PROGRAMĂ CURS OPŢIONAL

“HOLOCAUSTUL –
O TRAGEDIE CE NU TREBUIE SĂ SE MAI REPETE “
- clasa a X-a: 1 oră/săptămână - tipul: la nivelul disciplinei - durata: 1 an

Prof. CORNELIA CUCU Liceul cu Program Sportiv Bacău

ARGUMENT
Evreii-ei în primul rând şi înaintea tuturor , într-o sinistră prioritate care i-a făcut ţinta persecuţiilor de tot felul, începute în 1933 şi continuate de-a lungul a mai bine de un deceniu, dând cel mai teribil tribut de vieţi omeneşti din întreaga Europă ocupată de nazişti şi de aliaţii lor-, dar şi ţiganii, unele minorităţi religioase şi sexuale, opozanţi politici, populaţii civile de origine slavă din Estul şi Sud-Estul Europei au cunoscut din plin ororile Holocaustului. Tragedia atâtor crime împotriva evreilor, a altor minoritari etnici,religioşi şi de altă natură, funcţionarea oribilei “industrii a morţii” din anii celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi eroismul celor care au rezistat răului şi urii, precum cei din ghetoul varşovian sau cei recunoscuţi astăzi ca “drepţi ai popoarelor” sunt părţi de istorie politică şi morală care se cer ştiute şi asumate. Deşi studiul Holocaustului este privit nuanţat de diferite personalităţi,se evidenţiază o concluzie comună:necesitatea prezentării istoriei într-o formă sinceră, atât în ceea ce priveşte ororile nazismului cât şi ale comunismului. Studierea Holocaustului se poate face atât prin curriculum aprofundat cât şi printr-un curs opţional care să cuprindă istoria Holocaustului în contextul istoriei naţionale sau europene . Valorile morale cultivate prin studiul Holocaustului, aptitudinile ce le pot căpăta elevii sunt foarte bune mijloace pentru formarea intelectual-civică a acestora în spiritul multiculturalităţii. Studierea acestui fenomen aparţinând istoriei recente, trebuie să contribuie la formarea unor cetăţeni pentru care dialogul, argumentele, acceptarea diferenţelor reprezintă valori care nu trebuie să permită repetarea ororilor din trecut. Nu se poate construi o Românie democratică, integrată în Europa fără cunoaşterea şi acceptarea valorilor eterne: munca, adevărul,libertatea,umanismul,familia,sacrificiul , onoarea,responsabilitatea,eroismul, sinceritatea, prietenia,iubirea,altruismul,virtutea dar şi al valorilor contemporane care se alătură celor eterne: toleranţa,interculturalitatea, alteritatea,democraţia,civismul,drepturile omului, protecţia persoanei,concilerea religiilor. Holocaustul,reprezintă un capitol trist de istorie pe care tinerii de astăzi, viitori cetăţeni ai unei Europe democratice, lipsită de prejudecăţile xenofobe şi rasiale trebuie să-l înveţe încă de pe băncile şcolii. Numai cunoscând şi vestejind un asemenea capitol, faptele de atunci nu se mai pot repeta.

COMPETENŢE

GENERALE

1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă 2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale 3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi 4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii 5. Utilizarea surselor istorice ,a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme

COMPETENŢE SPECIFICE
Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
-utilizarea dicţionarelor şi a altor instrumente de lucru; -alcătuirea unor glosare de termeni specifici Holocaustului; -elaborarea unor texte folosind termeni şi concepte istorice; -comentarea exprimărilor greşite. - explicarea premiselor care au determinat schimbările istorice; -comentarea şi interpretarea critică a unor lucrări care tratează problematica Holocaustului; - realizarea unor schimburi de opinii despre Holocaust; -alcătuirea planului unui dezbateri istorice pe tema consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane; -analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane în cadrul unei dezbateri. -stabilirea contextului şi cauzelor care au generat Holocaustul analizând documente istorice; - elaborarea unui eseu pe o temă dată;

Examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane în declanşarea Holocaustului

Analiza factorilor politici, sociali, economici,culturali care au contribuit la declanşarea Holocaustului

