Expertizarea p şi consolidarea seismică a construcţiilor din beton armat

Cursul 3
1

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
1. Stabilirea obiectivelor de performanţă. Stări limită obligatorii: SLU şi SLS 2. Stări limită suplimentare. Prevenirea prăbuşirii şi funcţionare continuă. 3. Precizarea condiţiilor seismice pe amplasament 3 (accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare). Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări limită. 4 COLECTAREA INFORMAŢIILOR - Cercetarea 4. C t caracteristicilor t i ti il construcţiei existente prin analiza documentelor construcţiei şi cercetări pe teren

5a. Cunoaştere limitată

5b. Cunoaştere normală

5c. Cunoaştere completă

6 Stabilirea factorilor de încredere CF şi a 6. valorilor de calcul ale rezistenţelor 2

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluarea stării de degradare a construcţiei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru elementele structurale şi pentru întreaga structură. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare. 12. Evaluare finală şi formularea concluziilor. încadrarea în clase de risc seismic. Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale.

3

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
1. Stabilirea obiectivelor de performanţă. Stări limită obligatorii: SLU şi SLS

Conform C f P100-1/2006 şi P100-3/2008

2. Stări limită suplimentare. Prevenirea prăbuşirii şi funcţionare continuă. 3. Precizarea condiţiilor seismice pe amplasament 3 (accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare). Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări limită. 4 COLECTAREA INFORMAŢIILOR - Cercetarea 4. C t caracteristicilor t i ti il construcţiei existente prin analiza documentelor construcţiei şi cercetări pe teren

5a. Cunoaştere limitată

5b. Cunoaştere normală

5c. Cunoaştere completă

6 Stabilirea factorilor de încredere CF şi a 6. valorilor de calcul ale rezistenţelor 4

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
1. Stabilirea obiectivelor de performanţă. Stări limită obligatorii: SLU şi SLS 2. Stări limită suplimentare. Prevenirea prăbuşirii şi funcţionare continuă. 3. Precizarea condiţiilor seismice pe amplasament 3 (accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare). Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări limită. 4 COLECTAREA INFORMAŢIILOR - Cercetarea 4. C t caracteristicilor t i ti il construcţiei existente prin analiza documentelor construcţiei şi cercetări pe teren

5a. Cunoaştere limitată

5b. Cunoaştere normală

5c. Cunoaştere completă

6 Stabilirea factorilor de încredere CF şi a 6. valorilor de calcul ale rezistenţelor 5

COLECTAREA INFORMAŢIILOR
„

Informaţii generale şi istoric
„

„

„ „

documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei examinate (inclusiv documentele referitoare la eventualele intervenţii pe durata exploatării); reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei; investigaţii pe teren; măsurători şi teste in-situ in situ şi/sau în laborator.
6

COLECTAREA INFORMAŢIILOR
„

Informaţii iniţiale necesare
a) b) ) c) d) Identificarea sistemului structural; Identificarea sistemului de fundaţii; ; Identificarea condiţiilor de teren; Stabilirea dimensiunilor generale şi a alcătuirii secţiunilor elementelor structurale e) ) Stabilirea St bili propriet i tăţilor il mecanice i ale l materialelor constituente.
* în cazul oţelului este necesară identificarea proprietăţilor de deformare inelastică (rezistenţa la curgere, ductilitatea).
7

COLECTAREA INFORMAŢIILOR
„

Informaţii iniţiale necesare
f) Identificarea eventualelor defecte de calitate şi/sau deficienţe de alcătuire a elementelor; g) Precizarea procedurii de stabilire a forţelor seismice de p proiectare şi a criteriilor de proiectare seismică utilizate la proiectarea iniţială; h) Descrierea modului de utilizare a clădirii pe durata de exploatare;
8

COLECTAREA INFORMAŢIILOR
„

Informaţii iniţiale necesare
i) Precizarea clasei de importanţă şi de expunere la cutremur, conform P 100-1/2006; j) Identificarea naturii şi a amplorii degradărilor structurale şi a eventualelor lucrări de remediere - consolidare executate anterior.
* Se au în vedere şi degradările produse de alte acţiuni iuni, cum sunt încărcările gravitaţionale, tasările diferenţiale, atacul chimic datorat condiţiilor de mediu sau tehnologice etc.
9

COLECTAREA INFORMAŢIILOR
„

Informaţii iniţiale necesare
k) Identificarea şi localizarea componentelor nestructurale care:
„

„

„

„

„

în caz de prăbuşire totală sau parţială pot afecta siguranţa vieţii oamenilor din sau din afara clădirii; prin i interac i t ţiuni i i necontrolate t l t pot conduce d l la avarierea i elementelor structurale; prin ieşirea din lucru pot cauza întreruperea funcţionării clădirii conform destinaţiei acesteia; pot da naştere la efecte secundare periculoase (incendii, explozii etc.); 10 pot cauza pierderi materiale importante.

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
1. Stabilirea obiectivelor de performanţă. Stări limită obligatorii: SLU şi SLS 2. Stări limită suplimentare. Prevenirea prăbuşirii şi funcţionare continuă. 3. Precizarea condiţiilor seismice pe amplasament 3 (accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare). Selectarea nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări limită. 4 COLECTAREA INFORMAŢIILOR - Cercetarea 4. C t caracteristicilor t i ti il construc ţiei existente prin analiza documentelor construc ţiei şi cercetări Stabilirea NIVELULUI DE CUNOA ŞTERE pe teren

şi a FACTORULUI DE ÎNCREDERE
5b. Cunoaştere normală

5a. Cunoaştere limitată

5c. Cunoaştere completă

6 Stabilirea factorilor de încredere CF şi a 6. valorilor de calcul ale rezistenţelor 11

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„

Factorii esenţiali pentru stabilirea nivelului de cunoaştere sunt:
„ „

„

Geometria structurii Alcătuirea elementelor structurale şi nestructurale Materialele utilizate

„

Nivelul Ni l l de d cunoaşt tere realizat li t determin d t i ă metoda de calcul permisă şi valorile factorilor de încredere (CF).
12

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Geometria structurii
Planurile generale sunt acele documente care descriu geometria structurii şi dimensiunile elementelor structurale (planurile de cofraj la construcţiile de beton armat sau planurile de montaj la construcţiile de oţel). Examinarea vizuală urmăreşte să verifice corespondenţa dintre geometria reală a structurii şi planurile generale disponibile. * Sunt necesare măsurători prin sondaj ale unor elementele
selectate adecvat. ** Astfel, se pot identifica eventuale modificări structurale intervenite pe durata de execuţie sau după încheierea acesteia.

