1. 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 1.10 1.11 1.12 1.

13

SUMAR EXECUTIV ...........................................................................................................3 Obiectivul proiectului ..........................................................................................................3 Identificarea proiectului ......................................................................................................3 Analiza cererii.......................................................................................................................4 Analiza opţiunilor.................................................................................................................7 Sistemul recomandat de gestionare a deşeurilor.............................................................13 Cadrul instituţional ............................................................................................................21 Planul de achiziţii şi implementare...................................................................................24 Evaluarea impactului asupra mediului ............................................................................29 Analiza financiară ..............................................................................................................30 Deficitul de finanţare şi finanţarea ...................................................................................30 Tarife şi suportabilitate .....................................................................................................32 Analiza economică ..............................................................................................................33 Analiza de risc şi senzitivitate ...........................................................................................34

Tabel 1. 1: Evoluţia presupusă a cantităţilor de deşeuri generate per capita (kg/loc/zi).............. 5 Tabel 1. 2: Evoluţia presupusă a cantităţii totale de deşeuri municipale (tone/an) ...................... 6 Tabel 1. 3: Evoluţia presupusă a cantităţii de biodeşeuri municipale (tone/an) ........................... 6 Tabel 1. 4: Cerinţe cu privire la închiderea depozitelor ............................................................... 7 Tabel 1. 5: Sumarul analizei opţiunilor......................................................................................... 8 Tabel 1. 6: Sumarul investiţiilor prioritare pentru colectarea deşeurilor (inclusiv colectarea selectivă a DA) ................................................................................................................................ 14 Tabel 1. 7: Sumarul investiţiilor prioritare: unităţi de compostare .............................................. 15 Tabel 1. 8: Sumarul investiţiilor prioritare aferente transferului deşeurilor (preţuri constante)... 16 Tabel 1. 9: Sumarul investiţiilor prioritare pentru noul depozit ................................................... 16 Tabel 1. 10: Sumarul investiţiilor prioritare pentru staţia de sortare (toate eligibile) .................... 17 Tabel 1. 11: Sumarul investiţiilor prioritare pentru închiderea depozitelor de la Dorohoi şi Botoşani (toate eligibile) .................................................................................................................. 17 Tabel 1. 12: Sumarul investiţiilor prioritare pentru AT, proiectul tehnic, publicitate (toate sunt eligibile) 17 Tabel 1. 13: Investiţii prioritare 2009–2013 (sumele sunt exprimate în euro) – preturi constante 2009 19 Tabel 1. 14: Strategia de achiziţii propusă ................................................................................... 25 Tabel 1. 15: Totalul costurilor de investiţii (eligibile şi neeligibile)................................................ 31 Tabel 1. 16: Sumarul rezultatelor analizei economice ................................................................. 33 Tabel 1. 17: Impactul ipotezelor pesimiste şi optimiste asupra indicatorilor economici ............... 34

Figura 1. 1: Harta punctelor în care se vor aplica măsurile propuse ca măsuri de investiţii prioritare ………………… ................................................................................................................18 Figura 1. 2: Sistemul de gestionare a deşeurilor — Cadrul instituţional.......................................22 Figura 1. 3: Fluxul propus al fondurilor pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor ....................24 Figura 1. 4: Investiţii prioritare – Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Botoşani…………..............................................................................................................................28 Figura 1. 5: Planul de finanţare a proiectului (preţuri curente) .....................................................32

1. SUMAR EXECUTIV 1.1 OBIECTIVUL PROIECTULUI

Proiectul propus urmăreşte să implementeze un sistem de management integrat al deşeurilor municipale în judeţul Botoşani, care: 1. să asigure 100% colectarea deşeurilor în mediul urban; 2. să asigure un grad de colectare de 95% în mediul rural1; 3. să se încadreze în limitele stabilite în Directiva privind depozitarea deşeurilor (DDD) în legătură cu depozitarea deşeurilor biodegradabile; 4. să protejeze sănătatea publică şi mediul prin îmbunătăţirea procesului de colectare şi depozitare a deşeurilor şi să asigure condiţiile optime pentru închiderea şi remedierea depozitelor actuale (neconforme), precum şi pentru construirea unui nou depozit la standardele UE; 5. să îmbunătăţească standardele serviciilor; 6. să introducă sau să extindă sisteme de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje (DA), să faciliteze reciclarea lor în acord cu cerinţele naţionale şi ale UE şi să reducă procentul de deşeuri produse ce ajung la depozit; De asemenea, proiectul: • • • va întări capacitatea tehnică şi managerială de a implementa şi opera un proiect legat de deşeuri, cu finanţare internaţională, în judeţul Botoşani; va sprijini autorităţile locale în realizarea unei strategii eficiente în privinţa tarifelor, a facturilor şi a încasării sumelor corespunzătoare facturilor; va ajuta populaţia să devină mai conştientă de beneficiile acestui proiect, inclusiv în privinţa colectării selective şi a reciclării deşeurilor, şi va încuraja populaţia să consume într-o manieră care să împiedice pe cât posibil generarea de deşeuri.

Deşeurile municipale despre care este vorba aici cuprind deşeurile generate de gospodării (inclusiv deşeurile voluminoase şi cele periculoase), deşeurile similare generate în comerţ şi în instituţii, deşeurile provenite de la serviciul de întreţinerea curăţeniei publice şi a parcurilor, precum şi nămolurile de epurare.

1.2

IDENTIFICAREA PROIECTULUI

Prezentul studiu de fezabilitate (SF) este aferent proiectului propus: Sistemul integrat de management al deşeurilor în judeţul Botoşani (SIMD)

Notă: din punctual de vedere al ratei de generare a deşeurilor, trebuie luată în considerare creşterea nesiguranţei previziunilor pe perioada 2008–2037, din care cel mai mare grad de nesiguranţă îl prezintă perioada investiţiilor prioritare cuprinsă între 2007–2013 (2015). Previziunile privind rata de generare a deşeurilor contribuie la obţinerea unei baze de date pentru modelul financiar în perioada investiţiilor prioritare care va garanta suportabilitatea din partea generatorilor de deşeuri a sistemului proiectat. Proiectul sistemului de colectare are în vedere un grad de colectare de 100% în mediul urban şi mediul rural, fiind în conformitate cu ţintele propuse. Raportându-ne la situaţia reală, s-a prognozat un grad de colectare a deşeurilor de 100% în mediul urban şi de 95% în mediul rural până în 2013, urmând ca gradul de colectare de 100% să fie atins într-o etapă ulterioară. Nivelul de 95% stabilit pentru mediul rural se datorează zonelor îndepărtate, în care există sate neconectate la sistemul de drumuri, iar deşeurile rămân necolectate. Nu se poate aprecia în acest moment când anume sistemul de drumuri se va găsi într-o stare adecvată încât gradul de colectare să fie de 100%.

1

şi 98% în mediul urban).Studiul de Fezabilitate (SF) a fost elaborat în cadrul măsurii ISPA nr. supervizarea procesului de achiziţii publice şi derularea unor programe de pregătire profesională la locul de muncă a personalului viitorilor beneficiari finali în privinţa elaborării de proiecte şi acordarea de sprijin în procesul de înfiinţare a UIP-urilor. Până acum.3 ANALIZA CERERII Sistemul actual de gestionare a deşeurilor în judeţul Botoşani 1. care include pregătirea de proiecte în 5 judeţe (Botoşani fiind unul dintre acestea). existau 27 de puncte de colectare unde deşeurile de ambalaje PET erau colectate selectiv. În ceea ce priveşte reciclarea şi recuperarea. Acoperirea serviciului de colectare în anul 2007 era doar parţială (sursa informaţiilor: APM). dacă nu există altă specificaţie.000 locuitori al populaţiei urbane se bucura de serviciile de colectare a deşeurilor. Investiţiile propuse acoperă aspecte precum colectarea/colectarea selectivă. dar ele sugerează că. Prin prevederile contractului încheiat cu consultantul. în privinţa deşeurilor de ambalaje recuperate. 3.000 locuitori din mediul rural beneficia de colectarea deşeurilor. desfăşurate de operatori privaţi. baza de date (previziunile legate de generarea deşeurilor. în 2009. Dacă circa 76% din totalul de 189. 2005/RO/16/P/PA/001-04 şi cuprinde o analiză detaliată a opţiunilor în privinţa măsurilor tehnice pentru investiţiile prioritare identificate în Master Planul pentru judeţul Botoşani. Aceste „investiţii prioritare“ intenţionează să ofere soluţii pentru situaţia critică a depozitelor şi să obţină conformitatea cu Directivele CE din domeniu. Toate măsurile propuse trebuie să se conformeze cu legislaţia comunitară (în special. iar Darabani şi Dorohoi colectau şi ele selectiv o parte din PET-uri. aşa cum au fost transpuse în legislaţia românească) în perioadele de tranziţie stabilite. transportul. nu aveau un permis de mediu. fără contracte temporare. Nu avem decât puţine informaţii. 21% sticla. activităţile au un caracter ad-hoc şi sunt. în mod neoficial. De exemplu. 2 . sortarea. aproximativ 21% reprezintă hârtia/cartonul. care. închiderea şi reabilitarea depozitelor existente neconforme. în principal. restul mediului rural având soluţii temporare stabilite de autorităţile locale. de la Studiul de Fezabilitate şi până la proiectul tehnic. 1. a depozitelor neconforme (74% din mediul rural având contracte temporare. nu erau conforme cu legislaţia UE şi cu cea românească şi prezentau riscuri pentru mediu şi sănătatea publică. Datorită faptului că depozitele neconforme din zonele rurale au fost închise. în municipiile din judeţul Botoşani. O mare parte din echipamentul de colectare este foarte uzat şi cu reparaţii aproximative. gradul de acoperire este mai mare datorită mijloacelor primitive de colectare stabilite temporar în vederea acoperirii perioadei de timp de după închiderea. În prezent. majoritatea covârşitoare a deşeurilor colectate erau aruncate în „depozite“ necontrolate. depozitul ecologic. de pildă) a Master Planului aprobat. Toate preţurile utilizate sunt preţurile constante din 2009. precum şi etapa investiţiilor prioritare stabilită în Master Plan reprezintă fundamentul oricăror alte activităţi ulterioare. doar aproximativ 1% din totalul de 265. Unele dintre PET-uri sunt colectate selectiv de către serviciul de colectare a deşeurilor2. în general. 2. iar centrele de colectare colectează alte materiale. cu Directiva Cadru privind deşeurile. Directiva privind depozitarea deşeurilor şi Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. la sfârşitul lui 2006. Elaborarea acestui SF face parte dintr-un obiectiv mai larg al măsurii ISPA. 8% plasticul şi 0% metalul — insuficient pentru a se îndeplini obiectivele Directivei privind Ambalajele şi Deşeurile de Ambalaje. comunele au fost nevoite să găsească o soluţie temporară pentru colectarea deşeurilor. Proiectul va fi propus pentru co-finanţare UE.