- interpretarea unei situaţii istorice controversate într-o anumită epocă dată; - realizarea unor scenarii în vederea utilizării deprinderii elevilor de a analiza şi interpreta diverse evenimente şi procese istorice; - dezvoltarea capacităţii elevilor de a formula întrebări şi de a găsi răspunsuri corecte, pe baza unei surse documentare. Identificarea aspectelor Holocaustului care pot contribui la înţelegerea prezentului -întocmirea unor referate privind caracteristicile Holocaustului; - testarea abilităţii elevilor de a descoperi şi a deosebi faptul relevant de evenimentul obişnuit; -exprimarea opiniei personale într-un eseu cu tema “Holocaustul-o tragedie ce nu trebuie să se mai repete”; -vizionarea unor filme didactice şi comentarea acestora ,recunoscând asemănările şi diferenţele dintre sine şi celalalt, dintre persoane ,dintre grupuri. -dezvoltarea spiritului critic în evaluarea Holocaustului; -amplificarea spiritului de toleranţă interetnică; - exerciţii care să solicite elevilor exprimarea opiniilor; - alcătuirea unor scurte referate; - realizarea unui proiect pe tema convieţuirii inter-etnice şi inter-confesionale, prin care să se promoveze spiritul toleranţei,al conlucrării în cadrul societăţii multiculturale. - formularea de argumente în susţinerea anumitor poziţii în raport cu valorile analizate; - stabilirea de puncte comune şi divergente în raport cu valorile din zilele noastre; - recunoaşterea modelelor şi a valorilor morale,civice şi culturale ale trecutului; - prezentarea acestei perioade istorice din perspectiva valorilor reprezentative; -realizarea unor postere , desene care să reflecte termenii:toleranţă,insensibilitate, extremism,prejudecăţi,discriminare, credinţe,injustiţie; -realizarea de proiecte care să promoveze

Recunoaşterea şi acceptarea interculturalităţii

Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate

anumite valori . Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice -exerciţii de alcătuire a unui repertoriu de surse istorice pentru tema dată ; -compararea şi comentarea informaţiilor provenite din surse istorice diferite(texte, imagini); -extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj; -înţelegerea mesajului surselor istorice scrise, vizuale şi de istorie orală; -simularea sau jocul de rol pentru înţelegerea aprofundată a unui context istoric din trecutul apropiat şi din prezent ; -alcătuirea planului unei investigaţii , a unui proiect personal sau de grup utilizând resurse diverse. -alcătuirea unei frize cronologice care să evidenţieze apariţia şi evoluţia acestui fenomen; -exerciţii de localizare a evenimentelor desfăşurate în acelaşi timp reflectate într-un document istoric; -plasarea evenimentelor legate de Holocaust într-un context istoric mai larg.

Localizarea spaţio-temporală a Holocaustului

VALORI ŞI

ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predareînvăţare a opţionalului au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini: 1. Înţelegerea,acceptarea şi respectarea diversităţii etnice,religioase şi culturale; 2. Consecvenţă comportamentală în raport cu un set de valori asumate; 3. Aprecierea demnităţii umane ; 4. Respingerea stereotipiilor; 5. Conştientizarea impactului oricărei forme de discriminare instituţională şi non-instituţională; 6. Înţelegerea rolului istoriei recente; 7. Stimularea interesului pentru lectură şi cercetarea surselor istorice; 8. Conştientizarea îndatoririlor civice ale generaţiei actuale faţă de moştenirea trecutului, manifestând toleranţă, condamnând atitudinile antisemite şi rasiste, denunţându-i pe cei care promovează ura, vrajba, dezbinarea, războiul.

COMPETENŢE DE EVALUARE
1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric 1.3. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise 1.4. Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale 2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj 2.2. Recunoaşterea continuităţii,schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială 3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi 3.1. Analiza deversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele istorice 3.2. Compararea opiniilor ,valorilor,motivelor care i-au mobilizat pe indivizi în istorie cu propriile lor opinii,valori,motive 3.3. Identificarea conflictelor valorice din societate şi a modalităţilor de soluţionare constructivă a acestora, prin recunoaşterea şi acceptarea diferenţelor dintre oameni 4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii 4.1. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice 4.2. Aprecierea diferitelor perspective de gândire şi de acţiune 5 Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme 5.1.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric 5.2. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/combate un punct de vedere 5.3. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene 5.4. Construirea de sinteze tematice