„

13

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Geometria structurii
Relevarea construcţiei reprezintă acţiunile întreprinse prin măsurători şi finalizate prin executarea unor seturi de planuri care descriu geometria structurii structurii, permiţând identificarea elementelor structurale şi a principalelor componente p nestructurale (CNS), ( ), a dimensiunilor lor, , precum şi a sistemului structural pentru preluarea acţiunilor verticale şi laterale.
* Relevarea construcţiei este necesară atunci când nu există planurile generale originale sau atunci când la examinarea vizuală se constată diferenţe semnificative faţă de planurile originale. originale
14

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Alcătuirea elementelor structurale şi CNS
Planurile de detaliu conţin detalii de execuţie: planuri de armare a elementelor de beton armat, planuri de execuţie ale elementelor metalice, metalice ale nodurilor etc. etc Proiectarea simulată reprezintă un procedeu care furnizează cantitatea şi poziţia armăturilor longitudinale şi transversale în elementele care participă la preluarea încărcărilor verticale şi orizontale.
* Proiectarea simulată se bazează pe documentele normative şi practica din perioada realizării clădirii.
15

„

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Alcătuirea elementelor structurale şi CNS
Inspecţia în teren reprezintă verificarea corespondenţei dintre detaliile structurale cu detaliile de execuţie din planurile proiectului sau cu cele rezultate din proiectarea simulată. Inspecţia în teren. Detaliile se identifică prin:
„ „

„

Decopertări locale (inspecţie distructivă) Pahometrie (inspecţie nedistructivă)

16

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Alcătuirea elementelor structurale şi CNS
Pahometrie (inspecţie nedistructivă)

17

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„ „ „ „

Materialele utilizate
Specificaţiile de proiectare originale Documentele originale ref. la calitatea materialelor Î Încerc ări pe materiale Identificarea zonelor cu material degradat din dif i cauze (defecte diferite (d f de d execuţi ie, coroziune, i degradare d d fizică) şi stabilirea măsurii în care acestea afectează rezistenţa elementelor structurale. structurale Pe această bază, expertul va decide numărul de teste necesar.
18

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Materialele utilizate
Se pot utiliza:
„

„

metode de testare nedistructive (sclerometrie, teste cu ultrasunete), dar numai însoţite şi de încercări distructive, pe carote de beton sau zidărie, sau pe eşantioane i prelevate l din di elementele l l din di oţel. l

19

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Încercări pe materiale
Sclerometrie

20

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Încercări pe materiale
Teste cu ultrasunete ce permit investigarea
rezistenţei şi uniformităţii betonului (identificarea fi il şi a cavit fisurilor iă ăţilor il interne) i )

21

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Încercări pe materiale
Î Încerc ări distructive pe carote

22

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
„
„

Alcătuirea elementelor structurale şi CNS
Î funcţie de amploarea operaţiilor de inspecţie: În
„ „ „

Inspecţia în teren LIMITATĂ I Inspec ţia i în î teren t EXTINSĂ Inspecţia în teren CUPRINZĂTOARE
Inspectarea p detaliilor Încercări p pe materiale Pentru fiecare tip de element structural (grinzi, stâlpi, îmbinări, contravântuiri, pereţi) Procentul de elemente verificate pentru detalii Probe pe materiale la 500 m2 de suprafaţă de planşeu 2 4 6 23

Nivelul de inspectare şi testare

Inspecţie LIMITATĂ Inspecţie EXTINSĂ Inspecţie CUPRINZĂTOARE

10% 15% 20%

Cerinţe minime recomandate pentru diferite niveluri de inspecţie şi testare

Stabilirea NIVELULUI DE CUNOAŞTERE
KL1 – Cunoaştere LIMITATĂ KL2 – Cunoaştere NORMALĂ KL3 – Cunoaştere COMPLETĂ
Nivelul cunoaşterii Alcătuirea de detaliu
Pe baza proiectării simulate în acord cu practica ti la l data d t realiz li ării ii construc t ţiei i i şi pe baza unei inspecţii în teren limitate Din proiectul de ansamblu original şi verificarea vizuală prin sondaj în teren sau dintr-un releveu complet al clădirii Din proiectul de execuţie original incomplet şi dintr-o inspecţie în teren limitată sau dintr-o inspecţie în teren extinsă Din proiectul de execuţie original complet şi dintr-o inspecţie limitată pe teren sau dintr-o inspecţie pe teren cuprinzătoare

Factorul de î încredere d

Geometrie

Materiale

Calcul

CF

KL1

Valori stabilite pe baza standardelor l bil în î perioada i d realiz li ării ii construc t ţiei i i valabile şi din teste în teren limitate Din specificaţiile de proiectare originale şi din teste limitate în teren sau dintr-o testare extinsă a calităţii materialelor în teren Din rapoarte originale privind calitatea materialelor din lucrare şi din teste limitate pe teren sau dintr-o testare cuprinzătoare

LF-MRS

CF=1,35

KL2

Orice metodă, conform P100-1/2006

CF=1 20 CF=1,20

KL3

Orice metodă, conform P100-1/2006

CF=1 00 CF=1,00

LF = metoda forţei laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de răspuns

24

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluarea stării de degradare a construcţiei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru elementele structurale şi pentru întreaga structură. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare. 12. Evaluare finală şi formularea concluziilor. încadrarea în clase de risc seismic. Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale.