În consecinţă. aplicate la nivelul judeţului Botoşani. pe baza PRGD 1 (observaţie: PJGD a fost elaborat după realizarea documentelor mai sus menţionate). s-au desfăşurat investigaţii intense privitoare la acest tip de date (pe baza chestionarelor şi a lucrului în teren). vor rămâne constante) şi deşeurile provenite din comerţ şi instituţii (s-a presupus că vor creşte într-un ritm moderat până în 2029. În România. Pe parcursul etapei Master Planului. Acestea au sugerat o scădere a populaţiei de la 454. calcularea costurilor investiţiilor necesare.67 Sursa informaţiilor: Master Planul. fiind şi un gaz cu efect de seră. în mare. Prognozele din Master Plan au fost folosite şi pentru acest SF. cea mai mare parte din deşeurile biodegradabile ajunge la depozite.43 0. Nu există informaţii pe termen lung.94 0. care prezintă riscuri pentru muncitori şi pentru populaţie. în timp ce coeficientul de generare din mediul rural creşte mai rapid după 2013. deşeurile provenite de la serviciile municipale de curăţenie şi întreţinere a parcurilor (s-a presupus că. înregistrează un vârf în jurul lui 2030 şi apoi o uşoară scădere. precum şi la datele legate de vechile depozite. În prezent. 5. O parte a problemei rezidă în faptul că.9. În consecinţă. ca urmare a politicii de diminuare a generării deşeurilor. a PIB-ului (influenţează salariile). Prognoze Pentru planificarea unui sistem de gestionare a deşeurilor. astfel încât estimările/supoziţiile privitoare la datele din perioadele precedente se bazau mai mult pe pure ipoteze. până de curând. nu au existat la depozite cântare pentru deşeurile care intră în depozit. Coeficientul de generare din mediul urban creşte uşor şi se stabilizează.97 0. Metodologia prognozării ritmului de generare a deşeurilor este explicată în Anexa 4.97 Mediul rural 0. pornind de la o valoare de bază scăzută. la aproximativ 403.42 0. Producţia actuală per capita de deşeuri în România se situează (într-o oarecare măsură în mediul urban şi într-o măsură substanţială în mediul rural) sub valorile înregistrate în Uniunea Europeană. 1: Evoluţia presupusă a cantităţilor de deşeuri generate per capita (kg/loc/zi) 2008 2013 2022 2030 2037 Mediul urban 0.000.97 0. S-au făcut prognoze şi pentru alte componente ale deşeurilor municipale: nămolul de epurare (pornind de la creşterea prognozată în capacitatea sistemului de epurare la nivelul judeţului). cantităţile de deşeuri menajere per capita se presupune că se vor apropia de cifrele înregistrate în bătrâna Europă.74 0. Tendinţele în generarea deşeurilor menajere sunt influenţate de doi factori: creşterea sau scăderea populaţiei şi schimbările în generarea per capita a deşeurilor. identificarea viitoarelor tarife şi a suportabilităţii acestora etc. Prognoza privind populaţia judeţului a fost realizată pornind de la analiza implicaţiilor actualelor prognoze naţionale oficiale pe termen lung. adică o scădere de circa 12%. avem nevoie de prognoze asupra populaţiei (un ghid al cantităţilor de deşeuri. Colectarea datelor privitoare la generarea deşeurilor şi la tipurile de deşeuri. contribuind astfel la formarea gazului de depozit. Tabel 1. acestea din urmă prezintă semnele unui vârf de creştere şi este foarte posibil să înceapă să scadă la un moment dat. cantitatea totală de deşeuri municipale generată creşte conform tabelului de mai jos.61 0. în prezent. Evoluţia PIB-ului şi a salariilor au la bază ultimele estimări ale guvernului.000 locuitori. după care vor scădea). a salariilor (pentru calculul suportabilităţii) şi a cantităţilor de deşeuri. .97 0. veniturile potenţiale).4. situaţia este următoarea.

Pentru a calcula totalul deşeurilor biodegradabile (ce ajung la depozit. se consideră că nămolul de epurare este utilizat în agricultură şi/sau ca un combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment şi parţial este depozitat. S-a presupus o creştere a cantităţii de DA în concordanţă cu ritmul stabilit. aceasta este cea critică. în general. conform PRGD. în conformitate cu Strategia judeţeană de management a nămolurilor de epurare. pentru a scădea apoi până la 118 kg/loc. 3: Evoluţia presupusă a cantităţii de biodeşeuri municipale (tone/an) 2008 2013 2022 2030 2037 Totalul biodeşeurilor municipale 79. Nămolul de epurare este luat abordat astfel: în SF. Industria are obligaţia.2. atingând un vârf de 126 kg/loc. mai ales în ce priveşte cantităţile depozitate. (Dintre toate ţintele. bazat pe PRGD În conformitate cu nomenclatorul UE. 2: Evoluţia presupusă a cantităţii totale de deşeuri municipale (tone/an) 2008 2013 2022 2030 2037 Totalul deşeurilor municipale 145. prevăzută prin lege. Tabel 1. aşa cum este prevăzut în anexa 5. deşeurile alimentare şi din bucătărie provenite din gospodării. de Ministerul Mediului. Pe de altă parte.000 Sursa: Master Plan. se bazează pe Strategia judeţeană./an în 2037.) Rezultă de aici că trebuie reciclate 40% din DA menajere.000 Principii similare au fost aplicate pentru prognoza privind DA. 40% din întreprinderi şi instituţii.000 146.000 65. Această strategie nu este detaliată în acest sens. Ţinte Principalele ţinte cantitative ce trebuie îndeplinite de către sistemul de gestionare a deşeurilor sunt: Îmbunătăţirea gradului de acoperire în colectare: ţintele privind gradul de acoperire.000 77. Se presupune că ritmul de creştere se va încetini.000 141. de a recicla sau recupera toate deşeurile sale de ambalaje. Un nou depozit ecologic pentru judeţul Botoşani: PRGD stabileşte obiectivul înfiinţării unor depozite ecologice la nivel „regional“ (judeţean) conforme cu DDD. dar include şi combustia cu recuperarea energiei termice. Se presupune că toate cantităţile de nămol de epurare depozitate în viitor vor fi mai întâi stabilizate (prin digestie anaerobă. 3 . Aceasta e valabil deopotrivă pentru DA din sectorul industrial şi DA din gospodării. catering şi punctele de vânzare cu amănuntul.000 150.524 tone. Cea mai mare parte a acestui proces (55% din DA) trebuie să reprezinte reciclarea (recuperarea de materiale)./an (puţin sub media actuală europeană) în 2029. În sfârşit. Ipoteza noastră că 10% va fi depozitat (şi utilizată şi în ACB la calculul veniturilor). pentru PRGD. sunt: • 100% în mediul urban până în 2013 • 80% în mediul rural până în 2009./an la 7% anual până în 2010 şi 5% anual până în 2013. restaurante.000 149. caz în care cantitatea de deşeuri menajere reciclate în 2013 va fi de 10. dacă este necesar (această capacitate reprezintă 10%din capacitatea totală a depozitului în conformitate cu OG 7572004) 4 Termenul recuperare defineşte reciclarea. ANPM şi ARPM: de la un nivel de bază de 69 kg/loc.Tabel 1. s-a făcut o estimare a biodeşeurilor pornind de la estimările procentajului de biodeşeuri din fiecare componentă a deşeurilor municipale. mai trebuie adăugate hârtia şi cartonul. acesta a fost considerat şi ca un tampon capabil să preia toată cantitatea de nămol. de pildă).000 71. de exemplu)3. în ceea ce priveşte capacitatea depozitului. Cifrele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Presupunem că industria va reuşi să-şi recicleze 95% din DA. Reciclarea şi recuperarea DA: minimum 60% din deşeurile de ambalaje urmează a fi recuperate4 până în 2013.000 82. termenul biodeşeuri municipale de mai sus denumeşte biodeşeurile precum deşeurile biodegradabile din parcuri şi grădini. Se presupune că acest total va proveni din două surse — 60% din gospodării.

eficienţa din punctul de vedere al costurilor a abordărilor propuse — am căutat. VNA este un indicator care arată în ce măsură ce valoare adaugă o investiţie la întregul sistem de gestionare a deşeurilor (nu este valabil doar pentru componentele sistemului de MD). Au fost luate în considerare opţiunile pentru fiecare componentă a sistemului de gestionare a deşeurilor. 51. a fost în final calculată în Analiza financiară (vezi Capitolul 9) pentru întregul sistem. Depozitul de la 1 16 iulie 2012 Va fi nevoie de o acoperire temporară.000 de tone până în 2010. ce constă în componentele rezultate din opţiunile preferate. tehnică).000 de tone până în 2016. relevante şi au fost şi ele aplicate. Va fi nevoie de o acoperire temporară. 1. Elementul suprem care a fost luat în considerare este.costuri. Analiza costurilor are în vedere costul investiţiei şi costul E&Î şi a fost folosită în pregătirea estimărilor privitoare la compararea costurilor pe care le implică opţiunile prezentate. ele trebuie închise ţinând seama de următoarea schemă: Tabel 1. Resursele disponibile pentru gestionarea deşeurilor în România în următorii ani sunt limitate. precum sistemul de colectare. Astfel.4 ANALIZA OPŢIUNILOR Analiza opţiunilor evaluează şi compară diferitele opţiuni prin care pot fi atinse obiectivele identificate mai sus ale gestionării deşeurilor. pentru ca judeţul Botoşani să-şi aibă contribuţia cuvenită la ţintele stabilite pentru regiunea de nord-est cu privire la limitele cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate (801. din punctul de vedere al opţiunii preferate privitoare la costuri. el ar trebui să redirecţioneze deşeurile biodegradabile dinspre depozit astfel încât să nu depăşească mai mult de 76. metodologia de închidere a vechilor depozite şi sistemul de transport. Analiza opţiunilor este reprezentată în tabelul următor. un alt indicator de profitabilitate.000 de tone până în 2013 şi 36. aspectul) şi acceptarea din partea populaţiei. Închiderea Săveni va fi efectuată de operator pe propria răspundere. Ne interesează să identificăm cea mai bună opţiune. iar beneficiile pentru sistem au fost evaluate şi evidenţiate în analiza cost-beneficiu. Conform Tratatului de Aderare. s-a stabilit rezultatul. atunci când tasarea sa va fi încheiată. S-a pornit de la patru grupe principale de criterii . Închiderea depozitelor existente: există patru depozite ce trebuie închise. conservarea resurselor. Costul investiţiei şi costul E&Î au fost calculate şi evaluate separat şi. 4: Cerinţe cu privire la închiderea depozitelor Articol Nr. Depozitul de la 1 16 iulie 2014 Data de închidere – după terminarea proiectului. urmată de o Botoşani acoperire finală. efectul asupra mediului (sunt incluse aici sănătatea.Limitarea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate: conform calculelor din MP. fezabilitate (administrativă. Termen Observaţii Depozitul de la 1 16 iulie 2008 Acest depozit nu mai acceptă deşeuri. În cazurile în care nu s-a putut opta pentru o variantă finală pornind de la compararea costurilor. în general. exprimat ca sumă a valorilor actualizate ale fluxurilor de numerar ale întregului proiect în primii n ani. în final. compararea costurilor s-a făcut prin analizarea costul componentelor ce trebuie asigurate de la bugetul investiţiilor prioritare ale proiectului. Valoarea netă actualizată (VNA). dar nu a fost încă Dorohoi acoperit. s-a optat pentru varianta cu cele mai mici costuri. Închiderea Darabani va fi efectuată de operator pe propria răspundere. pentru analiza opţiunilor. În general.000 tone). Celelalte criterii însă sunt. Depozitul de la 1 16 iulie 2016 Data de închidere – după terminarea proiectului. . să reducem la minimum costurile. urmată de o acoperire finală. Pentru fiecare etapă în gestionarea deşeurilor municipale există diferite opţiuni tehnice/organizaţionale. aşadar. de asemenea. au fost luaţi în calcul şi alţi indicatori. Aceasta înseamnă că a fost selectată varianta considerată cea mai bună din perspectiva costurilor. rezultatul fiind selectarea opţiunii cu cele mai scăzute costuri. atunci când tasarea sa va fi încheiată.

