau spălarea nu se fac decît după ce a dispărut orice urmă de transpiraţie fără exagerări. fructe. stare care favorizează numeroase feluri de îmbolnăviri. trebuie să subliniem că un asemenea comportament anarhic în timpul drumeţiei (eforturi repetate după odihnă incompletă) este de-a dreptul dăunător sănătăţii. pentru acest motiv. ceai. ca mecanism de introducere a oxigenului în organism şi de eliminare a bioxidului de carbon. eventual gimnastică sau jocuri uşoare). — să se aerisească bine camera de dormit şi să se asigure pentru noapte o aerisire continuă. pentru ca să fie timp suficient de somn pînă dimineaţa (8—9 ore). chiar aparatul cardiovascular va intra într-un repaus relativ. pentru a înlocui apa pierdută prin transpiraţie. suc de fructe sau — dacă ne-am oprit la o cabană — sifon cu sare.peşte). muşchii îşi vor reface de asemenea puterea de contracţie. pentru a evita febra musculară şi a uşura refacerea rezervei alcaline.

ci şi pentru protecţia celor ce vor mai utiliza aceste obiecte în zilele următoare. În cabane. fumătorii vor consuma în mod deosebit dulciuri în timpul drumeţiei şi vor lua zilnic vitamina C şi B. iar lenjeria de corp schimbată la doua zile sau chiar zilnic şi spălată cu săpun. Prin urmare. Vorbirea. Pe toată suprafaţa pielii. dacă. pentru a nu se infecta. iar l0 picături un cal). furuncule etc. În plus. De altfel. precum şi pe hainele noastre. înţepături. amintim că tutunul este pentru sistemul nervos o otravă. în timpul inspirării fumului de tutun. muşchiul cardiac este mai prost hrănit şi astfel se micşorează capacitatea de funcţionare a inimii. Spălarea se poate face în orice condiţii. mici zgîrieturi.). în anumite condiţii pot provoca boli destul de grave : angine (dureri în gît). mai obositor. pentru a nu dormi în contact direct cu pătura — dar avem datoria de a le preda în cea mai . cîntatul sau fluieratul în timpul mersului tulbură ritmicitatea respiraţiei. se găsesc în permanenţă o sumedenie de microbi aşa zişi „banali". Fumătorul va trebui să renunţe la tutun în timpul drumeţiei sau să-l rărească în aşa fel. cu praf. De la cabanieri trebuie cerute pături. pernelor şi cearşafurilor este o obligaţie nu numai în ce priveşte igiena proprie. cantitatea de oxigen din sînge scade şi în scurt timp apar semne de oboseală. iar dimineaţa. pentru cei cu voinţa insuficient călită. Pentru acest motiv. împiedică buna oxigenare a sîngelui. iar efortul fizic devine din ce în ce mai neplăcut. în timpul fumatului. pulberi. îmbîcsită cu praf şi microbi. care ar trebui să apară la sfîrşitul odihnei. păturile şi pernele vor fi bine scuturate afara. Acestea sînt doar o parte dintre considerentele care fac ca fumatul să fie incompatibil cu drumeţia şi cu sportul în general. IGIENA CORPORALĂ ÎN TIMPUL DRUMEŢIEI În orice condiţii s-ar afla drumeţul. ce se infectează cu uşurinţă. tulburări de vedere şi somn. secretate o dată cu transpiraţia. întreţinerea curăţeniei corporale este o obligaţie absolută. Reamintim că fumatul înainte de culcare sau în timpul nopţii provoacă insomnii. Acestea sînt motivele pentru care ritmicitatea respiraţiei este o condiţie a bunei funcţionări a organismului în timpul drumeţiei. putem să ne dăm seama ce neajuns enorm înseamnă pentru un drumeţ fumatul unei ţigări în timpul efortului sau în timpul minutelor de odihnă. devine o măsură preventivă obligatorie. îndepărtarea zilnică de pe piele a stratului de grăsime. aceasta este reacţia organismului intoxicat în faţa darurilor naturii (aer curat. înainte de culcare. scame din haine etc. substanţe de o importanţă covîrşitoare pentru efortul fizic. dacă ţinem seama de faptul că odată cu fumul de ţigară se introduce în plamîni o cantitate de oxid de carbon (gaz de ardere) care blochează în bună parte transportul de oxigen şi influenţează negativ inima. ameţeli etc. pielea se acoperă cu săruri şi grăsimi. în sfîrşit. după scuturare. În timpul drumeţiei. Fumatul micşorează depozitul de zahăr şi de vitamină C din organism. pericolul creşte în mod deosebit prin apariţia de rosături (de la haine sau încălţăminte). Este cunoscut faptul că nicotină (substanţa toxică din tutun) este una din cele mai puternice otrăvuri naturale (o picătură ucide un cîine. Rănile sau rosăturile trebuie dezinfectate. Fumatul în drumeţie. relaxare nervoasă etc. buna dispoziţie. perne şi cearşafuri curate — vom pretinde două cearşafuri. blefarite şi conjunctivite (îmbolnăviri ale ochilor). Hainele vor fi curăţate şi scuturate bine în fiecare seară. sînt preferabile ţigările cu tutun fin. Fumatul în timpul minutelor de odihnă sau în timpul mersului este o adevărată calamitate. fumătorii ştiu că în timpul excursiilor în aer liber „nevoia de fumat" scade. Rănile vor fi. pansate şi protejate de noi rosături sau zgîrieturi. încît să poată beneficia măcar în parte de avantajele acestui sport minunat şi complex. dar în mod obligatoriu cu săpun. lipseşte. ca streptococii şi stafilococii. dureri musculare. Dacă în timpul scurtelor perioade de odihnă din timpul drumeţiei se fumează. datorită faptului că organismul se poate găsi în momente de oboseală marcată. în plus. oxigen.). În timpul călătoriei pe jos. care dacă în mod normal nu fac nici un rău. ritmul respiraţiei se dereglează. Întreţinerea curată a păturilor. micşorează randamentul muscular şi favorizează oboseala. sîngele să transporte în mod constant la muşchi cantitatea de oxigen necesară. pudrate cu praf de sulfamidă sau unse cu aureociclină. Dacă socotim că. în lipsă de vitamine şi în special de vitamină C.fiecare inspiraţie. vor fi expuse la soare sau aerisite. în special cînd organismului i se cere un efort deosebit. că. otite (infecţii ale urechii). în sfîrşit. dar mai ales infecţii ale pielii (coşuri. că fumatul în aer rece este deosebit de dăunător şi poate declanşa îmbolnăviri ale plămînilor şi. nearomate şi cu filtru. Regularitatea (ritmicitatea) respiraţiei face ca aportul de oxigen să fie continuu.