25

EVALUAREA CALITATIVĂ
„ „

„

„ „ „

Condiţii privind configuraţia structurii C diţii privind Condi i i d interac i ţi iunile il structurii ii cu alte l construcţii Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale Condiţii privind alcătuirea planşeelor Condiţii privind componentele nestructurale Condiţii privind infrastructura şi terenul de fundare
26

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Configuraţia structurii – maxim 50 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(i) C Condi diţii privind i i d configura fi ţia i structurii t t ii • Traseul încărcărilor este continuu • Sistemul este redundant (sistemul are suficiente legături pentru a avea stabilitate laterală şi suficiente zone plastice potenţiale) • Nu există niveluri slabe din punct de vedere al rezistenţei • Nu există niveluri flexibile • Nu există modificări importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului structural de la nivel la nivel • Nu există discontinuităţi pe verticală (toate elementele verticale sunt continue până la fundaţie) • Nu există diferenţe între masele de nivel mai mari de 50% • Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate • Infrastructura ( (fundaţiile) ) este în măsură să transmită la teren forţele verticale şi orizontale Punctaj total realizat

50 puncte t

50

30 – 49

0 – 29

27

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Interacţiunile structurii – maxim 10 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(ii) Condi C diţii privind i i d interac i t ţiunile i il structurii t t ii • Distanţele până la clădirile vecine depăşesc dimensiunea minimă de rost, conform P 100-1/2006 • Planşeele intermediare (supantele) au o structură laterală proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principală • Pereţii nestructurali sunt izolaţi (sau legaţi flexibil) de structură • Nu există stâlpi captivi scurţi

10 puncte t

10

5–9

0–4

Punctaj total realizat

28

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Alcătuirea elem. structurale – maxim 30 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(iii) Condi C diţii privind i i d alc l ăt tuirea i elementelor l t l structurale t t l (a) Structuri tip cadru de beton armat • Ierarhizarea rezistenţelor elementelor structurale asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice: la fiecare nod suma momentelor capabile ale stâlpilor este mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzilor • Încărcarea axială de compresiune a stâlpilor este moderată:

30 puncte t

30

20 – 29

0 – 19

ν d ≤ 0,65

• În structură nu există stâlpi scurţi: raportul între înălţimea secţiunii şi înălţimea liberă a stâlpului este < 0,30. • Rezisten R i t ţa la l for f ţa tăi ietoare t a nodului d l i este t suficient fi i tă pentru t a se putea mobiliza rezistenţa la încovoiere la extremităţile grinzilor şi stâlpilor Punctaj total realizat

29

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Alcătuirea elem. structurale – maxim 30 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(iii) Condi C diţii privind i i d alc l ăt tuirea i elementelor l t l structurale t t l (a) Structuri tip cadru de beton armat •Înnădirile armăturilor în stâlpi se dezvoltă pe 40 diametre, cu etrieri la distanţa 10 diametre pe zona de înnădire •Înnădirile armăturilor din grinzi se realizează în afara zonelor critice •Etrierii în stâlpi sunt dispuşi astfel încât fiecare bară verticală se află în colţul unui etrier (agrafe) •Distanţele între etrieri în zonele critice ale stâlpilor nu depăşesc 10 diametre, iar în restul stâlpului ¼ din latură •Distanţele între etrieri în zonele plastice ale grinzilor nu d ăş dep ă esc 12 diametre di t şi ½ din di lăţi imea grinzii i ii Punctaj total realizat

30 puncte t

30

20 – 29

0 – 19

30

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Alcătuirea elem. structurale – maxim 30 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(iii) Condi C diţii privind i i d alc l ăt tuirea i elementelor l t l structurale t t l (a) Structuri tip cadru de beton armat •Armarea transversală a nodurilor este cel puţin cea necesară în zonele critice ale stâlpilor •Rezistenţa grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel puţin 30% din rezistenţa la momente negative în aceeaşi secţiune •La partea superioară a grinzilor sunt prevăzute cel puţin 2 bare continue (neîntrerupte în deschidere)

30 puncte t

30

20 – 29

0 – 19

Punctaj total realizat

31

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Alcătuirea elem. structurale – maxim 30 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(iii) Condi C diţii privind i i d alc l ăt tuirea i elementelor l t l structurale t t l b) Structuri cu pereţi de beton armat • Distribuţia momentelor capabile pe înălţimea pereţilor respectă variaţia cerută de CR 2-1-1.1-2005 şi asigură dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice • Secţiunile pereţilor au la capete bulbi sau tălpi de dimensiuni limitate. Prin intersecţia pereţilor nu se formează profiluri complicate cu tălpi excesive în raport cu dimensiunile inimii • Rezistenţa la forţe tăietoare a grinzilor de cuplare este suficientă pentru a se putea mobiliza rezistenţa la încovoiere la extremităţile lor • Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor structurali este mai mare decât valoarea asociată plastificării la bază Punctaj total realizat

30 puncte t

30

20 – 29

0 – 19

32

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Alcătuirea elem. structurale – maxim 30 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(iii) Condi C diţii privind i i d alc l ăt tuirea i elementelor l t l structurale t t l b) Structuri cu pereţi de beton armat • Înnădirea armăturilor verticale este făcută pe o lungime de cel puţin 40 diametre • Grosimea pereţilor este bw ≥ 150 mm • Procentul de armare orizontală a pereţilor ph ≥ 0,20 % • Armătura verticală a inimii reprezintă un procent pv ≥ 0,15 % şi este ancoratǎ adecvat • Etrierii grinzilor de cuplare sunt distanţaţi la cel mult 150 mm Punctaj total realizat

30 puncte t

30

20 – 29

0 – 19

33

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Alcătuirea planşeelor – maxim 10 puncte
Criteriu Criteriul este îndeplinit P t j maxim: Punctaj i Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire moderată Neîndeplinire majoră