120 l sau chiar mai mici (80 l. diferenţele între costurile E&Î fiind similare).Tabel 1. incluzând deopotrivă comunităţile urbane şi rurale. 1) • Case individuale din mediul urban: colectare din uşă în uşă. Se va stabili un parc auto de camioane în fiecare din aceste zone. • Sistem de colectare la punct fix ce foloseşte Euro-containere de 1.1 m3. dar cu sistem de colectare „din uşă în uşă“ • Case individuale: sistem de colectare din uşă în uşă. după cum urmează: Zonele urbane: o Sticlă o Hârtie şi carton (H&C) o Fracţii uşoare (plastic şi metal) Activitatea sau obiectivul gestionării deşeurilor Opţiunile luate în considerare Principalele criterii de diferenţiere şi compararea lor Opţiunea aleasă Activitatea sau obiectivul gestionării deşeurilor Opţiunile luate în considerare . din punct de vedere tehnic. Opţiunea 3 Sistem combinat: colectare din uşă în uşă şi colectare la punct fix • În zonele rurale şi urbane. de mediu şi din punct de vedere al implementării. Opţiunile 1 şi 3 sunt. O1 însă este semnificativ mai puţin costisitoare decât O2 şi O3 (4. 5: Sumarul analizei opţiunilor Colectarea completă a reziduurilor municipale Opţiunea 0 Fiecare localitate îşi gestionează colectarea de deşeuri. Acestea sunt amplasate pe platforme. a containerelor sau sacilor de plastic) şi să continue să folosească soluţiile tehnice existente • Vehiculele de colectare sunt poziţionate pe teritoriul propriu Opţiunea 1 Sistem unitar de colectare la punct fix în întregul judeţ • Judeţul va fi împărţit în 5 „zone de transfer al deşeurilor“. Opţiunea 2 La fel ca Opţiunea 1. aproape echivalente. 60 l).8. Cost: Opţiunea 1 este cea mai ieftină opţiune. respectiv. Opţiunea 1 (sistemul de colectare la punct fix) este opţiunea preferată pe termen scurt. Sistemul propus de colectare a reziduurilor este sistemul la punct fix . Rămâne deschisă posibilitatea trecerii la un sistem combinat. • Consolidarea actualelor companii locale de gestionare a deşeurilor • Înfiinţarea de noi dotări locale în localităţile actualmente nedeservite • Fiecare operator este liber să-şi aleagă propriile echipamente (tipul şi dimensiunea vehiculelor de colectare. 11. În concluzie. Îndeplinirea ţintelor de recuperare şi reciclare pentru DA Opţiunea 1: Sistem de colectare la punct fix pentru hârtie şi carton. fiecare familie are un container. blocurile de locuinţe vor fi deservite de un sistem de colectare la punct fix (ca şi la opţiunea nr. în apropierea zonelor locuite. • Apartamente de bloc: containere anume pentru fiecare bloc de locuinţe • În locul containerelor mari. fracţii uşoare şi sticlă • Consumatorii separă deşeurile de ambalaje de reziduuri la sursă. într-o etapă ulterioară. cu Eurocontainere de 1. 6.1 m3.8. cu o densitate de 1 la 120 de locuitori (mediul urban) şi 1 la 90 de locuitori (mediul rural). fiecare zonă urmând a fi situată în apropierea uneia dintre cele 4 ST sau a depozitului. • Toţi locuitorii aduc deşeurile la un astfel de punct de colectare. legal. de 1.1 m3. se va folosi o combinaţie de mărimi: 240 l. deservind fiecare circa 30 de familii.3 milioane euro.

Dacă este necesar. pe de altă parte. Opţiunea 2 este deosebit de scumpă şi complexă din punct de vedere tehnologic. nu implică stabilirea unor sisteme de transport şi tratare centralizată a deşeurilor. găsirea unor stimulente economice şi monitorizarea progresului către atingerea ţintelor. atractivă (şi nu numai în asociere cu 4).Zonele rurale: o Sticlă o Fracţii uşoare (plastic şi metal) • Consumatorii îşi vor aduce deşeurile sortate la un punct de colectare (PC) din satul sau oraşul lor (un PC la 500 de locuitori). • Consumatorii îşi pun fracţiile colectate în containerele de la punctul de colectare • H&C şi fracţiile uşoare sunt colectate şi duse la o staţie de sortare pentru a produce reciclabile ce pot fi introduse în circuitul comercial. Implementarea opţiunilor 4 şi 5. ce vizează informarea şi sprijinirea gospodăriilor. • Autogunoiere compactoare speciale colectează DA • Fluxul de deşeuri este dus la staţia de sortare. tratare mecanico-biologică a fluxului de deşeuri mixte. se vor asigura măsuri suplimentare — extinderea compostării în Opţiunile luate în considerare Principalele criterii de diferenţiere şi compararea lor Opţiunea aleasă . de asemenea. Opţiunea 2: Colectarea din uşă în uşă • Consumatorii păstrează deşeurile de ambalaje separat • Deşeurile sortate sunt colectate de la fiecare casă. colectare separată şi incinerare. colectare separată şi compostare centralizată. sunt ambele foarte ieftine. producând compost de înaltă calitate ce poate fi folosit la nivel local. Opţiunea 4 va fi susţinută de un proiect major de AT. compostare in situ a deşeurilor din parcuri. Într-o etapă ulterioară (după termenul stabilit pentru proiect) sticla va fi colectată pe 3 culori separate. Totuşi. 3. Opţiunile 1 şi 3 implică riscul producerii unei substanţe reziduale dificil sau imposibil de valorificat în circuitul comercial (va fi doar deşeu). sticla ajunge direct la reciclator Opţiunea 3: Sistem combinat • În zonele rurale şi la blocurile de locuinţe din zonele urbane: sistem de colectare la punct fix. Conform tuturor criteriilor. Opţiunile 1–3 (abordările „sistemice“) sunt toate scumpe. Opţiunea 1 Îndeplinirea ţintelor pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate Opţiunile au fost examinate în detaliu în cadrul Master Planului. 4. compostare la domiciliu. Opţiunile 4 şi 5. Sticla este dusă direct la reciclator. mai ales în zonele rurale.1 m3 este amplasat la punctele de colectare. Acestea au fost: 1. în containere (de 80 l) sau saci de plastic • Pentru sticlă: un container central de 1. ca mai sus • Pentru gospodăriile familiale individuale din zonele urbane: colectare din uşă în uşă. pentru a facilita reciclarea. opţiunea 4 — compostarea la domiciliu — este preferabilă opţiunilor sistemice 1–3. ca mai sus • Sunt folosite containere de diferite dimensiuni Principalele criterii de diferenţiere şi compararea lor Opţiunea aleasă Activitatea sau obiectivul gestionării deşeurilor Principalul criteriu de diferenţiere este costul. 5. Compostarea la domiciliu în zonele rurale este capabilă ea singură (în condiţiile selectării şi reciclării deşeurilor din hârtie şi carton) să redirecţioneze suficiente biodeşeuri din depozit pentru a respecta ţintele stabilite pentru depozitarea biodeşeurilor. iar Opţiunea 1 este cea mai ieftină. e nevoie de implicarea unui număr mare de gospodării rurale pentru atingerea ţintelor: 95% până în 2013. Opţiunea 5 este. 2.

În mediul rural. de asemenea. pentru baterii. de 4–6 ori pe an. O1 este. una pentru fiecare ST. dar se va folosi doar pentru anumite tipuri de deşeuri periculoase. sub-opţiuni şi variante care au fost luate în considerare. A fost aleasă O1 din motive de suportabilitate (în zonele urbane). Colectarea deşeurilor voluminoase Opţiunea 1: Instalarea unor puncte de colectare a deşeurilor voluminoase de la populaţie. Opţiunea 1: reîncărcare în containere mai mari Opţiunea 2: reîncărcare în containere închise. Opţiunea 1: rutier Opţiunea 2: feroviar Opţiunea 3:combinat Opţiunile luate în considerare Principalele criterii de diferenţiere şi compararea lor Opţiunea aleasă Descrierea opţiunii alese Activitatea sau obiectivul gestionării deşeurilor Opţiunile luate în considerare Principalele criterii de diferenţiere şi compararea lor Opţiunea aleasă Descrierea opţiunii alese Activitatea sau obiectivul gestionării deşeurilor Tipul de ST Modul de transport . se recomandă sistemele simple.000 de locuitori. Opţiunea 5 este şi ea în general fezabilă. indiferent de criteriul aplicat. de 4–6 ori pe an. selectivă. O1 fiind opţiunea cea mai ieftină. dat fiind numărul mare de opţiuni.gospodării în zonele suburbane. în plus. În mediul rural. în special ţinându-se seama de cost. Deşeurile menajere periculoase vor fi colectate cu unităţi mobile. Transfer şi transport Notă: Se impune aici o manieră de prezentare uşor diferită. compactare Opţiunea 3: depozitare imediată. Costul este principalul criteriu de departajare. de exemplu.000 de locuitori. Opţiunea 1 pentru zonele urbane. Aceasta deoarece o parte din deşeurile provenite de pe PPCD din cadrul ST nu va merge la depozit şi trebuie cântărită. bine apreciată din punctul de vedere al fezabilităţii administrative. sănătate şi siguranţă. şi la depozitul de la Stăuceni. colectarea separată. fără compactare: date fiind tonajele şi distanţele. şi cea mai simplă. care vor deservi o zonă cu aproximativ 5. DEEE este responsabilitatea producătorilor. Opţiunea 1: da Opţiunea 2: nu Sistem de cântărire? Opţiunea aleasă Sistemul de cântărire va fi asigurat la ST. Compactarea la ST nu este justificată din punct de vedere economic. Este. populaţia va duce deşeurile periculoase la PPCD. implementarea ei fiind mai simplu de realizat. Opţiunea 2: Scheme de colectare din uşă în uşă. a biodeşeurilor. Deşeurile menajere voluminoase vor fi colectate cu unităţi mobile. Activitatea sau obiectivul gestionării deşeurilor Deşeuri menajere periculoase şi DEEE Opţiunea 1 : Colectarea cu unităţi mobile Opţiunea 2 : Colectarea direct de la gospodării Opţiunea 3 : Puncte de colectare cu personal calificat Opţiunea 4 : Containere pentru colectare în zone nepăzite Opţiunea 5 : Colectarea de către magazine sau companii specializate Opţiunea 1 este cea mai bună sau la fel de bună ca şi celelalte. compactare Opţiunea aleasă Reîncărcare în containere mai mari. şi la depozitul de la Stăuceni. una pentru fiecare ST. fezabilitate tehnică. care vor deservi o zonă cu aproximativ 5. astfel că nu face obiectul discuţiei de faţă. populaţia va duce deşeurile periculoase la o platformă publică de colectare deşeuri (PPCD). la date stabilite.

• Echipamentele roll-off/roll-on sunt larg răspândite în transportul deşeurilor în Europa. Opţiunea 1 – exploatarea staţiilor de transfer 5 zile pe săptămână într-un sistem cu 1 schimb/zi Opţiunea 2 – exploatarea staţiilor de transfer 5 zile pe săptămână într-un sistem cu 2 schimburi/zi Opţiunea 3 – exploatarea staţiilor de transfer 6 zile pe săptămână într-un sistem cu 1 schimb/zi Mijloace de transport Tip vehicul Gestionarea parcului auto Exploatare . Opţiunea 1: vehicul articulat Opţiunea 2: pereche camion-remorcă Opţiunea 3: camion fără remorcă Opţiunea aleasă • Camionul fără remorcă este o opţiune adaptabilă şi la zonele cu infrastructură slab dezvoltată sau la depozite. de asemenea. Opţiunea 1: 1 schimb Opţiunea 2: 2 schimburi Schimburi pe zi Opţiunea aleasă Pentru toate opţiunile. fără sens. analiza pune accentul pe transportul rutier. deoarece reţeaua de cale ferată nu deserveşte amplasamentele propuse. Opţiunea 1: 5 zile pe săptămână Opţiunea 2: 6 zile pe săptămână Săptămâna de lucru la staţia de transfer Opţiunea aleasă 6 zile pe săptămână. Dar eficienţa transportului este mai mică. care este mai complex şi mai costisitor. Opţiunea 1: echipamente roll-on/roll-off (camioane şi containere) Opţiunea 2: echipamente basculante (camioane şi containere) Opţiunea 3: autogunoiere Opţiunea aleasă • Echipamentele basculante nu prezintă interes deoarece nu sporesc capacitatea vehiculelor. cu o sarcină maximă de până la 34. Capacitatea poate varia de la mai puţin de 10 m³ până la peste 30 m³. întrucât se realizează o economie de 1 sau 2 perechi camion-remorcă. • O combinaţie a celor două metode ar fi. rezultând costuri mai scăzute. fiind necesare ST suplimentare. • Perechea camion-remorcă (3 osii) constituie opţiunea preferată. un sistem de 2 schimburi pe zi reduce cheltuielile. • Autogunoierele ar avea nevoie de echipament de încărcare la ST.Opţiunea aleasă • Este exclus ca transportul să fie numai feroviar. • De aceea. Opţiunea 1: managementul descentralizat al parcului auto pentru fiecare staţie de transfer Opţiunea 2: managementul centralizat al parcului auto pentru judeţul Botoşani Opţiunea aleasă Planificarea centralizată a parcului auto permite optimizarea şi o mai mare flexibilitate în alocarea capacităţilor de transport şi a forţei de muncă. • Vehiculele articulate nu sunt adaptabile la orice încărcătură. în timp ce un vehicul articulat poate transporta containere mult mai mari.5 tone. Amplasamentele depozitelor şi drumurile mai înguste sunt mai greu accesibile camioanelor articulate decât perechilor camion-remorcă. cu rezultate bune. iar o pereche camion-remorcă poate transporta 2 containere. de vreme ce camioanele transportă doar un container şi nu trebuie să depăşească o încărcătură maximă de 18 tone.