CONŢINUTURI
INTRODUCERE – Argument 1. DE LA DEMOCRAŢIE LA TOTALITARISM ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Termeni istorici cheie,concepte, probleme de atins: -totalitarism, fascism, nazism, comunism, nomenclatură, poliţie politică, spaţiu concentraţionar, spaţiu vital, cultul personalităţii Conţinuturi: -Originile totalitarismului. -Apariţia totalitarismului; caracteristici. -Fascism , nazism, comunism. -Represiune politică în regimurile totalitare. 2. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ŞI NOUA ORDINE NAZISTĂ ÎN EUROPA. DE LA DEMOCRAŢIE LA TOTALITARISM ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Termeni istorici cheie, concepte, probleme de atins: -Blitzkrieg, genocid, rasă, rasism, etnie, evreu, arian, şovinism, antisemitism, xenofobie. Conţinuturi: -Izbucnirea războiului. -Războiul în Europa de Vest. -Noua ordine nazistă în Europa. -Intrarea U.R.S.S. şi S.U.A. în război. -Mari schimbări în evoluţia fronturilor în 1942-1943. -Victoria unilaterală a aliaţilor (1944-1945). 3. PRECEDENTELE HOLOCAUSTULUI Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: -Holocaust, şoah, genocid, etnocid, convertire,expulzare,anihilare Conţinuturi: -semnificaţia termenului -politica antievreiască în Imperiul Roman în secolul al IV-lea d.Hr. (convertirea) -politica antievreiască în Evul Mediu (expulzarea) -politica antievreiască în al Doilea Război Mondial (anihilarea). 4. DEFINIREA EVREULUI Termeni istorici –cheie, concepte, probleme de atins: -expropiere, evreu,evreiesc, arian,steaua galbenă, religie iudaică, protecţia sângelui, Mischlinge Conţinuturi: -exproprierea, concedierile, arianizările -impozitele pe avere, blocarea fondurilor -munca obligatorie şi reglementarea salariilor

-impozitele specifice pe venituri -foametea organizată 5. CONCENTRAREA Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: -deportare, ghetou,raţionalizare, vânzare de bunăvoie, definire, recenzare, însemnare, excludere Conţinuturi: -deportările -formarea ghetourilor -subzistentă în ghetou -confiscările -exploatarea muncii -raţionalizarea -boală şi moarte în ghetou 6. RAIDURILE MORŢII Termeni istorici-cheie,concepte, probleme de atins: -raidurile morţii, munca forţată, primul val, al doilea val, stadiul intermediar, Einsatzgruppen, operaţiuni mobile de mascare Conţinuturi: -raidurile morţii -primul val (exterminarea evreilor imediat după invadarea URSS) -executarea prizonierilor de război -stadiul intermediar:definiţie, confiscări de bunuri, concentrarea în ghetouri -al doilea val (uciderea ultimilor evrei care mai supravieţuiesc în URSS) 7. “SOLUŢIA FINALĂ” Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: -“Soluţia finală”, cetăţenia Reich-ului, “arieni puri”, Sara , Israel, “Noaptea de cristal”, “proiectul Madagascar”, Conferinţa de la Wannsee. Conţinuturi: -deportările; -dezrădăcinările; -probleme speciale: 1. copiii speciali (Mischlinge) şi evreii din căsătoriile mixte; 2. evreii din Theresienstadt; 3. evreii “amânaţi” 4. evreii internaţi -arestările şi transporturile -confiscările 8.LAGĂRELE- CENTRE DE EXTERMINARE Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