(i ) C (iv) Condi diţii referitoare f it la l plan l şee • Placa planşeelor cu o grosime ≥ 100 mm este realizată din beton armat monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvată • Armăturile centurilor şi armăturile distribuite în placă asigură rezistenţa necesară la încovoiere şi forţa tăietoare pentru forţele seismice aplicate în planul planşeului • Forţele seismice din planul planşeului pot fi transmise la elementele structurii verticale (pereţi, cadre) prin eforturi de lunecare şi compresiune în beton, şi/sau prin conectori şi colectori din armături cu secţiune suficientă • Golurile în planşeu sunt bordate cu armături suficiente, ancorate adecvat P t j total Punctaj t t l realizat li t

10 puncte t

10

6–9

0–5

Punctaj total pentru ansamblul condiţiilor

R1 = ……… puncte

34

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

„

În cadrul fiecărei categorii de condiţii (i)…(iv), distribuţia punctajului între diferitele exigenţe va fi stabilită de expertul tehnic în funcţie de importanţa fiecărei exigenţe pentru construcţia analizată. P Punctajul j l atribuit ib i fiec fi ărei i categorii ii de d condi diţii este orientativ. Funcţie de situaţia concretă a fi ărei fiec i cl lădi diri, i expertul l va putea face f redistribuţii ale acestor punctaje.
35

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică – “R1” ia valori pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiţii de alcătuire, dat în lista specifică tipului de construcţie analizat. analizat
Clasa de risc seismic - Rs I < 30 II 30 – 60 III 61 – 90 IV 91 – 100
36

V l i R1 Valori
* Pt. exemplificarea evaluării calitative – vezi “Exemplu de evaluare seismică.pdf”

EVALUAREA CALITATIVĂ
„
„

Clasele de risc seismic
Clasa RsI - construc Cl t ţii cu risc i ridicat idi t de d prăbu b şire i la l cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime Clasa RsII - construcţii care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă Clasa RsIII - construcţii care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante Clasa RsIV - construcţii la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut pentru construcţiile noi, proiectate conform P100-1/2006 37

„

„

„

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluarea stării de degradare a construcţiei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru elementele structurale şi pentru întreaga structură. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare. 12. Evaluare finală şi formularea concluziilor. încadrarea în clase de risc seismic. Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale.

38

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
„

„

„

Trebuie stabilit dacă integritatea materialelor structurale a fost afectată pe durata de exploatare. Trebuie avut în vedere că degradările pot fi ascunse sub finisaje f j bine întreţinute. Trebuie identificate cauzele degradării:
„ „ „

„

„

ca efect al cutremurelor anterioare; ca efect al tasării terenului de fundare; ca efect al altor deformaţii impuse: acţiunea variaţiilor de t temperatur t ă, contrac t ţi ia şi curgerea lent l tă a b betonului; t l i ca efect al agenţilor de mediu sau al agenţilor tehnologici, în special al apei pure sau încărcate cu substanţe agresive de diferite naturi; ca efect al unei execuţii defectuoase. 39

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
„

Pentru elementele de beton armat se urmăresc:
„

„

„ „ „

calitatea slabă a betonului şi/sau degradarea lui fizică (ex.: (ex : din îngheţ-dezgheţ) sau chimică (ex.: carbonatarea sau coroziunea produsă de diferiţi agenţi chimici şi biologici); zonele l cu defecte d f de d execuţi ie care afecteaz f ă rezisten i ţa materialelor şi a elementelor structurale (ex.: zonele de beton segregat, zonele rosturilor de turnare executate incorect etc.); existenţa şi gradul de coroziune a armăturilor de oţel; starea aderenţei între beton şi armături; d f deforma ţiil iile remanente vizibile i ibil şi fisurile fi il deschise d hi peste 0,5 0 5 mm din elementele structurale. În cazul pereţilor structurali - fisurile înclinate, mai ales cele în “x”. În cazul stâlpilor şi grinzilor situaţiile cu cedare potenţială cu caracter neductil şi efectele interacţiunii cu pereţii de compartimentare şi de închidere. 40

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
„

„

Examinarea stării elementelor şi materialelor va fi înregistrată într-un într un releveu de degradări detaliat (în plan şi elevaţii) pentru a stabili efectele asupra siguranţei de ansamblu a structurii. Evaluarea stării de degradare se cuantifică prin intermediul indicatorului “R2” - gradul de afectare structurală care ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de degradări structurale şi nestructurale, dat în lista specifică tipului de construcţie analizat. analizat

41

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
Criteriu (i) Degradări produse de acţiunea cutremurului • Fisuri şi deformaţii remanente în zonele critice (zonele plastice) ale stâlpilor, pereţilor şi grinzilor • Fracturi şi fisuri remanente înclinate produse de forţa tăietoare în grinzi. • Fracturi şi fisuri longitudinale deschise în stâlpi şi/sau pereţi produse de eforturi de compresiune. • Fracturi sau fisuri înclinate produse de forţa tăietoare în stâlpi şi/sau pereţi. • Fisuri de forfecare produse de lunecarea armăturilor în noduri. • Cedarea ancorajelor şi înnădirilor barelor de armătură. • Fisurarea pronunţată a planşeelor. • Degradări ale fundaţiilor sau terenului de fundare. fundare Punctaj total realizat 42 Criteriul este îndeplinit p Punctaj maxim: Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire N î d li i moderată Neîndeplinire N î d li i majoră 50 puncte