adică fără pericol pentru sănătate. în realitate alcoolul consumat după oboseală face să scadă capacitatea organismului de a se reface. ciorbele) fac de asemenea să dispară mai curînd senzaţia de sete şi înlocuiesc într-un mod mai blînd apa pierdută. Ele trebuie interzise în timpul drumeţiei şi cu atît mai mult pentru a „potoli setea".2 litri să fie recuperaţi prin consum direct de lichide. ceea ce înseamnă că în timpul unei ascensiuni pe munte sau în timpul parcurgerii unei distanţe mari. de a le utiliza cu grijă şi de a nu le folosi în afara cabanei (pentru a evita infectarea sau transportul în cabană a unor insecte dăunătoare şi purtătoare de boli). apa minerală sau sucurile de fructe înlocuiesc cu mai mult succes pierderile de lichide. Dacă ţinem seama că o dată cu transpiraţia se pierd şi mari cantităţi de săruri şi în special de clorură de sodiu (sare de bucătărie). senzaţia de sete va persista încă 30 de minute după ce au fost depăşite nevoile de apă ale organismului. Numai sîngele reprezintă 7. apa de băut poate constitui o problemă. Această creştere a fost evaluată la l ml pentru fiecare calorie. dacă setea persistă. nici şpriţul şi nici berea nu trebuie consumate în timpul drumeţiei decît după mese şi în cantităţi mici. cea de a patra pune probleme deosebite. cum sînt febra tifoidă. Pentru a fi bună de băut. să nu aibă miros. izvoare sau fîntîni insalubre. răcirea bruscă a organismului după efort poate fi deosebit de dăunătoare sănătăţii. senzaţia de sete dispare astfel mai repede. după ce a consumat 200—400 ml de apă să aştepte 10—20 de minute. dizenteria. supele. Alcoolurile tari. rămînînd ca aproximativ 1. care se încarcă cu vapori de apă. cca. obligîndu-ne a le înlocui. limfă). iar recuperarea acestei cantităţi se face: cca l litru prin alimente (toate alimentele conţin o oarecare cantitate de apă). Dacă drumeţul. mărind astfel şi necesarul de lichid înlocuitor.bună stare de curăţenie. adică între 4 şi 71/2 litri. sucul gastric etc. Dacă primele trei calităţi pot fi controlate cu uşurinţă de oricine. lichidul cefalorahidian. se impune ca drumeţul. în lichidele circulante (sînge. Apa în organism este în continuă mişcare. Cu cît este mai mare efortul şi se consumă mai multe calorii. Apa reprezintă 94—99% din aceste lichide ale organismului. cît şi în exteriorul lor. a fost lipsit de posibilitatea de a bea din cînd în cînd apă. hepatita epidemică sau leptospiroza. Lichidele calde (zeama caldă de compot. 300 ml prin oxidarea acestor alimente. intrînd în componenţa acestora. în afară de faptul că nu opreşte transpiraţia şi nu potoleşte setea. magneziu şi clor) — iar sîngele mai conţine acid carbonic şi proteine. atît de apreciate de unii pentru „a se încălzi" după un drum de iarnă. transpiraţie şi prin plămîni. în timpul unui drum anevoios. nu fac altceva decît să mascheze pentru moment senzaţia de frig . În timpul efortului muscular. APA Apa reprezintă peste 70% din greutatea corpului omenesc. şi anume atunci cînd se consumă din rîuri. eventual să mai bea 200—300 ml şi numai după alte 10—20 de minute. pierderile de apă prin transpiraţie şi respiraţie se măresc de 2 ori şi chiar mai mult. pentru că redau organismului şi o parte din sărurile pierdute. potasiu. În timp ce o importantă cantitate se elimină prin urină. calciu. Ce trebuie să ştim despre apa de băut? În timpul drumeţiei.7% din greutatea corpului. iar transpiraţia scade. care mai conţin diverse alte elemente necesare vieţii şi anume săruri (de sodiu. Băuturile alcoolice nu sînt potrivite sub nici o formă să înlocuiască pierderile de apă din timpul eforturilor fizice. apa trebuie să aibă cîteva calităţi de bază: să fie limpede. ea este prezentă atît în interiorul celulelor. Nici vinul. este lesne de înţeles de ce înlocuirea simplă a apei este insuficientă. După cum este bine cunoscut. să nu aibă alt gust decît cel plăcut specific apei şi să nu conţină germenii unor boli transmisibile. Setea nu poate fi potolită prin consumul unor mari cantităţi de apa deodată. mecanisme nervoase specializate semnalează pierderile prin senzaţia de sete. De aceea. să-şi completeze pierderile. Astfel. Pierderile acestea prin sporirea activităţii musculare sînt datorate în primul rînd nevoii de a menţine la un nivel constant temperatura corpului (prin evaporarea transpiraţiei) şi trecerii prin plămîni a unei mai mari cantităţi de aer. omul poate pierde 3—4—6 litri de apă şi chiar mai mult. o dată ajuns la izvor el va greşi dacă va bea cantităţi mari. cu poveri însemnate. lacuri. pierderea zilnică de apă este cifrată la aproximativ 21/2 litri. Microbii bolilor transmisibile ajung în apă mai cu seamă din fecalele şi urina oamenilor (sau . Apa sărată. măreşte oboseala şi este profund dăunător. apa poate conţine germeni ai unor boli grave. cu atît creşte pierderea de apă. Consumul „pe sete" de mari cantităţi de lichide reci sau „de la gheaţă" este o violenţă la adresa organismului.

pot oferi o apă bună de băut (organele sanitare semnalizează prin tabele indicatoare dacă apa din fîntînile publice nu este potabilă). Nu putem închide acest capitol fără a reaminti că protecţia tuturor apelor curgătoare sau stătătoare. De asemenea apele minerale îmbuteliate sînt garantate prin control medical. Apele de ploaie. grăsimile. Aceste substanţe şi anume : proteinele. diaree. de asemenea. măsura ce trebuie luată de urgenţă este de a consulta un medic. aceste animale mici pot infecta cu urina şi fecalele lor alimentele şi apa pe care o consumă şi omul.). rămînînd cu gustul de apa de ploaie (distilată). apa se poate bea. sau în izvoare şi fîntîni neprotejate şi neîngrijite. în timp ce pe Făgăraş (munţi din roci dure greu solubile) apele aproape că nu conţin minerale. Dezinfecţia apei de băut. se lasă cel puţin 30 de minute. precum şi numeroase animale sălbatice. ori unde s-ar afla de (izvoare. şipote. scurgîndu-se la suprafaţa pămîntului. Lipsa sau insuficienţa oricăruia din . precum şi substanţele ce folosesc drept combustibil pentru activitatea complexă a organismului. a fîntînilor sau izvoarelor. La nevoie. dacă mirosul de clor a dispărut. cei ce răspîndesc microbii pretutindeni sînt doi cunoscuţi duşmani ai sănătăţii omului : şoarecele şi şobolanul. Izvoarele îngrijite. ducîndu-i în pîraie. Dacă pe fundul vasului rămîn grunji nedizolvaţi. Drumeţul nu trebuie să treacă nepăsător pe lîngă scurgerea unui closet de cabană în pîrîul din care alţi tovarăşi de drum. nemurdărirea lor în orice fel constituie o datorie cetăţenească elementară. Compoziţia chimică a apei de băut. De aici rezultă pericolul de a bea apă din asemenea locuri. Prin alimentaţie se asigură reînnoirea substanţelor constitutive ale celulelor din care este alcătuit organismul. în timpul drumeţiei. potasiu. putînd răspîndi microbii. apele se mineralizează în legătură cu constituţia rocilor: astfel pe Ceahlău (munte calcaros) apele conţin cantităţi importante de calciu. Microbii pot trăi pe pămînt sau în apă (în raport cu condiţiile de umezeală şi căldură) timp de zile. Se mai poate utiliza un dezinfectant al apei şi anume Cloramina B. pierderile de minerale (prin transpiraţie) trebuie suplinite pe calea consumului de apă sărată sau de ape minerale ce nu au indicaţii medicale speciale (adică nu sînt ape puternic sulfurate. rîuri. apele se încarcă cu clorură de sodiu şi capătă gust sărat. Apa de ploaie. iodate etc. aceştia se îndepărtează prin trecerea apei în alt vas.animalelor) bolnavi şi îndeosebi de la oamenii (sau animalele) purtători de microbi. ca şi din fîntînile sau izvoarele plasate prea aproape sau „la vale" faţă de grajduri şi closete. vor bea apa cu cîteva sute de metri mai jos. Aceste ape sînt „mineralizate" şi pot fi folosite pentru băut numai dacă mineralizarea nu este prea mare (altfel pot da tulburări digestive diverse. mineralele şi vitaminele sînt cele cinci principii alimentare pe care le utilizează organismul. singurul care va decide dacă îmbolnăvirea este o tulburare trecătoare sau o boală ce necesită un tratament special. Pentru leptospiroza. greaţă. care neprezentînd nici un semn de boală. necunoscînd acest amănunt. ca şi pentru numeroase alte boli. De asemenea este de reţinut că. Pentru un litru de apă limpede se pune l comprimat de cloramină şi cu cît apa este mai puţin limpede se pun 2—3—4 comprimate. săptămîni şi chiar luni. crampe etc. după ce se dizolvă comprimatul şi se amestecă bine cu apa. Alteori. calciu. fîntîni. el nu poate trece nepăsător pe lîngă cei care nu respectă măsurile de protecţie a sănătăţii şi deteriorează sau folosesc în mod nepermis sursele de apă. cînd mai multe zile la rînd se consumă apă slab mineralizată. cît timp nu sînt cunoscuţi nu sînt trataţi. care se găseşte sub formă de comprimate la orice farmacie. vărsături) însoţite de febră sau de stare generală rea. fîntînile în jurul cărora nu sînt băltoace. unde solul a fost fund de mare. De la şoareci şi şobolani se îmbolnăvesc cu uşurinţă animalele de pe lîngă casă. se debarasează de microbi şi substanţe organice şi se încarcă cu diverse substanţe sau elemente minerale. Apele lacurilor urmează aceleaşi legi. dacă o fierbe timp de 30 de minute pentru a distruge microbii. sulf. pot spală şi lua cu de o mare cantitate de microbi. se mineralizează în legătură cu rîurile sau izvoarele care le alimentează şi cu roca sau conţinutul straturilor de pămînt din jur. ALIMENTAŢIA ÎN DRUMEŢIE Alimentaţia are un rol de prim ordin în întreţinerea activităţii organismului uman. La munte. în cazul unor tulburări gastro-intestinale (diaree. apele antrenează cu ele diverşi compuşi de iod. Astfel în unele regiuni.). Din cele de mai sus este de reţinut că.). pe care le poate dizolva. care au acoperiş şi găleată curat întreţinute. drumeţul poate folosi orice apă. devin acide sau alcaline. Apa instalaţiilor centrale din oraşe sau comune este garantată prin controlul medical ce i se face în permanenţă. după care. Pentru a face să dispară mirosul de clor apa poate fi încălzită sau aerată prin treceri succesive dintr-un vas în altul. centrale mici etc. Compoziţia chimică a apei de băut este aceea care îi dă gustul sau mirosul. zaharurile. în trecerea ei prin pămînt spre pînzele subterane.