formează o barieră geologică. Este recomandat un sistem în 2 schimburi pentru operarea sistemului de transfer. Aceasta este metoda cea mai economică. Caracteristicile ce diferenţiază în principal cele două amplasamente sunt: Mărimea suprafeţei: Suprafaţa de teren disponibilă la amplasamentele Stăuceni şi Unţeni este de 20 ha. Numai Stăuceni îndeplineşte acest criteriu. cu o pantă mai mică de 10%. Criteriile hotărâtoare sunt fezabilitatea tehnică şi costul.Opţiunea 4 – exploatarea staţiilor de transfer 6 zile pe săptămână într-un sistem cu 2 schimburi/zi Opţiunea 4 este cea mai ieftină soluţie. Închiderea depozitelor de la Dorohoi şi Botoşani Concluziile analizei pentru sistemul de levigat Scurtă descriere a opţiunii selectate Activitatea sau . Opţiunile în privinţa analizei alternativelor pentru sistemul de etanşare: Opţiunea 1: Barieră naturală geologică şi etanşare a bazei cu material compozit de căptuşeală Concluziile analizei opţiunilor pentru alegerea amplasamentului Concluziile analizei pentru sistemul de etanşare Opţiunea 2: Barieră geosintetică şi etanşare a bazei cu material compozit de căptuşeală Opţiunea 3: Barieră geologică naturală şi etanşare asfaltică a bazei Opţiunea 4: Barieră geosintetică şi etanşare asfaltică a bazei Opţiunea preferată în cazul depozitului de la Stăuceni este folosirea barierei geologice naturale prezente şi etanşarea bazei cu material compozit de căptuşeală. gestionare şi tratare a levigatului. cu plasticitate mare şi compresibilitate medie. cu o grosime > 15 m. capacitatea primei celule fiind de 0. Opţiunile pentru sistemul de levigat sunt: Opţiunea 1: Reactor cu funcţionare ciclică (RFC) pentru tratare biologică Opţiunea 2: Tratare fizico-chimică: precipitarea cu calcar sau etringită Opţiunea 3: Tehnologii de separare: tehnologii prin membrane/osmoză reversă Opţiunea preferată este tratarea biologică în combinaţie cu precipitarea cu calcar/etringită. ST de la Dorohoi şi Flămânzi sunt finanţate din fonduri PHARE.95 Mtone (durata de funcţionare: până în 2019 inclusiv). Un sistem cu patru staţii de transfer. Aceasta constituie. Pentru depozit este nevoie de o suprafaţă minimă de 20 ha. cu platforme publice de colectare. Pante: Terenul de la Stăuceni este relativ plan. la Dorohoi. în timp ce Unţeni este situat într-o vale cu margini abrupte (pantă de aprox. Ştefăneşti şi Flămânzi. Acesta include tratarea biologică a apei combinată cu precipitarea cu calcar/etringită. Depozitul va fi prevăzut cu un sistem de colectare. Săveni. Acestea vor fi dotate. un pericol semnificativ de eroziune şi de inundare a solului/deplasări ale stratului de loess. respectiv 17 ha.05 Mtone. prin proiectul de faţă. Amplasamentul de la Stăuceni Depozitul va cuprinde 3 celule. 30%). în total 3. Descrierea opţiunii selectate Activitatea sau obiectivul gestionării deşeurilor Scopul analizei opţiunilor Depozitarea deşeurilor Opţiunile au fost evaluate în legătură cu următoarele subiecte: • Selectarea amplasamentului • Sistemul de etanşare • Sistemul de levigat Consiliul Judeţean Botoşani a identificat două amplasamente potenţiale pentru depozit: Opţiunea 1: Depozitul de la Stăuceni Opţiunea 2: Depozitul de la Unţeni Este recomandat amplasamentul de la Stăuceni. Deversarea levigatului tratat se va face direct prin conductă. în cazul celui din urmă. Noul depozit va fi construit folosindu-se bariera geologică naturală pentru izolarea bazei. Are o fundaţie bună: stratul coeziv de argilă.

1. . cât şi pentru colectarea deşeurilor reciclabile. Containerele pentru deşeurile de ambalaje (DA) vor fi stabilite în felul următor: 4 în zonele urbane (1 × sticlă. Sunt necesare camioane atât pentru colectarea deşeurilor reziduale. Pentru colectarea deşeurilor reziduale vor fi utilizate Euro-containere metalice de 1. Containerele pentru fracţii uşoare şi pentru hârtie & carton sunt de asemenea Euro-containere de plastic de 1. 757 din 26 noiembrie 2004. La sfârşitul rezumatului pentru fiecare componentă există un tabel cuprinzând echipamentele/capacităţile ce urmează a fi asigurate. Depozitele trebuie închise conform Ordonanţei nr. Containerele pentru reziduuri şi pentru DA vor fi adesea amplasate în cadrul aceluiaşi punct de colectare. precum şi costurile de investiţii şi cele de E&Î.5 SISTEMUL RECOMANDAT DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Pornind de la analiza opţiunilor. Însă doar camioanele pentru colectare din mediul rural vor fi finanţate prin prezentul proiect. Un punct de colectare va putea conţine până la 6 containere. la marginea trotuarului sau la frontul stradal. opţiunea este una singură. în practică. respectând riguros raportul de densitate de 1/90. Prezentarea include estimările costurilor pentru investiţii şi E&Î pentru fiecare componentă.obiectivul gestionării deşeurilor Opţiunile luate în considerare În ceea ce priveşte închiderea acestor depozite. Ca măsură intermediară prevăzută pentru depozitarea deşeurilor până la intrarea în funcţiune a noului depozit sunt încă deschise actualele depozite de la Darabani şi Săveni. acest capitol prezintă opţiunile propuse pentru fiecare componentă a sistemului. rotunde în partea superioară şi cu un design special al capacului. PC vor fi betonate şi îngrădite cu pietre de bordură pe 3 laturi şi vor fi situate în apropierea carosabilului.1 m³. în funcţie de tipul de deşeu colectat. cu capac special şi rotund în partea superioară.1 m³. 1/120 şi 1/500.1 m³. De menţionat că un anumit număr de vehicule (camioane pentru colectare sau camioane care să transporte deşeurile de la staţiile de transfer la depozit) sunt incluse în investiţiile prioritare. Măsurile de investiţii propuse pentru finanţare de către acest proiect sunt următoarele: Colectarea (inclusiv colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje) Punctele de colectare pentru reziduuri şi deşeurile de ambalaje vor fi instalate în întregul judeţ. Sticla va fi colectată în Euro-containere metalice de 1. 2 × fracţii uşoare. urmând a-şi recupera costurile prin remunerarea prevăzută în contract. Prestatorul de servicii va furniza un număr suplimentar de vehicule. Acestea vor fi autogunoiere compactoare cu 3 osii şi capacitate de 16 m3. aceste containere vor trebui să fie pe măsura amplasamentelor disponibile. Containerele pentru reziduuri vor fi amplasate cu o densitate de 1 la 120 de locuitori (în mediul urban) sau 1 la 90 de locuitori (în mediul rural). 1 × fracţii uşoare). împreună cu un rezumat şi concluziile proiectului de bază. Consiliile locale au desemnat zonele pentru platformele de containere. 1 × H&C). 2 în zonele rurale (1 × sticlă.

) şi.980. • sprijinirea acestei metode printr-o campanie mai intensă de conştientizare şi informare a populaţiei şi prin instrumente economice care să constituie stimulente pentru toţi cei implicaţi. Costul Costuri E&Î investiţiei (€) (€/an) Unităţi-platformă – reziduuri 3.400 unităţi de compostare (în total 22.182 urban Totalul investiţiilor neeligibile* 4. începând din 2010. O parte a biodeşeurilor este hrană pentru animale. Campania de conştientizare publică va încuraja puternic practicile actuale de compostare individuală.1 m3 – reziduuri 4.560 unităţi de compostare.285 urban Autogunoiere compactoare de 16 m3 cu 3 osii – doar în mediul 13 1. deşeuri din parcuri şi grădini vor fi compostate pe loc. nu este inclusă în cofinanţarea din partea CJ Botoşani (Capitolul 1.1). Pentru aceasta în proiect este prevăzută AT care va furniza suport tehnic pentru conştientizare.430. În conformitate cu informaţiile de la Consiliul Judeţean Botoşani şi APM Botoşani deja există o practică a compostării individuale în judeţul Botoşani.130. tabelul 9.960 unităţi de compostare). MP a propus ca proiectul să asigure distribuirea containerelor pentru compostare către familiile din mediul rural şi suburban implicate în schema de compostare la domiciliu. Aceasta va fi efectuată de către operatorul ce întreţine parcurile: există deja echipamentul necesar. Compostarea individuală Pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate.567 1. tabelul 9.000 + 172.598.264.7 şi 1. Anexa 1. tabelul 9. Concluzia a fost că nu există o nevoie reală de a folosi această tehnologie pe termen scurt şi că introducerea unei astfel de tehnologii în această etapă va spori considerabil . ca atare.135.5.802 Investiţii neeligibile Autogunoiere compactoare de 24 m3 cu 3 osii – doar în mediul 20 2. se recomandă compostarea individuală în zonele rurale. Pentru parcuri şi grădini este prevăzută compostarea in situ. În plus.994 498. Compostarea individuală este privită ca o piesă centrală a proiectului şi este privită ca o măsură-cheie pentru atingerea ţintelor privind depozitarea deşeurilor biodegradabile.830 714. sumele din tabelele 1.6.6.468 * Această sumă nu face obiectul Planului Financiar (Capitolul 9. Capitolul 9. Capitolul 9.700.1 m3 – DA 2.Tabel 1.360 = 413.360 Euro). sunt incluse în cofinanţarea din partea CJ Botoşani (Capitolul 1.826 Autogunoiere compactoare de 16 m3 cu 3 osii – doar în mediul 18 1.1). 6: Sumarul investiţiilor prioritare pentru colectarea deşeurilor (inclusiv colectarea selectivă a DA) Investiţiile eligibile Articol Nr.000 1. iar compostarea in situ a resturilor vegetale nu atrage după sine costuri de transport.000 1. MP aprobat prevede atingerea ţintelor privind gradul de acoperire a colectării de 79% până în 2013 şi 86% până în 2016 pentru compostarea la domiciliu. • etapizarea acestor măsuri pe o anumită perioadă de timp. În zonele rurale vor fi distribuite 17. Până în 2016 86% din populaţia rurală va composta biodeşeurile.4 şi tabelul 9. au fost incluse în Planul de Finanţare (Capitolul 9. tabelul 9.450 68.500 0 Containere – 1. şi o atentă monitorizare.500 0 Unităţi-platformă – DA 1.238. Pe de altă parte. în consecinţă.8.388.000 2. reprezentând totalul investiţiilor neeligibile legate de transfer şi noul depozit (valoarea totală: 241.400 1. iar în zonele pre-urbane vor fi distribuite 5.4 şi tabelul 9.870 967.000 876. Tratarea deşeurilor biodegradabile după 2013 A fost analizată şi evaluată nevoia introducerii tehnologiei de tratare mecanico-biologică în vederea atingerii ţintelor stabilite.950 34.496 Containere – 1. Pentru atingerea ţintelor sunt propuse activităţi ce includ livrarea de unităţi de compostare pentru 27% din cei 86% din populaţia rurală participantă şi 100% din cei 10% din populaţia suburbană participantă şi se realizează astfel: • lansarea unei campanii care să promoveze compostarea la domiciliu.759.802 rural Totalul investiţiilor eligibile 5.) şi.5. Anexa 1.