50

26 – 49

0 – 25

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
Criteriu (ii) Degradări produse de încărcările verticale • Fisuri şi degradări în grinzi şi plăcile planşeelor • Fisuri şi degradări în stâlpi şi pereţi Punctaj total realizat (iii) Degradări produse de încărcarea cu deformaţii (tasarea reazemelor, contracţii, acţiunea temperaturii, curgerea lentă a betonului) Punctaj total realizat (iv) Degradări produse de o execuţie defectuoasă (beton segregat, rosturi de lucru incorecte etc.) Punctaj total realizat 43 Punctaj maxim: 10 6–9 10 puncte 0–5 Punctaj maxim: 10 6–9 10 puncte 0–5 Criteriul este îndeplinit Punctaj maxim: 20 11 – 19 Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire N î d li i moderată Neîndeplinire N î d li i majoră 20 puncte 0 – 10

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
Criteriu (v) Degradări produse de factori de mediu: îngheţdezgheţ, agenţi corozivi chimici sau biologici etc., asupra: • betonului • armăturii de oţel (inclusiv asupra proprietăţilor de aderenţă ale acesteia) Punctaj total realizat Criteriul este îndeplinit p Punctaj maxim: Criteriul nu este îndeplinit Neîndeplinire N î d li i moderată Neîndeplinire N î d li i majoră 50 puncte

50

26 – 49

0 – 25

Punctaj total pentru ansamblul condiţiilor

R2 = ……… puncte

44

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
„

Distribuţia punctajului pe categorii de degradări este orientativă. Expertul tehnic poate corecta această distribuţie atunci când consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor tipuri de degradări asupra siguranţei structurale.

* De exemplu, când degradările produse de acţiunea cutremurelor sunt
foarte importante, cu efect esenţial asupra stării de siguranţă a construcţiei, şi nu există efecte semnificative ale celorlalte cauze posibile de degradări, expertul va putea mări ponderea (punctajul) condiţiilor de la (i) într-o măsură adecvată cu situaţia din teren.

45

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE
„

Gradul de afectare structurală– “R2” ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de degradări, dat în lista specifică tipului de construcţie analizat analizat.
Clasa de risc seismic - Rs I < 40 II 40 – 70 III 71 – 90 IV 91 – 100
46

V l i R2 Valori
* Pt. exemplificarea evaluării stării de degradare – vezi “Exemplu de evaluare seismică.pdf”

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluarea stării de degradare a construcţiei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru elementele structurale şi pentru întreaga structură. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare. 12. Evaluare finală şi formularea concluziilor. încadrarea în clase de risc seismic. Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale.

47

EVALUAREA PRIN CALCUL
„
„ „ „

Metodologii de evaluare:
Metodologia M t d l i de d nivel i l 1 (metod ( t dă simplificat i lifi tă) Metodologia de nivel 2 (metodă de tip curent) M d l i de Metodologia d nivel i l 3 (metode ( d de d calcul l l neliniar) li i )

„
„ „ „ „ „

Criterii de alegere a metodologiei
datele disponibile (nivelul de cunoaştere) complexitatea clădirii, d.p.d.v. structural funcţiunea, importanţa şi valoarea clădirii nivelul de performanţă stabilit pentru clădire tipul sistemului structural
48

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„
„

Domeniul de aplicare:
construcţii regulate în cadre de beton armat armat, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie cu până la 3 niveluri, amplasate în zone seismice cu acceleraţia terenului cu valori ag ≤ 0,12 g. construcţii cu pereţi structurali din zidărie nearmată sau din zidărie confinată, cu planşee din beton armat sau cu planşee fără rigiditate semnificativă în p plan orizontal, , în condiţiile precizate p în anexa D. construcţii cu pereţi structurali deşi de beton armat monolit (sistem fagure) cu până la 5 niveluri, amplasate în orice zonă seismică. construcţii de d orice i tip i (ca ( sistem i structural l şi material i l utilizat) ili ) amplasate în zone seismice cu acceleraţia terenului ag = 0,08g. * Aplicarea p metodologiei g de nivel 1 la construcţiile de mai sus este valabilă numai în cazul în care acestea aparţin clasei de importanţă şi expunere la cutremur III. 49

„

„

„

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„
„

Domeniul de aplicare:
Evaluarea E l simplificat i lifi tă poate t fi utilizat tili tă pentru t stabilirea t bili unor caracteristici globale ale unor construcţii proiectate numai pentru încărcări gravitaţionale, ionale fără un sistem structural definit şi identificabil pentru preluarea forţelor orizontale seismice (c-ţiile interbelice cu schelet de b.a.) Evaluarea simplificată poate fi utilizată opţional şi pentru analiza unor construcţii mai complexe sau mai importante, în scopul obţinerii unor informaţii preliminare.
50

„

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„ „

„

„ „ „

Acţiunea seismică → forţă laterală echivalentă Di ib ţi Distribu ie simplificat i lifi ă a for f ţei i seismice i i între î elementele verticale Procedee simplificate pentru determinarea perioadelor proprii Procedee simplificate pt. determinarea eforturilor Verificări doar la Starea Limită Ultimă (SLU) Factorul de comportare “q” depinde de natura structurii şi a materialului din care este realizată
51

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„

Factorul de comportare “q”
Tipul de structură - structuri de beton armat - structuri cu schelet de beton armat în concepţie gravitaţională cu panouri de umplutură de zidărie - structuri din zidărie simplă (nearmată) - structuri din zidărie confinată (inclusiv cele proiectate conform P2-75: Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie, reglementare tehnică abrogată) - structuri de oţel: - cadre necontravântuite - cadre contravântuite cu diagonale în „X” - cadre contravântuite cu diagonale g în „V” - cadre contravântuite excentric q = 4,0 q = 3,0 q = 1,5 q = 4,0 52 q q = 2,5 q = 2,0 q = 1,5 q = 2,0

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„

Perioada fundamentală de vibraţie
T1 = kT ⋅ H
3 4

kT = 0,07 kT = 0,045 kT = 0,110 kT = 0,075 kT = 0,050 0 050 H

pentru structuri în cadre de beton armat pentru structuri cu pereţi de beton armat şi pereţi de zidărie pentru structuri din oţel în cadre necontravântuite pentru structuri din oţel în cadre contravântuite excentric pentru structuri din oţel în cadre contravântuite centric înălţimea clădirii (în metri) deasupra secţiunii unde se admite că se încastrează structura.

Alt Alternativ, ti pentru t structuri t t i din di cadre d de d beton b t armat t cu pân â ăl la 10 niveluri i l i supraterane: t

T1 = 0,1⋅ n
n - numărul de niveluri deasupra bazei construcţiei 53

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„

„

Valorile medii ale eforturilor unitare normale în secţiunile stâlpilor şi pereţilor, ilor produse de încărcările verticale, se determină pe baza ariilor aferente de planşeu utilizând valorile încărcărilor considerate în gruparea de încărcări care include acţiunea seismică, conform CR 0-2005. Componenta forţei axiale “indirecte” din acţiunea seismică se ia în considerare numai pentru stâlpii marginali. Valoarea acesteia se determină pe baza valorilor estimate ale forţelor tăietoare de la extremităţile grinzilor adiacente stâlpilor. g p
54

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„

Valorile medii ale eforturilor unitare tangenţiale în elementele verticale ale structurii, structurii stâlpi sau pereţi, i se determină cu relaţia aproximativă:

Fb νm = Ac
Fb – forţa tăietoare de bază generată de acţiunea seismică Ac – suma ariilor pereţilor dispuşi în direcţia în care se face calculul sau suma ariilor secţiunilor de stâlpi ai cadrelor orientate pe direcţia în care se face calculul
55

METODOLOGIA DE NIVEL 1
„

Gradul de asigurare structurală seismică - R3 reprezintă raportul între capacitatea şi cerinţa structurală seismică (în termeni de rezistenţă pt. metodologia de nivel 1). ν adm nadm V N ; R3 = R3 = νm nm

ν adm = 1,4 f ctd – valoarea admisibilă a efortului unitar tangenţial mediu în secţiunile stâlpilor şi pereţilor de beton armat nadm = 0,65 – valoarea admisibilă a forţei axiale normalizate de compresiune în stâlpi nadm = 0,35 – valoarea admisibilă a forţei axiale normalizate 56 de compresiune în pereţii de beton armat

EVALUAREA CALITATIVĂ
„

Cu caracter orientativ, încadrarea construcţiei în clase de risc în baza gradului de asigurare structurală seismică - R3 (exprimat în procente) se face f conform f tabelului t b l l i:
Clasa de risc seismic - Rs I II III IV

Valori R3 (%)
< 35 35 – 65 66 – 90 91 – 100
* Pt. exemplificarea metodologiei de nivel 1 – vezi “Exemplu de evaluare seismică.pdf” 57

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluarea stării de degradare a construcţiei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru elementele structurale şi pentru întreaga structură. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare. 12. Evaluare finală şi formularea concluziilor. încadrarea în clase de risc seismic. Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale.

58

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„

„
„

Domeniul de aplicare: la toate clădirile la care nu se poate aplica metodologia de nivel 1. 1 Principiul metodei de calcul:
Efectele cutremurului sunt aproximate printr-un set de forţe convenţionale aplicate construcţiei. Mărimea forţelor laterale este stabilită astfel încât deplasările obţinute în urma unui calcul liniar să aproximeze deformaţiile impuse structurii de către acţiunea seismică → forţa laterală corespunde rǎspunsului seismic elastic evaluat pe baza spectrului de rǎspuns neredus prin factorul de comportare “q” (regula “deplasării egale”)
59

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„
„

Principiul metodei de calcul:
R l “deplas Regula “d l ării ii egale” l ”

Fe
dy – deplasarea la iniţierea curgerii T1 < Tc du – deplasarea ultimă Fy – forţa la iniţierea curgerii Fe – forţa asociată răspunsului seismic elastic
T1 > Tc Regula “deplasării egale”

Fy= Fe/q

dy

du= dy·q

d

60

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„
„

Principiul metodei de calcul:
Pt. fiecare Pt fi element l t structural t t l rela l ţia i de d verificare ifi depinde d i d de modul de cedare, ductil sau fragil, la diferitele tipuri de solicitare (încovoiere, (încovoiere forţă tăietoare, ietoare forţă axială) ). * În cazul cedării ductile, verificarea se face comparând cerinţa cu capacitatea.
Cerinţa rezultă sub acţiunea încărcărilor gravitaţionale combinată cu acţiunea forţelor seismice împărţită la un factor de comportare “q” a cărui valoare este specifică naturii ruperii elementului la tipul de efort considerat. Capacitatea se determină cu rezistenţele medii ale materialelor împărţite la factorii de încredere şi coeficienţii parţiali de siguranţă.
61

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„

Factorii de comportare “q” pentru verificarea elementelor de beton armat, armat funcţie de modul potenţial de rupere, rupere ductil sau mai puţin ductil, sunt daţi în anexa B a P100-3/2008

62

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„
„

Principiul metodei de calcul:
Pt. fiecare Pt fi element l t structural t t l rela l ţia i de d verificare ifi depinde d i d de modul de cedare, ductil sau fragil, la diferitele tipuri de solicitare (încovoiere, (încovoiere forţă tăietoare, ietoare forţă axială) ). * În cazul cedărilor fragile cerinţa este asociată plastificării elementelor structurale ductile ale structurii, iar capacitatea este calculată cu valorile minime ale rezistenţelor materialelor ( (cu valorile caracteristice împărţite la CF şi coeficienţii parţiali de siguranţă).
63

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„
„

Calculul structural
Metoda M t d for f ţelor l seismice i i statice t ti echivalente hi l t sau metoda t d de calcul modal cu spectre de răspuns (nereduse) Distribuţia pe verticală a forţelor seismice orizontale se face conform P100-1/2006 Efortul de torsiune de ansamblu se determină pe baza prevederilor din P100-1/2006 În cazul structurilor din materiale cu rigiditate degradabilă prin fisurare în calculul structural se aplică prevederile P100-1/2006 privitoare la determinarea valorilor de proiectare ale rigidităţilor, împreună cu 64 precizările suplimentare date în anexa E

„

„

„

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„
„ „

Relaţiile de verificare
Verificarea V ifi structurii t t ii se face f la l ULS şi, i respectiv, ti SLS Deplasările laterale: cf. anexei E din P100-1/2006

d rSLS = ν q d r
„

; d rULS = c q d r

Indicatorul R3 (în termeni de deplasări)

R

SLS 3

=

d rSLS , adm d
SLS r

; R

ULS 3

=

d rULS , adm d rULS
65

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„

Relaţiile de verificare „ Eforturile Ef il secţi ionale l în î elementele l l cu comportare inelastică:
1 * Ed = E E + E g q

E d - efortul total de calcul (cerinţa)
- efortul din acţiunea seismică considerând spectrul de răspuns elastic (neredus) E* E E g - efortul din acţiunile neseismice, (cu valorile corespunzătoare combinaţiei de încărcări care include acţiunea seismică) cedării la tipul de efort considerat.
66

q - factorul f t l de d comportare t corespunzăt tor tipului ti l i de d element l t analizat, li t respectiv ti naturii t ii

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„

Relaţiile de verificare „ Eforturile Ef il de d calcul l l în î elementele l l cu cedare d fragilă se obţin din condiţii de echilibru pe mecanismul i l structural l de d plastificare l ifi „ Valorile individuale ale indicatorului R3j j, pentru fiecare din elementele structurale:
R3 j = Rdj Edj
67

j (capacitatea) Rdj - efortul capabil din elementul “j” Edj - efortul total de calcul din elementul “j” (cerinţa)

METODOLOGIA DE NIVEL 2
„

Relaţiile de verificare „ Indicatorul I di l R3 la l nivelul i l l structurii ii
R3 V ∑ = ∑V
Rd j * Ej

qj

VRd j - for f ţa tăietoare i t capabil bilă a elementului l t l i vertical ti l j (sau ( proiec i ţi ia pe orizontal i t lă a

efortului axial, în diagonalele de contravântuire) corespunzătoare mecanismului de cedare al elementului (după caz încovoiere sau forţă tăietoare) neredus

VE*j - forţa tăietoare în elementul j, obţinută pe baza valorilor din spectrul de răspuns

q j - factorul de comportare atribuit elementelor pe baza mecanismului potenţial de
rupere al acestora (valoare dată în anexele B, C, D ale P100-3/2008)
68

OPERAŢIILE PROCESULUI DE EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente nestructurale. t t l 8. Evaluarea stării de degradare a construcţiei 9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică. 10 Evaluarea de nivel 2. 10. 2 Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru elementele structurale şi pentru întreaga structură. 11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare. Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare. 12. Evaluare finală şi formularea concluziilor. încadrarea în clase de risc seismic. Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale.

69

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„

Domeniul de aplicare:
„

La construcţii importante şi complexe la care se doreşte o evaluare mai precisă a performanţelor seismice ale construcţiei.
* În prealabil, construcţiile trebuie evaluate prin metodologia de nivel 2.

„ Implică evaluarea calitativă constând în verificarea listei complete de condiţii de alcătuire structurală dată în anexele corespunzătoare structurilor din diferite materiale (operaţie deja efectuată la aplicarea metodologiei de nivel 2) şi o evaluare prin calcul ce consideră în mod explicit comportarea inelastică a elementelor structurale sub acţiunea cutremurelor severe. severe „ Pentru aplicarea metodologiei de nivel 3 este preferabil să se dispună de proiectul iniţial al clădirii analizate, datorită necesităţii cunoaşterii cu precizie superioară a detaliilor de execuţie.
70

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„ Se pot utiliza ambele metode de calcul neliniar: „ Metoda bazată pe calculul static neliniar „ Metoda bazată pe calculul dinamic neliniar * Metodele de calcul neliniar sunt descrise în P100-1/2006. ** Unele precizări referitoare la aplicarea calculului static neliniar sunt prezentate şi în P100-3/2008 la paragraful 6.9.2.

71

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„
„

Determinarea capacităţii de rotire plastică:
pl Rotirea plastică maximă, θ um ,utilizabil utilizabilă în verificările la ULS ale elementelor de beton armat solicitate în regim de încărcare ciclică reprezintă diferenţa între rotirea ultimă şi cea corespunzătoare i iţierii ini i ii curgerii ii în î armătura întins î i ă. „ Expresii empirice (P100-3/2008, paragraf B.7.1): „ pentru elementele verticale (stâlpi şi pereţi):

pl θ um

⎛L ⎞ = υd ⋅ f c0, 2 ⋅ ⎜ V ⎟ 4 ⎝ h ⎠ ⎛ω' ⎞ = β ⋅⎜ ⎜ω ⎟ ⎟ ⎝ ⎠
0,3

β

0 , 35

⋅ 25

αρ x

f yw fc

„

pentru grinzi:
pl θ um

⎛L ⎞ ⋅ f c0, 2 ⋅ ⎜ V ⎟ ⎝ h ⎠

0 , 35

⋅ 25

αρ x

f yw fc

72

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„
„

Determinarea capacităţii de rotire plastică:
pl Rotirea plastică maximă, θ um ,utilizabil utilizabilă în verificările la ULS ale elementelor de beton armat solicitate în regim de încărcare ciclică reprezintă diferenţa între rotirea ultimă şi cea corespunzătoare i iţierii ini i ii curgerii ii în î armătura întins î i ă. „ Model analitic bazat pe ipoteze simplificatoare de distribuţie a curburii în stadiul ultim ( (P100-3/2008, , paragraf p g B.7.2): )