Grăsimile (lipidele) participă atît la alcătuirea materiei celulare. vegetale). brînzeturi şi vegetale). cupru etc. Deci la drum — cum de altfel şi organismul o cere de îndată ce au fost petrecute mai multe ore în aer liber — există . căpşuni. Raţia zilnică de grăsimi este de 60—140 g (mai puţin vara. peşte. În cantităţi mici (20—70 mg j vitamina C se mai găseşte în conopidă.). Alimentaţia raţională face ca întregul organism al drumeţului să beneficieze de călire şi de dezvoltarea forţelor intelectuale şi fizice. glucoza (tablete). fasole. iar lipsa acestei din urmă vitamine provoacă nevralgii şi scăderea forţei musculare. se măsoară în calorii. Vitamina C se găseşte în cantităţi mari în extractul concentrat de măceş şi extractul de brad (150—2000 mg la 100 g) şi moderat în: ardei iute şi dulce (100—300 mg/100 g). ci în anumite proporţii. aliment complex deosebit de valoros în drumeţie. Vitaminele din grupul B. pentru a da organismului posibilitatea unei funcţionări optimale. portocale. Deci. fragi şi varză crudă sau murată. Lipsa sau insuficienţa vitaminelor poate provoca tulburări. scrumbii etc. pătrunjel şi mărar (150— 200 mg/100 g). precum şi consumul organismului în repaus sau efort. lămîi. Proporţionarea alimentelor. fosforul (în gălbenuşul de ou. În cazul transpiraţiilor abundente se adaugă în mod special 10—15 grame de sare pe zi sau se consumă alimente sărate din abundenţă (măsline. în timpul drumeţiei. Glucidele (zahărul şi făinoasele) sînt principalul combustibil al organismului şi în special al muşchilor. precum şi sarea (clorură de sodiu). Astfel. nuci etc. de grăsimi. Raţia zilnică de glucide este de 400—500 g. micşorează randamentul la efort şi rezistenţa organismului faţă de boli. ascensiuni. ficat de vită. pentru faptul că se digeră mai uşor. creier. care în timpul drumeţiei este de 200—400 mg. Amidonul se digeră uşor. Vitamina C are un rol deosebit în apărarea organismului faţă de infecţii. Dintre produsele zaharoase amintim bomboanele. În această ultimă categorie intră drumeţul. Vitaminele trebuie să intre în rnod obligatoriu în componenţa raţiei alimentare a drumeţului. Vitaminele B şi C contribuie în mod deosebit la întreţinerea randamentului muscular. Untul proaspăt este cel mai indicat. transformîndu-se în glucoza. ouă. corespunzătoare cu felul activităţii. în condiţii de activitate fizică intensă de 4000— 6000 de calorii. şi în special vitamina B1. se poate completa din preparate procurate de la farmacie (polivitamine sau vitamina C 200). aflate în cantităţi suficiente în alimentele consumate în mod obişnuit. Raţia zilnică de proteine pentru un drumeţ este de 100—120 g. stă la baza alcătuirii corecte a raţiei alimentare.aceste principii poate provoca tulburări de diverse grade. Legumele şi fructele conţin procentaje diferite de glucide (5—40%) şi în plus vitamine care uşurează utilizarea lor de către organism. Sursa principală de glucide o constituie amidonul din cereale (pîine şi paste făinoase. ca şi a oricărui om. Bineînţeles că aceste cinci principii nu sînt necesare în cantităţi egale. carne. cît şi la producerea energiei. În mod suplimentar se pot lua l—2 comprimate de vitamina B pe zi (10—20 mg). mai mult iarna). Proteinele se găsesc în carne. în mod obişnuit un adult are nevoie zilnic: în stare de repaus de l300 — l800 de calorii. ALCĂTUIREA RAŢIEI CALORICE Energia pe care o oferă diferitele alimente. În afară de acestea. ouă. Amintim că vitamina B1 se găseşte în cantităţi mici în alimentele obişnuite şi că o sursă mai importantă este drojdia de bere (10 mg la 100 g drojdie). avînd o mare putere calorică. căţărări etc. siropurile — sub formă de băuturi răcoritoare — precum şi ciocolata. Mineralele de care organismul are nevoie în mod deosebit sînt: fierul (se găseşte în carne. de orice fel) şi din cartofi. Deci. Nevoia zilnică de vitamină C. lapte. care se găseşte în cantităţi mici în toate alimentele. organismul mai are nevoie de sulf. pentru siguranţă. se adresează sistemului nervos. În timpul drumeţiei glucidele se consumă mult şi trebuie mereu înlocuite. ea are drept scop realizarea echilibrului nutritiv. o primă regulă pentru drumeţie: să nu se facă excese alimentare! Proteinele (protidele) sînt necesare organismului în primul rînd pentru refacerea celulelor uzate din ţesuturi. în funcţie de greutatea purtată şi de dificultăţile drumului (distanţe. în stare de activitate fără eforturi fizice de 2500—3000 de calorii. Cerealele le conţin în cantităţi cu mult mai mici. ca fasolea şi mazărea. aceasta trece în sînge. zmeură. care o transportă la muşchi. iod. murături.. spanac. Excesul de conserve. bob verde. Grăsimile se digeră mai greu decît celelalte alimente. se vor putea lua şi sub formă de preparate farmaceutice. dar în timpul eforturilor musculare poate fi mărită pînă la 10—11g pentru fiecare kg de greutate corporală. precum şi în leguminoasele uscate. Alimentarea fundamentată pe astfel de raţii se numeşte alimentare raţională . hrean. roşii. agrişe.). de condimente. ştevie. calciul (în lapte.). lapte şi brînzeturi. principiilor alimentare. usturoi verde. de fructe insuficient coapte şi chiar excesul de dulciuri (atît de necesare activităţii musculare) poate provoca tulburări digestive care să deregleze funcţiile întregului organism. îmbolnăviri sau chiar moartea. interesul se îndreaptă spre vitaminele C şi B1 care. carne. adică să dea organismului ceea ce îi trebuie şi cantităţile de care are nevoie din fiecare principiu.