Activităţile de compostare la domiciliu vor fi monitorizate şi evaluate cu grijă. Noile ST vor fi echipate cu un sistem de cântărire şi raportare. Costurile estimate pentru aceste compostoare sunt prezentate în continuare: • Mediul urban — populaţia urbană 191. Aceasta va include 3 containere pentru colectarea deşeurilor voluminoase şi a celor periculoase.680 gospodării × 10% solicitate să composteze × 100% compostoare = 5. astfel încât să respecte cerinţele impuse de sistemul judeţean de gestionare a deşeurilor. la intervale/date specificate. Costurile de capital nu sunt eligibile pentru finanţarea oferită de prezentul proiect. Staţiile de la Săveni şi Ştefăneşti vor fi construite prin prezentul proiect. containere-birouri.100 gospodării × 86% solicitate să composteze × 27% pentru care vor fi dotate cu compostoare = 17.560 5. datele rezultate din monitorizare vor indica necesitatea unor activităţi suplimentare. finanţate prin proiect. Acest instrument însă nu se încadrează în perioada de investiţii a proiectului POS. O platformă publică de colectare va fi instalată în fiecare dintre staţiile de transfer.000 918. în scopul unei reduceri mai însemnate a cantităţilor de deşeuri biodegradabile ce ajung la depozit. iar cele de la Dorohoi şi Flămânzi. Evaluarea gradului de conformitate din punctul de vedere al cerinţei — prevăzută prin lege — de reducere a generării deşeurilor biodegradabile.390 : 3.5 pers./gospodărie = 54. se va desfăşura o campanie care să promoveze compostarea la domiciliu în gospodării. Aceste dotări vor conţine 1 container pentru deşeurile periculoase şi 2 containere pentru deşeurile voluminoase. În cazul în care.400 22. prezentată în Anexa 6. 7: Sumarul investiţiilor prioritare: unităţi de compostare Investiţii eligibile Articol Nr. Unităţi de compostare în zonele rurale (27% din cei 86% din populaţia rurală participantă) Unităţi de compostare în zonele urbane (100% din cei 10% din populaţia suburbană participantă) Total investiţii eligibile 17. Se prevede ca în procesul compostării la domiciliu să se folosească parţial echipamente de compostare la domiciliu (compostoare).960 Costuri de investiţii (€) 702. a arătat că activităţile planificate de compostare la domiciliu sunt suficiente pentru a acoperi în mod corespunzător nevoile până în 2015. Deşeurile vor fi transportate de la staţiile de transfer la depozit prin vehicule cu 3 osii şi cu containere roll-on/roll-off.777 : 3. din perspectiva costului şi a suportabilităţii.400 216. în cadrul PPCD.5 pers. Ultimele vor fi extinse prin echipamente suplimentare.400 Costuri E&Î (€/an) - Alte deşeuri În zonele urbane. Se va asigura de asemenea spaţiu liber pentru instalarea unităţilor de colectare a DEEE (responsabilitatea industriei). fluxurile de deşeuri speciale vor fi colectate la platformele publice de colectare situate în fiecare staţie de transfer şi la depozitul de la Stăuceni.560 compostoare Oricum. după perioada stabilită. într-un moment când eficacitatea unor opţiuni mai eficiente din punct de vedere al costurilor nu poate fi încă evaluată.7. Tabel 1./gospodărie = 75. containere (25m2 fiecare) pentru deşeuri reziduale şi alte echipamente. se va introduce o staţie pentru compostare centralizată sau pentru tratare mecanico-biologică (TMB). deşeurile periculoase şi cele voluminoase vor fi colectate de o unitate mobilă de colectare. Colectarea DEEE intră în responsabilitatea sectoarelor industriale şi nu există prevederi specifice în acest proiect (doar faptul că este prevăzut un spaţiu liber. Transferul şi transportul Judeţul va beneficia de 4 staţii de transfer (ST) în total.400 compostoare • Mediul rural — populaţia rurală 262. Pentru populaţia rurală. pot fi găsite în Capitolul 9. Rezultatele evaluării. . prin fonduri PHARE.costurile tratării şi depozitării deşeurilor. pentru containerele DEEE — a se vedea paragraful următor).

95 Mtone capacitate. de dotările acestuia (cântar.693 26.053 148. Noul depozit de la Stăuceni Proiectul va finanţa prima celulă (0. ea va beneficia. sinergic. în timpul fazelor de exploatare şi de închidere a depozitului. fracţiunile uşoare sunt sortate în metal şi plastic de diferite tipuri. Sistemul de colectare a gazului permite transportul gazului de depozit generat la instalaţia de ardere.937 € 172.135 Staţia de sortare O staţie de sortare va fi localizată la noul amplasament de depozitare de la Stăuceni. Sistemul de ardere a gazului va fi folosit pentru arderea biogazului generat prin fermentarea deşeurilor îngropate.078. Zona depozitului va include un drum perimetral de acces.500 t/an pentru hârtie şi .378. Se va folosi un compactor pentru a mări densitatea deşeurilor îngropate. camioane pentru deplasarea containerelor 4 1 1 1 5 623. Utilizarea unei singure benzi de sortare şi a unui program de lucru în 2 schimburi (un schimb durează 8 ore) va permite sortarea cantităţii maxime de deşeuri preconizate în 5 zile/săptămână. 1 1 Costuri de investiţii (€) 8. din puţuri şi conducte de legătură. 9: Sumarul investiţiilor prioritare pentru noul depozit Articol Investiţii eligibile Investiţii neeligibile: suprafaţa de asfalt. de regulă.020 241. hala de depozitare.590 37. 8: Sumarul investiţiilor prioritare aferente transferului deşeurilor (preţuri constante) Investiţii eligibile Costuri de Costuri E&Î Articol Nr. investiţii (€) (€/an) Săveni 1 576.360 Costuri E&Î (€/an) 491. Hârtia şi cartonul vor fi sortate în diferite fracţii. clădire administrativă comună) şi va deservi întregul judeţ. care cuprinde un strat de drenaj. pentru Săveni şi Ştefăneşti.387 129. se vor construi rampe care să permită vehiculelor de colectare şi transport să ajungă în zona de descărcare. Pe măsură ce depozitarea va avansa. un drum de acces pentru compactoare. Acest sistem va fi instalat. în cea mai mare parte. o staţie de tratare a levigatului şi un sistem de ardere a gazului de depozit. costurile E&Î prezentate pentru cele 2 staţii de transfer PHARE includ toate costurile de exploatare. cu durata de funcţionare până în 2022) a depozitului de la Stăuceni împreună cu dotările obişnuite şi echipamentul necesar. nu doar costurile incrementale.737 După cum se observă. În sectorul de sortare.000 43. Capacitatea staţiei de sortare este de aproximativ 14. hârtia şi cartonul profilate. Fiecare celulă va fi prevăzută cu un sistem de colectare a levigatului.Tabel 1.887 600.000 2. Staţia de sortare este împărţită în 3 sectoare principale: hala de recepţie.050 419. hala de sortare. unde sunt montate conductele de colectare a levigatului. drumurile de acces. Biogazul va fi colectat printr-un sistem alcătuit. Depozitul de la Stăuceni va include şi o platformă publică de colectare (ca şi în cazul ST). de exemplu. Este nevoie de un încărcător cu cupă pentru transportul fluxurilor de deşeuri intrate şi de un motostivuitor pentru manipularea fluxurilor de deşeuri sortate şi balotate. şi hârtia sortată provenită din materiale imprimate. Tabel 1.788 58. Sistemul va fi instalat înainte de punerea în funcţiune a celulei.509 Ştefăneşti Investiţii complementare Dorohoi Investiţii complementare Flămânzi Camioane pentru transport Totalul investiţiilor eligibile Investiţii neeligibile: suprafaţa de asfalt. de supermarket. Sistemul de colectare va asigura transportul levigatului la staţia de tratare. drumul de acces Nr.800 253.

Costurile E&Î prezentate aici sunt legate de costurile monitorizării şi întreţinerii ulterioare din perioada în care se aplică acoperirea temporară.000 1.000 75. Acoperirea completă va fi aplicată numai după ce grămada de deşeuri s-a tasat şi a devenit stabilă.carton şi 10. Tabel 1.000 275.000 Depozitul de da Dorohoi are o suprafaţă de 2.000 30.1: .550 m3 deşeuri). investiţii (€) (€/an) Dorohoi – acoperire temporară 1 660.043 60.510.000 300.262 – sistem de monitorizare 1 30. Tabel 1. Această procedură este impusă de Ordonanţa 757/2004.796. Staţia va fi folosită alternativ pentru sortarea hârtiei şi a fracţiunii uşoare. Personalul staţiei de sortare va fi asigurat de 30 muncitori şi 2 persoane cu sarcini administrative.000 Total 6.600 300. 11: Sumarul investiţiilor prioritare pentru închiderea depozitelor de la Dorohoi şi Botoşani (toate eligibile) Costuri de Costuri E&Î Articol Nr. imediat după închidere.000 Botoşani – acoperire temporară 1 1.000 75.000 1. Asistenţa tehnică şi proiectul tehnic Se va stabili un buget de 2.150 – sistem de monitorizare 1 30.000 tone/an pentru plastic şi metal (situaţia din 2029).186 Închiderea depozitelor de la Dorohoi şi Botoşani Aceste depozite vor fi acoperite în conformitate cu Ordonanţa nr.500 Costuri E&Î (€/an) 467. inclusiv campanii publicitare şi proiectul tehnic.076.000 275.311. Acesta va cuprinde supervizarea lucrărilor. Li se va aplica doar o acoperire temporară.355 – acoperire finală 1 831.75 ha (593. campanii de informare şi conştientizare.6 milioane de euro pentru asistenţă tehnică şi consultanţă.000 124.600 Tabelul de mai jos rezumă totalul investiţiilor cerute de măsurile prioritare pentru judeţul Botoşani prevăzute în acest proiect. 10: Sumarul investiţiilor prioritare pentru staţia de sortare (toate eligibile) Articol Staţie de sortare Nr. 1 Costuri de investiţii (€) 1. Punctele în care se vor aplica măsurile propuse ca măsuri de investiţii prioritare (aşa cum se precizează în Master Plan) sunt prezentate în Figura 1.000 210. 757.342.000 30.06 ha (capacitate 183.090 m3). 12: Componenta Proiectul tehnic AT pentru UIP Supervizarea lucrărilor Campanii de conştientizare şi informare Total Sumarul investiţiilor prioritare pentru AT. Tabel 1.000 1.000 537.600 2. publicitate (toate sunt eligibile) Total Proiectul Consultanţă Verificarea Supervizarea Publicitate tehnic proiectului proiectanţilor 300. Depozitul Botoşani are o suprafaţă de 13. asistenţă tehnică pentru UIP.000 327.182. proiectul tehnic.000 124.275 – acoperire finală 1 3.496.622.600 327.

1: Harta punctelor în care se vor aplica măsurile propuse ca măsuri de investiţii prioritare. . Harta poate fi văzută la o scară mai mare în Anexa 3.Figura 1.6.

157 € 1.400 € Costuri neeligibile -€ -€ -€ -€ -€ -€ 241.053 € 383.524. Logistică 2.491. 13: Nr.450 € 880.759.3 Ştefăneşti 2.387 € 424.2 Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile 1.887 € 623.780 € 6.381.020 € 148.000 € 103.500 € 498.000 € 8.707.937 € 8.381.293.1 Colectarea reziduurilor 1.000 € 50.500 € 1. TOTAL: 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 24.2 Camioane de transport 3.425 € 1.780 € 748.997.300 € 413.2 Dorohoi 6.000 € 193.000 € 53.117.937 € 1.000 € 1.618 € 918.387 € 76.500 € 37.450 € 714.400 € 2.000 € -€ 1.618 € 3.387 € 129.000 € 967.378.4 Săveni 2.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector.5 Colectarea altor deşeuri 2.565.500 € -€ -€ -€ 960.500 € 199.1.425 € 1.043 € 4.950 € 1.000 € 50.100. Depozit 76.2 Flămânzi 2.1 Staţia de sortare de la Stăuceni 5.598.000 € -€ 2.016.960 la 40 euro/buc.360 € -€ -€ -€ -€ -€ -€ 1.078. Compostoare 22.250 € 748.500 € 6.000 € 1. Închidere depozit 5.000 € 1.554. 1.500 € -€ 172.1.3 Colectarea reziduurilor (camioane) 1.1 Botoşani 5. Staţie de sortare 4.1 Stăuceni 4.000 € 30.521.360 € 19/34 .520 € PHARE pt.693 € 600.250 € 6.693 € -€ 6.076.997.000 € 30.100.400 € Investiţii 5.000 € 600.378.400 € 1.360 € 172.500 € 72.466. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH Tabel 1.950 € 880.1 Dorohoi 2.157 € 748.250 € 60.4 Colectare selectivă (camioane) 1.1.1. ST Centru colectare la punct fix — ISPA PHARE pt.496.043 € 4.213.053 € 576. ST Centru colectare la punct fix — ISPA Componenta Colectare Echipamente 4.250 € 748. Investiţii prioritare 2009–2013 (sumele sunt exprimate în euro) – preturi constante 2009 Cofinanţare Lucrări civile 1.000 € 918.496.