θ

pl um

⎛ 0.5 L pl (φu − φ y )L pl ⎜ = ⎜1 − L γ el v ⎝ 1

⎞ ⎟ ⎟ ⎠

L pl =

d bl f y ( MPa) Lv + 0,2h + 0,15 30 f c ( MPa)
73

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„

Gradul de asigurare structurală seismică se determină în termeni de deplasare, deplasare cu expresia:
du R3 = ds

d s - deplasarea laterală impusă structurii de cutremur, la nivelul
d u - deplasarea laterală ultimă a structurii, la acelaşi nivel
( (capacitatea it t de d d deplasare) l )

considerat ca fiind caracteristic, de regulă la vârful construcţiei (cerinţa de deplasare)

74

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„
„

Calcul static neliniar
Capacitatea C it t de d deplasare d l a sistemului it l i real l cu “n” “ ” GLD este furnizată de curba push-over, după care se calculează deplasarea capabilă a sistemului echivalent cu 1 GLD Cerinţa de deplasare se poate evalua:
„

„

pe baza relaţiei aproximative date în P100 P100-3/2008 3/2008, bazată pe regula “deplasării egale”
d* s ⎡T ⎤ = c ⋅ Se T ⎢ ⎥ ⎣ 2π ⎦
*

( )

2

„

pe baza spectrelor de răspuns inelastic
75

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„
 
6000

Calcul static neliniar

 

0.7 0.6 0.5 Sd (m) 0.4 0.3 0.2 0.1

* ⎡ T ⎤ d* s = c ⋅ Se T ⎢ ⎥ ⎣ 2π ⎦
77inc11-sv 77inc13-sv 86inc11-sv 86inc13-sv 86tit11 86tit13 Spec P100-1/2006 T_str

( )

2

5000

4000

F [kN]

3000
0

2000

n GLD 1 GLD 1 GLD - Biliniara Cerinta de deplasare

0.0
 

1.0

2.0 T (s)

3.0

4.0

5.0

07 0.7 0.6 0.5 PSa (m m/s2) 0.4 0.3 0.2

1000

d* s

⎡T ⎤ = c ⋅ Se T ⎢ ⎥ ⎣ 2π ⎦
*

( )

2

0 0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

d [m]

Medie Spec P100-1/2006 T_str

d R3 = u ds

0.1 0 0.0 1.0 2.0 3.0

4.0

5.0

T (s)

76

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„
„

Calcul dinamic neliniar
Capacitatea C it t de d deplasare d l a structurii t t ii se define d fi şte t ca reprezentând valoarea deplasării laterale la care intervine ruperea în primul element vertical (asociată depăşirii capacităţii de rotire plastică). Cerinţa de deplasare p este furnizată direct de analiza timehistory, reprezentând valoarea maximă înregistrată a deplasării laterale la vârful construcţiei

„

77

METODOLOGIA DE NIVEL 3
„

Calcul dinamic neliniar
0.15 0.10 0.05

Dep plasare la vârf [m]

0.00 -0.05 -0.10 -0.15 -0.20 -0.25 -0.30 -0.35 0 35 0 5 10 15 20 25 30 35 40

Timp [sec]

du R3 = ds

78

EVALUAREA CANTITATIVĂ
„

Cu caracter orientativ, încadrarea construcţiei în clase de risc în baza gradului de asigurare structurală seismică - R3 (exprimat în procente) se face f conform f tabelului t b l l i:
Clasa de risc seismic - Rs I II III IV

Valori R3 (%)
< 35 35 – 65 66 – 90 91 – 100
* Pt. exemplificarea metodologiei de nivel 3 – vezi “Exemplu de evaluare seismica.pdf” 79

NECESITATEA INTERVENŢIEI STRUCTURALE
„

Necesitatea intervenţiei structurale asupra construcţiilor existente, existente degradate de acţiunea cutremurului sau vulnerabile seismic, se stabileşte pe baza următoarelor criterii:
„ „

„

realizarea unui nivel de siguranţă raţional; mărimea i resurselor l financiare, fi i materiale t i l şi umane disponibile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor din fondul existent, existent raportate la dimensiunile acestui fond; perioada pe oada de exploatare e p oata e aşteptată, mai a mic că la a cl c ăd dirile e existente decât la cele nou construite
80

NECESITATEA INTERVENŢIEI STRUCTURALE
„

„

S-a considerat că condiţiile existente pe plan naţional permit ca o clădire existentă de tip curent să fie considerată ca având un nivel de siguranţă suficient dacă satisface cerinţele asociate obiectivului de performanţă siguranţa vieţii pentru cutremure cu IMR = 40 ani. Astfel, intervenţia structurală este necesară dacă structura clădirii nu îndeplineşte condiţiile verificării la SLU pentru o acceleraţie de: - 0,65a 0 65 g pentru t sursa seismic i i ă subcrustal b t lă Vrancea V şi - 0,70ag pentru sursa seismică crustală din Banat
(ag - acceleraţia terenului pentru un cutremur cu IMR = 100 ani)
81

NECESITATEA INTERVENŢIEI STRUCTURALE
„

În concluzie, intervenţia structurală este necesară dacă valoarea gradului de asigurare structurală seismică este: o o R3 < 0,65 pentru sursa seismică Vrancea R3 < 0,70 pentru sursa seismică Banat

„

!!! Diferenţierea siguranţei clădirilor aparţinând diferitelor clase de importanţă şi expunere la cutremur se face prin i t intermediul di l valorilor l il diferen dif ţiate i t ale l factorului f t l i γI, care amplifică valorile ag.
82

NECESITATEA INTERVENŢIEI STRUCTURALE
„

Nivelul intervenţiei va fi cel puţin cel corespunzător valorilor: R3 = 0,65 pentru sursa seismică Vrancea, respectiv R3 = 0,70 0 70 pentru sursa seismică Banat. !!! Obs Obs.: De regulă, expertiza tehnică se completează / se detaliază la încheierea lucrărilor de decopertare a elementelor structurale, , care se efectuează în vederea realizării proiectului de consolidare, situaţie care poate influenţa volumul, costurile şi durata lucrărilor de reabilitare bili seismic i i ă a cl lădi dirii ii.
83