0 18.0 18. chefal. 21g lipide.0 5. peşte.0 5.0 3.8 0. şalău.6 4. italian) Salam de iarnă Şuncă presată Ouă Ou de găină (integral) Gălbenuşul Peşte slab (biban. Dar aproape nu există alimente care să conţină numai proteine. bomboane).0 0.poftă de mîncare suficientă şi se mănîncă bine.0 1.0 10.0 80.0 0.6 16.0 10.1 16.9 0.3 4.0 0. deosebit de bun pentru drumeţie.0 24.0 11.0 20. lipide şi glucide — fără a exagera calculul la gram — vom ţine seama ca dintr-o raţie de 4 000 de calării: 17% din calorii să fie date de protide (carne. fosfor şi fier. Gonţea) şi un tabel orientativ privind conţinutul în principii alimentare şi valoarea calorică a unor alimente : Tabelul l: Compoziţia şi valoarea calorică a unor alimente (pentru 100 grame de aliment consumabil) Alimentul Lapte şi derivate Lapte de vacă Iaurt Brînză de burduf Brînză telemea Carne şi derivate Carne de vită slabă Carne de vită grasă Carne de porc grasă Ficat Salam (vînătoresc. biscuiţi) şi produse zaharoase (zahăr. este un aliment complex.0 16.5 1. nisetru. 17% din calorii să fie date de grăsimi (în special unt.0 32.0 12. brînzeturi.0 20.5 4. precum şi minerale ca: potasiu.3 0.0 Glucide 4.0 20.0 18.0 30. Alimentele obişnuite sînt complexe.0 24.0 35. numai glucide sau numai lipide.0 18.9 3.8 1.0 9.0 17. cel mult 100— 150 g pe zi adică restul de 2 640 de calorii.0 10. deci grija principală a drumeţului nu va fi să stea cu creionul să calculeze.păstrăv) Peşte gras (somn.0 2-1. Dacă socotim că trebuie păstrat echilibrul între cantităţile de protide. plătică. lapte) adică aproximativ 680 de calorii.1 .0 12. Iată (după prof.5 28.0 15. scrumbie) Icre de crap Grăsimi Unt Slănină sărată şi afumată Fructe Mere Pere Prune Caise Cireşe Struguri Zmeură Mure Afine Protide 3.0 74.5 0. ci să-şi orienteze în mare alimentaţia.4 1.0 0. magneziu. care a mai fost menţionată. ştiucă.0 20.0 11.8 Lipide 3. I.0 7. şi 66% din calorii să se asigure prin făinoase (pîine.1 0.0 25. O sută de grame de ciocolată oferă organismului aproape 500 de calorii şi în acelaşi timp 20g protide.0 15.0 20. 57g glucide.4 0. după nevoile organismului despre care am vorbit pînă aici.5 3.4 0.6 — __ _ _ 3. ciortan.8 0.5 Calorii 68 75 377 272 130 297 388 146 305 543 330 171 363 78 102 170 106 750 729 59 59 72 54 72 80 40 45 56 _ _ _ — — — — 13. lin) Peşte semigras (crap.3 13. cegă. Astfel ciocolata.0 _ 0. calciu.5 0. adică încă 680 de calorii.5 28.

0 42. Conservele cu termenul de consum depăşit vor fi aruncate.Portocale Nuci curăţate Legume Cartofi Ardei gras Roşii Castraveţi Leguminoase uscate Fasole uscată Mazăre uscată Produse derivate din cereale Pîine albă Pîine neagră Biscuiţi Dulciuri Miere de albine Marmeladă 0.2 1. În general este indicat ca seara să se mănînce mai puţin decît dimineaţa şi decît la prînz. fie foarte fierbinţi.0 1. iaurt sau kefir. nu trebuie să arunce afară nici lichide şi nici gaze. Cel puţin o dată pe zi este de dorit să se consume mîncăruri calde sau. Uneori parte din brînzeturi pot fi recuperate prin înlăturarea straturilor exterioare alterate. cînd capătă mirosuri sau gusturi străine (amar.5 1. ci din contră să aibă o presiune negativă. Cutiile bombate. Trebuie precizat totuşi că mîncarea gătită sau alimentele proaspete sînt totdeauna preferabile conservelor.0 72.0 — 58. iar cele două capace să nu bombeze în afară. dar în timpul drumeţiei şi mai ales cînd se merge cea mai mare parte a zilei. ci se învelesc în hîrtie şi se aşază la gura sacului de spate. Salamurile nu se transportă în cutii ermetice sau în pungi de plastic. Ouăle de raţă nu vor fi consumate decît după o fierbere de cel puţin 10 minute (în clocot). servite fie foarte reci.5 0.0 55.8 10. lapte). smochine.0 0. La drum. în principiu nimeni. alimentarea se va putea face la fiecare 2—3 ore.4 6. cînd devin sfărîmicioase. desigur că nu se pleacă flămînd. nu trebuie să consume mai multe alimente decît simte că îi sînt necesare. Salamurile cele mai rezistente la căldură sînt cele uscate (de iarnă.0 20. Cutiile de conserve metalice trebuie cercetate înainte de a fi pregătite ca rezervă pentru drum. prezentînd şi avantajul aportului de calorii numeroase într-un volum mic.5 4. de vară.0 1. . fiind mai bogate în vitamine şi nemodificate prin procedeele de conservare. La drum este indicat să se ia măsline (sînt sărate şi au valoare calorică. în timpul popasurilor şi în aşa fel încît digestia să nu stânjenească mersul. alimente cu rol favorabil deosebit. Tabla cutiei să nu fie ruginită sau lovită. cină etc.0 50. în special ca volum.3 2.5 1.6 23. pentru că organismele omeneşti au particularităţi ce nu totdeauna pot fi încadrate în calcule.0 80.0 1.0 5. pentru a putea primi aer.).5 10. în cantităţi mai mici. vor fi aruncate fără prea multă şovăială. Astfel. Conservele sînt pentru drumeţ alimente de mare preţ. este contraindicată şi dăunătoare. biscuiţi şi miere de albine (cu conţinut mare de glucide). cu gaze sau al căror conţinut are mirosuri străine.7 2.5 13. conservele vor furniza de preferinţă alimentele cu conţinut proteic ridicat (carne. ciudate.2 0.0 62 666 92 38 22 8 342 358 218 215 430 330 211 ALTE INDICAŢII PRIVIND ALIMENTAŢIA Consumarea de mari cantităţi de alimente.0 0. pentru că pericolul consumului acestor conserve este foarte mare. niciodată cele abia încălzite.0 1. Cînd cutia este înţepată pentru a fi deschisă. Cînd are ocazia.0 1. Nu trebuie consumate decît mîncăruri gătite recent. Împărţirea cantitativă a alimentelor pe o zi depinde de programul zilei (aşa cum se spune la capitolul despre planificarea drumeţiei) şi nu de orele de prînz. în lipsă să se bea ceai. chiar dacă prin compoziţia lor ar părea că satisfac cerinţele alimentaţiei raţionale. Ele nu vor fi purtate în sacul de spate mai mult de 24—48 de ore şi vor fi aruncate imediat ce devin lipicioase.0 8.0 0.0 65.0 26. peşte. În general. elveţian. dar nici cu senzaţia de prea sătul. mai ales pentru drumurile lungi şi cu trasee depărtate de aşezări omeneşti. jeleuri de fructe (care pe lîngă glucide conţin şi vitamine) şi chiar tablete de glucoza (în loc de zahăr sau bomboane).0 2.0 8. iar stomacul să nu fie îngreuiat. adică 20% ulei). pentru că se alterează repede.5 10. dar mai ales drumeţul. mucegai). Brînzeturile sărate. drumeţul să consume lapte. uscate sau conservate sînt alterate şi trebuie aruncate cînd îşi schimbă culoarea. Consumul de fructe şi zarzavaturi nespălate pune sănătatea în pericol (acestea pot avea pe de microbi sau ouă de paraziţi intestinali).0 13. rusesc etc. zemuiesc său capătă mirosuri străine.