-Gestapo, SS, camere de gazare, crematoriu, “Arbeit macht frei”,trenurile morţii, apel,Sonderkommando,lagăre obişnuite, lagăre speciale, lagăre de tranzit, lagăre rezervate. Conţinuturi: -originile centrelor de exterminare; -organizarea, personal şi gestiune; -utilizarea mâinii de lucru; -experimente medicale; -confiscările; -operaţiunile de exterminare; -lichidarea centrelor de exterminare; -sfârşitul procesului de exterminare. 9. HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: -rebeliunea legionară, pogrom,deportare, românizare, administraţia românească în Transnistria; Conţinuturi: -statutul juridic al evreilor din România Mare; -legislaţia antievreiască; -mişcarea antisemită în perioada interbelică; -regimul Antonescu şi evreii; -situaţia evreilor din Basarabia, Bucovina şi Transnistria; -situaţia evreilor din Transilvania aflată la Ungaria Horthystă. 10. “CRIME CONTRA UMANITĂŢII “ Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: -crime de război, crime contra umanităţii, criminal de război, Tribunalul de la Nurnberg, “drepţi între popoare” Conţinuturi: -procesele; -despăgubirile. 11. COMUNITATEA EVREIASCĂ BĂCĂUANĂ ŞI PROBLEMA HOLOCAUSTULUI Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: -sinagogă, templu, legislaţie rasială, comunitate evreiască Conţinuturi: -comunitatea evreiască băcăuană de-a lungul timpului; -evreimea băcăuană în anii urgiei războiului şi ai legilor rasiale; -evreii din Bacău în perioada postbelică 13. NECESITATEA STUDIERII HOLOCAUSTULUI Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: -negaţionism,negare sau trivializare, “exterminaţioniştii”

Conţinuturi: -negarea Holocaustului; -programe privind studierea Holocaustului

SUGESTII

METODOLOGICE

Timpul alocat pentru studierea opţionalului este de 35 de ore anual.Notarea în catalog se face în rubrică specială.Predarea este realizată de profesorul de istorie. Prezentul curriculum a fost conceput în aşa fel încât să permită: - manifestarea creativităţii didactice a profesorului şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează; -formarea competenţelor specifice Istoriei; -parcurgerea de către elev a unui traseu cognitiv adecvat logicii interne a Istoriei ca ştiinţă şi logicii didactice a acestei discipline. Centrarea pe elev, ca subiect şi obiect al acţiunii instructiv-educative, şi orientarea acesteia înspre formarea competenţelor specifice presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile , printre care: - utilizarea unor metode active( învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol), care pot contribui la formarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, la exprimarea liberă şi argumentată a propriei opinii; -realizarea unor studii de caz, elaborarea de proiecte şi portofolii, individual şi în grupuri de lucru; -evaluarea se realizează prin metode şi tehnici clasice şi alternative, complementare.

BIBLIOGRAFIE
1. Alij, Gotz, Soluţia finală , Editura Hasefer, Bucureşti, 2001. 2. Ancel ,Jean, Contribuţii la istoria României.Problema evreiască(1933-1944) , Editura Hasefer, Bucureşti, 2001. 3. Ancel,Jean, Transilvania ,Editura Atlas, Bucureşti, 1998. 4. Berben,Paul, Dachau 1933-1945 , Editura Politică, Bucureşti, 1973. 5. Delpard , Raphael, Copii evrei ascunşi , Editura Hasefer, Bucureşti, 2001. 6. Florian, Alexandru(coord), Benjamin, Lya, Ciuciu, Anca, Cum a fost posibil ? Evreii din România în perioada Holocaustului,Editura Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”,Bucureşti, 2007 7. Fried,Hedi, Pendulul vieţii, Editura Vremea XXI, Bucureşti,2004 8. Glosberg, Ruth, Timpul lacrimilor secate , Editura Hasefer, Bucureşti, 2003. 9. Heyman, Eva, Am trăit atât de puţin , Editura Alex, Bucureşti, 1991. 10. Iancu, Carol, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antonescu (19401944) ,Editura Polirom, Iaşi ,2001. 11. Ioanid ,Radu, Evreii sub regimul Antonescu ,Editura Hasefer, Bucureşti,1998. 12. Jhonson, Paul, O istorie a evreilor ,Editura Hasefer, Bucureşti, 2001. 13. Kuller, Hary, Evreii în România anilor 1944-1949.Evenimente, documente, comentarii , Editura Hasefer,Bucureşti,2002. 14. Lustig, Oliver, Dicţionar de lagăr , Editura Hasefer, Bucureşti,2002. 15. Mircu, M, Oameni de omenie în vremuri de neomenie Ed.Hasefer, Buc.,1996.

16. 17. 18. 19

Palty,Sonia, Evrei, treceţi Nistru! , Editura Libra, Bucureşti,2002. Poliakov,Leon, Istoria antisemitismului , Editura Hasefer, Bucureşti, 1999. Wiesel, Elie, Noaptea, Editura Univers, Bucureşti, 2005 ***, Jurnalul Annei Frank în Holocaustul în literatura universală , Editura Hasefer, Bucureşti, 2004.

DICŢIONAR ŞCOLAR :
“Afacerea Dreyfus”: proces celebru şi abuziv intentat în 1894 ofiţerului Alfred Dreyfus acuzat de înaltă trădare doar din cauza originii sale evreieşti (degradat în 1895, graţiat în 1899 şi reabilitat în 1906). Procesul s-a transformat repede într-o problemă internaţională şi a polarizat opinia publică franceză şi internaţională în legătură cu problema evreiască. Alia: mişcare de întoarcere în Eretz Israel a evreilor din exil. Au existat mai multe valuri alia, dar cel mai puternic a fost cel de după proclamarea statului Israel, între anii 1948-1956. Antisemitism: curent extremist şi discriminatoriu de respingere şi ură faţă de evrei. Termenul a apărut în anul 1879 şi poate fi definit ca suma dintre antiiudaismul antic şi medieval şi rasismul modern [antisemitism=antiiudaism + rasism]. “Arbeit macht frei” :”Munca te face liber”, inscripţie figurând pe porţile majorităţii lagărelor de concentrare. Arieni: populaţie de origine indo-europeană care a migrat cel mai probabil de la est de Marea Caspică spre India, Orientul Apropiat şi Europa în mileniile III-II î.Hr.În epoca nazistă termenul a fost folosit discriminatoriu pentru a denumi populaţia “pură” din punct de vedere rasial. De fapt, în ideologia nazistă, termenul arian era sinonim cu acela de german. Asimilare: proces prin care o minoritate adoptă în timp cultura şi civilizaţia populaţiei majoritare şi astfel îşi pierde treptat propria sa identitate etnică şi religioasă. Aşchenazi: tip de civilizaţie evreiască apărută în spaţiul german la începutul Evului Mediu şi răspândită în centrul şi estul Europei în sec. XVII-XVIII. Este caracterizată de folosirea limbii idiş. Cetăţenie:dreptul unei persoane de a fi cetăţean al unui stat. Acest drept este garantat de legi sau de Constituţie şi conferă drepturi ( de a ocupa funcţii publice, de a vota) dar şi obligaţii şi responsabilităţi (de a plăti taxe şi de a efectua serviciul militar). Comunitate evreiască: formă de organizare tradiţională a evreilor în exil. Comunitatea este organizată ierarhic şi are instituţii specifice tradiţionale- sinagoga, baia rituală, şcoala, măcelărie caşer. Crime de război: încălcări ale legilor şi cutumelor războiului. Aceste încălcări cuprind , fără a se limita la acestea, uciderea, maltratarea, deportarea la muncă silnică sau în orice alt scop ale populaţiei civile din teritoriile ocupate, uciderea sau maltratarea prizonierilor de război sau a naufragiaţilor, executarea ostaticilor, jefuirea bunurilor publice sau private, distrugerea fără motiv a oraşelor ori satelor sau devastarea fără justificare militară. Crime împotriva umanităţii: uciderea, exterminarea, aservirea, deportarea şi orice alt act inuman comis împotriva populaţiei civile înaintea sau în timpul războiului, sau persecutarea din motive politice, rasiale sau religioase, în situaţia în care aceste fapte sau persecuţii, indiferent dacă încalcă sau nu legile ţării în care au fost comise, se săvârşesc