381 20/34 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani .593 € 178.561.40% 1.000 € 1.000 € 30. PT.600 € 300. AT Salariile personalului UIP Mobilier UIP Costul auditului anual al proiectului Total incl.518 € 114.381 8. Costuri salarii.899.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. costuri de credit Total incl.000 € 10.95% 2.025 € 29.21% 6.021 421. mobilier & audit UIP 9. indemnizaţii. Cheltuieli neprevăzute. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh AT Proiect tehnic Cheltuieli neprevăzute Taxe.000 € 29.322. devize.407.518 € 421.

6 CADRUL INSTITUŢIONAL Atât Consiliul Judeţean (CJ) . Consiliul Judeţean va acţiona ca Beneficiar al Proiectului de investiţii şi. a. Acest contract reprezintă acordul de parteneriat privind organizarea. prin OCJ nr. se propun următoarele aranjamente instituţionale. care vor deveni Operatori.prin Legea 101/2006 .4 milioane de euro (fără TVA). UIP va raporta către ADI şi va fi monitorizat de aceasta.04. Consiliul Judeţean a stabilit. Conform celor convenite în cadrul ADI. 126). Părţile implicate . implementarea şi furnizarea unui sistem regional de gestionare a deşeurilor solide în judeţ.au responsabilităţi legale şi competenţe în domeniul managementului deşeurilor municipale. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH Totalul investiţiilor se ridică la 29.toate cele 78 de Consilii Locale şi Consiliul Judeţean Botoşani . Când se adăugă cheltuielile eligibile pentru judeţul Botoşani (privitoare la salariile personalului UIP. cât şi în faza operaţională. prin Legea 101/2006. 1. aprobat de CJ în 29 iulie 2009 (HCJ Botoşani nr. prin licitaţii publice.2009. va avea întreaga responsabilitate cu privire la obligaţia cofinanţării şi la managementul şi implementarea proiectului. iar prezentarea lor schematică se regăseşte în Figura 1. care va fi responsabilă pentru implementarea proiectului. încheierea şi monitorizarea diferitelor contracte. cu scopul de a stabili şi implementa de comun acord Strategia pentru Managementul Deşeurilor în judeţul Botoşani. atât în faza de investiţii. iar pe parcursul fazei operaţionale. Rolul CJ se concentrează pe activităţi la nivel judeţean/regional. licitaţii. d. o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). 60/29. în această calitate. 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 21/34 . Consiliul Judeţean şi cele 78 CL au fondat o Asociaţie pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI).prin Legea 78/2000 şi. Pentru a combina aceste roluri în mod eficient. f. cu responsabilităţi în privinţa licitării şi monitorizării contractelor de delegare. va deveni o unitate de management al proiectului. b. către firme private. în timp ce autorităţile locale au o responsabilitate explicită în realizarea managementului deşeurilor la nivel local. care a introdus un nou articol 6 la aceasta . în numele CJ.95% pentru cheltuielile eligibile cauzate de situaţii neprevăzute.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. UIP va monitoriza activitatea acestor operatori.56 milioane de euro. c. inclusiv un procent de 6. auditul conturilor şi echipamentul birourilor) totalul ajunge la 29. modificată prin Legea 224/2008.au semnat un contract de asociere.cât şi municipalitatea şi comunităţile locale (autorităţi locale/Consiliile Locale) . Serviciile legate de gestionarea deşeurilor vor fi delegate. respectiv ADI. mai recent.1. Membrii ADI vor stabili şi vor conveni asupra politicilor şi strategiilor de gestionare a deşeurilor şi vor face aranjamentele necesare pentru a monitoriza progresul proiectului. e.

cât şi de întreţinerea lor. • Un contract pentru operarea depozitului ecologic. cât şi în faza operaţională. Autorităţile vor continua să aibă responsabilitatea finală pentru gestionarea deşeurilor în jurisdicţia lor. inclusiv a staţiei de sortare şi a platformei publice de colectare (situate ambele în aria amplasamentului depozitului). Se va încheia un total de 6 contracte de servicii. cu dotări utilizate în comun. Infrastructura va fi exploatată de către antreprenori. înfiinţată în 17 februarie 2009. acordate prin licitaţie.Cadrul instituţional Proiectul propus va implica trecerea de la o structură organizatorică descentralizată. ADI va avea un rol de monitorizare absolută. Licitaţii & Monitorizare Licitaţii & Monitorizare Licitaţii & Monitorizare Antreprenori Furnizori Consultanţi Operatorul CMD şi al transferului Operatori de colectare Utilizatori. UIP/UMP va răspunde de monitorizarea diverselor contracte. Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) este corpul executiv din cadrul CJ care va realiza efectiv această implementare. 2: Sistemul de gestionare a deşeurilor . a celor patru staţii de transfer. a parcului auto de camioane transportoare ce transportă deşeurile de la staţiile de transfer către depozit şi a parcului auto al camioanelor ce transportă deşeurile de ambalaje de la punctele de colectare a DA la reciclatori sau la staţia de sortare. la un sistem organizatoric integrat. antreprenorul va 22/34 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani . Consiliul Judeţean (CJ) va implementa proiectul. Antreprenorii pot fi companii private sau companii publice. De aceea. cel puţin parţial la nivel judeţean. UIP va derula toate licitaţiile şi încheierile de contracte pentru activităţile de construcţie şi aprovizionare. În fiecare caz. atât în faza de investiţii. în care fiecare conducere municipală şi orăşenească îşi rezolvă independent problema gestionării deşeurilor. antreprenorul va răspunde atât de exploatarea echipamentelor. pentru a dezvolta un sistem judeţean de gestionare a deşeurilor bazat pe o strategie comună. o asociaţie de 78 de comunităţi locale împreună cu Consiliul Judeţean.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. Beneficiarul direct al proiectului va fi Consiliul Judeţean Botoşani. Odată investiţiile încheiate. în virtutea unor contracte de servicii („de delegare a gestiunii“). de acţiuni concentrate sau de încheierea acordurilor se va realiza prin Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI). care va acţiona în numele ADI şi va fi proprietarul tuturor bunurilor finanţate prin proiect. UIP va deveni Unitatea de Management a Proiectului (UMP). însă tot ceea ce ţine de coordonarea acţiunilor. Contractele vor fi acordate de către UIP. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh Consiliul Judeţean (Beneficiarul proiectului) Consilii locale Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) UIP UMP Aplicarea legislaţiei referitoare la DA şi DEEE etc. dar nu şi de înlocuirea lor în cazul când aceasta s-ar impune. reciclatori Investiţie Operaţii Figura 1. după cum e descris mai jos. urbană (în mare).

unele contracte nu prevăd în nici un fel încetarea înainte de termen. În multe situaţii. Pe de altă parte. Iată aici câteva dintre posibilităţi: • contract care încetează cu acordul părţilor (lucrurile se pot simplifica în situaţiile în care actualul furnizor de servicii se află în proprietatea autorităţii locale) — se vor plăti compensaţii. însă. de asemenea. în cazul când aceasta s-ar impune.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. în funcţie de partea contractuală nominalizată în contractele de delegare. transportul la staţia de transfer sau la depozitul ecologic. • Cinci contracte pentru colectarea deşeurilor reziduale (nu şi a celor de ambalaje). Antreprenorii vor răspunde de exploatarea şi întreţinerea echipamentelor. pentru care nu s-a încheiat până acum nici un contract şi care. şi de acordul antreprenorului de a oferi un serviciu acceptabil la un tarif acceptabil. de către autorităţile locale. gestionarea centrului integrat de management al deşeurilor (CMID) şi toate celelalte cerinţe financiare. în orice caz. contractele existente se vor încheia înainte de momentul când s-ar impune încheierea unor noi contracte şi deci nu pun probleme. industrie şi instituţii (CII). Contravaloarea serviciilor pentru gestionarea deşeurilor va fi încasată după cum urmează: • Autorităţile locale vor percepe o taxă de salubritate de la producătorii de deşeuri. pe de altă parte. În zonele rurale. nu pun probleme. amendat pentru a-l adecva noii situaţii — de pildă. Contractul va fi acordat de CJ. • încetarea contractului „în interesul naţional/local“ (se vor plăti compensaţii. vehiculele de colectare vor fi asigurate iniţial de către proiect. există multe zone din judeţ. dar nu şi de înlocuirea lor. Mai depinde. transportul lor la staţiile de transfer şi managementul staţiilor. se va reflecta în renumeraţia lor). transportul deşeurilor la depozite. fireşte. atunci când e cazul). care să acopere costurile de colectare a deşeurilor. şi nu la actualul amplasament ilegal. Aceste contracte vor fi licitate şi acordate de ADI. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH răspunde atât de exploatarea cât şi de întreţinerea echipamentelor. de la utilizatorii din comerţ. • O sumă reprezentând contravaloarea serviciilor de gestionare a deşeurilor va fi încasată. • menţinerea în vigoare a contractului existent. pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de gestionare a deşeurilor şi pentru a acoperi planul de investiţii. Nivelul taxelor va fi diferit în mediul urban faţă de cel rural. astfel că fiecare contract va trebui luat în considerare în funcţie de situaţia sa particulară. Există mai multe posibilităţi. atunci când e cazul. iar nivelul acesteia va avea la bază greutatea deşeurilor produse şi nivelul serviciului oferit de operator. contractul în curs va trebui. Antreprenorii din zonele urbane vor răspunde de aprovizionarea cu vehicule pentru colectare (ceea ce. Poziţia faţă de contractele de servicii existente este destul de complicată. Fluxul propus al fondurilor este prezentat în figura următoare: 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 23/34 . • Operatorii vor fi plătiţi pentru servicii de la bugetul local sau de la bugetul judeţean. În alte cazuri. în special în mediul rural. câte unul pentru fiecare din cele cinci „zone de transfer“.

3: Fluxul propus al fondurilor pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor 1. companie de conştientizare contract de servicii 4: asistenţă tehnică din partea proiectantului contract de servicii 5: auditul anual Următorul grafic cuprinde succesiunea şi durata achiziţionării şi executării diferitelor contracte.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. Este vorba de următoarele contracte: • • • • • • • • • • contract de lucrări 1: construirea unui nou CIMD contract de lucrări 2: construcţia staţiilor de transfer şi a platformelor pentru punctele de colectare contract de lucrări 3: construirea acoperirii finale şi intermediare pentru depozitele existente contract de furnizare 1: containere pentru reziduuri şi deşeuri de ambalaje. transportul deşeurilor la depozit) Operatorul Figura 1. precum şi unităţi de compostare la domiciliu contract de furnizare 2: vehicule de colectare şi transport contract de servicii 1: având 2 componente: supervizarea lucrărilor şi a contractelor de livrări de bunuri contract de servicii 2: verificarea proiectelor tehnice contract de servicii 3: cu două componente: servicii de asistenţă tehnică şi consultanţă pentru UIP.7 PLANUL DE ACHIZIŢII ŞI IMPLEMENTARE Se presupune că majoritatea proceselor de licitaţii va demara până la sfârşitul lui iulie/începutul lui august 2010 şi va dura 3 luni pentru toate contractele ce vor fi licitate. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh Gospodării urbane Gospodării rurale taxă urbană Consilii locale taxă rurală taxă pe deşeuri (sub umbrela ADI) Transferul banilor Consiliul Judeţean CII Contractele de concesionare a serviciilor Operatori de colectare a deşeurilor CMID şi Staţiile de transfer (incl. 24/34 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani . prezentate mai sus.