În lipsă se dă apă cu lămîie şi puţin zahăr sau apă simplă. TOXIINFECŢIILE ALIMENTARE Drumeţul poartă întotdeauna cu el o cantitate de alimente. microbii rămaşi pe dop sau pe sticla interioară a termosului vor începe să se înmulţească şi dacă printre ei se vor găsi şi stafilococi aurii — de exemplu — la prînz laptele va conţine o atît de mare cantitate de toxină stafilococică. dacă semnele sînt persistente şi violente. purtate pe căldură în sac se pot altera şi pot provoca îmbolnăviri grave. dureri de cap. se va răci treptat şi va oferi microbilor cele mai bune condiţii de înmulţire (laptele serveşte drept suport şi sursă de hrană. În sfîrşit. deoarece indirect ea va deregla buna funcţionare a organismului.Nerespectarea acestei reguli expune la toxiinfecţie alimentară. Pericolul cel mai mare îl prezintă alimentele „călduţe". în primele zile ale drumeţiei. lapte. Bineînţeles. comprese umede la cap şi lichide date cu linguriţa (cîte puţin) dar mereu. diaree. Astfel. . Punga sau cutia de lapte praf. vor putea provoca toxiinfecţii.) şi bine împachetate (nu în cutii ermetice şi nici în pungi de plastic. deoarece pot conţine microbi de toxiinfecţie alimentară. apare constipaţia. chiar dacă sînt „garantat proaspete". Semnele îmbolnăvirii apar de cele mai multe ori brusc. ci un sportiv care foloseşte soarele. numite toxiinfecţii alimentare. CONSTIPATIA Din cauza schimbării bruşte a regimului alimentar şi din cauza pierderilor mari de lichide prin transpiraţie. bine răcite (friptură. iar după 4—6 ore. mirosul sau gustul. luat de dimineaţă în termos şi neconsumat. Acelaşi lucru se poate întîmpla cu bucăţile de carne friptă luate la drum. apă etc. poate deveni duşman pentru drumeţia în loc deschis. Praful de lapte se aruncă atunci cînd şi-a schimbat culoarea sau a căpătat miros sau gust de rînced. Aceste îmbolnăviri. cu miros şi gust foarte uşor schimbat. Semnalăm însă drumeţului că trebuie să ia imediat măsuri mai ample de combatere a constipaţiei. CĂLIREA ORGANISMULUI Drumeţul nu este un simplu călător. ameţeli etc. Soarele. prietenul drumeţului ce trece prin păduri. foarte adesea. alimentele acestea. cu salamul (în special tăiat în felii) sau cu brînza proaspătă de vaci. Se deosebesc de ouăle de găină prin culoarea verzuie şi luciul deosebit al cojii. Laptele fierbinte. Cînd sacul de spate se va încinge şi temperatura alimentelor va creşte peste 17 —20°. Desigur că neplăcerile acestui mic incident pot fi rezolvate cu un drajeu laxativ. Nu se iau la drum prăjituri cu cremă sau preparate cu maioneză. pentru a uşura fermentaţia intestinală. de preferinţă ceai de mentă. umezeala şi temperatura sub 40° fiind prielnice dezvoltării microbilor). — Alimentele alterabile vor fi controlate amănunţit înainte de consum şi vor fi aruncate fără a şovăi. microbii vor începe înmulţirea. după scoaterea cantităţii necesare. crampe. La drum nu se iau decît alimente proaspete. sînt datorite toxinelor unor microbi care găsesc în alimente condiţii prielnice pentru a se înmulţi. şi creşterea consumului de fructe cu coajă şi vegetale. măresc conţinutul şi amplifică mişcările peristaltice ale intestinului. ouă fierte etc. — Toate alimentele gătite luate de acasă vor fi consumate în primele 6 ore (dacă s-au păstrat bine). pentru a nu se „încinge").. încît toate acestea pot trece neobservate. aerul. alimentul îşi schimbă foarte puţin aspectul. reamintim că ouăle de raţă „cleioase" pot provoca îmbolnăviri grave. În afară de alimentele alterabile pe baza de carne. la umbră. ţinute pe marginea plitei de la o masă la alta. pentru a se căli. care oferă microbilor condiţii desăvîrşite de înmulţire. febră şi transpiraţie. încît să îmbolnăvească pe cel ce îl consumă. Primul ajutor se dă prin repaus. care conţin o cantitate mare de substanţe nedigerabile. la cea mai mică suspiciune. după 3—6—12 sau chiar 24 de ore de la consumarea alimentului infectat. frumuseţile naturii şi minunile făurite de om. Masuri de prevenire. — Alimentele gătite de la cabane sau restaurante nu vor fi consumate decît dacă au fost servite foarte reci sau foarte fierbinţi. Măsurile constau în creşterea consumului de dulciuri (zahăr). Alimentele neconservate sau semiconservate. pentru a-şi reface forţele. de muşeţel sau apă fiartă. cu greaţă. pentru a-şi îmbogăţi mintea. bolnavul va fi imediat transportat la cel mai apropiat medic sau spital. apa. va face să scadă randamentul neuromuscular şi buna dispoziţie. vărsături violente. cele mai periculoase sînt cremele (prăjituri) şi maionezele. Ouăle sînt cu atît mai vechi cu cît plutesc mai orizontal în apă. Soarele utilizat în mod raţional aduce elemente de călire deosebite : intensifică arderile din organism. în sensul cel mai adevărat al cuvîntului. În asemenea situaţie. va fi imediat bine închisă.

Drumeţul poate înlocui baia rece prin fricţiuni cu apă rece de munte. congestia feţei. cînd nu bate puternic vîntul şi soarele a răsărit. vărsături şi chiar leşinuri.accentuează astfel consumul de oxigen. febră. aşezarea lui culcat. Expunerea nechibzuită la soare poate provoca arsuri şi complicaţii foarte neplăcute. pînă la o oră (la mare) şi l ½a oră la munte. trebuie făcute cu grijă şi treptat: în prima zi expunerea la soare se va face timp de 5 minute. iar efectul curei de soare va fi maxim. În timpul unor tulburări ca diaree. în primul rînd se va proteja capul cu un acoperămînt uşor (şapcă. dar numai dacă pielea este dinainte pigmentată (bronzată). Băile reci sînt — de asemenea — stimulatoare ale sistemului nervos şi prin aceasta ale întregului organism. cînd radiaţia calorica (raze infraroşii) a soarelui este maximă. dacă se fac cu regularitate. Gimnastica. Astfel pielea va căpăta o culoare omogenă (pigmentare melanică). poate provoca supraîncălzirea cu micşorarea randamentului sau chiar cu fenomene de îmbolnăvire acută (insolaţie). Băile de aer stimulează metabolismul (schimburile din organism). ameţeli) vor micşora timpul de expunere sau vor renunţa complet. oţet). De asemenea. Utilizarea grăsimilor şi cremelor pentru protejarea pielii este admisibilă numai dacă în fiecare zi se poate face baie de curăţenie (altfel pielea se acoperă cu un strat de grăsime îmbîcsită cu praf şi microbi). adresîndu-se la prima ocazie unui medic (pentru a stabili cauzele). prin intermediul sistemului nervos. Baia de aer se întrerupe la primul fior de frig. greţuri. au o influenţă favorabilă pentru întregul organism (dimineaţa) şi scot din contractură sau inactivitate diverse grupe de muşchi (după o etapă de drum). Insolaţia este urmarea imprudenţei de a sta multă vreme cu capul descoperit în bătaia soarelui şi se manifestă prin febră mare. Drumeţul poate face băi de aer în timpul popasurilor sau seara înainte de culcare. ajută la formarea vitaminei D în piele şi. acumularea de căldură solară va fi atît de mare. Durata primelor băi va fi de 2 —5 minute şi se poate mări treptat pînă la 30 de minute (dacă apa are o temperatură mai ridicată). tonifică sistemul termoregulator şi activează circulaţia sanguină. Începute în timp de vară. Femeile nu vor face băi de soare în timpul menstrelor.. în timpul popasurilor sau zilelor de odihnă. i se pun comprese cu apă la cap (nu gheaţă). Pentru a evita insolaţia. apoi este transportat culcat în interiorul unui adăpost unde se continuă îngrijirile cu comprese. timpul de expunere se poate mări cu 5 minute zilnic la mare. ci după o odihnă de 5—20 de minute. nici celui mai „bronzat" drumeţ nu-i este permis să călătorească cu umerii şi capul descoperit. Baia nu se face imediat după masă şi nici imediat după eforturi fizice sau transpiraţii abundente. fie de cît de scurte. În zilele următoare. ca jecolanul. cu capul şi umerii mai sus. Gimnastica completează în mod fericit celelalte metode de călire a organismului şi practicarea ei în timpul drumeţiei face ca acest sport să dea cele mai depline satisfacţii. pînă la l—2 ore. va fi prelungită cu 3—5 minute zilnic. Bolnavul este stropit uşor cu apă rece. încît. ordonate şi făcute cu regularitate. Băile de aer sînt expuneri ale corpului descoperit la efectele aerului în mişcare. Arsurile provocate de soare se tratează cu unguente. cît şi în timpul popasurilor. frisoane. în mod obligatoriu. drumeţul poate călători în şort şi maiou. Apa (de rîu sau lac) trebuie să aibă o temperatură de 17—18° (numai celor deosebit de antrenaţi li se poate permite baia la orice temperaturi). NOŢIUNI DE PRIM-AJUTOR Drumeţul poate fi pus şi în situaţia de a acorda primul ajutor. dureri de cap. drumeţul trebuie să ştie să facă gimnastică atît dimineaţa la sculare. Băile de soare. Baia trebuie întreruptă la apariţia frisonului. Oricît ar părea de curios. adică se poate apăra de surplusul de raze ultraviolete şi infraroşii. pe vreme cu soare. Mişcările de gimnastică. produce bună dispoziţie. iar dacă băşicuţele s-au spart se unge cu aureociclină. de 5—10 minute la început. Dimineaţa. Iată cîteva recomandări pentru cel ce acordă primul ajutor în caz de accident : . Către prînz (Între orele 11 —15). cei care nu se simt bine la soare (obosesc. expunîndu-se în mod egal fiecare latură a corpului. capătă slăbiciuni. Astfel organismul devine mai rezistent la intemperii şi la infecţii de tot felul. Drumeţul neobişnuit încă cu soarele riscă să se aleagă cu un eritem solar grav şi chinuitor. adăugată la căldura produsă de propriul corp în plin efort muscular. dacă se va lasă înşelat de briza răcoroasă a înălţimilor şi va merge cu trunchiul descoperit. sau cu o simplă batistă umezită din cînd în cînd. face să crească numărul de globule roşii din sînge şi le îmbogăţeşte cu mai mult fier. Durata băilor de aer. fricţiuni răcoritoare (alcool. nu se stă la soare. apoi cu jecolan. băile de aer pot fi continuate şi iarna. dureri în gît etc. cu 7 minute la munte. Primul ajutor se dă prin transportarea bolnavului la umbră. Aceste băi se fac o dată pe zi la umbră nici pe stomacul gol şi nici imediat după masă. pălărie) şi de culoare deschisă.

rănitul se va prezenta la primul dispensar medical. Să nu provoace şi să nu lase nici pe alţii să provoace panică. Să caute — el sau trimiţînd pe alţii — imediat un medic sau o persoană calificată (asistent. — Al doilea pansament trebuie făcut de medic. FRACTURILE. va fi stropit uşor pe faţă. Dacă are faţa roşie se va pune ceva sub cap şi umeri pentru a-1 ridica. Nu i se ridică capul. 6.1. nu se vor îndepărta cheagurile mari pentru a nu porni din nou hemoragia. pentru a nu se infecta. murdare cu pămînt. 4. se vor utiliza pansamente triunghiulare (ca baticurile). piept. trebuie să fie bine spălat pe mîini pentru a nu infecta rana. 2. — Cu cît rana este mai gravă. pămînt său alte „leacuri" care pot provoca îmbolnăviri grave (infecţii. De asemenea. cu atît accidentatul va fi transportat mai repede. romazulan). — Pentru rănile la cap. pentru a nu aluneca. în lipsă. iar dacă e palid nu i se va pune nimic sub cap. Dacă accidentatului i se face din ce în ce mai rău şi leşină. coaste. Pe răni nu se pun frunze. pentru a primi ajutor medical. Transportul la spital trebuie făcut cît mai repede şi în aşa fel încît bolnavul să fie cît mai puţin zdruncinat sau legănat. — în lipsa pansamentelor sterile se pot utiliza orice alte fîşii de pînză. dar atent. 5. după 3—6 ore pansamentul va fi scos. dar hotărît. Locul fracturii trebuie. dar repede pentru acordarea primului ajutor şi organizarea transportului accidentatului la: cabană. batiste etc. gît şi piept cu apă rece. se aplică tratamentul leşinului. Accidentatul este culcat în poziţie comodă. călcate cu fierul încins sau. tetanos) şi nu aduc nici un folos momentan. Dacă accidentatul vomită. zîmbitor. 4) sau legătură strînsă (fig. HEMORAGIA Hemoragia pune uneori viaţa accidentatului în pericol şi pentru acest motiv trebuie acţionat repede în scopul de a o opri sau micşora. 10. fierte. 3. pentru aplicarea tratamentului preventiv. iar vara contra căldurii. după care se dă cu tinctură de iod sau cu praf de sulfamidă. Dacă nu îl găseşte în imediata apropiere sau în timp scurt. 8. Se pansează nici strîns (să nu oprească circulaţia sîngelui) şi nici larg (sa nu cadă). rana va fi spălată din nou şi repansată. 3) . energic. Prima măsură se va adresa faptului cel mai grav : hemoragia sau oprirea respiraţiei. . — Rosăturile de bocanc sau de haină vor fi tratate ca orice alte răni. apa oxigenată. Oprirea sîngelui se face : — prin pansament strîns (în rănile uşoare) . în asemenea caz. spălate şi uscate la soare. pansamentul se poate fixa şi cu bucăţi de leucoplast. felcer. în primul rînd. 5). Cînd bolnavul se trezeşte din leşin i se dă cîte puţină apă rece sau îndulcită. legătura nu trebuie să dureze mai mult de 10 minute. Să fie calm.. la medic sau spital. — prin aplicarea presiunii cu ajutorul unui dop (fig. LUXAŢIILE ŞI ENTORSELE Fracturile nu pot fi tratate decît în spital. 9. 7. iar în lipsa acestora cu un pansament curat (de preferinţă steril). Bolnavul va fi descheiat la haine în poziţie culcată. optimist. pansamentul va fi mai strîns . — Cînd rănile sîngerează. i se desfac cingătorile şi hainele. ori cafea. după care va fi slăbită şi mutată mai sus. ÎNGRIJIREA RĂNILOR — Rana se spală cu o soluţie dezinfectantă (permanganat de potasiu. — prin apăsarea arterei din care curge sîngele direct în rană sau deasupra ei (fig. cu un colţ trecut peste creştet sau umăr. LEŞINUL Leşinul este o stare de rău general. Să se comporte cu accidentaţii blînd. Primul ajutor se acordă pe loc. pălmuit uşor peste obraz (dacă este în cabană sau loc închis. cu pierderea cunoştinţei. i se aşază capul pe o parte. Iarna accidentatul va fi protejat contra frigului.). În acest caz. rănile provocate de arsuri . Pentru spălarea rănilor se poate utiliza şi apa simplă cu săpun. dacă aceasta nu se poate. se opreşte hemoragia (dacă există). — Cine face pansamentul. Se întoarce capul pe o parte. în acest ultim caz se vor utiliza unguente (aureociclină). pot fi infectate cu microbul tetanosului. soră etc. se vor deschide ferestrele să intre aer curat). să acţioneze fără pripă. pînă ce devine curată şi apoi se acoperă cu pudră de sulfamidă sau unguent de aureociclină. — Rănile zdrenţuite. pentru a permite unei cantităţi de sînge să treacă şi să hrănească celelalte ţesuturi. bromocet.

este ca în cel mai scurt timp după muşcătură de animal domestic necunoscut (ori care nu poate fi supravegheat) sau de orice animal sălbatic. Ele se manifestă cu apariţia unei dureri sfîşietoare care îl obligă pe drumeţ la imobilitate. Luxaţia este deseori prevenită prin purtarea unei încălţăminte care strînge bine glezna (articulaţia cea mai expusă). al repausului muscular sau chiar în timpul activităţii musculare (în timpul înotului). MUŞCATURILE DE ANIMALE Muşcătura de cîine. Drumeţul care a suferit luxaţii sau entorse recente ale membrelor inferioare va pleca la drum cu o faşă strînsă în jurul articulaţiei slăbite (genunchi.imobilizat cu atele (scîndurele sau beţişoare). ele exprimă uneori un grad de oboseală deosebit. se pun comprese reci şi se transportă bolnavul la medic. iar mai tîrziu locul se învineţeşte din cauza micii hemoragii ce se produce sub piele. Entorsele uşoare se tratează cu comprese reci şi înfăşurarea strînsă a articulaţiei (glezniere. Muşcătura de şarpe veninos trebuie tratată cu o urgenţă şi mai mare. se va spăla bine locul cu apă şi săpun. Pentru luxaţiile de umăr. care imobilizează întregul corp (putînd provoca înecul sau căderi prin dezechilibrare). În sacul drumeţului. Cînd targa este nesigură sau sînt coborîşuri grele. care va decide asupra tratamentului. cel muşcat să se prezinte la medic. Cel muşcat va fi imediat imobilizat (mişcările trebuie limitate la minimum). — din două beţe rezistente învelite într-o pătură cusută. apoi dezinfectată şi pansată ca orice altă rană. ci numai foarte dureroase. Ca medicamente se poate lua clorocalcin sau calciu gluconat cu vitamina D2. sau eforturi nepermis de mari. în primul rînd. cel din spate va păşi cu stîngul) pentru a evita legănarea. cot sau şold. Grija principală. Luxaţiile sînt ieşiri ale capetelor oaselor din articulaţii. — Întrebuinţarea dopului de plută pentru presarea unei artere la braţ. — Principalele artere ale corpului şi locurile unde pot fi presate pentru a se opri hemoragiile. Entorsele mai complicate trebuie tratate de medic. Deasupra muşcăturii se va aplica o legătură strînsă. Pentru a evita repetarea cîrceilor trebuie luate măsuri ca odihna să se facă în condiţii mai bune şi să se dea organismului calciu. 4. fără ca oasele să părăsească locurile articulaţiilor. Rana va fi imediat spălată din abundenţă şi îndelung cu apă şi săpun. 5. — din două beţe şi crengi împletite. dar în aşa fel încît părţile rănite să nu sufere. Rupturile de muşchi nu sînt periculoase. Drumeţul care a făcut de curînd cîrcei sau ştie că îi face cu uşurinţă va evita scăldatul în ape adînci în care este obligat să înoate. Fig. se mai pot consuma coji de ouă (fierte) pisate. însă. iar paşii celor ce duc targa vor fi potriviţi (cînd cel din faţă păşeşte cu dreptul. pericolul de a transmite turbarea. bolnavul va fi legat de beţele purtătoare. apoi peste cele două înţepături se vor . Cîrceii survin îndeosebi la muşchii gambei şi se manifestă prin contracţii bruşte şi foarte dureroase. iar capetele lor să depăşească articulaţiile osului rupt (pentru antebraţ atelele se fixează mai sus de cot şi mai jos de articulaţia pumnului). Tratamentul imediat constă din încălzirea şi masarea lentă a muşchiului pînă îşi revine. fig. — din două beţe introduse în doi saci puşi gură la gură şi cusuţi. Mai întîi se vor identifica urmele dinţilor. La locul dureros apare sub piele un nodul (de mărimi diferite în raport cu mărimea fasciculului rupt). fie oboselii excesive. Ei sînt datoriţi fie răcirii pronunţate a muşchilor. după ce a fost învelit uşor în pansament. gleznă). Compresele reci se vor continua şi după repunerea oaselor la loc. lup. Entorsele (scrîntiturile) sînt răsuciri sau luxaţii incomplete. 3. Transportul pe targa trebuie făcut în aşa fel încît bolnavul să stea orizontal. Fig. Ca tratament se indică repausul şi comprese umede reci. şobolan sau orice animal sălbatic cu sînge cald prezintă. Atelele trebuie astfel aşezate încît să nu apese asupra locului fracturii. ALTE ACCIDENTE Rupturile de muşchi apar în urma unor eforturi mari sau bruşte. Se face imobilizarea articulaţiei (cu atele). dar cu întinderea sau ruperea unor ligamente. încercările nereuşite (fără cunoaşterea mişcărilor ce trebuie executate pentru fiecare caz în parte) pot agrava luxaţia. Pentru luxaţii ale degetelor se vor încerca tracţiuni în lungul lor (întinderea articulaţiei). uneori poate fi de mare folos o gleznieră sau genunchieră elastică. care apar de obicei ca două puncte înţepate la distanţă de cîţiva milimetri unul de altul. dur şi foarte dureros. genunchiere). dar se produc totdeauna cînd lipseşte din organism calciul (pierdut prin transpiraţie sau neînlocuit prin alimentaţie). Alimentele care conţin cel mai mult calciu sînt laptele şi derivatele lui (în special brînzeturile). Cîrceii apar uneori în timpul somnului. — Cum se opreşte hemoragia la un braţ CUM SE IMPROVIZEAZĂ O TARGA Targa pentru transportarea unui accidentat sau bolnav se poate improviza: — dintr-o scară acoperită cu pături sau haine.

hemoragii. furuncule. insomnii (nu se dă celor suferinzi de ficat şi celor ce nu suportă piramidonul). poate fi vorba de o intoxicaţie sau indigestie trecătoare. dureri În timpul menstruaţiei. pîine prăjită). aşa-zisele răceli. o ceaşcă sau se suge locul muşcat cu gura (dacă cel ce face operaţia nu are răni în gură). dinţilor sau urechii). apoi se aplică comprese cu apă fierbinte şi sărată. Tabelul II.face cîte două mici tăieturi (în formă de X) cu o lamă sau cu briceagul şi — dacă se poate — se aplică o ventuză. primele măsuri sînt suficiente. furuncule. Cînd febra ţine mai mult de 3 zile (cu sau fără alte semne). locurile se pot arde cu vîrful briceagului încălzit la roşu. trebuie să ştie că. numai după ce aţi făcut totul. În cazul în care după un oarecare regim alimentar (ceaiuri. Vitamina C-200 Vitamina Bx PENTRU DURERI Antinevralgice Antimigrin Calmogastrin Preventiv : 1 tabletă/zi. Nu se va da alcool ! Drumeţul singur. DOUĂ CUVINTE DESPRE ADĂPOSTURI ŞI CABANE Cabana. Ca tratament 2-3 tablete/zi 3 — 6 comprimate pe zi 1 — 3 comprimate pe zi. ci oferă drumeţului un confort altă dată nevisat. În dureri de cap. Tot timpul. amigdalite. blefarite. nu va agitaţi şi nu alergaţi. în stări febrile. Vitaminele se mai iau În cazul unor tulburări digestive. În nevralgii (dureri de dinţi. BOLNAVII CU FEBRĂ Oricui i se poate întîmpla în drumeţie să facă puţină febra. angine. cît şi în interesul colectivităţii (în cazul bolilor transmisibile). radio de la punctele meteorologice) pentru ca bolnavul să primească în cel mai scurt timp tratamentul cu ser antiviperin. un pahar. Dacă însă febra este însoţită de tulburări gastrointestinale (vărsături. dureri de stomac.. Cîte 1 comprimat de 3 ori/zi. amigdalite. legea obligă pe oricine să se prezinte la medic sau la spital atît în interesul personal (tratament). dacă sînt executate cu calm şi hotărît. Cabană nu înseamnă numai clădirea. Produse farmaceutice care pot folosi drumeţilor Denumirea preparatului Pentru uz intern VITAMINE Cavit Polivitamine În ce cazuri se întrebuinţează În timpul excursiilor turistice şi mai ales atunci cînd se depun eforturi mari. diaree). dureri de In ce doze se întrebuinţează 2 — 4 tablete pe zi. trebuie să contribuie la buna desfăşurare a vieţii în cabane. se va face gargară cu soluţie slabă de permanganat de potasiu (de culoare abia roz) sau romazulan (vezi tabelul II). în 24 de ore semnele dispar sau se ameliorează. În anii puterii populare cabanele au împînzit cărările drumeţului. oriunde ar fi ea aşezată. După această operaţie (ventuzare sau sugere) locul muşcat se spală din nou cu o soluţie concentrată de permanganat (de culoare roşie închisă) sau se pun exact pe punctele muşcăturii cîteva cristale de permanganat care vor arde locul (vor rămîne şi semne definitive). sciatică (nu se dă în hemoragii. În dureri sau arsuri la stomac (cu aciditate mare). conjunctivite. locul unde drumeţul poate să se alimenteze. dureri reumatice. diaree. Ele nu mai reprezintă un simplu acoperiş. iar drumeţul nu este numai un călător. ajutînd salariaţii acestor locuri să-şi îndeplinească sarcinile.. muşcat de şarpe. Febra şi drumeţia nu sînt compatibile. este cel mai important mijloc de încurajare a drumeţiei. la păstrarea regulilor de curăţenie. dureri reumatice. celui muşcat i se va da să bea lichide. precum şi În durerile care apar după mari eforturi musculare). Staţi imediat pe loc şi aplicaţi primele măsuri. Dacă febra este însoţită de dureri în gît. de cele mai multe ori. În lipsa permanganatului. dureri de cap. Dacă muşcătura este de viperă se va organiza imediat transportul celui muşcat şi se vor anunţa organele sanitare prin orice mijloace (telefon. dinţi. ŞI . lipsa vitaminelor se înlocuieşte cu preparate farmaceutice. se va trata cu fricţiuni sau aspirină. drumeţul trebuie să-şi întrerupă călătoria şi să se adreseze unui medic. dureri de cap). Drumeţul este acela care. va trebui organizată prezentarea la un medic sau la un spital pentru a se găsi cauza. dacă semnele persistă însă şi în ziua a treia (fie chiar şi numai febra). Cabana este adăpostul de intemperii. Legătura braţului sau a piciorului nu va dura mai mult de o oră (pentru a nu se pune în pericol acea parte a corpului care nu mai primeşte sînge). sciatică. să se îngrijească şi să se odihnească. infecţii ale gingiilor. iar alimentaţia se face numai cu conserve. Dacă febra apare după o baie de soare prelungită. In dureri de cap. ci şi un cetăţean. Cîte 1 — 2 comprimate de 3 ori/zi . ci şi împrejurimile şi chiar cărările ce duc spre ea. îndreptaţi-vă cu pas liniştit spre cabană sau primul grup de oameni. infecţii (angine. ordine şi disciplină. În intoxicaţii. prin exemplul său şi sfatul dat altora. cine continuă eforturile avînd febră îşi pune sănătatea în mare pericol. febră.

În dureri sau arsuri la stomac (cu aciditate mare). Pentru dezinfecţia apei de băut.Gastrosedol Bicarbonat de sodiu ulcer gastro-duodenal. Cîte 1 — 2 linguriţe de 2 — 3 ori pe zi. amigdalite. 3 — 4 picături În fiecare nară. amigdalite. infecţii ale gingiilor. În dureri musculare şi stări febrile (aşa-zisele „răceli"). hemoragii nazale (epistaxis). Tinctură de iod În dezinfecţia rănilor (după spălare). Se pun 2 linguriţe într-un litru de apă (de preferat fiartă şi răcită). Angine. angine. Angine. 1/2 — 1 comprimat seara la culcare. furuncule. din 4 În 4 ore timp de 1-3 zile. În hemoragii uterine. Purgative uşoare Carbocif Ciocolax Laxativ Pentru infecţii Penicilina V (se înlocuieşte înainte de a expira termenul de valabilitate) Faringosept 1 — 2 comprimate după mese sau 2 comprimate seara la culcare. Sulfatiazol (sulfamidă). de preferinţă cu lapte. Cîte 10-20 pic. care apare uneori după eforturi cu traspiraţii abundente (nu se dă suferinzilor de stomac). 1 — 4 comprimate/ litru (după cît este de tulbure). După spălarea cu bromocet. şi nici în hemoragii). topeşte în gură. de 3 ori/zi În puţină apă. seara la culcare. Cîte o linguriţă după mese. În tetanic musculară (cîrcei). dinţilor. Se aplică pe locul tratat şi se pansează. Se întrebuinţează numai după amestecare cu apă! Romazulan În amigdalite. Rinofug Rinite (guturai sau infecţii ale nasului). dureri reumatice (nu se dă celor suferinzi de stomac şi ficat. Gargarism În angine. spălarea rănilor şi arsurilor pielii. CUPRINSUL În loc de introducere Ce este drumeţia? Cum trebuie pregătită drumeţia? Cu ce plecăm la drum? Cît de greu poate fi sacul de spate? . 3 — 10 picături în fiecare nară. cap. 1—2 drajeuri seara la culcare. Bromocet Pt. Bicarbonatul de sodiu ajută la prevenirea sau uşurarea acestei stări. înaintea meselor. dureri de Cîte 1 comprimat. Se pune pe rană după fiecare spălare. se acoperă cu flanelă caldă. pe rană se pune aureo-ciclin 3% şi se pansează. În infecţii ale gingiilor şi dinţilor. blefarite (infecţii ale mucoaselor ochilor şi ale pleoapelor). balonări intestinale (nu se dă În caz de dureri abdominale). Se întrebuinţează sub formă de pulbere (prin zdrobire). amigdalite. În cîrcei. urechii. arsuri infectate sau pentru 3%. se pansează. 10 — 15 picături la un pahar cu apă pentru gargară. În dureri articulare şi musculare (nu se pune pe răni sau pe pielea iritată). Cîte o linguriţă de 3 — 4 ori/zi. Pentru persoanele ce pleacă la drum fără să fi avut antrenament şi care în primele zile de mers fac „febră musculară" (stare rea şi dureri ale muşchilor). infecţii ale gingiilor şi dinţilor (În perioada de început). Constipaţie (nu se dă în caz de dureri abdominale). infecţii ale gingiilor. Acid acetilsalicilic (aspirină) Tusomag Clorocalcin Calciu gluconat cu vitamina D8 Colir cu sulfacetamidă Pentru uz extern În conjunctivite. de 3 — 4 ori/zi. nu se înghite întreg. În stări febrile (aşa-zise „răceli"). Se fac badijonări cu soluţie nediluată. 1-1½ linguri/litru apă. Jecolan În arsurile (de foc sau raze solare) neinfeclate. Se început cînd apar primele dureri. Pt. spălarea rănilor. Fricţiuni locale pe locurile dureroase Fricţiuni uşoare pe locul dureros. evitîndu-se infectarea. rinofaringite acute. 1 linguriţă În 1/2 pahar cu apă. Se ia după mese şi apoi nu se mănîncă şi nu se bea timp de 3 ore. 2 — 4 comprimate/l litru de apă curată. gripă. Se aplică numai după curăţirea rănii . fermentaţii şi balonări intestinale. la interval de 3 — 6 ore. se aplică seara. pudrarea rănilor după spălare. ulcer stomacal. Fedrocain În rinite. bronşite. În eonstipaţie. Cloramina B Fricţia „Galenica" (Diana) Saliform În dezinfecţia rănilor şi gargară. Cîte 1-2 picături În fiecare ochi. degeraturi. zmeură). răni curate. cu 1 — 2 ore înainte de a mînca). pentru gargară. Aureociclină unguent Pentru răni infectate (cu puroi). Constipaţie (nu se dă în caz de dureri abdominale). urticarie (intoleranţă la fragi. În bronşite şi tuse uscată. nevralgii. 2 — 6 comprimate sau 1 linguriţă de pulbere. de 2 — 3 ori/zi. pt. Cîte un comprimat din 4 în 4 ore (se ia cu puţină apă. mai ales în faza de Cîte 1 comprimat de 3 — 5 ori/zi. Se sparge fiola şi se badijoneazâ rana sau locul infecţiei.

: 7515/7968. Tiraj : 50. Brezoianu 23—25 Bucureşti. pentru bibliotecile mari : 613.04. Hîrtie : scris I A 610X860/32. luxaţiile şi entorsele Cum se improvizează o targa Alte accidente Muşcăturile de animale Bolnavii cu febră Şi două cuvinte despre adăposturi şi cabane TABELE: Tabelul I : Compoziţia şi valoarea calorică a unor alimente Tabelul II : Produse farmaceutice care pot folosi drumeţilor Redactor responsabil: dr. C. pentru bibliotecile mici .îmbrăcămintea drumeţului Alte obiecte necesare drumeţului Planificarea pe etape a drumeţiei Ce este oboseala? Cum se poate preveni oboseala? Ce înseamnă ritmicitatea mersului? Ce se recomandă pentru repausul de o oră? Somnul drumeţului Cîteva cuvinte despre respiraţie Fumatul în drumeţie Igiena corporală în timpul drumeţiei Apa Ce trebuie să ştim despre apa de băut Dezinfecţia apei de băut Compoziţia chimică a apei de băut Alimentaţia în drumeţie Alcătuirea raţiei calorice Alte indicaţii privind alimentaţia Toxiinfecţiile alimentare Constipaţia Calirea organismului Noţiuni de prim-ajutor Îngrijirea rănilor Hemoragia Leşinul Fracturile.40.1968. comanda 39 Scanare.yahoo. broşate. .Z. Coli de tipar : 3.7 Întreprinderea poligrafică „Informaţia" str. C.01. A.com Corectura : Alex Bărbuceanu Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups. Bun de tipar : 20. DAN ABULIUS Tehnoredactor : GHIŢĂ VASILE Dat la cules : 29.000 72 ex.19B8.7. Apărut : 1968. 613. Coli editoriale : 2. OCR : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo.Z.com/ Carte obţinută prin amabilitatea dlui Dan Pătârniche.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.