ca urmare a unei crime intrând în competenţa tribunalului sau în legătură cu o astfel de crimă. Deportare: acţiune de mutare forţată, de alungare a evreilor într-o regiune îndepărtată ca măsură de pedepsire. Discriminare: politică oficială, atitudine prin care un stat sau un grup de oameni nu acordă unor persoane toate drepturile şi libertăţile pe motive de rasă, religie, sex. Einsatzgruppen: grupe de intervenţie, care efectuau raidurile de masacrare. Emancipare: proces istoric prin care evreii au căpătat drepturi civile în ţările în care locuiau. Procesul a început în secolul al XVII –lea şi s-a încheiat după Primul Război Mondial. Emigrare: Plecare a uneia sau a mai multor persoane dintr-o ţară şi stabilirea lor definitivă sau temporară într-o altă ţară. Etnocid: distrugerea unui grup etnic în plan cultural. Evreu: persoană care respectă tradiţiile iudaice: crede într-un singur Dumnezeu (al lui Abraham şi al lui Moise), este circumcis în cazul bărbaţilor, ţine sabatul, respectă legile iudaice şi respectă legile alimentare caşer. Exil: orice loc, în afara Israelului unde locuiesc comunităţi evreieşti. Expulzare: acţiune abuzivă şi de forţă prin care evreii au fost obligaţi să părăsească anumite regiuni sau ţări. Cele mai cunoscute sunt expulzările din Anglia-1290, Franţa- 1394, Spania-1492 şi Portugalia -1497. Genocid: Exterminarea sistematică a unei colectivităţi umane. Termenul a fost creat în 1944 de Richard Lemkin. În 1948, Lemkin a determinat adoptarea de către ONU a unei convenţii care califică genocidul drept crimă la nivelul dreptului internaţional. Trebuie să se insiste asupra caracterului sistematic al acestei exterminări şi să se evite folosirea nepotrivită a termenului, în special cu privire la grupurile neumane. Ghetou: zona rezidenţială evreiască din cadrul unor oraşe medievale sau moderne, impusă sau autoimpusă, supraaglomerată , care a fost folosită în epoca nazistă pentru separarea evreilor de restul populaţiei. Holocaust: cuvânt ebraic de origine greacă însemnând “sacrificiu”, folosit în special în mediul anglo-saxon ca echivalent al Soah; perioadă între 1933-1945 când regimul nazist din Germania şi regimurile din ţările aliate acesteia au planificat şi aplicat un plan general de lichidare a tuturor evreilor din Europa. Acest plan a dus la omorârea a 6.000.000 de evrei europeni. Pentru autorităţile germane aceasta trebuia să fie “soluţia finală” a problemei evreieşti în Europa. Idiş: principala limbă de comunicare şi de cultură în lumea evreiască aşchenază, apărută în spaţiul german occidental dar larg râspândită în spaţiul central şi răsăritean european şi formată pe baza limbii germane medievale la care s-au adăugat împrumuturi din limbile slave şi baltice. Iudaism:una dintre cele trei religii monoteiste alături de creştinism şi islam. Dar iudaismul este mai mult decât o religie, este viaţa socială evreiască, este viaţa culturală evreiască şi odată cu emanciparea şi cu întemeierea statului Israel, este viaţa politică evreiască. Jidani: termen discriminatoriu şi jignitor de origine germană-juden- cu care erau numiţi evreii în Principate şi apoi în România. Termenul a fost amplu folosit de propaganda antisemită.

Kristallnacht: “Noaptea de cristal”- denumire nazistă a pogromurilor executate de SA în noaptea de 9-10 noiembrie 1938, ca represalii la asasinarea de către un tânăr evreu a unui diplomat german la Paris. Kapo: în lagăre, deportat însărcinat cu conducerea unei echipe de muncă. Kommando: echipă de deportaţi. Legi discriminatorii:legi decretate de regimul nazist prin care populaţia evreiască a fost exclusă din viaţa publică a Germaniei. Majoritate: grupul de oameni cel mai numeros din punct de vedere procentual dintr-o comunitate. Minoritate: grupul de oameni cel mai puţin numeros din punct de vedere procentual dintr-o comunitate diferit prin anumite criterii(etnice, religioase, politice) de majoritate. Într-un stat de drept există dreptul minorităţilor. Mischling: corcitură-metis, pe jumătate evreu. Naţionalism: ideologie şi atitudine care promovează ataşamentul şi dragostea faţă de valorile naţionale. Adesea acest lucru se face în mod exclusivist, prin denigrarea şi ura faţa de minorităţi sau faţă de alte naţionalităţi (popoare). Nazism: regim politic în Germania în perioada 1933-1945 caracterizat prin venirea la putere a Partidului Muncitoresc Naţionalist Socialist German condus de Adolf Hitler. Regimul a aplicat evreilor legi rasiale, legi discriminatorii şi i-a supus unui proces de exterminare. Numerus proportionalis (numerus clauses, numerus valahicus, numerus romanus): concept care pretindea că în viaţa socială , culturală şi economică a ţării , evreii să nu reprezinte mai mult de 4%, atât cât erau procentual-demografic în România. Numerus nullus: concept care pretindea că evreii trebuie eliminaţi-excluşi complet din viaţa socială, culturală şi economică a ţării. Pogrom: izbucnire spontană de ură împotriva evreilor, manifestată prin violenţă fizică şi distrugeri de bunuri materiale evreieşti din partea populaţiei majoritare, sprijinită de autorităţi. “Problema evreiască”: falsă problemă născută din faptul că existau evrei într-o ţară la un moment dat. “Problema evreiască” cerea o “soluţie la problema evreiască”. Regimul nazist a aplicat “soluţia finală” la “problema evreiască”. Aceasta însemna lichidarea fizică a tuturor evreilor din Europa. Rasă: termen biologic care defineşte o grupare de indivizi aparţinând aceleaşi specii. Termen care clasifică oamenii în funcţie de aspectul fizic şi de caracterele secundare. Rasism: formă de discriminare-încălcare a unor drepturi- pe criterii de rasă care susţine inferioritatea fizică şi intelectuală a unor rase umane faţă de altele. Românizare: proces prin care autorităţile române din perioada 1940-1944 urmăreau excluderea evreilor din societatea românească. Evreilor din România li s-au impus măsuri cu caracter discriminatoriu –confiscări de proprietăţi, muncă forţată, evacuări abuzive din locuinţe, concedieri ilegale, rechiziţionări forţate, interdicţii de toate tipurile. Sefarzi: tip de civilizaţie evreiască apărută în Spania medievală. Din 1492 se răspândeşte şi în Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică. Sinagogă: loc public de desfăşurare a rugăciunilor şi a activităţii religioase şi ale comunităţii evreieşti-a servit de exemplu creştinilor (biserică)şi musulmanilor(moschee). Sion: nume biblic sub care este cunoscut Ierusalimul . La început numele se referea la Muntele Templului, apoi numele s-a extins asupra întregului Ierusalim.

Sionism: mişcare politică naţională evreiască condusă de Theodor Hertzl, apărută la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prin care se afirma dreptul poporului evreu de a avea un stat în Eretz Israel. “Soluţie finală”: pentru autorităţile naziste şi pentru aliaţii acestora mod de a rezolva “problema evreiască”. “Soluţia finală” a avut mai multe etape – identificarea, izolarea , deportarea şi exterminarea evreilor- ultima fază fiind pusă în practică după 1941 şi a constat în exterminarea fizică a evreilor din Europa. Steaua lui David: stea în şase colţuri- simbolul poporului evreu- formată prin suprapunerea a două triunghiuri echilaterale. De obicei este de culoare albastră pe fond alb. În timpul Holocaustului autorităţile naziste şi aliaţii acestora au obligat populaţia evreiască să poarte, cusută pe haine, o stea a lui David dar de culoare galbenă. Sabat: ziua a şaptea a săptămânii, zi care marchează încununarea creaţiei- zi sfântă şi de odihnă în tradiţia iudaică. Sabatul începe vineri seara la apusul soarelui şi se petrece în familie. Se aprind lumânări, are loc o rugăciune şi urmează masa de sabat. Şoah: termenul ebraic pentru Holocaust. Înseamnă catastrofă- cataclism şi defineşte cel mai bine proporţiile Holocaustului. Talmud: carte- colecţie de învăţături ale celor mai înţelepţi rabini care reglementează toate aspectele importante ale vieţii evreieşti. Teroare: stare de tensiune şi de nesiguranţă pe care o crează terorismul şi prin care unii oameni-terorişti- sau unele organizaţii teroriste încearcă să-şi atingă scopurile. Tora: suluri de legi- învăţături sfinte iudaice. Cuprinde Halaha, Hagada, Pentateuhul şi învăţăturile rabinice. Transnistria:zonă geografică între râul Nistru şi râul Bug care în perioada 1941-1944 a fost administrată de România. Aici au avut loc operaţiuni de concentrare , deportare, exterminare a evreilor români din Basarabia şi Bucovina de către regimul Antonescu.