000 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 25/34 .000 Componenta proiectului/ Contractul Contract de lucrări (1): Construirea Centrului 1. construirea zonei de exploatare incluzând utilităţi. cu legea achiziţiilor din România) Licitaţie deschisă (internaţională) 577. echivalent în conf.000 Licitaţie deschisă (internaţională) 130. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp. echivalent în conf.| 03/2011 – 08/2012 Construirea staţiei de tratare a levigatului 3.| 03/2011 – 02/2012 Construirea Staţiilor de transfer Staţia de transfer Săveni (inclusiv platforma publică de colectare) Licitaţie deschisă (internaţională) Cartea Galbenă FIDIC Cartea Galbenă FIDIC Condiţii de furnizare Licitaţie deschisă (internaţională) Licitaţie deschisă (internaţională) Licitaţie deschisă (internaţională) 1.000 Licitaţie deschisă (internaţională) 148. echivalent în conf.| 03/2011 – 08/2012 de Management Construirea primei celule a Integrat al Deşeurilor noului depozit incluzând (CMID) în Stăuceni sistemul de colectare a levigatului şi bazinul tampon. 14: Strategia de achiziţii propusă Componente şi durată Tipul de contract (condiţii standard) Cartea Roşie FIDIC (resp.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. spălare anvelope. echivalent în conf. construirea/reabilitarea drumului de acces la amplasament 2. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp. echivalent în conf. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH Tabel 1.000 Licitaţie deschisă (internaţională) 623. construirea clădirii administrative.| 09/2011 – 02/2012 Staţia de transfer Dorohoi (numai platforma publică de colectare) 4.100. cu legea achiziţiilor din România) Procedură Valoare estimată a contractului (€ fără TVA) 6.000 2| 03/2011 – 02/2012 Staţia de transfer Ştefăneşti (inclusiv platforma publică de colectare) 3. sistem de apărare împotriva incendiilor. pod basculă.| 03/2011 – 08/2012 Construirea staţiei de sortare 4.000 2. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp.279.500.| 03/2011 – 08/2012 aprovizionarea cu utilaje şi echipamente Contract de lucrări (2): 1.| 09/2011 – 02/2012 Staţia de transfer Flămânzi (numai platforma publică de colectare) Cartea Roşie FIDIC (resp. platformă publică de colectare.

inclusiv sistem de extragere a gazului 2. inclusiv sistem de extragere a gazului Construirea acoperirii finale a depozitelor existente 3.980. echivalent în conf. echivalent în conf. echivalent în conf.| 03/2011–02/2012 Platforme pentru deşeuri reziduale şi deşeuri din ambalaje în zonele urbane Tipul de contract (condiţii standard) Cartea Roşie FIDIC (resp. echivalent în conf.000 26/34 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani .000 Licitaţie deschisă (internaţională) 1. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp. cu legea achiziţiilor din România) Condiţii de furnizare Procedură Licitaţie deschisă (internaţională) Valoare estimată a contractului (€ fără TVA) 1.| 03/2011–01/2012 Furnizarea de EuroContainere pentru reziduuri containere de 1.| 03/2011–02/2012 Platforme pentru deşeuri reziduale şi deşeuri din ambalaje în zonele rurale 6.211. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp.| 01/2011–06/2012 Acoperire intermediară pentru depozitul Botoşani. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp. inclusiv sistem de extragere a gazului 4.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector.000 Licitaţie deschisă (internaţională) 831. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp. cu legea achiziţiilor din România) Cartea Roşie FIDIC (resp.| 01/2013–12/2013 Acoperire finală pentru depozitul Dorohoi.1 m³ şi deşeuri de ambalaje pentru colectarea pentru zonele urbane şi deşeurilor rurale 2.| intermediare a Acoperire intermediară depozitelor existente pentru depozitul Dorohoi. Licitaţie deschisă (internaţională) 5.342. echivalent în conf. echivalent în conf.182.000 Licitaţie deschisă (internaţională) 433.000 Condiţii de furnizare Licitaţie deschisă (internaţională) Condiţii de furnizare Licitaţie deschisă (internaţională) 1.| 04/2011–12/2011 vehicule pentru Vehicule de colectare mediul rural pentru reziduuri şi deşeuri de ambalaje. inclusiv sistem de extragere a gazului Licitaţie deschisă (internaţională) 660.| 03/2011–01/2012 Compostoare pentru compostarea la domiciliu Contract de furnizare {2} Furnizarea de 1. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh Componenta proiectului/ Contractul Construirea platformelor pentru puncte de colectare a deşeurilor Componente şi durată 5.034.| 07/2013–04/2015 Acoperire finală pentru depozitul Botoşani.000 Licitaţie deschisă (internaţională) 3.000 Contract de lucrări (3): 03/2011–12/2011 Construirea acoperirii 1.000 Contract de furnizare {1} 1.

| 11/2010–12/2010 Verificarea PT verificarea PT Condiţii generale pentru contracte de servicii Condiţii generale pentru contracte de servicii Condiţii generale pentru contracte de servicii Cerere de oferte 124.000 Contract servicii de consultanţă [2] 1.311.| 03/2011–04/2015 Supervizarea contractelor de lucrări Supervizarea contractelor şi a contractelor de de lucrări furnizare 2.| 04/2011–12/2011 Vehicule de colectare pentru deşeurile reziduale (de la ST la depozit) Contract servicii de consultanţă [1] 1.000 Condiţii generale pentru contracte de servicii Condiţii generale pentru contracte de servicii Licitaţie deschisă (internaţională) Licitaţie deschisă (internaţională) 1.| 03/2011–04/2013 AT şi conştientizarea populaţiei Suport consultanţă pentru UIP 2.000 Contract servicii de consultanţă [3] 1.000 Condiţii generale pentru contracte de servicii Condiţii generale pentru contracte de servicii Negociere directă 75.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector.000 Licitaţie deschisă (internaţională) 538. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH Componenta proiectului/ Contractul Componente şi durată 2.000 Contract servicii de consultanţă [5] 03/2011–07/2015 Audit anual Cerere de oferte 30.000 Programarea pe etape a realizării noilor investiţii este prezentată în diagrama de mai jos.| 03/2011–04/2011 Supervizarea contractelor de furnizare Tipul de contract (condiţii standard) Condiţii de furnizare Procedură Licitaţie deschisă (internaţională) Valoare estimată a contractului (€ fără TVA) 600.| 08/2011–04/2013 Adoptarea de măsuri pentru conştientizarea populaţiei — detalierea domeniului de aplicare a lucrărilor şi a serviciilor de aprovizionare va fi realizată şi supusă licitaţiei de către Consultantul contractului de servicii Contract servicii de consultanţă [4] 03/2011–04/2015 Asistenţă tehnică din partea proiectantului Licitaţie deschisă (internaţională) 275. 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 27/34 .

EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh Figura 1. 4: Investiţii prioritare – Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Botoşani 28/34 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani .Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector.

emisii de metan. 1. • o mai bună recuperare a materialelor de ambalaje.02.09 şi 15. datorită graficului de implementare pentru investiţiile prioritare şi pentru perioada de notificare a defectelor (PND).07.2009. iar levigatul şi infiltrările ce apar inevitabil în depozit vor fi tratate înainte de deversare pentru a se înlătura contaminanţii. înainte ca echipamentele pentru colectarea şi depozitarea gazului să fie instalate şi puse în funcţiune. • Documentaţia finală pentru EIM a fost predată în 10 octombrie 2009.8 EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Proiectul este destinat să rezolve problema metodelor neadecvate de gestionare a deşeurilor folosite la ora actuală în judeţul Botoşani. 23. trafic mărit. Se vor lua măsuri pentru reducerea la minimum a acestor impacturi colaterale. • Dezbaterea publică a avut loc la sediul Consiliului Judeţean Botoşani (după ce a fost anunţată public) în data de 26 august 2009. ca versiune finală. • Acordul de Mediu a fost emis de ARPM Bacău la 16 octombrie 2009. gaze de eşapament. mai ales în fazele de început ale funcţionării depozitului.2009. praf. 10.2009. Paşii esenţiali în parcurgerea procedurii au fost: • Memoriul Tehnic a fost predat în 7 noiembrie 2008. mirosuri neplăcute produse de instalaţiile de gestionare a deşeurilor. • Raportul EIM a fost predat de către Consultant autorităţilor de mediu competente în data de 4 iunie 2009 (varianta de lucru) şi în 10 octombrie 2009 (varianta finală). Pe parcursul fazei operaţionale: trafic mărit. sănătăţii oamenilor şi calităţii vieţii. proiectul va avea impacturi locale atât în faza de construcţie. • reducerea mirosurilor neplăcute.09. Cu toate acestea.02. Proiectul va pune capăt practicilor ce au avut până acum un impact negativ major asupra mediului. în variantă de lucru. cum se obişnuieşte). 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 29/34 .Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. contractantul lucrărilor pentru închiderea depozitului Botoşani va fi plătit integral (în baza propriei garanţii bancare) după încheierea lucrărilor de construcţii (în loc să-i fie reţinuţi 10% PND. a pericolelor şi a imaginilor neplăcute produse de depozitele actuale. Vor fi luate măsuri pentru a reduce la minimum contactul între apele de suprafaţă şi deşeuri. în conformitate cu cerinţele din legislaţia europeană şi naţională. • Au avut loc diferite întâlniri cu Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) în 17. Îmbunătăţirile în privinţa mediului pe care le va aduce cu sine acest proiect cuprind: • reducerea majoră a poluării solului şi a apelor subterane şi de suprafaţă datorată practicilor neadecvate de gestionare a deşeurilor.2009. 16. în special în zonele rurale. vibraţii.08. în special în vecinătatea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor. Evaluarea impactului asupra mediului a fost realizată prin parcurgerea tuturor etapelor aferente studiului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). • eliminarea deşeurilor depozitate la grămadă datorită absenţei serviciilor de colectare a deşeurilor. cât şi în faza operaţională: • • Pe parcursul fazei de construcţie vor apărea efecte temporare asociate activităţii în construcţii: zgomot. şi în 30 noiembrie 2009. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH De reţinut că. economisirea resurselor naturale. Impactul net asupra mediului va fi categoric pozitiv.

adică o rentabilitate negativă importantă. în martie 2009. 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 30/34 . • venituri din capital: există mai multe fonduri ce finanţează proiectul: subvenţie FEDR. pregătit sub coordonarea Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. Aceste fluxuri de numerar cuprind: • costurile de investiţii.10 DEFICITUL DE FINANŢARE ŞI FINANŢAREA UE stabileşte metoda deficitului de finanţare ca bază de calcul pentru subvenţia UE în cazul proiectelor ce generează venituri. stipulând: cheltuielile eligibile nu pot depăşi valoarea actuală a costului investiţiei cu mai puţin decât valoarea curentă a venitului net din investiţie pe o perioadă specifică de referinţă.0 % pe an Valoarea netă actualizată financiară corespunzătoare (VNAF/C = –3. s-au stabilit preţuri 0 pentru analiza financiară. S-a folosit un model de software dezvoltat de JASPERS. 5 Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Mediului. într-o mai mică măsură. având nevoie de sprijin financiar. Luând în considerare rentabilitatea capitalului propriu. pentru a se putea stabili o interfaţă între el şi baza de date a proiectului etc. adecvată categoriei de investiţii despre care e vorba. o anumită contribuţie la costuri asumată de sectoarele industriale ale României în vederea colectării deşeurilor. ca sticla să fie reciclată doar în aplicaţii de valoare scăzută. viabil ca proiect de sine stătător. Din motive de prevedere. veniturile din taxele aplicate producătorilor de deşeuri şi. liniile directoare trasate de UE cu privire la elaborarea unor astfel de analize şi. deşi acest model a fost adaptat pentru a fi adecvat la situaţia particulară a judeţului Botoşani. Schiţa finală. cel puţin la început. pe de altă parte. în foarte mare măsură. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh 1. subvenţii de la conducerea centrală. indicatorii relevanţi sunt: Rata rentabilităţii financiare a capitalului naţional (RRF/C) = –6. 1. probabilitatea. date fiind nesiguranţa şi volatilitatea pieţei de reciclabile. A fost realizată o prognoză a fluxurilor de numerar pentru sistemul consolidat de gestionare a deşeurilor din prezent până în 2037. inclusiv cheltuielile pentru proiectul propus şi investiţiile necesare pentru înlocuirile ulterioare de echipament. plus achitarea împrumutului. modelul permite luarea de credite pentru veniturile din vânzarea reciclabilelor. în mod evident. Indicatorii financiari ai proiectului înainte de asistenţa Comunităţii sunt următorii: Rata rentabilităţii financiare a investiţiei înainte de asistenţa comunitară (FRR/C) = –11.1 % pe an Valoarea netă actualizată financiară corespunzătoare (FNPV/C) = –23 milioane euro Proiectul nu este. energie. judeţeană şi locală din judeţul Botoşani. în particular.9 ANALIZA FINANCIARĂ Abordarea adoptată urmează. cu asistenţă JASPERS. de publicarea documentului Linii directoare destinate proiectelor de analiză cost-beneficiu pentru deşeurile solide ce urmează a fi sprijinite de Fondul de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională Europeană în perioada 2007–20135 („Ghidul ACB“). • veniturile recurente: în principal. • costurile recurente legate de diversele elemente ale gestionării deşeurilor: salarii. întreţinere etc.7 milioane euro Proiectul are o rată a rentabilităţii financiare a capitalului naţional de -6% pe an.

Rata maximă de finanţare prin subvenţie externă pentru deficitul de finanţare privitor la proiectele de gestionare a deşeurilor solide. Acestea sunt următoarele: Tabel 1. Valorile sunt exprimate în preţuri curente. 5.489 Costuri de investiţii neeligibile (fără TVA) 421.561. Pornind de aici. 4.899 33. Proiectul cuprinde atât costurile de investiţie eligibile.507. cheltuielile eligibile sunt împărţite între deficitul de finanţare şi „deficitul nefinanţat“. Împrumutul va fi luat de către beneficiar. 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 31/34 .949 € Planul de finanţare a proiectului este elaborat pe baza următoarelor principii.5%. Acesta este procentul din investiţie care nu poate fi generat din veniturile provenite din gestionarea deşeurilor. Identificarea cheltuielilor eligibile garantează că proiectul are suficiente resurse financiare pentru a fi implementat şi evită să apeleze la subvenţii bazându-se pe un avantaj exagerat în calitate de beneficiar al ajutorului. din care 80% vine de la FEDR şi 18% de la bugetul de stat. constrângeri şi prezumţii: 1. Deficitul nefinanţat va fi acoperit printr-un împrumut bancar. 6. 3.561.518 € Rata deficitului de finanţare (R) = 93.186 € Subvenţie CE = VD × 80% (rata maximă de cofinanţare CE) = 22.69% Valoarea de decizie (VD) = R × CE (costuri eligibile) = 27.696. adică evită suprafinanţarea. adică partea din costul actualizat al investiţiei iniţiale neacoperită de venitul net actualizat al proiectului. avem (sume exprimate în preţuri constante pe 2009): Costuri eligibile (CE) = 29. Deficitul de finanţare calculat pentru proiect este de 93.156.119 2. potrivit POS-Mediu. Contribuţia minimă a beneficiarului (judeţul Botoşani) la deficitul de finanţare este de 2% din costurile eligibile. Pe baza ratei deficitului de finanţare calculat.040. cât şi pe cele neeligibile. doar TVA-ul aferent costurilor eligibile este rambursabil. Planul de finanţare este prezentat în următoarea diagramă.518 33.69%. Costul obţinerii acestui împrumut va fi recuperat din veniturile realizate de sistemul de gestionare a deşeurilor. Potrivit prevederilor OUG 29/2007.381 466.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. trebuie calculată Rata Deficitului de Finanţare (RDF: porţiunea din investiţie — eligibilă — care nu poate fi acoperită de veniturile nete rezultate în urma investiţiei). Pentru a calcula contribuţia Comunităţii. este de 98%. 15: Totalul costurilor de investiţii (eligibile şi neeligibile) Preţuri constante Preţuri curente în € 2009 în € Costuri de investiţii eligibile 29. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH Nivelul suportului din partea Comunităţii pentru proiectele ce generează venituri se bazează pe „deficitul de finanţare“ al proiectului. A fost urmată procedura din Liniile directoare ACB şi s-a obţinut o RDF de 93.630 Totalul costurilor de investiţii (fără TVA) 29.982.

132 Altele (costuri neeligibile) 466.855 6. un nivel estimat să asigure sustenabilitatea financiară.570 8.764.466.040.634 1. Pentru analiză tarifele sunt exprimate în RON/tonă de deşeuri procesate.082 8.082 (Consiliul Judeţean) Contribuţia bugetului de stat 5.955.1.451 18% din 1. Tarifele vor continua să crească în acelaşi timp cu creşterea veniturilor reale din gospodării (rămânând în limita de suportabilitate) până când vor ajunge la 367 RON/tonă (preţuri 2009) în 2033.1 Costuri eligibile 1. Rata TVA este. preţuri 2009).320 nerambursabil 605.2 Costuri neeligibile. dar considerată drept rambursabilă.2 Deficitul de finanţare 1.1 93.959. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh 1.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. Se consideră că acestea vor creşte mai rapid pentru a acoperi în întregime costurile. începând cu 01 iulie 2010.1 2% din 1. 5: Planul de finanţare a proiectului (preţuri curente) Observaţi că în tabelul de mai sus a fost luat în calcul TVA-ul pe costul integral de capital. Pentru facturarea către populaţie. După aceasta se presupune că tarifele vor creşte încet (cu CDP) în termeni reali. Tarifele trebuie stabilite astfel încât să îndeplinească anumite criterii legate de principiul „poluatorul plăteşte“. Tarifele pentru populaţie propuse vor creşte faţă de nivelul actual de 135 RON/tonă6 (tarif mediu fără TVA în 2009.630 Figura 1. 6 32/34 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani . fac parte de fapt din analiză.426.7% 33. Tarifele vor evolua până când vor acoperi în întregime costul total al managementului deşeurilor.1 Consiliul Judeţean 41.1. Se consideră că vor avea loc trei creşteri egale ale tarifelor în perioada 2011-2013. de 24%. acestea vor fi transformate în RON/persoană/lună.489 30. de limita de suportabilitate din media primului decil al venitul net disponibil în gospodărie.507 80% din 1.2 Costuri neeligibile 1. de suportabilitatea financiară şi de progresul realizat în timp.426. Total costuri ale proiectului (costuri eligibile şi neeligibile) 1.1.1. nu depind de criteriul de suportabilitate.1 Valoarea de decizie Grant EU (80%) 24. la care se face referinţă mai sus.084. pentru cea mai mare parte a perioadei de referinţă. Tarifele pentru instituţii. în special în 2012. conformându-se principiului poluatorul plăteşte.31% din 1.014 Contribuţia judeţului 619.1 TVA 7. 1. Partea de TVA rambursabilă (partea aplicată valorii de decizie) este inclusă în 1. pe baza estimării producţiei medii de deşeuri per capita. Tarifele propuse sunt constrânse.2. pe de altă parte.1 rambursabil 7.572.1.11 TARIFE ŞI SUPORTABILITATE Viitoarele tarife propuse.354. până la 212 RON/tonă în 2012 (limita de suportabilitate).113 2.

b) economii în costurile resurselor. beneficiile sunt calculate pe baza unei metode standard dezvoltate de JASPERS şi prezentate în Liniile directoare ACB.84 (raportul beneficiu-cost) Indicatorii performanţei economice arată că beneficiile proiectului depăşesc costurile sale cu un factor de 1. c) reducerea neplăcerilor de imagine.1 milioane € (VAN din beneficii minus VAN din costuri) 61. din punctul de vedere al UE. 16: Sumarul rezultatelor analizei economice Sumarul economiei de costuri şi al beneficiilor proiectului Beneficii economice Valoarea actuală pentru: Un nivel mai înalt al serviciilor legate de deşeuri Economiile la costurile resurselor Reducerea neplăcerilor şi a riscurilor asupra sănătăţii Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Total beneficii Costuri economice Valoarea actuală pentru: Valoarea actuală a investiţiilor proiectului Valoarea actuală a costurilor E&Î şi a altor investiţii Total costuri Indicatori ai performanţei economice: VENA = RRE = B/C = În mii de euro 14.0 % pe an (rata internă de rentabilitate economică) 1. a riscurilor directe asupra sănătăţii. a mirosurilor neplăcute. ele includ componente legate de: a) un nivel mai înalt al serviciilor legate de deşeuri. aşadar.151 81. d) reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră. şi că. în particular.202 57.280 21. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment GmbH 1.029 68. proiectul merită finanţat din fondurile UE.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector.84. investiţia şi beneficiile unei cofinanţări FEDR adecvate. Proiectul îşi merită.12 ANALIZA ECONOMICĂ Obiectivul analizei economice este acela de a garanta că proiectul are o contribuţie netă socioeconomică pozitivă (beneficiile depăşesc costurile) pentru societatea românească în general şi judeţul Botoşani. 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani 33/34 .125 149. însă acestea sunt ajustate acolo unde preţurile „umbră“ diferă de preţurile reale.878 59.088 În mii de euro 21. Rezultatele analizei economice sunt rezumate în următorul tabel: Tabel 1.482 56. În analiza economică: • • costurile se bazează pe costurile financiare.

Astfel. Este foarte improbabil ca această concluzie să fie subminată de anumite erori de analiză plauzibile.Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector. plauzibile de altfel. plaja probabilă a indicatorilor economici este ilustrată în tabelul de mai jos. EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis Berger SAS Poyry Environment Gmbh 1.060 11. În principiu. stabilită în Liniile directoare ACB. ca să nu mai vorbim de numărul tot mai mare de turişti care îl vizitează. Variabilele economice nu sunt „cheie” deoarece balanţa cost-beneficii este pozitivă în mod atât de clar. Impactul incertitudinii asupra indicatorilor economici este evaluat prin formularea de scenarii pesimiste şi optimiste conform diferitelor combinaţii ale variabilelor-cheie. şi acestea vor fi îndeplinite. Analiza de senzitivitate caută să identifice variabilele-cheie şi potenţialele impacturi asupra indicatorilor de profitabilitate.1 milioane €.1% VENA (mii EURO) 68. Oricum acest proiect nu a fost întocmit cu scopul de a asigura o bună rentabilitate a fondurilor. să pericliteze concluziile generale ale analizei economice. 17: Impactul ipotezelor pesimiste şi optimiste asupra indicatorilor economici RIR Cazul de bază Scenariul pesimist Scenariul optimist 61. ci de nevoia de conformare cu legile şi pentru beneficiul populaţiei judeţului Botoşani.908 141.0% 29. iar analiza de risc urmăreşte să estimeze probabilitatea ca aceste schimbări să aibă loc.397 Pe această bază se trage concluzia că indicatorii economici ai proiectului sunt pozitivi şi proiectul este profitabil din punct de vedere socio-economic. de asemenea. „Variabilele-cheie“ (variabilele la care indicatorii de performanţă sunt mai sensibili) trebuie întâi identificate. În ceea ce priveşte beneficiile economice.8% 96. De fapt. Valorile de comutare pentru indicatorii financiari nu sunt definiţi deoarece indicatorii performanţei financiare sunt uşor negativi. Nu doar populaţia ce locuieşte în apropierea actualelor depozite se va bucura de reducerea riscurilor asupra sănătăţii şi a disconfortului de imagine pe care le creau tehnicile abuzive de gestionare a deşeurilor. Analiza de risc Analiza de risc nu are o abordare strict analitică deoarece nu există o bază solidă pentru determinarea funcţiei de distribuţie a probabilităţii pentru variabilele-cheie. întreaga populaţie a judeţului. Analiza economică a tras concluzia că indicatorii economici ai proiectului sunt favorabili (VENA = 68. Este foarte puţin probabil ca erorile de analiză. va beneficia de pe urma împuţinării gunoaielor din sate şi din mediul rural. Analiza financiară indică o rentabilitate redusă a capitalului propriu al iniţiatorului. Valorile de comutare nu au fost calculate pentru indicatorii economici pentru că aceştia nu sunt indicatori-cheie.13 ANALIZA DE RISC ŞI SENZITIVITATE Metodologia ce va fi urmată pentru analiza de risc şi senzitivitate este.84). nu toate beneficiile au fost supuse evaluării. în general. la o rată a rentabilităţii de 61% pe an şi un raport beneficiu/cost de 1. toate variabilele financiare sunt variabile-cheie. a reducerii practicilor de depozitare haotică a deşeurilor şi a îmbunătăţirii calităţii apelor subterane şi a râurilor. acestea au fost evaluate într-o manieră conservatoare. Mai mult. Tabel 1. 34/34 2010-10-20_Capitolul 1_Botosani .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful