REZITESTS

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ,,CAROL DAVILA BUCURESTI FACULTATEA DE MEDICINA

13

CARDIOLOGIE

STAREA DE RAU

1. [STR10002] n care din urmatoarele situaii de pierdere a starii de cunostina nu este necesara spitalizarea (pg. 28) A: scurta pierdere a cunostin B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG C: scurta pierdere a cunostin D: sincopa vasovagala repetitiva E: sincopa de etiologie necunoscuta

2. [STR10003] Elementul definitoriu al pierderii de cunostina din sincopa este (pg. 27) A: prezena prodromului B: revenirea lent progresiva C: debutul brusc D: caracterul complet E: pierderea de urina

3. [STR10004] Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia (pg. 27) A: stenoz aortica strns B: cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C: mixom atrial stng D: tromboza de protez valvular mecanic E: hipotensiunea arterial

4. [STR10005] Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 27) A: furtul de arter subclavie B: hipersensibilitatea sinocarotidian C: hipertensiunea arterial pulmonar sever D: disautonomia neurovegetativ E: hipotensiunea arterial

5. [STR10006] Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu excepia: (pg. 28) A: hipercalcemie B: supradozaj digitalic C: diskaliemie D: necroza miocardic E: creterea D-Dimerilor

6. [STR10024] Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din urmtoarele afeciuni () A: Tulburrile de conducere i bradicardiile B: Hipotensiunea arterial C: Tahicardia ventricular

D: Embolia pulmonar masiv E: Sindrom WPW

7. [STR10025] Care din urmtoarele forme de pierdere a cunotiinei nu necesit spitalizare () A: Sincopa vasovagal tipic, invalidant B: Scurta pierdere a cunotiinei asociat unor anomalii neurologice C: Scurta pierdere a cunotiinei de etiologie necunoscut D: Cauze aritmice sau de conducere dovedite sau suspectate pe anomalii indirecte ale ECG E: Hipotensiunea ortostatic

8. [STR10026] Care dintre urmtoarele investigaii nu sunt utile n explorarea pierderii de contien () A: RMN cerebral B: Holter/24 ore C: Explorare electrofiziologic D: Ecografie cardiac E: Tilt test

9. [STR10033] Obstacol in ejectia sau umplerea inimii stangi ce poate duce la sincopa / lipotimie este: () A: Hipertensiunea pulmonara B: Stenoza pulmonara C: Tamponada D: Mixomul E: Tahicardia ventriculara

10. [STR10035] Durata pierderii cunostintei : () A: Are valoare diagnostica B: E subestimata C: Orienteaza catre o sincopa neurologica D: Nu are valoare giagnostica E: Orienteaza catre o sincopa vasovagala 11. [STR10036] Orienteaza diagnosticul catre o sincopa metabolica: ((pg. 28)) A: Pierderea de urina B: Muscarea limbii C: Revenirea lenta D: Revenirea rapida E: Durata lunga a sincopei

12. [STR10038] Sincopa se refera la ()

A: O criza comitiala B: O pierdere lunga a cunostintei C: O pierdere completa a cunostintei D: O pierdere incompleta a cunostintei E: Coma

13. [STR10039] Cauze cardiace de lipotimii si/sau sincope sunt cu exceptia (pag 27) A: flutter atrial B: embolie pulmonara masiva C: fibrilatia atriala cu conducere f rapida D: BAV grad 2 E: disautonomie neurovegetativa

14. [STR10041] Despre explorarile diagnostice ale pierderilor de constienta de scurta durata se poate spune: (pag 29) A: ct-ul cerebral e putin folositor in diagnostic B: tilt testul e o explorare de prima intentie C: inregistrarea Holter e o explorare de a doua intentie f eficienta D: durata pierderii constientei ne orienteaza catre cauza E: ECG-ul e o explorare de a doua intentie

15. [STR10044] Starea de rau: (pag 27) A: are o definitie medicala exacta B: se refera la o scurta pierdere a cunostintei C: se refera si la coma D: se refera la crizele comitiale E: se refera la drop-attack

16. [STR10046] Sincopa reflexa poate aparea in timpul eforturilor urmatoare, cu exceptia: (27) A: tuse B: defecatie C: stranut D: mictiune E: deglutitie

17. [STR10055] In care din urmatoarele situatii de pierdere a stari de constinta nu e necesara spitalizarea () A: scurta pierdere a cunostintei nu este necesara spitalizarea B: sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG C: scurta pierdere a cunostitinteu de cauza aritmica suspectata D: sincopa vasovagala repetitiva E: sinopa de etiologie necunoscuta

18. [STR10056] Una din cauzele vasculare de lipotimie si sincopa este reprezentata de: () A: Obstacol de ejectie sau umplera a inimii drepte B: Tulburari de ritm C: Tulburari de conducere si bradicardie D: Disautonomie neurovegetativa E: Obstacole de ejectie sau umplere a inimii stangi

19. [STR10007] Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiace: (pg. 27) A: disautonomia neurovegetativa B: fibrilaia ventricular C: stenoza aortic strns D: embolia pulmonar masiv E: disfuncia sinusal

20. [STR10008] Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt: (pg. 27) A: hipersensibilitatea sinocarotidian B: hipertensiunea arterial pulmonar sever C: disautonomia neurovegetativ D: furtul de artera subclavie E: embolia pulmonar masiv 21. [STR10009] Sincopa vasovagala tipic (pg. 27-29) A: nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECG B: nu necesit nicio explorare C: necesit evaluare prin ecografie cardiac D: este de cauz vascular E: necesit nregistrare Holter de 24 ore

22. [STR10010] Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz (pg. 27) A: cardiac B: metabolic C: neurologic D: reflex E: vascular

23. [STR10011] Explorrile de a doua intenie utile la pacienii cu sincop au urmtoarele caracteristici: (pg. 29) A: nregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mare B: ecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic C: coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni D: testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale E: electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei

24. [STR10012] etiologia sincopei si a lipotimiei este de cauza: () A: cardiaca B: vasculara C: reflexe D: non-cardiaca E: etilismului acut

25. [STR10013] cauza cardiaca in cadrul unei sincope poate fi data de: () A: Tulburari de conducere B: Fibrilatie ventriculara C: Stenozei Aortice sau Pulmonare D: tulburari de ritm E: Hipotensiune arteriala

26. [STR10014] Cauza sincopei de etiologie vasculara: () A: Fibrilatie vetriculara B: disautonomie neurovegetativa C: hipotensiune arteriala D: Hipersensibilitate sinocarotidiana E: tamponada

27. [STR10015] Sincopa reflexa este produsa in timpul: () A: mictiune B: plimbare C: defecatie D: disautonomiei neurovegetativa E: deglutitie

28. [STR10016] Nu este cauza de lipotimie: () A: epilepsia B: Embolie pulmonara C: Mixoml D: furt de artera subclavie E: Tulburari de echilibru

29. [STR10017] Semnele functionala sau prodroamele asociate unei sincope pot fi: () A: rare in cursul unei sicope vasovagale B: prelungite in cursul unei sincope aritmice C: insotite de angina si dispnee D: steriotipe in cursul unei sicope vasovagale E: scurte in cursul unei sincope aritmice

30. [STR10018] Aparitia progresiva a unei sincope poate fi din cauza: (pg. 28) A: hipotensiunii arteriale ortostatice B: infarctului miocardic C: cardiaca D: extra-cardiaca E: efortului in cadrul unei acces de tuse 31. [STR10019] Prezenta unei faze postcritice prelungite in cadrul unei sincope este specifica etiologiei: (pg. 27-28) A: cardiace B: cauza metabolica C: extra-cardiace D: cauza neurologica E: isteriei

32. [STR10020] medicamentele ce pot duce la aparitia lipotemiei sunt: () A: aspirina B: antiinflamatoarele steroidiene C: bradicardizantele D: hipotensoarele E: antiaritmice

33. [STR10021] EKG in cadrul unei lipotimii poate identifica: () A: Mecanismul direct si indirect al pierderii cunostintei B: Util in cadrul unei faze critice prelugite C: identifica afectiunile aritmice specifice D: identifica semnele de cardiopatie ischemia E: identifica sincopa vasovagala

34. [STR10022] EKG in cadrul unei sincope poate evidentia: () A: in mod direct mecanismul de disfunctie sinusala B: in mod indirect mecanismul de BAV grad III C: Cardiomiopatie Hipertrofica cu indicele Sokolow sub 35 D: in mod direct mecanismul de BAV de grad I E: sindromul Brugada

35. [STR10023] Explorarile de trapata a doua in cadrul unei sincope sunt: () A: tilt test B: coronarografia C: EKG D: ecocardiografie E: Implantare de holter subcutanat

36. [STR10027] Nu sunt cauze vasculare de lipotomii sau sincope () A: Sindromul WPW B: Disautonomia neuro-vegetativ C: Embolia pulmonar masiv D: Furtul de arter subclavicular E: Fibrilaia atrial

37. [STR10028] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la pierderea cunotiinei sunt adevrate () A: Caracterul complet (sincop) este un argument n orientarea diagnosticului B: ECG-ul poate releva salve de TV C: ECG-ul poate arta bloc trifascicular D: Durata pierderii cunotiinei are valoare n orientare E: Prezena unei faze postcritice prelungite indic o cauz neurologic

38. [STR10029] Care din urmtoarele explorri nu are valoare n explorarea sincopelor () A: nregistrarea Holter/24 ore B: RMN cardiac C: Tilt test D: Ventriculografia E: Coronarografia

39. [STR10030] Care din urmtoarele disfuncii nu reprezint cauza cardiac de sincop () A: Stenoza pulmonar B: Sincopa vasovagal C: Tromboza de protez valvular D: Blocul sinoatrial E: Hipotensiunea ortostatic

40. [STR10031] Explorari de prima intentie in starea de rau, pierderea de cunostinta si criza comitiala: () A: Ecografia cardiaca B: ECG C: Enzime cardiace (Troponina I si T) D: Digitalemia, alcoolemia si HbCO E: Potasiu seric si calcemia 41. [STR10040] Cauze vasculare de pierdere a constientei sunt: () A: stenoza pulmonara B: disautonomia neurovegetativa C: embolia pulmonara masiva D: hipotensiune arteriala

E: stenoza aortica stransa

42. [STR10042] Se identifica in mod direct la ECG urmatoarele: (pag 28) A: bloc alternant B: bloc de ramura stanga C: bav de gradul 2 D: extrasistole ventriculare E: bav de gradul 3

43. [STR10043] Diagnosticul diferential al sincopelor se face cu: (pag 27) A: catalepsia B: narcolepsia C: drop attack D: fibrilatia ventriculara E: hipotensiunea arteriala

44. [STR10045] Tulburari de conducere care se regasesc in etiologia pierderii starii de constienta sunt: (pag 27) A: blocuri sinoatriale B: disfunctie sinusala C: bloc trifascicular D: bloc de ramura stanga E: bav de gradul 3

45. [STR10048] Origine neurologica de pierdere a cunostintei de scurta durata au: (pg. 27) A: vertijul B: tulburarile de echilibru C: disautonomia vegetativa D: narcoleopsie E: epilepsie

46. [STR10049] Explorarile de a doua intentie cuprind: (29) A: identificarea unei cardiopatii subiacente B: explorari ritmologice C: explorari neurologice D: rmn cerebral in caz de anomalii neurologice precritice E: cautarea unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare

47. [STR10050] Explorarea electrofiziologica cauta : (29) A: o tulburare de ritm hissiana B: o tulburare de ritm nodala C: o anomalie de conducere sinusala

D: vulnerabilitate ventriculara E: o tulburare de ritm nedocumentata pe ecg

48. [STR10051] n ceea ce privete explorrile de a doua intenie, sunt false urmtoarele afirmaii: (Pag. 29) A: ecografia cardiac permite depistarea unei disfuncii ventriculare stngi (FE < 45%) B: tilt test-ul este indicat n diagnosticul sincopelor de orogine vasovagal dac diagnosticul nu este evident clinic C: nregistrarea Holter de 24 de ore este printre cele mai eficiente explorri D: CT cerebral, ecografia Doppler a vaselor gtului i EEG trebuie prescrise sistematic n caz de sincop tipic E: n cadrul explorrilor electrofiziologice se caut o anomalie de conducere nodal, hisian sau infrahisian

49. [STR10052] Pot determina lipotimie urmatoarele medicamente (pg 28) A: bradicardizante B: hipertensoare C: antiemetice D: antihipertensive E: antibioticele

50. [STR10053] Ce intra la diagnosticul diferential a sincopelor/lipotimiilor? () A: Flutter atrial B: Hipoglicemie C: Vertij D: Tromboza de proteza valvulara mecanica E: Tamponada 51. [STR10054] Care sunt explorarile ritmologice de a doua intentie in diagnosticare sincopelpr/lipotimiilor? () A: Ecografie cardiaca B: Tilt test C: Inregistrare Holter de 24 ore D: EEG E: Testul mesei inclinate

52. [STR10057] Care din urmatoarele afirmatii despre explorarile neurologice sunt adevarate: (1) A: se vor rezerva cazurilor de anomalii neurologice pre- sau postcritice B: explorarea neurologica este de prima intentie C: RMN cerebral are eficacitatea cea mai mare D: este indicata in prezenta unei scurte pierderi a cunostintei atipice(faza critica prelungita) E: se foloseste la toate cazurile de sincopa de etiologie necunoscute

53. [STR10058] n cazul unei lipotimii/sincope bilanul biologic poate depista: () A: distiroidie B: hipocalcemie C: intoxicaie alcoolic D: necroz miocardic E: diskaliemie

54. [STR10059] In explorarea etiologiei unei pierderi de cunostinta, ECG poate identifica in mod indirect urmatoarele mecanisme: (pag. 28) A: BAV de gradul 1 B: BAV de gradul 2 C: Bloc de ramura dreapta D: Bloc de ramura stanga E: Salve de tahicardie ventriculara

55. [STR10060] Nu sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul sincopei (29) A: ESV B: Cardiopatia C: Faza critica prelungita D: Anomalii de kinetica E: Anomalii evidente de conducere

BOALA CARDIACA ISCHEMICA

1. [BCI10002] Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd una ((pag. 64-65)) A: coronarit B: anemie C: pericardit D: tahicardie E: colaps

2. [BCI10003] Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69) A: anteroseptal B: inferior i anterior C: inferior i anteroseptal D: septal profund E: inferior i posterior

3. [BCI10004] La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utiliza ((pag. 69)) A: Troponina I B: Troponina T C: Mioglobina D: CK-MB E: ASAT

4. [BCI10005] Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin (pg. 71) A: Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricular B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaesc jumtate din ariile pulmonare C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut D: Infarct miocardic cu oc cardiogen E: Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de staz pulmonar

5. [BCI10006] n evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentru (pg. 71) A: Insuficien mitral ischemic B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior C: Ruptura peretelui liber ventricular D: Ruptura septului interventricular E: Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever

6. [BCI10015] Urmtoarele reprezint contraindicaii ale testelor de ischemie, cu excepia (pag.65) A: IM care dateaz de mai puin de 5 zile

B: Insuficien cardiac sever C: Hipertrofie ventricular stng D: Stenoza aortic strns simptomatic E: Cardiomiopatia obstructiv simptomatic

7. [BCI10024] Care din urmtoarele reprezint o CI absolut a tromboliticelor (pag.128) A: Endocardita infecioas B: AIT de mai puin de 6 luni C: AVC ischemic < 6 luni D: Puncie a vaselor mari necompresibile E: Tratament cu AVK

8. [BCI10025] Care din urmtoarele reprezint o CI relativ a tromboliticelor (pag.128) A: Sngerare GI care dateaz de mai puin de 1 lun B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei C: Disecie aortic D: Puncie a vaselor mari necompresibile E: Malformaie vascular sau tumor cerebral

9. [BCI10029] Inducerea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit urmtoarelor medicamente (pag.134) A: AINS B: Griseofulvin C: Cimetidin D: Laxative E: Amiodaron

10. [BCI10033] Nu este una dintre caracteristicile durerii () A: Apsare sau constricie B: Sfietoare C: Junghi D: Foarte rapid (angor) E: Arsur (digestiv) 11. [BCI10035] Nu caracterizeaz modificrile ECG din pericardita acut () A: Subdenivelare difuz B: Supradenivelare concav n sus C: Subdenivelare convex n sus D: Subdenivelare de PQ E: Fr evoluie spre unda Q

12. [BCI10036] Durerea toracic asociat cu asimetrie tensional i ischemia membrelor se regsete n ()

A: Pneumotorax B: Infarct miocardic C: Pericardit D: Disecie de aort E: Embolie pulmonar

13. [BCI10041] n etiologia angorului stabil nu este inclus () A: Takayasu B: Spasm coronar C: Aterocleroza D: Sifilis E: Lupus

14. [BCI10042] ntre testele de ischemie nu este inclus (pg. 65) A: ECG de efort B: Scintigrafie de efort cu dobutamin C: Ecografie cu dobutamin D: Ecografie de efort E: RMN cu dipiridamol

15. [BCI10043] Care dintre urmtoarele teste nu are specificitate excelent () A: Ecografia cu dobutamin B: Ecografie de efort C: Scintigrafie de efort D: ECG de efort E: Scintigrafie cu dipiridamol

16. [BCI10056] Reprezint contraindicaie absolut de tromboliz () A: Vrsta>70 ani B: HTA necontrolat C: Endocardita infecioas D: AIT < 6 luni E: Disecie de aort

17. [BCI10057] Reprezint CI absolut de tromboliz () A: Ulcer < 1lun B: Sngerare gastrointestinal < 1lun[ C: Masaj cardiac recent D: Ciroz E: Tratament cu AVK

18. [BCI10058] Reprezint efecte secundare ale tromboliticelor ()

A: Trombocitopenia B: Purpura C: Hemoragia D: Anemia E: Nici una

19. [BCI10064] Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69) A: V1V2 B: V3V4 C: V5V6 D: V1V2V3 E: V1V2V3V4

20. [BCI10065] In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA: (pg59) A: Tumora rahidiana B: Tumora timica C: Tumora pleurala D: Tumora bronho-pulmonara E: Tumora ORL 21. [BCI10066] In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza: (pg 59) A: Pericardita B: Infarct C: Pneumopatie D: Flebita E: Pleurezie

22. [BCI10067] Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie: (pg 59) A: Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita B: Durata foarte rapida sugereaza angor instabil C: Iradierea in falci sugereaza reflux D: Activarea la palpare sugereaza angor E: Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

23. [BCI10068] In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA: (pg60) A: Semn in oglinda B: Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular C: Supradenivelare concava in sus D: Evolutie spre unda Q E: Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

24. [BCI10069] In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA: (pg60) A: Embolie pulmonara B: Pneumotorax compresiv C: Pericardita cu tamponada D: Pneumopatie hipoxemianta E: EPA din infarct

25. [BCI10073] Clasic, NU este indicatie de coronarografie: (PG66) A: Angor atipic B: Angor jenant C: Angor refractar la tratament medical D: Disfunctie ventriculara stanga E: Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie

26. [BCI10074] Este FALS despre heparine: (pg128) A: Cele nefractionate au greutate moleculara mare B: LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina nefractionata C: Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului antiXa D: Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa E: Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate

27. [BCI10075] Sunt contraindicatii relative pentru adminsitrarea de heparine cu EXCEPTIA: (PG 130) A: Chirurgie recenta B: Asocierea cu AINS C: Injectii intramusculare D: Pericardita E: Disectia aortica

28. [BCI10076] NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice: (PG133) A: Inlocuire valvulara in pozitie aortica B: Antecedente de AVC C: Contrast spontan intens in atriul stang D: SM asociata E: FEVS < 35%

29. [BCI10081] In tratamentul infarctului miocardic fara supradenivelare de ST avem, cu EXCEPTIA: (73)

A: analgezice B: aspirina C: clopidogrel D: repaus E: betablocante

30. [BCI10086] Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69) A: DI, aVL B: DI, DII, aVL C: DII, DIII, aVF D: DII, DIII, AVL E: DI, DII, DIII 31. [BCI10124] Pulsul paradoxal se intalneste in urmatoarele patologii (pag 59) () A: Infarct de ventricul stang B: Edem pulmonar acut C: Tamponada cardiaca D: Infarct septal E: ACOMI

32. [BCI10126] Care dintre urmatoarele teste de ischemie are o sensibilitate medie? () A: Scintigrafie de efort B: Scintigrafie Dipiridamol/persantina C: Ecografie de efort D: Ecografie dobutamina E: ECG de efort

33. [BCI10127] Infarctul teritoriului septal profund determina modificari electrocardiografice (ECG) in derivatiile : () A: VI V2 V3 B: V1 V2 V3 V4 C: V1 V2 V3 DII DIII aVF D: V5 V6 DII DIII aVF E: DII DIII aVF

34. [BCI10128] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST, EXCEPTAND : () A: Se practica reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST (SCA ST) examinat in primele 12 ore de la debut B: Se desfasoara in unitatea de terapie intensiva cardiologica C: Majoritatea cazurilor de infarct examinate in faza acuta fac obiectul unei coronarografii D: Fibrinoliza este indicata intotdeauna, indiferent de timpul de deplasare inspre sala de coronarografie E: Betablocantele sunt contraindicate in cazul socului cardiogenic

35. [BCI10007] Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoarele (pg. 72) A: Persistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmni B: Fenomene de insuficien ventricular stng C: Apariia Sindromului Dressler D: Tulburri de ritm ventricular recurente E: Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic nou aprut

36. [BCI10008] Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng sunt (pg. 71) A: Ruptura peretelui liber ventricular B: Sindromul Dressler C: Insuficiena mitral ischemic D: Tromboembolismul pulmonar E: Blocurile atrio-ventriculare

37. [BCI10010] Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele (pg. 72) A: Apare n special la pacienii tineri fr circulaie colaterala eficient B: Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe C: Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemic D: Asociaza frecvent complicaii mecanice gen ruptur de perete liber ventricular E: Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare

38. [BCI10011] Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoarele (pg. 60) A: Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie B: Supradenivelare de segment ST concav n sus C: Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T gigante D: Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin E: Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular

39. [BCI10012] Care din urmtoarele elemente sugereaz o pericardit acut (pag.60) A: Supradenivelare concav n sus B: Subdenivelare convex n sus C: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin D: Subdenivelare ST rezistent la trinitrin E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj

40. [BCI10013] Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60) A: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin

B: Supradenivelare ST corectat cu trinitrin C: Supradenivelare focalizat la un teritoriu vascular D: Supradenivelare moderat, fix, neevolutiv E: Supradenivelare gigant, convex n sus, unde T gigante 41. [BCI10014] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de markerii de necroz miocardic sunt adevrate (pag.69) A: Troponina I are vrful la 12 ore B: LDH are pozitivare la 48 ore C: Mioglobina se normalizeaz la 3 zile D: CPK-MB se normalizeaz la 2 zile E: TGO-ASAT se normalizeaz la 5 zile

42. [BCI10016] Despre Troponina I se pot spune urmtoarele (pag.69) A: Se normalizeaz n Z3 B: Se pozitiveaz n H4 C: Are vrful n H12 D: Se normalizeaz n Z7 E: Are vrful n H24

43. [BCI10017] Despre mioglobin sunt adevrate urmtoarele, cu excepia (pag.69) A: Se pozitiveaz la 2-4 ore B: Are vrful la 16 ore C: Se normalizeaz la 3 zile D: Se normalizeaz la 24-36 ore E: Se pozitiveaz la 24 ore

44. [BCI10018] Care dintre urmtorii markeri de necroz se monitorizeaz la fiecare 24 ore n SCA cu supradenivelare permanent de ST (pag.70) A: Mioglobina B: TGO-ASAT C: Troponina D: LDH E: CK

45. [BCI10019] Reprezint indicaii ale cardiostimulrii (pag.71) A: BAV indiferent de grad B: asocierea bloc drept i hemibloc anterior stng sau posterior stng C: BAV ale infarctului anterior D: alternana bloc stng/bloc drept E: BAV ale infarctului inferior

46. [BCI10020] Despre infarctul de ventricul drept sunt adevrate urmtoarele (pag.71)

A: Tratamentul cuprinde diuretice i derivai nitrai B: Se complic frecvent cu stare de oc i tulburri de conducere C: Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST n V3R i V4R D: Prognosticul este pozitiv E: Se evit efectuarea coronarografiei

47. [BCI10021] Despre clasificarea internationala Killip se pot spune urmtoarele (pag. 71) A: Mortalitatea n stadiul III este 44% B: n stadiul II ralurile crepitante depesc 1/2 din cmpurile pulmonare C: EPA este prezent n stadiile II-III D: n stadiul I ralurile crepitante nu depesc 1/2 din cmpurile pulmonare E: n stadiul II mortalitate este 30%

48. [BCI10022] Contraindicaii relative ale tromboliticelor sunt urmtoarele, cu excepia (pag.128) A: Masaj cardiac recent B: Coagulopatie cunoscut, patologie a hemostazei C: AIT care dateaz de mai puin de 6 luni D: Traumatism cranian<1 lun E: HTA necontrolat peste 180 mmHG

49. [BCI10023] Reprezint contraindicaii absolute ale tromboliticelor urmtoarele, cu excepia (pag.128) A: Traumatism sau chirurgie major ce dateaz de mai puin de 21 de zile B: Tratament cu AVK C: Sngerare GI care dateaz c mai puin de 1 lun D: Disecie aortic E: Puncie a vaselor mari necompresibile

50. [BCI10026] Potenializarea AVK se produce prin (pag.134) A: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni B: Reducerea nivelului de vit.K C: Inducerea catabolismului hepatic al AVK D: Diminuarea fixrii proteice E: Creterea nivelului de vit.K 51. [BCI10027] Inhibarea AVK se produce prin (pag.134) A: Diminuarea fixrii proteice B: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni C: Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni D: Diminuarea absorbiei digestive E: Inducerea catabolismului hepatic al AVK

52. [BCI10028] Prin interaciunea AINS cu AVK se produc urmtoarele, cu excepia (pag.134) A: Diminuarea fixrii proteice B: Creterea absorbiei digestive a AVK C: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni D: Inhibarea catabolismului hepatic al AVK E: Reducerea nivelului de vit.K

53. [BCI10030] Inhibarea catabolismului hepatic al AVK se produce datorit (pag.134) A: Fenitoin B: Allopurinol C: Cloramfenicol D: Chinine E: Ketoconazol

54. [BCI10031] Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni apare datorit (pag.134) A: AINS B: Amiodaron C: Estrogeni D: Antibiotice E: Corticoizi

55. [BCI10032] Care dintre urmtoarele produc diminuarea fixrii proteice a AVK (pag.134) A: AINS B: Hipertiroidismul C: Alcool D: Miconazol E: Fibrai

56. [BCI10034] Febra asociat durerii toracice este cauzat de (pg. 59) A: Disecia de aort B: Infarctul miocardic C: Pneumotorax D: Ulcerul gastroduodenal E: Embolia pulmonar

57. [BCI10037] ECG-ul n durerea toracic este neinterpretabil n urmtoarele situaii () A: QT lung B: HVS C: BRS D: Digital E: Stimulator cardiac

58. [BCI10038] Tulburrile de repolarizare secundare apar n urmtoarele, cu excepia () A: Bloc de ramur B: WPW C: Infarct miocardic D: Repolarizare precoce E: Sindrom Brugada

59. [BCI10039] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre D-dimeri () A: Cresc n caz de flebit B: Cresc n caz de embolie pulmonar C: Sunt foarte specifici D: Sunt foarte sensibili E: Au fost foarte puine rezultate fals pozitive

60. [BCI10040] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre embolia pulmonar () A: Se confirm prin Eco Doppler pulmonar B: Indicaie de fibrinoliz n caz de embolie pulmonar complicat cu infarct pulmonar C: Anticoagulare numai dup ce dg. este confirmat D: Dg este evocat clinic E: Diagnosticul este sprijinit pe ECG, d-dimeri 61. [BCI10044] Tratamentul angorului de efort curprinde () A: Diuretic B: Betablocante C: Statina D: Revasculare prin angioplastie E: Clopidogrel

62. [BCI10045] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST n teritoriu antero-septoapical prezint supradenivelare de ST n () A: DI B: V6 C: V2 D: V4 E: aVF

63. [BCI10046] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriul infero-latero-bazal prezint supradenivelare de ST n () A: V1 B: V2 C: DI D: aVF E: V9

64. [BCI10047] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST n teritoriu apical prezint supradenivelare de ST n () A: DI B: V3 C: V4 D: V6 E: aVL

65. [BCI10048] Tratamentul infarcului miocardic acut cu supradenivelare ST cuprinde () A: IEC din primele ore B: Reperfuzie coronarian pentru orice infarct C: Clopidogrel D: Morfin E: Aspirin

66. [BCI10049] Clasificarea internaional Killip () A: Stadiu I cuprinde ocul cardiogen B: Stadiul III are o mortalitate n faza acut de 80-100% C: Stadiul II are o mortalitate n faza acut de 30% D: Stadiul I cuprinde EPA E: Stadiul IV presupune oc cardiogen

67. [BCI10050] Tulburrile de ritm post infarct cuprind () A: TV B: RIVA C: BAV D: Fibrilaie atrial E: Extrasistole ventriculare

68. [BCI10051] Sindromul Dressler se caracterizeaz prin (pg. 72) A: Pericardit cu artralgii B: Nu necesit tratament C: Sindrom inflamator D: Apare n sptmna 4 E: Se trateaz cu antiinflamatoare

69. [BCI10052] ECG n SCA ST- () A: Supradenivelare de ST B: Subdenivelare de ST (n formele uoare) C: Inversia undelor T D: Frecvent normal n afara acceselor dureroase

E: Posibil evoluie spre unda Q

70. [BCI10053] Tratamentul postinfarct cu epleron este indicat n caz de () A: La toi pacienii postinfarct B: Dup implantare de stent C: FEVS<40% D: Semne clinice de IVS E: n asociere cu atorvastatin 71. [BCI10059] CI absolute de administrare a heparinei sunt () A: Alergia B: Anomalia hemostazei C: Injeciile IM D: HTA sever E: Pericardita

72. [BCI10060] Factorii de coagulare dependeni de vitamina K sunt () A: Protrombina B: Proconvertina C: Proteina C i S D: Factor VIII E: Factor Stuart

73. [BCI10061] CI ale AVK reprezint () A: HTA malign B: AVC ischemic recent C: Sarcin n al doilea trimestru D: Pericardit E: Alergia

74. [BCI10062] Inhib activitatea AVK () A: Cimetidina B: Cloramfenicolul C: Fibraii D: Griseofulvin E: Corticoizii

75. [BCI10063] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la Clopidogrel () A: Inhib calea ciclooxigenazei B: Se administreaz obligatoriu o lun n caz de stent acoperit C: Blocheaz agregarea mediat de adenozin difosfat D: Trebuie continuat timp de 1 an dup infarct miocardic stentat cu stent activ E: Se administreaz n caz de alergie la aspirin

76. [BCI10070] Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica: (pg 59) A: Pulsul paradoxal sugereaza tamponada B: Socul cardiogen sugereaza Infact al VS C: Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada D: Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta E: Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct

77. [BCI10071] NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang: (pg60) A: Supradenivelare moderata B: Supradenivelare evolutiva C: Supradenivelare asociata undei Q D: Cel mai frecvent in V2 V3 V4 E: Supradenivelare corectata cu trinitrina

78. [BCI10072] Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate: () A: Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si enzime normale B: Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG C: Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari ECG minime D: Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata E: Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp

79. [BCI10077] In caz de tulburari conductive secundare infarctului miocaridc, indicatiile cardiostimularii sunt urmatoarele: (pg. 71) A: BAV ale infarctului inferior, de gradele 2 si 3 prost tolerate, care nu raspund la atropina sau isoprenalina B: BAV ale infarctului inferior, chiar daca sunt bine tolerate C: BAV ale infarctului anterior D: Alternanta bloc stang/ bloc drept E: Bloc stang si hemibloc drept

80. [BCI10078] Managementul infarctului de ventricul drept cuprinde: (pg. 71) A: Derivati nitrati B: Umplere vasculara(coloizi) C: Diuretice D: Dobutamina E: Coronarografie in urgenta, in vederea unei angioplastii

81. [BCI10079] Implantarea unei sonde de cardiostimulare se face in: () A: BAV grad 2 sau 3 prost tolerat B: BAV al infarctului miocardic inferior C: Alternanta bloc stang/ bloc drept D: Bloc de ramura dreapta E: Hemibloc stang

82. [BCI10080] Complicatiile SCA non ST sunt: (73) A: Moartea subita B: Anevrism ventricular C: Recidive anginoase D: SCA ST+ E: Insuficienta cardiaca

83. [BCI10082] Managementul postinfarct cuprinde in mod obisnuit: (74) A: bilant glucidic anual B: examene izotopice punctual C: tratament cu clopidogrel si aspirina cel putin 1 luna in cazul stentului activ D: ramipril 5-10 mg/zi E: radiografie toracica

84. [BCI10083] In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica: (59) A: embolie pulmonara B: tamponada C: pericardita D: infarct al ventriculului drept E: miocardita

85. [BCI10084] Betablocantele se administreaza in tratamentul angorului stabil ,cu exceptia: (pag.66) A: insuficienta cardiaca B: tahicardie C: bradicardie D: astm E: anemie

86. [BCI10085] Sunt cauze de dureri toracice: (60) A: zona zoster B: patologie vezicala C: tumora cervicala D: patologie pancreatica E: patologie renala

87. [BCI10087] ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii: (pag.60) A: stimulator cardiac B: bloc de ramura dreapta C: bloc de ramura stanga D: hipertrofie ventriculara stanga majora E: tulburari metabolice sau administrare de digitalice

88. [BCI10088] Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie: (pag.65) A: insuficienta cardiaca severa B: tulburari de ritm ventricular C: stenoza aortica stransa simptomatica D: tahicardie E: stare de soc

89. [BCI10089] Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt reprezentati de" (pag.133) A: inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara B: pericardita C: fibrilatie atriala D: tahicardie ventriculara E: contrast spontan intens in atriul stang

90. [BCI10090] Dupa initierea terapiei cu AVK, monitorizarea ulterioara a INR-ului se realizeaza: (135) A: la 24 ore de la debutul tratamentului B: cel mult lunar C: saptamanal pana la stabilizarea la 2 recoltari succesive D: la fiecare 48 ore a INR in zona terapeutica E: in cursul hemoragii sau tl\ulburarilor digestive susceptibile de a modifica eficienta 91. [BCI10091] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica heparinelor sunt adevarate: () A: administrare doar intravenos sau subcutanat B: LMWH are biodisponibilitate mai buna decat heparina nefractionata C: LMWH are fixare proteica mai puternica decat heparina nefractionata D: timpul de injumatatire este 60 minute in administrarea iv si 2-4 ore in sc, pentru heparina nefractionata E: timpul de injumatatire este 4 ore in iv si 12-20 de ore in sc pentru LMWH

92. [BCI10092] Produsele disponibile ale heparinelor sunt: () A: heparinat de sodiu 1 ml = 5000 UI: heparina nefractionata intravenoasa

B: heparinat de calciu 1 ml = 25 000 UI, 1 mg = 100 - 200 UI: heparina nefractionata subcutanata C: Enoxaparina, 100 mg = 10 000 UI anti-Xa: LMWH D: Nadroparina, 1 ml = 10 250 UI anti-Xa: heparina nefractionata E: Tinzaparina, 1 ml = 20 000 UI anti-Xa: LMWH

93. [BCI10093] Indicatiile heparinei nefractionate sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: Calciparina 5 000 UI sc, 2 ore inainte, apoi/8 ore, in caz de risc moderat B: tratament curativ al bolii tromboembolice venoase: heparina sc C: SCA cu supradeniverale si fara supradenivelare de ST, INR 2.5-3.5 D: AVC ischemic de origine cardiaca embolica E: fibrilatie atriala, proteza valvulara mecanica, embolie pulmonara, embolie arteriala: 500 UI/kg/zi in 3 injectii

94. [BCI10094] Indicatiile LMWH sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: prima injectie sc 4 ore inainte, apoi 1 injectie sc/zi, in caz de risc moderat B: tratamentul curativ al TVP C: tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate D: tratamentul curativ al SCA fara supradenivelare de ST E: tratamentul curativ al SCA cu supradenivelare de ST

95. [BCI10095] Indicatiile Fondaparinux sunt: () A: preventia bolii tromboembolice venoase: 1 injectie 2,5 mg/zi sc B: curativ pentru TVP: 1 injectie 2,5 mg/zi sc C: curativ pentru embolia pulmonara necomplicata: 1 injectie 7,5 mg/zi sc D: SCA fara supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc E: SCA cu supradenivelare permanenta de ST: 1 insectie 2,5 mg/zi sc

96. [BCI10096] Contraindicatiile absolute ale heparinelor sunt: () A: alergie la heparina B: hemoragii in curs sau recente, in special cerebromeningeale (< 2 saptamani) sau viscerale (10 zile) C: chirurgie neurooftalmologica sau traumatism cranian grav (<1 luna) D: hemofilie, trombopenie E: injectii intramusculare sau intraarticulare

97. [BCI10097] Contraindicatii relative ale heparinelor sunt: () A: alergie la heparina B: chirurgie recenta C: hemoragie in curs sau recenta D: HTA severa, ulcer gastroduodenal evolutiv, asocierea cu AINS, aspirina, clopidogrel

E: endocardita infectioasa ( fara exceptii), pericardita, disectie de aorta

98. [BCI10098] Efectele secundare ale heparinelor sunt, cu exceptia: () A: hemoragice B: trombopenii C: osteoporoza, hiperkaliemia, eruptii cutanate, cresterea transaminazelor D: gastralgii, greturi, urticarie, alopecie E: aplazii nazale, calcificari epifizale, retard psihomotor

99. [BCI10099] Testele de anticoagulare cu heparina sunt: () A: TCA 2-3 ori martorul (60 - 90 secunde) pentru heparina nefractionata B: heparinemie 0,4 - 0,6 UI/ml pentru LMWH C: anti-Xa 0,5 - 1 UI/ml pentru LMWH D: pentru fondaparinux si LMWH in scop preventiv nu sunt necesare, daca nu exista insuficienta hepatica sau renala sau semne hemoragice E: nu sunt necesare teste de coagulare

100. [BCI10100] Adaptarea dozelor de heparina se face astfel: () A: TCA <2: crestere cu 100 UI/h B: heparinemie <0,4: scaderea cu 100UI/h C: TCA >3 sau heparinemie >0,6: diminuare cu 100UI/h D: TCA >4: oprire 1 ora, apoi reluare diminuand cu 100UI/h E: doza de anti-Xa se adapteaza cu 10-20 UI/kg/zi 101. [BCI10101] Frecventa testelor de anticoagulare cu heparina este: () A: heparina nefractionata: 4 ore dupa debutul perfuziei sau 4 ore dupa a doua injectie B: heparina hefractionata: 4 ore dupa modificarea dozei C: heparina nefractionata: zilnic, daca nu se fac modificari D: LMWH: 4 ore dupa a doua injectie E: LMWH: 4 ore dupa debutul perfuziei

102. [BCI10102] Urmatoarele informatii despre tranzitia AVK-heparina sunt adevarate: () A: INR adaptat sau prea crescut: oprirea heparinei (indiferent de TCA) B: INR adaptat sau prea crescut: la nevoie, diminuarea dozei de AVK C: TCA normal: heparina idem, crestere AVK D: TCA prea crescut: diminuarea heparinei, diminuarea AVK E: TCA prea scazut: cresterea heparinei, cresterea AVK

103. [BCI10103] Urmatoarele afirmatii despre heparine sunt adevarate: () A: heparinele nefractionate au efect anti-IIa, anti-IXa, Xa, XIa B: LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte ale heparinelor nefractionate C: efectul anti-IIa este dat de lanturile lungi D: proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3

E: proportia anti-IIa/Xa pentru heparinele nefractionate este 3

104. [BCI10104] Tratamentul trombolitic in infarctul miocardic se poate realiza astfel: () A: alteplaza: 15 mg IVD, apoi 0.75 mg/kg/30 min, apoi 0.5 mg/kg/60 min (total <100 mg) B: tenecteplaza: 10 U (2 bolus la interval de 30 de minute) C: streptokinaza: 1,5 M U/45 min D: alteplaza: < 3 ore E: alteplaza: bolus iv de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90 mg in 2 ore

105. [BCI10105] Urmatoarele afirmatii despre mecanismul de actiune al tromboliticelor sunt adevarate: () A: activarea plasminogenului in plasmina se face mai rapid de catre TBL decat tPA B: heparina intravenoasa continua trebuie asociata TBL spre a evita reocluzia vaselor repermeabilizate C: administrarea heparinei nefractionate se incepe imediat cu tenecteplaza D: administrarea heparinei se incepe la distanta in cazul alteplazei (cand fibrinogenul >1g/l) E: hemisuccinatul de hidrocortizon se asociaza sistemetic streptokinazei: 100 mg bolus iv, apoi perfuzie continua 50 mg/6 ore

106. [BCI10106] Indicatiile tromboliticelor sunt urmatoarele: () A: infarctul miocardic diagnosticat in primele 12 ore B: EP cu soc hemodinamic C: tromboza ocluziva valvulara, pentru subiectii cu risc operator scazut D: AVC ischemic in faza acuta: in primele 6 ore dupa aparitia simptomelor, si dupa ce s-a eliminat diagnosticul de hemoragie intracraniana E: ocluzia unui cateter central cu camera (in situ)

107. [BCI10107] Contraindicatiile relative ale fibrinoliticelor sunt: () A: endocardita infectioasa, insuficienta hepatocelulara severa (ciroza), punctia vaselor mari necompresibile B: varsta peste 65 de ani C: disectie aortica D: sangerare gastro-intestinala < 1 luna E: puseu ulceros < 1 luna

108. [BCI10108] Urmatoarele sunt contraindicatii absolute ale TBL: () A: AVC ischemic < 6 luni B: AIT < 6 luni C: traumatism cranian <1 luna D: traumatism sau chirurgie majora < 21 zile E: coagulopatie cunoscuta, patologie a hemostazei, tratament cu AVK

109. [BCI10109] Efectele secundare ale TBL sunt, cu exceptia: () A: hemoragii B: reactii alergice C: trombopenii D: osteoporoza E: hiperkaliemia

110. [BCI10110] Durata tratamentului cu AVK este: () A: TVP distala izolata: 6 saptamani B: TVP proximala cu factor de risc tranzitoriu reversibil ( chirurgie, traumatism, tratamente hormonale): 3 luni C: TVP sau EP idiopatica: cel putin 6 luni ( tratament anticoagulant pe termen lung cu atat mai mult cu cat riscul hemoragic este mai scazut) D: TVP sau EP si cancer: pe viata intotdeauna E: TVP sau EP recidivanta: pe viata 111. [BCI10111] Caracteristicile farmacodinamice ale AVK sunt: () A: puternica absorbtie digestiva B: puternica fixare proteica C: metabolism hepatic D: metabolism renal E: fixare proteica de ordinul 75%

112. [BCI10112] Urmatoarele afirmatii despre AVK sunt adevarate: () A: Warfarin: timp de actiune 36-72 ore, durata de actiune 3-5 zile B: Acenocumarol: timp de actiune 36-72 de ore, durata de actiune 2-3 zile C: Fluindione: timp de actiune 24-48 ore, durata de actiune 2-3 zile D: Acenocumarol se administreaza de 2 ori pe zi E: Warfarin si Fluindione se administreaza 1 data pe zi

113. [BCI10113] Indicatiile AVK in caz de fibrilatie atriala sunt: () A: FiA + SM sau bioproteza: AVK pe termen lung, INR tinta 2-3 B: FiA + proteza mecanica: AVK pe termen lung INR tinta 2.5-3.5 C: scor CHADS2 >=2: AVK pe termen lung INR intre 2.5-3.5 D: scor CHADS2 = 1 AVK pe termen scurt INR intre 2 si 3 sau aspirina 75 -325 mg/zi E: scor CHADS2 = 0 aspirina 75-325 mg/zi

114. [BCI10114] Indicatiile tratamentului cu AVK sunt: () A: bioproteza (si plastie) in ritm sinusal: AVK 12 luni, INR intre 2 si 3 B: anevrism ventricular stang postinfarct cu prezenta de tromb C: arteriopatia membrelor inferioare D: prezenta trombozelor venoase pe cateter E: camere implantabile

115. [BCI10115] Contraindicatiile AVK sunt: () A: alaptare, sarcina in primul si al treilea semestru B: alergie la produs C: hemoragie patenta, ulcer gastrodueodenal recent D: HTA maligna, pericardita, anevrism de aorta E: neurochirurgie sau chirurgie oftalmologica recenta, AVC ischemic recent

116. [BCI10116] Diminuarea fixarii proteice a AVK este realizata de: () A: AINS, aspirina in doze mari B: sulfamide hipoglicemiante sau antibiotice C: fibrati D: miconazol E: fenitoina

117. [BCI10117] Urmatoarele medicamente induc catabolismul hepatic ai AVK: () A: barbiturice, carbamazepina, fenitoina B: meprobamat C: rifampicina D: griseofulvina E: allopurinol

118. [BCI10118] Efectele proprii cumarinicelor sunt urmatoarele: () A: gastralgii B: greturi C: urticarie, alopecie, ulceratii bucale D: aplazii nazale E: retard psihomotor

119. [BCI10119] Modalitatile de prescriere ale AVK sunt: () A: se va incepe cu 1 comprimat pe zi B: se va incepe cu 3/4 comprimat pe zi la subiectul varstnic, greutate scazuta, insuficienta
hepatica sau renala moderata) C: se modifica posologia cu 1/4 comprimat D: monitorizare ulterioara a INR la 48-96 ore dupa orice modificare a posologiei, la fiecare 24 de ore in zona terapeutica E: se va interzice in mod formal orice injectie intramusculara sau extractie dentara sub AVK, precum si practicarea sporturilor violente

120. [BCI10120] Alte molecule anticoagulate: () A: danaparoida B: heparinoide (lepirudina) C: bivalirudina

D: dabigatran E: derivati ai hirudinei (danaparoida) 121. [BCI10121] Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: () A: SCA ST- cu risc crescut B: SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv C: angioplastie coronara complexa D: AVC E: ACOMI

122. [BCI10123] Sunt semne ale disectiei aortice (pag 60) () A: Asimetrie tensionala B: Prezenta pulsului periferic C: Suflu de insuficienta mitrala D: Ischemie a membrelor E: Puls paradoxal

123. [BCI10125] Durerea in patologia cardiaca se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (pag 59): () A: Durerea in infarct dureaza cateva minute B: Angorul are sediu medio- si retrosternal C: Angorul apare postprandial D: Durerea din infarct se calmeaza la trinitrina E: Durerea constrictiva caracterizeaza pericardita

124. [BCI10129] Care din urmatoarele sunt cai posibile de agregare a plachetelor pentru formarea unui tromb fibrinoplachetar? (pg 136) () A: Sinteza prostaglandinelor prin intermediul ciclooxigenazei B: Adeziunea plachetelor la colagen subendotelial C: Secretia de PDGF D: Sinteza de adenozin difosfat E: Activarea receptorilor GPIIb/IIIa prin fibrinogen

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA

1. [HAS10015] Hipertensiunea arterial de gradul II se definete prin urmtoarele valori tensionale (pg. 52) A: TA sistolic 140-159 mm Hg B: TA diastolic 90-99 mm Hg C: TA sistolic 160-179 mm Hg D: TA diastolic > 110 mm Hg E: TA sistolic > 180 mm Hg

2. [HAS10016] HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determin (pg. 52) A: risc de AVC crescut de 4 ori B: mortalitate cardiovascular global crescut de 2 ori C: risc de apariie a insuficienei cardiace crescut de 7 ori D: risc de arteriopatie a membrelor inferioare i a aortei crescut de 3 ori E: risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori

3. [HAS10017] Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular (pg. 53) A: Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce B: Tabagismul oprit de peste 3 ani C: Vrsta < 50 ani la barbat i < 60 ani la femeie D: Consumul redus de alcool E: HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex

4. [HAS10018] Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor int (de rsunet ale HTA) este (pg. 53) A: Grosimea intim-medie < 0,9 mm B: Hipertrofia ventricular stng C: Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s D: Albuminuria < 30 mg/zi E: Clearance creatinina > 60 ml/min

5. [HAS10019] Unul din semnele clinice de rsunet ale HTA este (pg. 53) A: Sindromul metabolic B: Boala hepatic C: Boala pulmonar D: Boala cardiac E: Insuficiena venoas cronic

6. [HAS10025] NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA: (PG 54) A: Bandeleta urinara B: Index glezna/brat C: Fund de ochi D: Cuantificarea proteinuriei

E: Eco-Doppler al arterelor carotide

7. [HAS10026] Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu: (PG55) A: Diuretice tiazidice B: Antialdosteronice C: Betcblocante D: Anticalcice E: IEC

8. [HAS10027] Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA: () A: HTA secundara elucidata B: Nerespectarea tratamentului C: Nerespectarea regulilor igieno-dietetice D: Suprasarcina volemica E: Apnee in somn

9. [HAS10028] HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz: () A: HTA la subiectul tanar B: HTA la subiectul varstnic C: HTA rezistenta D: HTA cu aparitie rapida E: HTA cu agravare rapida

10. [HAS10029] NU este element al mecanismului HTA renovasculare: () A: Stenoza stransa de artera renala unilaterala B: Stenoza stransa de artera renala bilaterala C: Activarea secretiei de renina D: Activarea secretiei de angiotensina E: Scaderea nivelului aldosteronului 11. [HAS10030] Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA: () A: Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator B: . EPA flash repetitiv este semn evocator C: Tratamentul de electie este angioplastia D: Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic E: Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere

12. [HAS10031] Este FALS despre hipercorticism: () A: Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina B: Boala Cushing este o cauza C: Cushing paraneoplazic nu este cauza D: Obezitatea este semn evocator E: Miastenia este semn evocator

13. [HAS10044] Referitor la HTA, care dintre urmtoarele este adevrat () A: Mortalitatea cardiovascular global este crescut de 6 ori B: Risc de AVC de 7 ori C: Insuficiena cardiac de 5 ori D: Risc de arteriopatie de 4 ori E: Risc de coronaropatie de 6 ori

14. [HAS10045] Definirea HTA la MAPA n somn presupune () A: 120/65 B: 125/70 C: 125/65 D: 120/70 E: 125/75

15. [HAS10046] Definirea HTA la MAPA la trezire presupune () A: 135/85 B: 135/80 C: 130/80 D: 135/80 E: 130/85

16. [HAS10047] HTA de halat alb presupune MAPA normal cu valoare n cabinet > de () A: 135/85 B: 140/90 C: 145/90 D: 140/95 E: 140/85

17. [HAS10048] Sunt considerai factori de risc n HTA urmtorii, cu excepia () A: Vrsta B: Diabetul C: Antcecendentele familiale de accident cardiovascular precoce D: Fumatul E: HDL>0,4 g/L

18. [HAS10068] tratamentul HTA necomplicate cuprinde? (10068) A: Diuretice tiazidice B: IEC C: ARA II D: Anticalcice E: Aldosteronice

19. [HAS10069] Tratamentul HTA cu DID? (10069) A: IEC B: ARA II C: Anticalcice D: IEC (ARA II daca exista intoleranta la IEC) E: ARA II (IEC daca exista intoleranta la ARA II)

20. [HAS10070] Tratamentul HTA asocite cu DNID? (10070) A: ARA II B: IEC C: ARA II si Diuretic D: Anticalcice, ARA II, IEC E: ARA II, IEC 21. [HAS10071] Tratamentul HTA cu HVS? (10071) A: ARA II B: Tiazidice C: ARA II, IEC, Tiazidice D: IEC, betablocante E: ARA II, Tiazidice

22. [HAS10072] Tratamentul HTA cu Insuficienta cardiaca? (10072) A: IEC, ARA II, Diuretice tiazidice, Anticalcice, Betablocante B: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante, Antialdosteronice, Anticalcice C: ARA II, IEC D: IEC sau ARA II, Tiazidice, Betablocante ale IC, Antialdosteronice E: Doar diuretice.

23. [HAS10073] Antecedentele de AVC asociate cu HTA se trateaza cu? (10073) A: tiazidice B: IEC C: ARA II, IEC D: IEC si tiazidice E: ARA

24. [HAS10082] Semnele evocatoare de hipercorticism sunt, cu exceptia: () A: facies cushingoid B: obezitate C: vergeturi D: miastenie E: tremuraturi

25. [HAS10102] Factori de risc cardiovascular in cadrul evaluarii pacientului cu HTA includ, CU EXCEPTIA: (pag. 53 IV.) A: Diabet tratat B: Tabagism oprit de 2 ani C: HDL <= 0,40 g/l indiferent de sex D: Varsta >50 ani la femeie E: Varsta >50 ani la barbat

26. [HAS10104] Criteriile afectarii organelor tinta (semne paraclinice de rasunet ale HTA) cuprind urmatoarele, cu EXCEPTIA : () A: Hipertrofia ventriculara stanga B: Grosimea intima-medie sub 0,9 mm C: Velocitatea undei de puIs carotidofemurale PWV peste 12 m/s D: Placa carotidiana E: Microalbuminurie semnificativa (30-300mg/zi)

27. [HAS10105] Examinare sistematic n HTA este: (pag 54) A: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare urinar B: Glicemie postrandial C: Kaliemie cu garou D: Microalbuminuria (esenial la diabetici) E: ECG de efort

28. [HAS10106] NU reprezint examinare sistematic n HTA: (pag 54) A: glicemie a jeun B: colesterol total, HDL, LDL i trigliceride C: Creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural D: hemoglobin hematocrit E: viteza undei de puls

29. [HAS10108] HTA rezistent reprezint: (pag 55) A: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic B: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei biterapii antihipertensive dintre care un diuretic tiazidic C: Eec al scderii TA sub masuri igenodietetice asociate unei triterapii antihipertensive dintre care un anticalcic bradicardizant D: Eec al scderii TA dup tratament cu Beta blocante E: Eec al scderii TA dup monoteapie cu diuretice tiazidice

30. [HAS10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dg. afectrii organelor int n HTA sunt false (pag.53) ()

A: grosimea intim-medie >0.9 B: clearence-ul cretininei >60mL/min C: PWV<12m/sec D: microalbuminurie 30-300 mg/zi E: HVS 31. [HAS10003] Identificai care dintre urmtoarele reprezint examinri sistematice n HTA (pag.54) () A: microalbuminuria B: glicemia plasmatic postprandial C: acid uric seric D: fund de ochi E: glicemia plasmatic a jeun

32. [HAS10004] Care din urmtoarele sunt examinri recomandate n HTA (pag.54) () A: bandeleta urinar B: cuantificarea proteinuriei daca BU este pozitiv C: ECG de repaus D: ETT E: FO

33. [HAS10005] Clase terapeutice de a doua intenie folosite n tratamentul HTA (pag.54) () A: antihipertensoare centrale B: ARA II C: Betablocante D: Alfablocante E: inhibitori calcici

34. [HAS10006] Care dintre urmtoarele clase terapeutice se folosesc n tratamentul HTA la un pacient cu insuficien cardiac (pag.55) () A: diuretice tiazidice B: inhibitori calcici C: ARA II D: anticalcice bradicardizante E: antialdosteronice

35. [HAS10007] Identificai clasele terapeutice folosite n tratamentul HTA la o gravid (pag.55) () A: IEC B: diuretice tiazidice C: Betablocante D: inhibitori calcici E: ARA II

36. [HAS10008] Urmtoarele clase terapeutice sunt utilizate n tratamentul HTA la un bolnav coronarian cronic (pag.55) () A: anti-aldosteronice B: anti-calcice bradicardizante C: diuretice tiazidice D: IEC E: Betablocante

37. [HAS10009] Semne evocatoare n HTA renovascular (pag.56) () A: durere n zona lombar B: suflu lombar C: hiperK D: poliarteriopatie E: asimetrie de mrime a rinichilor

38. [HAS10010] Sunt false urmtoarele afirmaii n legtur cu HTA renovascular (pag.56) () A: mecanismul prin care apare este stenoza strns de a.renal unilateral B: cea mai frecvent cauz este fibrodisplazia C: funcia renal se agraveaz dup administrarea de IEC n cazul stenozei bilaterale D: confirmarea strenozei de a.renal este obinut ideal prin angio-RMN E: dozarea reninei n VCI poate fi sensibilizat prin administrara de Verapamil

39. [HAS10012] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii legate de feocromocitom din HTA secundar cu excepia (pag.56) () A: tumor malign n 90% din cazuri B: apare triada cefalee-transpiraii-palpitaii C: dozarea metanefrinelor se face ideal n afara puseului de tensiune D: tratamentul chirurgical se face sub administrarea de alfa i betablocante E: ca explorri morfologice se practic scaner sau RMN suprarenal, scintigrafie cu MIBG

40. [HAS10013] n legtura cu mecanismele din hiperaldosteronismele primare sunt false urmtoarele afirmaii cu excepia ( pag.56) A: creterea produciei de aldosternon cu creterea reabsorbiei de Na la nivelul tubului distal B: natremia rmne normal C: eliminare masiv de K-hipoK D: inhibiia secreiei de renin E: stimularea secreiei de renin 41. [HAS10014] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu hiperaldosternismele primare (pag.56) () A: poate fi cauzat de o hiperplazie unilateral a suprarenalelor

B: alcaloza metabolic este un semn evocator C: renina este crescut, aldosteronul este sczut D: apare hipoK sever E: dozarea activitii renin-aldosteron se face la distan de tratamentul interferent cu antialdosteronice

42. [HAS10020] Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabil (HTA secundaa), a detecta ali factori de risc cardiovascular i a depista afectarea organelor int sunt (pg. 54) A: Ecocardiografia transtoracic B: Acidul uric seric C: Glicemia plasmatic D: Microalbuminuria E: Kaliemia fr garou

43. [HAS10021] Tratamentul nemedicamentos al HTA se refer la (pg. 54) A: Activitate fizic regulat B: Reducerea consumului de lipide saturate C: Depistarea i tratamentul celorlali factori de risc D: Favorizarea consumului de alcool E: Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

44. [HAS10022] Tratamentul medicamentos al HTA (pg. 54) A: Debuteaz cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament B: Favorizeaz medicamentele administrate ntr-o singur priz, cu eficien timp de 24 ore C: Clasele terapeutice de utilizat n prima intenie sunt aliskirenul, alfablocantele i antihipertensivele centrale D: Cel mai important principiu este scderea n mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat E: Medicamentele de utilizat n a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici i antagonistii receptorilor angiotensinei II

45. [HAS10023] Medicamentele antihipertensive recomandate n contextul insuficienei cardiace sunt (pg. 55) A: Anticalcice B: IEC sau ARA II C: Betablocante D: Diuretice tiazidice E: Antialdosteronice

46. [HAS10024] Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt (pg. 55)

A: Diuretice tiazidice B: Betablocante C: Antialdosteronice D: IEC sau ARA II dac exist intoleran la IEC E: Anticalcice

47. [HAS10033] Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv: () A: Existenta unui sindrom metabolic B: Existenta angorului in ultimele 2 luni C: Sedentaritatea D: Existenta dispneei de efort E: Consumul excesiv de alcool

48. [HAS10034] Este adevarat despre tratamentul HTA: () A: Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a regulilor igieno dietetice B: Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut C: Poate debuta cu monoterape sau biterapie D: Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu este scazuta foarte eficient E: Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste complianta terapeutica

49. [HAS10035] In HTA cu DNID NU se recomanda: () A: ARA II B: IEC C: Diuretice tiazidice D: Antialdosteronice E: Betablocante

50. [HAS10036] In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda: () A: IEC B: Diuretice tiazidice C: Betablocante ale IC D: Antialdosteronice E: Inhibitori calcici 51. [HAS10037] In HTA cu ACOMI NU se recomanda: () A: IEC B: ARA II C: Anticalcice D: Metildopa E: Diuretice Tiazidice

52. [HAS10038] In HTA din sarcina se recomanda: () A: Inhibitori calcici B: Betablocante C: IEC D: Diuretice tiazidice E: Metildopa

53. [HAS10039] HTA iatrogena se poate datora: () A: Simpatoliticelor B: AINS C: Corticoizi D: Estroprogestative E: Cefalosporine

54. [HAS10040] HTA de cauza toxica se poate datora: () A: Alcoolului B: Marijuanei C: Cocainei D: Amfetaminelor E: Heroinei

55. [HAS10041] Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele () A: Eclampsia B: IRA prin nefroangioscleroza maligna C: Distructie renala unilaterala prin hidronefroza D: Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica E: Retinopatie severa

56. [HAS10042] Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv: () A: Spitalizare in caz de HTA maligna B: In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA C: De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa electrica D: De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante E: Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece pacientii pot dezvolta hipovolemie

57. [HAS10043] Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar: () A: Creste productia de aldosteron B: Creste absorbtia de glicirzina C: Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP D: Eliminare masiva de potasiu

E: Natremia ramane normala

58. [HAS10049] Diagnosticul afectrii de organ int presupune () A: Test de efort B: Coronarografie C: HVS D: Clearence creatinin < 60 mL/min E: Microalbuminuria semnificativ

59. [HAS10050] Semnele clinice de rsunet ale HTA sunt () A: Proteinurie (>500 mg/24 ore) B: AVC ischemic C: Boala vascular periferic D: Disecia de aort E: Stenoza aortic

60. [HAS10051] Semne clinice de rsunet ale HTA sunt urmtoarele () A: Insuficien cardiac congestiv B: Accident ischemic tranzitoriu C: Edem papilar D: Insuficien renal E: Sindrom nefrotic 61. [HAS10052] Examinrile sistematce n HTA sunt () A: Creatinemie B: Bandelet urinar C: Natremie D: Acid uric E: Trigliceride

62. [HAS10053] Examinrile recomandate n HTA sunt () A: Fund de ochi B: Viteza undei de puls C: Proteinurie D: Ecografie transtoracic E: Eco Doppler al aortei

63. [HAS10054] n insuficiena cardiac medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de (pg. 55) A: Anticalcice B: Beta blocante C: IEC D: Antialdosteronice

E: Metildopa

64. [HAS10055] n sarcin medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat de () A: Diuretice tiazidice B: IEC C: Antialdosteronice D: Metildopa E: Labetolol

65. [HAS10056] La subiecii de ras neagr medicamentele recomandate cuprind () A: Tiazidice B: Inhibitori calcici C: IEC D: ARA II E: Beta blocante

66. [HAS10057] Cauze iatrogene de HTA secundar cuprind () A: Antidepresivele triciclice B: Acetazolamid C: Ciclosporin D: AINS E: Corticoizi

67. [HAS10058] Nefropatiile cauzatoare de HTA secundar sunt () A: Glomerulonefrite acute B: Nefropatia diabetic C: Distrucie renal unilateral D: Stenoz de arter renal E: Nefropatii toxice

68. [HAS10059] Referitor la coarctaia de aort sunt adevrate urmtoarele () A: HTA doar la membrele inferioare B: HTA doar la membrele superioare C: Suflu de stenoz aortic D: Stenoza aortei la nivelul istmului E: Insuficien cardiac

69. [HAS10060] Referitor la feocromocitom sunt adevrate urmtoarele () A: Tumor cu celule cromafine B: Malign n 90% din cazuri C: Forme familiale care se integreaz n neoplazii endocrine multiple

D: Tratament chirurgical sub alfa i beta blocante E: Localizare corticosuprarenal

70. [HAS10061] Sunt cauze de HTA secundar () A: Hipertiroidismul B: Tumorile carcinoide C: Acromegalia D: Sindrom Cusching E: Lupusul 71. [HAS10062] Sunt antihipertensive de a doua intenie () A: Diureticele B: Betablocantele C: Aliskirenul D: Alfa blocantele E: Inhibitori calcici

72. [HAS10063] Cauze toxice de HTA secundar () A: Ciuperci B: Alcool C: Vopseluri D: Cocaina E: Amfetamine

73. [HAS10064] NU fac parte din examinarile Recomandate in identificarea etiologiei si factorilor de risc in HTA: (pag 54) A: viteza undei de puls B: EKG de efort C: fund de ochi D: acid uric seric E: acid uric urinar

74. [HAS10065] HTA secundara de etiologie iatrogena NU include urmatoarele medicamente: (pag 56) A: AINS B: Allopurinol C: Ciclosporina D: Lepirudina E: Fenitoina

75. [HAS10066] Medicatia recomandata in HTA la un pacient cu Sindrom Metabolic include: (pag. 55) A: Betablocante

B: Diuretice tiazidice C: IEC D: Anticalcice E: ARA II

76. [HAS10067] Tratamentul HTA dupa un infarct miocardic NU INCLUDE: (pag. 55) A: Betablocante B: Inhibitori calcici C: IEC D: Diuretice tiazidice E: Anti-aldosteronice

77. [HAS10074] Care din urmtoarele rspunsuri privind acetazolamida sunt adevarate? () A: este inhibitor de anhidraz carbonic B: diminueaz secreia de LCR i umoare apoas C: determin o hiperkaliemie D: acioneaz la nivelul tubului contort proximal E: are un efect natriuretic i diuretic puternic

78. [HAS10075] Se recomanda diuretice tiazidice in: (p 55) A: insuficienta cardiaca B: coronarieni cronici C: dupa infarct miocardic D: antecedente de AVC sau AIT E: sindrom metabolic

79. [HAS10076] Se recomanda inhibitori calcici in: (p 55) A: sarcina B: subiect tanar C: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare D: insuficienta renala E: sindrom metabolic

80. [HAS10077] Tratamentul recomandat in hipertensiunea arteriala asociata cu diabet zaharat insulinodependent include: () A: Diuretice tiazidice B: Inhibitori de enzima de conversie C: ARA2 D: Betablocante E: Inhibitori ai canalelor de calciu 81. [HAS10078] Confirmarea stenozei arterei renale in HTA se face astfel: () A: ideal prin angio-IRM

B: ideal prin scintigrafie C: ideal prin arteriografie D: in lipsa de angio-IRM se face angioscaner E: arteriografie in preoperator sau preangioplastie

82. [HAS10079] Confirmarea responsabilitatii stenozei arterei renale in HTA se face astfel: () A: scintigrafie renala B: dozari etajate ale reninei in vena cava inferioara C: raport >1,5 in favoarea partii normale D: sensibilizare cu captopril E: sensibilizare cu verapamil

83. [HAS10080] Semnele evocatoare de hiperaldosteronism primar sunt: () A: hipokaliemie severa B: alcaloza metabolica C: kaliureza importanta D: natriureza importanta E: hiponatriemie

84. [HAS10081] Tratamente care interfereaza cu dozarea activitatii renina-aldosteron sunt: () A: IEC B: diuretice C: ARA II D: glicirizina E: betablocante

85. [HAS10083] Semne evocatoare de coarctatie de aorta sunt: () A: suflu sistolic interscapulovertebral stang B: suflu continuu la nivelul vaselor gatului C: insuficienta cardiaca D: scaderea pulsului brahial E: scaderea pulsului femural

86. [HAS10084] Bilantul sanguin initial in caz de puseu hipertensiv este format din: () A: ionograma sanguina si urinara B: hemoleucograma C: schizocite, haptoglobina, LDH, bilirubina totala si libera D: enzime cardiace si pancreatice E: bilant hepatic complet

87. [HAS10085] Tratamentul puseului hipertensiv include: () A: nicardipina 5-10 mg/h IVSE, de prima intentie

B: derivati nitrati, alfablocante, de a doua intentie C: diuretice in caz de EPA D: evitarea diureticelor E: labetalol de prima intentie

88. [HAS10086] Urgentele hipertensive sunt TAs >=180 mmHg si/sau TAd >=110 mmHg si urmatoarele: () A: AVC, encefalopatie, eclampsie B: EPA, infarct miocardic, disectie aortica C: nefroangioscleroza benigna D: microangiopatie trombotica cu trombocitoza, anemie E: retinopatie hipertensiva severa (cefalee, varsaturi, confuzie sau coma)

89. [HAS10087] Medicamentele recomandate in caz de HTA si HVS sunt: () A: ARA II B: diuretice tiazidice C: IECA D: betablocante E: anticalcice

90. [HAS10088] La subiectul tanar cu HTA sunt recomandate: () A: betablocante B: anticalcice C: diuretice D: IEC E: antialdosteronice 91. [HAS10089] Semne clinice de rasunet ale HTA sunt: () A: nefropatie diabetica, insuficienta renala, proteinurie 30-300 mg/24 ore B: retinopatie avansata C: infarct miocardic, angor, revascularizare coronara, insuficienta cardica congestiva D: boala vasculara periferica E: AVC ischemic sau hemoragic, accident ischemic tranzitoriu

92. [HAS10090] Examinarile recomndate in HTA sunt: () A: ECK de repaus B: ETT C: glicemie plasmatica postprandiala (daca glicemia a jeun >=6,1 mmol/l sau 110 mg/dl) D: acid uric E: microalbuminurie

93. [HAS10091] Medicamentele recomandate la pacientii de rasa neagra sunt: () A: diuretice tiazidice B: inhibitori calcici C: IEC

D: ARA II E: betablocante

94. [HAS10092] Medicamentele recomandate in HTA la coronarienii cronici sunt: () A: betablocante B: verapamil C: dialtiazem D: IEC E: ARA II

95. [HAS10093] Urmatoarele sunt nefropatii cauzatoare de HTA: () A: hipoplazie renala unilaterala B: pielonefrita cronica C: pielonefrita acuta D: tuberculoza E: hidronefroza, polichistoza

96. [HAS10094] Urmatoarele sunt diagnostice posibile in caz de HTA rezistenta: () A: falsa HTA: manseta mare pe brat gros, "HTA de halat alb" B: HTA secundara neelucidata C: medicamente care cresc TA D: suprasarcina volemica E: apnee a somnului

97. [HAS10095] Diureticele tiazidice sunt recomandata in tratamentul HTA la: () A: cazurile cu HTA esentiala necomplicata B: subiectii de rasa neagra C: pacientii cu antecedente de AVC sau AIT D: pacientii cu insuficienta cardiaca E: HVD

98. [HAS10096] In tratamentul HTA, betablocantele sunt recomandate in caz de: () A: insuficienta cardiaca B: coronarieni cronici C: post infarct miocardic D: sarcina E: subiect varstnic

99. [HAS10097] Examinarile recomandate in HTA sunt: () A: Eco-Doppler a arterelor carotide B: fund de ochi C: viteza undei de puls D: cuantificarea proteinuriei E: bandeleta urinara

100. [HAS10098] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre masurarea TA: () A: TA automasurata=135/85 mmHg B: MAPA trezire=130/80 mmHg

C: MAPA somn=120/70 mmHg D: MAPA 24 ore=130/80 mmHG E: HTA de halat alb: HTA la cabinet >=140/90 vs MAPA <125/80, automasurata <135/85 101. [HAS10099] Diagnosticul de HTA se pune astfel: () A: cel putin doua masuratori la 1 minut una de cealalta B: la cele 2 brate C: subiect in repaus, linistit, de cel putin 5 minute D: fara sa fi baut cafea sau alcool timp de o ora inainte E: fara sa fi fumat in ultimele 24 de ore

102. [HAS10100] HTA creste riscul cardiovascular astfel: () A: risc de AVC de 7 ori B: risc de insuficienta cardiaca de 3 ori C: risc de coronaropatie de 4 ori D: risc de mortalitate cardiovasculara globala de 2 ori E: risc de arteriopatie a memebrelor inferioare si aortei de 2 ori

103. [HAS10101] Factorii de risc cardiovasculari la pacientul hipertensiv sunt: () A: existenta unui sindrom metabolic B: sedentaritate: mai putin de 30 de minute, de 3 ori pe saptaman C: consum excesiv de alcool: mai mult de 3 pahare de vin pe zi la barbat si 2 pahare pe zi la femeie D: HDL-colesterol >0,40 g/l (1 mmol/l) E: LDL-colesterol > 1,60 g/l (4,1 mmol/l)

104. [HAS10103] Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la: () A: Grosimea intima-medie de peste 0,9mm B: Boala vasculara periferica C: Microalbuminuria semnificativa D: Boala cerebrovasculara E: Retinopatia avansata 105. [HAS10107] Reprezint examinri recomandate n HTA urmtoarele: (pag 54) A: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 6,1 mmoli/l B: glecemie postprandial, dac glicemia a jeun mai mare sau egal cu 110mg/dl C: index glezn bra D: creatininemia i estimarea debitului de filtrare glomerural E: microalbuminuria (esenial la diabetici)

INSUFICIENTA CARDIACA

1. [ICA10005] Din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare fac parte urmtoarele afeciuni cu excepia (pag.85) (pg. 85) A: diabet B: tirotoxicoz C: hipertiroidismul D: acromegalia E: feocromocitom

2. [ICA10007] Care este cu aproximatie valoarea indexului cardiotoracic (ICT) pe Rx toracica intr-o cardiomegalie (pag.87) () A: <0.3 B: >0.5 C: <0.5 D: totdeauna peste 1 E: in jurul valorii de 0.2

3. [ICA10011] Urmtoarele mecanisme compensatorii produc vasoconstricie la nivel periferic cu excepia (pag.84) A: activarea adrenergic B: activarea sintezei de endotelin C: activarea factorului natriuretic atrial D: activarea sistemului RAA E: activarea secreiei de arginin-vasopresin

4. [ICA10012] Carena de tiamin (vitamina B1) poate produce (pag.85) A: insuficiena ventricular dreapt B: insuficiena cardiac cu debit crescut C: insuficiena ventricular stng prin alterarea funciei musculare D: insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp E: cardiopatii aritmice

5. [ICA10013] n cazul edemului pulmonar, la auscultaie va apare (pag.86) A: matitate bazal B: sibilante bilaterale C: diminuarea murmurului vezicular D: raluri crepitante E: diminuarea vibraiilor vocale

6. [ICA10023] n tratamentul edemului pulmonar acut cu TAs<100 mmHg se folosesc urmtoarele, cu excepia (pag.92) A: diuretice cu aciune rapid iv B: oxigenoterapie nazal C: derivai nitrai

D: dobutamin E: repaus la pat

7. [ICA10025] Examinarea Holter ECG este indicat n monitorizarea IC n urmtoarea situaie (pag.92) A: n cazul unui tratament susceptibil s modifice funcia cardiac B: o dat la 12 luni C: n cazul unor semne sugestive D: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic E: o dat la 3 ani

8. [ICA10026] Urmtoarele afirmaii legate de Furosemid sunt adevrate cu excepia (pag.138) A: crete natriureza prin blocarea reabsorbiei de Na n ramura ascendent a ansei Henle B: n doze puternice are efect calciuric C: hipoK se datoreaz efectului diuretic D: se evit asocierile cu produii de contrast iodai E: leucopenia este un efect secundar

9. [ICA10035] Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice este (pg. 91) A: Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP) B: Radiografia toracic C: Ecografia cardiac transtoracic D: Anamneza i examenul clinic E: Electrocardiograma

10. [ICA10036] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este greit (pg. 90) A: reduce frecvena spitalizrilor B: reduce mortalitatea C: digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial D: sunt utile la pacienii cu insuficien cardiaca refractara n ciuda unui tratament maximal E: n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA 11. [ICA10037] Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu include (pg. 90) A: Betablocante B: Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei C: Blocante ale canalelor de calciu D: Antialdosteronice E: Blocante ale receptorilor angiotensinei

12. [ICA10038] Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmatoarele, cu excepia (pg. 89) A: corecia factorilor de risc cardiovascular B: regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat C: restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme D: activitate fizic moderat, regulat E: vaccinare antigripal, antipneumococic

13. [ICA10039] Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este fals (pg. 89-90) A: reduce mortalitatea cardiovascular B: tratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare C: se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectiv D: reduce numrul de spitalizri E: reduce riscul de moarte subit

14. [ICA10041] Urmatoarele mecanisme compensatorii intervin in IC, cu exceptia: (p. 84) A: Dilatarea ventriculului stg B: Activare adrenergica C: Activarea de prostaglandine D: Hipertofie de ventricul stg E: Activarea factorului natriuretic atrial, vasoconstrictor si antidiuretic

15. [ICA10042] In caz de edem pulmonar examenul clinic releva: (p.86) A: Dimiuarea murmurului vezicular, vibratiilor vocale si matitate bazala B: Raluri crepitante la sfarsitul inspirului, predominant bazal C: Opacitati vagi, slab delimitate, perihilare pe radiografia toracica D: Raluri sibilante bazale E: Opacitati de tonalitate hidrica, confluente, cu bronhograma aeriana radiografic

16. [ICA10043] In IC sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu exceptia: (p.86) A: Astenie in formele severe B: Bradicardie C: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei HTAP asociate D: Dureri abdominale, greturi, varsaturi, in formele severe E: galop(protodiastolic-Z3, telediastolic-Z4)

17. [ICA10047] Despre monitorizarea unui pacient cu IC sunt adevarate: (p.92) A: Natremie, kaliemie si creatininemie se determina la 3 luni B: Un pacient echilibrat se monitorizeaza clinic la 6 luni, ECG cel putin o data la 12 luni, ETT cel putin o data la 3 ani C: Clinic se urmaresc doar FC si TA

D: In caz de IC instabila consultatiile se fac 1/luna E: Toate afirmatiile sunt adevarate

18. [ICA10048] Sunt factori de prognostic negativ in insuficienta cardiaca sistolica urmatorii, cu EXCEPTIA: (89) A: hipokaliemia B: rezistente pulmonare crescute C: hiperbilirubinemia D: pierdere in greutate involuntara E: antecedente de spitalizare din cauza insuficientei cardiace

19. [ICA10052] Reducerea consumului de alcool este indicata in special in: (1272) A: hipercolesterolemie B: insuficienta respiratorie cronica C: sindrom nefrotic D: obezitate E: insuficienta renala

20. [ICA10053] Combaterea subnutritiei trebuia avuta in vedere la pacientii cu: () A: obezitate B: sindrom nefrotic C: hipercolesterolemie D: hipertrigliceridemie E: HTA 21. [ICA10056] Pentru bilantul edemelor din insuficienta hepatocelulara e nevoie de urmatoarele investigatii, cu EXCEPTIA: (1346) A: ecografie hepatica B: prealbuminemie C: albuminemie D: ASAT E: ALAT

22. [ICA10057] In bilantul hepatic, in cazul edemelor din cauza unei insuficiente hepatocelulare, nu intra: (1346) A: indicele de protrombina B: gamaGT C: fosfataza alcalina D: bilirubina E: ASAT

23. [ICA10059] Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu proprietatile diureticelor de ansa: (pag.138)

A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle B: blocarea reabsorbtiei de sodiu si clor la nivelul segmentului cortical de dilutie si inhibarea actiunii ADH asupra tubului colector C: efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen D: efect antiandrogenic si inductoare enzimatice E: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal de unde rezulta o crestere a secretiei urinare sodate in tubul colector cu efect diuretic si natriuretic modest si diminuarea secretiei de ioni H+ si K+

24. [ICA10060] Scaderea densitatii calorice nu este indicata in () A: HTA B: Obezitate C: Diabet de tip 2 D: Hipertrigliceridemie E: Hipercolesterolemie

25. [ICA10064] Care din urmatorii reprezinta factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca: (pag.89) A: insuficienta renala B: anemie C: TA scazuta "pensata" in mod persistent D: tulburari ventriculare de ritm E: nivelul BNP crescut

26. [ICA10087] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele de ans () A: Creterea natriurezei n tubul contort proximal B: Efect calciuric n doze puternice C: Efect intravenos n 3 ore D: Relaie doz-efect logaritmic E: Doza maxim de furosemid=500mg/zi

27. [ICA10088] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele thiazide? () A: Efect calciuric B: Reprezentate de fiirosemid i bumetanid C: Se administreaz n insuficiena renal D: Relaia doz-efect liniar E: Efect antiADH utilizat n diabetul insipid nefrogen

28. [ICA10089] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele care economisesc potasiu? ()

A: Se administreaz n hiponatremie B: Se asociaz cu IEC C: Se administreaz n hiporaldosteronismul primar D: Se poate administra mpreun cu litiu E: Are efect inhibitor enzimatic

29. [ICA10093] Echilibrul alimentar presupune () A: Ritmul prizelor alimentare fixe B: Recomandri dietetice standard C: Evitarea perioadelor lungi a jeun D: Consum zilnic din cele 4 categorii principale E: Nici una de mai sus

30. [ICA10095] In insuficienta cardiaca, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei : () A: Au efect vasodilatator strict arterial B: Sunt indicati doar in clasele III-IV NYHA C: Reduc morbimortalitatea D: Necesita monitorizarea functiei hepatice E: Se administreaza doar in caz de inteleranta la inhibitorii receptorilor angiotensinei II 31. [ICA10096] Cu privire la ascultatia cordului in insuficienta cardiaca, care dintre urmatoarele afirmatii este FALSA: () A: Semnul Carvalho: suflu sistolic tricuspidian intensificat la expir B: Galop C: Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala D: Zgomotul 2 accentuat in focarul pulmonar, dovada a unei hipertensiuni arteriale pulmonare (HTAP) asociate E: Tahicardie

32. [ICA10002] Care dintre urmtoarele afeciuni pot produce insuficien cardiac cu debit crescut (pag.85) () A: feocromocitom B: carena de tiamin (vit.B1) C: boala Paget D: boala Steinert E: hipertiroidismul

33. [ICA10003] n insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp suprasarcina de presiune apare datorit (pag.85) () A: insuficieniei mitrale acute B: stenozei aortice C: hipertensiunii arteriale D: cardiomiopatiei hipertrofic obstructiv E: comunicrii interventriculare

34. [ICA10004] Care dintre urmtoarele afeciuni fac parte din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare (pg. 85) A: distrofia Duchenne de Boulogne B: boala de suprasarcin C: hipertiroidismul D: anemia cronic E: boala Chagas

35. [ICA10006] Reprezint semne periferice de debit sczut n insuficiena cardiac (pag.86) () A: lipotimii, sincope B: astenie C: edeme ale membrelor inferioare D: oligurie E: sindrom confuzional

36. [ICA10008] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine cardiaca (pag.87) () A: BNP 100-400 pg/ml B: NT-proBNP > 2000 pg/ml C: NT-proBNP 400-2000 pg/ml D: BNP < 100 pg/ml E: BNP > 400 pg/ml

37. [ICA10009] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine pulmonara (pag.87) () A: NT-proBNP 400-2000 pg/ml B: NT-proBNP < 400 pg/ml C: BNP > 400 pg/ml D: BNP < 100 pg/ml E: BNP 100-400 pg/ml

38. [ICA10010] Urmtoarele afirmaii legate de activarea sistemului RAA sunt adevrate (pag 84) () A: este activat prin reducerea concentraiei de Na la niv maculei densa B: este activat prin creterea perfuzrii glomerulare C: se produce retenie hidrosodat prin intermediul aldosteronului D: se produce vasoconstricie prin intermediul angiotensinei II E: este activat prin creterea concentraiei de Na la niv maculei densa

39. [ICA10014] n legtur cu bilanul paraclinic n insuficiena cardiac sunt adevrate

urmtoarele afirmaii cu excepia (pag.88) A: o valoare a VO2 <14ml/kg/min este un semn de gravitate B: FEVS <60% --> IC cardiac sistolic C: diagnosticarea ischemiei pe scintigrafia miocardic se face cu technetiu 99m D: fracia de ejecie izotopic se msoar cu technetiu 99m E: catererismul drept se realizeaz dect n cadrul bilanului pretransplant sau n caz de dg.ndoielnic

40. [ICA10015] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul cu IEC n insuficiena cardiac (pag.89) A: previn remodelarea ventricular, produc vasodilatare arterial i venoas ducnd astfel la reducerea morbimortalitii B: se administreaz doar n cazurile de IC clasele II-III C: se introduce n doze mici care apoi se cresc progresiv D: n caz de intoleran sunt indicai inhibitorii receptorilor angiotensinei II E: inhibitorii receptorilor angiotensinei II se pot asocia cu betablocante 41. [ICA10016] n legtur cu tratamentul farmacologic al IC sunt adevrate (pag.89-90) A: singurele antiaritmice utilizabile sunt cele de clasa I B: derivaii nitrai reduc presarcina C: tratamentul cu betablocante se instituie numai mpreun cu IEC i diuretice D: inhibitorii de calciu se utilizeaz ca antihipertensive dac HTA persist n ciuda tratamentului cu diuretice, betablocante i IEC E: digitalicele reduc frecvena spitalizrilor

42. [ICA10017] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu tratamentul nefarmacologic al IC sunt adevrate (pag.90-91) A: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele I-II NYHA B: defibrilatorul implantabil este indicat n TV sau FV din faza acut a unui SCA C: insuficiena renal este o complicaie a transplantului cardiac D: resincronizarea ventricular prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicat n clasele III-IV NYHA E: defibrilatorul implantabil este indicat n sincopa de cauz necunoscut cu TV susinut sau FV declanabil

43. [ICA10018] Reprezint complicaii ale transplantului cardiac urmtoarele cu excepia (pag.91) A: insuficien cardiac refractar B: HTAP precapilar fixat C: insuficien renal D: infecie activ HIV, VHC E: infecii oportuniste

44. [ICA10019] Tratamentul nefarmacologic al IC prin transplant cardiac (pag.91) A: limfoamele reprezint o complicaie B: supravieuirea la 5 ani este de 30% C: insuficiena renal reprezint att o complicaie ct i o contraindicaie D: supravieuirea la 1 an este de 70% E: este indicat n cazul unei insuficiene cardiace refractare sub tratament maximal

45. [ICA10020] Care din urmtoarele reprezint att complicaii ct i contraindicaii n transplantul cardiac (pag.91) A: infeciile oportuniste B: neoplaziile C: insuficiena hepatic D: infecia cu VHC sau HIV E: insuficiena renal

46. [ICA10021] Care din urmtoarele sunt metode de asisten circulatorie n IC (pag.91) A: defibrilatorul implantabil B: contrapulsaia aortic C: angioplastia percutanat D: revascularizarea prin angioplastie E: inima artificial total

47. [ICA10022] Despre insuficiena cardiac diastolic se poate afirma (pag.91) A: exist semne clinice specifice fa de insuficiena cardiac sistolic B: funcia sistolic a ventriculului stng este conservat C: Rx toracic prezint cardiomegalie D: tratamentul insist asupra reducerii ponderale, controlului HTA i restaurrii ritmului sinusal E: ECG prezint hipertrofii atriale i ventriculare stngi

48. [ICA10024] n cadrul monitorizrii din IC ETT este indicat n urmtoarele situaii (pag.92) A: n caz de tratament susceptibil s modifice funcia cardiac B: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic C: cel puin o data la 3 ani pentru pacienii care rmn stabili D: n caz de schimbare clinic E: n caz de semne sugestive

49. [ICA10027] Care dintre urmtoarele diuretice sunt indicate n edemul cerebral (pag.141) A: Triamteren B: Spironolactona C: Acetazolamida D: Cicletanin E: Glicerol

50. [ICA10028] n care dintre urmtoarele patologii este recomandat diminuarea consumului de ap (pag.1272) A: HTA B: insuficiena renal C: hepatopatia alcoolic D: insuficiena cardiac E: sindromul nefrotic 51. [ICA10029] Diminuarea consumului de proteine este indicat n urmtoarele patologii, cu excepia (pag.1272) A: hipertrigliceridemie B: insuficiena renal C: DZ de tip II D: sindrom nefrotic E: obezitate

52. [ICA10030] n tratamentul edemelor de retenie hidrosodat se folosesc urmtoarele diuretice (pag.1346) A: diuretice care economisesc K B: diuretice de ans C: diuretice osmotice D: inhibitori ai anhidrazei carbonice E: diuretice tiazidice

53. [ICA10031] Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate de (pg. 1346) A: Insuficien cardiac B: Tromboflebit C: Insuficien hepatocelular D: Sindromul nefrotic E: Erizipel

54. [ICA10032] Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprinde (pg. 91) A: Pericardita constrictiv B: Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C: Stenoz mitral D: Cardiopatia ischemic E: Stenoza aortic

55. [ICA10033] La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele cazuri (pg. 90, 94) A: dac este n clasa NYHA IV B: n caz de fibrilaie atrial permanent

C: dac are protez valvular mecanic D: n caz de tromb intracavitar E: daca insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal

56. [ICA10034] Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac sunt (pg. 89) A: Hiponatremia B: Sexul masculin C: Complex QRS larg D: Anemia E: Obezitatea

57. [ICA10040] Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice sunt (pg. 140) A: Miastenia B: Hiponatremia < 125 mmol/l C: Insuficiena hepatic sever D: Hiperkaliemia E: Disfuncia sistolic ventricular stng sever

58. [ICA10044] Factorii de prognostic negativ ai IC sunt: (p. 89) A: Insuficienta renala B: Tulburari ventriculare de ritm C: Nivelul BNP scazut D: FEVS prabusita E: VO2 max < 14 ml/kgc/min

59. [ICA10045] Decompensarea IC este favorizata de: (p.88) A: Tratament inotrop pozitiv B: Puseul de hipertensiune C: Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta D: Tirotxicoza E: Scaderea debitului cardiac

60. [ICA10046] Tratamentul IC sistolice cuprinde: (pg. 89-90) A: Furosemid si derivati nitrati in caz de EPA B: IEC, ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I C: Betablocante in caz de decompensare D: Inhibitori de calciu, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, BB E: Antiaritmice de calsa I 61. [ICA10050] Prognosticul negativ in insuficienta cardiaca se cuantifica: (89) A: clinic, avand in vedere VO2max B: biologic, prin evidentierea unei anemii C: clinic, prin evidentierea unei hipertensiuni pulmonare crescute

D: ecografic, prin evidentierea unei FEVS prabusite E: cu ajutorul ECG

62. [ICA10051] La un pacient cu hipertrigliceridemie se indica mai ales: (1272) A: scaderea aporturilor lipidice B: scaderea aportului de Na C: scaderea aportului de proteine D: scaderea numarului de calorii E: scaderea consumului de alcool

63. [ICA10054] Edemele de retentie hidrosodata: (1346) A: sunt albe B: lasa godeu C: apar in insuficienta hepatocelulara D: pot fi dureroase E: apar in sindromul nefrotic

64. [ICA10055] Despre edemele din denutritia proteica severa se pot spune urmatoarele: (1346) A: sunt edeme de retentie hidrosodata B: e nevoie de evaluarea nivelului de transferina C: se evalueaza indicele de protrombina D: bandeleta urinara e utila in cautarea unei proteinurii E: valoarea prealbuminemiei este necesara

65. [ICA10058] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace fac parte: (pag.89) A: varsta inaintata B: disfunctia ventriculului drept C: stadiul III/IV NYHA D: hiponatremie E: cardiopatie ischemica

66. [ICA10061] Scaderea aportului de sare se recomanda in () A: Insuficienta respiratorie cronica B: HTA C: Sindrom nefrotic D: Insuficienta renala E: Hepatopatie alcoolica

67. [ICA10062] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89)

A: varsta inaintata B: FEVS prabusita C: cardiopatie ischemica D: tulburari ventriculare de ritm E: stadiul III/IV NYHA

68. [ICA10063] Dintre factorii ecografici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace se enumara: (pag.89 ) A: QRS larg B: FEVS prabusita C: hiponatremie D: disfunctia VD E: rezistente pulmonare crescute

69. [ICA10065] Proprietatile Furosemidului/Bumetamidei sunt: () A: cresterea natriurezei prin blocarea reabsorbtiei de sodiu in ramura ascendenta a ansei Henle B: cresterea natriurezei in tubul contort distal C: efect diuretic si natriuretic puternic D: hiperaldosteronism primar, renina scazuta E: efect calciuric in doze puternice

70. [ICA10066] Urmatoarele sunt adevarate despre farmacocinetica furosemidului: () A: efect rapid in administrarea intravenoasa: 15 minute B: efect scurt in administrarea per os C: eficient in 30 minute in administrarea orala D: relatie doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa E: efect diuretic nul in insuficienta renala severa 71. [ICA10067] Indicatiile furosemidului sunt: () A: HTA B: edeme renale, cardiace, hepatice C: insuficienta cardiaca D: edeme ale membrelor inferioare, anasarca, edem pulmonar E: hipocalcemie

72. [ICA10069] Efectele secundare ale furosemidului datorate efectului diuretic sunt: () A: deshidratare extracelulara B: alcaloza metabolica C: insuficienta renala functionala D: hipokaliemie E: hipocloremie

73. [ICA10070] Efectele secundare ale furosemidului sunt: () A: posibilitate de encefalopatie hepatica in caz de ciroza severa B: crestere moderata a uricemiei, si a glicemiei C: reactii alergice cutanate D: leucocitoza, trombocitoza E: ototoxicitate in doze puternice

74. [ICA10071] Modalitatile de prescriere ale furosemidului sunt: () A: depsitarea prealabila a tulburarilor hidroelectrolitice B: posologie initiala (semi-doza la varstnic): 60-80 mg per os in 1-2 prize/zi C: 40-120 mg iv direct in edemul pulmonar acut (maxim 1 g/24h) D: de repetat in functie de raspunsul diuretic dorit E: monitorizarea TA, greutatii, semne de deshidratare, ionograma sanguina, creatinina

75. [ICA10072] Urmatoarele informatii despre diureticele tiazidice sunt FALSE: () A: hidroclorotiazida are actiune lunga (8-12 ore) B: blocheaza reabsorbtia de sodiu si clor la nivelului tubului distal C: stimuleaza actiunea ADH asupra tubului colector D: efect diuretic si natriuretic mai puternic decat diureticele ansei E: efect anticalciuric, efect anti-ADH

76. [ICA10073] Urmatoarele afirmatii despre farmacocinetica diureticelor tiazidice sunt adevarate: () A: eficient intr-o ora in administrare orala B: actiune intre 8 si 72 ore C: relatie doza-efect lineara D: eficient in caz de insuficienta renala E: ineficient daca clearance creatinina <40 ml/min

77. [ICA10074] Indicatiile diureticelor tiazidice sunt: () A: HTA renala, hepatica sau cardiaca B: hipercalciurie idiopatica simptomatica C: diabet insipid nefrogen D: insuficienta cardiaca E: hipercalcemie

78. [ICA10075] Urmatoarele fac parte din contraindicatiile diureticelor tiazidice: () A: alergie la sulfamide B: obstacol pe caile urinare C: creatinina >100 micromol/l D: hipernatremie, hiperkaliemie E: encefalopatie hepatica sau ciroza hepatica severa, asocierile cu un regim strict fara sare, vasodilatatoarele, hipotensoarele, hipokaliemiantele, tratamentele care prelungesc QT,

aminozide, litiu, AINS, produsi de contrast iodati

79. [ICA10076] Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele care economisesc potasiu: () A: spironolactona, amilorid, triamteren B: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal C: efect diuretic si natriuretic puternic D: diminuarea secretiei de ioni H+ si K+ E: efecte antiandrogenice si inductoare enzimatice

80. [ICA10077] Afirmatii adevarate despre farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu: () A: per os: intrare in actiune intarziata (24 de ore) B: durata de actiune: 12-24 de ore C: saludactone iv: eficient in 2 ore, timp de 4 ore D: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: efect diuretic superior E: avantajele asocierilor cu diureticele hipokaliemiante: nu este necesar sa se adauge potasiu 81. [ICA10078] Indicatiile diureticelor care economisesc potasiu: () A: HTA B: edeme de origine renala, hepatica sau cardiaca C: insuficienta cardiaca: FEVS < 60% D: hiperaldosteronism primar: diagnostic si tratament E: miastenie

82. [ICA10079] Contraindicatiile diureticelor ce economisesc potasiu sunt: () A: formale: insuficienta renala, hiperkaliemie B: hiponatremie <125 mmol/l C: insuficienta hepatica severa, hipersensibilitate D: carenta de acid folic (numai amilorid) E: asocierile cu potasiu

83. [ICA10080] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor diuretice si antialdosteronice sunt: () A: hiperkaliemie, acidoza metabolica hipercloremica B: deshidratare extracelulara, hipovolemie, hipotensiune ortostatica C: hipernatremie D: insuficienta renala organica E: anomalii ale ciclului menstrual

84. [ICA10081] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate efectelor antiandrogenice sunt: () A: ginecomastie

B: impotenta C: scaderea libidoului D: anomalii ale ciclului menstrual E: tulburari digestive, somnolenta , cefalee

85. [ICA10082] Efectele secundare ale diureticelor ce economisesc potasiu sunt: () A: anemie megaloblastica prin carenta de folati (numai triamterenul) B: inductie enzimatica (numai antialdosteron) C: reactii alergice cutanate D: litiaza urinara (frecvent) E: tulburari digestive

86. [ICA10083] Indicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: () A: glaucom acut, edeme cerebrale posttraumatice B: pusee de cord pulmonar cronic C: glaucom cronic D: cord pulmonar cu hipercapnie simptomatica E: rau de munte ( injectabil)

87. [ICA10084] Efectele inhibitorilor ai anhidrazei carbonice sunt: () A: natriuretic si diuretic minim, rar utilizabil clinic B: acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie C: diminuare a secretiei de LCR D: stimularea secretiei de umoare apoasa E: pierderea de sodiu sub forma de bicarbonati de sodiu, care provoaca hiperaldosteronism secundar

88. [ICA10085] Contraindicatiile inhibitorilor anhidrazei carbonice sunt: () A: alergie la sulfamide B: insuficienta hepatica sau renala, acidoza metabolica C: hipokaliemie D: glaucom acut E: rau de munte

89. [ICA10086] Diuretice osmotice, afirmati adevarate: () A: manitol pers os B: glicerol per os C: indicatii limitate D: indicatii: hipertensiune intracraniana, edeme cerebrale E: contraindicatii: hipertonie oculara acuta

90. [ICA10090] Indicaiile diureticelor tiazidice: ()

A: HTA B: Encefalopatia hepatic C: Insuficien renal D: Diabetul insipid nefrogen E: Alergia la sulfamide 91. [ICA10091] Contraindicaie a diureticelor de ans () A: Ciroz hepatic B: Hipercalcemie C: Anasarc D: Obstacol pe cile urinare E: Alptare

92. [ICA10092] Care dintre urmtoarele sunt adevrate despre inhibitorii anhidrazei carbonice? () A: Efect diuretic important B: Hipercapnie C: Se indic in glaucomul acut D: Provoac hiperaldosteronism secundar E: Produc alcaloz metabolic

93. [ICA10094] Scderea aportului de proteine se recomand n () A: Hipertrigliceridemie B: Hipercolesterolemie C: HTA D: Sindrom nefrotic E: Insuficien renal

TULBURARI DE RITM SI DE CONDUCERE

1. [TRC10002] Care dintre urmatoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevarat (pg. 30) A: Tahicardie regulat B: Macroreintrare la nivelul atriului drept C: Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut D: Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1 E: Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF

2. [TRC10003] Principala cauza etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat de (pg. 38) A: valvulopatiile mitrale B: valvulopatiile aortice C: hipertiroidismul D: hipertensiunea arterial E: cardiopatia ischemic

3. [TRC10004] Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii cu excepia (pg. 39) A: Complicaiile tromboembolice B: Sngerarile consecutive tratamentului anticoagulant C: Cardiomiopatia tahiaritmic D: Anevrismul ventricular E: Insuficiena cardiac

4. [TRC10005] Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmatoarele afirma () A: Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian B: Ocazional o unda p este blocat apoi ciclul se reia C: Alungirea intervalului PR peste 200 msecunde D: Este foarte rar simptomatic n absena altor complicaii E: Poate traduce o ncetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV complet

5. [TRC10024] Nu caracterizeaz fibrilaia atrial () A: Tahicardia neregulat B: QRS nguste C: Macroreintrarea n AD D: Fr activitate atrial organizat E: Multiple microreintrri

6. [TRC10025] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare maligne () A: Extrasistole care se agraveaz la efort B: Fenomenul R/T

C: Fr lipotimie sau sincop D: Extrasistole polimorfe E: QT lung

7. [TRC10026] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul Brugada () A: Mutaia canalului de potasiu B: Zone diskinetice vizibile ecografic C: Cauz necunoscut D: QT lung E: Cord morfologic sntos

8. [TRC10027] Care dintre urmtoarele caracterizeaz tahicardia joncional pe un fascicul Kent () A: Atriograme invizibile retrograde B: Aspect de dini de fierstru C: QRS nguste D: QRS larg E: Tahicardia neregulat

9. [TRC10028] Nu reprezint cauz de tahicardii ventriculare () A: Feocromocitomul B: Cardiopatia ischemic C: Tratamentul cu digitalice D: Cardiopatii congenitale E: Postoperator chirurgie cardiac

10. [TRC10033] QT corectat se calculeaz astfel () A: QT msurat/interval RR B: Qt msurat/rdcin cubic interval RR C: Interval RR/QT msurat D: QT msurat/rdcin ptrat interval RR E: QT msurat/interval RR la ptrat 11. [TRC10034] Caracterizeaz aspectul normal al complexului QRS () A: Indice Sokolov>35 mm B: Axa normal 0-120 grade C: Durata sub 80 milisecunde D: Durata peste 120 milisecunde E: Prezena undei R n V1

12. [TRC10035] Caracterizeaz unda P () A: Pozitiv n aVR B: Negativ n derivaiile inferioare

C: Durat peste 120 milisecunde D: Negativ n aVR E: Bifazic i negativ n V1 n hipertrofia atrial dreapt

13. [TRC10040] Nu face parte din etiologia fibrilaiei atriale () A: HTA B: Valvulopatiile C: Preexcitaia D: Chirurgia cardiac E: Embolia pulmonar

14. [TRC10041] Bilanul etiologic n fibrilaia atrial nu cuprinde () A: TSH B: Holter ECG C: Ecografie Doppler cardiac transtoracic D: Ecografie abdomino-pelvin E: Radiografie pulmonar

15. [TRC10047] Nu este adevrat legat de anomaliile funciei sinusale () A: Tratamentul implic implantarea unui stimulator cardiac pentru pauze sinusale > 2 secunde B: Incompetnena cronotrop semnific insuficienta accelerare la efort C: Poate fi reprezentat de blocul sinoatrial D: La ECG nu exist diferen ntre disfuncie sinusal i bloc sinoatrial E: Tratamentul implic oprirea medicaiei cronotrop negative

16. [TRC10048] Conducererea atrioventricular nu cuprinde unul din urmtoarele etaje () A: Suprahisian B: Nodal C: Hisian D: Intramiocardic E: Distal

17. [TRC10049] Nu face parte din etiologiile blocurilor atrioventriculare () A: Boala Chagas B: Lupusul C: Amiloidoza D: Boala Lyme E: Hipokaliemia

18. [TRC10007] Care dintre urmatoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevrate (pg. 34)

A: Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subit B: Se agraveaz la efort C: Funcia ventriculului stng poate fi normal D: Electrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmic E: Potenialele tardive sunt de regul prezente

19. [TRC10009] Care dintre afirmaiile urmtoare despre tahicardia joncional prin reintrare sunt adevrate (pg. 31) A: circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului atrioventricular B: fascicolul His este obligatoriu implicat n formarea cii descendente C: calea ascendent este o cale accesorie atrioventricular D: poate fi susinu sau nesusinut E: fenomenul de nclzire este deseori prezent

20. [TRC10011] Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prin (pg. 32) A: tulburri de ritm ventriculare maligne B: bloc complet de ramur dreapt pe ECG C: extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt D: und epsilon prezent E: ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN 21. [TRC10012] Explorarile complementare de prima intentie in cazul palpitatiilor sunt: () A: Ecografia cardiaca B: Angiografia ventriculara, Scintigrafia si RMN-ul C: Holter ECG este frecvent prescris desi are o contribuitie mic la diagnostic D: Explorari electrofiziologice cu stimulare ventriculara asociata E: Doar ECG-ul

22. [TRC10013] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate, rare, foarte bine tolerate, fara argumente pentru cardiopatie de fond sau aritmie ventriculara maligna, cuprinde: () A: Inregistrari Holter (contributie redusa la diagnostic cu exceptia perioadelor de palpitatii) B: Coronarografie C: Ecografie cardiaca (certifica absenta cardiopatiei de fond ca substrat al tulburarilor de ritm) D: ECG de efort E: Hormoni tiroidieni

23. [TRC10014] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate cuprinde urmatoarele examene complementare: () A: Ecografia cardiaca si ECG de efort B: Coronarografie in cadrul bilantului secundar al unei cardiopatii depistate la ecocardiografie

C: Angiografie de ventricul drept, scintigrafie de ventricul drept si RMN D: Explorare electrofiziologica asociata unei stimulari ventriculare E: ECG

24. [TRC10015] Conduita in cazul unei tahicardii ventricula sau unei aritmii ventriculare maligne este: () A: Stimulator cardiac implantabil B: Administrarea de antiaritmice (betablocante si amiodarona) C: Ablatie cu radiofrecventa D: Implantarea unui defibrilator E: Depistarea familiala in cazul aritmiilor ventriculare congenitale

25. [TRC10016] Indicatiile implantarii unui stimulator cardiac sunt: () A: Bradicardie asimptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde B: Bradicardie simptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde C: BRS asociat cu BAV de gradul I deoarece predispune la BAV complet D: BAV care produce sincopa, BAV cu sediu hisian sau infrahisian E: Bloc alternant si Bloc trifascicular

26. [TRC10017] Urmatoarele conditii predispun la BAV complet: () A: BAV de gradul II tip Mobitz si BAV de gradul III paroxistic B: BAV cu sediu hisian sau infrahisian C: BAV asociat unei tulburari de conducere intraventriculare de tip bloc stang sau bloc bifascicular D: Cardiopatie subiacenta E: HBAS (hemibloc antero-superior stang)

27. [TRC10018] In caz de anomalii ale functiei sinusale, pe ECG sunt prezente urmatoarele elemente: () A: Anomalii asociate: flutter, fibrilatie ventriculara B: Ritm tahicardic C: Fecventa undelor P este mai mica decat frecventa undelor R, invers decat se intampla in cazul BAV de gradul III unde frecventa undelor P este mai mare decat frecventa undelor R D: Aspectul ECG al disfunctiei sinusale este diferit de aspectul ECG al blocului sino-atrial E: Unde P retrograde, negative in aVF, DII si DIII, la fel ca in cazul TC jonctionale si flutterului atrial

28. [TRC10019] Simptomatologia in prezenta blocurilor atrio-ventriculare este: () A: In cazul BAV de gradul III, simptomatologia depinde de existenta unei cardiopatii subiacente si de calitatea ritmului de baza B: BAV de gradul III poate fi simptomatic cand este congenital pe cord sanatos

C: Simptomatologia este rara cand BAV de gradu II este izolat, dar este prezenta cand BAV de gradul II se asociaza cu BAV de gradul III D: BAV de graul III se poate manifesta cu sincopa de tip Adams-Stock sau chiar stop cardiac E: Simptomatologia este rara in cazul BAV de gradul I cu exceptia alungirii majore a PR

29. [TRC10021] Printre cauzele rare de bloc atrio-ventricular se numara: () A: Hiperkalemia B: Miopatia Steinert C: Boli de sistem: reumatismul articular acut, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta, sclerodermia, sarcoidoza D: Hemocromatoza, amiloidoza E: Boala Chagas, boala Lyme, endocardita aortica cu abces septal, miocarditele virale

30. [TRC10022] Cauzele iatrogene de bloc atrio-ventricular sunt: () A: Tumorile cardiace B: Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei C: Antidepresivele imipraminice D: Radioterapia si Ablatia cu radiofrecventa E: Fibroza cicatriciala postoperatorie si Traumatismele din cursul cateterismului cardiac drept 31. [TRC10023] Printre etiologiile blocurilor de ramura dreapta se numara: () A: Absenta oricarei cauze (BRD idiopatic) B: Fibroza cicatriciala postoperatorie C: Cardiopatie stanga in stadiu evoluat D: Endocardita infectioasa E: Cardiopatie dreapta: embolie pulmonara, cord pulmonar cronic dat de o insuficienta respiratorie, valvulopatii mitrale, tricuspidiene, pulmonare, defect septal atrial

32. [TRC10029] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz displazia aritmogen de VD () A: Displazie grsoas a VD B: Supradenivelare de segment ST n V1-V2-V3 C: Moarte subit cardiac D: Mutaie pe canalul de sodiu E: QT lung

33. [TRC10030] Nu caracterizeaz tahicardia ventricular () A: Tahicardii cu complexe QRS nguste B: Frecvena ntre 100-250/minut C: Tahicardie neregulat D: Susinut (peste 5 secunde) E: Prezena unei disociaii atrio-ventricular

34. [TRC10031] Nu caracterizeaz sindromul de QT lung () A: BRD B: Mutaie pe canalul de potasiu C: Sindrom Romano-Ward D: Tahicardie ventricular susinut E: QT corectat peste 450 milisecunde

35. [TRC10032] Caracterizeaz flutter-ul atrial () A: Tahicardie regulat B: Multiple reintrri n cele 2 atrii C: Atriogram prematur n raport cu ciclurile PP precedente i urmtoare D: Conducere fix la ventriculi E: Aspect negativ al undelor n DII, DIII, aVF

36. [TRC10036] Caracterizeaz axa dreapt (>120 grade) (pg. 42) A: Infarct inferior B: Hemibloc anterior stng C: Cord verticalizat D: Infarct lateral E: BRD

37. [TRC10037] Reprezint etiologia unei subdenivelri de segment ST () A: Sindrom Prinzmetal B: Sindrom coronarian acut C: WPW D: HVS E: Digitala

38. [TRC10038] Care dintre urmtoarele sunt cauze de modificri difuze de repolarizare () A: Sindrom Brugada B: Hipertrofia ventricular C: Diselectrolitemiile D: Preexcitaia E: Pericardita

39. [TRC10043] ECG-ul n fibrilaia atrial nu cuprinde () A: Tahicardie neregulat B: Ritm ventricular regulat C: Unde atriale D: QRS nguste cu excepia blocului de ramur E: Ritm ventricular neregulat

40. [TRC10044] Care din urmtoarele elemente nu sunt incluse n scorul CHADS 2? () A: Vrsta < 65 ani B: Boala vascular periferic C: AVC-ul D: Diabetul zaharat E: Infarctul miocardic 41. [TRC10045] Nu reprezint metod de cardioversie () A: Tratament cu betablocante B: Amiodaron C: Digitala D: Metoda combinat E: Chinidina

42. [TRC10046] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate () A: Este necesar o terapie cu AVK timp de 1 lun anterior conversiei B: FiA prost tolerat se convertete imediat C: FiA necomplicat cu o durat de peste 48 ore se convertete D: FiA necomplicat de mai puin de 48 ore se convertete E: Eficiena antiaritmicelor n prevenia recidivelor este foarte ridicat

43. [TRC10050] Caracterizeaz hemiblocul anterosuperior stng () A: Asimptomatic cnd este izolat B: Rotaie axial dreapt C: Expune la risc de BAV grad II D: Frecvent la vrtsnic E: QRS ngust

44. [TRC10051] Caracterizeaz blocul atrioventricular de gradul II () A: Tipul I presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR B: Tipul II presupune blocarea unei unde P dup alungirea progresiv a intervalului PR C: Sediul blocului este distal n tipul Wenckebach D: Sediul blocului este distal n tipul Mobitz E: Este frecvent simptomatic

45. [TRC10052] Caracterizeaz blocul de ramur dreapt () A: QRS ngust B: Asimptomatic dac este izolat C: Apare n embolia pulmonar D: Aspect de RSR n DI E: Poate fi idiopatic

46. [TRC10053] Dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate urmtoarele () A: Sediul blocului n BAV grad III este frecvent proximal B: Boala Lenegre este o boala congenital C: Spondilita anchilozant este o cauz de BAV D: n BAV grad I intervalul PR este > 200 milisecunde E: n BAV grad I intervalul PR este > 210 milisecunde

47. [TRC10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt false () A: Endocardita aortic cu abces septal este cauz de BAV B: n BRS aspectul RR este n V1 C: Prezena BRS face imposibil diagnosticul de infarct anterior D: n BRS se va avea n vedere implantarea de stimulator E: Blocul trifascicular include asocierea BRD+HBAS+BAV grad III

48. [TRC10056] Etiologiile tahicardiilor sinusale pot fi: () A: hormoni tiroidieni B: insuficienta respiratorie C: vasoconstrictoare D: sindrom carcinoid E: febra

49. [TRC10057] Despre tulburarile de conducere intraventriculare, este adevarat ca: () A: In cazul BRD: explorarile complementare nu sunt necesare la pacientul asimptomatic B: In cazul BRS: risc de BAV3 in prezenta unui BAV1 C: HBAS: rotatie >120 D: Bloc de ramura alternant: alternanta de ORS de tip BRD cu altele de tip BRS E: Bloc trifascicular: abstinenta terapeutica

50. [TRC10058] Indicatie de implantare de stimulator cardiac: () A: BAV produce sincopa B: BAV este suprahisian C: BRD este infrahisian D: BAV este hisian E: BRS 51. [TRC10059] Indicatie de implantare a stimulatorului cardiac sunt urmatoarele: () A: Lipotimie B: BAV distal C: Bloc trifascicular D: Sincopa E: Alternanta BRS cu bloc de tip BRD

52. [TRC10060] Cu ajutorul scorului CHADS2 se evalueaz urmtorii paramentrii: (pag 39) A: AVC valoreaz 2 puncte B: Vrsta>= 75 valoreaz 1,5 puncte C: Prezena cardiopatiei valoreaz 1 punct D: Vrsta>= 75 valoreaz 1 punct E: Prezena DZ valoreaza 3 puncte

53. [TRC10061] n cazul n care scorul CHADS2 >=2 : (pag 39-40) A: Antiagregante plachetare (aspirina 250 mg) B: Anticoagulate pe viaa de la primul acces de FIA (CHADS >= 2) C: Se administreaz AVK D: Defibilare de urgen E: INR trebuie meninut ntre valorile 2 i 3

54. [TRC10062] Modificri focalizate de repolarizare sunt urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 37) A: pericardit B: diselectrolitemiei (calciu, potasiu) C: medicamentoase(antiaritmice, psihotrope) D: ischemie (angor instabil, sechele de necroz) E: preexcitaie

55. [TRC10063] Alungirea segmentului QT apare n urmtoarele: (pag 37) A: ischemie B: hipokaliemie C: iatrogenie (antiaritmice, macrolide antihistaminice) D: congenital sdr: Romano-Ward i Jerwell-Lange-Nielsen E: hipertiroidism

56. [TRC10064] Supradenivelare de segment ST apare n urmtoarele patologii: (pag 36-37) A: Sindromul Romano-Ward B: Sindrom coronarian acut C: Pericardit acut D: Angin Prinzmetal E: Sindrom de repolarizare precoce

57. [TRC10065] Blocul de ramur dreapt se caracterizeaz prin: (pag 42) A: ntrziere n apariia deflexiunii intrisecoide (> 50) n V1 B: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V1,V2 C: Anomalii de repolarizare n V2, V2, V3 D: Unda S larg i profund n derivaiile DI, AVL, V5,V6 E: Aspect RSR' in V1

58. [TRC10066] Tahisistolia prezinta: (30) A: Focar de automatism intra-ventricular B: Focar de automatism intra-atrial C: Tahicardie cel mai adesea regulata D: Tahicardie cel mai adesea neregullata E: QRS inguste exceptie blocul de ramura functional sau organic

59. [TRC10067] ESV afirmatii false: (31) A: ventriculograma precoce,larga B: neprecedata de unda P C: precedata de unda P D: izolate repetate(dublete,triplete,salve) E: tahicardie cu QRS largi

60. [TRC10068] Natura ritmului: (35) A: sinusal B: atrial C: nejonctional D: ventricular E: electroantrenat 61. [TRC10069] Unda P afiramati adevarate: (35) A: Pozitiva in derivatiile inferioare B: Pozitiva in derivatiile posterioare C: Negativa in AVR D: Hipertrofie atriala dr:P<=120ms in D2 E: Hipertrofie atriala stg:P <=2,5mV in D2

62. [TRC10070] Axa stnga(-30): (36) A: hipertrofie ventriculara dr B: hipertrofie ventriculara stg C: infarct inferior D: infarc lateral E: cord brevilin

VALVULOPATII MITRALE SI AORTICE

1. [VMA10002] Pentru un debit cardiac normal,o stenoza aortica stransa antreneaza un gradient mediu ventricul stang/aorta de:(pag116 ECN) () A: 40-50 mmHg B: 400-500 mmHg C: 4-5 mmHg D: 4000-5000 mmHg E: 4,5-5,4 mmHg

2. [VMA10005] Stenoza aortica afecteaza pacientii de peste:(pag 116 ECN) () A: 20 de ani B: 30 de ani C: 51 de ani D: 50 de ani E: 75 de ani

3. [VMA10006] Stenoza aortica se caracterizeaza prin:(pag 116 ECN) () A: Implantarea joasa B: obstacol fata de ejectia din atriul drept C: obstacol fata de ejectia din atriul stang D: obstacol fata de ejectia din venticulul drept E: obstacol fata de ejectia din venticulul stang

4. [VMA10008] La auscultatie:(pag 117 ECN) () A: Z3 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa B: Z2 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa C: Z1 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa D: Z6 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa E: Z10 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa

5. [VMA10010] Insuficiena aortic cronic de etiologie reumatismal prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 108) A: afectarea distrofic a valvei aortice i/sau a inelului aortic i/sau a aortei ascendente B: este etiologia cea mai frecvent n rile industrializate C: valvele sunt ngroate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaz, se retract, iar mobilitatea lor este diminuat D: se asociaz cu bicuspidia aortic E: apare frecvent n sindromul Marfan

6. [VMA10011] Insuficiena aortic acut poate avea una din urmtoarele etiologii (pg. 108) A: bicuspidia aortic B: traumatismul toracic C: sindromul Laubry i Pezzi D: lupusul eritematos diseminat

E: spondilartrita anchilozant

7. [VMA10012] Unul din semnele stetacustice care apare n insuficiena aortic este (pg. 109) A: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic B: Z2 diminuat sau abolit C: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, piolant, care iradiaz n axil D: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal n focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gtului E: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic

8. [VMA10013] Semnul Durozier prezent n insuficiena aortic nseamn (pg. 109) A: Dublu suflu intermitent crural B: Mrirea presiunii arteriale difereniale C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac D: Hippus pupilar E: Puls capilar

9. [VMA10014] Etiologia distrofic a insuficienei mitrale cronice prezint una din urmtoarele caracteristici (pg. 112) A: Valve i cordaje ngrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate B: Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ngroa, devin redundante C: Dilatarea inelului mitral D: Insuficiena este frecvent asociat unei stenoze E: Este asociat unui mixom al atriului stng

10. [VMA10020] n legtur cu riscul hemoragic al heparinei sunt adevrate urmtoarelele cu excepia (pag.124) A: riscul este crescut n insuficiena renal B: riscul crete cu durata tratamentului C: riscul crete odat cu adm. de antiagregante D: riscul este mai mare la heparina nefracionat E: depinde de calitatea respectrii tratamentului 11. [VMA10023] Semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123) A: transpiraii B: cianoz C: sincope D: edeme periferice E: polipnee

12. [VMA10025] Sindromul Laubry i Pezzi reprezint () A: insuficien aortic pe endocardit acut

B: insuficien aortic n sifilis C: insuficien aortic n lupus eritematos D: insuficien aortic i comunicare interventricular E: insuficien aortic reumatismal

13. [VMA10026] Semnele Musset reprezint () A: Dublu suflu intermitent crural B: Hipus pupilar C: Balansarea capului la fiecare btaie cardiac D: Suflu diastolic n focarul mitral E: Puls capilar

14. [VMA10027] Sunt cauze de insuficien aortic acut, cu excepia () A: Endocardit acut B: Disecia de aort C: Boala Marfan D: Aortit sifilitic E: Traumatism toracic

15. [VMA10028] Valvele cu bile sunt () A: Bjork-Shiley B: Saint Jude Medical C: Starr-Edwards D: Biotronik E: Nici una

16. [VMA10029] Intervenia Ross este () A: Transpoziia de valv pulmonar n poziie aortic B: Protezare valvular aortic C: Protezare valvular mitral D: Protezare valvular i mitral E: Nici una

17. [VMA10030] Homogrefele sunt () A: Prelevate de la pacientul n cauz B: Prelevate de la cadavre C: Realizate din pericard porcin D: Toate cele de mai sus E: Nici una

18. [VMA10031] Endocardita tardiv este cel mai frecvent pe valva () A: Aortic

B: Mitral C: Pulmonar D: Tricuspidian E: Sunt egale

19. [VMA10035] Reprezint etiologia distrofic a insuficienei mitrale () A: Dilatarea inelului mitral B: Boala Barlow C: Reumatismal D: Mixom al atriului stng E: Lupusul

20. [VMA10036] Click-ul mezosistolic urmat de un suflu telesistolic apare n insuficiena mitral de cauz () A: Degenerativ B: Sindrom Marfan C: Sclerodermie D: Cardiomipatie hipertrofic E: Boala Barlow 21. [VMA10037] Tipul 3 n clasificarea Carpentier este un mecanism de insuficien mitral prin () A: Restricie B: Funcional C: Dilatativ D: Prolaps E: Nici unul

22. [VMA10047] Ecografia cu dobutamina in doze mici (pag 117) A: este un examen fundamental care confirma diagnosticul de valvulopatie B: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice asimptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga C: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara stanga D: este indicata daca se constata slaba ecogenitate E: este un examen rezervat evaluarii stenozei aortice simptomatice la pacientii cu disfunctie ventriculara dreapta

23. [VMA10051] Boala Monckeberg reprezint () A: Stenoza supravalvular congenital B: Stenoza degenerativ C: Bicuspidie D: Stenoza subvalvular E: Nici una de mai sus

24. [VMA10052] Pentru un debit cardiac normal o stenoz strns realizeaz un gradient mediu de () A: 50-60 mmHg B: 45-55 mmHg C: 40-50 mmHg D: 45-50 mmHg E: 40-45 mmHg

25. [VMA10053] Suprafaa normal a orificiului aortic este de () A: 3cm 2 B: 2.5cm 2 C: 2cm2 D: 2.5-3cm2 E: Nici una

26. [VMA10059] n cazul unei alergii la streptokinaz conduita teraupeutic va fi () A: Antihistaminic B: Oprirea administrrii de streptokinaz C: Corticoterapie D: Heparin E: Nici una de mai sus

27. [VMA10060] n cazul unei hemoragii majore necontrolate datorate tromboliticelor se va administra () A: Acid epacrinic B: Acid docosapentaenoic C: Acid acetic D: Acid tranexamic E: Nici una

28. [VMA10064] Caracterizeaz suflurile funcionale () A: Sunt rar benigne B: Sunt de obicei diastolice C: Sunt variabile cu poziia D: Frecvent iradiaz E: Apar n caz de endocardit

29. [VMA10065] Nu caracterizeaz suflurile funcionale () A: Sunt benigne B: Apar n context de anemie C: Z1 i Z2 sunt normale

D: Timp auscultatoriu diastolic E: Nici una

30. [VMA10066] Comunicarea interatrial se caracterizeaz prin () A: Dedublarea Z1 B: Suflu interscapular C: Suflu holosistolic D: Suflu n spit de roat E: Suflu n focarul pulmonarei 31. [VMA10075] Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala cronica este: () A: reumatismala B: functionala C: congenitala D: degenerativa E: distrofica

32. [VMA10078] Riscul hemoragic in cazul administrarii AVK este crescut/creste in urmatoarele situatii cu exceptia: () A: aplicare neadecvata a tratamentului prin interactiuni dietetice ce cresc eficacitatea AVK B: insuficienta renala C: anevrism D: cu varsta E: la pacientii la care se vizeaza un INR intre 3 si 4,5

33. [VMA10079] In cazul hemoragiilor minore in tratamentul cu antivitamina K se impun urmatoarele masuri: () A: nu se intrerupe tratamentul B: vitamina K per os daca INR>4 C: vitamina K iv D: aviz cardiologic E: vitamina K per os daca INR<6

34. [VMA10081] Etiologia insuficientei aortice congenitale cuprinde urmatorul sindrom: (pag.108) A: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter B: sindrom Laubry si Pezzi C: sindromu Guillain-Barre D: sindrom Romano-Ward E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen

35. [VMA10090] Hemoragiile majore in timpul tratamentului trombolitic: () A: in 3-4%

B: in 20% C: in 10% D: in 80% E: niciodata

36. [VMA10003] Examinari complementare ale stenozei aortice:(pag117 ECN) () A: EKG B: Radiografie toracica C: Ecografie cardiaca transtoracica D: Tranzit baritat E: Colposcopie

37. [VMA10004] Tipuri de tratament in stenoza aortica:(pag 119 ECN) () A: medical B: sentimental C: chirurgical D: sportiv E: muzical

38. [VMA10007] Etiologia stenoze aortice(pag 116 ECN) () A: Stenoza aortica degenerativa B: Bicuspidia aortica C: Reumatism articular acut D: Stenoza supra- sau subvalvulara congentitala E: Alcoolismul cronic

39. [VMA10009] Ecografia cardiaca transesofagiana este indicata in cadrul examinarilor complementare ale stenozei aortice daca se constata:(pag 117 ECN) (pag:117) A: slaba ecogenitate B: ecogenitatea clara C: polivalvulopatie D: suspiciune de endocardita E: bilant preoperator

40. [VMA10015] Semnele fizice care pot fi prezente n insuficiena mitral sunt (pg. 113) A: La palpare soc n dom, descris de Bard, deplasat n jos i la stnga B: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, n jet de vapori, de intensitate uniform, care iradiaz n axil C: Semne de insuficien cardiac dreapt D: Z3 supraadugat E: Suflul diastolic Flint n focarul mitral

41. [VMA10016] Ecografia Doppler cardiac transtoracic efectuat la pacienii cu insuficien mitral poate evidenia (pg. 114) A: Dilatarea aortei ascendente B: Dilatarea atriului stng C: Dilatarea ventriculului stng D: Direcia jetului regurgitant n venele pulmonare E: Dimensiunea cavitilor drepte

42. [VMA10017] Complicaiile insuficienei mitrale sunt reprezentate de (pg. 114) A: Endocardita bacterian B: Insuficiena cardiac C: Tulburrile de conducere de grad nalt D: Fibrilaia atrial i accidentele embolice E: Tulburrile de ritm ventriculare i moartea subit

43. [VMA10018] Stenoza aortic degenerativ are urmtoarele trsturi (pg. 116) A: Este cauza cea mai frecvent la subiectii de vrsta medie (50-60 ani) B: Exista calcificri al valvelor i ale inelului aortic care se pot ntinde pe sept C: Comisurile sunt fuzionate D: Este n scdere ca frecven in ultimii douzeci de ani E: Valvele sunt ngroate, rigide, cu o mobilitate limitat

44. [VMA10019] Semnele clinice prezente n stenoza aortic sunt (pg. 117) A: Angorul B: Dispneea C: Sincopa D: Hemoptiziile E: Palpitaiile

45. [VMA10021] n legtur cu accidentele provocate de AVK sunt adevrate urmtoarele (pag.126) A: n hemoragiile minore se oprete adm. de AVK B: n hemoragiile majore se adm. vitamina K numai IV C: insuficiena hepatic asociat crete riscul hemoragic D: n hemoragiile majore este vizat un INR<1,5 E: riscul hemoragic este mai important la pacienii la care se vizeaz un un INR ntre 2 i 3

46. [VMA10022] Semne de insuficien cardiac la copilul mic (pag.1123) A: sincope B: tahicardie C: hepatomegalie D: transpiraii E: dispnee

47. [VMA10024] Care din urmtoarele sunt semne de insuficien cardiac la copilul mare (pag.1123) A: cianoz B: edeme periferice C: palpitaii D: dispnee de efort E: stri de ru

48. [VMA10032] Principalii ageni patogeni implicai n endocardita precoce de protez sunt () A: Stafilococul B: Streptococul C: Streptococul de grup D D: Pneumococul E: Bacili Gram negativi

49. [VMA10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tromboza protezelor () A: Complicaie frecvent B: Cu precdere pe protezele n poziie aortic C: Pot fi obstructive i neobstructive D: nlocuirea de urgen a protezei este obligatorie E: Frecvent apare pe INR corect teraupeutic

50. [VMA10034] Degenerescena protezei () A: Mai frecvent la btrni B: Mai rapid n insuficiena renal C: Formele brutale necesit chirurgie cardiac D: Mai frecvent la proteza n poziie tricuspid E: Se constat frecvent apariia unei regurgitri 51. [VMA10038] Indicaiile chirurgiei cardiace n insuficiena mitral sunt () A: Simptome de insuficien cardiac B: FE<60% C: Tahicardia ventricular D: FiA E: Endcocardita bacterian

52. [VMA10039] Insuficiena mitral prin ruptur de cordaj se caracterizeaz prin () A: Moarte subit B: Poate apare n context de febr C: Lovitur de bici

D: Edem pulmonar acut E: Edeme ale membrelor inferioare

53. [VMA10040] ECG n insuficiena mitral () A: Fibrilaie ventricular B: Unda P bifazic n V1 C: Hipertrofie atrial stng diastolic D: S n V5+R n V1>35 mm E: Fibrilaie atrial

54. [VMA10041] Bilanul preoperator n insuficiena mitral include (pg. 114) A: Holter ECG B: Coronarografie C: Probe funcionale respiratorii D: Consult anestezic E: Cateterism cardiac

55. [VMA10042] Semnele funcionale n insuficiena mitral includ () A: Dispnee B: Durere toracic C: Hemoptizii frecvente D: Hepatalgii E: Artralgii

56. [VMA10043] Insuficienta mitrala acuta poate avea urmatoarele etiologii: (pag 112) A: Boala Barlow B: Endocardita infectioasa acuta C: Infarct miocardic inferior D: Cardiomiopatie hipertrofica E: Dilatare a inelului

57. [VMA10044] ECG in insuficienta mitrala poate prezenta (pag 113) A: p<0,12 secunde bifida in DII B: Hipertrofie ventriculara stanga (diastolica apoi sistolica) C: p>0,12 secunde bifida in V1 D: p>0,12 sec bifazica in V1 E: Fibrilatie sau flutter atrial

58. [VMA10045] Boala Monckeberg este: (pag 116) A: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica degenerativa B: vizeaza pacientii de peste 75 ani C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente

D: realizeaza in stadiul terminal un bloc calcar E: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)

59. [VMA10046] ECG in stenoza aortica (pag 117) A: tulburari de conducere: bloc de ramura dreapta, bloc atrioventricular B: Hipertrofie ventriculara stanga sistolica C: tulburari de ritm supraventricular D: tulburari de ritm ventricular E: bloc de ramura stanga incomplet

60. [VMA10048] Tratamentul insuficientei aortice consta in (PAG 111) A: betablocante in cazul bolii Marfan B: protezare in caz de FEVS<50% C: interventia Bentall daca exista o dilatare semnificativa a aortei ascendente D: chirurgie in caz de DTDVS>60 mm E: vasoldilatatorii arteriale 61. [VMA10049] In insuficienta mitrala (PAG 113) A: in aval, ventriculul stang se dilata fata hipertrofie compensatoare B: intr-un stadiu tardiv va aprea o insuficienta cardiaca stanga C: in amonte, ventriculul stang se dilata pentru a face fata supraincarcarii diastolice D: in insuficienta mitrala acuta nu exista mecanism compensator, de unde cresterea brutala a presiunii capilare pulmonare si edem pulmonar E: intr-un stadiu tardiv va aparea o insuficienta cardiaca dreapta

62. [VMA10050] Radiografia toracica in insuficienta mitrala (113) A: dilatare a atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a conturului arcului inferior drept B: dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang cu varful subdiafragmatic C: nu se vor cauta calcificari valvulare D: sindrom interstitial apialveolar, revarsat pleural unilateral E: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept)

63. [VMA10054] Semnele funcionale n stenoza aortic sunt () A: Angor B: Sincop C: Dispnee D: Suflu mezosistolic E: Palpitaii

64. [VMA10055] Complicaii ale stenozei aortice sunt () A: Moarte subit

B: Insuficien cardiac C: Endocardit bacterian D: Embolii calcare E: Embolie pulmonar

65. [VMA10056] Modificrile ECG de efort care sugereaz nlocuire valvular aortic sunt () A: Cderea TA la efort B: Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT C: Aritmie supraventricular D: Supradenivelare ST E: Aritmie ventricular

66. [VMA10057] Diagnosticul diferenial al stenozei aortice include () A: Coarctaia de aort B: Insuficiena tricuspidian C: Comunicarea interventricular D: Cardiomiopatia obstructiv E: Insuficien mitral

67. [VMA10058] Bilanul preoperator n stenoza aortic include () A: Eco Doppler aort abdominal B: Coronarografie C: Cutarea focarelor infecioase abdominale D: Probe funcionale respiratorii E: Consult pneumologic

68. [VMA10061] n caz de hemoragie major datorat antivitaminei K se va proceda la () A: Obinerea unui INR n limite terapeutice B: Tratamentul sngerrii printr-un gest hemostatic C: Vitamina K D: Spitalizare E: Oprire AVK

69. [VMA10062] n caz de TIH tip 2 se va proceda la () A: Continuarea terapiei deoarece nu este o form sever B: Continuare cu AVK C: Oprirea heparinei D: Iniiere imediat cu heparinoid de sintez E: Administrare de protamin

70. [VMA10063] Care patologii cresc riscul hemoragic la administrare de AVK () A: Insuficien renal

B: Insuficiena hepatic C: Insuficiena cardiac D: Trombocitopenia E: Cancerele 71. [VMA10067] ECG-ul n suflurile cardiace este util pentru determinarea () A: Cardiomegaliei B: Tulburrilor de ritm C: Semnelor de suprancrcare atrial D: Frecvenei cardiace E: Tulburrilor de repolarizare

72. [VMA10068] Caracterizeaz tetralogia Fallot () A: Suflu mezosistolic n focarul pulmonar B: Comunicare interatrial C: Dextrocardie D: Stenoz pulmonar E: Uneori stare de ru anoxic

73. [VMA10069] Examenul Doppler la ecografia cardiac deceleaz () A: Anantomia cardiac B: Direcia i velocitatea unturilor C: Msurarea fraciei de scurtare D: Msurarea presiunii pulmonare E: Msurarea fraiei de ejecie

74. [VMA10070] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la semnul Durozier () A: semn fizic in stenoza aortica B: dublu suflu permanent crural C: puls capilar D: semn fizic in insuficienta aortica E: semn de gravitate al stenozei aortice

75. [VMA10071] La auscultataie in insuficienta aortica se percepe: () A: suflu protodiastolic fin B: galop protodiastolic C: clacment mezodiastolic D: clacment mezosistolic in regiunea subclaviculara stanga E: suflu sistolic in focarul mitralei

76. [VMA10072] In insuficienta aortica ecografia transesofagiana este indicata: () A: in caz de suspiciune de endocardita B: in caz de dilatare a aortei ascendente

C: intotdeauna D: doar la pacienti tineri E: in caz de slaba ecogenitate

77. [VMA10073] Bilantul preoperator in insuficienta aortica cuprinde: () A: bilant biologic preoperator obisnuit B: cautarea focarelor infectioase ORL si stomatologice C: ecografie Doppler arteriala a trunchiurilor supraaortice D: probe functionale respiratorii E: test de efort

78. [VMA10074] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica degenerativa: (pg. 112) () A: degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante B: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor C: cea ma frecventa, afecteaza subiectii in varsta D: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite E: insuficienta este frecvent asociata unei stenoze

79. [VMA10076] Urmatoarele afectiun fac parte din cadrul etiologiei insuficinetei mitrale cronice: () A: boala Barlow B: sindrom Marfan C: endocardita subacuta D: cardiomiopatie dilatativa E: spondilartrita anchilozanta

80. [VMA10077] Etiologia insuficientei mitrare acute cuprinde: () A: mixom al atriului stang B: infarct miocardic inferior prin ruptura unui varf al pilierului posterolateral C: infarct miocardic inferior prin disfunctie ischemica a pilierului posterolateral D: ischemie cronica prin lipsa de coaptare a valvelor , legata de disfunctiile cineticii segmentare E: traumatism toracic 81. [VMA10080] n ceea ce privete accidentele survenite n timpul anticoagulrii cu heparin, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (Pag. 124) A: riscul hemoragiei nu este un efect dependent de doz B: hemoragiile minore necesita tratament simptomatic C: oprirea heparinei n caz de hemoragie major D: n caz de supradozaj efectele se vor antagoniza cu sulfat de protamina E: riscul hemoragic este crescut n insuficiena renal i hepatic

82. [VMA10082] Caracteristicile TIH de tip 1 sunt urmatoarele: () A: agregare plachetara B: trombocite <100 000/ml C: scadere trombocite cu <30% din cifra de plecare D: tromboze arteriovenoase multiple E: conduita de urmat: continuarea heparinei

83. [VMA10083] Conduita de urmat in TIH tip 2 este urmatoarea: () A: oprirea imediata a heparinei B: oprirea temporara heparinei C: continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune D: antitrombina E: heparinoid

84. [VMA10084] Urmatoarele simptomatologii fac parte din TIH de tip 2: () A: embolii B: tromboze multifocale C: foarte des accidente hemoragice D: foarte rar relevata de accidente hemoragice E: tromboze arteriale si venoase, ale trunchiurilor mari si medii, in ciuda unui tratament anticoagulant

85. [VMA10085] Trombocitopeniile induse de heparina apar in cazul urmatoarelor tipuri: () A: toate heparinele B: forma grava survine mai frecvent cu heparina nefractionata C: forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina cu greutate moleculara mica D: heparina fractionata nu induce trombocitopenie E: TIH de tip 1 este de tip imunoalergic

86. [VMA10086] Conduita de urmat in prezenta unei trombocitopenii sub heparina include: () A: confirmarea in urgenta a trombocitopeniei pe tub cu EDTA B: nu este necesara confirmarea caracterului imunoalergic C: cautarea anticorpilor prin dozarea RT-PCR D: diagnosticarea complicatiilor trombembolice E: diagnosticarea complicatiilor hemoragice

87. [VMA10087] Daca o TIH de tip 2 este confirmata se va proceda astfel: () A: se va opri heparina B: se va incepe imediat un tratament cu heparinoid de sinteza (danaparoida) C: continuarea imediata cu AVK D: continuarea cu AVK numai atunci cand reascensiunea plachetara este confirmata E: continuarea cu AVK numai atunci cand nivelul de trombocite este peste 100 000/mm3

88. [VMA10088] Urmatoarele afirmatii despre preventia TIH sunt adevarate: () A: se prefera heparinele cu greutate moleculara mica B: heparinele cu greutate moleculara mica si fondaparinux sunt mai putin alergizante decat heparina nefractionata C: contraindicatii pe viata pentru toate heparinele la orice pacient cu TIH D: continuare precoce cu AVK eficient inainte de ziua 7, ziua 1-ziua2 E: depistare prin dozare a trombocitelor din 3 in 3 zile pe toata durata tratamentului

89. [VMA10089] Urmatoarele afirmatii in legatura cu hemoragiile sub tratament cu heparina sunt adevarate: () A: oprirea heparinei in toate cazurile de hemoragii minore si majore B: in caz de supradozare importanta se va antagoniza cu sulfat de protamina C: filtru-cava in caz de anticoagulare indispensabila D: oprirea heparinei este rar necesara in cazul hemoragiilor minore E: riscul hemoragic este identic pentru heparinele cu greutate moleculara mica si heparina nefractionata

90. [VMA10091] Hemoragiile majore cerebromeningeale in timpul tratamentului trombolitic: () A: in 1% B: mai frecvente cu varsta C: oprirea trombolizei D: oprirea altor anticoagulante E: continuarea trombolizei cu o doza mai mica 91. [VMA10092] Hemoragiile minore in timpul tratamentului trombolitic sunt reprezentate de: () A: epistaxis B: hemoragii digestive C: hemoptizie D: hematoame E: puncte la locul punctiei

92. [VMA10093] Conduita de urmat in caz de hemoragii majore sub trombolitice este urmatoarea: () A: oprirea trombolizei B: acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata C: umplere vasculara, transfuzie, oxigenoterapie D: tratamentul leziunii hemoragice E: continuarea trombolizei in doze mici

93. [VMA10094] Localizari hemoragice care ameninta prognosticul vital sau functional in timpul tratamentului cu AVK sunt urmatoarele: ()

A: hemoragie intracraniana si intraspinala B: intraoculara si retro-orbitara C: hemotorax, hemoperitoneu, retroperitoneu D: hemoragie digetiva cronica E: hematom muscular profund, hemartroza

94. [VMA10095] Diagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu: () A: insuficienta mitrala B: cardiomiopatia obstructiva C: comunicarea interventriculara D: insuficienta aortica E: stenoza mitrala

95. [VMA10096] Diagnosticul diferential stenoza aortica-cardiomiopatia obstructiva se face pe baza urmatoarelor asrgumente: () A: adult tanar B: antecedente de cardiopatie, moarte subita C: pseudo-unda Q de necroza in derivatii anterioare D: miscare sistolica anterioara a valvei mitrale posterioare E: gradient intraventricular stang

96. [VMA10097] Cateterismul cardiac in cadrul stenozei aortice permite () A: masurarea gradientului presiunii sistolice ventricul stang-aorta initiala B: masurarea suprafetei aortice C: evaluarea functiei ventriculare stangi D: evaluarea cineticii segmentare E: dilatarea aortei descendente

97. [VMA10098] Tratamentul medical al stenozei aortice, afirmatii adevarate: () A: ineficient asupra progresiei bolii B: se recomanda intensificarea efortului fizic C: tratamentul simptomatic al insuficienti cardiace D: controlul strict al tensiunii arteriale E: mentinerea in ritm sinusal

98. [VMA10099] In caz de stenoza aortica asimptomatica si ECG de efort normal se procedeaza astfel: () A: monitorizare regulata clinica B: ECG de efort in fiecare luna C: monitorizare regulata clinica, ETT, si ECG de efort la fiecare 6-12 luni D: inlocuire valvulare aortica E: chirurgie

99. [VMA10100] Urmatoarele examinari complementare se efectueaza in stenoza aortica: () A: coronarografie B: ecografie cu dobutamina in doze mici C: ecografie cardiaca transesofagiana D: ecografie cardiaca transtoracica E: RMN cardiac

100. [VMA10101] In cadrul stenozei aortice, coronarografia se realizeaza in urmatoarele situatii, cu exceptia: () A: bilant preoperator in caz de angor B: pacientul ce prezinta cel putin un factor de risc cardiovascular C: pacientul ce prezinta cel putin trei factori de risc cardiovascular D: disfunctie ventriculara stanga sistolica E: nu este necesara 101. [VMA10102] ECG in cadrul stenozei aortice prezinta: () A: hipertrofie ventriculara stanga sistolica B: indicele Sokolow >35 mm C: bloc de ramura stanga complet D: BAV E: fibrilatie atriala

102. [VMA10103] Radiografia toracica in cadrul stenozei aortice arata: () A: dilatarea aortei initiale B: cardiomegalie C: inima de volum normal D: calcificari ale inelului aortic E: stenoza a aortei initiale

103. [VMA10104] Urmatoarele afirmatii legate de stenoza aortica sunt adevarate: () A: valvulopatia cea mai frecventa in tarile industrializate B: boala rara ce afecteaza mai ales pacientii de peste 75 ani C: cel mai frecvent intre 50-60 ani D: egografia asigura un diagnostic precis E: nici chiar chirurgia nu amelioreaza prognosticul

104. [VMA10105] Suflul de stenoza aortica are urmatoarele caractere: () A: mezosistolic B: ejectional C: fin D: iradiaza spre apendicele xifoid E: iradiaza in axila

105. [VMA10106] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre bicuspidia aortica: () A: afecteaza 10% din pupulatie B: cauza cea mai frecventa de stenoza aortica la subiectii de varta medie (50-60 de ani) C: asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente D: malformatia congenitala cea mai frecventa a valvei aortice E: afecteaza 1% din populatie

106. [VMA10107] Angorul din stenoza aortica se explica prin urmatoarele mecanisme: () A: debit insuficient la efort B: nevoie crescuta de oxigen datorita hipertrofiei ventriculare C: ateroscleroza coronara asociata D: hipertensiune E: edemului pulmonar

107. [VMA10108] Circumstantele de descoperire ale stenozei aortice sunt urmatoarele: () A: intamplatoare B: intotdeauna intamplatoare C: angor D: sincopa E: dispnee, palpitatii

108. [VMA10109] Complicatiile stenozei aortice sunt urmatoarele: () A: embolii grasoase B: tulburari de ritm supraventriculare C: tulburari de ritm ventriculare D: moarte subita E: insuficienta renala

109. [VMA10110] Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are urmtoarele indicaii (pag. 119) A: stenoz aortic strns simptomatic B: stenoz aortic strns asimptomatic cu FE<50% C: stenoz aortic strns asimptomatic cu calcificri aortice moderate-severe i cretere a Vmax >0,3 m/s/an D: stenoz aortic strns asimptomatic cu subdenivelare marcat >2mm la ECG de efort E: stenoz aortic strns asimptomatic cu cretere >30 mmHg a TAs la ECG de efort

110. [VMA10111] Urmtoarele afirmaii legate de endocardita tardiv la purttorii de valve i proteze vasculare sunt adevrate: (pag. 94) A: frecvena endocarditei este mult mai mare n prezena valvelor mecanice B: germenii predominani sunt streptococii, stafilococii, streptococii D precum i bacilii

gram negativi C: localizarea aortic este mai frecvent D: diagnosticul diferenial este cel al trombozei de valv E: tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza 111. [VMA10112] Tromboza protezelor (pag. 94) A: este o complicaie frecvent B: se ntlnete cu precdere n poziie mitral C: afecteaz mai frecvent protezele biologice D: se poate manifesta printr-un accident embolic E: nu modific zgomotele cardiace

112. [VMA10113] Despre radiografia toracica in insuficienta aortica sunt adevarate urmatoarele: () A: dilatare a aortei ascendente (arc superior drept) B: dilatare a aortei ascendente (arc inferior drept) C: index cardiotoracic >0.5 D: index cardiotoracic <0.5 E: aspect de varf supradiafragmatic

113. [VMA10114] Sunt indicatii de tratament chirurgical in insuficienta aortica, cu exceptia: () A: DTSVS >50mm B: DTDVS >50mm C: DTSVS >25mm/sec D: aorta descendenta dilatata >55 mm E: aorta ascendenta dilatata >50mm in caz bicuspidie

ENDOCARDITA INFECTIOASA

1. [END10002] Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase: (pg. 100) A: insuficien cardiac B: infarct miocardic prin embolie coronar C: abces septal D: distrucie valvular E: hipertensiune pulmonar

2. [END10003] Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu (pg. 102) A: asociere de vancomicin cu rifampicin i gentamicin B: amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/zi C: penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi D: doxiciclin 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi E: vancomicin 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicina

3. [END10004] Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii (pg. 102) A: infecie ntins sau necontrolat B: pentru prevenia riscului embolic C: n situaiile cu risc hemodinamic D: n soc, EPA, insuficien cardiac E: dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie

4. [END10005] Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect (pg. 103) A: toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie s-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaie B: prevenia ncepe prin msuri stricte de igien C: antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioase D: n prezent ultimele recomandari inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul E: antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui

5. [END10006] Care din urmatoarele afirmaii legate de endocardit infecioas este corect (pg. 99) A: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke). B: mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50% C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore D: endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent E: toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit

6. [END10012] Boala Osler apare cel mai adesea datorit (pag.97) A: Streptococi D B: Bacili gram negatici C: Germeni din grupul HACER D: Streptococi viridans E: Stafilococi

7. [END10016] Germenii de mai jos fac parte din grupul HACEK cu excepia (pag.98) A: Haemofilus B: Actinobacillus C: Chlamidia D: Eikenella E: Kingella

8. [END10026] Tratamentul EI pe valva nativa cu Coxiella burnetti se face prin: (pag.101) A: Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 spt ; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi timp de 5 zile B: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 4 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 15 zile C: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 8 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 5 zile D: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 18 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni E: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 6 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 6 luni

9. [END10034] Dintre cardiopatiile cu risc crescut de endocardit fac parte: () A: Bicuspidia aortic B: Insuficiena aortica C: Prolapsul de valv mitral D: Antecedentele de endocardit infecioas E: Cardiomiopatia obstructiv

10. [END10035] Din grupul HACEK nu face parte () A: Haemophilus B: Actinobacillus C: Chlamidia D: Eiknella E: Kingella 11. [END10036] Dintre germenii atipici i/sau intracelulari nu fac parte () A: Bartonella B: Mycoplasma C: Brucella D: Coxiella burnetii E: Cardiobacterium

12. [END10037] Criteriile minore Duck sunt n numr de: () A: dou B: cinci C: patru D: trei E: ase

13. [END10045] Prezenta unei singure hemoculturi pozitive este considerata a fi criteriu major de diagnostic al endocarditei infectioase in cazul infectiei cu: () A: Streptococcus bovis B: Bacteriile din grupul HACEK C: Coxiella burnetii D: Stafilococcus aureus E: Enterococi

14. [END10007] Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte (pg. 97) A: proteze valvulare B: cardiopatii congenitale cianogene neoperate C: cardiomiopatie obstructiv D: bicuspidie aortic E: PVM cu IM

15. [END10008] Semnele periferice de endocardit infecioas sunt (pg. 98) A: splenomegalia B: purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feei C: noduli Roth localizai la nivel abdominal D: plci eritematoase palmoplantare Janeway E: fals panariiu Osler.

16. [END10009] n endocardita infecioas se recomand: (pg. 98) A: recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii B: recoltarea bilanului inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice C: proteinurie pe 24 de ore D: recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacute E: dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipici

17. [END10010] Care din urmtoarele afirmaii nu este corect (pg. 99) A: endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore

B: endocardit sigur: 5 criterii minore C: endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minore D: endocardit sigur: 2 criterii majore E: diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultura de valve pozitiv

18. [END10011] Criteriile Duke minore sunt (pg. 99) A: febr peste 38 de grade B: fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc. C: fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc. D: hemoculturi pozitive pentru endocardit infecioas E: predispoziie: valvulopatie sau alta condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv.

19. [END10013] Care din urmtoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru endocardit (pag.97) A: Valvulopatiile B: Protezele valvulare C: PVM D: Bicuspidia aortic E: Antecendente ale endocarditei infecioase

20. [END10014] Care din urmtorii germeni fac parte din categoria germenilor atipici i/sau intracelulari (pag.98) A: Cardiobacterium B: Bartonella C: Haemofilus D: Coxiella burnetii E: Brucella 21. [END10015] Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK urmtorii (pag.98) A: Haemofilus B: Actinobacilus C: Chlamidia D: Coxiella burnetii E: Kingella

22. [END10017] Este adevrat despre bilanul paraclinic n endocardita infecioas (pag.9899) A: riscul embolic este crescut dac dimenisiunea vegetaiilor > 10mm B: ECG este indispensabil C: ECG i Eco transtoracic, transesofagian reprezint examene specifice n endocardita infecioas D: se pot administra AB empiric naintea hemoculturilor E: n caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoas sau RMN pentru

cutarea spondilodiscitei

23. [END10018] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz (pag.101) A: Penicilin G B: Vancomicin C: Gentamicin D: Amoxicilin E: Ofloxacin

24. [END10019] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz urmtoarele cu excepia () A: Penicilin G B: Vancomicin C: Gentamicin D: Amoxicilin E: Ofloxacin

25. [END10020] Urmtoarele AB se pot administra profilactic naintea unui gest dentar (pag.103) A: Penicilin B: Clindamicin C: Gentamicin D: Ceftriaxon E: Amoxicilin

26. [END10021] Tratamentul ntr-o EI pe protez cu Stafilococ meti-S se poate face cu (pag.102) A: Gentamicin B: Penicilin G sau Amoxicilin C: Oxacilin D: Vancomicin E: Rifampicin

27. [END10022] Vancomicina este folosit n tratamentul EI cu urmtorii germeni, cu excepia (pag.101-102) A: Stafilococ meti-R pe protez B: Stafilococ meti-S pe valv nativ C: Stafilococ meti-R pe valv nativ D: Stafilococ meti-S pe protez E: Streptococ

28. [END10023] Tratamentul chirurgical pe termen scurt (48-72 de ore de la internare) n EI

se face dac se constat (pag.102) A: Dezinserie sau tromboz obstructiv de protez B: EI infeioas mitral sau aortic cu risc embolic crescut la un pacient care a prezentat un eveniment embolic sub tratament antibiotic adaptat, mai ales n caz de Streptococ cu localizare mitral C: Endocardit fungic D: Abcese de inel sau abcese septale E: IM secundar endocarditei

29. [END10024] Caracteristicile EI cu Streptococi alfa hemolitici (viridans) sunt: (pag.97) A: dau forme emboligene B: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare C: responsabili de boala Osler D: frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani E: poarta de intrare ORL

30. [END10025] Endocardita cu Stafilococi este caracterizata prin: (pag.97) A: poarta de intrare digestiva sau urinara B: poarta de intrare cutanata sau post-operatorie C: dau forme acute, emboligene D: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare E: frecvent prezenti in endocardite tricuspide la toxicomani 31. [END10027] Care afirmatii in legatura cu Cardiopatiile tip B sunt adevarate? (10027) A: Valvulopatii: IAo, IM, SM, ITri, SAo. B: PVM cu IM si/sau ingrosare valvulara C: Valvulopatii: IAo, Im, SAo. D: Bicuspidie Ao, CMO E: CMD, Defect de sept intreratrial, DSV, Cardiopatii congenitale cianogene.

32. [END10028] BGN se caracterizeaza prin? (pg. 97) A: Forme Ac, Prognostic negativ, Distructii tisulare mici. B: Forme subacute, prognostic pozitiv, distructii tisulare mari C: Poarta: digestiva, urinara sau nosocomiala (cateter) D: Resistenti la AB E: Mari distructii tisulare

33. [END10029] Care sunt indicatiile in tratamentul chirurgical? (10029) A: Hemodinamica B: Inflamatorie C: Infectioasa D: Preventie a riscului embolic E: Insuficienta renala

34. [END10030] Cauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardiata infectioasa sunt: () A: anevrism micotic B: glomerulonefrita C: flebita D: febra la antibiotice E: limfangita la nivelul portii de intrare

35. [END10031] Factori ecocardiografici de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: () A: vegetatii lagi >15 mm, abces sau prezenta de leziuni supra-aortice B: disfunctie severa de proteza C: HTAP D: FEVS scazuta E: scurgere aortica sau mitrala voluminoasa

36. [END10032] Factori de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: () A: caracteristicile pacientului: varsta peste 60 ani, endocardita pe valve native, DNID, comorbiditati importante, teren debilitat B: existenta complicatiilor endocarditei: diagnosticare cu intarziere, insuficienta cardiaca, soc septic, ances al inelului, insuficienta renala, AVC C: endocardita cu Stafilococcus aureusm, BGN, fungi D: factori ecocardiografici: scurgere aortica sau mitrala severa, vegetatii >10 mm E: HTAP

37. [PER10036] Indicatiile de profilaxie a endocarditei infectioase sunt: () A: amoxicilina 2 g per os, o doza in ora care urmeaza gestului dentar B: in caz de alergie: cefalosporine de generatia III C: clindamicina 600 mg per os in ora care precede gestul D: amoxicilina 2 g per os in ora care preceda gestul E: antibioprofilaxie inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut, procedurile cu manipularea regiunii gingivale sau a regiunii periapicale a dintelui

38. [PER10037] Tratamentul chirurgical al endocarditei infectioase pe termen mediu presupune: () A: absenta indicatiei hemodinamice B: IA sau IM severa fara semne clinice de insuficienta cardiaca C: se face in 8-15 zile D: endocardita infectioasa mitrala sau aortica cu risc embolic crescut E: pacientii cu vegetatii voluminoase >10 mm

39. [PER10038] Durata tratamentului antibiotic in endocardita infectioasa este: ()

A: 6 saptamani cu vancomicina in caz de proteza B: 6 saptamani cu rifampicina in caz de proteza C: 6 saptamani cu gentamicina in caz de proteza D: 2 saptamani cu aminozide in caz de valva nativa cu hemoculturi negative E: 18 luni cu ofloxacina in caz de Coxiella burneti pe valve native

40. [PER10039] Tratamentul endocarditei infectioase este urmatorul: () A: Streptococi: Penicilina G 12-24 MU/zi sau Amoxicilina sau Ceftriaxona (4 saptamani in caz de valva nativa) B: Stafilococi meti-S: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de proteza) C: Stafilococi meti-R: Vancomycina 30 mg/kg/zi (6-8 saptamani pe valva nativa) D: enterococi: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de valva nativa) E: hemoculturi negative pe proteza: Vancomycine + rifampicina + gentamicina (6 saptamani + 6 saptamani + 15 zile) 41. [PER10040] Complicatiile endocarditei infectioase sunt: () A: hemoragie cerebromeningeala prin embolie vasculara cerebrala B: abces renal C: nefrotoxicitatea vancomicinei, aminozidelor D: embolii septice: renale, splenice, pulmonare, osteoarticulare E: anevrisme micotice: creier, sinus Valsava, aorta

42. [PER10041] Monitorizarea tratamentului endocarditei infectioase presupune: () A: monitorizarea eficacitatii: disparitia febrei, a sindromului inflamator, a vegetatiilor B: monitorizarea tolerantei: eruptie cutanta, insuficienta renala C: monitorizarea complicatiilor: clinice, electrocardiografice, ecografice D: monitorizare regulata E: nu este necesara

43. [PER10042] Examenele morfologice pentru a identifica poarta de intrare in endocardita infectioasa sunt: () A: examen panoramic dentar B: radiografie a sinusurilor C: ecografie sau CT-abdominopelvin D: "body scaner" E: scintigrafie osoasa/RMN sistematic

44. [PER10043] Riscul embolic crescut al vegetatiilor in endocardita infectioasa presupune: () A: dimensiunea >5 mm B: forma pediculata C: mobilitate importanta

D: sediul aortic E: sediul mitral

45. [END10033] Endocarditele cu hemoculturi negative apar in caz de: () A: tratament antibiotic B: stafilococi deficienti C: germeni atipici sau intracelulari D: germeni din grupul HACEK E: fungi (frecvent)

46. [END10038] Intre criterii minore Duck nu este inclus: () A: Febr > 38 grade Celsius B: Purpura Janeway C: Vrsta > 60 ani D: Hemoculturi pozitive pentru HACEK E: Anevrism micotic

47. [END10039] Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezisteni pe valv nativ include: () A: Oxacilin 6 sptmni B: Aminozide 5 zile C: Amoxicilin 6 sptmni D: Vancomicin 6 sptmni E: Penicilin G 6 sptmni

48. [END10040] Complicaiile renale ale endocarditei infecioase includ: () A: Pielonefrita acut B: Infarct renal C: Glomerulonefrit acut D: Insuficien renal acut E: Abces renal

49. [END10041] Tratamentul endocarditei pe protez cu hemoculturi negative include () A: Gentamicin 15 zile B: Ceftriaxon 6 sptmni C: Vancomicin 6 sptmni D: Oxacilin 6 sptmni E: Rifampicin 6 sptmni

50. [END10042] Tratamentul chirurgical al endocarditei se realizeaz n caz de () A: oc B: De rutin

C: n maxim urgen la toi pacienii D: Infecie necontrolat E: Prevenia riscului de embolie 51. [END10043] Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectiosa sunt: () A: Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala B: Protezele valvulare C: Bicubispidia aortica D: Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate E: Cardiomiopatia obstructiva

52. [END10044] Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt: () A: Febra peste 38gr B: Fenomenele imunologice:noduli Osler,pete Roth,factor reumatoid C: Afectarea endocardului D: Fenomene vasculare:embolie,hemoragie intraceaniana,anevrism micotic,purpura Janeway E: Hemoculturi + pt endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pt doua hemoculturi dinstincte

53. [END10046] Reprezinta semne periferice in endocardita infectioasa: () A: fals panaritiu Osler B: placile Janeway C: hepatosplenomegalia D: purpura petesiala supraclaviculara E: nodulii Roth la fundul de ochi

54. [END10047] Sunt consecinte infectioase in cadrul fiziopatologiei endocarditei infectioase: () A: proliferarea bacteriana B: reactia inflamatorie C: scaderea debitului sistemic D: abcese pericardice E: distrugerea endocardului

PERICARDITA ACUTA

1. [PER10002] n pericadita acuta electrocardiograma (pg. 104) A: este normal n majoritatea cazurilor B: evolueaz n funcie de patru stadii C: prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind D: prezinta alternan frecventa a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural E: supradenivelarea segmentului ST este concav n jos (criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic)

2. [PER10003] Care din urmtoarele afirmaii sunt false: (pg. 104) A: pericardita acut reprezinta o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat pericardic B: un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite C: tamponada este o urgen terapeutic i dianostic D: un revarsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad E: pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic

3. [PER10004] Frectura pericardic se caracterizeaz prin: (pg. 104) A: se aude mai bine n decubit B: zgomot profund, strict n diastol C: la fel ca si frecatura pleural nu persist n apnee D: este constant n timp E: zgomot superficial sistolodiastolic

4. [PER10005] Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute (pg. 106) A: repaus, concediu medical B: tratamentul antiinflamator nesteroidian C: continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant D: aspirin n doze descrescatoare timp de trei sptmni E: nu este nevoie de spitalizare n formele benigne

5. [PER10006] Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu (pg. 107) A: embolia pulmonara masiv B: infarctul de ventricul stng C: pleurezia D: stenoza aortic sever E: endocardita infecioas

6. [PER10012] Nu este ntlnit la examenul clinic n pericardita acut () A: Durere precordial B: Febr C: Puls paradoxal

D: Frectura pericardic E: Sincop

7. [PER10013] ECG n pericardita acut nu arat () A: Microvoltaj B: Alternan electric C: Tahicardie sinusal D: BAV E: Supradenivelare difuz de ST

8. [PER10019] Caracterizeaza miopericardita: () A: Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen B: Apar unde Q de necroza C: Nu apar tulburari de cinetica D: Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic E: Tratamentul consta in grefa in urgenta

9. [PER10020] NU este adevarat despre tratamentul tamponadei: () A: Se va respecta pozitia semisezanda B: Se va opri orice tratament anticoagulant C: Drenaj chirurgical in urgenta D: Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului E: Se va evita culcarea pacientului

10. [PER10007] n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici (pg. 104) A: prezint strict localizare retrosternal B: acentuat de efort i sensibil la trinitrin C: are caracter de arsur, constricie D: este intensificat de respiraia profunda i n timpul efortului de tuse E: se calmeaz n decubit 11. [PER10008] n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe electrocardiogram: (pg. 104) A: supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind B: unde T negative C: segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus D: subdenivelarea difuz a segmentului ST E: segment ST de aspect normal i unde T aplatizate

12. [PER10009] Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii: (pg. 106) A: tamponad cardiac B: revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament

C: revrsat voluminos, necompresiv recidivant D: trebuie efectuat obligatoriu n orice form de pericardit E: revrsat compresiv

13. [PER10010] Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acuta nu sunt adevarate (pg. 105, 106) A: etiologia viral este cea mai fecvent B: pericadita de etiologie neoplazica are o evoluie rapida, zgomotoas, fiind adeseori diagnosticat n faza precoce C: reumatismul articular acut este o cauz frecven de pericardit acut D: pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar E: pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate

14. [PER10011] Semnele clinice de tamponad cardiac sunt: (pg. 107) A: ocul cardiogen B: semne de edem pulmonar C: puls paradoxal D: semne drepte majore E: creterea presiunii arteriale n inspir cu peste 10 mmHg

15. [PER10014] n etiologia pericarditelor acute se ncadreaz () A: Sindrom Sjogren B: Lupusul C: radioterapia aferent tratrii Hodgkin D: Mixedemul E: Pancreatita acut

16. [PER10015] Etiologia pericarditelor acute poate fi () A: Idiopatic B: Tuberculoas C: Neoplazic D: Viral E: Limfom MALT

17. [PER10016] Semnele clinice de tampond sunt () A: oc cardiogen B: Edem pulmonar C: Puls Kussmaul D: Creterea presiunii arteriale n inspir E: Semne drepte majore

18. [PER10017] Drenajul chirurgical al pericarditei se realizeaz n caz de () A: Tamponad B: Revrsat voluminos persisten sub tratament C: n toate cazurile de lichid n pericard D: Explorator n scop diagnostic E: n caz de recidive

19. [PER10018] Care dintre urmtoarele afirmaii despre pericardita cronic constrictiv sunt adevrate () A: Constricia cavitilor cardiace drepte B: Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stngi C: Revrsat pericardic n cantitate mare D: ngroare pericardic E: Tablou de anasarc

20. [PER10021] Pericardita de etiologie virala este caracterizata prin: (pag.105) A: este cea mai frecventa B: sindrom Dressder C: evolutie nefavorabila sub anti-inflamatoare D: sindrom febril, gripal E: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada 21. [PER10022] Printre cauzele rare de pericardita de regasesc: (pag.106) A: dupa o interventie chirurgicala cardiac B: hipertiroidism C: guta D: insuficienta renala E: radioterapie

22. [PER10023] Tratamentul pericarditei acute include: (pag.106) A: spitalizare obligatorie in toate formele de pericardita B: oprirea tratamentului cu anticoagulante C: anti-inflamatoare nesteroidiene D: concediu medical 30 de zile E: control clinic, explorari biologice si ecografie la sfarsitul tratamentului

23. [PER10024] Pericardita constrictiva cronica este caracterizata prin: (pag.106) A: diagnostic de electie RMN cardiac B: diagnostic confirmat prin catetetism cardiac stang C: diagnostic confirmat prin cateterism cardiac drept D: diagnostic evocat de catre ecografia cardiaca E: anasarca

24. [PER10025] Frecatura pericardica se caracterizeaza prin: (10025) A: Zgomot superficial, sistolodiastolic, inconstant (variabil in timp) B: Zgomot superficial holosistolic constant in timp C: Auzit mai bine in pozitie sezanda D: Dispare in apnee idem frecatura pleurala E: Persista in apnee

25. [PER10026] Ce cuprinde examenul clinic n pericardita acut? (10026) A: Durere pericardica, retrosternala, prelungita insensibila la trinitrina, calmata in decubit B: Sdr infectios: astenie, artralgi, mialgii. astenie, C: Frecatura pericardica si pleurala D: Semne de tamponada: ICD, soc, puls paradoxal E: Respiratie Kusmaul, tahicardie sinusala

26. [PER10027] Caracteristici EKG: (10027) A: Evolueaza in 4 stadii B: Anormala in toate cazurile C: Supradenivelare difuza de ST, concava in sus, in cursul evolutiei EKG-ului unde T aplatizate, D: Microvoltaj inconstant, supradenivelare PQ, tahicardie sinusala E: Alternanata electrica

27. [PER10028] Cauze rare de pericardita acuta sunt urmatoarele: () A: mixedematoase B: RAA C: pancreatita acuta D: radioterapie (boala Hodgkin, cancer al sanului) E: dupa interventie chirurgicala, boli de sistem: spondilita anchilozanta

28. [PER10029] Urmatoarele afirmatii despre pericardita neoplazica sunt adevarate: () A: extensie locala a tumorilor pleurale, pericardice, mediastinale, subdiafragmatice, hemopatii maligne B: constituire rapida C: constituire zgomotoasa D: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada E: este interzis drenajul

29. [PER10030] Urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate: () A: cauza frecventa B: elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresie, pacient transplantat, calcificari pleurale sau pericardice C: tratament antituberculos timp de 6 luni D: corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva

E: corticoizii sunt contraindicati

30. [PER10031] Urmatoarele afirmatii despre recidivele pericardiei sunt adevarate: () A: frecvente in caz de diminuare prea rapida a tratamentului antiinflamator B: in caz de nerespectare a periadei de repaus C: de verificat caracterul benign in caz de recidive prea frecvente D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune, biopsie pericardica in prima instanta E: tratament cu colchicina pentru recidivele prea frecvente 31. [PER10032] Alegeti afirmatiile adevarate despre miocardopericadita: () A: pericardita benigna asociata unui tablou de insuficienta cardiaca pe poate ajunge pana la soc cardiogen B: creste enzimatica C: aparitia de unde Q de necroza D: tulburari ale cineticii segmentare sau difuze, chiar disfunctie sistolica severa E: ecocardiografia cardiaca este examenul de electie

32. [PER10033] Cele mai frecvente cauze de pericardita cronica constrictiva sunt: () A: tuberculoasa B: postradioterapeutica C: postoperatorie D: virala E: mixedematoasa

33. [PER10034] Ecplorarile biologice in pericardita acuta sunt: () A: hemograma, PCR: sindrom inflamator B: troponinei/CPK C: IDR si serologie HIV in functie de caz D: diagnosticarea unei afectiuni autoimune E: markeri tumorali, bilant tiroidian, enzime pancreatice, diagnosticarea tuberculozei: sistematice

34. [PER10035] Pericardita postinfarct, afirmatii adevarate: () A: este precoce sau tardiva B: cea precoce este grava C: cea precoce este limitata la o durere pericardica D: "sindromul Dressler" survine spre a treia saptamana E: regresie spontana a pericarditei tardive

35. [PER10044] Etioligia pericarditei acute poate fi detreminata de : (105) A: Bacreriana cei mai frecvent B: Post-infarct C: Neoplazica

D: Boli de sistem E: Virala

36. [PER10045] Compliicatiile pericarditei: (105) A: Miocadopericardita B: Pericardocardita C: Recidive D: Tamponada E: Infarct

37. [PER10046] Ecografia transtoracica in pericardita : (105) A: Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace B: Jena la umplerea cavidati drepte C: Variatii respiratorii D: A C E adevarat E: Jena la umplerea cavitatii stangi

Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a membrelor inferioare: arteriopatia obliterant a aortei i a membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice

1. [AOR10007] Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare: (pg. 82, 83) A: este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore) B: embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale C: revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice D: tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate E: aponevrotomia de descrcare se face de la nceput

2. [AOR10008] Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare: (pg. 77, 78) A: la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisular este nca bun B: n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaza n poziie decliva i se se nsoete de tulburri trofice distale C: valoarea indexul glezna-bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatie D: o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatiei E: este cauzat de ateroscleroz la pacientul vrstnic cu factori de risc cardiovascular

3. [AOR10009] Pacientul cu ischemie acut a membrelor prin tromboz pe un vas cu leziune ateromatoas (pg. 82) A: nu are factori de risc cardiovascular prezeni B: debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin sever C: apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate D: are o cardiopatie emboligen E: arteriografia evideniaz oprire neta cu aspect de cupol a substanei de contrast

4. [AOR10010] Insuficiena venoas cronic: (pg. 121) A: este ntotdeaun secundar trombozei venoase profunde B: varicele pot apare prin compresie pelvin tumoral sau prin agenezia venelor profunde C: incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de-a lungul venei) D: fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflamaie local E: ulcerul maleolar indic insuficien venoas minor

5. [AOR10011] Tratamentul n insuficiena venoas cronic: (pg. 123) A: venotonicele trateaz jena funcional B: strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicaiile cutanate C: drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficiente D: terapia chirurgical prin stripping mpiedic recidiva E: nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice

6. [AOR10015] Sindromul de fisurare din cadrul AAA se manifest prin (pag.76) A: dureri abdominale spontane B: dureri abdominale violente C: hemoragie digestiv nalt D: contractur abdominal E: colaps rapid mortal

7. [AOR10020] Despre stadiul II al clasificrii Leriche-Fontaine se poate spune (pag.77) A: apar disestezii B: apar eritroz i edem decliv C: durerile sunt permanente D: apare claudicaie intermitent la efort E: piciorul devine palid

8. [AOR10025] Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt, cu excepia (pag.78) A: fals anevrism B: hematom C: insuficien cardiac D: insuficien renal E: embolie distal

9. [AOR10026] Despre bilanul bolii ateromatoase din cadrul ACOMI putem afirma urmtoarele, cu excepia (pag.79) A: ECG i ETT sunt efectuate sistematic B: Eco Doppler trunchiuri supraaortice C: n cazul unui test de ischemie negativ se face o coronarografie D: Eco Doppler membre inferioare pentru dg unei arteriopatii E: daca la ECG sau ETT apare o anomalie se face un test de ischemie

10. [AOR10033] Tratamentul chirurgical al emboliilor pe artere sntoase se face prin (pag.83) A: Amputaie B: Tromboliza n situ C: Embolectomia cu sond Fogarty D: Aponevrotomie de descrcare E: Revascularuzare prin pontaj 11. [AOR10034] n tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare, la un pacient cu o form sever examinat tardiv este recomandat (pag.83) A: Embolectomia cu sond Fogarty B: Amputaia C: Tromboliza n situ D: Aponevrotomia de descrcare E: Revascularizarea prin pontaj

12. [AOR10035] ntre etiologiile rare de anevrism de aort abdominal nu este inclucs () A: Behcet B: Elher-Danlos C: Takayasu D: Ateroscleroza E: Posttraumatic

13. [AOR10036] Complicaiile anevrismului de aort abdominal nu includ () A: Tromboza B: Ruptura C: Grefa bacterian D: Embolia E: Compresiile

14. [AOR10037] Despre trombangeita Buerger se poate afirma () A: Afecteaz brbaii sub 50 de ani B: Frecvent la pacienii cu muli factori de risc C: Fr rsunet clinic important D: Este colagenoz E: Afecteaz frecvent membrele superioare

15. [AOR10043] ntre mecanismele embolice de ishemie acut se numr () A: Ateromul B: Behcet C: Horton D: Sindrom de hipervscozitate E: Cardiomiopatia dilatativ

16. [AOR10044] ntre mecanismele embolice de ischemie acut nu se regsesc () A: Mixomul B: Anevrismul de VS C: Disecia de aort D: Fibrilaia atrial E: Stenoza mitral

17. [AOR10045] Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute () A: Membru rece, palid B: Puls abolit C: Durere brutal i permanent D: Vene plate E: Alungirea timpului de recolorare cutanat

18. [AOR10046] Absena pulsului la nivelul gleznei semnific ocluzie la nivelul () A: Aortei B: Arterei femurale comun C: Arterei femurale superficial D: Arterei poplitee E: Arterelor gambei

19. [AOR10051] Printre factorii favorizani ai insuficienei venoase nu se numr () A: Vrsta B: Obezitatea C: Fumatul D: Sarcina E: Ereditatea

20. [AOR10052] Returul venos nu este asigurat prin () A: Continea valvulelor B: Pompa muscular cardiac C: Presiunea rezidual a reelei arteriale D: Apsarea boltei plantare E: Presiunea negativ generat de respiraie 21. [AOR10053] Din tratamentul medical al insuficienei venoase nu fac parte () A: Embolizarea B: Medicamente venotonice C: Scleroza varicelor D: Curele termale E: Benzile de contenie

22. [AOR10058] Urmatoarele afirmatii privin insuficienta venoasa cronica sunt false, CU EXCEPTIA: () A: IVC determina varice B: varicele esentiale sunt mai frecvente la femei C: la palpare se face proba Homans D: in flebita superficiala se dau AINS po sau iv E: hipodermita cronica este o tulburare trofica

23. [AOR10059] Clasificarea Leriche si Fontaine este folosita pentru: (pag.77) A: Anevrism de aorta abdominala (AAA) B: Arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare (ACOMI) C: Ischemia acuta a membrelor D: Insuficienta venoasa cronica E: Varice

24. [AOR10060] Bilantul cu scop diagnostic al ACOMI cuprinde urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA: (pag.78) A: Eco-Doppler arteriar B: test de FiO2 C: masurarea cutanata a presiunii in oxigen D: angio-CT si angio-RMN E: test de mers pe covorul rulant

25. [AOR10065] Ischemia acuta a membrelor prin mecanism Embolic cuprinde urmatoare, cu EXCEPTIA: (pag.81) A: Fribilatia atriala B: Mixom C: Cardiomiopatie dilatativa D: Trombocitopenie dupa tratament cu heparina E: Anevrism al ventricolului stang

26. [AOR10069] La un pacient cunoscut cu insuficien venoas cronic, durerea, roeaa i cldura aprute n faa cordonului venos indurat ridic suspiciunea de: (pag 122) A: Ruptur de varice i hemoragie B: Ulcer varicos C: Telangiectazii sau varicoziti D: Flebit superficial sau paraflebit E: Dermit ocr

27. [AOR10071] Tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor prin embolectomie nu prezint : (pg.83) A: Abordare sub anestezie local a triunghiului Scarpa B: Tratamentul emboliilor pe artere sntoase C: Se utilizeaz mai ales n caz de obstrucie nalt (aorto-iliac sau femural superficial) D: Embolectomie cu sonda Foley E: Puin recomandat n prezena leziunilor ateromatoase

28. [AOR10002] Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic: (pg. 78) A: se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului B: se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3 C: asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg D: asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-70 mmHg E: asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg

29. [AOR10003] Sindromul Leriche se caracterizeaz prin (pg. 77) A: durere lombar, hematurie, insuficien renal rapid progresiv B: durere fesier C: claudicaie a celor dou membre inferioare D: impoten E: apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac

30. [AOR10004] Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore sunt adevrate (pg. 79, 80) A: controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile bolii B: tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii C: angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin calcificate D: pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismal E: simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit 31. [AOR10005] Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt: (pg. 81) A: embolia cu surs din cavitile cardiace stngi B: embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte C: tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic preexistent D: trombocitopenia dup tratament cu heparin E: hipertensiunea arterial

32. [AOR10006] n ischemia acut a membrelor (pg. 81, 82) A: leziunile devin ireversibile dup 12 ore B: membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri C: apare alungirea timpului de recolorare cutanat la membrul afectat D: aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitate E: abolirea pulsului popliteu indic obstrucia arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee

33. [AOR10013] Returul venos este asigurat prin (pag 120) A: incontinenta valvulelor B: pompa musculara surala C: apasarea boltei plantare D: pompa musculara femurala E: presiunea reziuduala retelei arteriale

34. [AOR10014] Clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cronice (121) A: Clasa 0: insuficienta venoasa cronica minora B: Clasa 1: subiect fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice)

C: Clasa 3: insuficienta venoasa cronica severa si tulburari trofice majore cu ulcere D: Clasa 0: subiecti fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice) E: Clasa 2: insuficienta venoasa cronica moderata fara tulburari trofice

35. [AOR10016] Sindromul de fisurare din cadrul AAA are urmtoarele caracteristici (pag.76) A: colaps n general moderat B: mas batant i dureroas la palpare C: hemoragie digestiv D: dureri abdominale spontane E: contractur abdominal

36. [AOR10017] Ruptura acut din AAA se manifest prin (pag.76) A: colaps rapid mortal B: colaps moderat C: dureri abdominale spontane, violente D: contractur abdominal E: hemoragie digestiv nalt

37. [AOR10018] Tromboangeita Buerger se caracterizeaz prin (pag.77) A: n 90% din cazuri afecteaz brbaii peste 50 de ani B: cel mai frecvent sunt afectate membrele superioare C: cel mai frecvent sunt afectate membrele inferioare D: are o evoluie zgomotoas E: afecteaz brbatul tnr <40 de ani, mare fumtor

38. [AOR10019] Sindromul Leriche are urmtoarele caracteristici (pag.77) A: paloare cutanat B: impoten C: semnul osetei D: claudicaie a celor dou membre inferioare E: durere fesier

39. [AOR10021] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la clasificarea Leriche-Fontaine sunt false (pag.77) A: n stadiul II crampa dureroas cedeaz la oprirea efortului B: n stadiul IV apar eritroz i edem decliv pentru c pacientul doarme cu piciorul cobort la marginea patului C: tulburrile trofice distale sunt frecvent asociate durerilor permanente D: n sindromul Leriche se produce rceala picioarelor E: n stadiul I are loc abolirea unuia sau mai multor pulsuri

40. [AOR10022] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente se

face cu (pag.78) A: ulcere varicoase B: neuropatie diabetic C: anevrism arterial D: coarctaie de aort E: neuropatie diabetic 41. [AOR10023] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena durerilor de decubit se face cu (pag.78) A: coarctaia de aort B: canal lombar strmt cu o claudicaie medular C: polinevrit alcoolic D: ulcere varicoase E: neuropatie diabetic

42. [AOR10024] Despre TCPO2 se poate spune (pag.78) A: este indicat n toate stadiile Leriche-Fontaine B: o valoare > 35mmHg este indicele unei bune compensri C: o valoare cuprins ntre 10 i 30mmHg traduce prezena unei hipoxii continue D: este indicat numai n stadiul IV Leriche Fontaine E: o valoare sub 10mmHg este dovada unei hipoxii critice

43. [AOR10027] Tratamenul medical al ACOMI const n urmtoarele (pag.79) A: medicamente vasoactive B: aspirin sau clopidogrel C: IEC i ARA II D: statine, sistematic n prevenia secundar E: AVK

44. [AOR10028] n tratamentul chirurgical al ACOMI endarteriectomia are urmtoarele indicaii (pag.80) A: stenoze segmentare B: stenoze puin calcificate C: stenoze unice D: stenoze ulcerate E: stenoze calcificate

45. [AOR10029] Angioplastia din ACOMI are urmtoarele indicaii (pag.80) A: stenoze calcificate pe bifurcaii B: stenoze strnse C: stenoze complexe, ntinse i dilatare anevrismal D: stenoze unice, concentrice E: stenoze proximale

46. [AOR10030] Despre tratamentul chirurgical al ACOMI se pot face urmtoarele afirmaii (pag.80) A: Simpatectomia este cea mai utilizat metod B: Endarteriectomia se practic mai ales la etajul femoro-iliac C: Pontajul se practic n stenozele segmentare, calcificate D: Angioplastia se practic n stenozele concentrice E: n cazul unei ischemii fr gest posibil de revascularizare se practic amputaia

47. [AOR10031] Este adevrat n legtura cu embolia pe artere sntoase (pag.82) A: debutul este subacut B: absena factorilor de risc CV C: debutul este brutal D: ischemie sever franc E: factori de risc CV prezeni

48. [AOR10032] Despre tromboza ateromatoas putem afirma umtoarele (pag.82) A: toate celelalte pulsuri sunt perceptibile B: debutul este brutal C: toate celelalte pulsuri sunt abolite D: factori de risc CV prezeni E: debut subacut

49. [AOR10038] Clasificarea Leriche-Fontaine (pg. 77) A: Stadiu II: fr simptome B: Stadiu IV: dureri permanente C: Stadiu II: claudicaie intermitent de efort D: Stadiu III: tulburri trofice distale E: Stadiu I: fr simptome

50. [AOR10039] Valorile IPS reprezint () A: 0.9-1.3 normal B: <0.4 ACOMI sever C: >1.3 normal D: 0.75-0.9 ACOMI sever E: 0.4-0.75 ACOMI sever 51. [AOR10040] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena claudicaiei intermitente () A: Disecia de aort B: Coarctaia de aort C: Neuropatia diabetic D: Polinevrita alcoolic E: Canal lombar strmt

52. [AOR10041] Tratamentul ACOMI cuprinde () A: Repaus la pat B: IEC C: Statina D: Clopidogrel E: Renunarea la fumat

53. [AOR10042] Recomandrile igieno-dietetice al ACOMI cuprind () A: Oprirea fumatului B: Corecia obezitii C: Scderea TA D: Repaus la pat E: Statine

54. [AOR10048] Bilanul preoperator clasic n ischemia acut include () A: Radiografie toracic B: Grupa sanguin i Rh C: Hemogram D: Ionogram E: ECG

55. [AOR10050] Amputaia de realizeaz n caz de () A: Gangren B: Eec al tehnicilor de revascularizare C: Per primam n toate ischemiile acute D: Ischemie depit E: Obstruciile bifurcaiei aortei

56. [AOR10054] Semnele funcionale n insuficiena venoas includ () A: Jen legat de varicele inestetice B: Oboseal n ortostatism C: Sindromul picioarelor nelinitite D: Claudicaia venoas E: Cramp n molet

57. [AOR10055] Tulburrile trofice cutanate cuprind () A: Hipodermite cronice B: Ulcer varicos C: Eczem D: Teleangiectazii E: Atrofie alb Killian

58. [AOR10056] Care dintre urmtoarele reprezint msuri generale de tratament n insuficiena venoas () A: Scderea ponderal B: Evitarea ortostatismului prelungit C: Repaus la pat D: Contenie elastic E: Vaccinare antitetanic

59. [AOR10057] Cauze rare de arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare sunt: () A: boala Behcet B: boala Takayasu C: trombangeita Buerger D: boala Horton E: colagenoze

60. [AOR10061] Tratamentul medical in arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare(ACOMI) cuprinde: (pag.79) A: antiagregante plachetare: aspitina, clopidogrel B: statine C: IEC sau ARA II D: beta-blocante E: inhibitori calcici 61. [AOR10062] Tratamentul chirurgical prin Endarteriectomie are urmatoarele indicatii: (pag.80) A: stenoze stranse, proximale, unice, concentrice, putin calcificate B: la etajul femuro-iliac C: stenoze segmentare, ulcerate, calcificate, pe bifurcatii D: la bifurcatia femurala E: dureri de decubitus

62. [AOR10063] Indicatiile in stadiul II al clasificarii Leriche sunt: (pag.80) A: tratament antiagregant plachetar B: prostaglandine i.v. C: analgezicele de clasa II si III D: proceduri de reeducare a mersului E: revascularizare mai precoce in caz de leziune proximala invalidanta sau amenintatoare

63. [AOR10064] Ischemia acuta a membrelor prin Tromboza cuprinde urmatoarele: (pag.81) A: Arterita (Behcet, peri-arterita nodoasa, Horton) B: Disectie post-cateterism C: Sindrom de hipervascozitate

D: Cardiomiopatie hipertrofica E: Scaderea debitului cardiac

64. [AOR10066] Semnele clinice din ischemia acuta a membrelor cuprinde: (pag.81) A: membrul apare rece, palid, apoi se cianozeaza B: teleangiectazii C: presiune dureroasa a maselor musculare D: dermatita ocra E: alungirea timpului de recolorare cutanata

65. [AOR10067] Ischemia acuta a membrelor poate aduce urmatoarele modificari metabolice: (pag 82) A: alcaloza metabolica B: hipocalcemie C: hipopotasemie D: hiperuricemie E: mioglobinurie

66. [AOR10068] Ulcerul varicos este caracterizat prin: (pag 122) A: Mici dimensiuni B: Margini netede C: Fond curat D: Durere intens E: Sediu maleolar intern

67. [AOR10070] n cadrul ACOMI, examenul clinic presupune: (AOR10070) A: palparea traseelor arteriale B: auscultaia traseelor arteriale C: msurarea indexului presiunii diastolice D: msurarea indicelui de mas corporal E: bilanul factorilor de risc cardio-vascular

68. [AOR10072] Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cornice sunt: () A: Obezitatea B: Telangiectaziile C: Sexul masculin D: Ereditatea E: VARSTA

69. [AOR10073] Factori favorizanti pt varice sunt, cu excepia: (120) A: Obezitatea B: Sarcina fara simptome in primul trimestru

C: Estroprogestativele controversat D: Ereditatea nu influenteza E: Varsta

70. [AOR10074] Hipodermitele cornice complicatii ale insuficientei venoase: (122) A: sunt de mari dimensiuni B: cu debut retomaleolar este indolora si nu lasa godeu C: consecinta unei inflamatii acute a grasimii subcutanate D: pielea treimii inferioare a gambei este fibrosa si indurata E: aspect cutanat normal al radacini mambrului 71. [AOR10075] ACOMI evolutie: (79) A: principalul risc este tromboza arteriala B: in mod acut:sind de ischemie acuta C: in mod subacut:turburari trofice distale D: in mod cronic:tulburari trofice distale E: in mod subacut:ischemie acuta

72. [AOR10076] Bilantul bolii ateromatoase si comorbiditatiilor: (79) A: cardio-vascular:bilant lipidic,glicemie a jeun B: ecografie Doppler a trunchiurilor subaortice C: ECG D: ETT E: ecogafie Doppler a membrelor superioare

73. [AOR10077] Cauze cardiacE de embolie: (81) A: ANEVRISM ARTERIAL B: FIBRILATIE atriala C: ENDOCARDITA D: SCADEREA DEBITULUI CARDIAC E: ANEVRISM AL VENTRICULULUI STANG

PNEUMOLOGIE

DISPNEEA ACUTA SI CRONICA

1. [BPO10002] Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian: (pag. 143) A: Edemul pulmonar acut B: Edemul Quincke C: Pleurezia masiv D: Pneumotoraxul spontan E: Pneumopatia acut infecioas

2. [BPO10003] Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice: (pag. 143) A: Insuficiena cardiac stng B: Pericardita cronic constrictiv C: Epiglotita infecioas D: Anemia cronic E: Bolile neuromusculare

3. [BPO10004] Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excepia: (pag. 143) A: Embolia pulmonar B: Edemul glotei C: Anemia acut D: Acidoza metabolic E: Tamponada cardiac

4. [BPO10006] Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC: (pag. 162) A: Radiografia toracic B: Probe funcionale respiratorii C: Electrocardiogram D: Gazometria E: Ecografia Doppler vascular

5. [BPO10013] Bronita cronic obstrctiv se caracterizeaz prin (pag.161) A: este asociat unei hipoxemii de repaus B: este asociat unei reversibiliti pariale C: apare dispnee de repaus D: VEMS < 35% E: expectoraie zilnic timp de de cel puin 3 luni n cursul a cel puin 2 ani consecutivi

6. [BPO10020] n legtur cu emfizemul panlobular este adevrat urmtoarea afirmaie (pag.162) A: Dispneea apare tardiv B: Hemoglobina este crescut C: IVD este frecvent D: Tusea cu expectoraie este rar i tardiv E: PaCO2 este crescut

7. [BPO10021] Hipoxia+hipercapnia se ntlnesc n () A: Decompensarea BPOC B: Embolia pulmonar C: Criza de astm D: EPA E: Insuficiena renal

8. [BPO10022] ntre semnele de insuficien respiratorie acut nu se numr () A: Cianoza B: Polipneea C: Transpiraiile D: Tiraj intercostal E: Agitaia

9. [BPO10023] Dispneea cu asimetrie auscultatorie apare n () A: Embolia pulmonar B: Pneumotorace spontan C: Astmul paroxistic D: Dispneea psihogen E: EPA

10. [BPO10027] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv () A: Dispnee cu VEMS>80% B: Obstrucie persistent a cilor aeriene mici C: Se poate asocia cu reversibilitate parial D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar E: Se poate asocia unei hipersecreii bronice 11. [BPO10028] Nu caracterizeaz bronita cronic obstructiv cu insuficien respiratorie cronic (pg. 161) A: Se asociaz cu hipoxemii de repaus B: Dispnee de repaus C: PaO2>60 mmHg D: VEMS<35% E: PaO2<8kPa

12. [BPO10029] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals n legtur cu BPOC () A: Pentru diagnostic pozitiv se efectueaz explorri funcionale respiratorii cu test de reversibilitate bronic B: Se agraveaz lent progresiv C: Cuprinde bronite cronice cu obstruie bronic D: Cuprinde emfizeme paracicatriciale

E: Se caracterizeaz prin limitare cronic cu debite aeriene

13. [BPO10030] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul panlobular () A: Poliglobulie B: Cardiomegalie C: Cianoz D: Obezitate E: Brbat tnr

14. [BPO10031] Sunt adevrate urmtoarele privind emfizemul centrolobular () A: Artera pulmonar normal B: CPT foarte crescut C: DLCO sczut D: Presiunea O2 sczut E: Presiunea O2 normal

15. [BPO10037] Care dintre urmtoarele afirmaii privind spirometria este adevrat? () A: Nu este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv B: Poate releva disfuncie ventilatorie obstructiv C: DVO reprezint raportul CPT/VEMS<0.7 D: DVO este definit prin valoarea VEMS E: DVO reprezint CV/VEMS<70%

16. [BPO10049] Ortopneea apare in, cu EXCEPTIA: () A: insuficienta cardiaca stanga B: decompensare BPOC C: sindrom hepatopulmonar D: paralizia diafragmatica bilaterala E: tamponada cardiaca

17. [BPO10057] Caracterizeaza dispneea cu exceptia? (10057) A: perceptia constienta a unei jene sau a unei dificultati respiratorii B: o senzatie de lipsa sau de sete de aer C: o senzatie de efort sau opresiune legata de respiratie D: semn obiectiv E: semn subiectiv,diferentiat de polipnee, de hiperventilatie si de cianoza

18. [BPO10059] Prima etapa in identificarea situatiilor urgente nu cuprinde: (10059) A: identificarea semnelor de gravitate B: patologii neurologice C: consecinte hemodinamice D: semne neuropsihice

E: semne de insuficienta respiratorie acuta

19. [BPO10060] Semnele de insuficienta respiratorie acuta nu cuprind: (10060) A: cianoza B: transpiratii, polipnee C: respiratie abdo-minala paradoxaia; D: agitatie E: tiraj intercostal

20. [BPO10061] Dintre consecintele hemodinamice si semne neuropsihice nu face parte: (10061) A: lipotimi sau sincope B: coma C: agitatie, asterixis D: semne de soc, colaps E: tahicardie > 110 /min

21. [BPO10062] Dintre gesturile de urgenta ce nu face parte: (10062) A: ventilatie cu masca B: oxigenoterapie C: transfer intr-o sectie de hemato D: transfer in reanimare E: dezobstructia cailor aeriene, abordarea unei cai venoase de calibru bun

22. [BPO10064] A treia etapa privind orientarea diagnostica cuprinde urmatoarele cu o exceptie: (10064) A: masurarea fluxului expirator de varf, cateterism cardiac drept B: foramen oval C: CT toracic in mod elicoidal sau spiralat D: scintigrafia pulmonara de ventilaie/perfuzie E: fibroscopie bronsica, ecografia cardiaca

23. [BPO10065] Dispneea inspiratorie zgomotoasa are urmatoarele caracteristici cu o exceptie: (10065) A: cornaj =zgomotul este acut B: dispnee laringiana: bradipnee inspiratorie zgomotoasa + tiraj intercostal C: Cauze: edemul glotei (edemul Quincke), epiglotita infectioasa (Haemofilus), D: mai frecventa la copil , Risc mortal de asfixie E: stridor daca zgomotul este acut

24. [BPO10066] Dispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice nu cuprinde: (10066) A: raluri sibilante sau ronfiante B: decompensare acuta a BPOC

C: astm paroxistic D: EPA la varstnic sau tanar E: EPA mai ales daca subiectul este varstnic fara trecut astmatic

25. [BPO10067] Dispneea cu raluri crepitante nu este determinata de una din afectiunile de mai jos: (10067) A: EPA, pneumopatie acuta infectioasa B: alve-olita alergica extrinseca, C: sindrom interstitial difuz D: pneumotorace spontan, febra dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait E: pneumopatia de hipersensibilitate

26. [BPO10069] Dispnea cronica nu este datorata de: (10069) A: patologia cardiaca B: boli care afecteaza functia ventilatorie C: boli vasculare pulmonare D: anemie cronica E: acidoza metabolica

27. [BPO10070] Bolile care afecteaza functia ventilatorie nu cuprind una din urmatoarele: (10070) A: BPOC B: fibroza interstitiala difuza primitiva C: boli infiltrative ale plamanului D: cord pulmonar cronic postembolic E: boli neuromusculare

28. [BPO10071] boli vasculare pulmonare nu cuprind: (1oo70) A: cord pulmonar cronic postembolic B: dilatarea cavitatilor cardiace drepte C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva D: cord pulmonar cronic postembolic cu HTAP E: anemie cronica

29. [BPO10007] Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim intenie n caz de dispnee: (pag. 142) A: Radiografia toracic fa B: Radiografia toracic profil C: Gazometria arterial D: EKG E: Fibroscopia bronic

30. [BPO10008] Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-o dispnee acut: (pag. 142)

A: Respiraia abdominal B: Semne neuropsihice C: Bradicardia D: Hipertensiunea arterial E: Bradipnee 31. [BPO10009] Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute: (pag. 143) A: PFR B: Ecografie cardiac C: Ecografie abdominal D: CT torace E: Cateterism cardiac drept

32. [BPO10010] Emfizemul centrolobular se caracterizeaz prin: (pag. 162) A: VEMS/CV sczut B: CPT subnormal C: PaO2 sczut D: PaCO2 sczut E: DLCO crescut

33. [BPO10011] BPOC foarte sever se caracterizeaz prin: (pag. 163) A: VEMS/CV sub 0,70 B: VEMS sub 30% din cel teoretic C: VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficienei respiratorii D: 30% < VEMS > 50% dect cel teoretic E: VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg sau a semnelor clinice de ICD

34. [BPO10012] Urmtoarele sunt caracteristice dispneei expiratorii cu wheezing i raluri bronice (pag.143) A: raluri sibilante B: raluri crepitante C: raluri ronflante D: decompensare acut a BPOC E: alveolit alergic extrinsec

35. [BPO10014] Bronita cronic simpl are urmtoarele caracteristici (pag.161) A: Tuse i expectoraie cronic fr dispnee B: VEMS>80% C: obstrucie persistent a cilor aeriene mici D: hipersecreie bronic E: dispnee de efort

36. [BPO10015] Emfizemul centrolobular (blue bloater) se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pag.162) A: VEMS/CV sczut B: Hb normal C: dispnee tardiv D: cardiomegalie E: artera pulmonar de dimensiune normal

37. [BPO10016] Despre emfizemul panlobular pink puffer se pot afirma urmtoarele (pag.162) A: DLCO sczut B: hiperclaritate la vrfuri C: tuse/expectoraie rar i tardiv D: inim n pictur E: CPT subnormal

38. [BPO10017] Despre emfizemul panlobular (pink puffer) i emfizemul centrolobular (blue bloaters) se pot spune urmtoarele (pag.162) A: Distensia din emfizemul panlobular este mai mare dect cea din emizemul centrolobular B: n emfizemul centrolobular PaCO2 i PaO2 sunt normale C: CPT este foarte crescut n emfizemul centrolobular D: n emfizemul panlobular artera pulmonar este de dimensiune crescut E: Emfizemul panlobular apare de obicei la brbatul tnr

39. [BPO10018] n legtur cu emfizemul centrolobular sunt false urmtoarele afirmaii (pag.162) A: CPT subnormal B: apare la brbatul n jurul vrstei de 50 de ani C: PaCO2 este normal D: CPT este foarte crescut E: IVD este frecvent i precoce

40. [BPO10019] Care din urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate (pag.162) A: IVD apare frecvent i precoce n emfizemul centrolobular B: Hemoglobina este sczut n emfizemul centrolobular C: DLCO este normal n emfizemul panlobular D: La Rx toracic apare hiperclaritate difuz n cazul unui emfizem centrolobular E: CPT este subnormal n emfizemul panlobular 41. [BPO10024] Sunt cauze de dispnee cronic () A: EPA B: Embolia pulmonar C: Acidoza metabolic D: BPOC

E: Pericardita cronic

42. [BPO10025] Dispneea acut fr zgomote anormale se ntlnete n () A: Boli neuromusculare B: Tamponada cardiac C: Pleurezie masiv D: Atelectazie E: EPA

43. [BPO10026] Hipoxia+hipocapnia se ntlnesc n () A: Hipoventilaia alveolar B: Embolia pulmonar C: EPA D: Pneumopatie acut E: Decompensare BPOC

44. [BPO10032] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul panlobular () A: Afecteaz toate structurile lobilor B: Se datoreaz toxicelor exogene C: Dispnee intens D: Fr cianoz E: CPT subnormal

45. [BPO10033] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul centrolobular (pg. 162) A: IVD frecvent B: Se datoreaz fumatului C: Arter pulmonar mrit D: Presiunea CO2 normal E: DLCO sczut

46. [BPO10034] Care dintre urmtorii sunt factori de risc pentru BPOC () A: Praf de piatr B: Deficit de alfa 1 antitripsin C: SO2 D: Polen E: Bumbac

47. [BPO10035] Examenul clinic la pacientul cu BPOC poate releva () A: Semnul Hoover B: Hipocratism digital C: Leuconichie D: Scdere n greutate

E: Calviie

48. [BPO10036] Care dintre urmtoarele investigaii vor completa examenul clinic n BPOC? () A: Radiografie de craniu B: Gazometrie C: Spirometrie D: Ecografie cardiac E: Hemogram

49. [BPO10038] Reprezint indicaie de efectuare a gazometriei () A: SaO2<92% B: VEMS<45% C: VEMS<50% D: Comorbiditate cardiovascular E: Discordana clinico-funcional

50. [BPO10039] Reprezint criterii de gravitate n BPOC () A: PaCO2>45 mmHg B: SaO2<80% C: pH<7.2 D: Frecvena respiratorie>25/min E: PaO2>60% 51. [BPO10040] Urmtoarele sunt criterii de gravitate n BPOC () A: Febr>38.5 grade B: Scderea vigilenei C: Semne de oc D: PaCO2>70 mmHg E: Alcoolism

52. [BPO10041] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic? () A: PaCO2<60 mmHg B: pH<7.3 C: Com D: PaCO2>70mmHg E: Respiraie abdominal paradoxal

53. [BPO10042] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic () A: Confuzie B: Semne de oc C: Tulburri recente ale funciilor superioare D: PaO2<45mmHg

E: PaCO2>45mmHg

54. [BPO10043] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic n BPOC este adevrat? () A: Dispnee de repaus: fr antibiotic B: Dispnee de repaus: cefotaxin C: Dispnee de efort: obligatoriu antibiotic D: Dispnee de efort cu expectoraie purulent: amoxicilin E: Fr dispnee: levofloxacin

55. [BPO10044] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul n BPOC sunt adevrate () A: Se va opri fumatul B: Vaccinare antigripal C: Reantrenare la efort D: Kinoterapie respiratorie E: Obligatoriu corticoterapie oral

56. [BPO10045] Care dintre urmtoarele afirmaii privind monitorizarea pacientului cu oxigenoterapie la domiciliu sunt adevrate () A: Radiografie toracic 1 dat/an B: Spirometrie 1 dat la 2 ani C: Gazometrie arterial/3-6 luni D: Gazometrie arterial 1 dat/an E: SaO2 la intervale

57. [BPO10046] Despre platipnee sunt adevarate: (p. 143-144) A: Dispneea apare doar in pozitie ortostatica B: Dispneea apare in decubit dorsal C: Se vede in caz de sunt dreapta-stanga D: Apare in IC stanga, tamponada, decompensare BPOC E: Se va realiza un test de FiO2 100%, apoi o ecografie cardiaca cu proba de contrast

58. [BPO10048] Cauze cardiace de dispnee cronica sunt, cu EXCEPTIA: (143) A: pericardita constrictiva cronica B: insuficienta cardiaca stanga C: hipertensiune arteriala pulmonara primitiva D: EPA E: cord pulmonar cronic postembolic

59. [BPO10050] Semnele de gravitate n dispneea acut sunt: () A: cianoza B: tahicardie peste 110/min

C: transpiraii D: HTAP E: asterixis

60. [BPO10051] Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC daca : () A: PaO2 diurna masurata in repaus, in aer <60 mmHg B: PaO2 <50mmHg si HTAP C: PaO2 < 60mmHg si insuficienta ventriculara stanga D: La distanta de un episod acut E: Hipoventilatie alveolara nocturana (SaO2 < 95%)

61. [BPO10052] Caracteristicile enfizemului centrolobular (blue bloaters) sunt: (pag.162) A: corpolenta obeza B: corpolenta slaba C: ronchusuri, cu sibilante D: inima in picatura E: cianoza

62. [BPO10053] PRF in enfizemul centrolobular indica: (pag.162) A: CPT foarte crescut B: CPT subnormal C: PaO2 normala D: PaCO2 normala E: DLCO normal sau putin scazut

63. [BPO10054] Criteriile clinice de graviditate in BPOC sunt: (pag.164) A: temperatura >38,5 grade B: cianoza care se agraveaza C: edeme ale membrelor superioare si inferioare D: agitatie psihomotorie E: utilizarea muschilor respiratorii accesorii

64. [BPO10055] Despre oxigenoterapie prin Concentrator sunt adevarate: (pag.167) A: contenanta nelimitata B: Nivel sonor 0 C: Nivel sonor aprox. 50db D: Debit maxim 4-5 litri pe min E: Debit maxim 10-15 litri pe minut

65. [BPO10056] Indicatiile pentru chirurgie in BPOC sunt: (pag 168) A: pansarea teritoriilor hipoperfuzate, pentru reducerea volumului B: HTPA

C: rezectia bulelor voluminoase, compresive in enfizemul centrolobular D: tabagism persistent E: corticoterapie superioara >15mg/zi

66. [BPO10068] Dispneea cu asimetrie sau liniste auscultatorie apare in urmatoarele situatii: (10068) A: pneumotorace spontan B: embolia pulmonara C: pleurezie masiva D: anemie cronica E: atelectazie complete

67. [BPO10072] Indicatiile gazometriei in BPOC sunt: () A: dispnee B: discordanta clinico-functionala C: comorbiditate cardio-vasculara D: SaO2 <90% E: VEMS <50% din cel teoretic, sistematic

68. [BPO10073] Examinarile complementare in BPOC sunt: () A: PFR B: radiografie toracica, fibroscopie bronsica C: hemoleucograma: anemie D: ECG E: polisomnografie, gazometrie

69. [BPO10074] Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia: () A: ventilatie cu buzele tuguiate B: punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali) C: semnul Hoover D: hipocratism digital E: pierdere in greutate

70. [BPO10075] Alegeti afirmatiile adevarate despre simptomele BPOC: () A: nespecifice B: tuse C: expectoratie D: dispnee E: paloare

71. [BPO10076] Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin: () A: explorari functionale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronsica B: masurarea volumelor si debitelor pulmonare: prin pletismografie si dilutie (obligatoriu)

C: documentarea disfunctiei ventilatorii obstructive D: evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV E: doar examen clinic

72. [BPO10077] Bronsita cronica obstructiva este o bronsita cronica cu obstructie persistenta a cailor aeriene mici, asociata sau nu cu: () A: reversibilitate partiala (sub betamimetice, anticolinergice, corticoizi) B: hipersecretie bronsica C: emfizem pulmonar D: hipoxemie de repaus E: dispnee de repaus

73. [BPO10078] Semnele de gravitate in BPOC sunt: () A: oxigenoterapie de lunga durata, cardiopatie stanga asociata, alcoolism, afectare neurologica B: temperatura >39, utilizarea muschilor accesori, scaderea vigilentei, tulburari recente ale functiilor superioare C: flux expirator de varf < 100 l/min D: PaO2 <60 mmHg, SaO2 < 90%, PaCO2 >=45 mmHg (in caz de gazometrie normala anterior) E: absenta ameliorarii in ciuda oxigenoterapiei

74. [BPO10079] Urmatoarele indica o exacerbare putin severa a BPOC: () A: absenta gravitatii B: absenta comorbiditatilor C: pacient anturat D: factor declansator neindetificat E: acces usor la ingrijiri

75. [BPO10080] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul prelungit cu corticoizi inhalatori sunt adevarate: () A: nu modifica diminuarea progresiva a VEMS de-a lungul anilor B: se rezerva pacientilor pentru care raspunsul spirometric a fost documentat C: se rezerva tuturor pacientilor care prezinta simptome semnificative in ciuda unui tratament bronhodilatator continuu D: se indica pentru VEMS de baza < 40% cu exacerbari repetate E: un tratament de lunga durata cu corticoizi inhalatori nu este recomandat in BPOC

76. [BPO10081] Kinetoterapia respiratorie in BPOC presupune: () A: dezobstructie bronsica B: exersarea tusei C: ventilatie dirijata D: realizarea intr-un ritm si cu o frecventa care depind de starea clinica a pacientului si de evolutia lui E: nu este necesara

77. [BPO10082] Alegeti afirmatiile adevarate despre oxigenoterapia in BPOC: () A: de lunga durata (cel putin 10 ore pe zi) B: la distanta de un episod acut C: PaO2 diurna, in repaus <=55 mmHg D: PCO2 crescuta E: 2 gazometrii la interval de 3 saptamani: PaO2 <60 mmHg + HTAP

78. [BPO10083] Alegeti afirmatiile adevarate in legatura cu ventilatia la pacientii cu BPOC: () A: VNI se instituie doar in afara unei exacerbari B: VNI la domiciliu daca exista semne clinice de hipoventilatie alveolara nocturna, PCO2>65 mmHg, instabilitate clinica (cazuri frecvente de spitalizare) C: ventilatie invaziva in caz de imposibilitate de sevraj dupa spitalizare sau esec al VNI D: ventilatia invaziva nu este indicata E: VNI se instituie in caz de esec al oxigenoterapiei de lunga durata

79. [BPO10084] Chirurgia BPOC este contraindicata in caz de: () A: PCO2 >60 mmHg B: HTAP C: tabagism persistent D: corticoterapie superioara la 10 mg/zi continua E: CPT >125%, PaO2 in jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25%

80. [BPO10085] Tratamentul pacientilor cu BPOC include: () A: tratamentul comorbiditatilor si complicatiilor B: antibiotice, mucolitice, antitusive C: hipnotice, sedative, analgezice pe baza de codeina D: tratamentul apneei de somn E: tratamentul depresiei severe, anxietatii majore legate de insuficienta respiratorie grava

81. [BPO10086] Examinarile de prima intentie care trebuie realizate in prezenta oricarei dispnei sunt: () A: radiografie toracica B: ecocardiografie C: fibroscopie bronsica D: gazometrie arteriala E: electrocardiograma

82. [BPO10087] In caz de dispnee cu semne de toleranta dificila se recurge la: () A: oxigenoterapie B: ventilatie cu masca in toate cazurile C: dezobstructia cailor aeriene

D: reanimare E: cai venoase de calibru bun

83. [BPO10088] Urmatoarele afirmatii despre pneumopatia de hipersensibilitate sunt adevarate: () A: dispnee cu raluri crepitante B: alveolita alergica extrinseca C: context de debut subacut, febril D: dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait E: debut brutal

84. [BPO10089] Ortopneea apare in: () A: ortostatism B: insuficienta cardiaca stanga C: tamponada D: paralizie diafragmatica unilaterala E: astm acut grav, decompensare BPOC

85. [BPO10090] Care din urmatorii sunt factori de risc in aparitia BPOC? () A: infectiile respiratorii acute B: tabagismul C: existenta comorbiditatilor D: deficit de alfa- 1 antitripsina E: aerocontaminanti profesionali

86. [BPO10091] Tratamentul in BPOC moderat este urmatorul: () A: Bronhodilatatoare cu scurta durata de actiune la cerere B: Bronhodilatatoare in mod continuu C: Corticoizi inhalatori in prezenta unui raspuns la PRF D: Corticoizi inhalatori in prezenta unor exacerbari frecvente E: Oxigenoterapie de lunga durata

87. [BPO10092] In emfizemul centrolobular la radiografia toracica se observa : () A: hiperclaritate a varfurilor B: hiperclaritate difuza C: cardiomegalie D: inima in picatura E: dimensiunea arterelor pulmonare crescuta

TUSEA SI HEMOPTIZIA LA ADULT

1. [THA10002] Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie, sunt: (pag. 145) A: Infeciile cilor aeriene superioare B: Embolia pulmonar C: Astmul bronic D: Emfizemul pulmonar E: Edemul pulmonar

2. [THA10003] Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prima inteni e ntr-o hemoptizie: (pag. 181) A: Hemograma complet B: Examenul de sput C: Radiografia toracic D: Fibroscopia bronic E: CT toracic

3. [THA10004] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii: (pag. 181) A: Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc B: Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice C: Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele D: Apare n timpul unui efort de tuse E: Sngele eliminat este rou i aerat

4. [THA10006] n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz: (pag. 182) A: Administrarea de perfuzii macromoleculare B: Administrarea de terlipresin C: Embolizare D: Oxigenoterapie nazal n flux puternic E: Administrarea de hipotensoare

5. [THA10012] n cazul unei tuse cronice cu Rx toracic anormal o imagine chistic difuz ar putea exprima (pag.145) A: dilatare localizat a broniilor B: pneumocistoz C: cancer bronhopulmonar D: dilatare difuz a broniilor E: fibroz pulmonar

6. [THA10013] La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic anormal se iau urmtoarele msuri (pag.146) A: Se face o endoscopie bronic B: Se face un test de provocare bronic C: Se face pH-metrie sau tranzit esogastric

D: Se face examenul expectoraiei i/sau endoscopiei bronice E: Se face o Rx de sinusuri

7. [THA10020] Hemoptizia catamenial apare datorit (pag.181) A: Tumor benign a bronhiilor B: Churg-Strauss C: Necroz aseptic a maselor silicotice pseudotumorale D: Sechestraie pulmonar E: Endometrioz bronic

8. [THA10022] Care dintre urmtoarele reprezint cauz de tuse cronic cu radiografie toracic anormal () A: Embolia pulmonar B: Infecia cilor aeriene superioare C: Corpi strini D: IEC E: Sarcoidoza

9. [THA10024] Nu reprezint complicaii ale tusei cronice () A: Traumatism laringian B: Sincop C: Fractur de coast D: Ruptur de muchi drepi abdominali E: Hernie inghinal

10. [THA10025] Care dintre urmtoarele afirmaii despre medicamentele antitusive este fals () A: Sunt indicate la pacientul cu insuficien respiratorie cronic B: Sunt contraindicate n caz de hipersecreie bronic C: Exist antittusive cu efect central D: Au ca efect secundar constipaia E: Codeina este antitusiv cu aciune central 11. [THA10032] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu hemoptizia este fals () A: Reprezint eliminarea de snge rou, aerat, pe gur B: Necesit supraveghere n spital 24-48 h C: Provine din cile aeriene subglotice D: Se are n vedere rsunetul hemodinamic E: Niciuna din cele de mai sus

12. [THA10033] Referitor la necesitatea de a cuantifica hemoptizia este fals urmtoarea () A: Hemoptizie masiv: mai mult de 300-500 mL/zi B: Hemoptizie fudroaiant: deces n minute

C: Hemoptizie n cantitate mic: sput sanguinolent 50 mL/24h D: Hemoptizie masiv: mai mult de 250 mL 1 dat E: Hemoptizie n cantitate medie: 50-200 mL/24h

13. [THA10037] Una dintre cele cinci cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos este: (pag.182) A: fisura intr-o bronhie B: bronholitiaza C: hemosideroza pulmonara D: sechstratie pulmonara E: endometrioza bronsica

14. [THA10038] Agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi sunt, cu exceptia: (147) A: codetilina B: codeina C: caramifen D: lidocaina E: levomepropazina

15. [THA10040] NU poate fi cauza cardiovasculara pt hemoptizii urmatoarea: (181) A: fisura intr-o bronhie B: stenoza mitrala C: edem pulmonar acut cardiogenic D: stenoza aortica E: anevrismul aortei toracice

16. [THA10052] Cauza de hemoptizie la un subiect traheotomizat: (pag. 182) A: Grefa aspergilara B: Anevrism artero-venos C: Cancer bronhopulmoner pe cicatrice D: Eroziune a trunchiului arterial brahiocefalic prin canula E: Dilatare postcicatriciala

17. [THA10053] In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratory: () A: Fractura costala B: Sincopa C: Pneumotorace D: Perforatie esofagiana E: Cefalee

18. [THA10056] Reprezinta un agent antitusiv care creste pragul de reactivitate al cailor eferente:

(pag. 147) A: Bromura de potasiu B: Dexbromfeniramina C: Bromura de ipratropium D: Dextrometorfan E: Difenhidramina

19. [THA10063] Managementul hemoptiziei medii include, cu excepia () A: Poziia Trendelenburg B: Fibroscopia poate fi fcut a doua zi C: Tratarea cauzei D: Oxigenoterapie n funcie de gazometrie E: Spitalizare sistematic

20. [THA10064] Hemoptizia unui pacient silicotic nu este cauzat de () A: Necroza aseptic a maselor pseudotumorale B: Dilatare a bronhiilor C: Bronholitiaz D: Gref aspergilar E: Micobacterioz atipic 21. [THA10065] Hemoptizia are urmtoarele cauze de origine cardiovascular, cu excepia () A: Anevrismul aortei toracice B: Embolie pulmonar C: EPA cardiogenic D: Tulburri de hemostaz E: Fisur bronic

22. [THA10066] Hemoragia alveolar poate fi cauzat de, cu excepia () A: Sindrom Goodpasture B: Sarcoidoz C: Lupus D: Hemosideroz pulmonar E: Sindrom Churg-Strauss

23. [THA10067] Hemoptizia se abordeaz prin urmtoarele examinri, cu excepia () A: LBA B: CT toracic C: Hemoleucogram D: Fibroscopie bronic E: Radiografie toracic

24. [THA10007] Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv: (pag. 181)

A: Deces n cteva minute B: Intubaie n extrem urgen C: > 300-500 ml/24h D: Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h E: > 200 ml odat

25. [THA10008] Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele afeciuni: (pag. 145) A: Mucoviscidoz B: Astmul hipersecretant C: Pneumocistoza D: Pneumopatia infiltrant difuz E: Tuberculoza bronic

26. [THA10009] Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane: (pag. 145) A: Fibroza pulmonar B: Mucoviscidoz C: Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie D: Dilatare bronic difuz E: Reflux gastroesofagian

27. [THA10010] Printre complicaiile tusei cronice se regsesc: (pag. 146) A: Tulburrile de ritm B: Cefaleea C: Fracturile costale D: Tulburrile de tranzit intestinal E: Incontinena urinar

28. [THA10011] Hemoragia alveolar se ntlne te n urmtoarele afeciuni: (pag. 181) A: Poliangeita microscopic B: Sindromul Goodpasture C: LES D: Tuberculoza pulmonar E: Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler

29. [THA10014] La un pacient cu tuse cronic, cu Rx toracic normal, fr o cauz evident la examenul clinic se iau urmtoarele msuri (pag.145) A: Examenul expectoraiei B: Rx sinusuri

C: Endoscopie bronic D: Test de provocare bronic E: pH-metrie sau endoscopie

30. [THA10015] Efecte secundare ale codeinei (pag.147) A: Transpiraii B: Agitaie C: Somnolen D: Constipaie E: Depresie respiratorie 31. [THA10016] Urmtorii reprezint ageni care cresc pragul sau latena de reactivitare a centrilor nervoi, cu excepia (pag.147) A: Viminol B: Iodopropiliden glicerol C: Difenhidramin D: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin E: Caramifen

32. [THA10017] Bromura de ipratropium face parte din urmtoarele categorii (pag.147) A: Ageni care reduc contracia muchilor scheletici implicai n tuse B: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor eferente C: Ageni care cresc pragul sau latena de reactvitate a centrilor nervoi D: Ageni care reduc stimulrile receptorilor tusei E: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor aferente

33. [THA10018] Care din urmtorii sunt ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi (pag.147) A: Levomepropazin B: Guaimesal C: Lidocain D: Narcotice morfinice E: Viminol

34. [THA10019] Urmtorii ageni reduc stimulrile receptorilor tusei (pag.147) A: Difenhidramin B: Curare C: Dexbromfeniramin+pseudoefedrin D: Bromur de ipratropium E: Caramifen

35. [THA10021] Care din urmtoarele reprezint cauze de hemoptizie la un fost pacient tuberculos

(pag.182) A: recidiva BK B: necroza aseptic a maselor pseudotumorale C: bronholitiaz D: aspergilom E: cancer bronhopulmonar pe cicatrice

36. [THA10026] Care sunt principalele cauze de tuse acut () A: Mucoviscidoza B: Intoxicaiile cu vapori iritani C: Corpi strini D: Edemul pulmonar E: Anomalie a conductului auditiv extern

37. [THA10027] Reprezint cauze de tuse seac () A: Refluxul gastroesofagian B: Pneumopatie infiltrant difuz infraradiologic C: Cancerul bronic D: Tratament cu IEC E: Broniectazia

38. [THA10029] Care sunt efectele secundare ale codeinei () A: Constipaie B: Risc de dependen C: Diaree D: Depresie respiratorie E: Somnolen

39. [THA10030] Reprezint cauze de tuse cronic cu Rx toracic anormal () A: Imagini chistice difuze B: Fibroza pulmonar C: Cancerul bronhopulmonar D: Tumor mediastinal E: Sinuzit cronic

40. [THA10031] Despre tratamentul simtomatic al tusei sunt adevrate urmtoarele () A: Trebuie administrat cu mare precauie la vrstnic sau la copilul mic B: Va ine seama de sevrajul tabagic C: Se poate asocia cu tratament anxiolitic D: Este contraindicat n caz de hipersecreie bronic E: Va ine seama de nlturarea medicamentelor responsabile de tuse

41. [THA10034] Reprezint cauz cardiovascular de hemoptizie () A: Stenoza mitral B: Tulburri de hemostaz C: Embolia pulmonar D: Anevrism arterovenos al bolii Rendu-Osler E: Endometrioz bronic

42. [THA10035] Reprezint cauz alveolar de hemoptizie () A: Cancerul bronhopulmonar B: Tuberculoza pulmonar comun C: Sindromul Goodpasture D: Lupusul E: Sindromul Churg-Strauss

43. [THA10036] Reprezint principii de management pentru hemoptizia masiv () A: Prevenirea asfixiei B: Perfuzarea cu soluii macromoleculare C: Arteriografie bronic +/- embolizare D: Nu se administreaz oxigenoterapie E: Chirurgia hemostazei

44. [THA10039] Despre hemoptizii este adevarat: (181) A: toate hemoptiziile necesita spitalizare B: hemoptizia fudroaianta duce la deces in mai putin de un minut C: se investigheaza de prima intentie cu o fibroscopie bronsica D: semnele de anemie acuta sunt rare E: hemoptizia ucide prin spoliere sangvina

45. [THA10041] Despre hemoptizii: (181) A: apar rar in cancerul bronhopulmonar B: nu sunt grave in bronsiectazii C: pot fi cauzate de pneumopatii cu Aspergillus D: in sindromul Goodpasture au origine alveolara E: pot fi cauzata de tumori carcinoide

46. [THA10042] Hemoragia alveolara poate avea ca etiologie: (181) A: tratament medicamentos B: toxice C: PAN D: lupus E: tulburari de hemostaza

47. [THA10043] Complicaiile tusei la adult sunt: () A: pneumotorax B: incontinen urinar C: tulburri de conducere D: embolie gazoas cerebral E: dezlipire de retin

48. [THA10044] Moleculele antitusive trebuie administrate cu precauie: () A: hipersecreie bronic B: vrstnici C: copil mic D: IC congestiv E: insuficien respiratorie cronic

49. [THA10045] Cauzele de tuse cronica cu Rx toracica normala sunt: (pag.145) A: Sarcoidoza B: Bronsita cronica C: Bronsiectazie D: Fibroza pulmonara E: astm

50. [THA10046] Care dintre urmatoarele medicamente cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi: (pag.147) A: Viminol B: Erdosteina C: Tiloxapolul D: Ambroxolul E: Caramifen

51. [THA10047] Principiile de tratament in hemoptizia medie sunt: (pag.182) A: nu se spitalizeaza B: oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei C: se va trata cauza D: intreruperea sangerarii cu terlipresina E: scintigrafie pulmonara

52. [THA10048] Examinari de prima intentie, sistematice la pacientul cu hemoptizie sunt: () A: hemoleucograma, grupa sanguina, Rh, aglutinine neregulate, hemostaza completa B: gazometrie C: radiografie toracica D: fibroscopie bronsica E: CT toracic, RMN

53. [THA10049] Urmatoarele sunt cauze de hemoragie alveolara: () A: sindrom Goodpasture B: poliangeita microscopica C: hemosideroza pulmonara D: lupus, Wegener, poliartrita reumatoida, PAN, Churg-Strauss, medicamente, toxice E: pneumopatie cu Stafilococ

54. [THA10050] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie: () A: endometrioza bronsica B: necroza aseptica a maselor silicotice pseudotumorale C: sechestratie pulmonara D: tumora benigna a bronhiilor E: stenoza aortica

55. [THA10051] Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie la un pacient silicotic: () A: cancer bronhopulmonar pe cicatrice B: necroza aseptica a maselor pseudotumorale C: dilatare a bronhiilor D: BK/micobacterioza atipica E: grefa aspergilara

56. [THA10054] Nu fac parte din complicatiile neurologice ale tusei urmatoarele: (147) A: embolie grasoasa cerebrala B: sincopa C: coma D: ictus laringian E: insomnie

57. [THA10055] Afirmatiile false despre tratamentul simptomatic al tusei sunt: (147) A: tratamentul simptomatic se prescrie intodeauna B: antitusivele sunt indicate in hipersecretie bronsica C: o tuse productiva asigura un drenaj eficient D: antitusivele se administreaza cu precautie la pacinentii ci insuficienta respiratorie cronica E: antitusivele nu se administreaza la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica

58. [THA10057] Despre moleculele antitusive sunt adevrate urmtoarele, cu exceptia: (pag. 147) A: Codeina poate da ca efect secundar insomnii B: Guaimesalul este indicat in rinofaringite C: Curarele se utilizeaz la pacienii ventilai D: Lidocaina actioneaza pe caile eferente E: Folcodina prezinta risc de depresie respiratorie

59. [THA10058] Managementul hemoptiziei de mare abunden se realizeaz prin () A: Chirurgia hemostazei B: Oxigenoterapie n funcie de rezultatele gazometriei C: Arteriorgrafie bronic selectiv cu embolizare D: Terlipresina 1 mg E: Perfuzarea de soluii macromoleculare

60. [THA10059] Hemoptizie unui pacient silicotic poate fi cauzat de () A: BK B: Gref aspergilar C: Cancer pulmonar D: Bronholitiaz E: Micobacterioz atipic 61. [THA10060] Hemoptizia la un pacient ce a avut TBC este, de regul, cauzat de () A: Bronholitiaz B: Necroz aseptic pe cicatrice C: Micobacterioz atipic D: Asperligiom E: Recidiv BK 62. [THA10061] Hemoragie alveolar poate fi cauzat de () A: Lupus B: Sindrom Churg-Strauss C: Sindrom Rendu-Osler D: Boala Wegener E: Sindrom Goodpasture 63. [THA10062] n hemoptizie primele examinri sistematice sunt () A: Biopsia bronic B: Fibroscopie bronsic C: Rh D: Grupa sanguin E: Gazometrie

64. [THA10068] Stimularea receptorilor tusei se poate reduce cu () A: Iodopropiliden glicerol B: Dexbromfeniramin C: Levomepropazin D: Difenihidramin E: Bromur de ipratropium 65. [THA10069] Pragul sau latena de reactivitate a centrilor nervoi se poate realiza cu () A: Dexbromfeniramin B: Viminol

C: Caramifen D: Dextrometorfan E: Bromur de ipratropium 66. [THA10070] Contracia muschilor scheletici implicai n tuse poate fi redus cu ajutorul urmtoarelor, cu excepia () A: Bromur de ipratropium B: Lidocain C: Guaimesal D: Caramifen E: Curare 67. [THA10071] Depresia respiratorie poate fi cauzat de urmtoarele antitusive () A: Curare B: Pseudoefedrin C: Folcodin D: Codetilin E: Codein 68. [THA10072] Demersul diagnostic in faa unei tuse cronice cu radiografie toracica normala dar care prezinta rinoree posterioara este: (146) A: radiografie a sinusurilor B: examenul expectoratiei C: endoscopie bronsica D: bilant alergologic E: test de provocare bronsica

69. [THA10073] Printre alte complicatii ale tusei se numara: (146) A: ruptura de vene sub-conjunctivale B: dezlipirea suturii chirurgicale C: insomnii, astenie D: purpura, petechii E: incontinenta urinara

70. [THA10074] La un pacient fumator in varsta de peste 40 de ani, cu suspiciune de cancer bronhopulmonar realizam fibroscopia bronsica in uramtoarele situatii: (145) A: fibroscopie bronsica sistematica B: fibroscopie bronsica sisematica daca tusea persista cateva saptamani C: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala D: numai atunci cand radiografia toracica este anormala E: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala cum este cazul in leziunile endobronsice limitate

ALERGIILE RESPIRATORII LA ADULT

1. [ALE10002] Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat: (pag. 149) A: Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii B: Este limitat la 5 pneumoalergeni C: Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua D: Este inutil dac testele cutanate sunt negative E: Este inutil dac examenul clinic este puin evocator 2. [ALE10005] Obinerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune: (pag. 155) A: Simptome diurne < 4 zile/spt. B: Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt. C: VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare personal D: Simptome nocturne < 1 noapte/spt. E: Variaie nictemeral a PEF < 15% 3. [ALE10006] Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd (pg. 149) A: PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial B: PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial C: PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial D: PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial E: PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial

4. [ALE10015] Sunt surse de alergeni domestici majori: () A: Blattella germanica B: Ficus benjamina C: mucegaiurile D: Dermatophagoides pteronyssinus E: Botritis 5. [ALE10016] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre rinita alergic () A: Apare n general la 10-15 ani B: Rinita alergic sezonier este datorat polenului C: Rinita alergic peranual este datorat alergenilor domestici D: Nu exist o ordine cronologic ntre rinit i astm E: Dup tipul de sensibilizare, exist 3 tipuri de rinite 6. [ALE10017] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n diagnosticul alergiei la adult () A: Anamneza precizeaz condiiile de mediu i modul de via obinuit al pacientului B: Precizarea anchetei asupra mediului nconjurtor domestic C: Teste cutanate (prick-test) D: Nu se dozeaz IgE serice specifice E: Test de provocare specifice 7. [ALE10018] Care dintre urmtorii nu reprezint pneumalergeni () A: Cini B: Pisici C: Gndaci de buctrie D: Pianjeni

E: Acarieni 8. [ALE10019] Care dintre urmtoarele atitudini terapeutice nu este corect () A: n rinitele intermitente de prim intenie sunt antihistaminicele B: n rinitele persistente moderate spre severe se administreaz de prim intenie corticoterapie inhalatorie i oral C: Eficacitatea tratamentului este evaluat la 1 lun D: Desensibilizarea trebuie considerat n rinita intermitent moderat spre sever E: Desensibilizarea este eficient la pacienii cu form sever de "febr a fnului" 9. [ALE10026] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat? () A: Astmul este o afeciune inflamatorie cronic a cilor aeriene B: Se caracterizeaz prin episoade recidivante de wheezing C: La inflamaie particip mastocitele, eozinofilele i limfocitele T D: Simptomele sunt asociate cu sindrom restrictiv E: Inflamaia este asociat cu hiperreactivitate bronic 10. [ALE10027] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre simptomatologia astmului? () A: Wheezing B: Dispnee C: O presiune toracic D: Tuse E: Apare la amiaz 11. [ALE10028] Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat n legtur cu agravarea simptomelor astmului () A: Prezena de alergeni B: Efort fizic C: Factori iritani D: Simptomatologie nocturn E: Parazii 12. [ALE10029] Care dintre urmtoarele afirmaii legat de examenul fizic nu este adevrat la pacientul cu astm () A: Raluri sibilante B: Expir prelungit C: ngroarea mucoasei nazale D: Sinuzit E: Raluri subcrepitante 13. [ALE10040] Nu reprezint o examinare de prim intenie n diagnosticul alergiei respiratorii la adult: () A: hemogram B: dozarea Ig E serice totale C: teste cutanate D: dozarea Ig E serice specifice E: teste multi- alergenice de depistaj

14. [ALE10046] Despre tratamentul in astmul persistent usor , sunt adevarate urmatoarele : () A: tratamentul de fond se face cu corticoizi inhalatori in doze mici-moderate B: nu se da tratament de fond C: tratamentul de fond include bronhodilatatori cu actiune prelungita D: se dau asocieri de corticoizi cu bronhodilatatori intr-un singur dispozitiv E: tratamentul de fond cuprinde corticoterapie orala 15. [ALE10084] Reprezint alergen major printre acarieni () A: Can f 1 B: Fel f 1 C: Fel d 1 D: Der p 1 E: Der f 1

16. [ALE10085] Prick-test nu () A: Sunt nedureroase B: Determin edem i disestezii la 6 ore C: Sunt specifice D: Sunt sensibile E: Se pot realiza pe faa anterioar a braului 17. [ALE10086] Sunt adevrate referitor la IgE, cu excepia () A: Poate fi crescut n parazitoze B: Testul Fadiatop are doar un rezultat calitativ C: Poate fi crescut n tabagism D: Nivelul de IgE total este normal la max. 40% dintre pacienii cu alergie documentat E: Se consider pozitiv dac > 150 UI/ml 18. [ALE10003] Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte: (pag. 149) A: Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat B: Se realizeaz n timpul terapiei antialergice C: Sunt utile n caz de suspiciune de alergii profesionale D: Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase E: Nu necesit supraveghere medical ulterioar 19. [ALE10004] Rinita persistent se caracterizeaz prin: (pag. 148) A: simptome < 4 zile/spt. B: simptome > 4 spt. C: simptome > 4zile/spt. D: simptome < 4 spt. E: simptome > 4 zile/spt. sau < 4 spt. 20. [ALE10007] Astmul persistent moderat se caracterizeaz prin (pg. 155) A: Simptome cotidiene B: VEMS < 40% din valorile prezise C: Alterarea somnului D: Utilizarea zilnic de beta 2 agoni

E: Simptome de astm nocturn < 1/spt

21. [ALE10008] Diagnosticul astmului presupune (pg. 151) A: Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse B: VEMS/CV diminuat C: VEMS mai mare cu cel puin 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului D: Absena unor alergeni sau factori iritani E: Absena istoricului de atopie personal/familial 22. [ALE10009] Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmatoarele msuri (pg. 153) A: Oxigen nazal 3-4 l/min B: Corticoizi sistemici C: Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoni D: Digitalizare E: Flebotomie 23. [ALE10010] Astmul instabil se caracterizeaz prin (pg. 153) A: Scderea frecvenei crizelor diurne B: Agravare nocturn C: Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite D: Scderea PEF E: Creterea consumului de beta 2 agoniti 24. [ALE10011] Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale unui astm (pg. 152) A: PEF < 30% dect cel teoretic B: FR < 30/min. C: Cianoza D: Silenium respirator E: Hipocapnia

25. [ALE10012] Semne, care impun o ventilatie spontana in cazul astmului, sunt: (p.152) A: FC> 120/min B: Tulburari de constiinta, coma C: Pauze sau stop respirator D: Respiratia paradoxala E: Hipercapnie> 50 mmHG

26. [ALE10013] Despre rinita alergica intermitenta: (148) A: simptome > 4 saptamani B: simptome > 4 zile/saptamana C: simptome < 4 zile/saptamana D: este mai putin severa decat cea persistenta E: denumirea e data de numarul de zile simptomatice

27. [ALE10014] Riscul alergic, pt. rinita alergica: (148) A: este de 20-40% daca unul din parinti e alergic

B: este de 40-60% daca ambii parinti sunt alergici dar au simptomatolgie diferita la alergie C: este de 50-80% daca ambii parinti sunt alergici si au aceleasi simptome la alergie D: este mai mare la grupa de varsta 10-15 ani E: nu depinde de conditiile de mediu 28. [ALE10020] Diagnosticul alergiei la adult implic urmtoarele etape () A: Anamnez amnunit B: Hemoleucogram C: Pletismografie D: Teste multialergice de depistaj E: Teste cutanate 29. [ALE10021] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre rinita moderat-sever () A: Activiti sociale perturbate B: Activiti colare/profesionale perturbate C: Somn normal D: Simptome puin jenante E: Simptome jenante 30. [ALE10022] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat () A: Noua clasificare ia n considerare mai mult simptomele B: n funcie de numrul de zile simptomatice exist 2 tipuri de rinite C: Rinita intermitent se definete ca simptome de mai puin de 4 ori/sptmna D: Rinita persistent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni E: Rinita intermitent se definete ca durata simptomatologiei > 4 sptmni 31. [ALE10024] Care dintre urmtoarele sunt pneumalergeni domestici () A: Ficus benjamina (planta verde) B: Acarienii C: Mucegaiurile D: Gndacii de buctrie E: Polenul 32. [ALE10025] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul alergiei l a adult? () A: Eficacitatea tratamentului trebuie evaluat la 3 luni B: n caz de ineficacitate se pot asocia 2 tratamente (antihistaminic i corticoizi inhalator) C: Un rol important n conduita terapeutic l are educaia pacienilor D: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid inhalator E: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid oral 33. [ALE10030] Diagnosticul diferenial al astmului pe Rx toracic include () A: Corpi strini endobronici B: Cancer bronic C: Insuficien cardiac D: Compresia bronic extrinsec E: Revrsat pleural

34. [ALE10031] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate privind exacerbarea astmului () A: Reflect un defect n managentul astmului B: Expunere la factori declanatori C: Pot amenina pe termen scurt viaa D: Funcional, PEF < 40 % E: Gazometric, criz sever cu normocapnie 35. [ALE10032] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate ale unui astm () A: PaCO2>40mmHg B: Frecvena cardiac > 120/min C: Anxietate D: Cianoz E: Frecvena respiratorie < 30/min 36. [ALE10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele de gravitate n astm () A: PaCO2<40 mmHg B: Transpiraii C: Com D: Linite auscultatorie E: Respiraie paradoxal 37. [ALE10034] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu semnele care impun o ventilaie spontan () A: Hipercapnie > 50 mmHg B: Cianoz C: Tulburri de contiin D: Respiraie paradoxal E: Agitaie 38. [ALE10035] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre astmul supraacut () A: Evoluie spre asfixie B: Factorul declanator este reprezentat de conflict sau expunere alergenic masiv C: Suprainfecia este des incriminat D: Afecteaz brbaii < 30 ani E: Exitus n ore 39. [ALE10036] Care dintre urmtoarele criterii de astm instabil sunt adevrate () A: Agravare n zori B: Variaii ale PEF <-30% C: Crize pluricotidiene D: Agravare noaptea E: Creterea consumului de B2 agoniti 40. [ALE10037] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat despre tratamentul exacerbrilor severe ()

A: Tratamentul de fond al astmului se menine B: Tratamentul de fond nu trebuie intensificat C: Este necesar corticoterapie oral n doz scurt D: Se va administra Prednison 1-1.5 mg/kgc/zi E: Kinoterapia de drenaj este indicat n caz de obstrucie bronic major 41. [ALE10038] Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n legtur cu astmul acut grav () A: Tratament imediat cu B2 agoniti inhalator B: Necesit spitalizare C: Nu trebuie monitorizat D: Se administreaz oxigen nazal E: Nu necesit hidratare 42. [ALE10039] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz astmul persistent sever? () A: Simptome cotidiene B: Exacerbri care pot influena activitatea i somnul C: Frecvent simptome de astm nocturn D: Utilizarea zilnic de B2 agoniti inhalator cu durat scurt de aciune E: PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise, cu variabilitate >-30% 43. [ALE10041] Msurarea acarienilor n praf se realizeaz prin: () A: teste multialergenice de depistaj B: dozarea semicantitativ a guaninei C: prick test D: metoda ELISA cu anticorpi monoclonali E: spirometrie

44. [ALE10042] Rinita moderata spre severa prezinta urmatoarele manifestari : () A: somn perturbat B: activitati sociale si de recreere normale C: simptome jenante D: simptome putin jenante E: activitati scolare si de recreere perturbate

45. [ALE10043] Rinita alergica intermitenta se caracterizeaza prin : () A: simptome >4 zile /sapt B: simptome > 5 sapt C: simptome <4 zile/sapt D: simptome < 4 sapt E: simptome > 4 sapt

46. [ALE10044] Rinita alergica : () A: se dezvolta in general inspre 10-15 ani B: nu exista ordine cronologica intre rinita si astm C: astmul si rinita pot sa apara simultan D: exista ordine cronologica intre rinita si astm E: uneori astmul precede rinita

47. [ALE10045] Despre rinita alergica sunt adevarate urmatoarele : () A: rinita sezoniera este datorata mai ales polenului B: rinita peranuala este datorata alergenilor domestici C: rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii D: exista ordine cronologica intre rinita si astm E: rinitele alergice sunt clasificate in persistente si intermitente

48. [ALE10047] Diagnosticul de astm se pune prin : () A: prin anamneza : episoade recidivante de wheezing, tuse ,dispnee si opresiune toracica B: istoric de atopie personala sau familiala ( rinita sau dermatita atopica) C: absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm D: agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni E: agravarea simptomelor in prezenta unor factori iritanti sau cu ocazia unor eforturi

49. [ALE10048] Testele multialergenice de depistaj, afirmatii adevarate: () A: dozarea IgE serice indreptate impotriva diferitilor alergeni fixati pe acelasi suport B: raspuns global, calitativ C: raspuns calitativ pozitiv sau negativ D: permit confirmarea etiologiei alergice E: permit confirmarea alergenului

50. [ALE10049] Alegeti afirmatiile adevarate despre testele cutanate de depistare a alergiilor la adult: () A: tehnica cea mai utilizata este prick-testul B: tehnica cea mai utilizata este Fadiatop C: sunt sensibile si specifice D: test pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 3 mm si mai mare cu 50% decat martorul pozitiv, citit la 15 minute E: 20-30% din pacientii cu teste pozitive nu au simptome clinice

51. [ALE10050] Urmatoarele afirmatii despre dozarea IgE serice specifice in alergiile respiratorii la adult sunt adevarate: () A: nu este utila decat atunci cand exista discordante intre examenul clinic si testele cutanate B: nu este utila cand testele cutanate sunt irealizabile C: este utila cand se indica o desensibilizare specifica D: este inutila daca testele cutanate sunt negative E: este inutila daca examenul clinic este putin evocator

52. [ALE10051] Alegeti afirmatiile adevarate despre pneumalergeni: () A: cei mai frecventi in tarile occidentale sunt Dermatophagoides pteronyssinus sau farina B: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 25 % C: sensibilitatea la Can f 1 la copiii astmatici este 40% D: sensibilitatea la Fel d 1 in populatia generala este 3-14% E: mucegaiuri: Alternaria alternata, Aspergillus fumigatus, Cladosporium, Botridis, Penicillium

53. [ALE10052] Examenul fizic in cadrul astmului la adult arata: () A: semne ORL: cresterea secretiilor nazale, ingrosarea mucoasei nazale, sinuzita, rinita, polipi

nazali B: semne cutanate: dermatite atopice, eczeme, alergii C: distensie toracica D: raluri ronflante in timpul expiratiei fortate E: raluri sibilante in timpul respiratiei normale sau prelungite

54. [ALE10053] Semnele respiratorii de gravitate in cadrul astmului la adult sunt: () A: dificultatea de avorbi sau de a tusi B: transpiratii C: contractura muschilor intercostali D: PaCO2 >=40 mmHg E: respiratie paradoxala, pauze sau stop respirator

55. [ALE10054] Examinarile complementare de realizat intr-o situatie de urgenta in cadrul astmului la adult sunt: () A: gazometrie arteriala (nu este necesara daca PEF >200 l/min sau PEF >40% decat cel teoretic) B: ECG: anomaliile trebuie sa fi survenit recent si sa persiste pe trasee succesive C: radiografie toracica: imediat D: radiografie toracica: nu aduce informatii pertinente decat in 1-2% din crizele de astm E: hemograma, hemoculturi in mod sistematic

56. [ALE10055] Radiografia toracica este necesara in criza de astm la adult cand: () A: tabloul clinic este grav B: se suspecteaza o complicatie C: nu apare raspuns clar la tratament D: exista febra asociata E: exista istoric indelungat de astm

57. [ALE10056] Astmul acut grav presupune: () A: clinic: detresa respiratorie, rezistenta la bronhodilatatoarele obisnuite B: gazometric: criza severa cu normocapnie C: gazometric: criza severa cu hipocapnie D: functional: PEF < 40% din valoarea teoretica E: obstructie majora a cailor aeriene

58. [ALE10057] Cele doua etiologii predominante ale astmului la adult sunt: () A: faina B: acarienii C: izocianatii D: Dermatophagoides farinae E: praful de saltea

59. [ALE10058] Diagnosticul diferential al astmului la adult: () A: orice respiratie suieratoare este astm B: corp strain endobronsic C: insuficienta cardiaca D: cancer bronsic E: stenoza bronsiilor, compresia bronsica extrinseca

60. [ALE10059] Diagnosticul de astm se stabileste cel mai adesea prin: () A: examen clinic B: PFR C: radiografie toracica D: gazometrie E: ecografie cardiaca

61. [ALE10060] Urmatoarele afirmatii despre astmul supraacut sunt adevarate: () A: forma particulara a astmului acut grav marcat de o evolutie exploziva spre asfixie B: afecteaza cu precadere femeile <30 ani C: functie respiratorie de baza profund alterata D: suprainfectia bronsica este frecvent incriminata E: hipercapnie franca, acidoza extrema, tulburari majore de vigilenta (frecvent coma), anomalii cardiorespiratorii amenintatoare (cord pulmonar acut, uneori soc franc, tulburari de ritm cardiac): ventilatia mecanica se impune fara intarziere

62. [ALE10061] Tratamentul exacerbarii severe a astmului la adult presupune: () A: tratamentul simptomelor, eventualilor factori declansatori B: corticoterapie orala 8-10 zile, 0.5-1 mg/kg/zi echivalent de prednispn, in majoritatea cazurilor, in ambulator C: reducerea progresiva a corticoizilor orali pe cateva zile in caz de ameliorare lenta D: kinetoterapie respiratori de drenaj in caz de obstructie bronsica majora E: tratamentul de font se opreste pentru o perioada

63. [ALE10062] Urmatoarele afirmatii despre beta2-agonistii folositi in astmul acut grav sunt adevarate: () A: nebulizari in doze puternice B: timp de actiune foarte rapid (<5 minute): Salmeterol, Terbutalina 5 mg/2 ml C: de nebulizat 15 min D: de reinnoit la 20-30 min E: Salbutamol

64. [ALE10063] Tratamentul astmului acut grav include: () A: doze puternice de beta2-agonisti inhalator B: oxigen nazal 5-6 l/min C: corticoizi sistemici D: anticolinergice iv E: antibioterapie, hidratare abundenta (3 l/24h), aporturi potasice

65. [ALE10064] Urmatoarele afirmatii despre antibioterapia in cadrul astmului acut grav sunt adevarate: () A: se face sistematic B: daca se suspecteaza pneumopatie C: daca se suspecteaza sinuzita D: poate provoca reactii alergice E: nu este necesara sistematic

66. [ALE10065] In caz de astm acut grav evaluarea raspunsului terapeutic se face astfel: () A: inca de la prima nebulizare de bronhodilatatori B: la 120 min de la inceprea tratamenutlui C: la 4 ore D: la o ora de la inceprea tratamentului E: nu este necesara de la prima nebulizare

67. [ALE10066] In caz de esec al tratamentului de prima intentie in astmul acut grav la adult, se procedeaza astfel: () A: beta2-mimetice intravenos B: Salbutamol 0,1-0,2 mg/kg/min IVSE C: se dubleaza la fiecare 30 minute in absenta ameliorarii pana la atingerea 2 mg/kg/min D: monitorizare permanenta a TA si FC E: in caz de esec: adrenalina IVSE, ventilatie mecanica ca ultim recurs

68. [ALE10067] Dupa o spitalizare sau o consultatie de urgenta in cazul astmului la adult, atitudinea va fi urmatoarea: () A: corticoterapie orala de scurta durata: 0,5-1 mg/kg/zi prednison, 5-10 zile B: corticoterapie inhalatorie in doze inalte pentru o perioada minima de 1-3 luni C: corticoterapie inhalatorie in doze inalte chiar si pentru criza usoara D: criza usoara (PEF >80% din valoare optima), care nu urmeaza dupa o perioada de astm instabil, nici a unui consum important de beta2-agonisti, nu necesita corticoterapie inhalaorie E: consultatie specializata la 3 luni

69. [ALE10068] Aprecierea rasunetului functional al astmului prin intermediul PFR se face astfel: () A: masurare VEMS, capacitatii vitale lente, capacitatii vitale fortate B: sunt realizare la fiecare 3-6 luni C: sunt masurate in lunile 1-3 in caz de modificare terapeutica D: la 1 saptamana si la 2 luni de la oprirea corticcoterapiei orale de scurta durata E: indicate in caz de agravare, in decursul unei spitalizari, inainde si dupa un program de recuperare

70. [ALE10069] Tratamentul de fond al astmului persistent sever include: () A: corticoizi inhalatori in doze inalte B: bronhodilatatori cu actiune prelungita C: antileucotriene D: conticoterapie orala pe termen scurt E: omalizumab

71. [ALE10070] Tratamentul de fond al astmului persistent moderat include: () A: corticosteroizi inhalatori in doze moderate-forte: 800-2000 micrograme/24h Beclometazona sau Budesonide B: bronhodilatatori cu actiune prelungita: 50-100 micrograme/24h salmeterol C: 100-400 micrograme/24h Fluticazona D: 24-48 micrograme/24h Formoterol E: corticoterapie orala

72. [ALE10071] Tratamentul astmului intermitent include: ()

A: tratament de fond: corticoizi inhalatori in doze mici B: bete2-agonisti inhalator cu durata scurta de actiune: inaintea unui efort sau expuneri C: cromone D: cromoglicat de sodiu E: nedocromil sodic

73. [ALE10072] Tratamentul de fond al astmului persistent usor include: () A: 2 prize zilnic de corticoizi inhalatori in doze mici-moderate B: tratament alternativ cu antileucotriene C: cromone inhalatorii D: Budesonida 200-800 micrograme/24h E: fluticazona 400-800 micrograme/24h

74. [ALE10073] Astmul persistent moderat la adult se caracterizeaza prin: () A: simptome permanente B: exacerbari care pot influenta activitatea si somnul C: simptome de astm nocturn >1 data pe saptamana D: utilizare zilnica de beta2 agonisti cu durata scurta de actiune E: PEF sau VEMS <60%, cu variabilitate > 30%

75. [ALE10074] Astmul intermitent la adult se caracterizeeaza prin: () A: simptome intermitente <1 data pe saptamana B: simptome de astm nocturn >2 ori pe luna C: intre crize fara simptome su functie respiratorie normala D: PEF sau VEMS >=80%, variabilitate <20% E: exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul

76. [ALE10075] Exacerbarea usoara in astmul adultului se caracterizeaza astfel: () A: gestionata de catre pacient B: necesita doar o crestere tranzitorie a consumului de beta2 agonisti cu actiune rapida C: necesita doar o crestere de cateva ore a consumului de beta2 agonsiti cu actiune rapida D: exacerbare gestionata de medicul de familie E: exacerbare ce nu necesita masuri suplimentare

77. [ALE10076] Toate afirmatii sunt gresite, inafara de unul? () A: Fluticazona este un corticosteroid inhalator B: In astmul persistent moderat este indicat corticoterapia orala impreuna cu omalizumab C: Salmeterolul, si formoterolul sunt corticosteroizi orali folositi in astmul persistent moderat D: Coricoterapia inhalatorie in doze mici-moderate este indicat in astmul persistent usor E: Beclometazonul este un beta-2-agonist selectiv

78. [ALE10078] Care dintre urmatorii parametric defines astmul controlat dupa GINA2006: () A: Simptome diurne mai mult de 2pe sapt B: Prezenta linitarii activitatilor C: Prezenta simptomelor nocturne D: Utilizarea beta2-agonistilor de 2 ori maxim p sapt E: Lipsa exacerbarilor

79. [ALE10079] Tratamentul Rinitelor alergice este caracterizat prin () A: Se administreaz anticolinergice cu aciune local, dac primul tratamentul nu este eficient B: Imunoterapia este rezervat polisensibilizailor C: Evaluare la o lun dup nceperea tratamentului D: Antihistaminice i corticoizi inhalatori la rinite persistente severe E: Antihistaminice de prim intenie la rinite intermitente 80. [ALE10080] Urmtoarele tipuri de mucegaiuri sunt alergeni, cu excepia () A: Dermatophagoides farinae B: Blatella germanica C: Botritis D: Ficus benjamina E: Alternaria alternata 81. [ALE10081] Despre prick-test urmtoarele sunt adevrate () A: Este pozitiv dac la 10 minute, diametrul papulei este de minim 2 mm B: 10-20% dintre subiecii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice C: Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore D: Sunt teste specifice E: Sunt teste sensibile 82. [ALE10082] Rinita alergic este sugerat de () A: Hiperneutrofilie sanguin B: IgE 159 UI/ml C: Hiperbazofilie sanguin D: IgE 160 UI/ml E: Hipereozinofilie sanguin

83. [ALE10083] n anamneza n rinitele alergice () A: Trebuie precizezat existena alcoolismului B: Trebuie precizezat existena tabagismului C: Trebuie precizat tipul lenjeriei de pat D: Riscul alergic este de 40-60%, dac cei 2 prini sunt alergici E: Riscul alergic este de 10-20%, dac unul din parini este alergic

TUBERCULOZA

1. [TBC10002] Medicament contraindicat n sarcin: (159) A: Rifabutina B: Rifampicina C: Pirazinamida D: Isoniazida E: Etambutol

2. [TBC10003] Care este medicamentul rezervat cazurilor bogate n bacili sau suspecte cu bacili rezisteni la copil? (159) A: Etambutol B: Rifabutina C: Isoniazida D: Pirazinamida E: Rifampicina

3. [TBC10007] La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face: (pag. 160) A: La o sptmn dup iniierea tratamentului B: La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului C: Trimestrial D: O dat la 6 luni E: Nu este necesar un bilan hepatic

4. [TBC10008] Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul: (pag. 157) A: Geloza simpl B: Chapman C: Sabouraud D: Lwenstein-Jensen E: Leifson

5. [TBC10009] naintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectueaz: (pag. 159) A: Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor B: Examen de urin C: Audiogram D: Identificarea unei eventuale sarcini E: Examen neurologic

6. [TBC10010] Tratamentul antituberculos se va administra: (pag. 159) A: n trei prize, n timpul meselor B: Dimineaa, jeun, la mare distan de mese C: Dimineaa i seara, naintea meselor D: Numai seara, nainte de culcare

E: La prnz, imediat dupa mas

7. [TBC10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza este fals () A: Agentul patogen este bacilul Koch B: Calea de transmitere este aerian C: Forma pulmonar este rar D: Tratamentul const n asociere de antibiotice timp de mai mult de 6 luni E: Este o boala contagioas

8. [TBC10017] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza pulmonar este fals () A: Transpiraii nocturne B: Hemoptizii C: Radiografia toracic evideniaz infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori D: Explorarea bacteriologic - examenul direct al BAAR E: Confirmare prin cultur n mediul solid (Bactec)

9. [TBC10018] Nu reprezint localizare extrapulmonar a tuberculozei () A: Ganglioni B: Rinichi C: Urogenital D: Os E: Miocard

10. [TBC10024] Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se evideniaza prin: () A: Coloraia Mallory B: Coloraia hematoxilina-eozina C: Coloraia Ziehl-Nielsen D: Coloraia Verhoeff E: Coloraia nitrat de argint

11. [TBC10029] Doza de etambutol in quatriterapia antituberculoasa este de: () A: 5 mg/kg/zi B: 25 mg/kg/zi C: 20 mg/kg/zi D: 1 mg/kg/zi E: 12 mg/kg/zi

12. [TBC10031] Conduita terapeutica pentru tuberculoza la copil cuprinde: (pag.159) A: tratament zilnic timp de 9 luni B: cuprinde trei faze C: Etambutolul este rezervat cazurilor bogate in bacili sau suspecte cu bacili rezistenti D: prima faza: asociere a 3 antibiotice - isoniazida, pirazidamida, etambutol

E: a doua faza: asocierea de pirazidamida cu etambutol

13. [TBC10038] Multirezistenata la tratamentul antituberculos inseamna rezistenta cel putin la: () A: izoniazida B: rifampicina C: pirazinamida D: etambutol E: A si B

14. [TBC10042] Referitor la tuberculoza miliar, este fals una din urmtoarele afirmaii () A: Reprezint diseminare hematogen a BK B: Radiografia toracic pune diagnosticul pozitiv C: Pe radiografia toracic: sindrom interstiial micronodular difuz i intens D: Clinic: febr, alterarea rapid a strii generale, dispnee E: Se impune necesitatea unui bilan de extensie

15. [TBC10050] La creterea de 6 ori peste normal a transaminazelor n TBC, se poate proceda la urmatoarele cu exceptia (pag:160) A: Reintroducerea pirazinamidei n doz mai mic, dup normalizare B: Reintroducerea izoniazidei n doz mai mic, dup normalizare C: Cutarea altor cauze de hepatit D: Oprirea tratamentului pn la normalizare E: Oprirea isoniazidei i a pirazinamidei pn la normalizare

16. [TBC10051] Reprezint criterii de vindecare a TBC, cu excepia () A: Absena complicaiilor B: Regresia semnelor radiologice reversibile C: Dispariia semnelor clinice D: Tratament corect de 6 luni E: BK sensibil

17. [TBC10052] Tratamentul TBC la pacienii cu HIV nu include () A: Pirazinamid B: Rifabutin C: Etambutol D: Rifampicin E: Isoniazid

18. [TBC10053] Tratamentul TBC se ncepe dup urmtoarele investigaii, cu excepia () A: Bilirubin B: LDH C: HVB i HVC

D: HIV E: Gamma GT

19. [TBC10054] IDR este caracterizat, cu excepia () A: Citire 1 de 6mm i citire 2 de 10 mm nu nseamn viraj B: Citire 1 de 4mm i citire 2 de 10 mm nseamn viraj C: Citire 1 de 7mm i citire 2 de 11 mm nseamn viraj D: Pozitiv dac diametrul este peste 5mm E: Se injecteaza pe faa anterioar a braului

20. [TBC10055] TBC extrapulmonare pot fi, cu excepia () A: Hepatosplenic B: Renal C: Osoas D: Intestinal E: Ganglionar 21. [TBC10056] TBC miliar se manifest, cu excepia () A: Tuse prelungit B: Stare grav C: Dispnee D: Alterare rapid a strii generale E: Febr

22. [TBC10004] Tuberculoza pulmonar comun se manifest prin: (157) A: febr B: subfebrilitate C: transpiraii nocturne D: hemoptizie E: tuse prelungite

23. [TBC10005] Tuberculoza miliar se manifest prin: (157) A: alterarea rapid a strii generale B: alterarea strii generale C: febr D: subfebrilitate E: dispnee pentru forma evoluat

24. [TBC10011] n tratamentul antituberculos administrat adultului se regasesc urmtoarele preparate: (pag. 159) A: Etambutolul B: Pirazinamida

C: Acidul clavulanic D: Metronidazolul E: Rifampicina

25. [TBC10012] Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 157) A: Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice B: Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent C: Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse D: Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic E: Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic

26. [TBC10013] n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsarcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevarate: (pag. 159) A: Pirazinamida este contraindicat B: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni C: Etambutolul este contraindicat D: Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN + Rifampicin, fr Etambutol E: Durata total a tratamentului este de 9 luni

27. [TBC10014] Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective: (pag. 159) A: Vindecarea pacientului B: Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat C: Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase D: Supravegherea pacientului pn la finalul bolii E: Documentarea sfritului tratamentului

28. [TBC10015] Tuberculoza miliar prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 157) A: Alterarea rapid a strii generale B: Dispnee posibil pentru forma evoluat C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic D: BK adesea prezent la examenul direct microscopic E: Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas

29. [TBC10019] Bilanul biologic naintea instituirii tratamentului tuberculostatic cuprinde () A: Serologie VHB, VHC B: Serologie HIV C: Hemoleucogram D: Transaminaze, fosfataz alcalin, gama GT E: Anticorpi antifosfolipidici

30. [TBC10020] Cvadriterapia antituberculoas cuprinde urmtoarele, cu excepia ()

A: Procainamida B: Izoniazida C: Pirazinamida D: Esmolol E: Rifampicin 31. [TBC10021] Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia () A: Faza de contagiozitate maxim persist 1-3 sptmni dup administrarea tratamentului B: Izolarea pacientului este obligatorie n caz de afectare pulmonar C: Pirazinamida are efecte teratogene D: La copil, tratamentul cu etambutol este obligatoriu E: La pacientul cu HIV n tratament se nlocuiete rifampicina cu rifabutina

32. [TBC10022] Monitorizarea terapiei tuberculostatice implic () A: Bilan hepatic la 15 zile dup iniierea tratamentului B: Rx toracic n a 2 a lun de tratament C: Examen bacteriologic ntre a 10 a i a 15 a zi de tratament D: Bilan hepatic o dat la 2 luni E: n caz de citoliz > 5 ori normalul se va opri izoniazida

33. [TBC10023] Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde (pag.157-158) A: Pericardit B: Meningit C: Afectare hepatic D: Afectare splenic E: Boala Von Hippel-Lindau

34. [TBC10026] Educaia terapeutic a pacientului cu boal tuberculoas vizeaz: () A: natura i durata tratamentului B: necesitatea supravegherii subiecilor contaci C: modaliti de administrare al tratamentului D: necesitatea respectrii tratamentului E: documentarea sfritului tratamentului

35. [TBC10027] Monitorizarea bacteriologica la bolnavul cu tuberculoza se realizeaza: () A: la 18 luni de la debutul tratamentului B: la 10-15 zile de la initierea tratamentului, la bolnavii cu examen microscopic negativ C: la finalul tratamentului D: la 2 luni de la debutul tratamentului E: la 6 luni de la debutul tratamentului

36. [TBC10028] in cazul tratamentului cu etambutol in tuberculoza este necesar control oftalmologic:

() A: in a doua luna de tratament B: doar la femeile insarcinate C: din doua in doua luni in cazul prelungirii tratamentului D: inainte de instituirea tratamentului E: doar la copil

37. [TBC10030] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (pag:157-160) A: un viraj tuberculinic este definit ca o crestere a diametrului IDR la tuberculina intre doua teste realizate la interval de 6 luni B: IDr la tuberculina este pozitiv la 24 de ore daca diametrul transversal al induratiei este > 5mm C: in caz de crestere a transaminzelor >6N se va opri tratamentul antituberculos pana la normalizarea transaminazelor D: radiografia toracica la bolnavul tuberculos este indicata doar la debutul si finalul tratamentului E: in tuberculoza miliara se impune necesitatea unui bilant de extensie

38. [TBC10032] Este adevarat despre quadritarapie antituberculoasa prescrisa adultului: (pag.159) A: Izoniazida se administreaza in doze de 25mg/kg/zi B: Pirazidamida in doza de 25mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi C: Pirazidamida in doza de 50mg/kg/zi fara a se depasi 4000mg/zi D: Etambutol in doza de 20mg/kg/zi E: Rifampicina in doza de 35mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi

39. [TBC10033] Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza include: () A: hemograma B: transaminaze, bilirubinam fosfataze alcaline, gama GT C: creatininemie, natremie, uricemie, D: serologie HIV, hepatite B si C: propuse sistematic E: nu este necesar la copil

40. [TBC10034] Monitorizarea bacteriologica a pacientului cu tuberculoza se face astfel: () A: intre a 10-a si a 15-a zi de tratament, la pacientul cu examen microscopic pozitiv B: la 2 luni C: la 6 luni D: in fiecare luna E: doar la inceput

41. [TBC10035] Radiografia toracica la pacientul tuberculos se va face astfel: () A: in a doua luna de tratament B: la 4 luni C: la 6 luni D: la finalul tratamentului E: la 18 luni de la debutul tratamentului

42. [TBC10036] Monitorizarea clinica a pacientului tuberculos: () A: la 10-15 zile dupa initierea tratamentului B: la 1, 2 , 4 luni C: la 6, 9, 12 luni D: la 18 luni E: in fiecare luna

43. [TBC10037] Bilantul hepatic in cadrul monitorizarii pacientului tuberculos se face astfel: () A: la 15 zile de la initierea tratamentului B: o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului C: se va creste frecventa in caz de citoliza >6N D: la 18 luni E: doar la debutul si sfarsitul tratamentului

44. [TBC10039] Forma bacilifera de tuberculoza pulmonara presupune prezenta la examenul direct a bacililor acid-alcool rezistenti din: () A: expectorat in 3 zile succesive B: tubaj gastric matinal C: aspirat prin fibrobronhoscopie D: drenajul pleural E: biopsie transbronsica

45. [TBC10040] Confirmarea tuberculozei prin cultura se face pe urmatoarele medii: () A: mediu solid Lowenstein-Jensen B: mediu lichid Bactec C: pe mediu solid in 9-16 zile D: pe mediu lichid in 3-4 saptamani E: Agar-Agar

46. [TBC10041] Urmatoarele sunt forme de tuberculoza pulmonara: () A: comuna: cea mai frecventa B: miliara C: pneumonia tuberculoasa D: SDRA: exceptional E: pleurezie

47. [TBC10043] n tratamentul TBC, monitorizarea bacteriologic este caracterizat de () A: Se indic dac examenul microscopic este negativ B: Se realizeaz la ase luni C: Se realizeaz la dou luni D: Se realizeaz n a doua sptmn de tratament

E: Nu este necesar

48. [TBC10044] Femeia nsrcinat diagnosticat cu TBC se trateaz cu () A: Pirazinamid B: Etambutol C: Rifabutin D: Rifampicin E: Isoniazid

49. [TBC10045] Izolare respiratorie din TBC este necesar n cazul afectrii () A: Meningeal B: Laringian C: Bronic D: Pulmonar E: Pleuretic

50. [TBC10046] Instituirea tratamentului TBC se realizeaz dup msurarea () A: Kaliemiei B: Natriemiei C: LDH D: Gamma GT E: Bilirubinei

51. [TBC10047] IDRul este caracterizat de () A: Injecie intradermic pe faa anterioar a bratului B: 10 mm este pragul de pozitivitate C: volum 5 unitati de tuberculuina D: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 9 mm i msurtoare 2 este de 11 mm E: viraj nseamn: msuratoare 1 este de 3 mm i msurtoare 2 este 11 mm 52. [TBC10048] Radiografia toracic n tuberculoza miliar este caracterizat de () A: Revrsat pleural B: Caverne C: Sindrom interstiial micronodular difuz i intens D: Nodul sub 3 mm E: Infiltrate 53. [TBC10049] TBC se manifest prin infiltrate, noduli i caverne n urmtoarele zone () A: Segm. apicale ale lobilor superiori B: Segm. bazale ale lobilor inferiori C: Segm. apicale ale lobilor inferiori D: Lobii medii E: Lobii superiori

INFECTIILE BRONHOPULMONARE

1. [IBA10004] Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este: (pag. 171) A: 3 zile B: 3-5 zile C: 7-14 zile D: 21 zile E: 90 zile 2. [IBA10005] Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie interstiial difuz arat: (pag. 190) A: Creterea capacitii pulmonare totale (CPT) B: Creterea raportului DLCO/VA C: Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV) D: Disfuncie ventilatorie restrictiv E: Disfuncie ventilatorie obstructiv 3. [IBA10006] ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim intenie este: (pag. 171) A: Amoxicilina B: Ciprofloxacina C: Rifampicina D: Ceftriaxona E: Levofloxacina 4. [IBA10007] ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c: (pag. 172) A: Debutul este insidios B: Exista subfebr C: Apare hipersonoritate la percuie D: La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar E: Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale 5. [IBA10008] ntr-o fibroz pulmonar primitiv: (pag. 191) A: Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent B: Apar frecvent semne extrarespiratorii C: Vrsta medie de apariie este de 20 de ani D: Evoluia este favorabil, spre vindecare E: Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN frecvent cu eozinofile 6. [IBA10014] Legat de pneumonia la adult, urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia () A: Nu prezint risc vital B: Prezint sindrom de condensare C: AV>100/min D: Raluri crepitante E: Febr>37.8 7. [IBA10015] n pneumonie, Rx toracic poate releva urmtoarele, cu excepia () A: Opaciti n focare multiple B: Opaciti interstiiale difuze C: Opacitate parechimatoas cu bronhogram aeric D: Imagine cavitar

E: Opacitate parenchimatoas unic 8. [IBA10016] Nu reprezint criterii de spitalizare n pneumonie () A: Afectarea mai multor lobi B: Revrsat pleural C: Presiunea arterial CO2<50mmHg D: Trombocitopenie E: Insuficien renal 9. [IBA10017] Scorul CRB65 cuprinde urmtoarele, cu excepia () A: TA sistolic < 90 mmHg B: Frecvena respiratorie > 30/min C: TA diastolic < 50 mmHg D: Confuzie E: Vrsta > 65 ani 10. [IBA10029] n pneumopatia interstiial difuz Rx toracic relev: () A: Imagini chistice care predomin n lobii superiori B: Opaciti lineare care deseneaz o reea cu ochiuri mici C: La debut, aspect de sticl mat D: Distribuie peribronic predominant E: Nici una

11. [IBA10030] Alveolita cu neutrofile apare n () A: Lupus B: Sdr.Sjogren C: Sclerodermie D: Histiocitoz X E: Nici una 12. [IBA10031] Imaginea specific de histiocitoz X la CT toracic este de () A: Opaciti lineare B: Imagini chistice care predomin n lobii superiori C: Imagini reticulonodulare D: Distribuie peribronic E: Nici una

13. [IBA10047] Radiografia toracica prezinta urmatoare indicatii in cazul unui pacient febril cu brosita cronica si BOC: (175) A: Nu prezinta indicatii B: pentru exluderea unui cancer C: chiar de la prima concultatie in caz de febra asociata unei dureri toracie sau unor raluri crepitante D: mereu in cadrul reevaluarii E: daca prezinta antecedente de pneumonie bacteriana severa

14. [IBA10091] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt cu exceptia? (172) A: meningite,

B: otite C: artrite D: sinuzite E: pericardite

15. [IBA10093] In caz de pneumopatie alveolo-interstitiala cu evolutie cronica mai mult de o luna, febril si afectare pleurala poate fi vorba despre: (173) A: tumora BK B: R.equi C: Nocardia D: Kaposi E: MAI 16. [IBA10116] Pneumopatia nosocomial cu BGN este caracterizat de () A: Grea B: Tuse seac C: Opacitate alveolar sistematizat D: Opaciti interstiiale bilaterale E: Debut brutal 17. [IBA10117] Pneumopatia nosocomial cu stafilococ este caracterizat de, cu excepia () A: Terapie cu vancomicin i fosfomicin B: Terapie cu exacilin + fluorochinolon C: Evolutie posibil cu piopneumotorace D: Sput ruginoas E: Debut subacut 18. [IBA10118] Penumopatia cu anaerobi este cel mai adesea caracterizat de () A: Tratament cu macrolide B: Diagnostic prin imunofluorescenta direct din expectoraii C: Anemie hemolitic D: Halen fetid E: Opaciti alveolare confluente pe Rx 19. [IBA10119] Pneumopatia cu Mycoplasma pneumoniae este marcat de, cu excepia () A: Tratament cu penicilina G B: Test Coombs direct pozitiv C: Opaciti interstiiale bilaterale (radiografie) D: Rinofaringit E: Debut progresiv 20. [IBA10120] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este caracterizat de () A: Tratament cu macrolide B: Semne extrarespiratorii digestive i neurologice C: Opacitate alveolar sistematizat D: Tuse seac E: Debut rapid progresiv

21. [IBA10121] Infeciilor bronhopulmonare la spital sunt cauzate frecvente de, cu excepia () A: Moraxella catarrhalis B: Chlamidia pneumoniae C: Haemofilus influenzae D: M. pneumoniae E: S. pneumoniae 22. [IBA10122] Infeciile bronhopulmonare cu pneumococ sunt indicate de, cu excepia () A: Febra crescut B: Afectare bilateral C: Hiperleucocitoz cu polinucleare neutrofile D: Junghi toracic E: Debut brutal 23. [IBA10123] Internarea la ATI se face dac () A: Leucopenie < 4000 GB/ml B: Hb < 9 g/dl C: PaO2/FiO2 < 250 mmHg D: PaCO2 > 50 mmHg E: PaO2 < 60 mmHg 24. [IBA10124] n infectiile bronhopulmonare este necesar internarea dac, cu excepia () A: Stare de confuzie B: TA > 140/90 C: Cianoz D: T < 35 grade E: Frecven cardiac > 125/min 25. [IBA10125] n infeciile bronhopulmonare, reprezint factor de risc de mortalitate, cu excepia () A: Afectare renal B: Drepanocitoza homozigot C: BPOC D: Vrsta > 65 ani E: Diabet zaharat 26. [IBA10126] La radiografia toracic urmtoarele tipuri de opacitate indic pneumopatie, cu excepia () A: interstiiale difuze B: interstiiale C: n focare multiple D: parenchimatoas difuz E: parenchimatoas unic

27. [IBA10002] Criteriile clinice ale triadei Anthonisen sunt: (pag.175) A: cresterea volumului expectoratiei B: accentuarea desenului bronhoalveolar C: cresterea purulentei expectoratiei D: accentuarea polipneei

E: accentuarea dispneei

28. [IBA10003] Printre principalele cauze ale pneumopatiilor interstitiale difuze se numara: (pag.191) A: edemul pulmonar acut B: sarcoidoza C: fibroza pulmonara primitiva D: colagenoze E: fibroza chistica 29. [IBA10009] Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezena unor semne de gravitate imediat: (pag. 170) A: Confuzie B: Frecvena cardiac > 125/min. C: Roea la nivelul pomeilor D: Temperatura de 37-38 C E: Presiune arterial < 90/60 mmHg

30. [IBA10010] Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numar: (pag. 170) A: Leucopenia (< 4000 GB/ml) B: Anemia (hemoglobina < 9 g/dl) C: Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l) D: PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg E: Cavitate pe radiografia toracic 31. [IBA10011] Legioneloza pulmonar prezint urmatorul tablou tipic: (pag. 172) A: Debut lent, insidios, cu subfebr B: Tuse cu expectoraie mucopurulent C: Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee) D: Oligurie E: Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale

32. [IBA10012] Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde: (pag. 172) A: Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate B: Tuse seac, tenace C: Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv) D: Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale E: Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-7 zile 33. [IBA10013] Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X) prezint urmatoarele caracteristici: (pag. 192) A: Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantiti importante de tutun B: Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate C: Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de miere

D: Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului E: Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral 34. [IBA10018] Care dintre urmtoarele elemente recomand spitalizarea () A: Frecvena cardiac>100/min B: Temperatura<35 C: Temperatura>40 D: Cianoz E: TA>90/60 mmHg 35. [IBA10019] Reprezint indicaie de spitalizare n secia de ATI () A: TA sistolic < 90 mmHg B: Alte afectri organice severe C: Debit urinar > 20 mL/or D: Acidoz sever E: TA diastolic < 50 mmHg 36. [IBA10020] Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu pneumococ () A: Contextul "situaiei de risc" B: Junghi toracic C: Prezena unor semne extratoracice D: Leucocitoz cu neutrofilie E: Opacitate alveolar sistematizat 37. [IBA10021] Care dintre urmtoarele elemente sunt n favoarea pneumoniei cu Legionella () A: Debut progresiv B: Debut brutal C: Comorbiditi frecvente D: Manifestri neurologice E: Manifestri digestive 38. [IBA10022] Care sunt agenii patogeni cel mai frecvent ntlnii n pneumonia () A: Moraxella catarrhalis B: Klebsiela pneumoniae C: Haemophylus influenzae D: Stafilococul auriu E: Mycoplasma pneumoniae 39. [IBA10023] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic sunt adevrate? () A: 21 zile pentru pneumonia cu L.Pneumophyla B: 10-14 zile pentru stafilococcus aureus C: 21 zile pentru pneumonia sever D: n caz de abces pulmonar: amoxicilin 1 g la 8 h + acid clavulanic E: Evaluarea rspunsului terapeutic dup 24-48 h 40. [IBA10024] Care dintre urmtoarele sunt caracteristice pneumoniei cu pneumococ () A: Tratament cu amoxicilin

B: Tuse seac C: Sindrom de condensare D: Hiponatremie moderat E: Sindrom inflamator (CRP>200mg/L) 41. [IBA10025] Care dintre urmtoarele sunt caracterisitce pneumoniei cu anaerobi () A: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile B: Hiponatremie C: Eradicarea focarelor infecioase D: Hemoculturi frecvent negative E: Excavaie cu nivel hidroaeric 42. [IBA10026] Care dintre urmtoarele elemente sunt adevrate despre pneumoniile nozocomiale? () A: Mortalitate 20-50% B: Sunt favorizate de vrsta naintat C: Semnele apar dup 72 h de spitalizare D: Sepsisul este factor favorizant E: Imobilizarea este factor favorizant 43. [IBA10027] Care dintre urmtoarele informaii privind bronita cronic acut sunt adevrate? () A: Este frecvent rar B: Este favorizat de poluarea domestic C: Se efectueaz obligatoriu examen citobacteriologic al sputei D: Tusea poate persista chiar luni E: Rx toracic este "gold standard" 44. [IBA10028] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de tratamentul bronitei cronice acute sunt adevrate? () A: Oprirea fumatului B: Sedative ale tusei C: Macrolide D: Diet hiposodat E: Penincilina G 45. [IBA10032] Printre medicamentle cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt () A: Srurile de aur B: Amiodarona C: Beta blocante D: Ciprofloxacin E: Acid nalidixic 46. [IBA10033] Infeciile acute comunitare cauzatoare de pneumopatie interstiial difuz sunt () A: Rujeola B: Micoplasma pneumoniae C: Stafilococ auriu D: Streptococ pneumoniae

E: Chlamidiae 47. [IBA10034] Fibroza pulmonar primitiv se caracterizeaz prin (pg. 190) A: LBA: alveolit cu eozinofile B: Aspect de fagure de miere la CT torace C: Corticoterapie D: Vrsta medie de debut 60 ani E: Hipocratism digital

48. [IBA10035] Alveolita cu eozinofile apare n () A: Sarcoidoza B: Histiocitoza X C: Sclerodermie D: Pneumopatie medicamentoas E: Poliartrita reumatoid 49. [IBA10036] Histiocitoza X se caracterizeaz prin (pg. 191) A: Afecteaz tinerii 20-40 ani, mari fumtori B: LBA: celule care exprim CD 1a C: Aspect de fagure de miere la CT torace D: Asociat cu consumul de anumite medicamente E: LBA: alveolit cu eozinofile 50. [IBA10037] Despre faza productiv a bronitei acute se poate afirma: () A: dureaz aproximativ 4-5 zile B: la auscultaie sunt prezente raluri sibilante C: la auscultaie sunt prezente raluri ronflante i umede D: este mai scurt la fumatori E: tuse cu sput mucopurulent

51. [IBA10038] Factori de risc de mortalitate in infectii bronhopulmonare sunt: (pag.169) A: BPOC B: varsta <40 ani C: drepanocitoza homozigota D: viata institutionalizata E: diabet zaharat echilibrat

52. [IBA10039] Tabloul pneumoniei cu pneumococ cuprinde: (pag.172) A: herpes nazo-labial B: debut insidios C: tuse seaca D: roseata la nivelul pometilor E: Rx: opacitati interstitiale

53. [IBA10040] Legioneloza pulmonara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag.172) A: tuse seaca B: diagnostic: imunofluorescenta directa din expectoratii

C: testul Coombs direct pozitiv D: frecventa hiperreactivitatii bronsice reziduale E: serologie=Dg retrospectiv cel mai frecvent

54. [IBA10041] Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae se caracterizeaza prin: (pag.172) A: frisoane frecvente B: debut brutal cu febra crescuta C: tratament = macrolide timp de 10-14 zile D: Rx: opacitati interstitiale bilaterale E: Rx: excavatie cu nivel hidroaeric

55. [IBA10042] Pneumopatia nosocomiala cu BGN se caracterizeaza prin: (pag. 174) A: Rx: aspect de plaman alb bilateral B: febra, sputa purulenta uneori hemoptoica C: debut uneori brutal, cu semne de septicemie D: tratament: peniclina G i.v. sau amoxicilina + acid clavulanic timp de 4-6 spt. E: tratament: bi-antibioterapie i.v. adaptata antibiogramei

56. [IBA10043] PFR (probele funtionale respiratorii) in pneumoniile interstitiale difuze se caracterizeaza astfel: (pag 190) A: cresterea CPT B: raport VEMS/CV mult scazut C: diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare) D: disfunctie ventilatorie obstructiva E: disfunctie ventilatorie restrictiva

57. [IBA10044] Alveolita cu neutrofile se regaseste in urmatoarele entitati patologice: (pag. 191) A: Sclerodermie B: Histiocitoza X C: Sarcoidoza D: Azbestoza E: Poliartrita reumatorida

58. [IBA10045] Pneumopatiile medicamentoase sunt cauzate de urmatoarele medicamente: (pag.192) A: saruri de cupru B: amiodarona C: pirazidamida D: nitrofurantoina E: bleomicina

59. [IBA10046] Fibroza pulmonara primitiva se caracterizeaza prin: (pag.191) A: debut brutal, cu febra mare si frisoane frecvente B: LBA: alveolita cu PMN frecvent cu eozinofile C: hipocratism digital D: Rx: calcefieri pleurale frecvente E: exista rar semne extrarespiratorii

60. [IBA10048] Germeni rar intalniti in pneumopatiile la domiciliu sunt: () A: Staphilococcus aureus B: Legionella Pneumofila C: Moraxella catarrhalis D: bacili gram negativi E: Haemophilus influenzae

61. [IBA10049] Factorii de risc de mortalitate la pacientii cu infectii bronhopulmonare sunt: () A: AVC sau AIT B: insuficienta renala cronica sau cresterea creatininemiei C: ciroza hepatic sau alta hepatopatie cronica D: corticoterapie pe cale generala sau tratament imunosupresor in ultimele 6 luni E: chimioterapie in ultimul an, SIDA, casexie

62. [IBA10050] Semnele de gravitate imediata in pneumopatia adultului sunt: () A: confuzie B: frecventa cardiaca >=125/min, temperatura <35 sau >=40, frecventa respiratori >=30/min C: cianoza D: presiune arteriala <90/60 mmHg E: tulburari ale functiilor superioare

63. [IBA10051] Criterii biologice si radiologice de spitalizare a adultului cu pneumopatie sunt: () A: creatinina >12 mg/l B: uree >0,5 g/l C: PaO2 <60 mmHg, PCO2 >50 mmHg in aer ambiant D: scaderea timpului de trombina, cresterea timpului de protrombina E: afectarea mai multor lobi, revarsat pleural, cavitate

64. [IBA10052] Elemente in favoarea pneumopatiei cu bacterii atipice la adult sunt: () A: context epidemic B: debut progresiv in 2-3 zile C: debut brutal D: febra inalta E: stare de rau general

65. [IBA10053] Tabloul clinic evocator pentru pneumonia cu Legionella la adult include: () A: alura severa, adesea afectare bilaterala B: debut progresiv C: debut brutal D: fara semne ORL E: puls disociat

66. [IBA10054] Legioneloza la adult include urmatoarele semne extratoracice: () A: dureri abdominale, varsaturi, diaree B: tulburari de constienta C: cefalee D: mialgii E: semne ORL

67. [IBA10055] Tratamentul pneumopatiei alveolare la adultul tanar, fara semne de gravitate si fara factori de risc, este: () A: macrolide, de prima intentie B: amoxicilina 3g/zi in 3 prize, de prima intentie C: amoxicilina, de a doua intentie D: antiobiotic cu spectru larg, de a doua intentie E: nu necestia antibioterapie

68. [IBA10056] La pacientii internati in sectia de terapie intensiva, germenii cei mai frecventi implicati in pneumoniile severe sunt: () A: S. pneumoniae B: S. aureus C: L. pneumophila D: BGN E: anaerobi

69. [IBA10057] Tratamentul pneumoniilor de spital la adult include: () A: amoxicilina + inhibitor de betalactamaze B: cefotaxim 1g/8h C: ceftriaxona 1 g/24h D: fluorochinolone: ofloxacina, ciprofloxacina sau macrolide (eritrimicina iv 1g/6h) E: +/- rifabutina iv 600 mg/12 ore

70. [IBA10058] Tratamentul pneumoniei lobare acute cu pneumococ se face cu: () A: amoxicilina B: macrolide C: fluorochinolone D: penicilina G E: pristinamicina

71. [IBA10059] Caracteristicile radiologice ale Legionelozei pulmonare sunt: () A: opacitate alveolara sistematizata B: opacitati alveolare vagi C: opacitati alveolare confluente, putin limitate, nesistematizate, uneori bilaterale D: opacitati interstitiale E: excavatie cu nivel hidroaeric

72. [IBA10060] Tratamentul pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae la adult este: () A: macrolide, 10-14 zile B: pristinamicina C: fluorochinolone D: cicline E: amoxicilina

73. [IBA10061] Diagnosticul pneumopatiei cu anaerobi la adult, afirmatii adevarate: () A: este uneori dificil B: recoltare prin fibroscopie

C: recoltare prin punctie pleurala D: serologie E: este intotdeauna usor

74. [IBA10062] Etiologia de evocat in cazul pneumopatiei la pacientul cu HIV este: () A: pneumococul B: tuberculoza C: bacilii gram negativi D: toxoplasmoza pulmonara, frecventa E: pneumopatia cu Rhodococcus equi, criptococoza pulmonara si pneumopatia cu CMV, sunt rare

75. [IBA10063] In caz de pneumonie alveolara infiltrativa sau micronodulara, cu debut progresiv si cu febra, poate fi vorba de: () A: R. equi B: nocardia C: MAI D: BK E: Kaposi

76. [IBA10064] In caz de opacitati sistematizate pe radiografie la adultul cu HIV, si debut brutal febril, exista posibilitatea de: () A: penumopatie bacteriana B: R. equi C: BK D: Kaposi E: in continuare se fac hemoculturi, brosaj bronsic

77. [IBA10065] In caz de suspiciune de pneumocistoza la adultul cu HIV se fac urmatoarele examene complementare: () A: LBA B: sputa indusa C: expectoratie indusa D: PL E: hemoculturi

78. [IBA10066] Fundul de ochi, CT cranian, coprocultura, hemocultura, PL se fac la adultul cu HIV in caz de suspiciune de: () A: toxoplasmoza B: criptococoza C: CMV D: MAI E: kaposi

79. [IBA10067] In caz de pneumopatie nosocomiala la adult, semnele apar obligatoriu dupa: () A: 48 de ore de spitalizare B: 72 de ore pentru unii pacientii C: 24 de ore de spitalizare D: 1 ora de spitalizare

E: 48 de ore post externare

80. [IBA10068] Factorii favorizanti ai pneumopatiilor nosocomiale la adult sunt: () A: tratament anti-H2 B: alimentatie prin sonda nazogastrica C: chirurgie abdominala si pelvina D: anestezie E: insuficienta renala

81. [IBA10069] Tratamentul pneumopatiei nosocomiale cu stafilococ rezistent la meticilina include: () A: vancomicina sau teicoplanina B: fosfomicina sau aminozid sau acid fusidic C: oxacilina D: aminozida sau fluorochinolona E: fosfomicina sau fluorochinolona

82. [IBA10070] Pneumopatia nosocomiala cu BGN la adult este cauzata de: () A: P. aeruginosa B: Klebsiella pneumoniae C: Serratia D: Acinetobacter E: enterobacterii, anaerobi

83. [IBA10071] Examinarile complementare in bronsita acuta la adult sunt: () A: foarte utile B: examen citobacteriologic al sputei C: radiografia toracica: in caz de dubiu, teren fragilizat D: radiografia sinusurilor E: ortopantograma maxilarelor

84. [IBA10072] Antibioterapia la pacientul cu bronsita acuta este necesara in urmatoarele situatii: () A: numai daca expectoratia este purulenta mai mult de 7 zile: penicilina A, macrolide B: daca subiectul este fumator C: daca pacientul este deja purtator al uneo bronsite cronice D: intotdeauna E: niciodata

85. [IBA10073] Radiografia toracica in caz de exacerbare a bronsitei cronice la un pacient cu BPOC, este recomandata in urmatoarele situatii: () A: chiar de la prima consultatie, in caz de febra asociata uneo dureri toracice sau raluri crepitante B: in timpul unei reevaluari, in caz de persistenta anormala a febrei (> 38 dincolo de a treia zi) asociata unei dureri toracice sau ralurilor crepitante C: in toate formele febrile D: la toti pacientii, sistematic E: de la prima consultatie, sistematic

86. [IBA10074] Tratamentul bronsitei acute la un astmatic include: () A: corticoterapie orala de scurta durata: 1 mg/kg/zi, 7-10 zile B: intensificarea tratamentului de fond C: antibioterapie D: corticoterapie orala de scurta durata E: intreruperea tratamentului de fond

87. [IBA10075] Managementul SDRA include: () A: reanimare B: ventilatie mecanica sub sedative C: uneori, ventilatie in decubit ventral D: monoxid de azot: vasoconstrictor arterial pulmonar selectiv E: almitrina: vasodilatatia zonelor neventilate

88. [IBA10076] Urmatoarele medicamente trebuie evitate in SDRA: () A: beta-blocanti B: derivati nitrati C: nicardipina D: nitroprusiat E: datorita faptului induc vasoconstrictie si majoreaza hipoxia

89. [IBA10077] Diureticele pot agrava o stare ventilatorie precara la pacientul cu insuficienta respiratorie cronica prin urmatoarele mecanisme: () A: alcaloza hipokaliemica B: alcaloza hipocloremica C: exces de compensatie in bicarbonati D: cresc hipercapnia E: acidoza metabolica

90. [IBA10078] Caracteristicile fibrozei pulmonare primitive la CT toracic sunt: () A: plaje de sticla mata B: linii de atenuare septale si nonseptale C: imagini in retea D: bronhectazii prin tractiune, distorsiuni scrizurale, reducerea volumelor pulmonare E: adenopati mediastinale, placa pleurala

91. [IBA10079] Tratamentul fibrozei pulmonare primitive include: () A: oxigenoterapie B: oxigen concentrat C: corticoterapie orala D: corticoizi inhalator E: beta2 mimetice

92. [IBA10080] Urmatoarele afirmatii despre fibroza pulmonara primitiva sunt adevarate: () A: 15% din cazurile de penumopatie interstitiala difuza B: varta medie de apritie 60 de ani C: intervalul intre primele simptome si diagnostic este in medie 2 ani D: hipocratism digital in 40-50% din cazuri

E: supravietuire medie la 5 ani de 50%, evolutie spre insuficienta respiratorie, hipertensiune arteriala pulmonara severa, deces

93. [IBA10081] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a limfocitelor () A: sarcoidoza: crestere moderata 20-40%, predominant CD4 B: pneumopatie de hipersensibilitate: crestere semnificativa 50-80%, predominant CD8 C: limfom: limfocite policlonale D: Gsaugerot-Sjogren, poliartrita reumatoida E: lupus, pneumopatie medicamentoasa, sclerodermie

94. [IBA10082] Urmatoarele pneumopatii interstitiale difuze sunt cu crestere a neutrofilelor: () A: fibroza pulmonara primitiva B: sclerodermie C: histiocitoza X D: poliartrita reumatoida E: lupus

95. [IBA10083] Urmatoarele afirmatii despre biopsia pulmonara in pneumopatiile interstitiale difuze sunt adevarate: () A: ultima etapa B: cand diagnosticul nu a putut fi stabilit altfel C: transbronsice: fara riscuri D: toracoscopie chirurgicala E: chirurgicala cu torace deschis

96. [IBA10084] LBA normal contine: () A: 150 000-250 000 elemente nuclee/ml B: 90% limfocite C: 5-10% macrofage D: mai putin de 2% PNN E: 3% neutrofile

97. [IBA10085] Urmatoarele afectiuni prezinta imagini chistice pe CT, cu exceptia: () A: sarcoidoza B: pneumonia de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: silicoza

98. [IBA10086] Urmatoarele afectiuni prezinta aspectul de sticla mata la CT: () A: silicoza B: sarcoidoza, azbestoza C: pneumopatia de hipersensibilitate D: histiocitoza X E: fibroza pulmonara primitiva

99. [IBA10087] Urmatoarele afectiuni prezinta condensare alveolara pe CT: () A: sarcoidoza

B: pneumopatie de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: azbestoza, silicoza

100. [IBA10088] Urmatoarele afectiuni prezinta micronoduli pe CT: () A: sarcoidoza B: pneumopatia de hipersensibilitate C: azbestoza D: silicoza E: fibroza pulmonara primitiva

101. [IBA10089] Urmatoarele afectiuni prezinta noduli si aspect de sticla mata la CT: () A: sarcoidoza B: pneumopatia de hipersensibilitate C: histiocitoza X D: fibroza pulmonara primitiva E: azbestoza, silicoza

102. [IBA10092] Complicatiile pneumoniei lobare acute cu pneumococ sunt: (172) A: pleurezie masiva B: soc septic C: CIVD D: pleurezie purulenta E: SDRA

103. [IBA10094] Care dintre urmatoarele etiologii ale pneumopatiei adultului pot fi cauze de excavatie? () A: L. pneumophila B: K. pneumoniae C: S. pneumoniae D: S. aureus E: Anaerobi 104. [IBA10095] Tratamentul Bronitei acute la astmatici este caracterizat de () A: Reducerea corticosteroizilor inhalatori B: Intensificarea tratamentului de fond C: Antibioterapie timp de 10-14 zile D: Antibioterapie timp de 7-10 zile E: Corticoterapie orala timp de 7-10 zile

105. [IBA10096] Triada lui Anthonisen include () A: Accentuarea dispneei B: Creterea purulenei expectoraiei C: Persistena febrei D: Creterea intensitii tusei E: Creterea volumului expectoraiei

106. [IBA10097] Bronita acut la adult este caracterizat de () A: Faza I se prezint cu febra 38-39 B: Faza II dureaz 4-5 zile C: Raluri sibilante umede n faza II D: Raluri sibilante n faza I E: Tuse neproductiva n faza I 107. [IBA10098] La pacienii cu HIV, se recomand biopsie n caz de () A: MAI B: Pneumocistoz C: Kaposi D: CMV E: Nocardia 108. [IBA10099] Tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi include, CU EXCEPIA () A: Tratament cu penicilina G i.v B: Favorizat de alcoolism C: Semne extrarespiratorii digestive D: Opacitate alveolar sistematizat E: Halen fetid 109. [IBA10100] Pneumopatia cu M. Pneumoniae este marcat cel mai adesea de () A: Expectoraie ruginoas B: Opaciti alveolare bilaterale pe Rx C: Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile D: Testul Coombs indirect pozitiv E: Absena frisoanelor 110. [IBA10101] Legioneloza pulmonar se manifest prin, cu excepia () A: Opaciti alveolare vagi, confluente (radiografie) B: Dureri abdominale C: Rinofaringit D: Halen fetid E: Debut rapid progresiv 111. [IBA10102] Pneumopatia franc lobar acut cu pneumococ este marcat de regul prin () A: Herpes nazolabial B: Debut progresiv C: Tuse seac D: Semne extrarespiratorii digestive E: Opacitate alveolar sistematizat (radiografie) 112. [IBA10103] Tratamentul antibiotic n infeciile bronhopulmonare la adult este caracterizat de urmtoarele durate () A: S. aureus - 3 sptmni B: C. pneumoniae - 10-14 zile C: Legionella pneuomofila - 10-14 zile D: M. pneumoniae - 1-2 sptmni E: Pneumonii necomplicate - 1-2 sptmni

113. [IBA10104] Pneumopatiile frecvent ntlnite la domiciliu sunt cauzate de () A: S. aureus B: Moraxella catarrhalis C: M pneumoniae D: S. pneumoniae E: Legionela pneumofila 114. [IBA10105] n infeciile bronhopulmonare, este foarte probabil s fie vorba de legioneloz, n caz de () A: Eec al betalactaminelor B: Afectarea unilaterala C: Semne ORL asociate D: Dureri abdominale, vrsturi, diaree E: Comorbiditi frecvente 115. [IBA10106] n infeciile bronhopulmonare, prezena pneumococului este marcat prin () A: Debut insidios B: Stare general de ru C: Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile D: Opacitate alveolar sistematizat E: Junghi toracic 116. [IBA10108] Pneumopatiile cu urmtoarele valori se spitalizeaz la ATI (pg. 170) A: Coagulare intravascular diseminat B: PaO2/FiO2 sub 250 mmg C: PaCO2 sub 50 mmHg D: PaO2 peste 60 mmHg E: Polipnee peste 30/min

117. [IBA10109] Scorul CRB65 include () A: Presiunea arterial diastolic < 60 mmHg B: Presiunea arterial sistolic < 90 mmHg C: Frecventa respiratorie > 30/min D: Frecventa cardiac > 100/min E: Confuzie 118. [IBA10110] Pacienii cu infeciile bronhopulmonare se spitalizeaz dac () A: Cresterea timpului de protrombina B: Leucocite peste 20000/ml C: PaO2 < 60mmHg D: Leucocite sub 4000/ml E: Hb < 10g/dl 119. [IBA10111] Nu se pot ngriji la domiciliu pacienii cu pneumopatie, dac exist () A: Risc de nerespectare a tratamentului B: Temperatur > 38 C: Tulburri ale funciilor superioare

D: Vrsturi E: Grea 120. [IBA10112] Urmtorele reprezint criterii de spitalizare n cazul infeciilor bronhopulmonare la adult () A: Vrsta peste 65 ani i doi factori de risc B: Vrsta peste 65 ani i un factor de risc C: Vrsta sub 65 ani i doi factori de risc D: Vrsta sub 65 ani i un factor de risc E: Vrsta peste 65 ani 121. [IBA10113] n infeciile bronhopulmonare la adult, mortalitatea este favorizat de () A: Diabetul zaharat echilibrat B: Drepanocitoza homozigot C: Splenectomia D: BPOC E: Vrsta > 60 de ani 122. [IBA10114] Urmtorii factori sugereaz pneumopatie () A: Infecie recent a cilor respiratorii superioare B: Opaciti interstiiale C: Opacitate parenchimatoas unic, cu bronhogram aeric D: Temperatur > 37,5 E: Tuse 123. [IBA10115] Examenul clinic n bronita acut la adult este caracterizat de () A: Tuse nedureroas n a doua faz B: Tuse productiv n prim faz C: Raluri umede n a doua faz D: Raluri ronflante n prima faz E: Febr 38-39

AFECTIUNI ALE PLEUREI

1. [PNE10002] Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii: (pag. 187) A: Mezoteliom malign B: Sindrom nefrotic C: Poliartrit reumatoid D: Febr mediteranean E: Pancreatit

2. [PNE10003] Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev: (pag. 186) A: Accentuarea murmurului vezicular B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale C: Suflu tubar D: Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran E: Matitate decliv

3. [PNE10004] ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr: (pag. 184) A: Dispnee major B: Cianoz C: Bradipnee D: Puls paradoxal E: Desaturare

4. [PNE10005] Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevarat: (pag. 183) A: Timpanism la percuie B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale C: Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie D: Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace E: Uneori, examenul clinic poate fi normal

5. [PNE10006] Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva: (pag. 183) A: Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar B: Opaciti interstiiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare C: Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar D: Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu E: Opacitate alveolar sistematizat

6. [PNE10012] Nu reprezint semne funcionale ale pneumotorecelui () A: Dispnee de intensitate variabil B: Durere n bar C: Durere brutal D: Durere de repaus E: Quinte dureroase de tuse

7. [PNE10013] Nu reprezint semne evideniabile la examenul clinic n pneumotorax () A: Uneori examenul clinic poate fi normal B: Timpanism la percuie C: Diminuarea vibraiilor vocale D: La auscultaie murmur vezicular prezent E: Uneori, suflu tubar

8. [PNE10018] Legat de radiografia toracic n revrsatul pleural este fals urmtoarea () A: Linia Damoiseau B: "Plmn alb" C: Deplasarea mediastinului controlateral D: Se efectueaz n picioare E: Se efectueaz doar n incidena de fa

9. [PNE10022] Printre bolile sistemice, care pot determina pleurezii exudative, parte face: (pag.188) A: sindrom Churg-Strauss B: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter C: sindrom Laubry si Pezzi D: sindrom Romano-Ward E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen

10. [PNE10033] Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii: () A: Traumatism toracic B: BPOC C: Postpunctie pleurala D: Dupa ventilatie mecanica E: Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala

11. [PNE10036] Sunt semne clinice de compresiune in cadrul unu pneumotorace cu exceptia: (184) A: puls paradoxal B: turgescenta jugulara C: puls filant D: distensie toracica E: emfizem subcutanat

12. [PNE10046] Revrsatului pleural NU este cauzat de urmtoarele patologii gastrointestinale () A: Scleroza de varice B: Chirurgia abdominal C: Ruptura esofagian D: Pancreatit E: Hepatit

13. [PNE10047] Revrsatului pleural poate fi cauzat de urmtoarele boli sistemice, cu excepia () A: Sarcoidoz B: Sindromul Elher-Danlos C: Sindromul Sjogren D: Sindromul Churg-Strauss E: Boala Wegener

14. [PNE10048] Transsudatul nu este cauzat de () A: Urinotorace B: Embolie pulmonar C: Mixedem D: Ciroza E: TBC

15. [PNE10049] Un lichid pleural se consider exsudat dac () A: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,6 B: LDH n lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge C: Raportul proteine din snge / proteine din lichid > 0,5 D: LDH n lichid > o treime din limita superioar normal a LDH n snge E: Raportul LDH lichid / LDH n snge > 0,5

16. [PNE10050] Aspectul de revrsat pleural NU se coreleaz cu () A: n caz de atelectazie complet mediastinul se deplaseaz de partea opcitii B: Linia Damoiseau care reprezint limita superioar este convex n sus C: Plmn alb n caz de revrsat abundent D: Opacitate omogen E: Opacitate dens

17. [PNE10051] Examenul clinic n revrsatul pleural include, cu excepia () A: Percuie dureroas n revrsatele purulente B: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate C: Creterea transmiterii vibraiilor vocale D: Suflu pleuretic E: Abolirea murmurului vezicular

18. [PNE10052] Pleurezia purulent NU este caracterizat prin () A: Tratament cu fibrinolitice intrapleurale B: pH sub 7,20 C: Durata tratamentului de 2-4 sptmni D: Antibioterapie i.v. cu amoxicilin + acid clavulanic E: Drenaj pleural n urgen

19. [PNE10057] Managementul pneumotoracelui NU include urmtoarea variant () A: Examen serologic HIV n cazul tinerilor B: Rezecia chirurgical a zonelor buloase (recidiv) C: Scufundarile submarine interzise timp de o lun D: Evitarea suflatului n trompet E: Cltoria cu avionul nepermis timp de o lun

20. [PNE10058] Pneumotoracele are urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Complicaii de decubit B: Hemotorace C: Edem pulmonar a vacuo D: Atelectazie E: Pleurezie purulent 21. [PNE10059] n pneumotorace, urmtoarele reprezint semne radiologice de gravitate, cu excepia () A: Pneumotorace compresiv B: Brid pleural C: Pneumotorace unilateral D: Anomalie subiacent a parenchimului E: Nivel hidroaeric

22. [PNE10060] Deglobulinizarea n pneumotorace NU este marcat de urmtoarele semne () A: Cianoz B: Puls filant C: Hipotensiune arterial D: Tahicardie E: Sete

23. [PNE10061] Pneumotoracele este marcat clinic prin () A: Posibil hemopneumotorace dac apare matitate bazal franca B: Murmur vezicular diminuat C: Frecatura pleural cauzat de epansamentului gazos al pleurei D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale E: Timpanism la percuie

24. [PNE10007] Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt: (pag. 184) A: Mediastin deplasat pe partea contralateral B: Cupol diafragmatic convex C: Brid pleural D: Nivel hidroaeric E: Pneumotorace bilateral

25. [PNE10008] Un lichid pleural este un exsudat n urmatoarele condiii: (pag. 187) A: Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5 B: Raport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6 C: Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 D: Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6 E: LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge

26. [PNE10009] Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt: (pag. 183) A: aduli tineri, longilini B: consecutiv unei fracturi costale C: fumatul este un factor favorizant D: ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri) E: dup un infarct pulmonar

27. [PNE10010] Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revarsat pleural sunt: (pag. 187) A: Hiperclaritate omogen, dens B: Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus C: Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus D: Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii E: Retracia mediastinului de partea opacitii

28. [PNE10011] Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt: (pag. 187) A: Insuficiena cardiac B: Ciroza C: Dializa peritoneal D: Pancreatita E: Cancer bronhopulmonar

29. [PNE10014] Despre pneumotoracele spontan primitiv este adevrat c () A: Afecteaz predominant brbaii B: Fumatul e factor favorizant C: 50% dintre pacieni recidiveaz la 2 ani D: Afecteaz adulii tineri E: Afecteaz aduli brevelini

30. [PNE10015] Reprezint cauze de pneumotorace spontan secundar () A: PAN B: BPOC C: Nodul reumatoid D: Tuberculoz

E: Astm 31. [PNE10016] Reprezint semne radiologice de gravitate () A: Mediastin deplasat contralateral B: Nivel hidroaeric C: Deglobulinizare D: Anomalii ale parenchimului pulmonar E: Pneumotorace bilateral

32. [PNE10017] Examenul clinic n caz de sidrom de revrsat pleural lichidian nu poare releva () A: Matitare electiv B: Diminuarea vibraiilor vocale C: Aboliea murmurului vezicular D: Suflu pleuretic E: Semne de intoleran

33. [PNE10019] Reprezint cauze de transudat () A: Urinotorace B: Mixedemul C: Sindrom nefrotic D: Pancreatita acut E: Chilotoraxul

34. [PNE10020] Sunt adevrate referitor la revrsatul pleural () A: Orice revrsat pleural de natur necunoscut trebuie puncionat B: Pentru revrsatul nchistat e necesar ecografie anterior punciei C: Aspectul macroscopic al lichidului nu conteaz D: Se vor recolta cel puin 2 tuburi pentru analize E: Exudat=raport LDH lichid/LDH snge > 0,6

35. [PNE10021] Cauze de pneumotorace spontan secundar sunt: (pag.183) A: mucoviscidoza B: mixedem C: trombocitopenia D: pneumopatii cu stafilococ sau cu klebsiela E: BPOC

36. [PNE10023] Atitudinea terapeutica a pneumotoraxului in caz de recidiva, la al doilea episod, este: () A: homolateral: la fel ca la primul episod B: controlateral: la fel ca la primul episod C: homolateral: simfiza pleurala cu talcaj

D: controlateral: pleurectomie, abraziune pleurala, rezectia zonelor buloase distrofice E: controlateral: simfiza pleurala cu talcaj

37. [PNE10024] In caz de pneumotorace la subiectul tanar, se propune: () A: realizarea unei serologii HIV B: dozarea de alfa-1-antitripsina C: determinarea fenotipului Pi D: realizarea unui CT pentru vizualizarea de bule si blebsuri, inainte de tratament specific E: CT toracic daca s-a realizat simfiza pleurala cu ocazia managementului initial

38. [PNE10025] Pneumotoracele spontan secundar apare in: () A: nodul reumatoid B: cancer C: infarct pulmonar D: pneumopatii cu BGN E: pneumopatii cronice infiltrante difuze

39. [PNE10026] Pneumotoracele traumatic apare in: () A: pneumotorax iatrogen B: postpunctie pleurala C: biopsie transbronsica D: implant de cateter subclavicular E: anestezie prin bloc intercostal, acupunctura, ruptura unui blebs

40. [PNE10027] Semnele de gravitate in pneumotorace sunt: () A: clinice B: radiologice C: gazometrice D: imediate E: la distanta

41. [PNE10028] Monitorizarea pacientului cu pneumotorax include: () A: puls, TA B: FR C: temperatura D: permeabilitatea drenului E: la inceput, cel putin odata pe zi

42. [PNE10029] Complicatiile pneumotoraxului sunt: () A: complicatii hemoragice/mecanice iatrogene in caz de implantare de tub de dren B: pleurezie purulenta C: atelectazie

D: edem pulmonar lezional frecvent E: persistenta bresei pleurale: fistula deschisa mai mult de 24 de ore

43. [PNE10030] Metastazele urmatoarelor cancere primitive pot cauza revarsate pleurale: () A: san B: prostata C: ovar D: tiroida, mezoteliom E: limfoame, hemopatii maligne

44. [PNE10031] Urmatoarele boli sistemice pot cauza revarsat pleural: () A: poliartrita reumatoida: glicopleurie normala, prezenta ragocitelor B: lupus, Wegener, Churg-Strauss C: Sjogren D: febra mediteraneana E: sarcoidoza (frecvent)

45. [PNE10032] Urmatoarele medicamente pot cauza revarsate pleurale: () A: amiodarona B: bromocriptina C: dandrolena D: izoniazida E: betablocante, metotrexat, metisergida, nitrofurantoina

46. [PNE10034] Pneumotoracele spontan primitiv: (183) A: are o neta predominanta masculina B: fumatul este un factor favorizant C: la 25% dintre pacienti recidiveaza la 2 ani D: este prezenta bula a carei limita interna este situata in interiorul pleurei pulmonare E: blebsuri-o cavitate superficiala mica situata in interiorul parenchimului

47. [PNE10035] Care sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta in cadrul unui pneumotorace: (184) A: dispnee majora B: tahipnee C: polipnee D: cianoza E: desaturare(puls oximetrie)

48. [PNE10037] Bolile sistemice care pot da exudat pleural sunt: (pag 188) A: Boala Wegener B: Sindromul Sjogren

C: Poliarterita nodoasa D: Sindromul Churg-Strauss E: Mixedem

49. [PNE10038] Patologiile gastrointestinale care reprezint factori etiologici pentru exudatul pleural sunt: (pag 188) A: Hepatita viral B: Pancreatita acuta C: Boala Chron D: Colita ulcerativa E: Ruptura esofagian

50. [PNE10039] O acumulare patologic de lichid pleura este exudat dac: (pag. 187) A: Raportul proteine n lichid/ proteine n snge > 0,4 B: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 0,6 C: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 6 D: Raportu proteine n lichid/ proteine n snge > 0,5 E: LDH n lichid > 2/3 din limita superiar a LAD din snge 51. [PNE10040] Revrsatului pleural poate fi cauzat de sindromul () A: Wegener B: Elher-Danlos C: Sjogren D: Churg-Strauss E: Marfan

52. [PNE10041] Patologia tumoral care poate determina pleurezie include () A: Paragangliomul pulmonar B: Adenomul alveolar C: Mezoteliomul malign D: Metastaze de la un cancer de ovar E: Cancerul bronhopulmonar stadiul III

53. [PNE10042] Se recomand recoltarea exsudatului revrsatului pleural n caz de (pg. 187) A: Raport proteine n lichid / proteine n snge > 0,5 B: Raport LDH n lichid / LDH n snge > 0,6 C: LDH in lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge D: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,5 E: Raportul proteine n snge / proteine n lichid > 0,6

54. [PNE10043] Boala plmnului alb poate fi cauzat de () A: Pneumectomie

B: Atelectazie complet prin obstrucia unei bronhii su C: Pneumotorax unilateral cu supap D: Tumora gigantic E: Pleurezie de mare abunden

55. [PNE10044] Sindromul de revarsat lichidian pleural este marcat de () A: Matitate decliv cu excepia revrsatelor localizate sau nchistate B: Cianoz C: Absena transmiterii vibraiilor vocale D: Dispnee E: Suflu pleuretic

56. [PNE10045] Revrsatul pleural este marcat de urmtoarele semne funcionale () A: nsprirea murmurului B: Creterea vibraiilor vocale C: Dispnee variabil D: Tuse expectorant E: Durere bazitoracic accentuat n inspir profund

57. [PNE10053] Managementul pneumotoracelui NU include () A: Indicaie de chirurgie a bulelor la prima recidiv homolateral B: Indicaie de simfiz pleural la prima recidiv contralateral C: Interzicerea scufundrilor timp de o lun D: Interzicerea eforturilor cu glota nchis E: Interzicerea cltoriei cu avionul pe termen lung

58. [PNE10054] Pneumotoracele are urmtoarele semne de gravitate () A: Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent B: Pneumotorace bilateral C: Nivel hidroaeric D: Brid pleural E: Pneumotorace cu supap

59. [PNE10055] n pneumotorace, insuficiena respiratorie acut este marcat de () A: Desaturare B: Paloare C: Cianoz D: Hipotensiune arterial E: Dispnee major

60. [PNE10056] n pneumotorace, examenul clinic este caracterizat de urmtoarele () A: Sibilante pe partea afectat

B: Expectoraie spumoas C: Diminuarea murmurului vezicular D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale E: Timpanism la percuie

61. [PNE10062] Mezoteliomul malign este: (188) A: cancer primitiv al esofagului B: cancer primitiv al pleurei C: expunere la azbest D: revarsat de obicei dureros E: lichid bogat in acid hialuronic

62. [PNE10063] Pleureziile bacteriene care dau exsudat prezinta: (188) A: frecvent rectionale si parapneumonice B: lichid steril C: limfocitare D: glicopleurie normala E: ph<7,20

63. [PNE10064] Pleureziile tuberculoase care dau exsudat caracteristici: (188) A: limfocitare B: procent ridicat adenozin-desaminaza C: foliculi tuberculoizi,gigantocelulari cu necroza cazeosa D: lichid steril E: drenaj+lavaj-fibrinolitice

64. [PNE10065] Patologii infectioase care dau exudate: (188) A: pleurezii bacteriene B: abcese exstra-abdominale C: abcese intra-abdominale D: hepatita E: pleurezii fungice

65. [PNE10066] Semne de intoleranta in rezarsatul pleural: (186) A: polipnee B: tahipnee C: laterodeviatia zgomotelor inimii D: hipotensiune arteriala E: cianoza

66. [PNE10067] Semne functionale in rezarsatul pleural: (186) A: durere bazitoracica accentuata in inspir profund B: durere bazitoracica accentuata in exspir profund C: durere laterotoracica accentuata in exspir profund D: tuse seaca uneori durerosa E: dispnee nevariabila

TUMORI ALE PLAMANULUI

1. [TPP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici este adevarat: (pag. 198) A: Este mai frecvent ntlnit la femei B: Apare mai frecvent la nefumatori C: Este mai frecvent ntlnit la brbai D: Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie E: Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia

2. [TPP10006] Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule mici este fals (pag. 199) A: n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical B: n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i chimioterapie C: n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit D: n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie E: n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia

3. [TPP10008] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este fals: (pag. 199) A: Are o prezentare central B: Are o frecven crescut a semnelor generale C: Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun D: Prezint totdeauna afectare mediastinal E: Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Bart

4. [TPP10009] Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia: (pag. 200) A: Nodulilor pulmonari B: Limfangitei carcinomatoase C: Adenopatiilor cervicale D: Metastazelor endobronice E: Adenopatiilor mediastinale

5. [TPP10011] Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals: (pag. 200) A: Plamnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare B: Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen; C: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali D: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali E: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat

6. [TPP10013] Sindromul Schwartz-Barter () A: Cecitate unilateral B: Voce bitonal C: Paralizie de membru superior unilateral

D: Secreie inadecvat de hormon antidiuretic E: Tromboz de ven cav inferioar

7. [TPP10014] Extensia locoregional a cancerului bronhopulmonar se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: () A: Hipocratism digital B: Sindrom de cav superioar C: Durere toracic D: Wheezing E: Disfagie

8. [TPP10015] Factorii profesionali implicai n cancerele fr celule mici includ, cu exceptia: (pg. 198) A: Mangan B: Crom C: Fier D: Nichel E: Azbest

9. [TPP10021] Sunt factori profesionali implicati in aparitia cancerului pulmonar, cu exceptia: (pag 198) A: arsenic anorganic B: nichel C: fier D: radon E: tutun

10. [TPP10024] Tumorile pulmonare secundare sunt sub forme de, cu exceptia: (200) A: nodului pulmonari B: limfangita carcinomatoasa C: adenopatii mediastinale D: metastaze endobronsice E: afectarea a venoasa pulmonara

11. [TPP10027] Tratamentul nechirurgical al metastazelor pulmonare este aplicat de prima intentie in urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201) A: testicular B: ovarian C: neuroblastoame D: limfoame E: colorectale

12. [TPP10028] Tratamentul chirurgical al tumorilor pulmonare secundare se vaaplpica mai ales pentru urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201) A: tumori trofoblastice B: cancerele sanului C: colorectale D: tiroidiene E: melanom

13. [TPP10035] Adenopatiile mediastinale sunt frecvente in urmatoarele tipuri de cancer: () A: testicular B: ovarian C: ORL D: stomac E: prostata

14. [TPP10039] Radiografia toracica si CT toracic in cazul nodulilor pulmonari metastatici arata: () A: nodului slab delimitati B: de la 10 noduli se poate vorbi de aspectul "lansarii de baloane" C: cu precadere periferici D: predominanti in lobii superiori E: prezenta calcificarilor exclude natura tumorala

15. [TPP10043] Tratamentul KBP cu celule mici, afirmatii false: (200) A: Forme limitate: chimioterapie (platina si VP 16) + radioterapie (concomitenta sau in alternanta) B: baza tratamentului este radioterapia C: Forme diseminate: numai chimioterapie, cu posibilitate de radioterapie in functie de caz D: Forme diseminate: radioterapie antalgica pe o metaosoasa bine delimitata E: forme metastatice: radioterapie cerebrala si metastaza clinic simptomatica

16. [TPP10044] Stadiul IV ai KBP fara celule mici cuprinde urmatoarele: () A: toate T,N,M1 B: T4,N2 C: toate T,N3 D: T4,N0-1 E: T1-3,N2

17. [TPP10055] Despre cancerul fr celule mici se poate afirma: (pag 198) A: Reprezint 20% dintre tumorile maligne primitive ale plamnului B: diagnosticat n stadiile I si II are ans de supravieuire la 5 ani de 52,6 % C: ca bilan iniial se recomand efectuarea biopsiei medulare D: markeri tumrali trebuie obiectivai n cadrul bilanului iniial E: diagnosticat n stadiul III are ans de supravieuire la 5 ani de 50%

18. [TPP10056] Miliara metastatic apare mai frecvent consecutiv metastazelor din : (pag200) A: carcinomul bazocelular B: carcinomul colorectal C: adenocarcinomul vezical D: carcinomul medular al tiroidei E: carcinomul uterin

19. [TPP10057] Principalul diagnostic diferenial al limfangitei carcinomatoase este: (pag200) A: EPA B: Pneumopatie interstiial gripal C: Insuficiena cardiac congestiv D: Infarct miocardic acut E: Limfom Hodgkin

20. [TPP10058] Durata optim de tratament a cancerului pulmonar fr celule mici, stadiul IV este de: (pag 199) A: 2 cicluri complete de chimioterapie B: 3 cicluri complete de chimioterapie C: 4-6 luni cu cisplatin i o molecul de a 3 generaie D: 4-6 cicluri de chimioterapie E: niciun raspuns de mai sus 21. [TPP10059] n cancerul pulmonar cu celule mici baza tratamentul este reprezentat de : (pag 199) A: Chirurgie B: Radioterapie de prim intenie C: Chirurgie + radioterapie D: Chimioterapie E: Niciun raspuns de mai sus

22. [TPP10060] Timpul de dublare al unui cancer pulmonar cu celule mici este de: (pag 199) A: 4 luni B: 6 luni C: 40 de zile D: 2 luni E: 1 lun

23. [TPP10069] Tumorile pulmonare secundare se abordate chirurgical, cu excepia () A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor B: Risc anestezic acceptabil C: Funcie pulmonar compatibil D: Prezena a cel mult 3 alte localizari metastatice E: Cancerul primitiv identificat i controlat

24. [TPP10070] Care dintre urmtoarele forme de cancer nu reprezint o cauz pentru limfangitei carcinomatoase () A: De prostat B: Uterin C: Intestinal D: De stomac E: De sn

25. [TPP10075] Chirurgia tumorilor pulmonare secundare este indicat, cu excepia () A: Rezecabilitatea posibil a tuturor metastazelor B: Risc anestezic acceptabil C: Funcie pulmonar compatibil D: Prezena a cel mult trei alte localizri metastatice E: Cancerul primitiv identificat i controlat

26. [TPP10076] Cauzele frecvente ale limfangitei carcinomatoase sunt urmtoarele tipuri de cancer, cu excepia () A: de prostat B: uterin C: intestinal D: de stomac E: de sn

27. [TPP10077] Urmtoarele forme de cancer NU determin cel mai frecvent miliar metastazic () A: Carcinom medular al tiroidei B: Melanom malign C: Cancer ovarian D: Cancer renal E: Cancer gastric

28. [TPP10078] Tratamentul sindromului de cav superioar NU include () A: Chimioterapie B: Oxigenoterapie C: Radioterapie D: Corticoizi E: Anticoagulante

29. [TPP10079] NU sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici () A: Plumb B: Azbest

C: Nichel D: Fier E: Crom

30. [TPP10080] Este inclus n bilanul iniial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici, dar neinclus n cel al formei fr celule mici () A: PFR B: Biopsie medular C: Fibroscopie bronic D: CT cerebral E: Ecografia abdominal 31. [TPP10002] n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include: (pag. 198) A: Fibroscopia bronic B: Probele funcionale respiratorii C: Markerii tumorali D: Biopsia medular E: CT toracic

32. [TPP10003] Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii iniiale al cancerului brohopulmonar cu celule mici: (pag. 198) A: Fibroscopia bronic B: Probe funcionale respiratorii C: Markeri tumorali D: Biopsie medular E: Scintigrafie osoas

33. [TPP10004] Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice: (pag. 198) A: Epidermoid B: Cu celule mici C: Cu celule mari D: Adenocarcinoamele E: Slab difereniat

34. [TPP10007] Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici: (pag. 199) A: Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului B: Asociaz frecvent prezena metastazelor C: Rar, asociaz prezena metastazelor D: Baza tratamentului este chimioterapia E: Tratamentul de baz este cel chirurgical

35. [TPP10010] Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit n caz de: (pag. 200) A: Melanom malign B: Cancer renal C: Cancer hepatic D: Cancer testicular E: Cancer ovarian

36. [TPP10012] Cancerele fr celule mici sunt (pg. 198) A: Epidermoid B: Mezoteliom C: Adenocarcinom D: Cu celule mari E: Nici una

37. [TPP10016] Cauzele sindromului de cav superioar includ () A: Limfom B: Timom C: Gu endotoracic D: Carcinom cu celule mici E: Carcinom cu celule mari

38. [TPP10017] Limfangita carcinomatoas nu apare n cancerele de () A: Plmn B: Sn C: Prostat D: Rinichi E: Esofag

39. [TPP10018] Care dintre urmtoarele sunt adevrate () A: Cancerul de colon evolueaz cu limfanfita carcinomatoas B: Cancerul de rinichi poate da metastaz de plmn la mai muli ani C: Cancerul de stomac d frecvent noduli pulmonari D: Miliara metastazic este mai frecvent ntlnit n carcinomul medular al tiroidei E: Adenopatiile mediastinale sunt frecvente n cazul cancerului testicular

40. [TPP10019] n prezena unei mutaii a genei EGFR tratamentul de prim linie are la baz () A: inhibitor al tirozin kinazei B: Gefitinib C: Chimioterapie de a treia generaie n monoterapie D: Cisplatin E: Sruri de platin

41. [TPP10020] Sunt factori profesioniali implicati in aparitia cancerului de plaman fara celule mici urmatorii: (pag 198) A: bis cloro metil eter B: radiatii ionizante C: clorura de vinil D: fier E: molibden

42. [TPP10022] Diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi se face cu: () A: nocardioza B: malformatie arteriovenoasa C: noduli reumatoizi D: criptococoza E: azbestoza

43. [TPP10023] Tratamentul sindromului de VCS cuprinde urmatoarele, cu exceptia (199) A: Antiagregante B: Corticoizi C: Oxigenoterapie D: Decompresie chirurgicala E: Radioterapie

44. [TPP10025] Conduita de urmat in caz de suspiciune de cancer bronhopulmonar secundar si cancer primitiv necunoscut este: (pg. 202) A: examen clinic B: Radiografie toracica C: examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic D: PET scan sistematic E: CT cervicotoracoabdominopelvin sistematic

45. [TPP10026] Tratamentul nechirurgical al tumorilor pulmonare secundare este reprezentat de urmatoarele: (201) A: Chimioterapie B: Metastazectomie C: imunoterapie D: hormonoterapie E: radioterapie

46. [TPP10029] In tratamentul tumorilor pulmonare scundare se va aplica metastazectomia in urmatoarele conditii: (201) A: chiar daca primitivul nu este identificat si controlat B: absenta altei localizari metastatice C: functie pulmonara compatibila

D: risc anestezic acceptabil E: indiferent daca e posibila sau nu rezecabilitatea completa a tuturor metastazelor

47. [TPP10030] Indicatii de dezobstructie cu laser in tratamentul tumorilor pulmonare secundare sunt urmatoarele: (201) A: localizari traheale B: pneumonii repetate C: atelectazii D: rasunet functional chiar putin important E: timp de dedublare <20 zile

48. [TPP10031] In cazul cancerului primitiv necunoscut, diagnosticul diferential al nodulilor multipli necancerosi din cadrul tumorilor secundare pulmonare se face cu: (201) A: cauza infectioasa: piogeni, tuberculoza, histoplasmoza, chist hidatic, nocardioza, aspergiloza, criptococoza B: embolie pulmonara C: granulomatoza Wegener D: sarcoidoza E: tumora maligna

49. [TPP10032] In cazul tumorilor pulmonare secundare si cancer primitiv cunoscut atitudinea este urmatoarea: (200) A: radiografie toracica pentru orice bolnav afectat de cancer B: CT toracic in caz de simptomatologie respiratorie sau anomalie pe Rx toracic C: fibroscopie bronsica sistematic D: obtinerea cu orice pret a unei probe histologice nu are sens decat daca aceasta modifica tratamentul si prognosticul bolii E: probe histologice in orice caz

50. [TPP10033] Urmatoarele sunt cancere care pot da metastaze la mai multi ani de la un tratament initial considerat drept satisfacator din punct de vedere carcinologic: (200) A: tiroida B: san C: rinichi D: melanom E: colorectal

51. [TPP10034] Urmatoarele cancere pot da metastaze endobronsice: () A: cancer in sfera ORL B: cancer de esofag C: cancer bronhopulmonar D: cancer tiroidian E: cancer de stomac

52. [TPP10036] Limfangita carcinomatoasa se observa cu precadere in: () A: melanom B: cancer renal C: stomac D: san E: prostata

53. [TPP10037] Miliaria metastatica este mai frecvent intalnita in caz de: () A: cancer renal B: melanom malign C: Cancer stomac D: cancer ovarian E: carcinom medular tiroidian

54. [TPP10038] Tabloul clinic al tumorilor pulmonare secundare sub forma de noduli este reprezentat de: () A: simptomatici in majoritatea cazurilor B: dureri toracice C: revarsat lichidian pleural D: revarsat pleural aeric E: asimptomatici in majoritatea cazurilor

55. [TPP10040] Despre KBP cu celule mici se pot spune urmatoarele, cu exceptia: () A: reprezinta 80% din tumorile maligne primitive ale plamanului B: in aproximativ 2/3 din cazuri se remarca prezenta metastazelor C: baza tratamentului este chirurgia D: prezentare de obicei periferica E: timp de dedublare = 1 luna

56. [TPP10041] Urmatoarele afirmatii despre KBP cu celule mici sunt adevarate: () A: apare intotdeauna afectare mediastinala si frecvent masiva B: apare sindrom de vena cava superior C: frecventa crescuta a sindroamelor paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter D: semne generale absente E: reprezinta 20% din tumorile maligne primitive ale plamanului

57. [TPP10042] Clasificarea KBP cu celule mici, afirmatii adevarate: () A: "forme limitate" la hemitoracele ipsilateral si la ariile sale de drenaj ganglionar B: "forme extinse" C: boala diseminata, cand exista metastaze la distanta D: "formele limitate" se trateaza cu un camp unic de radioterapie

E: se foloseste mai mult TNM

58. [TPP10045] In cadrul KBP fara celule mici, tratamentul de referinta este chirurgia pentru urmatoarele stadii: () A: IA B: IB C: II D: T3N1 E: T1-3,N2

59. [TPP10046] KBP neoperabil se intalneste in urmatoarele situatii: () A: IIIA nonrezecabil: T4N0-1 B: IIIB C: refuzul pacientilor D: contraindicatie pentru chirurgie E: T1,3N2

60. [TPP10047] Radiochimioterapie concomitenta in tratamentul KBP fara celule mici se aplica in urmatoarele situatii: () A: III neoperabil B: IIIB C: T4N0,1 D: toate T, N3 E: T3N1

61. [TPP10048] Tratamentul KBP fara celule mici, stadiul IV, se realizeaza astfel: () A: la cei cu absenta mutatiei genei EGFR: biterapie cisplatina + (gemcitabina sau taxan sau docetaxel sau paclitaxel sau vinorelbina sau pemetrexed B: durata optima a tratamentului este intre 4 si 6 cicluri C: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: de prima linie gefitinib in monoterapie D: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: biterapie chimioterapie de a treia generatie + cispalatina E: radioterapie

62. [TPP10049] Factori de risc profesionali in KBP fara celule mici sunt urmatorii: () A: clorura de vinil B: hidrocarburi policiclice aromatice C: radon D: bis-cloro-metil-eter E: tutun

63. [TPP10050] Principiile de tratament ale KBP fara celule mici sunt: ()

A: pentru toate stadiile supravietuirea la 5 ani este aproximativ 14% B: pentru cancerele diagnosticate intr-un stadiu localizat supravietuirea la 5 ani poate atinge 50% C: tratamentul depinde de clasificarea TNM D: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul I si II E: chirurgie ca modalitate de referinta in stadiul IIIB

64. [TPP10051] Tratamentul KBP fara celule mici cu radioterapie ca modalitate de referinta se realizeaza in urmatoarele situatii: () A: stadiul I sau II neoperabil B: IIIB C: T4N0-1 D: Stadiul IV E: T3N1

65. [TPP10052] Tratamentul sindromului de cava superioara in KBP cu celule mici se face cu: () A: chimioterapie B: corticoizi C: anticoagulante D: oxigenoterapie E: radioterapie

66. [TPP10053] Circumstantele obisnuite de descoperire a unui KBP sunt: () A: subiect tabagic <40 ani B: aparitia sau agravarea unei tuse C: episod infectios care treneaza sau recidiveaza in acelasi teritoriu D: hemoptizie E: disfonie, wheezing, sindrom de cava superior, disfagie, durere toracica

67. [TPP10054] Bilantul initial ce trebuie realizat in fata unui KBP cuprinde: () A: fara celule mici: fibroscopie bronsica, CT toracic+suprarenal, CT cerebral, ecografie abdominala, scintigrafie osoasa, bipsie medulara, markeri tumorali, PFR B: cu celule mici: markeri tumorali, PFR C: PET-CT cu 18-FDG D: preterapeutic: functie renala si hepatica, ECG+/-ecografie cardiaca, Examen ORL, examen stomatologic E: de discutat in KBP fara celule mici: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara ventilatie/perfuzie

68. [TPP10061] Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se va realiza n caz de () A: Pneumotorax B: Revrsat pleural bilateral C: Atelectazii D: Pneumopatii repetate

E: Dispnee

69. [TPP10062] Metastazele endobronsice apar frecvent n cazurile de cancer () A: Bronhopulmonar B: Esofagian C: Gastric D: Testicular E: n sfera ORL

70. [TPP10063] Limfangita carcinomatoas sunt cauzate adesea de () A: Melanomul malign B: Cancerul renal C: Cancerul de colon D: Cancerul de stomac E: Cancerul de sn 71. [TPP10064] Nodulii pulmonari sunt cauzai adesea de () A: Cancerul ovarian B: Cancerul de pancreas C: Cancerul de prostat D: Cancerul gastric E: Melanomul malign

72. [TPP10065] Sindromul de cav superioar poate fi cauzat de () A: Corp strin B: Gu exotoracic C: CBP secundar D: Limfom E: Timom malign

73. [TPP10066] n terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR (pag:199) A: Metotrexat B: Paclitaxel C: Gefitinib D: Gemcitabin E: Cisplatin

74. [TPP10067] Cancerul bronhopulmonar fr celule mic este favorizat de () A: Nichel B: Cupru C: Crom D: Plumb

E: Azbest

75. [TPP10068] n diagnosticul unui CBP fr celule mici, bilanul iniial include () A: Markeri tumorali B: Biopsie medular C: CT cerebral D: CT toracic i suprarenal E: Fibroscopie bronic

76. [TPP10071] Circumstante de descoperire a KBP sunt, cu exceptia: () A: Radiografia toracica sistematica in 6%, cu supravietuire de 12% B: Metastaza simptomatica in 32%, cu supravieturie de 0% C: Metastaza simptomatica in 34%, cu supravieturie de 0% D: Semne generale in 32%, cu supravietuire de 6% E: Simptome locale in 27%, cu supravietuire de 12%

77. [TPP10072] Factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici sunt () A: Nichel B: Cupru C: Crom D: Plumb E: Azbest

78. [TPP10073] Bilanul iniial ce trebuie realizat n diagnosticul unui CBP fr celule mici incl ude () A: Markeri tumorali B: Biopsie medular C: CT cerebral D: CT toracic i suprarenal E: Fibroscopie bronsic

79. [TPP10074] Sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plmnului include () A: Pierdere n greutate B: Ginecomastie C: Sindrom de cav superioar D: Hipocratism digital E: Disfonie

INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA

1. [IRC10003] Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 203) A: Cifoscolioz B: Spondilartrita anchilozant C: Malnutriie D: Pleurezie E: Toracoplastie

2. [IRC10005] Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia: (pag. 203) A: Fibroz pulmonar idiopatic B: Sarcoidoz C: Astm D: Silicoz E: Pneumopatii postradice

3. [IRC10007] Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia: (pag. 204) A: Kinetoterapie respiratorie B: Oxigenoterapie de lung durat C: Tratament diuretic D: Ventilaie asistat E: Prevenirea episoadelor infecioase

4. [IRC10009] n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficien respiratorie markerul biologic cel mai precoce este: (pag. 204) A: Hipercapnia arterial cronic B: Hipoxemia arterial cronic C: Hipokaliemia D: Hiponatremia E: Hipovolemia

5. [IRC10010] Singura cauz de insuficien respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe termen lung este: (pag. 204) A: Astmul B: BPOC C: Fibrozele interstiiale D: Sindromul Guillan-Barre E: Miastenia gravis

6. [IRC10012] Urmtoarele afeciuni reprezint cauze neurologice sau musculare de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Poliomielit anterioar acut

B: Scleroz lateral amniotrofic C: Sindromul Guillan-Barre D: Spondiloartrit anchilozant E: Hipofosforemie

7. [IRC10013] Urmtoarele afeciuni nu reprezint cauze mecanice de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Obezitatea B: Botulismul C: Miopatiile D: Miozitele E: Hipofosforemie

8. [IRC10014] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de insuficien respiratorie cronic restrictiv, cu excepia () A: Afectare parietal B: Cifoscolioz C: Deformare toracic important D: Hipokalemia E: Spodiloartrita anchilozant

9. [IRC10015] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele, cu excepia () A: Creterea CPT B: Diminuarea CPT C: Uneori diminuarea complianei pulmonare D: Diminuarea raportului DLCO/VA doar n caz de patologie interstiial E: Uneori diminuarea complianei parietale

10. [IRC10016] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic, cu excepia () A: Oprirea fumatului B: Alimentaie hiperprotidic C: Prevenirea infeciilor respiratorii D: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani E: Ventilaie asistat 11. [IRC10023] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de IRC restrictiv, mai puin pg.203: (IRC10023) A: Cifoscolioza B: Hipokalemia C: spondilita anchilozanta D: deformarea toracica importanta E: afectarea parietala

12. [IRC10030] Reprezint tratamente etiologice al IRC restrictive, cu excepia () A: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n afeciuni neurologice B: Pierdere n greutate semnificativ n caz de obezitate C: Decorticarea pleural D: Metastazectomia n caz de tumor secundar voluminoas E: Chirurgia corectoare a unei scolioze

13. [IRC10031] PFR n diagnosticul IRC restrictive este caracterizat, cu excepia () A: Cretere a VR/CPT n obezitate B: VEMS/CV sczut C: Diminuarea DLCO/VA n caz de patologie interstiial D: Diminuarea compliantei pulmonare i/sau parietale E: Diminuarea CPT

14. [IRC10032] Reprezint etiologii mecanice de IRC restrictiv cu afectare parenchimatoas, cu excepia () A: Pectus excavatum B: Exereza pulmonar C: Contruzie pulmonar D: Traumatism toracic E: Sarcoidoz

15. [IRC10002] Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate: (pag. 203) A: Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a menine gazometria B: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale C: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator D: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale E: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii

16. [IRC10004] Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau muscular e apare n urmatoarele circumstane patologice: (pag. 203) A: Poliomielit anterioar acut B: Poliradiculonevrit C: Miastenie D: Zona Zoster E: Dermatopolimiozit

17. [IRC10006] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente: (pag. 203)

A: Diminuarea CPT B: Scderea raportului VEMS/CV C: Diminuarea complianei pulmonare D: Creterea raportului DLCO/VA E: Creterea CPT

18. [IRC10008] Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficien respiratorie restrictiv include: (pag. 204) A: Chirurgie corectoare a unei scolioze B: Decorticare pleural C: Scderea ponderal n caz de obezitate D: Pneumectomie E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic

19. [IRC10011] Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ: (pag. 204) A: Creterea ventilaiei alveolare B: Punerea n repaus a muchilor respiratori C: Creterea complianei pulmonare D: Creterea clearance-ului mucociliar E: Diminuarea hiperinflaei pulmonare

20. [IRC10017] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din insuficiena respiratorie cronic cu excepia () A: Kinoterapie respiratorie B: Oprirea fumatului C: Alimentaie hiperlipidic D: Vaccinare antigripal anual E: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani 21. [IRC10018] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie cronic () A: Kinoterapie respiratorie B: Oprirea fumatului C: Prevenirea infeciilor respiratorii D: Oxigenoterapie de lung durat E: Ventilaie asistat

22. [IRC10019] Urmtoarele reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena respiratorie cronic () A: Kinoterapie respiratorie B: Oxigenoterapie de scurt durat C: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv inspiratorie D: Ventilaie asistat

E: Ventilaie spontan cu presiune pozitiv expiratorie

23. [IRC10020] Urmtoarele reprezint mecanisme de aciune ale asistenei ventilatorii mecanice () A: Creterea ventilaiei alveolare B: Punerea n repaus a muchilor respiratori C: Scderea ventilaiei pulmonare D: Normalizarea comenzii respiratorii secundare coreciei alterrilor nocturne ale schimburilor gazoase E: Creterea complianei pulmonare i toracice secundare utilizrii de volume curente importante n timpul nopii

24. [IRC10021] Urmtoarele reprezint metode de ventilaie la domiciliu () A: Ventilaie cu presiune pozitiv intermitent B: Ventilaie cu presiune pozitiv continu C: Ventilaie cu presiune negativ continu D: Ventilaie prin traheotomie E: Ventilaie cu presiune negativ pe masca nazal n timpul nopii

25. [IRC10022] Urmtoarele atitudini terapeutice, reprezint metode de tratament etiologic () A: Chirurgie corectoare a unei scolioze B: Decorticare pleural C: Corticare pleural D: Pierderea n greutate este necesar la toti pacienii E: Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic n cursul unor afeciuni neurologice

26. [IRC10024] Deformari toracice fara rasunet respirator: (203) () A: Obezitate B: Pectus excavatum (Torace in palnie) C: Absenta primei coaste D: Coasta cervicala accesorie E: Defect de osificare a claviculelor

27. [IRC10025] Tratament etiologic al IRC restrictive este caracterizat de () A: Chirurgia diafragmei n afeciuni neurologice B: Pierdere n greutate semnificativa n caz de obezitate C: Decorticarea pleural D: Toracotomia E: Chirurgia corectoare a unei scolioze

28. [IRC10026] Asistena ventilatorie mecanice n tratamentul IRC restrictive se bazeaz pe () A: Stimularea diafragmei B: Scderea complianei pulmonare

C: Creterea comenzii respiratorii D: Punerea n repaus a muchilor respiratori E: Creterea ventilatiei alveolare

29. [IRC10027] Ameliorarea oxigenrii n IRC restrictive se poate realiza prin () A: Tratament etiologic B: Ventilaie asistat C: Ventilaie spontan cu presiune negativ expiratorie D: Oxigenoterapia de lung durat E: Kinetoterapia respiratorie

30. [IRC10028] n diagnosticul IRC restrictive, corespund PFR () A: Creterea raportului VR/CPT n spondilartrita anchilozant B: Creterea raportului DLCO/VA C: Uneori diminuarea compliantei pulmonare i parietale D: VEMS/CV crescut E: Diminuarea CPT 31. [IRC10029] IRC restrictive de origine mecanic prin afectare parietal sunt cauzate de () A: Exerez pulmonar B: Contuzia pulmonar C: Traumatismul toracic D: Pleurezia E: Spondilartrit anchilozant

DETRESA RESPIRATORIE ACUTA LA ADULT

1. [DRA10004] Sindromul de detres respiratorie acut apare secundar urmtoarelor cauze, cu excepia: (pag. 177) A: Infecii respiratorii B: Traumatisme C: Infarct miocardic acut D: Agresiune pulmonar toxic E: Infecii extrarespiratorii 2. [DRA10005] Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n urmatoarele situaii, cu excepia: (pag. 177) A: Starile cu oc non-cardiogen B: Starile cu oc cardiogenic C: Hemopatii D: Vasculite E: Strile cu oc hemoragic 3. [DRA10006] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia: (pag. 177) A: nec B: Sindrom Mendelson C: Septicemie D: Politraumatism E: Pleurit 4. [DRA10009] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane accidentale: (pag. 177) A: Expunere la fumuri toxice B: Expunere la temperaturi scazute C: Expunere la temperaturi ridicate D: Expunere la pulberi minerale neiritante E: Expunere la gaze lipsite de toxicitate 5. [DRA10011] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals: (pag. 178) A: n SDRA perturbarea principal este hipoxemia B: n SDRA capacitatea rezidual funcional este diminuat C: n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut D: n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice ale plamnului E: n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare

6. [DRA10013] Principiile de diagnostic etiologic al SDRA includ urmatoarele, cu exceptia : (p. 177) A: Se evoca intotdeauna o toxicitate medicamentoasa B: CT toracic intotdeauna necesar, dearece este caracteristic C: Indicatie larga a fibroscopiei bronsice pentru lavaj bronhoalveolar D: Necesita un bilant infectios extrarespirator complet E: Importanta contextului 7. [DRA10015] Reprezint cauze de SDRA prin traumatism extratoracic () A: Arsuri ntinse

B: Sindrom Mendelson C: Septicemie D: Hemopatii E: Colagenoze 8. [DRA10016] Care dintre urmtoarele afirmaii privind managementul SDRA este fals () A: Necesit ventilaie mecanic sub sedative B: Uneori ventilaie n decubit ventral C: Administrare de NO2 D: Antibioterapie E: Evitarea anumitor interaciuni medicamentoase

9. [DRA10022] Absenta opacitatii radiologice pulmonare si gazometrie normala indica: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive B: astm acut grav C: embolie pulmonara D: pneumocistoza E: dispnee laringiana

10. [DRA10023] Intra in clasa: Absenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, urmatoarele cazuri de detresa respiratorie acuta: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive B: embolia pulmonara C: edemul pulmonar D: pneumopatii hipoxemiante E: dispnee laringiana

11. [DRA10024] Sunt cauze de hipercapnie cu absenta opacitatilor pulmonare: (pag 176) A: acutizarea insuficientelor respiratorii cronice obstructive B: epa C: embolia pulmonara D: astmul acut E: pneumotorace compresiv

12. [DRA10026] Despre SDRA se poate spune: (pag 176) A: apar imagini alveolare bilaterale sau unilaterale B: PAPO se masoara prin cateterism Swan-Ganz C: Pcap> 18 mmHg D: mortalitate > 40% E: ventilatia asistata nu este impusa mereu 13. [DRA10043] Despre SDRA urmtoarea este adevrat () A: Volumul de nchidere al alveolelor este redus B: Capacitatea rezidual funcional este crescut C: n faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol D: Hipercapnia apare cand cavitile sunt ventilate, dar slab perfuzate E: Perturbarea principal n SDRA este hipercapnia

14. [DRA10044] Diagnosticul etiologic al SDRA include, cu excepia () A: LBA i recoltare distal protejat B: Un bilan infecios extrarespirator complet C: Eliminarea pneumotoracelui prin CT D: Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominal pe gol E: Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominal 15. [DRA10045] SDRA poate fi cauzat de urmtorul traumatism toracic () A: Zdrobire de membre B: Fracturi ale oaselor lungi C: Arsuri ntinse D: Politraumatism E: Contuzia pulmonar 16. [DRA10046] Reprezint cauze de SDRA prin agresiune pulmonara toxic, cu excepia () A: Embolia amniotic B: Embolia grsoas C: Bleomicina D: Transfuzii masive E: Sindromul Mendelson 17. [DRA10047] n depresia respiratorie acut, hipoxemia i prezena opacitii radiologice indic () A: Pneumotorace bilateral sau compresiv B: Astm acut grav C: Embolie pulmonar D: SDRA E: Dispnee laringian 18. [DRA10002] Sindromul de detres respiratorie acut reprezint: (pag. 176) A: Insuficiena respiratorie acut ce necesit ventilaie asistat B: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 sub 200 C: Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 peste 200 D: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg E: Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg 19. [DRA10003] Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici: (pag. 176) A: Asociaz un edem pulmonar lezional B: Asociaz un edem pulmonar cardiogenic C: Prezint creteri ale presiunii hidrostatice microvasculare D: Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare E: Are prognostic foarte sever 20. [DRA10007] Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele stri patologice: (pag. 177) A: Acidoz diabetic B: Pancreatit acut necrotic

C: Sindrom nefrotic D: Pneumopatie bacterian E: Gripa malign

21. [DRA10008] Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt: (pag. 177) A: Contuzia pulmonar B: Traumatismul cranian C: Fracturi ale oaselor mici D: Zdrobirea membrelor E: Monotraumatismul 22. [DRA10010] Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele forme de oc: (pag. 177) A: oc septic B: oc cardiogen C: oc hemoragic D: oc anafilactic E: Orice alt form de oc non-cardiogen

23. [DRA10012] Opacitati radiologice pulomnare si hipoxemia se intalnesc in: (p. 176) A: Embolie pulmonara B: Edem pulmonar acut C: SDRA D: Pneumopatii hipoxemiante E: Astmul acut grav

24. [DRA10014] SDRA trebuie diferentiat de: (p. 178) A: HIV B: Embolia amniotica C: Contuzie pulmonara D: Pneumopatia grava cu P. carinii E: Hemragia alveolara 25. [DRA10017] Reprezint principii de diagnostic etiologic al SDRA () A: Bronhoscopie pentru LBA B: Nu necesit bilan infecios extrarespirator C: Toxicitate medicamentoas D: CT toracic per primam E: Diagnostic diferenial cu pancreatite, peritonite

26. [DRA10025] Prezenta opacitatilor pulmonare si hipoxemie, intalnim in: (pag 176) A: EPA B: pneumotorace compresiv C: pneumoaptii hipoxemiante D: embolia pulmonara E: dispnee laringiana

27. [DRA10027] Examinarile complementare in SDRA sunt: ()

A: fibroscopie bronsica B: bilant infectios extrarespirator complet C: ecografie abdominala, radiografie pe gol D: CT, foarte caracteristic E: gazometrie, radiografie toracica

28. [DRA10028] Urmatoarele afirmatii legate de prognosticul SDRA sunt adevarate: () A: foarte sever B: mortalitate aproximativ 50% din cazuri C: bun D: mortalitate 30% E: mortalitate 10%

29. [DRA10029] Efectul de spatiu mort in SDRA inseamna: () A: cavitati aerice ventilate B: cavitati aerice slab perfuzate C: hipercapnie D: cavitati aerice slab ventilate E: cavitati aerice neperfuzate

30. [DRA10030] Hipoxemia in SDRA se datoreaza: () A: teritoriilor slab perfuzate dar ventilate B: teritoriilor neventilate, slab perfuzate C: teritoriilor cu edem , alterari ale surfactantului D: efectului de spatiu mort E: dezechilibrului ventilatie/perfuzie

31. [DRA10031] In plan mecanic SDRA se caracterizeaza prin: () A: capacitatea reziduala functionala este diminuata B: volumul de inchidere al unor alveole este scazut C: volumul de inchidere al unor alveole este uneori chiar superior capacitatii reziduale functionale D: proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate E: nu sunt afectate proprietatile elastice ale plamanului

32. [DRA10032] Administrarea NO in SDRA produce: () A: vasodilatatie arteriala pulmonara selectiva B: vasodilatare in zonele ventilate C: reducerea HTAP D: reducerea shuntului intrapulmonar E: vasoconstrictia zonelor neventilate 33. [DRA10033] Atitudinea terapeutic n SDRA cuprinde: (pag178) A: ntotdeauna spitalizare n secia de reanimare B: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neperfuzate C: No pentru vasodilatatea zonelor ventilate D: Almitrin pentru vasoconstricia zonelor neventilate E: Nu se recomanda antibioterapia

34. [DRA10034] n legtur cu utilizarea de diuretice la pacientul cu SDRA se pot afirma urmtoarele: (pag 179) A: Este recomandat ntotdeauna B: Se administreaz mai ales la pacienii cu insuficien respiratorie cronic C: La pacienii cu insuficien respiratorie cronic pot agrava o sta de ventilaie deja precar D: Determin apariia alcalozei hipokalemic, hipocloremic E: Pot agrava hipercpnia

35. [DRA10035] Sunt cauze de intoxicatii medicamentoase in detresa respiratorie acuta (pag 177): () A: Heroina B: Bleomicina C: Paraquat D: Amfetamine E: Benzodiazepine 36. [DRA10036] Nu reprezint detres respiratorie acut fr opaciti radiologice pulmonare i cu hipoxemie urtoarele: (pag 176) A: Embolie pulmonar B: Dispnee laringian C: Astum acut grav D: Pneumotorace bilateral sau compresiv E: Edemul pulmonar acut 37. [DRA10037] Nu reprezint sindrom de detres respiratorie cu opaciti radiologice pulmonare i hipoxemie urmtoarele: (pag 167) A: Edemul pulmonar acut B: Pneumopatii hipoxemiante C: SDRA D: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice obstrucutive E: Acutizarea insuficienelor respiratorii cronice restrictive 38. [DRA10038] Managementul SDRA implic () A: Se evit vasodilatatorii B: Almitrina determin vasodilatatia zonelor neventilate C: Nu determin vasoconstricia zonelor ventilate D: Ventilaia n decubitul ventral determin redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai bine ventilate E: Pacientul trebuie ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiv 39. [DRA10039] Sunt adevrate despre SDRA, cu excepia () A: Sunt afectate proprietile elastice ale plmnului B: Capacitatea rezidual funcionala este crescut C: Hipercapnia apare din cauza cavitilor bine perfuzate, dar slab ventilate D: Hipoxemia este secundar unui dezechilibru ventilaie/perfuzie E: Tulburarea principal este hipoxemia 40. [DRA10040] Reprezint cauze infecioase respiratorii ale SDRA ()

A: Embolia amniotic B: Embolia grasoas C: oc septic D: Pneumopatie viral E: Penumopatie bacterian 41. [DRA10041] SDRA prin agresiune pulmonara toxica general poate avea drept cauz () A: Pancreatit acut necrotic B: Sindromul Mendelson C: Bleomicin D: Embolia grasoas E: Embolia amniotic 42. [DRA10042] SDRA este caracterizat de () A: Mortalitate de 50% B: Exist o cretere a permeabilitii alveolocapilare C: Exist o cretere a presiunii hidrostatice microvasculare D: PAPO > 18 mmHg E: PaO2/FiO2 < 200 mmHg

URGENTE

TRAUMATISM TORACIC

1. [TRT10004] Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic si respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia: (pag. 206) A: radiografie toracic B: ecografie cardiac transtoracic C: tomografie toracic cu substan de contrast D: bronhoscopie E: urografie 2. [TRT10005] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals: (pag. 207) A: Fracturile costale pot produce un pneumotorax B: Fractura coastelor inferioare la stnga pot ridica suspiciuneai leziuni splenice une C: Pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracic D: Hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax E: Pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat 3. [TRT10006] Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme: (pag. 208) A: Cdere de la nalime n picioare B: Decelerare brutal i violent C: Fractura primei coaste D: Plag tiat la nivelul hipogastrului E: Traumatism sever pelvin 4. [TRT10007] Afirmaiile urmtoare sunt adevarate, cu excepia (pag. 207) A: Voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale B: Este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals C: Pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat D: Decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm aortic E: Pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic 5. [TRT10008] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals : (pag. 207, 208) A: Ruptura unei bronhii poate s apar printr-un traumatism toracic B: ntr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace C: Ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptur diafragmatic E: Radiografia toracic este metoda de elecie n diagnosticul unei rupturi diafragmatice 6. [TRT10014] Particularitile plgilor penetrante toracice este reprezentat de () A: Numai de necesitatea de a determina tipul de arm utilizat B: Numai de a reconstitui traseul plgii C: Necesitatea de a determina tipul de arm utilizat i de a reconstitui traseul acesteia D: Necesitatea interveniei chirurgicale ntotdeauna E: Toate afirmaiile de mai sus sunt false 7. [TRT10015] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele situaii, cu excepia ()

A: Este frecvent bilateral B: Este mai frecvent pe partea stng C: Diagnosticul se pune pe tomografia computerizat toracic D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic, poate preciza diagnosticul E: Ruptura diafragmatic expune la compresia parenchimului pulmonar 8. [TRT10016] Referitor la pneumomediastin, este adevrat c () A: Se definete ca prezena aerului n mediastin B: Pune totdeauna viaa n pericol C: Numai tomografia computerizat toracic poate pune diagnosticul D: Uneori amenin prognosticu vital E: Fibroscopia nu este obligatorie 9. [TRT10031] Urmtorul NU este leziuni cardiace rezultate n urma unui traumatism toracic () A: Hemopericardul B: Contuzia miocardic C: Leziunile valvulare traumatice D: Disecia coronar E: Ruptura de istm aortic 10. [TRT10032] Referitor la hemotorace urmtoarea afirmaie este fals () A: Hemopneumotoraxul apare cand leziunea intereseaz i plmnul B: CT este indispensabil la pacienii stabili C: Pe radiografia toracic are un aspect cenuiu difuz D: Este secundar unei leziuni pleurale parietale E: Se poate asocia unui pneumotorace

11. [TRT10033] NU este examen orientativ pentru pacientul stabil dupa un traumatism toracic () A: Bronhoscopie B: CT cu contrast C: ETT D: ECG E: Radiografia toracic 12. [TRT10034] Detresa circulatorie in traumatismele toracice NU este cauzat de () A: Luxaie extrapericardic a cordului B: Pneumomediastin C: Tamponad gazoas D: Tamponad hemoragic E: oc cardiogenic legat de o disecie coronar

13. [TRT10002] Dintre leziunile parietale fac parte : (pag.207) A: fracturile costale B: voletul costal C: pneumotoracele D: ruptura cupolei diafragmatice E: hemotorace

14. [TRT10003] Printre leziunile mediastinale se numara: (pag.208) A: pneumomediastinul B: contuzii pulmonare C: ruptura de istm aortic D: dezinsertia trunchiurilor supraaortice E: plagi pulmonare 15. [TRT10009] Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt: (pag. 207, 208) A: Pneumotoracele i hemotoracele B: Pneumoperitoneul C: Pneumomediastinul D: Retroperitoneul E: Contuzia pulmonar 16. [TRT10010] Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:. (pag. 208) A: Emfizem subcutanat B: Tulburri de repolarizare C: Durere n hipocondrul drept D: Creterea troponinei E: Tulburri de ritm 17. [TRT10011] n cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt: (pag. 208) A: Ruptura bronic B: Ruptura membranei traheale C: Ruptura de istm aortic D: Dezinseria laringo-traheal E: Contuzia miocardic 18. [TRT10012] oferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n acest caz? (pag. 208) A: Contuzie miocardic B: Hemopericard C: Pneumomediastin D: Dezinseria cuspidelor E: Ruptura de pilier 19. [TRT10013] ntr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat: (pag. 206) A: Unui oc hemoragic B: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar C: Unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv) D: Unei contuzii pulmonare E: Unei luxaii extrapericardice 20. [TRT10017] Referitor la detresa respiratorie aprut n cazul unui traumatism toracic sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()

A: Este legat de o alterare a mecanicii ventilatorii B: Este legat de o contuzie pulmonar C: Mecanica ventilatorie poate fi alterat de fracturi costale sau volete costale D: Este determinat de un oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar E: Este determinat de apariia unei tamponade hemoragice sau gazoase n caz de pneumotorace compresiv

21. [TRT10018] Detresa circulatorie, se poate datora () A: Unui oc hemoragic B: Unei contuzii toracice simple C: Unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar D: Unei suprainfecii a unei plgi mai vechi penetrante E: Unei luxaii extrapericardice a cordului 22. [TRT10019] Sunt considerate leziuni parietale rezultate dup un traumatism toracic () A: Fracturi costale B: Hemotoracele C: Voletul costal D: Ruptura cupolei diafragmatice E: Pneumotorace 23. [TRT10020] Despre fracturile costale sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai prin neparea plmnului B: Fractura primei coaste este dovada unui traumatism de intensitate puternic C: Pot sta la originea unui hemopneumotorace numai datorit unei leziuni a pediculului intercostal D: Pot sta la originea unui hemopneumotorace prin neparea plmnului sau sngerare datorat unei leziuni a pediculului intercostal E: Fractura coastelor inferioare la stnga, trebuie s duc la suspicionarea unei leziuni splenice 24. [TRT10021] Despre ruptura cupolei diafragmatice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este mai frecvent pe partea dreapt B: Este mai frecvent pe partea stng C: Se produce prin compresia toracelui cu contuzie abdominal D: Diagnosticul se bazeaz pe radiografie toracic E: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic poate preciza diagnosticul 25. [TRT10022] Referitor la hemotorace, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu se asociaz niciodat cu pneumotoracele avnd modaliti complet diferite de formare B: Este secundar unei leziuni vasculare i/sau pulmonare C: Radiografia toracic cu pacientul n ortostatism i uor rotit spre dreapta pune diagnostoicul D: Radiografia toracic cu pacientul n decubit dorsal pune diagnosticul E: Tomografia computerizat este rareori necesar

26. [TRT10023] Sunt considerate leziuni cardiace, n cazul unui pacient cu traumatism toracic () A: Hemopericardul

B: Disecia de aort C: Leziuni valvulare traumatice D: Contuzia miocardic E: Disecia coronar 27. [TRT10024] Despre hemopericardul aprut n cazul traumatismelor toracice, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Ecografia cardiac este indispensabil B: CT cord este obligatoriu C: Se asociaz frecvent cu hemoptizie D: n cazul unei efracii pericardice, se poate produce un hemotorace masiv E: Aceast leziune determin apariia tulburrilor de rim 28. [TRT10025] Hemopericardul poate avea urmtoarele cauze () A: Disecia coronar B: Dezinseria venelor pulmonare C: Dezinseria trunchiurilor supra-aortice D: Plaga atriului drept E: Ruptur de istm aortic 29. [TRT10026] Despre hemotorace urmtoarele sunt adevrate () A: Impune realizarea unei bronhoscopii B: CT este indispensabil chiar i la pacienii instabili C: Pe radiografia toracic are un aspect radiotransparent localizat D: Poate fi secundar unei leziuni pulmonare E: Poate fi izolat 30. [TRT10027] Ruptura cupolei diafragmatice este caracterizat de () A: Nu se poate asocia cu hemotorax B: Poate determina strangularea structurilor digestive C: Radiografia toracic nu este ntotdeauna concludent D: Mecanismul const n compresie toracic + contuzie abdominal E: Este mai frecvent la dreapta 31. [TRT10028] Urmtoarele grupuri costale pot suferi volet () A: arcul posterior B: arcul costal mediu C: arcul costal inferior D: coastele superioare + articulaiile sternale E: arcurile anterioare + dubl fractur sternal

32. [TRT10029] Pacientul instabil cu traumatism toracic se poate investiga () A: RMN B: Fibroscopie bronic C: Tomografie toracic cu contrast D: Ecografie transtoracic E: Radiografie toracic

33. [TRT10030] n cazul ocului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie poate fi cauzat de () A: Hemopneumotorace cauzat de leziunea pediculului intercostal B: O tamponad dat de un pneumotorace compresiv C: O luxaie extrapericardice a cordului D: O contuzie miocardice E: Un oc hemoragic

STOPUL CARDIO-RESPIRATOR SI STAREA DE SOC

1. [SOC10002] n cadrul manevrelor de baz n reanimarea cardio pulmonar, rata de compresiuni toracice / insuflri va fi de : (pag. 217) A: 30 compresiuni toracice la 2 insuflri B: 20 compresiuni toracice la 3 insuflri C: 20 insuflri la 3 compresiuni D: 30 insuflri la 2 compresiuni E: 3 compresiuni la 1 insuflare 2. [SOC10003] n cazul stopului cardiac, dup administrarea unui oc electric extern se recomand: (pag. 218) A: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz timp de 3 minute B: Reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonar de baz ( masaj cardiac i ventilaie) timp de 2 min C: Administrarea 1 mg Adrenalin iv D: Administrarea de 300 mg Amiodaron iv E: Verificarea imediat a dispariiei FV / TV pe traseul EKG 3. [SOC10004] Definitia clinic a strii de oc este: (pag. 220) A: hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor B: hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor C: hTA cu TAS < 90 mmHg in absena semnelor de hipoperfuzie a organelor D: hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor E: hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezena sau absena semnelor de hipoperfuzie a organelor 4. [SOC10005] Mecanismul patologic n starea de oc hipovolemic se poate rezuma n: (pag. 220) A: scderea volumului sangvin circulant ->scderea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule B: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule C: scderea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule D: creterea volumului sangvin circulant -> scderea debitului cardiac -> creterea aportului de O2 la celule E: scderea volumului sangvin circulant -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule 5. [SOC10006] Mecanismul patologic n starea de oc cardiogen se poate rezuma n (pg. 220) A: scdereafunciei de pompare cardiac ->scdereadebitului cardiac i scderea prencrcrii cardiace-> scderea aportului de O2 la celule B: scdereafunciei de pompare cardiac ->scdereadebitului cardiac i creterea prencrcrii cardiace-> scderea aportului de O2 la celule C: scdereavolumului sangvin circulant ->scdereaprencrcrii cardiace -> scderea funciei de pompare cardiac D: vasodilataie masiv ->scade volumul sangvin circulant ->scderea funciei de pompare cardiac -> aportul de O2 la celule E: vasodilataie masiv ->scderea perfuziei organelor -> scderea funciei de pompare cardiac -> creterea debitului cardiac -> scderea aportului de O2 la celule

6. [SOC10012] Principala cauza a stopului cardiac este: (pag.217) A: tahicardia ventriculara B: infarctul miocardic C: infarctul in teritoriul pulmonar D: stenoza aortica E: ischemia miocardica 7. [SOC10013] Principala cauz a stopului cardiac este () A: Accidentul vascular cerebral B: Edemul pulmonar acut C: Fibrilaia atrial D: Infarctul miocardic acut E: Trombembolismul pulmonar 8. [SOC10014] Disocierea electro-mecanic este definit ca () A: Persistena activitii electrice a inimii sau eficacitate hemodinamic B: Persistena activitii eletrice fr eficacitate hemodinamic C: Lipsa activitii electrice D: TV E: Asistola 9. [SOC10015] Cea mai frecvent form de stop cardio-respirator este () A: FV B: Asistola C: Disociaie electro-mecanic D: TV E: FiA 10. [SOC10016] Care este doza de adrenalin de iniiere a resuscitrii stopului cardiac () A: 3 mg B: 4 mg C: 1 mg D: 1 g E: 10 mg 11. [SOC10017] Care este intervalul de timp la care se poate administra noua doz de adrenalin n cadrul resuscitrii cardiace () A: 1 min B: 2 min C: 3 min D: 40 min E: 4 min 12. [SOC10019] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia () A: Eliberarea cilor respiratorii B: Intubaia i ventilaia mecanic nu sunt neaprat necesare C: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri D: Realizarea masajului cardiac este cea mai important manevr

E: Ritmul masajului cardiac este 100 compresii/min 13. [SOC10020] Manevrele de baz de resuscitare cuprind urmtoarele manevre, cu excepia urmtoarelor () A: Masajul cardiac extern ntr-un ritm de 120 bpm B: Ventilaie gur la gur C: Ventilaie cu un insufltor manual D: Intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil E: Alternana a 30 de compresii toracice la 2 insuflri 14. [SOC10022] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele cazuri, cu excepia () A: n orice caz de resuscitare cardio-respiratorie B: Hiperpotasemie confirmat C: Hiperpotasemie suspectat D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizanii de membran E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice 15. [SOC10023] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea creierului 16. [SOC10024] Doza de adrenalin administrat intratraheal n cadrul resuscitrii cardiace prin asistolie este de () A: 4 mg diluate n 10 mL soluie salin B: 5-10 mg diluate n 20 ml soluie salin C: 5-10 mg diluate n 10 ml soluie salin D: 5-10 mg diluate n 10 mL bicarbonat de Na E: 5-10 mg diluate n 10 mL glucoz 17. [SOC10025] Primul SEE administrat n cadrul resuscitrii stopului cardiac prin FV are urmtoarea putere () A: 100 J monofazic B: 50 J C: 300 J D: 150-200 J bifazic E: 150-250 J bifazic 18. [SOC10026] Doza de amiodaron administrat n resuscitarea n caz de stop cardiac prin FV este () A: 150 mg B: 1 fiol C: 300 mg D: 600 mg E: 1200 mg

19. [SOC10043] Privind ocul hipovolemic este adevrat urmtoarea afirmaie () A: Crete volumul circulat B: Crete debitul cardiac C: Crete aportul de oxigen la celule D: Scade volumul sanguin circulant E: Crete presarcina cardiac 20. [SOC10044] Care este afirmaia fals referitoare la ocul cardiogen () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Crete debitul cardiac C: Crete prencrcarea cardiac D: Scade aportul de oxigen la esuturi E: Scade debitul cardiac 21. [SOC10045] Care este valoare de presiune arterial minim la care intete n repleia volemic n cadrul ocului () A: <65 mmHg B: >=85 mmHg C: >=100 mmHg D: >=65 mmHg E: <=55 mmHg 22. [SOC10080] n ocul anafilactic se va administra () A: Antihistaminic B: Corticoizii C: Adrenalin D: Dobutamin E: Dopamin 23. [SOC10081] Terapia adjuvant a ocului septic include () A: Adrenalina B: Dobutamina C: Antibioterapia D: Proteina C activat E: Noradrenalina 24. [SOC10082] Tratamentul inotrop pozitiv al strii de oc include () A: Dopamin B: Dobutamin C: Coloide D: Cristaloide E: Noradrenalin 25. [SOC10083] Tratamentul non-specific al strii de oc este caracterizat, cu excepia () A: Cristaloide i.v. B: Oxigenoterapie n caz de desaturaie simpl C: Montarea unei sonde urinare

D: Dou ci venoase periferice E: Spitalizare n secia de reanimare 26. [SOC10084] n stare de oc, urmtorul NU este semn biologic () A: Hipoxie n caz de SDRA B: Citoliz i colestaz hematic C: Acidoz metabolic cu gol anionic crescut D: Hiperlactatemie venoas E: CID 27. [SOC10085] NU este semn clinic de oc () A: Polipnee B: Pierderea capacitii de termoreglare C: Confuzie mental i tulburri de atenie D: Marmorare E: Tahicardie 28. [SOC10091] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare NU este influenat de () A: Leziunile suferite n caz de stop n urma unui accident B: Prezena sau absena factorilor de protecie cerebral C: Durata stopului cardiac nainte de reanimare D: Caracterul mai mult sau mai puin reversibil al stopului cardiac E: Condiiile subiacente 29. [SOC10092] Hipotermia terapeutic este caracterizat de urmtoarea () A: Este indicat n recuperarea pacientului dup asistolie B: Hipotermia durez 6-12 ore C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 28-30 de grade D: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral E: Este indicat n timpul manevrelor de reanimare ale pacientului n FV 30. [SOC10093] NU caracterizeaz manevrele de baz de reanimare cardio-pulmonar () A: Prima serie de 30 de compresii se face fr cele dou insuflri B: Ventilaie gur-la-gur cu 2 insuflri la fiecare 30 de compresii C: Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut D: Verificarea sistematic a absenei intrabucale a corpurilor strine E: Notarea orei debutului reanimrii 31. [SOC10007] n cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonar sunt adevrate urmtoarele (pg. 217, 219) A: masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min B: realizarea ventilaiei e mai important dect realizarea masajului cardiac C: intubarea i ventilaia mecanic trebuie realizate ct mai repede posibil D: adrenalina se administreaz n doz de 10 mg iv E: n stopul cardiac prin FV / TV fr puls , ocurile externe bifazice sunt de 150-200 J 32. [SOC10008] Dintre medicamentele ntlnite n reanimarea cardio pulmonar ( n stopul cardiac ) fac parte (pg. 218, 219)

A: Noradrenalina B: Adrenalina C: Amiodarona D: Digogxin E: Lidocaina 33. [SOC10009] n cadrul tratamentului ocului anafilactic sunt adevrate urmtoarele (pg. 222) A: administrarea n bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arterial B: administrarea de antibiotice este esenial C: n absenta cii intravenoase adrenalin poate fi administrat subcutanat D: administrarea de adrenalin se face n bolus iv de 0,5 mg E: n absena cii intravenoase, adrenalina poate fi administrat intramuscular 0,5 mg 34. [SOC10010] n cadrul tratamentului strilor de oc, sunt adevrate urmtoarele (pg. 221, 222) A: expansiunea volemic este indicat n toate strile de oc cu excepia edemelor pulmonare evidente B: Dac s-a concretizat o diminuare a contractilitii cardiace se indic un inotrop pozitiv C: Noradrenalina (10 mg/h iv cu seringa automat) pentru obinerea unei TA medie >= 65 mmHg D: n caz de oc cardiogen cu IM acut, se evit revascularizarea E: Recurgerea rapid la intubare i ventilaie mecanic n caz de detres respiratorie grav 35. [SOC10011] n stopul cardiac, alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicat n caz de (pg. 218) A: Hipopotasemie confirmat sau suspectat B: Hiperpotasemie confirmat sau suspectat C: Hipercalcemie D: Hipocalcemie suspectat E: Stop cardiac n cadrul unei intoxicaii cu antidepresive triciclice 36. [SOC10027] Exemple de situaii n care poate aprea disocierea electromecanic pot fi () A: Embolia pulmonar masiv B: Anevrism de aort ntrerupt C: Disecie de aort D: Ischemie de membre inferioare E: Edem pulmonar acut 37. [SOC10028] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte () A: Masajul cardiac intern B: Alternana a 30 de compresii toracice cu 6 insuflri C: Masaj cardiac extern cu 100 de compresii pe minut D: Masaj cardiac intern cu 100 compresii pe minut E: Alternana a 30 de compresii toracice cu 2 insuflri 38. [SOC10029] Din cadrul manevrelor de resuscitare de baz fac parte urmtoarele () A: Intubaia oro-traheal ct mai rapid B: Eliberarea cilor aeriene

C: Masaj cardiac intern cu 100 compresii toracice pe minut D: Notarea orei nceperii manevrelor de resuscitare E: Intubaia oro-traheal nu reprezint manevr imediat necesar 39. [SOC10030] Urmtoarele reprezint manevre de resuscitare de baz () A: Respiraie gur la gur, gur la nas sau cu insufltor manual B: Intubaie oro-traheal i ventilaie mecanic ct mai precoce C: Masaj cardiac extern 60 compresii pe minut D: Alternarea 30 compresii: 5 insuflri E: Masaj cardiac extern 100 compresii pe minut 40. [SOC10031] Referitor la TV sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu declaneaz niciodat stopul cardiac B: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi frecvena cardiac rapid C: Exist cazuri de tahicardie ventricular cu ritm lent la o inim sntoas care prezint puine simptome D: Poate declana stop cardiac E: Circumstanele n care poate declana stopul cardiac poate fi o funcie cardiac subadiacent alterat 41. [SOC10032] Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat poate fi efectuat n urmtoarele situaii () A: n orice caz de resuscitare cardiorespiratorie B: HiperK confirmat C: HiperK suspectat D: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu stabilizani de membran E: n caz de stop cardiac ntr-o intoxicaie cu antidepresive triciclice 42. [SOC10033] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 26-30 grade 43. [SOC10034] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resusucitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n asistol B: Vizeaz protejarea coronarian C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 de grade D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Vizeaz protejarea creierului 44. [SOC10035] Referitor la hipotermizarea terapeutic din resuscitarea cardiac sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este indicat mai ales dup recuperarea pacientului post stop cardiac n FV B: Se realizeaz protejarea creierului C: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade

D: Rcirea se face timp de 12-24 ore E: Rcirea se face timp de 48 ore 45. [SOC10036] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt adevrate afirmaiile () A: Dac se presupune c FV a aprut de mai mult de 4 minute se administreaz un SEE de 150 J monofazic B: Dup administrarea de SEE nu este necesar reluarea manevrelor de resuscitare cu masaj cardiac extern C: Adrenalina este singura catecolamin administrat n caz de asistolie D: La administrarea de adrenalin n caz de asistolie se poate administra i amiodaron E: n caz de stop cardio-respirator prin FV care nu rspunde la SEE se poate administra un bolus de adrenalin pentru a restabili tonusul arterial 46. [SOC10037] Referitor la resuscitarea stopului cardio-circulator sunt false afirmaiile () A: Lidocaina esre recomandat ca tratament antiaritmic B: Scopul administrrii de adrenalin n FV neresponsiv la SEE este de a restabili tonusul arterial C: Administrarea de adrenalin este nsoit de administrarea de atropine n asistolie D: Amiodarona se administreaz n asistolie E: Singura catecolamin administrat este adrenalina 47. [SOC10038] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate afirmaiile urmtoare () A: Este singura catecolamin indicat B: Are aciune batmotrop negativ C: Are aciune batmotrop pozitiv D: Este vasodilatatoare E: Este vasopresiv 48. [SOC10039] Referitor la adrenalina administrat n asistolie sunt adevrate urmtoarele () A: Are aciune batmotrop pozitiv B: Are aciune vasopresiv susceptibil de a reinstala presiunea diastolic C: Poate fi administrat n asociere cu 3 mg de atropin D: Asistolia este singura indicaie de administrare a adrenalinei E: Doza iniial este 1 mg iv 49. [SOC10040] Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt false afirmaiile () A: Ritmul cardiac recuperat dup injectarea de adrenalin este aproape ntotdeanua FV B: Reanimarea stopului cardiac se ntrerupe dac este neresponsiv la 15 minute de la iniierea manevrelor de resuscitare C: Masajul cardiac se face intermitent n cazul n care pacientul este ventilat mecanic D: Masajul cardiac se realizeaz continuu indiferent de ritmul de ventilare mecanic E: Ritmul cardiac recuperat dup administarea de adrenalin este cel mai frecvent un ritm sinusal 50. [SOC10041] n caz de asistolie adrenalina se administreat astfel () A: Dac nu exist abord venos se administreaz intratraheal B: Doza iniial administrat iv este de 4mg C: Doza de administrare intratraheal este 5-10 mg diluat n 10 ml soluie salin

D: Odat administrat adrenalina via intratraheal nu necesit insuflri multiple E: Repetarea de 1 mg de adrenalin la 4 minute 51. [SOC10042] Amiodarona administrat n resuscitarea prin FV are urmtoarele caracteristici () A: Doza iniial este de 150 mg B: Doza iniial este de 300 g C: Bolusul este urmat de administrarea cu sering automat D: Se poate administra intratraheal E: Doza iniial este 300 mg 52. [SOC10046] Privind ocul hipovolemic sunt false urmtoarele afirmaii () A: Debitul cardiac crete B: Scade presiunea cardiac C: Scade postsarcina cardiac D: Crete aportul de oxigen tisular E: Scade volumul sanguin circulant 53. [SOC10047] Privind ocul hipovolemic sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Crete presarcina cardiac C: Scade aportul de oxigen tisular D: Scade presarcina E: Scade debitul cardiac 54. [SOC10048] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt urmtoarele () A: Stimularea parasimpaticului B: Stimularea simpaticului C: Inhibarea simpaticului D: Vasoconstricie E: Tahicardie 55. [SOC10049] Mecanisme adaptative n ocul hipovolemic sunt () A: Stimularea simpaticului B: Bradicardie cu creterea extraciei de oxigen la nivel tisular C: Tahicardie D: Inhibarea simpaticului E: Stimularea parasimpaticului 56. [SOC10050] Urmtoarele reprezint mecanisme adaptative n ocul hipovolemic () A: Stimularea parasimpaticului B: Vasoconstricie C: Vasodilataie D: Tahicardie E: Stimularea simpaticului 57. [SOC10052] Dintre mecanismele patologice ale strii septice sunt false urmtoarele () A: Crete prencrcarea cardiac

B: Atingerea cardiac este inconstant C: Vasoconstricie periferic D: Scade extracia de O2 prin esuturile periferice E: Vasodilataie masiv 58. [SOC10053] Privind ocul anafilactic sunt false urmtoarele afirmaii () A: Mecanismul patologic este vasconstricia masiv B: Mecanismul patologic este vasodilataia masiv C: Mecanismul adaptativ - stimulare parasimpatic D: Eficiena stimulrii simpatice este crescut E: Eficiena stimulrii simpatice este sczut 59. [SOC10054] Urmtoarele afirmaii privind ocul anafilactic sunt false () A: Scade funcia de pomp cardiac B: Mecanism patologic - vasoconstricie masiv C: Mecanism adaptativ - inhibarea simpaticului D: Mecanism adaptativ - stimularea simpaticului E: Mecanism adaptativ - stimularea parasimpaticului 60. [SOC10055] Enumerai semnele clinice ale ocului () A: Tahicardie B: Marmorare C: Scderea timpului de recolorare cutanat (mai ales la copii) D: Poliurie E: Oligurie 61. [SOC10056] Polipneea care apare n cadrul sepsisului poate avea urmtoarele cauze () A: Acidoz metabolic B: Stimulare parasimpatic C: Afectare pulmonar D: Stimularea simpaticului E: Inhibarea simpaticului 62. [SOC10057] Semne biologice care pot aprea n starea de oc pot fi () A: Hiperlactacidemie (>12 mmol/L) B: Hipoxie n caz de detres respiratorie C: Colestaz hepatic i citoliz apar ntotdeauna D: Coagulare intravascular diseminat E: Acidoz metabolic 63. [SOC10058] Acidoza metabolic cu gaur anionic din cadrul strii de oc apare n () A: Insuficiena respiratorie B: Hiperlactacidemie C: Insuficiena renal D: Traumatism E: Hipolactacidemie 64. [SOC10059] Enumerai semne biologice care pot aprea n starea de oc ()

A: Hipoxia nu poate aprea B: Citoliz hepatic C: Coagularea intravascular diseminat D: Insuficiena renal funcional E: Colestaza hepatic - n mod constant 65. [SOC10060] n cadrul coagulrii intravasculare diseminate din oc sunt modificate valorile urmtorilor parametri () A: Leucocitelor B: Trombocitelor C: D-dimeri D: Fibrinogen E: Monocite 66. [SOC10061] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt adevrate () A: Spitalizarea n secia de reanimare nu este necesar B: Montarea de sond nazo-gastric este obligatorie C: Oxigenoterapie D: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie E: Ventilaie mecanic n unele cazuri 67. [SOC10062] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt false () A: Necesitatea a dou ci venoase central este obligatorie B: Sond urinar C: Oxigeno-terapia nu este necesar D: n unele cazuri ventilaie mecanic E: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie 68. [SOC10063] Repleia volemic din cadrul ocului se poate face cu () A: Cristaloizi (glucoz) B: Coloizi (hidroxietilamidon) C: Administrarea ct mai rapid a 500 ml ser fiziologic D: Albumina n caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatic E: Concentrat trombocitar n caz de anemie 69. [SOC10064] Repleia volemic din oc se poate face cu () A: Albumina - n anumite cazuri B: Cristaloizi (ser fiziologic) C: Coloizi (glucoza) D: Concentrate eritrocitare n caz de anemie n cadrul ocului hemoragic E: Cristaloizi (hidroxietilamidon) 70. [SOC10065] Tratamentul vasopresor n cadrul ocului se poate face cu () A: Noradrenalin B: Dopamine C: Ser fiziologic D: Coloizi E: Adrenalin

71. [SOC10066] Tratamentul vasopresor se poate administra n caz de () A: Hipotensiune neresponsiv la umplere volemic B: Nu se poate administra dect dup repleia volemic C: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=40 mmHg D: La nceputul tratamentului mpreun cu repleia volemic n caz de tensiune diasistolic <=60 mmHg E: Nu se administreaz niciodat 72. [SOC10067] Referitor la administrarea de corticoizi n cadrul ocului sunt adevrate urmtoarele () A: Se administreaz n doze mari B: Sunt indicate n caz de oc septic rezistent la vasopresoare C: Sunt indicate n prima or D: Necesit tratament specializat E: Se administreaz pentru a compensa insuficiena renal funcional

73. [SOC10068] Tratamentul inotrop pozitiv in starea de soc consta in: () A: dobutamina de prima intentie B: dopamina de prima intentie C: adrenalina de prima intentie D: adrenalina: echivalent noradrenalina si dobutamina E: adrenalina: echivalent noradrenalina si dopamina

74. [SOC10069] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul etiologic al socului sunt adevarate: () A: revascularizarea miocardica de urgenta in caz de infarct miocardic B: plasarea unei contrapulsatii intraaortice C: antibioterapie ideal in intervalul primelor 24 de ore D: antibioterapie ideal in intervalul primei ore E: in caz de soc septic antibioterapia e inutila

75. [SOC10070] Tratamentul socului anafilactic include: () A: eliminarea alergenului B: adrenalina in bolus intravenos de 0,1 mg, pentru o presiune arteriala >=65 mmHg C: repetatarea bolusului la fiecare minut daca hipotensiunea reapare D: perfuzie intravenoasa continua cu adrenalina daca hipotensiunea persista dupa bolusuri repetate E: 1 mg adrenalina intramuscular, in absenta caii venoase

76. [SOC10071] Urmatoarele afirmatii despre tahicardia ventriculara sunt adevarate: () A: nu declanseaza stopul cardiac decat in anumite circumstante B: declanseaza intotdeauna stopul cardiac C: exista cazuri de TV care prezinta putine simptome D: TV cu ritm lent declanseaza stopul cardiac E: TV si functie cardiaca subiacenta alterata declanseaza stopul cardiac

77. [SOC10072] Urmatoarele afirmatii despre stopul cardiac sunt adevarate: () A: doar 21% prezinta FV sau TV in momentul stopului cardiac B: asistolia este cel mai sumbru prognostic C: stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 70% din cazuri D: in 13% din cazuri martorul nu poate realiza manevre de reanimare cardiopulmonara E: disociatia electromecanica este cel mai sumbru prognostic 78. [SOC10073] Adrenalina se administreaz n caz de () A: inlocuire a perechii noradrenalin + dobutamin n unele cazuri B: oc anafilactic C: SDRA D: oc septic E: Stop cardiac 79. [SOC10074] Tratamentul adjuvant cu corticoizi n starea de oc () A: Este indicat n ocul hipovolemic B: Nu este indicat n prima or C: Este indicat n ocul anafilactic D: Este indicat n caz de oc septic rezistent la vasopresoare E: Este indicat n doze mici 80. [SOC10075] Tratamentul inotrop pozitiv al ocului include () A: Digoxin B: Dopamin C: Dobutamin D: Noradrenalin E: Adrenalin 81. [SOC10076] Tratamentul nonspecific al strii de oc include () A: Albumin n caz de hipoalbuminemie B: Coloide i.v. C: Cristaloide i.v. D: Dou ci venoase periferice E: Spitalizarea n secia de reanimare 82. [SOC10077] Reprezint semne biologice n starea de oc () A: Hiopoxie n SDRA B: Citoliz i colestaz hematic C: Insuficien renal funcional D: Acidoza metabolic cu gol anionic sczut E: Hiperlactatemie venoas 83. [SOC10078] Semne clinice n starea de oc sunt () A: Tahicardie B: Hipoxie n SDRA C: Oligurie cu excepia acidocetozei diabetice i administrrii de diuretice D: Scderea debitului cardiac E: Creterea timpului de recolorare cutanat

84. [SOC10079] Mecanismele patologice ale ocului hipovolemic includ () A: Scderea extragerii oxigenului prin esuturile periferice B: Creterea prencrcrii cardiace C: Scderea debitului cardiac D: Scderea prencrcrii cardiace E: Scderea volumului sanguin circulant 85. [SOC10086] n stopul prin asistolie se administreaz adrenalin () A: 5-10 mg n 50 ml soluie salin intra-traheal B: 5-10 mg n 10 ml soluie salin intra-traheal C: 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute D: 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute E: 50-100 micrograme diluat n 10 ml soluie salin intra-traheal 86. [SOC10087] Decizia de oprire a manevrelor de resuscitare se ia n funcie de () A: Durata stopului cardiac nainte de reanimare B: Ritmul inregistrat la nceperea manevrelor C: Prezena sau absena factorilor de protectie cerebral D: Gravitatea leziunilor n caz de stop post traumatism E: Condiiile subiacente 87. [SOC10088] Hipotermia terapeutic este caracterizat de () A: Se realizeaz prin rcirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore B: Vizeaz protejarea creierului de reperfuzarea cerebral C: Este indicat dup recuperarea din disociatie electro-mecanic D: Este indicat dup recuperarea din asistolie E: Este indicat dup recuperarea din FV 88. [SOC10089] Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat se recomand n, cu excepia () A: Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice B: Stop cardiac din intoxicatia cu digitale C: Hiperkaliurie D: Hipernatriemie E: Hiperkaliemie 89. [SOC10090] Despre stopul cardio-circulato, urmtoarele sunt adevrate () A: Disocierea electromecanic se ntlnete n embolia pulmonar masiv B: Doar 21% din pacieni prezint asistolie C: TV declaneaz ntodeauna stop cardiac D: FV declaneaz ntotdeauna stop cardiac E: Principala cauz este infarctul miocardic

TROMBOZA VENOASA PROFUNDA

1. [TEP10004] Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia pulmonar sunt, cu excepia (pg. 211) A: Polipneea B: Hemoptizia C: Bradicardia D: Durerea toracic E: Sincopa 2. [TEP10008] Dup un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n caz de (pg. 213) A: Recidiva accidentului tromboembolic B: Neoplazie evolutiv C: Deficit de antitrombin D: n absena unui factor favorabil E: n prezena unui factor favorabil reversibil 3. [TEP10010] Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu (pg. 213) A: Insuficiena cardiac stng cronic B: Angina pectoral stabil C: Tamponada pericardic D: ocul toxico-septic controlat terapeutic E: Cordul pulmonar cronic compensat 4. [TEP10011] Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia pulmonar (pg. 213) A: Tablou cardiac stng acut B: Dilatare major a cavitii drepte C: Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n toate cazurile D: Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate situaiile E: Hipertrofia marcat a septului interventricular 5. [TEP10012] Tromboliza intravenoas este indicat n urmtoarele situaii (pg. 214) A: Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fr hipotensiune arterial B: Emboliile pulmonare nsoite de creterea lactatemiei arteriale C: Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc D: Emboliile pulmonare indiferent de form, dar nensoite de stare de oc E: Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic

6. [TEP10013] "Pulsul catarator al lui Mahler"apare intr-una din urmatoarele afectiuni: (pag.210) A: arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare B: embolia pulmonara C: tromboza venoasa profunda D: ischemia acuta a membrelor E: insuficienta cardiaca 7. [TEP10014] Semne locale ale trombozei venoase profunde sunt urmtoarele, cu o excepie ()

A: Edemul gambei B: Cordon venos dur C: Pierderea capacitii de balans al piciorului D: Tegumente reci E: Edem inflamator 8. [TEP10015] Nu face parte din semnele funcionale ale trombozei venoase profunde () A: Durere spontan la nivelul gambei B: Semnul Homans C: Durere de-a lungul traiectului venos D: Durere provocat la nivelul gambei E: Subfebrilitate 9. [TEP10016] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale, cu excepia () A: Bradicardie B: Tahicardie C: Pulsul crtor al lui Mahler D: Tahicardie clasic progresiv E: Subfebrilitate 10. [TEP10018] Tratamentul trombozei venoase profunde necesit spitalizare n urmtoarele condiii, cu excepia (pg. 210) A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obstructiv venos sever C: n caz de insuficien renal sever D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu E: n caz de localizare poplitee 11. [TEP10019] Indicaiile profilaxiei antitrombotice sunt urmtoarele, cu excepia () A: Vrsta pacientului > 75 ani B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mieloproliferativ 12. [TEP10020] Indicaiile proflaxiei antitrombotice pot fi, cu excepia () A: Pacieni operai n sfera digestiv B: Pacieni operai n sfera urologic non-endoscopic C: Pacieni ortopedici operai pe coloana vertebrala i membrele inferioare D: Toi pacienii ortopedici internai n spital E: Pacienii operai n chirurgia oncologic 13. [TEP10021] Semnele clinice de embolie pulmonar pot fi, cu excepia (pg. 211) A: Dispnee

B: Bradipnee C: Tuse D: Hemoptizie E: ntrirea zgomotului 2 14. [TEP10022] Semne clinice de trombembolism pulmonar pot fi, cu excepia () A: Tahicardie B: Anxietate C: Transpiraii D: Sincop E: Com - apare ntotdeauna 15. [TEP10023] Modificrile ECG care nu pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt () A: Aspect de S1Q1 B: Tahicardie sinusal C: Aspect de S1Q3 D: Bloc de ramur dreapt E: Devierea la dreapta a complexului QRS 16. [TEP10024] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri, cu excepia () A: Hipertransparen B: Opacitate triunghiular pe fond pleural C: Semnul Westermarck D: Supraelevaia domului pleural E: Pahipleurit 17. [TEP10025] Dintre factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells nu fac parte () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedente de embolie pulmonar C: Frecvena cardiac < 100 bpm D: Hemoptizie E: Frecvena cardiac > 100 bpm 18. [TEP10026] Referitor la mijloacele de diagnostic ele emboliei pulmoare sunt adevrate, cu excepia () A: O valoare a D-dimerilor < 500 micrograme/dl este sigur predictiv negativ B: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are sensibilitate mare pentru emboliile localizate n amonte de arterele sub-segmentare C: Scintigrafia pulmonar de ventilaie-perfuzie evideniaz un defect de perfuzare corelat cu un defect de ventilaie D: Ecografia venoas a membrelor inferioare este utilizat mai puin frecvent n algoritmul de diagnostic al emboliei pulmonare E: Angiografia pulmonar evideniaz un defect de perfuzare ale arterelor pulmonare 19. [TEP10028] Anticoagularea n tromboza venoas profund se face cu () A: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv B: Heparin nefracionat - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv

C: Heparina nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 800 UI/kg/zi iv D: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv E: Heparin nefracionat - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv 20. [TEP10066] Investigaia de prim intenie n caz de probabilitate crescut de embolie pulmonar este: () A: Eco Doppler al membrelor inferioare B: Angio CT spiral al arterelor pulmonare C: scintigrafie pulmonar ventilaie/perfuzie D: angiografie pulmonar E: D-dimerii 21. [TEP10077] n suspiciunea de tromboz venoas profund, dac D-Dimerii sunt negativi atunci se procedeaz la () A: Scintigrafie ventilatie-perfuzie B: Diagnosticul este exclus C: Angiografie pulmonara D: Angio-CT E: Eco-doppler venos al MI

22. [TEP10078] Scorul Wells include (pg. 215) A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p B: Antecedente de embolie pulmonar 3p C: Frecven cardiac > 100bpm 1p D: Hemoptizie 1,5p E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p

23. [TEP10079] Diagnosticul emboliei pulmonare masive NU include () A: Se vor caut hiperlactemie i insuficiena renal funcional pentru bilanul strii de oc B: Nu se vor doza D-Dimerii C: ETT va pune n eviden un tablou cardiac drept acut D: Diagnosticul se confirm prin angioscanner E: Aspect S1Q3 nu apare niciodat pe ECG din cauza agravrii rapide 24. [TEP10080] Cutarea unei trombofilii se realizeaz prin, cu excepia () A: Cutarea sindromului antifosfolipidic B: Dozaj de homocisteinemie C: Dozaj de factor VII D: Cutarea factorului V Leiden E: Dozaj antitrombin, proteina C, proteina S 25. [TEP10081] Tratamentul anticoagulant dup un prim accident tromboembolic dureaz, cu excepia: () A: Pe via la cei cu anticoagulant lupic B: 3-6 luni n absena factorilor favorabili C: Pn la dispariia neoplaziei n caz de neoplazie evolutiv D: Pe via n caz de recidiv E: 6 luni n absena riscului de sngerare

26. [TEP10082] Investigaiile utile n diagnosticul emboliei pulmonare NU includ () A: Ecografie transesofagian B: Ecografie venoas a membrelor inferioare C: Scintigrafie pulmonar de ventilaie-perfuzie D: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare E: Dozajul D-dimerilor 27. [TEP10083] Semnul lui Westermarck nseamn () A: Pleurezia B: Atelectazia n band C: Supraelevaia domului pleural D: Opacitatea triunghiular pe fond pleural E: Hipertransparena unui cmp pulmonar 28. [TEP10084] Beneficiaz de tratament antitrombotic preventiv pacienii ce sufer urmtoarele intervenii chirurgicale, cu excepia () A: toracic B: ortopedic a membrelor superioare C: urologic non-celioscopic D: digestiv non-endoscopic E: oncologic

29. [TEP10085] Tratamentul curativ al trombozei venoase profunde NU este caracterizat prin () A: Prima doz de anticoagulante orale se va administra din prima zi B: n caz de probabilitate mare, debutul anticoagularii se face naintea diagnosticului de certitudine C: Fondaparinux 5 mg/zi la pacienii ntre 50-100kg D: LMWH enoxaparin 100 UI/kg/12 ore E: Heparina nefractoinat in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi n perfuzie continu 30. [TEP10086] Nu a fost gsit etiologia imediat dup episod n accidentele tromboembolice n: () A: 20% cazuri B: 30% cazuri C: 70% cazuri D: 50 % cazuri E: 10% cazuri

31. [TEP10002] Evaluarea riscului se realizeaza in prezenta sau absenta a trei criterii ,care sunt : (pag.212) A: hipotensiunea arteriala B: hipertensiunea arteriala C: disfunctia cardiaca dreapta vizibila la ecografie sau prin cresterea nivelului BNP D: absenta compresabilitatii unei vene profunde a membrelor inferioare E: afectarea miocardica demonstrata de o crestere a concentratiei plasmatice a troponinei cardiace I sau C 32. [TEP10003] Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund (pg. 210)

A: Febra ridicat (39 40 grade), n platou B: Tahicardia cu aspect progresiv C: Durerea de-a lungul traiectului venos D: Pastrarea capacitii de balans a gambei E: Existena unui cordon venos dur 33. [TEP10005] n embolia pulmonar examenul radiologic toracic poate relev (pg. 211) A: O atelectazie n band B: Existena unei pleurezii C: Opacifierea unui cmp pulmonar D: Supraelevaia domului pleural E: O opacitate triunghiular pe fond pleural 34. [TEP10006] Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii emboliei pulmonare este asigurat de (pg. 212) A: Dozajul D-dimerilor B: Scintigrafia pulmonar de ventilaie - perfuzie C: Troponina I sau C cardiac D: Peptidul natriuretic de tip B (BNP) E: Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare 35. [TEP10007] n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare eficient poate fi realizat cu (pg. 212) A: Acid acetilsalicilic B: Heparina nefracionat C: Heparin cu mas molecular mic D: Oxigenoterapie E: Clopidogrel 36. [TEP10009] n identificarea unei trombofilii se recomand urmtoarele investigaii: (pg. 213) A: Hemogram complet B: Dozarea antitrombinei C: Determinarea indicelui de protrombin D: Dozarea factorului VIII E: Dozarea hemocisteinemiei 37. [TEP10029] Semnele clinice funcionale ale trombozei venoase profunde sunt () A: Durere spontan la nivelul gambei B: Semnul Homans C: Durere de-a lungul traiectului venos D: Cordon venos dur E: Edem inflamator

38. [TEP10030] Semnele locale ale trombozei venoase profunde sunt () A: Edem gambier pufos, alb B: Cordon venoas dur C: Pierderea capacitii de balans al piciorului D: Tegumente reci

E: Edem inflamator 39. [TEP10031] Alturi de semnele locale n tromboflebita profund venoas apar semne generale ca () A: Bradicardie B: Tahicardie C: Pulsul crtor al lui Mahler D: Nu apare niciodat febr E: Subfebrilitate

40. [TEP10032] Diagnosticul trombozei venoase profunde presupune () A: n caz de probabilitate crescut se dozeaz D-dimeri B: Ecografia Doppler negativ nu exclude diagnosticul C: n caz de probabilitate sczut se dozeaz D-dimeri D: Un rezultat negativ al dozrii de D-dimeri exclude diagnosticul E: Ecografia Doppler este obligatorie n cazul unui test pozitiv de D-dimeri 41. [TEP10033] n tratamentul trombozei venoase profunde este necesar internarea n spital n urmtoarele cazuri () A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obstructiv sever C: n caz de insuficien renal uoar D: Dac nu este posibil ngrijirea optim la domiciliu E: n caz de localizare poplitee 42. [TEP10034] n urmtoarele cazuri este necesar spitalizarea pentru tratamentul trombozei venoase profunde () A: Localizare ilio-cav B: Sindrom obsructiv venos sever C: Nu necesit spitalizare niciodat D: Dac nu este posibil ngrijirea la domiciliu E: n caz de risc hemoragic 43. [TEP10035] Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se poate realiza astfel () A: Se ncepe din momentul punerii diagnosticului de certitudine B: Cu heparin nefracionat - doz iniial de 50 UI/kg C: Doza de heparin nefracionat n perfuzie continu iv este de 1000 UI/kgc/h D: Doza de heparin nefracionat adminstrat n perfuzie continu este de 500 UI/kgc/h E: Administrarea de heparin nefracionat necesit dozarea de aPTT 44. [TEP10036] Anticoagularea eficient n tromboza venoas profund se face cu () A: Administrarea de heparin nefracionat se face iniial cu un bolus de 80 UI/kg B: Necesit meninerea de APTT de 1.5-3.5 n cazul administrrii de heparin nefracionat C: Administrarea de heparin fracionat cu greutate molecular mic dac cleareace-ul creatininei este < 30ml/min D: Administrarea de enoxaparin E: Administrarea de tinzaparin

45. [TEP10037] O anticoagulare eficient n tromboza venoas profund se poate face cu () A: Heparin nefracionat B: Heparin cu greutate molecular mic C: Inhibitor selectiv al factorului IXa D: Inhibitor selectiv al factorului X E: Inhibitor selectiv al factorului Xa

46. [TEP10038] Doza de fondaxaparin este () A: La o greutate de 50-100 kg 7,5 mg/24 ore sc B: La o greutate de <50 kg 7,5 mg/24 ore sc C: Doza nu depinde de clearence-ul creatininei D: La o greutate de 50-100 kg 7.5 mg/24 ore iv E: La o greutate > 100 kg - 10 mg/24 ore sc 47. [TEP10039] Despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde sunt adevrate urmtoarele () A: Durata total este de 1 lun B: Durata total este de 3 sptmni C: Tratamentul cu anticoagulante orale poate incepe din prima zi D: Tratamentul cu heparin sau cu inhibitor de factor Xa va fi oprit la asocierea cu anticoagulante orale cnd se atinge un INR optim la dou determinri E: Tratamentul cu anticoagulante orale este de cel puin 3 luni

48. [TEP10040] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face cu () A: Exclusiv medicamentos B: Exclusiv prin metode mecanice C: Mobilizare precoce postoperatorie D: Heparine cu greutate molecular mic E: Fondaparinux

49. [TEP10041] Tratamentul preventiv al trombozei venoase profunde se poate face prin urmtoarele metode () A: Exlcusiv medicamentos B: Cu heparin nefracionat n caz de clearence al creatininei > 30ml/min C: Cu heparin cu greutate molecular mic n caz de clearence al creatininei < 30ml/min D: Fondaparinux (arixtra 2,5 mg/24 ore) sc E: Heparin calcic 50. [TEP10043] Urmtoarele reprezint indicaii ale profiaxiei antitrombotice sunt () A: Vrsta pacientului>75 ani B: Pacienii cu vrst mai mic de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o decompensare cardiac C: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu antecendente tromboembolice D: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile pentru o infecie sever E: Pacienii cu vrst mai mare de 40 de ani imobilizai mai mult de 3 zile cu sindrom mieloproliferativ

51. [TEP10044] Indicaiile profilaxiei antitrombotice pot fi () A: Pacieni operai n sfera digestiv B: Pacieni operai n sfera urologic non endoscopic C: Chirurgie ortopedica a membrelor inferoiare si coloanei vertebrale D: Toi pacienii internai n spital E: Pacieni operai n chirurgia ambulatorie 52. [TEP10045] Urmtoarele sunt semne clinice de embolie pulmonar () A: Dispnee B: Bradipnee C: Tuse D: Hemoptizie E: ntrirea zgomotului 1

53. [TEP10046] Pot fi semne clinice de tromboembolism () A: Tahicardie B: Anxietate C: Transpiraii D: Sincopa nu poate aprea niciodat E: Coma - apare ntotdeauna 54. [TEP10047] Care din urmtoarele pot fi semne clinice de trombembolism () A: Asocierea ntotdeauna a semnelor de tromboz venoas profund B: ntrirea zgomotului 2 n focarul pulmonarei C: Febra D: Simptome congestive cardiace stngi E: Durere toracic 55. [TEP10048] Modificrile ECG care pot aprea n cadrul unei embolii pulmonare sunt () A: Aspect de S1Q1 B: Tahicardie sinusal C: BRS D: BRD E: Devierea la stnga a complexului QRS 56. [TEP10049] n caz de embolie pulmonar pot apare urmtoarele modificri ECG () A: BRD B: Devierea la dreapta a QRS C: Unde T negative n V1-V3 D: Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare E: Tahicardie sinusal 57. [TEP10050] Rx pulmonar n embolia pulmonar poate prezenta urmtoarele modificri () A: Nu poate fi niciodat normal B: Opacitate triunghiular pe fond pleural C: Semnul Westermarck D: Supraelevaia domului pleural E: Pahipleurita

58. [TEP10051] Rx pulmonar poate prezenta urmtoarele n caz de embolie pulmonar () A: Pleurezie B: Hipertransparena unui cmp pulmonar C: Atelectazia n band D: Nu pot exista imagini radiologice sugestive de embolie pulmonar E: Pahipleurita 59. [TEP10052] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar cuprini n scorul Wells () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedente de embolie pulmonar C: Frecven cardiac < 200 bpm D: Hemoptizie E: Frecven cardiac > 100 bpm 60. [TEP10053] Enumerai factorii predispozani pentru embolia pulmonar din scorul Wells () A: Antecedente de tromboz venoas profund B: Antecedentele de embolie pulmonar nu reprezint un factor de risc C: Semne clinice de tromboz venoas profund D: Tuse E: Frecvena cardiac > 60 bpm

61. [TEP10054] Metode de diagnostic al emboliei pulmonare pot fi () A: Ecocardiografia B: Dozare D-dimeri C: Angio-CT spiralat D: RMN E: Rx pulmonar este singura metod diagnostic 62. [TEP10055] Examene paraclinice care vizeaz gravitatea trombembolismului pulmonar sunt () A: Troponina I cardiac B: Troponina C cardiac C: PCR D: VSH E: BNP 63. [TEP10056] Enumerai cele 3 criterii de evaluare a riscului tromboembolismului pulmonar () A: Hipotensiunea arterial B: Bradicardia C: Afectarea miocardic susinut de o cretere a troponinei I sau C D: Disfuncie cardiac dreapt E: HTA 64. [TEP10057] Durata urmrii tratamentului anticoagulant dup un prim accident trombembolic este de () A: n absena unui factor favorabil 3-6 luni

B: n caz de neoplazie 1 an C: Tratament pe via n caz de deficit de proteina S D: n prezena unui factor favorabil reversibil 6 luni E: Tratament pe via n caz de deficit de proteina C 65. [TEP10058] Tratamentul anticoagulant pe via n caz de existena unui prim episod de embolie pulmonar se face n urmtoarele cazuri cu excepia () A: Prezena anticoagulantului lupic B: Deficit de protrombin C: Deficit de factor V D: Deficit de proteina S E: Deficit de proteina C

66. [TEP10059] Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei trombofilii () A: Factor XI B: Factor V Leiden C: Homocisteinemie D: Sindrom antifosfolipidic E: Factorul X 67. [TEP10060] Referitor la embolia pulmonar masiv sunt adevrate afirmaiile () A: Apare atunci cnd este obstrucionat mai mult de 30-50% din patul vascular B: Semnul clinic special este stare de oc cu o presiune arterial sistolic < 110 mmHG C: Diagnosticul diferenial se face cu tamponada cardiac D: Ecografia cardiac sugereaz dilataia major a cavitilor drepte E: Vizualizarea trombilor la nivelul cavitilor drepte apare ntotdeauna

68. [TEP10061] Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive cuprinde () A: Nu necesit spitalizare n reanimare B: 2 ci venoase periferice C: Oxigenoterapie cu debit mic D: Intubaie i ventilaie mecanic n caz de hipoxemie sever E: Expansiune volemic de prim intenie 69. [TEP10062] Enumerai substanele care se administreaz n caz de neresponsivitate la expansiunea volemic a hipotensiunii din cadrul emboliei pulmonare masive () A: Dobutamin 10 micrograme/kg/minut B: Noradrenalin C: Dobutamin 5 micrograme/kg/or D: Noradrenalin 0,5 mg/h E: Dobutamin 5 micrograme/kg/minut 70. [TEP10063] Referitor la tromboliza intravenoas din cadrul emboliei pulmonare masive sunt adevrate afirmaiile () A: Este indicat n emboliile pulmonare confirmate, cu stare de oc B: Se poate face cu alteplaz, urmat de o soluie de anticoagulare eficient C: Se face cu alteplaz, neurmat de un tratament anticoagulant ulterior D: Nu este indicat n formele fr hipotensiune arterial

E: Nu necesit confirmarea formal probabil a diagnosticului 71. [TEP10064] n tromboza venoas profund sunt adevrate urmtoarele informaii legate de trecerea la anticoagulantele orale: () A: prima doz se administreaz ncepnd cu prima zi B: INR-ul int este 2-3 C: LMWH sau inhibitorul factorului Xa se va opri dup cel puin 5 zile de tratament concomitent cu doi ageni anticoagulani D: aPTT este de 1,5-2,5 ori mai mare dect valoarea normal E: Cl creatininei peste 30ml/min 72. [TEP10065] Semnele funcionale n TVP sunt: () A: durere n gamb spontan sau provocat B: pulsul crtor al lui Mahler C: semnul Homans D: cordon venos dureros E: pierderea capacitii de balans al gambei

73. [TEP10067] Spitalizarea unui pacient cu tromboza venoasa profunda se face doar in caz de: () A: context psihosocial, geografic sau medical, cand nu este posibila ingrijirea optima la domiciliu B: localizare femurala C: sindrom obstructiv venos sever D: risc hemoragic E: insuficienta cardiaca severa 74. [TEP10068] Scorul lui Wells include urmtoarele variante () A: Diagnostic alternativ puin probabil 1,5p B: Cancer 3p C: Frecven cardiac > 100bpm 1p D: Hemoptizie 1p E: Chirurgie recent sau imobilizare 1,5p

75. [TEP10070] Diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la originea emboliei pulmonare se realieaz prin () A: Dozaj de factor Ixa B: Dozaj de homocisteinemie C: Dozaj de factor VII D: Cutarea factorului V Leiden E: Dozaj antitrombin, protein C, protein S 76. [TEP10071] Tratamentului emboliei pulmonare dureaz () A: Pe via n caz de deficit de antitrombin B: Pe via n caz de neoplazie evolutiv C: Tratament prelungit n caz de recidiv D: 6 luni n prezena unui factor favorabil reversibil E: 3-6 luni n absena unui factor favorabil

77. [TEP10072] Riscului in embolie pulmonar se evalueaz utiliznd urmtoarele criterii () A: Tromboza recurent a membrelor inferioare B: Afectarea miocardic C: Dispneea sever de repaus D: Disfuncia cardiac dreapt E: Hipotensiunea arterial 78. [TEP10073] Evaluarea gravitii unei embolii pulmonarese realizeaz prin () A: BNP B: CPK C: Troponina C D: Troponina I E: D-Dimerii 79. [TEP10074] Examinarile complementare n embolia pulmonar sunt caracterizate prin () A: Pe radiografia toracic poate aprea o opacitate triunghiular pe fond pleural B: n formele mai severe apare un unt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg C: Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonar D: Apar unde pozitive pe ECG n V1 V2 V3 E: n forme cu severitate redus gazometria arterial poate fi normal 80. [TEP10075] Tratamentul antitrombotic preventiv n tromboza venoas profund este caracterizat prin () A: Se indic n caz de chirurgie ortopedic a membrelor superioare B: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acut C: Este indicat la pacieni peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acut D: Se face cu 80 U/kg de heparin nefracionat E: Este contraindicat ridicarea din pat precoce dup operaie 81. [TEP10076] n TEP, urmtoarele reprezint semne generale () A: Paloare B: Frison C: Subfebrilitate D: Semnul Homans E: Pulsul lui Mahler 82. [TEP10087] Semnele funcionale ale trombozei venoase profunde () A: Cordon venos dur B: Durere spontan sau provocata la nivelul gambei C: Semnul Homans D: Perderea capacitaii de balans a gambei E: Durere de-a lungul traiectului venos

PATOLOGIA VASCULARA CEREBRALA

1. [AVC10002] Procentajul de AVC ischemice din totalul de AVC este (pg. 250) A: 20% B: 40% C: 50% D: 80% E: 75% 2. [AVC10003] Embolia cerebral cu punct de plecare o endocardit infecioas trebuie cutata n caz de (pg. 252) A: AVC nsoit de febra, suflu de insuficien mitral sau aortic B: AVC cu cefalee i cervicalgie C: AVC si fibrilaie atrial D: AVC i cardiomiopatie dilatativ E: AVC i diabet zaharat decompensate 3. [AVC10004] Conform noii definitii in cazul unui AIT deficitul neurologic regreseaz n mai puin de: (pg. 253) A: 24 ore B: 30 minute C: 48 ore D: 1 or E: 72 ore 4. [AVC10005] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral se indic n (pg. 254) A: tromboz venoas cerebral B: infarctul transformat hemoragic C: infarctul lacunar multiplu D: infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv E: infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare

5. [AVC10006] n tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l are (pg. 255) A: dipiridamolul B: clopidogrelul C: combinaia dipiridamol-aspirin D: combinaia clopidogrel-aspirin E: aspirina 6. [AVC10015] Orice deficit central focal instalat brutal trebuie s fie considerat pn la proba contrarie () A: Tumor cerebral B: Accident vascular cerebral C: Tromboflebit cerebral D: Encefalit E: Epilepsie 7. [AVC10016] Diagnosticul diferenial al accidentelor vasculare cerebrale se face cu () A: Hipoglicemia B: Infarctul miocardic

C: Hematomul retroperitoneal D: Arteriopatia obliterant periferic E: Scleroza lateral amniotrofic 8. [AVC10017] n practic, proporia dintre AVC ischemice i AVC hemoragice este urmtoarea () A: 80% hemoragice i 20% ischemice B: 80% ischemice i 20% hemoragice C: 50% ischemice i 50% hemoragice D: 99% ischemice i 1% hemoragice E: 99% hemoragice i 1% ischemice

9. [AVC10018] Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate () A: n emisferul dominant B: n bulbul rahidian C: Pontin bilateral D: Pontin unilateral E: Talamic bilateral

10. [AVC10019] Sindromul Wallenberg este secundar ischemiei () A: Laterobulbare B: Pontine C: Pedunculare D: Talamice E: Emisferice 11. [AVC10020] Infarctul sylvian profund (capsular intern) se caracterizeaz prin () A: Agnozie vizual B: Ataxie C: Hemiplegie masiv proporional D: Hipoestezie de aceeai parte cu leziunea E: Hiperpatie 12. [AVC10022] n faa unui AVC acut, hipertensiunea arterial trebuie tratat dac depete valoarea de: () A: 140/90 mmHg B: 220/120 mmHg C: 160/90 mmHg D: 135/85 mmHg E: 165/95 mmHg 13. [AVC10023] Chirurgia carotidian (endarteriectomia) se recomand pentru profilaxia AVC n stenozele simptomatice care depesc () A: 50% B: 60% C: 70% D: 80% E: 90%

14. [AVC10024] Principala cauz de infarct cerebral la subiecii sub 45 de ani este reprezentat de () A: Diabetul zaharat B: Hipertensiunea arterial C: Fumatul D: Cardiopatiile emboligene E: Disecia unei artere cervicale 15. [AVC10045] Hemoragia meningian se definete prin () A: Prezena sngelui n spaiul subarahnoidian B: Prezena sngelui n spaiul subdural C: Prezena sngelui n spaiul peridural D: Prezena sngelui la nivel cerebral intraparenchimatos E: Prezena sngelui intramedular 16. [AVC10046] Incidena hemoragiei meningiene nontraumatice este de () A: 1/100.000 B: 2/100.000 C: 3/100.000 D: 4/100.000 E: 5/100.000 17. [AVC10047] Hemoragia meningian nontraumatic este determinat de o ruptur de anevrism n urmtoarea proporie () A: Un caz din dou B: Dou cazuri din trei C: Trei cazuri din patru D: Patru cazuri din cinci E: Trei cazuri din cinci 18. [AVC10048] Explorarea imagistic de prim intenie n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice este () A: Ecografie Doppler transcranian B: IRM cerebral C: Ecografie Doppler carotidian D: CT cerebral E: PET-CT 19. [AVC10049] Orice cefalee cu debut brutal justific efectuarea de CT (sau chiar puncie lombar) de urgen deoarece este considerat a fi, pn la proba contrarie () A: Disecie arterial B: Hemoragie meningean prin ruptur de anevrism C: Tromboflebit cerebral D: Necroza pituitar E: Blocaj LCR

20. [AVC10056] In infarctul cerebral posterior superficial avem, cu exceptia: (pag 251) A: cecitate corticala daca infarctul e bilateral

B: alexie in afectarea emisferului minor C: confuzie D: agnozie vizuala E: hemianopsie laterala omonima

21. [AVC10057] In infarctul cerebral posterior profund putem avea: (pag 251) A: hemianopsie laterala omonina B: afectare a capsulei interne C: alexie D: agnozie vizuala E: hiperpatie

22. [AVC10063] La imagistica cerebrala din hematoamele intraparenchimatoase cerebrale gasim: (pag 257) A: hiposemnal la CT B: afectarea teritoriului profund in caz de amiloidoza C: hipersemnal FLAIR D: hipodensitate spontana la CT E: hipersemnal in T2* 23. [AVC10090] Trombozele venoase cerebrale au urmtoarele simptome sau semne, cu excepia () A: Deficite neurologice focale cu instalare subacut B: Deficite neurologice focale cu instalare acut C: Crize de epilepsie D: Cefalee E: Semn Claude-Bernard-Horner

24. [AVC10091] Trombozele venoase cerebrale NU sunt favorizate de () A: Boala Takayasu B: Boala Crohn C: Sindrom antifosfolipidic D: Post abortum E: Post partum 25. [AVC10092] AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda NU afecteaz () A: Cerebelul B: Protuberanta C: Nucleii cenusii centrali D: Nucleii ventrali talamici E: Capsula intern 26. [AVC10093] Ischemiile de origine ateromatoas se pot preveni prin urmtoarele terapii, cu excepia () A: Tratament anticoagulant pe termen lung B: Activitate fizic regulat C: Anti-HTA D: Statine E: Antiplachetare

27. [AVC10094] Despre tratamentul trombolitic n AVC, sunt adevrate, cu excepia () A: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp B: Contraindicat n caz de tratament anticoagulant C: Contraindicat n caz de intervenie chirurgical recent D: Indicat n caz de infarct cerebral datnd de mai puin de 6 ore E: Trebuie instituit urgent 28. [AVC10095] Managementul infarctelor cerebrale i AIT este caracterizat de urmtoarele, cu excepia () A: Tratament antidepresiv: psihoterapie i/sau medicamentos B: Meninerea unei poziii strict la orizontal pn la efectuarea examenului eco-Doppler C: Antiepileptice dac crizele sunt precoce D: Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil E: Tratament antiHTA, dac HTA > 185/110 mmHg 29. [AVC10096] AIT nu este semnalizat prin () A: Hemianopsie lateral omonim B: Cecitate monocular tranzitorie C: Tulburri motorii i/sau senzitive unilaterale D: Tulburri de limbaj E: Tulburri sfincteriene 30. [AVC10097] Disecia unei artere cervicale este caracterizat de, cu excepia () A: Se trateaz cu antitrombotic sistematic B: Reprezint prima cauz de infarct cerebral la subiecii < 45 ani C: Declanat frecvent de traumatism craniocervical D: Poate determina cervicalgie E: Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral 31. [AVC10098] Emboliile de origine cardiac NU sunt cauzate de () A: Endocardit B: Cardiomiopatie dilatativ C: Valv biologic D: Valva mecanic cu anticoagulare ineficient E: Fibrilaie atrial 32. [AVC10099] Ateroscleroza are urmtorul factor de risc nemodificabil () A: Hipercolesterolemie B: Fumat C: Diabet D: Sexul masculin E: HTA 33. [AVC10100] Sindromul pseudobulbar este caracterizat, cu excepia () A: Tulburri de fonatie i deglutiie B: Tulburri sfincteriene C: Hipoestezie bilateral

D: Rs i plns spasmodic E: Mers cu pai mici 34. [AVC10101] Sindromul locked-in este caracterizat, cu excepia () A: Starea de constien afectat B: Pstreaz doar clipitul pleoapelor i micrile verticale ale globilor oculari C: Secundar unui infarct protuberenial bilateral D: Mutism E: Tetraplegie cu diplegie facial 35. [AVC10102] Sindromul Wallenberg NU este caracterizat de urmtoarea () A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale B: Semnul Claude-Bernard-Horner C: Paralizia hemivalului D: Vertij i nistagmus rotator E: Anestezia hemifeei

36. [AVC10103] Infarctul sylvian profund este caracterizat de (pag.251) A: Hemiasomatognozie B: Hemiplegie masiv proporional C: Dispraxie D: Afazie E: Hemianopsie lateral omonim 37. [AVC10104] Infarctul sylvian complet este caracterizat de urmtoarea () A: Alexie B: Agnozie vizual C: Hipoestezie homolateral D: Hemianopsie lateral omonim E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial 38. [AVC10105] Managementul n urgen al AVC-urilor NU este caracterizat () A: Kinetoterapie precoce B: Combaterea HTA C: Corectarea glicemiei i oxigenoterapie dac saturaia < 92% D: Tratament anticoagulant E: Imagistica cerebral de urgen 39. [AVC10106] Sindromul de emisfer cerebral minor se defineste prin urmtoarele cu exceptia: (pag 251) A: hemineglijen B: hemiasomatognozie C: anosodiaforie D: anosognozie E: hipoestezie contralateral 40. [AVC10107] n infarctele cerebrale la subiecii<45 de ani, nu se gasete cauza n proporie de : (pag 252)

A: 10% B: 20% C: 15% D: 25% E: 5% 41. [AVC10110] n profilaxia secundar din infarctul cerebral, obiectivul administrarii de statine este: (pag 255) A: LDL < 1g/l B: LDL <2g/l C: LDL >1g/l D: LDL <= 1.5g/l E: Nivelul LDL nu este important 42. [AVC10112] Care afirmaie despre accidentele vasculare cerebrale (AVC) este FALS ? () A: 80% dintre AVC sunt ischemice B: CT cerebral arat uneori semne precoce de ischemie C: diseciile trunchiurilor arteriale cervicoencefalice pot fi cauza infarctului cerebral la tnr D: infarctul lacunar la nivelul capsulei interne se manifest cu hemianestezie izolat E: sindroamele alterne sunt semne de afectare a trunchiului cerebral 43. [AVC10007] n cazul suspiciunii de AVC se impune de urgen (pentru diagnostic de certitudine) (pg. 253) A: msurarea tensiunii arteriale B: corectarea glicemiei C: repausul la orizontal n pat D: CT craniu E: RMN craniu 44. [AVC10008] Infarctul sylvian superficial se manifest prin (pg. 251) A: deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial B: sindrom frontal C: afazie dac este lezat emisfera cerebral major D: agnozie vizual E: hemianopsie lateral omonim

45. [AVC10009] Sindromul Wallenberg este (pg. 251) A: sindrom altern B: secundar infarctului protuberanial bilateral C: secundar ischemiei latero-bulbare D: secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar E: secundar ischemiei capsulei interne

46. [AVC10010] Sindromul pseudobulbar consta n (pg. 252) A: rs i plns spasmodic B: sindrom cerebelos bilateral C: tulburari de fonaie i deglutiie D: crize epileptice E: demen

47. [AVC10011] Bolile arterelor mici sunt (pg. 252) A: la originea infarctelor lacunare B: responsabile de 50% din infarctele cerebrale C: produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante D: generatoare de emboli cerebrale E: legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat

48. [AVC10013] Mssurile de neuroprotectie in cadrul managementului unei hemoragii meningiene non-traumatice sunt: () A: Combaterea hipotensiunii B: Combaterea edemului C: Combaterea hiperglicemiei D: Combaterea hipertermiei E: Combaterea hipertensiunii

49. [AVC10014] Triada Hakim si Adams consta in urmatoarele semne: (pag.261) A: nistagmus rotator B: mers cu pasi mici C: hemiasomatognozie D: tulburari sfincteriene E: deteriorare cognitiva 50. [AVC10025] Infarctul sylvian total se caracterizeaz prin: (pag.251) A: Semne de aceeai parte cu leziunea B: Afazie dac este afectat emisferul minor (nondominant) C: Deficit senzitivo-motor masiv i proporional D: Hemianopsie lateral omonima E: Tulburare de cotien indiferent de mrimea infarctului 51. [AVC10026] Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizeaz prin () A: Deficit motor crural B: Sindrom cerebelos C: Afazie/apraxie D: Deficitul este controlateral leziunii E: Sindrom frontal 52. [AVC10027] Sindroamele alterne, reprezint () A: Semne de afectare a trunchiului cerebral B: Afectare senzitiv sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii C: Afectarea senzitiv sau motorie pe hemicorpul de aceeai parte cu leziunea D: Afectarea nervilor cranieni de partea controlateral cu leziunea E: Afectarea nervilor cranieni de aceeai parte cu leziunea 53. [AVC10028] Sindromul pseudobulbar se caracterizeaz prin () A: Fonaie normal B: Mers cu pai mici C: Deglutiie normal

D: Rs i plns spasmodic E: Sindrom piramidal bilateral

54. [AVC10029] Mecanisme fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt () A: Boli ale venelor mici B: Disecia aortei toracice C: Efortul fizic moderat D: Ateroscleroza E: Embolii cardiogene 55. [AVC10030] Factorii de risc pentru ateroscleroz sunt () A: Hipotensiunea arterial B: Fumatul C: Diabetul insipid D: Hipercolesterolemia E: Vrsta tnr 56. [AVC10031] Despre CT cerebral n infarctul cerebral, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu este indicat B: Iniial normal C: Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de difereniere a substanei albe de cea cenuie) D: Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdens E: Hipersemnal pe secvenele FLAIR la cteva ore de la ischemie

57. [AVC10032] Semiologie evocatoare de AIT, poate fi () A: Cecitate monocular tranzitorie B: Tulburri de limbaj (afazie) C: Hemianopsie lateral omonim D: Ataxie cerebeloas E: Incontinena sfincterian 58. [AVC10033] Hematoamele intraparechimatoase legate de hipertensiunea arterial se localizeaz cu predilecie (pg. 257) A: Cortical B: Subcortical C: n nucleii centrali D: Capsula intern E: Centrul semioval 59. [AVC10034] Tromboza venoas cerebral se manifest clinic prin () A: Cefalee acut sau progresiv B: Crize de epilepsie pariale C: Deficite neurologice focale D: Sindrom parkinsonian E: Uneori hipertensiune intracranian 60. [AVC10035] Despre tratamentul trombolitic intravenos n infarctul cerebral, sunt adevrate

urmtoarele () A: Se poate face i n cazul unor intervenii chirurgicale recente B: Permite ameliorarea prognosticului funcional n timp C: Este indicat n infarctul cerebral datnd sub 4 ore i 30 de minute D: Poate fi amnat pn la 6 ore dup debut E: Se aplic chiar dac pacientul se afl sub anticoagulare eficace

61. [AVC10036] Tratamentul antiplachetar n infarctul cerebral se face cu () A: Aspirina B: Atorvastatina C: Clopidogrel D: Aspirin-dipiridamol E: Fenofibrat 62. [AVC10037] Infarctul de arter cerebral posterioar superficial se caracterizeaz prin () A: Hemianopsie omonim lateral controlateral B: Alexie i agnozie vizual (n emisferul dominant) C: Hemiplegie predominant facio-brahial D: Afazie E: Confuzie (n emisferul minor) 63. [AVC10038] Tratamentul chirurgical n infarctul cerebral intr n discuie n unele cazuri particulare rare () A: Infarct lacunar B: Infarct cerebelos cu efect de mas C: Infarct sylvian minor D: Infarct talamic E: Infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv 64. [AVC10039] Profilaxia secundar dup un infarct cerebral se face cu () A: Antiplachetare B: Statine C: Anti-HTA D: Sevraj de tutun total i definitv E: Repaus fizic total 65. [AVC10040] Despre hematoamele intraparenchimatoase aprute sub tratament anticoagulant, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Apar n cursul unei subdozri B: Apar n cursul unei supradozri C: Apar n cursul unui puseu de HTA D: Sulfatul de protamin are o eficien clar i dovedit n cazul hematoamelor aprute sub heparin E: Administrarea de heparin este total contraindicat 66. [AVC10041] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid () A: Diagnostic suspectat la un individ tnr B: Diagnostic suspectat la un individ vrstnic C: Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloide

D: Hematoame cu localizare mai ales profund (ganglioni bazali) E: Hematoame cu localizare mai ales lobar (cortico-subcortical)

67. [AVC10042] Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt () A: Trombofilie B: Cancere subiacente C: Contraceptive estroprogestative D: Post-partum E: Exces de proteine C, S 68. [AVC10043] Trombozele venoase cerebrale se manifest clinic () A: Cefalee acut B: Cefalee progresiv C: Crize de epilepsie cu debut parial D: Deficite neurologice focale E: Edem al membrelor inferioare 69. [AVC10044] Referitor la malformaiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Determin hematoame cu localizare profund (ganglioni bazali, capsul intern) B: Determin hematoame cu localizare n special lobar (cortico-subcortical) C: Arteriografia cerebral de urgen este contraindicat mai ales la subiecii tineri D: Consultul neurochirurgical nu este necesar E: Sunt ntre o arter cu debit mare i vene de drenaj fr capilare interpuse 70. [AVC10050] Sunt examinri complementare n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatice () A: IRM lombar B: CT cerebral C: Arteriografie cerebral D: Puncie lombar E: PET-CT 71. [AVC10051] n caz de suspiciune de hemoragie meningian nontraumatic trebuie luate urmtoarele msuri () A: Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipin B: Efort fizic moderat C: Tratament antiepileptic la nevoie D: Tratament antalgic cu salicilai E: Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei 72. [AVC10052] Hemoragia meningian nontraumatic se manifest prin () A: Cefalee brutal B: Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn Brudzinsk) C: Afazie D: Uneori tulburri de contien E: Uneori asociat cu criz convulsiv

73. [AVC10053] Complicaiile precoce ale hemoragiei meningiene () A: Moarte subit n timpul rupturii de anevrism B: Vasospasm arterial C: Hidrocefalie acut D: Sechele motorii E: Epilepsie secundar 74. [AVC10054] Supravegherea paraclinic n caz de hemoragie meningian presupune () A: PET-CT B: Ecografii Doppler transcraniene repetate pentru identificarea vasospasmului arterial C: Rx cranian clasic D: CT cerebral n caz de agravare (identificarea unei resngerri sau hidrocefalii) E: IRM funcional 75. [AVC10055] Triada Hakim i Adams care apare n hidrocefalia cu presiune normal const n () A: Hemibalism B: Apraxie C: Mers cu pai mici D: Tulburri sfincteriene E: Deteriorare cognitiv

76. [AVC10058] Alte examinari in functie de context si daca rezultatele primului bilant sunt negatice in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: radiografia toracica B: ac anti beta 2 GP1 C: eco doppler cervical D: tpha vdrl E: cpk

77. [AVC10059] Examinari paraclinice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral pot fi: (pag 253) A: holter ecg 24-36 ore B: Rx toracica C: examen biologic: glicemie D: hemoculturi in caz de suspiciune de endocardita E: masurarea tensiunii arteriale

78. [AVC10060] Examinari biologice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: ionograma sanguina B: hemostaza C: bilant hepatic D: troponina I E: hemoleucograma

79. [AVC10061] Explorari biologice in urgenta, de prima intentie, in caz de infarct cerebral sunt, cu exceptia: (pag 253) A: holter ecg 24-48 ore

B: bilant lipidic C: serologie hiv D: hemoleucograma E: hemostaza

80. [AVC10062] Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata: (pag 253) A: ct cerebral initial normal B: aspect de prea frumoasa sylviana C: hiposemnal in secventele de difuzie D: hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie E: hemoragie vizualizabila pe secventele T2*

81. [AVC10064] Este adevarat despre infarctele lacunare: () A: sunt legate cel mai adesea de hipercolesterolemie B: sunt legate cel mai adesea de hipertensiune C: sunt situate in cerebel D: sunt situate in nuclei bazali E: sunt infarcte cerebrale recente multifocale

82. [AVC10065] Alte afectiuni, in afara de hemoragiile meningiene care se pot manifeste prin cefalee brutale () A: Glaucoamele acute B: Sinuzitele blocate C: Meningitele D: Necroze pituitare E: Glaucoamele cronice

83. [AVC10066] Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica (AIT si infarcte constituite(255) () A: corticoide si imunsupresoare B: tratament antitrombotic C: risc embolic crescut: AVK D: risc embolic scazut sau contraindicatie la AVK:aspirin E: tratamentul cardiopatiei: antiaritmice, proteza valvulara

84. [AVC10067] Sindromul ''locked-in'' se caracterizeaza prin: (pag.251) A: secundara unui infarct protuberantial bilateral B: starea de constienta profund alterata C: hemianestezie izolata D: hemiplegie masiva proportionala E: tetraplegie cu diplegie faciala si mutism

85. [AVC10068] Hematoamele din hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin: (pag.257) A: hematoame cu localizare profunda: capsula interna, protuberanta. B: hematoame cu localizare lobara: teritoriu cortico-sub-cortical C: asociat cu leucopatie extinsa (''leucoaraioza'') D: la explorare RMN: apare ''semnul triunghiului vid'' E: la explorare RMN: hipersemnal in secventa FLAIR

86. [AVC10069] Tratamentul unei suspiciuni de tromboflebit cerebral este caracterizat de () A: Anticomitiale n caz de criz epileptic B: Antiagregante C: Tratament etiologic dac este posibil D: Anticoagulare de prim intenie E: AVK ca prim opiune de tratament anticoagulant 87. [AVC10070] Etiologia unei tromboze venoase cerebrale se stabilete prin (pag:258-259) A: Cutarea sindromului de anticorpi antifosfolipidici B: Cutarea sindromului Dressler C: Puncie lombar D: Cutarea unei trombofilii E: Examen ORL, stomatologic

88. [AVC10071] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri sunt caracterizate prin () A: Frecvent localizate lobar B: Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice C: Cocain este incriminat D: Frecvent la subiecii tineri E: Favorizate de HTA 89. [AVC10072] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloid sunt caracterizate prin () A: Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide B: Apar deseori n timpul unei supradoze C: Apar deseori n timpul unui puseu de HTA D: Localizarea este frecvent n teritoriul cortico-sub-cortical E: Diagnosticul este suspectat la un pacient vrstnic, n general dement 90. [AVC10073] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arterial sunt caracterizate prin () A: Nu necesit msuri de protecie cerebral ca la cele ischemice B: Tratamentul n acut const n scderea presiunii arteriale pe cale i.v. C: Sunt asociate cu leucoaraioz D: Sunt legate de ruperea marilor artere E: Sunt legate de ruperea micilor artere perforante 91. [AVC10074] Profilaxia secundar ischemiilor de origine cardioembolic include () A: Tratamentul cardiopatiei B: Statine C: Anti-HTA D: AVK dac riscul este crescut E: Apirina dac riscul este sczut 92. [AVC10075] Profilaxia secundar ischemiilor de origine ateromatoas include () A: Anti-HTA B: Anticoagulante orale

C: Screening-ul diabetului i tratamentul acestuia D: Tratamentul cardiopatiei E: Antiplachetare

93. [AVC10076] Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral este indicat pentru infarct () A: emisferic cu edem cerebral malign B: in lobul temporal usor accesibil C: lacunar D: cerebral profund E: cerebelos cu efect de masa

94. [AVC10077] Tratamentul anticoagulant n infarctul cerebral este caracterizat de () A: Riscul de transformare hemoragic este mai mic dect beneficiul ateptat B: De instituit urgent C: Este indicat n infarct cerebral datnd de mai puin de 4:30 h D: Este indicat n AIT de origine cardioembolic cert E: Este indicat n infarctele venoase

95. [AVC10078] AIT poate fi evocat de () A: Hemiasomatognozie B: Agnozie vizual C: Anosodiaforie D: Hemianopsie lateral omonim E: Afazie 96. [AVC10079] n cazul unui infarct cerebral se vor realiza urmtoarele examinri n regim de urgen () A: WDRL B: Puncie lombar C: Troponina I, C D: ECG E: Radiografi toracic 97. [AVC10080] AVC embolice de origine cardiac pot fi determinate de () A: Miocardit B: Endocardit C: Akinezia segmentar D: Flutterul atrial E: Fibrilaia atrial

98. [AVC10081] Sindromul pseudobulbar este caracterizat de () A: Demen B: Sindrom piramidal unilateral C: Tulburri sfincteriene D: Mers ataxic E: Rs i plns spasmodic

99. [AVC10082] Infarctul lacunar este evocat de () A: Tetraplegie izolat n afectarea mezencefalului B: Hemipareza i ataxie n caz de afectare protuberential C: Dizartrie + mna nendemanatic n afectarea protuberenial D: Hemianestezie generalizat n afectarea hipotalamusului E: Hemiplegie pur n afectarea capsulei interne

100. [AVC10083] Sindromul locked-in este caracterizat de () A: Pstreaz micrile orizontale ale globilor oculari B: Este secundar unui infarct protuberential unilateral C: Stare de constien alterat D: Mutism E: Tetraplegie cu diplegie facial

101. [AVC10084] Sindromul Wallenberg este caracterizat de () A: Anestezie termoalgic a feei contralaterale B: Semn Claude-Bernard-Horner C: Tulburri de fonaie i deglutiie D: Vertij i nistagmus rotator E: Anestezia hemifetei

102. [AVC10085] Infarctul cerebral posterior superficial este caracterizat de () A: Agnozie vizual B: Alexie C: Anosodiaforie D: Hemiasomatognozie E: Hemianopsia lateral omonim

103. [AVC10086] Infarctul arterei cerebrale anterioare este caracterizat de () A: Afazie B: Hemianopsie lateral omonim C: Sindrom frontal D: Deficit senzitivomotor predominant crural E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial

104. [AVC10087] Infarctul sylvian superficial este caracterizat () A: Sindrom frontal B: Hemiplegie masiv proporional C: Hemiasomatognozie D: Afazie E: Hemianopsie lateral omonim

105. [AVC10088] Infarctul sylvian complet este caracterizat de () A: Hemianopsie lateral omonim B: Anosognozie C: Alexie D: Hemiasomatognozie E: Afazie

106. [AVC10089] AVCul se trateaz n regim de urgen prin () A: Psihoterapie i/sau medicamentos B: Prevenirea complicaiilor trombembolice C: Imagistic cerebral de urgen D: Ortofonie n caz de afazie E: Kinetoterapie precoce 107. [AVC10108] Examinrile paraclinice de urgen n infarct cerebral cu suspiciune de edocardit se completeaz cu: (pag 253) A: punctie lombar B: hemoculturi C: dozarea hemocisteinei D: electroforeza proteinelor serice E: alte recoltri biologice

108. [AVC10109] Depre AIT se poate afirma: (pag 253) A: deficit neurologic datorat unei ischemi focale cerebrale B: deficit neurologic datorat unei ischemi focale retiniene C: n general dureaz mai puin de o or D: la examinrile imagistice se poate dovedi un infarct acut E: se poate manifesta prin cecitate monocular tranzitorie

109. [AVC10111] Referitor la hidrocefalia cu presiune normala, aparuta ca si complicatie pe termen in cadrul hemoragiei meningiene este fals? (pag:261) A: Legata de diminuarea globala a resorbtiei LCR B: Mers cu pasi mici, tulburari sfincteriene apoi tulburari de fonatie si de deglutitie C: Diagnosticul este confirmat pe baza CT D: Daca diagnosticul este confirmat atunci se monteaza o derivatie lombo/ventruculoperitoneala E: Este o complicatie pe termen lung a hemoragiei meningiene alaturi de epilepsia secundara si sechelele motorii

TUMORI INTRACRANIENE

1. [TMI10002] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales: (pag. 274) A: n lobul frontal B: n hipofiza C: n fosa cerebral posterioar D: n lobul temporal E: n ventriculul lateral

2. [TMI10003] Metastazele cerebrale hemoragice apar n: (pag. 274) A: cancerul mamar B: cancerul de tiroid C: melanomul malign D: cancerul de colon E: cancerul de prostat 3. [TMI10004] Hidrocefalia acut aparut ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se trateaz prin: (pag. 274) A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic B: corticoterapie C: deriva ie ventricular extern D: antiepileptice E: antialgice 4. [TMI10005] Schwanomul acustic este o tumor benign derivat din: (pag. 275) A: meninge B: ependim C: celulele tecii Schwan D: cortul cerebelului E: conductul auditiv intern 5. [TMI10006] Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic const n: (pag. 275) A: parez de plex brachial B: crize epileptice C: paralizie facial periferic postoperatorie D: sindrom de hipertensiune intracranian E: migren 6. [TMI10012] Sindromul de hipertensiune intracranian (HTIC) se caracterizeaz prin () A: Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale B: Cefalee vesperal C: Nu este infuenat de efort D: Great i vrsturi n jet E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare 7. [TMI10013] Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazeaz pe () A: Examen CT cerebral B: Electroencefalografie C: Anatomopatologie (dup biopsie sau exerez) D: Examen clinic

E: Examen IRM cerebral 8. [TMI10014] n caz de hidrocefalie acut se recomand de elecie () A: Tratament cu diuretice B: Derivaie ventricular extern de urgen C: Tratament cu blocante de calciu (nimodipin) D: Administrarea de antiepileptice (profilactic) E: Antalgice

9. [TMI10015] Metastaze cerebrale hemoragice apar n caz de () A: Melanom B: Cancer pulmonar C: Cancer mamar D: Cancer de colon E: Cancer gastric 10. [TMI10016] Despre meningiom, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este o tumor benign a meningelui B: Este o tumor malign a meningelui C: Este localizat intracranian intraparenchimatos D: Este localizat extracranian E: Se trateaz medicamentos 11. [TMI10029] Referitor la schwannomul acustic sunt adevrate, cu excepia () A: Tratamentul const n excizia chirurgical B: n stadiul tardiv se determin nevralgie de trigemen C: n stadiul precoce exist doar semne auditive i/sau vestibulare D: Se dezvolt n principal pe nervul VII cranian E: Tumora benign a celulelor tecii Schwann 12. [TMI10030] Managementul tumorilor intracraniane sunt caracterizate, cu excepia () A: Radioterapie B: Chimioterapie C: Exereza total dac este posibil D: Tratament antiepileptic profilactic E: Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v. 13. [TMI10031] n cazul tumorilor intracraniane CT identific, cu excepia () A: Tipul tumorii B: Riscul de angajare C: Dimensiunea D: Efectul de masa E: Tumora

14. [TMI10032] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase NU sunt caracterizate de () A: Pot fi tumori secundare B: Pot fi tumori primitive C: Frecvent n emisferele cerebrale la aduli

D: Frecvent n fosa posterioar la copil E: n general benigne 15. [TMI10033] Schwannomul (fostul neurinom) acustic este caracterizat prin urmtoarele, cu EXCEPIA : () A: Este dezvoltat n principal pe al VIII-lea nerv cranian B: Are risc de compresie a structurilor vecine C: Are risc de crize de epilepsie D: In stadiul precoce exist numai semne auditive i/sau vestibulare E: Se indic tratamentul chirurgical 16. [TMI10007] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt: (pag. 274) A: epilepsie B: cefalee C: sindrom de hipertensiune intracranian D: deficit neurologic central instalat progresiv E: parez de sciatic popliteu extern 17. [TMI10008] Sindromul de hipertensiune intracranian are n tabloul clinic urmtoarele semne i simptome: (pag. 274) A: cefalee predominant matinal B: sindrom parkinsonian C: vrsturi n jet D: edem papilar la examenul de fund de ochi E: vertij Meniere 18. [TMI10009] Glioamele se clasific n: (pag. 274) A: astrocitom B: meningiom C: ependimom D: oligodendrogliom E: glioblastom 19. [TMI10010] Imagistica prin CT n cazul tumorilor cerebrale are urmtoarele roluri: (pag. 274) A: identific tumora B: identific dimensiunea C: identific tipul anatomo-patologic al tumorii D: identific efectul de mas E: identific riscul de angajare 20. [TMI10011] Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n: (pag. 275) A: tumor extranevraxial B: limite imprecise C: baza de implantare meningean extracerebral D: captare intens i omogen dupa injectarea substanei de contrast E: demielinizare extins n trunchiul cerebral

21. [TMI10017] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt () A: Deficite neurologice periferice cu instalare progresiv B: Cefalee C: Epilepsie (n general cu debut parial) D: Sindrom de hipertensiune intracranian E: Deficit motor central cu instalare progresiv

22. [TMI10018] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales () A: n fosa posterioar la copil B: n fosa posterioar la adult C: n emisferele cerebrale la copil D: n emisferele cerebrale la adult E: n emisferele cerebrale indiferent de vrst 23. [TMI10019] n funcie de gradul de severitate i malignitate glioamele cerebrale se clasific n () A: Astrocitom (grad nalt cu prognostic nefavorabil) B: Glioblastom (grad sczut) C: Oligodendrogliom D: Glioblastom (grad nalt cu prognostic nefavorabil) E: Astrocitom (grad sczut) 24. [TMI10020] n caz de suspiciune de tumor cerebral examenul CT este util pentru evaluarea () A: Numrului tumorii B: Riscului de angajare C: Dimensiunii D: Efectului de mas E: Gradului de malignitate 25. [TMI10021] Combaterea edemului cerebral se realizeaz prin () A: Echilibrarea aporturilor hidroelectrolitice B: Poziie n ortostatism C: Corticoterapie intravenoas D: Tratament antiepileptic profilactic E: Tratament hiperosmolar (manitol) 26. [TMI10022] Leziuni intracerebrale suspicionate n caz de serologie HIV pozitiv () A: Scleroza multipl malign B: Sarcom Kaposi C: Limfom cerebral D: Tuberculom E: LEMP 27. [TMI10023] Despre schwannom (fostul neurinom) acustic, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este tumor benign a celulelor tecii Schwann B: Este tumor malign a celulelor tecii Schwann

C: Tratamentul este chirurgical D: Tratamentul este n special medicamentos E: Afecteaz n principal nervul VIII cranian 28. [TMI10024] Meningiomul se caracterizeaz prin () A: Se trateaz chirurgical B: La RMN apare ca tumor extranevraxial cu baza de implantare meningian extracerebral C: Prezint risc de compresie a structurilor nvecinate D: Prezint risc de crize de epilepsie E: Este tumor malign a meningelor

29. [TMI10025] Schwannomul este caracterizat de () A: n stadiul precoce, exist doar semne auditive sau vestibulare B: Se trateaz chirurgical C: Risc de epilepsie D: Este prezent adesea pe nervul VII cranian E: Este o tumor benign a celulelor tecii schwann 30. [TMI10026] Tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne se realizeaz prin () A: Antiepileptic profilactic B: Susinere psihologic C: Corticoterapie i.v. n caz de edem important D: Excizia chirurgical pentru toate tipurile de tumor E: Derivaie ventricular n caz de hidrocefalie acut 31. [TMI10027] Metastaza cerebral hemoragic poate fi produs de un cancer primar () A: De rinichi B: Melanom C: De colon D: Mamar E: Pulmonar

32. [TMI10028] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt caracterizate prin () A: Glioblastomul are un grad crescut de malignitate B: Astrocitomul are un grad sczut de malignitate C: Situate n emisferele cerebrale la copii D: Situate n fosa posterioar la aduli E: Sunt n general maligne 33. [TMI10034] Despre tumorile intracraniene extraparenchimatoase se afirma c: () A: sunt in principal benigne B: schwannomul acustic este frecvent malign C: schwannomul se dezvolt n principal pe nervul VII D: meningiomul este tumor malign E: pacientul cu meningiom poate avea crize de epilepsie

INFECTIOASE

FEBRA ACUTA LA ADULT

1. [FAD10002] Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de: (pag. 309) A: peste 20 de zile B: 5-20 de zile C: mai puin de 5 zile D: mai mult de 30 de zile E: mai puin de 20 de zile 2. [FAD10003] Funcia de termoreglare este asigurat de: (pag. 309) A: hipotalamus B: hipofiz C: epifiz D: suprarenale E: corticosuprarenale 3. [FAD10004] La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi: (pag. 311) A: infecie urinar B: hepatit alcoolic acut C: pancreatit acut D: tuberculoz E: endocardit dreapt 4. [FAD10005] Pentru febra acut nensoit de semne de toleran dificil i a semnelor orientative se recomand: (pag. 311) A: antibioticoterapie B: antiinflamatoare nesteroidiene C: antiinflamatoare steroidieine D: tratament simptomatic E: antivirale

5. [FAD10011] Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: (pag. 311) A: transaminaze B: testele serologice virale i bacteriene C: hemoleucogram D: proteina C reactiv E: VSH 6. [FAD10012] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele, cu excepia () A: Decompensarea unei afeciuni concomitente B: Sepsis grav C: Vrste extreme D: Subieci purttori de material strin E: Insuficien cardiac respiratorie cronic

7. [FAD10013] Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariia febrei acute la adult, enumerm () A: Oxiuroza B: Amibiaza C: Paludismul D: Ascaridioza E: Lambiaza 8. [FAD10014] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz urmtoarelor patologii, cu excepia () A: Pneumopatie prin inhalare B: Celulit C: Infecia cu HIV D: Endocardita dreapt E: Endocardita stng 9. [FAD10015] Pacientul alcoolic poate prezenta febr acut, n urmtoarele situaii, cu excepia () A: Pancreatita acut B: Infecie cu HIV C: Infecia lichidului de ascit D: Hepatita alcoolic acut E: Delirum tremens 10. [FAD10016] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii cu excepia () A: TBC B: HVB C: HVC D: HIV E: Delirum tremens 11. [FAD10017] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt urmtoarele, cu excepia () A: Meningoencefalita B: Infeciile lichidului de ascit C: Meningita bacterian D: Malaria cu Plasmodium falciparum E: Febra la un pacient imunodeprimat

12. [FAD10039] Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de: (309) A: 5 zile B: 10 zile C: 20 zile D: 15 zile E: 3 zile

13. [FAD10040] Febra acuta recenta dateaza de mai putin de: (309) A: 24 ore

B: 48 ore C: 3 zile D: 20 zile E: 5 zile

14. [FAD10041] Febra acuta recenta de durata intermediara dateaza de: (309) A: 1-5 zile B: 1 saptamana C: 5-20 saptamani D: 72 ore E: 5-20 zile

15. [FAD10043] In fata unei febre acute la adult, urgentele infectioase sunt intotdeauna: (pag 311) A: encefalopatie B: subiect recent operat C: situatie sociala precara D: febra la un pacient imunodeprimat E: meningita virala

16. [FAD10045] In afara semnelor de toleranta dificila managementul febrei presupune: (pag 311) A: tratament simptomatic cu ains B: amoxicilina C: cefalosporine de generatia a 3-a D: o consultatie dupa 24-48 ore E: nu se prescriu ains 17. [FAD10053] Nu reprezint urgen infecioas n cazul febrei acute: (pag:311) A: Celulita extensiv B: Endocardita infecioas C: Malarie cu Plasmodium vivax D: Purpura fulminans E: Septicemie 18. [FAD10055] La pacientul febril se vor verifica urmtoarele, cu excepia () A: Este primul consult legat de aceast febr B: Curba termic C: Este purttor de material strain D: A avut contact cu animale E: Este de obicei febril in infecii 19. [FAD10056] Gravitatea unei febre acute este semnalat de, cu excepia () A: Subiect recent operat B: Durat peste 5 zile C: Situaie social precar D: Purpur E: Deshidratare acut

20. [FAD10057] Care din urmatorii paraziti pot duce la aparitia febrei acute la adult () A: Oxiuraza B: Amibiaza C: Paludismul D: Ascaridioza E: Lambiaza 21. [FAD10006] Dintre substanele pirogene fac parte: (pag. 309) A: interleuchinele B: lizozimul C: factorul de necroz tumoral D: interferonul E: lactoferina 22. [FAD10007] Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte : (pag. 309) A: varste extreme B: sarcina C: homosexualii D: subiecti purtatori de material strain E: subiecii recent operai 23. [FAD10008] Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut: (pag. 310) A: bolile metabolice B: intoxicaia cu fier la menopauz C: osteoporoza D: bolile inflamatorii sistemice E: tumorile hematologice 24. [FAD10009] Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute: (pag. 311) A: meningoencefalita B: meningita bacterian C: faringoamigdalita viral D: septicemia E: endocardita infecioas

25. [FAD10010] Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: (pag. 311) A: infecia cu HIV B: pneumopatia prin inhalare C: infecie urinar D: hepatit alcoolic acut E: pancreatita acut 26. [FAD10018] Aspectele importante n febra acut la adult, sunt () A: Febra este sinonim cu infecia B: Toate infeciile provoac febr C: Febra trebuie investigat cu atenie n absena semnelor de gravitate D: Febra nu este sinonim cu infecia E: Unele infecii pot s provoace hipotermie

27. [FAD10019] Febra acut la adult, se poate defini astfel () A: Temperatura central mai mare de 38 dimineaa B: Temperatura central mai mare de 38,3 seara C: O febr care evolueaz de mai puin de 20 zile D: Temperatura poate fi msurat la nivelul timpanului E: Febra acut recent dateaz de mai puin de 15 zile 28. [FAD10021] Despre febra acut, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevrate urmtoarele () A: Se datoreaz unei disfuncii de termoreglare B: Funcia de termoreglare este asigurat de talamus C: Se datoreaz unor substane pirogene D: Substanele pirogene modific echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de cldur la nivel periferic E: Substanele pirogene nu sunt produse de celulele organismului 29. [FAD10022] Referitor la substanele pirogene, sunt adevrate urmtoarele () A: Sunt produse de celulele organismului B: Sunt reprezentate de factorul de necroz tumoral C: Sunt reprezentate de interleukine D: Sunt reprezentate de interferon E: Nu intervin n mecanismul de producere/pierdere de cldur la nivel periferic 30. [FAD10023] Conduita de urmat n cazul febrei acute la adult, este urmtoarea () A: Febra nu reprezint o urgen imediat B: Orice febr trebuie asistat C: Se vor cuta semnele de gravitate ale unei stri septice D: Se va aprecia tolerana febrei E: Febra trebuie investigat de urgen

31. [FAD10024] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele () A: Coma B: Situaie social precar C: Deshidratare acut D: Purpura E: Semnele de gravitate nu influeneaz evoluia ulterioar a febrei acute

32. [FAD10025] Terenul cu risc poate fi un semn de gravitate n cadrul febrei acute. Acesta se refer la () A: Subiect recent operat B: Sarcin C: Vrste extreme D: Deshidratare cronica E: Infecie respiratorie acut

33. [FAD10026] Anamneza n cazul febrei acute aduce date importante legate de ()

A: Consumul de substane toxice B: Vaccinrile pacientului sunt la zi C: Este purttor de material strin D: A fost consultat pentru aceast febr E: Mai important dect anamneza este examenul clinic al pacientului 34. [FAD10027] n cazul anamnezei de febr acut la adult, se iau n considerare urmtoarele aspecte () A: Pacientul urmeaz tratamente de obicei B: Caracteristicile febrei C: n ce msur au fost eficiente aceste tratamente D: Antecedentele pacientului E: Nu sunt importante circumstanele de apariie a febrei

35. [FAD10028] Etiologii ale febrei acute, pot fi () A: Bacteriene B: Virale C: Parazitare D: Neinfecioase E: Nu exist patologii specific febrei acute 36. [FAD10029] Patologiile neinfecioase incriminate n apariia febrei acute sunt () A: Tumori solide B: Boli metabolice C: Boala tromboembolic D: Alergie medicamentoas E: Prezena de corp strin 37. [FAD10030] n funcie de terenul de apariie al febrei acute ca i etiologie, putem s amintim () A: Subieci indiferent de vrst B: Apariie n mediul sanitar C: Toxicomani D: Pacient alcoolic E: Nu este implicat contextual social precar 38. [FAD10031] Apariia febrei acute n mediul sanitar, se datoreaz () A: Infeciilor de plag operatorie B: Infeciilor urinare la pacienii sondai C: Boli tromboembolice D: Infeciilor asociate materialelor strine E: Infeciilor pulmonare 39. [FAD10032] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz () A: Infeciilor cu HIV B: Infeciilor cu virusurile hepatice B i C C: Endocarditei stngi D: Celulitei E: TBC

40. [FAD10033] Apariia febrei acute la pacienii alcoolici, se datoreaz () A: Pancreatitei cronice B: Pneumopatiei prin inhalare C: Delirum tremens D: Hepatitei B sau C E: Infeciei lichidului de ascit 41. [FAD10034] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii () A: TBC B: Infecii urinare deja existente la pacient C: Infecii cu HIV D: Celulit E: Infecii cu virusurile hepatice B i C 42. [FAD10035] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt () A: Septicemia B: Purpura fulminans C: Endocardita infecioas D: Celulita extensiv E: Boala tromboembolic 43. [FAD10036] Examinrile complementare specifice pentru o anumit etiologie n cazul febrei acute, sunt () A: Serologii virale B: Serologii bacteriene C: Rx panoramic dentar D: Rx sinusuri E: HLG 44. [FAD10037] Examinrile paraclinice orientative pentru o febr acut sunt () A: VSH B: Proteina C reactiv C: Hemoculturi D: Bandeleta urinar +/- Examen citobacterilogic de urin E: Tomografii

45. [FAD10038] Probele pentru analizele microbiologice vor trebui realizate nainte de orice antibioterapie, cu excepia () A: Celulita extensiv B: oc septic C: Febra la un pacient imunodeprimat D: Purpura fulminans E: Endocardita infecioas 46. [FAD10042] Complicatiile neurologice ce reprezint semne de gravitate ale unei febre acute sunt: (309)

A: Purpura B: Lipotimie C: Coma D: Convulsii E: Encefalopatie

47. [FAD10044] in mediul sanitar, cel mai frecvent febra acuta la adult apare din cauza: (pag 311) A: infectii asociate materialelor straine B: boala tromboembolica C: pneumopatie de inhalare D: infectia lichidului de ascita E: tuberculoza

48. [FAD10046] Cauze neinfectioase de febra sunt: (pag 310) A: boala tromboembolica B: tumori solide C: tumori hematologice D: insuficienta renala E: boli metabolice

49. [FAD10047] Urmatatorii pacienti au un teren cu risc in cadrul febrei acute: () A: subiecti imunodeprimati B: varste extreme C: sarcina D: subiect recent operat, subiecti purtatori de material strain E: insuficienta respiratorie cronica 50. [FAD10048] n febra acut examenele paraclinice orientative sunt: (pag.311) A: Bandelet urinar B: Hemoculturi C: Radiografie toracica D: CT E: Ecografie 51. [FAD10049] n febra acut, urmtoarele reprezint urgene infecioase () A: Purpura fulminans B: Febr prelungit peste 20 de zile C: Celulit extensiv D: Meningit bacterian E: Malarie cu Plasmodium vivax 52. [FAD10050] Febra acut poate avea urmtoarele cauze neinfecioase () A: Boala tromboembolic B: Alergie medicamentoas C: Traumatisme D: Boli metabolice E: Paludism

53. [FAD10051] Febra acut poate avea urmtoarele semne de gravitate () A: Encefalopatie B: ntoarcerea dintr-o zon cu endemie malaric C: Purpur D: Situaie social precar E: Insuficien renal acut 54. [FAD10052] Urmtoarele reprezint substane pirogene () A: Substana P B: Prostaglandine C: TNF D: Interferon E: Interleukine 55. [FAD10054] NU reprezint cauz infecioas a febrei (pag.310) A: Traumatisme B: Alergie medicamentoasa C: Tumori solide sau hematologice D: Boli inflamatorii sistemice E: Boli metabolice

MENINGITELE INFECTIOASE SI MENINGOENCEFALITELE ADULTULUI

1. [MNG10002] Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul evoluiei unei meningite cu LCR purulent? (pag. 291) A: oc septic B: com, epilepsie, hidrocefalie C: sindrom de hipertensiune intracranian D: coagulare intravascular diseminat (CIVD) E: dezvoltare de xantoame 2. [MNG10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este fals? (pag. 289, 290, 292) A: n meningita pneumococic se administreaz Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile B: n meningita meningococic se administreaz Cefotaxim timp de 7 zile C: n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz Amoxicilin + aminozide timp de 21 de zile D: n meningita tuberculoas se instituie cvadriterapie antibacilar E: n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile 3. [MNG10004] n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic? (pag. 289292) A: copii mici, nevaccina i, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus influenzae B: tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis C: pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave se suspicioneaz neuropaludismul D: LCR clar, cu predominen a limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculoza E: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evolu ie spontan bun se suspicioneaz etiologia viral 4. [MNG10005] Care dintre urmtoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia herpetic n cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalit acut? (pag. 291) A: leziuni intracraniene bilaterale B: leziuni intracraniene asimetrice C: leziuni intracraniene ce capteaz substana de contrast D: anomalii radiologice temporale interne E: anomalii radiologice periventriculare 5. [MNG10006] Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu se coreleaz cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-291) A: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi probabil meningococ B: LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi probabil pneumococ C: LCR purulent cu eviden ierea de bacili Gram pozitivi posibil Listeria monocytogenes D: LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr eviden ierea unui germen pe frotiu la examenul direct posibil malarie cerebral E: LCR clar, cu predominen a limfocitar i hipoglicorahie probabil tuberculoz

6. [MNG10015] n cazul unei meningite cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic arat coci gram pozitivi, cel mai probabil este vorba, despre () A: Streptococcus pneumoniae B: Meningococi C: Haemophilus Influenzae D: Haemophilus pneunoniae E: Listeria monocytogenes 7. [MNG10016] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia () A: Este determinat mai degrab de pneumococi B: Debutul este brutal C: n cazul n care pacientul are asplenie, atitudinea este de vaccinare i administrarea de Penincilin pe termen lung D: n cazul n care exist antecedente de traumatism cranian, atitudinea de urmat este identificarea i tratarea eventualei bree osteomeningiene E: Apare de obicei ca urmare a unei rinofaringite

8. [MNG10017] Referitor la meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic direct arat coci gram negativi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia () A: Debutul este de obicei brutal B: Apare ca urmare a unei rinofaringite C: Tratament curativ 7 zile D: Este determinat mai degrab de meningococi E: n cazul n care exist n antecedente un traumatism cranian, atitudinea ce trebuie avut n vedere este aceea de identificare a eventualei bree osteomeningiene 9. [MNG10018] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Instalarea este brutal B: Instalarea este subacut C: Este vorba probabil de o Listerioz D: Pot fi afectai nervii cranieni E: Apare mai degrab n cursul sarcinii 10. [MNG10019] Referitor la meningita cu lichid purulent, dac examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt false urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Instalarea este brusc B: Nu sunt afectai nervii cranieni n aceast patologie C: Apare frecvent la purttorii unei bree osteomeningiene D: Apare mai frecvent la cirotici E: Prevenia const n vaccinare

11. [MNG10039] Meningita purulenta cu bacili gram pozitivi are ca agent etiologic : () A: Listeria monocytogenes B: Hemophilus influenze C: streptococcus pneumonie D: meningococ

E: stafilococ

12. [MNG10041] Referitor la meningita cu meningococ: (pag 289) A: serotipul A e cel mai frecvent in Franta B: exista vaccin pentru serotipurile B si C C: se trateaza cu cefotafim 15 zile D: apare cel mai frecvent la copii E: rovamicina se utilizeaza in profilaxie la cei ce au intrat in contact cu bolnavul

13. [MNG10042] Referitor la meningita cu pneumococ: (pag 289) A: nu se poate preveni prin vaccin B: serotipul B e cel mai frecvent in Franta C: splenectomia faciliteaza o infectie cu pneumococ D: apare cel mai frecvent la adulti tineri E: apare ca urmare a unei rinofaringite 14. [MNG10059] Neuropaludismul NU este caracterizat de urmtoarea () A: CID B: Insuficien respiratorie C: Mortalitate n caz de netratare D: Tulburri de contien E: Debut insidios 15. [MNG10060] LCR n meningoencefalita herpetic HSV are () A: Hiperglicorahie B: Hiperproteinorahie C: Proteinorahie scazut D: Hipoglicorahie E: Glicorahie normal 16. [MNG10061] Meningitele purulente pot da urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Tulburri psihice B: Epilepsie C: CID D: Surditate E: Hidrocefalie cu presiune normal 17. [MNG10062] Urmtorul tablou - LCR purulent cu bacili gram pozitivi - sugereaz meningit cu () A: Haemophilus influenzae B: Listeria monocytogenes C: Streptococus pneumoniae D: TBC E: Meningococ 18. [MNG10007] n care dintre urmtoarele situaii clinice trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul de meningit infecioas? (pag. 289) A: pacient ce prezint sindrom meningean

B: bolnav icteric C: n contextul unui sindrom infec ios (febr) D: pacient cu trismus, contracturi musculare i tulburri vegetative E: pacient cu paralizii flasce, predominent la radacina membrelor, asimetrice, cu evolu ie ascendent 19. [MNG10008] Care dintre elementele urmtoare se ntlnesc n meningita meningococic? (pag. 290) A: debut brutal al unui sindrom meningean B: de obicei ca urmare a unei rinofaringite C: sindrom meningean i decelarea unei purpure echimotice extinse D: sindrom meningean i depistarea de coci Gram pozitivi, n diplo, lanceola E: adulti tineri,deficit de compliment seric 20. [MNG10009] Care dintre elementele urmtoare pot fi ntlnite n meningita pneumococic? (pag. 289) A: sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri de vigilen B: suferin neuromeningee aprut la persoanele vrstnice, alcoolici, pacieni plenectomizai sau cu traumatisme craniene n antecedente C: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi n diplo D: frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi E: LCR purulent 21. [MNG10010] Care dintre urmtoarele meningite se declar serviciului epidemiologic? (pag. 290) A: meningita meningococic B: meningita pneumococic C: meningita tuberculoas D: meningita cu Listeria monocytogenes E: meningita cu Haemophilus influenzae 22. [MNG10011] Care dintre elementele urmtoare pot sugera diagnosticul de meningit cu haemophilus influenzae? (pag. 290) A: suferin meningean ce apare la copii nevaccina i, cu focare supurative n sfera ORL B: frotiu din LCR ce eviden iaz bacili Gram negativi C: LCR purulent D: LCR clar E: LCR hemoragic

23. [MNG10012] Diagnosticul diferential al meningitei infectioase este: () A: Meningita neinfectioasa B: Meningism: Meningita fara germene identificat la culturile din LCR C: Reactie meningiana fara infectie: sindrom meningian cu examen LCR normal D: Meningismul este satelit virozelor E: Reactia meningiana fara germene impune cautarea unei infectii parameningiene active

24. [MNG10013] Complicatiile meningitelor purulente sunt: (pag:291) A: Tulburarile de mers aparute la distanta sunt date de o hidrocefalie cu presiune normala.

B: Rendu-Osler C: Soc septic D: Coagulare intravasculara diseminata, Tulburari hidroelectrolitice E: Epilepsie, Coma, Hidrocefalie, Hipertensiune intracraniana 25. [MNG10020] Sindromul meningeal, se definete prin urmtoarele () A: Febr B: Frison C: Cefalee intens D: Redoare meningeal E: Fotofobie 26. [MNG10021] Despre examenul LCR, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare B: Se realizeaz cu ajutorul punciei sternale C: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 5 elemente/mm3 D: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt limfocite 27. [MNG10022] Despre examenul LCR se pot afirma urmtoarele () A: Se realizeaz cu ajutorul punciei lombare B: Diagnosticul de meningit se pune dac exist mai mult de 10 elemente/mm3 C: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt polinucleare D: Meningita sn cu lichid clar dac majoritatea elementelor sunt limfocite E: Meningita sn purulent dac majoritatea elementelor sunt polinucleare

28. [MNG10023] Despre meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat coci gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Debutul este n general insidios B: Debutul este n general brutal, cu tulburri de vigilen C: Apare n special la etilici splenectomizai D: Tratamentul curativ este de 15 zile E: n cazul existenei n antecendente a unui traumatism cranian, se are n vedere identificarea i eventual tratarea breei osteomeningiene 29. [MNG10024] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi sunt adevrate urmtoarele () A: Debutul este brutal B: De obicei apare ca urmare a unei rinofaringite C: Apare mai degrab la btrni D: Apare mai degrab la adulii tineri E: Ca metod de prevenie, subiecii diagnosticai, se declar obligatoriu 30. [MNG10025] Despre meningita cu lichid purulent la care examenul bacteriologic arat coci gram negativi se pot spune urmtoarele () A: Este vorba probabil de pneumococi B: Este vorba probabil de meningococi C: Vaccinarea este imposibil pentru serotipurile A i B D: De obicei debutul este insidios

E: De obicei debutul este brutal

31. [MNG10026] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Apare ca urmare a unei rinofaringite B: Instalarea este brutal C: Instalarea este subacut D: Apare mai frecvent n sarcin, la nou nscui i la pacieni cirotici E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile 32. [MNG10027] n meningita cu lichid purulent n care examenul bacteriologic direct arat bacili gram pozitivi sunt adevrate urmtoarele cu excepia () A: Instalarea este brutal B: Instalarea este subacut C: Apare ca urmare a unei rinofaringite D: Tratamentul curativ dureaz 7 zile E: Tratamentul curativ dureaz 21 zile

33. [MNG10028] Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arat bacili gram negativi sunt adevrate () A: Este vorba cel mai probabil de listeria monocytogenes B: Este vorba cel mai probabil despre Streptococus pneumoniae C: Este vorba cel mai probabil despre meningococi D: Este vorba cel mai probabil despre Haemophilus influenzae E: O cauz posibil este o infecie n sfera ORL la copiii nevaccinai 34. [MNG10029] Despre neuropaludism sunt adevrate urmtoarele () A: Debutul este insidios B: Debutul este rapid C: Pot apare convulsii D: Se soldeaz cu decesul n absena tratametului E: Valori mari ale glicemiei apar frecvent 35. [MNG10030] Despre afeciuni asociate cu neuropaludismul sunt adevrate urmtorele afirmaii (pg. 292) A: Apare hipoglicemia B: Apare hiperglicemia C: Apare insuficiena respiratorie D: Apare insuficiena renal E: Coagularea intravascular este rareori asociat 36. [MNG10031] Diagnosticul diferenial al unei meningite cu HSV se face cu () A: Neuropaludismul B: Listerioza C: Tuberculozele neuromeningiene D: Infecia cu HIV i complicaiile stadiului SIDA E: Astmul bronic

37. [MNG10032] Complicaiile meningoencefalitei cu HSV sunt urmtoarele () A: n faza acut - edem cerebral i chiar decesul B: n faza cronic - edem i chiar decesul C: Epilepsie refractar D: Tulburri de memorie E: Tulburri afazice 38. [MNG10033] Despre meningoencefalit cu HSV, sunt adevrate urmtoarele () A: Acest diagnostic se suspecteaz n cazul instalrii brutale sau rapide B: Apare sindromul meningeal (tulburri de memorie, tulburri de comportament) C: Apar semne encefalice (tulburri de memorie, tulburri de comportament) D: Apare sindromul meningeal (cefalee intens, redoarea cefei) E: Complicaiile sunt mai frecvente, cu ct tratamentul este nceput mai trziu 39. [MNG10034] Despre meningoencefalita cu HSV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Tabloul clinic se instaleaz insidios B: Tabloul clinic se instaleaz brusc C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni bilaterale E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale 40. [MNG10035] Despre meningoencefalita cu HSV este adevrat () A: Tabloul clinic se instaleaz insidios B: Tabloul clinic se instaleaz brusc C: Examenul direct al LCR, nu identific un germene D: RMN-ul sau CT-ul arat n mod leziuni bilaterale E: RMN-ul sau CT-ul arat n mod tipic leziuni unilaterale 41. [MNG10036] Urmtoarele reprezint complicaii ale meningitelor purulente () A: ocul septic B: Hidrocefalie cu presiune intracranian crescut C: Com D: Epilepsia E: Tulburri hidroelectrolitice 42. [MNG10037] Urmtoarele sunt complicaii ale meningitelor purulente () A: Hidrocefalia B: Coagulare intravascular diseminat C: Insuficiena renal D: Insuficiena hepatic E: Surditate

43. [MNG10038] Meningita cu pneumococ se caracterizeaza prin : () A: debut brutal B: tulburari de vigilenta C: debut subacut D: in caz de asplenie , nu se face prevenire E: apare de obicei la subiectii in varsta , la etilici ,splenectomizati si la purtatorii unei brese osteomeningiene

44. [MNG10040] EEG-ul in meningita cu HSV arata : () A: unde lente si/sau varfuri B: polivarfuri C: localizare temporala ,asimetrica D: localizare parietala E: Semnul Hover

45. [MNG10043] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni: (289) A: Coci gram negativi - meningococ B: Coci gram negativi - pneumococ C: Coci gram pozitivi - pneumococ D: Coci gram pozitivi - meningococ E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae

46. [MNG10044] In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni, cu exceptia: (289) A: Coci gram negativi - meningococ B: Bacili gram negativi - meningococ C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes D: Coci gram pozitivi - meningococ E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae

47. [MNG10045] In meningite se asociaza corticoterapie primei injectii cu antibiotic in caz de: (pag 290) A: tuberculoza B: meningococ C: haemophilus influenzae la copil D: pneumococ la imunodeprimat E: neuropaludism

48. [MNG10046] Meningite neinfectioase sunt: (pag 291) A: iatrogene postradioterapie B: imunoalergice C: medicamentoase D: tumorale E: metabolice

49. [MNG10047] In tratamentul meningitei, corticoterapia se asociaza primei injectii cu antibiotic numai si numai in caz de: () A: tuberculoza B: meningococ C: pneumococ la adult D: Haemophilus influenzae la copil E: infectie HIV

50. [MNG10048] Declararea epidemiologica obligatorie se face in caz de meningite cauzate de: ()

A: meningococi B: HIV stadiu SIDA C: tuberculoza D: pneumococi E: stafilococi

51. [MNG10049] Urmatoarele afirmatii despre reactia meningiana fara infectie veritabila sunt adevarate: (pag.291) A: meningita dupa PL fara germeni identificat la culturi B: examen LCR normal C: satelit virozelor D: trebuie cautata o infectie ORL E: trebuie cautata o infectie osteovertebrala

52. [MNG10050] Neuropaludismul este caracterizat de () A: Asociaz deseori CID B: Are un debut insidios C: Este frecvent la tineri D: Se trateaz cu chinin i.v. E: Diagnosticul se face pe frotiu cu pictura groas 53. [MNG10051] Meningoencefalita cu HSV poate avea urmtoarele complicaii () A: Tulburri de fonaie i deglutiie B: Tulburri psihiatrice C: Sindrom Korsakov D: Epilepsie refractar E: HTIC 54. [MNG10052] Meningoencefalita HSV se manifest prin () A: Hemiasomatognozie B: Tulburri de memorie C: Hipoestezie bilateral D: Afazie Wernicke E: Hemianopsie laterala omonim 55. [MNG10053] Urmtoarele reprezint meningite noninfecioase () A: Reactive B: Imunoalergice C: Tumorale D: Post-chimioterapie intratecal E: Post-iradiere 56. [MNG10054] Meningita viral benigne este caracterizat, cu excepia () A: Proteinorahie < 1g/l B: LCR panache C: Hipoglicorahie D: Hiperglicorahie E: Normoglicorahie

57. [MNG10055] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram negativi se asociaz () A: Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile B: Probabil cu Listeria monocytogenes C: Poate fi prevenita prin vaccinare D: Frecvent la aduli tineri E: Determin paralizie facial periferic 58. [MNG10056] Meningitele cu lichid purulent i bacili gram pozitivi sunt caracterizate de () A: Tratament cu amoxicilin i aminozide timp de trei sptmni B: Determina paralizie facial periferic C: Instalare subacut D: Probabil cu meningococ E: Probabil cu Listeria 59. [MNG10057] Meningitele cu lichid purulent i coci gram negativi sunt caracterizate de () A: Probabil cu Haemophilus Influenzae B: Probabil cu Listeria C: Posibil prezen a unei purpure echimotice extinse D: Frecvent la aduli tineri E: Debut brutal 60. [MNG10058] Sindromul meningian se manifest prin () A: Fonofobie B: Redoare meningian C: Cefalee intens D: Vrsturi n jet E: Grea

GRIPA

1. [GRP10002] Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie la ntreruperea transmiterii virusului gripal (pg. 323) A: izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte B: splarea sistematic a minilor cu soluii hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal sanitar) C: purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni / personalul de ngrijire D: purtarea ochelarilor de protecie, a halatului si a manusilor de protecie de ctre personalul de ngrijire aflat n contact cu pacienii E: permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude 2. [GRP10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul gripei este fals? (pg. 321322) A: contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de grip B: perioada de incubaie n grip este lung (aproximativ 10 zile) C: simptomatologia prodromal (febra ridicat, frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de ru) este puin specific D: tabloul radiologic nu relev semne specifice E: suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese 3. [GRP10004] n care dintre situaii, diagnosticul de grip este improbabil: (pg. 321) A: bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context epidemic gripal B: simptome respiratorii i contact recent cu un pacient confirmat cu grip C: debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral, dupa o incubaie scurt (1-3 zile) D: tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameeli E: tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoz i hipereozinofilie 4. [GRP10005] Care complicaie nu apare n infecia cu virusul gripal? (pg. 321) A: suprainfecii bacteriene B: decompensare cardiaca la persoane diagnosticate cu insuficien cardiaca grav sau valvulopatii grave C: decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D: sindromul de detresa respiratorie acut E: anizocorie 5. [GRP10006] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamentul gripei este fals? (pg. 322) A: n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune specific: oseltamivir, zanamivir, amantadin B: antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile de suprainfecie dovedit C: este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D: se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice E: se indic repausul fizic 6. [GRP10012] Aspectele importante ale gripei sunt urmtoarele, cu excepia () A: Mortalitate direct sczut B: Evoluie epidemic C: Evoluie endemic D: Contagiozitate sczut E: Vaccinare anual

7. [GRP10013] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape, cu excepia () A: Penetrarea celular graiei hemaglutininei B: Eliberarea virionilor, graie neuraminidazei C: Replicare intracelular D: Fr liz celular E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale 8. [GRP10016] Prodroamele sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia () A: Frisoane B: Cefalee C: Stare general de ru D: Astenie E: Prodroamele sunt puin specifice 9. [GRP10017] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia () A: Frisoane B: Artromialgii C: Astenie D: Anorexie E: Febr ridicat 39-40 10. [GRP10018] Complicaiile gripei sunt urmtoarele cu excepia () A: Decompensarea tarelor B: Suprainfecii bacteriene C: Gripa malign D: Artromialgii E: Pneumopatie cu pneumococ 11. [GRP10019] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun urmtoarele, cu excepia () A: Izolarea virusului pe culturi celulare - metod de referin B: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 3 zile C: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal, s se realizeze n primele 7 zile D: Detectarea antigenilor virali prin ELISA E: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR 12. [GRP10020] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel, cu excepia () A: Se administreaz Zanamivir B: Se administreaz Oseltamavir C: Se administreaz antivirale D: Amantadina nu se administreaz frecvent E: Aciunea antiviralelor este limitat 13. [GRP10021] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n urmtoarele, cu excepia () A: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz pentru personalul de ngrijire, pacieni, vizitatori B: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui, halat de protecie la contactul cu pacienii

C: Vizitele trebuiesc limitate D: Pacienii i cazurile suspecte trebuiesc izolate dac au nceput tratamentul antiviral E: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate 14. [GRP10022] Urmtoarele afirmaii legate de virusul H1N1v sunt adevrate, cu excepia () A: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane B: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1 C: Nu a avut o rat mare de mortalitate D: A afectat mai ales persoanele n vrst E: A permis dispunerea devreme a unui vaccin foarte eficace

15. [GRP10058] Legat de contagiozitatea in gripa ,este adevarata urmatoarea afirmatie: (pag.320) A: incepe o data cu debutul semnelor clinice B: incepe inainte de debutul semnelor clinice C: incepe dupa debutul semnelor clinice D: este minima inainte de debutul semnelor clinice E: este minima dupa debutul semnelor clinice

16. [GRP10059] Legat de vaccinul antigripal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : (pag 323) A: este un vaccin viu atenuat B: este produs anual pe ou embrionat C: este recomandat subiectilor sub 65 ani, cu spitalizare de durata medie D: este recomandat subiectilor de peste 65 ani E: este recomandat pacientilor cu diabet, aflati sub tratament (care nu pot fi echilibrati doar prin regim) 17. [GRP10070] ntrerupea transmiterii virusului gripal se poate realiza prin, cu excepia () A: Interzicerea accesului vizitatorilor n perioada de maxim viremie B: Limitarea vizitelor C: Splatul minilor cu soluii hidroalccolice D: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui si halat de protecie E: Izolarea pacientilor i a cazurilor suspecte 18. [GRP10071] Vaccinul antigripal este recomandat n urmtoarele cazuri, cu excepia () A: Personalului din sntate B: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni C: Persoanele din uniti sanitare cu spitalizare de durat medie D: Nou-nscuilor cu mucoviscidoz E: Celor de peste 65 de ani 19. [GRP10072] n cazul gripei la copii ntre 1-12 ani, urmtorul este inhibitor de neuraminidaz recomandat () A: Ribavirin B: Oseltamivir C: Indinavir D: Adefovir E: Zanamivir

20. [GRP10073] Determin tablou clinic pseudogripal, cu excepia () A: Coxiella burnetti B: Chlamydiae psittaci C: Coronavirus D: Calicivirus E: Adenovirus

21. [GRP10074] Diagnosticul gripei este caracterizat, cu excepia () A: Prodromul este puin specific i apare brusc B: Semnele se atenueaz spontan n 4-7 zile C: Febr mare, de peste 39 de grade D: Este important contextul epidemic E: Perioada de incubaie de o sptmn 22. [GRP10075] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale este caracterizat de, cu excepia () A: Liz celular B: Eliberarea virionilor graie neuraminidazei C: Replicare intracelular D: Integrare n genomul celulei E: Penetrare celulara graie hemaglutininei 23. [GRP10007] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la virusurile gripale sunt adevrate (pg. 320) A: virusurile gripale au un genom bazat pe ADN B: trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B i C C: toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om D: subtipurile virale sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz E: recombinrile genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale i de pandemii 24. [GRP10008] Care dintre urmtoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii n secolul XX (pg. 323-324) A: H1N1 B: H2N2 C: H3N2 D: H5N1 E: H1N1v 25. [GRP10009] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevrate? (pg. 320) A: virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul neuraminidazei B: dup penetrare virusul gripal se replic intracelular C: eliberarea noilor virioni este facilitat de catre hemaglutinin D: la nivelul aparatului respirator virusul gripal determin liz celular i reacii inflamatorii E: suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia gripei 26. [GRP10010] n suspiciunea de grip, care dintre urmtoarele explorri biologice pot fi utilizat e

pentru confirmare? (pg. 322) A: izolarea virusului gripal pe culturi celulare B: detectarea structurilor genomice prin RT-PCR C: detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA D: detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescen indirect (proba din prelevatul nazal) E: detectarea anticorpilor specifici prin reacia Paul-Bunnell-Hngnuiu (prob de snge) 27. [GRP10011] Urmtoarele categorii de persoane au indicaie de vaccinare antigripal: (pg. 323) A: sugarii peste vrsta de 3 luni B: vrstnicii (peste 65 de ani) C: persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice D: gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare (mai ales infecia HIV) E: persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumin

28. [GRP10023] Aspectele importante ale gripei sunt () A: Legat de diversitatea genetic B: Vaccinare anual C: Contagiozitate D: Morbiditate ridicat E: Are doar evoluie endemic 29. [GRP10024] Elementele virusologice incriminate n apariia gripei sunt () A: Virusuri ARN B: Virusuri din familia Orthomyxoviridae C: Patogene pentru om sunt Myxovirus influenza D: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute doar la om E: Virusurile sunt responsabile de infecii respiratorii acute la om i la animal 30. [GRP10025] Myxovirusurile influenzae sunt urmtoarele () A: Myxovirusurile influenzae A B: Myxovirus influenzae B i C C: Myxovirus influenzae B este virus strict uman D: Myxovirus influenzae C infecteaz diferite animale E: Myxovirus influenzae A este virus strict uman 31. [GRP10026] Despre virusurile A din familia Myxovirusuri influenzae, sunt adevrate urmtoarele () A: Infecteaz diferite animale B: Infecteaz mamifere canine C: Infecteaz cai D: Infecteaz oi E: Psrile constituie rezevorul gripei 32. [GRP10027] Despre subtipurile virale ale Myxovirusurilor influenzae sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin B: Sunt clasificate n funcie de tipurile de neuraminidaz C: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de hemaglutinin D: Sunt clasificate doar n funcie de tipurile de neuraminidaz

E: Sunt identificate 16 tipuri de hemaglutinin i 9 tipuri de neurmaminidaz 33. [GRP10028] Referitor la recombinrile genetice din cadrul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Sunt frecvente B: Se realizeaz n mod intrinsec C: Se datoreaz schimburilor de gene ntre specii D: Sunt resposabile doar de epidemiile gripale E: Sunt responsabile de epidemiile gripale anuale precum i de pandemii

34. [GRP10029] Fiziopatologic, n cadrul gripei se disting 4 etape () A: Penetrarea celular graie neuraminidazeo B: Replicare intracelular C: Eliberarea virionilor, graie hemaglutininei D: Liza celular E: Reacie inflamatorie i suprainfecii bacteriene poteniale 35. [GRP10030] Din punct de vedere fiziopatologic, caracteristic pentru grip sunt urmtoarele aspecte () A: Viremia este inconstant B: Viremia este constant C: Contagiozitatea ncepe nainte de debutul semnelor clinice D: Contagiozitatea ncepe dup debutul semnelor clinice E: Contagiozitatea ncepe odat cu debutul semnelor clinice 36. [GRP10031] Epidemiologic, gripa se caracterizeaz prin () A: Transmitere uman B: Transmitere pe cale respiratorie C: Grad mare de contagiozitate D: Are doar evoluie epidemic E: Are evoluie epidemic 37. [GRP10034] Diagnosticul clinic al gripei se realizeaz trecnd prin urmtoarele etape (pag. 321) A: Noiunea de contaminare i epidemie B: Incubaia C: Forma simpl D: Prodroame E: Fr complicaii

38. [GRP10035] Diagnosticul clinic al gripei este sugerat de () A: Contextul epidemic este important B: Incubaie 1-3 zile C: Prodroame cu apariie brusc D: Forma simpl nu este caracterizat de febr E: Complicaiile sunt reprezentate de suprainfeciile bacteriene 39. [GRP10036] Noiunea de contaminare i de epidemie, ca i dg clinic al gripei este definit de () A: Contextul clinic este important

B: Perioada de contagiozitate se ntinde de la 2 zile nainte de apariia semnelor clinice C: Perioada de contagiozitate ine pn la 6 zile dup apariia semnelor clinice D: Noiunea de contaminare trebuie cutat n cadrul anamnezei E: Contextul clinic nu este important

40. [GRP10037] Prodroamele sunt caracterizate de () A: Febr ridicat B: Cefalee C: Artromialgii D: Stare de ru general E: Prodroamele nu sunt caracterizate de simptome manifeste 41. [GRP10038] Forma simpl n diagnosticul clinic al gripei se caracterizeaz prin () A: Frisoane B: Astenie C: Anorexie D: Febr ridicat 39-40grd E: Febra i frisoanele lipsesc n forma simpl a gripei 42. [GRP10039] Complicaiile gripei sunt () A: Suprainfecii bacteriene B: Decompensarea tarelor C: Gripa malign D: Pneumopatie cu pneumococ E: Semnele complicaiilor se atenueaz spontan n 4-7 zile 43. [GRP10040] Despre explorrile biologice ce se pot face pentru diagnosticul de grip, sunt adevrate urmtoarele () A: Ale secreiilor salivare B: Ale secreiilor respiratorii C: Ale sngelui D: Serologia sngelui are un mare interes pentru diagnostic E: Explorrile biologice nu sunt relevante pentru diagnostic 44. [GRP10041] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun () A: Izolarea virusului pe culturi celulare B: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR C: Detectarea antigenilor virali prin ELISA D: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal E: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 5 zile 45. [GRP10042] Diagnosticul diferenial se realizeaz cu ali ageni patogeni cu tropism respirator, cum ar fi () A: Coronavirus B: Adenovirus C: Bacterii intracelulare D: Enterovirus E: Virusul Epstein-Barr

46. [GRP10043] Despre tratamentul gripei putem afirma () A: Este specific B: Sunt necesare msuri de ntrerupere a transmiterii C: Este simptomatic D: Necesit supraveghere E: Nu necesit un tratament aparte 47. [GRP10044] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel () A: Se administreaz antivirale B: Se administreaz Oseltamivir C: Se administreaz Zanamivir D: Amantadina se administreaz frecvent E: Nu se administreaz antivirale 48. [GRP10045] Tratamentul simptomatic al gripei const n () A: Repaus B: Concediu medical C: Antalgice D: Antipiretice E: Gripa nu necesit repaus 49. [GRP10046] Prevenia n cazul gripei const n () A: Vaccinare B: Antivirale C: Msuri de ntrerupere a transmiterii D: Supraveghere E: Tratament simptomatic 50. [GRP10047] Despre vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Prezint un interes major la nivel individual B: Prezint un interes major la nivel colectiv C: Trebuie repetat n fiecare an D: Nu trebuie repetat n fiecare an E: Vaccinarea este eficient n raport cost/eficacitate 51. [GRP10048] Despre vaccinul n cazul gripei sunt adevrate () A: Este vorba de un vaccin inactivat B: Este un produs anual pe ou embrionat C: Vaccinul pornete de la o combinaie de tulpini din epidemiile trecute D: Vaccinul apare de mai multe ori pe an E: Vaccinul pornete de la o singur tulpin din epidemiile trecute 52. [GRP10049] Referitor la vaccinarea n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele () A: Eficacitatea sa depinde de factori intrinseci B: Eficacitatea sa depinde de factori extrinseci C: Este eficient pentru a reduce morbiditatea D: Este eficient pentru a reduce mortalitatea E: Nu este influenat de variaiile genetice ale virusurilor gripale

53. [GRP10050] Vaccinul antigripal este recomandat pentru () A: Subiecii sub 65 de ani B: Personalul din sntate C: Persoanele aflate n unitile sanitare cu spitalizare de durat medie sau lung, aflate peste 65 de ani D: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni E: Pacienii care prezint tare asociate (de peste 6 luni) 54. [GRP10051] Urmtoarele tare impun vaccinarea antigripal () A: Afeciuni bronhpulmonare cronice B: Insuficiene cardiace grave C: Drepanocitoze homozigote i dublu heterozigote S/C D: Infecie cu HIV E: Doar diabetul insulinodependent 55. [GRP10052] Copiii care prezint factori de risc ai gripei sunt () A: Prematurii B: Copiii cu cardiopatie congenital C: Copiii cu patologie pulmonar D: Copiii cu patologie neuromuscular E: Orice copil exclus unui risc de apariie a gripei grave 56. [GRP10053] Despre antivirale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 323) A: Sunt prescrise n mod sistematic B: Se poate administra Oseltamivir C: Precocitatea tratamentului este elementul cheie D: Se trateaz pn la 7 zile dup apariia ultimului caz E: Se trateaz pn la 10 zile dup apariia primului caz 57. [GRP10054] Referitor la msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei, sunt adevrate urmtoarele () A: Nu sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii B: Nu sunt fundamentale pentru e evita propagarea unei pandemii C: Const n n evitarea transmiterii aeriene D: Const n evitarea transmiterii indirecte prin contact E: Sunt fundamentale pentru a evita propagarea unei epidemii sau pandemii 58. [GRP10055] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n () A: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate B: Vizitele sunt limitate C: Personalul de ngrijire i pacienii trebuie s poarte mti de protecie D: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz doar pentru personalul de ngrijire E: Vizitele nu trebuiesc limitate

59. [GRP10056] Virusul H5N1 () A: Este un virus aviar B: A aprut n 2003

C: Nu determin o mortalitate ridicat D: Nu au fost confirmate cazuri de transmitere interuman E: Poate duce la o pandemie deosebit de grav dac virusul se adapteaz mai mult la om

60. [GRP10057] Virusul H1N1v () A: A aprut n 2009 B: Combin secvene genomcice i umane C: A avut o rat mare de mortalitate D: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1 E: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane

61. [GRP10060] Urmatoarele afirmatii despre antiviralele administrate in tratamentul gripei sunt adevarate: (pag.322) A: oseltamivir: per os, la adult sau copil>1 an, timp de 5 zile B: zanamivir: inhalatie, adult si copil >1 an C: actiune limitata D: diminueaza intensitatea, durata simptomelor, contagiozitatea numai daca sunt administrate in primele 24 de ore de la debutul simptomelor E: daca sunt administrate dupa 48 de ore de la debutul simptomelor actiunea lor este foarte scazuta

62. [GRP10061] Urmatorii agenti patogeni cu tropism respirator pot da tablouri clinice pseudogripale: () A: VRS B: adenovirus C: enterovirus D: coronavirus E: Chlamydiae trachomatis

63. [GRP10062] Explorarile biologice din secretiile respiratorii in cazul pacientului cu gripa sunt: () A: izolarea virusului pe culturi celulare: metoda de referinta, in primele 3 zile cu simptome B: detectarea directa a genomului prin ELISA C: detectarea antigenilor virali prin RT-PCR D: imunofluorescenta indirecta pe prelevat nazal: in primele 3 zile dupa aparitia simptomelor, metoda putin specifica E: serologie: de prima intentie 64. [GRP10063] Profilaxia gripei cu antivirale este caracterizat de () A: Tratament 7 zile dup apariia ultimului caz B: Tratament cu amantadin C: Se relizeaz doar n perioada epidemic n caz de expunere la caz diagnosticat D: Zanamivir la copii peste 1 an E: Oseltamivir la copii peste 13 ani 65. [GRP10064] Se recomand vaccin antigripal dac () A: Persoanele lucreaz n sistemul de sntate B: La nou-nscuii cu cardiopatii congenitale dificil tolerat C: La nou-nscuii cu HIV D: Celor peste 65 ani E: La nou-nscuii cu drepanocitoze homozigote

66. [GRP10065] Gripa se poate trata cu urmtoarele inhibitoare de neuraminidaz () A: Zanamivir B: Ribavirin C: Oseltamivir D: Efavirenz E: Adefovir

67. [GRP10066] Tablou pseudogripal poate fi cauzat de () A: VRS B: Coxiella burnetti C: Chlamydia pneumoniae D: M. pneumoniae E: S. pneumoniae

68. [GRP10067] Prodromul gripal este caracterizat de () A: Diaree B: Cefalee C: Artromialgii D: Febr ridicat E: Debut insidios

69. [GRP10068] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale include: () A: Eliberarea virionilor B: Replicarea viral intracelular C: Integrarea ADN rezultat n genomul celulei D: Reverstranscrierea ARN de ctre reverstranscriptaz E: Penetrare celular graie hemaglutininei 70. [GRP10069] Exist urmtoarele tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om () A: Tip A B: Tip B C: Tip C D: Tip H E: Tip N

INFECTIA CU HIV

1. [HIV10002] Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe: (pg. 325) A: tipare limfocitara CD4/CD8 B: test ELISA combinat de generaia a patra C: determinarea nivelului limfocitelor CD4 D: test genotipic de rezisten E: imunofenotipare 2. [HIV10003] Care este cea mai frecvent infecie oportunist ntlnit la pacienii infectai cu HIV: (pg. 327) A: criptococoza B: toxoplasmoza cerebral C: pneumocistoza pulmonar D: sarcomul Kaposi E: leucoencefalopatia multifocal progresiv 3. [HIV10004] Profilaxia primar pentru pneumocistoz i toxoplasmoza la pacienii infectai cu HIV se face cu: (pg. 326) A: cotrimoxazol B: fluconazol C: pirimetamin D: ganciclovir E: foscarnet

4. [HIV10005] Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip: (pg. 327) A: pneumonie franc lobar B: abces pulmonar C: pneumopatie interstiial febril, rezistent la antibioticele clasice D: sindrom pertusiform cu expectoraie purulent E: sindrom al disfunciei reactive de ci aeriene (RADS) 5. [HIV10006] Cea mai frecvent localizare a infeciei cu citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV este: (pg. 327) A: hepatic B: ganglionar C: pulmonar D: retinian E: cerebral 6. [HIV10012] Bilanul iniial n infeciile cu HIV se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia () A: Fund de ochi dac CD4<100/mm3 B: Bilan metabolic C: HLG D: RMN toracic E: Test genotipic de rezisten 7. [HIV10013] Tratamentul antiretroviral nu este recomandat, dac ()

A: Pacienii sunt peste 50 de ani B: Dac pacientul este simptomatic C: CD4>500/mm3 D: Scderea rapid a CD4 E: Co-infecie VHB sau VHC 8. [HIV10014] Localizarea cea mai frecvent a infeciei cu Citomegalovirus n infeciile cu HIV este () A: Cerebral B: Ginecologic C: Retinian D: Digestive E: Respiratorie 9. [HIV10015] Afirmaiile legate de pneumocistoza pulmonar n infeciile cu HIV sunt adevrate, cu excepia (pag. 327) A: Arat ca o pneumopatie interstiial febril B: Rezisten la antibioticele clasice C: Tratamentul se realizeaz cu Cotrimazol D: Nu se administreaz corticoterapie E: Tratamentul cu Cotrimoxazol se face timp de 3 sptmni

10. [HIV10050] Inhibitor non nucleozidic al transcriptazei inverse: (326) A: Abacavir B: Lamivudin C: Tenofovir D: Efavirenz E: Emtricitabin 11. [HIV10064] Msurile profilactice n infecia cu HIV pentru transmiterea maternofetal include, cu excepia () A: Interzicerea alptrii B: Tratament profilactic pentru nou-nscut timp de 6 sptmni C: Cezariana obligatorie D: Natere asistat de o echip experimentat E: Tratarea mamei n timpul sarcinii 12. [HIV10065] Cancerele asociate frecvent cu infecia de HIV sunt, cu excepia () A: Cancerul ovarian B: Sarcomul Kaposi C: Cancerul canalului anal D: Cancerul colului uterin E: Cancerul pulmonar 13. [HIV10066] Care dintre urmtoarele este o infecie oportunist pe fondul imunosupresiei grave n infecia cu HIV () A: Sarcom Kaposi B: Pneumocistoza C: Criptococcoza

D: Toxoplasmoza E: Infecia cu CMV 14. [HIV10067] Reprezint un inhibitor nucleozidic al reverstranscriptazei () A: Ritonavir B: Atanzavir C: Lopinavir D: Tenofovir E: Efavirenz 15. [HIV10068] Bilanul iniial dup diagnosticarea infeciei cu HIV include, cu excepia () A: Serologie HSV B: Radiografie toracic C: Serologie sifilis D: Test genotipic de rezisten E: Tipare limfocitar CD4/CD8 16. [HIV10069] Evoluia infeciei cu HIV include, cu excepia () A: Clasa 2 nseamn 200-499 CD4/mm3 B: Clasa C este SIDA C: n faza simptomatic poate apare encefalit cu HIV D: Leucoplazia proas apare n faza paucisimptomatic E: Primoinfecia este deseori simptomatic

17. [HIV10070] Care dintre afirmatiile referitoare la HIV SI INFECTIA OMONIMA este adevarata? () A: Istoria naturala cu hiv include vindecare virusologica B: hiv este un retrovirus cu genom ADN C: sTADIUL 3 BIOLOGIC AL CLASIFICARII CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste 200/milimetru cub D: Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western blot sau imunoblot E: Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara,toxoplasmoza cerebrala si infectia cu citomagalovirus

18. [HIV10071] In infectia HIV profilaxia infectiilor oportuniste cu cotrimoxazol se face daca : () A: Valoarea CD4 este mai mare de 500/mmc B: Valoarea CD4 este mai mare de 350/mmc C: Valoarea CD4 este mai mica de 200/mmc D: Valoarea CD4 este cuprinsa intre 350-500/mmc E: Nu conteaza valoarea CD4 19. [HIV10007] Principalele enzime din structur HIV sunt: (pg. 325) A: transcriptaza invers B: proteaza C: neuraminidaza D: integraza E: hemaglutinina

20. [HIV10008] Care dintre enunurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevrate: (pg. 326) A: se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm B: cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale C: este indicat pacienilor simptomatici D: se recomand pacienilor cu CD4<200/mm E: scade morbiditatea i mortalitatea, refacnd parial capacitatea imun 21. [HIV10009] Care dintre enunurile referitoare la toxoplasmoza cerebral sunt false: (pg. 327) A: trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu HIV n prezena oricrui semn neurologic B: n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm C: tratamentul se face cu fluconazol D: aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n cocard E: nu este necesar profilaxia secundar 22. [HIV10010] n legatur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile: (pg. 327) A: este determinata de Cryptococcus neoformans B: se manifest prin tulburri neurologice grave C: este o suferin demielinizant D: se trateaz cu voriconazol E: este determinat de virusul JC 23. [HIV10011] Profilaxia transmiterii materno-fetale a infeciei cu HIV cuprinde: (pg. 328) A: tratarea mamei pe timpul sarcinii B: alimentaia la sn a nou-nascutului timp de 6 sptmni C: profilaxia cu cotrimoxazol D: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nscut timp de 6 sptmni E: aducerea la zi a vaccinrilor 24. [HIV10016] Aspectele importante n infecia cu HIV sunt urmtoarele () A: Importana confidenialiti B: Descoperire accidental C: Profilaxia infeciilor oportuniste D: Serologie realizat numai cu acordul pacientului E: Infecie cronic cu anse de vindecare 25. [HIV10017] Referitor la istoria natural a infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este o infecie cronic, care dureaz toat viaa B: Nu exist vindecare virusologic C: Este determinat de un retrovirus cu ARN D: Nu exist variabiliti genomice a virionilor E: Afecteaz anumite esuturi 26. [HIV10018] Referitor la infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Infecie acut B: Manifestri clinice dominate de infeciile oportuniste

C: Ineficacitatea rspunsului imunitar D: Deficit imunitar progresiv (limfocite CD4) E: Exist vindecare virusologic 27. [HIV10019] Faza de primo-infecie n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Este o faz simptomatic B: Scade tranzitor CD4 C: Evoluia este spontan favorabil D: Apare un vrf de replicare viral E: Crete ncrctura viral 28. [HIV10020] Infecia cu HIV are 4 faze. Care din urmtoarele sunt adevrate despre acestea () A: Primo-infecia, este deseori asimptomatic B: Faza latent acut C: Faza paucisimpomatic D: Faza simptomatic E: Faza SIDA 29. [HIV10021] Faza latent n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: (pag.325) A: Este o faz cronic B: Diminuare progresiv a CD4 C: Aceast faz dureaz n funcie de fiecare pacient D: Apar infecii oportuniste E: n aceast faz apare de obicei encefalita cu HIV 30. [HIV10022] Faza paucisimptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Fr deficit imunitar B: Candidoze orale C: Zona Zoster D: Tumori E: Leucoplazia paroasa 31. [HIV10023] Faza simptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Este faza SIDA B: Casexie C: Deficit imunitar grav D: Poate apare n aceast faza toxoplasmoza E: Deficit imunitar moderat 32. [HIV10024] Despre clasificarea CDC n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: A - primo-infecia, faza latent B: A - primo-infecia, faza acut C: B- simptomatic cu criteriile A sau C D: B- simptomatic fr criteriile A sau C E: C - simptome definind SIDA

33. [HIV10025] Cele 3 stadii biologice n clasificarea CDC sunt () A: 1 (<500CD4/mm3 i >29%)

B: 1 (>500CD4/mm3 i >29%) C: 2 (200-499CD4/mm3i 14-29%) D: 3 (<200/mm3i <14%) E: 3 (>200/mm3i <14%) 34. [HIV10026] Despre diagnosticul infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmare () A: Se bazeaz pe serologie B: Serologia este fals negativ n timpul ferestrei serologice C: Rezultatul nu trebuie comunicat pacientului D: Nu se vor testa partenerii sau copiii E: Serologia nu se realizeaza dect cu acordul pacientului 35. [HIV10027] Referitor la diagnosticul serologic n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Test negativ = infecie absent sau mai puin de 6 sptmni B: Test pozitiv = confirmat pe Westem blot pe aceeasi prob C: Dac Westem blot este negativ - se realizeaz o incarcatur viral D: Dac Westem blot este pozitiv - infecie recent E: Nu se mai face serologie pe test ELISA 36. [HIV10028] Despre atitudine a terapeutic si monitorizarea din infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Nu este necesar bilanul iniial B: Tratamentul antiretroviral C: Asocierea a dou retrovirale D: Doar urmrirea infeciilor oportuniste este suficient E: Aderena la tratament este important 37. [HIV10029] Bilanul iniial n infeciile cu HIV, cuprinde: () A: Serologie HIV de confirmare B: Cutarea altor infecii cu transmitere sexual C: Tipare limfocitar CD4/CD8 D: Incrctura viral HIV plasmatic E: Fr radiografie toracic 38. [HIV10031] Tratamentul cu antiretrovirale pentru infecia cu HIV cuprinde: () A: 3 antiretrovirale B: 2 inhibitori nucleotidici ai transcriptazei inverse C: Inhibitor al proteazei D: Potenare cu ritonavir E: Fr ritonavir 39. [HIV10032] Referitor la tratamentul infeciilor cu HIV , sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pag.326) A: Se face profilaxia infeciilor oportuniste cu Cotrimoxazol B: Se face profilaxia infectiilor oportuniste cu Bentall C: Supraveghere clinic i imunovirologic D: Aderena la tratament este important E: Tratamentul se incepe cu 2 antiretrovirale

40. [HIV10033] Despre toxicitatea antiretroviralelor, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Nu au toxicitate cutanat B: Au toxicitate mitocondrial C: Apar complicaii cardio-vasculare D: Apare lipodistrofie E: Nu apare afectarea metabolismului lipidic 41. [HIV10034] Principalele complicaii n infeciile cu HIV sunt () A: Apariia infeciilor oportuniste B: La o valoare a CD4 sub 200/mm3 C: La o valoare a CD4 peste 200/mm3 D: Diverse neoplazii E: Complicaiile nu sunt legate de valorile CD4 42. [HIV10035] Principalele infecii oportuniste n infeciile cu HIV sunt () A: Pneumocitoza pulmonar B: Toxoplasmoza C: Infecia cu citomegalovirus D: Leucemia acut E: Tuberculoza 43. [HIV10036] Referitor la pneumocitoza pulmonar aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Apare cel mai puin frecvent in infeciile cu HIV B: Este legat de un fung, Pneumocystis jiroveci C: Radiografia pulmonar arat o afectare alveolo-interstiial; D: Nu se administreaz antibiotic E: Diagnosticul pozitiv se realizeaz prin evidenierea unor chisturi sau trofozoiti in lavajul bronhoalveolar 44. [HIV10037] Despre Toxoplasmoza cerebral in infeciile cu HIV, se poate afirma: () A: Reprezint o reactivare a parazitului Toxoplasma gondii B: n vederea diagnosticului, se realizeaz examene imagistice cerebrale CT sau RMN C: Serologie pozitiv pentru Toxoplasma D: Imagistica arat leziuni rotunjite cu aspect de cocard E: Nu apar semne neurologice clinice 45. [HIV10038] Despre tratamentul infeciilor cu Citomegalovirus n cadrul infeciilor cu HIV sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Necesit management medical de urgen B: Se face cu Ganciclovir C: Se face cu Valganciclovir D: Se face cu Foscamet E: Se face cu Cotrimoxazol 46. [HIV10039] Diagnosticul de infecie cu citomegalovirus , n infeciile cu HIV se realizeaz cu ajutorul () A: Hemoleucogramei

B: Antigenului pp65 C: Secreiei retiniene D: PCR E: Investigaiilor imagistice 47. [HIV10040] Tipuri de infecii oportuniste n cadrul infeciei cu HIV sunt () A: Criptococcoza B: Meningite C: LEMP D: Cu micobacterii atipice E: Osteomielite 48. [HIV10041] Despre Leucoencefalopatia multifocal progresiv (LEMP) din cadrul infeciei cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Este o afeciune demielinizant B: Se datoreaz virus ului JC C: Este responsabil de tulburri neurologice grave D: Este responsabil de tulburri digestive grave E: Nu exist tratament specific 49. [HIV10042] Despre Criptococcoza, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Este responsabil de tulburri digestive grave B: Determinat de Cryptococcus neoformans C: Este responsabil de meningoencefalite D: Examenul direct din LCR cu tus de China pune diagnosticul E: Este responsabil de meningite 50. [HIV10043] Cancerele frecvente aprute n cadrul infeciilor cu HIV sunt () A: Sarcomul Kaposi B: Limfoame non hodgkiniene C: Limfoame primitive cerebrale D: Cancere solide E: Cancere digestive 51. [HIV10044] 29.Despre Sarcomul Kaposi aprut n infeciile cu HIV, sunt adevrate urmtoarele () A: Este o tumor cutaneo-mucoas, cu aspect violaceu B: Poate afecta organele profunde C: Diagnosticul este histologic D: Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi s regreseze E: Nu se administreaz chimioterapii citotoxice 52. [HIV10045] Cancerele solide aprute n infeciile cu HIV sunt () A: Cancerul ovarian B: Cancerul de col uterin C: Cancerul anal D: Cancerul pulmonar E: Cancere digestive

53. [HIV10046] Profilaxia n infeciile cu HIV, presupune () A: Profilaxia sanguin B: Atenie la posibile accidente de expunere C: Profilaxia transmiterii matemofetale D: Aducerea la zi a vaccinrilor E: Profilaxia digestiv 54. [HIV10047] Profilaxia sanguin n infeciile cu HIV se realizeaz astfel (pag.328) A: Excluderea donrii de snge la pacienii infectai B: Selectarea donatorilor C: Nu este necesar selectarea donatorilor D: Depistarea produselor sanguine E: Terapie psihologic la pacienii infectai 55. [HIV10048] Profilaxia transmiterii matemofetale n infeciile cu HIV, presupune () A: Tratarea mamei n timpul sarcinii B: Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani C: Alptarea este contraindicat D: Natere asistat de o echip specializat E: Alptarea este permis

56. [HIV10049] Inhibitor al proteazei: (326) A: Abacavir B: Lopinavir C: Lamivudina D: Atanazanavir E: Efavirenz

57. [HIV10051] Inhibitor al proteazei este: (326) A: Darunavir B: Atazanavir C: Lopinavir D: Ritonavir E: Abacavir

58. [HIV10052] Indicatia de terapie in infectia cu HIV este: () A: pacient simptomatic B: CD4<200/mm3 C: CD4<350/mm3 D: CD4 350-500/mm3 E: CD4>500/mm3

59. [HIV10054] Profilaxia infectiei HIV in caz de accident de expunere consta in: () A: consultatie specializata B: triterapie profilactica in caz de risc crescut, in primele 7 zile C: triterapie profilactica timp de 4 saptamani D: nu este necesara E: cotrimoxazol

60. [HIV10055] In cadrul profilaxiei infectiei HIV se aduc la zi vaccinarile urmatoare: () A: impotriva VHB B: impotriva VHA C: impotriva VHC D: impotriva pneumococului E: impotriva gripei

61. [HIV10056] Urmatoarele afirmatii despre infectia cu CMV sunt adevarate: () A: cea mai frecventa localizarare este retiniana B: localizari rare digestive si neurologice C: diagnostic prin antigenemie pp65 sau PCR D: tratament cu ganciclovir, valganciclovir, foscarnet E: profilaxia secundara nu este necesara

62. [HIV10057] Alegeti afirmatiile adevarate despre toxicitatea antiretroviralelor: () A: hipersensibilitate, toxicitate digestiva B: toxicitate neuropsihica, cutanata C: complicatii cardio-vasculare, hepatotoxicitate D: tulburari ale metabolismului proteic, hemotoxicitate E: lipodistrofie, toxicitate mitocondriala 63. [HIV10058] Pacienii infectai cu HIV trebuie s aib urmtoarele vaccinri aduse la zi () A: Pneumococ B: Gripa C: VHC D: VHB E: VHA 64. [HIV10059] Criptococcozei asociat cu HIV se trateaz prin () A: Pirimetamin + sulfadiazin B: Cotrimoxazol p.o. C: Fluconazol p.o. D: Amfotericina B + flucitozin i.v. E: Cotrimazol i.v. 65. [HIV10060] Pneumocistoza asociat HIV se trateaz prin () A: Sulfadiazin B: Pirimetamin C: Sulfasalazin D: Corticoterapie E: Cotrimoxazol 66. [HIV10061] Antiretroviralele au urmtoarele tipuri de toxicitate () A: Tulburri ale metabolismului proteic B: Hemotoxicitate C: Hepatotoxicitate D: Renal E: Mitocondrial

67. [HIV10062] Se aplic terapie antiretrovirala n infecia cu HIV dac (pag:326) A: Exist peste 500 CD4/mm3 B: Pacientul peste 50 de ani C: Este o coinfecie cu VHA D: Exist o simptomatologie manifest E: CD4 sub 350/mm3 68. [HIV10063] Clasele biologice n infecia cu HIV sunt urmtoarele () A: Clasa 1 peste 500 CD8/mm3 B: Clasa 2 200-499 CD4/mm3 C: Clasa 2 200-499 CD8/mm3 D: Clasa 3 peste 600 CD4/mm3 E: Clasa 3 sub 200 CD4/mm3

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA

1. [BTS10004] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile cu transmitere sexual (IST) nu este adevarata (-) A: n prezena unei IST se vor cuta ntotdeauna alte IST B: Se va insista asupra msurilor de profilaxie C: Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc D: Se vor depista i trata partenerii E: IST cuprind i formele asimptomatice 2. [BTS10005] Care dintre urmtoarele infecii nu este IST (-) A: Infeciile microbiene stafilococice i streptococice B: Infeciile cu gonococ C: Infeciile cu chlamidia D: Sifilisul E: Ectoparazitozele (scabia i pediculozele) 3. [BTS10006] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (-) A: IST sunt ntotdeauna infecii asimptomatice B: IST prezint arsur, prurit, durere C: IST prezint scurgere D: IST poate produce prostatite E: IST poate produce salpingite

4. [BTS10007] Diagnosticul de IST nu se pune pe: (-) A: TPHA, VDRL B: Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C: Serologie HIV 1 i 2 D: Prelevat uretral sau vaginal E: Doar pe examenul clinic

5. [BTS10008] Managementul unei IST nu cuprinde (-) A: Profilaxia primar i secundar B: Tratamentul curativ C: Vaccinarea anti-HPV indiferent de vrst D: Profilaxia recidivelor E: Tratamentul factorilor de risc 6. [BTS10016] Sunt factori de risc ai infeciilor cu transmitere sexual () A: Sexul masculin B: Antecedente de IST C: Imunodepresia D: Antecedente de boli hepatice E: Diabetul 7. [BTS10017] Sunt semne locale ale infeciilor cu transmitere sexual urmtoarele, mai puin () A: Erupie cutanat B: Prostatita C. Adenopatii C: Adenopatii inghinale D: Dureri pelviene E: Leucoree

8. [BTS10018] Despre semnele extragenitale ale infeciei transmise sexual, este adevrat urmtoarea afirmaie () A: Apare senzaie de arsura uretral B: Apare febra C: Apare sindrom Fiessinger-Leroy-Reiter D: Apare sindrom extrapiramidal E: Apar semne de iritaie peritoneal 9. [BTS10020] Identificai afirmai a greit cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual () A: Prelevat uretral n caz de scurgeri sau senzaie de arsur B: TPHA-VDRL C: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului) D: VSH E: Serologia virusurilor hepatitelor A, B si C 10. [BTS10021] Sunt afirmaii corecte despre profilaxia secundar n infeciile cu transmitere sexual mai puin () A: Vaccinul anti-HPV este recomandat tuturor fetelor in varsta de 14 ani B: Include informarea asupra ITS i a factorilor de risc C: Include identificarea sistematic a ITS asociate D: Include depistarea i tratarea partenerilor E: Presupune respectarea tratamentelor 11. [BTS10022] Sunt manifestri clinice in infecia cu gonococ, cu o excepie () A: Salpingita cu risc de sterilitate tubar B: Anorectita C: Orhiepididimita uni- sau bilateral D: Hematurie E: Cervicita 12. [BTS10023] Este adevarat afirmaia, privind tratamentul infeciei cu gonococ () A: Se prefer tratament rapid cu ceftriaxona intramuscular B: Se administreaz cefalosporine de generaie III timp de 7-14 zile C: Antiobioterapia asociat corticoterapiei este tratamentul de prim intenie D: Se prescrie ampicilina+gentamicina i.v. E: Nici un rspuns corect 13. [BTS10024] Sunt false urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice in infecia cu Chlamidia () A: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este o perihepatit ce mimeaza colecistit acut B: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz uretrita, conjunctivita i poliartrita C: Faza teriar a LGV asociaz fibroza si tulburri de drenare limfatic D: Faza secundar a LGV presupune apariia unor leziuni cutaneo-mucoase papulare la nivel anal E: Chlamidia trachomatis este frecvent implicat in uretrite si cervicite 14. [BTS10025] Identificai afinnaia adevarat despre tratamentul infeciei cu Chlamidia ()

A: In prostatite se administreaz Cefalosporine B: In LGV Genatamicina i.v. C: In salpingite: Amoxicilina-Acid clavulanic+Doxiciclina D: In uretrite si cervicite: Ciprofloxacina 7 zile E: In orhiepididimite Penicilina G i.v. 15. [BTS10026] Sunt adevrate urmtoarele despre sifilis () A: n sifilisul primar incubaia este de aproximativ 3 luni B: Neurosifilisul poate aprea in stadiile secundar si teriar C: Sancrul sifilitic apare n stadiul teri ar D: Sifilidele sunt leziuni precoce n cadrul stadiului secundar E: Rozeola sifilitic apare n stadiul primar 16. [BTS10027] Alegei afirmaia fals cu privire la manifestrile clinice din sifilisul secundar (pag.333) A: Apare la 2 sptmni dupa sancru B: Rozeola sifilitic cuprinde macule roz, nepruriginoase, cu intervale de piele sntoas C: Leziunile tardive apar n general pe palme i tlpi D: In acest stadiu pot fi prezente semne generale: febra, adenopatii, hepatosplenomegalie E: In acest stadiu poate s apar neurosifilisul

17. [BTS10028] Sunt false cu privire la interpretarea diagnosticului serologie in sifilis () A: VDRL- /TPHA-: absena sifilisului sau perioad de incubaie B: VDRL+/TPHA+: sifilis C: VDRL-/TPHA+: cicatrice serologic a unui sifilis vechi D: VDRL+/TPHA-: fals pozitiv E: VDRL-/TPHA+: treponematoza veneric 18. [BTS10029] Dintre afirmaiile urmtoare despre tratamentul sifilisului, una singur este adevrat () A: Se utilizeaz Penicilina M B: n sifilisul tardiv: Benzatin benzilpenicilina: 2,4 M VI i.m. x 3 injectii la 1 sptmn distan C: n sifilisullatent precoce: Doxicic1ina 200 mg/zi 30 zile, n caz de alergie la Penicilin D: n neurosifilis Gentamicina perfuzii E: n sifilisul primar: Penicilina M 18-24 M VI/zi 19. [BTS10030] Reactia Herxheimer in sifilisul secundar si teriar presupune urmtoarele, cu excepia () A: Tratament cu paracetamol si corticoizi B: Erupie cutanat C: Febr D: Spasm bronic E: Poliadenopatii 20. [BTS10074] Diagnosticul sifilisului este marcat de urmtorul element () A: TPHA negativ => Sifilis B: VDRL negativ i TPHA pozitiv => posibil sclerodermie C: VDRL pozitiv i TPHA pozitiv => Treponematoz non veneric D: VDRL pozitiv i TPHA negativ => Cicatrice serologic a unui sifilis vechi

E: VDRL negativ i TPHA negativ => perioad de incubaie

21. [BTS10075] Fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice sunt caracterizate de () A: Faza I Febr i alterarea strii generale B: Faza II Fibroz C: Faza III Afectare neurologic D: Faza II Adenopatii inghinale E: Faza I Leziuni papulare localizate pe coapse 22. [BTS10076] Infecia cu gonococ se trateaz cel mai adesea cu () A: Doxiciclina 200 mg timp de dou sptmni B: Ceftriaxona 250 mg i.m n doz unic C: Doxiciclina 200 mg timp de trei sptmni D: Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile E: Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile 23. [BTS10077] Infeciile cu gonococ NU se manifest clinic prin () A: Balanit B: Faringit C: Salpingit D: Orhiepididimit E: Uretrit 24. [BTS10078] Suspiciunea de IST NU se abordeaz prin () A: Serologie VHD B: Serologie HIV 1 C: TPHA-VDRL D: Serologie VHB E: Serologie HIV 2 25. [BTS10079] ITS este marcat de urmtoarele semne locale, cu excepia () A: Senzatie de arsura uretrala B: Adenopatii inghinale C: Salpingit D: Prostatita E: Afectare articular

26. [BTS10002] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter consta in: (pag.332) A: uretrita B: prostatita C: conjunctivita D: epididimita E: poliartrita

27. [BTS10003] In cadrul tratamentului sifilisului ,reactia Herxheimer consta in: (pag.333) A: sangerari gingivale B: febra C: anorexie

D: eruptie cutanata E: poliadenopatii 28. [BTS10009] Infecia cu gonococ are urmtoarele caracteristici: () A: Are perioda de incubaie ntre 14-21 zile B: Are perioada de incubaie ntre 2-7 zile C: La brbat manifestarea clinic este de uretrita clasic D: Boala nu apare niciodat la nou-nscut E: La femei poate produce sterilitate tubar 29. [BTS10010] Care dintre urmtoarele afirmaii privind infeciile gonococice sunt adevrate? (-) A: Diagnosticul este sugerat de examenul clinic B: Examenul direct este concludent att la barbai ct i la femei C: Examenul direct arat prezenta diplococilor Gram negativi n boabe de cafea D: n formele neclasice se poate realiza o cultur pe medii speciale E: Tratamentul se face cu ceftriaxon 250 mg im 30. [BTS10011] Infecia cu chlamidia trachomatis are urmtoarele caracteristici () A: Produce uretrite i cervicite B: Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza veneric C: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezint o colecistit acut D: Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alctuit doar din uretrit i poliartrit E: Tratamentul uretritei i cervicitei se face cu azitromicina 1g per os 31. [BTS10012] Care dintre urmtoarele afirmaii ale infeciei sifilitice sunt adevrate: () A: Este produsa de o spirochet B: Are trei stadii: sifilis primar, secundar i teriar C: Neurosifilisul apare doar n stadiul teriar D: Diagnosticul serologic cuprinde dou teste: unul treponemic, altul netreponemic E: VDRL este un test sensibil, dar puin specific

32. [BTS10013] Tratamentul sifilisului se face cu: () A: De elecie sunt ciclinele B: Penicilina G sau cicline n caz de alergie C: n sifilisul precoce se administreaz 2,4 Mui benzatin penicilin x3 injecii sptmnale D: n neurosifilis se administreaz penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zile E: n sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile

33. [BTS10014] Perioada de incubatie in patologia infectioasa: () A: 2-7 zile in infectia gonococica B: 3 sapatamani in sifilis C: 1-3 zile in gripa D: 3-30 de zile (in medie o saptamana) in tetanos E: 15 zile in chlamydioza

34. [BTS10015] Urmatoarele patologii includ afectarea nervilor cranieni () A: Neurosifilis (forma precoce) B: Postchirurgical in cazul schwanomului acustic (paralizie faciala postoperatorie)

C: Meningita cu listeria monocytogenes (debut subacut cu paralizie faciala periferica) D: Encefalita herpetica E: Neuropaludism 35. [BTS10019] Bilanul clinic n infeciile cu transmitere sexual, cuprinde identificarea (pg. 330) A: Semnelor funcionale B: Serologiei HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului C: Semnelor inflamatorii genitale D: Prelevat vaginal in caz de leucoree E: Obiceiurilor sexuale 36. [BTS10031] Sunt semne locale n infeciile cu transmitere sexual () A: Sancru bucal B: Dureri pelviene C: Orhiepididimita D: Salpingita E: Adenopatii inghinale 37. [BTS10032] Sunt semne extragenitale n infeciile cu transmitere sexual () A: Conjunctivit B: Febr C: Erupie cutanat D: Leucoree E: Sancru bucal 38. [BTS10033] Sunt false cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual mai puin () A: Serologie parazitoze B: TPHA-VDRL C: Prelevat vaginal n caz de leucoree D: Examen coproparazitologic E: Uroculturi 39. [BTS10034] Sunt manifestri clinice n infecia cu gonococ () A: Priapism B: Disfunctie erectil C: Cervicit D: Anorectit, deseori asimptomatic E: Dureri abdominale 40. [BTS10035] Sunt rspunsuri false cu privire la manifestrile clinice n infecia gonococic () A: Salpingita prezint risc de sterilitate tubar B: Secundar unei infecii netratate poate sa apar o form diseminat cu febr poliartrita, pustuloza C: Adenopatiile inghinale sunt manifestri frecvente D: Cervicita este deseori evideniat prin leucoree E: Laringita este deseori asimptomatic

41. [BTS10036] Sunt afirmaii adevrate referitor la diagnosticul infeciei gonococice () A: Este sugerat de examenul clinic in formele purulente B: Examenul direct este concludent doar la femei C: n formele neclasice se realizeaz culturi D: Se realizeaz un prelevat uretral, naintea primei mictiuni E: n caz de suspiciune se pot preleva probe din faringe 'i anus 42. [BTS10037] Despre chlamidioza este adevarat urmtoarea afirmaie () A: Chlamidia trachomatis este o bacterie extracelular B: Chlamidia este responsabil i de infecii digestive C: Chlamidia poate da trahom D: Limfogranulomatoza veneric (LGV) evolueaz in 4 faze E: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza uretrita, conjunctivita si poliartrita 43. [BTS10038] Sunt adevrate afirmaiile despre limfogranulomatoza veneric () A: Evolueaz in 3 faze B: n faza primar apar leziuni cutaneo-mucoase papulare anale C: Faza secundar apare la ani dupa cea primar D: n faza secundar apar adenopatii, cel mai frecvent inghinale E: Faza teriar este caracterizat de apariia fibrozei i a tulburrilor de drenare limfatic 44. [BTS10039] Cu privire la diagnosticul chlamidiozei, sunt false urmtoarele, cu excepia: () A: PCR este tehnic de referint B: Serologia este tehnica de referin C: PCR este putin relevant i se realizeaz doar pentru diagnosticarea formelor profunde sau a complicaiilor D: Serologia nu disociaz Chlamidiae trachomatis de Chlamidiae pneumoniae E: Se recolteaza o prob din mucoasa uretral, o prob de urin, sau un frotiu cervico-vaginal 45. [BTS10040] Sunt afirmaii corecte privind tratamentul chlamidiozei () A: Depinde de locul infectat B: n leucogranulomatoza veneric: Penicilin G i.v. C: n prostatite i orhiepididimite: fluorochinolone D: n salpingite: Amoxicilin- Acid clavulanic (10 zile)+ Doxiciclin (21 zile) E: n uretrite i cervicite: Ciprofloxacina

46. [BTS10041] Sunt caracteristice sifilisului primar (pg. 332) A: n acest stadiu poate aprea neurosifilisul B: Sancrul sifilitic apare cel mai frecvent la nivelul palmelor i tlpilor C: Sancrul sifilitic este o ulceraie frecvent unic, superficial, indolor D: Sancrul cicatrizeaz spontan E: Pot aprea semne generale ca febra sau hepatosplenomegalie 47. [BTS10042] Sunt afirmaii false despre sifilisul secundar: () A: Sifilidele sunt leziuni tardive B: Rozeola sifilitic este foarte contagioas C: Semnele generale sunt absente D: Apare la aproximativ ase sptmni dupa sancru E: Se intlnesc plci mucoase sau alopecie

48. [BTS10043] Identificati, afirmat,iile corecte referitoare la neurosifilis () A: Are ca forme tardive tabesul, goma sifilitic si paralizia general B: Poate sa apar n stadiile secundar si teriar C: Se poate identifica o meningit D: Formele tardive apar frecvent E: Se poate ntalni afectare oftalmic 49. [BTS10044] Sunt adevrate despre diagnosticul n sifilis: () A: VDRL-ul este un test non-treponemic B: VDRL+/THPA-: cicatrice serologic a unui sifilis vechi (sau treponematoz non veneric) C: Testul de imunofluorescen indirect se face pentru confirmarea bolii n caz de VDRL-/TPHAD: THPA este un test non treponemic E: Diagnosticul direct este specific, dar deseori greu de realizat n practic 50. [BTS10045] Sunt afirmaii adevrate despre sifilis () A: n sifilisul primar se administreaz Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii 14-21 zile B: n sifilisul teriar apar manifestri generale C: Sancrul este situat frecvent la nivelul glandului sau vulvei D: Diagnosticul direct presupune realizarea VDRL si THPA E: Sifilidele sunt leziuni papuloase, armii, scuoamoase 51. [BTS10046] Despre sifilis sunt adevrate urmtoarele afirmaii, mai puin () A: In caz de alergie la Penicilin G, se administreaz flourochinolone B: VDRL+/THPA- semnific un test fals pozitiv C: In sifilisul primar se prescrie Benzatin benzilpenicilina M UI i.m. x 3 injecii la o sptmn distan D: Sancrul prezint adenopatie neinflamatorie satelit E: Rozeola sifilitic este o leziune precoce n sifilisul secundar 52. [BTS10047] .Bilanul care trebuie realizat n infeciile cu transmitere sexual, trebuie s cuprind () A: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului) B: Examen clinic C: Anamneza semnelor funcionale D: Examen imunohistochimic E: Biopsii 53. [BTS10048] Sunt afirmaii false cu privire la infeciile cu transmitere sexual, cu excepia () A: Chlamidia este responsabil de infecii oculare B: In infecia gonococic tratamentul presupune administrare de Norfloxacina 250 mg i.m. C: Sancrul este caracteristic sifilisului secundar D: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz balanita/vaginita, adenopatii inghinale i sterilitate E: n tratamentul sifilisului secundar, n caz de alergie la Penicilina G, se administreaz Doxiciclin

54. [BTS10049] Reactia Herxheimer n sifilis presupune () A: Scurgeri uretrale B: Febr

C: Poliadenopatii D: Hepatosplenomegalie E: Erupie cutanat 55. [BTS10050] Sunt factori de risc recunoscui pentru apariia infeciilor cu transmitere sexual () A: Consumul de droguri i.v. B: Antecedente de infecii cu transmitere sexuala C: Nivel socio-economic nefavorabil D: Sexul feminin E: Perioada primelor doua decenii ale vieii sexuale

56. [BTS10051] Formele tardive ale sifilisului tertiar ,devenite exceptionale ,cuprind: (pag.333) A: tabesul B: rozeola sifilitica C: goma sifilitica D: sifilidele E: paralizia generala

57. [BTS10052] Tratamentul infectiilor cu transmitere sexuala este: (332) A: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg per os B: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg intramuscular C: Chlamidioza- cervicita: Azitromicina 1g per os D: Chlamidioza- uretrita: Azitromicina 1g per os E: Sifilis: Penicilina V sau cicline

58. [BTS10053] VDRL+/TPHA- se intalneste in: () A: ciroza B: MNI C: lupus, sclerodermie D: sarcina E: sindrom antifosfolipidic, poliartrita reumatoida

59. [BTS10054] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sancrul sifilitic () A: cel mai adesea unica B: profunda C: indolora D: cu margini difuze, fara relief, cu suprafata curata E: baza indurata

60. [BTS10055] Sancrul sifilitic se situeaza cel mai adesea la nivelul: () A: vulvei B: glandului C: clitorisului D: anusului E: cavitatii bucale

61. [BTS10056] Caracterizeaza rozeola sifilitica: () A: leziuni precoce in sifilisul secundar

B: apar in sifilisul primar C: macule roz, pruringinoase D: nepruringinoase E: fara interval de piele sanatoasa

62. [BTS10057] Sifilidele se caracterizeaza prin: () A: leziuni tardive in sifilisul secundar B: papuloase C: aramii D: maculoase E: in general pe palme si talpi, foarte contagioase

63. [BTS10058] In stadiul secundar al sifilisului se intalnesc: () A: placi cutanate, alopecie B: febra C: adenopatii D: hepatosplenomegalie E: leziuni cardiovasculare

64. [BTS10059] Urmatoarele afirmatii despre neurosifilis sunt adevarate: () A: se poate intalni in stadiile secundar si tertiar al sifilisului B: se poate identifica o meningita C: afectare a perechilor de nervi cranieni D: afectare oftalmica E: tabesul, goma sifilitica, paralizia generala foarte frecvente

65. [BTS10061] Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este: () A: perihepatita B: pericolecistita C: colecistita acuta la femeie D: peritonita cauzata de Chlamydiae Trachomatis la femeie E: o IST

66. [BTS10062] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Chlamidioza: () A: este o IST B: boala foarte raspandita in lume C: este daca de Chlamydia pneumoniae care poate da si trahom D: serotipurile L1, L2, L3 sunt responsabile de LGV E: este data de Chlamydia trachomatis

67. [BTS10063] Tratamentul infectiei gonococice se face astfel: () A: rapid cu ceftriaxona 250 mg im, foarte eficace B: tratament rapid in formele diseminate C: tratament prelungit in formele diseminate D: asociat sistematic cu cel al chlamidiozei E: control dupa 7 zile

68. [BTS10064] Manifestarile clinice ale infectiei gonococice sunt urmatoarele: ()

A: forma diseminata cu febra, poliartrita, pustuloza B: forme oftalmice, la nou nascut C: deseori asimptomatice: faringita, anorectita, prostatita acuta D: uretrita: scurgere purulenta verzuie, arsuri mictionale E: orhiepididimita, cervicita, salpingita

69. [BTS10065] Profilaxia primara a IST include: (pag:330) A: vaccinare contra virusului hepatitic B B: vaccinare anti-HPV a tututor fetelor de 14 ani C: vaccinare anti-HPV a fetelor de 15-23 de ani care nu au avut raporturi sexuale D: vaccinare anti-HPV dupa trei ani de la debutul vietii sexuale E: vaccinare anti-gonococ

70. [BTS10066] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter include: () A: uretrita B: conjunctivita C: poliadenopatie D: sancru E: eruptie cutanata 71. [BTS10067] Reacia Herxheimer implic () A: Hepatosplenomegalie B: Poliadenopatii C: Erupie cutanat D: Afectare oftalmic E: Febr

72. [BTS10068] Sifilisul secundar este caracterizat prin (pag:333) A: Poate aprea alopecie B: Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase C: Poate aprea smnul Homans D: Reprezint stadiul de sancru E: Poate aprea sindromul Laubry si Pezzi 73. [BTS10069] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter are urmtoarele elemente () A: Poliartrit B: Orhiepididimit C: Conjunctivit D: Faringit E: Uretrit 74. [BTS10070] Infecia cu gonococ este asociat cu urmtoarele elemente () A: n caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe i din anus B: Prelevatul uretral se face cel mai bine dimineaa, naintea primei miciuni C: Se realizeaz sistematic antibiograma dup izolarea bacteriei D: n uretrita simptomatic la brbat se realizeaz o cultur pe mediu specific E: Examenul direct este concludent doar la femei

75. [BTS10071] Profilaxia secundar a IST se face prin () A: Identificarea sistematic a IST asociate B: Depistarea i tratarea partenerilor pacientului C: Vaccin anti-VHB D: Vaccin anti-HIV E: Vaccinul anti-HPV

76. [BTS10072] Managementul curativ al IST este caracterizat de () A: Sunt frecvente rezistenele germenilor B: Pacientul trebuie sa revin la control dup tratament C: Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului D: Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului E: Trebuie instituit rapid 77. [BTS10073] Conjunctivita neonatal poate fi provocat de () A: Herpes B: Trichomoniaz C: Chlamydia D: Gonococ E: Sifilis

INFECTIILE NOSOCOMIALE

1. [NOS10002] Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 339) A: sunt infecii asociate ngrijirilor medicale B: sunt infecii asociate activitii de ngrijire curativ C: sunt infecii asociate activitilor de profilaxie D: sunt infecii asociate activitilor de diagnostic E: sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu 2. [NOS10003] Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt: (pg. 340) A: pneumopatiile infecioase B: infeciile urinare C: infeciile digestive D: infecii legate de catetere E: infeciile de plag operatorie 3. [NOS10004] Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc etiologic prin (pg. 340) A: aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulente B: serologic: teste bacteriologice pozitive C: biologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatorii D: semne clinice si biologice aprute n primele 15 zile de la momentul interveniei, indiferent de tipul acesteia E: semne clinice si biologice aparute n decurs de 30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material strin 4. [NOS10005] Privitor la msurile de izolare instituite la identificarea unor infecii nosocomiale sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: (pg. 341) A: este indicat purtarea mstii de ctre pacientul cu tuberculoz B: este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire a pacientului cu tuberculoz C: limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu tuberculoza pn la momentul externrii D: izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminrii cu microbi oportuniti E: limitarea transportului pacienilor cu infecie nosocomiale cu bacterii multirezistente 5. [NOS10006] Pneumopatiile infecioase nosocomiale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pg. 340) A: principalul factor de risc este intubarea endotraheal B: semne clinice: febr, expectoraii purulente C: semne biologice: hemoculturi pozitive D: semne biologice: leucocitoza E: semne radiologice: opacitai pulmonare recent aprute 6. [NOS10012] Aspectele importante n infeciile nosocomiale sunt urmtoarele, cu excepia () A: Aspectele medicale B: Aspectele economice C: Aspectele profilactice D: Aspectele administrative E: Aspectele juridice 7. [NOS10013] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: () A: Reprezint infecii prezente n perioada de incubaie la nceputul managementului medical

B: Sunt boli frecvente cu mortalitate important C: Se refer la ingrijirea curativ D: Se refer la ingrijirea profilactic E: Se refer la activitatea de diagnosticare 8. [NOS10014] O singur afirmaie dintre cele enumerate mai jos este fals () A: Prevalenta, infectiilor nosocomiale este de 10% B: Bacteriile sunt puin rezistente la tratament C: Mortalitatea cauzat de infeciile nosocomiale este de cteva mii de cazuri pe an D: Infeciile nosocomiale pot surveni i n afara spitalului E: Infeciile nosocomiale pot fi cauzate de infecii de plag operatorie 9. [NOS10015] Msurile profilactice pentru combaterea infeciilor nosocomiale sunt urmtoarele cu excepia () A: Informarea si formarea personalului B: Utilizarea corect a antibioticelor C: Respectarea regulilor de igien D: Neizolarea bacteriilor multirezistente E: Izolarea bacteriilor multirezistente 10. [NOS10016] Biologic pneumopatiile infecioase se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia () A: Hemoculturi negative B: Izolarea unei bacterii din cile respiratorii inferioare C: Lavaj bronhoalveolar D: Hemoculturi pozitive E: Aspiraie endotraheal 11. [NOS10017] Diagnosticul infeciilor de plag poate fi sugerat de urmtoarele semne, cu excepia () A: Cicatrice inflamat B: Cicatrice purulent C: Examene radiologice eventuale D: Nu necesit examen bacteriologie de plag E: Semnele c1inice trebuie s survin n primele 30 de zile de la interveni chirurgical 12. [NOS10018] Afirmaiile despre infeciile legate de catetere sunt adevrate, cu excepia (pag.340) A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale B: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului C: Ele pot fi bacteriemice D: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai scurt dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie E: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung dect cel al hemoculturilor recoltate la periferie 13. [NOS10021] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Au prevalen nalt, peste 30% B: infectii urinare -15% C: pneumopatii infectioase -30% D: infecii de plag operatorie -15%

E: infectii dentare

14. [NOS10036] In cadrul examenului clinic al infectiilor urinare, semnele urinare functionale sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 340) A: Polachiurie B: Hematurie C: Imperiozitate mictionala D: Arsuri mictionale E: Dureri pelviene

15. [NOS10037] Masurile profilactice pentru combaterea infectiilor nosocomiale sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: Informarea si formarea personalului sanitar B: Respectarea regulilor de igiena C: Utilizarea corecta a antibioticelor D: Masurile de combatere a bacteriilor multirezistente E: Screening-ul periodic in cadrul unitatilor sanitare 16. [NOS10047] Infeciile nosocomiale au urmtoarele msuri profilactice, cu excepia () A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate B: Sterilizarea instrumentelor C: Izolarea pacientului D: Purtarea mtii E: Purtarea manuilor 17. [NOS10048] n pneumopatiile infecioase nosocomiale, izolarea bacteriilor se realizeaz prin urmtoarele metode, cu excepia () A: Prelevare distal protejat B: Aspiraie endotraheal C: Expectoraii D: Biopsie transcutan E: LBA 18. [NOS10049] Principalele infecii nosocomiale sunt, cu excepia () A: Infecii legate de catetere B: Infeciile oportuniste C: Infeciile de plag operatorie D: Pneumopatii infecioase E: Infeciile urinare

19. [NOS10050] Cea mai frecventa infectie nasocomiala este: (pag.340) A: Infectia urinara B: Pneumopatiile infectioase C: Infectia legata de cateterele periferice D: Infectia legata de cateterele centrale E: Infectia de plaga operatorie 20. [NOS10007] Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul infeciilor pulmonare

nosocomiale sunt: (pg. 340) A: hemoculturi pozitive B: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar C: izolarea unei bacterii din expectoraie D: leucocitoz cu neutrofilie E: leucopenie cu limfocitoz 21. [NOS10008] Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt adevrate urmtoarele: (pg. 340) A: sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la cele periferice B: sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice dect la cele centrale C: sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile nosocomiale D: diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului E: diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur pozitiv de la nivelul cateterului 22. [NOS10009] Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele criterii (pg. 340) A: epidemiologic: infecie n perioada de incubaie la momentul internrii ntr-o unitate sanitar B: clinic: febr, polachiurie, imperiozitate mic C: biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice D: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml) E: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml) 23. [NOS10010] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele semne: (pg. 340) A: clinice: tuse, dispnee, wheezing B: clinice: febr, expectoraii purulente C: biologice: hemoculturi pozitive D: radiologice: opacitii pulmonare recente aprute E: radiologice: infiltrat interstiial recent aprut 24. [NOS10011] Msurile profilactice ale infeciilor nosocomiale cuprind: (pg. 340-341) A: splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri acordate B: splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate C: purtarea mnusilor sterile indiferent de tipul de ngrijire acordat D: sterilizarea instrumentarului E: purtarea mtilor 25. [NOS10019] Urmtoarele, reprezint aspectele importante n infeciile nosocomiale () A: Sunt boli frecvente cu mortalitate si morbiditate crescut B: Supravegherea C: Izolarea bacteriilor multirezistente D: Igiena E: Nu se administreaz antibiotic 26. [NOS10020] Ca i definiie, infeciile nosocomiale reprezint () A: Infecii asociate ingrijirilor medicale B: Orice infecie care survine la un pacient n timpul managementului medical i nu este n perioada de incubaie la nceputul managementului C: Infecia poate surveni ntr-o unitate sanitar

D: Infecia poate surveni n afara unitii sanitare E: Nu se refer la activitile de ngrijire curative 27. [NOS10022] Despre profilaxia infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele () A: Informarea pacientului este obligatorie B: Semnalarea infeciilor nosocomiale este obligatorie C: Msurile profilactice sunt fundamentale pentru combaterea infeciilor nosocomiale D: Semnalarea infeciilor nosocomiale nu este obligatorie E: Infecia nosocomiala nu poate duce la despgubirea pacientului 28. [NOS10023] Referitor la infeciile urinare ca i infecii nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Reprezint procentul cel mai mic de infecii nosocomiale B: Sunt definite pe criteriul epidemiologic C: Sunt definite pe criteriul clinic D: Sunt definite pe criteriul biologic E: Sunt definite pe criteriul radio logic 29. [NOS10024] Din punct de vedere clinic, infeciile urinare, se caracterieaza prin urmtoarele (pag.340) A: Febr B: Frison C: Polachiurie D: Dureri pelvine E: Imperiozitate mictionala 30. [NOS10025] Infeciile urinare ca i infeciile nosocomiale, se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Sa fie infectie dobndit ntr-o unitate sanitar B: Clinca este putin evident C: Bacteriuria n absena semnelor clinice semnaleaz o colonizare D: Sunt cea mai frecvent cauz de infect,ii nosocomiale E: Examenul citobacteriologic al urinei nu este neaprat pozitiv 31. [NOS10026] Despre pneumopatiile infecioase, din cadrul infeciilor nosocomiale se poate afirma () A: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale B: Diagnosticul se bazeaz pe semne clinice C: Diagnosticul se bazeaz pe semne biologice D: Diagnosticul se bazeaz pe semne radiologice E: Principalul factor de risc este intubarea endotraheal 32. [NOS10027] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase, n cadrul infecii lor nosocomiale se face lund n considerare () A: Febra B: Opacitti pulmonare recent aprute C: Hemoculturi negative D: Nu se pot izola bacterii din cile aeriene inferioare E: Antigen urinar Legionella pozitiv

33. [NOS10028] Despre infeciile de plag operatorie, din cadrul infeciilor nosocomiale, se poate afirma () A: Reprezinta pn la 15% dintre infeciile nosocomiale B: Se caracterizeaz prin semne clinice C: Nu apar semne radio logice niciodat D: Apar semne biologice E: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomoiale 34. [NOS10029] Semnele clinice apar n cazul infeciilor de plag, din cadrul infeciilor nosocomiale: () A: La 45 de zile de la intervenia chirurgical B: La 30 de zile de la intervenia chirurgical C: La 2 ani n cazul implantrii de material strin D: n decursul primului an n cazul implantrii de material strin E: n cazul infeciilor de plag ca i infecii nosocomiale, semnele pot surveni oricnd de la intervenia chirurgical 35. [NOS10030] Referitor la infeciile legate de catetere, din cadrul infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomiale B: Apar mai frecvent in cazul cateterelor periferice C: Apar mai frecvent in cazul cateterelor centrale D: Reprezint 15% dintre infeciile nosocomiale E: Nu sunt intotdeauna considerate infectii nosocomiale 36. [NOS10031] Msurile de igien n cazul infeciilor nosocomiale vizeaz: (pag:340) A: Spatiile:igienizarea zilnica conform protocolului stabilit B: Purtarea manuilor numai sterile C: Personalul de ingrijire D: Sterilizarea instrumentelor conform protocolului stabilit E: Eliminarea deeurilor 37. [NOS10032] n cazul infeciilor nosocomiale, anumite masuri de izolare speciale sunt instituite la identiicarea unei b.infectioase cum ar fi: (pag: 341) A: Tuberculoza B: Pneumonii bacterine C: Bacterii multirezistente D: Infectii urinare E: Pacient imunodeprimat

38. [NOS10033] Infectiile nosocomiale cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de: (pag.339) A: infectiile cerebro meningeale B: infectiile pulmonare C: infectiile urinare D: infectiile oculare E: infectiile de plaga operatorie

39. [NOS10034] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: (339)

A: este obligatorie pentru apartinatorii pacientului B: este obligatorie pentru pacient C: este facultativa D: poate conduce la despagubire E: tine de decizia spitalului

40. [NOS10038] Masurile de izolare speciale in caz de tuberculoza sunt urmatoarele: () A: limitarea iesirilor pacientului B: limitarea vizitelor pana la sfarsitul perioadei contagioase C: masca pentru pacient este inutila D: masca pentru personal E: material de protectie steril

41. [NOS10039] Diagnosticul infectiilor de catetere se face astfel: () A: cultura pozitiva a cateterului B: ele nu sunt bacteriemice C: hemoculturile de pe cateter se pozitivizeaza mai rapid decat cele de la periferie D: diagnosticul necesita multiple culturi de pe cateter E: ele pot fi bacteriemice

42. [NOS10040] Infectiile urinare nosocomiale se definesc astfel: () A: clinic: febra, semne functionale urinare B: biologic: cultura > 100 000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml C: biologic: cultura >1000 CFU/ml sau leucociturie >10 000/ml D: epidemiologic: infectie dobandita intr-o unitate sanitara E: biologic: cultura >1000 CFU/ml + leucociturie >10 000/ml

43. [NOS10041] Urmatoarele afirmatii despre infectiile nosocomiale sunt adevarate: (pag.339) A: prevalenta inalta, in jur de 50% B: mortalitate de cateva mii pe an C: cel mai frecvent: urinare, pulmonare, de plaga operatorie, de cateter D: bacteriile responsabile sunt deseori multirezistente E: prevalenta 10% 44. [NOS10042] n cazul TBC se iau urmtoarele msuri de izolare () A: Izolare de protecie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportuniti B: Utilizarea de material de protecie steril de ctre personal C: Limitarea vizitelor D: Limitarea ieirilor pacientului E: Masca pentru personal i pacient 45. [NOS10043] Principalele msuri profilactice pentru infecii nosocomiale sunt () A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvate B: Sterilizarea instrumentelor C: Purtarea mnuilor D: Izolarea pacientului E: Igiena minilor

46. [NOS10044] Infeciile nosocomiale legate de catetere se caracterizeaz () A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomiale B: Hemoculturile recoltate pe cateter se pozitiveaz mai greu dect cele de la periferie C: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului D: Reprezint 20% din totalul infeciilor nosocomiale E: Reprezint 10% din totalul infeciilor nosocomiale 47. [NOS10045] Infeciile nosocomiale de plag operatorie sunt marcate de () A: Cicatrice cu margini necrozate B: Cicatrice purulent C: Cicatrice inflamat D: Stare general alterat E: Febr 48. [NOS10046] Pneumopatiile infecioase nosocomiale () A: Au drept factor de risc principal intubarea endotraheal B: Sunt marcate de opaciti pulmonare recent aprute pe radiografie C: Sunt obiectivate de antigen urinar Legionella pozitiv D: Reprezint 10% din infeciile nosocomiale E: Reprezint 30% din infeciile nosocomiale

SEPTICEMIILE

1. [SEP10003] In sepsis avem, cu EXCEPTIA: (pag 370) A: febra B: infectie confirmata C: frecventa cardiaca >90 bpm D: frecventa respiratorie <20/min E: leucocitoza

2. [SEP10004] Care dintre urm[toarele date definesc bacteriemia? (pg. 370) A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C: o infecie sistemic confirmat D: o infecie asociat cu hipotensiune E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ 3. [SEP10005] Care dintre urmtoarele date definesc Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic (SIRS)? (pg. 370) A: prezena de bacterii n snge obiectivata prin una sau mai multe hemoculturi B: raspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C: bacteriemie si noiunea clinic a impactului acestei bacteriemii D: o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic E: o infecie asociat cu disfuncia unui organ 4. [SEP10006] Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic? (pg. 371) A: sepsis i hipotensiune arterial B: sepsis si insuficien respiratorie (hipoxemie inexplicabil) C: sepsis si disfuncie neurologic: confuzie, agitaie, dezorientare, torpoare D: sepsis si disfuncie hematologic: tulburri de coagulare E: sepsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) 5. [SEP10007] Care dintre urmtoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate n etiologia unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n cazul unui pacient alcoolic? (pg. 373) A: stafilococi, streptococi B: enterobacterii C: pneumococi, Klebsiella pneumoniae D: pseudomonas sp, enterococi E: bacili Gram negativi, stafilococi 6. [SEP10008] Ce tratament etiologic de prim intenie ai aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fr semne de gravitate, la care presupunei implicarea unor enterobacterii dobndite n mediu comunitar? (pg. 374) A: monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxona sau fluorochinolon B: oxacilin, cloxacilin C: ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin sau isepamicin D: amoxicilin E: amoxicilin asociat cu gentamicin sau netilmicin 7. [SEP10014] Aspectele importante ale septicemiei sunt urmtoarele, cu excepia () A: Evaluarea toleranei

B: Cutarea semnelor de gravitate C: Identificarea unei pori de intrare D: Fr identificarea localizrilor secundare E: Confirmarea bacteriemiei prin hemoculturi 8. [SEP10015] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic (SIRS) cuprinde urmtoarele, cu excepia: () A: Frecvena respiratorie peste 20/min B: Frecvena cardiaca peste 90/min C: Hiperleucocitoza peste 20000/mm3 D: Febra sub 36C E: Leucopenia mai mult de 10% celule imature 9. [SEP10016] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ se manifest astfel cu excepia () A: Insuficien respiratorie B: Consecine hematologice C: Hipotensiune D: Insuficien cardiac grav E: Consecine hemodinamice 10. [SEP10017] Consecinele neurologice care apar n tabloul de sepsis, asociat cu disfuncia de organ sunt, cu exceptia () A: Confuzie B: Agitaie C: Dezorientare D: Torpoare E: Febr 11. [SEP10018] Riscul de hipoperfuzie tisular ce caracterizeaz ocul septic, apare () A: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 70mmHg B: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este sub 90mmHg C: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 70mmHg D: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este peste 90mmHg E: Cnd [(PAS+2PAD/3)] este egal cu 70mmHg 12. [SEP10019] n diagnosticul de sindrom de rspuns inf1amator sistemic, semnele de gravitate imediat sunt, cu excepia: () A: Hipotensiune B: Marmorare C: Scderea local a temperaturii cutanate (genunchi) D: Oligurie E: Hipertensiune 13. [SEP10020] Hemoculturile pot fi recoItate n orice moment n urmtoarele afeciuni () A: Meningit B: Infectii urinare C: Endocardit D: Meningoencefalit E: Pneumonii

14. [SEP10021] Elementele n favoarea unei insuficiene de organ sunt, cu excepia () A: Insuficient renal B: Acidoz metabolic C: Trombocitoz D: Coagulare intravasculara diseminat E: Insuficien hepatocelular 15. [SEP10022] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt, cu excepia () A: Examen imagistic specific al situs-ului infectat B: Radiografie toracic C: Examen citobacteriologic al sputei D: Punctie sinusal E: ECBU 16. [SEP10023] Dac poarta de intrare este tubul digestiv, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt, cu excepia () A: Tumorile B: Diverticuloza C: Hipertensiune portal D: Vrst naintat E: Chirurgia 17. [SEP10024] Dac poarta de intrare este sistemul urinar, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt, cu excepia () A: Prezena obstacolelor pe cile urinare B: Manipulare instrumental C: Sonda vezical permanent D: Alimentaie parenteral E: Sarcin 18. [SEP10025] Tratamentul antiinfecios n caz de septicemie se realizeaz astfel, cu excepia () A: Este iniiat n urgen dup recoltarea probelor microbiologice B: Durata tratamentului este de 10-15 zile C: Tratamentul poate fi prelungit la nevoie D: Antibioterapia de prima intenie depinde de germenul suspectat E: Tratamentul nu este ghidat de contextul clinic 19. [SEP10026] Monitorizarea clinic n caz de septicemie ia in calcul urmtoarele, cu excepia: () A: Frecvena cardiac i respiratorie B: Presiune arterial C: Toleranta, la antibiotice D: Functii inferioare E: Examen clinic

20. [SEP10027] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia () A: Starea general

B: Poarta de intrare C: Curba termic D: Localizrile secundare E: Repetarea hemoculturilor

21. [SEP10063] Septicemia cu P. Aeruginosa (nosocomial) se trateaza cu: () A: (Ceftazidim sau piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam) + (Amikacina sau Isepamicina) B: Imipenem +amikacina sau isepamicina+/- sulbactam C: amoxicilina D: cefotaxim sau ceftriaxon + aminozid E: (ticarcilina sau piperacilina) +(amikacina sau isepamicina)

22. [SEP10067] Septicemia cu streptococ NU se trateaza cu urmatoarele, cu exceptia: () A: Amoxicilina B: Cefepim C: Cefpirom D: Ceftriaxon E: imidazol

23. [SEP10068] Tratamentul septicemiei cu Enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav se face cu: () A: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid B: monoterapie cu cefalosporine de generatia a treia C: biterapie cu 2 dintre urmatoarele: cefepim sau cefpirom, fluorochinolona, aminozid D: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona E: imidazol 24. [SEP10086] Dac febra persist n cursul tratamentului septicemiei, se va interveni prin urmtoarele, cu excepia () A: Modificarea tratamentului antibiotic B: Identificarea altor localizari secundare C: Identificarea unei complicaii iatrogene D: Repetarea hemoculturilor E: Verificarea porilor de intrare 25. [SEP10087] Acinetobacter baumannii se trateaz prima dat cu () A: Cefepim + isepamicin + vancomicin B: Vancomicin + fosfomicin C: Imipenem + amikacin D: Ticarcilin + amikacin E: Imidazol 26. [SEP10088] Streptococul D se trateaz cu () A: Imipenem B: Ceftazidim C: Ciprofloxacin D: Amoxicilin + gentamicin E: Amoxicilin

27. [SEP10089] Meninerea funciilor vitale n ocul septic se realizeaz, cu excepia () A: Epurare extrarenal de urgen n caz de IR oligoanuric B: Intubare i ventilare mecanic C: Ageni vasoactivi D: Ageni cardioactivi E: Montarea unui cateter venos 28. [SEP10090] Septicemia cu streptococi cu poart de intrare endocardic NU este favorizat de () A: Toxicomanie B: Cateter venos C: Chirurgie dentar D: Valvulopatie E: Alcoolism 29. [SEP10091] Insuficiena de organ n septicemie este marcat de, cu excepia () A: Creterea ureei B: Creterea creatininei C: Creterea procalcitoninei D: CID E: Acidoza metabolic 30. [SEP10092] Reprezint risc de septicemie, cu excepia () A: Vrsta naintat B: Toxicomanie C: Prezena de material strin D: Spitalizare E: Imunosupresie dobndit umoral 31. [SEP10093] Sepsisul asociat cu insuficien renal se poate descrie prin () A: Hipotensiune B: Acidoza lactic C: Marmorare D: Torpoare E: Hipoxemie inexplicat

32. [SEP10002] SIRS cuprinde: (pag 370) A: frecventa respiratorie >20/min B: tulburari de coagulare C: leucopenie D: temperatura >38 grade E: dovada unei infectii bacteriene 33. [SEP10009] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde: (pg. 370) A: febr peste 38C sau sub 36C B: frecvena cardiac peste 90/min C: oligurie D: frecvena respiratorie peste 20/min

E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature 34. [SEP10010] Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav? (pg. 370) A: hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40 mmHg B: hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare C: insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil D: tulburri de coagulare E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature 35. [SEP10011] n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele date constituie semne de gravitate imediat? (pg. 371) A: hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare B: febr peste 38C sau sub 36C C: semne cutanate: cianoz, marmorare, cresterea timpului de recolorare cutanat, scderea local a temperaturii cutanate D: oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or E: anomalii ale funciilor superioare 36. [SEP10012] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate? (pg. 374) A: este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologice B: este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologic C: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 15 zile, sau mai mult D: se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel puin 3 sptmni E: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice 37. [SEP10013] Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune: (pg. 375) A: repetarea hemoculturilor B: identificarea unor noi localizri secundare C: continuarea tratamentului iniial, febra nefiind un indicator fidel al eficienei terapeutice D: verificarea porii de intrare E: identificarea unei complicaii iatrogene 38. [SEP10028] Termenul bacteriemie desemneaz () A: Prezena bacteriei n snge B: Obiectivarea bacteriemiei ntr-o hemocultur C: Obiectivarea bacteriemiei n mai multe hemoculturi D: Se prefer termenul de bacteriemie nu de septicemie E: Se prefera termenul de septicemie nu de bacteriemie 39. [SEP10029] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde (pg. 370) A: Lipsa febrei B: Leucopenia < 4000/mm3 C: Febra peste 38 grade Celsius D: Hiperleucocitoza peste 12000/mm3 E: Frecvena respiratorie si cardiac normal

40. [SEP10030] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ, se manifest prin urmtoarele () A: Fr consecine hemodinamice B: Marmorare C: Respiraie normal D: Insuficient renal E: Tulburri de coagulare 41. [SEP10031] Despre mortalitatea aparut n cazul ocului septic, sunt adevrate urmtoarele afirmatii () A: Nu este mare B: Este relativ C: Este de 50% D: Nu este influentat de alte comorbiditti E: Este cu atat mai mare cu ct pacientul prezint un teren fragil 42. [SEP10032] Semnele de gravitate imediat n diagnosticul de SIRS sunt () A: Diureza spontan sub 0,5ml/kg/or B: Hipotensiune C: Hipertensiune D: Semne cutanate E: Semne de anomalie a perfuziei tisulare

43. [SEP10033] Purpura fulminans () A: Uneori se manifest cu febr B: Purpura cu extensie rapid C: Pacientul poate face tratament ambulator D: Purpura fulminans este o urgen vital absolut E: Se manifest cu sindrom meningeal 44. [SEP10034] Terenul cu risc in apariia purpurei fulminans este () A: Toxicomanie B: Prezenta de material strain C: Perioada postoperatorie tardiv D: Imunosupresie dobndit E: Fr imunosupresie congenital 45. [SEP10035] Referitor la hemoculturi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Se recolteaz nainte de instituirea oricrei antibioterapii B: Se recolteaza dou flacoane pe serie C: Se fac 3 serii de hemoculturi/24 de ore D: Se recolteaz aproximativ 30ml de snge E: Se recolteaz aproximativ l Oml de snge 46. [SEP10036] Referitor la hemoculturile pozitive in septicemie, sunt adevrate urmtoarele (pag:372) A: Confirm bacteriemia B: Dac identificarea arat mai muli germeni diferii se ia n considerare o poart de intrare

particular C: Este de preferat ca mai multe probe de hemocultur s fie pozitive la aceeasi bacterie D: O singura hemocultura pozitiva pentru Stafilococ coagulazo-negativ pune diagnosticul de bacteriemie E: Nu poate fi vorba de poarta de intrare cutanat 47. [SEP10037] Daca o singur hemocultur pozitiv sugereaz: (pag:372) A: Germenul este un patogen: diagnostic de bacteremie B: Germenul este un comensal al pielii C: Potenial un contaminant n timpul actului recoltrii D: Este un diagnostic de certitudine de bacteriemie E: Nu este necesar recoltarea altei probe 48. [SEP10038] Referitor la hemoculturile negative, sunt adevrate urmtoarele () A: Elimin diagnosticul de bacteriemie B: Pot fi germeni cu cretere lent sau ciuperci C: Nu elimin diagnosticul de bacteriemie D: Pot exista hemoculturi negative n caz de tratament antibiotic recen E: n caz de recoltare nu exist posibilitatea de a avea hemoculturi negative 49. [SEP10039] n cazul sindromului inflamator biologic, pot sa apar () A: Hiperleucocitoza B: Trombocitoza C: PCR ridicat D: Procalcitonina ridicat E: VSH cu valori normale 50. [SEP10040] Elementele ce influeneaz diagnosticul n favoarea unei insuficiene de organ sunt () A: Creterea ureei si creatininei n snge B: Acidoza metabolic C: Scderea factorilor de coagulare D: Insuficiena hepatocelular E: Alcaloza metabolic

51. [SEP10041] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt () A: Punctie lombar B: Examen citobacteriologic al sputei C: Examen imagistic specific al situs-ului infectat D: Fr radiografie toracic E: ECBU 52. [SEP10042] Dac poarta de intrare sunt tegumentele, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt () A: Interveniile chirurgicale B: Plgile C: Toxicomania D: Montarea de cateter E: Arsurile

53. [SEP10043] Dac poarta de intrare sunt cile biliare, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt () A: Litiaza biliar B: Cateterismul retrograd C: Chirurgia D: Alcoolismul E: Toxicomania 54. [SEP10044] Dac poarta de intrare este endocardul, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt () A: Existena unei valvulopatii B: Chirurgie dentara C: Cateterism retrograd D: Cateter venos E: Toxicomanie 55. [SEP10045] Diagnosticul diferenial al septicemiei, se face cu urmtoarele afeciuni () A: oc cardiogen B: Febr acut C: Embolie pulmonar D: Tuberculoz E: oc hipovolemic

56. [SEP10046] Principiile de management n caz de septicemie constau n () A: Spitalizare de urgen B: Spitalizare ambulatorie C: Montarea unui cateter pentru abord venos D: Montarea unei sonde naso-gastrice E: Supraveghere clinic 57. [SEP10047] Meninerea funciilor vitale n caz de oc se realizeaz astfel: () A: Oxigenoterapie B: Fr intubare sau ventilare mecanic C: Epurare extrarenal de urgen D: Expansiune volemic E: Tratarea insuficiente,i circulatorii 58. [SEP10048] Despre tratamentul antiinfecios n caz de septicemie, sunt adevte urmtoarele () A: Este un tratament sigur de la nceput B: Tratamentul antibiotic se face pe cale intravenoas C: Cel mai adesea se face biterapie D: Durata tratamentului este de obicei peste 20 de zile E: Tratamentul este iniial probabilist 59. [SEP10049] Monitorizarea clinic n caz de septicemie, ia n calcul urmtorii parametrii () A: Temperatura B: Intolerana antibiotice C: Oximetria pulsului

D: Funcii superioare E: Diureza

60. [SEP10050] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare () A: Curba termic B: Poarta de intrare C: Repetarea hemoculturilor D: Identificarea unei complicaii iatrogene E: Localizri secundare

61. [SEP10051] Supravegherea tratamentului din punct de vedere biologic, se face lund n considerare urmtoarele () A: Hemograma B: Curba termic C: CPR D: Localizrile secundare E: Hemostaza 62. [SEP10052] n caz de persisten a febrei, sunt necesare urmtoarele () A: Repetarea hemoculturilor B: Verificarea porii de intrare C: Identificarea unei complicaii iatrogene D: Verificarea caracterului adecvat al antibioterapiei E: Se determin CPR

63. [SEP10053] Purpura fulminans este o urgenta vitala absoluta care asociaza urmatoarele semne: (pag.371) A: febra B: hipotensiune C: sindrom meningeal D: semne de anomalie a perfuziei tisulare E: purpura cu extindere rapida

64. [SEP10054] In septicemia cu P. aeruginosa (nosocomial) tratamentul de prima intentie include: (pag.374) A: ceftriaxon B: ciprofloxacina C: ceftazidim D: piperacilina-tazobactam E: imipenem

65. [SEP10055] Toxicomania este factor favorizant in septicemiile cu poarta de intrare: (373) A: Tegument B: Plaman C: Endocard D: Sistem urinar E: Focar vascular

66. [SEP10056] Cateterul reprezinta factor favorizant pentru septicemiile cu poarta de intrare: (373) A: Tegument B: Plaman C: Endocard D: Sistem urinar E: Focar vascular

67. [SEP10057] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tegumentara sunt: (373) A: Anaerobi B: Streptococi C: Bacili gram negativi - listeria monocytogenes D: Stafilococi E: Pseudomonas

68. [SEP10058] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tub digestiv sunt: (373) A: Anaerobi B: Streptococi D C: Enterobacterii D: Stafilococi E: Pseudomonas sp.

69. [SEP10059] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare - plamani, sunt: (pg. 373) A: Klebsielle pnedumoniae B: Streptococi C: Pseudomonas sp. D: Stafilococi E: Streptococcus pneumoniae

70. [SEP10060] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare FOCAR VASCULAR sunt: (373) A: Klebsielle pnedumoniae B: Streptococi C: Bacili gram negativi D: Stafilococi E: Enterococi

71. [SEP10061] Tratamentul de prima intentie in cazul septicemiei cu stafilococ comunitar, sensibil la meticilina se face cu: () A: Cefepim B: Oxacilina C: Cloxacilina D: in functie de gravitate, aminozid E: acid fusidic

72. [SEP10062] Tratamentul septicemiei cu pneumococ are ca alternativa: () A: Ceftriaxon

B: Cefotaxim C: Glicopeptid (in caz de alergie) D: Amoxicilina E: Imidazol

73. [SEP10064] Septicemia cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se face cu urmatoarele cu exceptia: () A: Cefepim sau cefpirom B: amikacina sau isepamicina C: vancomicina D: cefotaxim sau ceftriaxon E: imidazol

74. [SEP10065] Septicemia cu semne de gravitate in focar aparent (comunitar) se trateaza cu: () A: Cefotaxim B: ceftriaxon C: Aminozid D: Cefepim E: Cefpirom

75. [SEP10066] Spticemia cu Salmonella sp. se trateaza cu: () A: Ciprofloxacina sau ofloxacina, de prima intentie B: Ceftriaxon, de prima intentie C: Cefepim sau Cefpirom de a doua intentie D: Amoxicilina E: Ceftriaxon, in alternativa

76. [SEP10069] Alternativa in tratamentul septicemiei cu meningococ sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: Amoxicilina B: Ceftriaxon C: Cefotaxim D: Glicopeptid E: Ampicilina

77. [SEP10070] Tratamentul septicemiei cu P. Aeruginosa comunitar se face dupa cum urmeaza: () A: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], de prima intentie B: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa C: Ciprofloxacina + [Amikacina sau Isepamicina], alternativa D: doar Ciprofloxacina, alternativa E: Cefalosporine de a treia generatie, alternativa

78. [SEP10071] Tratamentul Septicemiei cu semne de gravitate in focar aparent comunitar se face cu: () A: Cefotaxim B: Ceftriaxona C: Aminozid D: Cefalosporine de a patra generatie E: Cefalosporine de a cincea generatie

79. [SEP10072] Factorii favorizanti pentru septicemiile cu poarta de intrare urinara sunt: () A: obstacol pe caile urinare B: sonda vezicala permanenta C: sarcina D: chirurgie E: alcoolism

80. [SEP10073] Tratamentul de prima intentie in septicemie, in functie de germenul suspectat este: () A: stafilococ comunitar, sensibil la meticilina: oxacilina, cloxacilina + aminozid (in caz de gravitate) B: stafilococ nosocomial, rezistent la meticilina: vancomicina + fosfomicina sau acid fusidic sau rifampicina C: streptococ: amoxicilina D: pneumococ, meningococ: amoxicilina (100-150mg/kg/zi) E: streptococ D, enterococ: glicopeptid

81. [SEP10074] Tratamentul de prima intentie in septicemie este urmatorul: () A: enterobacterii (comunitar) in absenta semnelor de gravitate: biterapie cu 2 dintre cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozid B: enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolona C: Salmonella: ciprofloxacina sau ofloxacina D: Pseudomonas aeruginosa (comunitar): [Ticarcilina sau piperacilina] + [amikacina sau isepamicina] E: anaerobe: imidazol

82. [SEP10075] Tratamentul septicemiei in functie de germenul suspectat este: () A: BGN (nosocomial): [Cefepim sau Cefpirom sau Ciprofloxacina sau Imipenem sau Piperacilina + Tazobacam] + [Amikacina sau Isepamicina] B: P. aeruginosa (nosocomial): [Ceftazidim sau Piperacilina-tazobactam sau Cefepim sau Imipenem sau Aztreonam] + [Amikacina sau Isepamicina] C: Acinetobacter baumannii: Imidazol D: semne de gravitate in focar primitiv comunitar: [Cefotaxim sau Ceftriaxon] + vancomicina E: semne de gravitate in focar primitiv nosocomial: [Cefepim sau Cefpirom] + [Amikacina sau Isepamicina] + Vancomicina 83. [SEP10076] Sepsisul nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se trateaz altenativ cu: (pag.374) A: Fosfomicin B: Cefotaxim C: Rifampicin D: Acid fuscidic E: Vancomicin 84. [SEP10077] Septicemia cu semne de gravitate n focar primitiv aparent nosocomial se trateaz cu (pag: 374) A: Vancomicina B: Rifampicina

C: Amikacina D: Cefpirom E: Cefotaxim 85. [SEP10078] Sepsisul grav cu enterobacterii se trateaz cu () A: Cefepim B: Imipenem C: Ceftriaxon D: Cefotaxim E: Amoxicilin 86. [SEP10079] Tratamentul de prim intenie n septicemia cu Salmonella include () A: Amikacin B: Ofloxacin C: Ceftazidim D: Ciprofloxacin E: Amoxicilin 87. [SEP10080] Septicemia intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Hemoragia acut B: Deshidratarea grav C: Meningoencefalita herpetic D: Embolia pulmonar E: ocul cardiogen

88. [SEP10081] Dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar vascular este favorizat de () A: Sarcin B: Infecie la distan C: Cateter venos D: Toxicomanie E: Alcoolism 89. [SEP10082] n septicemie afectarea plmnului cu pneumococi este favorizat de () A: Infecie cu HIV B: Vrsta naintat C: Toxicomanie D: Chirurgie dentar E: Alcoolism

90. [SEP10083] Sindromul inflamator biologic din septicemie este caracterizat de () A: Procalcitonin crescut B: Hiperleucocitoz C: Trombopenie D: Trombocitoz E: Leucopenie

91. [SEP10084] Recoltarea hemoculturilor n septicemie se realizeaz n urmtoarele condiii () A: Se utilizeaz dou flacoane, unul aerob i unul anaerob B: Se pstreaz peste o sptmn C: se face n timpul frisoanelor D: Se recolteaz dup instituirea antibioterapiei E: n endocardit pot fi recoltate fr restricii 92. [SEP10085] Hipoperfuzia periferic din sepsisul sever poate avea urmtoarele consecine () A: Marmorare B: Tulburari de coagulare C: Oligurie D: Cianoza E: Hipoxemie

93. [SEP10094] Factori favorizanti pentru aparitia septicemiilor sunt: () A: Valvulopatiile B: Insuficienta circulatorie C: Toxicomania D: Catetere venoase E: Plagile

DIAREEA ACUTA SI DESHIDRATAREA LA ADULT

1. [DSH10002] Diareea acut se definete ca: (pg. 403) A: emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile B: emisia unui scaun lichid sau moale i abundent C: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de mai puin de 14 zile D: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durat de minimum 14 zile E: emisia de scaune numeroase, puin abundente si care conin snge i puroi 2. [DSH10003] Sindromul gastroenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: diaree profuz si apoas B: evoluie rapid favorabil C: evoluie letal n absena tratamentului D: afectare colic invaziv E: risc de oc septic

3. [DSH10004] n etiologia sindromului dizenteric este implicat: (pg. 405-406) A: clostridium perfrigens B: calicivirus C: rotavirusuri D: shigella sp. E: vibrio cholerae 4. [DSH10005] n diareea acut, coprocultura pe medii selective este indicat n caz de: (pg. 404) A: sindrom dizenteric B: sindrom gastroenteritic C: diaree > 5 zile D: diaree aparut dup un tratament antibiotic E: diaree aparut dup chimioterapie 5. [DSH10006] Tratamentul n diareea acut implic: (pg. 406-407) A: spitalizare obligatorie B: rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever C: modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului intestinal n suspciunile de diaree invaziv D: rehidratare oral n caz de deshidratare sever E: antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile de diaree acut, pn la elucidarea cauzei 6. [DSH10012] Diareea acut se definete ca () A: Emisia de mai mult de 4 scaune/zi B: Emisia de scaune moi-llichide C: Emisia de scaune moi instalat insidios D: Scaune diareice prezente de aproximativ 10 zile E: Scaune diareice prezente de aproximativ o lun 7. [DSH10013] Care din urmtoarele afirmattii sunt adevrate referitor la diareea acut () A: Aproximativ 1% din diareile acute necesit spitalizare B: Reprezint o problem major numai n rile n curs de dezvoltare C: Reprezint aproximativ 5 milioane din consultaii le de la medicul de familie D: Nu are cauza infecioas n general E: Reprezint cauza a aproximativ 2 milioane din concediile medicale

8. [DSH10014] Diareea acut asociaz urmtoarele semne extradigestive () A: Vrsturi B: Sete C: Alterarea strii generale D: Febr E: Artralgii 9. [DSH10015] Urmtoarele afirmaii reprezint semne de deshidratare n diareea acut, cu excepia () A: Palpitaii B: Vertij n ortostatism C: Sete D: Alterarea strii generale E: Uscciunea mucoaselor 10. [DSH10016] Sindromul gastroenteric este caracterizat de urmtoarele () A: Afectare colic invaziv B: Diaree "banal" C: Diaree profuz i apoas D: Sindrom septic franc E: Diaree cu numeroase scaune

11. [DSH10017] Sindromul dizenterie prezint urmtoarele, cu excepia () A: Distructie celular B: Megacolon toxic C: Risc de perforaie D: Sindrom pseudogripal E: Sindrom rectal 12. [DSH10018] Diareea hidroelectrolitic se caracterizeaz prin: () A: Diaree profuz B: Diaree invaziv C: Deshidratare uoar D: Prezena de glere E: Prezena de snge

13. [DSH10019] Examenul parazitologic al scaunului, este indicat n caz de () A: Diaree nosocomial B: Diaree persistent C: Diaree mai mult de 7 zile, n ciuda tratamentului antibiotic D: Diaree nsotit de deshidratare sever E: Sindrom dizenteric 14. [DSH10020] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre explorarea sangvin n diareea acut () A: Hemoculturi doar n caz de febr

B: CRP n mod uzual C: Bilan hepatic dac exist suspiciune de febr tifoid D: Hemoculturi doar dac exist hipotermie E: Nu este necesar ionograma 15. [DSH10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre holer () A: Contaminarea este alimentar B: Este freceventa n Romnia C: Vrsturile reprezint un simptom prezent n prim plan D: Tabloul clinic este n general puin sever E: Produce deshidratare rapid 16. [DSH10023] Referitor la diareea turitilor, sunt adevrate urmtoarele afirmatii cu excepia (pg. 405) A: Se mai numete i B: Este produs de E.coli enterotoxigen C: lncubatia este scurt D: Contine toxine termostabile E: Contine toxine termolabile 17. [DSH10024] Care din urmtoarele afirmat,ii caracterizeaz sindromul dizenteric produs de Campylobacter Jejuni () A: Tabloul clinic este sever B: Poliradiculonevrita acut Guillain-Barre este recunoscut ca fiind o complicaie postinfecioas C: Produce eritem nodos D: Produce sindrom hemolitic E: Produce sindrom uremic 18. [DSH10025] Urmtoarele afirmaii caracterizeaz sindromul dizenterie produs de Salmonella, cu excepia () A: Pete lenticulare B: Serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului C: Scaune diareice cu aspect glbui, de suc de pepene D: Declararea este obligatorie E: Prognosticul este bun, chiar i n absena tratamentului 19. [DSH10026] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre principiile de tratament n diareea acut? () A: Tratamentul este doar simptomatic B: Derivate morfinice n diareea invaziv C: Salmoneloza - macrolid 5 zile D: Vibrio cholerae - Doxiciclina n doza unic E: Clostridium difficile - tratament empiric cu Vancomicina i.v 10 zile 20. [DSH10027] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Yersinia () A: Yersinia enterocolitic produce un sindrom dizenterie clasic B: Exist numeroase serotipuri C: Tabloul clinic este sever D: Incubatia este scurt

E: Produce o erupie rozeoliforma 21. [DSH10028] Diareea acut cu Shigela este caracterizat de urmtoarele () A: Produce faimosul sindrom hemolitic - uremie B: Produce un sindrom holeriform C: Exist numeroase serotipuri D: Conine o enterotoxina termostabil patogena E: Diareea este un simptom ce apare n plan secund 22. [DSH10029] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea cu Clostridium perfrigens () A: Incubaia este lung B: Tablou clinic analog celui din infecia cu Stafilococul auriu C: Se mai numete i "turista" D: Produce deshidratare ameninttoare de via E: Apar complicaii postinfectioase 23. [DSH10030] Gastroenteritele virale sunt caracterizate de urmtoarele, cu excepia () A: Sunt cele mai frecvente B: Sunt produse de Calcivirus, Rotavirus C: Transmiterea este interuman D: Contagiozitatea este crescut E: Survine frecevent vara 24. [DSH10031] Deshidratarea global din diareea acut este descris prin, cu excepia (pg. 403) A: Sete intens B: Uscciunea mucoaselor C: Febr D: Tulburri neuropsihice E: Semne de iritaie peritoneal 25. [DSH10062] Efectuarea coproculturii este indicat n urmtoarele situaii () A: Copil peste 3 ani B: Copil sub 3 luni C: Imunodepresie D: Absena semnelor septice E: Context nosocomial 26. [DSH10063] Diaree acuta poate fi determinat de urmtoarele bacterii, cu excepia (pag:405-406) A: Entamoeba hystolytica B: Campylobacter jejuni C: Vibrio cholerae D: Shigella E: Salmonella

27. [DSH10064] NU este semn al sindromului hemolitic uremic () A: Paloare B: Purpur trombocitopenic C: Oligoanurie

D: Astenie E: Hipotensiune arterial 28. [DSH10065] Nu reprezint criteriu de spitalizare pentru copilul deshidratat () A: Dificulti de complian B: Boala cronic preexistent C: Deshidratare peste 5% D: Vrsta sub 3 luni E: Intoleran digestiv total 29. [DSH10075] Diareea se trateaz p.o. cu urmtoarele antisecretoare () A: Clorchinaldol B: Furazolidona C: Diosmectita D: Loperamida E: Racecadatoril 30. [DSH10076] Prezena yersinia pseudotuberculosis este marcat de () A: Sindrom holeriform B: Sindrom Guillan-Barre C: Eruptie rozeliforma D: Tablou de sindrom apendicular E: Sindrom dizenteric clasic 31. [DSH10077] Diareea calatorilor este cauzat de E. Coli () A: enteroinvaziv B: enterohemoragic C: enterotoxigen D: enteroagregativ E: enteropatogen

32. [DSH10078] Gastroenteritele acute virale NU sunt caracterizate de () A: Cauza poate fi rotavirusul B: Cauza poate fi calcivirusul C: Evolutia este spontan favorabil n cteva zile D: Transmitere interuman E: Contagiozitatea este scazut

33. [DSH10079] Sindromul holeriform NU este caracterizat de () A: Risc de deshidratare sever B: Sindrom septic moderat sau absent C: Afectare intestinal prin mecanism toxic sau toxinic D: Evoluie rapid favorabil E: Diaree profuz i apoas 34. [DSH10080] Deshidratarea extracelular NU este caracterizat prin () A: Hipotonia globilor oculari B: Pliu cutanat persistent

C: Vene jugulare externe colabate D: Pierdere ponderal E: Sete intens 35. [DSH10007] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: diaree banal, puin sever B: diaree profuz i apoas C: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ si coninut bogat de glere, snge i puroi D: risc de deshidratare sever, n absena terapiei E: evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor 36. [DSH10008] Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin: (pg. 404) A: afectare intestinal B: afectarea invaziv a colonului C: sindrom septic moderat sau chiar absent D: risc de oc septic E: diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut bogat de glere, snge i puroi 37. [DSH10009] Privitor la toxiinfeciile alimentare stafilococice sunt adevrate urmtoarele: (pg. 405) A: se definesc prin apariia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similar, n general digestiv, a cror cauza poate fi corelat cu aceeai origine alimentar B: incubaie lung C: incubaie scurt D: vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan secund E: diareea este n prim plan, vrsturile n plan secund 38. [DSH10010] Febra tifoid se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 406) A: clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice B: biologic: leucocitoz, citoliza hepatic C: biologic: leucopenie, citoliz hepatic D: coprocitologic: hematii i eozinofile abundente E: hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului 39. [DSH10011] Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat n diareea acut, sunt adevrate urmtoarele: (pg. 407) A: trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice B: macrolidele sunt indicate n salmoneloze C: chinolonele sunt indicate n salmoneloze D: doxiciclina este indicat n shigeloze E: metronidazolul este indicat n diareea cu Clostridium difficile 40. [DSH10021] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre Stafilococul auriu (pg. 405) A: Are perioad de incubaie lung B: Are perioada de incubaie scurt C: Exist 2 enterotoxine D: Produce un sindrom holeriform E: Produce diareea cltorilor

41. [DSH10032] Care din urmtoarele afirmaii despre diareea acut sunt adevrate () A: Reprezint prima cauz de mortalitate infantil n rile din lumea a 3 a B: Reprezint o problem major de sntate public C: Aproximativ 3% dintre diareile acute necesit management din partea unui medic specialist D: Un numr mic de diarei au cauz infectioas E: Diareea este definit prin emisia de scaune moi sau lichide cu durat de peste 14 zile 42. [DSH10033] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea acut (pg. 403) A: Scopul principal este identificarea profilului diareei B: Semnele generale asociate: sete, erupie cutanat C: Semnele digestive asociate: grea, vrsturile D: Semne extradigestive asociate: erupie cutanat, artralgii, mialgii E: Semne de deshidratare: sete, senzaie de uscciune a mucoaselor 43. [DSH10034] Deshidratarea global n diareea acut este descris prin () A: Uscciunea mucoaselor B: Febr C: oc septic D: Sete mai intens E: Tulburri neuropsihice 44. [DSH10035] Deshidratarea extracelular din diareea acut se caracterizeaz prin urmtoarele: () A: Hipotensiune ortostatic B: Palpitaii C: Pliu cutanat persistent D: Febr E: Hipotonia globilor oculari 45. [DSH10036] Sindromul gastroenteric este definit prin urmtoarele (pg. 404) A: Afectare intestinal B: Diaree banal C: Diaree hidroelectrolitic D: Diaree invaziv E: Asociaz sindrom pseudogripal 46. [DSH10037] Sindromul holeriform este caracterizat de urmtoarele () A: Afectare intestinal prin mecanism toxic B: Diaree profuz C: Diaree invaziv D: Asociaz subfebrilitate E: Diagnosticul este elocvent prin prezena de glere 47. [DSH10038] Sindromul holeriform se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia () A: Diaree hidroelectrolitic B: Sindrom septic moderat C: Deshidratare sever D: Nu prezint risc de mortalitate E: Afectare colic cu distructie celular

48. [DSH10039] Sindromul dizenterie este caracterizat prin urmtoarele () A: Scaune numeroase B: Scaune puin abundente C: Sindrom septic absent D: Risc de megacolon toxic E: Nu exist risc de perforaie colic 49. [DSH10040] 1O.Coprocultura pe medii selective este indicat n urmtoarele situaii () A: Sindrom dizenteric B: Diaree mai mult de 7 zile C: Diaree cu deshidratare sever D: Diaree la un pacient imunodeprimat E: Diaree la revenirea din sejur n zone tropicale 50. [DSH10042] Toxinele pentru Clostridium difficile sunt luate in considerare n urmtoarele () A: Diaree ce persista dup un tratament antibiotic B: Diaree mai mult de 3 zile C: Diaree mai mult de 7 zile D: Sindrom infecios sever inexplicabil E: Diaree nosocomiala 51. [DSH10043] Care din urmataorele investigaii fac parte din examinrile sangvine n cazul unei diarei acute () A: Hemoculturi B: Hemoleucograma C: CRP D: Ionograma sangvin E: Coprocultura 52. [DSH10044] Examinarea endoscopic n diareea acut are urmtoarele indicaii () A: Dureri abdominale difuze B: Diaree invaziv C: Diaree mai mult de 3 zile D: Diaree persistent E: Coproculturi negative 53. [DSH10045] Gastroenteritele acute virale sunt caracterizate de urmtoarele () A: Sunt rare B: Apar frecvent primvara C: Virusurile responsabile - Calvirus, Rotavirus D: Transmiterea este interuman E: Evoluia este favorabil spontan 54. [DSH10046] Sindroamele holeriforme pot genera urmtorii ageni patogeni () A: Bacillus cereus B: E. Coli enteroinvaziv C: Shigela D: Campylobacter jejuni

E: Stafilococul auriu 55. [DSH10047] Diareea cu Clostridium perfringens se caracterizeaz prin (pg. 405) A: Incubaia este scurt B: Incubaia este lung C: Diareea i durerile abdominale sunt n prim plan D: Tabloul clinic este puin sever E: Exist doar dou enterotoxine posibile 56. [DSH10048] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Bacillus cereus () A: Prezint o toxin termostabila- tablou analog celui din infecia cu Stafilococul auriu B: Toxina patogen induce un tablou holeriform cu deshidratare rapid C: Prezint o toxin termolabil - tablou analog celui din infecia cu Clostridium perfrigens D: Produce o diaree invaziv E: Poate produce poliradiculonevrit Guillain-Barre 57. [DSH10049] Diareea acut cu Yersinia poate avea urmtoarele particulariti: () A: Eritem nodos B: Yersinia enterocolitic produce sindrom dizenterie clasic C: Exist numeroase serotipuri D: Yersinia pseudutuberculosis - tablou apendicular E: Yersinia este responsabil de majoritatea toxiinfeciilor alimentare colicative 58. [DSH10050] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea acut cu Salmonella (pg. 406) A: Produce frecvent manifestri extradigestive B: Poate apare puls disociat C: Poate apare citoliza hepatic D: Poate apare leucocitoza E: Hemoculturile pot stabili diagnosticul 59. [DSH10051] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul simptomatic din diareile acute infecioase (pag.406) A: Hidratare oral B: Modulatoare de motilitate C: Antisecretoare per os D: Topice adsorbante E: Chinolone 60. [DSH10052] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n urmtoarele situaii () A: Diaree mai mult de 3 zile B: Diaree mai mult de 7 zile n ciuda tratamentului antibiotic C: Diaree persistenta posttratament antibiotic D: Diaree la un pacient imunodeprimat E: Sindrom infecios sever inexplicabil

61. [DSH10053] Care din urmtoarele afirmati,i sunt adevrate referitor la tratamentul diareei acute (pg. 407) A: Nu se administreaz modulatoare de motilitate B: Se poate administra Racecadotril C: Nu se administreaz antiemetice D: Se pot administra preparate cu Morfin E: Se poate administra tratament antibiotic empiric 62. [DSH10054] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul antibiotic al diareei acute () A: Tratamentul empiric-aspect invaziv B: n diareea cu Salmonella se administreaz chinolon 5-7 zile C: n diareea cu Campylobacter jejuni se administreaz Metronidazol 14 zile D: n diareea cu Vibrio Cholerae, se administreaz Doxiciclin 300 mg n doz unic E: n diareea cu Clostridium difficile se oprete administraea antibioticului resposabil i se administreaz Metronidazol

63. [DSH10055] Coprocultura pe medii selective este indicata in caz de: (pag.404) A: sindrom dizenteric B: sindrom septic franc C: diaree peste 3 zile D: diaree cu scaune numeroase E: diaree cu deshidratare severa

64. [DSH10057] Toxiinfectiile alimentare sunt date de: () A: Stafilococul auriu B: Vibrio cholerae C: Clostridium perfrigens D: Bacillus cereus E: E.coli enterotoxigen 65. [DSH10058] n diareea sanguinolent se indic urmtoarele examinri () A: Examen coproparazitologic B: Coprocultura C: Hemoculturi D: PCR E: Hemogram 66. [DSH10066] Infecia cu clostridium difficile se trateaz cu () A: Metronidazol B: Vancomicina C: Amikacina D: Macrolid E: Doxiciclina 67. [DSH10067] Suspiciunea de diaree invaziv sau de parazitoz se trateaz empiric cu () A: Vancomicina B: Metronidazol C: Doxiciclina

D: Macrolid E: Chinolona

68. [DSH10068] Loperamida este () A: antiemetic B: adsorbant topic C: antisecretor D: modulatoar de motilitate E: contraindicat n diareea invaziv 69. [DSH10069] Dizenteria cu salmoneloze este caracterizat de () A: Erupie rozeoliform B: Leucocitoza este tipic C: Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widal D: Este autolimitant E: Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colective 70. [DSH10070] Referitor la toxiinfecia alimentar cu stafilococ auriu, urmtoarele sunt adevtate () A: Diaree n prim plan B: Vrsturi n prim plan C: Incubaie lung D: Incubaie scurt E: Enterotoxina termolabil 71. [DSH10071] Rectosigmoidoscopia este indicat n caz de diaree () A: La un subiect imunodeprimat B: Persistent cu examene negative C: Invaziv D: Cu deshidratare sever E: Nosocomial

72. [DSH10072] Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de diaree () A: Acut n cadrul unei epidemii recente B: La un subiect imunodeprimat C: Nosocomial D: Peste 7 zile n ciuda unui tratament antibiotic specific E: Peste 3 zile

73. [DSH10073] Sindromul dizenteric este caracterizat de () A: Afectare colic invaziv B: Risc de deshidratare sever C: Tenesme D: Sindrom septic franc E: Diaree apoas 74. [DSH10074] Deshidratarea extracelular este caracterizat de () A: Pierdere ponderal B: Hipotonia globilor oculari

C: Febr D: Uscciunea mucoaselor E: Pliu cutanat persistent

PROFILAXIA TETANOSULUI

1. [TET10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la managementul unui caz de tetanos este fals? (pg. 368) A: plaga se cur i se debrideaz B: plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz ocluziv C: se practic antibioterapie (Penicilina G administrat i.v.) D: se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E: bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic 2. [TET10003] Care tip de complicaie nu este specific tetanosului? (pg. 368) A: complicaii tromboembolice B: suprainfecii pulmonare (prin aspiraie) C: nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur D: sindroame disautonome E: decompensarea tarelor preexistente 3. [TET10004] Suntei n faa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezint o plag cutanat cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre masurile urmtoare nu este indicat pentru profilaxia tetanosului? (pg. 369) A: rapel antitetanic B: aducerea la zi a vaccin[rii conform schemelor recomandate C: administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul) D: injectarea de permanganat de potasiu (soluie 1%) n jurul plgii E: antibioterapie empiric 4. [TET10005] Suntei n faa unui pacient, victim a unui accident rutier, ce prezint multiple plgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectundu-se doar o debridare incomplet. innd cont de statusul vaccinal, care dintre urmtoarele afirmaii este fals? (pg. 369) A: rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet B: rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie C: rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un nou rapel i instituii antibioterapie D: pacient cu vaccinare incomplet - practicai antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinarii specifice, administrare de imunoglobuline specifice E: vaccinare absent sau nesigur - vaccinare complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie 5. [TET10006] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la vaccinarea antitetanic este fals? (pg. 369) A: primovaccinarea se practic la sugar i const n trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni de via) B: primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18 luni C: rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i 16-18 ani D: la adult se practic rapel o dat la 25 de ani E: vaccinul conine o toxina fr putere patogen 6. [TET10012] Aspectele importante n profilaxia tetanosului sunt urmtoarele cu excepia () A: Bacterie ubicuitar

B: Boal este mortal C: Nu trebuie vaccinate persoanele afectate D: Boala trebuie declarat obligatoriu E: Boala permite vaccin cu eficacitate nalt 7. [TET10013] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n urmtoarele cu excepia () A: Alimentaie parenteral B: Anticoagulant profilactic C: Curarizare D: Intubare E: Nu necesit traheotomie 8. [TET10015] Tratamentul curativ al tetanosului const in urmtoarele, cu exceptia: (pg. 368) A: Vaccinarea B: Seroterapie C: Antibioterapie sigur de la nceput D: Curarea plgii E: Debridarea plgii 9. [TET10026] Urmtoarele afirmaii legate de profilaxia tetanosului sunt adevrate, cu excepia () A: Vaccinul contine anatoxina tetanic B: Toxina nu are putere patogen C: Vaccinul este eficace i bine tolerat D: Vaccinul are multe contraindicatii E: Primo-vaccinarea contra tetanosului este obligatorie

10. [TET10027] Clostridium tetani este: (367) A: Coc gram pozitiv aerob B: Coc gram negativ anaerob C: Bacil gram negativ anaerob D: Bacil gram pozitiv anaerob E: Bacil gram pozitiv aerob

11. [TET10029] Simptomul inaugural, in faza de prodrom a tetanosului este: (368) A: opistotonus B: distonie neuro-vegetativa C: trismus D: contractura musculara E: ameteala

12. [TET10032] In cazul unei intepaturi de dimensiuni mici la nivel mucos, la un pacient vaccinat incomplet antietanic trebuie efectuate: (ECM 369) A: rapel si seroterapie i.m. B: 0.05 ml de anatoxina tetanica i.v. si vaccinare ulterioara C: vaccinare completa D: 0.5 ml de anatoxina tetanica i.m. si vaccinare completa E: rapel si vaccinare ulteriara

13. [TET10041] Tratamentul curativ al tetanosului NU include () A: Antibioterapie probabilist B: Seroterapie C: Vaccinare D: Curarizare E: Curare i debridare a plgii 14. [TET10042] Simptomele premergtoare tetanosului sunt caracterizate de () A: Sindroame disautonome B: Distonie neurovegetativa C: Contracturi generalizate cu opistotonus D: Simptomul inaugural este trismusul E: Primele sunt afectate membrele 15. [TET10007] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt adevrate? (pg. 367-369) A: tetanosul este o boala infecioas datorat efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium dificile B: ptrunderea microbului n organism se face strict prin intermediul unei plgi cutanate C: bacilul tetanic se dezvolt n condiii de anaerobioz D: toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod centripet i blocheaz eliberarea de neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate muscular E: profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine anatoxina tetanic 16. [TET10008] Care dintre urmatoarele afirmaii referitoare la toxina produsa de Clostridium tetani sunt adevrate? (pg. 367) A: tetanospasmina nu are efect dect daca subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii propice (anaerobioz) B: toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod centripet C: paraliziile produse sunt flasce i au caracter asimetric, ascendent D: la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate muscular E: toxina este responsabil de apariia de deficite senzoriale 17. [TET10009] n faa caror situaii clinice trebuie avut n vedere diagnosticul de tetanos? (pg. 367-368) A: plgi cutanate sau mucoase B: plgi ce creaza condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze) C: paralizii simetrice, flasce, descendente D: trismus decelat la o persoan n vrst provenit din Frana E: sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezinta dificulti de alimentare 18. [TET10010] Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre urmtoarele date clinice sunt adevrate? (pg. 368) A: incubaia este n medie de 7 zile B: simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fr febr asociat) C: simptomul inaugural este ptoza palpebral simetric D: contracturile musculare cuprind iniial membrele, apoi trunchiul i faa E: contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus

19. [TET10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevrate (pg. 369) A: vaccinarea antitetanic este obligatorie B: vaccinul conine antitoxina tetanic C: nu exista contraindicaii de vaccinare D: primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub un an i const din trei administrri de produs (lunile 2, 3, 4) E: in faa oricrei plagi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului 20. [TET10016] Referitor la tetanos, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: () A: Este o boal infectioas B: Produs de bacil gram pozitiv, anaerob C: Produs de bacil gram negativ aerob D: Bacilul se gsete n tubul digestiv al animalelor E: Nu este o boal mortal

21. [TET10017] Sunt caracteristici ale tetanosului: (pg. 367) A: Ptrunderea n organism se face prin plgi cutanate sau mucoase B: Bacilul nu rezist in condiii de anaerobioz C: Boala se caracterizeaz prin spasticitate muscular D: Dezvoltarea bacteriei nu are efect dect dac pacientul nu este vaccinat E: Toxina se deplaseaz n organism centrifug 22. [TET10019] Din punct de vedere clinic, n faza prodromal, boala se manifest astfel () A: Caracteristica principal este apariia trismusului B: Trismusul este permanent C: Trismusul este asociat cu febra foarte mare D: Trismusul este ireductibil E: Aceast faz nu este amenintoare de via, pentru c progresia ei nu este rapid 23. [TET10021] Referitor la tetanos, faza de complicaii a bolii se caracterizeaz prin urmtoarele semne () A: Suprainfecii, mai ales pulmonare B: Fr decompensarea tarelor existente C: Complicaii tromboembolice D: Fr complicaii de decubit E: Sindroame disautonome 24. [TET10022] Diagnosticul diferenial al tetanosului se face cu () A: Cauze dentare B: Cauze articulare C: Cauze neurologice centrale D: Articulaia temporomandibular E: Meningitele 25. [TET10023] Tratamentul curativ al tetanosului const n () A: Curarea si debridarea plgii

B: Nu necesit vaccinare C: Tetanosul este o boal imunizant D: Seroterapie E: Antibioterapie probabilist 26. [TET10024] Tratamentul simptomatic al tetanosului const n () A: Intubare B: Anticoagulant profilactic C: Alimentaie parenteral D: Traheotomie E: Nu necesit curarizare 27. [TET10025] Referitor la profilaxia tetanosului, sunt adevrate urmtoarele afrrmaii () A: Primo-vaccinarea este obligatorie B: Prima vaccinare cuprinde trei injecii la interval de o lun la varsta de 2,3 si 4 luni, urmate de rapel nainte de vrsta de 18 luni C: La vrsta adult este recomandat un rapella 10 ani D: Vaccinul conine anatoxina tetanic E: Toxina cu putere patogen

28. [TET10028] Clostridium tetani: (pag:367) A: Se gaseste in tubul digestiv al animalelor B: Sporii rezista in mod particular in sol C: Se transmite interuman D: Bacil gram pozitiv anaerob E: Este o bacterie ubiquitara

29. [TET10030] In fata unei arsuri extinse, la un pacient ce a avut ultimul rapel de vaccinare antitetanica in urma cu 12 ani trebuie luate urmatoarele masuri: ( ECM 369) A: Antibioterapie B: Rapel C: IgG 250 uI D: IgG 500 uI E: Vaccinare completa

30. [TET10031] Tetanosul in forma simpla se caracterizeaza prin: (ECM 368) A: Opistotonus B: Semne de distonie neurovegetativa C: Diagnosticul necesita examinari complementare D: Sindroame disautonome E: Afectarea in primul rand a trunchiului

31. [TET10033] Seroterapia in cazul tratamentului curativ al tetanosului are urmaroarele caracteristici: (ECM 368) A: in caz de plaga cu risc crescut doza este de 500 u.I. B: se administreaza i.v. C: ofera protectie pentru o luna D: se administreaza i.m. E: reprezinta administrarea de anticorpi umani nespecifici neutralizati

32. [TET10034] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag murdar, vzut trziu, cu vaccinare incomplet () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare ulterioar E: Rapel 33. [TET10035] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, corp strin, cu rapel la peste 10 ani prin () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare ulterioara E: Rapel 34. [TET10036] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare complet E: Rapel 35. [TET10037] Se acioneaz profilactic antitetanos n caz de plag extins, curat i vaccinare incert () A: Antibioterapie B: IgG 500 ul C: IgG 250 ul D: Vaccinare complet E: Rapel 36. [TET10038] Tetanosul se trateaz simptomatic prin () A: Curarizare B: Antibioterapie probabilist C: Seroterapie D: Alimentatie parenteral E: Intubare/traheotomie 37. [TET10039] Exist suspiciune de tetanos n caz de () A: dificulti de sugere la nou-nscut B: semn de distonie neurovegetativ C: contracturi generalizate D: trismus la o persoan n vrst E: plgi cutanate sau mucoase 38. [TET10040] Tetanosul poate avea urmtoarele complicaii ()

A: Opistotonus B: Distonia vegetativ C: Sindroame disautonome D: Trombembolii E: Suprainfecii

HEMORAGIA DIGESTIVA

1. [HDS10002] Cauza dominanta ale hemoragiei digestive superioare este: () A: esofagitele peptice B: angiodisplazii C: patologia ulceroasa D: tumori digestive E: hemobilii

2. [HDS10003] Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face: () A: la pacient a jeun de 10 ore B: dupa golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina C: la un pacient instabil hemodinamic D: in scop diagnostic , prognostic si terapeutic E: in scop excusiv terapeutic

3. [HDS10004] Clasa IIA a scorului forest sedefineste prin: (pag:427) A: Cheag aderent B: vas vizibil nehemoragic C: vas vizibil usor hemoragic D: cheag aderent E: cheag detasat

4. [HDS10005] Tratametul cu IPP per os itr-o hemoragie digestivase indica in caz de: () A: Forrest IIC,III B: Forrest IIB, IIC C: Forrest II, III D: orice clasificare E: ForrestIII

5. [HDS10011] n clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnific (pg. 427) A: Hemoragie n pnz B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Hemoragie n jet

6. [HDS10012] Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea (pg. 428) A: Aspirinei B: Omeprazolului C: Enalaprilului D: Furosemidului E: Metoclopramidului 7. [HDS10013] Hemoragia digestiva superioar este definit ca hemoragie provenit din tubul digestiv situat (pg. 426) A: n aval de unghiul duodenojejunal B: n aval de flexura splenic C: n aval de valvula ileocecal D: n amonte de unghiul duodenojejunal

E: n aval de flexura hepatic 8. [HDS10014] Circumstanele n care se efectueaz endoscopie digestiv superioara n urgen include (pg. 427) A: Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat B: La toi pacienii intubai i ventilai C: Cu scop exclusiv diagnostic iniial D: La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicin E: La 72 ore de la debutul sngerarii pentru a atepta spontat a acesteia 9. [HDS10015] La un pacient cu hemoragie digestiv inferioar cu colonoscopie normal i hemoragie care persista i este abundent, se va avea n vedere efectuarea de urgen a (pg. 428) A: Tomografiei computerizate B: Rezonanei magnetice nucleare C: Arteriografiei celiomezenterice D: Examinarii cu videocapsul endoscopic E: Laparoscopiei diagnostice 10. [HDS10022] Despre hemoragia digestiv superioar, sunt adevrate urmtoarele: () A: Este determinat de Ieziuni ale tubului digestiv n aval de unghiul duodenojejunal B: Cauza frecventa - Malory- Weiss C: Cauza dominant patologia ulceroas D: Se manifest doar prin melena E: Se manifesta prin rectoragii minore 11. [HDS10023] Care din urmtoarele semne i simptome pot fi luate n considerare nalgoritmul diagnosticului diferenial n hemoragia digestiv superiora () A: Hemoptizia B: Sngerarea tip ORL C: Vrsturi cu coninut gastric de sfecl roie D: Toate variantele sunt adevrate E: Nicio varianta nu este corect 12. [HDS10024] Despre clasificarea Forrest, sunt adevrate () A: Clasa IA-hemoragie n pnz B: Clasa IB- hemoragie n jet C: Clasa III-cheag aderent D: Clasa IIA- cheag aderent E: Clasa IIC- pete pigmentare 13. [HDS10025] Gravitatea unei hemoragii digestive, se evalueaz prin urmtoarele semne clinice () A: Durere toracic

B: Vertij C: Semne de oc D: Testele de coagulare E: Ionograma 14. [HDS10027] Care dintre urmtoarele patologii reprezint cauze frecvente de HDS () A: Hipertensiunea portala B: Esofagita peptica C: Epistaxisul posterior D: Neoplasmul gastric E: Sindromul Mallory- Weiss 15. [HDS10028] Referitor la HDI, sunt adevrate urmtoarele afirmaii () A: Cea mai frecvent cauz este neoplasmul de colon B: i are originea n intestinul subire n 90% din cazuri C: i are originea n colon n 10% din cazuri D: Tratamentul anticoagulant, reprezint cauza frecvena de HDI E: Hemoragiile diverticulare reprezint sursa freceventa de HDI 16. [HDS10029] Care dintre urmtoarele afirmaii despre hemoragii le diverticulare sunt adevrate () A: Survin dependent de complicaiile inflamatorii ale unei diverticulite B: Nu se tenteaz niciodat hemostaza endoscopic datorit riscurilor majore C: Reprezint cauza frecvena de HDI D: Nu sunt dependente de consumul de AINS E: Diagnosticul se realizeaz endoscopic 17. [HDS10030] Urmtoarele, reprezint cauza de HDS/HDI, cu excepia (pg. 427) A: Medicamente gastrotoxice B: Consumul de medicamente antiagregante C: Insuficien hepatic D: Insuficient renal E: Consumul de anticoagulante 18. [HDS10031] Care dintre urmtoarele afirmaii referitor la hemoragiile digestive, este adevarata () A: EDS se realizeaz chiar dac pacientul este instabil hemodinamic B: Clasificarea Forrest ghideaz doar tratamentul endoscopic C: Leziunile ulcerative sunt favorizate doar de aspirina D: Tratamentul empiric este reprezentat de IPP pe injectomat E: Endoscopia are doar rol diagnostic

19. [HDS10050] Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva inferioara: (pag.428) A: angiodisplaziile B: hemoragii diverticulare C: colitele D: cancer de colon E: tumorile

20. [HDS10051] Gravitatea unei hemoragii digestive se evalueaza prin urmatoarele () A: semne de soc B: durere toracica C: vertij D: teste de coagulare E: ionograma 21. [HDS10057] NU reprezint cauz a hemoragiei digestive inferioare legate de intestinul subire () A: Tumorile B: Angiodisplaziile C: Ulceraiile legate de boala Crohn D: Diverticulul Meckel E: Ulceraiile Dieulafoy

22. [HDS10058] Mallory-Weiss NU () A: are un prognostic favorabil B: are un tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate C: prezint hemoragie abundent D: apare dup eforturi de vrstur E: Reprezint o ruptur longitudinal supra-cardial 23. [HDS10059] Se recomanda IPP p.o. conform scorului Forrest, dac () A: Hemoragie n jet B: Hemoragie n pnz C: Pete pigmentare D: Cheag aderent E: Vas vizibil hemoragic 24. [HDS10060] n suspiciunea de hemoragie digestiv superioar tratamentul este caracterizat, cu excepia () A: Este administrat i.v. pe sering electric B: Poate asocia octreotid n caz de hipertensiune portal suspectat C: Se face n doze crescute D: Se face doar la pacienii stabili hemodinamic E: Const n inhibitori de pomp de protoni 25. [HDS10061] n hemoragia digestiv sunt examene paraclinice sistematice, cu excepia () A: Enzime pancreatice B: RH C: TCA D: RAI E: Bilan hepatic

26. [HDS10062] Colonoscopia in HDI, se foloseste : () A: cu rol diagnostic si prognostic B: doar cu rol diagnostic C: cu rol diagnostic, prognostic si terapeutic

D: cu rol diagnostic si eventual terapeutic E: cu rol terapeutic

27. [HDS10006] Cauzele dominante ale hemoragiilor digestive inferioare sunt: () A: angiodislazii B: diverticul Meckel C: tumori sangerajde D: hemoragii diverticulare E: colitele grave

28. [HDS10007] Hemoragiile diverticulare: () A: sunt independete de consumul de AINS B: sunt favorizate de complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze C: reprezinta cauza cea mai frecveta de HDI D: oprirea sangerarii necesita de cele mai multe ori o interventie endoscopica E: reprezinta cel mai adesea un diagostic prezumtiv

29. [HDS10008] Cauzele de HDI legate de intestinul subtire: () A: ulceratii AINS B: ulceratii Crohn C: polipoza D: infectii E: tumori

30. [HDS10009] In caz de esec repetat al tratamentului endoscopic intr-o HDS, se recomanda: () A: Repetarea endoscopiei B: interventie chirurgicala C: abstinenta terpautica timp de 48 h D: embolizare arteriala pe cale radiologica E: administrare de hemostatice in doze mari

31. [HDS10010] Cauze rare de HDS: () A: esofagita peptica B: hemobilii C: ulceratii Dieulafoy D: tumori E: hipertensiune portala 32. [HDS10016] Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pomp de protoni (IPP) intravenos cu sering electric (IVSE) este indicat n (pg. 427) A: Hemoragia n pnz B: Vas vizibil nehemoragic C: Cheag aderent D: Pete pigmentare E: Fond alb al leziunii 33. [HDS10017] Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie digestiv superioar include (pg. 426)

A: Hemopatii maligne B: Hemoptizia C: Sngerarea de origine ORL D: Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin, sfecla roie) E: Anevrism de arter mezenteric 34. [HDS10018] Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienii cu cancer de colon este favorizat de un tratement cu (pg. 428) A: Antiagregante plachetare B: Prokinetice C: Anticoagulante D: Antidiareice E: Hipolipemiante 35. [HDS10019] Conduita iniial n hemoragiile digestive include (pg. 426-427) A: Tueu rectal B: 2 cai venoase periferice sau o cale central n funcie de gravitate C: Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii pacientului D: Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric hemoragic E: Oxigenoterapie 36. [HDS10020] La pacienii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestiv superioar, n caz de eec repetat al tratamentului endoscopic, se recomand (pg. 428) A: Embolizare arterial pe cale radiologic B: Intervenie chirurgical C: Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de protoni D: Administrare intravenoas de hemostatice E: Tratament cu sucralfat n doza de 4 grame pe zi

37. [HDS10021] Referitor la scorul Forrest sunt adevarate: (pag. 427) A: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP per os B: IIA: cheag aderent, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore C: IIC: pete pigmentare, tratament IPP per os D: IIA: vas vizibil nehemoragic, tratament IPP IVSE timp de 72 de ore E: IIC: cheag aderent, tratament IPP per os 38. [HDS10026] Hemoragia digestiv inferioar se caracterizeaz prin (pag.426) A: Sursa sngerrii este n aval de unghiul duodeno-jejunal B: Se manifesta prin hematemeza C: Rar hemoragii diverticulare D: Se oprete deseori spontan E: Frecvent sursa sngerrii este o neoplazie rectal 39. [HDS10032] Hemostaza endoscopic se poate realiza n cazul episoadelor de HDS, prin urmtoarele: () A: Adminsitrare de ser adrenalinat B: Ligaturi elastice pentru ulcer C: Metode termice D: Clips-uri pentru varicele esofagiene

E: A, C i D sunt variante incorecte 40. [HDS10033] Referitor la HDS, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: () A: Sursa sngerrii se afla n amonte de unghiul duodeno-jejunal B: Nu genereaz niciodat instabilitate C: Este frecvent grav D: Se manifesta prin hematemeza E: Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica 41. [HDS10034] Care dintre urmtoarele afirmaii despre HDS, sunt adevrate (pg. 427) A: Clasificarea Forrest ghideaz tratamentul farmacologic B: Cele din clasa Forrest IIC i III primesc tratament cu IPP p.o C: n cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat D: n cazul celor din clasele Forest IA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 72 de ore E: n cazul celor din clasele IIA-B, se administreaz tratament i.v cu IPP timp de 24 de ore 42. [HDS10035] n cazul HDS conduita terapeutic, poate fi reprezentat de () A: Ligatura endoscopic a varicelor esofagiene B: Administrarea de Octreotid n ulcerul peptic C: IPP pe injectomat D: Leziuni ulcerate - utilizare de ser adrenalinat E: Clips-uri pentru VE 43. [HDS10036] Sindromul Mallory -Weiss se caracterizeaz prin () A: Ruptura longitudinal subcardiala B: Prognostic nefavorabil C: Apare secundar efortului de vrstura D: Reprezint frecvent o complicaie a cirozei E: Se instituie tratament analog leziunilor ulcerate 44. [HDS10037] Care dintre urmtoarele atitudini reprezint conduita terapeutic/diagnostic adecvat pentru existena unui episod de HDI cu colonoscopie normal? () A: IPP pe injectomat B: Videocapsula endoscopica C: Administrare de Octeotrid i.v D: Arteriografie celio-mezenterica E: Embolizare radiologica 45. [HDS10038] Care dintre urmtoarele patologii, reprezint cauze rare de HDS () A: Ulceraii Dieulafoy B: Tumori C: Wirsungoragii D: Esofagita peptica E: Hemobilia 46. [HDS10039] Clasificarea Forrest este caracterizat prin () A: IA - hemoragii n jet

B: IB - vas vizibil nehemoragic C: IIA - fond alb D: IIB - cheag aderent E: IIC - pete pigmentare 47. [HDS10040] Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint msuri de reanimare (pg. 426427) A: Oxigenoterapie B: Administrarea de IPP C: Transfuzie D: Montarea unei ci venoase periferice E: Umplerea patului vascular 48. [HDS10041] Sunt considerate cauze de ulcer gastric/duodenal, urmtoarele () A: Prezenta Helicobacter pylori B: Hipertensiunea portala C: Consumul de AINS D: Vrsturile repetate E: Consumul de Aspirin 49. [HDS10042] Endoscopia digestiv superioar are urmtoarele roluri () A: Diagnostic B: Scderea hipertensiunii portale C: Prognostic D: Terapeutic E: Golirea stomacului 50. [HDS10043] Endoscopia digestiv superioar n urgen se poate efectua n urmtoarele condiii () A: Pacient instabil hemodinamic B: Doar dac pacientul este intubat i ventilat C: La pacientul a jeun de 6 ore D: Dup golirea stomacului cu PEV lent cu eritromicina E: n cazul apariie tulburrilor strii de contient 51. [HDS10044] Cnd funciile vitale au fost controlate, n HDS anamneza este completat de examen clinic ce const n () A: Tueu rectal B: Examinare ORL C: Identificarea hipertensiunii portale D: Palparea abdomenului ce poate decela o formaiune tumoral E: Identificarea insuficientei hepatocelulare 52. [HDS10045] 14.Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la HDI, sunt adevrate? () A: Sursa n 90% din cazuri este reprezentat de colon B: Sursa n 10% din cazuri este reprezentat de rect C: Cancerul de colon este frecevent sursa sngerrii D: Colitele frecvent se manifesta prin diaree i rar prin rectoragii E: Diverticulul Meckel reprezint o surs frecvena de sngerare

53. [HDS10046] Care din urmtoarele sedii aparin intestinului subire i genereaz HDI () A: Ulceraii datorate AINS B: Ulceraiile din rectocolita ulcerohemoragica C: Tumori D: Diverticuli E: Angiodisplazia 54. [HDS10047] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz angiodisplazia () A: Se manifesta prin rectoragii repetate puin abundente B: Anomalii vasculare C: Sunt favorizate de consumul de AINS D: Sediu - colonul E: Sediu - intestinul subtire 55. [HDS10048] Care sunt afirmaiile adevrate despre colonoscopie () A: Se efectueaz fr pregtirea colonului B: Se efectueaz sub anestezie general C: Se poate efectua n urgen D: Se efectueaz n scop diagnostic E: Nu are rol terapeutic 56. [HDS10049] n leziunile Forest IA, atitudine a terapeutic se caracterizeaz prin () A: Endoscopie cu hemostaza local B: Se poate reinterveni endoscopic dac hemoragia continua C: Tratament farmacologie cu Octreotid D: Intervenie chirurgical E: Embolizari arteriale sub control radiologic 57. [HDS10052] Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subire pot fi cauzate de () A: Elceratiile din boala Crohn B: Diverticulul Meckel C: Ulceratiile Dieulafoy D: Ulceratiile legate de AINS E: Sindromul Mallory-Weiss 58. [HDS10053] Hemoragia din cancerul de colon este caracterizat de (pag:428) A: Asociaz frecvent diaree B: Rectoragii repetate puin abundente C: Tratamentul antiagregant favorizeaz hemoragia digestiva inferioara D: Este cea mai frecvent cauz de hemoragii digestive inferioare E: Se manifest deseori printr-o hemoragie acut 59. [HDS10054] n hemoragiile digestive inferioare se recomand capsula endoscopic dac () A: Hemoragia este abundent i colonscopia negativ B: Hemoragia este mic i persist, iar colonscopia este negativ C: Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativ D: Este suspectat o diverticuloz colonic

E: Nu se poate diferenia ntre HDI i HDS 60. [HDS10055] n hemoragia digestiv reprezint metode de hemostaz endoscopic () A: Panasmente hemostatice interne B: Clipsuri pentru varice C: Ligaturi elastice pentru varice D: Metode termice E: Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate 61. [HDS10056] n hemoragia digestiv grav reanimarea const n () A: Monitorizare cardiac, tensional i a saturaiei B: Administrare de octreotid i.v. C: Administrare de IPP empiric i.v. n doze crescute D: Umplere vascular sau transfuzie E: Oxigenoterapie

HEPATITELE VIRALE

1. [HEP10005] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip A este adevarat? (pg. 451) A: este determinat de un virus ADN B: calea de transmitere este parenteral C: incubaia este cuprins ntre 2-6 luni D: infecia este cel mai adesea simptomatic i cronicizeaz frecvent la imunodeprimai E: diagnosticul se stabileste pe baza evidenierii IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate semnificnd un contact vechi

2. [HEP10006] Referitor la hepatit cronic cu VHB, n care dintre situaiile urmtoare se indic tratament antiviral? (pg. 452) A: ADN VHB >= 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor Metavir >= A2 i/sau F2 B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1 C: ADN VHB detectabil i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1 D: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir

3. [HEP10007] Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul antviral in hepatita C (pag. 453) A: este contraindicat n cazurile de ciroz compensat B: este indicat n principal n cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate C: este indicat la pacienii cu manifestari extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena fibrozei semnificative D: se bazeaz pe monoterapie cu interferon alfapegilat E: scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevazuta ini

4. [HEP10009] Care dintre suferinele urmtoare este cauza frecvent a unui sindrom de citoliz hepatica mai mare de 10 ori valoarea normal? (pg. 456-457) A: boala Wilson, hepatit autoimun B: sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral hepatic C: ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular D: hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoasa sau toxica, litiaza vezicular cu migrare de calcul, ischemia hepatic E: pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal

5. [HEP10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la hepatit viral A () A: Virusul hepatitic A este un virs ADN B: Se transmite prin produse de snge C: Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG D: Este o infecie frecvent simptomatica E: Are o incubaie de 2-6 sptmni

6. [HEP10016] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral B sunt adevrate, cu excepia () A: Virusul hepatitic B este un virus ADN B: Are o incubaie de 6-12 sptmni C: Infecie iniial este frecvent simptomatica D: n Frana aproximativ 0,5% din populaie este infectat E: Contaminarea este orizontal

7. [HEP10017] Despre hepatit delta, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Virusul hepatitic D este un virus ADN B: Presupune coninfectie cu VHB C: Infecia acut este adesea asimptomatica D: Suprainfecia cu VHB are prognostic prost E: Virusul hepatitic D este un virus defectiv

8. [HEP10018] Referitor la hepatit viral E, sunt adevrate urmtoarele () A: Este produs de un virus ADN B: Contaminarea este vertical C: Incubaia este de 6 saptamani-6 luni D: Este endemica n Franta E: Poate genera o hepatit fulminant la gravideE

9. [HEP10020] Tratamentul antiviral n hepatit viral C, are urmtoarele indicaii () A: Este indicat la un scor Metavir FO B: Se indica administrarea unui astfel de tratament n cirozele decompensate C: Nu se administreaz la pacienii cu manifestri extrahepatice D: Este indicat inclusiv n absenta, fibrozei semnificative E: Este propus la cei cu fenotip 1

10. [HEP10021] Care din urmtoarele virusuri sunt nonspecific hepatotrope () A: VHA B: VHB C: VHC D: HSV E: VHE 11. [HEP10022] Care forma clinica este cea mai frecvena n hepatit acut virala () A: Forma colestatica B: Forma prelungit C: Forma anicterica D: Forma asociat cu manifestri extrahepatice E: Forma fulminanta

12. [HEP10023] Ecografia abdominal are urmtoarele indicaii n infecia cu VRB, cu excepia: () A: Ecografie anual pentru pacienii cu ciroza B: Ecografie bianual la pacienii cu ciroza C: Ecografia anual pentru pacienii cu hepatit D: Ajuta la cutarea semnelor de ciroza E: Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular

13. [HEP10024] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu hepatit cronic cu VHC, n urmtoarele situaii () A: ADN - VHB>= 2000 de copii B: Creterea persistent a ALAT cu viremie nedetectabil C: Scor Metavir < A2 D: Scor Metavir 2>=F2 E: ADN-VHB >=10000 U/L

14. [HEP10025] Care din urmtoarele afirmaii reprezint strategii terapeutice n hepatit viral B? () A: Monoterapie cu Interferon pegilat dac ALAT >2N B: Rspuns virusologic bun, ALAT >2N i replicare viral moderat - monoterapie cu IFN pegilat C: La pacienii cu ciroza se prefer analogii nucleotidici D: La pacienii cu ciroza se prefer Inteferonul pegilat E: Tratamentul cu Netecavir, se administreaz pe o perioad nedeterminat

15. [HEP10026] Bilanul n hepatit viral B se bazeaz pe urmtoarele, cu excepia () A: Determinarea ncrcturii virale B: Puncie - biopsie hepatic C: Ecografie abdominal D: Bilan hepatic E: AAN

16. [HEP10027] lmunoeliminarea n VHB se caracterizeaz prin () A: Replicare viral mare B: Transaminaze normale C: Seroconversie n sistem HBe D: Leziuni hepatice minime E: Leziuni hepatice variabile

17. [HEP10028] Diagnosticul n HVB, ia n calcul urmtoarele (pag.452) A: AgHBs B: Ac anti HBg C: Ac anti HVC D: IgGanti HVD E: IgA anti VHA

18. [HEP10029] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre HVB () A: Momentan exist 350.000 de persoane cu hepatit cronic B: n Frana aproximai 5% sunt infectai C: n Frana, prevalenta este de 2 ori mai mare dect a HVC D: 2 miliarde de indivizi din populaia mondial au intrat deja n contact cu VRB E: 2 din 3 persoane au intrat n contact cu VHB

19. [HEP10030] Istoria natural a unei hepatite are urmtoarea succesiune, cu excepia: () A: Faza iniial de contaminare B: Faza de incubaie C: Faza preicterica D: Faza icteric E: Nici o variant corect

20. [HEP10031] Hepatit fulminant se definete prin urmtoarele () A: Mortalitate < 50% B: Encefalopatie hepatic la o sptmn dup apariia icterului C: IP<25% D: Tratamentul se poate efectua i ambulator E: Nu reprezint o form grav de boal 21. [HEP10032] n hepatit viral C, se recomand identificarea comorbiditatilor asociate, urmrinduse urmtorii parametri biologici, cu excepia () A: Anticorpii antitiroperoxidaza B: Anticorpi anti-fibra muscular neted C: Anti LKM1 D: TSH E: Ac anti Ro

22. [HEP10033] Diagnosticul hepatitei virale E se realizeaz cu ajutorul () A: AgHVE B: ADN -VHE - snge C: ADN -VHE - scaun D: AC anti VHE E: Nici o variant nu este corect

23. [HEP10034] Care din urmtoarele virusuri fac parte din grupa Herpes () A: HVA B: EBV C: HVB D: HVD

E: HVC

24. [HEP10052] Hepatit delta se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: () A: Este determinat de un virus ARN B: Contaminarea este identic cu VHB C: Infecia este frecvent asimptomatica D: Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe detectarea Ag VHD E: Se indica aprecierea gradului de fibroz

25. [HEP10084] n creterea gamma-GT prima intenie NU include () A: Administrarea de hormoni tiroidieni B: Msurarea glicemiei C: Efectuarea unei ecografii hepatice D: Msurarea circumferinei taliei E: Calcul IMC

26. [HEP10085] Colestaza extrahepatic poate avea urmtoarele cauze benigne, cu excepia () A: Parazitoze ale cilor biliare B: Ciroza biliar primitiv C: Litiaza cii biliare principale D: Colangita sclerozant primitiv E: Pancreatita cronic

27. [HEP10086] Este cauz frecvent de citoliz cu transaminaze de 10 ori mai mari dect normalul () A: Infiltraie tumoral hepatic B: Hepatit autoimun C: Sindrom Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatit medicamentoas

28. [HEP10087] n caz de citoliz cu transaminaze sub de 10 ori normalul, primele examinri includ, cu excepia () A: Coeficient de saturaie al transferinei B: Serologie VHC C: Ag HBs D: Ecografie cardiac E: Ecografie Doppler hepatic

29. [HEP10088] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul este cauzat cel mai frecvent de, cu excepia () A: Litiaza cu migrare de calcul B: Hepatit medicamentoas

C: Ciroz D: Hepatit cronica C E: Hepatit cronica B

30. [HEP10089] Citoliza hepatic cu ASAT mai mare dect ALAT poate fi cauzat de, cu excepia () A: Ficatul de oc B: Hepatopatia alcoolic C: Hepatita viral D: Ciroz E: Budd-Chiari 31. [HEP10090] Hepatita delta este caracterizat, cu excepia () A: Tratamentul riguros nu are risc de recidiv la ntrerupere B: Tratamentul antiviral este indicat dac se detecteaz ARN viral n ser C: Diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti-Delta D: Se suprapune unei infecii cu VHB E: Este un virus ARN

32. [HEP10091] Tratamentul antiviral in hepatita C nu este indicat la pacienii cu () A: ncrctur viral sub 2000 UI/ml B: hipertensiune portal C: encefalopatie hepatic D: ciroz decompensat E: vrsta naintat

33. [HEP10092] Tratamentul antiviral din hepatita B NU este recomandat dac () A: Faza icteric prelungit cu viremie sub 2000 UI/ml B: Creterea persistent a ALAT cu viremie detectabil C: ADN VHB peste 2000 UI/ml D: Ciroza compensat cu ADN VHB sub 2000 UI/ml E: Socrul metavir mai mare dect A2

34. [HEP10093] Hepatita viral A NU este caracterizat de urmtoarea () A: Frecvent asimptomatic B: IgM antiVHA pozitivi n faza acut C: Incubaie 2-6 sptmni D: Virus ARN E: Contaminare sexual

35. [HEP10094] Despre hepatita acuta viral se pot afirma urmtoarele, cu excepia () A: Este caracterizat de lipsa encefalopatiei hepatice i un IP sub 50% B: Nu apare ntotdeauna prurit

C: Icterul este cu bilirubin conjugat D: Forma colestatic este cea mai frecvent E: n forma fulminant apare o encefalopatie hepatic la mai puin de 2 sptmni dup apariia icterulu

36. [HEP10095] Hepatitei viral are urmtoarele faze, cu excepia () A: cronicizare B: icteric C: contagiozitate D: incubaie E: contaminare

37. [HEP10096] Care dintre urmtoarele este virus ADN () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

38. [HEP10002] Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta schematic trei faze,care sunt acelea? (pag.452) A: imunotoleranta B: imunofluorescenta C: imunoeliminarea D: faza replicativa E: faza nonreplicativa

39. [HEP10003] Care sunt cele patru mari cadre nosologice intalnite in practica clinica la subiectul asimptomatic cu anomalii biologice hepatice: (pag.455) A: citoliza cronica cu transaminaze <10 N B: citoliza acuta cu transaminaze >10 N C: colestaza D: citoliza cronica cu transaminaze >10 N E: cresterea izolata a gama-GT

40. [HEP10004] Care sunt cele trei cauze predominante de crestere izolata a gama-GT: (pag.458) A: intoxicatia alcoolica cronica B: medicamente inductoare enzimatice C: intoxicatie alcoolica acuta D: steatoza E: colestaza

41. [HEP10010] Care dintre urmtoarele date clinice, biologice i evolutive caracterizeaz o hepatit viral acut n form fulminant? (pg. 451) A: apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2 sptmni de la apariia icterului B: scderea indicelului de protrombin (frecvent<25%) C: mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin insuficien hepatic sau complicaiile acesteia) impunnd internarea n secii de terapie intensiv D: creterea indicelui de protrombin (frecvent>75%) E: apariia unor manifestri extrahepatice: poliradiculonevrit, anemie hemolitic autoimun, glomerulopatie

42. [HEP10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip B sunt adevrate? (pg. 451-452) A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe cale sexual, parenteral, vertical sau orizontal B: incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni C: diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc D: cronicizarea este frecvent ntlnit la adult E: istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza non-replicativ

43. [HEP10012] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita virala de tip C sunt adevrate? (pg. 453) A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenteral i foarte rar sexual B: incubaia este cuprins ntre 4-6 sptmni C: infecia acut este frecvent simptomatic i cronicizeaz rar D: n caz de serologie pozitiv pentru VHC se efectueaz PCR VHC calitativ E: n cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar efectuarea unui bilan complet

44. [HEP10013] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatit delta sunt adevrate? (pg. 454) A: este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit prezena VHB pentru a se multiplica B: se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB C: virusul cauzal se transmite pe cale enteral D: infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a infeciei cu VHB E: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.

45. [HEP10014] Care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la hepatita de tip E sunt adevarate? (pag. 454) A: este determinat de VHE, virus ARN cu transmitere parenterala B: incubaia este cuprins ntre 2-6 sptmni C: infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai grav la vrstnici, femei nsarcinate i persoane cu hepatopatie cronic

D: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau materii fecale E: cronicizarea a fost observat doar la persoanele imunodeprimate

46. [HEP10036] Faza preicterica n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin () A: Asimptomatica B: Sindrom pseudogripal C: Erupie cutanat D: Dureaz 2-6 sptmni E: Poate genera disconfort subcostal drept

47. [HEP10037] Faza icteric n cazul hepatitelor acute, se caracterizeaz prin () A: Prurit facultativ B: Icter cu bilirubina neconjugata crescut C: Hepatomegalie sensibil la palpare D: Asociaz poliradiculonevrite E: Durata maxim - 2 sptmni

48. [HEP10038] Formele fulminante de hepatit sunt caracterizate prin () A: Mortalitate> 50% n absena tratamentului B: IP > 25% C: Tratamentul se face n seciile ATI D: Se recurge la transplant hepatic n toate situaiile E: Encefalopatia hepatic apare la mai puin de 2 sptmni de la debutul icterului

49. [HEP10039] Hepatit viral A, se caracterizeaz prin: () A: n trile n curs de dezvoltare este rar B: Incubaia este de 2-6 sptmni C: Frecvent este asimptomatica D: Contaminarea este orizontal E: Nu exist tratament specific

50. [HEP10040] Contaminarea n hepatit cu virus B, se poate face () A: Pe cale sexual B: Parenteral C: Vertical D: Orizontal E: Feco-orala 51. [HEP10041] Tratamentul antiviral n HVB este indicat n urmtoarele situaii () A: ADN - VHB >=2000 copii/ml B: ADN - VHB >=10000 copii/ml

C: Creterea persistent a ALA T cu viremie detectabil D: Scor Metavir A2 E: Scor Metavir F2

52. [HEP10042] Bilanul hepatic n HVB ndeplinete urmtoarele criterii () A: Bilan hepatic B: Determinarea ncrcturii virale C: Biopsia nu reprezint standardul de aur pentru evaluarea fibrozei D: Scor Metavir E: Ecografie anual la pacienii cu ciroza

53. [HEP10043] Care din urmtoarele afmnaii sunt adevrate despre virusurile din grupa Herpes (pg. 454) A: Sunt hepatotrope B: Hepatit este frecventa la pacienii imunodeprimati C: Febr i angina caracterizeaz primoinfecia HSV1 D: Hepatit viral este deseori asimptomatica E: Erupia vezicular la nivelul mucoaselor caracterizeaz infecia cu Zona Zoster

54. [HEP10044] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre hepatitele cu virus Delta (pg. 454) A: Sunt produse de virus tip ADN B: Sunt produse de un virus defectiv C: Poate coinfecta sau suprainfecta VHB D: Infecia este frecvent asimptomatica E: Suprainfecia are un prognostic bun

55. [HEP10045] Care sunt principalele efecte adverse ale Interferonului () A: Anemie B: Anemie hemolitic C: Trombocitopenie D: Sindrom pseudogripal E: Leucocitoza

56. [HEP10046] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral E sunt adevrate, mai puin () A: Este produs de un virus ARN B: Transmiterea este fecal-orala C: Frecvent apare n Frana D: Ribavirina se administreaz p.o empiric tuturor pacienilor E: Diagnosticul se bazeaz pe serologia Ac anti VHE

57. [HEP10047] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu HVC n urmtoarele situaii () A: Metavir F2

B: Pacienilor cu genotip 2 C: Doz de Ribavirina depinde doar de genotipul viral D: Interferonul Pegilat se administreaz de 3 ori pe sptmn E: Metavir F4

58. [HEP10048] Evaluarea noninvaziv a fibrozei hepatice, se realizeaz prin () A: Ecografie abdominal B: Fibroscar C: Biopsie hepatic D: Fibrotest E: Elastografie tranzitorie unidimensionala

59. [HEP10049] 15.Care din urmtoarele afirmaii reprezint contraindicaii temporare sau definitive ale tratamentului antiviral () A: Xeroftalmii B: Sarcina C: Hipertiroidia D: Afeciuni psihiatrice E: Boli reumatologice

60. [HEP10050] Msurile nespecifice n hepatit cu VHB sunt reprezentate de urmtoarele: (pg. 453) A: Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice B: Contact sexual neprotejat C: ngrijirea afeciunilor de lung durat D: Vaccinarea pacientului E: Limitarea consumului de alcool 61. [HEP10051] Care sunt paii de urmat dac ARN-VHC este detectabil () A: Bilan hepatic complet B: Alfa fetoproteina C: Nu se determina genotipul viral D: Nu se vor identifica alte comorbiditati E: Determinarea incrcturii virale este opional

62. [HEP10053] Tratamentul n VHA se caracterizeaz prin urmtoarele () A: Nu este specific B: Se recomand repaus tranzitoriu C: Se evita consumul de medicamente hepatotoxice D: Ribavirina p.o E: Interferon pegilat o dat pe sptmn

63. [HEP10054] Hepatit acut virala este caracterizat de ()

A: Citoliza constant B: Valorile transaminazelor de 10 ori normalul C: Predomina colestaza importanta D: IgGVHA E: IgM - anti- HBc

64. [HEP10055] Form de hepatit cu manifestri extrahepatice se caracterizeaz prin () A: Anemie hemolitic autoimuna B: Encefalopatie hepatic C: Glomerulopatie D: Leucopenie E: Poliradiculonevrita

65. [HEP10056] Care din urmtoarele afirmaii despre hepatite sunt adevrate () A: Hepatit cu VHA nu se cronicizeaz B: VHB - virus ARN C: Incubaie VHC - 2-4 sptmni D: Hepatit acut sever este o hepatit acut cu IP>50% E: n hepatitele fulminante IP<25%

66. [HEP10057] n hepatit VHB imunotoleranta se caracterizeaz prin (pg. 453) A: Replicare viral sczut B: Transaminaze uor crescute C: Leziuni hepatice absene D: Transaminaze normale E: Seroconversie n sistem HBe

67. [HEP10058] Imunoeliminarea n VHB are urmtoarele caracteristici (pg. 452) A: Scderea replicrii virale B: Leziuni hepatice variabile C: Creterea transaminazelor D: Se mai numete portaj inactiv E: Se mai numete rspuns imun

68. [HEP10059] Faza non-replicativa n VHB prezint urmtoarele criterii () A: Transaminaze normale B: Transaminaze crescute C: Leziuni hepatice variabile D: Seroconversie cu sistemul HBe E: Replicare viral nedetectabil

69. [HEP10060] Tratamentul antiviral se administreaz n hepatit cu VHB dac ()

A: n caz de ciroza decompensat, tratamentul se iniiaz de urgen B: n caz de ciroza compensat, tratamentul se iniiaz dac ADN -VHB > 2000 UI/ml C: Scor Metavir >=A2 D: ADN - VHB > 10000 UI/ml E: Viremie detectabil i creterea persistent a ALAT

70. [HEP10061] Despre tratamentul antiviral n VRC, sunt adevrate urmtoarele () A: Tratamentul depinde de genotipul viral B: Dup iniierea tratamentului se face PCR cantitativ la 12 sptmni C: La 12 sptmni ncrctura viral trebuie s scad cu cel puin 3 log D: Dac viremia nu scade la 12 sptmni se continua tratamentul E: Tratamentul antiviral se administreaz fr ntrerupere timp de un an

71. [HEP10062] Istoria naturala a unei hepatite virale cuprinde urmatoare succesiune: (pag.450) A: o faza initiala de contaminare B: o faza initiala de latenta C: o faza de incubatie D: o faza prodromala E: o faza preicterica

72. [HEP10063] Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de: (pag.454) A: anemie B: leucopenie C: trombocitopenie D: cefaleea E: sindrom pseudogripal

73. [HEP10064] Printre cauzele maligne ale colestazei extrahepatice se enumera: (pag.457) A: cancer pancreatic cefalic B: invazia tumorala a ficatului C: infiltratie tumorala hepatica D: ampulom vaterian E: colangiocarcinom

74. [HEP10065] Printre cauzele de steatoza se enumera: (pag.458) A: alcool B: medicamente inductoare enzimatice C: nutritie parenterala D: dislipidemie E: parazitoze ale cailor biliare

75. [HEP10066] Gamma-GT poate crete din cauza () A: Hepatit medicamentoas B: Hepatit autoimun C: Pancreatit cronic D: Steatoz hepatic E: Alcoolism

76. [HEP10067] Colestaza intrahepatic poate fi cauzat de () A: Hepatopatia alcoolic B: Ciroz biliar primitiv C: Colangita sclerozant primitiv D: Colangiocarcinom E: Litiaza cii biliare principale

77. [HEP10068] n citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, cea de-a doua intenie conine () A: Serologie parazitar B: Ecografie cardiac C: Ecografie Doppler hepatic D: Coeficient de saturaie al transferinei E: Ac Antinucleari

78. [HEP10069] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzat mai puin frecvent de () A: Ficatul cardiac B: Infiltratie tumoral hepatic C: Sindromul Budd-Chiari D: Boala Wilson E: Hepatita autoimun

79. [HEP10070] Citoliza cronic cu transaminaze sub de 10 ori normalul este caracterizat de () A: Supravegherea IP B: Risc de hepatit fulminant C: Pacient frecvent simptomatic D: Poate fi efectul unei ciroze E: Pacient frecvent asimptomatic

80. [HEP10071] Citoliza cu ASAT/ALAT mai mare dect 1 poate fi cauzat de () A: Ciroza B: Hepatopatia alcoolic C: Sindromul Budd-Chiari D: Hepatita viral E: Citoliza de origine muscular

81. [HEP10072] Hepatita poate fi determinat de urmtoarele virusuri () A: HPV B: VZV C: HSV D: CMV E: EBV

82. [HEP10073] Referitor la hepatita viral E, urmtoarele sunt adevrate () A: Infecie acut frecvent simptomatic i grav B: Cronicizeaz la imunodeprimai C: Incubaie 2-6 sptmni D: Se transmite sexual E: Virus ARN

83. [HEP10074] Hepatita delta este caracterizat de () A: Tratament cu IFN alfapegilat i ribavirin B: Tratamentul antiviral dac exist ARN viral n ser C: Infecia acut este frecvent simptomatic i grav D: Prezena infeciei VHB E: Este un virus ARN

84. [HEP10075] Hepatita viral C este caracterizat de () A: Asociaz deseori crioglobulinemie B: Infecie iniial frecvent asimptomatic C: Incubaie 4-12 sptmni D: Contaminare frecvent sexual E: Virus ADN

85. [HEP10076] Terapia antiviral n hepatita acut B este caracterizat de () A: Analogi nucleotidici la pacienii cu ciroz B: Tenofovir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost C: Entecavir de prima intentie n caz de raspuns virologic prost D: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N i replicare viral puternic E: Monoterapie cu IFN pegilat dac ALAT > 3N n contextul unei replicri virale slabe

86. [HEP10077] Hepatita viral B n curs de vindecare este marcat serologic prin () A: ADN-VHB + B: Ac Anti-HBc IgM + C: Ac Anti-HBc IgG + D: Ac Anti-HBs + E: Ag HBs +

87. [HEP10078] Hepatita viral B acut este caracterizat serologic prin prezena () A: ADN-VHB B: Ag HBc C: Ac Anti-HBc IgM D: Ac Anti-HBs E: Ag HBs

88. [HEP10079] Referitor la hepatita viral de tip B este adevrat () A: Cronicizarea este rar la nou nscut B: Infecia iniial este caracteristic simptomatic C: Incubaie 2-6 sptmni D: Contaminare sexual E: Virus ADN

89. [HEP10080] Despre hepatita viral A, urmtoarele sunt adevrate () A: Trebuie supravegheat pentru aparitia unui asterixis B: Nu exist tratament specific C: Incubaie 1-3 luni D: Contaminare fecal-oral E: Virus ADN

90. [HEP10081] Hepatita fulminant este caracterizat prin () A: Este sinonim cu hepatita acut sever B: Se poate trata prin transplant hepatic C: Mortalitate peste 30% n absena tratamentului D: IP sub 50% E: Encefalopatie hepatic la sub 2 sptmni de la apariia icterului

91. [HEP10082] Hepatite cronice pot fi determinate de (pag:450-454) A: VHE- la subiectii imunodeprimati B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

92. [HEP10083] Virusuri ARN sunt urmtorii () A: VHE B: VHD C: VHC D: VHB E: VHA

ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

1. [ULC10002] Ulcerul gastric (pg. 433) A: presupune o pierdere de substan a peretelui gastric cu afectarea musculoasei B: este similar eroziunilor si exulceraiilor peretelui gastric C: este mai frecvent dect cel duodenal D: are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani E: este o urgen chirurgical 2. [ULC10003] Dup tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil dup (pg. 434) A: o sptmna B: 4 sptmni C: 6 sptmni D: 2 sptmni E: 8 sptmni

3. [ULC10004] Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune (pg. 434) A: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 7-10 zile B: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 4-8 sptmni C: Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14 zile D: Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin 14 zile E: prescrierea unui tratament cu IPP n doza adaptat pacientului 4. [ULC10005] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastroduodenal este adevarat (pg. 434) A: controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul duodenal necomplicat B: controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu n ulcerul gastric C: biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer D: tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pomp de protoni E: sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2 5. [ULC10006] Perforaia ulcerului (pg. 434) A: este o urgen chirurgical B: evolueaz cu durere cronic n epigastru C: tratamentul const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni n doz mare D: intervenia chirurgical este rezervat cazurilor care nu raspund la tratament medical E: evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen 6. [ULC10012] Care din urmtoarele afirmaii cu referire la ulcer, sunt adevrate () A: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv, ce afecteaz seroasa B: Ulcer = pierdere de substan a peretelui digestiv ce afecteaz musculoasa C: Incidenta este n cretere D: Ulcerul gastric este de 3 ori mai frecvent decat cel duodenal E: Ulcerul duodenal este mai rar dect cel gastric 7. [ULC10013] Circumstanele de diagnostic n ulcerul gastric i cel duodenal pot fi () A: Durere ulceroas tipic n 2/3 din cazuri B: Sediu n hipogastru C: Nu se amelioreaz cu alimentatia D: Durerea este ritmata de mese

E: Durerea are caracter de arsur 8. [ULC10014] Care dintre urmtoarele afirmaii despre tratamentul din ulcer, sunt adevrate () A: Se administreaz tripla terapie indiferent dac infecia cu Helicobacter pylori este prezent sau nu B: Eradicarea Helicobacter pylori se realizeaz doar prin administrarea de inhibitori de pomp de protoni C: Prescrierea tratamentului cu inhibotori de pomp de protoni are o perioad fix D: Tratamentul n ulcer cu risc provocat de antiinflamatoare nesteroidiene const n admnistrarea de inhibitori de pomp de protoni timp de 6 sptmni E: n ulcerul gastric se efectueaz control endoscopic la 6 sptmni 9. [ULC10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la ulcerul perforat? () A: Este urgen medical B: Este urgena chirurgical C: Apare durere difuz abdominal D: Este o complicaie rar E: Tratamentul este endoscopic 10. [ULC10031] Sunt adevrate despre stenoza n ulcer, cu excepia () A: Se va biopsia pentru a exclude un cancer B: Tratamentul const n IPP n doza mare C: Diagnosticul este endoscopic D: Se manifest prin vrsturi alimentare postprandiale tardive E: Este o complicaie frecvent 11. [ULC10032] Referitor la endoscopia digestiv superioar n ulcerul gastric i duodenal, urmtoarea este fals () A: Poate preciza sediul pierderilor de substan B: Biopsii din ulcer doar n caz de localizare duodenal C: Se practic biopsii fundice pentru indentificarea HP D: Se practic biopsii antrale pentru indentificarea HP E: Permite vizualizarea pierderilor de substanta 12. [ULC10033] Despre durerea ulceroas tipic, urmtoarea afirmaie este fals () A: Apare postprandial tardiv B: Nu este ameliorat de alimentaie C: E de tip cramp D: Are sediu epigastric E: E ntlnit la aproximativ 1/3 cazuri

13. [ULC10007] Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt (pg. 433) A: infecia cu Helciobacter pylori B: consumul de antibiotice C: consumul de aspirin D: consumul de AINS E: ingestia de substane caustice

14. [ULC10008] Durerea ulceroasa tipic (pg. 433) A: apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer B: are sediu epigastric C: este ritmat de mese D: apare n hipogastru E: nu are legatur cu ingestia de alimente 15. [ULC10009] Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare n ulcerul gastric i duodenal sunt adevrate (pg. 434) A: permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori B: este examenul cheie pentru diagnostic C: precizeaz sediului ulcerului D: se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic E: permite realizarea biopsiilor

16. [ULC10010] Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune (pg. 434) A: administrarea de cefalosporinde de generaia a II-a B: eradicarea H. Pylori daca acesta este prezent C: prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp de protoni D: ntreruperea administrrii medicamentelor gastrotoxice E: administrarea AINS n doza de siguran pentru ameliorarea durerii 17. [ULC10011] Complicaiile ulcerului duodenal pot fi (pg. 435) A: hemoragia B: trangularea C: perforaia D: stenoza E: malignizarea 18. [ULC10016] Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizeaz prin () A: Localizare preferenial la nivelul micii curburi B: Vrsturi alimentare imediat postprandial C: Diagnostic endoscopic i prelevare de biopsii D: Tratament medical de prima intenie cu blocani de pomp de protoni E: Tratament chirurgical de prima intenie 19. [ULC10017] Care din urmtoarele afirmaii despre ulcer pot fi adevrate? () A: Ulcerul este definit prin pierderea de substan a peretelui digestiv afectnd musculoasa B: Abraziunile i exulceraiile sunt superficiale C: Incidenta este n cretere D: Ulcerul gastric apare mai frecvent E: Frecventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare 20. [ULC10019] Tabloul clinic din ulcer, se caracterizeaz prin urmtoarele () A: Durere ulceroas tipic B: Durerea tipic apare la aproximativ 3/4 din pacieni C: Sediul este epigastric D: Durerea are caracter de arsur

E: Durerea are caracter de "foame dureroas" 21. [ULC10022] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevaarte cu privire la endoscopia digestiv superioar? () A: Nu permite diagnosticarea ulcerului B: Reprezint un examen cheie pentru diagnostic C: Poate vizualiza una sau mai multe pierderi de substan D: Permite prelevarea de biopsii E: Nu permite diagnosticarea neoplasmului gastric 22. [ULC10023] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tratamentul ulcerului? () A: Depinde de sediul leziunii B: Depinde dac exist o infecie Helicobacter pylori C: Tratamentul este acelai indiferent de cauz D: Consumul de medicamente gastrotoxice schimba perioada administrrii tratamentului E: Tratamentul ulcerului nu difer n funcie de sediul leziunii 23. [ULC10024] Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizeaz prin () A: De prima intentie- dubl terapie B: De prima intenie - tripl terapie C: Tripla terapie = Inhibiotori de pomp de protoni n doza unic + Amoxicilin +Metronidazol D: Tripla terapie = Inhibitori de pomp de protoni n doza dubl +Amoxicilin +Claritromicina E: Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile 24. [ULC10025] Tratamentul cu inhibitori de pomp de protoni se continua timp de 3 sptmni n doza standard n urmtoarele situaii: () A: Ulcer duodenal necomplicat B: Ulcer gastric C: Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene D: Administrarea de anticoagulante E: Vrsta peste 50 de ani 25. [ULC10026] Care din urmtoarele afirmaii, sunt adevrate cu privire la complicaiile ulcerului? () A: Hemoragia este doar acut B: Perforaia reprezint o urgen medical C: Tratamentul chirurgical este de prima intenie n stenoze D: Diagnosticul stenozei se realizeaz endoscopic E: Tratamentul de prima intenie n stenoze const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni 26. [ULC10027] Ulcerul gastric se abordeaz prin () A: Endoscopie pentru a verifica eradicarea HP B: Controlul cicatrizrii C: Continuarea tratamentului cu IPP 2 sptmni D: Endoscopie la 6 sptmni pentru a exclude un cancer E: nlocuirea AINS cu inhibitori COX2

27. [ULC10028] Helicobacter pylori se combate n prima intenie cu () A: Eritromicina B: Claritromicinga C: Doxiciclina D: Amoxicilina E: IPP doza dubla 28. [ULC10029] Orice form de ulcer se trateaz cu () A: ntreruperea oricrui tratament gastrotoxic B: Bicarbonat de sodiu C: Ranitidin D: IPP E: Eradicarea H. Pylori 29. [ULC10030] Durerea specific ulcerului este caracterizat prin () A: Ameliorare de alimentaie B: Apare postprandial precoce C: Durere sub forma de crampe D: Durere n bar E: Localizare epigastric

30. [ULC10034] Continuarea tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni nu este indicata, in caz de: (ulc10034) A: ulcer duodenal cu risc B: ulcer gastric C: ulcer duodenal necomplicat D: ulcer duodenal fara risc E: simptome ulceroase persistente

ICTERUL

1. [ICT10002] Colestaza extrahepatic se caracterizeaz prin (pg. 445) A: obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale biliar principal normal B: obstrucia a cii biliare principale C: distrugerea canaliculelor biliare D: disfuncie hepatocitar E: urin deschis la culoare

2. [ICT10003] Colangiocarcinomul (pg. 446) A: este o cauz de icter cu bilirubina neconjugat B: este o tumor benign C: poate produce icter cu bilirubina conjugat D: este o tumor cu origine n epiteliul veziculei biliare E: este cea mai frecvent form de cancer hepatic primitiv 3. [ICT10004] Dintre examenele paraclinice de prima intenie n icterul cu bilirubina conjugat fac parte (pg. 446) A: tomografia computerizat B: RMN C: colangio-RMN D: ecoendoscopia E: ecografia abdominal 4. [ICT10005] n icterul cu bilirubina conjugat (pg. 445) A: urina are culoare normal B: tomografia computerizat este o explorare de prim intenie C: scaunele sunt decolorate D: scaunele au culoare normal E: are loc o hemoliz intens 5. [ICT10006] Icterul manifest presupune creterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de (pg. 445) A: 5 g/l B: 20 g/l C: 30 g/l D: 25 g/l E: 50 g/l

6. [ICT10012] Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica sunt: (ICT10012) A: Ciroza biliara primitiva B: Litiaza biliara C: Disfunctie hepatocitara D: Sdr Gilbert E: Hemoliza 7. [ICT10013] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la icter, sunt adevrate () A: Se definete prin coloraia galben doar a pielii B: Se definete prin coloraia galben doar a mucoaselor C: Subicterul se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l

D: Icterul manifest se definete prin bilirubina > 30 micromoli/l E: Icterul manifest se definete prin bilirubina < 50 micromoli/l 8. [ICT10014] Sindromul Gilbert, este caracterizat de urmtoarele afirmaii, cu excepia () A: Deficit total de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autosomal recesiv C: Afecteaz 5% din populaie D: Tablou clinic normal, excepie icterul moderat i fluctuant E: Nu exist tratament 9. [ICT10015] Care din urmtoarele afirmaii despre icterul cu Bilirubina neconjugata sunt adevrate () A: Hemoliza i sindromul Gilbert sunt principalele cauze B: Hemoliza are drept cauz deficitul parial de glucuronoconjugare al bilirubinei C: Sindromul Gilbert - Hemoglobin are valori sczute D: Bilanul hepatic este anormal n sindromul Gilbert E: Tratamentul consta n administrarea de albumina uman i.v 10. [ICT10016] Care din urmtoarele afeciuni maligne pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Litiaza biliar B: Pancreatita cronic C: Ampulom Vaterian D: Colangita sclerozant primitiv E: Ciroza biliar primitiv 11. [ICT10017] Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilar se realizeaz prin () A: Ecoendoscopie B: Puncie - biopsie C: RMN D: Colangio - RMN E: Ecografie abdominal

12. [ICT10028] Subicterul este definit prin urmatoarea valoare a bilirubinei: () A: > 50 micromoli/l B: >15 micromoli/l C: > 30 micromoli /l D: > 25 micromoli/l E: < 30 micromoli/l 13. [ICT10035] n diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice se recomand () A: Autoanticorpi B: Endoscopie C: RMN D: CT E: Colangio-RMN 14. [ICT10036] Icterului cu bilirubin conjugat are urmtoarele cauze extrahepatice, cu

excepia () A: Pancreatit cronic B: Colangiocarcinom C: Colangita sclerozant primitiv D: Ciroza biliar primitiv E: Ampulom vaterian 15. [ICT10037] Examenul clinic n icterul cu bilirubin conjugat NU are urmtorul element () A: Semne de hemoliz B: Semne de insuficien hepatocelulare C: Semne de hipertensiune portal D: Distensia veziculei biliare E: Leziuni de grataj 16. [ICT10038] Sunt adevrate despre icterul cu bilirubina neconjugat, cu excepia () A: Nu implic staz biliar B: Apare n hemoliz C: Caracterizeaz sindromul Gilbert D: Scaunele sunt normal colorate E: Urina este nchis la culoare

17. [ICT10039] Examenele paraclinice in caz de litiaza biliara sunt: () A: CT sau colangio-RMN B: CT si colangio-RMN C: ecoendoscopie sau colangio-RMN D: CT sau RMN E: ecoendoscopie si colangio-RMN 18. [ICT10007] Icterul poate aprea n urmtoarele condiii (pg. 445) A: creterea produciei de bilirubin de origine hematologic B: deficit de eliminare a bilei C: stenoza piloric D: infarct miocardic acut E: enterocolita acut 19. [ICT10008] Icterul cu bilirubin neconjugat se caracterizeaz prin (pg. 445) A: distensia veziculei biliare B: urina deschis la culoare C: scaune normal colorate D: creterea enzimelor de colestaz E: dilataie de ci biliare intrahepatice 20. [ICT10009] Urmtoarele afirmaii despre sindromul Gilbert sunt adevrate (pg. 445) A: se transmite autozomal dominant B: valoarea hemoglobinei este normal C: nu necesit tratament medicamentos D: bilirubina neconjugat este crescut moderat E: transaminazele hepatice au valori crescute

21. [ICT10010] Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubina conjugat de origine extrahepatic sunt (pg. 446) A: cancer pancreatic cefalic B: ampulom vaterian C: colangiocarcinom D: litiaz biliar E: hepatit acut 22. [ICT10011] Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubin conjugat fac parte (pg. 446) A: litiaza biliar B: pancreatita cronic C: colangita sclerozant primitiv D: hemoliza cronic E: hemoliza acut 23. [ICT10019] Care din urmtoarele afirmaii despre icter sunt adevrate () A: Icterul cu bilirubina mixt nu are aceeai valoare semiologic cu icterul cu bilirubina conjugat B: Icterul cu bilirubina conjugat asociaz urin de culoare nchis C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata D: Urina deschis la culoare caracterizeaz icterul cu bilirubina neconjugata E: Icterul cu bilirubina mixt asociaz scaune decolorate 24. [ICT10020] Colesteza intrahepatica, poate avea urmtoarele cauze () A: Obstrucia caii biliare principale B: Obstrucia cailor biliare intrahepatice C: Distructia canaliculelor biliare D: Disfuncia hepatocitara E: Compresia caii biliare principale 25. [ICT10021] Colestaza extrahepatica este generat de urmtoarele () A: Obstrucia cailor biliare intrahepatice B: Obstrucia caii biliare principale C: Compresia caii biliare principale D: Disfuncie hepatocitara E: Distructia canaliculelor biliare 26. [ICT10022] Sindrom Gilbert are urmtoarele caracteritici, cu excepia () A: Deficit parial de glucuronoconjugare a bilirubinei B: Transmitere autozomal dominant C: Afecteaz 5% din populaie D: Determina creterea moderatra a Bilirubinei conjugate <60 micromoli/l E: Hemoglobin are valori normale 27. [ICT10023] Care din urmtoarele patologii reprezint cauze de icter cu bilirubina neconjugat () A: Ampulom Vaterian B: Ciroza biliar primitiv C: Colangita sclerozant primitiv

D: Hemoliza E: Sindrom Gilbert

28. [ICT10024] Care din patologii pot genera icter de origine extrahepatica? () A: Neoplasmul de cap de pancreas B: Ampulomul Vaterian C: Hepatit autoimun D: Colangita sclerozant primitiv E: Colangiocarcinom 29. [ICT10025] Care din urmtoarele afeciuni de origine benign, pot genera icter de natur extrahepatica? () A: Litiaza biliar B: Tumori infiltrative C: Pancreatita cronic D: Colangita sclerozant primitiv E: Ciroza biliar primitiv 30. [ICT10026] Icterul de origine intrahepatic poate avea urmtoarele cauze () A: Obstrucia caii biliare principale B: Obstrucia cailor biliare intrahe C: Disfuncie hepatocelulara D: Distrugerea canaliculelor biliare E: Compresia cailor biliare intrahepatice

31. [ICT10029] Sindromul Gilbert se caracterizeaza prin urmatoarele : () A: deficit partial de glucuronoconjugare a bilirubinei , ce se transmite autozoma dominant B: afecteaza 10% din populatie C: tablou clinic normal cu exceptia icterului moderat si fluctuant D: nu se da tratament , se linisteste bolnavul E: hemoglobina este scazuta

32. [ICT10030] Cauze maligne ale icterului de origine extrahepatica sunt () A: colangiocarcinomul B: ampulom vaterian C: ciroza biliara primitiva D: cancer pancreatic cefalc E: colangita sclerozanta primitiva

33. [ICT10031] Cauze de icter cu bilirubina neconjugata: (pag.445) A: hemoliza B: hepatita C: colangiocarcinomul D: sindromul Gilbert E: litiaza biliara 34. [ICT10032] n diagnosticul prezumtiv de colestaz intrahepatic se recomand () A: Puncie-biopsie hepatic

B: Autoanticorpi C: Saturaia transferinei D: Feritinemie E: Serologii virale 35. [ICT10033] n icterul cu bilirubin conjugat pot aprea urmtoarele semne de () A: insuficien renal B: alterare a tranzitului intestinal C: hemoliz D: insuficien hepatocelular E: hipertensiune portal 36. [ICT10034] Sindromul Gilbert implic () A: Lipsa unui tratament B: Hb este normal C: Bilirubina neconjugat este crescut cu peste 60 umoli/l D: Icter intens E: Afectare a maximum 5% din populaie

37. [ICT10040] Care din afrimatiile referitoare la examenele paraclinice de prima intentie in icterul cu bilirubina conjugata sunt adevarate? () A: indice de protrombina si cofactori daca este crescut B: bilant hepatic C: coeficient de saturatie al transferinei D: electroforeza proteinelor E: ionograma sanguina

CIROZA HEPATICA

1. [CRZ10003] Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct de vedere histologic prin (pg. 459) A: Afectare parcelar a parenchimului hepatic B: Prezena hiperplaziei nodulare focale C: Pstrarea arhitecturii normale a ficatului D: Steatoz microvezicular E: Fibroza mutilant 2. [CRZ10004] ntre cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatic se numr (pg. 459) A: Hepatit autoimun B: Ciroz biliar primitiv C: Hepatit cronic viral D: Tromboza venelor suprahepatice E: Ciroza biliar secundar 3. [CRZ10005] Endoscopia digestiv superioar poate evidenia n ciroza hepatic urmtoarele semne (pg. 460) A: Dilatarea venei porte B: Splenomegalie C: Tromboz portal D: Varice esofagiene E: Inversarea fluxului portal 4. [CRZ10006] Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se datoreaz hipertensiunii portale din ciroz (pg. 460) A: Angioame stelare B: Hipocratism digital C: Icter D: Eritroz palmar E: Splenomegalie

5. [CRZ10007] Scorul Child-Pugh (pg. 460-461) A: Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei B: Gravitatea cirozei crete invers proporional cu valoarea scorului C: Endoscopia digestiv se folosete pentru calcularea scorului D: Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizai pentru calcularea scorului E: Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului

6. [CRZ10014] Despre sindromul renal se pot spune, cu exceptia: (pag 465) A: este un diagnostic de excludere B: carcinomul hepatocelular e un factor declansator C: diagnosticul se bazeaza pe 4 criterii majore si pe 4 criterii minore D: in criteriile majore intra si proteinurie<0.5g/24h E: in criteriile minore intra: natremie<130mmoli/l

7. [CRZ10015] In diagnosticul sindromului hepatorenal avem: (pag 465) A: cresterea creatininei >130 micromoli/l printre criteriile minore B: diureza<50 cc/24h-criteriu minor C: absenta ameliorarii fnctiei renale dupa incetarea tratamentului cu diuretice-criteriu major D: natremie<140 mmoli/l -criteriu minor

E: clearence<60 ml/min -criteriu major

8. [CRZ10035] Sindromul hepatopulmonar NU este caracterizat de () A: Tratament cu oxigenoterapie B: Hipertensiune pulmonar C: Diagnostic prin scintigrafie pulmonar D: Platipnee E: Hipoxemia datorat unturilor intrapulmonare 9. [CRZ10037] Encefalopatia hepatic poate fi declanat de () A: Delirium tremens B: Un traumatism C: O infecie D: Hiponatremie E: Hipoglicemie 10. [CRZ10038] Encefalopatia hepatic are urmtoarea descriere corect a unui stadiu () A: Stadiul 2 com B: Stadiul 3 asterixis C: Stadiul 2 semne piramidale sau extrapiramidale D: Stadiul 1 sindrom confuzional E: Stadiul 1 inversarea ritmului nictmeral

11. [CRZ10039] Tratamentul ascitei NU include () A: Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenia sevrajului B: ncetarea consumului de alcool C: Diuretice de ans n doze progresive D: Regim hiposodat E: Perfuzie cu albumin n ziua 1 i 3 12. [CRZ10040] Despre infecia lichidului de ascit, urmtoarea afirmaie este fals () A: Prezinta risc de sindrom hepatorenal B: Se efectueaz perfuzii cu albumin n zilele unu i trei C: Are o mortalitate de 10% pe termen scurt i mediu D: Diagnosticul se bazeaz pe PMN n lichid E: Cefotaximul este de prim intenie 13. [CRZ10041] Ascita NU este declanat de () A: Hemoragie digestiv B: Carcinomul hepatocelular C: Alcool D: Insuficien renal E: Infecie 14. [CRZ10042] n cazul cirozei se acioneaz, cu excepia () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Tratamentul cauzei principale

D: Prevenia infeciilor bacteriene E: Depistarea complicaiilor 15. [CRZ10043] Hipertensiunea portal n ciroz este marcat de () A: Asterixis B: Hipocratism digital C: Ascit D: Eritroz palmar E: Angioame stelare 16. [CRZ10046] Hemoragia digestiv ca i complicaie a cirozei hepatice reprezint: (pag 463) A: nu reprezint o complicaie grav B: este o complicaie frecvent C: se ntlneste numai la pacienii imunodeprimai D: cauz principal ulcer duodenal E: nu produce decompensarea cirozei (encefalopatie ascit)

17. [CRZ10002] Scorul Child-Pugh se calculeaza in functie de: () A: valoarea proteinelor totale B: valoarea bilirubinei totale C: gradul encefalopatiei D: prezenta hipertensiunii portale E: valoarea indicelui de protrombina 18. [CRZ10008] Complicaiile cirozei hepatice sunt (pg. 462-466) A: Hemoragia digestiv B: Sindromul hepato-renal C: Ascita neoplazic D: Sindromul hepato-pulmonar E: Infecia spontan a lichidului de ascit 19. [CRZ10009] Hemoragia digestiv din ciroz hepatic (pg. 463-464) A: Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice B: Poate duce la decompensarea cirozei si apariia encefalopatiei C: Este o complicaie rar D: Necesit tratament diuretic E: Endoscopia digestiv se face de urgen, n primele 6 ore 20. [CRZ10010] Ascita din ciroz hepatic are urmtoarele caracteristici (pg. 462-463) A: Fluidul de ascit are celularitate bogat si coninut crescut n proteine B: Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator C: Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea bilanului biochimic, citologic i bacteriologic D: Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit E: Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice i puncie evacuatorie 21. [CRZ10011] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la encefalopatia hepatic sunt adevrate (pg. 464-465)

A: n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional B: Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt cauz C: Nu este necesar cutarea unui factor declanator D: Coma apare n stadiul III E: Furosemidul i propranololul au efecte benefice 22. [CRZ10012] Urmtoarele afirmaii referitoare la complicaiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt (pg. 466) A: Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu coninut crescut de proteine B: Hipoxemia este legata de prezena dilataiilor vasculare pulmonare i de unturi intrapulmonare C: Tratamentul sindromului hepatopulmonar const n oxigenoterapie i transplant hepatic D: Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga E: Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar

23. [CRZ10013] Factori declansatori ai ascitei sunt urmatorii: (p. 462) A: Hidrotoracele B: Infectia C: Hemoragia digestiva D: Tromboza portala E: Intreruperea tratamentului

24. [CRZ10016] Diagnosticul de sindrom hepatorenal ia in vedere urmatoarele criterii majore: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: diureza <500cc/24h C: osmolaritate urinara >osmolaritate plasmatica D: proteinurie <0.5g/24h, fara argumente pt obstructia cailor urinare E: clearence <40 ml/min

25. [CRZ10017] Sunt criterii minore ale sindromului hepatorenal: (pag 465) A: natremie <130 mmoli/l B: osmolaritate urinara>osmolaritate plasmatica C: natriureza<15 mmoli/l D: absenta altor cauze de insuficienta renala: medicamentoasa, din hipovolemie, infectie E: diureza<500cc/24h

26. [CRZ10018] Hidrotoracele este caracterizat prin : () A: lichid sarac in proteine ( <20g/l) B: lichide bogat in proteine ( >20 g/l) C: asociat cu ascita D: localizare dreapta frecventa E: ecografia cardiaca vizeaza excluderea unei insuficiente cardiace

27. [CRZ10019] Hipertensiunea portopulmonara se caracterizeaza prin : () A: hipertensiunea arteriala pulmonara la subiectul cu hipertensiune portala B: complicatie posibila : insuficienta cardiaca C: tratamentul cu beta-blocante este contraindicat D: insuficienta cardiaca nu poate sa apara ca si complicatie

E: transplantul hepatic se considera ca tratament

28. [CRZ10020] Complicatiile pleuropulmonare ce apar in ciroza sunt urmatoarele : () A: hidrotoracele B: sindromul hepatopulmonar C: hipertensiunea portopulmonara D: sindrom hepatorenal E: varicele esofagiene

29. [CRZ10021] Sindromul hepatopulmonar este caracterizat prin urmatoarele : () A: hipoxemie B: dilatatii vasculare pulmonare si shunturi intrapulmonare C: apare platipneea ( dispneea in ortostatism) D: hipertensiune arteriala pulmonara E: tratamentul nu consta in oxigenoterapie

30. [CRZ10022] Cauze frecvente de ciroza hepatica ,care se vor cauta in prima intentie la toti pacientii: (pag.459) A: consum de alcool B: ciroza biliara primitiva C: steatohepatita non alcoolica D: boala Wilson E: hemocromatoza genetica

31. [CRZ10023] Semne de hipertensiune portala in ciroza hepatica sunt urmatoarele: (pag.460) A: splenomegalie B: icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata C: circulatie venoasa colaterala de tip portocav D: angioame stelare E: ascita in caz de ciroza decompensata

32. [CRZ10024] Semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza hepatica: (pag.460) A: angioame stelare B: eritroza palmara C: splenomegalie D: hipocratism digital E: leuconichie

33. [CRZ10025] Hidrotoracele din ciroza este caracterizat prin () A: Asociere cu ascita B: Platipnee ca element principal de diagnostic C: Poate avea nevoie de puncie pleural D: Localizare frecvent stng E: Lichid srac n proteine 34. [CRZ10026] Encefalopatia hepatic intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Hematomul subdural B: Encefalopatia Gayet-Wernicke

C: Hipokaliemie D: Hiponatremie E: Meningit 35. [CRZ10027] n caz de recidiv pe termen scurt a hemoragiei digestive din ciroz, se recomand () A: Hemostaza endoscopica B: Transplant hepatic, dac hemostaza eueaz C: Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene D: Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale E: TIPS dac hemostaza eueaz 36. [CRZ10028] Complicaiile hemoragiei digestive n ciroz se pot preveni prin () A: Antibioprofilaxie B: Albumin i.v. C: Diuretice distale D: Lactuloz E: Vitaminoterapie B1/B6/PP 37. [CRZ10029] n ce forme ale ascitei se recomand puncie evacuatorie () A: asociat cu alte edeme B: cronic C: prost tolerat D: voluminoas E: refractar 38. [CRZ10030] Bilantul biologic in ascit, se efectueaz urmtoarele analize / examene (pag:462) A: Alfa-fetoprotein B: Examen biochimic al lichidului de ascit C: Examen citopatologic al lichidului de ascit D: Examen bacteriologic al lichidului de ascit E: Hemoculturi in caz de febra sau hipotermie

39. [CRZ10031] Tratamentul cirozei este caracterizat de () A: Vaccinare anti VHD B: Vaccinare anti VHB C: Prevenirea infeciilor bacteriene D: Managementul comorbiditilor E: Tratamentul cauzei este inutil 40. [CRZ10032] n ciroz, hipertensiunea portal apare pe ecografia Doppler sub forma () A: De ascit B: ncetinirea fluxului portal C: Splenomegalie D: Ci de derivatie E: Dilatarea trunchiului portal

41. [CRZ10033] Insuficiena hepatocelular n ciroz este marcat de () A: Angioame stelare B: Eritroz palmar C: Circulaie venoas colateral abdominal de tip portocav D: Splenomegalie E: Asterixis 42. [CRZ10034] Ciroza hepatic poate avea urmtoarele cauze mai puin frecvente () A: Deficit ereditar de alfa-1-antitripsin B: Colangit sclerozant primitiv C: Ciroz biliar primitiv D: Steatohepatit non-alcoolic E: Hemocromatoz genetic

43. [CRZ10044] Tratamentul ascitei din cadrul cirozei hepatice cuprinde: (pag 463) A: regim hiposodat <5 g/24h B: diuretice distale n doz progresiv C: nu necesit supravegherea toleranei la tratament D: AINS E: puncie evacuatorie n caz de toleran clinic proast 44. [CRZ10045] n faa unuei ascite la un pacient cirotic se vor cuta sistematic urmtoarii factori declanatori: (pag 462) A: infecia nu reprezint factor declanator B: colangiocarcinomul- ecografie abdominal C: hemoragia digestiv prin tueu rectal D: ntreruperea tratamentului de baz E: consumul de alcool

BOALA CROHN SI RECTOCOLITA HEMORAGICA

1. [CHR10002] RCUH are urmatoarele caracteristici: (pg. 439) A: boala transmurala B: este agravata de tutun C: afecteaza rectul si colonul D: serologia ASCA + la 2/3 din pacienti E: serologie ANCA + la 1/3 din pacienti

2. [CHR10003] Colonoscopia intr-o RCUH releva: () A: leziuni contiue si omogene B: limita superioara difuza C: afectarea inconstata a ileonului D: posibile fistule si stenoze E: fara ulceratii 3. [CHR10004] Rectocolita hemoragic se caracterizeaz prin (pg. 439) A: Boal inflamatorie transmural B: Afecteaz constant rectul C: Afecteaz constant ileonul terminal D: Leziunile sunt discontinue E: Stenoze i fistule 4. [CHR10005] Leziunea caracteristic histopatologic pentru boala Crohn este (pg. 440) A: Infiltratul limfocitar B: Infiltratul cu PMN C: Necroza cazeoas D: Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr necroz cazeoas E: Fibroza intestinal 5. [CHR10006] Simptomatologia n boala Crohn este dominat de (pg. 440) A: Rectoragii abundente B: Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea pacieilor C: Diareea acut D: Prurit E: Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu dureri abdominale 6. [CHR10007] Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz pentru rectocolita hemoragic n diagnosticul diferenial (pg. 439) A: Leziuni mucoase discontinue cu limit superioara imprecis B: Prezena de stenoze C: Prezena de fistule D: Leziuni continue omogene, fr interval de mucoas sntoasa E: Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii 7. [CHR10019] Despre rectocolita hemoragic este adevrat urmtoarea afirmaie: (439) A: boal inflamatorie transmural B: pANCA pozitivi la 1/3 din pacieni C: examenul histopatologic este elementul cheie pentru diagnostic D: fumatul reprezint un factor de risc E: 20-30% din pacienii afectai vor fi operai la un moment dat

8. [CHR10025] Criteriile Truelove i Witts NU includ () A: VSH peste 30 B: Hemoglobina <= 10,5 g/dl C: Frecven cardiac >= 90/min D: Temperatur vesperal mai mic de 36 de grade E: Peste 6 evacuri cu snge n 24 de ore 9. [CHR10026] Rectocolita hemoragic poate da urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Cancer colorectal B: Tromboz venoas profund C: Abcese D: Perforaie E: Megacolon toxic 10. [CHR10027] Rectocolita hemoragic se manifest colonoscopic prin leziuni cu exceptia (pag.439) A: Ce nu afecteaz ileonul B: Fr fistule C: Fr stenoze D: Aspect eritematos E: Leziuni ulcerate aftoide 11. [CHR10028] Nu reprezint manifestare extradigestiv asociat cu BICI: (pag 441) A: uveit B: aftoz bucal C: artrit D: eritem nodos E: miozit 12. [CHR10029] Manifestarea extradigestiv asociat cu BICI, care evolueaz independent de puseele de activitate este: (pag 441) A: uveit B: aftoz bucal C: artrit D: eritem nodos E: pelvispondilit reumatismal 13. [CHR10030] Este creteriu endoscopic de gravitate n colita acut grav: (pag 441) A: ulceraii delebrante B: ulceraii superficiale C: ulceraii restrnse D: prezena fistulelor E: prezena stenozei

14. [CHR10009] Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu (pg. 440-441) A: Denutriie B: Cancer colorectal

C: Tromboz venoas profund D: Amiloidoz AA E: Perforaie

15. [CHR10010] Manifestarile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind (pg. 441) A: Uveite B: Aftoza genital C: Eritem nodos D: Pelvispondilita reumatismal E: Colangita sclerozant primitiv 16. [CHR10011] Diganosticul de colit acut grav se bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii (pg. 441) A: Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge B: Hemoglobina peste 12 g% C: Temperatur vesperal sub 37,5C D: Frecven cardiac sub 90/min E: Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase 17. [CHR10012] Explorrile morfologice efectuate n boala Crohn, cu scopul de a cauta o afeciune a intestinului subire, dac aceast nu a fost evideniat de colonoscopie, sunt (pg. 440) A: Examenul baritat esogastroduodenal B: Radiografie abdominal simpl C: Irigografia D: Enterografia CT E: Enterografia-RMN 18. [CHR10013] Localizarile cele mai frecvente ale bolii Crohn, n practic, sunt (pg. 440) A: Esofagul B: Duodenul distal C: Ileonul D: Colonul E: Anusul

19. [CHR10014] Urmatoarele fac parte din criteriile clinico-biologice Truelove si Witts: (pag.441) A: temperatura vesperala mai mare sau egala de 37.5 grade celsius B: ASCA pozitiv la 2/3 pacienti C: frecventa cardiaca mai mare sau egala de 90 /min D: crestere moderata a bilirubinei neconjugate E: hemoglobina mai mica sau egal de 10,5 g/dl

20. [CHR10015] Care dintre urmatoarele fac parte din criteriile endoscopice de gravitate ale colitei acute grave: (pag.441) A: ulceratii extinse ,cu dezlipire si punti mucoase B: colita acuta grava rezistenta la tratamentul medical C: ulceratii profunde D: tromboza venoasa profunda

E: ulceratii delabrante dezgolind musculara

21. [CHR10016] Care va fi bilantul in fata unei suspiciuni de BICI ? () A: Hemoleucograma B: Ionograma C: Uree D: Creatinina E: Albumina

22. [CHR10017] 8. M. Urmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate: () A: Evolueaza in pusee B: Este o boala cronica C: Este o boala subacuta D: Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta E: Recidiva postoperatorie este rara

23. [CHR10018] Care sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero-hemoragica? () A: Rezistenta la tratament medical B: Interval scurt intre pusee C: Cancer D: Displazie de grad inalt E: Colita acuta grava rezistenta la tratament medical 24. [CHR10020] Este adevrat despre complicaiile ntlnite n boala Crohn: (pg. 440-441) A: Colita acut grav apare mai frecvent dect n rectocolita hemoragic B: Tromboza venoas profund este o complicaie acut C: Amiloidoza AA este o complicaie subacut D: Denutriia este o complicaie pe termen lung E: Recidiva postoperatorie este rar 25. [CHR10021] Boala Crohn d urmtoarele complicaii () A: Soc prin hemoragie masiva B: Stenoza digestiva C: Tromboza venoasa profunda D: Amiloidoza AA E: Cancer colorectal

26. [CHR10022] Aspectul colonoscopic n boala Crohn poate fi descris prin () A: Afecteaz i ileonul B: Fr interval de mucoas sntoas C: Leziuni discontinue i heterogene D: Leziuni ulcerate aftoide E: Niciodat fistul sau stenoz 27. [CHR10023] n crectocolita hemoragic se indic coloproctectomie total dac () A: Cancer sau displazie de grad nalt B: Colita acut grav rezistent la tratament medical

C: Este rapid progresiv D: Are o vechime mai mare de 20 de ani E: Rezistent la tratament medical 28. [CHR10024] Histologia rectocolitei hemoragice este caracterizat de () A: Nu exist semne specifice B: Necroz cazeoas C: Infiltrat cu PMN D: Semne de inflamaie cronic E: Granulom epiteloid i gigantocelular

PATOLOGIA HEMOROIDALA

1. [HEM10002] Hemoroizii (pg. 473) A: Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent B: Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un factor favorizant C: Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 i 65 ani D: Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariia acestora E: Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei pectinee 2. [HEM10003] Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevrate (pg. 473) A: Este pe deplin elucidat B: Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern C: Factorul vascular nu este implicat n apariia hemoroizilor D: Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase E: Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent 3. [HEM10004] Tratamentul medicamentos de prim intenie a trombozei hemoroidale externe presupune (pg. 474) A: Antispastice B: Antalgice/AINS C: Probiotice D: Crbune medicinal E: Simeticon

4. [HEM10005] Stadializarea Goligher a hemoroizilor (pg. 473-474) A: Se aplic hemoroizilor externi B: n stadiul II se ntlnesc hemoroizi interni fr prolaps C: Prolapsul permanent i ireductibil apare n stadiul I D: mparte hemoroizii n 5 stadii E: n stadiul III apare prolaps reductibil manual 5. [HEM10006] Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii interni este adevrat (pg. 473-474) A: Se complic frecvent cu tromboz B: Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rosu, n timpul sau imediat dup defecaie C: Regimul igienodietetic presupune reducerea raiei de fibre alimentare D: Diagnosticul este exclusiv paraclinic E: Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de prolaps hemoroidal trombozat

6. [HEM10013] despre hemoroizi sunt false urmatoarele cu exceptia () A: sunt formatiuni vasculare (venoase) B: hemoroizii externi sunt situati prin definitie deasupra liniei pectinee C: hemoroizii interni sunt situati prin definitie sub linia pectinee D: afecteaza cu precarere femeile ( varsta de 45-65 ani) E: sunt normal prezenti la fiecare individ sub marginea anala si in canalul anal 7. [HEM10018] Tratamentul trombozei hemoroidale externe NU include urmtoarea () A: Scleroza sau fotocoagularea B: Venotonice C: Topice

D: Reglarea tranzitului E: AINS 8. [HEM10019] Tromboza hemoroidal intern este caracterizat, cu excepia () A: Noduli dureroi la tueu B: Diagnosticare prin anuscopie C: Noduli fermi la tuseu D: Margine anal normal n absena prolapsului E: Dureri anale acute 9. [HEM10020] Patologia hemoroidal este favorizat, cu excepia () A: Igien precar B: Antecedente familiale C: Post partum D: Sarcin E: Constipaie

10. [HEM10022] Care dintre afirmatiile privind sangerariile din patologia hemoroidala interna este adevarata? () A: Sunt totdeuna precedate de durere anala acuta de intensitate variabila B: Sangele este de culoare negra C: Survin inaintea defecatiei D: Sangerarea sub 40 ani necesita colonoscopie pt excluderea unui cancer colorectal E: Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii elastice decat la sclerozare 11. [HEM10024] Este adevrat despre tehnica Longo n tratamentul patologiei hemoroidale: (pag. 474) A: se poate utiliza n tratamentul trombozei hemoroidale externe B: reprezint o tehnic chirurgical n tratamentul hemoroizilor interni prolabai C: const n ligaturarea arterelor hemoroidale D: se realizeaz sub control Doppler E: reprezint un tratament instrumental

12. [HEM10025] Atitudinea terapeutica in hemoroizii interni NU include: () A: Ligatura elastica B: Incizie, in caz de ineficienta a tratamentului medicamentos C: Hemoroidectomia clasica D: Fotocoagularea cu infrarosii E: Topice, locale si venotonice 13. [HEM10007] Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 474) A: Este medicamentos de prima intenie B: Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de ineficien a tratamentului medicamentos C: Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal D: Venotonicele au eficacitate cert E: Nu se administreaza antialgicele i AINS

14. [HEM10008] Tratamentul instrumental n patologia hemoroidal intern const n (pg. 474) A: Scleroza hemoroizilor B: Hemoroidopexie C: Fotocoagulare cu infraroii D: Ligatura elastic a hemoroizilor E: Ligatura chirugical 15. [HEM10009] Urmtoarele afirmaii privind patologia hemoroidal sunt adevrate (pg. 474) A: Tromboza hemoroidala interna este rar B: Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i dureroi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni C: Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n urgen pentru c sunt inutile si dureroase D: Ligaturarea elastic se face numai n spital E: Ligaturarea elastic este mai riscant dect sclerozarea 16. [HEM10010] Tratamentul chirurgical al hemoroizilor const n (pg. 474) A: Hemoroidectomie B: ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de obicei n 3 pachete C: Sutura plgilor dup hemoroidectomie D: Hemoroidopexie E: Scleroterapie 17. [HEM10011] Regulile igienicodietetice i tratamentul medical n patologia hemoroidal include (pg. 474) A: Creterea raiei zilnice de fibre alimentare B: Administrarea de laxative C: Utilizarea de antispastice D: Limitarea eforturilor excesive de defecae E: Utilizarea de medicamente topice

18. [HEM10012] Face parte din tratamentele instrumentale ale patologiei hemoroidale interne: (pag.474) A: scleroza B: hemoroidectomie clasica C: hemoroidopexie D: fotocoagulare cu infrarosii E: ligatura elastica 19. [HEM10014] Patologia hemoroidal intern se trateaz chirurgical prin () A: Ligatura arterelor hemoroidale B: Fotocoagulare C: Ligatur elastic D: Hemoroidopexie E: Hemoroidectomie clasic

20. [HEM10015] Tratamentul trombozei hemoroidale externe include () A: Abstenie terapeutic B: Ligatur elastic C: Topice

D: AINS E: Antalgice

21. [HEM10016] Examenul proctologic al hemoroizilor externi este caracterizat de () A: Prolaps B: Tumefacie dureroas la palpare C: Tumefacie extins D: Tumefacie edemaiat E: Tumefacie albastruie 22. [HEM10017] Patologia hemoroidal este favorizat de () A: Status alterat al coagulrii B: Sarcin C: Antecedentele familiale D: Bolile inflamatorii ale colonului E: Constipaie

23. [HEM10021] Manifestarile cele mai frecvente intalnite in patologia hemoroidala interna sunt: (20) A: durere B: prolaps C: sangerari D: prurit E: secretii muco-purulente 24. [HEM10023] Tromboza hemoroidal extern prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 473) A: Durere anal acut de intensitate variabil B: Durere ritmat de scaune C: Tumefacie albstruie ntotdeauna edemaiat D: Tumefacie dureroas la palpare E: Durere care provoac trezirea din somn

PATOLOGIA TUMORALA A TUBULUI DIGESTIV

1. [DIG10006] In monitorizarea cancerului colo-rectal, postchirurgie nu face parte : () A: tuseu rectal B: CT toracoabdominal C: biopsie D: determinare nivel ACE E: masuri de depistare pentru rudele pacientului 2. [DIG10015] n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile clinice este (pg. 475) A: febra B: tulburri de tranzit/modificri de tranzit C: aprare muscular abdominal D: distensia abdomenului E: vrsturi 3. [DIG10016] n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n: (pg. 476) A: cancerul de cec B: cancerul de colon transvers C: cancerul de colon stng D: cancerul de rect E: cancerul de unghi hepatic al colonului 4. [DIG10017] n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este: (pg. 480) A: gastroenteroanastomoza B: gastrostomie de alimentaie C: gastrectomie total D: gastrectomie 4/5 i anastomoza gastrojejunal, limfadenectomie E: laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar 5. [DIG10018] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat: (pg. 482) A: Alpha-feto-proteina crete peste 500 ng/ml B: apare pe fondul unui ficat cirotic C: este indicat excizia chirurgical D: este indicat distrucia local prin radiofrecven E: abinere terapeutic, fr monitorizare 6. [DIG10019] n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat: (pg. 487) A: esofagectomie B: radiochimioterapie exclusiv C: gastrostoma de alimentaie D: numai chimioterapie E: instalarea unei proteze

7. [DIG10031] Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489) A: are evoluie oscilant B: este progresiv

C: este nsoit de durere, febr, frison D: nu este nsoit de prurit E: este nsoit de scaune i urini normal colorate 8. [DIG10032] n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmtoarea intervenie: (pg. 489) A: duodenopancreatectomie cefalic B: splenopancreactectomie corporeocaudal C: pancreatectomie total D: dubla derivaie paleativ E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic

9. [DIG10035] Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: analgezice B: proteze biliare/duodenale C: tratament pentru prurit D: renutritie E: radioterapie

10. [DIG10039] Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: () A: T4N0M0 B: pT3N0M0 C: toate TN1M0 D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali

11. [DIG10041] Despre cancerul de pancreas se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an C: in 95% din cazuri este adenocarcinom D: localizat la corp in 70% din cazuri E: localizat la cap in 30% din cazuri

12. [DIG10042] Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin urmatoarele cu exceptia: () A: Ecografie B: CT toracoabdominopelvina C: ecoendoscopie D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125 E: Glicemie, TP

13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: alterarea starii generale B: pierdere in greutate C: pancreatita acuta D: dezechilibru al diabetului E: icter progresiv

14. [DIG10048] Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: icter progresiv B: decolorarea scaunului C: urina de culoare inchisa D: prurit E: pierdere in greutate

15. [DIG10050] Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o exceptie: () A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza B: bilant al extinderii locoregionale C: permite realizarea de biopsii D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia

16. [DIG10053] Pancreatectomia cefalica se realizeaza in urmatoarea situatie: () A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas B: cancer nerezecabil de cap de pancreas C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste nerezecabila D: pacient inoperabil E: tumora metastatica

17. [DIG10056] Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie: () A: ganglioni cervicali B: ganglioni jugulari interni C: ganglioni periesofagieni D: ganglioni supraclaviculari E: mediastinali

18. [DIG10060] Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: () A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie B: esofagectomie C: radiochimioterapie exclusiva D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie E: tratament paliativ

19. [DIG10061] Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: () A: mucosectomie endoscopica B: radiochimioterapie exclusiva C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie D: numai chimioterapie E: numai radioterapie

20. [DIG10062] Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o exceptie: ()

A: ciroza B sau C B: insuficienta respiratorie C: insuficienta cardiaca D: aderenta la aorta E: adenocarcinoame

21. [DIG10067] Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: () A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom D: esofag Baret E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza

22. [DIG10074] Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu exceptia: () A: numarul tumorilor B: localizarea tumorilor C: localizarea extrahepatica D: starea generala a pacientului E: functia hepatica nu are nici un rol

23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: () A: hemangiomul B: adenomul C: CHC D: hiperplazia nodulara focala E: chistul biliar

24. [DIG10089] Despre tumorile stomacului se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidena 9/100 000 C: adenocarcinoame in mai mult de 50% din cazuri D: ulcerul duodenal este factor de risc E: Helicobacter pylori nu este facto de risc

25. [DIG10094] Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: () A: masa abdominala epigastrica B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: disfagie, varsaturi

26. [DIG10102] identificati afirmatia corecta cu privire la hiperplazia nodulara focala! () A: apare la femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani B: este o leziune asimptomatica depistata intamplator, fara modificari ale probelor hepatice; C: la examen ecografic imaginea este iso-/hiperecogena; D: CT-iso-hiperdens fata administarare de contrast; E: Rmn- iso-/hipo T2, iso-hipo T1

27. [DIG10106] Tratamentul paliativ al cancerului pancreatic Nu include () A: Renutriie B: Tratament pentru prurit C: Proteze biliare D: Insulin E: Analgezice 28. [DIG10107] n cancerul pancreatic la ecografie apar, cu excepia () A: Ingroare a veziculei biliare B: Dilatare a canalului Wirsung C: Dilatare a cilor biliare extrahepatice D: Dilatare a cilor biliare intrahepatice E: Mas pancreatic 29. [DIG10108] Cancerului de cap de pancreas are urmtorul semn specific () A: Dureri n epigastru B: Decolorare a scaunului C: Pancreatita acut D: Diabet E: Alterarea strii generale 30. [DIG10113] Cancerul esofagian NU se monitorizeaz prin () A: Endoscopie superioar B: RMN cervicotoracal C: Markeri tumorali D: CT toracoabdominal E: Examen clinic 31. [DIG10114] Care dintre urmtoarele reprezint tumor esofagian de stadiul IIB () A: T3N1M1a B: T4N1M1b C: T3N0M1 D: T2N0M0 E: T1N1M0 32. [DIG10120] Tratamentul tumorilor secundare hepatice NU implic () A: Transplant hepatic B: Embolizare portal pentru a determina hipertrofierea ficatului C: Asocierea unor tehnici de distrugere localizat D: Rezecie complet E: Chimioterapie preoperatorie 33. [DIG10121] Prognosticul n CHC NU se stabilete pe baza () A: Strii generale a pacientului B: Alfafetoproteinemia C: Bilirubinemia D: Funcia hepatic E: Scorul Child

34. [DIG10122] CHC NU are urmtoarea complicaie () A: Obstrucie pancreatic B: Metastaze C: Obstrucie biliar D: Tromboz portal E: Hemoragie

35. [DIG10123] Hemangiomul hepatic NU este caracterizat de () A: Probele biologice hepatice sunt normale B: Are adesea indicaie chirurgical C: Hiperintens n T2 D: Este hiperecogen E: Provine din celule endoteliale

36. [DIG10127] Stadiul IIIB al cancerului de stomac include () A: T3N2M1 B: T4N2M1 C: T2bN2M0 D: T3N3M0 E: T3N2M0 37. [DIG10128] Tumorile stomacului NU sunt favorizate de urmtoarea () A: Antecedente familiale de cancer gastric B: Leziune Mallory Weiss C: Infectia cu Helicobacter pylori D: Ulcer gastric E: Maladia Menetrier

38. [DIG10132] n CT toracoabdominopelvin efectuat n cazul cancerului de colon, se pot decela, cu excepia () A: Carcinomatoza peritoneal B: Metastaze hepatice C: Statusul ganglionar D: Invazia organelor din vecintate E: Extensia local 39. [DIG10133] Cancerul de colon complicat cu infecie NU este caracterizat de () A: Febr B: Mas uneori palpabil C: Hiperleucocitoz D: Deshidratare E: Aprare abdominal

40. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: () A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers

C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic) D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani

41. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: () A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de pancreas C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul pancreatic D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient

42. [DIG10005] Factori de risc in cancerul colo-rectal sunt: (pag 475) A: acromegalia B: fumatul C: cancer colic ereditar non polipozic D: sindrom Peutz Jegers E: constipatia

43. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul de colon stang sunt: () A: Febra si deshidratare B: Distensia cecului C: Masa abdominala palpabila D: Peritonita E: Aparare abdominala

44. [DIG10008] In cancerul de colon in care coloscopia a fost incompleta, clisma cu substanta de contrast hidrosolubila are urmatoarele roluri: () A: Localizeaza tumora B: Cuantifica infiltrarea parietala C: Stabileste extensia D: Evalueaza invadarea ganglionara E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone

45. [DIG10009] Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: () A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie) B: Carcinom hepato celular C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara) D: Cancer colo-rectal E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros)

46. [DIG10010] In leagtura cu tratamentul si monitorizarea tumorilor hepatice benigne sunt adevarate urmatoarele: (pg. 481-482) A: Hemangioamele nu se opereaza decat exceptional si nu se monitorizeaza B: Hiperplazia nodulara focala se va exciza chirurgical din cauza riscului de transformare maligna C: Chistul biliar nu se opereaza niciodata si nici nu se monitorizeaza D: In adenomul hepatic, se recomanda un tratament cu estroprogestative

E: Hiperplazia nodulara focala nu se opereaza daca disgnosticul este sigur

47. [DIG10011] Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare posterioara a ultrasunetelor C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile metastatice D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen

48. [DIG10012] Aspectul tumorilor hepatice la computer tomograf este: () A: Hemangiomul: fixarea substantei de constrast se face dinspre centru spre periferie B: Hemangiomul apare hipodens la CT fara substanta de contrast C: Adenomul este isodens, hipervascularizat in mod heterogen in timpul arterial D: Carcinomul hepatocelular este isodens sau hipodens, iar tumorile secundare sunt hiperdense E: Hiperplazia nodulara focala este isodensa sau hipodensa cu evidentierea precoce a cicatricii centrale

49. [DIG10013] Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens in T2 si isointens sau hipointens in T1 C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica in timpul arterial si diminuarea contrastukui in timpul portal D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur E: Hemangiomul este hipodens

50. [DIG10020] Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas sunt: (pg. 488) A: pancreatita cronic B: chistele pancreatice C: diabetul D: adenomul pancreatic E: fumatul

51. [DIG10021] Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag sunt: (pg. 486) A: disfagia B: disfonia C: alterarea strii generale D: refluxul gastroesofagian: pirozisul E: eructaiile 52. [DIG10022] Tratamentul curativ n carcinomul hepatocelular const n: (pg. 483) A: chimioembolizare B: Sorafenib C: Transplantul hepatic D: Rezecie chirurgical E: Distrugere local (radiofrecven, crioterapie, alcoolizare)

53. [DIG10023] Factorii de risc n cancerul gastric sunt: (pg. 479) A: refluxul gastroesofagian B: infecia cu HP C: antecedentele familiale de cancer gastric D: ulcerul gastric E: tumorile gastrice benigne

54. [DIG10024] Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul gastric sunt: (pg. 480) A: mas abdominal epigastric B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistat la tueul rectal D: ganglion Troisier E: paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale 55. [DIG10025] Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: (pg. 476) A: ocluzia intestinal B: hemoragiile oculte C: tulburri de tranzit intestinal D: infecia E: metastazele pulmonare 56. [DIG10026] Confirmarea diagnostic n cancerul colorectal se face prin: (pg. 475-476) A: depistarea hemoragiilor oculte B: mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal C: ganglion Troisier D: colonoscopie complet + biopsie + examen histologic E: coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet 57. [DIG10027] n cancerul de colon drept tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: colostomie cutanat B: hemicolectomie dreapt C: limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea lor D: restabilirea continuitii printr-o anastomoz ileocolic E: aplicarea de endoprotez 58. [DIG10028] n cancerul de colon stng non-ocluziv tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: hemicolectomie stng B: colostomie C: aplicare de endoprotez D: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal 59. [DIG10029] n cancerul de colon stng ocluziv tratamentul const n: (pg. 478) A: rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau endoprotez) B: colectomia carcinologic n primul timp C: reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale

D: chimioterapie paleativ E: hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoza colorectal 60. [DIG10030] n cancerul de rect superior tratamentul chirurgical const n: (pg. 478) A: amputaie de rect abdomino-perineal B: colectomie stnga si rezecie parial a rectului (5 cm sub tumor) C: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare D: excizia parial a mezorectului E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal joas

61. [DIG10033] Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479) A: antecedente familiale de cancer gastric B: ulcer gastric C: acromegalia D: rectocolita ulcero-hemoragica E: maladia Menetrier

62. [DIG10034] Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479) A: flebita B: acanthosis nigricans C: purpura fulminans D: ganglionul Troisier E: anemie hemolitica

63. [DIG10036] Monitorizarea pe termen lung a tumorilor de pancreas se face prin: () A: Examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali D: radiografie toracica E: radiografie pe gol

64. [DIG10037] Urmatoarele afirmatii despre stadializarea tumorii de pancreas sunt adevarate: () A: IA: pT1N0M0 B: IB: PT2N0M0 C: IC: pT3N0M0 D: IV: toate cancerele M1 E: III: T4N0-1M0

65. [DIG10038] Stadiul IB al tumorilor de pancreas se refera la: () A: pT2N0M0 B: tumora limitata la pancreas <2 cm in cel mai mare diametru C: tumora limitata la pancreas >2 cm in cel mai mare diametru D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: fara semne de afectare a ganglionilor limfatici regionali

66. [DIG10040] Urmatoarele afirmatii referitoate la tumora primitiva in cadrul clasificarii

TNM a cancerelor de pancreas sunt false: () A: T1: tumora limitata la pancreas >2 cm B: T2: tumora extrapancreatica C: T3: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac D: T4: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare E: T4: tumora operabila

67. [DIG10043] Aspectul ecografic al cancerului de pancreas cuprinde: () A: masa pancreatica B: dilatare a cailor biliare intra si extrahepatice C: dilatare a canalului Wirsung D: metastaze hepatice E: indentificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza

68. [DIG10044] Markerii tumorali in cancerul de pancreas sunt urmatorii cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: LDH E: alfafetoproteina

69. [DIG10045] Semne care arata extinderea cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: hepatomegalie B: carcinomatoza C: ganglion Troisier (tuseu rectal) D: HDS E: HDI

70. [DIG10047] Semne clinice prezente in cancerului de corp/coada de pancreas dar absente in cel de cap de pancreas sunt: () A: dureri in epigastru B: dureri celiace C: iradiere posterioara D: pancreatita acuta E: pierdere in greutate

71. [DIG10049] Semnele clinice specifice fie pentru cancerul de cap de pancreas, fie pentru cancerul de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele: () A: alterarea starii generale B: pancreatita acuta C: icter D: prurit E: dureri in epigastru ce iradiaza posterior

72. [DIG10051] Contraindicatiile exerezei cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: metastaze B: carcinomatoza peritoneala C: invadarea venei splenice

D: invadarea venei porte E: invadarea ductului Wirsung

73. [DIG10052] Interventia chirurgicala in cancerul ce cap de pancreas consta in: () A: duodenopancreatectomie cefalica B: anatomopatologie C: anastomoza biliara D: anastomoza gastrica E: fara anastomoze

74. [DIG10054] Daca in timpul examinarii tumora pancreatica se dovedeste a nu fi rezecabila se realizeaza urmatoarele: () A: dubla derivatie biliodigestiva si gastrojejunala B: interventie curativa C: interventie paliativa D: anastomoza pancreatica E: fara anastomoze

75. [DIG10055] Urmatoarele afirmatii despre tumora primitiva in tumorile esofagului sunt adevarate: () A: T1 tumora invadeaza musculara B: T2 tumora invadeaza musculara proprie C: T3 tummora invadeaza ganglionii D: T4 tumora invadeaza structurile adiacente E: T4 tumora metastatica

76. [DIG10057] Esofagul toracic da urmatoarele metastaze ganglionare: () A: ganglioni periesofagieni mai sus sau mai jos de vena azygos B: ganglioni subcarinari C: ganglioni mediastinali D: ganglioni perigastrici E: ganglioni celiaci

77. [DIG10058] Sunt metastaze la distanta in cancerele esofagului: () A: M1a ganglionii limfatici celiaci pentru cancerul treimii inferioare a esofagului B: M1a ganglionii limfatici cervicali pentru cancerul treimii superioare a esofagului C: M1b alte situsuri D: ganglionii cervicali sunt considerate M1a pentru cancerele esofagului cervical E: ganglionii cervicali sunt considerate N pentru cancerele esofagului toracic

78. [DIG10059] Urmatoarele afirmatii privind stadializarea cancerului esofagian sunt adevarate: () A: 0 pT0N0M0 B: I pT1N0M0 C: II pT2N0M0 D: III pT3N1 E: III pT4N0-1M0

79. [DIG10063] Esofagectomia se practica in urmatoarele situatii in cadrul tratamentului cancerelor esofagiene: () A: stadiul II B: stadiul III daca este adenocarcinom C: stadiul III daca este epidermoid D: tumori superficiale E: ciroza B sau C, insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca, aderenta la aortam bronhii, trahee, nervi recurenti, metastaze, ganglioni celiaci

80. [DIG10064] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor esofagiene presupune: () A: examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9 D: endoscopie superioara E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice

81. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se procedeaza astfel, cu exceptia: () A: instalarea unei proteze B: chimioterapie C: radioterapie D: esofagectomie E: numai radiochimioterapie

82. [DIG10068] Cancerul de esofac prezinta clinic urmatoarele caracteristici: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: tuse la deglutitie D: disfonie: paralizia recurentului drept E: dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia

83. [DIG10069] Semne clinice ale extinderii cancerului esofagian sunt urmatoarele cu exceptia: () A: dureri mediastinale, celiace B: splenomegalie C: carcinomatoza palpabila la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: ciroza, simptome pulmonare

84. [DIG10070] Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii in cancerul de esofag cuprinde: () A: endoscopia inalta B: CT cervicotoracoabdominopelvin C: ecoendoscopie D: markeri tumorali ACE, Ag CSC, Ca 19-9 E: panendoscopie ORL si pulmonara

85. [DIG10071] Despre tumorile heaptice secundare se poate spune: () A: sunt cele mai putin frecvente forme de tumori hepatice

B: posibilitatea de metastaze sincrone C: posibilitatea de metastaze metacrone D: tumori primitive digestive: colorectale, stomac, pancreas E: tumori primitive: san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine

86. [DIG10072] In legatura cu diagnosticul tumorilor secundare hepatice se poate spune: () A: simptomatice, de cele mai multe ori B: bilant hepatic anormal de cele mai multe ori C: depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare a extinderii cancerului primitiv D: rareori: durere, icter, alterarea starii generale, hepatomegalie E: imagistica: ecografie, CT, RMN

87. [DIG10073] Tratamentul tumorilor hepatice secundare presupune: () A: chimioterapie preoperatorie B: rezectie completa C: tehnici de distrugere localizata D: embolizare portala E: chirurgie chiar daca excizia metastazei este incompleta

88. [DIG10075] Ecografia arata urmatoarele in diagnosticul tumorilor hepatice secundare: () A: hipoecogena B: izoecogena C: halou hipoecogen circumferential D: halou hiperecogen E: hiperecogena

89. [DIG10076] Imagistica tumorilor hepatice secundare arata: () A: ecografie: hipo/izoecogena, halou hipoecogen circumferential B: CT : iso/hipodens fara substanta de contrast C: RMN: iso/hipo T2, iso/hiper T1 D: RMN: evidentiere discreta in timpul arterial E: CT: evidentiere puternica in timpul arterial

90. [DIG10077] Printre tumorile hepatice benigne se numara: () A: hemangiomul B: hiperplazia nodulara focala C: adenomul D: chistul biliar E: metastaze

91. [DIG10078] Aspect iso/hipo T1, iso/hiper T2 la RMN se observa in urmatoarele leziuni heaptice: () A: hemangiom B: hiperplazie nodulara focala C: adenom D: chist biliar E: metastaze

92. [DIG10079] Confirmarea diagnostica de CHC prin PBH NU este necesara in urmatoarele cazuri: () A: nodul de 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic B: nodul >2 cm cu aspect tipic sau cu alfafetoproteina > 200 ng/ml C: in caz de tumora+ficat sanatos D: nodul > 2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic E: nodul >3 cm

93. [DIG10081] Complicatiie CHC sunt, cu exceptia: () A: ruptura B: hemoragie C: suprainfectare D: tromboza venoasa profunda E: obstructie pancreatica

94. [DIG10082] Factori de prognostic ai CHC sunt: () A: numarul si dimensiunea tumorilor B: functia hepatica C: ascita D: pleurezia E: starea generala a pacientului

95. [DIG10083] Principiile de tratament in CHC sunt, cu exceptia: () A: profilactic B: curativ C: non-curativ D: abtinere E: monitorizare

96. [DIG10084] Tratamentul profilactic al CHC este: () A: tratamentul hepatitei B B: tratamentul hepatitei C C: vaccinarea anti VHB D: depistarea CHC prin Ecografie+alfafetoproteina la fiecare 6 luni E: sorafenib

97. [DIG10085] Tratamentul curativ al CHC presupune: () A: transplant hepatic B: rezectie chirurgicala (cel mai bun tratament) C: distrugere locala D: chimioembolizare E: sorafenib

98. [DIG10086] Tratamentul non-curativ al CHC presupune, cu exceptia: () A: chimioembolizare B: sorafenib C: distrugere locala

D: alcoolozare E: crioterapie

99. [DIG10087] Tratamentul CHC in prezenta contraindicatiilor pentru transplant se realizeaza astfel: () A: rezectie in caz de Child A B: distrugere locala in caz de Child B C: chimioembolizare in caz de Child C D: paliativ in caz de Child C E: chimioembolizare in caz de Child B

100. [DIG10088] In faza de CHC avansat non-metastatic tratamentul va fi: () A: Child A - chimioembolizare B: Child B - distrugere locala C: Child C - paliativ D: Child A, C - paliativ E: sorafenib

101. [DIG10090] In legatura cu clasificarea TNM a canceului gastric sunt adevarate: () A: T1: tumora limitata la peretele gastric B: T3: tumora extinsa la ganglioni C: T4: tumora invadeaza organele din vecinatate D: N1: 1-6 ganglioni regionali meteatatici E: N3: >15 ganglioni regionali meteatatici

102. [DIG10091] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre stadializarea cancerului de stomac: () A: 0 pT0N0M0 B: IA T1N0M0 C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0 D: II T2a/bN2M0 E: IV orice tumora cu M1

103. [DIG10092] Diagnosticul clinic al cancerului de stomac se pune pe baza urmatoarelor: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: varsaturi postprandiale D: dureri epigastrice E: fara hematemeza, fara melena

104. [DIG10093] Sindromul paraneoplazic in cancerul de stomac cuprinde: () A: flebita B: acanthosis nigricans C: ginecomastie D: alterarea starii generale E: anemie hemolitica

105. [DIG10095] Confirmarea diagnostica si bilantul extinderii cancerului de stomac se

realizeaza prin: () A: endoscopie superioara B: tranzit baritat C: CT cervicotoracoabdominopelvin D: ecoendoscopie E: radiografie toracica

106. [DIG10096] Markerii tumorali in cancerul de stomac sunt, cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: CSC E: LDH

107. [DIG10097] Tratamentul cancerului de stomac presupune: () A: chimioterapie perioperatorie (6 cicluri inainte si 6 cicluri dupa) B: cancer antral: gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic C: alte localizari: gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic D: aport de vitamina B12 pe cale venoasa pe toata viata E: monitorizare pe termen lung

108. [DIG10098] Monitorizarea pe termen in cancerul de stomac presupune: () A: examen clinic B: RMN toracoabdominal C: markeri tumorali D: endoscopie superioara E: complicatiile gastrectomiei (anemia microcitara, malabsorbtie)

109. [DIG10099] Stadiul 1 in cancerul colorectal cuprinde: () A: afectarea submucoasei colice B: afectarea musculoasei C: afectarea doar a mucoasei D: T1-T2N0M0 E: Tis

110. [DIG10100] Clasificarea TNM a cancerului colorectal, afirmatii adevarate: () A: M1: toate T/toate N.M1 B: N2: 4 sau mai multi ganglioni regionali invadati C: T4: T4N0M0, stadiul IIB, invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei D: T3: T3N0M0, stadiul IIA, seroasa E: T3: grasimea perirectala

111. [DIG10101] In timpul efectuarii tuseului rectal in cancerul colorectal se urmaresc urmatoarele: () A: prezenta sangelui B: distanta dintre polul inferior si sfincter C: mobilitatea leziunii

D: localizare (anterioara, posterioara, circumferentiala) E: ganglion Troisier

112. [DIG10103] Monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic include () A: Markeri tumorali B: CT toracoabdominal C: ERCP D: Endoscopie superioar E: Examen clinic 113. [DIG10104] Cancerul de cap de pancreas se trateaz prin () A: Vaccinarea postsplenectomie B: Anastomoza biliar C: Derivaie biliodigestiv i gastrojejunal D: Splenopancreatectomia cefalic E: Duodenopancreatectomia cefalic 114. [DIG10105] Tumora pancreatic T4 afecteaz () A: splina B: artera mezenteric inferioar C: artera mezenteric superioar D: trunchiul celiac E: aorta abdominal 115. [DIG10109] Cancerul esofagian se monitorizeaz pe termen lung prin () A: Scintigrafie mediastinal B: RMN cervicotoracal C: Examen clinic D: Markeri tumorali E: Endoscopie superioar 116. [DIG10110] n cazul tumorilor esofagiene toracice de stadiu II se aplic () A: Radioterapie B: Radiochimioterapie C: Chimioterapie D: Mucosectomie endoscopica E: Esofagectomie 117. [DIG10111] Extinderea cancerului esofagian este marcat de () A: Dificulti respiratorii B: Ganglionul Troisier C: Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier D: Hepatomegalie E: Dureri mediastinale 118. [DIG10112] Ganglioni ce pot fi afectai de metastaze ale cancerului de esofag toracic sunt () A: Perigastrici B: Subcarinari

C: Supraclaviculari D: Periesofagieni E: Jugulari interni 119. [DIG10115] n prognosticul tumorilor hepatice secundare se consider () A: Prezena trombozei portale B: Scorul Child C: Starea general a pacientului D: Funcia hepatic E: Localizarea metastazelor 120. [DIG10116] Tratamentul noncurativ ale CHC se realizeaz prin () A: Distrugere locala prin alcoolizare B: Distrugere locala prin crioterapie C: Sorafenib D: Chimioembolizare E: Vaccinare anti-VHB 121. [DIG10117] Confirmarea CHC se poate realiza fr biopsie prin () A: Nodul peste 2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml B: Nodul peste 2 cm cu aspect tipic C: Nodul 1-2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml D: Nodul 1-2 cm cu aspect tipic n caz de ficat cirotic E: Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evident la dou examinari imagistice, n prezena unui ficat cirotic 122. [DIG10118] Referitor la chistul biliar urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit monitorizare B: Nu necesit terapie C: Biologie normal D: Este adesea asimptomatic E: Este un tip rar de leziune 123. [DIG10119] Referitor la adenomul hepatic urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit biopsie pentru confirmare B: Este hipoecogen C: Este simptomatic doar n 1/2 din cazuri D: Este frecvent la femeile ntre 20-50 ani E: Provine din hepatocite 124. [DIG10124] Cancerul de stomac se monitorizeaz prin () A: Ecoendoscopie B: CT toracoabdominopelvin C: Markeri tumorali D: Endoscopie superioara E: Examen clinic 125. [DIG10125] Care dintre urmtoarele reprezint tumori ale stomacului de stadiu IV? ()

A: T1N1M1 B: T2aN3M0 C: T1N3M0 D: T4N1M0 E: T3N2M0

126. [DIG10126] Tumorile stomacului sunt favorizate de () A: Antecedente personale de gastrectomie B: Maladia Menetrier C: Hiperaciditate D: Ulcerul gastric E: Ruptura Mallory Weiss

127. [DIG10129] n cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin () A: Anastomoza coloanal B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare C: Excizia total a mezorectului D: Amputaie abdominoperineal E: Proctectomie 128. [DIG10130] Gravitatea cancerului de colon complicat cu ocluzie este indicat de () A: Sindrom inflamator B: Deshidratare C: Distensia cecului D: Aprare abdominal E: Febr

PACIENTUL CU TRAUMATISM ABDOMINAL

1. [ABD10002] Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic oblig la: (pg. 491) A: laparotomie de urgen B: administrarea de analgezice C: nclzirea pacientului D: profilaxia tetanosului E: monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv

2. [ABD10003] Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune: (pg. 491) A: splenectomie de urgen B: antibioterapie cu amoxicilin C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: tratament medical i monitorizare E: imobilizarea fracturilor costale 3. [ABD10004] Care din urmtoarele complicaii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg. 492) A: ocluzia intestinal B: coleperitoneul C: pancreatita acut D: abcesul fundului de sac Douglas E: supuraia parietal 4. [ABD10005] Care din urmtoarele afeciuni poate aprea ca i complicaie consecutiv a unui traumatism pancreatic? (pg. 493) A: peritonit generalizat B: hemoperitoneu masiv C: abces interhepatodiafragmatic drept D: pancreatita acut E: pancreatita cronic 5. [ABD10006] Specificai care din urmtoarele metode de tratament reprezint conduita corect n cazul plgilor penetrante (pg. 493) A: laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i tratamentul leziunilor B: pansamentul plgii asociat cu antibioterapia C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: administrarea de analgezice i supravegherea plgii E: stimularea tranzitului intestinal

6. [ABD10024] Managementul traumatismului splenic la pacientii instabili cuprinde urmatoarele, cu o exceptie: () A: laparotomie de urgenta B: splenectomie C: antibioterapie D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii 7. [ABD10031] La plaga abdominal trebuie observate urmtoarele, cu excepia ()

A: Este penetrant? B: Traiectoria C: Lungimea D: Punctul de ieire E: Punctul de intrare 8. [ABD10032] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despe traumatismul pancreatic, cu excepia () A: Afectarea duodenal determina tablou de peritonita B: Pancreasul are un aspect eterogen, fracturat (CT) C: La pacienii stabili cu plaga a ductului Wirsung se indic tratament endoscopic D: Pancreatita cronic poate fi o complicaie E: Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung 9. [ABD10033] Complicaiile traumatismului hepatic NU includ () A: Hemoperitoneu B: Coleperitoneu C: Biliom D: Angiocolit E: Embolia gazoas 10. [ABD10034] n cazul pacienilor cu traumatism splenic cu stare hemodinamic stabil se efectueaz () A: Anatomopatologie B: Tratament medicamentos C: Monitorizarea trombocitozei postoperatorii D: Embolizare arteriala daca este posibil E: Splenectomie

11. [ABD10036] In caz de stabilitate hemodinamica se va efectua () A: RMN B: Ecoendoscopie C: Colonoscopie totala D: CT de corp intreg E: EEG

12. [ABD10037] In caz de traumatism al splinei,ecografia insotita de CT va arata () A: pneumoperitoneu B: aerocolie marcata C: hematom al splinei subcapsular, neinconjurat de parenchimul spenic D: hematom al splinei subcapsular, inconjurat de parenchimul spenic E: variantele A si C sut corecte

13. [ABD10039] Prognosticul in caz de plaga a canalului Wirsung () A: CT cu substanta de contrast B: enterografie RMN C: ecoendoscopie D: radiografie pe gol E: bili RMN

14. [ABD10041] Tratamentul medical al unui pacient cu traumatism abdominal consta in urmatoarele masuri cu exceptia (491) A: nclzire B: analgezice, monitorizare armat C: corecie a tulburrilor electrolitice D: monitorizare scurt n mediul spitalicesc E: profilaxia tetanosului

15. [ABD10007] n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491) A: vezicula biliar B: ficatul C: duodenul D: stomacul E: splina 16. [ABD10008] Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul unui traumatism splenic pot evidenia: (pg. 492) A: pneumoperitoneu B: hemoperitoneu C: hemotorax D: hematom al splinei E: nivele hidroaerice multiple 17. [ABD10009] Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut de: (pg. 493) A: durere de pancreatit acut B: scderea amilazelor C: creterea lipazei D: febr persistent i frison E: creterea calcemiei 18. [ABD10010] Complicaiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492) A: embolia gazoas n caz de plag a venelor suprahepatice B: biliom C: coleperitoneu D: ocluzia intestinal E: ocul toxico-septic 19. [ABD10011] Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s identifice: (pg. 493) A: punctul de intrare i punctul de ieire B: traiectoria plgii C: debridarea i sutura plgii D: profilaxia tetanosului E: dac plaga este penetrant

20. [ABD10012] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic se refera la: () A: pacient stabil: tratament medical B: pacient stabil cu plaga a ductului Wirsung: tratament medical

C: pacient instabil: interventie chirurgicala D: peritonita asociata: tratament medical initial E: plaga a ductului Wirsung netratabila endoscopic: interventie chirurgicala

21. [ABD10013] Circumstantele de aparitie ale traumatismului pancreatic sunt, cu exceptia: () A: traumatism in hipocondrul drept B: traumatism in hipocondrul stang C: traumatism epigastric D: decelerare puternica E: fracturi costale

22. [ABD10015] Prognosticul in traumatismul pancreatic depinde de: () A: asocierea cu plaga a canalului cistic B: plaga a canalului Wirsun C: afectarea duodenului D: afectarea stomacului E: infectia

23. [ABD10016] Complicatiile traumatismului pancreatic sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia: () A: pancreatita acuta B: necroza, infectare, pseudochiste C: fistula pancreatica D: plaga a canalului Santorini E: plaga duodenala

24. [ABD10017] Diagnosticul de traumatism pancreatic se pune pe: () A: durere de pancreatita acuta B: soc C: HDS D: cresterea lipazei E: cresterea amilazei

25. [ABD10018] Traumatismul hepatic se evoca sistematic in caz de: () A: durere la nivelul hipocondrului drept B: plaga penetranta a hipocondrului drept C: trauma a hipocondrului drept D: in general pentru toate traumatismele abdominale E: icter

26. [ABD10019] Semnele clinice si biologice in traumatismul hepatic sunt, cu exceptia: () A: aparare in hipocondrul drept B: fractura ultimelor coaste depe partea dreapta C: identificarea unei instabilitati hemodinamice D: peritonita E: citoliza

27. [ABD10020] Caracterizeaza examenul imagistic in traumatismul hepatic: ()

A: ecografie insotita de CT in caz de instabilitate hemodinamica B: hemoperitoneu C: pneumoperitoneu D: hematom, fracturi, contuzii E: leziuni ale venelor suprahepatice, venei porte, arterei hepatice

28. [ABD10021] Managementul traumatismului hepatic: () A: nu are legatura cu starea hemodinamica B: stare hemodinamica stabila: tratament medical, monitorizare C: stare hemodinamica instabila: laparotomie de urgenta D: indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore E: tamponare cu ajutorul compreselor

29. [ABD10022] Traumatismul splinei se evoca sistematic in caz de: () A: plaga penetranta a hipocondrului stang B: traumatism al hipocondrului stang C: in general pentru toate traumatismele abdominale D: durere la nivelul hipocondrului stang E: trombocitoza

30. [ABD10023] Semnele clinice in traumatismul splinei NU sunt: () A: fracturi ale ultimelor coaste stangi B: instabilitate hemodinamica C: aparare abdominala D: HDS E: HDI

31. [ABD10025] Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor cuprinde: () A: radiografie toracica B: radiografie bazin in incidenta anteroposterioara C: ecografie abdominala D: CT toracoabdominopelvin E: Endoscopie superioara

32. [ABD10026] Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal: () A: stabilitate hemodinamica B: fara indicatii de interventie de urgenta C: nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate D: peritonita E: plaga penetranta

33. [ABD10027] Managementul contuziilor abdominale la pacientii instabili presupune: () A: CT de corp intreg B: laparotomie "scurta" C: splenectomie D: sutura arterei E: packing

34. [ABD10028] Traumatismul pancreatic se trateaz chirurgical dac () A: Tablou de pancreatit acut B: Plag a canalului Wirsung netratabil endoscopic C: Peritonit asociat D: Politraumatism E: Instabilitate 35. [ABD10029] Pacient instabil hemodinamic cu traumatism al splinei se abordeaz astfel () A: Antibioterapie cu amoxicilina B: Packing C: Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ D: Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus E: Splenectomie 36. [ABD10030] Trebuie intervenit de urgen n cazul traumatismului abdominal n caz de () A: Plag penetrant B: Traumatismul hipocondrului stng C: Peritonit D: Fractur de bazin E: Eviscerare

37. [ABD10035] In caz de traumatism abdominal, biologia standard se completeaza cu () A: ionograma B: lipaza C: amilaza D: urocultura E: bilant hepatic

38. [ABD10038] Complicatiile traumatismului hepatic () A: embolia gazoasa B: hemobilia-angiocolita si colestaza C: hemobilia -angiocolita si hemoragie digestiva D: biliom E: coleperitoneu

39. [ABD10040] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic () A: Pacient stabil-tratament medical(regim absolut,analgezice, monitorizare) B: stabil cu plaga a ductului Wirsung-tratament endoscopic cu pozitionarea unei proteze C: in caz de peritonita tratament medical D: pacient instabil -interventie chirurgicala E: A si C sunt gresite

SINDROM OCLUSIV

1. [OCL10002] Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495) A: bezoart B: boala crohn C: carcinomatoza D: diverticul Meckel E: corp strain

2. [OCL10004] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt, cu EXCEPTIA: (pag 494) A: hematemeza B: soc C: durere intensa D: febra E: deshidratare 3. [OCL10005] Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie intestinal care are ca mecanism: (pg. 495) A: Strangularea B: Obstrucia C: Funcia D: Reflex E: Necunoscut 4. [OCL10006] Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg. 497) A: Abdomen uor destins, cu echimoz periombilical (semnul Cullen) B: Steluele vasculare C: Icter sclero-tegumentar D: Meteorismul asimetric E: Abdomen plat, imobil cu respiraia 5. [OCL10007] Ce imagine radiologica este patognomonic pentru ocluziile intestinale? (pg. 495) A: Pneumoperitoneul subdiafragmatic B: Pleurezia bazal dreapt C: Multiplele imagini de calculi radio-opaci D: Nivelele hidro-aerice E: Nu exist o imagine radiologic patognomonic pentru ocluziile intestinale 6. [OCL10008] Sindromul Ogilvie se poate intlni n urmtoarele situaii, cu excepia uneia: (pg. 498) A: Context chirurgical postoperator B: n reanimare C: Bolnavul cu hipopotasemie D: Insuficiena cardiac E: Hipertensiunea arterial 7. [OCL10009] Spunei ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase: (pg. 494) A: Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze B: Vrsturi tardive i de aspect fecaloid C: Lipsa meteorismului D: Durere abdominal

E: Distensia abdominal

8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495) A: Bezoart B: Carcinomatoza C: Hematom al peretelui D: Diverticul Meckel E: Metastaze

9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: () A: 6 ore B: 3 ore C: 30 minute D: 8 ore E: 5 minute

10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: () A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate D: compresiune extrinseca, corpi straini E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze 11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: () A: ocluzia prin brida B: volvulusul C: invaginatia D: diverticulul Meckel E: tumorile

12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se realizeaza dupa: () A: 1 luna B: 2-3 luni C: 1 saptamana D: 1 an E: 6 saptamani

13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: () A: varsta peste 70 ani B: absenta acolarii posterioare a cecului C: diaree D: tineri E: copii

14. [OCL10037] Sindromul Ogilvie NU este caracterizat de () A: Niveluri colice n U inversat B: Distensie cecal

C: Lipsa semnelor peritoneale D: Meteorism voluminos difuz E: Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului

15. [OCL10038] Volvulusul cecului NU este caracterizat de () A: Tratament prin rezecia colonului cu volvulus i anastomoza ileocolic B: Aspectul granitat lips pe radiografie C: Lipsa vrsturilor D: Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz E: Vrsta peste 60 de ani este factor de risc 16. [OCL10039] Ocluzia necrotic prin brid se trateaz prin, cu excepia () A: Laparorafie B: Stomie C: Restabilirea continuitii digestive D: Anatomopatologie E: Rezecie 17. [OCL10040] Sindrom ocluziv se abordeaz sistematic, cu excepia (pg. 496) A: Prelevare lichid peritoneal B: Administrare de analgezice C: Compensare hidroelectrolitica D: Sonda nazogastrica E: Regim alimentar strict

18. [OCL10041] Diagnosticul de gravitate al ocluziei NU include () A: Lichid liber intraabdominal B: Vrsturi fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroporia E: Dilatarea cecului peste 10 cm 19. [OCL10042] Severitatea ocluziei este indicat de, cu excepia () A: Varsaturi cu aspect fecaloid B: Aparare abdominala C: Sepsis sever D: Febra E: Deshidratare 20. [OCL10043] Managementul sistematic al pacienilor cu sindrom ocluziv include, cu excepia () A: Prelevarea eventualului lichid peritoneal B: Analgezice C: Compensare hidroelectrolitic D: Sonda nazogastric E: Regim absolut 21. [OCL10044] Diagnosticul de gravitate al ocluziei include, cu excepia () A: Lichid intraabdominal B: Vrsturi fecaloide

C: Pneumoperitoneul D: Aeroportia E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm 22. [OCL10045] Diagnosticul ocluziei NU are urmtorul semn de gravitate () A: Vrsturi cu aspect fecaloid B: Aprare abdominal C: Sepsis sever D: Febr E: Deshidratare

23. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496) A: sa fie spitalizati in urgenta B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii C: sa fie tratati cu analgezice D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic

24. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe urmtoarele: (pg. 494) A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operai anterioare) B: Medicaia anterioar C: Semnele de impregnare neoplazic D: Antecedentele personale fiziologice E: Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv 25. [OCL10011] Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome: (pg. 494) A: Durerea abdominal B: Meteorismul abdominal C: Hematemeza D: Vrsturile E: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze 26. [OCL10012] Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucie: (pg. 495) A: Tumori intestinale B: Polipi C: Ileus biliar D: Volvulus sigmoidian E: Ileus postoperator

27. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497) A: Reducerea volvulusului cu o sond Faucher +/- colonoscopie B: Scurt sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectal C: Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann) D: Doar tratament medical E: Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan

28. [OCL10017] Semnele de severitate ale unei ocluzii sunt: () A: deshidratare B: soc C: febra, sepsis sever, soc D: aparare abdominala/durere severa E: varsaturi

29. [OCL10019] Diagnosticul de gravitate al unei ocluzii se pune pe urmatoarele semne: () A: dilatarea cecului >10 cm B: pneumomatoza parietala, aeroportie C: pneumoperitoneul D: lichid liber intraperitoneal E: accentuarea fixarii substantei de contrast in peretii intestinului (semn de ischemie)

30. [OCL10020] Tratamentul general al ocluziilor include: () A: managementul medical sistematic pentru toti pacientii B: in absenta semnelor de severitate se va opri tratamentul medical C: in prezenta semnelor de severitate si esec medical pacientul va fi tratat chirurgical D: de obicei se realizeaza restabilirea continuitatii digestive E: nu este nevoie de tratament chirurgical de urgenta 31. [OCL10022] Managementul ocluziei prin brida in absenta semnelor de severitate este: () A: medical B: 8-12 ore de aspiratie, apoi test cu gastrografin C: radiografie abdominala simpla la 12-24 de ore D: daca substanta trece in colon: ablatia sondei E: daca nu se observa substanta de contrast in colon: chirurgie

32. [OCL10023] In caz de ocluzie prin brida cu necroza intestinala se procedeaza astfel: () A: rezectie, anatomopatologie B: restabilirea continuitatii digestive sistematic C: stomie sistematic D: laparorafie E: restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala

33. [OCL10024] Factorii de risc ai volusului de sigmoid sunt: (497) A: varsta >70 ani B: varsta > 60 ani C: constipatia D: diareea E: megadolico-sigmoid

34. [OCL10025] Volvulusul de sigmoid se recunoaste prin: () A: meteorism voluminos asimetric B: niveluri colice in U inversat pe radiografie abdominala simpla, CT C: meteorism voluminos difuz D: nivel colic la nivelul hipocondrului stang E: absenta aspectului obisnuit granitat al cecului

35. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: () A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/-colonoscopie B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o singura interventie D: laparotomie, explorare, prelevare de probe E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie

36. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: () A: medical B: chirurgical C: reanimare D: hipopotasemie E: hiperpotasemie

37. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: () A: se va exclude intotdeauna o cauza organica B: prezenta semnelor peritoneale C: distensie cecala D: Radiografie abdominala E: CT

38. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: () A: tratament medical B: etiologic C: in prezenta semnelor de severitate: colo-exsuflare sau laparotomie exploratorie D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale E: nu necesita tratament chirurgical 39. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de urmtoarele () A: Absena acolrii posterioare a cecului B: Diverticulit C: Boala Crohn D: Constipaie E: Vrsta peste 60 de ani 40. [OCL10034] Volvulusul sigmoidian fr semne de severitate se trateaz cu () A: Colonoscopie B: Meninerea sondei timp de o sptmn C: Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal D: Intervenie Hartmann E: Reducere cu sond Faucher 41. [OCL10035] Sindromul ocluziv se managerizeaz prin () A: Compensarea tulburrilor hidroelectrolitice B: Prelevare de lichid peritoneal C: Decompresia segmentului din amonte D: Sonda nazogastric

E: Regim absolut 42. [OCL10036] Sindrom ocluziv se confirm prin relevarea () A: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze B: Timpanism C: Meteorism abdominal D: Orificii herniale E: Cicatrice abdominal

43. [OCL10046] Confirmarea diag. de sindrom ocluziv se face prin: () A: Rectoragii,melena B: Oprirea trazitului intestinal pt materii fecale si gaze C: Anemie D: Varsaturi E: Meteorism abd.timpanism,durere abd

44. [OCL10047] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt: () A: Deshidratarea B: Febra C: Sepsis sever D: Apararea abdominala E: Melena

APENDICITA LA COPIL SI LA ADULT

1. [APD10002] Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: (pag499) A: retrocecala B: subhepatica C: laterocecala D: mezoceliaca E: pelvina

2. [APD10005] Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500) A: apendicectomie de urgen B: apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice cu spectru larg C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan D: tratament medical profilactic E: apendicectomie laparoscopic

3. [APD10006] n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: (pg. 500) A: peritonit generalizat B: infecie urinar C: ocluzie febril D: torsiune ovarian E: colica renal 4. [APD10007] n apendicita acut, infecia apendicelui se produce cel mai adesea: (pg. 499) A: pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui B: pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la distan C: pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale respiratorie, n cazul epidemiilor D: pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate E: pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar 5. [APD10008] n apendicita acut, explorrile biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499) A: sindromul de citoliz hepatic B: sindromul inflamator C: sindromul de activitate imunologic D: sindromul bilio-excretor E: sindromul de retenie azotat 6. [APD10009] Tratamentul etiologic n apendicita acut este reprezentat de: (pg. 500) A: analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic B: antibioterapie intravenos 24-48 ore C: apendicectomie D: vaccinare profilactic E: regim alimentar absolut i repaus la pat

7. [APD10019] Temperatura in cadrul apendicitei la copii si adulti este: ()

A: >40 B: 37.5-38.5 C: >38

D: >37 E: 37-38

8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: () A: torsiune ovariana B: salpingita C: sarcoidoza D: TBC E: diverticul sigmoidian 9. [APD10034] Apendicita NU se trateaz etiologic prin () A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic B: Lavaj al cavitatii abdominale C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic D: Apendicectomie E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile 10. [APD10035] Apendicita NU se manifest prin () A: Febra 37.5-38.5 B: Oprirea tranzitului C: Aprare muscular D: Tueu pelvin dureros E: Vrsturi 11. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag499) A: temperatura 37.5 B: diaree C: tuseu pelvin dureros D: vsh crescut E: aparare abdominala

12. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499) A: febra 37.5-38.5 B: perete apendicular>3 mm la ecografie C: sumar de urina negativ

D: sindrom inflamator E: vizualizarea unui stercolit 13. [APD10010] Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de: (pg. 499) A: durere n fosa iliac dreapt B: vrsturi, greuri C: disurie, polakiurie D: febr 37,5-38,5C E: tueu pelvin dureros 14. [APD10011] Complicaiile apendicitei acute sunt: (pg. 500)

A: plastronul apendicular B: peritonita generalizat C: abces apendicular D: degenerarea malign E: hemoragie digestiv inferioar 15. [APD10012] Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500) A: invaginaia intestinal acut B: limfadenita mezenteric C: orhiepididimita acut D: torsiunea ovarian E: colica renal dreapt 16. [APD10013] Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n: (pg. 500) A: apendicectomie B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic C: omentectomie parial D: salpingectomie dreapt E: lavajul cavitii abdominale 17. [APD10014] Tratamentul peritonitei apendiculare const n: (pg. 500) A: lavaj peritoneal abundent B: profilaxia tetanosului C: apendicectomie D: antibioterapie timp de cel puin 5 zile E: repaus la pat timp de cel puin 5 zile

18. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015) A: boala Crohn B: TBC C: Mucocel apendicular D: Sarcoidoza E: Nici un raspuns corect

19. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500) A: torsiune ovariana B: hernia strangulata C: invaginare intestinala acuta D: diverticulul Meckel E: sarcoidoza

20. [APD10017] Plastronul apendicular : (500) A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare

21. [APD10018] Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500) A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca B: Peritonita generalizata C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca D: Psoita in caz de apendicita retrocecala E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca

22. [APD10020] Urmatoarele sunt pozitii anatomice ale apendicelui: () A: laterocecala B: retrocecala C: pelvina, cea mai frecventa D: mezoceliaca E: subhepatica

23. [APD10021] Urmatoarele aspecte sunt prezente la ecografie in apendicita: () A: crestere in diametru a apendicelui mai mare de 10 cm B: perete mai mare de 3 mm C: uneori prezenta unui stercolit D: lichid liber periapendicular si in fundul de sac Douglas E: vizualizarea apendicelui in 100% din cazuri

24. [APD10022] Forme complicate de apendicita sunt urmatoarele: () A: abces apendicular B: plastron apendicular C: peritonita generalizata D: ocluzie febrila in caz de apendicita pelvina E: psoita in caz de apendicita retrocecala

25. [APD10023] Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele: () A: limfadenita mezenterica B: invaginatie intestinala acuta C: infectie urinara D: colica renala E: plastron

26. [APD10025] In urmatoarele situatii se face apendicectomie la distanta: () A: peritonita B: abces abdominal C: plastron apendicular D: apendicita acuta E: ocluzie febrila

27. [APD10026] In caz de peritonita, tratamentul apendicitei acute la copii si adulti este urmatorul: () A: lavaj peritoneal abundent B: apendicectomie la distanta C: antibioterapie timp de cel putin 5 zile D: antibioterapie timp de cel putin 10 zile si apoi apendicectomie E: apendicectomie

28. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: () A: apendicectomie de urgenta B: tratament medical initial C: apendicectomie la distanta D: fara apendicectomie E: doar monitorizare

29. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: () A: tratament chirurgical imediat B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta C: intotdeauna apendicectomie la distanta D: intotdeauna tratament chirurgical imediat E: doar antibioterapie

30. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate spune: () A: context de tumori abdominale

B: context de limfom C: context de rinofaringita D: febra mare (39 grade) E: aparare abdominala 31. [APD10030] n peritonita cauzat de apendicit se acioneaz prin () A: Antibioterapie B: Apendicectomie C: Lavaj peritoneal D: Drenaj percutanat E: Tratament simptomatic 32. [APD10031] Plastronului apendicular se trateaz () A: Prin drenaj percutanat B: Apendicectomie la distan C: Apendicectomie clasic D: Apendicectomie laparoscopic E: Tratament simptomatic 33. [APD10032] Apendicita se diagnosticheaz diferenial alturi de () A: TBC B: Sarcoidoz C: Ocluzie intestinal D: Torsiune ovarian E: Limfadenit mezenteric

34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include () A: Febra 37.5-38.5 B: Tueu pelvin nedureros

C: Aprare muscular D: Durere n fosa iliac stng E: Vrsturi 35. [APD10036] n diagnosticul diferenial al apendicitei acute, limfadenita mezenteric are urmtoarele caracteristici: () A: febr mare B: adenopatii mezenterice la imagistic C: context de infecie bacterian D: aprare abdominal E: greuri, vrsturi 36. [APD10037] n caz de evoluie ctre abces abdominal al unei apendicite, se va proceda astfel, cu excepia: () A: antibioterapie cel puin 5 zile B: tratament chirurgical imediat C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan D: monitorizare i apendicectomie la distan E: drenaj percutanat i apendicectomie la distan

HERNIA PARIETALA LA COPIL SI LA ADULT

1. [HRN10002] Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie? (pg. 504) A: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu ne-natural B: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu din vecinatatea cicatricei unei laparotomii C: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui D: Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt dupa intervenia chirurgical E: Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul viscerelor 2. [HRN10003] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile femurale este adevrata? (pg. 504) A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcad crural B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crural, medial de vasele femurale C: Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin fascia transversalis D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n relaie cu funiculul spermatic E: Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical 3. [HRN10004] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcad crural (ligamentul inghinal) este adevrat? (pg. 504) A: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioar i pubis (tuberculul pubian) B: Banda fibroas ntins ntre spina iliac antero-inferioar i tuberculul pubian C: Banda fibroas ntins ntre spina iliaca postero-superioar i pube D: Band fibroas ntins ntre creasta iliaca i pube E: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero-superioara i ischion 4. [HRN10006] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie nghinal este adevrat? (pg. 505) A: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural C: Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii D: Laparotomia sau laparoscopia E: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal 5. [HRN10019] Hernia de epiploon poate avea urmtoarea complicaie () A: Vrsturi bilioase B: Vrsturi fecaloide C: Ocluzie nalt cu vrsturi precoce D: Durere major E: Ileus paralitic 6. [HRN10020] Examenul clinic al herniei inghinale NU poate fi caracterizat de urmtorul tip de mas () A: inghinala reductibil B: inghinala nedureroas C: situat n scrot D: inghinala palid E: inghinala impulsiv la tuse 7. [HRN10021] Hernia ombilical NU este favorizat de urmtoarea () A: Multiparitate

B: Dializ peritoneal C: Ciroza cu ascit D: Natere prin cezarian E: Obezitate 8. [HRN10007] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate? (pg. 505) A: Afecteaza mai ales baieii B: Sunt congenitale C: De multe ori sunt chiar bilaterale D: Sunt dobndite E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia 9. [HRN10008] Care dintre dintre urmtoarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt false? (pg. 505) A: Mas inghinal nedureroas, reductibil B: Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil C: Poate fi situat n scrot, reductibil D: Hernia este dureroas E: Hernia este de volum mare, ireductibil

10. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505) A: Laparotomia sau laparoscopia B: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal C: Reparaia parietal D: Enterectomia E: Drenajul cavitii peritoneale 11. [HRN10010] n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin subire, simptomele digestive sunt: (pg. 505) A: Durere abdominal major B: Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prima instan D: Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic) E: Constipaie rebel la tratamente cu purgative 12. [HRN10011] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie ombilical sunt false? (pg. 505) A: Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare C: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural D: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper E: Sutura tendonului conjunct la arcada crural

13. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504) A: sarcina B: obezitatea C: ciroza cu ascita D: multiparitate E: dializa peritoneala

14. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de: (pag.505) A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex B: durere majora C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta E: necroza

15. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: () A: este pur chirurgical B: doar monitorizare C: monitorizare si corset D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan 16. [HRN10015] Hernia de intestin subire strangulat este caracterizat de () A: Blocarea tranzitului n prim instan B: Vrsturi precoce C: Ileus reflex D: Tablou clinic atenuat E: Durere major

17. [HRN10016] Herniile inghinale la copii () A: Sunt deseori bilaterale B: Apar mai frecvent n cazul multiparitii C: Se pot asocia cu criptorhidia D: Sunt congenitale E: Afecteaz mai mult fetele 18. [HRN10017] Hernia inghinal este agravat de () A: Multiparitate B: Alcool C: Tuse cronic D: Fumat E: Obezitate 19. [HRN10018] Hernia ombilical este favorizat de () A: Antecedente de hernie B: Dializa peritoneal C: Obezitate D: Natere prin cezarian E: Multiparitate 20. [HRN10022] Evisceraia se difereniaz de eventraie prin urmtoarele, cu EXCEPIA: (pag 504) A: Apariia la scurt timp dup intervenie chirurgical B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui C: Orificiul hernial este situat mai sus de arcada crural

D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund 21. [HRN10023] Desre hernie se poate afirma: (pag 504) A: Apare la scurt timp dup intervenie chirurgical B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui C: Se exteriorizez prin fascia transversalis (direct) D: Absena peritoneului din jurul viscerelor herniate E: Se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund (indirect)

LITIAZA BILIARA

1. [LIT10009] Colic biliar litiazic este durerea tipic n litiaz vezicular, caracterizat prin: (pg. 508) A: acompanierea constanta de febr i de icter B: instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept C: apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv D: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept E: durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit

2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511) A: consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden B: o form de ocluzie intestinal prin obstrucie C: o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice D: un semn acompaniator al peritonitei biliare E: o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice 3. [LIT10011] Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente: (pg. 512) A: durere biliar urmat de febr i apoi de icter B: colic biliar, febr i vrsturi bilioase C: durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt D: durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar E: colic biliar, hepatomegalie i icter 4. [LIT10012] Diagnosticul clinic de angiolangita se sus (pg. 512) A: durere biliar urmat de febr i de instalarea icterului B: ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi C: colecist palpabil, febr i frisoane D: durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate E: durere epigastric, icter i frisoane 5. [LIT10013] Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: (pg. 512) A: colecistita acut gangrenoas B: icterul mecanic nsoit de hepatomegalie C: angiolangita cu sepsis necontrolat D: pancreatita acut de cauz biliar E: litiaza biliar de migrare

6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: () A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ B: interventie la rece C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti D: regim strict postoperator E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical

7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: () A: > 40 B: <35 C: 38-38.5 D: 38-39 E: afebrilitate

8. [LIT10042] Prezena calculilor n calea biliara principal NU poate determina () A: angiocolit B: pancreatita acut C: sindrom de malabsorbie D: migratie litiazic E: procese asimptomatice 9. [LIT10043] Colecistitei cronic NU se poate prezenta sub forma () A: Fistula biliara B: Calculocancer C: Vezicula de portelan D: Colecistita scleroatrofica E: Colecistita alitiazica 10. [LIT10044] Colecistita acut NU se prezint sub forma () A: Sindromul Mirizzi B: Abcesul subhepatic C: Ileusul biliar D: Peritonita biliara E: Colecistita alitiazica 11. [LIT10045] Litiaza vezicular necomplicat NU se trateaz etiologic prin () A: Examinare anatomopatologic B: Colecistectomie C: Colangiografie intraoperatorie D: Prelevare de lichid E: Explorarea cavitii abdominale 12. [LIT10046] Litiaza biliar poate da o durere caracterizat prin, cu excepia () A: Durat sub 6h B: Debut insidios C: Iradiere spre umrul drept D: n hipocondrul drept E: n epigastru

13. [LIT10002] Triada Charcot consta in : (pag.512) A: durere biliara B: frison C: febra D: icter E: varsaturi

14. [LIT10003] Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele caracteristici: (pag 508) A: dureaza mai mult de 6 ore B: e localizata in epigastru C: iradiaza in bratul drept D: e localizata in hipocondrul drept

E: se insoteste de febra 15. [LIT10004] Factorii de risc n litiaza vezicular sunt: (pg. 508) A: sexul masculin B: sedentarismul C: stresul D: regimul alimentar hipercaloric E: dislipidemia 16. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz: (pg. 509) A: colecist mrit de volum B: colecist cu perete ngroat peste 2 mm C: colecist cu perete nengroat sub 2 mm D: lichid pericolecistic E: calculi hiperecogeni cu con de umbr 17. [LIT10006] Colecistit acut litiazic: (pg. 510) A: reprezint inflamaia peretelui colecistic B: reprezinta inflamaia cilor biliare extrahepatice C: poate evolua spre constituirea piocolecistului D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului E: se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile 18. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acut se sus (pg. 510) A: durere epigastric iradiat posterior i vrsturi B: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umarul drept C: prezena constant a febrei D: prezena constant a subicterului conjunctival E: prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept 19. [LIT10008] Examenul ecografic n colecistit acut litiazic poate evidenia: (pg. 510) A: dilataia constant a cilor biliare extrahepatice B: lichid liber perivezicular C: ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular D: perete vezicular n mare tensiune si subiat E: calculi n colecist

20. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510) A: colecistita gangrenoasa B: colecistita alitiazica C: sd Mirizzi D: fistula biliara E: colecistita scleroatrofica

21. [LIT10015] Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511) A: varsaturi

B: lipsa icter C: icter D: aerobilie E: blocare tranzit pentru materii si gaze

22. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: () A: colica biliara B: colecistita acuta C: migrare calcul D: angiocolangita E: colecistita cronica

23. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511) A: colecistita alitiazica B: colecistita scleroatrofica C: fistula biliara D: sdr. Mirizzi E: vezicula de portelan

24. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: () A: calculi hiperecogeni cu con de umbra B: lichid liber pericolecistic C: perete vezicular neingrosat (<5 mm) D: fara lichid liber pericolecistic E: perete <2 mm

25. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: () A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri C: calculii sunt 100% colesterolici D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara

26. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: () A: tineri B: barbati C: subponderali D: antecedente de rezectie ileala E: mucoviscidoza

27. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: () A: depistare intotdeauna intamplatoare B: calculii pot cauza colangita C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula

28. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate

sunt adevarate: () A: apare prin obstructia sfincterului Oddi B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept C: durere cu durata sub 6 ore D: apirexie, fara icter, fara aparare E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica

29. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: () A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie B: se asociaza cu colestaza si apoi icter C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie D: este o forma de colecistita cronica E: este o forma de colecistita acuta

30. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: () A: reanimare B: stare de soc C: ischemie D: apare datorita calculilor foarte mici E: apare datorita calculilor transparenti 31. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: () A: sindrom inflamator B: colestaza C: citoliza D: lipaza normala E: fara colestaza, fara citoliza

32. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: () A: calculi in colecist B: perete > 4mm C: aspect dedublat al peretelui D: dilatare cailor intrahepatice E: fara dilatarea cailor extrahepatice

33. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510) A: colecistita gangrenoasa B: sindrom Mirizzi C: abces subhepatic D: peritonita biliara E: comprimarea caii biliare prin inflamatie

34. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza: () A: in 24 de ore de la debutul simptomelor B: la o luna dupa episod C: imediat ce au aparut simptomele D: nu este necesara E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale

35. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare principale, sunt adevarate: () A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare B: ecoendoscopia necesia anestezie generala C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare

36. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: () A: colecistectomia B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala C: colecistectomie in al doilea timp D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp

37. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: (pag:512) A: urgenta, spitalizare

B: antibioterapie intravenoasa 7 zile C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale prin chirugia laparotomica de urgenta D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale E: sfincteroscopie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat

38. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: () A: durere, icter, febra B: disparitia rapida a simptomelor C: citoliza, colestaza D: mici reactii pancreatice E: semnele regreseaza in cteva minute 39. [LIT10035] Tratamentul litiazei cii biliare principale include () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Sfincterotomie endoscopica D: ERCP E: Antibioterapie intravenos

40. [LIT10036] Triada Charcot include () A: Durere biliar B: Febr C: Icter D: Decolorarea scaunului E: Aparare abdominal 41. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcat clinic de () A: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze

B: Vrsturi C: Febra D: Icter E: Durere biliar 42. [LIT10038] Ileusul biliar se manifest clinic prin () A: Febr aprox. 38.5 B: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze C: Varsaturi D: Icter E: Episoade de colecistit 43. [LIT10039] Colecistitei acut se trateaz () A: Prin colecistectomie B: Prin sfincterotomie endoscopic C: ERCP D: Antibioterapie i.v. E: Simptomatic 44. [LIT10040] Colecistitei acut poate avea urmtoarele forme () A: Alitiazic B: Peritonit biliar C: Ileusul biliar D: Fistul biliar E: Sindromul Mirizzi 45. [LIT10041] Litiaza vezicular simptomatic necomplicat se eveideniaz clinic prin () A: Durere cu debut brutal B: Aprare abdominal C: Icter progresiv D: Pirexie E: Durere in epigastru

PANCREATITA ACUTA SI CRONICA

1. [PCR10002] Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+) A: Cauza net dominat este consumul de alcool B: n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive C: Examenul clinic este sugestiv D: Pseudochistul poate apare ca si complicaie evolutiv E: Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific 2. [PCR10003] n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr: (pg. 469) A: Tratamentul disfunciei organice multiple B: Colecistectomia laparoscopic de principiu C: Anastomoza pancreatico-jejunal D: Splenectomia E: Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic 3. [PCR10004] Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut? (pg. 513+) A: Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior B: Creterea lipazemiei > 3N C: Este prezent ocul septic n formele severe D: Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic E: Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate 4. [PCR10005] Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n: (pg. 516) A: Pseudochisto-jejuno anastomoz B: Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice C: Tratamentul disfunciei organice multiple D: Colecistectomie de urgen n formele grave E: ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale 5. [PCR10006] Nu reprezint cauze de pancreatit acut: (pg. 513) A: Litiaza biliar B: Consumul de alcool C: Traumatismele abdominale D: Medicaia antiinflamatorie nesteroidian E: Hiperlipidemia

6. [PCR10014] Care este complicatia cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515) A: insuficienta multiorganica B: hiperglicemia C: infectia necrozei pancreatice D: perforarea organelor din vecinatate E: pseudochistul pancreatic

7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514) A: PaO2 < 60 mmHg B: leucocite > 16000/mm3 C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l E: calcemia < 2.00 mmol/l

8. [PCR10021] Sunt criterii care valoreaza trei puncte in scorul Balthazar:(514) () A: Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului B: Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica C: 30-50% necroza dupa injectare D: sub 30% necroza dupa injectare E: 20-40% necroza dupa injectare

9. [PCR10025] Scorul Ranson la 48 de ore nu include: (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: PaO2 sub 60 mmHg C: ASAT peste 6N D: scadere hematocrit>10% E: calcemie<2mmoli/l

10. [PCR10027] Pancreatita acuta este provocata de mai ales de calculii: () A: mai mari de 5 cm B: mai mici de 5 cm C: mai mici de 5 mm D: cu cat sunt mai mari cu atat riscul este mai mare E: dimensiunea nu conteaza 11. [PCR10032] Examenele imagistice efectuate in pancreatita acuta la internare releva urmatoarele: () A: prezenta sau absenta litiazei veziculare la ecografie B: edem pancreatic, infiltrare a grasimii peripancreatice, la CT C: diagnosticul complicatiilor D: necroza pancreatica E: colectii/fuzee inflamatorii

12. [PCR10034] Infectia necrozei pancreatice, in pancreatita acuta, survine: () A: tipic in a treia zi B: tipic in a treia saptamana C: tipic in a treia luna D: nu se cunoaste momentul exact E: poate surveni oricand 13. [PCR10042] Durerea n pancreatita cronic NU se trateaz () A: Chirurgical B: Endoscopic C: Cu insulinoterapie D: Cu antalgice E: Prin enzimoterapie 14. [PCR10043] n pancreatita cronic NU se efectureaz urmtorul examen morfologic () A: RMN pancreatic B: CT abdominal cu contrast C: CT abdomnial fara contrast D: Ecografia abdominala E: Ecoendoscopia

15. [PCR10044] Pseudochistul pancreatic NU d urmtoarea complicaie () A: Hemoragie prin eroziune arterial B: Ruptur unui anevrism al arterei splenice C: Suprainfecie D: Compresiune de duoden E: Insuficien pancreatic endocrin 16. [PCR10045] Pancreatita cronic se produce la tineri cel mai des din urmtorul motiv () A: Cauze genetice B: Obstrucie tumoral C: Alcoolismul D: Pancreatit autoimun E: Hiperparatiroidism 17. [PCR10050] Tratamentul iniial al pancreatitei acute NU include urmtorul aspect () A: Prevenirea delirium tremens B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice D: Sond nazogastric E: Repaus total

18. [PCR10051] Criteriu de patru puncte n scorul Balthazar este () A: Peste 50% necroza dup injectare B: 30-50% necroz dupa injectare C: Sub 30% necroz dup injectare D: Infiltrarea grsimii peripancreatice E: Un singur fuzeu de necroza peripancreatic 19. [PCR10052] Scorul Ranson NU include urmtorul criteriu de internare () A: Leucocite peste 16000/mm3 B: Uree peste 1,8 mmol/l C: ASAT peste de 6 ori normalul D: LDH peste de 1,5 ori normalul E: Glucoza peste 11 mmol/l dac nu exist diabet 20. [PCR10053] Pancreatita acut NU prezint urmtorul semn de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Etilism cronic E: Obezitate 21. [PCR10007] Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467) A: Tumori pancreatice B: Dilataii chistice ale canalelor pancreatice C: Angiocolita D: Chistul hidatic hepatic E: Angorul mezenteric

22. [PCR10008] Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468) A: Diabetul insulino-necesitant B: Pseudochistul de pancreas C: Adenocarcinomul de pancreas D: Insuficien renal acut E: Compresiune duodenal 23. [PCR10009] Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic? (pg. 467, 469) A: Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C: Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar D: Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv 24. [PCR10010] Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut? (pg. 513, 515) A: Este o inflamaie acut a pancreasului B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool C: Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas D: Se poate complica cu insuficien multiorganic E: Nu este necesar internarea n formele uoare de boal 25. [PCR10011] Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515) A: Orice pacient cu pancreatita acut se interneaz B: Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv C: La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie D: Orice form de pancreatit acutp necesit intervenie chirurgical E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem

26. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic: (pag.468) A: compresiune de organ B: wirsungoragie C: suprainfectie D: hemoragie prin eroziune arteriala E: diabet insulino-necesitant

27. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469) A: pseudochistul pancreatic B: tumora a pancreasului C: litiaza biliara D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului E: angorul mezenteric

28. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513) A: aparare abdominala B: obezitate C: soc

D: icter E: echimoze periombilicale

29. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514) A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului) B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l C: scaderea hematocritului >10% D: calcemia< 2.00 mmol/l E: LDH>1,5N

30. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515) A: pneumoperitoneu B: soc septic C: trombopenie D: insuficienta renala acuta E: hipoglicemie

31. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513) A: hipercalcemia B: complicatia unei ERPC C: boala Gaucher D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter E: mucoviscidoza

32. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) () A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l B: ASAT peste de 6 ori normalul C: Calcemia sub 2 mmol/l D: Leucocite peste 16000/mm3 E: Scaderea hematocritului peste 10 %

33. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) () A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l B: Calcemia sub 2 mmol/l C: Scaderea hematocritului peste 10 % D: Varsta sub 55 ani E: varsta peste 55 ani

34. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514) A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul B: varsta peste 55 de ani C: LDH >3N D: ASAT<10N E: leucocite peste 16.000/mm cub

35. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514)

A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: LDH peste 1.5N C: PaO2<60mmHg D: cresterea ureei peste 2mmol/l E: retentia de fluide peste 4 litri

36. [PCR10026] Complicatii locale ale pancreatitei acute cuprind: (515) A: pseudochiste B: infectia necrozei cu mortalitate 30% C: perforarea stomacului D: infectia necrozei cu Staficoloc auriu E: insuficienta renala cu hipocalcemie

37. [PCR10028] Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de: () A: durere tipica B: lipaza >3N C: amilaza >3N D: doar durere in bara E: doar lipaza >3N

38. [PCR10029] Sunt etiologii ale pancreatitei acute urmatoarele: () A: hipocalcemia, in special in cazurile cu hiperparatiroidism B: hiperlipidemia C: 1% din cazurile de ERCP D: virusi, bacterii, paraziti E: forme genetice

39. [PCR10030] Semne de gravitate ale pancreatitei acute sunt: (pg. 513) A: subponderalitate B: soc C: echimoze periombilicale D: infiltrare hematica a flancurilor E: hipertensiune arteriala

40. [PCR10031] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Ranson in pancreatita acuta sunt false: () A: numarul total de puncte poate ajunge la 12 B: pancreatita este considerata grava daca scorul este mai mare sau egal cu 3 C: la internare se pot obtine maxim 6 puncte D: CRP mai mare de 150 mg/l la 48 de ore este semn depancreatita grava E: diabet la internare valoreaza 1 punct 41. [PCR10033] In pancreatita acuta, scorul Balthazar permite: () A: clasificarea severitatii la internare si la 48 de ore B: clasificarea severitatii inainte si dupa injectarea de substanta de contrast C: alocarea a 3 puncte pentru 1 singur fuzeu de necroza pancreatica D: alocarea a 4 puncte pentru clasa D E: alocarea a 6 puncte pentru necroza > 50%

42. [PCR10035] Despre complicatia cea mai grava a pancreatitei acute se poate spune: ()

A: are mortalitate de 20% B: tablou clinic discret C: tratabila cu imipenem D: tratabila cu antibioterapie intravenoasa cu spectru larg E: imposibil de tratat

43. [PCR10036] Complicatiile pancreatitei acute sunt, cu eceptia: () A: hipoglicemie B: insuficienta renala cu hipercalcemie C: perforarea organelor vecine D: infectia necrozei cu streptococ E: colectii

44. [PCR10037] Despre pancreatitele acute se poate spune: () A: 80% sunt severe B: 20% au evolutie favorabila in cateva zile C: spitalizare in sectia de reanimare a pancreatitelor cu scor Ranson mai mare sau egal cu 3 D: tratamentul etiologic este posibil E: in pancreatita grava tratamentul etiologic se face la distanta de complicatii 45. [PCR10038] Pancreatita cronic se monitorizeaz prin () A: Bilan hepatic B: Ecografia abdominal C: CT abdominal D: Examen clinic E: Ecoendoscopia 46. [PCR10039] Pancreatita cronic intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Ulcer duodenal B: Angor mezenteric C: TIPMP D: Tumora de pancreas E: Pancreatita acut 47. [PCR10040] Pancreatita cronic d adesea urmtoarele complicaii () A: Wirsungoragie B: Tromboz de ven splenic C: Insuficien endocrin D: Insuficien exocrin E: Pusee de pancreatit acut 48. [PCR10041] Pancreatita cronic poate fi determinat de () A: Cauze genetice B: Traumatismul abdominal C: Hiperparatiroidismul D: Litiaza veziculara E: Consumul de alcool

49. [PCR10046] Pancreatita acut grav se trateaz prin () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Nutriie parenteral D: Sfincterotomia endoscopic n icter obstructiv E: ERCP n angiocolit 50. [PCR10047] Tratamentul iniial al pancreatitei acute include () A: Corectarea deficienelor de organ B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice D: Sond nazogastric E: Repaus total 51. [PCR10048] Infecia necrozei pancreatice este caracterizat de () A: Frecvent produs de cu E. coli B: Frecvent produs de Stafilococ auriu C: Posibilitatea de a cauza IRC D: Poate evolua spre pseudochiste E: Diagnosticul este stabilit prin puncie 52. [PCR10049] n pancreatita acut urmtoarele reprezint criterii de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Alcoolism E: Obezitate

53. [PCR10054] In pancreatita cronica anomaliile identificate de examenele morfologice sunt: () A: calcificari parenchimatoase B: stenoze canalare C: dilatatii canalare D: pseudochisturi E: se identifica 4 tipuri de anomalii

PERITONITA ACUTA

1. [PRT10002] Peritonita corespunde: (pg. 517) A: Unei inflamaii acute a peritoneului B: Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal C: Torsiunii unui organ intraperitoneal D: Obstruciei acute a intestinului E: Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal

2. [PRT10003] Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517) A: Infeciei hematogene a lichidului de ascit B: Tuberculozei abdominale C: Perforaiei de tub digestiv D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate E: Ingestiei de substane caustice 3. [PRT10004] Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat n cazul peritonitei acute secundare (pg. 517) A: Infecia este n majoritatea cazurilor monomicrobian B: Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor peritoneale C: Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii D: Iritaia peritoneal este indus pe cale hematogen E: Dializa peritoneal este principalul factor etiologic 4. [PRT10005] Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de colon stng perforat const n: (pg. 518) A: Sutura perforaiei fr drenaj B: Hemicolectomie stng i anastomoz colorectal termino-terminal C: Colectomie stng, nchiderea bontului rectal, colostomie terminal D: Colectomie stng i anastomoz colorectal latero-terminal E: Ileo-recto-anastomoz latero-lateral 5. [PRT10006] Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut secundar este adevarat: (pg. 518) A: Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs pn la intervenia chirurgical B: CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului C: Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu influeneaz prognosticul D: Tratamentul antibiotic singular este suficient n majoritatea peritonitelor secundare E: Tratamentul chirurgical trebuie evitat

6. [PRT10013] Perforatia de intestin subtire are ca tratament etiologic: () A: Interventia Hartmann B: Excizia ulcerului C: Analgezice D: Rezectie si dubla stomie E: Augmentin + aminozid

7. [PRT10015] Peritonita tertiara corespunde: () A: tuberculoza B: diverticul perforat C: peritonita fara germeni D: fistula anastomotica postoperatorie

E: monomicrobiana 8. [PRT10026] Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepia () A: Antibioterapie cu spectru larg B: Analgezice C: Reumplere volemica n oc D: Toaleta peritoneal cu ser fiziologic E: Oxigenoterapie 9. [PRT10027] Peritonita NU este caracterizat de () A: Oligurie B: Hipoleucocitoz C: Durere la tueu rectal D: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze E: Contractur abdominal 10. [PRT10028] Cavitatea abdominal NU are urmtorul mecanism de aprare () A: Macrofage B: PMN C: Sistemul complement D: Epiploon E: Peritoneu 11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: () A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene D: Peritonita secundara este monomicrobiana E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar 12. [PRT10007] Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg. 517) A: Tuberculoza abdominal B: Perforaia ulcerului duodenal C: Dializa peritoneal D: Peritonita cu fungi E: Infecia ascitei

13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517) A: Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult B: Contractura abdominal C: Hemoptizia D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze E: Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund 14. [PRT10009] Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n: (pg. 518) A: Laparotomie B: Pleurostomie

C: Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D: Tratamentul cauzei peritonitei E: Corticoterapie 15. [PRT10010] Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut postoperatorie sunt adevrate: (pg. 518) A: Uneori este dificil de diagnosticat B: Poate fi determinat de dehiscena anastomotic C: CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident D: Este o form de peritonit primitiv E: Va fi evocat de durerea toracic intensa nsoit de tuse i dispnee 16. [PRT10011] Peritonita acut postoperatorie va fi evocat n special n caz de: (pg. 518) A: Febr B: Secreii purulente prin cicatrice C: Secreii purulente pe tubul de dren D: Semn Babinski intens pozitiv E: Tulburri de cunostin, agitaie, insuficien renal acut, insuficien respiratorie acut

17. [PRT10012] Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517) A: febra B: durere care iradiaza in umarul drept C: varsaturi D: oligurie E: tahicardie

18. [PRT10014] Consecintele sistemice ale pancreatitei acute sunt: () A: Alcaloza metabolica B: Acidoza metabolica C: Acidoza respiratorie D: Insuficienta hepatica E: Insuficienta renala

19. [PRT10016] Urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita tertiara sunt adevarate: () A: corespunde infectiilor intra-abdominale dupa infectie deja diagnosticata B: peritonita cu fungi C: peritonita fara germeni D: peritonita monomicrobiana E: corespunde infectiei ascitei

20. [PRT10017] Semnele de severitate ale unei peritonite vizibile pe CT sunt: () A: aeroportie B: pneumatoza parietala C: pileflebita D: penumoperitoneu E: lichid liber intraabdominal 21. [PRT10018] Semnele care fac dificil diagnosticul de peritonita postoperatorie sunt: () A: prezente frecvent postoperator

B: dureri abdominale, ileus, varsaturi C: tulburari ale bilantului biologic D: pneumoperitoneu E: febra

22. [PRT10019] Peritonita postoperatorie va fi evocata in caz de: () A: febra B: tulburari de cunostinta, agitatie C: insuficienta renala acuta, insuficienta respiratorie acuta D: secretii purulente prin cicatrice/pe tuburile de dren E: penumoperitoneu

23. [PRT10020] Este adevarat despre antibioterapie in peritonita acuta: () A: cu spectru larg, inceputa cat de repede posibil B: peritonita extrahospitaliera: augumentin + aminozid, timp de 5 zile C: peritonita postoperatorie: Tazocilin+ aminozid+/-Triflucan si Vancomicina D: nu este necesara E: pe cale orala

24. [PRT10021] Interventia Hartmann in cadrul tratamentului peritonitei acute se face in caz de: () A: ulcer perforat B: perforatie de intestin subtire C: sigmoidita diverticulara perforata D: cancer de colon stang perforat E: cancer de colon drept perforat 25. [PRT10023] Peritonita acut se trateaz etiologic cu () A: Laparorafie B: Lavaj al cavitii abdominale C: Explorarea cavitii abdominale D: Laparotomie E: Antibioterapie i.v. 26. [PRT10024] Peritonita se diagnosticheaz dificil din cauza urmtoarelor elemente post-operatorii () A: Tulburri de contien B: Pneumoperitoneu C: Ileus D: Dureri abdominale E: Vrsturi 27. [PRT10025] Peritonita generalizat provoac la nivel sistemic () A: Insuficien respiratorie B: Alcaloz metabolic C: Insuficien hepatic D: Insuficien renal acut E: oc septic

GINECOLOGIEOBSTETRICA

SARCINA NORMALA SI PATOLOGICA

1. [SRC10012] Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt urmtorii, cu excepia: (pg. 533) A: Tratamentul cu clomifen citrate B: Endometrioza pelvin C: Antecedente de salpingit D: Tratament cu Metrotrexat E: Antecedente de sarcina extrauterin 2. [SRC10013] Sunt semne directe de sarcin extrauterin: (pg. 534) A: Endometrul decidualizat B: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin C: Hemoperitoneu D: Sac gestaional intrauterin absent E: Hematosalpinge 3. [SRC10016] Sarcina heterotopica reprezint localizarea: (pg. 533) A: tubar B: interstiial C: peritoneal D: cervical E: localizarea concomitent intra i extrauterin 4. [SRC10019] Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la ct timp dupa ingerarea a 50 g de glucoz? (pg. 531) A: 30' B: 1h C: 1.5h D: 2h E: 3h 5. [SRC10021] Sarcina heterotopic reprezint: (pg. 533) A: Sarcina extrauterin tubar B: Sarcina extrauterin ovarian sau abdominal C: Sarcina cervical D: Coexistena unei sarcini intrauterine cu una extrauterin E: Sarcina extrauterina tubar bilateral 6. [SRC10023] Care dintre urmtoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522) A: Grup sangvin, Rh B: Testul de toleran la glucoz C: VDRL D: Proteinurie E: Frotiu cervico-vaginal 7. [SRC10025] n cazul unei HTA de novo,precizai semne asociate care justific suspectarea unei preeclampsii: (pg. 525) A: uricemia mai mic de 350micromol/l B: scderea ASAT sub valoarea normal C: trombocite sub 150.000/mm3

D: absena edemelor E: macrosomie fetal 8. [SRC10027] n prescrierea dietei diabetului gestaional sunt urmrite urmtoarele principii (pg. 532) A: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mic de 1,3g/l B: alimentaia va conine 50% lipide C: raia energetic total va fi repartizat pe trei mese i trei gustri D: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l E: alimentaia va conine 50% proteine 9. [SRC10035] Obiectivele primei consultaii n sarcina normal sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 521) A: confirmarea strii sarcinii B: evaluarea factorilor de risc C: evaluarea permeabilitii colului uterin D: informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21 E: stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic 10. [SRC10030] Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin sunt urmtoarele, cu excepia : (pg. 521) A: creterea tensiunii snilor B: greuri matinale C: creterea temperaturii bazale D: col violaceu la examenul cu speculul E: uter moale la tueul vaginal 11. [SRC10033] Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin se efectueaz: (pg. 523) A: n luna a 3-a de sarcin B: n luna a 5-a de sarcin C: n luna a 8-a de sarcin D: n luna a 7-a de sarcin E: la termen 12. [SRC10034] Scopurile primei ecografii n sarcin sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 523) A: diagnosticul precoce al sarcinilor multiple B: depistarea precoce a unor malformai severe C: diagnosticul leziunilor de col uterin D: depistarea precoce a trisomiei 21 E: confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii

13. [SRC10038] Termenul teoretic al sarcinii este: (pg. 521) A: Data ultimului ciclu + 9 luni B: Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni C: Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni D: Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni E: Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni 14. [SRC10039] La ce data se prescrie prima examinare ecografic n sarcin? (pg. 523)

A: Imediat ce se instaleaz amenoreea, la 4 sptmni, pentru a confirma prezena sarcinii n uter B: La 7-8 sptmni de sarcin, cnd se poate aprecia viabilitatea embrionar C: La 11-13 sptmni, cnd se poate face primul examen de anatomie fetal i diagnosticul malformaiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (msurarea translucenei nuchale), poate fi diagnosticat Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii D: La 22-24 de sptmni, vrsta la care se poate face examinarea complet a morfologiei fetale E: La 35-37 de sptmni, pentru a aprecia greutatea ftului i a estima prognosticul de natere natural al pacientei 15. [SRC10042] Urmtorul element se suplimenteaz pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele: (pg. 524) A: fier B: calciu C: magneziu D: vitamina D E: vitamina E 16. [SRC10045] Metroragia n primul trimestru de sarcin nu poate fi determinat de: (pg. 529) A: sarcin oprit n evoluie B: sarcin extrauterin C: mol hidatidiform D: placenta praevia E: avort spontan 17. [SRC10046] Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt, cu excepia: (pg. 533) A: Tubar B: Interstiial C: Intrauterin D: Cervical E: Peritoneal 18. [SRC10048] Preeclampsia sever se caracterizeaz prin : (pg. 525) A: Dureri n epigastru, greuri, vrsturi B: Proteinurie < 3.5g / zi C: Poliurie D: Leucopenie E: ASAT normal 19. [SRC10051] Indicaiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmtoarele cu excepia: (pg. 535) A: beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l B: dureri abdominele severe C: scor Fernandez >= 13 D: scor Fernandez < 12 E: hematosalpinge > 4cm ecografic 20. [SRC10052] Factorii de risc ]n preeclampsie sunt urmtorii cu excepia: (pg. 525) A: antecedentele de preeclampsie la mam sau sor B: multiparitatea C: vrsta naintat a mamei

D: obezitatea E: insulinorezistent 21. [SRC20056] Reprezinta indicatie de intrerupere a sarcinii: (pag.527) A: cefalee persistenta B: edem pulmonar acut C: tulburari de vedere D: oliguria insotita de diureza >20 ml/h E: hiperreflectivitate osteo-tendinoasa

22. [SRC20068] Prima ecografie se va prescrie: () A: intre saptamanile 11-12 de amenoree B: in luna 2 C: in prima luna D: la 4 luni E: la nastere

23. [SRC20070] Auscultatia batailor inimii fatului la detectorul ultrasonic este posibila incepand: () A: din luna 3 (chiar si la gravidele obeze) B: din luna 2 C: din luna 4 D: din luna 3 E: din prima luna

24. [SRC20080] Consultatia si bilantul preanestezic din sarcina se face: () A: nu sunt necesare B: in luna 8 C: in luna 7 D: in luna 9 E: la nastere

25. [SRC20082] In caz de recoltare POZITIVA pentru portajul streptococului in sarcina se procedeaza astfel: () A: tratament antibiotic in timpul ultimei luni B: tratament antibiotic in timpul travaliului C: tratament antibiotic dupa nastere D: tratament antibiotic in timpul travaliului pentru a preveni infectia materna cu streptococ B E: nu este necesar tratament

26. [SRC20093] Vindecarea preeclampsiei se produce prin: () A: tratament antihipertensiv B: corticoizi C: reumplere vasculara D: nastere E: sulfat de magneziu

27. [SRC20105] Diagnosticul diferential al sindromului HELLP este: () A: hepatita acuta B: hepatita cronica

C: ficatul cardiac D: insuficienta medulara E: steatoza acuta gravidica

28. [SRC20109] Afirmatii FALSE despre riscul de avort tardiv: () A: saptamanile 14-22 B: sangerari insotite de contractii uterine C: punga apelor este rupta D: colul este deschis spontan E: dilatare de 2 degete

29. [SRC20112] Etiologiile MFIU sunt urmatoarele, cu o exceptie: () A: HRP B: diabet C: consum de substante toxice D: sindrom transfuzor-transfuzat E: placenta praevia

30. [SRC20122] Alegeti afirmatiile corecte pentru test O'Sullivan pozitiv: () A: diagnosticul de diabet gestational nu mai necesita un TTGO, iar femeia va primi tratament B: daca este >2 g/l (11.1 mmol) este nevoie de un TTGO la 100 g de glucoza C: diagnosticul diabetului gestational se bazeaza si pe glicozurie, HbA1c sau fructozaminei D: TTGO nu este util in sarcina E: nici o afirmatie de mai sus nu este corecta 31. [SRC20126] Bilantul biologic in SEU NU include: () A: hemograma si trombocite B: beta-hCG plasmatic C: progesteron plasmatic D: grupa sanguina si Rh E: estrogeni plasmatici

32. [SRC20129] Tratamentul chirurgical al SEU presupune: () A: salpingotomia - tratament conservator B: salpingectomia - tratament conservator C: alegerea intre tratamentul radical si conservator depinde doar de starea trompelor D: dorinta unei sarcini ulterioare nu are greutate in decizia terapeutica E: intotdeauna se va face tratament radical

33. [SRC20134] Fazele travaliului sunt urmatoarele, cu o exceptie: () A: stergerea colului uterin B: dilatarea colului uterin C: expulzia D: delivrenta E: delivrenta (expulzia fatului)

34. [SRC20145] Consultatia post-natala, afirmatii false: () A: la 6-8 saptamani dupa nastere B: la 1 luna dupa nastere

C: verifica absenta complicatiilor D: se prescrie contraceptie adecvata E: se vor prescrie exercitii de tonifiere a perineului 35. [SRC20151] La ieirea din maternitate, contracepia NU se realizeaz prin () A: Inhibitori ai alaptarii B: Folosirea prezervativului C: Pilule orale combinate in ziua 21 D: Dispozitiv intra-uterin la 2-3 luni dup natere E: Microprogestativ n doz continu 36. [SRC20152] Nasterea survenit pe neateptate la domiciliu se abordeaz, cu excepia () A: Gravida poate ncepe manevrele de mpingere nainte de angajarea prezentaiei B: Medicul care a asistat la natere va declara naterea C: Se va ncerca profilaxia tetanosului D: Se va monitorizara sngerrii E: Se va ncerca expulzia artificial a placentei n caz de hemoragie cataclismic 37. [SRC20153] Monitorizarea travaliului NU se realizeaz prin () A: tergerea i dilatarea colului uterin B: Dilatarea cervical i nlimea prezentaiei fetale C: Densitatea lichidului amniotic D: Ritmul cardiac fetal E: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine 38. [SRC20154] Radiopelvimetria se realizeaz dac, cu excepia () A: Exist cicatrici uterine B: Suspiciune de macrozomie fetal C: Antecedente de fractur a bazinului D: nlimea a gravidei sub 1,50 m E: Ftul este n prezentaie transversal 39. [SRC20174] Testul OSullivan NU se face n sptmna () A: 32 B: 28 C: 24 D: 20 E: corespunztoare primei vizite 40. [SRC20175] Diabetului gestaional NU duce la () A: Distocia umerilor B: Detresa respiratorie C: Macrosomie D: Moartea ftului E: Anomalii RCF 41. [SRC20176] Moartea ftului NU poate surveni din cauza () A: Anomalii cromozomice B: Placenta praevia

C: Chorioamniotita D: Diabet E: HRP 42. [SRC20177] Metroragia n primul trimestru de sarcin NU este cauzat de () A: Eclampsia B: Sarcin oprit n evoluie C: Mola hidatidiforma D: Sarcin extra-uterin E: Avortul spontan

43. [SRC20178] Hematomul retroplacentar NU este caracterizat de () A: Poate cauza moartea ftului B: Inducerea travalilui este tratamentul de elecie C: Se manifest cu tulburri de ritm cardiac fetal D: Se manifest cu metroragii E: E o complicaie rar a PE severe 44. [SRC20179] Prevenia preeclampsiei se face de prim intenie cu () A: Clonidin B: Atenolol C: Labetalol D: Nicardipin E: Aspirin 45. [SRC20180] n preeclampsie se indic ntreruperea sarcinii, cu excepia () A: EPA B: HRP C: Hematom subcapsular hepatic D: Trombocite sub 100000 E: Eclampsie 46. [SRC20181] n preeclampsie ftul poate suferi, cu excepia () A: Prematuritate B: Moarte C: HELLP D: HR E: RCI

47. [SRC20182] NU este factor de risc pentru preeclampsie () A: Intervalul scurt ntre dou sarcini B: Stresul psihic C: Insulinorezisten D: Vrsta naintat a mamei E: Antecedente de preeclampsie la mam 48. [SRC20191] Examinarea ecografic din sptmnile 11-13 de sarcin include, cu excepia () A: Confirmarea/Corectarea vrstei sarcinii

B: Diagnosticul trisomiei 21 C: Diagnosticul malformaiilor D: Diagnosticul sarcinilor multiple E: Diagnosticul defectelor de inserie ale placentei 49. [SRC20192] Prima consultaie a gravidei nu trebuie s includ () A: Serologia HIV B: Serologia Toxoplasmozei C: Serologia rubeolei D: Proteinuria E: VDRL i TPHA 50. [SRC20193] Reprezint semn clinic pentru diagnosticarea sarcinii, cu excepia () A: Creterea volumului snilor B: Greuri matinale C: Creterea volumului uterului la tuseul vaginal D: Glera cervical prezent la examenul cu speculul E: Tuberculii lui Montgomery 51. [SRC20194] Despre hipertensiunea arteriala gestationala (HTAG) este FALSA afirmatia: () A: este o hipertensiune izolata cu TAS >=140mmHg si TAD>=90mmHg B: nu asociaza proteinurie C: apare incepand cu saptamana 20 de amenoree D: masurarea HTA se face dupa o perioada de 30 minute de repaus E: manseta tensiometrului este adaptata morfotipului pacientei

52. [SRC20195] Delivrenta dirijata semnifica : () A: Iesirea placentei din tractul genital fara nici o interventie externa B: Delivrenta ajutata de tragerea de cordonul ombilical pentru a facilita iesirea placentei din vagin C: Delivrenta facilitata de o injectie de 10 unitati de oxitocina, in momentul iesirii umarului anterior al copilului D: Extragerea manuala a placentei si a membranelor in termen de 30 de minute dupa nastere E: Extragerea manuala a placentei si a membranelor dupa trecerea a cel putin 30 de minute de la nastere

53. [SRC20196] Scorul Apgar la nastere mai mic sau egal cu 4 defineste : () A: Suferinta moderata B: Starea de moarte aparenta C: Nou nascut normal D: Detresa respiratorie usoara E: Nu are nici o semnificatie 54. [SRC20203] Prevenia medicamentoas a recidivei preeclampsiei se face cu: (527) A: clopidogrel B: metotrexat C: acid folic 5 mg/zi D: aspirina 100-150mg/zi E: nici un rspuns corect

55. [SRC10002] Tabloul clinic in SEU care nu s-a rupt (pag 534) A: Dureri pelvine violente si metroragie la inceputul sarcinii B: Tuseu vaginal - durere laterala ocazionala C: Masa laterouterina palpabila uneori D: Semne de soc E: Aparare abdominala

56. [SRC10003] Tablou clinic SEU rupta (pag 534) A: Impune internare de urgenta in clinica B: Insotita de durere violenta sincopala C: Insotita de semne de anemie (bradicardie) D: Dureri ce iradiaza la nivelul umerilor E: Aparare abdominala

57. [SRC10004] Bilant biologic in SEU (pag 534) A: Asocierea unui nivel al beta-hCG> 1000 UI/l cu absenta sacului intrauterin demonstrata de ecografia pe cale vaginala orienteaza diagnosticul spre o SEU B: Se va suspecta o SEU in caz de evolutie atipica a beta-hCG C: Daca progesteronemia < 5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrerupta sau de o SEU D: Daca factorul Rh este pozitiv se va avea in vedere prevenirea imunizarii cu factor Rh (anti D) E: Daca progesteronemia <5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrauterina evolutiva

58. [SRC10005] Semne ecografice ale sarcinii extrauterine (pag 534) A: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn indirect B: Hematosalpingele este un semn direct C: Hemoperitoneul este un semn indirect D: Endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent E: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn direct

59. [SRC10006] Diagnostic diferential in SEU (pag 535) A: In caz de SEU care nu s-a rupt cu avort si torsiune anexiala B: In caz de SEU care s-a rupt cu avort si torsiune anexiala C: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui chist hemoragic D: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui anevrism al arterei splenice E: Cu ruptura uterina

60. [SRC10007] Prezentatia (pag 549) A: Este partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului B: Diagnosticul sau clinic se face prin palpare abdominala si tuseu vaginal +/- ecografie C: Prezentatia cefalica este cea mai eutocica D: Prezentatia pelvina in sezut complet este cu fesele inainte E: Prezentatia transversala (distocica) este cu umarul, oblic 61. [SRC10009] Indicatii pentru intreruperea sarcinii (pag 527) A: HTA necontrolata B: Eclampsie, EPA, HRP C: trombocitopenie< 100000/mm3 D: Hematom subcapsular hepatic E: Sindrom HELLP

62. [SRC10010] Preeclampsia (pag 525) A: Este una din principalele complicatii ale sarcinii B: Se defineste prin HTAG + proteinuria> 300 mg/zi sau > 2 cruci (pe bandeleta) C: Este justificata suspectarea unei preeclampsii, in cazul unei HTA de novo, asociata cu RCI D: Se defineste prin HTAG > 160 mmHg sau TAd > 110 mmHg E: Se asociaza cu trombopenie < 100000/mm3

63. [SRC10011] Preeclampsia severa este PE cu TAs >/= 160mmHg si/sau TAd >/= 110 mmHg, sau asociata cu unul din urmatoarele semne (pag 525) A: proteinurie > 3 g/zi B: dureri in epigastru, greturi, varsaturi C: oliguria insotita de diureza < 20 ml/h D: hemoliza E: ASAT de 10 ori mai mare decat valoarea normala 64. [SRC10014] Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt urmtoarele: (pg. 534) A: Hematosalpinge B: Hemoperitoneu C: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin D: Endometru gros, decidualizat E: Sac gestaional intrauterin absent 65. [SRC10015] Sarcina extruterin necomplicat (care nu s-a rupt) se manifest clinic prin: (pg. 534) A: Dureri pelvine moderate i metroragie la nceputul sarcinii B: Durere violent, sincopal C: Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz masa tumoral D: Tahicardie E: Durere ce iradiaz la nivelul umerilor

66. [SRC10017] Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt : (pg. 534) A: absena sacului gestational intrauterin B: vizualizarea unui sac gestaional extrauterin C: hematosalpinx D: hemoperitoneu E: endometru gros, decidualizat 67. [SRC10018] Scorul Fernandez in evaluarea oportunitii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine (pg. 535) A: nivelul HCG B: nivelul estrogenilor C: nivelul progesteronului D: dimensiunea hematosalpingelui E: prezena hemoperitoneului 68. [SRC10020] Obiectivele conduitei dup[ descoperirea diabetului gestaional sunt: (pg. 532) A: Glicemia a jeun < 0,95 g/l B: Glicemia a jeun < 1,2g/l

C: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l D: Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l E: Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l

69. [SRC10022] Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde: (pg. 534) A: Aprare abdominal B: Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii C: Durere ce iradiaz n umeri D: Durere violent sincopal E: Semne de anemie 70. [SRC10024] Sindromul HELLP se caracterizeaz prin: (pg. 528) A: hemoliz B: citoliz hepatic C: leucocitoza D: trombopenie E: anemie 71. [SRC10026] Diagnosticul diferenial al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu: (pg. 535) A: avort B: ruptura unui chist hemoragic C: torsiunea anexial (dac durerile pelvine sunt severe i fr metroragii) D: ruptura unui anevrism al arterei splenice E: apendicita 72. [SRC10028] Examene paraclinice, obligatorii, n timpul primei consultaii sunt: (pg. 522) A: VDRL i TPHA B: grupa de snge i factorul Rh C: proteinurie i glicozurie D: serologie HIV, CMV E: frotiu cervico-vaginal 73. [SRC10029] Preeclampsia sever se manifest prin: (pg. 525) A: Tas>160mmHg i Tad>110mmHg B: dureri n epigastru, greuri, vrsturi C: proteinurie >2,5g/ zi D: hemoliza E: trombocitopenie<80.000mm3 74. [SRC20054] Hematomul retroplacentar se caracterizeaz prin: (pg. 530) A: sngerare redus cu snge negricios B: sngerare abundent C: ecografic imagine de hematom ce decoleaz placent D: anomalii ale RCF E: context de preeclampsie 75. [SRC10031] Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe baza urmtorilor parametri: (pg. 523) A: vrsta pacientei

B: dimensiunea translucenei nucale fetale n primul trimestru de sarcin C: tensiunea arterial matern D: markeri serici n primul trimestru E: diametrul mediu al sacului gestaional 76. [SRC10032] Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin presupune: (pg. 523) A: AgHbs B: Hemogram C: trensaminaze hepatice D: serologia toxoplasmozei la nevoie E: identificarea albuminei i a glucozei n urin

77. [SRC10036] Managementul cazurilor de preeclampsie presupune: (pg. 526) A: internarea de urgen B: transferul in utero la o maternitate adaptat pentru aceste cazuri C: tratament ambulatoriu D: supravegherea permanent materno-fetal E: odihna pacientei

78. [SRC10037] Sindromul HELLP presupune: (pg. 528) A: hemoliz B: hematemez C: citoliza hepatic D: trombocitoz E: trombopenie 79. [SRC10040] ntre modificrile fiziologice din timpul sarcinii fac parte: (pg. 522) A: Proteinuria > 300 mg/l B: Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologic) C: Scderea fosfatazei alcaline D: Creterea VSH E: Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologic) 80. [SRC10041] Preeclampsia sever presupune: (pg. 525) A: Trombocitopenia <300 000/mm3 B: Sindromul HELLP C: Oliguria cu diurez <100 ml/h D: Proteinuria >3,5g/zi E: cefalee persistent 81. [SRC10043] Preeclampsia sever reprezint asocierea preeclampsiei cu unul din semnele urmtoare: (pg. 525) A: proteinuria > 3,5 g/zi B: hemoliza C: trombopenia < 150000/mm3 D: tulburri neurologice E: sindrom HELLP 82. [SRC10044] Monitorizarea matern n caz de preeclampsie include: (pg. 527)

A: monitorizare cardio-respiratorie B: pulsoximetrie C: ecografie fetal D: diureza E: edeme

83. [SRC10047] Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : (pg. 533) A: Tabagismul B: Alcoolismul cronic C: Tratamentul cu clomifen citrat D: Antecedente de intervenii chirurgicale n sfera hepatic E: Vrsta sub 35 de ani 84. [SRC10049] Explorrile paraclinice obligatorii n timpul primei consultatii ginecologice sunt: (pg. 522) A: Grupa sangvin i factorul Rh B: Serologie CMV si HIV C: Proteinuria i glicozuria D: Hemograma pentru depistarea anemiei E: Frotiu cervico-vaginal 85. [SRC10050] Bilanul biologic i ecografia n SEU evideniaz: (pg. 534) A: beta-hCG> 1500 ui/l si absena ecografic a sacului intrauterin B: beta-hCG< 1500 ui/l C: progesteronemia< 5 ng/ml D: progesteronemia> 2,5 ng/ml E: hemoperitoneu 86. [SRC10053] Indicaiile pentru inducerea travaliului sau operaia cezarian n preeclampsie sunt: (pg. 527) A: HTA controlat B: eclampsie C: hematom retroplacentar D: trombocite > 300.000 E: sindrom HELLP

87. [SRC20055] Care sunt efectele principale ale reducerii oxigenarii placentare: (pag.526) A: producerea de radicali liberi ai oxigenului si de peroxizi toxici pentru celule B: viata la altitudine mare C: posibila crestere a apoptozei D: intervalul mare intre doua sarcini E: productia de VEGF placentar

88. [SRC20057] Sindromul HELLP asociaza: (pag.528) A: hemoliza B: citoliza hepatica C: trompopenia D: proteinuria >3,5 g/zi E: hematom retroplacentar

89. [SRC20058] Etiologiile mortii fetale intrauterine: (pag.530) A: diabet B: chisturi ovariene C: chorioamniotita D: consum de substante toxice E: hematom retroplacentar

90. [SRC20059] Efectele secundare ale utilizarii metotrexatului in tratamentul sarcinii extrauterine: (pag.536) A: stomatite B: citopenii C: polakiurie D: citoliza hepatica E: echimoze la locul injectarii 91. [SRC20060] Despre Delivren sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: () A: Delivrena (provocat,spontan sau natural) trebuie s aib loc in termen de 30 de minute dup natere. n caz contrar, placenta va fi extras artificial. B: Delivrena spontan = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern. C: Delivrena natural = placenta iese din tractul genital far nicio intervenie extern. D: Delivrena dirijat = extragerea manual a placentei i a membranelor, in condiii de asepsie, cu mnui i manet. E: Delivrena dirijat este facilitat de o injecie de 10 uniti de oxitocin in momentul ieirii umrului anterior al copilului. Scade cantitatea hemoragiei delivrenei.

92. [SRC20061] Sunt diametre normale la radiopelvimetrie: (523) A: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=10 cm B: diametrul bispinos al stramtorii mijloci pelvine >=9 cm C: diametrul transvers median >=12.5 cm D: diametrul promonto-retropubian >=10.5 cm E: diametrul promonto-retropubian < 10.5 cm

93. [SRC20062] Este adevarat: (528) A: Hematomul retroplacentar este o complicatie rara a preeclampsiei severe B: Simptomatologie: metroragie, contracti si suferinta fetala C: Terapia consta in administrarea intramusculara de Metotrexat in doza unica D: Terapia: inductia travaliului E: Riscuri: soc hemoragic matern, CIVD, MFIU

94. [SRC20063] Consecinte fetale si neonatale ale diabetului gestational (531) A: hipoglicemie B: hiperbilirubinemie C: fractura radiusului D: factura humerusului E: distocia umerilor

95. [SRC20064] Sunt factori de risc pentru preeclampsie: (525,526) A: insulinorezistenta

B: obezitatea C: inter intervalul mic intre doua sarcini D: diabet E: trombofilia

96. [SRC20065] Placenta praevia: (530) A: aparut in contextul unei preeclampsie B: sangerari genitale abundente C: insotite de contractii uterine D: Placenta inserata foarte sus E: uneori acopera colul total sau partial

97. [SRC20066] Care sunt examinarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii: () A: serologia rubeolei si toxoplasmozei B: serologia HIV si CMV C: hemograma D: proteinuria si glicozuria E: VDRL si TPHA

98. [SRC20067] Consultatiile obligatorii in timpul sarcinii se fac in urmatoarele luni: () A: L3 B: L4 C: L8 D: L7 E: L2

99. [SRC20069] Definita trimestrelor de sarcina: () A: trimestrul I: de la 0 la 13 saptamani B: trimestrul III: de la 28 la 42 de saptamani C: trimestrul III: de la 28 la 38 de saptamani D: trimestrul II: de la 15 la 28 de saptamani E: trimestrul I: de la 0 la 15 saptamani

100. [SRC20071] In primul trimestru de sarcina: () A: luarea in greutate este absenta sau minima B: inaltimea uterului se masoara prin palparea abdominala C: este posibila auscultarea batailor inimii fatului cu stetoscopul Pinard D: inaltimea uterului nu este masurabila prin palpare abdominala E: bataile inimii fatului nu sunt auzibile cu stetoscopul Pinard 101. [SRC20072] Urmatoarele informatii despre sacul ovular in timpul sarcinii sunt adevarate: () A: este vizibil prin ecografie B: este vizibil din saptamanile 5-6 C: apare sub forma unei imagini anecogene intrauterine, inconjurata de o coroana ecogena D: embrionul si activitatea sa cardiaca sunt vizibile in sacul ovular din saptamanile 6-7 de amenoree E: este vizibil din saptamanile 6-7 102. [SRC20073] Examenele paraclinice OBLIGATORII in timpul primei consultaii n sarcin sunt: (pg. 522)

A: grupa si factorul Rh B: serologia toxoplasmozei si rubeolei indiferent de imunizarea preexistenta C: aglutinine neregulate D: VDRL-TPHA E: proteinuria, glicozuria

103. [SRC20074] Consultul oftalmologic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: se face in caz de miopie severa B: masurarea acuitatii vizuale C: F.O. D: identificarea de leziuni retiniene considerate contraindicatii ale eforturi expluzive E: nu exista leziuni care sa contraindice eforturile expulzive

104. [SRC20076] Prima ecografie in timpul sarcinii are urmatoarele scopuri: () A: confirma sau corecteaza varsta sarcinii B: masoara lungimea craniocaudala si diametrul bispinos C: diagnostic precoce al sarcinilor multiple D: depistarea precoce a anencefaliei E: depistarea trisomiei 21

105. [SRC20077] Depistarea trisomiei 21 in timpul sarcinii se face astfel, cu exceptia: (pg. 523) A: prin estimarea riscului combinat, calculat in functie de: varsta fatului, dimensiunea translucentei nucale in primul trimestru si markerii serici in primul trimestru B: risc crescut inseamna >1/200 C: biopsia trofoblastului in saptamana 13 daca riscul >1/250 D: amniocenteza in saptamana 17 daca riscul >1/200 E: riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau amniocenteza este 1-2%

106. [SRC20078] Bilantul paraclinic din luna 6 de sarcina include: () A: AgHBs B: serologia toxoplasmozei, obligatoriu C: testul O Sullivan la cazurile de risc:o glicemie a jeun si la o ora de la ingestia orala a 50 g de glucoza D: proteinurie E: glucozurie

107. [SRC20079] Urmatoarele afirmatii despre radiopelvimetrie sunt adevarate: () A: se face in saptamana 37 de sarcina B: diametrul promonto-retropubian este normal >=10.5 cm C: diametrul transvers median este normal >=12.5 cm D: indicele Magnin este normal >=25 E: diametrul bispinos al stramtorii mijlocii pelvine este <=10 cm

108. [SRC20081] Recoltarea vaginala pentru portajul streptococului B NU se face () A: la nastere B: in timpul nasterii C: dupa nastere D: in luna 8 E: in luna 7

109. [SRC20083] In sarcina se suplimenteaza urmatoarele elemente la toate gravidele: () A: acid folic B: vitamina D C: fier D: vitamina B12 E: vitamina C

110. [SRC20084] Suplimentarea cu acid folic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: se face cu 5mg/zi pentru femeile care prezinta un grad de risc B: pentru femeile cu antecedente de sarcina cu anomalii de inchidere a tubului neural C: 0,4 mg/zi pentru femeile fara antecedente si care doresc sa conceapa, inceputa cu 4 saptamani inainte de concepre si continuata 8 saptamani dupa concepere D: nu se face daca nu exista risc E: se face cu 5 mg/zi la femeile fara risc 111. [SRC20085] Suplimentarea cu vitamina D in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: doza unica de 100 000 UI per os B: o fiola per os C: la inceputul lunii 8 D: la inceputul lunii 7 E: doua doze subcutanat

112. [SRC20086] Suplimentarea cu fier in timpul sarcinii se face: () A: sistematic B: in caz de anemie C: cu 30-60 mg Fe/zi D: pana la sfarsitul sarcinii E: pana la corectarea anemiei (depistata la numaratoarea globulelor in luna 3)

113. [SRC20087] Hipertensiunea arteriala gestationala inseamna: () A: hipertensiunea izolata TAs >=140 mmHg si/sau TAd >=90 mmHg B: fara proteinurie C: inainte de saptamana 20 de amenoree D: in absenta antecedentelor E: incepand cu saptamana 20 de sarcina

114. [SRC20088] Preeclampsia inseamna: () A: toxemia gravidica B: HTAG + proteinurie >300 mg/zi C: HTAG + proteinurie >2 cruci pe bandeleta D: proteinurie de la inceput E: proteinuria poate lipsi initial

115. [SRC20089] Preeclampsia se suspecteaza in caz de HTA de novo asociata cu: () A: edeme aparute brutal sau agravate rapid B: uricemie <350micromoli/l C: cresterea ALAT peste valoarea normala D: trombocite <150 000/mm3

E: retard de crestere intrauterin

116. [SRC20090] Preeclampsia severa inseamna: (pg. 525) A: preeclampsia cu TAs>=160 mmHg B: preeclampsia cu TAd>=110 mmHg C: preeclampsia asociata cu dureri in hipogastru D: preeclampsia asociata cu eclampsie E: preeclampsia asociata cu creatininemie <100 micromoli/l

117. [SRC20091] Factorii de risc pentru preeclampsie sunt: () A: persoane afro-americane B: tabagism C: alcoolism D: sarcini multiple E: mltiparitatea

118. [SRC20092] Fiziopatologia si anatomopatologia placentara in preeclampsie cuprinde: () A: tulburari ale placentatiei B: ischemie uteroplacentara C: defect de invazie trofoblastica a arterelor spiralate D: leziuni patognomonice: infarct placentar E: cresterea apoptozei la nivel placentar

119. [SRC20094] Tratsamentul hipertensiunii arteriale in preeclampsie se face astfel: () A: daca TAs>160 mmHg B: daca TAd>110 mmHg C: mono sau biterapie D: Nicardipin E: Labetalol, ca prima solutie

120. [SRC20095] Managementul preeclampsiei include: () A: internare de urgenta B: tratamentul hipertensiunii arteriale C: umplere vasculara moderata chiar in caz de edeme D: cura de corticoizi daca sarcina este mai mare de 34 saptamani E: diuretice sistematic 121. [SRC20096] Urmatoarele afirmatii despre prevenirea eclampsie sunt adevarate: (pg. 526) A: este imposibila B: control tensional C: administrarea de sulfat de magneziu IVSE daca cefaleea persista D: sulfatul de magneziu este inutil daca reflexele osteotendinoase sunt accentuate sau generalizate E: sulfatul de magneziu este contraindicat

122. [SRC20097] Indicatiile pentru intreruperea sarcinii in preeclampsie: () A: HTA necontrolata B: trombocitopenie <50 000 C: hematom subcapsular splenic D: sindrom HELLP

E: RCIU sever

123. [SRC20098] In caz de preexlampsie, se indica intreruperea sarcinii in urmatoarele situatii: () A: oligurie persistenta B: cefalee si tulburari de vedere persistente C: durere persistenta in epigastru D: HRP E: placenta praevia

124. [SRC20099] In legatura cu post-partumul pacientei care a avut o preeclampsie se poate spune: () A: in zilele urmatoare ramane posibil HRP B: este posibila eclampsia C: este posibil sindromul HELLP D: se indica bromocriptina daca mama nu vrea sa alapteze E: monitorizarea nu este necesara dupa delivrenta

125. [SRC20100] Preventia recidivei preeclampsiei, afirmatii false: () A: este imposibila B: se face prin histerectomie C: se face cu aspirina la aproape de nastere D: se indica in cazurile cu antecedente de PE severa precoce E: se indica in cazurile cu antecedente de RCI de origine vasculara

126. [SRC20101] Afirmatii adevarate despre eclampsie: () A: nu este niciodata prima manifestare a preeclampsiei B: apare exclusiv in perioada sarcinii C: se va face IRM sau CT iar ulterior se va trata D: tratament anticonvulsivant E: cezariana de urgenta

127. [SRC20102] Hematomul retroplacentar, afirmatii FALSE: () A: complicatie frecventa B: metroragie, contractii, anomalii ale ritmului cardiac fetal C: risc de MFIU D: HRP mici nu prezinta riscuri E: risc de: CIVD, soc hemoragic matern

128. [SRC20103] Tratamentul sindromului HELLP este reprezentat de: () A: aspirina B: terminarea sarcinii prin cezariana C: diazepam D: terminarea sarcinii pe cale vaginala E: chiuretaj

129. [SRC20104] Tratamentul sindromului HELLP, afirmatii adevarate: () A: terminarea sarcinii imediat in orice conditii B: in caz de mare prematuritate poate fi justificata o asteptare care sa permita administrarea unei corticoterapii materne si fetale

C: tratamentul este terminarea sarcinii D: nasterea pe cale vaginala nu este posibila E: operatia cezariana este singura metoda indicata de terminare a sarcinii

130. [SRC20106] Operatia cezariana de urgenta este indicata in urmatoarele situatii: () A: sindrom HELLP B: eclampsie C: HRP D: preeclampsie E: HTAG 131. [SRC20107] Conduita impusa in caz de metroragie in primul trimestru de sarcina: () A: ecografie pelvina pe cale vaginala B: vizualizarea embrionului C: daca sarcina este oprita in evolutie sau este un avort spontan incomplet se impune cezariana D: daca retentia intrauterina persista la un nou control, dupa administrarea de uterotonice, se va indica aspiratie sub anestezie generala E: Misoprostolul se administreaza timp de 3 zile

132. [SRC20108] Urmatoarele afirmatii despre avortul spontan hemoragic sunt adevarate: () A: sangerari genitale foarte grave B: sangerari usoare C: debut de soc D: ecografia releva resturi trofoblastice cu embrion posibil E: aspiratie in urgenta extrema

133. [SRC20110] Conduita impusa in riscul avortului tardiv este urmatoarea: () A: internare B: odihna in pat C: hemograma, PCR D: cerclaj la cald E: tocoliza medicamentoasa este contraindicata

134. [SRC20111] Alegeti afirmatiile FALSE despre MFIU: () A: din nefericire, este un fenomen frecvent (1 sarcina din 1000) B: metroragie moderata C: disparitia miscarilor fetale active D: diagnosticul este pus prin laparotomie exploratorie E: niciodata nu se cunoaste cauza

135. [SRC20113] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: () A: preeclampsie B: traumatism abdominal C: consum de cocaina D: diabet E: chorioamniotita

136. [SRC20114] Circumstantele de aparitie a HRP sunt: () A: preeclampsie

B: traumatism abdominal C: consum de cocaina D: diabet E: chorioamniotita

137. [SRC20115] Se intalnesc in hematomul retroplacentar urmatoarele: () A: hemoragii genitale incepand din al doilea trimestru B: metroragii cu flux abundent C: metroragii de culoare rosie aprinsa D: uter contractat E: anomalii ale RCF

138. [SRC20116] Alegeti afirmatiile FALSE in legatura cu placenta praevia: () A: sangerari genitale abundente B: contractii uterine C: placenta prea sus inserata D: placenta la mai multe de 4 cm de col E: placenta inserata foarte jos

139. [SRC20117] Afirmatii adevarate despre ruptura uterina: () A: survine rar in timpul travaliului B: favorizata de cicatrici de cezariana si miomectomie C: este nedureroasa cand anestezia peridurala este corect efectuata D: uterul ia forma unei clepsidre E: operatie cezariana de urgenta cu histerectomie sistematica

140. [SRC20118] Urmatoarele afectiuni contraindica sarcina la o femeie diabetica: () A: retinopatie florida B: nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA C: coronaropatie D: varsta inaintata E: avort in antecedente 141. [SRC20119] Urmatoarele afirmatii in legatura cu sarcina femeii diabetice sunt adevarate: () A: sulfamidele hipoglicemiante vor fi inlocuite cu insulina pe perioda sarcinii B: control glicemic perfect inainte de conceptie C: diabetul expune mama la riscuri grave, fatul nu are de suferit D: monitorizarea riguroasa nu este necesara E: gradul de risc vascular e imposibil de redus chiar cu monitorizare riguroasa si multidisciplinara

142. [SRC20120] Urmatorii sunt factori de risc de diabet gestational: (pg. 531) A: obezitate B: varsta <35 ani C: antecedente de preeclampsie D: antecedente de microsomie E: antecedente de malformatii

143. [SRC20121] Testul de despistare a diabetului gestational, afirmatii adevarat: () A: daca este negativ la prima vizita, va fi reluat in saptamana 30

B: este vorba de testul O'Sullivan C: este vorba de testul OMS D: este pozitiv daca valoarea glicemiei la o ora dupa ingerarea a 50 g de glucoza este >1.40 g/l E: este pozitiv daca este > 7.8 mmol

144. [SRC20123] Automonitorizarea diabetului gestational presupune: () A: glicemia capilara dimineata a jeun B: la 2 ore dupa inceputul fiecareia din cele 3 mese principale C: in timpul meselor principale D: inaintea fiecarei mese principale E: nu este necesara automonitorizarea

145. [SRC20124] Obiectivele glicemice in diabetul gestational sunt: () A: glicemie a jeun <0.95 g/l B: glicemia la 2 ore dupa fiecare masa <1.20 g/l C: glicemie a jeun <4 mmol D: glicemie la 2 ore dupa fiecare masa <6.7 mmol E: doar glicemia a jeun

146. [SRC20125] In prescrierea dietei la o femeie cu diabet gestational se tine cont de urmatoarele principii: () A: 50% glucide B: 3 mese si 3 gustari C: insulinoterapie daca nu se pot atinge obiectivele glicemice doar cu regim D: insulinoterapie de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 1.20 g/l E: mai ales glucide cu index glicemic crescut si fibre

147. [SRC20127] Daca progesteronul plasmatic este < 5 ng/ml este vorba de: () A: sarcina intrauterina evolutiva B: SEU C: sarcina intrerupta D: sarcina heterotopica E: retard de crestere intrauterin

148. [SRC20128] SEU este sustinuta de urmatoarele elemente: () A: beta-hCG >1500 UI/l cu absenta sacului intrauterin la ecografie B: hematosalpinge ca semn indirect C: hemoperitoneu endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent ca semn direct D: sac gestational extrauterin ca semn direct E: imagine "in cocarda" extrauterina la ecografie

149. [SRC20130] Tratamentul medicamentos in SEU se refera la: () A: este o alternativa rezonabila a tratamentului chirurgical B: consta in administrari multiple de Metotrexat 1 mg/kg C: injectiile in situ pentru sarcina cornuala D: injectii in situ pentru sarcina cervicala E: Metotrexatul este contraindicat

150. [SRC20131] Urmatoarele afirmatii despre scorul Fernandez sunt adevarate: () A: >=13 indica un risc crescut de esec al tratamentului medicamentos B: <12 , rata de succes a tratamentului medicamentos este >85% C: se aloca cate 1 punct, 2 sau 3 in functie de varsta gestationala, nivelul hCG, progesteron, dureri abdominale, dimensiunea hematosalpingelui, hemoperitoneu D: hemoperitoneul intre 1-100 ml primeste 2 puncte E: durerile abdominale spontane primesc 1 punct 151. [SRC20132] Indicatiile de tratament chirurgical in SEU sunt: () A: instabilitate hemodinamica B: dureri abdominale severe C: beta-hCG >5 000 UI/l D: hematosalpinge >4 cm la ecografie E: insuficienta renala sau hepatica

152. [SRC20133] Debutul travaliului poate fi precedat de: () A: pierderea dopului mucos B: ruperea pungii apelor C: contractii uterine dureroase D: punga apelor se rupe decat dupa debutul travaliului E: nici o afirmatie nu e corecta

153. [SRC20135] Afirmatiile adevarate in legatura cu prezentatia sunt urmatoarele: () A: este partea care se prezeinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului B: cefalica, cu cap in flexie maxima, cea mai eutocica C: pelvina completa cu fesele inainte D: transfersala (eutocica) E: pelvina incompleta, cu picioarele de-a lungul trunchiului

154. [SRC20136] Indicatiile radiopelvimetriei sunt urmatoarele: () A: prezentatie cefalica B: inaltimea gravidei <1.5m C: antecedente de fractura de bazin D: suspiciune de macrosomie fetala E: cicatrici uterine

155. [SRC20137] Monitorizarea in timpul travaliului: () A: sangerare B: culoarea lichidului amniotic C: dilatatia cervicala D: realizarea unei partograme E: modificarea colului uterin are loc in ritm de 1 cm/h de la inceput pana la dilatarea completa de 10 cm

156. [SRC20138] Anomalii ale dinamicii uterine in timpul cardiotocografiei sunt urmatoarele: () A: hipokinezia de frecventa B: hipokinezia de intensitate C: hiperkinezia de frecventa D: hiperkinezia de intensitate E: decelerari

157. [SRC20139] Urmatoarele afirmatii despre RCF sunt adevarate: () A: ritm normal bazal 120-160 batai/minut B: oscilatii normale 10-20 batai/minut C: reactivitate normala: acceleratii D: ritm normal: decelerari E: decelerare "reziduala" sau "tardiva", daca survine dupa apogeul contractiilor

158. [SRC20140] Urmatoarele afirmatii in legatura cu delivrenta sunt adevarate: () A: trebuie sa aiba loc in termen de 30 de minute dupa nastere B: placenta iese fara nici o interventie: spontana C: placenta iese ajutata de tragerea cordonului ombilical: dirijata D: extragerea manuala a placentei si membranelor: artificiala E: facilitata de 10 unitati de Oxitocina in momentul iesirii umaruli anterior: artificiala

159. [SRC20141] In cazul nasterii survenite pe neasteptate la domiciul se procedeaza astfel: (pg. 551) A: estimarea evolutiei travaliului B: estimarea iminentei nasterii C: daca travaliul este prea avansatse vor organiza conditii corecte pentru desfasurarea sarcinii D: gravida nu va incepe manevrele de impingere daca prezentatia nu este angazata E: se va incerca inclusiv expulzia artificiala a placentei, in special in caz de hemoragie cataclismica

160. [SRC20142] Monitorizarea post-partum are in vedere: () A: se face in sala de nasteri in primele 2 ore B: lochiile fiziologice C: scurgerile vaginale cu miros fad, chiar fetid D: contractiile uterine fiziologice E: globul uterin, semne de soc si anemie 161. [SRC20143] Tratamentul la iesirea din maternitate include: () A: contraceptia B: inhibitori ai alaptarii daca este necesar C: suplimente de fier, sistematic D: vaccinare impotriva rubeolei, sistematic E: DIU, imediat dupa nastere

162. [SRC20144] Reinstalarea menstruatiei dupa nastere are loc in termen de: () A: 6-8 saptamani in absenta alaptarii B: 1 an C: 1 luna D: 3 luni daca femeia alapteaza E: 3 luni in absenta alaptarii

163. [SRC20146] Consecintele materne sau fetale pe termen lung ale diabetului gestational cuprind: () A: rist de dezvoltare a diabetului insulino-dependent B: distocia umerilor C: obezitate D: hipoglicemie E: macrosomie

164. [SRC20147] Tratamentul contraceptiv la ieirea din maternitate include, cu excepia () A: Inhibitori ai alaptarii B: Vaccinare impotriva rubeolei C: Suplimente de fier D: Dispozitiv intra-uterin la 2 luni dup natere E: Microprogestativ n doz continu

165. [SRC20148] Monitorizarea post-partum include () A: Frecvena i intensitatea contraciilor uterine B: Lochiile fiziologice C: Globul uterin D: Culoarea lichidului amniotic E: Sngerrile genitale 166. [SRC20149] Delivrena artificial este caracterizat de () A: Se face prin tragerea de cordonul ombilical B: Include injectarea de 10 uniti de oxitiocin C: Extragerea manual a placentei i membranelor D: Se face cu manui i manet E: Se face n condiii de asepsie 167. [SRC20150] Ce mrimi nregistreaz cardiotocografia () A: Ritmul cardiac al ftului B: Ritmul cardiac al mamei C: Intensitatea contraciilor uterine D: Frecvena contraciilor uterine E: Tensiunea arterial a ftului 168. [SRC20155] Sarcina extrauterina rupt se trateaz prin () A: Prevenia imunizrii cu factor Rh B: Transfuzie de mas eritrocitar i de PPC C: Reumplere vascular precoce D: Salpingotomie de elecie E: Metrotrexat 1mg/kg doz unic 169. [SRC20156] Fernandez are urmtoarele elemente de trei puncte () A: Hemoperitoneu peste 100 ml B: Vrsta gestaional peste 8 sptmni C: Dimensiunea hematosalpingelui peste 3 cm D: Dureri abdominale provocate E: hCG peste 5000 UI/l 170. [SRC20157] Sarcina extrauterin intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Peritonita infecioas B: Ruptura unui anevrism al arterei splenice C: Ruptura unui chist hemoragic D: Torusiune anexial

E: Avort 171. [SRC20158] Sarcina extrauterin apare indirect la ecografie sub form de () A: Sac gestaional intrauterin absent B: Endometru gros, decidualizat C: Hemoperitoneu D: Hematosalpinge E: Sac gestaional extrauterin n cocrd 172. [SRC20159] Sarcina extrauterin rupt se manifest prin () A: Metroragie la nceputul sarcinii B: Dureri ce radiaz la nivelul umerilor C: Tahicardie D: Aprare abdominal E: Durere lateral ocazional la tueu 173. [SRC20160] Sarcina extrauterin poate fi localizat () A: Cervical B: Ovarian C: Peritoneal D: Vaginal E: Tubar 174. [SRC20161] n diabetul gestaional se stabilesc urmtoarele obiective privitoare la valorile glicemiei () A: sub 6,7 mmol, la dou ore dup mas B: sub 2 g/l la dou ore dup mas C: sub 1,2 g/l la dou ore dup mas D: a jeun sub 7,3 mmol E: a jeun sub 0,95 g/l 175. [SRC20162] n a cta sptmn se poate efectua testul O'Sullivan () A: 32 B: 30 C: 28 D: 26 E: unu 176. [SRC20163] Diabetul gestational poate avea urmtoarele consecine asupra mamei () A: Distocia umerilor B: Exces de lichid amniotic C: Avort spontan D: Sensibilitate la infecii E: HTA gravidic 177. [SRC20164] Moartea fetal n uter poate fi cauzat de () A: Anomalii cromozomice B: Chorioamniotita C: Metroragii

D: Diabet E: HRP 178. [SRC20165] n avortul spontan hemoragic se acioneaz prin () A: Transfuzie de mas eritrocitar i plasm proaspat congelat B: Aspiraie de urgen sub anestezie general C: Reumplere vascular prin macromolecule i oxigenoterapie D: Administrare de misoprostol E: Eliminarea unei sarcini extrauterine 179. [SRC20166] Metroragiile n primul trimestru de sarcin pot fi provocate de () A: Sindrom HELLP B: Preeclampsie C: Chisturile ovariene D: Sarcina extra-uterina E: Mola hidatiforme

180. [SRC20167] Sindromul HELLP este caracterizat de () A: Trombopenie B: Eclampsie C: Eclampsie D: HRP E: Hemoliz 181. [SRC20168] Preeclampsia se poate trata cu () A: Corticoterapie B: Asprina C: MgSO4 D: Nicardipin E: Diazepam 182. [SRC20169] n preeclamsie, ntreruperea sarcinii se indic n caz de () A: Sindrom HELLP B: RCIU moderat C: Trombocite peste 50000 D: Eclampsie E: HRP 183. [SRC20170] n preeclamsie se acioneaz, cu excepia () A: Diuretice B: Expansiune volemica C: Sulfat de magneziu D: Nicardipin E: Cur de corticoizi 184. [SRC20171] Preeclampsia poate provoca mamei urmtoarele () A: Eclampsie B: HELLP C: RCI

D: HR E: Moartea ftului 185. [SRC20172] Aparia preeclampsiei este favorizat de () A: Vrsta mic B: Viaa la altitudine mare C: Sarcini la intervale reduse D: Multiparitate E: Primiparitate 186. [SRC20173] Preeclampsia sever este marcat de urmtoarele semne () A: Sindromul HELLP B: Edeme aparute brutal C: Proteinurie peste 3,5 g/zi D: HTA peste 160/110 mmHg E: Hemoliza 187. [SRC20183] Gravidei i se recomand urmtoarele suplimente () A: Fier B: Magneziu C: Vitamina B6 D: Vitamina D E: Acid folic

188. [SRC20184] Valori normale ale diametrelor la radiopelvimetrie sunt () A: Diametrul bispinos peste 10 cm B: Indicele lui Magnin peste 23 cm C: Diametrul transvers median peste 12,5 cm D: Diametrul transvers median peste 10 cm E: Diametrul promonto-retropubian peste 8 cm 189. [SRC20185] n a asea lun de sarcin examinrile paraclinice includ () A: Testul OSullivan B: Serologia HIV C: Serologia toxoplasmozei, la nevoie D: VDRL i TPHA E: Ag HBs

190. [SRC20186] Riscul combinat pentru trisomia 21 este estimat pe baza () A: Numrului sarcinii B: Markerilor serici n primul trimestru C: Dimensiunea translucentei nucale n primul trimestru D: Vrsta sarcinii E: Vrsta pacientei 191. [SRC20187] Prima consultare a gravidei include i () A: Serologia toxoplasmozei B: Depistarea biochimica a riscului de trisomie 21 C: Serologie HIV

D: Serologia rubeolei E: VDRL i TPHA 192. [SRC20188] n timpul sarcinii au loc urmtoarele modificri fiziologice () A: VSH mai mare B: Hb normal peste 10g/100 ml C: Leucocite normal sub 10000/mm3 D: Proteinurie normal sub 300 mg/l E: TA normal sub 120/70 mmHg 193. [SRC20189] Confirmarea sarcinii se face i prin () A: Hemoleucogram B: Radiopelvimetrie C: Ecografie pelvina D: Beta HCG plasmatic E: Beta HCG urinar 194. [SRC20190] Prima consultaie la gravid trebuie s includ () A: Stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic B: Recomandri pentru igiena sarcinii C: Declararea legal a sarcinii D: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei X E: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21

195. [SRC20197] Examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii sunt: () A: CT abdominopelvin B: Ecografie pelvin C: Uneori nu este necesar nici un fel de test D: Urografie cu substan de contrast E: Beta-hCG urinar i plasmatic 196. [SRC20198] Examenele paraclinice obligatorii n timpul primei consultaii sunt, cu excepia: (grupa sanguin i factorul Rh) A: frotiu cervico-vaginal, daca trecut mult timp de la ultima analiz B: VDRL & TPHA C: proteinuria i glicozuria D: hemoleucograma E: identificarea aglutininelor neregulate 197. [SRC20199] Prevenirea imunizrii cu factor Rh, afirmaii adevrate: () A: determinarea factorului Rh fetal la sfritul sarcinii B: doza unica injectabil de 400 micrograme antiD la 29 sptmni C: doza unica injectabil de 300 micrograme antiD la 28 sptmni D: prevenie pentru toate femeile cu Rh negativ al cror so este Rh negativ E: determinarea grupei sanguine i a factorului Rh este obligatorie n cadrul primei consultaii 198. [SRC20200] Se definete ca preeclampsie sever asocierea preeclampsiei cu: () A: TAs >/= 180 mmHg i/sau TAd >/= 110 mmHg

B: hemoliza C: EPA D: proteinuria > 300mg/zi E: creatininemia > 100 micromoli/l 199. [SRC20201] Printre factorii de risc pentru apariia preeclampsiei se numr: () A: obezitatea B: insulinorezistena C: HTA acut sau nefropatiile D: intervalul mic ntre dou nateri E: originea caucazian 200. [SRC20202] Indicaii pentru ntreruperea sarcinii sunt: () A: EPA B: Hematom subcapsular splenic C: Trombocitopenie >50 000 D: Eclampsia E: HTA necontrolat

ANOMALII ALE CICLULUI MENSTRUAL

1. [CIC10004] Despre tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: () A: Miomectomia reprezinta tratamentul polipilor endometriali la femeile care nu mai doresc copii B: Endometrectomia se va aplica in cazul fibroamelor submucoase mai mari de 4 cm C: Agonistii GnRH determina involutia temporara a fibroamelor si oprirea sangerarii in cateva saptamani D: Histeroscopia cu ablatia polipului se va aplica pt polipii sub 4cm E: Histeroscopia cu ablatia fibromului uterin se va aplica la femeile tinere 2. [CIC10006] Care este semnificaia menoragiei? (pg. 559) A: Sngerare n afara menstruaiei B: Cicluri neregulate i rare C: Menstruaie abundent cantitativ D: Absenta menstruaiei pentru mai mult de trei luni E: Menstruaii cu frecven crescut 3. [CIC10008] Care dintre urmtoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual? (pg. 561) A: Meteorism abdominal B: Dureri pelvine C: Iritabilitate D: Mastodinie E: Metroragie

4. [CIC10009] Metroragia este: (pg. 559) A: menstruaie prea abundent B: sngerare n afara menstruaiei C: menstruaie survenit la interval > de 45 zile D: menstruaie n cantitate mic E: lipsa menstruaiei

5. [CIC10012] Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este: (pg. 585) A: rezecia histeroscopic B: miometrectomie laparoscopic C: histerctomie D: anexectomie E: chiuretaj uterin 6. [CIC10013] Spaniomenoreea reprezint: (pg. 559) A: sngerarea ntre menstruaii B: menstruaie n cantitate redus C: Menstruaie abundent D: cicluri menstruale prea neregulate i prea rare (> 45 zile) E: absena menarhei 7. [CIC10014] Despre sindromul premenstrual sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia (pg. 561) A: Apare predominant n adolescen i premenopauz B: Mastodinie ciclica secundara unei insuficiene foliculare C: Meteorism abdominal

D: Tulburri de somn E: Iritabilitate 8. [CIC10019] n cazul hemoragiei genitale la femeie, care sunt semnele de anemie greu tolerabil: (pg. 583) A: bradicardie B: creterea temperaturii C: dispnee D: hipertensiune arterial E: marmorare

9. [CIC10020] Ce este metroragia? (pg. 559) A: menstruaia prea abundent n cantitate sau ca durat B: cicluri prea neregulate i prea rare C: menstruaia n cantitate mic D: sngerarea n afara menstruaiei E: absena menarhei 10. [CIC10021] Cauze uterine de hemoragie genital n afara sarcinii sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 584) A: cancer endometrial B: sindromul POEMS C: polip endometrial D: fibrom uterin E: adenomioza

11. [CIC10022] Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioz este: (pg. 585) A: miomectomia prin laparoscopie B: agoniti de GnRH C: sterilet cu eliberare de progestativ D: embolizarea arterelor uterine E: mioliz cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecven 12. [CIC10026] Sngerarea genital ntre perioadele menstruale este definiia pentru: (pg. 559) A: menoragie B: menometroragie C: metroragie D: hemoragie E: spaniomenoree 13. [CIC10027] Durata menstruaiei la specia uman este: (pg. 559) A: maxim 10 zile B: maxim 7 zile C: minim 3 zile D: minim 7 zile E: 28 zile

14. [CIC10028] Metroragia reprezint: (pg. 559) A: sngerarea n afara menstruaiei B: menstruaie n cantitate redus C: Menstruaie foarte abundent D: absena menstruaiei E: cicluri foarte rare 15. [CIC10031] Menarha definete: (pg. 559) A: debutul menopauzei B: prima menstruaie C: ultima menstruaie D: menstruaie abundent E: absena menstruaiei 16. [CIC10032] Menoragia reprezint: (pg. 559) A: sngerarea n afara menstruaiei B: menstruaie n cantitate redus C: menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca durat D: absena menstruaiei E: cicluri foarte rare

17. [CIC10035] Metroragia este : (pg. 559) A: Sngerarea de cauz vaginal B: Sngerarea prea abundent de cauz uterin, n momentul menstruaiei C: Sngerarea n afara menstruaiei D: Sngerarea menstrual neregulat E: Sngerarea menstrual n cantitate mic 18. [CIC10036] Selectai afirmaia adevarat despre metroragia la femeile aflate la menopauz: (pg. 561) A: Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar n timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de col uterin B: Este indicat examenul ecografic, pentru a se msura endometrul C: Este indicat histerosalpingografia, pentru a fi evaluat cavitatea uterin i a exclude prezena unui polip de endometru D: Este indicat completarea scorului Higham E: Este indicat n toate cazurile histerectomia

19. [CIC10040] Menoragia este (pg. 559) A: menstruaia n cantitate mic B: absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni C: cicluri prea neregulate i prea rare D: menstruaia prea abundent, n cantitate sau ca durat E: absena menarhei 20. [CIC10042] Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne?: (pg. 559) A: Spaniomenoreea sau amenoreea B: Hipomenoreea C: Dureri lomboabdominale

D: Menoragie E: Mastodinie

21. [CIC10043] In caz de metroragie, este contraindicat: (pg. 561) A: Sterilet cu eliberare de progestativ B: Histerectomia, ca ultima soluie C: Distrugerea endometrului D: Frotiu Papanicolau E: Antifibrinolitice 22. [CIC10047] Clasificarea sngerarilor genitale i tulburrilor ciclului menstrual nu include: (pg. 559) A: meno-metroragia B: spaniomenoreea C: amenoreea primar sau secundar D: hipomenoreea E: menarha

23. [CIC10049] Sindromul premenstrual (pg. 561) A: predominant la femeile active sexual B: simptomatologia predomina n perioada ovulatorie C: mastodinia ciclic presupune o patologie mamar asociat D: biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului E: beneficiaza de AINS i terapie anxiolitic 24. [CIC10052] Ce investigaie este contraindicat n caz de metroragie la femeia n menopauz (pg. 561) A: ecografia pelvin B: histerosalpingografia C: biopsia de endometru D: examen anatomopatologic E: examen de boli de nutritie i metabolism

25. [CIC10053] Tratamentul metroragiei este : () A: In caz de metroragie functionala endometrectomie B: In primul rand simpotomatic C: antifibrionolitic D: Nu se ia in considerare sterilete ce elibereaza progestrativ E: Nici un raspuns nu e corect 26. [CIC10060] Sindromului premenstrual se trateaz simptomatic cu () A: Clomifen citrat B: Acid tranexamic C: Progestativ D: Pastila combinat E: Anxiolitic

27. [CIC10061] Factor de risc pentru cancerul de col uterin care se manifest cu metroragii cauzate de raportul sexual este, cu excepia () A: Antecedente de displazie B: Fumatul C: HSV D: HIV E: HPV 28. [CIC10062] Metroragia ce se produce n afara sarcinii NU poate fi cauzat de () A: Tulburri hormonale asociate cu administrarea de pilule B: Boala Willebrand C: Cancer endometrial D: Chist ovarian E: HRP

29. [CIC10063] Tratamentul sindromului ovarului polichistic NU include () A: Acid tranexamic B: Decorticare ovariana C: Clomifen citrat D: Anticonceptionale oral E: Metformin

30. [CIC10002] Bilantul unei sangerari genitale in afara sarcinii la femeia de varsta fertila cuprinde: () A: Scorul Higham (scorul de evaluare a metroragiilor) B: Observarea semnelor obiective de anemie C: Test de sarcina (beta-HCG plasmatic sau urinar) D: Frotiu cervico-vaginal E: Histero-salpingografia 31. [CIC10003] In leagtura cu tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: () A: Tratamentul fibroamelor submucoase intracavitare mai mari de 4cm consta in histerectomie totala B: Tratamentul fibroamelor interstitiale sau subseroase consta in miomectomie pe cale laparoscopica sau prin laparotomie C: Embolizarea arterei uterine poate constitui un tratament adecvat in cazul fibroamelor interstitiale sau subseroase si in cazul hemoragiilor genitale cataclismice D: Metroragia functionala si menometroragia cu adenomioza se pot trata prin instalarea unui sterilet care elibereaza estrogeni E: Tratamentul simptomatic al unei metroragii consta in administrarea de fier, acid folic si acid tranexamic 32. [CIC10005] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual? (pg. 559) A: Faza folicular se ncheie cu ovulaia B: Faza luteal se ncheie cu ovulaia C: Faza folicular corespunde transformrii foliculului n corp galben D: Faza luteal corespunde transformrii foliculului n corp galben E: Faza luteal corespunde menstruaiei 33. [CIC10007] Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmtoarele anomalii ale ciclului

menstrual: (pg. 559) A: Metroragie B: Spaniomenoree C: Menoragie D: Amenoree E: Hipomenoree

34. [CIC10010] Cauze ale metroragiei n timpul sarcinii sunt: (pg. 529) A: placenta praevia B: mola hidatidiform C: avortul spontan D: polipul endometrial E: adenomioza

35. [CIC10011] Cauze ale hemoragiei genitale n afara sarcinii sunt: (pg. 584) A: polipul endometrial B: ectropionul C: endometrita D: hiperplazia endometrial E: ruptura uterin

36. [CIC10015] Care este etiologia metroragiei n timpul sarcinii? (pg. 560) A: Adenomioza B: Risc de avort C: Sarcina molar D: Administrarea de anticoagulante E: Sarcina extrauterin 37. [CIC10016] Semne de anemie greu tolerabil sunt urmtoarele: (pg. 583) A: Tahicardia B: Lipotimia C: Dispnee D: Transpiraia E: Extremitile reci 38. [CIC10017] Enumerai cauze uterine ale hemoragiei genitale n afara sarcinii: (pg. 584) A: cancerul endometrial B: adenomioza C: ectropion D: endometrita E: cervicita 39. [CIC10018] n ce const bilanul de sngerare genital n afara sarcinii: (pg. 585) A: hemoleucograma i trombocitele B: ecografia pelvina pe cale abdominal i transvaginal C: histerosalpingografia D: examinarea clinica a colului cu specul,TV E: frotiu cervicovaginal

40. [CIC10023] Semne de oc n hemoragie: (pg. 583) A: hipotensiune arterial B: dispnee C: extremiti reci D: transpiraii E: vertij 41. [CIC10024] La femeile cu metroragie, aflate la menopauz, se va efectua: (pg. 561) A: frotiu Papanicolau B: biopsie endometrial, nsoit de examen anatomopatologic C: histerosalpingografie D: laparoscopie E: ecografie pelvin 42. [CIC10025] Hemoragia genital de cauz uterin n afara sarcinii este dat de: (pg. 584) A: cancerul endometrial B: polipul endometrial C: ectropion D: endometrita E: chistul ovarian 43. [CIC10029] Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne: (pg. 559) A: alopecie B: spaniomenoree C: amenoree D: scdere ponderal E: hiperandrogenism 44. [CIC10030] n orice caz de sngerare a femeilor de vrsta fertil (<50 ani), se impune: (pg. 559) A: dozarea transaminazelor hepatice B: examinare cu specul a colului uterin C: tueu vaginal D: test de sarcin E: tueu rectal

45. [CIC10033] Sindromul premenstrual presupune: (pg. 561) A: mastodinia ciclic, secundar unei insuficiene luteale B: dureri pelvine C: dismenoree D: epistaxis E: spaniomenoree 46. [CIC10034] n contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabil sunt: (pg. 583) A: tahicardia B: dispneea C: astenia D: vertijul E: bradicardia

47. [CIC10037] Bilanul in cazul sngerarii de cauza genital n afara sarcinii se face astfel: (pg. 585) A: Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat n timpul sngerrii B: Se indic excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic i urinar C: Se indic hemoleucograma i numrarea de trombocite D: Este absolut contraindicat biopsierea endometrului, pn la oprirea sngerrii E: Se indic feritinemia 48. [CIC10038] ntre cauzele metroragiei n afara sarcinii intr: (pg. 584) A: Cancerul de col uterin B: Fibromioamele subseroase C: Endometrita D: Torsiunea de ovar E: Cancerul de endometru

49. [CIC10039] n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi implicate: (pg. 560) A: cancerul de col uterin B: polipul endometrial C: hematomul retroplacentar D: avortul spontan E: endometrita 50. [CIC10041] Bilanul n caz de sngerare genital n afara sarcinii cuprinde: (pg. 585) A: cuantificarea sngerrii B: hemoleucograma C: ecografia pelvin D: feritinemia E: Histerosalpingografia

51. [CIC10044] Sindromul premenstrual se caracterizeaz prin: (pg. 561) A: Dureri pelvine, dismenoree B: Dureri lombare C: Senzaie de meteorism abdominal D: Modificri ale caracterului: iritabilitate, tulburri de somn E: Metroragie 52. [CIC10045] Hemoragia genital n afara sarcinii este dat de: (pg. 560) A: Hematom retroplacentar B: Cancerul ovarian C: Adenomioza D: Endometrita E: Chist ovarian

53. [CIC10046] n sindromul ovarului polichistic apare: (pg. 559) A: hiperandrogenism B: chisturi ciocolatii C: infertilitate, obezitate, hiperpilozitate

D: hipermenoree, polimenoree E: spaniomenoree sau amenoree 54. [CIC10048] Metroragia la femeile n postmenopauz: (pg. 561) A: este evocatoare pentru cancerul endometrial B: examenul ecografic identific un endometru subire, atrofic C: tratamentul este hormonal, pastila combinat D: histerosalpingografia este util pentru evidenierea unui endometru hipertrofic E: diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale

55. [CIC10050] Tratamentul n SOP poate consta n: (pg. 559) A: reducerea greutii B: administrarea de metformin C: sterilet ce elibereaz progestativ D: administrarea de clomifen citrat E: decorticare sau drilling ovarian chirurgical 56. [CIC10051] Metroragia n afara sarcinii poate fi cauzat de: (pg. 560) A: adenomioza B: endometrita C: hematomul retroplacentar D: polip endometrial E: ectropion

57. [CIC10054] In cazul metroragiei cauzate de raportul sexual : () A: Se va examina colul uterin cu speculul B: Se va preleva un frotiu C: Diagnosticul diferential se face cu ectropion D: Dintre factorii de ris fac parte infectia cu HPV, cu hIV si CMV E: Fumatul reprezinta un factor de risc

58. [CIC10055] Se recomanda tratament cu acid tranexamic si sterilet cu eliberare de progestativ in urmatoarele situatii patologice ce evolueaza cu metroragie: () A: Hiperplazie endometriala B: Metroragii functionale C: Metroragii cataclismice D: Adenomioza E: Chist ovarian

59. [CIC10056] cauze ovariene de hemoragie genitala in afara sarcini () A: chist ovarian B: adenomioza C: cancer endometrial D: sangerare pe sterilet E: cancer ovarian 60. [CIC10057] Metroragia se trateaz chirurcal prin () A: Chiuretaj

B: Anexectomie C: Histerectomie D: Endometrectomie E: Sterilet ce elibereaz progestativ 61. [CIC10058] n cazul metroragiei la o femeie fertil sub 50 de ani, se recomand () A: Testul Babes-Papanicolau B: Ecografie transvaginal C: Bilan al hemostazei D: Feritinemie E: Scorul Higham

62. [CIC10059] Sindromul ovarului polichistic este caracterizat prin () A: Hiperandrogenism B: Numr crescut de foliculi antrali C: Metroragie D: Amenoree E: Spaniomenoree

63. [CIC10064] Etiologia metroragiei, cu exceptia: () A: Fibrom uterin subseros B: Hiperplazie endometriala C: Metroragii premenstruale datorate insuficientei estrogenice de la inceputul ciclului menstrual D: Ectropion E: Chist ovarian

INFECTIILE GENITALE LA FEMEI

1. [GEN10005] Care dintre urmtoarele entiti patologice nu reprezint o complicaie a infeciilor genitale nalte? (pg. 578) A: Infertilitatea tubar B: Sarcina extrauterin C: Dureri pelvine cronice D: Vulvo-vaginite E: Recidive 2. [GEN10006] Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infecia cu: (pg. 576) A: Candida albicans B: Trichomonas vaginalis C: Gardnerella vaginalis D: Chlamidia trachomatis E: Papiloma virusuri 3. [GEN10007] Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infeciilor vaginale cu: (pg. 576) A: Trichomonas B: Candida C: Gardnerella D: Chlamidia E: Mycoplasma 4. [GEN10008] Tratamentul infeciei cu Trichomonas se face prin administrarea de : (pg. 576) A: Amoxicilina B: Ofloxacina C: Metronidazol D: Antiinflamatoare E: Analgezice 5. [GEN10010] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezint urmtoarele simptome, cu excepia: (pg. 576) A: Leucoree verde B: Prurit C: Dispareunie D: Aspect normal al colului uterin E: Arsuri vaginale 6. [GEN10011] Despre infeciile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pg. 576) A: Sunt insoite de febr B: Dureri pelviabdominale C: Prezena abundent a lactobacililor D: Favorizate de un tratament antibiotic E: Dureri la mobilizarea uterin

7. [GEN10015] Care sunt infectiile genitale nalte: (pg. 576) A: vaginita bacterian B: endometrita

C: micoza D: Trichomonas vaginalis E: vulvovaginita 8. [GEN10017] Vaginita bacterian se caracterizeaz prin: (pg. 576) A: leucoreea gri, urt mirositoare(de pete putred) B: eritem vaginal C: depozite albicioase(lapte btut) D: leucoree verde, urt mirositoare E: disurie 9. [GEN10018] Vaginita bacterian se manifest clinic prin: (pg. 576) A: febr B: dureri abdominopelvine C: leucoree D: modificarea aspectului colului E: durere la mobilizarea uterin 10. [GEN10021] Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 577) A: febr B: dureri abdominopelvine C: vrsturi D: dureri la mobilizarea uterin E: leucoree

11. [GEN10022] Diagnosticul salpingitei presupune urmtoarele semne, cu excepia : (pg. 577) A: leucoree purulent sau murdar B: hipermenoree C: dureri abdominopelvine D: febr E: dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis

12. [GEN10025] Tratamentul piosalpingelui presupune: (pg. 578) A: chimioterapie B: laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din piosalpinge C: radioterapie D: numai antibioterapie E: histeroscopie

13. [GEN10028] Trichomonasul este: (pg. 576) A: O bacterie mobil B: O micelie mobil C: Un protozoar mobil D: Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexual E: Un germene din categoria celor implicate n apariia bolii inflamatorii pelvine cronice 14. [GEN10029] Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte includ: (pg. 578)

A: Creterea riscului de sarcin multipl B: Creterea riscului de infecii renale C: Creterea riscului de infertilitate de cauz tubar D: Creterea riscului de cancer ovarian E: Creterea riscului de cancer mamar 15. [GEN10034] Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se face cu: (pg. 577) A: apendicita B: diverticulita C: sarcina ectopic D: sarcina intrauterin E: chisturi ovariene 16. [GEN10035] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte nu includ: (pg. 578) A: infertilitatea tubar B: boala abortiv C: sarcina extrauterin D: dureri pelvine cronice E: recidive 17. [GEN10036] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte nu includ: (pg. 578) A: infertilitatea tubar B: boala abortiv C: sarcina extrauterin D: dureri pelvine cronice E: recidive 18. [GEN10037] Vaginita bacterian se caracterizeaz prin : (pg. 576) A: Leucoree urt mirositoare B: Eritem vaginal C: Prurit vulvovaginal D: Depozite albicioase ( lapte btut) E: Dispareunie 19. [GEN10041] Endometrita post- avort nu se caracterizeaz prin: (pg. 577) A: febr B: durere la mobilizarea uterin C: dureri pelvine D: dureri n hipocondrul drept E: leucoree purulent, murdar 20. [GEN10044] Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: (pg. 576)

A: prurit vulvo-vaginal B: senzaia de arsur vaginal C: dispareunie D: leucoree de culoare gri, urt mirositoare E: necesit tratament per os 21. [GEN10046] Dintre infectiile genitale joase sunt infectii sexual transmisibile: (576) A: toate vulvovaginitele B: vaginita bacteriana C: infectia cu Trichomonas vaginalis D: micoza, Candida albicans E: vaginita cu Gardnerella 22. [GEN10051] Infeciilor genitale NU dau urmtoarea complicaie pe termen lung () A: Recidivare B: Aderene pelvine nsoite de dureri cronice C: Sarcin extrauterin D: Infertilitate tubar E: Endometrioz 23. [GEN10052] Salpingita intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia () A: Pancreatita B: Litiaza renala C: Peritonita de origine digestiva D: Diverticulita E: Apendicita 24. [GEN10053] Endometrita NU este caracterizat de () A: Febra B: Dispareunie C: Dureri abdominopelvine D: Leucoree purulent E: ntotdeauna exist un context post partum sau post avort 25. [GEN10054] Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis NU are urmtorul simptom () A: Disurie B: Dispareunie C: Prurit vulvovaginal D: Arsuri vaginale E: Leucoree verde

26. [GEN10002] Prezenta dispareuniei indica una din urmatoarele afectiuni: () A: Salpingita B: Vulvovaginita cu Trichomonas vaginalis C: Abces tubo-ovarian D: Vulvovaginita candidozica E: Cervicita

27. [GEN10003] Tratamentul caror infec'ii genitale joase este asigurat de Metronidazol? (pg. 576)

A: Trichomonas vaginalis B: Streptococ grup B C: Candidoza vaginal D: Gardnerella vaginalis E: Herpes virus genital 28. [GEN10004] Care simptome sunt caracteristice infeciei vaginale cu Candida albicans? (pg. 576) A: Leucoree gri B: Leucoree verde C: Leucoree alb D: Depozite vaginale albicioase E: Eritem vaginal 29. [GEN10009] Vaginita cu Candida prezint urmtoarele simptome: (pg. 576) A: leucoree gri, urt mirositoare B: leucoree verde C: leucoree alb D: prurit E: dispareunie 30. [GEN10012] Despre endometrita sunt adevarate urmtoarele afirmaii: (pg. 577) A: Este nsoit de febr B: Mobilizarea uterina fr durere C: Leucoree purulent D: Dureri abdomino-pelvine E: Apare post-partum sau post-avort 31. [GEN10013] Tratamentul piosapinxului cuprinde: (pg. 577) A: Laparoscopie, drenaj i evacuare de puroi B: Puncie diagnostic C: Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie D: Montare DIU E: Antibioterapie 32. [GEN10014] Trichomonas vaginalis se caracterizeaz prin (pg. 576) A: eritem vaginal B: leucoree verde,urt mirositoare C: cervicit D: leucoree gri,urt mirositoare E: disurie 33. [GEN10016] Piosalpingele se caracterizeaz clinic prin: (pg. 576) A: febr B: leucoree murdar sau purulent C: frison D: dureri abdominopelvine,uneori pulsatile i insomniante E: dispareunie 34. [GEN10019] Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte pot fi: (pg. 578)

A: aderene pelvine B: sarcina extrauterin C: endometrite D: distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine E: piosalpinx 35. [GEN10020] Candida albicans se manifest clinic prin: (pg. 576) A: leucoree gri B: prurit C: depozite albicioase D: modificarea aspectului colului E: dispareunie

36. [GEN10023] Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic: (pg. 577) A: amenoree B: febr C: dureri abdominopelvine D: leucoree murdar sau purulent E: masa laterouterin dureroas 37. [GEN10024] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt: (pg. 578) A: infertilitatea tubar B: sarcin extrauterina C: adenomioza D: aderene pelvine E: recidive 38. [GEN10026] Simptomele n infecia genital cu Trichomonas vaginalis sunt: (pg. 576) A: leucoree verde, urt mirositoare B: spaniomenoree C: dispareunie D: prurit vulvovaginal E: cervicit 39. [GEN10027] Simptomele n infecia genital cu Candida albicans sunt: (pg. 576) A: prurit B: leucoree alb C: metroragie D: eritem vaginal E: dispareunie 40. [GEN10030] Vaginita bacterian (Gardnerella vaginalis): (pg. 576) A: Prezint leucoree verde, urt mirositoare B: Prezint leucoree gri, urt mirositoare, de pete putred C: Prezint leucoree alb, zgrunuroas, nemirositoare D: Colul are aspect de cervicit E: Colul are aspect normal

41. [GEN10031] Piosalpinxul: (pg. 576) A: D febr B: Nu d febra C: D dureri importante pelvine D: Se nsoeste de prezena de mas laterouterin dureroas la tuseul vaginal E: Este o infecie torpid, paucisimptomatic 42. [GEN10032] Piosalpingele se caracterizeaz prin: (pg. 577) A: febr B: cefalee C: dureri abdominopelvine D: leucoree purulent E: mas latero-uterin dureroasa la tueul vaginal 43. [GEN10033] Urmtoarele afirmaii despre endometrita sunt adevrate: (pg. 577) A: febr B: dureri abdomino-pelvine C: dureri la mobilizarea uterin D: hidroree E: leucoree purulent 44. [GEN10038] Diagnosticul diferential al salpingitei include urmtoarele , cu excepia : (pg. 577) A: Apendicita B: diverticulita C: Colecistita D: Avort septic E: Hidronefroza 45. [GEN10039] Urmtoarele simptome sunt specifice endometritei : (pg. 577) A: Febra B: Cefalee C: Leucoree purulent D: Lombalgii E: Prurit 46. [GEN10040] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt : (pg. 578) A: Infertilitate tubar B: Litiaza renal C: Sarcina extrauterin D: Cistita acut hemoragic E: Boala abortiv 47. [GEN10042] Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cu: (pg. 577) A: chisturi ovariene B: sarcina ectopic C: pancreatita D: pielonefrita E: colecistita

48. [GEN10043] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infectiilor genitale nalte sunt: (pg. 578) A: sarcina extrauterin B: fibromatoza uterin C: cancerul de endometru D: infertilitatea tubar E: dureri pelvine cronice

49. [GEN10045] Tratamentul infectiilor genitale inalte: () A: monoantibioterapie + AINS B: monoantibioterapie + corticoterapie C: biantibioterapie cu spectru larg+analgezice+/- AINS si corticoterapie D: Augmentin + Oflocet E: Laparoscopie la femeia tanara inainte de inceperea antibioterapiei

50. [GEN10047] Tratamentul micozei vaginale_Candida Albicans este: (576) A: Fluconazol ovule B: Sapun alcalinizant C: Econazol comprimate D: Econazol ovule E: Econazol crema vaginala 51. [GEN10048] Piosalpingelul este caracterizat de () A: Dureri abdominopelvine pulsatile B: Prurit vulvovaginal C: Cervicit D: Leucoree purulent E: Febr 52. [GEN10049] Salpingita este asociat cu urmtoarele investigaii paraclinice () A: CT pelvin B: Analize bacteriologice C: ECBU D: Hemocultur E: Ecografie abdominal 53. [GEN10050] Vulvovaginita cu trichomonas vaginalis se manifest prin () A: Prurit vulvovaginal B: Leucoree alb C: Disurie D: Dispareunie E: Arsuri vaginale

54. [GEN10055] Tratamentul abcesului trompei uterine cuprinde: (578) A: tri-antibioticoterapie+analgezice+AINS+corticoizi B: bi-antibioticoterapie: Oflocet+Flagyl+anagezice+AINS+corticoizi C: indepartarea DIU daca acesta este instalat D: laparoscopie cu drenaj si evacuare de puroi din piosalpinge E: se va urmari adiministararea unei bi-antibioticoterapii adaptate antibiogramei timp de 6

saptamanidupa care se va programa o laparoscopie de control +salpingectomie

PATOLOGIE TUMORALA GENITALA PELVINA SI MAMARA LA FEMEI

1. [TGE10014] In cazul formatiunilor tumorale pelvine la femeie, investigatia de prima intentie este: (587-588) A: RMN pelvin B: CT abdominopelvin C: Markeri tumorali(CA 125, CA 19-9, CEA) D: Ecografia pelvina E: Hemograma

2. [TGE10016] Natura organica a chisturilor ovariene este evocata de prezenta urmatoarelor semne, cu exceptia: (pg. 588) A: Una sau mai multe vegetatii intrachistice B: Perete gros C: Caracter multilocular D: Componenta solida E: Diametrul mai mic sau egal cu 6 cm, indiferent de aspectul ecografic

3. [TGE10018] Adenomioza se caracterizeaza prin: (pg 589) A: Tesut muscular in cadrul endometrului B: Poate fi asociata cu endometrioza si fibromul uterin C: Este o patologie rara

D: Colectie dureroasa latero-uterina E: Toate raspunsurile sunt adevarate

4. [TGE10021] Despre hemoragia intrachistica nu sunt adevarate: (pg 599) A: Anemia este rar intalnita si poate fi usoara B: Tablou de hemoperitoneu cu dureri pelvine severe, cu aparare si uneori soc hemoragic C: Ecografia evidentiaza un chist ovarian cu continut eterogen D: Durere pelvina, de multe ori fara aparare, fara hemoperitoneu, b-hCG negativ E: Chistectomie laparoscopica dupa solutionarea episodului acut, in cazul in care chistul nu a fost functional si nu a disparut spontan 5. [TGE10022] Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu excepia: (pg. 588) A: Ascita B: Componenta solid C: Indice Doppler crescut D: Prezena vegetaiilor E: Vascularizaie central 6. [TGE10023] La femeile aflate la menopauz i care prezint chist de ovar benign, se va recomanda: (pg. 588) A: CA 125 B: CA 19-9 C: CA 153 D: CEA E: Mutaia BRCA1 sau BRCA2

7. [TGE10028] Screeningul cancerului mamar presupune: (pg. 603) A: mamografie ncepnd de la 50 de ani B: mamografie ncepnd de la 30 de ani C: mamografie ncepnd de la 40 de ani D: ecografie ncepnd de la 50 de ani E: ecografie bianual ncepnd de la 50 de ani 8. [TGE10029] Imunoterapie (erceptine) se administreaz: (pg. 603) A: n caz de supraexpresie HER-2 B: n caz de CA-125 crescut C: n caz de CA-125 sczut D: n caz de CA-15-3 crescut E: n caz de CA-15-3 sczut 9. [TGE10030] Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumor cu celule: (pg. 598) A: Mucinoase B: Endometroide C: Tranziionale D: Germinale E: Clare 10. [TGE10032] Analiza histologic a zonei de rezecie larg n tumora mamar canceroas palpabil, sub 3 cm, include urmtoarele, cu excepia: (pg. 603) A: Tipul histologic al tumorii B: Dimensiunea tumorii C: Invadarea marginilor de rezecie D: Examenul citologic pe lam E: Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali 11. [TGE10037] Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar const n: () A: chimioterapie B: hormonoterapie C: radioterapie extern a snului restant D: tratament chirurgical E: suprimarea funciei ovariene cu GnRh

12. [TGE10040] Adenofibromul mamar: (pg. 601) A: are dimensiune variabil n funcie de momentul ciclului menstrual B: tegumentul din jurul su este afectat C: este prezent adenopatie axilar homolateral D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros E: apare la femei peste 35 ani 13. [TGE10041] Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezena unuia dintre urmtoarele semne_: (pg. 588) A: perete subire B: componenta lichidian C: caracter unilocular D: una sau mai multe vegetaii intrachistice

E: diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm. 14. [TGE10042] Una dintre particularitile chisturilor dermoide este: (pg. 598) A: este o tumor malign B: dispare sub tratament estroprogestativ C: conine grsime, fanere, dini, fragmente de os D: are exclusiv coninut lichidian E: se remite sub tratament antibiotic

15. [TGE10043] Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune (pg. 604) A: chimioterapie B: hormonoterapie C: chirurgie radical D: radioterapie extern a snului restant E: chirurgie conservatoare

16. [TGE10046] Adenomioza este: (pg. 589) A: infiltrarea cu esut endometrial n cadrul miometrului B: o afeciune genital malign C: sindrom aderenial pelvin postoperator D: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului E: infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui epiploon 17. [TGE10047] Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx sunt adevrate, cu excepia: (pg. 589) A: este un abces tubar sau tubo-ovarian B: reprezint o complicaie a salpingitei C: este localizarea tubar a sarcinii ectopice D: este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la ecografie E: se asociaz cu sindrom biologic inflamator 18. [TGE10050] In cazul unei formaiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se recomand de prim intenie: (pg. 587) A: Tomografia computerizat, datorit sensibilitii i specificitii foarte mari B: Rezonan magnetic nuclear, datorit eficacitii crescute i datorit absenei riscului de iradiere C: Examenul ecografic pelvin, examinare ieftin, neiradiant, accesibil, fr risc, sensibilitate i specificitate mari D: Intervenia chirurgical, care ofer examenul histopatologic al piesei E: Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici i utili in procesul de diagnostic 19. [TGE10051] Selectai afirmaia adevrat despre adenomioz: (pg. 589) A: Este o patologie rar ntlnit B: Este o leziune preneoplazic a uterului C: Este frecvent ntlnit la femei tinere, n asociere cu endometrioza D: Se poate asocia cu creterea de volum a uterului i cu dismenoree E: Este ntotdeauna o afectiune izolat, nu se asociaz cu fibromul uterin.

20. [TGE10054] Mastoza este: (pg. 601)

A: O afeciune eminamente benign a snului, nu crete riscul de cancer mamar B: O afeciune preneoplazic a snului, ce asociaz un interval mic de timp de la diagnostic pn la apariia cancerului mamar C: O afeciune care asociaz diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, i care crete riscul de cancer de sn D: O afeciune care necesit ntotdeauna biopsiere i cura chirurgical E: O afeciune benign, care nu asociaz niciodat adenopatie axilar 21. [TGE10055] Screening-ul populaional pentru cancerul de sn se face: (pg. 603) A: Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani B: Cu examene ecografice, imediat dupa nceperea vieii sexuale, anual C: Cu examen RMN de sn, la toate pacientele cu risc, anual D: Cu mamografie la doi ani la pacientele cu vrste peste 50 de ani E: Cu identificarea mutaiei BRCA 1 i 2 22. [TGE10058] Poate fi semn ecografic evocator al malignitii unui chist ovarian: (pg. 588) A: ascita B: importana componentei lichide C: absena vegetaiilor D: vascularizarea periferic E: indice de rezisten Doppler crescut 23. [TGE10059] Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin: (pg. 599) A: durere cu iradiere epigastric B: vrsturi C: aprare abdomino-pelvin D: durere de tip lovitur de pumnal E: durere cu iradiere lombar

24. [TGE10064] Abcesul mamar: (pg. 602) A: Complic alptarea matern B: Nu este favorizat de fumat C: Reprezint proliferarea benign a esutului adipos nconjurat de capsul D: Este o tumor benign ce se dezvolt din canalele galactofore E: Renunarea la fumat nu influeneaz recidivele 25. [TGE10065] Hemoragia intrachistic se caracterizeaz prin: (pg. 599) A: Hemoperitoneu B: Durere pelvin, de multe ori fara aprare C: Beta-HCG pozitiv D: Metroragie E: Durere sever de tip lovitur de pumnal.

26. [TGE10068] Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune: (pg. 600) A: alfa- fetoproteina B: beta- HCG C: CA 125 D: CA 19.3 E: progesteronul

27. [TGE10069] Privind cancerul ovarian urm[toarele afirmaii sunt adevrate: (pg. 599) A: nu prezint factori de risc B: vrsta medie de apariie este de 40-45 ani C: existena unei colecii pleurale D: tulburrile digestive sunt rare E: tratament de elecie: histerectomie total cu anexectomie bilateral

28. [TGE10070] Adenofibromul mamar_: (pg. 601) A: este forma comun de tumor malign B: apare de obicei la vrste naintate C: diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic D: are limite imprecise, plurilobulat, nedureros E: excizia chirurgical se face numai la pacientele n postmenopauz

29. [TGE10071] Screeningul pentru cancerul de sn: (pg. 603) A: este indicat la toate femeile n perioada de activitate sexual B: este indicat la femeile peste 70 de ani C: include examinare echografic D: include examinare clinic i mamografic E: este indicat anual la femeile peste 50 de ani 30. [TGE10073] Modificrile mamografice n cancerul mamar sunt: (pg. 603) A: ngroarea sau retracia tegumentelor B: prezena unei opaciti stelate, neregulate C: modificri de sensibilitate D: opacitate cu contur regulat E: modificri de temperatura la nivelul formaiunii tumorale 31. [TGE10076] Semnele ecografice evocatoare ale malignitii nu includ: (pg. 588) A: ascita B: existena vegetaiilor C: vascularizarea periferic D: indice de rezisten Doppler sczut E: componenta solid 32. [TGE10079] Hemoragia intrachistic ovarian se manifest clinic prin: (pg. 599) A: durere sever tip " lovitura de pumnal" B: tablou de hemoperitoneu C: aprare abdomino-pelvin obligatorie D: durere pelvin, de multe ori fr aprare E: oc hemoragic 33. [TGE10080] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmtorii, cu excepia; (pg. 602) A: pubertate precoce B: menopauza tardiv C: alptarea D: nuligestitate E: antecedente de radioterapie toracic

34. [TGE10097] Puncia de aspiraie transvaginal a chistului ovarian este contraindicat n urmtoarele situaii, cu excepia () A: Tumor malign B: Chist dermoid C: Chist mucinos D: Chist funcional E: Tumor borderline 35. [TGE10098] Natura organic a chistului ovarian NU este indicat de () A: Vegetaiile intrachistice B: Peretele gros C: Prezena n mai multe locuri D: Soliditate E: Diametru > 4cm 36. [TGE10099] Diagnosticul unei formatiuni tumorale pelvine include, cu excepia () A: Tueu pelvin B: Examinare cu specul C: Cutarea adenopatiilor periferice D: Auscultaia pulmonar E: CT abdomino-pelvin 37. [TGE10102] Torsiunea ovarelor se manifest prin () A: Beta-hCG pozitiv B: Soc hemoragic C: Hemoperitoneu D: Absena aprrii abdominale E: Durere sever (lovitura de pumnal) 38. [TGE10103] Hemoragia intrachistic ovarian NU se manifest prin () A: Sindrom inflamator moderat B: Anemie C: Beta hCG negativ D: Hemoperitoneu E: Durere pelvin 39. [TGE10104] NU caracterizeaz tumorile epiteliale ovariene () A: mucinoase B: nedifereniate C: cu celule tranzitionale D: cu celule clare E: cu celule germinale 40. [TGE10109] Cancerul mamar NU se trateaz cu () A: Chimioterapie adjuvant (prognostic nefavorabil) B: Suprimarea funciei ovariene cu GnRH la femeile de vrsta a treia C: Terapie hormonal dac RE+ D: Imunoterapie n caz de supraexprimare a HER 2

E: Radioterapie mamar n cazul tratamentului conservator 41. [TGE10110] Extinderea cancerului mamar NU se investigheaz prin () A: CA 15-3 B: Scintigrafie pulmonar C: Bilan hepatic D: Radiografie toracic E: Ecografie mamar 42. [TGE10111] Cancerul mamar este favorizat de, cu excepia () A: Pubertate precoce B: Fumatul C: Obezitatea D: Absena alaptrii E: Mutaia genelor BRCA1 i BRCA2

43. [TGE10112] Adenofibromul mamar NU este caracterizat de () A: Evolueaz n timp B: Nu exist adenopatie asociat C: Mamelonul neafectat D: Pielea din jurul su este neafectat E: Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat 44. [TGE10115] Prezena unei distrofii fibrochistice a snului crete riscul de apariie a cancerului de sn de: () A: 2.2 ori B: 2.4 ori C: 2.5 ori D: 2.6 ori E: 2.8 ori

45. [TGE10002] Semnele de depistare ale unui cancer ovarian sunt: (Pag 599-600) A: Varsta medie de descoperire este de 50 de ani B: Metroragie C: Dureri pelvine D: Anomalii citologice la frotiul de depistare E: Anomalii la histerosalpingografie

46. [TGE10003] Managementul terapeutic in cancerul ovarian cuprinde: (Pag 600) A: Confirmarea naturii maligne a unei tumori ovariene la examinarea extemporanee a piesei operatorii dupa anexectomie impune efectuarea unei laparotomii mediane daca abordarea initiala a fost de tip laparoscopic B: Obiectul interventiei chirurgicale pentru o tumora ovariana maligna complet rezecabila este reziduu microscopic nul la finalul interventiei C: In cazul unei tumori ovariene complet rexecabile, chimioterapia adjuvanta postoperatorie consta in 3 cure de carboplatin D: In cazul tumorii ovariene nerezacabile, abordarea terapeutica va incepe prin 6 cure de chimioterapie neoadjuvanta E: In cazul tumorii ovariene nerezecabile, reevaluarea dupa chimioterapia neoadjuvanta cuprinde un examen clinic, CT sau RMN si markeri tumorali (CA 125)

47. [TGE10004] Factorii de risc aparitia cancerului mamar sunt: (Pag 601-602) A: Mastodinia ciclica B: Distrofia fibrochistica a sanului C: Carcinomul ductal in situ D: Carcinomul lobular in situ E: Antecente de radioterapie toracica

48. [TGE10005] Caracteristicile clinice ale unei tumefieri mamare benigne sunt: (Pag 601, pag 603) A: Umflatura neregulata B: Tumefiere de consistenta ferma, dar nu dura C: Fixare la planurile profunde D: Fara retragere cutanata supraiacenta E: Tumefiere cu margini neregukate

49. [TGE10006] In leagtura cu tumorile mamare benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (Pag 601-602) A: In adenofibromul mamar, pot fi prezente adenopatii axilare homolarerale B: Papilomul intraductal este o formatiune tumorala care provoaca durere C: Scurgerile mamelonare sunt manifestari atat ale distrofiei fibrochistice, cat si ale papilomului intraductal D: In papilomul intraducatal se recomanda extirparea chirurgicala a intregii zone glandulare unde este localizat papilomul E: Cu exceptia papilomului intraductal, in celelalte tumori mama benigne nu se va interveni

chirurgical daca caracterul benign e sigur si formatiunea nu jeneaza si nu ingrijoreaza pacienta

50. [TGE10007] Despre tratamentul chisturilor ovariene benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: () A: Optiunile terapeutice pentru rezolvarea unui chist ovarian organic sunt: chistectomia laparoscopica, ovariectomia si aspiratia transvaginala sub ghidaj ecografic B: Indicatiile chistectomiei laparoscopice sunt: aspect oragnic al chistului, cresterea in volum a chistului si modificarile morfologice la nivelul chistului C: Aspiratia transvaginala a chistului se va aplica inclusiv in cazul chisturilor dermoide D: In prezenta semnelor de malignitate, se va aplica o anexectomie de prima intentie E: Dozajul CA 125 la o pacienta la menopauza cu chist presupus benign este recomandat pentru o mai buna conduita terapeutica 51. [TGE10008] Despre chisturile ovariene dermoide sunt false urmatoarele afitmatii: () A: Se mai numesc si teratoame mature B: Este cea mai frecventa tumora cu celule germinale C: Contine grasime, tesut conjunctiv, fanere, dinti, os D: Orice chist dermoid simptomatic se va trata printr-o ovariectomie laparoscopica E: Orice chist dermoid cu diametru cel putin egal cu 6cm prezinta risc de torsiune anexiala

52. [TGE10009] Indicatiile chistectomiei sunt: () A: Antecedente de hemoragie intrachistica B: Antecedente de ruptura hemoragica a unui chist ovarian cu hemoperitoneu minim si durere

moderata C: In urgenta in caz de ruptura unui chist in peritoneu cu soc hemoragic D: In urgenta in caz de torsiune ovariana E: Chist dermoid asimptomatic

53. [TGE10010] Examenul anatomopatologic final dupa excizia unei tumori mamare va preciza urmatoarele: (Tipul histologic si gradul de histoprognostic) A: Dimensiunea tumorii si distanta de la marginea tumorii la marginile de rezectie B: Procentul de CIS asociat C: Invazia ganglionului santinela D: Prezenta embolilor tumorali la nivelul vaselor si a ganglionilor E: Prezenta receptorilor pentru estrogen si progestron cu ajutorul imunohistochimiei

54. [TGE10011] Indicatiile chimioterapiei adjuvante in cancerul mamar: () A: Invazia ganglionara B: Gradul inalt de histoprognostic C: Prezenta receptorilor estrogenici la nivelul tumorii D: Prezenta embolilor tumorali in vase si ganglioni E: Varsta inaintata a pacientei

55. [TGE10012] Despre investigatiile Complementare necesare in cancerul mamar sunt adevarate urmatoarele: () A: In cancerul mamar palpabil, mamografia este realizata dupa descoperirea unui nodul suspect la examenul clinic B: In cancerul mamar palpabil, rezultatul biopsiei ghidate ecografic arata de cele mai multe ori un carcinom lobular invaziv C: In cancerul mamar sublinic, radiografia va localiza focarul de microcalcificari inainte de extirparea chirurgicala a nodulului D: Scintigrafia pulmonara se va realiza in cazul cancerului mamar doar inncaz de invazie ganglionara E: Evaluarea functiei hepatice si ecografia hepatica fac parte din bilantul pre/post-operator in

cancerul mamar

56. [TGE10013] Cu privire la tumorile mamare benigne sunt false urmatoarele afirmatii: () A: Adenofibromul mamar apare intre 15 si 35 de ani B: Lipomul este o proliferare benigna a tesutului adipos ce se intalneste la femeia de 45 de ani C: Biopsia sub ghidaj ecografic este indicata in cazul papilomului intraductal D: Cand se suspecteaza un papilom intraductal, se indica galatografia si citologia scurgerii mamare daca aceasta este suspecta E: Tratamentul adenofibromului mamar consta in administrarea de progestative topic sau oral timp de 20 de zilr pe luna

57. [TGE10015] Markerii tumorali(CA-125, CA 19-9, CEA) sunt: (pg. 588) A: Specifici B: Nespecifici C: Fara scop diagnostic D: Dozati sistematic la femeia tanara cu un chist presupus benign

E: Singurul scop: preterapeutic, de exemplu, la cazurile de cancer ovarian(CA 125)

58. [TGE10017] Chistectomia prin laparoscopie se recomanda in cazul: (pg 589) A: Chisturilor cu aspect organic evidentiat ecografic B: Cresterii in volum a chistului C: Modificarii morfologice a chistului D: Chisturilor ovariene presupus functionale E: Chisturilo ovariene asimptomatice la varsta fertila

59. [TGE10019] Urmatoarele afirmatii cu privire la piosalpinx sunt adevarate: (pg 589) A: Este un abces tubar sau tubo-ovarian B: Reprezinta tesut endometrial in cadrul miometrului C: Sindromul biologic inflamator nu este prezent D: Se va cauta o imunosupresie E: Se caracteizeaza printr-o colectie dureroasa latero-uterina vizibila ecografic

60. [TGE10020] Care afirmatii sunt adevarate: (pg 598-599) A: Cea mai frecventa tumora cu celule germinale este teratomul matur B: Chisturile ovariene functionale dispar spontan in 1-3 luni C: Pentru orice chist organic se va aplica de prima intentie anexectomie D: Toate chisturile dermoide simptomatice trebuie operate(chistectomie laparoscopica) E: Chisturile organice vor fi operate (chistectomie laparoscopica sau ovariectomie) in functie de volumul chistului si varsta femeii 61. [TGE10024] Despre adenomioz sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pg. 589) A: Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie i continu, uneori, i dup ncheierea acesteia B: Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz C: Este o patologie rar D: Poate fi asociat cu fibromul uterin E: Reprezinta infiltrarea zonei jonciunii cu esut endometrial n cadrul miometrului

62. [TGE10025] Lipomul: (pg. 602) A: Este o proliferare malign a esutului adipos nconjurat de o capsul B: Vrsta medie de apariie este de 45 ani C: Mas moale,mobil, nedureroas D: Impune tratament chirurgical E: Mamografie: zona hiperclar, nconjurat de o capsul fin i opac 63. [TGE10026] Semnele ecografice evocatoare ale malignitii unui chist organic ovarian sunt : (pg. 588) A: ascita B: componenta solid important C: existenta vegetaiilor D: vascularizaia central i un indice de rezisten Doppler sczut E: vascularizaia periferic i un indice de rezistent Doppler crescut 64. [TGE10027] Markeri tumorali cuprini n bilanul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt: (pg. 600) A: HER 2

B: CA 125 C: ACE D: CA 19-9 E: CA 15-3 65. [TGE10031] Care dintre urmtoarele situaii clinice reprezint complicaii ale chisturilor ovariene? (pg. 599) A: Necrobioz B: Hemoragia intrachistic C: Ruptura hemoragic a chistului D: Torsiunea E: Sepsis

66. [TGE10033] Factorii de risc pentru cancerul mamar includ: (pg. 602) A: Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare B: Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare C: Multigestitate D: Pubertate tardiv E: Prima sarcin precoce

67. [TGE10034] Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar: (pg. 602) A: condiiile socioeconomice favorabile B: pubertatea precoce, nuligestitate C: mutaia genelor BRCA1 i BRCA2 D: antecedente personale de cancer mamar E: prima sarcina precoce 68. [TGE10035] Mastoza sau distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601) A: conduita terapeutic const n administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe lun B: mrimea chisturilor este variabil n funcie de momentul ciclului C: este o tumor mamar malign D: crete riscul cancerului de sn E: tratamentul este eminamente chirurgical 69. [TGE10036] Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezena unuia dintre urmtoarele semne: (pg. 588) A: componenta lichid B: una sau mai multe vegetaii intrachistice C: perete gros D: diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic E: ascita 70. [TGE10038] Distrofia fibro-chistic a snului se caracterizeaz prin: (pg. 601) A: prezena unui nodul sau mai muli, chiar placard B: nu crete riscul cancerului de sn C: nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului D: mastodinie cronic cu agravare premenstrual

E: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale 71. [TGE10039] Chisturile dermoide: (pg. 598) A: conin fanere, grsime, fragmente os B: sunt tumori benigne de ovar C: sunt tumori maligne de ovar D: se impune rezecie(chistectomie) n momentul diagnosticului indiferent de dimensiune i simptomatologie E: diagnosticul este confirmat de CT/RMN 72. [TGE10044] Natura organic a unui chist ovarian poate fi evocat de urmtoarele semne: (pg. 588) A: una sau mai multe vegetaii intrachistice B: spaniomenoree C: componenta solid D: caracter multilocular E: hiperandrogenism 73. [TGE10045] Semne ecografice evocatoare ale malignitii pentru un chist ovarian organic sunt: (pg. 588) A: ascita B: importana componentei solide C: existena vegetaiilor D: indice de rezisten Doppler scazut E: conul de umbr posterior 74. [TGE10048] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are urmtorul tablou: (pg. 599) A: hemoperitoneu cu dureri pelvine severe B: aprare muscular abdominal C: dismenoree D: oc hemoragic dac sngerarea este sever E: bradicardie 75. [TGE10049] Afirmaiile adevrate cu privire la adenofibromul mamar sunt: (pg. 601) A: apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de ani B: este o tumor benign C: este o tumora malign D: este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm E: exist adenopatie asociat 76. [TGE10052] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de: (pg. 588) A: Prezena unui perete subire B: Prezena de vegetaii C: Prezena de septuri fine la examinarea ecografic, evocatoare pentru hemoragie intrachistic D: Dimensiuni mai mici de 6 cm E: Caracterul multilocular

77. [TGE10053] Cancerul ovarian este: (pg. 599) A: O boal ce apare cel mai frecvent la femei n plin via reproductiv

B: O boal frecvent diagnosticata n stadiile precoce, dac pacienta se prezint la medicul specialist anual, i i se practic examenul Babes Papanicolaou C: O boal depistat tardiv frecvent, la apariia complicaiilor (exemplu ascita) D: O boala ce apare frecvent n climax E: O boala ce poate da colecii pleurale 78. [TGE10056] ntre factorii de risc pentru cancerul mamar intr: (pg. 602) A: Multiparitatea, cu pauze scurte ntre alptari multiple B: antecedente personale de patologie benign a snului, cu atipii C: Pubertatea tardiv D: Prima sarcina tardiv E: Menopauza precoce 79. [TGE10057] Principiul ganglionului santinel axilar: (pg. 603) A: Chiar dac ganglionul santinel nu este invadat, este frecvent invadarea celorlali, de aceea se indic evidarea ganglionar complet chirurgical n toate cazurile B: Tehnica a fost validat doar pentru tumori mai mari de 3 cm C: Localizarea ganglioniilor santinel se face palpator, intraoperator D: Se practic examenul HP extemporaneu din ganglionii santinel E: n caz de ganglion santinel metastatic se practic limfadenectomie axilar 80. [TGE10060] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de prezena unuia din urmtoarele semne: (pg. 588) A: una sau mai multe vegetaii intrachistice B: diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm C: caracter multilocular D: perete gros E: perete subire 81. [TGE10061] Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt adevrate: (pg. 601) A: crete riscul cancerului de sn B: dup terminarea menstruaiei simptomele se atenueaz C: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale D: tratamentul este eminamente chirurgical E: tratamentul const n administrarea de progestative 82. [TGE10062] Piosalpinxul se caracterizeaz prin: (pg. 589) A: Dureri, febr sau subfebrilitate B: Sindrom biologic inflamator C: Dismenoree D: Ascit E: Metroragie

83. [TGE10063] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt: (pg. 602) A: prima sarcin tardiv B: Obezitatea C: Alcoolismul D: Prezena alptarii E: Tabagismul

84. [TGE10066] Clasificarea histologic a tumorilor ovariene cuprinde: (pg. 598) A: tumori epiteliale B: tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor sexuale C: tumori cu celule germinale D: tumori de rete ovarii E: tumori borderline de ovar 85. [TGE10067] Complicaiile chisturilor ovariene includ: (pg. 599) A: involuia n menopauz B: torsiunea ovarului C: ruptura hemoragic D: degenerescena malign E: hemoragia intrachistic 86. [TGE10072] n distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601) A: se asociaz leziuni de diferite tipuri B: unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri mamelonare C: acuzele sunt exacerbate n perioada premenstrual D: adenopatii homolaterale suspecte E: ader la piele i la planurile subiacente 87. [TGE10074] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de_: (pg. 588) A: diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm B: componenta lichidian C: caracter multilocular D: perete subire, nevizualizabil E: prezena vegetaiilor intrachistice

88. [TGE10075] Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune: (pg. 589) A: RMN abdomino-pelvin B: CA 125 C: CT toracoabdominopelvin D: histerosalpingografie E: aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic 89. [TGE10077] Indicaia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomand n caz de: (pg. 589) A: chist cu aspect organic evideniat prin ecografie B: cretere de volum a chistului C: prezena ascitei n cantitate mare D: prezena unui chist folicular sau de corp luteal E: n caz de modificri morfologice ale chistului 90. [TGE10078] Semnele ecografice evocatoare pentru tumora malign ovarian sunt; (pg. 588) A: ascita B: vegetaii intrachistice C: componenta solid D: diametrul chistului sub 2,5 cm

E: coninut intrachistic clar, anecogen 91. [TGE10081] Conduita terapeutic n cancerul mamar subclinic const n: (pg. 604) A: tumorectomie B: radioterapie extern a snului restant C: chimioterapie D: fr hormonoterapie E: limfadenectomie axilar

92. [TGE10082] Din punct de vedere histologic tumorile ovariene sunt reprezentate de (p.598) () A: tumori epiteliale B: tumori cu celule germinale C: tumori de rete ovari D: tumor a stromei gonadale E: chisturi ovariene funcionale 93. [TGE10083] Chistul dermoid se caracterizeaz prin (p. 598): () A: tumora benigna ovariana B: contine grasime, fanere, dinti C: se complica cu torsiune anexiala D: chistectomie laparoscopica pentru cel asimptomatic E: chistectomie laparoscopica pentru cel simptomatic

94. [TGE10084] Complicatiile chistului ovarian sunt reprezentate de (p. 599) () A: hemoragie intrachistica B: piosalpinge C: hematosalpinge D: torsiune ovariana E: ruptura hemoragica

95. [TGE10085] Hemoragie intrachistica se caracterizeaza prin (p. 599): () A: durere pelvina B: subfebrilitate C: hemoperitoneu D: sd. inflamator E: uneori anemie usoara

96. [TGE10086] Ruptura hemoragica a unui chist ovarian se caracterizeaza prin: () A: durere pelvina B: hemoperitoneu C: iradiere lombara D: febra E: varsaturi

97. [TGE10087] Tumorile benigne mamare se caracterizeaza prin (p. 601) () A: mobila B: consistenta ferma C: bine delimitata D: retractie cutanata supraiacenta

E: adenopatie asociata

98. [TGE10088] Sunt informatii adevarate despre adenofibromul mamar () A: 15-35 ani B: uneori dur C: nodul izolat si superficial D: durere E: uneori plurilobular

99. [TGE10089] Mastoza se caracterizeaza prin: () A: asocierea leziunilor de diferite tipuri: fibroza, chisturi, adenomioza B: mastodinie ciclica C: agravarea simptomelor premenstrual D: simptomele se atenueaza postmenstrual E: tratament cu progestative 20 zile/luna

100. [TGE10090] Natura organica a unui chist va fi evocata de prezenta unuia din semnele urmatoare: (pag.588) A: una sau mai multe vegetatii intrachistice B: ascita C: componenta si solida D: caracter multilocular E: perete gros 101. [TGE10091] Agumente clinice in favoarea unei tumori benigne de san: (pag.601)

A: tumefiere rotunjita B: consistenta ferma C: opacitate stelata,neregulata la mamografie D: bine delimitata E: fixare la planul profund 102. [TGE10092] Tumora anexiale suspect se abordeaz prin () A: RMN pelvin B: CT toracoabdominopelvin C: CA 125 D: CA 15-3 E: Ecografie abdominal 103. [TGE10093] Chisturile ovariene organice se opereaz dac () A: Sunt simptomatice B: Au loc modificri morfologice C: Se observ o cretere n volum D: Sunt funcionale E: Au aspect organic la ecografie 104. [TGE10094] Chistul ovarian organic este evideniat prin ()

A: Caracter multilocular B: Perete gros C: Component solid D: Vegetaii intrachistice E: Ascit 105. [TGE10095] Natura maselor tumorale pelvine se poate identific prin () A: Fosfataz acid B: CA 19-9 C: CA 125 D: CA 15-3 E: CEA 106. [TGE10096] Referitor la ecografia pelvin urmtoarele sunt adevrate () A: Are specificitate mare B: Are sensibilitate mare C: Are puine efecte secundare D: Provoac iradiere redus E: Este prima investigaie n cazul maselor pelvine 107. [TGE10100] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian se manifest prin () A: Sindrom inflamator moderat B: Uneori oc hemoragic C: Aparare abdominal D: Dureri pelvine moderate E: Hemoperitoneu

108. [TGE10101] Teratoamelor mature se descriu prin () A: Pot conine grsime B: Sunt tumori maligne ovariene C: La radiografia simpl apar ca formaiuni opace D: Pot disprea spontan dup un timp E: Necesitatea operrii, dac sunt simptomatice

109. [TGE10105] Cancerului mamar palpabil este caracterizat de () A: Atracie cutanat B: Bine delimitat C: Mobil D: Neregulat E: Dur

110. [TGE10106] Cancerul mamar este favorizat de () A: Nuligestitate B: Menopauz tardiv C: Multiparitate D: Obezitate E: Fumat

111. [TGE10107] Papilomul intraductal este caracterizat de () A: Trebuie efectuat citologia scurgerii B: Se va face excizie doar dac incomodeaz C: Se trateaz prin piramidectomie D: Determina galactoragie E: Dezvoltare n esut adipos 112. [TGE10108] Despre mastoz sunt adevrate urmtoarele () A: Simptome atenuate dup menstruaie B: Caracterul benign se relev prin mamografie C: Se excizeaz chirurgical doar dac incomodeaz D: Agravare premenstrual pentru formele cronice E: Exist un singur nodul

113. [TGE10113] Sunt tumori epiteliale ovariene: () A: Tumori cu celule clare B: Tumori mucinoase C: Chistul dermoid D: Tumorile stromei gonadale E: Tumori cu celule tranziionale

114. [TGE10114] Sunt markeri tumorali ai cancerului ovarian: () A: CA 19-9 B: Alfafetoproteina C: ACE D: CA 125 E: CA 15-3

REUMATOLOGIE

POLIARTRITA REUMATOIDA

1. [PRM10002] Identificai afirmaia corect privind afectarea articular n poliartrita reumatoid (pg. 629) A: respecta articulaiile metacarpofalangiene i interfalangiene proximale B: implica preferenial articulaiile interfalangiene distale C: asociaz frecvent simptome/semne extraarticulare D: este o poliartrit acut cu durat sub ase sptmni E: se caracterizeaz prin prezena sinovitei i eroziunilor cu pattern poliarticular 2. [PRM10003] Precizai afirmaia corect referitor la evaluarea radiografic a unui pacient cu poliartrita reumatoid (pg. 629) A: necesit expunerea minii i a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoz B: nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de evoluie C: este obligatorie expunerea radiografic a articulaiilor tibio-tarsiene D: absena leziunilor radiologice exclude diagnosticul E: expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica pensri de spaiu articular i eroziuni 3. [PRM10004] Care dintre complicaiile enumerate nu este ntlnit n poliartrita reumatoid (pg. 630) A: pericardita B: amiloidoza AA C: glomerulonefrita proliferativa difuz D: multinevrita E: episclerita 4. [PRM10005] Reaciile adverse la methotrexat nu includ (pg. 631) A: citopenia B: stomatita C: hirsutismul D: infeciile E: citoliza hepatic 5. [PRM10006] Tratamentul de fond convenional n poliartrit reumatoid utilizeaz (pg. 631) A: etanercept B: leflunomid C: Methotrexat D: infliximab E: abatacept

6. [PRM10012] Cauze ale pozitivitatii Factorului reumatoid ( responsabile de poliartralgii si poliartrite ) sunt urmatoarele cu exceptia: (628) A: boala Waldenstrom B: leismanioza C: sarcoidoza D: lupus sistemic E: hepatita cu virus B

7. [PRM10018] Sinoviorteza artroscopica este folosit n cazul: (pg630) A: luxatia genunchiului B: poliartrita reumatoida C: spondilita anchilozanta D: fractura cervicala reala Garden 1 E: fracturii la copil

8. [PRM10031] Principalele cauze ale mortalitatii in PR sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: infectia B: AVC C: infarct miocardic D: cancer E: insuficienta renala 9. [PRM10051] Ultima linie de tratament n poliartrita reumatoid NU include () A: Abatacept B: Rituximab C: Tocilizumab D: Kineret E: Adalimumab

10. [PRM10052] bioterapia in PR nu include: () A: Sulfasalazin B: Kineret C: Infliximab D: Adalimumab E: Etanercept 11. [PRM10053] Poliartrita reumatoid se trateaz simptomatic cu urmtoarele, exceptnd: (pg. 630) A: Analgezice clasele I-III B: Metotrexat C: AINS D: Corticoizi i.v. E: Corticosteroizi oral 12. [PRM10054] Poliartrita reumatoid NU provoac moartea prin () A: Cancer B: Infarct miocardic C: AVC D: Amiloidoz AA E: Infecie

13. [PRM10055] Factorul reumatoid NU este pozitivat de () A: Amiloidoz B: Sindrom Sjogren C: Lepr D: Leismanioz E: Sarcoidoz

14. [PRM10058] Urmatoarele examinari complementare sunt biologice cu exceptia (pg 629) A: hemograma B: factor reumatoid C: radiografie toracica fata si profil D: examen citobacteriologic de urina E: examinarea sistematica a lichidului sinovial

15. [PRM10061] BIOTERAPIA in poliartrita reumatoida include: () A: PREDNISON B: LEFLUNOMIDA C: SULFASALAZINA D: MATROTREXAT E: ADALIMUMAB

16. [PRM10062] Cauzele principale ale mortalitatii in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA : () A: Accident vascular cerebral (AVC) B: Infarct miocardic C: Infectia D: Cancerul E: Luxatia atlantoaxoidiana 17. [PRM10007] Evaluarea complementar a pacientului cu poliartrit reumatoid presupune (pg. 629) A: cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP B: identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405 C: determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului reumatoid D: radiografia de mini i ecografia articular E: testarea funciei hepatice i a creatininei 18. [PRM10009] Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid presupune (pg. 630, 631) A: utilizarea de prima intenie a terapiei anti-TNF n formele uoare i moderate de boal B: iniial administrarea de metotrexat sau leflunomid C: administrarea de rituximab de prima intenie n formele severe de boal D: evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie E: utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazin 19. [PRM10010] Monitorizarea pacientului cu poliartrit reumatoid include (pg. 631) A: evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii articulare B: determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA C: evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei luni D: scorul de activitate a bolii DAS28 E: identificarea comorbiditii cardiovasculare 20. [PRM10011] Factori de prognostic ai severitaii n poliartrita reumatoid sunt (pg. 629, 630) A: vasculita reumatoid B: prezena eroziunilor la diagnostic C: teren genetic HLA-B27 D: persistena sinovitei la 3 luni de tratament

E: debut acut monoarticular 21. [PRM10013] In cadrul terapiei biologice din PR, sunt anti-TNF: (631) A: Influximab B: Rituximab C: Abatacept D: Etanercept E: Adalimumab

22. [PRM10014] Cauzele principale ale moratlitatii in poliartrita reumatoida: (pag.630) A: infectia B: distrugere osteocondrala C: AVC D: sinovita atlantoaxoidiana E: cancer

23. [PRM10015] Reactii adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide: (pag.631) A: diaree B: insomnii C: dispepsie D: alopecie E: citopenii

24. [PRM10016] Sunt examinari complementare in poliatrita reumatoida, menite sa elimine diagnosticele diferentiale, urmatoarele: (pag 629) A: parvovirusul B19 B: seologia lyme C: ac anti-Sm D: antigenemia p24 E: enzime hepatice

25. [PRM10017] Tratamentl poliatritei reumatoide presupune: (pag 629) A: infiltratii locale de corticosteroizi B: ains ca tratament de fond C: corticosteroizi ca tratament de fond D: introducerea bioterapiei daca tratamentul cu metotrexat e ineficient dupa 3 sapt E: leflunomida ca tratament de fond conventional

26. [PRM10019] Monitorizarea clinica poliatritei reumatoide include: () A: trezire nocturna B: rigiditate matinala C: DAS 28 D: durerile articulare nu au valoare E: numarul de sinovite nu are importanta

27. [PRM10020] Monitorizarea biologica a PR se face prin: () A: VSH B: proteina C-reactiva C: anticorpi anti-CCP

D: hemoleucograma E: factor reumatoid

28. [PRM10021] Monitorizarea radiologica a PR cuprinde: () A: radiografii mainii + articulatiile pumnilor, fata B: picioare fata si 3/4 C: la fiecare 6 luni timp de un an si apoi in fiecare an D: doar maini E: doar picioare

29. [PRM10022] Tratamentul fizic al PR include: () A: kinetoterapie B: terapie ocupationala C: ortezele sunt contraindicate D: repaus absolut in caz de puseu dureros E: repausul este interzis in puseu

30. [PRM10023] Tratamentul chirurgical al PR include: () A: sinovectomia artroscopica B: sinovectomia deschisa este contraindicata C: sinovectomia deschisa in caz de sinovita rebela D: inlocuire articulara E: artrodeza

31. [PRM10024] Strategia terapeutica a PR este urmatoarea: () A: se incepe cu tratament de fond conventional: metotrexat sau leflunomida B: daca tratamentul de font conventional este ineficient dupa 6 luni se adauga bioterapie C: daca tratamentul de fond conventional este ineficient: metotrexat + Salazopyrine +Plaquenil D: in caz de PR severa si agresiva de la inceput: bioterapie de prima intentie E: modificarile tratamentului tin seama de activitatea bolii, progresia radiologica si doza de corticoizi

32. [PRM10025] Urmatoarele medicamente fac parte din bioterapia folosita in tratamentul PR: () A: anti-TNF: etanercept, adalimumab, infliximab B: anti-CD20: rituximab C: anti-limfocit T: Kineret D: anti-interleukina-6: tocilizumab E: anti-interleukina-1: abatacept

33. [PRM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul de fond al PR: () A: de referinta este metotrexatul B: de referinta este leflunomida C: de referinta este sulfasalazina D: vitamina B9, acid folic E: metotrexatul da reactii adverse: dispepsie, stomatita, hirsutism, poliglobulie

34. [PRM10027] Obiectivul tratamentului de fond in PR este: ()

A: reducerea activitatii clinice a PR B: prevenirea aparitiei de leziuni radiologice C: prevenirea aparitiei handicapului functional D: remisia bolii E: dureri tolerabile

35. [PRM10028] Tratamentul simptomatic in PR include: () A: corticosteroizi oral B: corticosteroizi intravenos bolus C: AINS D: Analgezice E: infiltratii de corticosteroizi, ca tratament general

36. [PRM10029] Urmatoarele afirmatii despre corticoterapia in PR sunt adevarate: () A: calea orala este neindicata B: bolus intravenos in caz de pusee foarte grave C: doza minima eficace D: pana la 0.1 mg/kg/zi de prednison E: masuri adjuvante: calciu, vitamina D, bifosfonati, potasiu, sodiu, dieta hiperglucidica

37. [PRM10030] Personalul medical implicat in ingrijirea multidisciplinara a PR cuprinde: () A: reumatolog B: fizioterapeut C: medic generalist D: asistente medicale E: psihiatru

38. [PRM10032] Urmatoarele sunt complicatii ale PR, cu exceptia: () A: articulare: distrugere osteocondrala B: sistemice: Sindrom Sjogren primitiv C: rahidiene: sinovita atlantoaxoidiana (C2-C3) D: Sindromul Widal E: neoplazice: limfom T

39. [PRM10033] Sindromul Felty include: () A: splenomegalie B: asplenie C: leuconeutropenie dar fara risc infectios D: leuconeutropenie E: hepatomegalie

40. [PRM10034] Sindromul Caplan este format din: () A: spondilita anchilozanta B: PR C: silicoza D: azbestoza E: sarcoidoza

41. [PRM10035] Nevralgia Arnold, afirmatii adevarate: () A: cauza este luxatia atlantoaxoidiana B: cauzata de sinovita atlantoaxoidiana, care determina luxatia atlantoaxoidiana C: apare in cadrul PR D: este data de fractura atlantisului E: data de fractura axisului

42. [PRM10036] Afirmatiile adevarate despre complicatiile infectioase ale PR sunt: () A: nu sunt legate de PR in sine B: sunt legate de tratamentul cu corticosteroizi C: cel mai adesea: bronhopulmonare, cutanate, ale articulatiilor D: sub abatacept apare tuberculoza E: pneumocistoza apare sub metotrexat

43. [PRM10037] Factorii de prognostic ai severitatii PR sunt: () A: debut acut poliarticular B: afectare extraarticulara C: teren genetic: HLA-DR 0401, 0402, 0405 D: statut economic defavorizat E: persistenta sinovitei la 3 luni sub tratament

44. [PRM10038] Caracterizeaza radiografia in PR, cu exceptia: () A: cautarea eroziunilor sau largirilor de spatiu tipice in PR B: semne de condrocalcinoza tipica in PR C: daunele apar in principal in primele 2 luni de evolutie D: mana si picioarele vor fi supuse radiografiei in functie de durere E: in absenta leziunilor radiologice si in cazul in care anti-CCP sunt absenti se face ecografie si RMN

45. [PRM10039] Examinarile complementare biologice in PR sunt urmatoarele: () A: ANCA, parvovirus 19, VHB, VHC, HIV, EBV, EBV PCR, test MNI, antigenemia p24, hemocultura sistematic, prelevare uretrala pentru sifilis, serologie Lyme, acid uric urinar B: ECBU, proteinurie/24h, creatinina, testele functiei hepatice C: anti-SSA, anti-SSB, anti-ADN D: examinarea sistematica a lichidului sinovial, dac exista efuziune articulara accesibila E: anticorpii anti-CCP foarte specifici si sensibili pentru PR, factor reumatoid

46. [PRM10040] Din punct de vedere clinic, PR este reprezentata de: () A: este o poliartrita cronica (mai mult de 6 luni) B: de obicei goala (70%) C: predomina la femei, varsta de debut 50 de ani D: nu debuteaza niciodata la varstnic E: afecteaza preferential mainile (interfalangiene distale)

47. [PRM10041] In legatura cu afectarea articulara a articulatiilor in PR se poate spune: () A: preferential mainile B: interfalangiene proximale si metacarpofalangiene C: articulatiile mari nu sunt niciodata afectate D: respectarea interfalangienelor distale

E: afectarea interfalangienelor distale

48. [PRM10042] Diagnosticul diferential al PR se face cu: () A: vasculita B: bolile tesutului conjunctiv C: guta, condrocalcinoza D: VHB, VHC, HIV, EBV, parvovirsus 19, endocardita, pericardita, miocardita E: artrita reactiva (singura cu adevarat septica)

49. [PRM10043] Factorul reumatoid apare in urmatoare afectiuni: () A: sindrom Sjogren, lupus sistemic ,reumatism psoriazic, spondilartropatii B: infectii cronice: leismanioza, tuberculoza, sclerodermia C: hepatita B D: leucemie limfatica cronica E: silicoza, azbestoza, ciroza, sarcoidoza

50. [PRM10044] Urmatoarele afirmatii despre PR sunt adevarate: (pg. 628) A: este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent B: de obicei fara simptome extraarticulare C: nu exista PR fara artrita D: lichidul inflamator este cu cristale si chiar septic E: este un reumatism inflamator nedistructiv 51. [PRM10045] Monitorizarea poliartritei reumatoide se realizeaz prin () A: CRP B: VSH C: Ac Anti-SSA D: Ac Anti-CCP E: Factorul reumatoid

52. [PRM10046] Tratamentul de fond in PR cuprinde(630-631): () A: Adalimumab B: Etanercept C: Leflunomid D: Sulfasalazin E: Metotrexat 53. [PRM10047] Poliartrita reumatoid se trateaz local cu () A: Exerciii fizice B: Bifosfonai C: Sinoviortez izotopic D: Corticosteroizi E: AINS 54. [PRM10048] Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele complicaii () A: Sindromul Felty B: Sindromul Caplan C: Sindromul Mirizzi D: Fibroz pulmonar

E: Vasculit reumatoid 55. [PRM10049] Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele modificri radiologice () A: Eroziuni B: Entezite C: Condrocalcinoz D: Hipertransparen osoas E: ngustri de spaiu 56. [PRM10050] Poliartrita reumatoid afecteaz de regul () A: Articulaia umrului B: Articulaia cotului C: Interfalangiene distale D: Metacarpofalangiene E: Interfalangienele proximale

57. [PRM10056] Diagnosticul de PR se bazeaza pe () A: examenul clinic B: factor reumatoid C: Ac anti CCP D: Ac anti ADN nativi E: radiografii

58. [PRM10057] Din punct de vedere clinic PR (pag 629) A: PR este o poliartrita cronica, persistenta, de obicei goala B: predominanta la barbati, varsta de debut 50 de ani C: afectarea preferentiala a mainilor si picioarelor D: nu sunt posibile si alte forme de debut E: afectarea articulatiilor mari cu respectarea interfalangienelor distale

59. [PRM10059] Urmatoarele examinari complementare sunt necesare pt eliminarea diagnosticelor diferentiale (pg 629) A: creatinina B: fosfataza alcalina C: ANCA D: antigenemia p24 E: hemocultura in caz de febra

60. [PRM10060] Cauzele principale ale mortalitatii in PR sunt (pg 630) A: infectia B: sinovita atlantoaxoidiana C: vasculita reumatoida D: cancerul E: evenimente cardio vasculare(AVC, infarct miocardic)

SPONDILITA ANCHILOZANTA

1. [SPD10002] Urmatorul antigen este prezent in spondilita anchilopoetica: () A: HLA B17 B: HLA B27 C: HLA DR18 D: HLA DR4 E: HLA DQ8

2. [SPD10003] Semnul Romanus semnifica: () A: aspect radiologic de "vertebre patrate" B: preventa uveitei anterioare C: prezenta osteofitelor calcaneene D: durere la mobilizarea coloanei vetrebrale cervicale E: distructii articulare periferice 3. [SPD10004] Care dintre urmtoarele afirmaii despre spondiloartropatii nu este adevarat: (pg. 634) A: asociaz afectare de tip inflamator axial, periferic i entezal B: sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27 C: reunesc spondilita anchilozant, artrita psoriazic, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO; D: pot avea manifestri extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate E: au frecvena similar poliartritei reumatoide 4. [SPD10005] Alegei afirmaia adevarat privind testul Schober n spondilita anchilozant (pg. 634) A: este manevra de provocare a durerii n articulaiile sacroiliace B: evalueaz afectarea inflamatorie a articulatiei oldului C: este util n aprecierea redorii coloanei lombare D: reprezint metoda de elecie pentru aprecierea expansiunii toracice E: este indispensabil n aprecierea afectrii articulare periferice

5. [SPD10006] Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante (pg. 635) A: semnul Romanus B: sindesmofitele C: aspectul de vertebre patrate D: osteofitele E: sacroiliita 6. [SPD10008] Tratamentul cu metotrexat n spondilita anchilozant este util n controlul (pg. 635) A: artritei periferice B: afectrilor entezelor C: progresiei axiale a bolii D: uveitei E: afectrii coxofemurale

7. [SPD10014] In spondilita anchilozanta tratamentul cheie este reprezentat de (pag.635) : () A: metotrexat B: AINS C: anti-TNF- alfa D: tratmentul nemedicamentos

E: chirurgical 8. [SPD10035] Spondilita anchilozant se trateaz n prim faz cu () A: Infliximab B: Adalimumab C: Leflunomida D: Sulfasalazina E: Etanercept 9. [SPD10036] n spondilita anchilozant NU se recomand urmtoarea examinare radiologic () A: Radiografii ale bazinului B: Profil picioare C: Profil mini D: Radiografie a coloanei vertebrale lombare E: Radiografie a coloanei vertebrale toracice 10. [SPD10037] Afectarea cervical n spondilita anchilozant NU este relavat prin () A: Distana acromion-ureche B: Distana menton-stern C: Distana C7-perete D: Distana occiput-perete E: Indicele Schober 11. [SPD10038] Diagnosticul de certitudine n spondilita anchilozant se pune pe baza () A: Existena unei bolii inflamatorii intestinale B: Existena uveitei C: Prezena psoriazisului D: Prezenei afectrii radologice sacroiliac E: Ag HLA-B27 pozitiv

12. [SPD10040] Din grupul spondilartropatiilor fac parte urmatoarele boli, cu EXCEPTIA : () A: entezita B: spondilita anchilozanta C: spondilartritele asociate bolilor inflamatorii intestinale D: artrita reactiva E: artrita psoriazica 13. [SPD10007] Care dintre urmtoarele manifestri extraarticulare nu este caracteristic spondilitei anchilozante (pg. 634-635) A: amiloidoza AA B: nefropatia IgA C: boala de reflux gastroesofagian D: insuficiena aortic E: uveita anterioar 14. [SPD10009] Alegei afirmaiile adevrate privind afectarea entezelor n spondiloartropatii (pg. 634-635) A: se exprim frecvent prin talalgii B: const n inflamaia zonei de inserie pe os a tendoanelor i ligamentelor

C: rspunde la administrarea de sulfasalazin D: se trateaz cu AINS E: const n dureri trohanteriene, sternale 15. [SPD10010] Tratamentul anti-TNF-alfa n spondilita anchilozant este (pg. 635) A: indicat n cazurile cu afectare vertebral dupa eec succesiv la trei AINS B: indicat n afectarea coxofemural C: prescris dup excluderea istoricului de tuberculoz primar D: singura opiune terapeutic a uveitelor E: util n cazurile cu afectare a entezelor care nu rspund la administrarea corect a AINS 16. [SPD10011] Examenul RMN n spondilita anchilozant evideniaz (pg. 635) A: efuziunea articular de old B: afectarea sacroiliac i vertebral n cazurile cu radiografii normale C: hiposemnal T1 dup administrarea de gadolinium i hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace D: aspectul de spondilodiscit infecioas E: sinovita articulaiilor periferice n cazurile cu aspect ecografic normal 17. [SPD10012] Evaluarea complementar n spondiloartropatii const n (pg. 635) A: determinarea prezenei HLA-B27 B: testarea VSH, CPR, factor reumatoid C: ecografia articular D: radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor E: determinri ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei

18. [SPD10015] Despre spondilita anchilozanta sunt adevarate rmatoarele afirmatii (pag 634-635): () A: decubitul ventral este esential B: se asociaza frecvent cu nefropatia IgA C: are risc scazut de amiloidaza AA spondiloartropatia cu sindrom inflamator netratat D: osteoporoza este adesea prezenta E: HLA-B27 este pozitiv la 8% din populatia asimptomatica

19. [SPD10016] Sindromul SAPHO cuprinde: (pag.634) A: sinovita B: artralgii C: pustuloza D: hepatalgie E: osteita

20. [SPD10017] Urmatoarele afirmatii despre spondilita anchilozanta sunt adevarate: () A: este la fel de frecventa ca si PR B: pozitivarea antigenului HLA B27 este un argument puternic in favoarea diagnosticului C: afectarea sacroiliaca este un argument cert de diagnostic D: aspectul de "vertebre patrate" si sindesmofitele sunt evenimente tardive E: RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este putin util

21. [SPD10018] Semnele extraarticulare principale care pot sa apara in spondilita anchilozanta sunt: () A: psorizis B: boala inflamatorie intestinala C: uveita D: conjunctivita E: diareea urmeaza artritei reactive

22. [SPD10020] Urmatoarele sunt erori in managementul spondilitei anchilozante: () A: tratarea afectarii axiale si entezopatice cu sulfasalazina sau metotrexat B: tratarea afectarii axiale cu AINS C: examinarea articulatiei soldului D: neidentificarea istoricului de tuberculoza E: anamneza, radiografie pulmonara, IDR inainte de a incepe tratamentul cu anti-TNF-alfa

23. [SPD10021] Afirmatii adevarate despre diagnosticul spondilitei anchilozante: () A: este in principal clinic B: sunt prezente antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale C: istoric personal de artrita reactiva

D: prezenta redorii lombare E: astrite/artralgii adesea simetrice

24. [SPD10022] Afectarea articulara periferica in spondilita anchilozanta include: () A: artrite adesea asimetrice ale articulatiiloe mici si mari B: artrite/artralgii ale articulatiilor interfalangiene distale C: distrugerea rapida a articulatiei soldului in absenta tratamentului D: artralagii cel mai adesea simetrice E: afectare cel mai adesea a interfalangienelor proximale

25. [SPD10023] Afectarea rahidiana inflamatorieeste depistata prin: () A: masurarea inaltimii B: indicele Schober, distanta degete-sol C: distanta occiput-perete pentru coloana lombara D: masurarea expansiunii cutiei toracice E: menton stern

26. [SPD10024] Afectarea entezelor in spondilita anchilozanta provoaca dureri la nivelul: () A: calcaiului B: sternului C: trohanterului D: coloanei lombare E: articulatiilor interfalangiene distale

27. [SPD10025] Examinari complementare necesare in diagnosticul spondilitei anchilozante: () A: hemograma, VSH, CRP: sindromul inflamator este obligatoriu B: punctie articulara

C: bandeleta urinara D: ecografie articulara si RMN sold E: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor

28. [SPD10026] Ecografia are urmatoarele roluri in spondilita anchilozanta: () A: identifica efuziunea articultiei soldului B: cu ajutorul ei se cauta sinovite ale articulatiilor mainilor si picioarelor C: nu are nici un rol D: identifica leziunile coloanei lombare E: identifica leziunile articulatiei sacroiliace

29. [SPD10027] Aspectul RMN in spondilita anchilozanta este: () A: hiposemnal T1 dupa injectie de gadoliniu, hipersemnal T2 al spatiului sacroiliac B: hipersemnal T2 al colturilor vertebrale C: hiposemnal T2 al spatiului sacroiliac D: hipersemnal T1 al colturilor vertebrale E: nesemnificativ

30. [SPD10028] Urmatoarele afirmatii despre bandeleta urinara in spondilita anchilozanta sunt adevarate, cu exceptia: () A: identifica asocierea frecventa cu nefropatia cu IgA B: se face datorita riscului amiloidozei AA in caz de spondiloartropatie biologic inflamatorie veche si netratata C: sa face datorita riscului de amiloidoza AL D: nu este necesara E: se face datorita asocierii (rare) cu nefropatia cu IgA 31. [SPD10029] Afirmatii adevarate despre managementul spondilitei anchilozante: () A: medicamentos general simptomatic: analgezice, AINS B: medical general de fond: metotrexat sau sulfasalazina in artrita periferica C: anti-TNF-alfa in caz de afectare coxofemurala D: in caz de esec succesiv la 3 AINS luate in dozaj corect si pentru cel putin 2 luni: anti-TNF-alfa E: in caz de majorare a rigiditatii, de impact familial si porfesional major: anti-TNF-alfa

32. [SPD10030] Tratamentul medicamentos local in spondilita anchilozanta, afirmatii false: () A: infiltratii cu derivati ai corticosteroizilor B: daca exista efuziune articulara persistenta C: este contraindicat daca exista efuziune articulara persistenta D: in special in cazul efuziunii articulare coxofemurale E: contraindicat in cazul efuziunii articulare coxofemurale

33. [SPD10031] Tratamentul nemedicamentos in spondilita anchilozanta, afirmatii false: () A: kinetoterapie B: autoexercitiile (decubit dorsal) C: kinetoterapie respiratorie in formele avansate D: balneoterapie E: nu este neaparat necesar

34. [SPD10032] Tratamentul uveitei anterioare in cadrul spondilitei anchilozante se face cu: ()

A: corticosteroizi locali B: midriatice local C: atropina local D: miotice E: tratament general (cel local este ineficient) 35. [SPD10033] Spondiloartropata n spondilita anchilozant NU se trateaz cu () A: Anti-TNF alfa B: Sulfasalazin C: Metotrexat D: AINS E: Analgezice 36. [SPD10034] Diagnosticul spondilitei anchilozante are urmtoarele semne extra-articulare () A: Eritem B: Conjunctivit C: Uveita D: Diaree E: Psoriazis

37. [SPD10039] Semnele extaarticulare principale in spondiloartropatii include: () A: Acneea B: Uveita C: Diareea D: Artrita periferica E: Leziuni cutanate psoriazice

OSTEOPOROZA

1. [OST10002] Osteoporoza este (pg. 636) A: boal extrem de dureroas indiferent de instalarea unei fracturi B: maladie difuz a scheletului, caracterizat prin scderea masei osoase C: afeciune rar de tip primar D: boala grav cnd valoarea scorului T se regsete n intervalul -1 i -2.5 E: afeciune preponderent diagnosticat la vrsta tnr 2. [OST10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la osteoporoz este adevrat (pg. 636) A: Osteoporoza primar este boal osoas fragilizant cea mai frecvent B: Osteoporoza nu necesit teste de laborator n cazul unei fracturi cu aparen osteoporotic C: Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic D: Terapia osteporozei este strict medicamentoas E: Oricare dintre variantele de mai sus 3. [OST10004] Diagnosticul de osteoporoz primar (pg. 637) A: nu const n excluderea osteoporozei secundare B: poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoz sistemic C: nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului D: presupune n primul rnd decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizant nonosteoporotic E: const n efectuarea frecvent a densitometriei osoase 4. [OST10005] Osteoporoza secundar (pg. 637) A: nu are niciodat o cauz endocrinologic B: nu trebuie exclus n momentul diagnosticului formei primare ntruct reprezint un alt tip de patologie C: se poate regsi la un pacient cu rezecie intestinal extins n antecedentele patologice D: reprezint un stadiu evolutiv al osteoporozei primare E: niciuna dintre variantele de mai sus nu este corect

5. [OST10006] Fracturile osteoporotice (pg. 637) A: nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim B: sunt extrem de frecvente la nivelul extremitii proximale a antebraului C: afecteaz preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale D: sunt localizate uzual la nivel vertebral E: prezint simptome neurologice n majoritatea cazurilor 6. [OST10047] Tratamentul osteoporozei dup vrsta de 70 de ani se poate NU se realizeaz cu () A: Ibandronat B: Risedronat C: Alendrolnat D: Raloxifen E: Ranelat de strontiu 7. [OST10048] Fractura n osteoporoza NU este favorizat de () A: Vrsta peste 60 de ani B: Menopauz precoce C: Obezitate D: Alcoolism

E: Fumat 8. [OST10049] Referitor la teriparatid urmtoarea afirmaie NU este adevrat () A: Reduce riscul de fracturi vertebrale i nonvertebrale B: Este contraindicat in boala Paget C: E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza D: Se administreaza subcutanat E: Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian 9. [OST10050] NU reprezint semne radiografie care s indice cauz malign n diagnosticul diferenial al unei fracturi osteoporotice () A: Lipsa semnelor neurologice B: Asimetrie vizibil a vertebrei (din fa) C: Liza pediculului D: Recul al peretelui posterior E: Fracturi vertebrale mai sus de T4

10. [OST10051] Osteoporozele secundare NU sunt cauzate de () A: Anorexie nervoas B: Reumatism inflamator cronic C: Gastrectomie D: Terapie cu corticoizi E: Sindrom Marfan

11. [OST10007] Care afirmaii referitoare la osteoporoz sunt incorecte (pg. 637-638) A: Terapia osteoporozei n absena unor fracturi este ntotdeauna de tip farmacologic sistematic B: Osteoporoza sever nu se asociaz dect rareori cu prezena uneia/mai multor fracturi C: Diagnosticul de osteoporoz secundar nu se regasete niciodat la un pacient cunoscut cu boala celiac D: Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoz cuprind doar: hemograma, calciu seric i calciuria E: Maladia Marfan este o osteopatie fragilizant non-osteoporotic 12. [OST10008] Osteoporoza primar (pg. 636-637) A: exclude alte cauze de osteopatie fragilizant B: presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei C: poate induce afeciuni de tip malign D: poate fi diagnosticat att la femei ct i la brbai E: nu este dureroas, simptomatologia algic fiind de fapt prezent doar n cazul unei fracturi

13. [OST10009] Absortiometria cu raze X (pg. 636) A: este utilizat pentru terapia osteoporozei B: msoara densitatea mineral osoas la nivelul coloanei vertebrale lombare C: red un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie D: red un scor T normal mai mare de -1 E: reprezint un instrument important n diagnosticul osteoporozei secundare

14. [OST10010] Bisfosfonaii (pg. 638-639) A: reprezint substana activ a ranelatului de stroniu B: reduc riscul fracturilor vertebrale i de sold C: au ca efecte secundare: osteonecroza aseptic de cap femural i stomatita D: se administreaz concomitent cu raloxifenul, dimineaa pe stomacul gol fr a mnca cu un pahar mare de ap E: pot fi administrai la pacieni cu osteoporoz, de sex feminin nainte de 70 de ani cu DMO foarte sczut (scorul T mai mic de -3) chiar i n absena unei fracturi 15. [OST10011] Cnd indicai efectuarea densitometriei osoase (pg. 638) A: La populaia general cu antecedente personale de fractur la nivel vertebral lombar fr o traum major B: n cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale C: La femei n postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m, cu excepia celor care se afl n terapie de substituie hormonal cu TSH n doze mai mici dect cele necesare pentru protecia oaselor D: La femei aflate n postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioad de cel puin 3 luni consecutive la o doz care sa depaeasc 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului E: La subieci de sex feminin cu menopauza nainte de 40 de ani

16. [OST10012] Care sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice: (pag.637) A: fracturi vertebrale B: fracturile degetelor de la mana C: extremitatea superioara a femurului D: fracturile craniului E: extremitatea distala a antebratului

17. [OST10013] Care sunt semnele radiografice in fracturile osteoporotice care sugereaza o cauza maligna: (pag.637) A: fracturi vertebrale mai sus de T4 B: fracturi vertebrale mai jos de T4 C: recul al peretelui posterior D: asimetrie vizibila din fata a vertebrei E: asimetrie vizibila din profil a vertebrei

18. [OST10014] referitor la fracturile osteoporotice este adevarat ca: (pg. 637) A: fractura de sold este o localizare frecventa, precum si poutea-colls care afecteaza extremitatea distala a oaselor antebratului B: localizarea cervicala nu este sugestiva ptr osteoporoza decat daca este vorba de un traumatism minim C: simetria vizibila din fata a vertebrei este sugestiva ptr o cauza maligna D: exista cazuri cu rx-normala si scintigrafie/ct/rmn sugestiv de fractura osteoporotica E: existena unui deficit motor orienteaza spre o cauza extra-osteoporoticat

19. [OST10015] referitor la medicamentele administratate in cadrul osteoporozei: () A: raloxifenul se administreaza in fracturile vertebrale B: inainte de 70 ani se pot administra strontiul sau bifosfonatii,nu si raloxifenul C: durata tratam cu teriparatid este de 2 ani D: in absenta unor fracturi osteoporotice tratam farmacologic se poate amana pentru 2 luni,apoi se

administreaza sistematic E: strontiul se administreaza zilnic,subcutan si prezinta risc de alergii cutanate

20. [OST10016] Strategia terapeutica in osteoporoza este urmatoarea: () A: in caz de osteoporoza fracturara: inceperea tratamentului daca scorul T <-1 si fracturi vertebrale B: inceperea tratamentului in caz de scor T<-1 si fractura la incheietura mainii C: tratament in caz de scor T< -2 la o femeie la postmenopauza si fractura de humerus D: tratamentul farmacologic nu este sistematic pentru osteoporoza densitometrica E: tratament la femeile cu DMO foarte scazuta (T<-3) chiar daca nu sunt prezente fracturi osteoporotice 21. [OST10017] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu scorul T in osteoporoza femeilor aflate la menopauza: () A: pentru scorul T se folosesc controale la pacienti de varsta similara si de acelasi sex B: desnsitate osoasa normala: scor T >-1 C: ospteopenia: scor T intre -1 si -2 D: osteoporoza: scor T <= -2 E: osteoporoza severa: scor T <= -2.5 si prezenta uneia sau mai multor fracturi

22. [OST10018] Densitatea osoasa in osteoporoza se masoara la nivelul: (pg. 636) A: coloanei vertebrale lombare B: extremitatatii inferioare a antebratului C: extremitatii superioare a femurului D: humerusului E: coloanei cervicale

23. [OST10019] Tratamentul osteoporozei densitometrice se face astfel: () A: sistematic B: este initiat pentru DMO foarte scazuta

C: este initiat pentru scor T <-3 D: este initiat pentru scor T <-2.5 indiferent daca sunt presenti sau nu factori de risc de fractura E: nu este sistematic

24. [OST10020] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteoporozei sunt adevarate: () A: inainte de 70 de ani predomina riscul de fracturi vertebrale si tratamentul se face cu raloxifen, ranelat de strontiu sau bifosfonati B: dupa 70 de ani predomina riscul de fracuta de sold si tratamentul se face cu raloxifen C: durata tratamentului cu teriparatid este de cel putin 4 ani D: tratamentul cu teriparatid este limitat la 24 de luni E: in caz de osteopenie masurile igienodietetice sunt de obicei suficiente

25. [OST10021] Indicatiile pentru tratament in caz de osteoporoza indusa de corticosteroizi sunt urmatoarele: () A: tratament cu corticosteroizi > 7,5 mg/zi mai mult de 3 luni B: daca lipsesc fracturile tratamentul se face daca scorul T < -1,5 C: tratament daca exista antecedent de fractura osteoporotica D: tratament daca scorul T < -1,5 indiferent daca exista sau nu fracturi

E: tratament indiferent de scorul T si antecedente

26. [OST10022] Urmatoarele afirmatii despre monitorizarea pacientului cu osteoporoza sunt adevarate, cu exceptia: () A: eficacitatea tratamentului este monitorizata prin densitometrie osoasa B: osteodensitometrii in cazul in care se discuta despre oprirea tratamentului C: osteodensitometrii pentru control la 3-5 luni dupa o examinare initiala in cazul in care au aparut facotri de risc de fractura D: cautarea unei fracturi prin radiografii ale coloanei toracice si lombare in cazul pierderii in inaltime mai mare de 10 cm E: fractura in primul an de tratament ridica problema respectarii tratamentului sau esecul tratamentului si trebuie inlocuit dar numai cu un medicament din alta clasa terapeutica

27. [OST10023] Varste cu risc pentru fracturi in osteoporoza sunt: () A: 40 ani B: >60 ani C: 70 ani D: 50 ani E: 90 ani

28. [OST10024] Tratamentul hormonal de menopauza in cazul osteoporozei: () A: nu mai este considerat printre tratamentele pentru osteoporoza B: este foarte necesar C: se limiteaza la tratarea tulburarilor climaterice ale menopauzei D: se limiteaza in principal la bufeuri E: se face sistematic

29. [OST10025] Urmatoarele afirmatii despre ranelatiul de strontiu sunt adevarate: () A: administrare orala B: reduce riscul fracturilor vertebrale dar nu si de sold C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold D: eficacitate antifracturara la pacientii peste 80 de ani E: efecte adverse: alergii cutanate, sindrom DRESS, TEV, impun intreruperea temporara a tratamentului

30. [OST10027] Teriparatidul, afirmatii FALSE: () A: fragment recombinat 1-34 de hormon tiroidian B: administrare zilnica, orala, in doza de 20micrograme, pe o perioada limitata de 24 luni C: contraindicatii: hipercalcemie, hiperparatiroidism primar, boala Paget D: contraindicatii: hipocalcemie, hipoparatiroidism, scaderi ale fosfatazei alcaline E: contraindicatii: antecedente de radioterapie externa, tumori osoase sau metataze 31. [OST10028] Urmatoarele afirmatii despre Raloxifen sunt adevarate: () A: se administreaza pe cale orala B: apartine SERMs C: reduce riscul fracturilor vertebrale si de sold D: reduce riscul dezvoltarii cancerului de san hormonodependent E: contraindicatii: antecedente de tromembolism venos

32. [OST10029] Alegeti afirmatiile advarate despre bifosfonati: () A: risendronatul se administreaza intravenos B: reduc riscul de fracturi vertebrale si de sold C: efecte secundare: esofagita D: efecte secundare: osteonecroza de mandibula, sindrom pseudogripal pentru zolendronat E: mod de administrare: dimineata pe stomacul gol, cu un pahar mare de apa de la izvor

33. [OST10030] Prevenirea osteoporozei primare se face astfel: () A: aport de calciu 1000-1200 mg/zi B: aport de vitamina D 400-800 UI/zi la adulti C: aport de vitamina D cel putin 1000 UI/zi la varstnici D: intai se incepe tratamentul pentru osteoporoza si apoi se corecteza deficientele E: lupta impotriva fumatului si alcoolismului, mentinerea unei greutati si IMC normale, activitate fizica

34. [OST10031] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt urmatoarele: () A: in caz de simptome sau semne de osteoporoza B: in caz de patologie sau tratament care are potential sa induca osteoporoza C: femei aflate la postmenopauza, inclusiv cele carora li se administreaza TSH in doze mai mici decat cele recomndate pentru protectia oaselor D: in timpul unei terapii sistemice cu corticosteroizi E: in timpul infiltratiilor cu corticoizi

35. [OST10032] Indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase sunt, cu exceptia: () A: descoperire sau confirmare radiologica a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau tumora evidenta B: antecedente personale de fractura fara trauma majora la nivelul craniului, degetelor, coloanei cervicale C: istoric documentat de: hipertiroidism netratat, hipercorticism, hiperparatiroidism primar, osteogeneza imperfecta, hipogonadism prelungit, orhidectomie, tratament prelungit cu analog al GnRH D: IMC<18kg/m2 E: menopauza inainte de 40 de ani indiferent de cauza

36. [OST10033] Urmatoarele afirmatii despre facturile osteoporotice sunt adevarate: () A: apar spontan sau in cazul unui traumatism minim in cazul osteoporozei primare B: localizari uzuale: vertebrale, extremitatea superioara a humerusului, extremitatea distala a antebratului C: fisurile osoase nontraumatice si nedeplasate sunt pozitivate prin scintigrafie osoasa, CT, RMN D: nu prezinta semne neurologice E: nu afecteaza coloana cervicala

37. [OST10034] Urmatoarele sunt cauze de osteoporoze secundare: () A: endocrinopatii cu impact asupra osului B: osteoporoza iatrogena C: bolile aparatului urinar D: bolile pulmonare E: boli inflamatorii si sistemice

38. [OST10035] Edocrinopatiile cauzatoare de osteoporoza secundara sunt: () A: hipercorticism endogen B: hipoparatiroidism primar C: anorexie nervoasa D: hipertiroidism netratat E: hipotiroidism netratat

39. [OST10036] Osteoporoza iatrogena este indusa de: () A: corticoizi pe cale generala B: orhidectomie C: analogi de GnRH D: inhibitori de aromataza E: tratament prelungit cu AVK, supresia TSH, anticonvulsivante, siliciu

40. [OST10037] Bolile aparatului digestiv cauzatoare de osteoporoza sunt: () A: gastrectomie B: rezectii intestinale extinse C: boala celiaca D: maladii hepatobiliare si pancreatice E: ulcer gastric 41. [OST10038] Testele de laborator care trebuie efectuate pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoza primara sunt: () A: hemograma B: electroforeza proteinelor serice C: imunofixare urinara D: TSH E: FT4, FT3

42. [OST10039] Testele de laborator pentru diagnosticul osteoporozei primare sunt, cu exceptia: () A: calciu seric, fosfor seric B: creatinina si uree serica C: functie hepatica D: 25-OH-vitamina D si PTH 1-84 seric E: carciuria, uricozuria

43. [OST10040] Cauze generale de osteopatie fragilizanta non-oeteoporotica sunt urmatoarele: () A: mielom multiplu B: metastaze osoase C: osteogeneza imperfecta D: maladia Marfan E: boala Behcet 44. [OST10041] Osteoporoza la un pacient peste 70 de ani se trateaz () A: Hormonal B: Cu teriparatid C: Cu bifosfonati D: Cu raloxifen E: Cu ranelat de stroniu

45. [OST10042] Osteoporoza faciliteaz fracturile alturi de () A: Scderea acuitii vizuale B: Alcoolismului C: Fumatului D: Menopauzei E: Vrstei peste 45 de ani 46. [OST10043] Urmtoarele afirmaii despre ranelatul de stroniu sunt adevrate () A: Mrete riscul fracturilor vertebrale B: Reduce riscul fracturilor de sold C: Poate determina sindrom DRESS D: Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de ani E: Se administreaz i.v. 47. [OST10044] Osteoporoza primar poate fi prevenit prin () A: Evitarea fumatului B: Suplimentare hormonal postmenopauz C: Activitate fizic D: Vitamina D 400-800 UI/zi E: Calciu 1000-1200 mg/zi 48. [OST10045] Fracturile osteoporotice se produc de regul () A: La extremitatea superioar a femurului B: Extremitatea proximal a gambei C: Fracturile vertebrale D: Extremitatea proximal a braului E: Extremitatea distal a antebraului 49. [OST10046] Osteoporoza secundar poate fi cauzat de () A: BPOC B: Anorexie nervoasa C: Hemopatii D: Sindrom Ehlers-Danlos E: Sindrom Marfan 50. [OST10052] Sunt endocrinopatii cu impact asupra osului i cauze de osteoporoz secundar: (pag. 637) A: Hipercorticism exogen B: Hiperparatiroidism primar C: Hiperparatiroidism secundar D: Hipertiroidismul tratat E: Anorexia nervoasa 51. [OST10053] NU reprezint cauze generale de osteopatie fragilizant non-osteoporotic: (pag. 637) A: osteogeneza imperfecta B: mielom multiplu C: mastocitoza sistemic D: metastaze osoase E: maladii cronice inflamatorii intestinale

RADICULALGIA SI SINDROMUL DE COMPRESIUNE NERVOASA

1. [RDG10002] Lomboradiculalgia comun (pg. 625) A: este ntotdeauna bilateral cu excepia stenozei de canal verterbal lombar B: rareori este relaionat cu o deformare rahidian congenital sau dobndit C: se caracterizeaz prin hernie de disc mai ales la pacienii vrstnici cu un factor declanator D: presupune efectuarea de rutin a unui examen computer-tomografic E: toate variantele de mai sus sunt corecte 2. [RDG10003] Radiculalgia simptomatic (pg. 625) A: poate releva o spondilodiscit infecioas B: are un caracter strict mecanic, fr asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea strii

generale C: nu reprezint o urgen diagnostic sau terapeutic putnd fi uor recunoscut clinic D: traduce o afectare troncular a nervului sciatic popliteu extern E: cnd este asociat cu un sindrom rahidian i n cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cutat o compresie extrarahidian 3. [RDG10004] Semnele Leri i Lasegue (pg. 627) A: sunt pozitive n cazul herniei rupte B: traduc sciatica L3-L4 C: redau originea discal a unei afectri radiculare D: sunt echivalente semnului soneriei E: niciunul dintre rspunsurile de mai sus nu este cel corect

4. [RDG10005] Sindromul de tunel carpian (pg. 627) A: se nsoete clinic de hiperestezie n teritoriul nervului median B: va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia ncheieturii minii C: conduce la acroparestezie nocturn, cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a primelor 2 degete i jumtatea exterioar din medius D: conduce la acroparestezie nocturn cu interesarea teritoriului nervului median fa palmar a primelor 3 degete si jumatatea exterioar din inelar E: nu poate avea semne funcionale de tip acroparestezie noctur 5. [RDG10006] Teritoriul senzitiv al afeciunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat (pg. 626) A: prin abducia braului B: prin determinarea reflexului bicipital C: pe faa intern a braului D: prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale E: n partea de sus a umerilor

6. [RDG10028] Cauzele sindromului de tunel carpian sunt, cu exceptia: () A: traumatica B: amiloidoza C: poliartrita reumatoida D: spondilita anchilozanta E: acromegalie

7. [RDG10042] Sindromul de tunel carpian NU se opereaz n caz de () A: Recidive foarte frecvente B: Semne de denervaie la EMG C: Atrofie muscular n loja tenar D: Deficit motor E: Deficit senzitiv 8. [RDG10043] NU se intervine chirurgical ntr-o lomboradiculalgie dac () A: Exist un deficit senzitiv izolat de origine discal B: Persistena unei dureri radiculare de origine discal C: Sindromul de coad de cal D: Tulburri recente ale sfincterului E: Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5 9. [RDG10044] Care dintre urmtoarele NU face parte din tabloul clinic al unei radicualgii simptomatice () A: Hipocalcemie B: Sindrom inflamator C: Semne de afeciune medular D: Febr E: Orar inflamator

10. [RDG10046] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la semiologia afectiunii radiculare este FALSA ? () A: Teritoriul senzitiv pentru C6 este reprezentat de fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mare B: Teritoriul motor pentru L4 este reprezentat de cvadriceps si tibial anterior (gambier) iar reflexul osteotendinos este cel rotulian C: Teritoriul motor pentru S1 este cvadricepsul si psoasul iar reflexul osteotendinos este cel achilean D: Teritoriul senzitiv pentru L3 este reprezentat de fata anterioara a coapsei pana la genunchi E: Reflexul osteotendinos pentru C7 este reflexul tricipital 11. [RDG10047] Boala arterial obliterant a membrelor inferioare este un diagnostic diferenial pentru: () A: osteoartrita interapofizar posterioar B: stenoza de canal vertebral lombar C: lombocruralgia L4 D: spondilolisteza E: spondilodiscita infecioas 12. [RDG10007] Tratamentul radiculalgiei i al sindromului de compresie nervoas (pg. 626-627) A: include administrarea pe cale sistemic i pe termen lung a unui corticoid B: presupune terapia cauzei principale C: poate fi de tip medicamentos local D: nu include cura chirurgical n ceea ce privete sindromul de tunel carpian E: permite infiltraia cu corticosteroizi i la pacienii cu tulburri de coagulare 13. [RDG10008] Investigaiile suplimentare n cazul unei radiculalgii necomplicate includ: (pg. 626)

A: doar radiografia de coloan vertebral indiferent de durata simptomatologiei algice B: nimic suplimentar, cu excepia radiografiei de coloana vertebral, hemoleucograma, CRP i hemostaza n cazul duratei sub 6 sptmni a simptomatologiei i numai dac s-au prevzut inflitraii rahidiene C: evaluare extensiv indiferent de durata simptomatologiei sau de afeciunile preexistente D: radiografie de coloan vertebral, CRP, hemostaza dup 6 - 8 sptmni de la debutul simptomatologiei E: CT rahidian dupa 6-8 sptmni de la instalarea simptomatologiei algice 14. [RDG10009] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt corecte (pg. 626) A: Un fumtor cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator i asociere de sindrom Claude-BernardHorner poate fi diagnosticat cu afeciune malign pulmonar B: Nemenionarea posibilitii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian reprezint o eroare de diagnostic C: Afectarea radicular L5 include lezarea troncular a nervului sciatic popliteu extern D: Cruralgia poate fi definit la nivel L3 sau L4 E: Sindromul de coad de cal reprezint indicaie chirurgical n cazul unei lomboradiculalgii 15. [RDG10010] Indicaiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii (pg. 627) A: sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potenial letal B: includ deficitul motor recent i radiculalgia hiperalgic C: se adreseaz cazurilor cu afeciuni pluriradiculare, tulburri sfincteriene, dar i celor cu dureri radiculare de origine discal cu insuficien funcional major D: nu exist indicaie chirurgical n cazul lomboradiculalgiilor E: nu se poate recurge la terapie chirurgical n primele 8 sptmni de la diagnosticul sindromului de coad de cal 16. [RDG10011] Examinrile complementare n cazul sindromului de tunel carpian (pg. 627) A: pot releva semne de denervare cu indicaie chirurgical imediat B: nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic C: includ efectuarea de radiografii ale minilor D: presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore E: vor cuprinde i hemograma, VSH,CRP

17. [RDG10012] Radiculalgiile simptomatice sunt urgente diagnostice si terapeutice care necesita urmatoarele investigatii suplimentare: (pag.625) A: calciu seric, electroforeza si proteinuria B: hemoculturi si, uneori, biopsie discovertebrala C: anticorpii antinucleari +/- factorul reumatoid D: RMN rahidian E: crioglobulinemia

18. [RDG10013] Topografia radiculara, originare L5 cuprinde: (pag.626) A: TS: fata posterioara a coapsei B: TS: fata externa a coapsei C: TM: gluteus maximus, triceps sural D: TM: gluteus medius, tibial anterior E: ROT: achilean

19. [RDG10014] n cazul unei lomboradiculoalgii indicatiile chirurgicale sunt: (pag.626-627) A: ruptura herniei de disc, cu migrare B: deficit motor recent C: sindromul de coada de cal D: radiculalgie hiperalgica E: deficit motor in sindromul de tunel carpian

20. [RDG10015] Alegeti afirmatiile adevarate despre afectiunea radiculara: () A: este intotdeauna de origine rahidiana B: asociata cu dureri rahidiene C: favorizata de mobilizarea coloanei vertebrale D: este deseori, dar nu intotdeaunam de origine rahidiana E: nu se asociaza niciodata cu dureri rahidiene

21. [RDG10016] Semiologia afectiunii radiculare C6 este urmatoarea: () A: TS: fata exterioara a bratului si antebratului B: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat C: ROT: bicipital si cubitopronator D: TS: partea de sus a umerilor E: TS: degetul mare

22. [RDG10017] Semiologia afectiunii radiculare C7 este: () A: TS: fata laterala a bratului B: TS: fata posterioara a antebratului si bratului C: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat D: TM: muschii extensori ai antebratului pe brat E: ROT: tricipital

23. [RDG10018] Semiologia afectiunii radiculare C5 este urmatoarea: () A: TS: partea de sus a umerilor B: TM: abductia bratului C: TM: adductia bratului D: ROT: bicipital E: ROT: tricipital

24. [RDG10019] Semiologia afectiunii radiculare C8-T1 este: () A: TS: fata anterioara a antebratului si bratului B: TS: fata interna a bratului si antebratului C: TM: muschii flexori ai degetelor si interososi D: TM: muschii flexori ai antebratului pe brat E: ROT: cubitopronator

25. [RDG10020] Semiologia afectiunii radiculare L3 este: () A: TS: fata anterioara a coapsei si gambei B: TS: fata anterioara a coapsei C: TM: cvadriceps, triceps D: TM: psoas E: ROT: rotulian

26. [RDG10021] Semiologia afectiunii radiculare L4 este: () A: TS: fata anterioara coapsa si fata anterioara gamba B: TM: cvadriceps si tibial anterior C: ROT: peronier D: ROT: achilean E: TM: tibial posterior

27. [RDG10022] Semiologia afectiunii radiculare L5 este: () A: TS: coapsa fata externa, uneori pliu inghinar, anterior de maleola externa, dosul piciorului, degetul mare B: TM: gluteu medius, tibial anterior si posterior, extensor comun al degetelor, extensorul degetului mare, fibular lateral C: ROT: rotulian D: ROT: niciunul E: ROT: achilean

28. [RDG10023] Semiologia afectiunii radiculare S1 este: () A: TS: fata posterioara a coapsei B: TS: fata posterioara a gambei, spatele maleolei esterne, talpa piciorului , al 5-lea deget de la picior C: TM: gluteu maximus, triceps sural, cvadriceps, flexorii degetelor, D: ROT: niciunul E: ROT: achilean

29. [RDG10024] Originea discala a unei afectari radiculare este indicata de: () A: semnul lui Leri (cruralgie L3-L4), patognomonic B: semnul Lasegue (sciatica L5 sau S1), patognomonic C: semnul soneriei D: semne care dispar atunci cand hernia nu mai este in continuitate cu discul E: semne care dispar cand hernia se rupe

30. [RDG10025] In cazul unei radiculalgii necomplicate se fac urmatoarele investigatii, astfel: () A: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani: niciuna B: in caz de evolutie de mai putin de 6-8 saptamani si daca s-au prevazut infiltratii rahidiene: radiografia coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP si hemostaza C: dupa 6-8 saptamani; niciuna D: radiografii ale coloanei vertebrale, hemoleucograma, CRP, hemostaza dupa 6 luni E: CT rahidian dupa 6-8 saptamani

31. [RDG10026] Indicatiile chirurgicale ale unei lombocruralgii sunt urmatoarele: () A: deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 10 B: anestezie a perineului, afectiune pluriradiculara, tulburari sfincteriene C: durere radiculara foarte mare D: radiculalgii de origine discala E: sindrom de coada de cal

32. [RDG10027] Caracteristicile radiculalgiei asociate cu stenoza de canal vertebral lombar sunt: () A: durerile se intensifica prin anteflexie B: apar dupa o anumita distanta de mers pe jos: claudicatie intermitenta C: dureri adesea bilaterale D: dureri adesea multiradiculare E: dureri ameliorate prin anteflexie: semnul de "cos"

33. [RDG10029] Din punct de vedere clinic, sindromul de tunel carpian se caracterizeaza prin: () A: acroparestezie pe fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara a degetului inelar B: acroparestezie pe fata dorsala a falangelor 2 si 3 ale indexului, degetului mare si jumatatea externa a inelarului C: cresterea paresteziilor la percutia tunelului carpian (semnul Tinel) D: cresterea paresteziilor la percutia incheieturii mainii (semnul Phalen) E: in formele avansate: hipoestezia in teritoriul nervului median, deficitul opozantului, abductorului scurt si al fascicolului superficial al flexorului degetului mare, atrofie tenara, chiar afectarea ROT ale membrelor superioare

34. [RDG10031] Urmatoarele sunt erori in diagnosticul radiculalgiei si sindromului de compresie nervoasa: () A: solicitarea de CT rahidian pentru o lomboradiculalgie necomplicata mai veche de 6-8 saptamani B: pierderea din vedere a posibilitatii de comprimare medulara la un pacient cu lombocruralgie C: deficitul senzitiv izolat este indicatie chirurgicala D: hernia de disc rupta sau cu migrare este indicatie chirurgicala E: eroare terminologica: cruralgie L3-L4

35. [RDG10032] Diagnosticul diferential al afectiunilor radiculare se face cu: () A: sacroiliita: pseudosciatica trunchiata in bascula B: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern: lipsa afectarii fetei externe a coapsei C: afectare tronculara a nervului sciatic popliteu intern: lipsa afectarii muschiului gluteu mediu D: boala arteriala obliteranta a membrelor inferioare E: SCVL

36. [RDG10033] Urmatoarele afirmatii despre lomboradiculalgia comuna sunt adevarate: () A: nu este legata de infectii, fracturi vertebrale sau tumora B: complicata sau nu C: cauzata de hernie de disc, artroza, stenoza de canal vertebral lombar D: are orar inflamator E: cel mai adesea pluriradiculara, bilaterala, ca in cazul SCVL

37. [RDG10034] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hernia de disc: () A: apare mai des la pacientii tineri B: apare mai des la pacientii varstnici C: are un factor declansator D: apare din senin E: poate fi lombocruralgie L3-L4, lombosciatica L5-S1, nevralgie cervicobrahiala C5, C6, C7, C8

38. [RDG10035] Radiculalgia si sindromul de compresie nervoasa, afirmatii adevarate: () A: compresie medulara in afectarea L4-L5 B: radiculalgiile complicate sunt urgente terapeutice

C: radiculalgiile simptomatice releva o spondilita infectioasa, metastaza osoasa, sau mielom, neurinom D: posibilitatea de compresie medulara in afectarile mai sus de L1-L2 E: RMN rahidian, CT in caz de radiculalgii complicate de un deficit motor sau tulburari sfincteriene

39. [RDG10036] In caz de afectare cervicala si dorsala in radiculalgiile simptomatice sunt prezente urmatoarele: () A: simptome radiculare ca indicator al nivelului lezional medular (nivelului de compresie) B: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica afectiunea sublezionala C: simptome radiculare ca indicator al nivelului sublezional medular D: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica nivelul lezional E: este imposibila afectare maduvei

40. [RDG10037] Atunci cand afectiunea radiculara nu este asociata cu sindrom rahidian si cu migrare trebuie cautate urmatoarele cauze: () A: tumora sacrala sau ovariana in radiculalgiile S1 B: leziune tumorala sau infectioasa a muschiului psoas (cruralgie fara durere rahidiana) C: boala Lyme, herpes zoster D: meningo/radiculonevrita E: hernia de disc rupta (fara migrare)

41. [RDG10038] Se recomand intervenie chirurgical n sindromul de tunel carpian, dac () A: Deficit motor B: Semne de denervaie la EMG C: Hipoestezie n teritoriul medianului D: ROT Cubitopronator abolit E: Atrofie muscular n loj tenar

42. [RDG10039] Sindromul de tunel carpian este relevat prin () A: Manevra Tinel negativ B: Atrofie tenar C: ROT Cubitopronator abolit D: Hipoestezie n teritoriul nervului median E: Acroparestezie nocturn cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului median

43. [RDG10040] Sindromul de tunel carpian poate fi cauzat de () A: Sarcoidoz B: Amiloidoz C: Tenosinovitele infecioase D: Poliartrit reumatoid E: Acromegalie 44. [RDG10041] Radiculalgia implic diagnostic diferenial ntre () A: Boala arterial obliterant a membrelor B: Spondiloiscita infecioas C: Radiculonevrita D: Afectarea troncular a nervului sciatic popliteu extern E: Sacroiliita

45. [RDG10045] Sindromul de coad de cal presupune: (pag. 626-627) A: afeciune monoradicular B: afeciune pluriradicular C: hiperestezie perineal D: tulburri sfincteriene E: prezena semnului Leri

ANTIINFLAMATOARE SI CORTICOTERAPIA ADMINISTRARE

1. [AIN10003] Care dintre urmtorii ageni farmacologici sunt de tip AINS (pg. 646) A: Pirazolii B: Prednisonul C: Betametazona D: Ketotifenul E: Lorazepamul 2. [AIN10004] n care dintre afeciunile enumerate mai jos este permis infiltrarea de corticosteroizi? (pg. 649) A: Status infecios activ B: Bursita olecranian C: Artrita septic D: Osteocondrom E: Toate rspunsurile de mai sus sunt eronate 3. [AIN10005] Ce tipuri de afeciuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioad lung a AINS (pg. 646) A: Rahialgii B: Tendinite i bursite C: Traume sportive D: Spondilit anchilozant E: Gut cronic tofacee 4. [AIN10006] Care sunt reaciile adverse dup administrarea steroizilor pe cale general (pg. 648649) A: Hipercorticismul iatrogen, retard de cretere la copil, amenoree, osteonecroz aseptic B: Boala Crohn, complicaii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidit, acnee C: Diverticuloza, cicatrici cheloide, infecii oportuniste D: Diabet zaharat tip I insulinonecesitant E: Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie 5. [AIN10007] Interaciunile medicamentoase ale AINS includ (pg. 647-648) A: antihipertensivele de tip sartan B: fenitoina-cu risc de supradozaj C: corticosteroizii indiferent de diagnostic i de simptomatologia algic D: salicilaii cu risc de reactie de hipersenibilizare imediat E: inhibitorii de pomp de protoni 6. [AIN10028] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorul efect secundar () A: Atrofie a pielii B: Artrita acut microcristalin C: Hemartroz D: Pierderea de mas osoas E: Artrita septic 7. [AIN10029] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorea complicaie () A: Artrita septic B: Artrita acut microcristalin C: Hemartroz

D: Pierderea de mas osoas E: Atrofie a pielii 8. [AIN10030] Infiltraiile de corticosteroizi NU sunt indicate n urmtoarea situaie () A: Artrit aseptic B: Radiculalgie cervical C: Canal carpian D: Bursit E: Artroz 9. [AIN10031] Terapia cu steroizi nu are urmtorul efect secundar () A: Osteonecroz aseptic B: Acnee C: Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism D: Impoten E: Cataract 10. [AIN10032] NU se recomand un inhibitor de pomp de protoni la AINS neselectivi dac () A: Terapie concomitent cu aspirin n scop antiagregant B: Vrsta peste 65 de ani C: Antecedente de intoleran la AINS D: Antecedente de ulcer gastroduodenal E: Gastrit 11. [AIN10033] AINS dau complicaii renale, exceptnd n urmtoarea situaie () A: Nefrit acut interstiial imunoalergic B: Hiperkaliemie C: Leziuni glomerulare minime D: Glomeruloscleroz E: Insuficien renal funcional 12. [AIN10034] Care dintre urmtoarele AINS pot fi administrate i.v.? () A: Fenilbutazona B: Ketoprofen C: Piroxicam D: Ibuprofen E: Indometacin 13. [AIN10035] Administrarea AINS nu se va face n urmtoarea situaie cu exceptia (pag.646) A: IRC B: Sarcin n trimestrul 1 C: Antecedente de ulcer peptic recent D: Sensibilitate la administrarea de aspirin E: Alergie cunoscuta la sulfamide 14. [AIN10036] AINS poate fi prescris n urmtoarea situaie () A: in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic B: pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlate C: chiar dac exista alergie la o clas de AINS administrat anterior

D: simultan cu alt AINS E: n acelai timp cu un AVK

15. [AIN10037] Dati un exemplu din clasa pirazoli? () A: aspirina B: piroxicam C: ketoprofen D: fenilbutazona E: celecoxib

16. [AIN10038] Din clasa arlcarboxilice fac parte? () A: piroxicam B: aspirina C: diclofenac D: indometacin E: celecoxib

17. [AIN10002] Reactiile adverse digestive ale antiinflamatoarelor sunt: () A: Atat AINS cat si corticosteroizii sunt responsabile de dispepsie B: AINS si corticosteroizii au potential ulcerogen C: AINS produc crize de sigmoidita D: Corticosteroizii sunt responsabili de diverticulita sigmoidiana in caz de antecedente de boala diverticulara E: Steroizii pot duce la perforatii intestinale pe diverticuloza la pacientii varstnici tratati pentru pseudopoliartrita rizomelica 18. [AIN10008] Este permis (pg. 646-648) A: prescrierea a dou antiinflamatoare simultan B: prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale C: continuarea terapiei cu AINS i n afara perioadelor nedureroase din artroze D: administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoid E: infiltrarea local de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian 19. [AIN10009] Reprezint complicaii specifice la infiltraii de corticosteroizi (pg. 650) A: hemartroza B: ruptura tendinoas n cazul infiltrrii periarticulare C: risartroza D: artrita acuta microcristalin E: artrita psoriazic 20. [AIN10010] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte (pg. 645-646) A: AINS au i efecte de tip analgezic i antipiretic B: Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1 C: Indometacinul face parte din clasa pirazolilor D: AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidian E: Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrit acut interstiial imunoalergic

21. [AIN10011] Ce indicai n prescripia corticosteroizilor (pg. 648) A: scderea treptat a dozelor fr necesitatea unei terapii de fond n poliartrita reumatoid B: contraindicaia acestor substante medicamentoase n vasculite sistemice, tip boala Horton C: administrarea n polimialgia reumatic n doza iniiala de atac cu diminuarea ulterioar treptat D: riscul de insuficiena suprarenal consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen E: terapia pe termen scurt nu impune descretere progresiv 22. [AIN10012] AINS pot fi administrate n sigurana n urmtoarele circumstante (pg. 646-647) A: topic, de exemplu ketoprofenul fr a induce fenomene de fotosensibilizare B: la pacientul cu osteoartrita de genunchi, n puseu congestiv C: n patologii radiculare D: n doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale E: n colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene

23. [AIN10013] Care sunt indicatiile infiltratiilor de corticosteroizi (pag.649) A: poliartrita reumatoida B: artrita aseptica C: canal carpian D: bursita E: polimialgie reumatica

24. [AIN10014] Care sunt contraindicatiile infiltrarii de corticosteroizi? () A: Infectia activa B: Artrita septica C: Tulburari de coagulare D: Hemartroza E: Hipersensibiliate la oricare din excipienti

25. [AIN10015] Urmatoarele analize se fac din lichidul sinovial: () A: examinare citologica B: examinare bacteriologica C: identificarea cristalelor D: nu se fac analize ale lichidului sinovial E: colectarea lichidului sinovial nu este in scop diagnostic

26. [AIN10016] Urmatoarele informatii despre infiltrarea de corticosteroizi sunt adevarate: () A: se informeaza pacientul cu privire la riscurile si beneficiile implicate B: asepsie stricta C: odihna si repaus articular dupa procedura D: limitata la 3-4/an intr-o anumita locatie articulara E: limitata la 3-4/an per totalul articulatiilor implicate 27. [AIN10017] Infiltrarea de corticosteroizi este contraindicat n urmtoarele situaii () A: Osteoporoza B: Hipersensibilitate la oricare din excipieni C: Tulburri de coagulare D: Insuficien renal E: Infecie activ

28. [AIN10018] n tratamentul cu steroizi se urmresc () A: Profil lipidic B: Sumarul de urin C: Potasiu seric D: Sodiu seric E: Calciu seric 29. [AIN10019] Pentru a obine rezultate mai bune, terapia cu corticosteroizi poate fi nsoit de () A: Activitate fizic regulat B: Restricie de zaharuri C: Sodiu D: Calciu E: Diuretice 30. [AIN10020] Terapia cu steroizi poate avea urmtoarele efecte secundare () A: Glaucom cronic B: Colita C: Edeme D: Hiperpotasemie E: Hipertricoza 31. [AIN10021] Steroizii sunt indicai n urmtoarele situaii () A: Spondilartrita anchilozanta B: Lombocruralgie C: Nevralgie cervicobrahiala D: Vasculita E: PR 32. [AIN10022] AINS interacioneaz cu () A: Diuretice B: Inhibitori calcici C: Betablocante D: IECA E: Litiu 33. [AIN10023] AINS poate da urmtoarele complicaii hematologice () A: Policitemie B: Aplazie medular C: Agranulocitoz D: Leucemie E: Mielom 34. [AIN10024] AINS pot cauza urmtoarele probleme digestive () A: Ulceraii colonice B: Ulcer de intestin subire C: Crize de diverticulit colonic D: Crize de diverticulit sigmoidal E: Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinale

35. [AIN10025] AINS sunt contraindicate n () A: Sindrom Widal B: BPOC C: Astm D: Antecedente de ulcer peptic recent E: Sarcin trimestul 1

36. [AIN10026] Tratamentul pe termen scurt cu AINS se poate administra n caz de () A: Rahialgii B: Traume sportive C: Guta D: PR E: Spondilit 37. [AIN10027] Urmtoarele reprezint nerecomandri ale AINS () A: Interzicerea AINS pacienilor care au dezvoltat alergie la o clas de AINS B: Prescrierea n timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic C: Prescrierea concomitent cu AVK D: n cazul existenei unei boli inflamatorii intestinale dificil de controlat E: Prescrierea a dou AINS simultan 38. [AIN10039] Nu apar ca i complicaii ale tratamentului cu corticosteroizi: () A: amenoree B: hiperpotasemie C: foliculit D: cataract (foarte rar) E: creterea PMN

ORTOPEDIE CHIRURGICALA

FRACTURI

1. [FRC10002] Fractura extraarticular cu deplasare posterioar a extremitii inferioare a radiusului se nume te: (pg. 653) A: Pouteau-Colles B: Goyrand-Smith C: Gerard-Marchand D: Destot E: Galeazzi 2. [FRC10003] Conform clasificrii Garden, fractura cervical a femurului cu ruptura complet este de tip: (pg. 655) A: Garden I B: Garden II C: Garden III D: Garden IV E: Garden V 3. [FRC10004] Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractur: (pg. 655) A: Parcelare ale marelui trohanter B: Ce separ un fragment diafizar C: Oblic de la marele la micul trohanter D: Orizontal ntre marele i micul trohanter E: Sub nivelul micului trohanter 4. [FRC10005] Fractura-dezlipire epifizara Salter 3 este fractur cartilajului de cres tere cu (pg. 664) A: Traiect numai prin cartilajul de cretere B: Prelungire metafizar C: Prelungire epifizar D: Prelungire metafizar i epifizar E: Compresiune axial 5. [FRC10015] Tratamentul ortopedic pentru fracturile la copii NU se recomand n urmtoarea situaie () A: Absena nevoii de reducie B: Absena flebitei sub ghips C: Absena complicaiilor de rigiditate D: Buna toleran a fixrii vicioase prin remodelarea scontat E: Riscul de epifiziodez postoperatorie 6. [FRC10016] Fracturile extremitii superioare a femurului la adult poate avea urmtoarele complicaii post-operatorii, cu excepia () A: Leziuni de decubit B: Pierderea autonomiei C: Alunecarea D: Infectarea zonei operate

E: Decompensarea afeciunilor asociate 7. [FRC10017] NU reprezint fracturi ale masivului trohanterian femural () A: trohanterodiafizare B: subtrohanteriene C: intertrohanteriene D: supratrohanteriene E: pertrohanteriene

8. [FRC10018] Fracturile cervicale ale femurului () A: Se pot consolida n poziie vicioas B: Nu au risc de pseudoartroz C: Sunt extra-articulare D: Sunt intra-articulare E: Nu au risc de necroz a capului femural 9. [FRC10019] Fracturile extremitii inferioare a radiusului NU au urmtoarele complicaii initial () A: Deschidere cutanat B: Compresie a nervului median C: Decompensare a tarelor la vrstnici D: Sindrom de alunecare E: Leziune vascular 10. [FRC10020] Radiografia de pumn fa n fractura extremitii inferioare a radiusului NU permite () A: Analiza liniei bistiloidiene B: Analiza orientatiei glenei radiale C: Analiza indicelui radio-ulnar D: Analiza interliniei articulare E: Completarea de radiografie n traciune 11. [FRC10006] Deformarea membrului inferior ntr-o fractura dezangrenata a extremitii superioare a femurului este n: (pg. 655) A: Rotaie extern B: Rotaie intern C: Abducie D: Adducie E: Flexie 12. [FRC10007] Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile extremitii superioare a femurului sunt adevrate: (pg. 655) A: Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare B: Fracturile cervicale prezint risc de necroz secundar a capului femural C: Fracturile capului femural sunt relativ frecvente D: Fracturile cervicale prezint risc de pseudartroz E: Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioas 13. [FRC10008] O fractura a extremitaii inferioare a radiusului se caracterizeaz clinic prin: (pg. 653)

A: Durere B: Impotena funcional C: Deformarea pumnului n dos de furculia dac deplasarea este anterioar D: Leziune a nervului radial E: Edem 14. [FRC10009] Din complicaiile posibile ale unei fracturi a extremitii inferioare a radiusului fac parte: (pg. 654) A: Leziunea nervului radial B: Deschidere cutanat C: Sindromul de compartiment D: Infecia zonei operate E: Necroza osoas

15. [FRC10010] Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din urmtoarele motive (pg. 664) A: Risc de epifiziodeza postoperatorie (daca intervenia chirurgical este localizat pe cartilajul de cretere) B: Tolerabilitate bun a fixarii vicioase prin remodelarea ulterioar C: Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de cot D: Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de cretere E: Absena complicaiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips

16. [FRC10011] In cazul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului, la radiagrafia de fata a pumnului trebuie analizate: (653) A: interlinia articulara B: orientatia glenei radiale C: indicele radio-ulnar D: linia bistiloidiana E: angularea 17. [FRC10012] La copilul cu fractur se indic urmtoarele () A: Reducia sub anestezie a fracturii B: Kinetoterapie C: Prevenie trombembolic D: Intervenie chirurgical E: Imobilizare n ghips 18. [FRC10013] Fracturile extremitii superioare a fermurului pot avea urmtoarele complicaii preoperatorii () A: Leziuni de decubit B: Pierderea autonomiei C: Alunecarea D: Deshidratare E: Decompensarea afeciunilor asociate 19. [FRC10014] Fracturile extremitii inferioare a radiusului pot avea urmtoarele complicaii postoperatorii () A: Sindrom de alunecare

B: Depresie reacional C: Leziune vascular D: Sindrom de compartiment al lojelor E: Decompensare a tarei la pacientul vrstnic

20. [FRC10021] Fracturile specific la copil sunt reprezentate de: () A: Fractura in butoias de unt B: Deformarea plestica C: Dezlipirea epifizara D: Fractura pretrohanteriana E: Fractura intertrohanteriana

21. [FRC10022] Fracturile extraarticulare ale extremitati inferioare a radiusului la adult sunt: () A: Fractura Pouteau-Colles(deplasarea posterioara) B: Fractura Goyrand-Smith(deplasarea anterioara) C: Fractura in cruce(a lui Destot) D: Fractura in T E: Fractura marginala anteriora

INFECTIILE ACUTE ALE PARILOR MOI

1. [IPM10007] Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2 se face prin: (pg. 670) A: Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile B: 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile C: Excizia tendonului interesat daca acesta a necrozat D: Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital E: Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile 2. [IPM10008] Durata antibioterapiei n artrit (complicaie local n infeciile acute ale prilor moi) este de: (pg. 669) A: 7 zile B: 14 zile C: 21 de zile D: 45 de zile E: 60 de zile 3. [IPM10009] Investigaiile de laborator n diagnosticul pozitiv al infeciilor acute ale prilor moi arat: (pg. 669) A: Hipertermie local B: Leucopenie C: Trombocitoz D: Creterea proteinei C reactive E: Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor 4. [IPM10010] n flegmonul digital, durerea este caracterizat de: (pg. 669) A: Intensificare la extensia pasiv a degetului B: Intensificare la flexia pasiv a degetului C: Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru degetele II, III D: Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV E: Iradiere pn la pliul palmar distal pentru degetele I i V

5. [IPM10014] Ablatia prin cele 2 contraincizii de la extremitati este necesara in flegmonul digital din stadiul: () A: stadiul 1 B: stadiul 2 C: stadiul 3 D: indiferent de stadiu E: stadiul 1 si 2 6. [IPM10019] Infeciile acute ale prilor moi pot avea urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Decompensare n cazul unui teren favorizant B: Osteonecroza C: Tetanos D: Endocardita E: Artrita 7. [IPM10020] Flegmonul digital NU are urmtorul simptom local () A: Durere electiv de-a lungul nveliului pn la obstrucia n deget de mnu proximal B: Durere la extensia pasiv a degetului C: Deget incovoiat

D: Creterea volumului degetului E: Durere pulsatil

8. [IPM10021] Diag.+ in infectiili acute de parti moi(abces,panaritiu,flegmon al tecii)include urmatorul symptom general: () A: Colectare fluctuanta B: Durere pulsatila C: Cresterea volumului degetului D: Creste CRP E: Febra 9. [IPM10002] Unele din semnele clinice locale ale abcesului prilor moi sunt: (pg. 669) A: Colecia fluctuent B: Febra C: Hiperleucocitoza D: Durerea pulsatil E: Hipotermia local

10. [IPM10003] Flegmonul digital este caracterizat clinic prin: (pg. 669) A: Marirea n volum a degetului afectat B: Localizarea infeciei C: Iradierea durerii de-a lungul nveliului D: Durere la extensia pasiv a degetului E: Deformarea degetului cu ncovoierea lui 11. [IPM10004] Din factorii favorizani ai infeciilor parilor moi fac parte: (pg. 669) A: Hipotiroidismul B: Artroza la nivelul degetelor minii C: Diabetul zaharat D: Deficien a statusului imunologic E: Prezena de corpi straini 12. [IPM10005] Complicaiile infeciilor acute ale prilor moi sunt: (pg. 669) A: Artroza B: Endocardita C: Tetanosul D: Decompensarea n cazul unui teren favorizant E: Flegmonul digital

13. [IPM10006] Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin: (pg. 670) A: Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului B: Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile C: Deschidere n Z a degetului D: Sinovectomie digital E: Excizia tendonului

14. [IPM10011] Prevenirea extinderii septice spre o situatie de urgenta in cazul infectiilor acute de parti moi se face astfel: () A: absenta colectarii: terapie cu penicilina timp de 10 zile si bai antiseptice timp de 2 ori pe zi

B: colectare: chirurgie cu debridare C: antibiotice chiar daca excizia este completa si in absenta semnelor generale D: antibioticele nu sunt necesare dupa excizia completa si absenta semnelor generale E: nu sunt necesare masuri de preventie

15. [IPM10012] Flegmonul digital in stadiul 3 presupune: () A: prezenta tendonului necrotic B: prezenta lichidului purulent C: excizia tendonului D: sechele probabile E: reconstructie ulterioara

16. [IPM10013] Stadiul 2 al flegmonului digital este caracterizat de: () A: lichid purulent B: tendon necrotic C: lichid limpede D: nevoia de deschidere in Z a degetului E: nevoia de sinovectomie digitala

17. [IPM10015] In cazul artritei, complicatie locala a infectiilor de parti moi, se procedeaza astfel: () A: ablatii articulare chirurgicale B: sinovectomie intotdeauna C: recoltari bacteriologice D: terapie cu antibiotice cu spectru larg 45 de zile E: nu este necesara antibioterapie

18. [IPM10016] Complicatiile infectiilor acute de parti moi sunt: () A: artrita B: extinderea la o structura "nobila": endocardita, artrita C: tetanos D: decompensare in caz de teren favorizant E: flegmon digital

19. [IPM10017] Durerea in cazul flegmonului digital se propaga in felul urmator: () A: pana la pliul palmar distal pentru degetele II, III, IV B: pana la pliul palmar distal pentru degetele I, V C: pana la pliul pumnului pentru degetele II, II, IV D: pana la pliul pumnului pentru degetele I, V E: pana la pliul pumnului pentru toate degetele 20. [IPM10018] Abcesul de pri moi poate avea urmtoarele simptome locale () A: Durere la extensia degetului B: Creterea volumului degetului C: Durere pulsatil D: Colectare reinut E: Colectare fluctuant

OFTALMOLOGIE

ANOMALII ALE VEDERII CU DEBUT BRUTAL

1. [VED10005] Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi rou, dureros? (pg. 678) A: dezlipirea de retin B: neuropatia optic ischemic acut anterioar C: glaucom neovascular D: degenerescena macular legat de vrst E: ocluzia venei centrale ale retinei 2. [VED10006] Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi alb, nedureros? (pg. 678) A: glaucomul acut B: keratita acut C: endoftalmit D: neuropatia optic ischemic anterioar E: glaucom neovascular 3. [VED10008] Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 680) A: artere i vene subiri i filiforme la nivelul retinei B: hemoragii retiniene striate sau rotunde C: edem macular ischemic cu aspect de cirea macular D: Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare E: vene i artere ntecuite sub form de manoane perivasculare 4. [VED10009] Tratamentul glaucomului acut presupune urmtoarele metode cu excepia: (pg. 682) A: beta-blocante administrate local B: inhibitor de anhidraz carbonic administrate local i general C: midriatice administrate local D: i ridotomie la nivelul ochiului afectat E: iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos 5. [VED10014] Care dintre formele de keratit acut este caracterizat de ulcer dendritic sau n hart geografic: (pg. 684) A: keratita bacterian B: keratit herpetic C: keratit cu adenovirus D: sindrom cu ochi uscat E: sindrom de expunere prin malpoziie palpebral

6. [VED10015] in legatura cu OACR este adevarat ca: () A: este f necesara biopsia de artera temporala B: spasmul arterio-venos intra in etiologie,alaturi de boala horton C: PCR,VS se fac in urgenta D: in caz de boala horton asociata s eface corticoterapie per os,iar in caz de cardiopatie emboligena se face tratam anticoagulant E: examinarile oftalomologice sunt obligatorii

7. [VED10016] o scadere brutala si profunda a AV ,limitata la perceptia luminoasa apare in : () A: OVCR B: NOIAA

C: glaucom acut D: OACR E: keratita acuta

8. [VED10034] Bilantul cardiovascular in OACR include, cu exceptia: () A: holter ECG B: ECG C: ETE D: ETT E: glicemie postprandiala

9. [VED10036] Prima manifestare oftalmologica a bolii Horton este: () A: NORB B: OACR C: OVCR D: NOIAA E: DMLV

10. [VED10040] Semnele functionale ale AVC cu afectare oftalmica sunt: () A: amputarea brutala a campului vizual B: amputarea dureroasa a campului vizual C: fotofobie D: lacrimare E: blefarospasm 11. [VED10047] Tratamentul endoftalmitei include, cu exceptia: () A: tratament local: Ciprofloxacina x 6/zi B: tratament local: Tobramicina-Dexametazona x 6/zi si Tropicamidum C: antiinflamator pe cale sistemica D: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, initiat in primele 48 de ore de la debutul afestiunii E: sunt interzise antiinflamatoarele steroidiene

12. [VED10053] Tratamentul NORB se face cu: () A: bolus intravenos de prednison 1g/zi timp de 3-5 zile

B: prednison 1 mg/kg/zi timp de 11 zile, dupa bolus cu metilprednisolon 3-5 zile C: corticoterapie pe termen lung D: bolus intravenos de metilprednisolon, urmat de prednison 30 de zile E: imunosupresoare

13. [VED10067] Urmatoarele sunt etiologii ale OVCR cu exceptia uneia: () A: hipertonie oculara (50% din OVCR) B: cauze venoase C: boala Behcet D: sarcoidoza E: compresiuni intraorbitare

14. [VED10068] Alegeti afirmatia falsa privind etiologia NORB: () A: idiopatica intotdeauna B: lupus C: infectii D: Lyme E: etambutol

15. [VED10069] Prognosticul NORB este urmatorul: () A: recuperare AV >9/10 la 90% din pacienti B: recuperare AV >=8/10 la 90% dintre pacienti C: recuperate 100% D: absenta recuperarii E: nici o afirmatie nu e corecta 16. [VED10089] Ce antibiotic se folosete intravitrean n endoftalmit () A: Levofloxacina B: Imipenem C: Tobramicina D: Ciprofloxacina E: Vancomicina 17. [VED10090] n caz de uveit anterioar, bilanul minimal include, cu excepia () A: Electroforeza proteinelor plasmatice B: Radiografie pulmonar C: TPHA-VDRL D: IDR 5 UI de tuberculin E: Tipizare HLA-B27 18. [VED10091] Uveita anterioar acut NU are urmtorul semn clinic () A: Edem cornean B: Tonus ocular variabil C: Precipitate pe endoteliul cornean D: Sinechii irido-cristaliniene E: Efect Tyndall 19. [VED10092] Keratitei acut NU are urmtorul semn () A: Fotofobie B: Lacrimare C: Acuitate vizual nemodificat D: Durere E: Blefarospasm

20. [VED10093] PIO din glaucom se poate reduce sistemic cu (pg. 683) A: Prostaglandine B: Alfa blocante C: Derivati ai adrenalinei D: Beta blocante E: Acetazolamida

21. [VED10094] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului NU are urmtorul semn () A: Cefalee B: Ochi alb i nedureros C: Vrsturi D: Greuri E: Scderea acuitii vizuale 22. [VED10095] Neuropatia optic retrobulbar NU are urmtoare cauz () A: Idiopatic B: Intoxicaie alcoolo-tabagic C: Boala Lyme D: Scleroz multipl E: Boala Horton 23. [VED10096] NOIAA poate avea urmtoarea cauz () A: Boala Horton B: Boala Behcet C: Tulburri ale hemostazei D: Diabet E: HTA 24. [VED10097] O cauz posibil de OVCR este, cu excepia () A: Ateroscleroza B: Hipertonie oculara C: Boala Behcet D: Ocluzie a carotidei interne E: Embolie 25. [VED10098] n OACR urmtoarea NU reprezint o examinare complementar utilizat () A: Angio-RMN B: RMN C: VS D: Angiografie cu fluorescein E: PCR 26. [VED10099] Care dintre urmtoarele NU reprezint o cauz vascular pentru tablolul clinic: ochi alb, calm i nedureros cu scdere brusc a vederii () A: OACR B: OVCR C: Complicaia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare D: Cecitatea monocular tranzitorie E: Hemoragia intravitrean

27. [VED10100] Care dintre urmatoarele semen functionale este present in ocluzia venei centrale a retinei: () A: Edem papilar B: Vene dilatate si sinoase C: Hemoragi retiniene striate sau rotunde D: Noduli albi pufosi

E: Scaderea acuitatii vizuale 28. [VED10101] Terapia anticoagulant n caz de ocluzie a arterei centrale a retinei se administreaz dac: () A: se suspecteaz spasm arterial B: se suspecteaz cardiopatie emboligen C: la CT se evideniaz sechele dup AVC recent D: se suspecteaz disecia carotidian E: se suspecteaz boala Horton

29. [VED10002] Cauzele de ocluzie de artera centrala a retinei sunt: () A: Spasm arterial B: Deficit de perfuzie C: Disectie carotidiana (la subiectul varstnic) D: Boala Horton E: Aterotromboze si embolii (cea mai frecventa cauza)

30. [VED10003] Cauzele de ocluzie de vena centrala a retinei sunt: () A: Hipertensiunea arteriala B: Ocluzii si stenoze de artera carotida externa C: Hipertensiunea intraoculara (40% din cazuri) D: Compresiuni intraorbitare, flebite si periflebite E: Ateroscleroza, diabet zaharat si alti factori de risc cardio-vasculari 31. [VED10004] Despre etiologiile scaderii brutale a vederii pe ochi alb si nedureros sunt adevarate urmatoarele: () A: Sarcoidoza e responsabila de ocluzie de vena centrala a retinei si de neuropatie optica retrobulbara B: Boala Horton cauzeaza neuropatie optica ischemica acuta anterioara si ocluzie de artera centrala a retinei C: Lupusul poate determina ocluzie de artera centrala a retinei D: Infectiile (boala Lyme, HIV, sifilis) pot cauza neuropatie optica retrobulbara E: NORB poate fi idiopatica 32. [VED10007] Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeaz prin: (pg. 679) A: congestia ocular B: scderea brusc a vederii C: precipitate pe faa posterioar a corneei D: sinechii irido-cristaliniene E: edem macular cu aspect de cirea macular 33. [VED10010] Care dintre urmtorii factori favorizeaz apariia glaucomului acut prin nchiderea unghiului? (pg. 682) A: hipermetropia B: administrare simpaticolitice C: administrare parasimpaticomimetice D: stres E: expunere prelungit la ntuneric

34. [VED10011] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile n cazul neuropatiei oprice ischemice acute anterioare? (pg. 681) A: scderea brutal a vederii B: durere ocular, congestie ocular aprut cu 24 de ore nainte de scderea acuitii vizuale C: amputarea cmpului vizual D: edem papilar cu hemoragii peripapilare E: poate reprezenta o manifestare a bolii Horton 35. [VED10012] Uveita anterioar acut este caracterizat prin: (pg. 684) A: hemoftalmus B: cerc pericheratic C: efect Tyndall D: precipitate endocorneene E: sinechii iridocristaliniene, care foreaz pupila s rmn n midriaz maxim 36. [VED10013] Conduita terapeutic a complicaiilor ocluziei venei centrale a retinei includ: (pg. 680) A: msurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar B: fotocoagulare panretinian pentru prevenirea complicaiilor neovasculare C: injectare intravitreean de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid D: antibioterapie masiv pentru evitarea panoftalmiei oculare E: lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului

37. [VED10017] conduita de urmat si tratamentul in OVCR: () A: identificarea semnelor de gravitate in favoarea unei forme edematoase B: masurarea TA C: identificarea urgenta a tratam curativ eficient D: preventia complic neovasculare:-fotocoagulare panretiniana pe 360 grade E: tratam edemului macular cistoid:injecatrae intravitreana de corticoizi-triamcinolona/crioaplicatii

38. [VED10018] pe ce teren apare keratita acuta? () A: hipermetropie B: purtatori de lentile de contact C: conjunctivita D: iridociclita E: sdr viral/bacterian

39. [VED10019] Fac parte din etiologiile glaucomului acut prin inchiderea unghiului: (pag.683) A: ocluzia venei centrale a retinei B: scleroza multipla C: stenoza carotidiana stransa D: retinopatia diabetica proliferativa complicata E: sarcoidoza

40. [VED10020] Semne functionale in keratita acuta: (pag.683) A: durere B: fotofobie C: ochi alb nedureros D: hemoragii peripapilare

E: blefarospasm

41. [VED10021] Prognosticul formei edematoase din ocluzia venei centrale a retinei presupune: (680,681) A: evolutie favorabila in 80% din cazuri B: edem macular cistoid cronic C: evolutie spre forma ischemica D: glaucom neovascular de 100 zile E: evolutie spre atrofie optica

42. [VED10022] Conduita terapeutica de urmat in endoftalmita implica: (684) A: punctia camerei anterioare B: agenti miotici C: injectare intravitreana de antibiotice cu spectrul larg D: antiinflamator pe cale sistemica (Metilprednisolon) E: antiinflamator si antibiotic locale

43. [VED10023] Din tratamentul pe cale locala pentru reducerea presiunii intraoculare din glaucomul acut prin inchiderea unghiului fac parte urmatoarele medicamente: (683) A: inhibitor al anhidrazei carbonice B: derivati ai adrenalinei C: prostaglandine D: acetazolamida E: beta blocante

44. [VED10024] Afectarile oftalmologice "pure" includ: () A: dezlipirea de retina B: hemoragia intravitreana C: hialita D: context traumatic E: DMLV

45. [VED10025] Examenele cele mai utilizate in anomaliile vederii cu debut brutal sunt () A: perimetria Goldmann B: fund de ochi C: angiografia cu fluoresceina D: tomografia in coerenta optica E: examenul cu lampa cu fanta

46. [VED10026] Afectiunile nervului optic ce cauzeaza anomalie brutala a vederii cu ochi calm, alb si nedureros sunt urmatoarele: () A: NORB B: NOIAA C: compresiuni nervoase D: neuropatia optica ereditara degenerativa Leber E: DMLV

47. [VED10027] Semnele functionale ale OACR sunt: () A: scadere brutala si profunda a acuitatii vizuale B: acuitate vizuala limitata la perceptia luminoasa C: acuitate vizuala limitata la miscarea mainii D: acuitate vizuala pastrata daca artera cilioretiniana este perfuzata (frecvent) E: disparitia reflexului fotomotor direct

48. [VED10028] Fundul de ochi in OACR arata: () A: edem papilar B: edem retinian hemoragic C: vene dilatate si sinuoase D: "cireasa maculara" E: hemoragii retiniene striate si rotunde

49. [VED10029] Etiologiile OACR sunt: () A: ateroscleroza B: embolii C: boala Horton: cea mai frecventa D: spasm arterial E: disectie carotidiana: la varstnic

50. [VED10030] Examinarile complementare oftalmologice in OACR: () A: nu sunt obligatorii B: sunt obligatorii C: angiografia cu fluoresceina D: RMN cerebral E: Fund de ochi 51. [VED10031] Tratamentul OACR include: () A: spitalizare B: corticoterapie intravenos (cu exceptia bolii Horton) C: terapie anticoagulanta D: terapie antiagreganta, daca se suspecteaza cardiopatie emboligena E: terapie anticoagulanta in special daca la CT se evidentiaza sechele de AVC recent

52. [VED10032] Urmatoarele afirmatii despre evolutia OACR sunt adevarate: () A: disparitia edemului in 4-5 zile B: atrofia optica definitiva in cateva saptamani C: atrofia optica temporara D: glaucom neovascular in 10-15% din cazuri E: glaucom neovascular in 100% din cazuri

53. [VED10033] Prognosticul OACR, afirmatii adevarate: () A: foarte sever pentru ambii ochi B: fara recuperare vizuala in ceea ce priveste partea afectata C: risc de glaucom neovascular 10-15% D: OACR ateromatoase creste riscul relativ de AVC E: prognostic bun in ceea ce priveste partea afectata

54. [VED10035] Semnele clinice in OACR sunt: () A: disparitia reflexului fotomotor consensual B: pastrarea reflexului fotomotor direct C: pastrarea reflexului fotomotor consensual D: disparitia reflexului fotomotor direct E: disparitia ambelor reflexe: direct si consensual

55. [VED10037] Semnele functionale ale NOIAA sunt: () A: amputarea campului vizual B: scaderea brutala dureroasa a acuitatii vizuale C: scaderea mai mult/mai putin severa a acuitatii vizuale D: acuitatea vizuala pastrata daca artera cilioretiniana ramane perfurata E: scadere lenta a acuitatii vizuale

56. [VED10038] Semnele functionale in OVCR sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: scaderea severa a acuitatii vizuale B: AV <2/10 in forma edematoasa C: amputarea campului vizual D: "cireasa maculara" E: durere la mobilizarea globului ocular

57. [VED10039] Semnele functionale ale NORB sunt urmatoarele: () A: scaderea rapid progresiva a acuitatii vizuale B: durere la mobilizarea globului ocular C: scadere profunda sau nu a AV D: AV >=2/10 in forma edematoasa E: AV <2/10 in forma ischemica

58. [VED10041] Semnele functionale ale glaucomului acut prin inchiderea unghiului sunt: () A: scaderea acuitatii vizuale B: durere oculara intensa C: semne generale: cefalee, greturi, varsaturi D: fotofobie E: blefarospam

59. [VED10042] Semnele functionale ale keratitei acute sunt: () A: durere B: fotofobie C: amputarea campului vizual D: lacrimare E: blefarospasm

60. [VED10043] Semnele functionale ale uveitei anterioare acute sunt: () A: ochi rosu nedureros B: cerc perikeratic C: scadere invariabila a acuitatii vizuale D: ochi rosu dureros E: amputarea campului vizual

61. [VED10044] Antecedentele medicale ale pacientilor cu uveita acuta anterioara includ: () A: spondilartrita anchilozanta B: boala Behcet C: boala Horton D: sarcoidoza E: tuberculoza

62. [VED10045] Tratamentul uveitei anterioare acute se face cu: () A: corticoizi locali: dexametazona 1 picatura/h timp de 48 de ore, descrestere progresiva B: unguent antibiotic+corticoid: Oxitetraciclinum+Dexametazonum 1 aplicare/zi C: coliruri miotice: Atropina si Tropicamidum D: coliruri midriatice cu scop analgezic E: colir miotic pentru prevenirea aparitiei sinechiilor

63. [VED10046] Tratamentul endoftalmitei include: () A: punctia camerei anterioare B: injectare intravitreana de Vancomicina 0.05 ml C: injectare intravitreana de Ceftazidim sau Amikacina 5 ml D: antibioterapie intravenoasa: Imipenem+Cilastatin sodic 1 g +3/zi E: antibioterapie intravenoasa: levofloxacina 500mg/zi

64. [VED10048] Tratamentul ketatitei acute cuprinde: () A: coliruri sau unguente antivirale timp de 14 zile B: coliruri antibacteriene cu administrare intensiva C: tratament general D: antivirale timp de 30 de zile E: nu este necesar tratamentul local

65. [VED10049] Tratamentul glaucomului acut prin inchiderea unghiului cuprinde: () A: tratament ambulator B: reducerea PIO C: agenti miotici D: iridotomie la nivelul ochiului afectat E: iridotomie la nivelul ochiului congener

66. [VED10050] Despre tratamentul curativ si preventiv in glaucomul acut prin inchiderea unghiului se poate spune: () A: nu exista tratament curativ si preventiv B: iridotomie doar la ochiul afectat C: trabeculectomie D: iridotomie la ochiul congener ca singur tratament preventiv E: iridotomie la ochiul afectat ca singur tratament preventiv

67. [VED10051] Reducerea PIO in cazul glaucomului acut prin inchiderea unghiului se face astfel: () A: betablocante pe cale generala B: acetazolamida pe cale generala C: manitol pe cale generala D: derivati ai adrenalinei pe cale locala E: se vor evita prostaglandinele

68. [VED10052] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul glaucomului neovascular sunt adevarate: () A: spitalizare

B: hipotonizant local si general, C: distrugerea proceselor ciliare cu laserul cu dioda D: fotocoagulare in grila E: crioaplicatii

69. [VED10054] Tratamentul NOIAA este: () A: corticoterapie pe cale intravenoasa in urgenta B: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, apoi prednison 1mg/kg/zi C: spitalizare D: managementul factorilor de risc cardiovasculari E: nu necesita tratament de urgenta

70. [VED10055] Tratamentul OVCR se face astfel: () A: nu exista tratament curativ eficient B: anticoagulante C: fotocoagulare panretiniana D: injectare intravitreana de corticoizi E: laser "grid", anti-VEGF 71. [VED10056] Prognosticul OVCR este urmatorul: () A: evolutie favorabila in 50% din cazuri pentru forma edematoasa B: evolutie spre forma ischemica in 25% din cazuri C: evolutie constant negativa a formei ischemice D: glaucom neovascular dupa 3 luni in forma ischemica E: edem macular cistoid cronic in 50% din cazuri

72. [VED10057] Examinarile complementare ale NOIAA includ: () A: camp vizual Goldmann B: angiografie cu fluoresceina C: VS, PCR D: biopsie din artera temporala homolaterala (intotdeauna pozitiva) E: bilant cardiovascular

73. [VED10058] Examinarile complementare oftalmologice in OVCR sunt () A: angiografia cu fluoresceina B: OCT: cuantifica edemul macular cistoid C: biopsie din artera temporala D: perimetria Goldmann E: fund de ochi

74. [VED10059] Angiografia cu fluoresceina se face in urmatoarele afectiuni oftalmologice: () A: OACR B: OVCR

C: NOIAA D: NORB E: glaucom acut prin inchiderea unghiului

75. [VED10060] Factorii favorizanti ai keratitei acute sunt: () A: lentile de contact (10%) B: traumatism ocular C: sindrom viral D: sindrom de ochi uscat E: sindrom bacterian

76. [VED10061] Smnele clinice ale OVCR sunt: () A: edem papilar B: vene subtiri C: hemoragii retiniene striate (profunde) D: hemoragii retiniene rotunde (superficiale) E: noduli albi, pufosi

77. [VED10062] Semnele clinice intalnite un NORB sunt, cu exceptia: () A: ochi alb si dureros B: fenomenul Marcus-Gunn prezent C: deficit al reflexului pupilar eferent D: papila normala E: edem papilar

78. [VED10063] Examinarile complementare ale NORB arata: () A: cotom central sau centro-cecal la perimetrie Goldmann B: hipersemnal T2 la nivelul nervului optic afectat pe RMN C: RMN confirma diagnosticul D: sarcoidoza: hemograma, VS, PCR, ECA E: deficit latitudinal

79. [VED10064] Semnele clinice ale NOIAA sunt: () A: edem papilar hemoragic B: hemoragii peripapilare C: edem papilar ischemic D: durere oculara

E: noduli albi

80. [VED10065] Tratamentul galucomului neovascular se face cu: () A: tratament hipotonizant maximal B: PFCL C: crioaplicatiile sunt contraindicate D: crioaplicatii daca PFCL nu este posibila E: nu necesita tratament

81. [VED10066] Evolutia NOIAA este urmatoarea, cu exceptia: () A: spre atrofie optica B: adesea cu posibilitatea recuperarii vizuale C: risc de bilateralizare D: niciodata bilateralizare E: adesea cu imposibilitatea recuperarii vizuale

82. [VED10070] Semnele clinice ale AVC cu afectare oftalmologica includ: ()

A: ochi alb B: ochi nedureros C: fund de ochi normal D: edem papilar E: hemoragii papilare

83. [VED10071] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, conform ONTT: () A: riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa primul episod de NORB este de 30% la 5 ani B: riscul este 51% daca pe RMN initial sunt >=3 leziuni C: corticoterapia intravenoasa diminueaza riscul de recidiva la 2 ani D: corticoterapia per os diminueaza riscul de recidiva la 2 ani E: prognostic favorabil la 90% din pacienti

84. [VED10073] Urmatoarele sunt etiologii ale galucomului neovascular: () A: OVCR (forma edematoasa) B: OVCR (forma ischemica) C: retinopatia diabetica proliferativa complicata

D: OACR E: stenoza carotidiana stransa

85. [VED10074] Semnele clinice ale uveitei anterioare acute sunt: () A: precipitate pe epiteliul cornean B: efect Tyndall C: sinechii irido-cristaliniene D: tonus ocular variabil E: fundul de ochi nu este necesar

86. [VED10075] Bilantul minimal in caz de uveita NU include: () A: tipizarea HLA-B27 B: TPHA-VDRL C: anticorpi anti ADN D: RMN al coloanei lombare E: tubertest 87. [VED10076] Posibile cauze ale scderii brutale a acuitii vizuale la un ochi rou i dureros sunt () A: NORB

B: NOIAA C: Scleritei posterioare D: Uveitei posterioare E: Uveitei anterioare 88. [VED10077] Endoftalmita se trateaz local cu () A: Dexametazon B: Tobramicin C: Levofloxacin D: Imipenem E: Ciprofloxacin 89. [VED10078] Uveita anterioar acut poate fi identificat prin urmtoarele semne () A: Blefarospasm B: Lcrimare C: Cerc perikeratic D: Scderea acuitii vizuale E: Ochi alb, nedureros 90. [VED10079] Keratita acut poate avea urmtoarele cauze () A: Amibe B: Piocianic C: Citomegalovirus D: Adenovirus E: Herpes 91. [VED10080] Keratita acut poate fi identificat prin intermediul urmtoarelor semne () A: Blefarospasm B: Lacrimare C: Fotofobie D: Durere E: Midriaza areactiv 92. [VED10081] Presiunea intraocular din glaucom poate fi redus prin urmtoarele metode locale () A: Prostaglandine B: Inhibitori ai anhidrazei carbonice C: Derivai ai adrenalinei D: Beta blocante E: Acetazolamid 93. [VED10082] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului este marcat de urmtoarele semne clinice () A: Camer anterioar ngust B: Ochi rou cu cerc perikeratic C: Edem papilar D: Hipertonie ocular peste 30 mmHg E: Mioza areactiv 94. [VED10083] n NOIAA se recomand urmtoarele examinri complementare ()

A: Fund de ochi B: Angiografie cu fluorescein C: OCT D: Perimetria Goldman E: Biopsie din arter temporal homolateral 95. [VED10084] NOIAA are urmtoarele semne clinice () A: Hemoragii peripapilare B: Hemoragii retiniene striate C: Cirea macular D: Noduli albi pufoi E: Edem papilar ischemic 96. [VED10085] Ocluzia de ven central a retinei implic urmtoarele examinri complementare () A: Examenul segmentului anterior la lamp cu fant B: Fund de ochi C: Perimetrie Goldman D: Angiografie cu fluorescein E: OCT 97. [VED10086] Ocluzia de ven central a retinei are urmtoarele semne de gravitate () A: Noduli albi i pufoi B: Rubeoz irinian C: Cirea macular D: HTO E: AV sub 2/10 98. [VED10087] Ocluzia arterei centrale a retinei prezint urmtoarele elemente la un fund de ochi () A: Noduli albi, pufoi B: Edem retinian ischemic C: Artere subiri i filiforme D: Edem papilar E: Cirea macular 99. [VED10088] Care dintre urmtoarele reprezint afeciuni ale nervului optic () A: NOIAA B: NORB C: DMLV D: OVCR E: OACR

OCHIUL ROSU SAU DUREROS

1. [OCH10003] n care dintre urmtoarele afeciuni caracterizate de ochi rou i dureros nu apare scderea acuitii vizuale? (pg. 686) A: conjunctivita bacterian B: traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival C: plag conjunctival cu retenie de corp strin D: keratita acut E: episclerita acut 2. [OCH10007] Glaucomul acut se caracterizeaz prin urmtoarele semne i simptome cu excepia: (pg. 683) A: congestie ocular B: ochi dur datorit creterii tensiunii intraoculare C: durere ocular intens D: mioz, cu pupil fix areflexiv E: stare general alterat, greuri, vrsturi 3. [OCH10008] Urmtoarele semne i simptome sunt caracterizate pentru keratit epitalial acut cu excepia: (pg. 683) A: congestie ocular B: scderea acuitii vizuale C: midriaz D: reflex corneean modificat cu hipoestezie corneean E: coloraie cu fluorescein pozitiv 4. [OCH10009] Urmtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu excepia: (pg. 684) A: acuitate vizual normal B: congestie ocular C: durere ocular D: pupil deformat E: apare cu recurene identice n cadrul unei boli generale 5. [OCH10010] Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmtoarele afeciuni: (pg. 688) A: glaucom acut B: keratita epitelial acut C: episclerit acut D: cataract traumatic E: corioretinit 6. [OCH10011] Uveita acut este caracterizat de urmtoarele aspecte clinice cu excepia: (pg. 684) A: precipitate pe endoteliul corneean B: efect Tyndall al umorii apoase C: sinechii iridocristaliniene D: focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice E: focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean 7. [OCH10015] CT-ul orbitar se indic n cazul: (688) A: glaucomului acut

B: episclerita C: hematomului orbitar, fracturilor orbitare D: hemoragiei subconjunctivale E: sclerita

8. [OCH10016] Tratamentul conjunctivitelor virale include () A: coliruri antiseptice B: coliruri cu antibiotice C: coliruri cu midriatice D: antibiotice per os E: coliruri antiglaucomatoase

9. [OCH10025] Bolile articulare care provoaca sclerita sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: spondilita anchilozanta B: poliartrita reumatoida C: LED D: psoriazis E: boala Wegener 10. [OCH10034] Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual sczut, fotofobie, reflex cornean alterat sugereaz () A: Episclerite B: Sclerite C: Glacum acut D: Uvete anterioare acute E: Keratite epiteliale acute 11. [OCH10035] Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual normal, lupus sugereaz () A: Conjunctivite B: Episclerite C: Endoftalmite D: Conjunctivite E: Sclerite 12. [OCH10036] Nu reprezint o cauz a scleritei () A: Boala Lyme B: Boala Behcet C: Sarcoidoza D: Amiloidoza AA E: Boala Crohn 13. [OCH10037] Conjunctivita bacterien are drept criterii de gravitate, cu excepia () A: Lcrimare abundent B: Scderea acuittii vizuale C: Blefarospasm D: Fotofobie E: Chemozis 14. [OCH10002] Care dintre urmtoarele afeciuni sunt caracterizate de scderea acuitii vizuale?

(pg. 687) A: conjunctivita acut B: Keratita acut C: Sclerita anterioara acut D: Glaucomul acut E: Endoftalmita 15. [OCH10004] Urmtoarele semne i simptome sunt caracteristice pentru sclerita acut anterioar? (pg. 687) A: acuitate vizual normal B: ochiul prezint roea localizat care dispare dup aplicarea unui vasoconstrictor C: apare durere ocular intensificat la micrile globului ocular D: cristalinul prezint opacifiere nuclear sau cortical posterioar E: edem papilar bilateral, cu hemoragii i exsudate peripapilare 16. [OCH10005] Care dintre urmtoarele afeciuni pot determina sclerit? (pg. 687) A: boala Behcet B: tuberculoz C: sarcin extrauterin D: boal Crohn E: poliartrit reumatoid 17. [OCH10006] Care dintre urmtoarele afeciuni oculare sunt caracterizate de scderea acuitii vizuale? (pg. 687) A: conjunctivita acut B: plag ocular cu retenie de corp strin intraocular C: keratit acut D: sclerit acut anterioar E: uveit anterioar acut

18. [OCH10012] Criteriile de gravitate ale unei conjunctivite bacteriene sunt reprezentate de: (pag.686) A: fotofobie B: secretii purulente abundente C: cerc perikeratic D: lacrimare abundenta E: hemoragii peripapilare 19. [OCH10013] Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc de infecie a suprafeei oculare: (686) A: sindrom de ochi uscat B: obstructia cailor lacrimale C: diabet echilibrat D: tulburari ale staticii palpebrale E: grefa de cornee 20. [OCH10014] n etiologia scleritei figureaz: (687) A: boli neurologice B: boli articulare

C: tramatica D: boli granulomatoase E: boli infecioase 21. [OCH10017] Scaderea acuitatii vizuale apare in: () A: uveita anterioara acuta B: uveita posterioara acuta C: coroidita D: glaucom neovascular E: conjunctivita acuta

22. [OCH10018] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri insuportabile, episoade identice si cu prezenta unei boli generale, este vorba de: () A: episclerita B: sclerita C: PR D: Wegener E: Lupus

23. [OCH10019] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri moderate, episoade identice si prezenta unei boli generale, este vorba de: () A: lupus B: episclerita C: sclerita D: Wegener E: lentile de contact

24. [OCH10020] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene, afirmatii adevarate: () A: la copii: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile B: la adulti daca prezinta factori de risc de infectie a suprafetei oculare C: la adulti: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile daca prezinta secretii purulente abundente D: la adulti daca prezinta fotofobie E: la adulti sistematic

25. [OCH10021] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu: () A: lavaj cu ser fiziologic B: colir antiseptic Picloxydine 1 picatura de 4 ori/zi timp de 7 zile C: colir antibiotic de prima intentie, daca exista factori sau semne de gravitate D: fluorochinolone de prima intentie E: masuri de igiena

26. [OCH10022] Despre conjunctivitele virale se poate spune: () A: sunt date de adenovirus B: apar in context epidemic C: unilateral D: secretii clare E: foarte contagioase

27. [OCH10023] Urmatoarele afirmatii despre conjunctivite sunt adevarate: () A: senzatie de nisip in ochi, arsur, corp strain B: secretii clare daca sunt virale C: ochi rosu dureros D: fara scaderea acuitatii vizuale E: scaderea acuitatii vizuale

28. [OCH10024] Bolile vasculare care provoaca sclerita sunt urmatoarele: () A: periartrita nodoasa B: boala Wegener C: boala Behcet D: sarcoidoza E: boala Lyme

29. [OCH10026] Bolile infectioase care provoaca sclerita sunt urmatoarele: () A: sifilis B: Lyme C: herpes D: tuberculoza E: sarcoidoza

30. [OCH10027] In cazul ochiului rosu fara scaderea acuitatii vizuale, fara dureri, congestie difuza si secretii seroase, se are in vedere: () A: prezenta ganglionului pretragian: conjunctivita virala B: alergie: conjunctivita alergic C: episclerita D: sclerita E: lupus 31. [OCH10028] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, fotofobie si dureri la purtatori de lentile de contact, conduita va fi: () A: verificarea reflexului cornean B: verificarea reflexului fotomotor C: test cu fluoresceina D: angiografie cu fluoresceina E: diagnostic de keratita epiteliala acuta

32. [OCH10029] In cazul ochiului rosu cu scaderea acuitatii vizuale, dureri, cefalee, greturi, varsaturi, cu debut in timpul unei midriaze, sunt posibile urmatoarele: () A: Ochi dur B: cornee hipotransparenta C: context de hipermetropie D: glaucom acut E: keratita epiteliala acuta 33. [OCH10030] n cazul unui ochi rou cu scderea AV, urmtoarele elemente sugereaz o keratit epitelial () A: Dureri intense B: Fotofobie C: Vrsturi

D: Greuri E: Cefalee 34. [OCH10031] Ce afeciune sugereaz un ochi rou nedureros fr scderea AV i cu secreii seroase () A: Episclerit B: Sclerit C: Conjunctivit alergice D: Conjunctivit bacteriene E: Conjunctivit virale 35. [OCH10032] Sclerita poate fi determinat de urmtoarele boli vasculare () A: Boala Crohn B: Boala Behcet C: Boala Wegener D: Poliartrit reumatoid E: Periartrita nodoas 36. [OCH10033] Conjunctivita viral poate fi sugerat de () A: Papile B: Foliculi C: Sezonier D: Afectare bilateral E: Secreii clare

PEDIATRIE

OTITE LA COPIL

1. [OTO10012] Suspiciunea de otita medie acut cu Haemophilus influenzae se pune cnd este asociat otitei: (pg. 718) A: Otoragie B: Conjunctivita C: Somnolen D: Disfagie E: Meningita 2. [OTO10013] Complicaiile otitei medii acute nu includ: (pg. 718) A: Mastoidita B: Tromboflebita sinusului lateral C: Nevralgia facial D: Meningita E: Abcesul cerebral 3. [OTO10014] Otita seromucoas cronic are o durat a evoluiei simptomelor de: (pg. 719) A: 7 zile B: 3 sptmni C: 4 sptmni D: 2 luni E: 3 luni 4. [OTO10015] Otita seromucoas cronic este secundar: (pg. 719) A: otitelor furunculoase B: disfunciei trompei lui Eustachio C: mastoiditei D: otitelor externe virale E: traumatismelor otice

5. [OTO10016] Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani n otita medie acut este: (pg. 720) A: 2 zile B: 5 zile C: 9 zile D: o zi E: 14 zile 6. [OTO10027] Adenoidectomie n otita seromucoas este recomandat n urmtoarele situaii, cu excepia () A: ntrzierea vorbirii B: Hipoacuzie peste 30 decibeli bilateral C: Evoluie lung previzibil D: OSM cu retracie E: OMA mai multe de 3 pe an 7. [OTO10028] Paracentezei n otita medie este indicat n urmtoarele cazuri, cu excepia () A: Eec al primei ncercri de tratament B: Complicaii C: Suspiciune de infecie cu Haemophilus influenzae

D: Fond imunodepresiv sever E: Copii sub 3 luni 8. [OTO10029] n otita medie acut la aduli, tratamentul de prim intenie include () A: Ceftriaxon I.V. B: Ceftriaxon I.M C: Eritromicin sulfafurazol D: Pristinamicin E: Amoxicilin acid clavulanic 9. [OTO10030] Otita seromucoase poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Osteonecroza osului temporal B: Atelectazia complet a timpanului C: Devieri de comportament la copii D: ntrzierea vorbirii la copii E: Timpanoscleroza 10. [OTO10031] Osteoliza din otita extern malign poate da urmtoarele complicaii, cu excepia urmtoarei () A: Afectarea nervilor cervicali C1-C2 B: Afectarea nervilor cranieni C: Paralizie facial D: Ameeli E: Hipoacuzie neurosenzorial

11. [OTO10032] Nu reprezint complicaie a OMA () A: Paralizia faciala B: Abces cerebral C: Meningita D: Encefalita E: Mastoidita

12. [OTO10033] Stadiul congestiv al OMA este caracterizat de () A: Timpan bombat B: Perforaie a timpanului C: Relief osicular invizibil D: Colecie retrotimpanic E: Timpan hiperemiat 13. [OTO10034] OMA nu are drept cauz () A: Lupus B: Granulomatoza Wegener C: Zborul cu avionul D: Infecie cu Pseudomonas aeruginosa E: Infecie cu Moraxella catarrhalis

14. [OTO10002] In urmatoarele afectiuni apare hipoacuzie de transmisie: ()

A: Otita externa maligna (osteita osului temporal) B: Otita seromucoasa C: Otita externa D: Otita medie acuta E: Labirintita

15. [OTO10003] Urmatoarele afectiuni se manifesta cu hipoaucuzie neruosenzoriala () A: Labirintita B: Otita medie acuta C: Otita externa D: Otita seromucoasa E: Orita externa maligna (osteita osului temporal)

16. [OTO10004] Urmatoarele afectiuni sunt nedureroase: () A: Otita externa maligna

B: Otita externa C: Otita medie acuta D: Otita seromucoasa E: Otita mediue acuta la adult

17. [OTO10005] Urmatoarele afectiuni pot fi bilaterale: () A: Pericondrita B: Otita medie acuta la copil C: Otita seromucoasa D: Otita seroasa la adult care are drept etiologie tumora de cavum E: Otita externa

18. [OTO10006] Rezultatele otoscopiei in cazul afectiunile otologice sunt: () A: Flictene la nivelul membranei timpanice in cazul miringitei virale B: Exudat retrotimpanic in cazul miringitei virale C: Timpan bombat "in uger de vaca" in partea postero-inferioara in cazul mastoiditei D: Colectie retrotimpanica cu aspect purulent in cazul otitei medii acute in stadiu de colectare E: Pielea conductului auditiv extern este inflamata si necrotica cu zone de denudare osoasa in osteita osului temporal 19. [OTO10007] Inervaia senzitiv a urechii externe este asigurat de: (pg. 716) A: Nervul auriculotemporal B: Nervul Wrisberg C: Ram auricular al nervului vag D: Nervul timpanic E: Plex cervical superior

20. [OTO10008] Stadiile otitei medii acute sunt: (pg. 717) A: Stadiul de colectare B: Stadiul de cicatrizare C: Stadiul perforat

D: Stadiul congestiv E: Stadiul cataral 21. [OTO10009] Otita extern se manifest prin: (pg. 718) A: Hipoacuzie neurosenzorial B: Otalgie C: Edem al conductului auditiv extern D: Congestia timpanului E: Ameeli

22. [OTO10010] Semnele de atenionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt: (pg. 719) A: Tulburari de atenie B: Otite externe repetate C: ntrzierea vorbirii D: Tulburri de comportament E: Somnolena 23. [OTO10011] La impedanmetrie n cadrul explorarii otitei seromucoase gsim: (pg. 720) A: Curba tip A B: Curba tip B C: Curba tip C D: Curba tip D E: Curba tip E

24. [OTO10017] Care din urmatoarele fac parte din complicatiile otitei medii acute: (pag.718) A: mastoidita B: timpanoscleroza C: devieri de comportament la copii D: tromboflebita sinusului lateral E: labirintita 25. [OTO10018] n cazul otitei seromucoase la aduli se acioneaz astfel () A: Evitarea ptrunderii apei B: Reeducare tubar C: Crenoterapie D: Aeratori transtimpanici E: Adenoidectomie 26. [OTO10019] Tratamentul general in otita extern: (pag.721) A: Antiinflamatoare steroidiene B: Soluii auriculare antifungice C: Dren n caz de stenoz a conductului D: Ofloxacin picturi E: Antalgice de nivel 2 27. [OTO10020] n otita medie acut, tratamentul antibiotic (pag.720) A: La copiii sub doi ani durata este de 8-10 zile B: orlistat + sibutramina C: eritromicina + sulfafurazol cnd exist alergie

D: amoxicilina + acid clavulanic ca prim intenie E: La adult 7-10 zile. 28. [OTO10021] Otitei seromucoas are urmtoarele posibile complicaii () A: Devieri de comportament la copii B: ntrzierea vorbirii la copii C: Timpanoscleroza D: Perforaie timpanic E: Otita medie cronic cu pung de retracie a membranei timpanice i colesteatom 29. [OTO10022] OSM la copil poate avea urmtoarele semne () A: Pusee febrile repetate B: Tulburri de comportament C: Tulburri de atenie D: Dificulti scolare E: ntrzierea vorbirii 30. [OTO10023] Otita extern malign este caracterizat de () A: Diagnostic diferenial este tumor malign de CAE B: RMN utilizat pentru confirmarea naturii inflamatorii C: Otalgia este principalul element al tabloului clinic D: Determin osteoliza osului temporal E: Apare pe fondul unei imunodepresii 31. [OTO10024] Otita extern poate fi determinat de () A: Moraxella catarrhalis B: Bacilul pioceanic C: Haemofilus influenzae D: Stafilococ E: Streptococ 32. [OTO10025] Otita medie acut la copii se manifest prin (pag.717) A: Afebrilitate B: Apatie C: Febr D: Otalgie E: Hipoacuzie 33. [OTO10026] Otita medie acut se manifest prin () A: Eritem al pavilionului B: Edem al pavilionului C: Tinitus D: Hipoacuzie E: Otalgie 34. [OTO10035] Otalgia poate rezulta din stimularea fibrelor nociceptive care inerveaz: () A: osul temporal B: urechea intern C: urechea extern

D: faringele E: urechea medie

35. [OTO10037] Otalgii proiectate datorate nervului glosofaringian sunt: (pag. 716) A: tumor malign de cavum B: tumor de foramen jugular C: tumor a unghiului ponto-cerebelos D: angin E: tumor a fosei infratemporale

NUTRITIA SI ALIMENTATIAPEDIATRICA

1. [NAP10004] Care e formula de lapte utilizat n caz de atopie familial? () A: lapte praf integral B: formule de start C: formule de soia D: formule fr lactoz E: formule hipoalergenice 2. [NAP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la alimentaia sugarului pn la vrsta de 4 6 luni este adevrat: () A: este exclusiv lactat B: se recomand diversificarea precoce C: formulele de lapte praf sunt obligatorii D: se face dup un program strict al meselor E: nu este necesar nici un supliment vitaminic 3. [NAP10006] Laptele hipoalergenic are urmtoarea particularitate: () A: Nu se utilizeaz n caz de atopie familial B: Este obinut prin hidroliza parial a proteinelor din laptele de vac C: Este obinut prin hidroliza total a proteinelor din laptele de vac D: Se utilizeaza n caz de intolerana la lactoz E: Se utilizeaz n realimentare dup gastroenterocolita acut 4. [NAP10008] Referitor la diversificare este adevarat afirmaia: () A: Numrul de mese crete progresiv B: Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni C: Introducerea proteinelor animale de la 5 luni D: Nu se ncepe nainte de 4 luni E: Introducerea fructelor fierte de la 3 luni 5. [NAP10010] Care dintre urmtoarele este contraindicaie excepional pentru laptele matern: () A: Galactozemie B: Ragade mamare C: Diabet zaharat D: Gastroenterocolita acut E: Intolerana la gluten 6. [NAP10018] n perioada 1-3 ani numrul recomandat de mese este de () A: trei B: patru C: cinci D: ase E: apte

7. [NAP10019] ntroducerea cerealelor cu gluten n alimentatia copilului se face la () A: 1 an B: 7-8 luni C: 6 luni D: 4 luni E: 3 luni

8. [NAP10020] Necesarul de proteine imediat dup natere este de () A: 10 mg/zi B: 2,2 g/kg/zi C: 3 g/kg/zi D: 8 g/zi E: 6 g/zi 9. [NAP10021] Alptarea matern are urmtoarele avantaje, cu excepia () A: Costuri inexistente B: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral C: Conine lactoglobulin D: Conine proteine cu proprieti protectoare E: Compoziia este perfect adaptat nevoilor copilului 10. [NAP10022] Alimentaia exclusiv cu lapte matern este recomandat pn la vrsta de () A: 18 luni B: 6-12 luni C: 6-8 luni D: 4-6 luni E: 3-4 luni

11. [NAP10023] Alptarea artificial se poate face cu urmtoarele tipuri/formule de lapte: (pag. 1028, 1029) A: lapte de iap B: lapte anticolici cu rocoave C: lapte antireflux acidifiat D: lapte anticolici acidifiat E: lapte pentru copii cu greutate mare la natere

12. [NAP10024] Care afirmatie privind alimentatia diversificata la sugar este FALSA ? () A: Scaderea progresiva a numarului de mese B: Alimentatia lactata ramane necesara: minim 500ml/zi C: Diversificarea incepe inaintea varstei de 4 luni D: Primele alimente de diversificare sunt legumele si fructele de la 4 luni E: Se introduc cereale fara gluten de la 4 luni, apoi cu gluten la 6 luni 13. [NAP10002] Principiile alaptrii naturale sunt: () A: precoce, din primele ore de via B: la cererea sugarului C: de 2-3 ori pe zi D: durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare sn E: dup fiecare mas se poate suplimenta cu o formul de lapte adaptat vrstei 14. [NAP10003] Printre beneficiile alptarii materne se pot meniona: () A: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral B: Nu conine Ig A

C: Nu conine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vac) D: Avantaje psihoafective n relaia mam-copil E: Compoziie perfect adaptat nevoilor copilului

15. [NAP10007] Laptele de soia: () A: Nu se poate folosi la sugar B: este alimentul de elecie n primele luni de via C: Prezint risc de alergii ncruciate D: Este o alternativ posibil n caz de alergie la proteinele din laptele de vac (PLV) E: Are repercursiuni asupra dezvoltrii organelor genitale (fitoestrogeni) 16. [NAP10009] Perioada de alimentaie de la 1 la 3 ani are urmtoarele caracteristici: () A: Este necesar meninerea aportului lactat de 500 ml/zi B: Apa este singura bautur recomandat C: ase mese principale pe zi D: Se pot folosi buturi carbogazoase E: Se va opri diversificarea 17. [NAP10011] Perioada de tranziie si diversificare al sugarului se caracterizeaz prin: () A: dureaza de la 2 la 4 luni de via B: alimentaia lactat rmane necesar: mimim 500ml/zi C: se trece la formulele de start D: scderea progresiv a numrului de mese E: continua suplimentarea cu vitamina D

18. [NAP10012] Laptele fara lactoza se utilizeaza in caz de: () A: intoleranta la lactoza B: realimentare dupa gastroenterocolita severa la copilul de peste 3 luni C: in caz de galactozemie, glicogenoza D: in caz de atopie familiala E: realimentare dupa gastroenterocolita la copilul sub 3 luni

19. [NAP10013] Urmatoarele afirmatii despre nevoile nutritionale ale sugarului si copilului sunt adevarate: () A: calorii: 90kCal/kg/zi la nastere, 120 la 10 zile, 110 la 3-6 luni B: apa: 80-100ml/kg/zi la nastere, 120-150 ml/kg/zi la 10 zile, 150 ml/kg/zi la 3-6 luni C: fier: 6 mg/zi la nastere, 8 mg/zi la 3-6 luni, 10 mg/zi la 1 an D: calciu: 400mg/zi la nastere, 500 mg/zi la 6 luni, 1000 mg/zi la un an E: proteine: 2,2 g/kg/zi la nastere, 2 g/kg/zi la 3-6 luni-1 an 20. [NAP10014] Referitor la alimentaia copilului ntre 1-3 ani, urmtoarele sunt adevrate () A: Se continu diversificarea B: Se recomand buturi dulci C: Apa este bautura recomandat D: 5 mese principale pe zi E: Aport lactat de 500 ml/zi

21. [NAP10015] Diversificarea alimentar la 4 luni se face prin introducerea () A: crnii B: petelui C: legumelor D: cerealelor fr gluten E: cerealelor cu gluten 22. [NAP10016] n ce interval de vrst copilul are un necesar proteic de 2g/kg corp / zi () A: La 1 an B: La 6 luni C: ntre 3-6 luni D: La 1 lun E: Imediat dup natere 23. [NAP10017] Pn la vrsta de 4-6 luni se poate indica laptele fr proteine obinut din laptele de vac n caz de () A: Intoleran la lactoz B: Colici C: Realimentare dup o gastroenterocolit D: Alergie la laptele de vac E: Atopie familial

FEBRA LA COPIL

1. [FBC10004] Care este cea mai frecvent cauz de febr acut la copilul cu vrsta ntre 3 i 36 luni? () A: Endocardita B: Infecie ORL sau respiratorie C: Pielonefrita D: Meningita E: Boala diareic acut 2. [FBC10008] La copilul cu febra acut, purpura orienteaz diagnosticul ctre: () A: encefalita B: meningococemie C: hemofilie D: infecie urinar E: artrita 3. [FBC10009] Care este tratamentul de prima intenie al febrei acute la copil? () A: Aspirina B: Ibuprofen C: Paracetamol D: Diclofenac E: Ampicilina 4. [FBC10010] La copilul cu febr acut, conjunctivita aseptic, enantem, edem al extremitilor, erupie polimorf () A: Septicemie B: Sindrom nefrotic impur C: Meningita D: SIDA E: Boala Kawasaki 5. [FBC10011] Antibioticul de prima intenie n tratamentul febrei acute la copilul ntre 3 si 36 de luni este: () A: Macrolid B: Gentamicina C: Flourochinolona D: Cefalosporina de generaia a III-a E: Biseptol

6. [FBC10012] Urmatoarele sunt semne ale bolii Kawasaki,cu exceptia: (pag.1041) A: conjunctivita aseptica B: fontanela bombata C: edem al extremitatilor D: eruptie polimorfa E: adenopatie cervicala

7. [FBC10015] Boala Kawasaki se caracterizeaza prin, cu exceptia: (p. 1041) A: Purpura B: Enantem, eruptie polimorfa C: Febra > 5 zile

D: Adenopatie cervicala E: Conjunctivita aseptica, edem al extremitatilor 8. [FBC10025] Febra la copil se trateaz iniial cu () A: Chinina B: Aspirina C: Metamizol D: Paracetamol E: AINS 9. [FBC10026] Nu reprezint semne de artrit sau osteoartrit la copilul peste 3 ani () A: chioptare B: Letargie C: Refuzul de a utiliza un membru D: Tumefierea unei articulaii E: Tumefierea unui membru 10. [FBC10027] n caz de febra la copil, urmtorul semn de gravitate NU este relevant () A: Frisoane B: Frecvena respiratorie C: tensiunea arterial D: Tulburri neurologice E: Timpul de recolorare cutanat

11. [FBC10030] Managementul febrei la copil cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA: () A: Tratamentul se indica pentru o temperatura de peste 38,5 grade Celsius B: Tratamentul de prima intentie este cu bauturi fierbinti si din abundenta C: Tratamentul de prima intentie este cu paracetamol D: Masuri fizice: evitarea acoperirii copilului E: Alternanta cu un antiinflamator nesteroidian (AINS) pentru febra rau tolerata si cu respectarea contraindicatiilor 12. [FBC10002] Care sunt germenii cei mai frecveni n cazul infeciilor maternofetale la copilul sub vrsta sub 3 luni cu febr acut? () A: Streptococ grup B B: E. Coli C: Enterococi D: Streptococ Beta hemolitic de grup A E: Listeria monocytogenes 13. [FBC10003] Managementul tipic al febrei acute la copilul cu vrsta sub 6 sptmni presupune: () A: Urmrire la domiciliu B: Hemograma, PCR, examen de urin C: Administrarea de betalactamine per os D: Puncie lombar E: Hemocultura, radiografia toracelui

14. [FBC10005] Managementul febrei acute la copilul cu vrsta peste 3 ani implic urmtoarele: () A: Msurarea temperaturii auricular sau axilar B: Corticoterapie C: Cutarea semnelor de gravitate D: Cutarea unui punct de plecare E: Tripla antibioterapie de prima intenie 15. [FBC10006] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n meningita la copilul cu febra acut este susinuta de: () A: Fontanela deprimata B: Tulburari de contient C: Fontanela bombata D: Redoare de ceaf E: Stare de ru epileptic 16. [FBC10007] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n infecia urinar la copilul cu vrsta peste 3 luni cu febr acut se bazeaz pe: () A: Apetit crescut B: Iritabilitate C: Urina tulbure sau hematurie D: Polakiurie E: Disurie

17. [FBC10013] Managementul terapeutic al febrei acute la copil presupune, cu exceptia: () A: La varsta de 3-6 luni, tripla antibioterapie de prima intentie(C3G, amoxicilina, aminoglicozid) B: La varsta < 6 saptamani, tripla antibioterapie de prima intentie (C3G, amoxicilina, aminoglicozid) C: La varsta de 3-36 luni, C3G pe o perioada cat mai scurta de timp, in caz de febra rau tolerata D: AINS de prima intentie, paracetamolul fiind rezervat pentru febra rau tolerata E: La varsta >3ani, tratamentul se administreaza doar in caz de febra rau tolerata sau semne de gravitate

18. [FBC10014] In caz de meningococemie examenul clinic releva: (p. 1040) A: Aspect toxic al copilului B: Redoarea cefei C: Fontanela bombata D: Timp de recolorare cutanata >= 3 secunde E: Purpura

19. [FBC10016] Encefalita cu virus Herpes simplex presupune: (FBC10015) A: Semne neurologice difuze B: Semne neurologice de focar C: Tulburri de contien D: Redoare de ceaf E: Criza convulsiv parial

20. [FBC10017] Indicatiile de antibioterapie la copilul intre 3 si 36 de luni sunt: () A: sistematic B: punct de plecare clinic bacterian evident

C: de prima intentie in caz de febra greu tolerata D: de prima intentie in caz de febra cu semne de gravitate fara punct de plecare clinic E: cefalosporine de generatia a III-a, pe o perioada cat mai scurta de timp

21. [FBC10019] Indicatiile de punctie lombara in caz de febra acuta la copil sunt: () A: febra greu tolerata B: exceptie face cazul in care nu exista punct de plecare clinic C: prezenta semnelor de gravitate D: prezenta semnelor neurologice E: nu se face niciodata

22. [FBC10020] Managementul febrei acute la copilul intre 6 saptamani si 3 luni este: () A: hemograma, PCR, hemoculturi, radiografia toracelui, examen de urina, punctie lombara la cea mai mica suspiciune B: punctie lombara contraindicata cu cat sugarul este mai mic C: antibioterapie la ce ma mica suspiciune de infectie bacteriana severa D: spitalizare mai ales daca sugarul este mic si prezinta semne de gravitate E: punctia lombara se efectueaza cu atat mai usor, cu cat sugarul este mai mic

23. [FBC10021] Tratamentul febrei acute la copilul sub 6 saptamani include: () A: tripla antibioterapie doar daca sunt prezente semne de gravitate B: cefalosporine de generatia a treia C: amoxicilina D: aminozid E: intreruperea terapiei dupa 48 de ore daca culturile sunt negative

24. [FBC10022] Semnele de gravitate in caz de febra acuta la copil sunt urmatoarele: () A: semne hemodinamice B: frisoane C: aspect marmorat al tegumentelor D: tulburari neurologice E: timp de recolorare cutanata scazut 25. [FBC10023] Pneumopatia la un copil de peste 3 ani este indicat de () A: Tahipnee B: Raluri sibilante C: Cianoz D: Semne de lupt E: Letargie 26. [FBC10024] Encefalita cu herpex simplex la copilul de peste 3 ani este indicat de febra acut i de () A: Semne neurologice de focar B: Criza convulsiv parial C: Stare de ru epileptic D: Tulburri de constien E: Redoare de ceaf

27. [FBC10028] Ca i contraindicaii relative sau absolute pentru alternana paracetamolului cu un AINS la copilul febril de peste 3 ani se numr: (pag. 1041) A: deshidratarea B: o infecie necontrolat C: rujeola D: varicela E: febra ru tolerat 28. [FBC10029] Msurarea temperaturii: (pag. 1039) A: se face la nivel auricular ntre 3 i 36 de luni B: se face la nivel rectal ntre 3 i 36 de luni C: se face la nivel auricular sub 3 luni D: se face la nivel axilar ntre 3 i 36 de luni E: eideniaz febr la copil la o valoare de peste 38,3 grade Celsius

29. [FBC10031] Sunt semne ale bolii Kawasaki: (pag. 1041) A: timp de recolorare cutanat > 3 sec B: tulburri de contien C: iritabilitate D: edem al extremitilor E: adenopatie cervical

DIAREEA ACUTA LA COPIL

1. [DAC10002] Care este cea mai frecvent cauz de diaree acut la copil? () A: Bacterian B: Viral C: Parazitar D: Greeli de alimentaie E: Fungica 2. [DAC10004] Diagnosticul de deshidratare acut la copil se face n principal prin urmtoarea intervenie: () A: anamneza B: identificarea unui teren predispozant C: examenul clinic D: coprocultura E: ionograma sanguin i urinar 3. [DAC10005] Vrsturile sugarului cu agravare progresiv, aprute dup un interval liber i cu pstrarea () A: alergiei alimentare B: refluxului gastroesofagian C: hipertensiunii intracraniene D: epilepsiei E: stenozei pilorice 4. [DAC10006] Stenoza piloric la sugar se manifest dup un interval liber de: () A: 2-3 ore B: 2-3 zile C: 7 zile D: 2-8 sptmni E: 6-8 luni

5. [DAC10012] Deshidratarea extracelulara are urmatoarele semne, cu o exceptie: () A: tahicardie B: oligurie C: hipotensiune arteriala D: hipotonia globilor oculari E: extremitati reci

6. [DAC10013] Deshidratarea extracelulara la copii prezinta urmatoarele semne, cu exceptia: () A: tegumente marmorate B: febra C: vene jugulare colabate D: alungirea timpului de recolorare E: tahicardie

7. [DAC10014] Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratarii extracelulare la copil, cu o exceptie () A: mucoase uscate B: tahicardie C: hipotensiune arteriala

D: vene jugulare colabate E: tegumente marmorate

8. [DAC10015] Sunt semne de deshidratare intracelulara la copil, cu o exceptie: () A: tulburari neurologice B: mucoase uscate C: febra D: hipotonia globilor oculari E: vene jugulare colabate

9. [DAC10016] Managementul deshidratarii la copil, in caz de pierdere <5% din greutatea corporala, se face prin () A: rehidratare i.v. B: expansiune volemica C: solutii de rehidratare orala, in cantitati mari, la intervale mari D: rehidratare pe sonda nazogastrica E: solutii de rehidratare orala, frecvent, in cantitati mici

10. [DAC10017] Sunt semne ale sindromului hemolitic uremic, cu o exceptie: () A: purpura trombocitopenica B: poliurie C: astenie D: paloare E: oligurie 11. [DAC10027] Cele mai frecvente cauze de diaree acuta () A: Escherichia coli patogen, Salmonella, Shigella B: Giardia intestinallis, Cryptosporidium hominis, Entamoeba Hystolytica C: Campylobacter jejuni, vibrio cholerae, clostridium difficile D: Rotavirus, adenovirus, CMV E: Cryptosporidium hominis, Shigella, Clostridium difficile

12. [DAC10030] Cauzele chirurgicale abdominale ale varsaturilor acute la sugar si copil sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA : () A: Gastroenterocolita acuta B: Apendicita acuta

C: Sindrom ocluziv (brida, volvulus) D: Invaginare intestinala acuta E: Hernia strangulata

13. [DAC10032] SEMNELE DESHIDRATARI INTRACELULARE SUNT CU EXCEPTIA: (PAG 1049) A: SETE MARCANTA B: PLIU CUTANAT PERSISTENT

C: HIPOTONIA GLOBILOR OCULARI

D: FEBRA E: MUCOASE USCATE 14. [DAC10007] Deshidratarea extracelular la copil se caracterizeaz prin: () A: Scdere important n greutate B: Pliu cutanat persistent C: Hipotonia globilor oculari D: Colaps E: Sete vie 15. [DAC10008] Managementul deshidratarii acute la copil implic: () A: Urgen terapeutic n cazul deshidratrii peste 10% B: Internare obligatorie C: Rehidratare intravenoas chiar expansiune volemic n caz de hipovolemie D: Soluii de rehidratare oral n cantiti mici n orice tip de deshidratare E: Rehidratare intravenoas n cazul esecului rehidratrii pe cale oral n deshidratarea 5-10% 16. [DAC10009] Criteriile de spitalizare n diareea acut la copil sunt: () A: Vrsta sub 3 luni B: Necesitatea rehidratrii orale C: Deshidratare peste 10% D: Intolerana digestiv total E: Prematuritate 17. [DAC10010] Atitudinea terapeutic n diareea acut la copil implic urmtoarele: () A: Realimentare precoce B: Antibioticoterapie n fiecare caz de diaree acut C: Antisecretorii (racecadotril) D: Lapte delactozat n caz de teren fragil sau diaree persistent E: Realimentare ct mai tardiv 18. [DAC10011] Vrsturile cronice la sugar i copil mic au urmtoarele cauze digestive: () A: Stenoza piloric B: Apendicita acut C: Alergia alimentar D: Imperforaia anal E: Refluxul gastro-esofagian

19. [DAC10018] Examinarile complementare in cazul varsaturilor cronice la sugar si copil sunt urmatoarele: () A: CT cerebral B: bilirubinemie, transaminaze, gama-GT C: bilant hidroelectrolitic si metabolic D: tranzit esogastroduodenal E: hemograma, PCR, hemoculturi, punctie lombara, radiografia toracelui, sumar de urina

20. [DAC10019] Examinarile complementare in caz de suspiciune de varsaturi de cauza chirurgicala la sugar si copil sunt: ()

A: CT cranian B: CT abdominopelvin C: tranzit esogastroduodenal D: ecografie abdominala E: radiografie abdominala pe gol 21. [DAC10020] Cauze metabolice de varsaturi cronice la sugar si copil sunt: () A: insuficienta suprarenala cronica B: aminoacidopatii C: boli metabolice D: insuficienta renala acuta E: cetoacidoza metabolica

22. [DAC10021] Cauze neurologice de varsaturi acute la sugar si copil sunt urmatoarele: () A: hemoragie meningeana B: hematom intracerebral C: migrena D: epilepsie E: tromboflebita cerebrala

23. [DAC10022] Atitudinea terapeutica in cazul diareei acute la sugari si copii este: () A: realimentare cat mai tardiva B: hidrolizat din proteine din lapte de vaca pentru varsta >3 luni C: antibioterapie in caz de diaree bacteriana dovedita D: racecadotril E: reguli igienodietetice

24. [DAC10023] Urmatoarele afirmatii in legatura cu examenele complementare in diareea la sugar si copil sunt adevarate: () A: hemograma, PCR, hemoculturi, coprocultura: in caz de semne septice, sistemice, diaree enteroinvaziva B: ionograma sanguina si urinara, functia renala, bicarbonat, proteinemie si hematocrit, pH sanguin C: examen virusologic al scaunului: context nosocomial D: coprocultura, examen coproparazitologic: in caz de diaree enteroinvaziva E: foarte utile intotdeauna

25. [DAC10024] Cauze parazitare de diaree acuta la sugar si copil sunt urmatoarele: () A: giardia intestinalis B: cryptosporidium hominis C: entamoeba hystolytica D: vibrio cholerae E: salmonella

26. [DAC10025] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cauzele cele mai frecvente ale diareei acute la sugar si copil: () A: sunt virale B: sunt date de rotavirus - cel mai frecvent C: sunt date de adenovirus - cel mai frecvent D: sunt date de CMV E: sunt bacteriene

27. [DAC10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu sindromul hemolitic uremic la sugar si copil: () A: infectie cu E. Coli O 157-H7 B: paloare C: astenie D: oligoanurie E: trombocitoza 28. [DAC10028] n caz de diaree acut la copil, coprocultura este indicat: (pag. 1051) A: n caz de febr ru tolerat sau prelungit B: la imunodeprimai C: n deshidratarea sever D: n caz de prezen a sngelui n scaun E: la revenirea dintr-o zon endemic 29. [DAC10029] Este adevrat despre utilizarea antiemeticelor n tratamentul simptomatic al vrsturilor: (pag. 1064) A: metopimazina se d n doz de 0,2 mg/kg/8h per os B: pot avea ca efecte secundare sincinezii C: domperidona se d n doz de 0,2-0,4 mg/kg/8h per os D: amelioreaz simptomatologia vrsturilor de cauz chirurgical E: n timpul monitorizrii se va avea n vedere normalizarea strii hidroelectrolitice i nutriionale

30. [DAC10031] semnele deshidratari extracelulare din sectorul interstitial sunt: (pag 1059) A: pliu cutanat persistent B: tahicardie C: depresia fontanelei D: hipotemsiune arteriala E: piele uscata 31. [DAC10033] MANAGEMENTUL DESHIDRATARI CUPRINDE: (PAG 1052) A: REHIDRATARE ORALA IN CANTITATI MICI IN CAZUT SCADERI PONDERALE MAI PUTIN DE 5% B: URGENTA TERAPEUTICA IN CAZUL SCADERI PONDERALE DE 5-10 % C: 5-10% , REHIDRATARE VENOASA, SAU IN CAZ DE ESEC CU SONDA NAZOGASTRICA D: MAI MULT DE 10%, INCERCARE DE REHIDRATARE ORALA E: NICI UNA DE MAI SUS 32. [DAC10034] Sunt semne de deshidratare intracelular urmtoarele, cu excepia: (pag. 1049) A: alungirea timpului de recolorare capilar B: depresia fontanelei C: mucoase uscate D: febr E: cearcne

CONVULSIILE SI EPILEPSIA LA COPIL

1. [CEC10008] Care este situaia n care RMN cerebral este util n diagnosticul copilului cu epilepsie? () A: Numai la sugar B: Numai nainte de intervenia chirurgical C: n epilepsiile generalizate D: Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie parial sau simptomatic E: Numai n cazurile n care se efectueaz RMN funcional 2. [CEC10009] Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de vrf-unda de 3 Hz i prognostic bun este: () A: Epilepsia grand mal B: Epilepsia petit mal C: Sindromul West D: Sindromul Dravet E: Sindromul Lenox-Gastaut 3. [CEC10010] n epilepsia copilului, triada: spasme n flexie, hipsaritmie la EEG i regresia achiziiilor este () A: Sindromului West B: Sindromului Dravet C: Sindromului Doose D: Epilepsiei grand mal E: Epilepsiei petit mal 4. [CEC10011] La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aprute la EEG sunt caracteristice sindromului: () A: West B: Dravet C: Lennox-Gastaut D: Doose E: Down 5. [CEC10012] n epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmtoarea caracteristic: () A: Sunt atone B: Apar mai ales la sugar C: Sunt localizate pe un hemicorp D: Prognosticul este infaust E: Sunt tonico-clonice generalizate 6. [CEC10015] Tratamentul n encefalita acut este: (1079) A: Aciclovir, 400mg/m2/8h, 15-21 zile B: Aciclovir, 500mg/kgc/8h, 15-21 zile C: Aciclovir, 500mg/m2/12h, 15-21 zile D: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 15-21 zile E: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 21-28 zile

7. [CEC10019] Mutatia genei SCNA1 apare in sindromul: () A: West B: Dravet

C: Lennox-Gestaut D: Doose E: Down

8. [CEC10048] Definitia epilepsiei copilului este urmatoarea: () A: repetare cronica a crizelor epileptice spontane B: repetare a cel putin 2 convulsii C: manifestari paroxistice multiple D: crize convulsive non-acute multiple E: crize epilepice spontane acute 9. [CEC10058] Sindromul Doose este caracterizat de urmtoarele () A: Epilepsie mioclono-astatic cu debut n jur de 3 ani B: Epilepsie sever n primul an de via C: Epilepsie de tip petit mal D: Epilepsie mioclonic sever a sugarului E: Epilepsie sever cu debut pe leziuni cerebrale preexistente 10. [CEC10059] Despre sindromul West se pot afirma c este caracterizat de () A: crize violente tonico-clonice sau clonice B: crize atonice C: Crize tonice axiale, cderi D: Crize mioclonice, tonicoclonice, absene atipice E: Spasme n flexie, hipsaritmie 11. [CEC10060] n epilepsia copilului existena unuia dintre urmtoarele sindroame se determin cu teste genetice () A: Felty B: Dravet C: Doose D: West E: Lennox-Gastaut

12. [CEC10061] n epilepsia copilului RMN este utilizat pentru () A: Decelarea leziunilor specifice sindroamelor mitocondriale B: Decelarea unei origini difuze responsabile de epilepsia parial C: Decelarea unei origini focale responsabile de epilepsie parial sau simptomatic D: Cazul n care se suspecteaz encefalopatie sever E: Diagnosticul focal al epilepsiei severe nainte de intervenia chirurgical 13. [CEC10062] n cazul unei convulsii simple, tratamentul const n () A: Clonazepam i.v. 0,5 mg/kg B: Valium i.v. 0,5 mg/kg C: Domperidona 0,2-0,4 mg/kg D: Valium intrarectal 0,5 mg/kg E: Bromazepam intrarectal 0,5 mg/kg 14. [CEC10063] Dac se suspecteaz SHU la un copil avnd convulsii, se va efectua () A: Dozarea interferonului alfa n LCR

B: Hemocultura pentru E. Coli OH 157 C: EEG D: RMN la distan E: CT n urgen 15. [CEC10064] Convulsiile febrile simple sunt caracterizare de, cu excepia () A: Dezvoltare psihomotorie normal B: Asociat cu febra C: Criza tonico-clonic generalizat D: Dureaz ntre 15 i 30 de minute E: Apare ntre 3 luni i 5 ani 16. [CEC10065] Encefalita post-infecioas la copil este caracterizat de () A: Anomalii neurologice focale B: Febr moderat C: Hipodensiti focale pe CT D: Tulburri de contien progresive E: Debut progresiv 17. [CEC10066] Diagnosticul encefalitei acute herpetice la copil include urmtorul element () A: Debutul este brutal cu convulsii grand mal B: Nu se poate decela HSV n LCR C: Unde lente focale pe EEG D: Hipodensitate T1 pe RMN E: Hiperdensitate corticala pe CT

18. [CEC10071] Care dintre urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple nu este adevarata? (1080) A: Apar la sugar sau copil B: Apar inainte de 3L sau dupa 5 ani C: Asociaza febra D: Nu exista semne de infectie intracraniana E: Manifestare clinica: criza convulsiva tonico-clonica generaleizata

19. [CEC10081] In legatura cu sindroamele epileptice generalizate criptogenetice sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083) A: Sindromul WEST apare in primul an de viata B: Sindromul DRAVET apare la sugar si prezinta o anomalie a genei SCNA1 C: Sindromul Lennox-Gastaut debuteaza in jurul varstei de 3-5 ani si evolueaza cu retard intelectual D: Sindromul DOOSE prezinta leziuni cerebrale preexistente si anomalii bifrontale pe EEG E: Prognosticul foarte variabil cu vindecare sau farmacorezistenta este corect pentru pacientii cu crize violente generalizate tonico-clonice

20. [CEC10083] Care afirmatie privind sindromul West la copil este FALSA ? () A: Este epilepsie severa in primul an de viata

B: Este epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 3 - 5 ani

C: Clinic prezinta spasme in flexie D: Electroencefalografia (EEG) descrie hipsaritmie E: Neurologic asociaza regresia achizitiilor psihomotorii 21. [CEC10002] Triada clasica a sindromului West este reprezentata de: (pag.1083) A: spasme in flexie B: crize tonico-clonice generalizate C: hipsaritmie la EEG D: crize tonico-clonice nocturne E: regresia achizitiilor 22. [CEC10003] n encefalita herpetic la copil, urmtoarele afirmaii sunt adevrate: () A: Vrsta de debut este sub 1 an B: Alterarea contientei este progresiv C: Apar convulsii intarziate la 48-72h D: Debut brusc E: Apare n afebrilitate

23. [CEC10004] Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de: () A: Asociere cu febra B: Antecedente neurologice C: Durata peste 30 minute D: Apariie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani) E: Fr semne de infecie intracranian

24. [CEC10005] Tabloul clinic n convulsiile simple ale copilului cuprinde: () A: Criza tonico-clonic generalizat B: Hipotermie C: Durata sub 15min D: Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normal E: Sugar cu deficit neurologic 25. [CEC10006] Pentru encefalita post-infecioas la copil pledeaz: () A: Vrsta peste 5 ani B: Anomalii neurologice severe focale C: Debut progresiv D: CT cu hipodensiti focale E: Febra moderat

26. [CEC10007] Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde: () A: Antipiretice B: Plasarea copilului n poziie lateral de siguran C: Antibioterapie, la nevoie D: Bronhodilatatoare E: Antitusive

27. [CEC10013] Sindromul Doose este caracterizat de : (pag 1083) A: tip de epilepsie frecventa B: debut in jurul varstei de 3 ani

C: crize usoare tonico-clonice D: aparitia de mioclonii, absente, caderi E: prognostic variabil

28. [CEC10014] Prelevarea LCR-ului in diagnosticul convulsiilor la sugar si copil: (pg. 1079) A: Efectuarea examenului PCR pentru virusul HSV B: Dozarea IFN-alfa C: Dozarea IFN-beta D: Se repet la 72 ore E: Se repet la 48 ore

29. [CEC10016] Afirmatii adevarate despre sindromul West: () A: epilepsie usoara in primul an de viata B: epilepsie severa C: spasme D: hipsaritmie la EEG E: regresia achizitiilor

30. [CEC10017] Urmatoarele afirmatii despre epilepsiile criptogenetice sunt adevarate: () A: presupus simptomatice dar fara etiologie cunoscuta B: debut in jur de 3 ani cu crize violente generalizate, tonico-clonice sau clonice: sindromul Doose C: retard intelectual: sindromul West D: regresul achizitiilor:sindromul West E: anomalii bifrontale la EEG: sindromul Lennox-Gestaut 31. [CEC10018] Urmatoarele sunt epilepsii criptogenetice: () A: sindromul West B: petit mal C: grand mal D: sindromul Doose E: sindromul Dravet

32. [CEC10020] Sindromul Doose, afirmatii false: () A: face parte din epilepsiile criptogenetice B: fara etiologie cunoscuta C: apare in context febril inainte de 9 luni D: anomalii bifrontale la EEG E: epilepsie rara, mioclono-astatica

33. [CEC10021] Urmatoarele afirmatii despre epilepsia grand mal sunt adevarate: () A: crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate B: este idiopatica C: apare in timpul somnului D: prognostic bun E: este favorizata de hiperpnee

34. [CEC10022] Epilepsiile idiopatice sunt caracterizate de: () A: apar la subiecti normali B: fara leziuni cerebrala

C: fara deficit neurologic D: fara antecedente familiale E: origine uneori genetica

35. [CEC10023] Urmatoarele afirmatii despre imagistica in epilepsia copilului sunt adevarate: () A: decelarea unei origini focale cu ajutorul RMN

B: in caz de epilepsie severa se face SPECT C: examinarile imagistice sunt inutile D: EEG sistematic E: RMN functional, uneori

36. [CEC10024] Este adevarat despre epilepsia petit mal: () A: este frecventa B: 50% dintre copii

C: debuteaza in jur de 7 ani D: frecvente pierderi ale contactului cu mediul E: EEG are aspect de varf-unda de 6 Hz

37. [CEC10025] Sindromul Doose este caracterizat de: () A: epilepsie rara, miclono-astatica B: mioclonii, caderi, absente C: vindecare D: farmacorezistenta E: debut in jur de 10 ani

38. [CEC10026] Sindromul Lennox-Gestaut prezinta: () A: crize tonice axiale B: crize generalizate tonico-clonice C: crize atonice D: absente tipice E: crize tonice nocturne

39. [CEC10027] Sindromul Dravet prezinta: () A: crize mioclonice B: crize tonicoclonice C: absente atipice D: crize prelungite pe bilaterale de la inceput E: crize partiale

40. [CEC10028] Epilepsia cu paroxism rolandic este: () A: idiopatica B: focala C: criptogenetica D: simptomatica

E: generalizata 41. [CEC10029] Epilepsia generalizata se caracterizeaza prin: () A: descarcare electrica cu origine intr-o zona cerebrala localizata, cu generalizare secundara B: fara caracter de orientare topografica C: absenta, atonie, criza tonica D: anomalii difuze bilaterale pe EEG E: intereseaza de la inceput majoritatea creierului

42. [CEC10030] Principiile de tratament in epilepsia copilului sunt urmatoarele: () A: farmacologic B: monoterapie de prima intentie C: tratamentul chirurgical este imposibil D: calostomie E: stimulare vagala in caz de epilepsie farmacorezistenta multifocala

43. [CEC10031] Urmatoarele sunt manifestari paroxistice neepileptice la sugar si copil: () A: sincopa B: miscari extrapiramidale C: mioclonii D: migrene E: absente atipice

44. [CEC10032] Circumstantele de aparitie a convulsiilor la sugar si copil, ca manifestare paroxistica, sunt: () A: somn B: febra C: postraumatic D: post-infectioasa E: encefalita herpetica

45. [CEC10033] Tratamentul encefalitei herpetice la sugar si copil se face astfel: () A: de urgenta B: dupa confirmarea biologica C: cu aciclovir 500mg/m2/24h timp de 21 de zile D: antiedemetos si anticonvulsivant E: fara a se astepta confirmare biologica

46. [CEC10034] Urmatoarele sunt FALSE despre encefalita herpetica la sugar si copil: () A: varsta sub 1 luna B: debut progresiv C: alterarea brusca a constientei D: convulsii de la incaput E: crize focale brahiofaciale subintrante cu evolutie spre stare de mal epileptic

47. [CEC10035] Referitor la examenul LCR in encefalita herpetica la sugar si copil, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: () A: se cauta HSV B: se dozeaza TNF-alfa

C: se repeta in caz de prelevare initiala negativa D: daca prelevarea initiala este negativa, nu mai este nevoie de o a doua E: se cauta EBV

48. [CEC10037] Urmatoarele aspecte sunt prezente in encefalita post-infectiosa si absente in encefalita acuta cu replicare virala: () A: debut acut B: debut progresiv C: hipodensitati focale D: tulburari de constienta de la inceput E: stare de mal epileptic

49. [CEC10038] Encefalita post-infectioasa prezinta: () A: varsta de aparitie 5 ani B: anomalii neurologice putin importante C: unde lente difuze pe EEG D: complexe lente periodice pe EEG E: hipodensitati focale pe CT

50. [CEC10039] Convulsii ocazionale de cauza infectioasa la sugar si copil apar in urmatoarele circumstante: () A: meningita B: SHU C: shigelloza D: insuficienta renala acuta E: infectii cu E. coli O 151, rotavirus 51. [CEC10040] Convulsii ocazionale la sugar si copil apar in context de: () A: intoxicatii endogene B: sindrom de sevraj C: AVC la sugar D: traumatism E: hiperglicemie

52. [CEC10041] Urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple la sugar si copil sunt adevarate: () A: apar intre 3 luni si 5 ani B: sunt asociate cu febra C: fara semne de infectie intracraniana D: criza tonico-clonica generalizata E: durata peste 15 minute

53. [CEC10042] Examinarile complementare in caz de criza epileptica la sugar si copil sunt: () A: CT in urgenta B: in caz de examen clinic evocator de SHU, tulburari de constiinta, deficit postcritic: RMN C: RMN la distanta de episod D: in caz de retard pshihomotor, criza partiala, EEG atipica: RMN in urgenta E: EEG in primele 72 de ore, in timpul somnului daca varsta <3 luni

54. [CEC10043] Urmatoarele afirmatii despre incadrarea crizelor epileptice la sugar si copil sunt adevarate: () A: dezvoltare normala, crize bine controlate de terapia anticonvulsivanta, dispare la varsta adulta: epilepsie idiopatica legata de varsta B: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie simptomatica C: epilepsie criptogenetica

D: dezvoltare normala sau nu, incetinirea dezvoltarii: epilepsie criptogenetica E: dispare la varsta adulta: criptogenetica

55. [CEC10044] Tratamentul unei crize convulsive simple la sugar si copil se face astfel: () A: pozitie laterala de siguranta B: etiologic: antipiretic

C: valium intravenos 0,5 mg/kg D: apelare imediata a serviciului de urgenta E: antipiretic

56. [CEC10045] O criza convulsiva acuta poate fi: () A: convulsie febrila B: criza simptomatica C: intotdeauna criza simptomatica: meningoencefalita, meningita D: criza epileptica E: sindrom epileptic

57. [CEC10046] O criza convulsiva care nu este acuta, la sugar si copil, poate fi: () A: convulsie febrila B: criza simptomatica C: meningita D: criza epileptica E: sindrom epileptic 58. [CEC10049] n epilepsia copilului, urmtoarele reprezint intervenii chirurgicale curative () A: ntreruperea legturilor focarului epileptogen B: Stimularea vagal C: Calostomia D: Rezecia focarului epileptogen E: Stereotaxia focarului epileptogen

59. [CEC10050] Sindromului Lennox-Gastaut este caracterizat de () A: Retard intelectual B: Anomalii bifrontale pe EEG C: Crize tonice nocturne D: Epilepsie mioclono-astatic E: Epilepsie severa cu debut la 3-5 ani

60. [CEC10051] Despre epilepsia petit mal se poate afirma c () A: Are prognostic bun B: Este favorizat de hiperpnee C: Este favorizat de privarea de somn D: Debuteaz la peste 7 ani E: Debuteaz n jur de 3 ani 61. [CEC10052] Urmtoarele sindroame sunt epileptice idiopate () A: Doose B: Lennox-Gastaut C: Epilepsia petit mal D: Epilepsia grand mal E: Sindromul Drave 62. [CEC10053] n cazul crizelor convulsive non-acute diagnosticul diferenial se poate face ntre () A: Criza simptomatic dat de meningoencefalit B: Convulsie febrila C: Sindrom epileptic D: Criz epileptic E: Manifestare paroxistic non convulsiv

63. [CEC10054] Convulsiile febrile simple sunt caracterizate de () A: Posibil dezvoltare psihomotorie anormal B: Sunt crize tonico-clonice generalizate C: Dureaza mai puin de un sfert de or D: Copilul nu prezint semne de infecie intracranian E: Apar la copii peste 5 ani

64. [CEC10055] Convulsii ocazionale pot fi determinate de () A: Infecie cu rotavirus B: Sindromul hemolitic uremic cu E. Coli O157 C: AVC la sugar D: Hipoglicemie E: Hipercalcemie 65. [CEC10056] Encefalita postinfecioas nu este caracterizat de () A: Stare de mal epileptic B: Hipodensiti focale pe CT C: Anomalii neurologice focale D: Febra ridicat E: Unde lente difuze pe EEG 66. [CEC10057] Diagnosticul encefalitei herpetice la copil se pune baza urmtoarelor investigaii (pg. 1079) A: ECG B: Proteinorahia C: Hemograma D: CT E: Dozarea interferon alfa n lichidul cefalo-rahidian

67. [CEC10067] Ca i manifestri paroxistice non convulsive la sugar i copil mic putem deosebi: (pag. 1079, 1081) A: spasmul hohotului de rs B: lipotimia C: ticurile D: parasomniile E: sincopa 68. [CEC10068] Clasificarea internaional simplificat a sindroamelor epileptice cuprinde (pag. 1083, 1084) A: sindroamele speciale B: epilepsii i sindroame epileptice focale C: epilepsii i sindroame epileptice secundar generalizate D: epilepsii al cror caracter focal sau generalizat nu este relevant E: epilepsii i sindroame epileptice generalizate

69. [CEC10069] Despre tratamentul encefalitei herpetice sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1079) A: Se iau masuri asociate de nursing B: Tratament de urgenta, imediat dupa confirmarea biologica C: Terapie anti-edematoasa D: Tratament anti-convulsivant E: Se administreaza timp de 15-21 de zile aciclovir 500mg/kgc/8h

70. [CEC10070] Sunt afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential dintre encefalita acuta si cea post-infectioasa, cu exceptia: (1080) A: Encefalita acuta apare la varsta cuprinsa intre 1 an si adolescenta B: Encefalita acuta virala are debut progresiv, iar cea post-infectioasa debut acut C: Anomaliile neurologice in encefalita acuta virala sunt focale, iar in cea post-infectioasa sunt difuze D: Encefalita acuta virala se caracterizeaza prin febra moderata E: La CT se observa hipodensitati focale in encefalita virala si difuze in encefalita post-infectioasa 71. [CEC10072] Din grupul crizelor convulsive partiale nu fac parte: (1080) A: Crizele clonice B: Crizele partial generalizare C: Crizele partiale simple D: Crizele partiale complexe E: Crizele partiale secundar generalizate

72. [CEC10073] RMN, ca examen complementar utilizat in diagnosticul crizei epileptice, se realizeaza in urmatoarele conditii: (1081) A: La distanta de criza B: In caz de EEG tipica C: Daca Examenul clinic este anormal D: In cazul unei crize partiale simple sau complexe E: In caz de retard de crestere intrauterina

73. [CEC10074] Printre obiectivele in evaluarea initiala in epilepsie copilului se gasesc: (1082) A: Cautarea argumentelor clinice si paraclinice pentru diagnosticul de sindrom epileptic

B: Eliminarea unei alte afectiuni ce poate da aceste simptome

C: Se anunta diagnosticul in cazul in care exista tratament D: Se precizeaza evolutia, gravitatea si comorbiditatile sindromului E: Se adapteaza managementul pacientului

74. [CEC10075] Bilantul paraclinic in cazul unei epilepsii la copil nu include: (1082) A: Electroencefalograma cu sau fara hiperventilatie, stimulare luminoasa intermitenta, privare de somn

B: RMN cerebrala pentru decelarea unei origini difuze responsabile de o epilepsie C: SPECT in caz de epilepsie partiala sau simptomatica D: Examinari biologice utile pentru confirmarea unui sindrom de epilepsie severa - mutatia genei SCNA1 pentru sd DRAVET E: Examinari metabolice utile in caz de suspiciune de encecfalopatie acuta

75. [CEC10076] In legatura cu clasificarea internationala simplificata a epilepsiei copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1083-1084) A: Epilepsiile generalizate criptogenetice sunt asimptomatice si fara o cauza cunoscuta B: Epilepsia cu paroxism rolandic este o epilepsie focala simptomatica C: Sindroamele varfuri-unda sunt epilepsii al caror caracter focal sau generalizat nu este determinat D: La baza epilepsiilor generalizate simptomatice se gasesc leziuni cerebrale sau boli metabolice E: Epilepsiile si sindroamele epileptice generalizate se impart in: simptomatice, iatrogene si criptogenetice

76. [CEC10077] Despre epilepsia petit mal sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083) A: Este frecventa: 10-15% B: Mai poarta denumirea de "absentele copilului" C: Debuteaza inainte de 7 ani sau dupa adolescenta

D: Au loc frecvente pierderi ale contactului cu mediul E: Este favorizata de hiperpenee si are prognostic bun

77. [CEC10078] Despre "epilepsia grand mal" putem afirma urmatoarele: (1083) A: Este favorizata de privarea de somn B: Are prognostic bun C: EEG are aspect de varf unda de 3 Hz D: Crize tonico-clonice generalizate apar pana la pubertate E: Crize tonico-clonice generalizate apar la pubertate

78. [CEC10079] Alegeti afirmatii adevarate in legatura cu epilepsiile generalizate criptogenetice: (1083) A: Sindromul DOOSE este o epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 5 ani B: Anomaliile bifrontale pe EEG si leziunile cerebrale preexistente fac trimitere la sindromul Lennox-Gastaut

C: Regresul achizitiilor este o caracteristica a sindroamelor WEST si DRAVET

D: Sindromul WEST este o epilepsie severa ce apare in primul an de viata E: Crize mioclonice, partiale, prelungite ce apar in context febril inainte de luna a 9-a de viata intrauterina caracterizeaza Sd DRAVET

79. [CEC10080] Sindromul DOOSE nu se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: (1083) A: Este o epilepsie rara B: Debutul este in jurul varstei de 5 ani C: Epilepsie mioclono-astatica cu crize violente D: Miocloniile, caderile si absentele sunt precedate de crize violente generalizate clonice E: Crizele violente partiale tonico-clonice sunt urmate de mioclonii, caderi si absente

80. [CEC10082] Monitorizarea copiilor cu epilepsie implica: (1085) A: Consultatii specializate pe o perioada de 5 ani B: Determinari de laborator in cazul tratamentului cu anumite medicamente antiepileptice C: RMN cerebral o data pe an D: EEG la 6 luni E: EEG in caz de modificari ale crizelor sau a terapiei

INFECTII ALE TRACTULUI RESPIRATOR LA COPIL

1. [ITR10002] Care din urmtoarele afirmaii legate de rinofaringita acut este adevarat: () A: Aproape exclusiv de origine bacterian B: Afecteaz mai ales copiii mici C: Evoluie prelungit 2-3 sptmni D: Necesit obligatoriu antibioterapie E: Este rar la copii 2. [ITR10003] n anginele i faringitele copilului, etiologia viral se manifest mai degrab prin: () A: simpla congestie eritematoas a amigdalelor B: aspect eritemato-pultaceu C: abces retrofaringian D: angina pseudomembranoas E: angina veziculoas 3. [ITR10004] Strategia antibiotic n pleuropneumopatiile la copil se face prin urmtoarea asociere: () A: ampicilin plus gentamicin B: cefalosporine de generaia III asociate cu vancomicin sau rifampicin C: penicilin plus doxiciclin D: cefalosporine plus gentamicin E: penicilina plus flourochinolone 4. [ITR10005] n diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR n secretiile nazale este util n identificarea urmtorului germen: () A: Streptococ betahemolitic B: E. coli C: Proteus D: Mycoplasma E: Chlamydia. 5. [ITR10006] Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie s cuprind urmtoarea intervenie: () A: obligatoriu antibioterapie B: perfuzii endovenoase cu anticolinergice C: antibioterapie n caz de febr persistent D: badijonaj lingual cu solutii de Nistatin E: efort fizic susinut

6. [ITR10015] In tratamentul pneumoniei la copilul peste 3 ani, nu este corecta urmatoarea administrare: (pag 1101) A: amoxicilina 100mg/kg/zi in 3 prize B: macrolid daca pneumonia este cu mycoplasma C: pristinamycina in caz de alergie la penicilina, la copii sub 6 ani D: cefalosporine generatie a IIIa in caz de alergie la penicilina la copii sub 6 ani E: macrolid in absenta ameliorarii sub amoxicilina, in caz de pneumococ 7. [ITR10047] NU caracterizeaz pleuropneumopatiile la copil () A: Revarst pleural pe radiografie B: Matitate la percuie C: nsprirea murmurului vezicular

D: Dureri abdominale importante E: Tablou infecios marcat

8. [ITR10048] Pentru un copil mai mic de 3 ani, pneumonia n context nealergic se va trata cu () A: Ceftriaxona B: Cefotaxim C: Azitromicina D: Claritromicina E: Amoxicilina 9. [ITR10049] Pneumonia cu S. Pneumoniae NU este caracterizat de () A: Erupie polimorf asociat B: Otit medie acut asociat C: Febr important D: Semne generale marcate E: Tablou clinic instalat brusc 10. [ITR10050] Radiografia toracic n cazul suspiciunii de bronit acut la copil NU se va efectua atunci cnd () A: Se face diagnostic diferential ntre bronit i pneumopatie B: Este cazul unei pneumonii recidivante C: Este vorba de raluri crepitante i febr D: Se bnuiete inhalarea unui corp strain E: Exist febr inexplicabila de scurt durat, dar bine tolerat 11. [ITR10051] Tratamentul n ambulatoriu al broniolitei acute la sugar este caracterizat de urmtoarele, cu excepia () A: Antibioterapia const n amoxicilina-clavulanat B: Dezobstrucie nazal cu ser fiziologic C: Kinetoterapie dac este ncrcat cu secreii D: Fracionarea meselor E: Antibioterapie sistematic 12. [ITR10052] NU reprezint criterii de gravitate pentru broniolita acut la sugar () A: Polipnee superficial B: Febr mare C: Somnolen D: Semne de lupt majore E: Apnee 13. [ITR10053] Herpangina cu coxsackie A se diagnosticheaz pe baza prezenei () A: Anginei ulceroase B: Anginei veziculoase C: Anginei pseudomembranoase D: Anginei eritemato-pultacee E: Anginei eritematoase 14. [ITR10055] Urmtoarele afirmaii despre broniolita acut la copilul de 3 ani este adevrat: (pag. 1099)

A: este mai degrab bacterian B: este de cele mai multe ori viral C: nu putem avea broniolita acut la copilul de 3 ani D: asociaz raluri sibilante E: asociaz tuse iritativ nocturn

15. [ITR10061] Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii cu privire la bronsiolita acuta a sugarului: (1099) A: Bilantul infectios (hemograma, PCR) este necesar pentru diagnosticul de infectie virala B: Dificultatile alimentare, cefaleea intensa si apneea sunt considerate criterii de gravitate C: Ereutofobia intra in diagnosticul diferential, alaturi de tusea convulsiva D: Examinarile complementare, de cele mai multe ori, nu sunt necesare E: Sunt repercursiuni asupra starii generale: apneea, somnolenta si aspectul toxic

16. [ITR10064] Reprezinta etiologie comuna pentru bronsita acuta si pneumonie, la copil: (1100) A: Streptococus pneumonie B: VSR C: Haemophilus influenzae D: Mycoplasma pneumoniae E: Legionella pneumoniae

17. [ITR10069] Dupa aspectul local, anginele eritemato-pultacee la copil, prezinta : () A: Simpla congestie eritematoasa a amigdalelor B: Vezicule +/- eroziuni pe fond eritematos amigdalian C: Pelicula albicioasa care acopera partial amigdalele eritematoase D: Ulceratii unilaterale ale amigdalelor E: False membrane groase si aderente de amigdale

18. [ITR10007] Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune: () A: rinoree anterioar/posterioar B: tuse iritativ C: raluri bronice D: modificri Rx E: obstrucie nazal 19. [ITR10008] Care din urmtoarele afirmaii despre anginele acute sunt adevrate? () A: anginele sunt afeciuni inflamatorii ale amigdalelor palatine B: cel mai adesea sunt virale C: formele streptococice sunt caracteristice sugarilor D: febra este adesea ridicat E: tratamentul antibiotic se folosete de rutin 20. [ITR10009] Urmtoarele sunt caracteristice pentru broniolitele acute ale sugarului: () A: vrsta sub 2 ani B: apar n epidemii vara C: sunt frecvent virale

D: examinrile complementare sunt obligatorii E: pot fi precedate de rinofaringit acut 21. [ITR10010] Care sunt indicaiile pentru efectuarea radiografiei toracice n bronita acut? () A: febr inexplicabil, mai ales la sugar B: etiologia viral C: tuse persistent nsoit de tahipnee D: pneumonii recidivante E: suspiciune de inhalare de corp strain

22. [ITR10011] Tratamentul n pneumoniile acute presupune: () A: antibioterapie de urgen i de prim intenie B: spitalizarea cazurilor grave C: tratament cu penicilin pe o durat de 5 zile la cei cu vrsta mai mic de 3 ani D: cefalosporine dac tabloul clinic evoc mycoplasma E: evaluare la 48-72 de ore n toate cazurile

23. [ITR10012] Cu ce se poate complica o rinofaringita la copil: (pag.1068) A: sinuzita B: crize convulsive

C: otita medie D: astm E: pneumonie streptococica

24. [ITR10013] Anginele copilului cu streptococ pot produce urmatoarele complicatii: (pag.1068) A: reumatism articular acut B: bronsiolita C: abces retrofaringian D: otita congestiva E: adenoflegmon

25. [ITR10014] Etiologia cea mai frecventa a unei pleuropneumopatii la sugar si copil este reprezentata de: (pag.1101) A: pneumococ B: stafilococ C: haemophilus influenzae D: mycoplasma pneumoniae

E: streptococ A

26. [ITR10016] . Cea mai frecventa etiologie de pleuropneumopatie a copilului este : (pag 1101) A: mycoplasma B: pneumococ C: stafilococ D: streptococ A E: streptococ B

27. [ITR10018] Diagnosticul pleuropneumopatiilor la sugar si copil include: () A: tablou infectios si respirator marcat B: dureri abdominale importante C: matitate la percutie, diminuarea murmurului vezicular D: radiografia toraca este inutila E: punctie pleurala ( la copil stabil si la nevoie dupa ghidaj ecografic)

28. [ITR10019] Tratamentul pneumoniilor la sugar si copil inaintea varstei de 3 ani se face astfel: () A: antibioterapie activa pe pneumococ pana la proba contrarie B: amoxicilina 80-100mg/kg/zi in 3 prize si pentru o perioada de 10 zile C: cefotaxime 100mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente D: ceftriaxone 50 mg/kg/zi in caz de alergie la peniciline sau semne de gravitate prezente E: macrolide

29. [ITR10020] Tratamentul penumoniilor la copii peste 3 ani se face astfel: () A: antibioterapie activa pe penumococ si mycoplasma B: amoxicilina 100-120 mg/kg/zi in 3 prize pentru 10 zile daca tabloul clinic este evocator pentru pneumococ C: macrolid in absenta ameliorarii dupa 24 de ore de tratament bine condus D: macrolid daca tabloul clinic evoca mycoplasma E: in caz de alergie la penicilina: pristinamycina pentru copii peste 6 ani si afectare moderata, spitalizare si tratament cu cefalosporine de generatia III in restul cazurilor

30. [ITR10021] Principalele cauze de pneumonii la copil si sugar sunt urmatoarele: () A: virale B: streptococ pneumonia: instalare brusca, semne generale marcate, febra importanta, eventual otita medie asociata C: mycoplasma pneumonia: instalare progresiva, febra mai putin intensa, eventual eruptie polimorfa D: anaerobi E: fungi 31. [ITR10022] Tablouri clinice inselatoare in pneumoniile sugarului si copilului sunt urmatoarele: () A: dureri abdominale febrile B: meningism C: meningita D: encefalita E: simptome urinare

32. [ITR10023] Criterii de gravitate legate de tabloul clinic in pneumoniile sugarului si copilului sunt urmatoarele: () A: sindrom infectios sever B: tulburari hemodinamice C: insuficienta respiratorie D: tulburari alimentare, apetit exagerat E: alterarea starii generale

33. [ITR10024] Tratamentul bronsitei acute la sugar si copil include: () A: dezobstructie nazala cu ser fiziologic

B: tratament simptomatic al febrei C: antibioterapie daca este prezenta febra >40 persistenta mai mult de 3 zile D: antibioterapie da sunt prezente ralurile crepitante sau afectare radiologica E: amoxicilina+acid clavulanic (S. pneumoniae, Haemophilus influenzae B)

34. [ITR10025] Tratamentul un spital al bronsiolitei la sugar este urmatorul: () A: oxigenoterapie in caz de insuficienta respiratorie B: prozitie procliva dorsala la 30 grade C: supraveghere a FR, semnelor de lupta repsiratorie, SaO2, a starii hemodinamice si nutritionale D: hidratare si nutritie corecta (150 ml/kg/zi) E: hidratare intravenoasa sistematic 35. [ITR10026] Tratamentul in ambulatoriu a broniolitei acute la sugar include: () A: dezobstrutie nazala cu ser fiziologic B: kinetoterapie respiratorie in cazul in care copilul este incarcat cu secretii C: antibioterapie sistematic cu amoxicilina-clavulinat D: fractionarea meselor E: antibioterapie numai in caz de suprainfectie bacteriana patenta

36. [ITR10027] Criteriile de spitalizare ale sugarului cu bronsiolita acuta sunt: (pg. 1099) A: cardiopatie, patologie repsiratorie cronica, prematuritate <34 saptamani, varsta <=6 saptamani B: detresa respiratorie C: FR >30/min D: dificultate de alimentatie, deshidratare E: somnolenta, aspect toxic, stare de rau

37. [ITR10028] Diagnosticul de bronsiolita acuta la sugar: () A: epidemii de vara, virale (VRS) B: sugar sub 2 ani C: tuse seaca asociata cu detresa respiratorie cu raluri sibilante precedata de rinofaringita D: raluri crepitante E: bronho-alveolita

38. [ITR10029] Diagnosticul diferential al bronsiolitei acute la sugar include: () A: infectie pulmonara bacteriana B: tuse convulsiva C: cardiopatie congenitala D: cardiomiopatie E: infectii ORL

39. [ITR10030] Examinarile complementare in bronsiolita acuta la sugar sunt urmatoarele: () A: absolut necesare B: radiografia toracelui C: hemograma D: PCR E: hemoculturi

40. [ITR10031] Managementul anginelor la copil se face astfel: ()

A: daca TDR este pozitiv se initiaza tratament cu amoxicilina pentru 6 zile B: daca TDR este negativ si absenta factorilor de risc de RAA tratament doar cu antalgice, antipiretice C: daca TDR este negativ dar exista factori de risc de RAA se face exudat faringian D: daca exudatul este pozitiv se instituie tratament antibiotic, care este eficient daca este initiat in decurs de 5 zile de la primele simptome E: in caz de alergie la amoxicilina: cefalosporine de a doua sau a treia generatie timp de 4 sau 5 zile, iar in caz de alergie la toate penicilinele se prescrie macrolid timp de 10 zile

41. [ITR10032] Examinarile speciale in caz de aspect atipic al anginelor copilului sunt urmatoarele: () A: exudat faringian sin hemograma: in caz de angina ulceroasa B: exudat faringian , hemograma si serologia EBV: in caz de angina pseudomembranoasa C: serologie EBV: in caz de angina veziculoasa D: hemocultura: in caz de angina eritematoasa E: nu sunt necesare examinari speciale

42. [ITR10033] Tabloul clinic al anginelor copilului include: ()

A: febra adesea ridicata B: odinofagie C: modificari ale rinofaringelui D: adenopatii cervicale bilaterale E: otalgie reflexa, tulburari digestive

43. [ITR10034] Anginele cu streptococ la copil se pot complica: () A: RAA B: glomerulonefrita C: abces retrofaringian D: adenoflegmon E: conjunctivita

44. [ITR10035] Managementul rinofaringitei la copil este: () A: pur simptomatic B: tratament antibiotic sistematic C: tratament antibiotic doar in caz de otita, sinuzita D: complicatia bacteriana este sugerata de febra persistenta > 3 zile sau evolutie prelungita peste 7 zile E: o conjunctivita purulenta izolata (infectie cu haemophilus) justifica doar un tratament antibiotic local

45. [ITR10036] Tabloul clinic al rinofaringitei copilului include: () A: rinoree anterioara si/sau posterioara B: obstructie nazala C: faringita, tuse productiva D: otita supurata E: adenopatii cervicala reactive

46. [ITR10037] Urmatoarele afirmatii despre rinofaringita copilului sunt FALSE: () A: este frecvent bacteriana B: afecteaza mai ales copii mici C: evolutie favorabila in mai putin de o saptamana D: se poate complica cu otita, sinuzita E: este foarte rara la copii

47. [ITR10039] Pleuropneumopatii sunt cauzate adesea de () A: Pneumococ B: Stafilococ C: Streptococ B D: Streptococ A E: M. Pneumoniae

48. [ITR10040] Tratamentul pneumoniei cu mycoplasma la copii peste 3 ani include () A: Pristinamicina B: Azitromicina C: Claritromicina D: Josamicina E: Amoxicilina 49. [ITR10041] Pneumoniile sugarului i copilului au urmtoarele criterii de gravitate () A: Insuficien respiratorie B: Prematuritate C: Context social precar D: Sindrom infecios sever E: Imunodepresie 50. [ITR10042] Diagnosticul bronitei acute la copil se pune pe baza urmtoarelor () A: Context epidemic B: Dureri abdominale C: Raluri bronsice D: Deteres respiratorie E: Tuse febril 51. [ITR10043] Broniolita acut la sugar intr n diagnosticul diferenial alturi de () A: Pleuropatie B: Infecie pulmonar bacterian C: Tuse convulsiv D: Cardiomiopatie E: Cardiopatie congenital 52. [ITR10044] Cazurile de broniolit acut la sugar se spitalizeaz n caz de () A: Prematuritate B: Exist raluri crepitante care evoc o bronho-alveolit C: Exist somnolen D: FR > 60/min E: Vrsta sub 2 ani

53. [ITR10045] n caz de angin ulceroas la copilul sub 3 ani, se vor efectua urmtoraele examinri () A: TDR B: Hemocultura C: Exudat faringian D: Hemograma E: Serologie EBV 54. [ITR10046] Anginelor cu streptococ la copii pot avea urmtoarele complicaii () A: Adenoflegmon B: Glomerulonefrita C: Endocardita infectioasa D: Abces retrofaringian E: Reumatism articular acut 55. [ITR10054] Urmtoarele afirmaii despre anginele copilului sunt adevrate,cu excepia: (pag. 1068, 1069) A: angina ulceroas din agranulocitoz este bilateral B: angina pseudomembranoas nu poate fi difteric n Frana, datorit vaccinrii C: angina ulceroas fusospirilar este bilateral D: herpangina este o angin vezicular E: examenul clinic orienteaz spre o origine viral sau bacterian

56. [ITR10056] Despre anginele copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1068-1069) A: Anginele cu streptococ sunt cele mai frecvente B: Anginele streptococice se pot complica cu RAA, glomerulonefrita sau adenoflegmon C: Toate anginele asociaza febra moderata D: Din tabloul clinic pot face parte: febra, otalgia reflexa, adenopatiile cervicale bilaterale sau tulburarile digestive E: In caz de angina pseudomembranoasa sunt necesare examinari speciale precum hemograma, serologia EBV si exudatul faringian

57. [ITR10057] Despre managementul in rinofaringita sunt false urmatoarele afirmatii: (1068) A: Spalaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic B: Spalatura choanelor si cavumului cu ser fiziologic C: In caz de febra - antibiotic in doza mica D: Antipiretice in caz de febra prelungita (peste 3 zile) E: In caz de TDR pozitiv - amoxicilina timp de 6 zile

58. [ITR10058] Un sugar cu bronsiolita acuta se va spitaliza daca: (1099) A: A fost nascut prematur <36 saptamani B: Este de varsta mica <6 saptamani C: Prezinta polipnee - FR>60/min D: Este deschidratat, somnolent sau are aspect toxic E: Are dificultati la alimentatie (mai putin de 2-3 mese pe zi)

59. [ITR10059] Despre bronsiolita acuta la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1099) A: Apare in cadrul unor epidemii de iarna, virale (cel mai frecvent cu HSV)

B: Apare la sugar sub 2 ani C: Tabloul clinic este format din tuse seaca, detresa respiratorie cu raluri crepitante D: Apneea si hipercapnia reprezinta criterii de spitalizare E: Diagnosticul diferential se realizeaza cu infectia pulmonara bacteriana, tusea convulsiva sau cardiomiopatia

60. [ITR10060] Despre tratamentul bronsiolitei acute la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1099-1100) A: In caz de suprainfectie bacteriana, in ambulatoriu, se va administra asocierea amoxicilinaclavulanat B: Pozitie procliva ventrala la 30 grade realizata cu ham de siguranta (in spital) C: In spital se vor supraveghea atent frecventa respiratorie, semnele de lupta respiratorie, saturatia oxigenului, starile hemodinamica si nutritionala. D: In ambulatoriu se va realiza dezobstructia nazala cu ser fiziologic de 3 ori pe zi E: Oxigenoterapie in caz de SaO2<97% 61. [ITR10062] Sunt asemanari intre bronsita acuta si bronsiolita acuta urmatoarele cu exceptia: (1099-1100) A: Terapia cu amoxicilina-clavulanat

B: Detresa respiratorie C: Ralurile sibilante D: Febra > 38 gr C

E: Etiologia virala

62. [ITR10063] O pneumonie la copil poate fi sugerata de urmatoarele semne: (1100) A: Febra, polipnee, tuse B: Dureri abdominale febrile C: Meningism D: Suflu tubar, raluri sibilante si diminuarea murmurului vezicular la auscultatie E: Suflu cavitar, raluri sibilante si accentuarea murmurului vezicular la auscultatie

63. [ITR10065] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre pneumonii la copil, cu exceptia: (1101) A: Radiografia pulmonara evidentiaza complicatii precum fibroza interstitiala si abces B: In caz de suspiciune de Mycoplasma se realizeaza proteina C reactiva din secretiile nazale C: In cazul infectiei cu pneumococ se va decela hipocaliemie la bilantul biologic D: Pe radiografia toracelui se pot evidentia focarele pulmonare alveolar si interstitial E: In cazul unei infectii cu haemophilus se realizeaza bilant inflamator - hemograma, proteina C reactiva

64. [ITR10066] Nu reprezinta criterii de gravitate pentru pneumonie: (1100) A: Prematuritate <34 saptamani

B: Context social care impiedica supravegherea si/sau accesul la ingrijiri medicale C: Frecventa respiratorie >60/min

D: Sindromul infectios sever E: Repercursiuni asupra starii generale: deshidratarea si aspectul toxic

65. [ITR10067] Alegeti variantele corecte referitoare la tratamentul pneumoniei la copil: (1101) A: In spital se va trata insuficienta alimentara B: Antibioterapia este sistematica, de urgenta si de prima intentie C: Inainte de 3 ani se administreaza amoxicilina 80-100 mg/kgc/zi in 3 prize timp de 10 zile pentru suspiciunea principala de pneumococ si mycoplasma D: In caz de alergie la penicilina a copilului sub 3 ani cu pneumonie se administreaza cefotaxim 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxona 150 mg/kgc/zi E: In toate cazurile, reevaluare la 48-72 de ore

66. [ITR10068] Sunt elemente comune intre pneumonii si pleuropneumopatii, cu exceptia: (11001101) A: Etiologia virala

B: Stafilococul si streptococul pneumoniae sunt principalele cauze C: Durerile abdominale sunt incluse in tabloul clinic D: La auscultatie, murmurul vezicular este diminuat E: Pe radiografia toracica poate fi evidentiat un revarsat pericardic

ALERGII RESPIRATORII LA COPIL

1. [ARC10005] Care dintre urmtoarele reprezint tratamentul de fond folosit n astmul intermitent? () A: Corticoizii inhalatori B: Corticoizii per os C: Inhibitorii de leucotriene D: Beta 2 adrenoimimetice cu durat lung de aciune E: Astmul intermitent nu are tratament de fond 2. [ARC10006] n astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmtoarea substan: () A: Omalizumab B: Propranolol C: Histamina D: Aspirina E: Ranitidina 3. [ARC10008] Care este criteriul de gravitate care poate anuna stop respirator iminent n astmul bronic la copil? () A: Dispneea la efort B: Bradicardia C: Ralurile sibilante D: PEF peste 80% E: SaO2 90-95% 4. [ARC10009] Care este tratamentul de fond de prim intenie n nivelul 1 din astmul bronsic dup GINA 2006? () A: Corticoizi inhalatori n doze slabe B: Antileucotriene C: Betaadrenergice cu aciune prelungit D: Teofiline retard E: Anti IgE 5. [ARC10010] Care este tramentul crizei de astm bronsic dup GINA2006? () A: Corticostreroizi n doze slabe B: Histamina C: Adrenalina D: Antileucotriene E: Beta 2 adrenergice cu aciune rapid la nevoie

6. [ARC10012] Despre astmul persistent usor spre moderat la copil este falsa urmatoarea afirmatie : (1093) A: simptome diurne 1 sau 2 /sapt B: repercursiuni asupra activitatilor zilnice usoare C: exacerbari 0-1 pe an D: beta 2 mimetice cu durata scurta de actiune 1 sau 2 zile pe sapt E: simptome nocturne 1 sau 2 nopti pe lune

7. [ARC10025] Frecventa respiratorie in timpul crizei de astm moderat la copil este: () A: crescuta B: scazuta

C: >30/min D: cu pauze E: normala

8. [ARC10030] SaO2 in criza de astm moderat a copilului este: () A: <90% B: 90-95% C: >95% D: normala E: nu este afectata

9. [ARC10033] Dintre parametrii care definesc controlul astmului, 1 criza in oricare saptamana se incadreaza in: () A: astm controlat B: astm partial controlat C: necontrolat D: nu are importanta E: astm prost controlat

10. [ARC10034] Astmul necontrolat la copil presupune: () A: limitarea activitatilor prezenta B: simptome diurne >=2/sapt C: simptome nocturne prezente D: VEMS/PEF <80% E: cel putin 3 din variantele de mai sus 11. [ARC10052] Tratamentul rinitei alergice persistente la copil NU include () A: Imunoterapie specific B: Eviciune alergic C: Igien nazal D: Corticoizi locali E: Antihistmainice H1 sistemice 12. [ARC10053] Eliberarea de histamin din cadrul rinitei alergice NU determin urmtorul simptom () A: Tuse B: Congestie nazal C: Strnut D: Prurit E: Secreie nazal 13. [ARC10054] Astmul uor sau moderat la copil este caracterizat de () A: Necesita Beta-2 mimetice cu durata scurta de actiune B: Simptome diurne foarte rar C: Afectare uoar a activitilor zilnice D: Exacerbare foarte rar E: Simptome nocturne foarte rare 14. [ARC10055] Urmtoarele reprezint examinri necesare la copilul cu astm alergic, cu excepia ()

A: Anchet alergologic familial B: Test la pneumalergeni peste 36 luni C: Test la trofalergeni peste 36 luni D: Dozarea IgE sub 36 luni E: Prick test 15. [ARC10061] Nivelul doi de tratament al astmului la copil include ca prim intenie () A: Theo retard B: Anti IgE C: CSI doza slaba + LABA D: CSI doza mare E: ALT 16. [ARC10062] Ca urmare a unei crize de astm cu rspuns pozitiv, copilul poate fi externat dac () A: Are semne clinice uoare B: PaO2 < 60 mmHg C: PaCO2 > 45 mmHg D: SaO2 > 90% E: PEF > 60% 17. [ARC10063] Astmul controlat la copil are urmtoarele criterii, cu excepia () A: Exacerbri o dat pe an B: VEMS/PEF normal C: Utilizarea beta-2 agonistilor de mai puin de 2 ori pe sptmn D: Niciun simptom nocturn E: Nu limiteaz activitile 18. [ARC10064] Referitor la dispneea n astmul moderat la copil, urmtoarea afirmarie este fals () A: ipete mai scurte B: Sugar linitit C: Prefer poziia eznd D: Dificultti de alimentatie E: Apare in repaus

19. [ARC10002] Care sunt examinarile complementare necesare n astmul alergic la copil? (pg. 1092) A: Ancheta alergologic B: Prick test cutanat C: IgE serice totale la copilul sub 36 de luni D: Testare alergeni alimentari E: Testare alergeni respiratori

20. [ARC10003] Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt: () A: Teren genetic B: Factori emoionali C: Infeciile respiratorii D: Poluarea atmosferic E: Obezitatea

21. [ARC10004] Care din urmtoarele sunt semne de atopie personala utile n diagnosticul astmului alergic? () A: Psoriazis B: Eczema C: Rinita atrofic D: Rinita sezonier E: Alergie alimentar 22. [ARC10007] Tratamentul rinitei alergice intermitente const n: () A: Eviciune alergenic B: Corticoizi inhalator C: Histamina D: Cromone E: Decongestionante 23. [ARC10011] Dup GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmtorii parametri: () A: Fr limitarea activitilor B: Fr simptome nocturne C: Valoarea VEMS/PEF sub 80% D: Fr exacerbri E: Folosirea zilnica a beta 2 agonitilor 24. [ARC10013] Parametrii care definesc astmul controlat sunt urmtorii, cu excepia: (ARC10013) A: Simptome diurne > 2/spt. B: Fr limitarea activitilor C: Exacerbri > 1/an D: VEMS normal E: Utilizarea corticoizilor orali lunar

25. [ARC10014] La copilul <36 luni, astmul persistent usor spre moderat include: () A: simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana B: simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune <1 zi/semestru E: exacerbari 0-1/an

26. [ARC10015] Astmul persistent sever la copilul <36 luni include: () A: simptome diurne >2 zile/sapt B: simptome nocturne >2 nopti/luna C: repercursiuni asupra activitatilor zilnice importante D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune >2 zile/luna E: exacerbari >=2 in ultimele 6 luni

27. [ARC10016] Astmul intermitent la copilul <36 de luni include: () A: simptome diurne <1 zi /sapt B: simptome nocturne <1 noapte/luna C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice D: beta-2-mimetice cu actiune scurta de actiune <1 zi/sapt

E: excerbari 0-1 in ultimele 6 luni

28. [ARC10017] Astmul copilului sub 36 de luni se defineste astfel: () A: orice episod dispneic cu raluri sibilante care s-a produs cel putin de 3 ori de la nastere B: indiferent de varsta de debut C: indiferent de cauza D: indiferent de prezenta sau absenta unei atopii E: prezenta unei atopii este foarte importanta

29. [ARC10018] Principii de tratament in astmul alergic la copil sunt urmatoarele: () A: astm intermitent: fara tratament de fond B: astm usor: corticoizi inhalator in doza mica/medie C: astm sever: corticoizi inhalator +/- beta2-mimetice cu durata scurta de actiune D: omalizumab in astmul alergic sever E: prevenirea infectiilor virale

30. [ARC10019] Urmatoarele informatii despre rinita alergica la copil sunt adevarate: () A: rinita acuta B: include cel putin: obstrucite, rinoree, stranut, prurit nazal, secretii posterioare C: rar asociata cu conjunctivita sau cu simptome bronsice D: 10-40% din populatia generala E: include rinita alergica polenica intermitenta si rinita alergica persistenta

31. [ARC10020] Urmatoarele aformatii despre rinita alergica polenica intermitenta la copil sunt adevarate: () A: debut intre 5 si 35 de ani B: debut frecvent la pubertate C: tratament local: corticoizi inhalator, antihitaminice D: tratament local: cromone, decongestionante E: imunoterapia specifica e inutila

32. [ARC10021] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm al copilului: () A: apare la mers, clinostatism tolerat in astmul usor B: apare in repaus in astmul moderat C: alimentatie imposibila in astmul sever D: aplecat in fata in astmul moderat E: apare cand vorbeste in astmul moderat

33. [ARC10022] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm moderat la copil: () A: cand vorbeste B: sugar prea linistit C: tipete mai scurte D: prefera pozitia aplecat in fata E: apare in repaus

34. [ARC10023] Vorbirea in timpul crizei de astm la copil este caracterizata astfel, cu exceptia: () A: normala in astmul usor

B: fraze izolate in astmul sever C: cuvinte izolate in astmul moderat D: vorbire absenta in astmul sever E: vorbirea nu este afectata indiferent de gravitate

35. [ARC10024] Starea de constienta in functie de gravitatea crizei de astm la copil variaza astfel: () A: agitatie posibila in astmul usor B: de obicei agitatie in astmul moderat C: somnolenta, confuzie in astmul sever D: somnolenta in iminenta de stop respirator E: de obicei agitatie in astmul sever

36. [ARC10026] Frecventa respiratorie normala in functie de varsta este urmatoarea: () A: <2luni: <60/min B: 2-12 luni: <50/min C: 1-5 ani: <30/min D: 6-8 ani: <30/min E: variaza intre 20 si 40 pentru orice varsta

37. [ARC10027] In criza de astm moderat la copil intalnim: () A: utilizarea muschilor respiratori este obisnuita B: raluri sibilante importante C: frecventa cardiaca >120/min D: poate fi prezent pulsul paradoxal E: PaO2 >60 mmHg

38. [ARC10028] In caz de stop respirator iminent la copilul in criza astm sunt prezente urmatoarele: () A: somnolenta, confuzie B: pauze respiratorii C: asinergie toracoabdominala D: tahicardie E: raluri sibilante importante

39. [ARC10029] PaO2 variaza in functie de gravitatea crizei de astm la copil astfel: () A: astm usor: normala B: astm moderat: >60 mmHg C: astm sever: <60 mmHg D: <60 mmHg indiferent de gravitate E: ramane normala in orice stadiu

40. [ARC10031] Auscultatia pulmonara in criza de astm a copilului releva: () A: raluri sibilante moderate, numai expiratorii in astmul usor B: raluri sibilante importante in astmul moderat, sever C: silentium auscultatoric in iminenta de stop respirator D: raluri crepitante E: auscultatie normala 41. [ARC10032] PCO2 in criza de astm la copil depinde de gravitatea astmului astfel: () A: astm usor, moderat: <45 mmHg

B: astm usor: <45mmHg C: astm sever: >45 mmHg D: astm sever: >70mmHg E: >45 mmHg: in orice stadiu

42. [ARC10035] Tratamentul crizei de astm la copil dupa o evaluare initiala este: () A: oxigenoterapie pentru obtinerea unei SaO2 >=95% B: nebulizare de beta2-adrenergice cu actiune rapida continua timp de o ora C: corticoterapie generala in absenta ameliorarii imediate, in caz de consum recent de beta2adrenergice D: corticoterapie generala in caz de criza initial sevara E: exclusiv tratament local

43. [ARC10036] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu criza moderat severa a copilului cu astm: () A: PEF 60-80% din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta B: semne clinice moderate C: tratament (1-3 ore) cu oxigen, beta2-adregenergice cu actiune rapida la fiecare ora, corticoterapie orala D: PEF<60% E: tratament cu anticolinergice

44. [ARC10037] Criza severa a copilului cu astm, afirmatii adevarate: () A: antecedente sau risc de astm acut grav B: PEF<60% C: semne clinice importante D: tratament cu beta2-adrenergice cu actiune rapida si anticolinergice E: tratament cu corticoterapie locala, oxigen 45. [ARC10038] Mijloacele de evaluare clinic in timpul crizei de astm la copil sunt: (pg. 1097) A: auscultatie, semne de lupta B: FR, FC C: SaO2 D: PEF E: PCO2

46. [ARC10039] Un raspuns bun la tratament in criza de astm la copil presupune: () A: raspuns clinic persistent 1 ora dupa finalizarea tratamentului B: examen clinic fara detresa respiratorie C: PEF >70% D: SaO2 <95% E: PaO2 <60 mmHg

47. [ARC10040] Alegeti afirmatiile adevarate ce corespund unui raspuns partial la tratament in criza de astm la copil: () A: factori de risc pentru astm acut grav B: PEF<60% C: SaO2<95% D: spitalizare

E: terapie intensiva

48. [ARC10041] Raspunsul slab la tratament in criza de astm la copil presupune: () A: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta B: PEF< 30% C: PaCO2>45 mmHg, PaO2 <60 mmHg D: terapie intensiva E: corticoterapie orala

49. [ARC10042] Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul crizei de astm la copil, cu raspuns slab la tratamentul initial, sunt adevarate: (pg. 1097) A: terapie intensiva B: anticolinergice C: corticoterapie orala D: beta2-adrenergice iv E: asistenta ventilatorie nu este necesara

50. [ARC10043] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu revenirea la domiciliu a copilului ce a avut o criza de astm: () A: PEF>60% B: stabilitate clinica sub tratament C: tratament la domiciliu cu beta2-adrenergice intravenos, corticoterapie orala de lunga durata D: urmarire medicala indeaproape E: se va evalua necesitatea unu i tratament de fond 51. [ARC10044] Tratamentul de font al astmului de nivel 4 la copil include: () A: de prima intentie: CS per os B: de prima intentie: CSI doza medie/mare C: optiuni: ant-IgE D: optiuni: ALT E: optiuni: Theo retard

52. [ARC10045] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul de fond al astmului la copil, nivel 2, sunt adevarate: () A: CSI in doze slabe + LABA de prima intentie B: CSI in doza medie sau mare ca optiune alternativa C: ALT de prima intentie D: CSI in doze slabe de prima intentie E: CSI doza mica + ALT sau Theo retard ca optiune 53. [ARC10046] n rinita alergic persistent se efectueaz urmtoarele examinri complementare () A: Teste multialergenice cu rspuns global B: Dozarea IgE totale C: Prick-test D: Endoscopie nazal E: Dozarea IgE nespecifice 54. [ARC10047] Despre rinita alergic se poate afirma () A: Este nsoit de dispnee

B: Asociaza eczem C: Se asociaz cu o conjunctivit D: Este nsoit de prurit nazal E: Se caracterizeaz prin inflamaia mucoasei nazale indus de alergeni 55. [ARC10048] Referitorul la astmul intermitent, urmtoarele afirmaii NU sunt adevrate () A: Tratamentul se face cu corticoizi inhalatori B: Exacerbrile sunt foarte dese C: Nu se recomand tratament de fond D: Afecteaz puin activitile zilnice E: Este necesar administrarea de beta-2 mimetice mai puin de o zi pe semestru 56. [ARC10049] Astmul alergic se manifest n conjuncie cu () A: Alergie alimentar B: Atopie familial C: Rinita alergic D: Conjunctivit E: Eczem 57. [ARC10050] La domiciliu, cele mai uzuale substane poluante / factori de poluare sunt () A: Factor endogen B: Mucegaiul C: Factor exogen D: Tabagismul E: Dioxidul de azot 58. [ARC10056] n cazul tratamentului unei crize severe de astm la copil, reprezint semne de rspuns slab () A: SaO2 < 95% B: PEF < 60% C: Somnolen D: Tulburri de contien E: Factori de risc pentru astm acut grav 59. [ARC10057] Criza de astm se trateaz local cu () A: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de dou ore B: Corticoterapie general n absena ameliorrii imediate C: Corticoterapie intravenoas D: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de o or E: Oxigenoterapie pentru obinerea unei SaO2 mai mare sau egal cu 95% 60. [ARC10058] Astmul necontrolat la copil se definete prin () A: O criz n oricare sptmn B: Mai mult de dou simptome diurne pe sptmn C: Limitare a activitilor D: Absena simptomelor nocturne E: Una sau mai multe crize pe an

61. [ARC10059] Astmul sever este caracterizat de urmtorii parametri () A: SaO2 > 95% B: SaO2 ntre 90 i 95% C: PaCO2 > 45 mmHg D: Cianoza posibil E: PO2 > 60 mmHg

62. [ARC10060] Astmul sever la copil este caracterizat de () A: Absen'a pulsului paradoxal B: Asinergie toraco abdominal[ C: Frecven cardiac > 120 bti pe min D: Raluri sibilante importante E: Frecven respiratorie > 30/min

63. [ARC10065] Alergiile respiratorii la copii: (pag. 1092) A: sunt mai frecvente la fete dect la biei B: sunt mai frecvente dect la aduli C: au o prevalen n scdere datorit diagnosticului rapid actual D: au ca factor de risc endogen obezitatea E: au ca factor de risc exogen antigene susceptibile s declaneze un rspuns imun mediat de IgA 64. [ARC10066] Indicaiile terapeutice n astmul la copil, bazate pe nivelul de control al simptomatologiei presupun, cu excepia: (pag. 1098) A: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i opiuni n nivelul 2 de control al astmului B: antileucotrienele i teofilina retard se pot asocia ca i tratament de prim intenie n nivelul 3 de control al astmului C: anti IgE sunt indicate doar n nivelul 4 D: teofilina retard se poate da ca opiune n nivelul 1 E: scderea nivelului de control va duce la intensificarea metodelor terapeutice

65. [ARC10067] Examinari complementare necesare in astmul alergic sunt: () A: Prick test cutanat B: Ancheta alergologica C: Dozarea Ig A la copilul peste 36 de luni D: Teste multialergenice la copilul sub 36 de luni E: Testarea sensibilitatii de tip 1

66. [ARC10068] Stadiul de ast intermident este reprezentat de: () A: Simptome diurne <1 zi/sapt B: Simptome nocturne <1 noapte/luna

C: Repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice D: Exarcerbari 0-1/an E: Nici o repercursiune asupra activitatilor zilnice

67. [ARC10069] Astumul persistent usor spre moderat cuprinde urmatoarele: () A: Simptome diurne <1 zi/sapt

B: Simptome diurne 1 sau 2 zile/sapt C: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna D: Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/sapt E: Exacerbari < 2 in ultimele 6 luni

68. [ARC10070] Tratamentul in astmul alergic la copil cuprinde urmatoare () A: Corticoizi inhalator in doza mica/medie in forma intermitenta B: Omalizumab in astmul alergic sever C: Combaterea fumatului activ D: In astmul sever se poat asocia si b2 mimetice pe langa corticoterapie E: Prevenirea infectiilor virale

INFECTII URINARE LA COPIL

1. [IUC10003] Care este examinarea complementar de prim intenie n pielonefrita la copil? () A: Hemograma B: Urocultura C: Bandeleta urinar D: Ecografia renal E: Hemocultura 2. [IUC10004] Entitatea patologic depistat prin cistografie retrograd efectuat la copil cu pielonefrita este: () A: Insuficiena renal cronic B: Refluxul vezico-ureteral C: Ptoza renal D: Malformaiile vasculare renale E: Cicatricile renale 3. [IUC10006] Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirmaii este adevrat? () A: Dureaz 10 zile n total B: Este obligatoriu intravenos C: Tratamentul de atac dureaz 12 ore D: Aminoglicozidele sunt contraindicate E: Se efectueaz ntotdeauna n ambulator 4. [IUC10007] Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu diagnosticul cistitei la fetie este adevrat? () A: Bandeleta urinar este negativ (leucociturie, nitrii) B: Prezena febrei C: Prezena durerii lombare D: Prezena sindromului inflamator E: n sumarul de urina se identific flora bacterian unic 5. [IUC10009] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul de pielonefrit la copil este adevrat? () A: Se confirm n caz de leucociturie de peste 104/ml chiar fr bacteriurie B: Se confirm n caz de prezen a unei bacteriurii unice peste 105/ml C: Se confirm n caz de leucociturie de peste 104/ml i prezena unei bacteriurii unice peste 105/ml D: Se confirm n caz de hematurie microscopic E: Se confirm prin prezena cristalelor birefringente 6. [IUC10022] Reprezint semne sau simptome n cistita la copil, cu excepia () A: Arsuri la miciune B: Absena febrei C: Durere lombar D: Incontinen urinar E: Disurie

7. [IUC10023] n pielonefrita copilului, tratamentul NU include () A: Amoxicilin 100 mg/kg/zi n 3-4 doze B: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.m.

C: Gentamicin 3 mg/kg/zi i.v. D: Ceftriaxon i.v. 50 mg/kg/zi n dou doze E: Ceftriaxon i.m. 50 mg/kg/zi n doza unic 8. [IUC10024] n pielonefrita copilului prima investigaie este () A: Urocultura B: Bandelet urinar C: Hemogram D: Ecografia renal E: Examen sumar de urin 9. [IUC10002] n pielonefrita acut la copil, bandeleta urinar este util pentru determinarea: () A: Cilindrilor leucocitari B: Leucocituriei C: Nitriilor D: Hematuriei E: Cristalelor birefringente

10. [IUC10005] Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este necesar n caz de () A: Uropatie malformativ cunoscut B: Vrsta < 3 luni C: Sindrom septicemic D: Imunodepresie E: Urocultura pozitiv pentru enterococ 11. [IUC10008] Tratamentul oral de ntreinere n pielonefrita copilului const n: () A: Cotrimoxazol sau Cefixim, n funcie de rezultatele antibiogramei B: n caz de rezisten la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luat n considerare n prepubertate C: Reevaluare clinic dup 10 -14 zile D: Prevenirea i tratamentul costipaiei E: Cotrimoxazolul se poate administra de la natere 12. [IUC10010] Tratamentul cistitei copilului const n: () A: Ceftriaxon (i.v sau i.m) B: Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile C: Nu este necesar prevenirea recidivelor D: tratamentul diareei, frecvent asociate n aceste cazuri E: tratamentul instabilitii vezicale

13. [IUC10011] Principiile terapeutice n pielonefrita copilului includ: () A: spitalizare dac copilul are vrsta sub 3 luni B: spitalizare dac sunt semne de infecie sever C: evitarea iniial a tratamentului antibiotic D: tratament antibiotic timp de 3-4 sptmni E: iniial tratament antibiotic intravenos, apoi oral

14. [IUC10012] Diagnosticul clinic in pielonefrita copilului cuprinde: ()

A: febra B: semne functionale urinare: polakiurie, disurie, urina urat mirositoare C: alterarea starii generale (inconstanta) D: dureri lombare E: hipertensiune

15. [IUC10013] In legatura cu bandeleta urinara, in pielonefrita copilului, se poate spune: () A: examinare de prima intentie B: prezinta mare sensibilitate C: daca este negativa exclude diagnosticul: in special la sugarii sub 3 luni, in caz de antibioterapie sau leucopenie D: alte examinari complementare nu se vor realiza decat in caz de BU pozitiva E: BU negativa nu exclude diagnosticul in cazul sugarilor sub 3 luni, antibioterapie, leucopenie

16. [IUC10014] Examinarile complementare in cazul pielonefritei copilului sunt urmatoarele: () A: scintigrafie renala cu DMSA dupa 6 luni de la infectie: deceleaza cicatrici renale, rezervata cazurilor de infectii recidivante B: cistografie retrograda: depisteaza stenoza pielocaliceala C: ecografie renala: depisteaza un abces renal, o anomalie a cailor excretoare, uropatie subiacenta D: hemocultura E: uree, creatinina, PCR, procalcitonina, hemograma, examen sumar de urina, urocultura

17. [IUC10015] Tratamentul de atac al pielonefritei copilului consta in: () A: ceftriaxon (iv sau im) doar pentru pacientii spitalizati: 50 mg/kg/zi doza unica B: amoxicilina 100 mg/kg/zi in 3-4 doze fara a depasi 4 g/zi, in caz de enterococ C: se asociaza amoxicilina in doza de 3 mg/kg/zi iv sau im o data pe zi in caz de: varsta >3 luni, uropatie malformativa cunoscuta, sindrom septicemic, imunosupresie D: 2-4 zile cu ceftriaxon sau amoxicilina +/- gentamicina E: 10 zile in total

18. [IUC10016] Factorii de risc pentru pielonefrita la copil sunt: () A: semne de instabilitate vezicala B: constipatie C: diaree D: litiaza E: IRC

19. [IUC10017] Tratamentul de intretinere al pielonefritei copilului presupune: () A: cotrimoxazol dupa varsta de o luna B: cefixim de la 6 luni C: ciprofloxacina poate fi luata in considerare la prepubertate D: reevaluare la 48-72 de ore E: instalilitatea vezicala se trateaza igieno-dietetic, oxibutina (copil <6 ani)

20. [IUC10018] Urmatoarele afirmatii in legatura cu cistita la copii sunt adevarate: () A: rar la sugar, frecvent la fetite B: febra, durere lombara, sindrom inflamator C: BU: leucocoturie, nitriti D: tratament cu cotrimoxazol sau cefixim 3-5 zile

E: tratamentul instabilitatii vezicale, al constipatiei 21. [IUC10019] Pielonefrita la copil se trateaz oral cu () A: Ciprofloxacin n caz de rezisten la alte familii de antibiotic B: Cefxim pentru copii mai mari de 6 luni C: Fluoroquinolone la adolescent D: Gentamicina 3 mg/kg/zi E: Cotrimoxazol dac sugarul nu a mplinit o lun 22. [IUC10020] n pielonefrit, apar urmtoarele modificri, cu excepia () A: Sindrom inflamator B: Uree i creatinin crescute C: Nitrii D: Leucociturie peste 10000/ml E: Leucocitoz cu PMN sczute 23. [IUC10021] Diagnosticul clinic al pielonefritei la copil se stabilete pe urmtoarele () A: Oligurie B: Alterarea strii generale C: Absena durerii lombare D: Disurie E: Urin mirositoare 24. [IUC10025] Urmtoarele afirmaii despre pielonefrit sunt adevrate, cu excepia: (pag. ) A: este cea mai frecvent infecie a copilului B: asociaz diaree i vrsturi C: n caz de recidiv se efectueaz sistematic cistografia retrograd D: bandeleta urinar este examinarea complementar de prim intenie E: durerile lombare sunt cu att mai frecvente cu ct copilul este mai mic

BOLI DE NUTRITE LA COPIL

1. [BNC10005] Obezitatea de gradul I la copil se definete prin urmtorul element: () A: IMC peste percentila 50 B: IMC peste percentila 75 C: IMC peste percentila 97 D: IMC peste 30 kg/mp suprafaa corporal E: IMC peste 40 kg/mp suprafaa corporal 2. [BNC10007] Care din afirmaiile urmatoare, n legtura cu managementul chirurgical al obezitii la copil este adevarat? () A: Este o msura de prim intenie B: Se indic mai ales n obezitatea comun C: Este contraindicat la adolescentul mare D: Const n aplicarea unui inel gastric E: Este contraindicat n obezitatea morbid 3. [BNC10009] n diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare i anti GAD este util n urmtoarea situaie: () A: Calcularea riscului de hipoglicemie B: Diagnosticul pozitiv al bolii C: Confirmarea caracterului autoimun D: Confirmarea cetoacidozei E: Confirmarea caracterului insulinodependent 4. [BNC10010] n managementul diabetului la copil, Hb glicat trebuie s aib o valoare: () A: Sub 3% B: Sub 5% C: Sub 7,5% D: Peste 9% E: Peste 10% 5. [BNC10011] Care este masura terapeutic ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet zaharat? () A: Insulina cu aciune rapid nainte de mese B: Insulina cu aciune lent dimineaa C: Gustare la ora 10 D: Maxim 2 injecii pe zi E: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara

6. [BNC10012] Criterii de severitate in caz de cetoacidoza diabetica sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 1110) A: deshidratare severa B: varsta <5 ani C: hipercapnie D: tulburari de constienta E: tulburari hemodinamice

7. [BNC10013] Diagnosticul de diabet zaharat la copil este INCERT daca: () A: glicemia a jeun intre 6 si 7 mmol/l B: insulinemia si peptidul C au valori foarte reduse

C: glicemia a jeun > 7 mmol/l D: glicemia plasmatica >11mmol/l E: glicozurie + cetonurie

8. [BNC10022] Obiectivul glicemic in managementul pe termen lung al diabetului la copil este: () A: HbA1c <7,5% B: HbA1c <6,5% C: HbA1c <8% D: HbA1c <7% E: HbA1c <6% 9. [BNC10039] Tratamentul obezitii la copil se realizeaz prin inel gastric n urmtorele cazuri () A: Adolescent mare cu obezitate morbid i esec al msurilor precedente B: Adolescent mare cu obezitate comun C: Copii obezi cu eec al celorlalte msuri D: Copii cu obezitate morbid E: Copii cu obezitate comun 10. [BNC10040] Dieta copillor obezi include urmtoarele elemente () A: Limitarea produselor de ronit la o singur gustare B: Stimularea activitii fizice C: Limitarea la o butur dulce pe zi D: Excluderea gustrii de la ora 10 E: Patru mese zilnice regulate 11. [BNC10041] Nu reprezint complicaie morfologic a obezitii la copil () A: Hipogenitalism aparent B: Vergeturi C: Ginecomastie D: Adipomastie E: Steatoza hepatica

12. [BNC10043] Regimul alimentar al unui copil diabetic autonom NU este caracterizat de () A: Limitarea cantitatii gustarilor dintre mese B: Limitarea glucidelor cu absorbtie rapida C: 20% proteine D: 30% lipide E: 50% glucide cu absorbtie lente 13. [BNC10044] NU reprezint semne adrenergice de hipoglicemie () A: Tremurturi B: Astenie C: Parestezii D: Anxietate E: Transpiraii 14. [BNC10045] n cetoacedoza diabetic la copil reprezint criteriu de severitate, cu excepia () A: Deshidratare sever B: PCO2 sub 15 mmol/l

C: Acidoz sever D: Hiperglicemie major E: Vrsta sub 10 ani 15. [BNC10046] Caracterul autoimun al diabetului la copil NU se confirm prin intermediul () A: Ac Anti-insulina B: Ac Anti-IA-II C: Ac Anti-CCP D: Ac Anti-GAD E: Ac Anticelule insulare

16. [BNC10049] Care afirmatie privind semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat la copil este FALSA ? () A: Tegumentele sunt uscate B: Prezinta tahicardie C: Tegumentele sunt umede (transpiratii) D: Asociaza anxietate E: Acuza parestezii si tremuraturi

17. [BNC10002] Sindromul cardinal n diabetul zaharat la copil este compus din: () A: Poliurie osmotic B: Transpiraii profuze C: Polidipsie D: Polifagie E: Scdere n greutate 18. [BNC10003] Cetoacidoza diabetic la copil se manifest prin: () A: Bradipnee B: Deshidratare global C: Greuri, vrsturi D: Dureri abdominale E: Astenie

19. [BNC10004] Semnele clinice neuroglicopenice n hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt: () A: Hipotonia generalizat B: Tulburrile de vedere C: Tuburrile de echilibru D: Tulburrile de contien E: Convulsiile, astenia

20. [BNC10006] Tratamentul medicamentos sau chirurgical n obezitatea la copil este indicat la: () A: Copiii cu obezitate comun B: Adolescent cu obezitate morbid C: Eecul msurilor dietetice D: Eecul msurilor de suport psihologic E: Eecul msurilor de adaptare a activitii fizice

21. [BNC10008] Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune n urmtoarele situaii: () A: Glicozurie plus cetonurie B: Glicemie plasmatic peste 11 mmol/l C: 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l D: cretere n greutate E: apetit capricios

22. [BNC10014] Urmatoarele sunt cauze de cetoacidoza la copil: () A: "inaugurala" B: oprirea insulinoterapiei C: infectie intercurenta D: corticoizi E: imunodepresie

23. [BNC10015] Criteriile de gravitate ale cetoacidozei la copil sunt urmatoarele: () A: hipocapnia (PCO2 <=15 mmol/l) B: varsta <5 ani C: tulburari hemodinamice D: tulburari de constienta E: hipercapnia

24. [BNC10016] Examinarile complementare in cetoacidoza diabetica la copil arata: () A: confirmarea cetoacidozei B: depletie de sodiu si potasiu C: hiperproteinemie, insuficienta renala functionala D: insuficienta hepatica E: diskaliemie

25. [BNC10017] Managementul terapeutic al cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in faza initiala, urmatoarele: () A: NaCl 9 %o=20 ml/kg in 20 de minute, apoi NaCl 9%o +KCl B: insulina cu actiune rapida, iv continuu 0,05-0,1 U/kg/h C: G5% + NaCl + KCl D: G10% + NaCl + KCl E: insulina subcutanat

26. [BNC10018] Managementul cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in cursul primelor 24 de ore, urmatoarele: () A: G5% + NaCl + KCl B: G10% + NaCl + KCl C: cantitatea de electroliti se va adapta in functie de ionograma sanguina D: se va adapta debitul de insulina in functie de glicemiile determinate din sangele capilar E: insulina subcutanat

27. [BNC10019] Semnele adrenergice de hipoglicemie la copil sunt urmatoarele: () A: tahicardie B: transpiratii C: convulsii D: astenie

E: tremuraturi

28. [BNC10020] Semne clinice evocatoare de hipoglicemie la copil: () A: adrenergice B: neuroglicopenice C: parasimpatice D: centrale E: periferice

29. [BNC10021] Tratamentul hipoglicemiei la copil se face astfel: () A: glucide cu absorbtie rapida B: glucide cu absorbtie lenta C: glucagon intramuscular D: G30% iv E: glucagon iv

30. [BNC10023] Managementul terapeutic al diabetului zaharat la copilul neautonom include: () A: 2 injectii/zi (doza totala: 1UI/kg/zi) B: 2/3 din doza dimineaza C: 1/3 insulina rapida D: gustare la ora 10 E: fara gustari 31. [BNC10024] Monitorizarea diabetului zaharat la copil se face astfel: () A: clinic: control la 3 luni + bilant complet pentru depistarea complicatiilor, adaptarea schemei insulinice si monitorizarea curbei de crestere B: biologic: HbA1c/3 luni C: HbA1c /4 luni D: control clinic la 4 luni E: nu este necesara

32. [BNC10025] Obezitatea la copil se defineste astfel: () A: gradul 1: IMC superior percentilei 97 B: gradul 2: IMC >30 kg/m2 C: surplusul adipos la copil este factor predictiv pentru obezitatea la adult D: obezitatea la copil nu are legatura cu obezitatea la adult E: urmarirea regulata nu este necesara

33. [BNC10026] Complicatiile metabolice si cardiovasculare ale obezitatii copilului sunt: () A: HTA B: steatoza hepatica, dislipidemii C: hiperinsulinism, insulinorezistenta D: diabet zaharat de tip 1 E: hiperHDL-colesterolemie

34. [BNC10027] Complicatiile precoce sau tardive ale obezitatii al copil sunt: () A: astm bronsic, sindrom de apnee obstructiva de somn B: BPOC C: genu valgum, epifizita soldului

D: adipomastie, ginecomastie, vergeturi, hipogenitalism aparent la baieti E: psihologice

35. [BNC10028] Managementul dietetic al obezitatii copilului include: () A: 3 mese regulate zilnice B: fara gustari C: excluderea gustarii de la ora 10 D: suprimarea bauturilor dulci E: stimularea consumului de fructe si legume

36. [BNC10029] Managementul obezitatii include: () A: controale regulate in fiecare luna timp de 6 luni B: dupa 6 luni controale mai rar in functie de rezultate timp de cel putin 2 ani C: scaderea IMC in obezitatea de gradul 1

D: scaderea IMC in obezitatea de gradul 2 E: atata timp cat copilul nu si-a incheiat cresterea simpla stablizare a greutatii permite scaderea IMC 37. [BNC10030] Managementul obezitii pe termen lung include (pag. 1122) A: Se face de ctre o echipa care include dieteticieni i psihologi B: Obiectivul n obezitatea de gradul 1 este scderea IMC C: Obiectivul n obezitatea de gradul 2 este scderea IMC D: Controale minim 2 ani E: Controale la fiecare 2 luni n primul an 38. [BNC10031] n cazul obezitii infantile se recomand () A: Repartizarea aportului n 4 mese regulate + o gustare uoar B: Permiterea unei singure buturi dulci pe zi C: Diminuarea cantitii de grsime din alimente D: Stimularea consumului de fructe i legume E: Excluderea gustrilor de la ora 10 39. [BNC10032] Care dintre urmtoarele reprezint cauze endocrine n obezitate () A: Hipersecreie STH B: Hiperparatiroidism C: Hipogonadism D: Hipercorticism E: Hipotiroidism 40. [BNC10033] Terapia insulinic a copilului neautonom include () A: Insulin cu aciune rapid nainte de mese B: 2/3 din doza total dimineaa i 1/3 seara C: 2 injecii pe zi D: 1/3 insulin lent i 2/3 insulin rapid la fiecare injecie E: 3 injecii pe zi

41. [BNC10034] Reprezint complicaii ale diabetului la copil ce in de microangiopatie () A: Alopecie B: Neuropatie C: Nefropatie D: Retinopatie E: Coronaropatie 42. [BNC10035] Tratamentului cetoacidozei diabetice la copil const iniial din () A: G5% + KCl B: G10% + NaCl + KCl C: G5% + NaCl + KCl D: NaCl 9 + KCl E: NaCl 9 20 ml/kg in 20 min 43. [BNC10036] Cetoacedoza diabetic la copil are urmtoarele criterii de severitate () A: Hipercapnie B: Vrsta sub 7 ani C: Deshidratare sever D: Vrsturi E: Tulburri de contien 44. [BNC10037] Cetoacidoza n diabetul la copil se confirm prin () A: Rezerv alcalin > 15 mEq/l B: Corpi cetonici n urin C: Glicozurie D: pH sub 7,3 E: Glicemie plasmatic > 11 mmol/l 45. [BNC10038] Cetoacidoza n diabetul la copil se manifest prin () A: Vrsturi B: Glicozurie C: Poliurie D: Grea E: Respiraia Kussmaul 46. [BNC10042] Copilul diabetic trebuie s primeasc pe lng tratament i (pg. 1112) A: nvarea conduitei n caz de urgen B: Favorizarea integrrii scolare C: Moderarea activitilor fizice D: Educaie pentru autocontrol glicemic E: Susinere psihologic 47. [BNC10047] Cetoacidoza copilului nu este caracterizat de: (pag. 1109, 1110) A: nu poate fi simptom inaugural al diabetului zaharat B: apare n 25% din cazurile de diabet zaharat C: apare n caz de infecii intercurente n diabetul zaharat D: poate asocia agitaie, tulburri de contien E: apare doar la oprirea insulinoterapiei

48. [BNC10048] Urmtoarele modificri endocrine pot aprea n diferite tipuri de obezitate: (pag. 1121) A: creterea prolactinei B: creterea insulinei C: scderea hormonilor tiroidieni D: scderea testosteronului E: creterea cortizolului

EVALUAREA SI INGRIJIREA NOUNASCUTULUI LA TERMEN

1. [ENN10005] Vrsta gestaional n cazul prematuritii este: () A: Sub 40 de sptmni B: Peste 42 de sptmni C: Sub 37 de sptmni D: Sub 30 de sptmni E: Sub 28 de sptmni 2. [ENN10006] Care este afirmaia ce definete retardul de cretere intrauterin a nou nscutului? () A: Greutate la natere sub 2500 g B: Greutate la natere sub 2000 g C: Greutate la natere sub 1500 g D: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 10 E: Greutatea la natere raportat la vrsta gestational este inferioar percentilei 50 3. [ENN10010] La nou nscutul normal primul meconiu trebuie emis la: () A: O or de la natere B: 6 ore de la natere C: 24 de ore de la natere D: 48 de ore de la natere E: 72 de ore de la natere 4. [ENN10011] Metoda recomandat pentru depistarea precoce a icterului neonatal este: () A: Dozarea sangvin a bilirubinei B: Bilirubinometria transcutanat C: Examenul sumar de urin D: Determinarea grupului sangvin al mamei i copilului E: Dozarea bilirubinei materne n ultimul trimestru de sarcin 5. [ENN10012] Care dintre urmtoarele afirmaii n legatur cu curba ponderal a nou-nascutului este adevarat? () A: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 25% din greutatea de la nastere B: Nou nscutul nu trebuie s piard mai mult de 10% din greutatea de la natere C: Revenirea la greutatea de la natere trebuie s se faca n prima lun de via D: Nou nscuii la termen nu au pierdere ponderal dup natere E: Formulele lactate permit creterea ponderala mai rapid comparativ cu alimentaia cu lapte matern

6. [ENN10043] Nu face parte din bazele puericulturii () A: Punerea la sn la cerere B: ngrijirea ombilicului C: Este necesar suplimentarea cu vitamina K D: Suplimentare sistematic cu vitamina D E: Alimentaia cu formule de lapte de 50 ml, de 4-6 ori pe zi 7. [ENN10044] Diabetului gestational prezint urmtorele riscuri, cu excepia () A: Hipoglicemii neonatale B: Prematuritatea C: Riscul de traumatism obstetrical D: Moartea ftului n uter

E: Microsomia 8. [ENN10045] Scorul Silverman NU evalueaz () A: Geamt respirator B: Deprimare xifoidian C: Frecvena respiratorie D: Tiraj intercostal E: Btaia aripilor nazale 9. [ENN10046] Infeciile maternofetale NU sunt frecvent determinate de () A: Enterococi B: Listeria monocitogenes C: Streptococ B D: Stafilococ auriu E: E. Coli 10. [ENN10047] Cauze ale retardului de cretere intrauterin pot fi, cu excepia () A: Consum de substane toxice B: Infarct sau tromboz a placentei C: Sarcina multipl D: Preeclampsie E: Vrsta mamei peste 40 de ani 11. [ENN10048] Prematuritatea nu are urmtoarea complicaie () A: Risc infecios B: Persistena canalului arterial C: Risc de detres respiratorie D: Nedezvoltarea sistemului nervos enteric E: Risc de hipotermie 12. [ENN10049] Urmtoarea nu este cauz de prematuritate: () A: HRP B: Toxemie C: Sarcin multipl D: Retard sever al creterii intrauterine E: Hidramnios 13. [ENN10050] Examenul clinic al nou-nscutului la termen conine, cu exceia () A: Depistarea unei posibile displazii de sold B: Verificarea ombilicului C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s fie mai mare de trei secunde D: Verificarea ca testiculii sa fie situai n scrot E: Cutarea reflexelor arhaice

14. [ENN10052] Bolile cele mai frecvente depistabile in primele zile de la nastere care au tratament accesibil sunt, cu o EXCEPTIE? () A: Hipotiroidismul congenital B: Hiperplazia congenitala de suprarenale C: Sindromul Down

D: Fenilcetonurie E: Mucoviscidoza 15. [ENN10055] Germenii cei mai frecveni ntlnii n infecia materno-fetal sunt urmtorii, cu excepia: (pag. 1033) A: E. coli B: S. epidermidis C: Streptococ B D: Listeria monocitogenes E: enterococi 16. [ENN10002] Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nscutului este constituit din: () A: Activitate cardiac B: Respiraie C: Culoare D: Tonus, reactivitate E: Eliminarea meconiului 17. [ENN10003] n evaluarea nou nscutului, serologia matern n sarcin trebuie s cuprind: () A: HIV B: HBV, HCV C: Rujeola D: Rubeola E: Sifilis, toxoplasmoza 18. [ENN10004] ngrijirea nou nscutului la termen implic urmtoarele intervenii care se efectueaz sistematic la natere: () A: Administrarea de vitamina D B: Administrarea de vitamina K C: Administrarea de colir oftalmologic antibiotic D: Administrarea de cefalosporine iv n primele 24 de ore de via E: Punerea la sn sau primul biberon n primele ore dup natere 19. [ENN10007] Care sunt cei mai frecveni germeni implicai n nfectia materno-fetal? () A: Streptococ B B: E. Coli C: Pneumococ D: Enterococi

E: Listeria monocitogenes

20. [ENN10009] Scorul Silverman din sindromul de detres respiratorie a nou nscutului este compus din: () A: Btaia aripilor nazale B: Balans toraco-abdominal C: Tiraj intercostal, geamt respirator D: Deprimare xifoidian

E: Cianoza generalizat 21. [ENN10013] Principalele riscuri fetale in diabetul gestational sunt reprezentate de: (pag.1034)

A: moartea fatului in uter B: hiperglicemie neonatala C: prematuriatate D: boala membranelor hialine E: macrosomia

22. [ENN10014] Datele despre istoricul sarcinii in evaluarea nou-nascutului la termen sunt: () A: paritate B: grupa sanguina, ABO, Rh-ul mamei C: serologie materna: HIV, HBV, HCV, rubeola, sifilis, toxoplasmoza D: recoltare vaginala in luna 7 de sarcina E: nu sunt necesare

23. [ENN10015] Urmatoarele afirmatii despre examenul nou nascutului la nastere sunt adevarate: () A: greutate normala in jur de 3000 g B: lungime normala in jur de 50 cm C: perimetru cranian normal in jur de 35 cm D: evaluarea adaptarii la viata extrauterina: scor Silverman E: scor Apgar la 0, 1, 3, 5, 10 minute

24. [ENN10016] Ractivitastea nou nascutului primeste urmatoarele puncte in cadrul scorului Apgar: () A: absenta: 0 puncte B: slaba: 1 punct C: geamat: 2 puncte D: grimasa: 2 puncte E: tipat: 2 puncte

25. [ENN10017] Urmatoarele afirmatii despre scorul Apgar sunt adevarate: () A: <=4 stare de moarte aparenta B: intre 4 si 7 suferinta moderata C: >=7 suferinta usoara D: cianoza extremitatilor primeste 0 puncte E: flectarea celor 4 membre primeste 2 puncte

26. [ENN10018] Situatiile de urgenta care necesita ingrijire specializata a nou nascutului la termen sunt: () A: prematuritatea B: retardul de crestere intrauterin C: infectia maternofetala D: detresa respiratorie neonatala E: consecintele unor patologii materne ca preeclampsia

27. [ENN10019] Bazele puericulturii sunt urmatoarele: () A: promovarea alaptarii materne B: alimentatie de lapte C: suplimentarea sistematica cu vitamina D D: ingrijirea ombilicului E: consult obligatoriu la 20 de zile de viata

28. [ENN10020] Urmatoarele afirmatii despre alaptarea materna sunt adevarate: () A: este necesara suplimentarea cu vitamina K B: punerea la san "la cerere", supturi intre 5 si 10 minute din fiecare san C: suplimentare cu formule de start in cazul in care cantitatea de lapte este insuficienta D: supravegherea greutatii E: crestere in greutate de 30-40 g/zi

29. [ENN10021] La orice mama cu infectie HIV se procedeaza astfel: () A: se efectueaza perfuzie cu AzT in timpul sarcinii B: AzT se va continua la copil timp de 6 saptamani C: urmarirea pentru decelarea seroconversiei D: alaptarea contraindicata E: alaptarea permisa in tarile dezvoltate

30. [ENN10022] In privinta infectiei cu virusul hepatitic B se pot spune: () A: orice copil nascut dintr-o mama a carei serologie pentru HVB nu este cunoscuta trebuie sa beneficieze de serovaccinare inca din sala de nasteri B: orice copil nascut dintr-o mama care are hepatita trebuie sa beneficieze de serovaccinare inca din sala de nasteri C: alaptarea materna este contraindicata D: alaptarea materna nu este contraindicata E: nu sunt necesare masuri suplimentare 31. [ENN10023] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Silverman sunt adevarate: () A: in caz de respiratie paradoxala se aloca 2 puncte B: in caz de geamat repirator perceptibil cu urechea libera se aloca 2 puncte C: in caz de deprimare xifoidiana moderata se aloca 2 puncte D: se calculeaza pe baza urmatoarelor: bataia aripilor nazale, balans toraco abdominal, tiraj interocostal, deprimare xifoidiana, geamat respirator E: se face la 0,1,3,5, si 10 minute dupa nastere

32. [ENN10024] Principalele cauze de detresa respiratorie la nou nascut sunt: () A: infectie pulmonara B: intarzierea resorbtiei lichidului pulmonar C: inhalare de lichid amniotic D: boala membranelor hialine (nou nascut la termen) E: cardiopatie congenitala

33. [ENN10025] Urmatoarele afirmatii despre infectia maternofetala sunt adevarate: () A: germeni frecventi: streptococ A, E Coli, enterococi, Listeria monocitogenes B: riscul este mai important in caz de ruptura prematura a membranelor C: se ia in considerarea in caz de orice prematuritate neexplicata D: tratament de prima intentie daca nou nascutul este simptomatic: tripla antibioterapie

E: tratament cu cefalosporine de generatia a treia, ampicilina si aminozid

34. [ENN10026] Bilantul sinstematic in caz de infectie maternofetala cuprinde: () A: hemograma, PCR, hemocultura B: examen sumar de urina C: punctie lombara D: lichid gastric, neinterpretabil in primele 6 ore de viata E: readiografie torace

35. [ENN10027] Urmatoarele informatii despre retardul de crestere intrauterin sunt adevarate: () A: greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10 B: suspectat prenatal prin biometrie fetala C: cu atat mai sever cu cat este instalat mai tarziu in timpul sarcinii D: cauze materne, anexiale, fetale E: complicatii: hipotermie, hipoglicemie, hipocalcemie, crestere deficitara

36. [ENN10028] Cauze anexiale de retard de cretere intrauterin sunt: () A: anomalii de pozitie a placentei B: artera ombilicala unica C: toxoplasmoza D: sarcina multipla E: hipertensiune arteriala

37. [ENN10029] Cauze fetale de retard de crestere intrauterin sunt: () A: embriopatie infectioasa: CMV, toxoplasmoza B: anomalie cromozomiala C: sarcina multipla D: artera ombilicala unica E: patologie a cordonului ombilical

38. [ENN10030] Cuze materne de retard de crestere intrauterin sunt: () A: varsta intre 20 si 40 de ani B: hipertensiune arteriala C: malformatie uterina D: consum de substante toxice E: placenta jos inserata

39. [ENN10031] Principalele riscuri ale prematuritatii sunt urmatoarele: () A: hipotermie, hiperglicemie B: detresa respiratorie C: risc infectios D: enterocolita ulcero-necrozanta E: hemoragii intraventriculare, intracerebrale, leucomalacie periventriculara

40. [ENN10032] Urmatoarele sunt cauze materne de prematuritate: () A: infectie B: malformatie ginecologica C: conditii socio-economice precare

D: toxemie E: preeclampsie 41. [ENN10033] Cauze fetale de prematuritate sunt urmatoarele: () A: sarcina multipla B: patologie fetala C: hidramnios D: ruptura prematura a membranelor E: preeclampsie

42. [ENN10034] Decizia de extragere prematura a fatului are urmatoarele cauze: () A: HTA materna amenintatoare B: patologie materna care necesita ingrijire incompatibila cu sarcina C: retard de crestere sever intrauterin D: sarcina multipla E: conditii precare

43. [ENN10035] Urmatoarele afirmatii despre prematuritate sunt adevarate: () A: varsta gestationala <37 saptamani B: foarte mare: <28 saptamani C: mare: 28-34 saptamani D: medie: 34-37saptamani E: medie:32-37 saptamani

44. [ENN10036] Managementul in primele zile de viata ale nou-nascutului este: () A: supravegherea curbei ponderale: nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea initiala si trebuie sa revina la greutatea de la nastere in primele 10 zile B: depistarea precoce a icterului: dozarea bilirubinei plasmatice C: depistarea hipotiroidismului congenital, fenilcetonuriei, hiperplaziei ceongenitale de suprarenale, mucoviscidozei D: examinare clinica la iesirea din maternitate E: examinare clinica in ziua 8

45. [ENN10037] Examenul cardio-vascular al nou-nascutului la termen poate descoperi urmatoarele: () A: suflu, anomalie a pulsurilor B: timp de recolorare cutanata normal <3 s C: frecventa respiratorie normala 40-50/min D: absenta pauzelor mai mari de 10 s in mod normal E: verificarea ombilicului: o artera, 2 vene

46. [ENN10038] Bazele puericulturii includ () A: Consult obligatoriu la 10 zile de via B: Prescrierea formulelor de start (60 ml, de 6-8 ori pe zi) C: Supravegherea greutii (creterea trebuie s fie de 20-30 g/zi) D: E necesar suplimentarea cu vitamina K E: Hidratarea corespunztoare a mamei 47. [ENN10039] Scorul Silverman are urmtoarele elemente de dou puncte ()

A: Btaie intens a aripilor nazale B: Deprimare xifoidian intens C: Geamt respirator perceptibil cu urechea liber D: Tiraj intercostal moderat E: Asinergie toracoabdominal 48. [ENN10040] Retardului de cretere intrauterin are urmtoarele complicaii: (pg. 1033) A: Cretere deficitar B: Hiponatremie C: Hipercalcemie D: Hipoglicemie E: Hipotermie 49. [ENN10041] Referitor la prematuritate se pot afirma urmtoarele () A: Prezint risc infecios invers proporional vrsta gestational B: Daca vrsta gestaional este prea mic se va renuna la instilarea surfactantului exogen intratraheal C: Prezint risc de hipotermie D: Cauza nu este ntotdeauna descoperit E: Prematuritatea medie se nscrie n intervalul 30-35 sptmni 50. [ENN10042] Examenul cardio-vascular al nou-nscutului la termen are drept scop () A: Verificarea frecvenei pulmonare normale de 30-35 / minut B: Verificarea ombilicului C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s se nscrie n normal, sub 3s. D: Depistarea unei anomalii a pulsurilor E: Depistarea unui posibil suflu 51. [ENN10051] Examenul clinic complet al copilului la natere este anormal dac avem: (pag. ) A: pielea roz, neted B: absena pauzelor respiratorii mai mari de 10 secunde C: testiculele n canalul inghinal D: tumefacia glandelor mamare n ziua a 4-a E: metroragia

52. [ENN10053] Enumerati riscurile la care sunt supusi prematuri () A: Risc de detresa respiratorie - imaturitatea surfactantului inainte de saptamana 32 B: Risc digestiv - imaturitate intestinala C: Risc infectios - indiferent de varsta gestationala D: Risc hemodinamic - persistenta canalului arterial E: Risc major de hipotermie

53. [ENN10054] Care sunt datele care trebuiesc cunoscute in legatura cu nasterea? () A: Prezentatia fatului nu influenteaza nasterea B: Caracteristicile lichidului amniotic C: Durata rupturii membranelor, a travaliului D: Administrarea de antibiotic in timpul travaliului nu poate influenta copilul E: Ritmul cardiac fetal

PSIHIATRIE

PACIENTUL VARSTNIC

1. [GER10007] Care din urmtoarele reguli de management pentru un pacient vrstnic bolnav sunt valide? (pg. 780) A: prezena aparaturii necesare neuroimagisticii B: capacitatea i independena de micare a pacientului pstrate C: identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensarile n cascad D: evidenierea lipsei n antecedente a tulburrii depresiv E: evidenierea prezenei n antecedente a tulburrii depresiv 2. [GER10008] Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele n vrst datorit (pg. 781) A: culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite B: medicaiei administrate sub form de soluie oral C: nerespectrii regimului igieno-dietetic D: modificri farmacocinetice datorate vrstei E: existenei hipertermiei 3. [GER10009] mbtrnirea aparatului respirator poate determina (pg. 777) A: algii intercostale bilaterale B: algii intercostale unilaterale C: creterea suprafeei schimburilor gazoase D: lipsa posibilitii de efectuare a schimburilor gazoase E: diminuarea suprafeei schimburilor gazoase 4. [GER10010] mbtrnirea vascular are urmtoarele consecine clinice (pg. 777) A: tendina la hipotensiune ortostatic accentuat de anumite probleme venoase, deshidratare sau medicament B: apariia anevrismelor aortice C: edem pulmonar D: pierderea acuitii vizuale E: cefalee de tip migrenoid 5. [GER10011] mbtrnirea sistemului musculare determin (pg. 777) A: neuropatii periferice B: sarcopenia = scderea masei musculare C: crampe musculare D: fracturi ale colului femural E: rupturi musculare repetate 6. [GER10012] Mecanismul de adaptare n urma mbtrniri cardiace este: ()

A: diminuarea presiunii artriale diastolice B: creterea presiunii artriale sistolice C: creterea complianei miocardului cu alterearea fazei de umplere ventriculare D: sporirea contribuiei sitolei atriale la umplerea ventriculului

E: cresterea cantitii i calitii fibrelor elastice

7. [GER10018] mbtrnirea neuro-cognitiv presupune, cu excepia () A: Diminuarea capacitii de invatare B: Diminuarea ateniei C: Scderea tonusului D: Creterea timpului de reacie E: Diminuarea neuronilor corticali i rarefierea substanei albe 8. [GER10019] mbtrnirea aparatului respirator presupune, cu excepia () A: Diminuarea suprafeei schimburilor gazoase B: Diminuarea volumelor pulmonare mobilizabile C: Diminuarea ratei schimbului de gaze D: Diminuarea funciilor ciliare i a eficacitii tusei E: Diminuarea amplitudinilor micrilor cutiei toracice 9. [GER10020] Procesul degenerativ cardiac al mbtrnirii nu include () A: Disfuncia diastolic B: Fibroza miocardic C: Hipertrofia miocitelor D: Scderea elasticitii miocitelor E: Diminuarea numrului de miocite 10. [GER10021] Care dintre urmtoarele reprezint o cauz genetic a mbtrnirii () A: Acumularea radicalilor liberi B: Scurtarea telomerelor C: Stresul oxidativ D: Pierderea elasticitatii E: Glicozilarea proteinelor 11. [GER10026] Urmtoarea regul NU se aplic n cazul prescrierii unui tratament la btrni () A: Nu se mrete niciodata doza fr a verifica n prealabil modul n care a fost administrat medicamentul B: Se va nceta tratamentul dac devine contraindicat C: Se va verifica n mod regulat dac raportul beneficiu/risc este n continuare favorabil D: Trebuie informai toti medicii care consult pacientul E: Nu se va nceta niciodata supravegherea 12. [GER10027] Managementul pentru un pacient vrstnic bolnav nu include urmtoarea regul () A: Evitarea complicaiilor nosocomiale la pacientul spitalizat B: Dupa faza acut se vor evalua i se va adapta tratamentul pe termen lung al afeciunilor cronice C: Identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensrile n cascada D: Nu se va lua n considerare sperana de via n stabilirea obiectivului terapeutic, acesta trebuie s fie revenirea la starea de echilibru E: Management global fcut de o echip multidisciplinar

13. [GER10028] NU face parte dintre afeciunile frecvente la persoanele de peste 75 de ani () A: BPOC B: HTA C: Artroza D: Dementa E: Diabetul 14. [GER10029] n cazul mbtrnirii unui organ sau unei funcii, sunt adevrate, CU EXCEPIA: (pag. 780) A: factorul precipitant este n general curabil B: efectele mbtrnirii pot fi singurele responsabile pentru insuficiena acestui organ, mai ales la vrstele foarte naintate C: factorul precipitant poate fi o anemie D: factorul precipitant poate fi un accident iatrogen E: factorul precipitant poate fi o infecie

15. [GER10031] Sunt considerati "batrani" persoanele cu varsta intre: () A: 50-55 de ani B: 56-60 de ani C: 61-65 de ani D: 75-85 de ani E: 85 de ani si peste 16. [GER10002] Care sunt formele de mbtrnire? (pg. 776) A: mbtrnire datorit unui accident vascular cerebral B: mbtrnire obinuit fr patologii evolutive, dar cu o limitare relativ a capacitilor funcionale C: mbtrnire genetic D: mbtrnire prematur E: mbtrnire patologic cu patologii cronice evolutive provocnd handicapuri i dependen care poate ajunge pn la dependena total pentru toate activitile vieii cotidiene 17. [GER10003] Care sunt consecintele mbtrnirii funciei renale? (pg. 777) A: Scderea volumului rinichilor bilateral B: Scderea volumului unui singur rinichi C: Frecvena complicaiilor renale iatrogene D: Frecvena deshidratrilor extracelulare i tolerana scazut la regimurile desodate E: Frecvena hipo- i hipernatremiei 18. [GER10004] mbtrnirea neurocognitiv determin: (pg. 777) A: dificulti n coordonarea micrilor B: diminuarea capacitii de nvare C: diminuarea timpului de reacie D: creterea timpului de reacie E: diminuarea ateniei 19. [GER10005] Managementul pacientului vrstnic trebuie s cuprind ntotdeauna (pg. 780) A: anularea datelor anamnestice B: reconstituirea anamnezei

C: tratament de urgen indiferent de tratamentele urmate anterior D: cunoaterea tratamentului pacientului, fr a omite automedicaia E: examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal i ECG

20. [GER10006] nainte de a face prescrierea medicamentelor, n geriatrie trebuie realizate (pg. 781) A: ierarhizarea patologiilor, inndu-se cont de prerea pacientului B: tratamentul suferinei vasculare cerebrale C: se va determina dac pacientul poate s i administreze singur tratamentul D: se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor E: se va estima nevoia de oxigenoterapie 21. [GER10013] Urmtoarele afirmaii cu referire la creterea riscului iatrogen la persoanele n vrst sunt adevrate , cu excepia: (781) A: modificri farmacocinetice datorate vrstei B: modificari ale volumelor de distribuie , cu diminuarea masei musculare i riscul de supradozaj a medicamentelor liposolubile C: modificri ale volumelor de distribuie,cu diminuarea tesutului adipos i cu riscul al medicamentelor liposolubilede supradozaj D: modificri ale volumelor de distrinuie , cu creterea masei musculare i risc de supradozaj al medicamentelor hitrosolubile E: polipatologia i polimedicaia cresc riscul interaciunilor medicamentoase 22. [GER10014] Prevenia a mbtrnirii patologice se realizeaz prin () A: Abstinena de la tutun B: Abstinena de la alcool C: Vaccinare D: ntreinerea capitalului de baz relaional E: ntreinerea capitalului de baz intelectual 23. [GER10015] mbtrnirea funciei renale nseamn () A: Diminuarea capacitii de diluare i concentrare a urinei B: Diminuarea sistemului renina-angiotensin-aldosteron n repaus C: Diminuarea numrului de nefroni D: Creterea presiunii n artera renal E: Diminuarea fluxului sanguin renal 24. [GER10016] mbtrnirea vascular este caracterizat de () A: Scderea colagenului din peretele arterelor mari B: Creterea sensibilitii baroreceptorilor C: Scderea sensibilitii receptorilor betaadrenergici D: Diminuarea calitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari E: Diminuarea cantitii fibrelor elastice din peretele arterelor mari 25. [GER10017] mbtrnirea este influenat de urmtorii factori metabolici () A: Scderea ratei metabolice B: Acumularea de lactat C: Acumularea radicalilor liberi D: Stresul oxidativ E: Glicozilarea proteinelor

26. [GER10022] Prescrierea unui tratament n geriatrie trebuie urmat de () A: Mrirea dozei doar dup verificarea administrrii B: ncetarea tratamentului cnd devine contraindicat C: Verificarea regulat a raportului risc/beneficiu D: Supraveghere permanent E: Informarea medicilor care consult pacientul 27. [GER10023] Prescrierea unui medicament n geriartrie are urmtoarele reguli () A: Se stabilete data urmtorului control B: Se stabilete durata i criteriile de ntrerupere tratament C: Se estimeaz funcia renal prin formula Cockroft D: Se explic riscurile i beneficiile tratamentului E: Se alege medicamentul cu cele mai puine efecte secundare cunoscute

28. [GER10024] Managementul pacientului vrstnic bolnav cuprinde () A: Analiza situaiei cu studierea factorului declanator B: Examen clinic orientat asupra suspiciunii de diagnostic C: Cunoaterea tratamentului pacientului, mai puin automedicaia D: Reconstituirea anamnezei E: Reconstituirea tuturor antecedentelor 29. [GER10025] Cele mai frecvente afeciuni la un pacient de peste 75 ani sunt () A: Artroza B: Fibrilatia atriala C: Astmul D: BPOC E: HTA 30. [GER10030] Polipatologia pacientului vrstnic presupune, cu excepia: (pag. 779) A: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 8 B: bolile de multe ori interfer ntre ele C: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 4 la 7 D: implic necesitatea ntocmirii unui bilan clinic ghidat de simptomele principale E: la cei de peste 75 de ani media bolilor cronice evolutive este de la 5 la 7 31. [GER10032] n mbtrnirea cardiac apar: (pag. 776) A: fibroz miocardic B: hipertrofia miocitelor restante C: scderea complianei miocardului D: creterea complianei miocardului E: disfuncie sistolic

Tulburri anxioase, tulburri fobice, tulburri obsesiv-compulsive, tulburri convertive, starea de stres posttraumatic i tulburrile de adaptare

1. [ANX10011] Care din urmtoarele afirmaii privind diagnosticul tulburrii de panic sunt adevrate? (pg. 913) A: tulburarea este mai frecvent la femei B: tulburarea este mai frecvent la barbai C: tulburarea este mai frecvent la btrni D: tulburarea este mai frecvent la copii E: tulburarea este mai frecvent dup accidentele rutiere 2. [ANX10012] n managementul terapeutic al tulburrii anxioase generalizate trebuie urmrite intele urmtoare: (pg. 915) A: tratarea bolilor somatice asociate B: tratarea crizei de angoas acut C: instituirea unui regim dietetic adecvat D: tratamentul contracturilor musculare E: tratamentul tulburrilor de atenie 3. [ANX10013] Tulburarea obsesiv-compulsiv poate avea urmtoarele comorbiditi: (pg. 917) A: episod maniacal acut B: demena Alzheimer C: tulburri de limbaj D: schizofrenia E: tulburri de coordonare 4. [ANX10014] Simptomele tulburrilor de conversie pot fi: (pg. 919) A: hipoglicemii B: hiperglicemii C: creterea creatininei D: transpiraii profuze nocturne E: manifestri acute: agitaia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, micri anormale, tremurturi 5. [ANX10015] Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de adaptare (pg. 920) A: tulburare permanent B: tulburare paroxistic C: tulburare tranzitorie D: tulburare cu evoluie progredient E: tulburare dependent de factorii vasculari cerebrali

6. [ANX10016] Sunt factori de risc in starea de stress posttraumatic: (pag 919) A: sarcina B: sexul feminin C: evenimente traumatizante D: hipervigilenta E: dificultati de concentrare

7. [ANX10017] Sunt manifestari cronice motorii in tulburarile conversive: (pag 919) A: miscari anormale B: crize pseudoconvulsive

C: diplopie D: contracturi musculare E: tremuraturi

8. [ANX10020] Simptomele ce apar in cadrul tulburarii de adaptare sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: emotionale: anxietate, tristete, agresivitate B: somatice: durere, oboseala, cefalee C: comportamentale D: cognitive (memorie, atentie) E: fara simptome somatice

9. [ANX10034] Urmatoarele reprezinta comorbiditati ale tulburarii anxioase generalizate cu exceptia: () A: tulburari fobice B: TOC C: tulburari de panica D: depresii, adictii E: schizofrenie 10. [ANX10068] Nu reprezint factori de stres n tulburarea de adaptare () A: Probleme familiale B: Conjugopatii C: Dificultati sociale D: Dificultati scolare E: Rutina 11. [ANX10069] Anxietatea de separare este caracterizat de () A: Conduita de evitare care nu persist la maturitate B: Anxietate de intensitate redus C: Survine n urma unui eveniment traumatizant D: Apare la pubertate E: Afecteaz 5-10% din copii 12. [ANX10070] Tulburarea de stres posttraumatic se trateaz la nceput cu () A: Sertralina B: Citalopram C: Escitalopram D: Venlafaxina E: Paroxetina 13. [ANX10071] Stresului acut are urmtoarele caracteristici, cu excepia () A: Simptome disociative n traumatismele violente B: Apariia la distan dup un eveniment traumatizant C: Anxietate D: Repetarea evenimentului E: Flash-backuri 14. [ANX10072] Managementul tulburrii conversive NU include urmtorul element () A: Psihoterapie analitic sau similar

B: Tratament psihotrop n cazul decompensarii unei alte patologii psihiatrice C: Evitarea prescripiilor medicamentoase inutile D: Spitalizare sistematic pentru investigaii E: Identificarea i excluderea cauzei organice 15. [ANX10074] n tratarea tulburrii obsesiv compulsiv NU se recomand () A: Clomipramina B: Imipramina C: Fluoxetina D: Paroxetina E: Sertralina 16. [ANX10075] Nu reprezint comorbiditate cu tulburarea obsesiv compulsiv () A: Mania B: Depresia C: Schizofrenia D: Anorexie mental esenial E: Sindromul Gilles de la Tourette 17. [ANX10076] Fobia colar este caracterizat de urmtoarele, cu excepia () A: Afecteaz 1% din populatie, preponderent brbai B: Evoluia este favorabil pe plan scolar la o treime din cazuri C: Apare la copii cu dificulti scolare D: Apariia brusc a fricii de a merge la coal dup vrsta de 8 ani E: Anxietate asociat cu teama copilului de a fi separat de mama sa nainte de vrsta de 6 ani 18. [ANX10077] n cazul anxietii asociate cu fobia social se recomand urmtoarele medicamente () A: Hidroxizin B: SSRI C: Betablocante noncardioselective D: Antidepresive E: Benzodiazepine 19. [ANX10078] Tratamentul simptomatic al tulburrii anxioase generalizate se realizeaz cu () A: Amitriptilina B: Hidroxizin C: Escitalopram D: Venlafaxina E: Paroxetina 20. [ANX10079] Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat, cu excepia () A: Poate provoca tulburri depresive sau anxioase la copii B: Se poate asocia cu tulburri de panic C: Apariia involuntar a unei anxieti provocate de anumite evenimente negative din viaa pacientului D: Preocupri pe care pacientul nu reueste sa le controleze E: Afecteaz n principal persoanele de sex feminin

21. [ANX10080] Diagnosticul diferential al tulburrii de panic include urmtoarele elemente, cu excepia () A: Caren de vitamina B1 B: Feocromocitom C: Schizofrenie D: Boal Parkinson E: Insuficien renal 22. [ANX10086] Tratamentul simptomatic cu benzodiazepine n tulburarea de panic este indicat pentru: (pag. 914) A: maxim 9 sptmni B: maxim 10 sptmni C: maxim 11 sptmni D: maxim 12 sptmni E: maxim 13 sptmni 23. [ANX10087] Este inhibitor selectiv a recaptrii serotoninei i noradrenalinei: (pag. 914) A: venlafaxina B: alprazolam C: escitalopram D: paroxetin E: quetiapina

24. [ANX10002] Tulburarile somatoforme vor fi evocate in diagnosticul diferential al urmatoarelor patologii psihiatrice: () A: Tulburare de panica B: Tulburare anxioasa generalizata C: Tulburarea obsesiv compulsiva D: Tulburari conversive E: Tulburare de adaptare

25. [ANX10004] Patologiilr organice vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al urmatoarelor patologii: () A: TOC B: Tulburari conversive C: Starea de stres posttraumatic D: TAG si Tulburare de panica E: Fobie sociala

26. [ANX10005] Tulburarile de dispozitie si adictiile vor fi evocate in cadrul diagnosticului diferential al urmatoarelor patologii psihiatrice (pg. 920) A: TOC B: Tulburare de adaptare C: TAG si Tulburarea de panica D: Anxietate de separare E: Stresul acut si PTSD 27. [ANX10006] n cadrul tulburrilor anxioase sunt cuprinse: (pg. 913) A: tulburarea anxioas provocat de o boal sau substan

B: pierderea controlului emoional C: agitaia psihomotorie D: fobia specific E: starea de stres acut 28. [ANX10007] Tulburarea anxioas generalizat poate avea urmtoarea evoluie (pg. 914) A: complicaii: tulburri depresive, tulburri de panic, dependene, izolare social B: deterioararea cognitiv C: remisii D: cronicizare E: frecvente accidente vasculare cerebrale 29. [ANX10008] Diagnosticul diferenial pentru tulburarea obsesiv compulsiv se va face cu: (pg. 917) A: patologia organic B: tulburri anxioase C: tulburri de dispoziie D: demena vascular E: tulburarea delirant 30. [ANX10009] Care din urmtoarele argumente clinice sunt n favoarea diagnosticului de tulburare conversiv? (pg. 918) A: traumatisme craniene n antecedentele recente B: doliu patologic C: bilan somatic perfect normal D: personalitate histrionic sau pasiv-dependent E: relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul patologic 31. [ANX10010] Formele clinice ale tulburrii de adaptare sunt: (pg. 921) A: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv B: tulburarea de adaptare cu anxietate C: tulburarea de adaptare antisocial D: tulburarea de adaptare cu perturbri de conduit E: tulburarea de adaptare mixt (depresiv, anxioas)

32. [ANX10018] In tulburarea anxioasa generalizata: (914) A: Simptomele persista maximum 6 luni B: Simptomele trebuie sa persiste minim 6 luni C: Este insotita de simptome somatice D: Nu este insotita de simptome somatice E: Afecteaza preponderent persoanele de sex masculin

33. [ANX10019] Urmatoarele informatii despre tulburarea de adaptare sunt adevarate: () A: afecteaza ambele sexe, indiferent de varsta, mai mult la femei B: tulburare tranzitorie C: simptome emotionale, comatice, comportamentale sau cognitive D: poate sa se repete in mod regulat sau sa evolueze constant E: apare la 6 luni de la un eveniment stresant

34. [ANX10021] Anxietatea de separare, afirmatii adevarate: () A: afecteaza 1-5% din adulti B: apare inainte de pubertate C: survine in urma unui eveniment traumatizant D: conduita de evitare poate persista si la maturitate E: remisii, fara exacerbari

35. [ANX10022] Urmatoarele sunt caracteristice stresului acut: () A: la distanta de evenimentul traumatizant B: repetarea involuntara, stereotipa a evenimentului C: flash-back, cosmaruri, ganduri obsedante D: retraire spontana sau provocata E: evitare

36. [ANX10023] Simptomele disociative in urma traumatismelor violente sunt urmatoarele: () A: rataciri B: dezorientare C: labilitate emotionala D: afectarea constiintei E: derealizare, depersonalizare, amnezie

37. [ANX10024] Urmatoarele afirmatii despre starea de stres posttraumatic sunt adevarate: () A: apare dupa mai mult de o luna de la eveniment B: apare in prelungirea starii de stres acut C: poate surveni la cateva saptamani, luni sau chiar ani dupa evenimentul traumatizant D: factori de risc: sexul masculin, antecedente psihiatrice, adictiile, tulburari de personalitate E: sindrom de repetitie

38. [ANX10025] Principalele argumente clinice ale starii de stres postraumatic la copii sunt: () A: sindromul de repetitie B: posibile conduite de evitare C: simptomatologie emotionala specifica D: angoasa de separare E: comportamente regresive, acuze somatice

39. [ANX10026] Managementul patologiilor postraumatice include: () A: terapie cognitiva si comportamentala B: desensibilizarea prin miscari oculare C: tehnici de hipnoza D: inhibitori ai recaptarii serotoninei (daca dureaza mai mult de o luna) E: paroxetina

40. [ANX10027] Urmatoarele afirmatii despre diagnosticul tulburarii de panica sunt adevarate: () A: mai frecventa la femei B: debut intre 25 si 35 de ani C: nu asociaza anxietate intercritica D: posibila asociere cu agorafobia E: comportament modificat

41. [ANX10028] Diagnosticul diferential al tulburarii de panica include: () A: sindrom coronarian acut B: HTA C: astm D: embolie pulmonara E: hipotiroidism

42. [ANX10029] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al tulburarii de panica: () A: schizofrenia, alte tulburari anxioase, tulburari somatoforme B: depresii, adictii (canabis, alcool, cocaina) C: carenta de vitamina B6 D: hipertiroidism, hipercorticism, feocromocitom, insuficienta suprarenala, insuficienta hipofizara E: hipoglicemie, diabet, insuficienta renala

43. [ANX10030] Urmatoarele afirmatii despre evolutia tulburarii de panica sunt adevarate: () A: vindecare intre cateva saptamani si cateva luni B: remisie in 100% din cazuri C: recidive ulterioare D: cronicizare pe fondul agravarii agorafobiei E: complicatii: depresii, adictii, suicid

44. [ANX10031] Managementul tulburarii de panica include: () A: tratament curativ cu benzodiazepine pentru maxim 12 saptamani B: antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei: venlafaxina C: inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei: paroxetina, escitalopram cu durata intre 6 si 12 luni D: psihoterapie de sustinere E: terapie cognitiva si comportamentala, psihoterapie de inspiratie analitica

45. [ANX10032] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea anxioasa generalizata sunt adevarate: () A: in special la femei B: din copilarie pana la varsta adulta C: simptomele trebuie sa persiste mai mult de 6 saptamani D: la copii, anxietatea se manifesta prin simptome somatice mai putin variate decat la adulti si nu evolueaza neaparat spre o tulburare de anxietate generalizata E: diagnostic diferential cu schizofrenia

46. [ANX10033] Simptomele prezente in tulburarea anxioasa generalizata sunt: () A: astenie, insomnie B: hipersomnolenta C: tensiune motorie cu transpiratii, palpitatii D: tulburari de concentrare E: simptome gastro-intestinale

47. [ANX10035] Tratamentul tulburarii anxioase generalizate se face astfel: () A: simptomatic: benzodiazepine sau hidroxizin, pe perioada nelimitata B: curativ: venlafaxina sau paroxetina, escitalopram C: antidepresive triciclice de a doua intentie D: psihoterapie de sustinere, terapie cognitiva si comportamentala E: psihoterapie de inspiratie analitica

48. [ANX10036] Alegeti afirmatiile adevarate despre fobia sociala: () A: afecteaza 8-10% din adulti B: neconstientizarea caracterului morbid C: evolutie variabila cu remisii D: tratament cu: benzodiazepine, betablocante noncardioselective, antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei E: nu exista tratament

49. [ANX10037] Urmatoarele sunt caracteristici ale agorafobiei: () A: asociata cu anumite tulburari din copilarie: anxietatea de separare, terorile nocturne, fobia sociala B: teama de a vorbi in public C: teama de spatii largi, multime, locuri publice, poduri, tuneluri, transporturi in comun, imobilizare prelungita D: complicatii: depresie, tulburari de panica, adictii E: fara tratament

50. [ANX10038] Fobia scolara se caracterizeaza prin: () A: afecteaza 1% din populatie, preponderenta masculina B: dificultati scolare C: pierderea interesului pentru scoala D: aparitia progresiva a fricii de a merge la scoala E: evolutie nefavorabila la o treime din cazuri 51. [ANX10039] Elementele diagnostice ale fobiei specifice sunt: () A: variabilitate in timp B: constientizarea caracterului morbid C: anxietate anticipatorie D: rasunet functional major E: poata sa dispara sau sa se agraveze in contextul unor evenimente stresante

52. [ANX10040] Principalele diagnostice diferentiale ale tulburarilor fobice sunt: () A: patologiile organice B: tulburarile de dispozitie C: schizofrenia D: TOC E: starea de stres postraumatic

53. [ANX10041] Diagnosticul TOC presupune: () A: asocierea in mod variabil a simptomelor obsesive si compulsive B: compulsiile in stare pura sunt mai frecvente la copil C: obsesiile in stare pura sunt mai frecvente la copil D: existenta unei personalitati obsesive este criteriu obligatoriu de diagnostic E: obsesiile in stare pura sunt mai rare la copil

54. [ANX10042] Comorbiditatile TOC sunt: () A: sindromul Gilles de la Tourette B: bulimie, anorexie mentala esentiala C: ticuri cronice

D: fobii E: schizofrenie

55. [ANX10043] Diagnosticul diferential al TOC se face cu: () A: adictii B: patologie organica C: tulburari anxioase D: tulburari de dispozitie E: tulburari fobice

56. [ANX10044] Managementul TOC include: () A: ISRS: fluoxetina 20-60 mg/zi, paroxetina 20-80 mg/zi, la adult, sertralina 25 mg/zi la copil, 50 mg /zi la adult B: triciclice: doar la adult, clomipramina 75-250 mg/zi C: IMAO in caz de chimiorezistenta, conduite de evitate severe, depresie tipica D: toleranta mai buna a IMAO E: durata tratamentului 12-24 de luni, cu evaluarea eficacitatii dupa 4-12 saptamani de administrare

57. [ANX10045] Argumentele clinice in favoarea diagnosticului tulburarilor conversive sunt: () A: simptomatologie histrionica tipica B: bilant somatic perfect normal C: simptome simulate D: bilant somatic anormal E: preocuparea intensa a pacientului fata de tulburarile sale

58. [ANX10046] Diagnosticul diferential al tulburarilor conversive cuprinde: () A: tulburari de dispozitie, tulburare deliranta B: tulburari somatoforme C: patologie organica D: TOC E: fobii 59. [ANX10047] Tulburarea de adaptare se manifest prin () A: tulburare bipolar B: perturbri de conduit C: tulburare mixt D: anxietate E: dispoziie depresiv 60. [ANX10048] Tulburarea de adaptare este caracterizat de () A: Apare la 3 luni dup evenimentul stresant B: Poate s evolueze constant C: Poate s se repete n mod regulat D: Tulburare tranzitorie E: Afecteaz predominant brbaii 61. [ANX10049] Managementul stresului acut include () A: Terapie cognitiv-comportamental B: Terapie psihanalitic

C: Terapie de susinere D: Hipnoza E: Desensibilizare prin micri oculare

62. [ANX10050] Stresul acut este caracterizat de () A: Tulburri de somn B: Hipovigilen C: Retraire spontan sau provocat D: Repetarea involuntar a evenimentului E: Apare la distan dup un eveniment traumatizant 63. [ANX10051] Care dintre urmtoarele intr n diagnostic diferenial alturi de tulburrii conversive () A: Patologie organic B: Tulburri somatoforme C: Tulburare delirant D: Tulburri de dispoziie E: Tulburri maniacale 64. [ANX10052] Tulburarea conversiv este caracterizat de () A: Bilan somatic anormal B: Raport specific cu ngrijirile i ngrijitorii C: Relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul psihologic D: Personalitate histrionic sau pasiv dependent E: Simptomatologie histrionic tipic 65. [ANX10053] n tulburrile obsesiv compulsive se aplic urmtoarele elemente de psihoterapie () A: Afirmare individual B: Restructurare cognitiv C: Metode de relaxare D: Terapie familial E: Desensibilizare 66. [ANX10054] Tulburarea obsesiv compulsiv poate fi nsoit de () A: Bulimie B: Micri anormale C: Tulburare maniacal D: Schizofrenie E: Sindromul Gilles de la Tourette

67. [ANX10055] Compulsiile din TOC sunt caracterizate de () A: Aritmomania este unul din cele mai frecvente acte mentale B: Pierdere de timp sub o or pe zi C: Resimite ca fiind excesive i/sau inadecvate D: Contiina caracterului morbid al tulburrii E: Comportamente sau acte mentale repetitive cu scopul de a se opune unei obsesii 68. [ANX10057] Fobia colar este caracterizat de ()

A: Afecteaz 1% din populaie B: Apare predominant la copii cu dificulti colare C: Apariia treptat a fricii de a merge la coal D: Evoluie nefavorabil pentru o treime din pacieni E: Evoluie favorabil pe plan scolar pentru o treime din pacieni 69. [ANX10058] Fobia social are urmtoarele caracteristici () A: Pacientul nu contientizeaz caracterul morbid al tulburrii B: Reprezint frica de a fi judecat n mod negativ de ctre cei din jur C: Afecteaz 5% din aduli D: Evoluie constant ctre cronicizare E: Teama de a tremura, de a se blbi n public 70. [ANX10059] Agorafobia este caracterizat de () A: Netratat evolueaz constant B: Persoane sau obiecte contrafobice C: Conduite de evitare D: Poate fi asociat cu terorile nocturne E: Afecteaz 10% din aduli 71. [ANX10060] Tulburarea anxioas generalizat se trateaz simptomatic cu () A: Escitalopram B: Paroxetina C: Venlafaxin D: Hidroxizin E: Benzodiazepine 72. [ANX10061] Tulburarea anxioas generalizat este caracterizat de () A: Simptomele somatice sunt mai reduse la copii B: Nu se asociaz cu alte tulburri anxioase C: Preocuprile pot fi greu controlate de pacient D: Debutul anxietii nu poate fi legat de evenimente negative E: Afecteaz n principal persoanele de sex masculin 73. [ANX10065] Tulburarea de panic se poate vindeca la tratarea cu () A: Escitalopram B: Paroxetina C: Alprazolam D: Venlafaxina E: Diazepam 74. [ANX10066] Referitor la evoluia tulburrii de panic urmtoarele sunt adevrate () A: Cronicizare pe fondul agravrii agorafobiei B: Vindecarea dureaz de obicei pn la un an C: Nu recidiveaz D: Se poate complica cu risc suicidar E: Remisie n 30-40% din cazuri 75. [ANX10067] Tulburrile de panic sunt caracterizate de ()

A: Poate fi asociat cu agorafobia B: Comportamentul cotidian modificat C: Poate fi declanat de probleme relaionale D: Tulburare mai frecvent la brbai E: Debut n adolescen 76. [ANX10073] Tulburrile conversive sunt caracterizate clinic de () A: Pacientul este contient i afectat de simptomele sale B: Simularea simptomului C: Prezena deseori a unei cauze organice D: Reversibilitatea simptomului E: Poate lua aspectul oricrei patologii somatice 77. [ANX10081] Sunt compulsiii urmtoarele: (pag. 917) A: compulsia de contaminare B: verificarea C: aritmonania D: imagini sexuale E: ndoieli repetate

78. [ANX10082] Sunt asemanari intre starea de stres acut si starea de stres posttraumatic urmatoarele, cu exceptia: (919) A: Se caracterizeaza prin sindrom de repetitie B: Anxietatea, lipsa de vigilenta si tulburarile de somn sunt prezente C: Starea de stres apare imediat D: Se pot trata cu ajutorul hipnoza E: Simptomele disociative au un prognostic negativ

79. [ANX10083] Despre fobia sociala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (915) A: Afecteaza 6-10% din adulti B: Este prezenta teama de a tremura, a se balbai sau a rosi in public C: Evolutie cronica si posibila agravare daca se expune la evenimente fobogene D: In anxietatea sistematica se pot administra betablocante noncardioselective E: Ereutofobia este o caracteristica a anxietatii sociale

80. [ANX10084] Se pot complica cu depresii urmatoarele tulburari psihiatrice: (914-921) A: Tulburarile de adaptare B: Starea de stres posttraumatic C: Tulburarile de conversie D: Anxietatea de disperare E: TOC 81. [ANX10085] Care din urmatoarele terapii apartin managementului tulburarii de conversie? (919) A: Psihoterapia analitica B: Psihiterapia de inspiratie analitica C: Psihoterapia cognitiva si comportamentala D: Psihoterapia psihodinamica E: Psihoterapia de sustinere

82. [ANX10088] Factori care determin un prognostic nefavorabil a tulburrii obsesiv-compulsive: (pag. 917) A: bulimie, anorexie mental esenial B: micri anormale C: ticuri cronice D: schizofrenie E: rspuns slab la tratamentul iniial 83. [ANX10089] n cadrul tratamentului tulburrii obsesiv-compulsive, sunt cel mai bine tolerate ca i tratament antidepresiv urmtoarele: (pag. 918) A: sertralina B: clomipramina C: inhibitorii de monoaminooxidaz D: fluoxetina E: venlafaxina 84. [ANX10090] Se administreaz tratament antidepresiv n urmtoarele cazuri, cu excepia: () A: tulburarea de panic B: tulburarea obsesiv-compulsiv C: tulburarea conversiv D: tulburarea fobic E: tulburarea de adaptare cu dispoziie depresiv

TULBURARI PSIHICE IN PERIOADA SARCINII

1. [TPS10007] Depresia n perioada sarcinii se caracterizeaz prin: (pg. 922) A: vrsturi matinale B: vrsturi incoercibile C: vrsturi postprandiale D: vrsturi nocturne E: intoleran la fructoz 2. [TPS10008] Managementul tulburrilor psihice n perioada sarcinii n primul trimestru va respecta urmtoarele reguli: (pg. 923) A: utilizarea n doze mici a antipsihoticelor B: utilizarea n doze mici a antidepresivelor C: utilizarea benzodiazepinelor D: utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator E: evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope

3. [TPS10009] Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues) impune: (pg. 924) A: terapie electroconvulsivant B: utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile C: utilizarea medicamentelor psihotrope sub form de soluie oral D: utilizarea medicamentelor psihotrope cu aciune prelungit E: nu se administreaz tratament medicamentos 4. [TPS10010] Melancolia deliranta post-partum are urmtoarele riscuri: (pg. 925) A: risc de accident vascular cerebral B: risc suicidar i de infanticid C: risc de infarct miocardic D: risc pentru dezvoltarea unei stri demeniale E: risc neurodegenerativ 5. [TPS10011] Negarea sarcinii are drept consecin: (pg. 923) A: debutul schizofreniei B: debutul tulburrii bipolare C: debutul unei tulburri obsesivo-compulsive D: rata mare a mortalitii perinatale E: reacia de stres post-traumatic

6. [TPS10018] Psihoza puerperala apare: () A: imediat dupa nastere B: dupa 2-3 saptamani de la nastere C: dupa o luna de la nastere D: dupa un an de la nastere E: dupa 2-3 zile de la nastere

7. [TPS10022] Elementele diagnostice ale post-partum blues sunt, cu exceptia: () A: hiperestezie afectiva B: astenie C: anxietate, neliniste D: melancolie

E: devalorizare, culpabilizare, iritabilitate

8. [TPS10023] Urmatoarele afirmatii despre evolutia post-partum blues sunt adevarate, cu exceptia: () A: dureaza intre 1-7 zile B: cronicizare C: regresie totala si spontana D: depresie postnatala E: psihoza puerperala (dupa 1-2 saptamani)

9. [TPS10024] Urmatoarele afirmatii despre sindromul celei de-a treia zi sunt adevarate, cu exceptia: () A: manifestari disforice acute tranzitorii B: dureaza mai putin de o saptamana C: intotdeauna se va evoca un sindrom depresiv sau o depresie D: concomitent cu aparitia lactatiei E: nu se administreaza tratament medicamentos 10. [TPS10037] Episodul maniacal post-partum este caracterizat de, cu excepia () A: Apare ntotdeauna dup un episod de baby blues mai lung de 7 zile B: Poate prezent un tabel clinic mixt C: Se ncheie cu elemente depresive D: Tematica de grandoare centrat pe copil E: Survine n primele 15 zile 11. [TPS10038] Care dintre urmtoarele nu este un semn premergtor al psihozei puerperale? () A: Comportament bizar B: Manifestri anxioase C: Comaruri D: Euforie E: Insomnie 12. [TPS10039] Referitor la depresia post-partum urmtoarea afirmaie este adevrat () A: Nu altereaz relaia precoce mama-copil B: Psihoza puerperal dup o sptmn C: Depresie postnatal D: Recidiv n 30-50% din cazuri E: Dureaz ntre 1-7 zile

13. [TPS10040] Post-partum blues nu este caracterizat de () A: Culpabilizare B: Fobie de impulsie C: Tulburri de somn D: Anxietate E: Astenie 14. [TPS10041] Urmtorul medicament poate fi prescris pe toat durata sarcinii () A: Hidroxizina B: Clomipramina C: Carbamazepina

D: Olanzapina E: Metadona 15. [TPS10042] Reprezint un sindrom depresiv, cu excepia () A: Autodepreciere B: Astenie C: Euforie D: Anhedonie E: Ruminaie anxioas 16. [TPS10045] Despre episodul maniacal, ca i tulburare psihic a post-partumului, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: (925) A: Pot coexista elemente depresive melancolice B: Poate surveni n ziua a 10-a C: Are tablou clinic de episod maniacal cu tematic de grandoare centrat pe mam D: Elementele depresive vor ncheia episodul E: n tabloul clinic se regsesc elemente delirante halucinatorii 17. [TPS10002] Managementul tulburarilor psihice n perioada sarcinii i tulburri ale postpartumului necesit: (pg. 923) A: spitalizarea n caz de simptomatologie delirant sau risc suicidar B: tratamente medicamentoase C: terapie electroconvulsivant D: interventie obstetrical n regim de urgen E: scderea riscului pentru diabet zaharat tip II

18. [TPS10003] Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt: (pg. 924) A: antecedente psihiatrice de depresie B: sarcini multiple C: evenimente stresante D: complicaii obstetricale E: statut socio-economic sczut

19. [TPS10004] Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues (pg. 924) A: halucinaii auditive persistente B: delir de persecuie C: tulburri de somn D: anxietate, nelinite E: astenie 20. [TPS10005] Psihoza puerperal (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmtoarea evoluie: (pg. 925) A: favorabil B: recidive n post-partum n 50% din cazuri sau n cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri C: deteriorare cognitiv de tip demenial D: tulburare de conversie E: poate evolua spre o tulburare bipolar sau schizofrenie

21. [TPS10006] n faza prodromal a psihozei puerperale pot aprea urmtoarele simptome: (pg. 925) A: comportament bizar B: insomnie C: manifestri depresive n cursul ultimelor sptmni de sarcin D: manifestri anxioase E: deteriorare cognitiv

22. [TPS10012] Tulburarile psihice aparute in perioada sarcinii sunt: (922) A: Depresia B: Tulburarea psihotica C: Tulburarile anxioase D: Schizofrenia E: Negarea sarcinii

23. [TPS10013] Melancolia deliranta post-partum este caracterizata de: () A: depresie severa B: anxietate, agitatie, durere morala C: tematica deliranta: incapacitate, lipsa demnitatii, moarte, ruina, autodevalorizare, autoacuzare D: fara risc suicidar sau infanticid E: delir de persecutie

24. [TPS10014] Clinica psihozei puerperale se caracterizeaza prin: () A: stare deliranta acuta, nesistematizata B: simptome confuzionale C: se va evoca sindromul confuzional D: fluctuatii de dispozitie E: tematica deliranta centrata pe mama

25. [TPS10015] Diagnosticul diferential al bufeului delirant acut confuzo-oniric include: () A: infectii B: tromboflebita cerebrala C: retentie placentara D: TOC E: tulburare de panica

26. [TPS10016] Evolutie psihozei puerperale poate fii: () A: favorabila B: recidive in postpartum in 30% din cazuri C: recidive in cursul unei sarcini ulterioare in 50% din cazuri D: tulburare bipolara E: schizofrenie

27. [TPS10017] Tratamentul psihozei puerperale consta in: () A: evitarea separarii dintre mama si copil B: neuroleptice sedative si antipsihotice atipice C: sismoterapie

D: consiliere pshihologica E: impiedicarea participarii tatalui la psihoterapie

28. [TPS10019] Episodul maniacal in post - partum se caracterizeaza prin: () A: survine in primele 15 zile B: episod maniacal cu elemente delirante halucinatorii C: tematica de grandoare centrata pe mama insasi D: Elemente delirante E: episodul se incheie cu elemente depresive

29. [TPS10020] Depresia post-partum se caracterizeaza prin: () A: survine la 2-8 saptamani de la nastere B: dureaza intre 3 si 12 luni C: poate prelungi un post-partum blues D: delir de persecutie E: poate evolua spre schizofrenie

30. [TPS10021] Urmatoarele elemente fac parte din diagnosticul depresiei postpartum: () A: astenie B: plans repetat, iritabilitate C: teama de a nu face rau copilului D: tematica deliranta centrata pe copil E: depistarea sistematica a ideilor de suicid 31. [TPS10025] Tratamentul medicamentos al tulburarilor psihice in perioada sarcinii este: () A: fenotiazine: clorpromazina, butiferone: haliperidol B: anxiolitice nonbenzodiazepinice: hidroxizina C: antidepresive imipraminice: clomipramina D: timoregulatoarele contraindicate: saruri de litiu, carbamazepina, divalproat de sodiu E: substitutie pentru opiacee: metadona, buprenorfina

32. [TPS10026] Tulburarile anxioase in timpul sarcinii sunt: () A: agorafobia B: fobia sociala C: ameliorarea tulburarii de panica D: agravarea TOC E: stare de stres postraumatic

33. [TPS10027] Depresia in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: () A: apare la 15% din sarcini B: in 60% din cazuri in primul trimestru C: atitudine ambivalenta fata de sarcina D: frecvent, episod depresiv major cu elemente melancolice E: somatizare

34. [TPS10028] Urmatoarele sunt tulburari psihopatologice minore si tranzitorii in timpul sarcinii: () A: labilitate emotionala B: anxietate pe tot parcursul sarcinii C: perioada disforica de scurta durata

D: dependenta afectiva E: greata, varsaturi in primul semestru care pot persista

35. [TPS10029] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea psihotica in timpul sarcinii sunt adevarate: () A: afectiune mai putin frecventa B: episod delirant acut cu semnele clinice obisnuite C: evolutie posibila spre schizofrenie D: nu evolueaza niciodata spre schizofrenie E: rol "protector" al sarcinii

36. [TPS10030] Psihoza puerperala poate duce la () A: Melancolie B: Schizofrenie C: Depresie severa D: Tulburare bipolara E: Tulburare obsesiv compulsiv 37. [TPS10031] Psihozei puerperal intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Manie B: Embolie cerebral C: Retenie placentar D: Infecii E: Tromboflebit cerebral 38. [TPS10032] Depresia post-partum se managerizeaz prin () A: Abordare psihodinamic B: Abordare cognitiv-comportamental C: Participarea activ a tatlui la psihoterapie D: Spitalizare E: Antidepresive

39. [TPS10033] Baby blues este favorizat de () A: Complicaii obstetricale B: Statut socio-economic sczut C: Antecedente de sindrom premenstrual invalidant D: Antecedente familiale de depresie E: Antecedente personale de depresie 40. [TPS10034] Spitalizarea gravidei cu tulburri psihice se face dac sunt prezente () A: Tulburare de panic B: Anhedonie C: Risc suicidar D: Delir E: Tulburare obsesiv compulsiv 41. [TPS10035] n trimistrele 2 i 3 de sarcin sunt permise urmtoarele timoregulatoare () A: Clomipramina B: Amitriptilina C: Sruri de litiu

D: Divalproat de sodiu E: Carbamazepina 42. [TPS10036] Depresia din sarcina este caracterizat prin () A: Perioada disforic de scurt durat B: Somatizare C: Atitudine ambivalent fa de sarcin D: Afeciune foarte rar, mai ales n primul trimestru E: Vrsturi incoercibile 43. [TPS10043] Urmtoarele afirmaii despre tulburrile psihice asociate sarcinii sunt false: (pag. 922) A: preocuprile frecvente care apar nainte de sarcin se refer la riscurile genetice de transmitere a unei tulburri bipolare B: pregtirea pentru ndeplinirea funciei de printe este mai dificil la cuplurile n care femeia sufer de o tulburare psihic C: sarcina are un rol protector asupra psihismului D: tulburarea psihotic este frecvent E: femeile pot suferi de indiferen afectiv

44. [TPS10044] Sindromul celei de-a treia zile poate evolua cu: (924-925) A: Regresie parial, spontan; B: Depresie postnatal C: Depresie perinatal D: Psihoz puerperal E: Bufeu delirant acut confuzo-oniric 45. [TPS10046] Riscurile de suicid i infanticid pot aprea n cadrul urmtoarelor tulburri psihice ale post-partumului, cu excepia: (924-925) A: Baby blues B: Depresie postnatal C: Melancolia delirant D: Psihoz puerperal E: Post-partum blues 46. [TPS10047] n care din urmtoarele patologii poate fi folosit sismoterapia? (922-925) A: Episodul depresiv major cu elemente melancolice B: Baby blues C: Episodul maniacal post-partum D: Tulburarea psihotic n primul trimestru de sarcin E: Psihoza puerperal

DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A SUGARULUI

1. [DPS10007] Managementul dificultilor de calcul matematic se va face prin: (pg. 1001) A: antidepresive B: antipsihotice C: reeducarea adaptat copilului D: psihostimulente E: neuroprotectoare 2. [DPS10008] Managementul dificultilor de citire ale copilului va beneficia de: (pg. 1001) A: antidepresive B: antipsihotice C: psihostimulente D: neuroprotective E: reeducare logopedic 3. [DPS10009] Autismul infantil Kanner este definit ca i: (pg. 999) A: o tulburare neurodegenerativ precoce B: o tulburare metabolic precoce C: o tulburarea de dezvoltare precoce i sever care afecteaz limbajul i abilitile de comunicare D: o tulburare post-traumatic E: o tulburare de tip epileptic 4. [DPS10010] Examinri complementare recomandate n diagnosticul diferenial al autismului Kanner: (pg. 999) A: examen ORL adaptat vrstei B: evaluarea perimetrului abdominal C: evaluarea nivelului trigliceridelor D: evaluarea colesterolemiei E: examen coproparazitologic 5. [DPS10011] Iniierea precoce a relaiei parinti-copil se bazeaz pe urmtoarele nivele de interaciune: (pg. 1000) A: interaciuni motorii B: interaciuni operationale C: interaciuni competitionale D: interaciuni afective E: interaciuni de tip managerial 6. [DPS10012] Care dintre urmtoarele este caracteristic motricitii normale la natere? () A: Motricitate spontan asimetric B: Ridicarea capului atanci cnd este ntins pe spate C: Tonus axial al membrelor este crescut D: Hipotonie generalizat E: Lipsa reflexelor primare 7. [DPS10013] Vrsta la care sugarul poate sta n poziie eznd cu sprijin este de obicei: () A: 3 luni B: o lun C: 6-7 luni D: 9 luni

E: 1 an

8. [DPS10014] nceputul controlului sfincterian la copil are loc n jurul vrstei de: () A: 4 luni B: 8 luni C: 1 an D: 2 ani E: 4 ani 9. [DPS10018] Care este perioad caracteristic de apariie a mericismului? () A: La natere B: n primele 3 luni de via C: ntre 3 i 12 luni D: ntre 1 i 2 ani E: Dup vrsta de 5 ani 10. [DPS10021] Encoprezisul se caracterizeaz prin defecaie involuntar n absenta unor afeciuni organice la copilul de cel puin: () A: 6 luni B: 1 an C: 2 ani D: 4 ani E: 6 ani 11. [DPS10057] Dificultatea de scris nu este caracterizat de () A: Asociaz cu sigurana i tulburri de vorbire B: Greeli de ortografie, gramatic, punctuaie C: Tulburri de comportament: frustrare D: Organizare incoerent a paragrafelor E: Eec scolar 12. [DPS10058] Dificultatea de calcul matematic poate cauzat de afectarea componentei, cu excepia () A: Atenional B: Aritmetic C: Perceptiv D: Lingvistic E: Relaional 13. [DPS10059] Perturbarea relaiei prini-copil poate fi cauzat de, cu excepia () A: Fenomen de regresie B: Tulburri de dezvoltare ale copilului C: Perturbarea reciprocitii la nivelul contactului vizual D: Stimulare necorespunztoare E: Stimulare excesiv 14. [DPS10060] Autismului Kanner intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia () A: Sindrom Rett B: Sindrom X fragil

C: Afeciuni metabolice D: Surditate E: Retard 15. [DPS10061] Nu reprezint tulburare psihotic la copil () A: Tulburarea de separaie B: Tulburarea dezintegrativ a copilariei C: Sindromul Asperger D: Sindromul Rett E: Autismul Kanner

16. [DPS10062] Mericismul nu este caracterizat de () A: Nu se depisteaz nici o alt tulburare psihologic B: Copil iritabil, coleric ntre episoade C: Micri de suciune cu limba D: Poziie caracteristic cu spatele ncordat, curbat i capul pe spate E: Apare la copii n vrst de 1-3 ani

17. [DPS10063] Enurezisul nu este caracterizat de () A: Diabetul este de luat n considerare ca diagnostic diferenial B: Forma primar cea mai frecvent C: Frecvent la baiei D: Apariie diurn E: Evoluie favorabil spontan 18. [DPS10064] ntrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil nu este cauzat de () A: Mediu soio-familial precar B: Deficit vizual C: Deficit auditiv D: Miopatie E: Encefalopatii metabolice 19. [DPS10065] Vorbirea ntre 4-6 luni este caracterizat de () A: Propoziii simple B: Pronun primele cuvinte C: Silabe repetate automat D: Primele silabe E: Lalalizare 20. [DPS10066] La vrsta de opt luni, relaia cu ceilali este caracterizat de () A: Contientizeaz sexul B: Exploreaz mediul nconjurtor C: Ascult ordine simple D: ncepe controlul sfincterian diurn E: Rspunde la prenume

21. [DPS10067] Motricitatea la vrsta de opt luni este caracterizat de () A: Alearg B: ncepe s se caere C: Merge singur D: St n ezut fr sprijin E: St n picioare fr sprijin

22. [DPS10069] Este nivel de interactiune mama-copil: (1000) A: Fantascientist B: Fantasmagoric C: Fantastic D: Fantasmatic E: Fantastronic

23. [DPS10070] Este FALSA urmatoarea afirmatie despre dezvoltarea motricitatii la copilul cu varsta intre 1 si 6 ani: () A: la 8 luni sta in sezut fara sprijin B: la nastere tonul axial al membrelor este crescut C: la 9 luni sta in picioare fara sprijin D: la 18 luni poate sari pe ambele picioare E: la 5 ani poate copia triunghiul 24. [DPS10002] Dezvoltarea normal a copilului de la natere pn la vrsta de 6 ani evaluat prin monitorizarea motricitii se caracterizeaz prin: (pg. 995) A: merge singur la 12-18 luni B: dobndirea progresiv a echilibrului perfect C: atonii musculare tranzitorii D: activitatea motric este subordonat reflexelor primare E: motricitatea spontan arhaic asimetric 25. [DPS10003] Enurezisul se caracterizeaz prin: (pg. 998) A: apariia predominent la biei B: apariia predominent la fete C: apariie nocturn D: evoluie defavorabil neurodegenerativ E: evoluie favorabil spontan 26. [DPS10004] Tulburrile psihotice din perioada copilriei (pg. 999) A: autismul Kanner B: sindromul Rett C: sindromul Apserger D: tulburarea psihotic bipolar cu debut precoce E: schizofrenia infantil cu debut precoce 27. [DPS10005] Autismul Kanner impune un diagnostic diferenial cu: (pg. 999) A: manifestri epileptice B: afeciuni metabolice C: sindromul X fragil D: surditate

E: traumatismele obstetricale severe 28. [DPS10006] Dificultile de calcul matematic afecteaz urmtoarele componente: (pg. 1001) A: lingvistice (nenelegerea termenilor aritmetici i conversia problemelor n simboluri aritmetice) B: perceptive (recunoaterea i nelegerea simbolurilor) C: motorie (incapacitatea de deplasare) D: atenionale (copierea cifrelor i a simbolurilor) E: cognitiv (deficit cognitiv sever) 29. [DPS10015] Intrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil se poate manifesta prin: () A: dup 5 luni nu-i poate susine capul B: la o lun hipertonia membrelor C: dup 10 luni nu poate sta n ezut D: dup 6 luni persistena reflexelor arhaice E: dup 3 luni nu poate sta n ezut

30. [DPS10016] Enurezisul la copil este caracterizat prin: () A: Miciuni complete, involuntare la copilul de cel puin 5 ani B: Apare mai frecvent la fete C: Apare n majoritatea cazurilor diurn D: Evoluie nefavorabil n lipsa tratamentului E: Forma primar e cea mai frecvent

31. [DPS10017] Care din urmtoarele afirmaii n legatur cu encoprezisul la copil sunt adevrate? () A: Apare mai frecvent la biei B: Sunt mai ales forme secundare C: Nu se asociaz cu constipaia D: Mai puin grav dect enurezisul E: Dispare adesea n timpul separrii de familie 32. [DPS10019] Sindromul Mnchhausen prin transfer la copil se caracterizeaz prin: () A: Patologia copilului provocat sau simulat de un printe B: Examene medicale foarte rare prin opoziia prinilor C: Negarea cauzei simptomelor de ctre prini D: Regresia simptomelor atunci cnd copilul este desprit de printe E: Riscuri de sechele fizice, psihologice 33. [DPS10020] Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu dezvoltarea normal a vorbirii la copil sunt adevrate? () A: La sfritul celei de-a doua luni gngurete B: La 4 luni: lalalizare C: La 6 luni articuleaz primele silabe D: La 7 luni pronun primele cuvinte E: n jurul vrstei de 3 ani construiete propoziii corecte

34. [DPS10022] Diagnosticul diferential al encoprezisului se face cu: (pag.998) A: malformatii

B: boala Hirschprung C: epilepsie D: fecalom E: diabet

35. [DPS10023] Diagnosticul diferential al enurezisului: (pag.998) A: epilepsie B: diabet C: somnambulism D: sindromul X fragil E: afectiuni metabolice

36. [DPS10024] Diagnosticul diferential al autismului Kanner: (pag.999) A: surditate B: sindromul Asperger C: sindromul Rett D: cecitate E: diabet

37. [DPS10025] La nastere nou nascutul este capabil: (pg. 997) A: a. Sa fixeze cu privirea B: b. Sa perceapa forme si lumina C: c. Isi intoarce capul spre sursa sonora D: d. Are reflex fotomotor E: e. Lalalizare

38. [DPS10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre dificultatile de scris ale copilului: () A: esec scolar B: asociaza tulburari de comportament, depresie, sentiment de frustrare C: investigarea sistematica a unei tulburari asociate de vorbire si/sau de citit D: managementul consta in reeducarea in vederea dezvoltarii creativitatii si expresivitatii limbajului scris, psihoterapie si indrumare parentala E: apar intre 7 si 15 ani

39. [DPS10027] Dificultatile de calcul matematic ale copilului se caracterizeaza prin: () A: apar intre 7 si 10 ani B: sunt afectate componentele lingvistice, perceptive, aritmetice, atentionale C: competente intelectuale de asemenea afectate D: managementul consta in reeducarea adaptata a copilului E: nu necesita atentie

40. [DPS10028] Urmatoarele afirmatii despre dificultatile de citire la copil sunt adevarate: () A: asociaza esec scolar B: citire lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare, de reproducere si de secventiere a literelor si a cuvintelor scrise, intelegere minimala C: asociaza perturbari emotionale D: management: reeducare logopedica E: plasarea copilului intr-o clasa cat mai superioara nivelului sau cu scop stimulant

41. [DPS10029] Perturbarea relatiei parinti-copii include: () A: stimulare excesiva B: stimulare necorespunzatoare (mama hiperprotectiva) C: perturbarea reciprocitatii relatiei D: fenomene de regresie E: mama psihotica

42. [DPS10030] Nivelele de interactiune intre parinti si copil sunt: () A: comportamentale B: afective C: fantasmice D: de subordonare E: de egalitate

43. [DPS10031] Examinarile complementare efectuate la copilul cu tulburari psihomotorii sunt urmatoarele: () A: depistarea afectiunilor metabolice, cromatografia acizilor urinari si plasmatici, acizilor grasi volatili, acizilor organici urinari si plasmatici, lactatilor, folatilor, ionograma sanguina si urinara B: serologii virale: rubeola, herpes, CMV, oreion, HIV C: EEG, PEA, PEV D: RMN cerebral E: examenul genetic nu este recomandat

44. [DPS10032] Diagnosticul diferential al autismului Kanner se face cu: () A: surditate B: cecitate C: depresie D: sindrom Rett E: schizofrenie

45. [DPS10033] Diagnosticul autismului Kanner se pune pe baza urmatoarelor: () A: apare inaintede 3 ani, cel tarziu la intrarea in colectivitate B: mai frecvent la fete C: izolare, tulburari de limbaj, stereotipii motorii, inflexibilitate, absenta contactului vizual D: fara tulburari de coordonare motorie, fara tulburari sfincteriene, alimentare E: agresivitate, automutilare, tulburari de somn

46. [DPS10034] Urmatoarele sunt tulburari de comportament la copii: () A: tulburarea de tip opozitie-sfidare B: tulburari de conduita C: tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie D: regresia scolara E: fobia scolara

47. [DPS10035] Mericismul este caracterizat de urmatoarele: () A: apare la copiii in varsta de 3-12 luni

B: regurgitarea repetata a alimentelor si remestecarea lor C: copil iritabil, coleric intre episoade D: multiple alte tulburari psihologice E: comportament normal intre episoade

48. [DPS10036] Pica se caracterizeaza astfel: () A: apare la 10-30% din copiii de 1-6 ani B: varsta de debut 12-24 de luni C: asociaza tulburari mentale grave D: nu se depisteaza nici o alta tulburare mentala E: timp de cel putin un an ingereaza substante nealimentare de calitati si cantitati variabile

49. [DPS10037] Urmatoarele afirmatii despre encoprezis sunt adevarate: () A: defecare involuntara B: copil de cel putin 4 ani C: mai frecvent la baieti D: aparitie nocturna E: retentie voluntara

50. [DPS10038] Alegeti afirmatiile adevarate despre encoprezis: () A: diagnostice diferentiale: malformatii, fecalom, boala Hirschprung B: dispare in timpul separarii de familie C: mai grav decat enurezisul D: asociaza adesea diareea E: ameliorare sub tratament 51. [DPS10039] Urmatoarele fac parte din diagnosticele diferentiale ale enurezisului: () A: epilepsie B: diabet C: patologii urologice D: somnambulism E: encoprezis

52. [DPS10040] Urmatoarele afirmatii despre retardul mintal sunt adevarate: () A: IQ<70 B: debilitate usoara: IQ 85-70 C: debilitate moderata: IQ 70-50 D: debilitate profunda: IQ 50-30 E: intarziere profunda: IQ <40

53. [DPS10041] Urmatoarele sunt cauze ale intarzierii achizitiilor corespunzatoare varstei la copii: () A: encefalopatii cromozomiale B: paralizie motorie cerebrala C: miopatie D: deficitul auditiv, vizual nu este implicat E: tulburari psihotice, hospitalism

54. [DPS10042] Urmatoarele sunt intarzieri ale achizitiilor la copii: () A: mers neachizitionat la >12 luni

B: nu distinge forma de continut la >18 luni C: nu sta in sezut la > 8 luni D: hipertonia membrelor la >1 luna E: persistenta reflexelor arhaice la >6 luni

55. [DPS10043] Urmatoarele fac parte din dezvoltarea normala a unui copil de 6 luni: () A: articuleaza primele silabe B: ridica capul atunci cand este intins pe spate C: prehensiune mediana, trece obiectele dintr-o mana in alta D: se priveste in oglinda E: urmareste un obiect care se misca 180 de grade

56. [DPS10044] Un copil cu varsta de 3 luni are dezvoltate urmatoarele: () A: gangureste, scoate sunete la inceput uniforme, apoi variate, ca raspuns la stimularile celor din jur B: urmareste un obiect care se misca 180 grade C: tresariri, reflex cohleo-palpebral D: intoarce capul spre sursa sonora E: priveste in toate directiile

57. [DPS10045] Urmatoarele afirmatii despre dezvoltarea vorbirii la copii sunt adevarate: () A: construieste propozitii corecte in jurul varstei de 3 ani B: 50 de cuvinte incepand cu varsta de 2 ani C: la 8-9 luni pronunta primele cuvinte D: la 6 luni articuleaza primele silabe E: la 4 luni lalalizare

58. [DPS10046] Urmatoarele date referitoate la dezvoltarea normala a motricitatii copilului sunt adevarate: () A: la nastere: motricitate spontana, anarhica, asimetrica, tonus segmentar al membrelor este puternic, tonus axial este diminuat, activitatea motrica este subordonata reflexelor primare B: pana la 6 luni: intarirea tonusului axial, tinerea capului in pozitie verticala indiferent de pozitia corpului, ridicarea capului atunci cand copilul este intins pe spate C: la 6-7 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin D: la 8 luni sta in pozitie sezanda fara sprijin E: la 9 luni sta in picioare fara sprijin, la 12-18 luni merge singur 59. [DPS10047] Dificultile de scris sunt abordate prin () A: Medicaie psihotrop B: Plasarea copilului ntr-o clas ct mai apropiat de nivelul su C: ndrumare parental D: Psihoterapie E: Reeducare n vederea dezvoltrii creativitii i expresivitii limbajului scris 60. [DPS10048] Dificultile de citire se abordeaz prin () A: Plasarea copilului ntr-o clas apropiat de nivelul su B: Managementul comorbiditilor C: Reeducare logopedic D: Psihoterapie

E: Medicaie psihotrop 61. [DPS10049] Prinii i copii interacioneaz la nivel () A: fantasmatic B: expresiv C: afectiv D: comportamental E: cognitiv 62. [DPS10050] Autismul Kanner se diagnosticheaz pe baza () A: Automutilare B: Tulburri de somn C: Tulburri senzoriale D: Absena contactului vizual E: Stereotipii motorii 63. [DPS10051] Printre tulburrile de comportament la copii se numr () A: tip opoziie-sfidare B: de conduit C: hiperkinetic cu deficit de atenie D: dezintegrativ a copilariei E: Sindromul Rett 64. [DPS10052] Pica se manifest prin () A: Incapacitate persistent de a mnca n mod corespunztor B: Micri de suciune cu limba C: Ingereaz substante nealimentare timp de cel putin o lun D: Nu se depisteaza nici o alta tulburare mental E: Apare la copii n vrst de 3-12 luni

65. [DPS10053] Encoprezisul este caracterizat de () A: Este mai grav decat enurezisul B: Apariie nocturn C: Evoluie favorabil spontan D: Frecvent la biei E: Retentie involuntar 66. [DPS10054] Dobndirea vederii pn la trei luni poate fi evideniat de () A: Lrgirea cmpului vizual B: Privete n toate direciile C: Urmrete un obiect care se mic 180 de grade D: Fixeaz cu privirea E: Reflex fotomotor 67. [DPS10055] Relaia cu corpul i ceilali la un copil ed nou luni se evideniaz prin () A: Rspunde la prenume B: ncepe s se opun C: ncepe controlul sfincterian diurn D: Exploreaz mediul nconjurtor

E: Frica de strini 68. [DPS10056] Motricitatea unui copil de nou luni este redat de () A: Merge singur B: St n picioare fr sprijin C: St n ezut fr sprijin D: Poate efectua micri alternative de flexie-extensie a membrelor inferioare cu sprijin E: Poate s i ridice capul atunci cnd este intins pe spate 69. [DPS10068] Este adevrat despre motricitatea sfincterian: (pag. 996, 998, 999) A: enurezisul se poate trata cu desmopresin B: controlul sfincterian diurn ncepe la 3 ani C: sufer tulburri n sindromul Rett D: controlul sfincterian nocturn ncepe la 2 ani E: sufer tulburri n autismul Kanner

EPISTAXIS

1. [EPX10007] Care din afirmaiile urmatoare nu este specific fibromului naso-faringian: (pg. 739) A: tumora bogat vascularizat B: frecvent la adolescenii de sex masculin C: frecvent la adolescenii de sex feminin D: are risc de sngerare crescut E: este o cauza local de epistaxis 2. [EPX10008] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general: (pg. 739) A: HTA B: Anomalie vascular Rendu Osler C: Rinosinuzit D: Hemofilie E: Insuficien hepatic 3. [EPX10009] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz local: (pg. 739) A: Rinosinuzita B: Boala Rendu Osler C: Tumori nazale D: Epistaxis esenial E: Traumatisme nazale 4. [EPX10010] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general_: (pg. 739) A: Carena de vitamina K B: Anomalie vascular Rendu Osler C: Epistaxis esenial D: Hemofilie E: Trombopenie 5. [EPX10011] Din afirmaiile urmatoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: (pg. 739) A: Este o angiomatoz autozoma dominant B: Prezinta malformaii vasculare mucoase C: Prezinta malformaii vasculare extra-mucoase D: Nu este responsabil de sngerari recidivante E: Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor anti VEGF 6. [EPX10017] La adolesceni cea mai frecvent tumor cauzatoare de epistaxis este () A: Cilindrom B: Melanom C: Carcinom epidermoid D: Fibrom E: Adenocarcinom 7. [EPX10018] Urmtoarea nu reprezint cauz local de epistaxis () A: Anomalii vasculare B: Tumori C: Rinosinuzit D: Epsitaxis esenial E: Traumatisme

8. [EPX10019] n diagnosticul epistaxisului urmtorul element este un factor ce poate indica adenocarcinom al etmoidului () A: Caracterul recidivant B: Epistaxis de tip bilateral cu origine unilateral C: Chirurgie nazo-sinusian n antecedente D: Expunerea la radiaii E: Expunerea la tierea de lemne

9. [EPX10020] Epistaxisul nu este agravat de () A: Traumatism asociat B: Coagulopatie C: Anemie de fond D: Hipertensiune arterial E: Anxietate

10. [EPX10022] Care este cauza generala de epistaxis? () A: Boala Rendu-Osler B: Rinosinuzita C: Traumatisme D: Tumori E: Corpi straini 11. [EPX10002] Factorii implicai n aprecierea abundenei epistaxisului sunt: (pg. 737) A: vrsta pacientului B: durata sngerrii C: voma D: debitul sngerrii E: ameelile 12. [EPX10003] n aprecierea abundenei unui epistaxis este primordial investigarea: (pg. 737) A: paloarei tegumentare B: hipotensiunii C: temperaturii D: tahicardiei E: tahipneei

13. [EPX10004] Oprirea sngerarii ntr-un epistaxis presupune: (pg. 737-738) A: antialgice B: tamponament nazal anterior C: tamponament nazal posterior D: embolizarea vaselor incriminate E: antibioterapie 14. [EPX10005] Examinrile complementare n epistaxis presupun: (pg. 738-739) A: bilanul coagulrii B: bilanul factorilor de risc cardio-vascular C: bilan de imagistic (CT, RMN) D: examinarea otic E: bilan de imagistic (angiografie)

15. [EPX10006] Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod sistemic cu: (pg. 739) A: purpura (febr tifoid) B: tahicardie C: fragilitate capilar (grip) D: disfagie E: dispnee inspiratorie 16. [EPX10012] Epistaxisurile din boala Rendu-Osler se trateaz prin () A: Ac Anti-VEGF B: Scleroterapie C: Embolizare D: Ligatur E: Cauterizare

17. [EPX10013] Cauzele generale ale epistaxisului sunt (pag. 739) A: Epistaxis esenial B: Hemofilie C: HTA D: Trombopatie E: Boala Rendu-Osler 18. [EPX10014] Originea tumoral a unui epistaxis poate fi indicat de urmtoarele semne () A: Expunere la solveni B: Expunere la tiere de lemne C: Tulburri ale oculomotricitii D: Dureri localizate E: Obstrucie nazal unilateral progresiv 19. [EPX10015] n epistaxisul de abunden redus se recomand () A: Tamponarea suprafeei vestibulare B: Compresia bidigital C: Tamponarea anterioar bilateral D: Tamponarea anterioar E: Suflarea nasului

20. [EPX10016] Epistaxisul este agravat local de () A: Prizarea de substante toxice B: Traumatism C: Coagulopatie D: HTA E: Anxietate 21. [EPX10021] Etiologia epistaxisului ca boal (de cauz general) poate fi: () A: caren vitamina K ca i tulburare a hemostazei primare B: insuficien hepatic ca i tulburare a hemostazei secundare C: trombopatie ca i tulburare a hemostazei primare D: administrarea de antiagregante ca i tulburare a hemostazei secundare E: o anomalie vascular

ENDOCRINOLOGIE

LUPUSUL

1. [LES10002] Afirmaia FALS legat de criteriile de diagnostic n SAFL este: () A: Un criteriu clinic este reprezentat de prezena cel puin a unui un episod de tromboz venoas profund B: Un criteriu clinic poate fi cel puin o moarte fetal dup saptamna a 10-a de sarcin cu ft normal la autopsie C: Este necesar asocierea cel puin a unui semn clinic i a unui semn biologic pentru diagnostic D: Anticorpii cutai sunt anticoagulantul lupic, anticardiolipinele izotipuri IgG i IgM i anti beta2-gp-1 izotipuri IgG i IgM E: Naterea prematur trebuie s fie n legtur cu o preeclampsie sau cu o insuficien placentar sever

2. [LES10003] Diagnosticul n lupusul eritematos diseminat presupune existen (pg. 1138) A: rash-ului malar B: pericarditei constrictive C: artritelor erozive D: ulceraiilor mucoasei gastrice E: ac anti-RNP

3. [LES10004] Lupusul eritematos diseminat (pg. 1138) A: este o boal autoimuna organ-specific B: asociaz autoimunitate ndreptata mpotriva componentelor citoplasmatice C: afecteaz predilect femeile post-menopauz D: prezint antigenitate a componentelor nucleare celulare E: survine doar la tineree (15 45 ani) 4. [LES10005] Afectarea hematologic n lupusul eritematos diseminat este reprezentat n principal de (pg. 1138) A: limfocitoza constatat la 2 determinri B: trombopenie > 100G/L C: leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri D: anemie feripriv E: trombocitoz 5. [LES10006] Identificai manifestarea clinic posibil n LED (pg. 1138) A: fotosensibilitate normal B: alopecie C: endocardit septic D: artrite erozive E: ulceraii genitale 6. [LES10007] Afirmaia corect privind afectarea renal n lupus () A: afectarea renal este de tip interstiial B: nu necesit monitorizarea creatininei C: necesit obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic D: sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie renal E: nu determin glomerulonefrit proliferativ

7. [LES10013] Diagnosticul n LED include urmtoarele argumente clinice i biologice, cu excepia: (pag. 1138) A: lupus discoid B: artrite erozive C: rash malar D: AHAI E: ulceraii ale mucoaselor orale i nazofaringiene

8. [LES10015] Stadiul 4 al nefropatiei lupice este caracterizat prin: (pag.1139) A: afectare mezangiala B: leziuni proliferative segmentare si focale C: leziuni proliferative difuze D: glomerulonefrita extramembranoasa E: fibroza difuza

9. [LES10016] In tratamentul LED, inainte de administarea de hidroxiclorochina, este necesara urmatoarea investigatie: (pag.1141) A: examinare neurologica B: examinare ginecologica C: examen cardiologic D: examen oftalmologic E: examen pshiatric

10. [LES10022] Despre afectarea pulmonara in cadrul LED se poate spune, cu exceptia: () A: Include pleurezie exudativa B: Afectarea interstitiala este frecventa C: Este posibila HTAP D: Prezinta embolie pulmonara in caz de SAFL E: Prezinta embolie pulmonara in caz de sindrom nefrotic 11. [LES10027] Confirmarea afectarii renale in cadrul LED se face prin, cu exceptia: () A: Creatininemie B: ECBU C: Proteinurie/24h D: Greutate si tensiune arteriala E: PBR sistematica

12. [LES10030] Examinarea SNC in LED: () A: RMN cerebrala, PL sistematic B: RMN cerebrala, PL in caz de simptomatologie C: CT D: Arteriografie E: EEG

13. [LES10031] Sunt anomalii imunologice in cadrul LED cu o exceptie: () A: anti ADN B: Anticoagulant lupic C: Anticardiolipine IgA, IgM D: anti-beta-2-gp-1 IgG, IgM

E: anti ECT

14. [LES10033] Diagnosticul diferential al LED nu se face cu una din urmatoarele: () A: Infectie B: sindrom Sjogren primitiv C: PR D: Sclerodermie E: POEMS

15. [LES10036] Tratamentul LED se bazeaza in primul rand pe: () A: Hidroxiclorochina B: Corticoterapie C: Imunosupresoare D: Metotrexat E: Leflunomida

16. [LES10037] Hidroxiclorochina este: () A: Imunosupresor B: Imunomodulator C: Corticosteroid local D: Corticosteroid general E: Anti TNF

17. [LES10044] Bilantul initial in lupus cuprinde, cu exceptia: () A: Ionograma sanguina B: Uree C: Creatininemie D: ECBU E: PBR 18. [LES10054] Bilanul iniial n lupus NU include () A: Anticardiolipina B: Aglutinine neregulate C: C3C4CH50 D: Fibrinogen E: Examen citobacteriologic al urinei 19. [LES10055] n lupus, tratamentul de baz include () A: Acid micofenolic B: Ciclofosfamida C: Hidroxiclorochina D: Azatiopirina E: Metotrexat

20. [LES10056] Printre examenele sistematice ale unui pacient cu lupus NU este inclus () A: Sumar de urin B: Hemocultur C: Hemoleucogram

D: VSH E: CRP 21. [LES10057] Puseele de lupus pot fi prevzute prin () A: Antihistonele B: Anticoagulantul lupic C: Anti-beta-2-glicoproteina D: C3C4CH50 E: Testul Coombs 22. [LES10059] n lupus, leziune renale de clas 5 este () A: Afectare mezangial B: Leziuni proliferative difuze C: Leziuni proliferative focale D: Leziuni proliferative segmentare E: Glomerulonefrit extramembranoas 23. [LES10060] Lupusul cu afectare cutanat are drept criteriu de gravitate () A: Afectri polimorfe B: Fotosensibilitate anormal C: Vasculita vaselor mici D: Sindromul Raynaud asociat E: Alopecia 24. [LES10062] Reprezint o caracteristic a SAFL: (pag. 1142) A: SAFL secundar este asociat cu lupusul n proporie de 25-30% B: poate asocia livedo cutaneo-mucos C: poate fi prima manifestare a unui lupus, cnd lupusul i se asociaz D: trebuie s avem cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial sau a vaselor mici, oricare ar fi locul acesteia n absena altor factori de risc E: poate asocia stenoz mitral cu endocardit Libmann-Sachs 25. [LES10008] Urmtoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic (pg. 1142) A: cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial B: cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de gestaie C: cel puin o natere prematur nainte de sptmna a 34-a de sarcin D: absena anticoagulantului lupic la dou determinri succesive E: detectarea ac anticardiolipin la dou determinri succesive la valori < 40U 26. [LES10009] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt adevarate: (pg. 1140) A: AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt specifici B: ac anti-ADN reflect activitatea bolii C: ac anti-Sm sunt caracteristici LED D: C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor n LED E: Anticardiolipinele IgG si IgM sunt specifice LED 27. [LES10010] Urmtoarele explorri nu sunt necesare n bilanul unui LED (pg. 1140) A: dozarea ac anti-ADN

B: deteminarea ac anti-limfocitari C: determinarea C1q D: testul Coombs globular E: dozarea anti-ECT 28. [LES10011] Asocierea LED sarcina presupune (pg. 1141) A: risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii B: risc de eclampsie C: rar lupus neonatal D: boal stabilizat de cel puin 3 luni E: risc de retard de cretere a ftului 29. [LES10012] Bilanul iniial n LED presupune (pg. 1140) A: ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA B: factor reumatoid C: test Coombs globular D: ionogram sanguin E: puncie biopsie renal

30. [LES10014] In ceea ce priveste datele imunologice din lupus, putem intalni: () A: test Coombs globular pozitiv B: C3-C4-CH50 crescut C: hipogamaglobulinemie frecventa D: factor reumatoid E: crioglobuline 31. [LES10017] Despre anticorpii anti-ECT etse adevarat: (pag.1140) A: anti-Sm sunt foarte specifici pentru LED B: anti-Sm putin specifici pentru LED

C: anti-centromer si anti-slc70 in caz de forma ''de granita'' cu boala mixta de tesut conjunctiv D: antihistonele sunt asociate cu miozita E: grupeaza anticorpi prezenti in diferite colagenoze

32. [LES10018] Diagnosticul diferential al LED se face cu: (pag.1141) A: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-CCP B: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-Jo1 C: sclerodermie prin dozarea anticorpilor anti-ECT de tip anticentromer sau anti-scl70 D: sindrom Sharp prin dozarea anticorpilor anti-Jo1 E: miozita prin dozarea anticorpilor anti-RNP 33. [LES10019] Afectarea renal din LED impune la fiecare consultaie: (1139) A: msurarea tensiunii arteriale

B: dozarea creatininemiei

C: dozarea proteinuriei pe 24 de ore D: examen citobacteriologic urinar E: msurarea greutii

34. [LES10021] Din cele 6 stadii de nefropatie lupica fac parte: () A: Leziuni glomerulare minime B: Nefropatia cu IgA C: Leziuni membrano-proliferative D: leziuni proliferative difuze E: Glomerulonefrita extramembranoasa

35. [LES10023] Fac parte din criteriile ACR pentru diagnosticul LED: () A: Rash malar B: Epilepsie C: Leucocitoza D: Trombocitoza E: Anticorpi anti Sm

36. [LES10024] Despre diagnosticul LED se poate spune, cu exceptia: () A: Sindromul inflamator este specific B: CRP este intotdeauna crescuta C: CRP este crescuta in caz de infectie asociata D: Datele imunologice nu sunt esentiale E: AAN sunt foarte specifici

37. [LES10025] Urmatoarele afirmatii despre datele imunologce in LED sunt adevarate: () A: Anticorpii anti ADN sunt mai putini specifici decat AAN B: In lupus intalnim in primul rand anticorpi anti SSA si SSB C: Antihistonele sunt asociate cu lupusul indus medicamentos D: Anti RNP sunt intalniti in formele de "granita" cu boala mixta de tesut conjunctiv E: Anticorpii antifosfolipidici trebuie sa fie cautati obligatoriu

38. [LES10026] Cei doi factori predictivi ai puseelor de LED sunt, cu exceptia: ()

A: Anticorpii anti ADN B: Anticoprii anti SSA si SSB C: C3-C4-CH50 D: Anticorpii anti Sm E: Anticorpii antifosfolipidici

39. [LES10028] In legatura cu diagnosticul pozitiv in LED urmatoarele afirmatii sunt adevarate: () A: PBR se face sistematic B: Radiografia toracelui se face de la inceput chiar daca pacientul este asimptomatic C: ECG sistematica D: Ecocardiografie si Enzime cardiace sistematice

E: Biopsie cutanata doar din pielea cu leziuni

40. [LES10029] Examinarea SNC in LED se face prin: () A: RMN cerebrala B: PL C: CT D: Arteriografie E: EEG 41. [LES10032] Evaluarea rasunetului si complicatiile LED se face prin: () A: Ionograma sanguina B: PBR cu interes prognostic mic C: Grupa sanguina, Rh, Aglutinine neregulate, Hemostaza D: CPK, troponina I, C E: TP, TCA, fibrinogen

42. [LES10034] Urmatoarele criterii de diferentiere intre infectie si lupus sunt adevarate, cu exceptia: () A: Leucopenie si limfopenie in caz de infectie B: Limfocitoza in caz de lupus C: CRP VSH 2 Hemoculturi imediat de temperatura depaseste 40 grade celsius D: ECBU sistematic E: O infectie se manifesta prin simptome total diferite de un puseu de lupus

43. [LES10035] Afirmatii adevarate despre diagnosticul diferential al LED: () A: Alte colagenoze mai ales in cazul in care poliartrita este in plan secund B: Sjogren primitiv (fara anti ADN, complement normal, uscaciunea mucoaselor) C: PR (Raynaud sever, prezenta ECT de tip anticentromer sau anti scl-70) D: Sclerodermie (anti CCP) E: Miozita ( anti ECT de tip anti Jo1)

44. [LES10038] Puseele de LED sunt favorizate de: () A: infectii intercurente B: Expunere la frig C: Testosteron D: Sarcina E: Stres major

45. [LES10039] Despre relatia dintre LED si sarcina se poate spune: () A: Sarcina nu este posibila B: Sarcina este posibila C: Este o perioada dificila D: Risc de eclampsie E: Planificare sarcinii impune o boala stabilizata de cel putin 6 luni cu minim 10 mg de prednison si aspirina

46. [LES10040] Supravietuirea in LED, afirmatii false: () A: 90% la 10 ani B: 2/3 decese legate de forme grave refractare

C: 1/3 decese lagate de infectii D: 1/3 decese legate de complicatiile vasculare E: 50% la 10 ani

47. [LES10041] Principalii parametrii de monitorizare imunologica in LED: (pg. 1141)

A: anticorpii anti ADN B: C3, C4, CH50 C: Trebuie sa fie pozitivi D: Trebuie sa se normalizeze E: Trebuie sa fie negativi

48. [LES10042] Monitorizarea LED, afirmatii false: () A: Este doar clinica B: Pe baza bandeletei urinare C: Control oftalmologic anual sub hidroxiclorochina D: Imunologic cel putin odata pe an E: Anticorpii anti ADN si fractiunile complementului nu au importanta

49. [LES10043] In diagnosticul SAFL urmatorii anticorpi trebuie sa fie in titru mai mare de 40 unitati: (pg. 1142) A: Anticoagulant lupic B: Anticardiolipine C: anti-beta-2-glicoproteina-1 D: anti- SM E: Anti ADN

50. [LES10045] Bilantul initial in lupus NU cuprinde: () A: Hemoleucograma, TP, TCA, Fibrinogen, CRP, grupa sanguina, Rh, RAI B: RMN cerebral, PL C: Anticorpi antinucleari D: Anti CCP E: Electroforeza proteinelor serice 51. [LES10046] Bilantu initial in lupus cuprinde, cu exceptia: () A: Colesterol total si fractiunile sale, trigliceride, glicemie a jeun B: Radiografie toracica, ECG C: Test Coombs globular D: Bilirubina conjugata si neconjugata E: PBR sistematica 52. [LES10047] Bilanul iniial n LES include: () A: Colesterol total B: Test Coombs globular C: Fibrinogen D: Hemocultura E: Creatininemie

53. [LES10048] n sindromul antifosfolipidic poti aprea () A: VDRL fals pozitiv B: Trombopenie periferic C: Livedo cutanat D: Miocardita E: Endocardita Libmann-Sachs 54. [LES10049] n LED, n principal, se monitorieaz () A: Ac Anti-Sm B: Anti-beta-2-glicoproteina 1 C: C3C4CH50 D: Anticoagulantul lupic E: Ac Anti-ADN 55. [LES10051] Puseelor n lupus pot fi prezii prin urmtorii markeri () A: Anticardiolipinele B: Anti-beta-2-glicoproteina 1 C: C3C4CH50 D: Ac Anti-SSA E: Ac Anti-ADN 56. [LES10052] Urmtoarele sunt manifestri cardiace n LES asociat cu SAFL (pg. 1139) A: CMHO B: Infarct C: Endocardit aseptic D: Miocardit E: Pericardit 57. [LES10053] n cazul lupusului, printre criteriile ACR se numr () A: Artrite erozive B: Psihoza C: Rash malar D: Lupus discoid E: Fotofobia 58. [LES10061] Afirmaiile urmtoare despre lupus sunt false, cu excepia: (pag. 1138) A: un criteriu ACR ar fi prezena artritelor neerozive ce afecteaz cel puin dou articulaii mari B: poate asocia cilindrurie C: convulsiile sunt un criteriu ACR D: poate asocia serologie discordant a sifilisului E: lupusul subacut i cronic se limiteaz n general la afectri cutanate exclusive

59. [LES10063] Despre afectarea articulara in LED sunt adevarate urmatoarele: () A: Afecteaza cel mai adesea articulatiile mici si mijlocii B: Afecteaza cel mai adesea aritculatii mari C: Sunt forme acute D: Artrita eroziva ce afecteaza cel putin doua articulatii E: Reprezinta complicatii ale corticoterapiei de tipul osteonecrozei aseptice

60. [LES10064] Despre afectarea sistemului nervos in LED sunt adevarate urmatoarele: () A: Polinevrita si mononevrita mutiplex des intalnita in contextul unei vasculite B: Poate asocia epilepsie,coree, mielita C: Afectarea susbtantei cenusii poate mima o scleroza multipla D: Prezinta un risc scazut de tromboflebita cerebrala in caz de SAFL asociat E: In caz de cefalee neobinuita se justific un angio-RMN

PATOLOGII AUTOIMUNE

1. [PIM10002] Sindromul CREST cuprinde urmatoarele afectiuni cu exceptia: (pag.1136) A: calcinoza B: afectare esofagiana C: sclerodactilie D: reumatism articular acut E: teleangiectazie 2. [PIM10003] Identificai anticorpii cu specificitate nalt pentru poliartrita reumatoid (pg. 1136) A: anticorpii antinucleari (AAN); B: ac anti-CCP; C: factorul reumatoid D: ac anti-centromer E: ac anti-ADN 3. [PIM10004] Anticorpii specifici, de interes diagnostic i prognostic n lupusul eritematos sistemic sunt reprezentai de (pg. 1136) A: anticorpii antinucleari (AAN) B: ac anti-histone C: ac anti-ADN D: anticoagulantul lupic E: ac anti-antigene nucleare solubile 4. [PIM10005] Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepia (pg. 1136) A: ac anti-RNP B: ac anti-centromer C: ac anti-histone D: ac anti-ADN E: ac anti-PM1 5. [PIM10006] Precizai afirmaia corect privind ac anti-ENA (pg. 1136) A: ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic B: ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei limitate C: ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus medicamentos D: ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita reumatoid E: ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST 6. [PIM10007] Alegei afirmaia fals referitoare la anticorpii antinucleari (pg. 1136) A: prezint specificitate nalt pentru lupusul eritematos discoid B: sunt prezeni la 95% din cazurile de LED C: includ ac anti-ADN i anti-ENA D: sunt de interes diagnostic n colagenoze E: anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut conjunctiv 7. [PIM10019] Pentru depistarea sindromului antifosfolipidic urmtorii anticorpi sunt cutai, cu excepia () A: Anticoagulantul lupic B: Anticardiolipine C: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgM D: Antibeta-2 glicoproteina 1 IgG

E: Antiproteinaza-3

8. [PIM10020] Lupusul indus medicamentos se poate asocia cu () A: Anti-RNP B: Antihistone C: Anticentromer D: Ac anti-PM-1 E: Ac anti-Jo-1 9. [PIM10021] Sindromul CREST NU ale urmtorul element () A: Telangiectazie B: Sclerodactilie C: Eritem D: Fenomen Raynaud E: Calcinoza

10. [PIM10023] Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile (ANCA) de tip p-ANCA sunt: () A: specifici pentru boala Wegener B: asociati cu sindromul Churg si Strauss C: constituenti ai anticorpilor antinucleari D: asociati cu sindromul CREST E: asociati cu miozitele inflamatorii 11. [PIM10008] Anticorpii asociai sindromului antifosfolipidic sunt: (pg. 1137) A: anticoagulantul lupic; B: anti-proteinaza 3 C: anti-beta2-glicoproteina 1 D: anti-mieloperoxidaz E: anti-cardiolipin 12. [PIM10009] Care din urmtoarele afirmaii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevrate (pg. 1136) A: ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos B: sclerodermia sistemic poate pozitiva ac anti-SCL-70 C: ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflamatorii D: ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic E: sindromul CREST nu se asociaz cu ac anti-centromer 13. [PIM10010] Principiile de tratament i monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizeaz (pg. 1137) A: corticoterapia adesea nu este necesar, fiind suficient tratamentul simptomatic B: imunosupresoarele se adreseaz formelor corticorezistente C: imunosupresoarele se pot utiliza pentru a reduce dozele de cortizon D: imunoterapia cu anti-TNF-alpha este un tratament simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid E: suprimarea factorilor declanatori

14. [PIM10011] Principalele patologii autoimune (pg. 1136) A: prezint o frecven crescut la femei

B: sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare C: nu prezinta factori favorizani D: survin pe fondul predispoziiei genetice E: nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu

15. [PIM10012] Vasculitele necrozante primitive (pg. 1137) A: definesc o boal autoimun organ-specific B: n boala Wegener ac anti-cANCA prezint specificitate nalt C: ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita D: sindromul Churg-Strauss pozitiveaza ac anti-p-ANCA E: anti-proteinaza-3 sunt de tip p-ANCA

16. [PIM10013] Imunoglobulinele monoclonale (pg. 1137) A: sunt tipate prin imunofixare B: peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom C: peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un mielom D: nu pot fi identificate n limfoame si colagenoze E: se identific prin electroforeza protidelor serice 17. [PIM10015] Despre imunoglobulina monoclonal urmtoarele sunt false () A: Monitorizarea se face prin dozarea ponderal a imunoglobulinelor B: Poate fi ntlnit i n infecii cronice C: Poate fi ntlnit i n leucemia limfoid acut D: Un pic IgA, IgG sau IgD orienteaz ctre un mielom E: Un pic IgM evoc boala Waldenstrom 18. [PIM10016] n lupus se ntlnesc urmtorii anticorpi, cu excepia () A: Anti-SSA i SSB B: Anti-CCp C: Anti-histone D: Anti-Sm E: Anti-centromer 19. [PIM10017] Despre anticorpii antinucleari se pot afirma urmtoarele () A: Se mpart n Anti-ADN si ECT B: Prezint interes pentru diferenierea diferitelor colagenoze C: Sunt foarte specifici pentru LED D: Sunt prezeni n 80% din cazurile de LED E: Natura lor nu este important, ci doar prezent

20. [PIM10018] Referitor la patologiile autoimune se pot afirma () A: Nu depind de factori de mediu B: Exist o boal autoimun pentru fiecare organ C: Au evoluie n pusee D: Unele au o predispoziie genetic

E: Apar cu o frecven crescut la femei 21. [PIM10022] Nu pot caracteriza sclerodermia urmtoarele: (pag. 1136, 1137) A: anticorpii anti-ENA B: asocierea steluelor vasculare C: asocierea calcinozei D: anticorpii anticentromer i antihistone E: se impune monitorizarea efectelor secundare ale terapiei

EXAMENE IMAGISTICE

1. [IMG10002] Sunt avantaje ale ecografiei, cu excepia: () A: rapid B: neiradiant C: simpl D: disponibil E: costuri reduse 2. [IMG10003] nainte de examenul CT, se va verifica ntodeauna, cu excepia: () A: utilizarea tratamentului cu biguanide n diabet B: fracia de ejecie ventricol stng C: clearance-ul la cretinin D: absena sarcinii prin dozarea beta-HCG E: controlul premedicaiei n caz de teren atopic 3. [IMG10005] Este contraindicat n sarcin, cu excepia: () A: PET-CT B: CT C: RMN D: Scintigrafie E: Radiografia 4. [IMG10008] Sunt contraindicaii absolute ale examenului RMN, cu excepia: () A: insuficiena renal B: anumite valve cardiace C: pacemacker D: agrafe neurochirurgicale E: claustrofobie 5. [IMG10009] n cadrul patologiei encefalitice, este indicat examenul RMN cerebral, cu excepia: () A: meningoencefalit B: tumor cerebral C: cefalee cronic D: tulburri ale strii de contien E: crize cronice epileptice 6. [IMG10014] n patologia abdominopelvin, se relizeaz CT abdominal n: () A: tumori hepatice B: patologia cilor biliare C: diverticulit D: apendicit E: ischemie vascular venoas mezenteric

7. [IMG10017] In cadrul careia dintre urmatoarele examene imagistice exista riscul extravazarii substantei de contrast? () A: Radiografia B: Ecografia C: Computer-tomografia D: Rezonanta magnetica nucleara E: Tomografia cu emisie de pozitroni

8. [IMG10018] In cazul unei pielonefrite complicate care este examinarea imagistica de prima intentie? () A: UIV B: Ecografia renala C: Computer-tomografia abdominala D: Rezonanta magnetica nucleara renala E: Scintigrafia renala 9. [IMG10021] Urmtoarele afirmaii sunt adevarate n cazul utilizrii computer tomografiei ca metoda de diagnostic (pg. 1149) A: folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de produse de contrast vasculare B: utilizeaz rezonana magnetic nuclear C: utilizeaz radiaii radioactive D: se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor E: este neiradiant 10. [IMG10025] Care din urmtoarele urgene diagnostice necesit utilizarea CT cerebral (pg. 1152) A: malformaia arterio-venoas B: accident vascular cerebral sub anticoagulant C: pneumocefalie D: tulburri ale strii de contien E: epilepsie 11. [IMG10026] n cazul unii politraumatism al ntregului corp, care este metoda de urgen diagnostic folosit (pg. 1153) A: computer tomografic B: rezonan magnetic C: radiografia D: ecografia E: ultrasonografie 12. [IMG10027] n cazul carei afeciuni se efectueaz RMN medular de urgen (pg. 1154) A: spondilodiscit B: hernie de disc C: tumori intrarahidiene D: compresiune medular E: rahialgii 13. [IMG10028] n cazul unui traumatism cerebral, ce metod de diagnostic este preferat la un pacient simptomatic (pg. 1154) A: radiografia cranian B: CT cerebral C: rezonan magnetic D: scintigrafia E: tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)

14. [IMG10029] In cadrul patologiei encefalitice, ce metoda imagistica este indicata in cazul unei tulburari ale starii de constienta? ()

A: RMN cerebral B: Angio-RMN C: CT cerebral D: RMN cerebral + Angio-RMN vase intracerebrale E: Ecografie Doppler a vaselor gatului 15. [IMG10039] n patologia osteoarticular a sportului, investigaia de prim intenie este () A: PET-CT B: RMN C: CT D: Radiografia E: Ecografia

16. [IMG10040] Wirsungo-RMN este recomandat n () A: Pancreatit B: Patologia cilor biliare i vezicii biliare C: Ocluzie D: Ischemie mezenteric E: Diverticulit 17. [IMG10041] n embolia pulmonar nu se recomand () A: Ecografie transtoracic B: Eco-Doppler venoas a membrelor inferioare C: Angio-CT toracic D: Scintigrafie pulmonar E: Radiografie toracic 18. [IMG10042] n spondiloiscit se recomand () A: CT vertebral B: Scintigrafie osoas C: Radiografie D: RMN rahidian E: RMN medular 19. [IMG10043] RMN cerebral nu se recomand n () A: Cefalee B: Traumatism cranian C: Meningoencefalita D: Tumora cerebrala E: Scleroza multipla 20. [IMG10044] CT toracic este recomandat n regim de urgen n caz de () A: Hemotorace B: Atelectazie pulmonar C: Embolie pulmonar D: Pneumotorace E: Penumomediastin

21. [IMG10045] Care dintre urmtoarele este urgen diagnostic ce necesit ecografie abdominal () A: Sigmoidita B: Ocluzie C: Perforaia unui organ cavitar D: Peritonita E: Apendicita acut 22. [IMG10046] PET-CT are urmtorul efect secundar () A: Fibroza nefrogenica B: Risc alergic C: Radioactivitate D: Insuficienta renala acuta E: Iradiere 23. [IMG10047] Care dintre urmtoarele nu trebuie verificate nainte de examen CT cu substan iodat? () A: Existenta unei afectiuni tiroidiene B: Existenta diabetului C: Existenta unei alergii D: Clearance-ul creatininei E: Creatininemie

24. [IMG10049] Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei rezonante magnetice nucleare fara injectie de substanta de contras este: () A: Sarcina B: Insuficienta renala cronica C: Prezenta unui pacemaker D: Alergia la substanta de constras iodata E: Diabet zaharat 25. [IMG10004] Sunt elemente comune ntre radiografie i CT: () A: disponibilitate B: rezoluie spaial C: rapiditate D: costuri moderate E: posibilitatea de injectare produse de contrast vascular

26. [IMG10006] Sunt avantaje ale scintigrafiei: () A: rezoluie n contrast B: rezoluie spaial C: specificitate D: bilan global al ntregului corp E: sensibilitate 27. [IMG10007] PET-CT prezint ca limite: () A: lipsa rezoluiei spaiale B: efectuarea obligatoriu a jeun C: disponibilitatea redus

D: examen lung E: cost ridicat 28. [IMG10010] n patologia encefalic, are indicaie de examen CT cerebral: () A: stare de mal epileptic B: traumatismul cranian C: meningoencefalita D: scleroza multipl E: cefaleea acut brutal 29. [IMG10011] n patologia toracic, angioCT toracic este realizat n urmtoarele afeciuni: () A: Sarcoidoz B: Disecie de aort C: EPA D: Embolie pulmonar E: Pneumopatie 30. [IMG10012] n embolia pulmonar sunt folosite urmtoarele examinri: () A: ecografie transtoracic B: scintigrafie pulmonar C: radiografie toracic D: angio-CT toracic E: ecografie doppler arterial membre inferioare 31. [IMG10013] n patologia toracic, se realizeaz radiografia toracic n urmtoarele afeciuni: () A: disecie de aort B: pneumopatie C: sarcoidoz D: EPA E: pleurezie 32. [IMG10015] n patologia abdominopelvian, se recomand ca examinri pentru pancreatit: () A: ecografie hepatobiliar B: colangio-RMN C: CT abdominopelvian D: ecografie abdominal E: wirsungo-RMN 33. [IMG10019] Care dintre urmtorele afeciuni constituie contraindicaie n cazul efecturii unei radiografii (pg. 1149) A: sarcina B: disecia de aort C: apendicita acut D: colecistita E: insuficiena renal sever n caz de utilizare a substanelor de contrast vasculare 34. [IMG10020] Care sunt avantajele utilizrii ecografiei (pg. 1149) A: rapiditatea B: costurile reduse

C: este neiradiant D: neinvazivitatea E: este operator dependent 35. [IMG10022] Printre contraindicaiile computer tomografiei se numr (pg. 1150) A: femei gravide B: alergia C: insuficiena renal terminal D: malformaii fetale E: epilepsia 36. [IMG10023] Contraindicaiile absolute n cazul folosirii rezonanei magnetice ca metod de diagnostic sunt (pg. 1150) A: fibroza nefrogenic B: pacemaker C: corpii strini metalici D: claustrofobia E: costul ridicat 37. [IMG10024] Radiografia simpl se folosete n cazul urmtoarelor urgene diagnostice (pg. 1151) A: insuficien renal acut obstructiv B: embolie pulmonar C: pneumoperitoneu D: ocluzie intestinal E: compresiune medular 38. [IMG10030] n patologia inflamatorie osteoarticular se recomand urmtoarele investigaii () A: PET-CT B: RMN C: CT D: Radiografie E: Ecografie 39. [IMG10031] n patologia cilor i vezicii biliare se recomand () A: RMN hepatic B: Wirsungo-RMN C: Colangio-RMN D: CT abdominal E: Ecografie abdominal 40. [IMG10032] n sarcoidoz se recomand () A: Ecografie transtoracic B: Angio-CT toracic C: CT toracic D: Radiografie toracic E: Scintigrafie pulmonar 41. [IMG10033] n tumorile osoase se recomand () A: CT vertebral

B: Scintigrafie osoas C: Radiografii D: RMN medular E: RMN a coloanei vertebrale

42. [IMG10034] CT cerebral este recomandat n () A: Patologie neuroinfecioas B: Tumora cerebral C: AVC D: Traumatism cranian E: Cefalee acut brutal 43. [IMG10035] RMN cerebral este recomandat n regim de urgen pentru () A: Tromboflebit cerebral B: Com C: Hemoragie subarahnoidian D: Traumatism cranian E: AVC 44. [IMG10036] Ecografia pelvian este recomandat n regim de urgen pentru () A: Colic renal B: Peritonit C: Torsiune anexial D: Apendicit E: Sarcin extrauterin 45. [IMG10037] PET-CT are urmtoarele avantaje () A: Fuziune cu scannerul B: Bilan al ntregului corp C: Foarte sensibil D: Rapid E: Neiradiant 46. [IMG10038] Scintigrafie are urmtoarele contraindicaii () A: Alptare B: Sarcin C: Claustrofobie D: Insuficien renal E: Pacemaker 47. [IMG10048] Nu este adevrat despre disecia de aort, cu excepia: (pag. 1149, 1153) A: flap-ul intimal se poate vedea pe angioRMN toracic pe achiziia cu injectare B: nu poate complica o arteriografie C: hematomul intramural se vede pe achiziia fr injectare D: canalul adevrat i cel fals se vd pe achiziia cu injectare E: se examineaz iniial prin radiografie toracic

INFECTII CUTANEO-MUCOASE BACTERIENE SI MICOTICE

1. [ICM10002] Precizai care afirmaie este fals (pg. 1168) A: Pielea nu este steril B: Infeciile cutanate bacteriene sunt foliculare i nefoliculare C: Diagnosticul infeciilor bacteriene este clinic n majoritatea cazurilor D: Exist imunizare mpotriva infectilor bacteriene E: Majoritatea infeciilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram + 2. [ICM10003] Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarat (pg. 1168) A: Reprezint inflamaia foliculului pilosebaceu B: Face parte dintre infeciile cutanate bacteriene nefoliculare C: Are ca leziune elementar papulo-pustula D: Se poate localiza la barb E: n majoritatea cazurilor este produs de stafilococul aureu. 3. [ICM10004] Care dintre urmtoarele caracteristici ale furunculului nu este corect (pg. 1169) A: Este o infecie profund a foliculului pilosebaceu produs de streptococul beta-hemolitic B: Este un nodul centrat de fir de pr C: Are evoluie spre necroz i eliminarea burbionului D: Stafilococia malign a feei reprezint o complicaie a furunculului. E: Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale. 4. [ICM10006] Care dintre afirmaiile referitoare la tratamentul infeciilor cutanate stafilococice este adevarat (pg. 1169) A: n formele localizate este suficient toaleta cu apa i sapun, antiseptice i antibiotice topice B: Indiferent de forma clinic este necesar antibioterapie per os C: Indiferent de forma clinic este necesar spitalizarea i antibioterapie iv D: Penicilina este unul dintre antibioticele de elecie E: Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 sptmni. 5. [ICM10007] Erizipelul se caracterizeaz prin (pg. 1170) A: Placard inflamator eritematos, cald, dureros. B: Debuteaz sub forma unei pustule foliculare centrat de fir de pr C: Prezena unei pori de intrare nu este obligatorie D: Este necesar ntodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului. E: Stare general alterat, febra, frisoane 6. [ICM10009] Candidozele cutaneo-mucoase au urmtoarele caracteristici (pg. 1171) A: Se pot localiza att la nivelul marilor pliuri ct i la nivelul pliurilor mici cutanate B: Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe C: Se trateaz cu antifungice generale timp de 6 luni D: Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic E: Candidozele genitale nu apar niciodat la barbat 7. [ICM10012] 12. . Tratamentul erizipelului necomplicat la pacientul snatos se poate face cu: (1171) A: penicilin G n perfuzie B: eritromicin C: pristinamicin D: spiramicin

E: josamicin 8. [ICM10015] Dermohipodermita acut cu streptococ hemolitic are ca prim simptom: (1170) A: a. intertrigo interdigitoplantar B: b. placard inflamator C: c. limfangit D: d. febr mare E: e. eroziuni 9. [ICM10040] Pitiriazis versicolor este cauzat de () A: Trichopython concentricum B: Malassezia furfur C: Trichopython rubrum D: Malassezia nana E: Malassezia globosa 10. [ICM10041] Despre dermatofitoza pielii glabre se pot afirma urmtoarele () A: Localizare unic, nu se extinde B: Localizarea este frecvent pe micile pliuri C: Sunt uor de deosebit de eczem numular D: Nu sunt pruriginoase E: Consta n plci anulare cu brodur eritematoveziculoas i scuamoas 11. [ICM10042] Tratamentul local al candidozelor NU include () A: Terbinafina B: Ciclopiroxolamina C: Amfotericina B D: Nistatina E: Imidazoli 12. [ICM10043] Candidoza este favorizat de, cu excepia () A: Antibioterapie B: Imunodepresie C: Igiena precar D: Medii acide E: Macerare

13. [ICM10044] Tratamentul etiologic al erizipelului sever este caracterizat de () A: Reechilibrare hidroelectrolitic B: Anticoagulare C: Contenie elastic D: Vaccinare antitetanic E: Sinergistine 14. [ICM10045] Printre complicaiile hemoragice ale erizipelului Nu se regsete () A: Limfedem B: Flebit C: Escar D: Abces

E: Fasceita necrozant 15. [ICM10046] Caracteristici clince ale impetigo sunt, cu excepia () A: Nu este contagios B: Se poate prezenta cu pustule C: Se poate prezenta cu vezicule sau bule superficiale D: Adesea complic o alta dermatoz E: Absena febrei 16. [ICM10047] Furunculul poate da urmtoarele complicaii () A: Suprainfectare cu alt germen B: Epidermoliza C: Reacie de hipersensibilitate D: Anthrax E: Diseminare a infeciei 17. [ICM10008] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de erizipel sunt adevrate (pg. 1170) A: Fasceita necrotizant este o complicaie general a erizipelului B: Fasceita necrotizant este favorizat de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene C: Indiferent de form clinic de erizipel este necesar spitalizarea de urgen D: Penicilina G in perfuzie este tratamentul de elecie E: Nu este obligatorie tratarea porii de intrare 18. [ICM10010] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz dermatofitoza pielii glabre (pg. 1171) A: Se localizeaz n special la nivelul scalpului B: Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat C: Este foarte dureroas D: Se prezint sub forma unor plci inelare cu extindere centrifug E: Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.

19. [ICM10011] Kerionul este (pg. 1171-1172) A: O candidoz cutanat suprainfectat B: O tricofitie supurat cu inflamaie major C: O infecie dermatofitic produsa de dermatofiti patogeni D: Infecie dermatofitic a pielii glabre nsoit de adenopatii satelite frecvente E: Afeciune cauzat de Malassezia furfur.

20. [ICM10013] Tratamentul candidozei ungheale se face prin: (pag 1171) A: suprimarea factorilor favorizani B: Toalet cu spun alcalin C: tratament antifungic local 2-4 sptmni D: tratament general cu imidazol E: tratament antifungic local 6 luni

21. [ICM10014] Despre foliculita sunt adevarate urmatoarele: () A: este o inflamatie a foliculului pilosebaceu

B: leziunea elementara este o papulo-pustula centrata de un fir de par C: este o leziune superficiala,care se rupe repede D: agentul patogen cel mai frecvent este S.aureus E: tratamentul consta in antibioterapie pe cale i.v 22. [ICM10016] Complicaiile furunculului sunt: (ICM10015) A: Antrax B: Eczema C: Ectima D: Furunculoz E: Stafilococie malign a feei 23. [ICM10017] Diagnosticul diferenial al dermatofitoyei pielii glabre se face cu: (ICM10017) A: Onicomicoza B: Erizipelul C: Candidoza D: Dishidroza plantar E: Tricofiia 24. [ICM10018] Fasceita necrozant se caracterizeaza prin urmtoarele: (ICM10018) A: Reprezint o urgen medico+chirurgical B: Sd inflamator major, citoliz moderat C: Favorizat de administrarea de AINS D: Alterare major a strii generale E: Local apar zone violacee necrotice, hiperestezice

25. [ICM10019] Cisrcumstantele favorizante ale furunculului sunt: () A: diabet B: imunodepresia C: transmitere prin maini din locuri unde stafilococul este in stare de rezident D: manipulare intempestiva E: macerare

26. [ICM10020] Complicatiile furunculului sunt, cu exceptia: () A: antrax B: furunculoza C: erizipel D: ectima E: stafilococie maligna a fetei

27. [ICM10021] Agentul etiologic al foliculitei este: () A: Staphilococcus aureus B: Pseudomonas aeruginosa C: Streptococcus piogenes D: streptococ hemolitic E: Staphilococcus epidermidis

28. [ICM10022] Tratamentul foliculitei cu stafilococ aureu consta in: ()

A: antiseptice locale B: antibioterapie locala C: haine largi D: barbierit cu grija E: antibioterapie iv

29. [ICM10023] Tratamentul formelor complicate ale furunculului cuprinde: (pag.1169) A: antiseptice locale si reguli de igiena B: antibioterapie generala antistreptococica de tipul penicilinei M C: internare de urgenta si tratament parenteral pentru stafilococia fetei D: investigarea si tratarea zonelor de rezidenta microbiana E: antibiotice generale antistafilococice

30. [ICM10024] Urmatoarele sunt infectii cutanate foliculare () A: foliculita B: furunculul C: ectima D: furunculoza E: impetigo 31. [ICM10025] Impetigo poate complica urmatoarele dermatoze: () A: prurigo B: erizipel C: pediculoza D: scabie E: ectima

32. [ICM10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre epidermoliza stafilococica: () A: eritem difuz: dezlipire epidermica superficiala B: in special la micile pliuri C: debut marcat adeseori de un imptigo periorificial D: fara febra sau alterare a starii generale E: giagnostic diferential principal: toxidermie

33. [ICM10027] Alegeti afirmatiile adevarate despre ectima: () A: forma ulcerativa de impetigo B: de obicei pe membrele inferioare C: favorizate de microtraume D: adesea pe un teren imunodeprimat E: cauzata de toxina stafilococica

34. [ICM10028] Tratamentul candidozelor include: () A: antifungic local: imidazoli, amfotericina B, ciclopiroxolamina, terbinafina B: general: ketoconazol, fluconazol C: tratament local timp de 2-4 saptamani pentru piele si mucoase D: tratament local timp de 6 saptamani pentru unghii E: tratament general pentru formele profuze, faringoesofagiene sau la imunodeprimati

35. [ICM10029] Tratamentul dermatofitozelor include: ()

A: imidazoli, ciclopiroxolamina, terbinafina pentru 1-8 saptamani in tratament local B: griseofulvina, terbinafina, ketoconazol, 2 saptamani pentru piele glabra, tratament general C: tratament general pana la peste 6 luni pentru trocofitii D: tratament general, cateva luni pentru afectarea ungheala E: examen al familiei in caz de agent antropofil, tratarea animalului in caz de agent zoofil

36. [ICM10030] Examinarile complementare in erizipel, afirmatii adevarate: () A: in caz de teren fragilizat sau suspiciune de complicatii B: sistematic C: hemocultura, hemograma, VSH D: CRP E: CPK, BU

37. [ICM10031] Formele clinice de erizipel sunt: () A: bulohemoragic B: recidivant C: bilateral (frecvent) D: fasceita necrozanta E: flebita 38. [ICM10032] Despre pitiriazis versicolor se poate afirma c () A: Tratamentul se face cu ketoconazol B: D fluorescenta verde pal la lampa Wood C: Foarte contagios D: Apare n special la copil E: Este cauzat de o levur saprofit a epidermului 39. [ICM10033] Tratamentul local al dermatofitozei pielii glabre se realizeaz cu: (pag.1172) A: Terbinafin B: Ciclopiroxolamin C: Griseofulvin D: Amfotericina B E: Imidazoli

40. [ICM10034] Tratamentul general in candidoze este: (pag.1171) A: Terbinafina B: Ciclopiroxolamina C: Fluconazol D: Derivati ai imidazolului E: Ketoconazol 41. [ICM10035] n tratamentul erizipelului sever se utilizeaz urmtoarele macrolide () A: Pristinamicina B: Josamicina C: Spiramicina D: Eritromicina E: Roxitromicina 42. [ICM10036] n cazul fasceitei necrozante sunt adevrate urmtoarele ()

A: Este urgen medico-chirurgical B: Se prezint prin zone violacee necrotice, hipoestezice C: Stare general bun D: Respect muschiul E: Este favorizat de AINS

43. [ICM10037] Erizipelului este favorizat de () A: Insuficien venoas B: Flebit C: Limfedem D: Imunodepresie E: Poart de intrare 44. [ICM10038] Despre impetigo se pot afirma urmtoarele () A: Evolueaz cu febr B: Nu este contagios C: Deseori complic o alt dermatoz D: Se recomand prelevari n caz de epidemie E: Este foarte frecvent la aduli 45. [ICM10039] Apariia furunculului este favorizat de () A: Corticoterapie B: Sarcin C: Manipulare intempestiv D: Imunodepresie E: Diabet 46. [ICM10048] Urmtoarele afirmaii despre foliculit sunt false, cu excepia: (pag. 1168,1172) A: la nivelul brbii putem avea foliculit acut supurat B: foliculita brbii se numete sicozis C: foliculita acut supurat este o infecie cutanat bacterian D: foliculita acut supurat este o tricofiie E: foliculita acut supurat este dat de un epidermophyton 47. [ICM10049] Sunt complicaii generale ale erizipelului urmatoarele, cu excepia: (1170) A: Recidiva erizipelului B: Coagularea intravascular diseminat C: Complicaii criptogenetice D: Escara, ulceraia, boala trombembolic E: Fasceita necrozant

GUSA SI NODULUL TIROIDIAN

1. [GUS10002] Care dintre urmatoarele caracteristici clinice ridica suspiciunea malignitatii in cazul unui nodul tiroidian () A: consistenta moale a nodulului B: dimensiunea peste 3 cm C: nodul mobil fata de planurile supra sau subiacente D: margini regulate la palpare E: otalgii reflexe homolaterale 2. [GUS10005] n hipertiroidismul indus de amiodaron de tip II: (pg. 1223) A: Ecografia Doppler tiroidian arat hipervascularizaie tiroidian B: Scintigrafia este fixant C: Exist o patologie tiroidian preexistent D: Ecografia Doppler tiroidian este normal E: Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus

3. [GUS10006] Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune: (pg. 1221) A: TSH sczut cu FT4 crescut B: TSH sczut cu FT4 sczut C: TSH sczut cu FT4 normal D: TSH crescut cu FT4 crescut E: TSH crescut cu FT4 normal 4. [GUS10007] Boala Basedow este confirmat de: (pg. 1221) A: Anticorpi antitireoglobulin crescui B: Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui C: TSH crescut D: Proteina C reactiv crescut E: Anticorpi antiperoxidaza crescui 5. [GUS10009] n insuficiena tireotrop exist: (pg. 1224) A: TSH crescut cu FT4 crescut B: TSH normal cu FT4 crescut C: TSH sczut cu FT4 crescut D: TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut E: TSH crescut cu FT4 sczut

6. [GUS10015] Monitorizarea eficientei tratamentului in hipertiroidism(pag 1222) () A: FT4 la 20 zile de la inceputul tratamentului, apoi la 15zile - 1 luna B: TSH C: TSH+-FT4 la oluna

D: TSH +- FT3 la o luna E: TSH +- FT4 la 3 luni, in al doilea moment ( cand FT4 s-a normalizat )

7. [GUS10023] Semne clinice pt boala basedow sunt urmatoarele cu exceptia: () A: exoftalmie B: tril la palpare

C: suflu la ascultatie D: mixedem pretibial E: femeie tanara fara antecedente de boli autoimune 8. [GUS10033] Care dintre urmtoarele este contraindicaie pentru tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni () A: Noduli recenti B: Oftalmopatie basedowiana C: Gu veche D: Gu multinodular toxic E: Nodul autonom 9. [GUS10034] Tratamentul nodulilor tiroidieni NU se realizeaz cu () A: Alcoolizare B: Levotiroxin C: Antitiroidiene de sintez D: Tratamemt cu iod radioactiv E: Chirurgie 10. [GUS10035] Nodulul tiroidian NU implic n diagnosticul diferenial () A: Adenom toxic B: Chist epidermoid C: Chist branhial D: Chist tiroidian E: Gu multiheteronodular 11. [GUS10036] Malignitatea nodulului tiroidian este mai probabil dac () A: Este mai mare de 2cm B: Nodulul crete C: Consistena este moale D: Sex feminin E: Vrsta sub 60 de ani 12. [GUS10037] Printre complicatiile posibile ale tiroidectomiei NU se regsete () A: Hipoparatiroidia definitiv B: Recidiva hipertiroidismului C: Hemotorace D: Paralizie recurenial definitiv E: Embolia gazoas 13. [GUS10038] NU reprezint indicaie de tiroidectomie totala () A: Gua evolutiv B: Gua inestetic C: Gua veche D: Gua voluminoas E: Nodul central 14. [GUS10039] Atunci cnd gua comprim nervul recurent apare () A: Sincope iterative

B: Disfonie C: Disfagie D: Dispnee E: Sindrom Claude-Bernard-Horner 15. [GUS10040] Gua simpl NU este caracterizat de () A: Absena distiroidiei B: Absena neoplaziei C: Absena inflamaiei D: Proliferare de tireocite E: Cretere focal a volumului tiroidei 16. [GUS10045] n hipotiroidism tratamentul de substitutie cu levotiroxin este caracterizat de, cu excepia () A: Creterea dozelor se face progresiv B: Se prescrie pn la normalizarea FT4 C: ECG obligatoriu la pacientul n vrst naintea nceperii tratamentului D: Administrare matinal a jeun E: Se ncepe n doza mic 17. [GUS10046] Hipotiroidismului NU are drept complicaie () A: Anxietate B: Depresie C: Coma mixedematoas D: Blocuri de ramur E: Insuficiena coronarian

18. [GUS10047] n hipotiroidism () A: cnd este suspect, prima intenie const n efectuarea TSH i FT4, fr FT3 B: Examenul de depistare este FT4 C: FT3 nu are nici o relevan D: FT4 normal asociat cu un TSH sczut corespunde unui hipotiroidism frust E: TSH-ul sczut asociat cu FT4 normal evoc o insuficien tireotrop

19. [GUS10052] n cazul hipertiroidismului indus de amiodarona de tip II () A: Apare rapid dup instituirea tratamentului cu amiodaron B: Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistent C: Tratamentul se bazeaz pe ATS D: Scintigrafia este alb E: Ecografia arat hipervascularizatie 20. [GUS10053] Hipertiroidismului De Quervain se trateaz cu () A: Iod radioactiv B: Chirurgie C: Corticoizi D: Propiltiouracil E: Carbimazol

21. [GUS10054] Diagnosticul bolii Basedow se realizeaz cel mai bine prin () A: Scintigrafie cu I123 B: CRP C: Scintigrafie cu Tc99 D: Ac Anti-TPO E: Ac Anti-TRAb

22. [GUS10003] Cretinismul endemic se caracterizeaza prin () A: mixedem B: retard mental reversibil C: tulburari senzoriale (surditate) D: retard statural E: tulburari de vedere 23. [GUS10004] Care sunt examinrile biologice n gu a simpl: (pg. 1216) A: TSH B: Dozarea ATPO i antiTG C: n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH D: Ioduria pe 24 de ore E: Dozarea tireoglobulinei 24. [GUS10008] Cum se monitorizeaz tolerana la tratamentul cu antitiroidiene de sintez: (pg. 1223) A: GOT, GPT la intervale regulate B: Hemoleucogram la intervale regulate C: Proteina C reactiv bilunar D: Bilirubina total lunar E: Tireoglobulina la 3 luni 25. [GUS10010] Complicaiile hipotiroidismului sunt: (pg. 1225) A: Insuficiena coronarian B: Blocuri de ramur C: Coma mixedematoas D: Depresie E: Stenoza mitral

26. [GUS10013] ALEGETI afirmatiile false: () A: in tiroidita quervain apare o durere cervicala cronica,la palpare si la deglutitie B: in basedow exista suflu sistolic,se percepe trill la auscultatie si frecvent este vorba de femnei tinere cu antecedente autoimune C: exam de depistare a hipertiroidiei este determinarea TSH us care este frenat in acest caz D: ptr urmarirea tratam si aprecierea importantei hipertiroidiei se dozeaza FT4-T3 E: ca prima intentie,daca se suspecteaa hipertir,se dozeaza numai TSH

27. [GUS10014] Exemplu de urmarire a unei paciente sub ATS pentru Basedow(pag 1223) () A: FT4 ,Hemograma,Beta HCG,ALAT,ASAT,TSH in ziua 0

B: TSH,ALAT,ASAT in ziua 30 C: FT4, TSH in a doua luna D: Hemograma in a treia luna

E: ASAT ,ALAT in luna a treia

28. [GUS10016] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I: (pag 1223) A: consta in o distrugere inflamatorie a tiroidei prin toxicitatea amiodaronei B: scintigrafia este cel mai frecvent fixanta

C: ecografia Doppler tiroidiana este normala D: tratamentul include antitiroidiene de sinteza E: de cele mai multe ori exista o patologie tiroidiana preexistenta (nodul toxic, gusa multiheteronodulara, boala Basedow)

29. [GUS10017] Scintigrafia tiroidiana cu 99mTc sau 123I: (1220) A: este indicata daca TSH-ul este normal sau crescut B: are importanta pentru diagnosticul nodulilor toxici C: 20% din nodulii hipofixanti sunt maligni D: nediscriminanta pentru diagnosticul de malignitate E: este examenul de prima intentie din examinarile complementare ale nodulilor tiroidieni

30. [GUS10018] Sindromul Claude-Bernard-Horner se caracterizeaza prin: (pag.1216) A: mioza B: enoftalmie C: exoftalmie D: midriaza E: ptoza palpebrala 31. [GUS10019] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul specific in hipertiroidism sunt adevarate? (pag 1222) A: a. tratamentul initial utilizeaza antitiroidiene de sinteza B: b. carbimazol este utilizat preferential in timpul sarcinii C: c. propiltiouracil este utilizat initail in doza mare apoi descrestere progresiva timp de mai mult luni D: d. tratamentul chirurgical al gusei se realizeaza de urgenta E: e. tratamentul cu iod radioactiv trebuie precedat de un tratament de aproximativ 2 luni cu ATS pentru a se ajunge la eutiroidie

32. [GUS10020] La care din urmatoarele apare cel mai frecvent hipertiroidismul iatrogen: (pag 1222) A: a. amiodarona tip II B: b. litiu C: c. interferon D: d. corticoizi E: e. amiodarona tip I

33. [GUS10021] Printre simptomele de infiltratie a pielii si mucoase din hipotiroidism se numara: ()

A: fata rotunda B: tulburari ale fanerelor C: aspect de piele ceruita D: bradicardie E: constipatie 34. [GUS10024] Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni are contraindicaii n () A: Gu multinodular toxic B: Nodul autonom C: Noduli maligni D: Oftalmopatie Basedow E: Sarcin 35. [GUS10025] n diagnosticul nodulilor tiroidieni, scintigrafia tiroidian () A: Se face cu Iod 123 B: Nu este discriminant n diagnosticul de malignitate C: Are importan n diagnosticul nodulilor toxici D: Este indicat dac TSH este crescut E: Nu este indicat dac TSH este normal 36. [GUS10026] Posibilitatea malignitii nodulilor tiroidieni sunt caracterizai ecografic prin () A: Prezena microcalcifierilor n nodul B: Slab vascularizat la eco-Doppler C: Limitele nodulului imprecise D: Nodul hiperecogen E: Halou periferic al nodulului gros i neregulat sau incomplet 37. [GUS10027] Nodulul tiroidian avnd cauz malign este indicat de () A: Sindrom Claude-Bernard-Horner B: Paralizie recurenial C: Disfagie D: Dispnee E: Disfonie 38. [GUS10028] Malignitatea nodulului tiroidian este indicat de urmtoarele caracteristici () A: Nodul mai mare de 3 cm B: Nodul neregulat C: Creterea nodulului D: Consiten elastic E: Nodul moale 39. [GUS10029] Tiroidectomia poate avea urmtoarele complicaii () A: Recidiva hipertiroidismului B: Criz acut tireotoxic C: Hipoparatiroidie D: Hipercalcemie E: Pneumomediastin

40. [GUS10030] Hematocelul este caracterizat de () A: Este un pseudochist hematic B: Apariia este insidioas pe parcursul unei sptmni C: Disfagie dureroas D: Otalgii reflexe homolaterale E: Puncia este strict interzis din cauza riscului hemoragic 41. [GUS10031] Cretinismul este caracterizat de () A: Diplegie spastic B: Hipertiroidism profund C: Complicaie a guei endemice D: Retard mintal reversibil E: Surditate 42. [GUS10032] Gua are o consisten lemnoas n () A: Hematocel B: Gu veche C: Tiroidita Riedel D: Tiroidita Hashimoto E: Cancer 43. [GUS10041] Care dintre urmtoarele afirmaii despre monitorizarea tratamentului hipotiroidismului sunt adevrate () A: Hipertiroidismul este confirmat de TSH scazut B: Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismul C: n tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face anual D: TSH se dozeaz la 4-5 sptmni dup schimbarea posologiei E: Se face pe baza dozrii TSH i FT4

44. [GUS10043] Hipotiroidism iatrogen poate fi determinat de (pg. 1225) A: Interferon B: ATS C: Litiu D: Iod radioactiv E: Amiodarona 45. [GUS10044] Tiroidita Hashimoto poate fi diagnosticat prin () A: FT4 crescut B: TSH sczut C: Scintigrafie cu aspect de tabl de ah D: Ac Anti-TG pozitivi E: Ac Anti-TPO pozitivi

46. [GUS10048] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I are tratament cu () A: Anxiolitice B: Betablocante C: ATS D: AINS E: Corticoizi

47. [GUS10049] Tiroiditei De Quervain se trateaz cu () A: Iod radioactiv B: Corticoizi C: AINS D: Propiltiouracil E: Carbimazol 48. [GUS10050] Hipertiroidismul cu scintigrafie alb poate aprea n () A: Hipertiroidism factitia B: Gu multiheteronodulara C: Hipertiroidism post-partum D: Tiroidita De Quervain E: Boala Basedow

49. [GUS10051] Hipertiroidismul T3 este caracterizat de () A: T3 crescut B: TSH crescut C: TSH scazut D: FT4 crescut E: FT4 sczut

50. [GUS10055] HEMATOCELUL HEMATIC ESTE: () A: PSEUDOCHIST LIMFATIC B: NEDUREROS C: SE POTE FACE PUNCTIE ASPIRATIVA D: OTALGIE REFLEXA HOMOLATERALA E: APARE PROGRESIV 51. [GUS10056] Urmtoarele afirmaii despre gu sunt false, cu excepia: (pag. 1215, 1216) A: apare dup consumul de bob B: este caracterizat de volum tiroidian de 18 ml la femeie C: este caracterizat de volum tiroidian de 18 ml la adolescent D: cea sporadic are o prevalen de 10% E: cea endemic are o prevalen de 10% 52. [GUS10057] Urmtoarele elemente nu caracterizeaz puncia aspirativ cu ac fin n cadrul examinrilor complementare ale nodulului tiroidian: (pag. 1219) A: n caz de nodul chistic se face puncie din partea parenchimatoas B: are un excelent aport diagnostic pentru toate cancerele tiroidiene C: n caz de chist se i evacueaz simultan D: poate oferi unul din rspunsurile: probabil benign, malign, interpretabil, ndoielnic E: diagnosticul de cancer vezicular este pur histopatologic 53. [GUS10058] Urmtoarele afirmaii despre scintigrafia tiroidian nu sunt false, cu excepia: (pag. 1221, 1222) A: n caz de administrare exogen de hormoni tiroidieni, este alb B: este indicat n caz de nodul asociat cu hipertiroidie C: alergia la iod reprezint o contraindicaie absolut D: sarcina reprezint o contraindicaie absolut

E: se face cu iod radiactiv, izotopul 131 54. [GUS10059] Despre tiroidita Hashimoto sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1224, 1225, 1217) A: asocierea hipotiroidism-gu este patognomonic B: anticorpii anti-TPO i anti-TG pozitivi sunt patognomonici C: prezint gu nodular D: poate evolua cu limfom tiroidian E: prezint nivele crescute de TSHus

55. [GUS10060] Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc suspecte: () A: Nodul hipoecogen

B: Chist pur anecogen C: Nodul hiperecogen D: Halou complet cu umbre marginale E: Slaba vascularizatie la ecografia DOOPLER

56. [GUS10061] Urmatoarele sunt semne de tireotoxicoza, cu exceptia: (1221) A: constipatie B: tahipnee C: semnul scaunelului D: diaree E: hipertermie

57. [GUS10062] Despre afectiunile tiroidiene putem afirma urmatoarele, cu exceptia: () A: eficienta tratamentului hipotiroidismului perfiferic se monitorizeaza prin dozarea TSH B: coma mixedematoasa si blocurile de ramura sunt complicatii frecvente ale hipotiroidismului C: hipertiroidismul factitia, cel post-partum si tiroidita Hashimoto dau scintigrafie alba D: anticonceptionale, betablocante si repaosulreprezinte principii generale de tratament in hipertiroidism E: pacientul tanar, fara factori de risc cardio-vasculari are parte de tratament in ambulator

58. [GUS10063] Despre tratamentul hipotiroidismului sunt adevarate urmatoarele: (1226) A: pacientul in varsta, cu factori de risc cardio-vasculari va primi tratament exclusiv in spital datorita riscului iminent de ischemie B: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea FT4 C: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea TSH D: levotiroxina se administreaza dimineata pe stomacul gol E: Doza optima de levotiroxina este intre 75-125 microgr/zi

59. [GUS10064] Despre strumita acuta se pot afirma urmatoarele: () A: apare din cauze diverse: fizice, chimice, psihice B: sunt prezente semne generale precum febra, alterarea starii generale, disfagie dureroasa C: sunt prezente semne biologice: sindrom inflamator, polinucleoza D: examenul de prima intentie este BU care este reactiv-pozitiva E: ca si examene complementare pentru aprecierea functiei renale utilizam: ionograma sangvina si

creatinina

DIABET ZAHARAT TIP 1 SI TIP 2

1. [DZA10002] Diabetul zaharat se definete prin: (pg. 1236) A: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,16g/l; B: Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l; C: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,26g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de 2g/l n orice moment al zilei; D: Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,20g/l, n doua ocazii diferite sau mai mare de 1,6g/l n orice moment al zilei; E: Glicemie postprandiala mai mare de 1,40g/l;

2. [DZA10003] Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic: (pg. 1236) A: Insulinorezistena muscular i hepatic; B: Citoliza hepatic; C: Pancreatita cronic alcoolic; D: Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabil de un deficit de insulin; E: Amiloidoza pancreatic.

3. [DZA10004] Tratamentul hipoglicemiant n diabetul zaharat tip 1 se face cu: (pg. 1250) A: Metformin; B: Metformin i sulfamide hipoglicemiante; C: Insulin; D: Glinide; E: Sulfamide hipoglicemiante; 4. [DZA10005] Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect echilibrul metabolic: (pg. 1249) A: Zilnic; B: Sptmnal; C: Lunar; D: Din cele 2-3 luni precedente; E: Anual;

5. [DZA10012] Despre diabetul MODY sunt adevarate: (p. 1237) A: Apare inaintea varstei de 20 ani B: Se datoreaza unei mutatii a genei HNf1a C: Transmiterea este autozomal dominanta D: Necesita insulinoterapie E: Toate afirmatiile sunt corecte

6. [DZA10015] Diabetul zaharat de tip 2 trebuie diferentiat de urmatoarele, cu exceptia: (p. 1237) A: Hemocromatoza B: Diabet endocrin: acromegalie, feocromocitom, boala Conn, Cushing, tirotoxicoza, glucagonom C: Diabet cortico-indus D: Sindrom poliuro-polidipsic E: Diabet pancreatic 7. [DZA10018] Urmtoarele pot fi cauze ale diabetului endocrin, CU EXCEPIA: (pag 1237) A: Acromegalie

B: Cushing C: Boala Conn D: Tiroidita Hashimoto E: Feocromocitom 8. [DZA10060] Evaluarea piciorului cu risc la diabetici implic, cu excepia () A: Evidenierea deformrii picioarelor B: Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS C: Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament D: Noiunea de antecedent de ulceratie cronic a piciorului E: Identificarea macroangiopatiei prin evidenierea de zone de cdere a prului 9. [DZA10061] Monitorizarea biologic n diabet presupune, cu excepia () A: Creatininemie o dat pe an B: Microalbuminurie o dat pe an C: Bilan lipidic o dat pe an D: Glicemie venoas o dat pe an E: HbA1c de 3 ori pe an 10. [DZA10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint factori de risc cardiovasculari pentru complicaiile diabetului de tip 2 () A: Insuficien renal B: Microalbuminurie > 30 mg/24h C: HDL > 0,4g/l D: HTA permanent E: Vrsta peste 60 de ani la femeie 11. [DZA10063] Tratamentul diabetului de tip 2 pentru pacienii cu speran de via mai mic de 5 ani are urmtoarele obiective, cu excepia () A: HbA1c sub 9% B: Evitarea riscului de hipoglicemie C: Prevenia complicaiilor infecioase D: Prevenia micro i macroangiopatiei E: Confort metabolic

12. [DZA10064] Diabetul de tip 2 este caracterizat n etapa 3 de tratament de () A: Metformin simplu B: nlocuirea metforminului cu miglitol C: Insulinoterapie precoce D: Asociere de metformin cu sulfamide E: Metforminul va fi nlocuit cu acarboz 13. [DZA10065] Diabetul poate avea urmtoarele efecte asupra sarcinii, cu excepia () A: Hipertensiune gravidic i preeclampsie B: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale C: Hipotrofie placentar D: Malformaii E: Avort

14. [DZA10066] n cazul prezenei diabetului n timpul sarcinii se manifest urmtoarele, cu excepia () A: Creterea fiziologic profilului lipidic n al treilea trimestru B: Risc de agravare a nefropatiei C: Risc de agravare a retinopatiei D: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii E: Scderea fiziologic a HbA1c 15. [DZA10067] Insulinoterapia n diabetul de tip 1 are NU urmtoarele efecte secundare () A: Lipodistrofii hipertrofice B: Fobie de ac C: Alergie D: Ctig n greutate n caz de supradozare E: Hipoglicemie 16. [DZA10068] Care dintre urmtoarele reprezint un analog rapid insulinic () A: Detemir B: Glargina C: Aspart D: Insulina NPH E: Insulina recombinat

17. [DZA10069] n monitorizarea diabetului de tip 1, despre HbA1c se poate afirma () A: Va fi nlocuit de msurarea glicemiei simple n caz de hemoglobinopatie B: Valorile normale sunt ntre 7% i 9% C: Msurarea se face n fiecare lun D: Este foarte specific n cazul uremiei cnd nu se pot masur corpii cetonici E: Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicaii 18. [DZA10070] Diabetul favorizeaz urmtoarele tipuri de infecii, cu excepia () A: Infecii urinare B: Infecii respiratorii C: Infecii dentare D: Micoze cutanate E: Stafilococii cutanate 19. [DZA10071] Legat de afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici, se indic urmtoarele explorri, cu excepia () A: Arteriografie ca ultim intenie B: Scintigrafie de perfuzie C: RMN de perfuzie i difuzie D: CT E: Eco-Doppler continuu 20. [DZA10072] Managementul neuropatiei diabetice NU se trateaz cu () A: Analgezice B: Benzodiazepine C: Miorelaxante D: Antidepresive

E: Anticonvulsivante

21. [DZA10073] Polineuropatiei diabetice NU este caracterizat de () A: Afectare aproape exclus a nervilor membrelor inferioare B: Areflexie osteotendinoasa frecventa C: Simptomatologia dureroas cu exacerbri nocturne D: Proximal la nceput E: Afectare bilateral simetric 22. [DZA10074] Mononevrita-multinevrita diabetic nu afecteaz (pg. 1246) A: Nervul IV B: Nervul VIII C: Nervul III D: Nervul crural E: Nervul femurocutanat 23. [DZA10075] Nefropatia diabetic incipient este caracterizat de (pg. 1245-1246 ) A: Macroalbuminurie B: Sindrom edematos C: HTA D: Nu este asimptomatic E: Leziuni ale glomerulilor si membranei bazale 24. [DZA10076] n retinopatia diabetic se indic fotocoagulare n gril n urmtorul caz (pg. 1245) A: Hemoragii inravitreene B: Retinopatie proliferativ n sarcin C: Retinopatie proliferativ n adolescen D: Edem macular difuz E: Leziuni microvasculare responsabile de exsudaie

25. [DZA10077] Stadiul preproliferativ al retinopatiei diabetice are specific () A: Hemoragii B: Exudate C: Microanevrisme D: Zone de ischemie E: Dilatare capilar 26. [DZA10078] Diagnosticul acidozei lactice NU se asociaz cu () A: Prezena de corpi cetonici plasmatici B: Dozarea metforminemiei C: Hiperlactatemie D: Gaur anionic mrita E: Acidoza metabolic sever 27. [DZA10079] n afar de administrarea de metformin care dintre urmtoarele NU reprezint etiologie a acidozei lactice () A: Insuficien hepatic grav n cursul unei hepatite acute

B: Ciroz n stadiu terminal C: Intoxicaie cu monoxid de carbon D: Leucemii E: Anemie sever 28. [DZA10080] Coma hiperosmolar poate avea urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Vrsturi hemoragice B: Complicaii trombembolice C: Infecie urinar D: Pneumopatie E: Necroz tubular acut

29. [DZA10081] Tratamentul comei hiperosmolare NU este caracterizat de () A: Heparinoterapie n doza profilactic B: Corectare deficit de potasiu cu clorur de potasiu de la prima perfuzie C: Insulinoterapia i.v. cu sering electric (0,1 UI/kg/h) D: Macromolecule n caz de colaps E: Rehidratarea se face iniial cu ser NaCl izotonic 30. [DZA10082] Coma hiperosmolar poate fi asociat cu () A: Diureza este compensat prin aporturi hidrice B: Lipoliz major C: Se asociaz cu o hiperglicemie pn n 33 mmol/l D: Apare mai ales la persoanele tinere cu diabet de tip 1 E: Pacientul nu prezint acidoz sau cetonemie notabile 31. [DZA10083] Cetoacidoza diabetica d urmtoarele complicaii, cu excepia () A: Pancreatit acut B: Vrsturi hemoragice C: Afectare neurologic permanent D: Complicaii trombembolice E: Infecii favorizate de deshidratare 32. [DZA10084] Care dintre urmtoarele nu se ncadreaz n schema de reechilibrare hidroelectrolitic a cetoacidozei diabetice () A: Litrul 5 n cursul a 6h B: Litrul 4 n cursul a 6h C: Litrul 3 n cursul a 3h D: Litrul 2 n cursul a 2h E: Litrul 1 n cursul primei ore 33. [DZA10085] Cetoacidoza diabetic este favorizat de, cu excepia () A: Imunodepresie B: Sarcin C: Patologie cardio-vascular D: Corticoterapie E: Infecie 34. [DZA10086] Bilantul sistematic n diagnosticul diabetului de tip 2 include, cu excepia ()

A: Evaluarea transaminazelor B: Serologia hepatitei C C: Dozarea fierului seric i transferinei D: Insulinemie E: TSH

35. [DZA10087] Excluderea hemocromatozei din diabetul de tip NU se face prin () A: Determinarea mutaiei genei HFE B: Determinarea coeficientului de saturare C: Dozarea feritinei D: Dozarea transferinei E: Dozarea fierului seric

36. [DZA10088] Diabetul de tip 1 LADA NU este caracterizat de () A: Transmitere autozomal dominant B: 10% diagnostice de diabet de tip II sunt LADA C: Insulinodependenta dup 5-10 ani de evoluie D: Ac Anti-GAD65 prezeni E: Debut tardiv i progresiv 37. [DZA10089] Deficitul de insulin se poate manifesta prin () A: Cetonemie crescut B: Poliuro-polidipsie C: Tulburri vizuale D: Dureri abdominale E: Astenie neobinuit 38. [DZA10095] Osteoartropatia diabeticului este asociat cu: (pag. 1248) A: apare doar prin suprainfecia unui mal perforant plantar B: uneori este o boal neinfecioas C: afecteaz articulaiile metacarpofalangiene D: apare liz osoas E: apare liz articular

39. [DZA10096] Referitor la nefropatia diabetica incipienta, urmatoarea afirmatie este FALSA : () A: Apare dupa cativa ani B: Prezinta leziuni anatomice ale glomerulilor si membranei bazale glomerulare C: Prezinta microalbuminurie anormala (intre 30mg/24h si 299mg/24h) D: Filtrarea glomerulara este scazuta E: Tensiunea arteriala este normala

40. [DZA10098] nu este factor favorizant in aparitia cetoacidozei diabetice () A: sarcina B: pacient varstnic cu limitarea functiilor superioare C: corticoterapia D: intreruperea voluntara a tratamentului

E: infectii 41. [DZA10100] Sunt simptome de cetoza, cu exceptia: (pag 1239) A: tulburari digestive B: anorexie C: varsaturi D: greturi E: dureri abdominale 42. [DZA10006] Retinopatia diabetic neproliferativ se caracterizeaz prin: (pg. 1244) A: Dilatare capilar; B: Microanevrisme; C: Exudate; D: Hemoragii; E: Neovase. 43. [DZA10007] Nefropatia diabetic incipient se caracterizeaz prin: (pg. 1245) A: Microalbuminurie anormal cuprins ntre 30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i 299mg/g creatinin B: Macroalbuminurie (albumina mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinin); C: Tensiune arterial normal; D: Filtrare glomerular normal; E: Sindrom edematos; 44. [DZA10008] Efectele secundare ale tratamentului cu insulin sunt reprezentate de: (pg. 1250) A: Hipoglicemie; B: Cstig n greutate n caz de supradozare; C: Alergie; D: Lipodistrofii hipertrofice; E: Hirsutism;

45. [DZA10009] Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de: (pg. 1251) A: Malformaii, avort B: Microsomie; C: Retard de maturare; D: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale; E: Hipertensiune gravidic i preeclampsie 46. [DZA10010] Monitorizarea biologic a pacientului cu diabet zaharat presupune: (pg. 1253) A: HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an; B: Glicemie venoasa a jeun, 1 dat pe lun; C: Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dat pe an; D: Microalbuminurie, 1 dat pe an; E: Creatinemie a jeun 1 dat pe an.

47. [DZA10011] Diabetul de tip 1 are urmatoarele caracteristici: (p.1236) A: Afecteaza tinerii < 35 ani B: Debuteaza lent progresiv C: Pierdere in greutate cu pastrarea apetitului

D: Autoanticorpi: antiinsulina, antiglutamat decarboxilaza,anti IA2 E: Cetonemie crescuta

48. [DZA10013] Diabetul zaharat de tip 1: (p. 1237) A: Este insulino-independent B: Are o faza de remisie partiala sau totala in aproape 25% din cazuri, favorizata de insulinoterapia precoce si intensiva C: Evolueaza ulterior in doua faze D: Faza peptid C negativa, in primii 5 ani, cu nevoie scazuta de insulina E: Faza peptid C pozitiva: echilibru glicemic dificil

49. [DZA10014] Diabetul zaharat de tip 2 se caracterizeaza prin: (p.1238) A: Afecteaza tinerii < 35 ani B: Prezenta autoanticorpilor C: Pacientul este supraponderal, cu IMC > 25 D: Dislipidemie asociata E: Ereditate familiala de gradul I in 1 din 3 cazuri

50. [DZA10016] Factorii favorizanti ai cetoacidozei diabetice sunt: (p. 1239) A: Patologia cardio-vasculara B: Infectia C: Tratamentu cu corticoizi D: Sarcina E: Varstele extreme 51. [DZA10017] Urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile diabetului zaharat, sunt adevarate: (p.1239- 1246) A: Riscul de aparitie a retinopatiei creste cu durata diabetului si nivelul glicemiei evaluat de HbA1c B: La >25 ani de la debutul DZ tip 1 creste riscul de nefropatie C: Cetoacidoza se caracterizeaz prin glicemie > 2,5 g/l, pH arterial < 7,3, bicarbonat > 15 mmol/l D: In coma hiperosmolara se asociaza hiperglicemia > 33 mmol/l si osmolaritatea > 350 mmol/l E: Nefropatia macroalbuminurica se caracterizeaza prin HTA, sindrom edematos, albuminurie > 300 mg/24h

52. [DZA10019] Tratamentului din diabetul de tip 2 cuprinde urmatoarele: (1251) A: regim hipocaloric, normoglucidic, hipolipidic B: metformin pentru ameliorarea sensibilitatii musculare la insulina si pentru cresterea secretiei de insulina C: glinide D: sulfamide hipoglicemiante E: insulina injectabila daca tratamentul cu regim si antidiabetice orale este insuficient

53. [DZA10020] Acidoza lactica se caracterizeaza prin: (pag 1242) A: etiologia include supradoza de metformin B: pH arterial 7,35 C: factor declansator: episod de insuficienta renala acuta D: nivelul de lactat sanguin peste 1 mmol/l E: mortalitatea in supradoza de metformin este de 20% din cazuri

54. [DZA10021] Despre diabetul MODY 3 se poate spune: () A: Nu necesita insulina B: Transmitere autozomal recesiva C: Mutatia genei HNf1a D: diabet noncetozic inainte de 20 de ani E: ereditate familiala importanta

55. [DZA10022] Etiologia-factorii favorizanti ai comei hiperosmolare sunt: () A: infectie intercurenta B: diaree, varsaturi C: patologie cardiovasculara D: corticoizi, diuretice E: intreruperea tratamentului cu insulina

56. [DZA10023] Insulinoterapia in coma hiperosmolara presupune: () A: insulina rapida IVSE B: debit initial de 5-10 UI/h C: debit initial de 1 UI/kg/h D: adaptarea dozei in functie de glicemie E: scaderea foarte rapida a glicemiei in primele 12 ore

57. [DZA10024] Urmatoarele indica o perturbare severa a cetoacidozei: () A: bicarbonat <10 mmol/l B: pH < 7 C: osmolaritate >300 mOsm/kg D: glicemie plasmatica >2,50 g/l E: corpi cetonici urinari de la ++ la ++++

58. [DZA10025] Complicatiile cetoacidozei diabetice, legate de tratament, sunt: () A: hipoglicemie B: hipokaliemie C: edem cerebral (rar) si asociat cu mortalitate importanta D: supraincarcare hidrosodata E: infectii, complicati tromboembolice

59. [DZA10026] Tabloul clinic al cetoacidozei include: () A: instalare brutala mai ales la copii, gravide, deficientelor de functionare a pompei insulinice B: faza de cetoza simpla: sindrom poliuro-polidipsic, tulburari digestive, dureri abdominale, greturi, anorexie C: faza de cetoacidoza: acidoza metabolica, deshidratare globala, febra D: tulburari de constienta ce poate varia de la constienta normala (20%) pana la coma (80%) E: greturi, varsaturi, gastrita hemoragica, dureri abdominale uneori pseudochirurgicale

60. [DZA10027] Factorii de gravitate ai cetoacidozei sunt: () A: coma B: hipertensiune

C: varste extreme D: diabet de tip 1 E: diabet de tip 2 61. [DZA10028] Examinarile complementare realizate in cetoacidoza diabetica sunt: () A: glicemie capilara, de urgenta B: corpi cetonici urinari si plasmatici C: hemograma, gazometrie, ECG D: sistematic: hemoculturi, ECBU E: enzime cadiace, hepatice, pancreatice, Rx toracic

62. [DZA10029] Reechilibrarea hidroelectrolitica in cetoacidoza se face astfel: () A: in functie de varsta, functie cardiaca, hepatica, toleranta hemodinamica B: 6 litri la 24 de ore, din care 3 litri in primele 6 ore C: cu NaCl izotonic (9%o) cat timp glicemia este >2,50 g/l D: macromolecule in caz de colaps E: bicarbonat daca pH <7,2

63. [DZA10030] Tratamentul cetoacidozei diabetice include: () A: rehidratare hidroelectrolitica B: aport de potasiu C: insulinoterapie D: tratarea factorului declansator, heparinoterapie in doza preventiva E: monitorizare clinica si biologica la 4 ore

64. [DZA10031] Educatia terapeutica in cadrul preventiei cetoacidozei diabetice cuprinde: () A: in caz de cetonurie sau glicozurie importante: supliment de 4-8 UI de insulina lenta B: 4-8 UI insulina rapida sau ultrarapida in caz de cetonurie sau glicozurie importante, la fiecare 3 ore pana la disparitia cetonuriei C: spitalizare in momentul in care varsaturile impiedica alimentarea D: pacientul trebuie sa stie a depista situaiile de risc: infectii, intoleranta digestiva, chirurgie E: sa stie cum sa fac fata unei situatii de risc

65. [DZA10032] Coma hiperosmolara se caracterizeaza clinic prin: () A: instalare brusca a poliuriei osmotice si deshidratarii B: pacientul trece de la astenie crescanda la stare de obnubilare C: posibile semne de focalizare si crize convulsive D: semne de deshidratare globala majora E: colaps cardiovascular

66. [DZA10033] Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin: () A: glicemie >6g/l B: pH arterial <7,3 C: bicarbonat plasmatic >15 mmol/l D: cetonemie si cetonurie absente E: hiperosmolaritate >320 mOsm/kg 67. [DZA10034] Controlul greutii la diabetici presupune urmtoarele obiective () A: IMC < 25

B: IMC < 22 C: IMC < 19 D: Talia < 80 cm la femei E: Talia < 90 cm la brbai 68. [DZA10035] n cadrul diabetului se investigheaz urmtoarele organe () A: Digestive B: Renale C: Neurologice D: Hepatice E: Oculare 69. [DZA10036] Urmtorii reprezint factori de risc cardiovascular n diabet, cu excepia () A: Insuficiena renal B: HTA permanent C: Tabagism D: Alcoolism E: Vrsta peste 50 de ani la femeie 70. [DZA10037] n cazul diabetului de tip 2 i a unei sperane de via sub 5 ani, urmtoarele reprezint obiective () A: HbA1c < 9% B: Evitarea riscului de hipoglicemie C: Prevenia complicaiilor infecioase D: Prevenia micro i macroangiopatiei E: Confort metabolic 71. [DZA10038] Creterea secreiei de insulin n diabetul de tip 2 poate fi determinat prin intermediul urmtoarelor medicamente () A: Miglitol B: Acarboza C: Glinide D: Metformin E: Sulfamide hipoglicemiante 72. [DZA10039] n cazul sarcinii diabeticelor se produc urmtoarele () A: Risc de agravare a retinopatiei B: Risc de agravare a nefropatiei C: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii D: Scdere fiziologic a HbA1c E: Cretere a glicemiei bazale 73. [DZA10040] n diabetul de tip 1 insulinoterapia poate avea urmtorele efecte secundare () A: Lipodistrofii hipertrofice B: Hipersecreie de glucagon C: Alergie D: Hiperglicemie major E: Creterea n greutate n caz de supradoz

74. [DZA10041] Reprezint analogi leni de insulin () A: Glargina B: Aspart C: Detemir D: Lispro E: Insulin recombinat 75. [DZA10042] Absorbia subcutanat a insulinei injectabile este influenat de urmtoarele () A: Vector B: Doz C: Zon D: Tip insulin E: Adncime 76. [DZA10043] Msurarea hemoglobinei glicozilate poate avea erori cauzate de () A: Sarcin B: Hemoglobinopatie C: Insuficien hepatic D: Uremie E: Anemie hemolitic 77. [DZA10044] Diabetul d urmtoarele complicaii oculare () A: Iridociclit B: Keratit C: Episclerit D: Cataract E: Glaucom cronic

78. [DZA10045] Osteoartropatia diabeticului poate determina () A: Comprimarea talusului B: Eroziunea calcaneului C: Prbuirea boltei plantare D: Afectarea mobilittii gleznei E: Scurtare antero-posterioar a piciorului 79. [DZA10046] Neuropatia vegetativ diabetic este caracterizat de () A: Ejaculare retrograd B: Dispariia reaciilor pilomotorii C: Anhidroza palmar D: Sindrom de denervare cardiac cu tahicardie sinusal E: hipertensiune arterial 80. [DZA10047] n etapa de nefropatie diabetic incipient se manifest urmtoarele () A: Sindrom edematos B: Prezena leziunilor anatomice ale glomerulilor i membranei bazale a glomerulilor C: Filtrare glomerulara normal D: tensiune arterial normal E: Microalbuminurie 30 - 299 mg/24h

81. [DZA10048] Stadiului de retinopatie diabetic neproliferativ este caracterizat de () A: Exudate B: Neovase C: Hemoragii D: Zone de ischemie E: Microanevrisme 82. [DZA10049] Faza precoce a acidozei lactice este caracterizat de () A: Tulburri digestive B: Tulburri de contien variabile C: Sindrom dureros D: Polipnee E: Oligoanurie 83. [DZA10050] Acidozei lactic poate fi cauzat de () A: Anemie sever B: Supradoz de metformin C: Intoxicaie cu CO D: Insuficien renal E: Insuficien hepatic 84. [DZA10051] Acidoza lactic din cadrul diabetului este caracterizat de () A: Nivelul normal de lactat este de 1 mmol/l B: Contraindicatie nerespectat a metforminului reprezint deseori cauza C: Poate fi declanat de IRA D: Este frecvent cauzat de supradoza de metformin E: Nivelul de lactat sanguin este mai mare de 5-6 mmol/l 85. [DZA10052] Coma hiperosmolar este favorizat de () A: Terapie cu corticoizi B: Diabet de tip 1 neglijat C: Vrsturi D: Infecie intercurent E: Patologia hepatic 86. [DZA10053] Tratamentul cetoacidozei diabetice are urmtoarele complicaii () A: Complicaii digestive B: Complicaii trombembolice C: Edem cerebral D: Hiperglicemie E: Hipokaliemie 87. [DZA10054] Cetoacidoza diabetic are asociate urmtoarele semne/simptome: () A: Hipotermie B: Deshidratare C: Dureri abdominale D: Dispnee Kussmaul E: Sindrom poliuropolidipsic

88. [DZA10055] Cetoacidoza diabetic este favorizat de () A: Infecii B: Ciroz hepatic C: Patologie cardio-vascular D: Imunodepresie E: Tratament cu corticoizi 89. [DZA10056] Diabetul de tip 2 are urmtorul fenotip clinic () A: Dislipidemie asociat B: Ereditate familial de gradul I n 1/3 cazuri C: Hipertensiune arterial D: Apare frecvent n copilarie i adolescen E: Absena obezitii

90. [DZA10057] Diabetul endocrin poate fi cauzat de () A: Tireotoxicoza B: Boala Crohn C: Hipercorticism D: Feocromocitom E: Acromegalie 91. [DZA10058] Diabetul de tip 1 MODY 3 este caracterizat de urmtoarele () A: Cauzat de mutaia genei HNf1a B: Frecvent ntlnit la rasa neagr din africa subsaharian C: Transmitere autozomal dominant D: Prezena anticorpilor anti-insulin E: Caren de insulin 92. [DZA10059] Diabetul de tip 1 poate fi cauzat de urmtorii anticorpi () A: Anti-VEGF B: Anti-IA-II C: Anti-CCP D: Anti-GAD65 E: Anti-insulina 93. [DZA10090] Urmtoarele afirmaii despre cetoacidoza diabetic sunt false, cu excepia: (pag. 1239) A: are o rat mare de mortalitate B: apare mai rar pe diabet zaharat de tip 2 dect de tip 1 C: apariia la vrtsnici este un factor de gravitate D: un sindrom infecios asociat ar putea fi mai greu decelabil E: apare o deshidratare global legat de diureza osmotic care predomin pe sectorul intracelular 94. [DZA10091] Urmtoarele afirmaii despre coma hiperosmolar sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1241) A: apare post caren profund de insulin B: este favorizat de furosemid C: lipoliza este nespecific D: vrsturile reprezint un factor favorizant dar i o manifestare clinic

E: apare dup neglijarea diabetului de tip 2 95. [DZA10092] Retinopatia diabetic nu este caracterizat de urmtoarele, cu excepia: (pag. 1244) A: predomin la diabetul de tip 1 B: riscul de apariie crete direct proporional cu durata diabetului C: afirmaia de mai sus este demonstrat de studiul UKPDS pentru diabetul de tip 1 D: neovasele sunt asociate cu un risc crescut de glaucom E: asociaz afectare capilar i arteriolar retinian 96. [DZA10093] Nefropatia diabetic: (pag. 1245, 1246) A: este cu att mai frecvent cu ct diabetul este mai vechi B: apare n 50% din cazurile de diabet C: afectarea membranei bazale apare att n nefropatie incipient ct i n cea patent D: filtrarea glomerular scade cu 1,2 ml/lun n caz de control inadecvat E: hipertensiunea arterial apare doar n glomeruloscleroza Kimmelstiel i Wilson 97. [DZA10094] Sunt adevrate despre neuropatia diabetic: (pag. 1246, 1247) A: este de tip mononevrit, polineuropatie, disautonomie, multinevrite B: pot aprea miciuni imperioase C: poate aprea hipertensiune ortostatic D: testarea cu monofilamentul apreciaz afectarea senzitivo-senzorial E: gastropareza diabetic poate fi ameliorat de un antibiotic de tip macrolid

98. [DZA10097] sunt simptome datorate acidozei metabolice in a 2a etapa a cetoacidozei diabetice: () A: diureza osmotica B: stupoare C: anorexie D: gastrita hemoragica E: dispnee Kussmaul

99. [DZA10099] Fac parte din faza precoce a acidozei lactice urmatoarele manifestari: () A: dureri articulare B: crampe musculare difuze C: dureri abdominale D: greata E: dureri toracice

OBEZITATEA LA ADULT

1. [OBZ10007] Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepia: (pg. 1279) A: Tulburri mentale severe; B: Dependena de alcool; C: Pacient bine informat, cu spijin psihologic; D: Dependena de substane psihoactive; E: Tulburri severe ale comportamentului alimentar. 2. [OBZ10008] Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt, cu excepia: (pg. 1276) A: Sindromul metabolic; B: Astmul; C: Dispneea de efort; D: Sindromul de apnee n somn; E: Sindromul restrictiv pulmonar. 3. [OBZ10009] Chirurgia bariatric reversibil const n: (pg. 1279) A: By-pass gastric; B: Gastro-duodeno anastomoz; C: Gastrectomie total; D: Esofagoplastie; E: Gastroplastie cu inel gastric. 4. [OBZ10010] Obezitatea poate fi secundar: (pg. 1276) A: Hipertiroidismului; B: Hipercorticismului; C: Hipocorticismului; D: Gutei; E: Dislipidemiei. 5. [OBZ10011] Indicele de mas corporal are la o persoan normoponderal urmtoarea valoare: (pg. 1276) A: Sub 18,5; B: Peste 40; C: ntre 18,5 i 24,9 D: Sub 40; E: Peste 18,5. 6. [OBZ10023] Chirurgia bariatric este contraindicat n cazul () A: HTA B: Boli osteoarticulare invalidante C: Diabet de tip 2 D: Sindrom de apnee n somn E: Dependena de alcool 7. [OBZ10024] Reprezint complicaii ale gastropastiei cu inel ajustabil cu exceptia (pg. 1279) A: Vrsturile B: Diareea C: Intolerana alimentar D: Dilatarea pungii gastrice prin deplasarea inelului E: Dilatarea esofagului prin deplasarea inelului

8. [OBZ10025] Reprezint examen sistematic pentru pacienii obezi, cu excepia (pg. 1278) A: Teste de funcionalitate respiratorie B: Gamma-GT i transaminazele C: Bilanul lipidic D: ECG n repaus E: Ionograma sanguin 9. [OBZ10026] Ancheta alimentar n cazul pacientului obez se va focaliza asupra urmtoarelor, cu excepia () A: Regim hiperproteic la brbai B: Excesului de buturi alcoolice C: Excesului de buturi dulci D: Excesului de grsimi alimentare E: Ritmurilor alimentare 10. [OBZ10027] Obezitatea nu implic urmtoarele complicaii metabolice / endocrine () A: Sindrom metabolic B: Steatoz hepatic C: Sindromul ovarelor polichistice D: Hipogonadism masculin E: Insulinorezistena

11. [OBZ10002] Sindromul metabolic are urmtoarele elemente: (pg. 1276) A: Insulinorezisten; B: Diabet zaharat C: Hipertensiune arterial; D: Obezitate ginoid; E: Hiper HDL colesterolemie. 12. [OBZ10003] Obezitatea secundar este dat de: (pg. 1276) A: Hipotiroidism; B: Hipertiroidism; C: Factori genetici; D: Hipocorticism; E: Hipercorticism; 13. [OBZ10004] Care dintre urmtoarele afirmaii despre Indicele de mas corporal sunt corecte: (pg. 1276) A: IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid; B: IMC peste 18,5 kg/m2 semnific subponderabilitate; C: IMC ntre 18,5 i 24,9 semnifica greutate normala; D: IMC ntre 25 i 29,9 semnific supraponderabilitate; E: IMC ntre 30 i 34,5 nseamn obezitate. 14. [OBZ10005] Complicaiile cardio-vasculare ale obezitii sunt: (pg. 1276) A: Hipertensiunea arterial;

B: Insuficiena cardiac; C: Hipotensiune arterial; D: Accident vascular cerebral; E: Hipertrofie ventricular; 15. [OBZ10006] Complicaiile endocrine ale obezitii sunt: (pg. 1277) A: Litiaza biliar; B: Sindromul ovarelor polichistice; C: Hipofertilitate; D: Hipogonadism; E: Boal de reflux gastroesofagian.

16. [OBZ10012] Tratamentul obezitatii consta in: (p. 1279) A: Orlistat sau Sibutramina in caz de IMC > 30 kg/m2 sau supraponderalitate asociata cu factori de risc cardiovasculari B: Gastroplasite daca IMC > 25kg/m2 C: Chirurgie bariatrica daca IMC > 40 kg/m2 sau IMC > 35 kg/m2 cu cel putin o comorbiditate susceptibila de a fi ameliorata D: Chirurgie bariatrica in caz de tulburari severe si instabilitate a comportamentului alimentar E: Sfaturi alimentare, activitate fizica, limitarea sedentarismului

17. [OBZ10013] In caz de obezitate, examenul fizic cuprinde: (p. 1278) A: Glicemie a jeun B: IMC C: Istoricul ponderal D: Ancheta alimentara E: Circumferinta taliei si repartitia tesutului adipos

18. [OBZ10014] Care afirmatii sunt false: (p. 1278) A: Steatohepatita non-alcoolica reprezinta o complicatie a obezitatii B: Obezitatea androida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea superioara a corpului C: Obezitatea ginoida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea inferioara a corpului D: Chirurgia bariatrica de by-pass gastric este o metoda reversibila E: Circumferinta taliei > 94cm la femeie si 102cm la barbat defineste obezitatea

19. [OBZ10015] Printre cauzele obezitatii secundare se numara: (pag 1276) A: hipercorticism B: tumora hipotalamica C: cauza genetica D: hipertiroidism E: tumora hipofizara

20. [OBZ10016] Indicatii privind chirurgia bariatrica sunt: (pag 1279) A: esecul unui tratament medical, nutritional, dietetic si psihoterapeutic aplicat corect timp de 3 luni B: risc operator acceptabil C: evaluare si ingrijire preoperatorie pluridisciplinara pe durata mai multor luni D: pacienti cu dependenta de alcool si de substante psihoactive si ilicite E: IMC>35 kg/m sau IMC >30 kg/m cu cel putin o comorbiditate susceptibila de a fi ameliorata

in urma chirurgiei (HTA, sindrom de apnee in somn, diabet de tip 2) 21. [OBZ10017] n tratamentul obezitii se pot folosi (pg. 1279) A: Orlistat B: Rimonabant C: Sibutramina D: Exenatid E: Metformin 22. [OBZ10018] Pentru diagnosticarea pacientului obez se pot utiliza urmtoarele examene sistematice () A: Test de efort ECG B: Teste de functionalitate respiratorie C: Poligrafie ventilatorie nocturna D: Creatinina E: Uricemie 23. [OBZ10019] n asociere cu obezitatea pot aprea urmtoarele dereglri comportamentale () A: Anorexie B: Bulimie C: Restricia congnitiv cu scopul autocontrolului greutii D: Compulsii i tendina de ronit E: Dismorfofobia 24. [OBZ10020] Creterea n greutate se poate produce n mod excepional i din cauza () A: Diabet de tip 2 B: Sindromul ovarelor polichistice C: Hipertiroidism sever D: Chirurgie a regiunii hipotalamo-hipofizare E: Traumatisme craniene 25. [OBZ10021] Obezitatea la femeie reprezint un factor de risc pentru tipurile de cancer () A: de rinichi B: de endometru C: de ovar D: de sn E: colon 26. [OBZ10022] Sindromul de apnee n somn este caracterizat de urmtoarele () A: Poate determina moarte subit B: Astenie la trezire C: Scderea permeabilitii membranei alveolo-capilare D: Dificulti erectile E: Sforit nocturn 27. [OBZ10028] Riscul de complicaii metabolice i cardiovasculare asociat cu grsimea visceral: (pag. 1278) A: este mai mare la obezitatea android; B: este de nivel 3 dac talia este mai mare de 102 cm la femeie

C: este de nivel 1 dac talia este mai mare de 80 cm la brbat D: este de nivel 1 dac talia este sub 94 de cm la femeie E: este de nivel 2 dac talia este mai mare de 102 cm la brbat

NEFROLOGIE

INFECTII URINARE LA ADULT

1. [IUR10002] Leucocituria se definete (se caracterizeaz) printr-un numr de leucocite la ECBU (pg. 1292) A: mai mare de 10/ml B: mai mare de 100/ml C: egal cu 1000/ml D: mai mare de 1000/ml E: mai mare de 10000/ml 2. [IUR10003] Leucocituria cu leucocite nealterate, n cilindru, este caracteristic pentru: (pg. 1292) A: glomerulopatia cronic B: nefropatia tubulointerstiial cronic C: feocromocitom D: tuberculoza urinar E: infecia cu chlamydia 3. [IUR10004] n pielonefrita acut simpl, durata tratamentului antibiotic trebuie s fie de: (pg. 1289) A: 12 zile B: 15 zile C: 18 zile D: 21 de zile E: 31 de zile 4. [IUR10005] La un pacient cu prostatit acut la care se instaleaz i retenia acut de urin este indicat(): (pg. 1290) A: sondajul uretral B: cateter suprapubian C: nefrostomie bilateral D: cateterism ureteral bilateral E: cistoscopia 5. [IUR10006] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile urinare nosocomiale sunt adevrate? (pg. 1291) A: sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite B: sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale C: sunt definite ca infecii dobndite dup externarea dintr-un centru de ngrijire D: sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni E: sunt foarte greu de diagnosticat

6. [IUR10015] Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi administrate unei paciente gravide cu infectie urinara () A: aminoside B: sulfamide C: betalactamine D: chinolone E: imidazoli 7. [IUR10033] n cazul infeciilor urinare nosocomiale, reprezint factor de risc, cu excepia () A: Endoscopia B: Diareea

C: Diabetul D: Vrsta > 50 ani E: Sexul masculin 8. [IUR10034] Prostatia acut se trateaz cu () A: Sulfamide B: Macrolide C: Cefalosporine gen. III D: Cefalosporine gen. II E: Fluorochinolone 9. [IUR10035] Nu reprezint complicaii ale prostatitei acute () A: Evoluia spre cronicizare B: ocul septic C: Prostatodinia D: Abcedarea E: Retenia acut de urin 10. [IUR10037] Nu reprezint criteriu de internare n pielonefrita acut simpl () A: Diabetul B: Litiaza renal C: Uropatia D: Voma E: Sarcina 11. [IUR10038] Obstrucia n pielonefrit poate fi obiectivat cel mai sigur prin () A: Ecografie pelvin B: Ecografie renal C: Uro-CT D: Urografie E: Radiografia abdominal 12. [IUR10039] Pielonefrita acut primitiv are urmtorii factori de risc, cu excepia () A: Diabet B: Raport sexual fr miciune postcoital C: Litiaze renale D: Sarcina E: Sex masculin 13. [IUR10040] Cistita acut complicat se trateaz pe termen lung cu () A: Ofloxacin B: Amoxicilin-acid clavulanic C: Amoxicilin D: Ciprofloxacin E: Levofloxacin 14. [IUR10041] Urmtoarele reprezint criterii de cistit acut complicat, cu excepia () A: Post chirurgie urologic B: Diabetul

C: Uropatia D: Sarcina E: Femeie cu vrsta peste 50 de ani 15. [IUR10044] Sunt antibiotice contraindicate n timpul sarcinii, cu excepia: (pag. 1291) A: fenicoli B: betalactamine C: tetracicline D: imidazoli E: sulfamide 16. [IUR10047] Bacteriuria asimptomatic se trateaz n urmtoarele situaii, cu excepia: (pag. 1291) A: femeie nsrcinat B: preoperatoriu C: infecie urinar nosocomial D: imunodepresie E: protez cardiac

17. [IUR10048] Sunt factori favorizanti ai unei cistite acute recidivante, cu exceptia: () A: sarcina B: bride himenale C: prolaps D: calcul vezical E: tumora vezicala

18. [IUR10049] Sunt considerate infectii urinare ale adultului, cu exceptia: () A: prostatica acuta B: prostatica cronica C: cistita acuta simpla D: pielonefrita acuta E: pielonefrita cronica

19. [IUR10050] Cistita acuta simpla: ()

A: apare la femeie intre 15-65 de ani B: apare la femeie <15 ani si >65 de ani C: infectie cu Sreptoccocus sp. D: transmitere anterograda E: transmitere hematogena

20. [IUR10056] Urmatorii sunt factori favorizanti ai cistitei acute simple recidivante, cu exceptia: () A: calcul vezical B: tumora vezicala C: insuficienta renala D: bride himenale E: prolaps

21. [IUR10061] Dintre factorii favorizani urologici ai infeciilor urinare se enumer, cu excepia: () A: reflux vezico-ureteral B: bilharzioz C: diurez slab D: polichistoz renal E: litiaz 22. [IUR10007] Leucocituria izolat (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate ntlni n: (pg. 1292) A: imunodepresie B: infecie urinar decapitat de tratament antimicotic C: litiaza vezical D: infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus) E: tumoare de vezic 23. [IUR10008] Pentru prevenia infeciilor urinare nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical sunt recomandate: (pg. 1291) A: administrarea de laxative pentru a preveni constipaia B: pstrarea unei diureze importante C: limitarea duratei sondajului D: meninerea sacului colector n poziie recliv E: splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice

24. [IUR10009] Dintre diversele clase de antibiotice, n tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate: (pg. 1290) A: cefalosporine de generaia a 2-a B: cefalosporine de generaia a 3-a C: fluorochinolone D: aminoglicozide E: cicline 25. [IUR10010] Semnele funcionale urinare prezente n prostatita cronic sunt: (pg. 1290) A: disurie B: hematurie C: ejaculare retrograd D: anejaculare E: arsuri micionale

26. [IUR10011] Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt: (pg. 1287) A: urin tulbure i urt mirositoare B: polakiurie C: imperiozitate D: febr E: disurie

27. [IUR10012] Sunt criterii de cistita acuta complicata: () A: sarcina B: contraceptivele locale C: uropatie

D: insuficienta renala E: diarea

28. [IUR10013] Sunt factori de risc in pielonefrita acuta primitiva: () A: varsta>50ani B: contraceptivele orale C: prolaps pelvin genito-urinar D: corticoterapie de lunga durata E: boala Cachi-Ricci

29. [IUR10014] Reprezinta factori de risc generali pentru infectiile tractului urinar la adult (1286) A: sarcina B: bilharzioza C: reziduu postmictional D: constipatia E: tumora vezicala

30. [IUR10016] La un pacient la care avem doar bacteriurie, fara leucociturie, ne putem gandi la: (pag 1287 ECN) () A: Inceput de infectie urinara B: Infectie urinara sub tratament C: Infectie urinara cronica D: Pacient imunodeprimat E: Contaminarea in prezenta mai multor germeni 31. [IUR10017] Factori favorizanti generali ai I.U sunt: () A: sarcina,menopauza B: costipatia C: diabet,imunodepresie D: raporturi sexuale,diureza slaba E: reflux vezico-ureteral

32. [IUR10018] Tratamentul cistitei: (pg. 1287) A: fosfomicina-trometanol 3g doza unica B: fosfomicina-trometanol 3g/zi,5 zile C: ciprofloxacina 500mg de 2 ori pe zi,3 zile D: ciprofloxacina 500 mg * 2/zi timp de 5 zile in cazul formei complicate E: ciprofloxacina 3g in doza unica

33. [IUR10019] Pielonefrita acuta clinic: () A: semne functionale urinare,cistita B: dureri lombare C: febra D: frisoane E: greata, voma, diaree 34. [IUR10020] Reprezint factori de risc pentru pielonefrita acut primitiv: (pag 1288) A: sarcin B: sex feminin

C: vrsta naintat peste 55 ani D: sex masculin E: fr antecedente personale de infecie urinar

35. [IUR10021] Leucocituria cu leucocite alterate poate indica () A: Nefropatie tubulointerstiial cronic B: Infecie urinar decapitat de o antibioterapie recent C: Tumor de vezic, litiaz vezical D: Imunodepresie E: Germeni atipici (de ex. TBC) 36. [IUR10022] Infeciile urinare nosocomiale au urmtorii factori de risc () A: Sondaj vezical B: Sex masculin C: Vrst < 15 ani D: Diaree E: Diabet 37. [IUR10023] Sub aciunea progesteronului n timpul sarcinii se pot produce urmtoarele modificri ale tractului urinar () A: Inhibarea peristaltismului cilor urinare B: Favorizarea refluxului vezico-uretral i stagnarea urinei C: Mrirea ncrcrii microbiene vulvo-perineale D: Alcalinizarea urinei E: Favorizarea adeziunii germenilor pe uroteliu 38. [IUR10024] Prostita cronic are urmtoarele complicaii, cu excepia: () A: Evoluie spre cancer B: oc septic C: Abcedare D: Retenia acut de urin E: Prostatodinia

39. [IUR10025] Tratamentul prostatitei acute se poate realiza cu (pag:1290) A: Cefalosporine gen. III B: Cotrimoxazol C: Macrolide D: Aminozide E: Fluorochinolone 40. [IUR10026] n prostatita acut urmtoarele reprezint semne funcionale () A: Disurie B: Oligurie C: Polakiurie D: Arsuri mictionale E: Retenie acut de urin 41. [IUR10027] Pielonefrita acut obstructiv poate fi tratat utiliznd biterapia de 15 zile, antibioticele implicate fiind: ()

A: Fluorochinolone B: Sulfamide C: Cefalosporine gen. III D: Macrolide E: Aminozide 42. [IUR10028] n pielonefrita acut funcia renal este determinat prin urmtoarele examinri () A: Uremie B: Creatinin C: Ionograma sanguin D: Examen citobacteriologic E: Hemoleucogram 43. [IUR10029] Pielonefrita acut are urmtoarele semne clinice () A: Cefalee B: Vom C: Bandeleta reactiv urinar pozitiv D: Dureri lombare cu durere la percuia fosei lombare E: Febr 44. [IUR10030] Cistita acut simpl trebuie ngrijit prin urmtoarele msuri () A: Lenjerie de bumbac B: Miciuni postcoitale C: Micorarea aportului de buturi D: tergere dinapoi-nainte E: Tratarea unei constipaii 45. [IUR10031] Cistita acut simpl poate prezenta urmtoarele semne locale () A: Oligurie B: Febr C: Uneori hematurie macroscopic D: Urin tulbure i urt mirositoare E: Arsuri micionale 46. [IUR10032] Examenul citobacteriologic al urinii este caracterizat de urmtoarele: (pag.1286) A: Se poate face pn la 6 ore dup nceperea antibioterapiei B: nainte de toaleta perineal C: Urina din al doilea jet D: La mai mult de 4 ore de la ultima miciune E: Const n examen direct, cultur i antibiogram 47. [IUR10042] Pot produce reziduu postmicional, cu excepia: (pag. 1286) A: stenoza ureteral B: hipertrofia benign de prostat C: bilharzioza D: polip intravezical localizat la nivelul colului vezical E: vezica neurologic

48. [IUR10043] Despre modificrile tractului urinar n timpul sarcinii, este adevrat c: (pag. 1291) A: reflux vezico-ureteral prin compresia ureterului drept B: glicozurie fiziologic C: estrogenii favorizeaz adeziunea germenilor pe endoteliu D: acidifierea urinei E: progesteronul inhib peristaltismul cilor urinare 49. [IUR10045] Este adevrat despre tratamentul infeciilor urinare la gravid: (pag. 1291) A: Aminozidele pot fi utilizate n tratament scurt (maxim 24 ore) B: Betalactaminele pot fi utilizate C: Sulfamidele, chinolonele i betalactaminele sunt contraindicate D: Fenicolii i tetraciclinele sunt contraindicate E: Se evit tratamentul unei bacteriurii asimptomatice 50. [IUR10046] Sunt factori de risc pentru infecii urinare nosocomiale, cu excepia: (pag. 1291) A: Constipaie B: Diabet C: Vrsta sub 15 ani sau peste 65 de ani D: Sexul masculin E: Chirurgia cilor urinare 51. [IUR10051] Semne functionale urinare in cistita acuta simpla: () A: polakiurie B: nicturie C: hematurie macroscopica D: arsuri mictionale E: disurie

52. [IUR10052] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu cistita acuta simpla, cu exceptia: () A: apare si la barbatii peste 50 de ani B: apare la femeile intre 15 si 60 de ani cu antecedente C: apare la femeile intre 15-60 ani fara antecedente D: apare la femeile <15 ani si >65 ani E: uretra are rol protector

53. [IUR10053] Urmatoarele sunt criterii de cistita acuta complicata, cu exceptia: () A: sarcina B: polichistoza renala C: insuficienta renala D: postchirurgie urologica E: litiaza

54. [IUR10054] Criterii de cistita acuta complicata: () A: ECBU sistematic B: insuficienta renala C: uropatii D: femeie intre 15-65 de ani E: diabet,imunodepresie

55. [IUR10055] Semne locale in cistita acuta simpla: () A: arsuri mictionale B: frecvent hematurie macroscopica C: nitriturie D: polakiurie E: febra

56. [IUR10057] Urmatoarele sunt complicatii ale cistitei acute simple, cu exceptia: () A: cistita acuta recidivanta B: prostatica acuta C: pielonefrita acuta, contaminare retrograda D: pielonefrita acuta, contaminare ascendenta E: insuficienta renala

57. [IUR10058] Sucul de merisoare se foloseste in? () A: prostatita acuta

B: cistita C: cistita acuta recidivanta D: pielonefrita acuta E: pielonefrita cronica

58. [IUR10059] Urmatoarele sunt complicatii ale pielonefritei acute: () A: pielonefrita cronica B: socul septic C: pionefroza D: insuficienta renala E: abcese renale

59. [IUR10060] Afirmatii adevarate in pielonefrita acuta obstructiva: () A: este o urgenta medico-chirurgicala B: necesita spitalizare C: dilatarea renala este intotdeauna prezenta D: reclama nefrostomie percutanata E: tratament al obstacolului in urgenta 60. [IUR10062] Germenii incriminai n infeciile urinare sunt: () A: Pseudomonas aeruginosa B: Escherichia coli C: Chlamydia trachomatis D: Proteus Sp. E: Streptococcus sp.

RETENTIA ACUTA DE URINA

1. [RAU10002] Nu este tratamentul unui pacient cu retentie acuta de urina din cauza formarii de cheaguri intravezical: () A: indepartarea manuala cheagurilor

B: folosirea unei serungi cu ambou mare C: folosirea seingii guyon D: cateter suprapubian E: sonda vezicala 2. [RAU10006] Diagnosticul reteniei acute de urin este: (pg. 1295) A: clinic B: radiologic C: ecografic D: tomografic E: radiourografic 3. [RAU10007] Retenia acut de urin este: (pg. 1295) A: situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin B: faza tardiv ce apare n evoluia insuficienei renale cronice C: imposibilitatea total i brutal de a urina D: un fenomen asociat colicii renale E: un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la barbai 4. [RAU10008] Pentru diagnosticul reteniei acute de urin, la pacienii obezi, poate fi util: (pg. 1295) A: uroflowmetria B: citologia urinar C: cistografia retrograd D: ecografia vezical la patul pacientului E: ureteropielografia retrograd 5. [RAU10009] La pacienii cu retenie acut de urin se impune: (pg. 1295) A: drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical B: drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie bilateral C: drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea ureteral retrograd bilateral D: drenajul de urgen al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinen E: drenajul urinei dup examen neurologic 6. [RAU10010] La pacienii cu retenie acut de urin la care s-a practicat sondaj uretral este recomandat golirea vezical progresiv pentru a evita: (pg. 1295) A: infecia de tract urinar B: hematuria ex vacuo C: dispariia reteniei azotate D: apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice E: apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic

7. [RAU10016] Despre sondajul uretral in cadrul R.A.U se poate spune: () A: permite diagnosticul

B: este dificil de efectuat C: necesita ghidaj ecografic D: este contraindicat in caz de prostatita acuta,stenoza uretrala trama a bazinului/uretrei E: este contraindicat in caz de patologie a hemostazei 8. [RAU10024] Care dintre urmtoarele nu se monitorizeaz n cazul reteniei acute de urin () A: Dispariia cheagurilor asociate B: Culoarea urinei C: Ionograma D: Creatinina E: Diureza 9. [RAU10025] Drenajului urinei n retenia acut de urin este caracterizat, cu excepia () A: Hidratare bun B: Cuantificarea urinei recoltate C: Prevenia sindromului de ridicare a unui obstacol prin compensarea pierderilor D: Golire progresiv cu clampare la fiecare 1000 ml pentru a evita hemoragia ex vacuo E: ECBU pe urina drenat 10. [RAU10026] n cadrul managementului reteniei acute de urin, urmtoarele afirmaii despre sondajul ureteral sunt adevrate: (pag. 1295) A: este greu de efectuat B: nu se sfectueaz sondaj ureteral ca management al reteniei acute de urin C: proba de clampare este imposibil D: este contraindicat n prostatita cronic E: este contraindicat n traumatismul abdominal 11. [RAU10028] Despre drenajul urinei prin cateter suprapubian este adevrat c: (pag. 1295) A: Obstrucie frecvent B: Prob de clampare imposibil C: Contraindicat n traumatism de bazin D: Risc de lezare a uretrei E: Opacifierea aparatului inferior imposibil

12. [RAU10031] Cu privire la Retentia Acuta de Urina sunt false urmatoarele cu exceptia: () A: diagnosticul este unul imagistic B: se recomanda golirea progresiva a vezicii urinare C: sondajul uretral este imposibil de lasat a demeure D: sondajul uretral e indicat in caz de traumatism de bazin E: cateterizarea suprapubiana este recomandata in caz de RAU datorata cheagurilor vezicale

13. [RAU10003] Contraindicatiile drenajului de urgenta al urinei prin cateter suprapubian sunt: (pag. 1295) A: Pontaj aorto-femural B: Tulburari ale hemostazei C: Hematurie D: Tumora de vezica E: Prostatita acuta

14. [RAU10004] Sunt masuri asociate in managementul retentiei acute de urina: (pag. 1295) A: Golire vezicala progresiva cu clampare (10 minute) la fiecare 400 ml pentru a evita emoragia ex vacuo B: Cuantificarea urinei recoltate C: Slaba hidratare a pacientului D: ECBU pe urina drenata E: Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie stricta

15. [RAU10005] In cadrul retentiei acute de urina trebuie monitorizate: (pag. 1296) A: Diureza B: Ionograma sanguina (sindrm de dezobstructie) C: Culoarea urinei D: Bladder scan E: Priza medicamentoasa 16. [RAU10011] Globul vezical se caracterizeaz prin: (pg. 1295) A: bombarea regiunii lombare B: matitate C: durere n fosele iliace, bilateral D: asociere cu cefalee E: palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de a urina 17. [RAU10012] La pacienii cu retenie acut de urin, sondajul uretral este contraindicat n urmtoarele cazuri: (pg. 1295) A: prostatit acut B: traumatism de bazin C: traumatism de uretr D: tromboz hemoroidal E: sechele post-accident vascular cerebral 18. [RAU10013] La pacienii cu retenie acut de urin, n afara drenajului urinei, sunt necesare msuri asociate: (pg. 1295) A: cuantificarea urinei recoltate B: o bun hidratare a pacientului C: repaus la pat pentru 24 de ore D: tratament anticoagulant E: ECBU pe urina drenat 19. [RAU10014] Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de urin la care s-a realizat drenajul urinei include: (pg. 1296) A: monitorizarea diurezei B: monitorizarea ionogramei urinare C: monitorizarea ionogramei sanguine D: monitorizarea culorii urinei E: monitorizarea tensiunii arteriale 20. [RAU10015] Dintre urmtoarele clase de medicamente, care sunt factori declansatori/favorizani ai reteniei acute de urin? (pg. 1295) A: inhibitorii enzimei de conversie

B: alfa blocante C: alfa stimulante D: beta blocante E: morfina 21. [RAU10017] Clinic globul vezical se manifesta: () A: bombarea regiunii hipogastrice B: mat,convex C: dureros D: nevoia de a urina la palpare E: febra 22. [RAU10018] Diagnosticul clinic al reteniei acute de urin evideniaz: () A: nevoia dureroas de a urina B: glob vezical C: polachiurie nocturn D: dureri lombare unilaterale E: identificarea unui factor declanant/favorizant 23. [RAU10019] n cazul reteniei urinare acute monitorizarea include urmtoarele () A: Culoarea urinei B: Ionogram sanguin C: Uree D: Creatinin E: Diurez 24. [RAU10020] n cazul reteniei urinare cauzate de cheagurile intravezicale se realizeaz urmtoarele () A: Prevenia sindromului de ridicare a unui obstacol B: Lavaj continuu pn la obinerea de urin limpede C: Cateter suprapubian D: Sond vezical cu dublu curent E: ndepartarea manual a cheagurilor prin sering Guyon 25. [RAU10021] Sondajul uretral n retenia acut de urin este contraindicat n cazul () A: Sarcin B: Hematurie C: Absen de glob vezical D: Traumatism de bazin E: Prostatit acut 26. [RAU10022] Retentia acut de urin poate fi declanat sau favorizat de () A: Alfastimulante B: Morfin C: Disurie D: Patologie vezical E: Patologie prostatic 27. [RAU10023] Globul vezical are urmtoarele caracteristici (pg. 1295)

A: Nu este sesizabil la inspecie B: Este concav C: Este mat D: Palparea induce nevoia de micionare E: Nu este dureros 28. [RAU10027] Este adevrat despre diagnosticul reteniei acute de urin: (pag. 1295) A: Este necesar ecografie vezical sistematic B: Patologia prostatic reprezint un factor declanant C: Morfina i betablocantele pot fi factori favorizani D: Bombarea regiunii inghinale E: Diagnosticul este clinic 29. [RAU10029] Despre sondajul uretral sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: (pag. 1295) A: Simplu de efectuat B: Contraindicat n prostatita acut C: Proba de clampare posibil D: Contraindicat n hematurie E: Contraindicat n traumatism de uretr 30. [RAU10030] Sunt contraindicaii ale drenajului urinar prin cateter suprapubian: (pag. 1295) A: Absena globului vezical B: Prostatita acut C: Sarcina D: Tumora de vezic E: Traumatismul de bazin

LITIAZA URINARA

1. [LUR10002] Drenajul de urgen prin montarea de sonda ureteral /dublu J sau nefrostomie percutan la un pacient cu litiaz urinar este necesar dac: (pg. 1313) A: este vorba de litiaz recidivat B: colica renal este complicat C: colica renal este precedat de hematurie total D: pacientul este necooperant i se anticipeaz c nu va respecta indicaiile de tratament E: calculul are 5 mm 2. [LUR10003] Pentru ablaia calculului la un pacient cu litiaz urinar se poate folosi: (pg. 1314) A: nefrostomia percutanat B: uretroscopia C: cistoscopia D: rezecia transuretral E: litotriia extracorporeal 3. [LUR10004] n colica renal simpl se administreaz: (pg. 1313) A: diuretic B: antibiotic i.v. apoi per os C: AINS i.v. apoi per os D: alfa stimulant E: morfin 4. [LUR10005] Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizeaz prin: (pg. 1314) A: acidifierea urinei B: cur de diurez C: regim hiperpurinic D: tratament diuretic E: fitoterapie 5. [LUR10006] Oxalatul de calciu din compoziia calculilor calcici poate fi: (pg. 1312) A: dihidratat B: trihidratat C: tetrahidratat D: pentaahidratat E: hexatahidratat 6. [LUR10032] n cazul litiazei urinare, nu reprezint cauz de durere lombar acut () A: Diverticulita B: Colica biliar C: Pancreatita acut D: Pneumopatie E: Pielonefrita acut 7. [LUR10033] Ablatia calculului n litiaza urinar se recomand n urmtoarea situaie, cu excepia () A: Durere rezistent la tratamentul medical B: Hematurie macroscopic C: Risc de pionefroz D: Infecii urinare recidivante E: Calculi bilaterali

8. [LUR10034] Pacientul cu litiaz urinar are urmtoarele semne de gravitate, n afar de () A: Mediu fragil B: Hiperalgie C: Anurie D: Confuzie E: Febr 9. [LUR10007] Dintre urmtoarele uropatii, care sunt implicate n etiologia litiazei urinare? (pg. 1312) A: rinichi n potcoav B: rinichi spongios C: rinichi polichistic D: ureterocel E: megaureter 10. [LUR10008] Ancheta etiologic la un pacient cu litiaza urinar include: (pg. 1314) A: interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de a fuma, consum de alcool B: identificarea unei uropatii obstructive C: spectrofotometrie n infrarosu a calculului D: spectrofotometrie n ultraviolet a calculului E: spectrofotometrie LASER 11. [LUR10009] Litiaza fosfoamoniacomagnezian este favorizat de: (pg. 1312) A: pH urinar acid B: pH urinar alcalin C: infecii urinare acute D: infecii urinare cronice E: glomerulonefrite acute 12. [LUR10010] Pe radiografia abdominal simpl efectuat la un pacient cu litiaz urinar, n faa calcificrilor prezente pe radiografie, diagnosticul diferenial al acestora se va face cu: (pg. 1314) A: litiaza biliar B: calcificri ganglionare C: calcificri pleurale D: ateroame aortice E: calcificri condrocostale 13. [LUR10011] Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se face cu alte cauze de durere lombar acut: (pg. 1314) A: pneumopatie B: colica biliar C: colon iritabil D: durerea articulara din gonartroz E: pancreatita acuta

14. [LUR10012] Semnele de gravitate in colica renala acuta sunt: () A: febra B: anurie

C: hiperalgie D: hematurie E: mediu fragil (femeie insarcinata)

15. [LUR10013] Cpmlicatiile litiazei urinare sunt: () A: IRC B: colica nefretica complicata C: urinom D: infectie urinara E: pielonefrita

16. [LUR10014] Sechelele litiazei urinare sunt: () A: pielonefrita cronica B: nefropatie tubulara C: necroza papilara D: IRC E: nefroangioscleroza

17. [LUR10015] Indicatiiile pentru ablatia calculului urinar sunt: () A: > 6cm B: calculi bilaterali C: calcul pe rinichi unic D: infectii urinare recidivante E: hematurie persistenta

18. [LUR10016] Reprezinta reguli igieno-dietetice in cadrul litiazei urinare cu calculi fosfatoamoniacomagnezieni (1314) A: alcalinizarea urinei B: regim hipopurinic C: dezinfectie urinara D: lupta contra reziduului vezical E: cura de diureza

19. [LUR10017] Caracteristicile litiazei calcice sunt () A: calculi slab radioopaci B: factori favorizanti: pH urinar alcalin (>8), infectii urinare cronice cu germeni producatori de ureaze ( Proteus, Klebsiella, Providencia, Serratia, Enterobacter) C: oxalat de calciu mono( whewellite) sau dihidratat( weddellite), fosfat de calciu( carbapatite) D: maladie ereditara autosomica rececesiva responsabila de lipsa de resorbtie tubulara a cistinei E: factori favorizanti: hipercaclciurie, hiperuricemie, hiperoxalurie

20. [LUR10019] Ce trebuie examinat in litiaza urinara? () A: CT abdomino-pelvin fara injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau transparenti B: radiografie abdominala simpla: identificarea calculilor radioopaci C: CT abdomino-pelvin cu injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau transparenti D: ecografie renala: imagine hiperecogena cu con de umbra posterior , dilatare a cavitatilor pielocalicecale homolaterale

E: functie renala: ionograma sanguina si creatininemie 21. [LUR10020] Ce tratament trebuie pentru colica renala complicata () A: ambulatorie B: oprirea alimentatiei orale C: antialgice, antispasmodice D: tratarea unei eventuale hiperkaliemi E: antispasmodice tip floroglucinol/spasfon

22. [LUR10021] Litiaza cistinica: () A: 75% B: calculi radiotransparenti, duri, deseori bilaterali si multipli C: calculi radiotransparenti, friabili D: calculi radiotransparenti, netezi E: maladie ereditara autosomica recesiva responsabila de lipsa de resorbtie tubulara a cistinei

23. [LUR10022] Prin ce se caracterizeaza colica renala complicata? (pg. 1313) A: febra B: diureza si febra C: anurie D: IR E: hiperalgie

24. [LUR10023] Litiaza fosfoamoniacomagneziana(struvit) () A: 8% B: 15% C: calculi slab radioopaci D: factori favorizanti: pH urinar acid(<6), hiperuricemie, hiperuricozurie E: factori favorizanti: pH urinar alcalin (>8), infectii urinare cronice cu germeni producatori de ureaze ( Proteus, Klebsiella, Providencia, Serratia, Enterobacter)

25. [LUR10025] Cauzele durerii lombare acucte () A: insuficenta suprarenala acuta B: fleboliti C: dureri muscuclare sau articulare D: pancreatita acuta E: colecistita acuta, colica biliara

26. [LUR10026] Litiaza urica () A: 8% B: 15% C: calculi radiotransperenti, netezi D: factori favorizanti: pH urinar acid(<6), hiperuricemie, hiperuricozurie E: calculi radiotrasnparenti, friabili 27. [LUR10027] Litiaza urinar poate cauza urmtoarele sechele () A: Pielonefrit cronic B: Necroz papilar C: Ptoz renal

D: Insuficien renal cronic E: Stricturi uretrale 28. [LUR10028] n cazul litiazei urinare, ablaia calculului este recomandat n urmtoarele cazuri () A: Calcul pe rinichi unic B: Risc de sepsis C: Durere rezistent la tratament D: Infecii urinare recidivante E: Calcul mai mare de 4mm 29. [LUR10029] n colica renal simpl se recomand urmtoarele () A: AINS iv B: Restricie hidric n fazele dureroase C: Oprirea alimentaiei orale D: Antibioterapie parenteral cu fluorochinolone E: Filtrarea urinei 30. [LUR10030] Evaluarea funciei renale pentru a diagnostica litiaza urinar se poate face prin () A: examen citobacteriologic al urinei B: Uricemie C: Uremie D: Creatininemie E: Ionogram sanguin

31. [LUR10031] Urmtoarele sunt asociate cu litiaza renal uric () A: pH acid B: pH alcalin C: Calculi radioopaci D: Calculi netezi E: Cretere coraliforma 32. [LUR10035] Sunt caracteristici clinice ale colicii nefretice, cu excepia: (pag. 1312, 1313) A: poziia antalgic B: iradierea durerii spre organele genitale externe bilaterale C: polakiurie D: disurie E: hematurie

33. [LUR10036] Sunt germeni ce favorizeaza litiaza fosfoamoniacomagneziana: () A: Klebsiella B: Seratia

C: Pseudomonas D: Enterobacter E: Piocianic

Patologia tumoral benign i malign a aparatului uro-genital masculin: hipertrofia benigna de prostat, tumori de prostat, tumori de rinichi, tumori de testicul

1. [PTB10002] Este contraindicat in tratamentul chirurgical al cancerului testicular: (pag.1329) A: orhiectomie pe cale inghinala B: clamparea cordonului spermatic C: orhiectomie pe cale scrotala D: dozarea de markeri tumorali E: montarea de proteza testiculara 2. [PTB10003] n hipertrofia benign de prostat cu simptomatologie sever, scorul internaional al simptomelor de prostat (IPSS) este: (pg. 1316) A: 0 - 7 B: 8 19 C: 20 35 D: 20 45 E: 20 50 3. [PTB10004] n hipertrofia benign de prostat, n cadrul depistarii individuale a cancerului de prostat, bilanul complementar trebuie sa includ: (pg. 1316) A: PSA total B: PSA total i PSA liber C: Fosfataza alcalin prostatic D: Antigenul carcinoembrionar E: Lactic dehidrogenaza 4. [PTB10005] Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru ca prin modul lor de aciune realizeaz: (pg. 1317) A: relaxarea muchilor netezi prostatici B: deschiderea colului vezical C: diminuarea volumului prostatei D: scderea vascularizaiei prostatei E: nu sunt utilizate 5. [PTB10006] Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru c prin modul lor de aciune realizeaz: (pg. 1317) A: relaxarea muchilor netezi prostatici i deschiderea colului vezical B: diminuarea volumului prostatic C: controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne de prostat D: sterilizarea urinei E: optimizarea diurezei i controlul nicturiei 6. [PTB10007] Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat au: (pg. 1317) A: eficacitate imediat B: eficacitate dup 3 luni C: eficacitate dup 6 luni D: eficacitate dup 9 luni E: eficacitate dup 12 luni 7. [PTB10013] n scopul depistrii individuale a cancerului de prostat, dozarea PSA seric total trebuie: (pg. 1319)

A: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat anual B: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 3 ani C: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 2 ani D: nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la vrsta de 75 de ani E: nceput la vrsta de 60 de ani i repetat la fiecare 6 luni 8. [PTB10014] La un pacient cu o valoare determinat a PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt necesare: (pg. 1319) A: masaj prostatic B: prostatectomie radical laparoscopic C: biopsii prostatice D: scintigrafie osoas E: stabilirea riscului pentru progresie DAMICO 9. [PTB10015] n cancerul prostatic avansat local conform stadializrii TNM tratamentul poate fi curativ i metoda aleas va fi reprezentat de: (pg. 1322) A: RTUP B: prostatectomie total C: radioterapie prelungit D: radio-hormono-terapie prelungit E: radioterapie prostatic conform 10. [PTB10016] n cancerul prostatic metastatic - conform stadializ[rii TNM tratamentul este paliativ i metoda aleas va fi reprezentat de: (pg. 1322) A: hormonoterapie B: prostatectomie total C: radioterapie prelungit D: radio-hormono-terapie prelungit E: radioterapie prostatic conformaional 11. [PTB10017] Triptorelina este folosit n tratamentul hormonal al cancerului de prostata i este un: (pg. 1322) A: antiandrogen B: blocant androgenic complet C: estrogen D: agonist LHRH E: androgen 12. [PTB10023] Vrful de inciden (de frecven) al cancerului testicular este situat n intervalul: (pg. 1328) A: 15-25 ani B: 20-35 ani C: 25-45 ani D: 35-45 ani E: 30-50 ani

13. [PTB10024] Cel mai important factor de risc pentru cancerul testicular este: (pg. 1328) A: atrofia testicular posttraumatic B: atrofia testicular infecioas C: torsiunea cordonului spermatic

D: varicocelul E: criptorhidia 14. [PTB10025] n cadrul examinrii testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de tumoare testicular, semnul Chevassu pozitiv nseamn: (pg. 1328) A: identificarea unei mase dure, indolore B: opacitate la transiluminare C: identificarea dificil a deferentului D: conservarea sanului epididimo-testicular E: durere la palparea testiculului 15. [PTB10026] La un pacient cu tumoare testicular, examenul clinic general caut: (pg. 1328) A: adenopatie inghinal superficial B: adenopatie inghinal profund C: adenopatie retroperitoneal D: adenopatie perineal E: adenopatie femural 16. [PTB10027] Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei tumori testiculare impune: (pg. 1328) A: RMN pelvis B: CT pelvis C: Orhiectomie D: Explorare chirurgical pe cale scrotal E: Explorare chirurgicala pe cale inghinal 17. [PTB10033] Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal se refer la: (pg. 1327) A: aprecierea gradului de difereniere celular pentru celulele din lichidul intrachistic B: aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic C: clasificarea chisturilor funciei de dimensiunile acestora D: clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect E: clasarea chisturilor de la benign la malign 18. [PTB10034] Identificarea ecografic sau tomografic a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l va fi urmat de (pg. 1327) A: tratament conservator B: puncionare percutanat sub control ecografic C: evacuare prin chirurgie laparoscopic D: evacuare prin chirurgie deschis E: tratament diuretic

19. [PTB10035] n tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologica cea mai frecventa este: (pg. 1326) A: carcinomul tubulo-papilar tip l B: carcinomul tubulo-papilar tip ll C: carcinom la celulele cromofobe D: carcinom la tubii colectori Bellini E: carcinom cu celule clare

20. [PTB10036] Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt ncepnd din: (pg. 1326) A: celulele tubului contort B: celulele tubului colector C: celulele epiteliului din capsula Bowman D: uroteliul calicelor mici E: uroteliul calicelor mari 21. [PTB10037] n tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabilete pe baza: (pg. 1326) A: examenului CT B: examenului uro-CT C: examenului anatomopatologic D: examenului RMN E: examenului scintigrafic

22. [PTB10043] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, cu exceptia: (pag 1323) A: feocromocitom B: tumora de sac endolimfatic C: carcinom renal cel mai adesea unilateral D: tumora neuroendocrina de pancreas E: hemangioblastom cerebelos

23. [PTB10044] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, exceptand: (pag 1323) A: Hemangioblastom cerebral B: feocromocitom C: carcinom renal cel mai adesea bilateral D: tumora neuroendocrina de pancreas E: tumora de sac endolimfatic

24. [PTB10045] Care este tratamentul complementar al unei tumori testiculare seminomatoase n stadiul localizat (N0M0): () A: radioterapie B: chimioterapie C: limfadenectomie retroperitoneal D: orhiectomie controlateral E: tratamentul complementar nu este necesar 25. [PTB10051] Nu reprezint indicaii pentru tratamentul chirurgical al HPB () A: Infecii urinare repetate B: Dorina pacientului C: Tumora de vezic ascociat D: Eecul unui tratament medical bine efectuat E: HBP complicat 26. [PTB10052] Tratamentul cu finasterid al HPB are urmtorul efect secundar () A: Miciuni prin revrsare B: Ejaculare retrograd posibil C: Grea D: Hipotensiune ortostatic E: Ginecomastie

27. [PTB10053] Reprezinz complicaii ale HPB cu efect asupra aparatului urinar superior () A: Hidronefroz B: Infecii urinare cu repetiie C: Miciuni prin revrsare D: Litiaza de staz E: Retenie acut de urin 28. [PTB10059] n cancerul de prostat metastatic, linia a doua de hormonoterapie este reprezentat de () A: Triptorelin B: Bicalutamid C: Triptolein + Bicalutamid D: Dietilstilbestrol E: Pulpectomie testicular bilateral 29. [PTB10060] n cadrul D'AMICO reprezint risc intermediar () A: Scor gleason ntre 8 i 10 B: PSA ntre 11-20 ng/ml C: Stadiu clinic T2c D: Stadiu clinic T1c E: Scor gleason < 6 30. [PTB10061] Precauille luate nainte biopsiilor prostatice includ, cu excepia () A: Verificarea hemostazei B: Sondare uretral C: Preparare rectal D: Antibioprofilaxie E: ECBU steril 31. [PTB10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint o cauz de cretere a PSA () A: Tueu rectal recent cu masaj prostatic B: Prostatit C: Hipertrofie benign de prostat D: Erecie recent E: Sondaj vezical 32. [PTB10069] Managementul tumorilor renale se poate realiza cu urmtoarele antiangiogenice, exceptnd () A: Interferon alfa B: Bevacizumab C: Certolizumab D: Sorafenim E: Sunitinib 33. [PTB10070] O tumor renal T3b este caracterizat () A: Afecteaz suprarenala B: Afecteaz vena renal C: Afecteaza vena cav subdiafragmatic

D: Afecteaz grsimea perirenal E: Are peste 10 cm 34. [PTB10071] n cazul unei tumori renale nu reprezint indicaii de PBR () A: Mas cu densitate tisulara crescuta B: Pacient cu rinchi unic C: Suspiciune de limfom D: naintea unui tratament adjuvant n formele metastatice extinse E: Suspiciune de tumora benigna la imagistic

35. [PTB10072] Sindromul paraneoplazic din tumorile renale nu este caracterizat de () A: Febr de lung durat B: Accelerarea VSH C: Leucopenie D: HTA prin secreie de renin E: Secreie de PTHrp din tumora 36. [PTB10077] n cazul tumorilor de testicol N3 sau M1 nu se recomand urmtoarea () A: Chirurgie B: Radioterapie C: Cisplatin D: Etoposid E: Bleomicina 37. [PTB10078] n cadrul clasificrii TNM, pT2 reprezint () A: Carcinom in situ B: Tumora care invadeaz peretele scrotal C: Tumora care invadeaz cordonul spermatic cu sau fr invazie vascular sau limfatic D: Tumora limitata la testicul i la epididim cu invazie limfatic, vascular sau a vaginalei E: Tumora limitat la testicul i epididim fr invazie limfatic, vascular sau a vaginalei 38. [PTB10079] Care dintre urmtoarele reprezint o tumor non-germinal a testiculului () A: Seminom B: Teratom C: Carcinom embrionar D: Coriocarcinom E: Androblastom 39. [PTB10080] n cazul tumorilor de testicul, bilanul extinderii nu se face prin () A: PET-scan B: Scintigrafie pulmonar C: Scintigrafie osoas D: CT cerebral E: CT toracoabdominopelvin 40. [PTB10081] Care dintre urmtoarele nu reprezint un diagnostic diferenial pentru tumorile de testicul () A: Traumatism testicular

B: Orhiepididimita C: Varicocel D: Epididimita E: Orhita 41. [PTB10083] Cancerul de prostata detectat prin biopsii realizate pentru PSA anormal (tuseu rectal normal) este clasificat TNM : ()

A: T1a

B: T2b C: T1c

D: T3b E: T4

42. [PTB10084] Retentia acuta de urina la un pacient cu prostatita acuta necesita: () A: Administrarea unui diuretic B: Efectuarea unei nefrostomii percutanate C: Sondaj uretral D: Tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene E: Montarea unui cateter suprapubian 43. [PTB10086] Este o complicaie minor a hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317) A: Calculi vezicali B: Diverticuli vezicali simptomatici C: Hematurie D: RAU E: Insuficiena renal cronic 44. [PTB10089] Tratamentul chirurgical n HBP se indic n urmtoarele situaii, cu excepia: (pag. 1318) A: hematurie B: eecul unui tratament medical bine efectuat C: dorina pacientului D: calculi vezicali E: tumor de vezic asociat

45. [PTB10096] Clasificarea TNM din 2009 a tumorilor testiculare prevede: (pag. 1329) A: pTx = fr tumor primitiv evident B: pT0 = Carcinom in situ C: pT2 = Tumor limitat la testicul i epididim, fr invazie limfatic, vascular sau a vaginalei D: N2 = Adenopatie ntre 2 i 5 cm E: N2 = Adenopatie peste 5 cm

46. [PTB10008] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare obstructive sunt: (pg. 1316) A: jet urinar ntrerupt B: jet urinar sanguinolent C: jet urinar tulbure D: disurie E: picturi retardate 47. [PTB10009] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare iritative sunt: (pg. 1316) A: polakiurie B: usturimi la miciune C: nicturie D: urgenturie E: incontinen de urin prin revrsare 48. [PTB10010] n hipertrofia benign de prostat, bilanul complementar trebuie s includ: (pg. 1315) A: Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii glomerulare) B: ECBU C: Ecografie reno-vezico-prostatic D: Debitmetrie urinar E: Msurarea volumului vezical premicional 49. [PTB10011] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii datorate impactului asupra aparatului urinar superior: (pg. 1317) A: hidronefroz B: polichistoz C: rinichi spongios D: insuficien renal cronica obstructiv E: hematurie macroscopic 50. [PTB10012] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii datorate impactului vezical: (pg. 1317) A: diverticuli vezicali B: litiaz vezical C: retenie acut de urin D: miciuni prin revrsare E: hidaturie 51. [PTB10018] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recoltate prin puncie. Complicaiile posibile ale punciei sunt reprezentate de: (pg. 1320) A: pneumaturie B: hematurie C: rectoragie D: melen E: boala hemoroidal 52. [PTB10019] PSA este o protein specific prostatei i creterea sa poate avea i alte etiologii n

afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai jos poate duce la creterea PSA? (pg. 1319) A: hematuria B: tumora vezical C: prostatita D: hipertrofia benigna de prostat E: ecografia abdominal a prostatei

53. [PTB10020] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recolatate prin puncie. Precauiile prealabile punciei includ: (pg. 1320) A: preparare rectal B: tratament anticoagulant C: antibioprofilaxie D: tratament antiagregant plachetar E: injectare intraprostatic de substan de contrast 54. [PTB10021] Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de prostat stadializai TNM se ncadreaz n stadiul l? (pg. 1321) A: T1c /N0/ M0 B: T2a/N0/M0 C: T2b/N0/M0 D: T2c/N0/M0 E: T3a/N0/M0 55. [PTB10022] n cancerul prostatic localizat conform stadializrii TNM tratamentul este curativ i pacientul poate opta ca metod de tratament pentru: (pg. 1321) A: RTUP B: prostatectomie total C: radioterapie prelungit D: radio-hormono-terapie E: radioterapie prostatic conformaional

56. [PTB10028] Markerii serici n tumorile testiculare sunt: (pg. 1329) A: alfa fetoproteina B: HCG C: LDH D: CAE E: TSH

57. [PTB10029] Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe cale inghinal i trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: (pg. 1329) A: clampare prealabil a cordonului spermatic B: ligatura n bloc a cordonului spermatic C: montarea de protez testicular (n absena infeciei) D: explorarea chirurgical a bursei scrotale controlaterale E: limfodisecia inghinal superficial homolateral 58. [PTB10030] Din punct de vedere al rspunsului la tratament complementar, seminomul este: (pg. 1330) A: radiorezistent

B: radiosensibil C: chimiorezistent D: chimiosensibil E: hormonodependent 59. [PTB10031] Dup orhiectomie, pacienii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiaz de tratament: (pg. 1331) A: chimioterapic B: chirurgical C: radioterapic D: hormonoterapie E: corticoterapie 60. [PTB10032] Monitorizarea pacienilor cu tumori testiculare (operai si care au necesitat/nu au necesitat tratament complementar) include: (pg. 1331) A: markeri serici B: CT toraco-abdomino-pelvin C: Autopalpare D: Radiografie pulmonar anual E: Radiografie abdominal anual 61. [PTB10038] La examinarea ecografic a unui chist renal, leziunea are urmtoarele caracteristici: (pg. 1327) A: anecogen cu ntrire posterioar B: izoecogen cu minim ntarire posterioar C: hiperecogen cu ntrire anterioar D: avascular E: perei rigizi 62. [PTB10039] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oncocitomul renal, bifaii-le pe cele corecte: (pg. 1327) A: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este uor B: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este dificil C: diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este necesar D: imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini E: imagistic se identific cicatrice central n mijlocul leziunii 63. [PTB10040] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la angiomiolipomul renal, bifai-le pe cele corecte: (pg. 1326) A: poate fi bilateral B: este totdeauna unilateral C: este totdeauna bilateral D: este o tumoare mezenchimatoasa benign E: este cea mai frecvent tumoare benign solid a rinichiului 64. [PTB10041] Care dintre urmtoarele variante de abordare terapeutic ale angiomiolipomului renal pot fi corecte (funcie de particularitaile cazului)? (pg. 1327) A: embolizare B: chimioterapie C: radioterapie

D: tratament chirurgical conservator E: abstenie terapeutic 65. [PTB10042] Dupa nefrectomia lrgita la un pacient cu tumoare renala malign, monitorizarea va include: (pg. 1326) A: creatininemia B: VSH-ul C: urografia i.v. D: CT abdominal E: Scintigrafia renal 66. [PTB10046] Monitorizarea n hiperplazia benign de prostat se face prin () A: Tueu rectal B: PSA C: Fosfataz acid D: Ecografie reno-vezico-prostatic E: Catalog micional 67. [PTB10047] n tratamentul HPB care dintre urmtoarele reprezint efecte secundare ale ale alfuzosinului i tamusolsinului () A: Ejaculare retrograd B: Scderea libidoului C: Greaa D: Impotena E: Hipotensiune ortostatic 68. [PTB10048] Referitor la tratamentul HPB mecanismul de acionare al alfablocantelor este () A: Relaxarea muchilor netezi prostatici B: Diminuarea volumului prostatic C: Creterea peristaltismului ureteral D: Deschiderea colului vezical E: Creterea contractilitii sfincterului uretral 69. [PTB10049] n HPB urmtoarele reprezint semne funcionale iritative () A: Polakiurie B: Disurie C: Urgenturie D: Nicturie E: Oligurie 70. [PTB10050] La efectuarea tueului rectal, urmtoarele nu reprezint criterii pozitive () A: an median sters B: Mrita n volum C: Dureroas la palpare D: Neregulat E: Neted

71. [PTB10054] Cancerul de prostat metastatic poate fi monitorizat prin: () A: Scintigrafie osoas B: CT toracoabdominopelvin C: Fosfataz acid D: PSA E: Tueu rectal 72. [PTB10055] Prostatectomia total are urmtoarele efecte secundare () A: Ginecomastie B: Anejaculare constant C: Incontinen urinar tranzitorie D: Disfuncie erectil E: Hipogonadism 73. [PTB10056] n cazul biopsiei prostatice, urmtoarele reprezint complicaii () A: Prostatita acut B: Diseminare C: Hematurie D: Rectoragii E: Fistulizare 74. [PTB10057] PSA poate crete din cauza () A: Prostatit B: Tratament cu androgeni C: Sondaj vezical D: Erecie recent E: Hipertrofie benign de prostat 75. [PTB10063] Referitor la chistul renal sunt adevrate urmtoarele () A: Nu este frecvent B: Apare ca o leziune cu coninut lichidian hipodens pe CT C: Apare ca o leziune vascular pe ecografie D: Absena vegetaiei E: Asimptomatic n afara polichistozei renale

76. [PTB10064] Angiolipomul renal este caracterizat de () A: Este o tumor foarte puin frecvent B: Este compus din esut gras, muscular neted i vase C: Tumor mezenchimatoas benign D: Se poate integra n boala Von Hippel-Lindau E: Poate fi bilateral 77. [PTB10065] Despre angiolipomul renal sunt adevrate urmtoarele () A: Este foarte puin frecvent B: Este compus din esut gras, muscular neted i vase C: Este o tumor mezenchimatoas benign D: Se poate integra n boala Von Hippel-Lindau E: Poate fi bilateral

78. [PTB10066] Nefroctomia parial este recomandat n urmtoarele cazuri () A: Tumor cu localizare bilateral B: Tumor pe rinichi unic C: T2N0M0 D: T1bN0M0 E: T1aN0M0 79. [PTB10067] La ecografia renal tumorile renale apar ca () A: Tumora cu invazie intraparenchimatoas B: Omogen C: Hipovascularizat D: Hipoecogen E: Calcificri intraparenchimatoase

80. [PTB10068] Tumorile de rinichi sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin () A: Nu asociaz sindroame paraneoplazice B: Hematurie macroscopic C: Varicocel stng n caz de invazie a venei renale stngi D: Contact lombar E: Nedureroase 81. [PTB10073] n clasificarea TNM a tumorilor de testicul S2 corespunde () A: hCG > 50000 B: Markeri normali C: AFP ntre 1000-10000 D: hCG ntre 5000-50000 E: LDH < 1,5N 82. [PTB10074] Care dintre urmtoarele reprezint tumori de testicul non-germinale ale anexelor i esutului de susinere () A: Teratom B: Mezoteliom C: Tumora Brenner D: Tumora cu celule Sertoli E: Tumora cu celule Leydig 83. [PTB10075] n cazul tumorilor de testicul reprezint markeri serici (pag.1329) A: Fosfataza acida B: Fosfataza alcalina C: LDH D: HCG E: Alfafetoproteina

84. [PTB10076] Examenul clinic al tumorii de testicul este caracterizat de () A: Semn Chevassu pozitiv B: Masa dur C: Masa dureroas D: Mas transparent la transiluminare E: Un examen normal nu elimin diagnosticul

85. [PTB10082] n cadrul diagnosticului tumorilor de prostat, urmtoarele afirmaii sunt false despre biopsiile prostatice, cu excepia: (pag. 1319, 1320, 1321) A: se fac transrectal, sub anestezie general (xilocain), B: dac, n caz de PSA anormal i TR anormal se detecteaz cancer,atunci stadiul este T1c C: sunt obligatorii la un PSA mai mare de 4 ng/ml D: sunt necesare multiple, cel puin 10 n fiecare lob E: poate avea complicaii infecioase 86. [PTB10085] Sunt complicaii cu impact vezical ale hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317) A: Abcedare B: Prostatodinii C: Prostatit D: Sterilitate E: Diverticuli vezicali 87. [PTB10087] Referitor la tratamentul chirurgical al HBP sunt adevrate urmtoarele afirmaii: (pag. 1318) A: adenomectomie transvezical pentru adenom < 60g B: adenomectomie transvezical pentru adenom > 60g C: RTUP pentru adenom < 30g D: ICP pentru adenom < 30g E: ICP pentru adenom > 30g 88. [PTB10088] NU este adevrat despre rezecia transuretral a prostatei (RTUP): (pag. 1318) A: permite realizarea examenului anatomopatologic B: ejaculare conservat C: risc de sindrom RTUP n caz de rezecie cu durat mai mare de 2 ore D: este indicat pentru adenoame mai mici de 60 g E: este indicat pentru adenoame mai mari de 60 g 89. [PTB10090] n cazul hipertrofiei benigne de prostat complicate, la un pacient inoperabil, se pot recomanda urmtoarele tratamente alternative: (pag. 1318) A: Fitoterapie B: Rezecia transuretral a prostatei C: Sond vezical a demeure D: Endoprotez uretral Fabian E: Radioterapie 90. [PTB10091] Monitorizarea pacientului cu hipertrofie benign de prostat presupune: (pag. 1318) A: PSA B: ECBU C: uree D: creatinin E: tueu rectal 91. [PTB10092] Urmtoarele examinri complementare sunt indicate la pacientul cu suspiciune de tumor testicular: (pag. 1329)

A: Dozarea PSA B: Dozarea HCG C: biopsie n caz de mas testicular indolor D: bilanul preoperator al extinderii prin CT toraco-abdomino-pelvin E: CT cerebral n caz de metastaz visceral 92. [PTB10093] Sunt tumori non-germinale testiculare urmtoarele categorii, cu excepia: (pag. 1329) A: Tumori ale primordiului gonadal: tumori cu celule Leydig i Sertoli B: Tumori de sac vitelin C: Tumori ale anexelor i esutului de susinere: tumor adenomatoid D: Tumori de granuloas E: Tumori ale stromei gonadale: tumor a esuturilor moi 93. [PTB10094] Tumora testicular Brenner reprezint: (pag. 1329) A: tumor germinal non-seminomatoas B: tumor non-germinal C: tumor germinal seminomatoas D: tumor a anexelor i esutului de susinere E: tumor a stromei gonadale 94. [PTB10095] Reprezint tipuri de tumori testiculare, n afara celor germinale i non-germinale: (pag. 1329) A: Tumori ale rete testis B: Oncocitom C: Tumori carcinoide D: Tumor hematopoietic E: Limfoame 95. [PTB10097] O tumor testicular, clasificat n urma examenului anatomopatologic ca pT3 N2 M0 , presupune urmtoarele: (pag. 1329) A: invazia cordonului spermatic B: invazia peretelui scrotal C: prezena unor adenopatii regionale ntre 2 i 5 cm D: prezena unor adenopatii regionale de peste 5 cm E: tumor limitat la testicul, dar cu invazie limfatic sau vascular a vaginalei

96. [PTB10098] n tratamentul tumorilor testiculare, polichimioterapia BEP presupune utilizarea urmtoarelor substane: (pag. 1329) A: Bevacizumab B: Bleomicin C: Cisplatin D: Etoposid E: Paclitaxel

INSUFICIENTA RENALA ACUTA SI CRONICA

1. [NEF10002] Urmatoarele afirmatii despre IRA sunt adevarate: () A: Este deseori insotita de oligoanurie B: Este intotdeauna insotita de oliganurie C: Diureza nu poate fi conservata D: RFG trebuie sa fie scazuta timp de cel putin 3 luni E: Este responsabila de scaderea creatininemiei

2. [NEF10005] Indicatii absolute, pentru initierea epurarii extrarenale in IRC, sunt: (pag. 1357) A: Pericardita uremica B: Sindrom uremic

C: Acidoza metabolica severa D: Hipervolemia care nu poate fi controlata cu diuretice E: Toate raspunsurile sunt adevarate 3. [NEF10008] La un pacient vrstnic, cu hipertrofia prostatei decelat la tueul rectal, creterea brusc i important a ureei i creatininei serice sugereaz (pg. 1350) A: infecie urinar B: insuficien renal acut funcional (prerenal) C: insuficien renal acut organic (renal) D: insuficien renal acut obstructiv (postrenal) E: insuficien renal cronic. 4. [NEF10009] Cea mai frecvent cauz a insuficienei renale acute organice (renale) este: (pg. 1351) A: necroz tubular acut B: nefropatia interstiial acut C: sindromul nefrotic impur D: glomerulonefrita rapid progresiv E: nefroangioscleroza malign 5. [NEF10012] Stadiul 3 al insuficienei renale cronice este definit prin rata filtrrii glomerulare estimat de: (pg. 1354) A: > 90 ml/min/1,73 m B: 60 - 90 ml/min/1,73 m C: 30 - 59 ml/min/1,73 m D: 15 - 29 ml/min/1,73 m E: < 15 ml/min/1,73 m 6. [NEF10014] Iniierea terapiei de substituie renal la pacienii cu insuficien renal cronic este indicat n: (pg. 1355) A: stadiul 1 B: stadiul 2 C: stadiul 3 D: stadiul 4 E: stadiul 5 7. [NEF10016] Care dintre urmtoarele enunturi NU asigur nefroprotecie n insuficiena renal

cronic: (pg. 1356) A: controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg B: controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore C: existena unui echilibru metabolic al diabetului D: evitarea administrrii de substane i medicamente nefrotoxice E: controlul factorilor de risc cardiovascular 8. [NEF10026] Care dintre urmtoarele reprezin o cauz vascular n insuficiena renal acut () A: Purpura reumatoid B: Periarterita nodoas C: Sindromul Churg-Strauss D: Sindromul Goodpasture E: Granulomatoza Wegener 9. [NEF10027] Necroza tubular nu este cauzat de () A: Cisplatina B: Amfotericina B C: Gadoliniu D: Substane de contrast iodate E: Aminoglicozide 10. [NEF10028] Obstrucia acut a cilor urinare nu este cauzat de () A: Fibroz retroperitoneal B: Masa abdomino-pelvin C: Litiaza urinar D: Adenomul de prostat E: Prostatita acut 11. [NEF10029] Epurare extrarenal de urgent n insuficiena renal acut nu este necesar cnd () A: Uree > 40 mmol/l B: Acidoza metabolic C: Hipokaliemie < 6,5 mmol/l D: Encefalopatie uremic E: EPA rezistent la tratament medicamentos 12. [NEF10036] Urmtoarele sunt semne clinice de uremie cu excepia () A: Grea, vrsturi B: Astenie C: Crampe D: Edeme E: Prurit 13. [NEF10037] Dializa peritoneal are urmtoarea contraindicaie major, cu excepia () A: Insuficiena venoas B: Condiii de locuit insalubre C: Intervenii chirurgicale abdominale cu aderente D: Boli intestinale inflamatorii cronice E: Insuficiena respiratorie cronic

14. [NEF10038] Urmtoarele reprezint obiective clinice n insuficiena renal cronic cu excepia (pg. 1355) A: Volemie puin sczut B: Kaliemie < 5,5 mmol/l C: Bicarbonat > 23 mmol/l D: Hb > 10 g/dl E: Calcemie i fosforemie normale 15. [NEF10039] ncetinirea progresului insuficienei renale acute nu se realizeaz prin () A: Suplimentare cu acid folic i EPO recombinat B: Administrare de buturi acide C: Regim restrictiv n clorur de potasiu D: Regim fr sare E: IEC sau ARA 16. [NEF10040] Urmtoarea nu reprezint o consecin hormonal a insuficienei renale acute () A: Ginecomastie B: Amenoree C: Scderea fertilitii D: Anemie normocrom normocitar E: Impotena

17. [NEF10003] Elementele de gravitate imediata, care necesita epurare extrarenala de urgenta, in cazul IRA sunt: (pag. 1350) A: Uree < 40 mmol/l B: Hiperkaliemie periculoasa ( > 6.5 mmol/L sau manifestari ECG) C: Edem pulmonar acut rezistent la tratament medicamentos D: Acidoza metabolica severa E: Encefalopatia uremica

18. [NEF10004] Complicatii ale insuficientei renale cronice sunt: (pag. 1353) A: HTA B: Ateroscleroza accelerata C: Hipoparatiroidism D: Hipokaliemie E: Anemie normocroma normocitara 19. [NEF10006] Despre necroza tubular acut sunt adevrate urmatoarele: () A: este principala cauz de insuficien renal funcional B: PBR nu este necesar de obicei C: poate s apar prin precipitarea intratubular a mioglobinei D: examinrile biologice arat urin diluat i natriurez conservat E: poate s apar dupa administrarea anumitor antibiotice sau antivirale 20. [NEF10007] Selectai cauzele obstructive (postrenale) ale insuficienei renale acute: (pg. 1350) A: adenom sau cancer prostatic B: litiaz urinar C: insuficien cardiac D: ciroz hepatic

E: fibroz retroperitoneal

21. [NEF10010] Necroza tubular acut poate fi cauza insuficienei renale acute dac: (pg. 1351) A: apare dup administarea de: substane toxice: antibiotice, substane de contrast iodate B: ecografia renal este normal C: clinic exist frecvent deshidratare extracelular D: sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria E: se produce retentie acuta de urin 22. [NEF10011] Care din urmtoarele afeciuni pot determina apariia insuficienei renale acute funcionale (prerenale): (pg. 1351) A: fistule digestive B: arsuri C: fibroza retroperitoneal D: periarterita nodoas E: insuficiena cardiac 23. [NEF10013] Complicaiile cardiovasculare ale insuficienei renale cronice sunt: (pg. 1353) A: HTA B: hipotensiunea arterial C: pericardita D: cardiopatia hipertrofic E: endocardita bacterian 24. [NEF10015] Care sunt indicaiile absolute pentru iniierea epurrii extrarenale (EER) la pacienii cu insuficien renal cronic? (pg. 1357) A: pericardit uremic B: HTA sever C: hipervolemie care nu poate fi controlat cu diuretice D: acidoz metabolic sever E: hiperkalemie rezistent la tratament medical

25. [NEF10017] URMATOARELE SCHEME TERAPEUTICE INTRA IN CONDUITA PT INCETINIREA PROGRESIEI IRC () A: pt TA +proteinurie se indika IEC/ARA2 plus diuretic de ansa daca RFG<30 B: controlul kaliemiei se face prin restrictie de KCL si admin de rasini schimbatoare de ioni,cu mentinerea K<5.5 C: in caz de hipoCa se adminisdtreaza 1200g Ca D: EPO recombinata se administreaza subcutan si intramusc ptr corecatrea anemiei E: pentru acidoza metab:gelule de bicarbonat de potasiu si sodiu

26. [NEF10018] OBIECTIVELE CLINICE DIN IRC sunt reprezentate de: () A: asigurarea unei strai nutritionale satisfacatoare B: asigurarea unei normovolemii C: mentinerea kaliemiei 5.5 D: mentinerea Hb peste 10 E: mentinerea bicarbonatului peste 23

27. [NEF10019] Semnele clinice de uremie sunt () A: Astenie B: Paloare C: Grea D: Leziuni de grataj E: Prurit 28. [NEF10020] Cauzele de hipovolemie relativa n IRA prerenal sunt: () A: Insuficiena cardiac B: Vsturi C: Arsuri D: Ciroza E: Sindrom nefrotic 29. [NEF10021] Glomerulonefrita rapid progresiv fr depozite poate aprea din urmtoarele cauze () A: Granulomatoz Wegener B: Periarteriat nodoas C: Poliartrit reumatoid D: Poliangeit microscopic E: Sindromul Churg Strauss 30. [NEF10022] GNRP cu depozite granulare poate fi cauzat de () A: Granulomatoza Wegener B: Purpura reumatoida C: Crioglobulinemie D: Poliangeita microscopica E: LED 31. [NEF10023] Necroz tubular acut cauzat de precipitarea intratubular poate avea loc n urmtoarele cazuri () A: Rifampicina B: Indinavir C: Aciclovir D: Metotrexat E: Amfotericina B 32. [NEF10024] IRA prezint adesea urmtoarele semne () A: Piurie B: Hematurie macroscopic C: Polakiurie nocturn D: Disurie E: Dureri lombare

33. [NEF10025] Diagnosticarea IRA se face prin () A: Ecografia renal B: Ionograma urinar C: Formula Cockroft D: Creatininemie

E: Uremie 34. [NEF10030] n insuficiena renal cronic reguli de nefroprotecie sunt () A: tensine arterial < 140/90 mmHg B: Proteinurie < 0,5 g/zi C: Aport de protide ntre 1,8-2 g/kg/zi D: Controlul aportului de sare mai ridicat de 6g/zi E: ncetarea fumatului 35. [NEF10031] n insuficiena renal cronic obiective clinice sunt () A: Reevaluarea frecvent a recomandrilor medicale B: Meninerea Hb > 10 g/dl C: Meninerea concentraiei de bicarbonat > 23 mmol/l D: Asigurarea unei volemii puin sczute E: Meninerea kaliemiei > 5,5 mmol/l 36. [NEF10032] n cel de-al doilea stadiu al insuficienei renale cronice, trebuie urmai urmtorii pai () A: Pregtirea pentru tratamentul de substituie B: Pstrarea capitalului venos C: Vaccinarea mpotriva hepatitei B D: Cutarea i tratarea factorilor de reisc cardio-vascular E: Cutarea i corectarea factorilor de progresie 37. [NEF10033] Insuficiena renal cronic determin din punct de vedere imunohematologic urmtoarele () A: Anemie B: Trombopatie C: Deficit imunitar moderat D: Depunere de CIC E: Creterea vscozitii sngelui 38. [NEF10034] Insuficiena renal cronic are urmtoarele consecine hormonale () A: Anemie normocrom normocitar B: Amenoree C: Scderea fertilitii D: Impoten E: Ginecomastie 39. [NEF10035] Insuficiena renal cronic poate cauza a () A: Hiperuricemiei B: Hipofosfatemiei C: Hipercalcemiei D: Hipernatremiei E: Hiperparatiroidismului

40. [NEF10041] Tratamentul IRA obructive implica? () A: combaterea patologiei cauzale

B: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol suprapubian) C: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol subpubian D: tratament de substitutie E: nefrostomie sau ureterostomie in cazul unui obstacol suprapubian

41. [NEF10042] Urmtoarele medicamente sunt responsabile de nefropatia interstiial acut, cu excepia: (pag. 1351) A: rifampicin B: vancomicin C: chinolone D: sulfamide E: amfotericin B

NEFROPATII GLOMERULARE SI VASCULARE

1. [NGV10003] Sindromul nefirtic acut NU se caracterizeaza prin: (pag. 1364) A: Hematurie microscopica abundenta( uneori macroscopica) B: Proteinurie glomerulara C: Proteinurie peste 3g/24h D: HTA E: Edeme si insuficienta renala acuta

2. [NGV10004] Nefropatii glomerulare primare sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 1365) A: Leziuni glomerulare minime B: Amiloidoze AA/AL/altele C: Hialonoza segmentara si focala D: Nefropatia IgA E: GN membranoproliferativa 3. [NGV10011] Care din urmtoarele enunuri referitoare la sindromul nefritic acut este FALS : (pg. 1364) A: apariia brusc a unei hematurii microscopice B: apare proteinurie glomerular C: se nsoete de HTA D: apare insuficiena renal acut E: prezint leucociturie i cilindri leucocitari 4. [NGV10012] Care dintre urmtoarele nefropatii glomerulare este proliferativ (pg. 1365) A: cu leziuni glomerulare minime (LGM) B: hialinoza segmentar i focala (HSF) C: nefropatia cu Ig A D: glomerulonefrita extramembranoasa (GEM) E: diabet. 5. [NGV10013] Care din urmtoarele enunuri referitoare la nefropatia cu Ig A este FALS: (pg. 1365) A: este cea mai frecvent forma de GN cronic, cu excepia diabetului B: se ntlnete la persoane vrstnice, de sex feminin C: prezint hematurie +++, proteinurie cu debit variabil, HTA, IRC D: apar depozite mezangiale de IgA la IF E: 30% din cazuri evolueaz spre IRC n 20 de ani. 6. [NGV10014] Care este criteriul care pemite diferenierea nefropatiilor glomerulare proliferative de cele neproliferative: (pg. 1365) A: prezena/absena hematuriei > 100000 /ml B: HTA C: insuficiena renal D: gradul proteinuriei E: edemele. 7. [NGV10015] Selectai enunul referitor la sindromul Alport care este FALS; (pg. 1366) A: boala ereditar legat de o anomalie de structur a colagenului IV B: cea mai frecvent form de glomerulonefrit cronic, cu excepia diabetului zaharat C: sindrom glomerular, hipoacuzie de percepie, uneori afectare ocular D: transmitere autosomal dominant legat de cromozomul X n 85 % din cazuri

E: evoluie spre insuficiena renal cronic terminal n special la femei. 8. [NGV10029] SHU nu are urmtoarea etiologie () A: LED B: Amiloidoza AA C: Preeclampsie D: Gemcitabina E: E. Coli 9. [NGV10030] Ocluziei acut a arterei renale nu are urmtorul simptom () A: Insuficienta ventriculara stanga B: Cresterea LDH C: Hematurie macroscopica D: HTA acuta E: Durere lombara

10. [NGV10031] Diagnosticul nefroangisclerozei benigne nu include () A: Rinichi de talie mic pe ecografie B: Retinopatie hipertensiv C: Hipertrofie ventricular stng D: Hematurie macroscopic E: Microalbuminurie 11. [NGV10032] Stenoza arterial renal cauzat de displazie fibromuscular are un tratament caracterizat de () A: Chirurgical B: Angioplastie percutanata C: Diuretice

D: ARA2

E: IEC

12. [NGV10038] Cauze ale formelor secundare de MPGN pot fi () A: LED B: Diabet C: HIV D: VHC E: VHB 13. [NGV10039] Nu caracterizeaz nefropatia cu IgA () A: IRA B: Proteinurie cu debit variabil C: HTA D: Hematurie microscopic persistent E: Hematurie macroscopic la cteva zile dup un episod infecios

14. [NGV10040] Nefropatia glomerular primar poate avea urmtoarea etiologie () A: Amiloidoza AL B: Diabet C: Amiloidoza AA D: LED E: Nefropatie cu IgA

15. [NGV10002] Sindromul glomerular se defineste prin: (pag. 1364) A: Proteinurie compusa din albumina ( >50%) B: Proteinurie compusa din albumina ( <50%)

C: Hematurie de cauza non-urologica D: Febra E: Hiperkaliemie

16. [NGV10005] Glomerulopatii proliferative sunt: (pag 1365) A: Nefropatia cu IgA B: GN membranoproliferativa C: Leziuni glomerulare minime D: Hialinoza segmentara si focala E: Amiloidoza

17. [NGV10006] Punctia biopsie renala in cazul nefropatiilor glomerulare: (pag. 1364) A: Nu este indicata B: Este indicata la adulti sistematic, cu exceptia cazurilor particulare de diabet, amiloidoza si

nefropatii genetice(Alport) C: Este indicata la copii sistematic D: Nu este indicata la copii de la inceput in caz de sindrom nefrotic E: Este indicata doar la copii

18. [NGV10007] Principalele nefropatii vasculare acute sunt: (pag.1368) A: nefroangioscleroza maligna

B: stenoza arteriala renala C: boala embolilor cu cristale de colesterol D: ocluzia acuta a arterei renale E: sindromul hemolitico-uremic 19. [NGV10008] Despre boala embolilor cu cristale de colesterol sunt adevrate urmatoarele: () A: poate sa apar la cei sub tratamnent antiagregant B: simptomele apar dup un interval liber de 21 zile C: biologic prezint hipereozinofile si sindrom inflamator D: in caz de febr i semne generale se recomand corticoterapie

E: apare dup manopere endovasculare 20. [NGV10009] Sindromul glomerular este definit de urmtoarele semne clinico-biologice: (pg. 1364) A: proteinurie, adesea abundent B: hematurie (microscopic sau macroscopic) de cauz non-urologic C: leucociturie D: HTA E: edeme ale membrelor inferioare 21. [NGV10010] La pacienii cu sindrom glomerular, bilanul biologic minimal cuprinde: (pg. 1364) A: glicemia i Hb A1c B: Ac anti AND C: ANCA D: Ac anti MBG E: antigenul specific prostatic 22. [NGV10016] Manifestrile clinico-biologice sugestive pentru stenoza de arter renal sunt urmtoarele: (pg. 1367) A: HTA sever, rezistent la tripla terapie B: agravarea unei insuficiene renale cronice dup introducerea tratamentului cu I EC / ARA 2 C: proteinurie peste 3,5 g/24 ore D: hiperpotasemie E: suflu abdominal 23. [NGV10017] Selectai nefropatiile vasculare cronice: (pg. 1367-1368) A: stenoza de arter renal B: nefroangioscleroza malign C: sindromul hemolitic-uremic D: nefroangioscleroza benign E: boala emboliilor cu cristale de colesterol 24. [NGV10018] Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaz dac sunt prezente: (pg. 1369) A: anemie hemolitic B: trombocitoz C: insuficien renal acut cu hematurie i proteinurie D: hipocalcemie E: trombopenie prin consum

25. [NGV10019] Simptomatologia nefroangiosclerozei maligne include: (pg. 1368) A: retinopatie hipertensiva stadiul II B: encefalopatie C: edem pulmonar acut D: insuficienta ventriculara stanga E: hipokaliemie

26. [NGV10020] Despre nefropatia cu ig A sunt adevarate: (pag 1365) A: in formele moderate si severe se instituie terapie cu corticoizi

B: apare la persoane tinere C: apare la 2-8 sapt dupa un episod infectios ORL D: la MO se observa proliferare mezangiala E: este o glomerulopatie non proliferativa

27. [NGV10021] 29. Glomerulonefritele membrano-proliferative se caracterizeaza prin: (1366) A: Sindrom nefrotic impur B: Sindrom nefritic C: Prezenta de depozite D: Poate aparea ca urmare a infectiei cu VHC E: Proliferare celulara extracapilara

28. [NGV10022] Despre sindromul Alport sunt false urmatoarele: () A: Transmitere dominanta legata de X B: Transmitere autosomal dominanta C: Transmitere autosomal recesiva D: Boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului VI E: Afecteaza in special barbatii

29. [NGV10023] Sindromul hemolitic uremic este caracterizat de () A: Anemie hemolitic B: HTA sever C: Trombopenie prin consum D: IRA cu hematurie i proteinurie E: Hipereozinofilie i sindrom inflamator

30. [NGV10024] Etiologii ale ocluziei acute a arterei renale pot fi () A: Disecie arterial B: Tromb aortic C: Cardiopatie emboligen D: Plac ateromatoas E: Displazie fibromuscular

31. [NGV10025] Tratamentul nefroangiosclerozei maligne este caracterizat de () A: Controlul volemiei B: Tratament anticoagulant C: Tratament antihipertensiv intravenos D: Angioplastie percutana E: Corticoterapie n caz de febr 32. [NGV10026] n nefroangioscleroza benigna se recomand () A: Angioplastie percutana B: Nefroprotecie C: ARA2 D: IEC E: Eliminarea factorilor de risc cardio-vascular

33. [NGV10027] Stenoza arterial renal poate avea urmtoarele simptome, cu excepia () A: HTA severa, rezistenta la triterapie B: Suflu abdominal C: Insuficienta ventriculara stanga D: Dureri abdominale E: Livedo, purpura la degetele de la picior 34. [NGV10028] Diagnosticul stenozei arteriale renale se realizeaz prin () A: Ecografie Doppler a arterelor renale B: Scintigrafie de perfuzie C: Angio-CT spiral D: Angio-RMN cu injectare de gadoliniu E: Arteriografie

35. [NGV10033] Sindromul Alport este caracterizat de () A: Evoluie spre insuficien renal cronic terminal B: Unerori de asociere cu afectare ocular C: Asociaz hipoacuzie de percepie D: Afecteaz structura colagenului IV E: Transmitere exclusiv recesiv

36. [NGV10034] Tratamentul antiproteinuric din nefropatiile glomerulare include () A: Diuretice B: IEC C: ARA2 D: Statine E: Anticoagulante 37. [NGV10035] Care dintre urmtoarele reprezint nefropatii glomerulare neproliferative () A: LED B: MPGN C: GEM D: HSF E: LGM 38. [NGV10036] Serologia viral n nefropatia glomerular este recomandat n caz de () A: HSV B: HIV C: VHC D: VHB E: VHA

39. [NGV10037] Sindroamele glomerulare sunt caracterizate de () A: Sindrom inflamator B: Hipereozinofilie C: Hematurie macroscopic D: Hematurie microscopic E: Albuminurie

40. [NGV10041] Proteinuria din sindroamele glomerulare: (pag. 1364, 1365, 1366) A: este peste 3 mg/24 h n sindromul nefrotic B: este moderat n GNRP C: poate lipsi n sindromul nefritic acut D: are un debit variabil n MPGN E: este prezent n MPGN 41. [NGV10042] Sindromul nefritic se caracterizeaza prin: () A: Aparitia brusca a unei hematurii microscopice abundente B: Insuficienta renala rapid progresiva C: Proteinurie glomarulara D: Hipertensiune arteriala E: Edeme

HEMATOLOGIE

ANEMIILE

1. [ANM10002] Anemia macrocitara este definita printr-un VEM de : () A: >_80fL B: 81-90fL C: >100fL D: <100fL E: < sau egala cu 80

2. [ANM10003] Sindromul clinic anemic este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia : () A: Paloare cutaneo-mucoasa B: Suflu sistolic degenerativ C: Cefalee D: Astenie E: Dispnee

3. [ANM10004] Anemia aregenerativ normocitara este reprezentata de urmatoarele, cu exceptia: () A: Aplazie medulara B: Leucemie acuta C: Disfunctie tiroidiana

D: Mieloame E: Inflamatie cronica

4. [ANM10005] Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? (pag:1376-1377) A: Carenta martiala este caracterizata de feritina scazuta B: Hemoglobina la nou-nascut<1,4 g/dl C: Anemia la barbat Hb<15g/dl D: Anemiile hemolitice sunt caracterizate de test Coombs negativ E: Tratamentul cu Fe p.o 100mg

5. [ANM10006] Urmatoarele sunt cauze de anemie hemolotica, cu exceptia: () A: Toxice B: Paludism C: Deficit de G6PD D: Medicamente E: Boala celiaca

6. [ANM10007] In anemia microcitara daca feritina si PCR sunt normale, se vor efectua: () A: Electroforeza proteinelor serice B: Numaratoare de reticulocite C: Electroforeza Hb

D: Sideremie E: Test Coombs

7. [ANM10008] Tratamentul anemiei macrocitare este cu: () A: Fe

B: B12 si folati C: Hidroxiuree D: Contraceptive E: B1 si B6

8. [ANM10009] 8.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: ()

A: Thalasemia heterozigota PCR - normala B: Carenta martiala PCR - normala C: Anemia inflamatorie are feritina scazuta D: In carenta martiala feritina este scazuta E: Anemia inflamatorie PCR crescuta 9. [ANM10010] Anemia este definit de: (pg. 1376) A: paloarea cutaneo-mucoas B: scderea nivelului de hemoglobin sub 12 g/dl la femeie i sub 13 g/dl la barbat C: scderea VEM sub 80 fl D: scderea sideremiei E: prezena asteniei 10. [ANM10011] n anemia microcitar volumul eritrocitar mediu (VEM) este: (pg. 1376) A: <= 80 fl B: 81 - 85 fl C: 85 - 90 fl D: 90 -100 fl E: > 100 fl 11. [ANM10012] Cele dou examinari cheie care ajut la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt: (pg. 1376) A: electroforeza de Hb si PCR B: feritinemia i PCR C: sideremia i reticulocitele D: frotiul sanguin i haptoglobina E: bilirubina i testul Coombs 12. [ANM10013] Explorarea fundamental care stabilete caracterul regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este: (pg. 1377) A: haptoglobina B: feritinemia C: numrul de reticulocite D: testul Coombs E: sideremia 13. [ANM10014] Urmrirea eficacitii tratamentului cu fier se realizeaz prin determinarea: (pg. 1378) A: bilirubinei neconjugate B: PCR C: electroforezei de Hb

D: feritinemiei E: haptoglobinei

14. [ANM10021] Principalele examinari in cazul unei anemii aregenerative (dupa reticulocite) sunt, cu exceptia: (pag 1378) A: studierea alcoolismului si a consumului de medicamente B: creatininemia, PCR C: TSH D: electroforeza proteinelor serice E: electroforeza hemoglobinei

15. [ANM10015] n cazul unei anemii microcitare (VEM 80 fl) ne gndim n principal la o : (pg. 1376) A: anemie hemolitic B: anemie carenial marial C: anemie posthemoragic acut D: anemie inflamatorie E: anemie prin deficit de folai

16. [ANM10016] Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt: (pg. 1378) A: insuficien renal cronic B: inflamaia cronic C: mieloame, limfoame D: leucemia acut E: carena de vitamina B12 i folai 17. [ANM10017] Principalele cauze ale carenei mariale sunt: (pg. 1377) A: leucemiile acute B: deficitul absorbiei fierului C: sngerrile de cauz ginecologic D: patologia digestiv E: sngerarile voluntare 18. [ANM10018] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul unei anemii de origine central? (pg. 1378) A: reticulocite < 150.000/mmc B: reticulocite > 150.000/mmc C: anemie aregenerativ D: anemie regenerativ E: necesita mielogram pentru precizarea diagnosticului 19. [ANM10019] Tratamentul carenei mariale presupune: (pg. 1378) A: tratament etiologic B: administrarea de fier per os 200 mg/zi, n cure de 4 luni C: administrarea de fier per os 100 mg/zi, n cure de 4 luni D: urmrirea eficacitii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei E: urmrirea eficacitii tratamentului prin efectuarea mielogramei

20. [ANM10020] Principalele anemii hemolitice: (pag 1377) A: anemii hemolitice autoimune autoimune B: boala celiaca C: medicamentoase D: corpusculare (drepanocitoza, deficit G6PD, sferocitoza ereditara) E: toxice (venin de sarpe)

21. [ANM10022] Alcoolismul poate determina () A: Anemie macrocitara B: Anemie mormocitara C: Anemie aregenerativa D: Deficit de vitamina B12 E: Anemie microcitara

22. [ANM10023] Cauze de anemii aregenerative macrocitare: () A: deficit de b12 si folati B: alcoolism C: mielodisplazie,toate invaziile medulare D: disfunctie tiroidiana,medicamente E: inflamatia cronica

23. [ANM10024] Surse de anemie aregenerativa macrocitara (pag. 1378) A: insuficienta renala cronica B: mielodisplazii C: leucemie acuta D: alcoolism E: metastaze

24. [ANM10025] Anemii macrocitare regenerative sunt, cu exceptia (pag. 1376) A: Anemia din mielodisplazii B: Anemia periferica C: Anemia inflamatorie D: Anemia din paludism E: Anemia din mieloame 25. [ANM10026] Urmtoarele afirmaii despre anemiile hemolitice sunt false, cu excepia: (pag. 1377) A: testul Coombs indirect pozitiv indic o cauz autoimun B: fragmentarea mecanic a eritrocitelor produce schizocite C: drepanocitoza este o cauz infecioas D: poate fi cauzat de maladii corpusculare genetice E: cele cauzate de venin de arpe sunt nsoite de nivele ridiacate de bilirubin liber

ANOMALII ALE HEMOSTAZEI

1. [AHC10002] Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz: (pg. 1383) A: hemostaza primar B: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii C: hemostaza secundar, calea extrinsec a coagulrii D: hemostaza secundar, calea comun E: fibrinoliz 2. [AHC10003] Factorii plasmatici ai coagulrii dependeni de vitamina K sunt: (pg. 1383) A: I, V, VIII, XI B: II, VII, IX, X C: II,V,XI, XII D: I, V, VIII, XIII E: II, VIII, XI, XII 3. [AHC10004] Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz activitatea factorilor: (pg. 1383) A: I, II, V, VII, X B: I, VIII, IX, X C: II, V, IX, XI D: I, V, VIII, XII E: II, VIII, IX, XIII 4. [AHC10005] Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaz: (pg. 1383) A: hemostaza primar B: hemostaz secundar, calea extrinsec a coagulrii C: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii D: hemostaza secundar, calea comun E: fibrinoliza 5. [AHC10006] Testele care exploreaz hemostaza primar sunt: (pg. 1383) A: PT, fibrinogen B: TCA, D- dimeri C: fibrinogen, dozare FXIII D: numr trombocite, timp de sngerare/PFA E: PT, TCA

6. [AHC10012] Urmatorii factori ai coagularii sunt dependenti de vitamina K, cu exceptia: () A: factorul II B: factorul VII C: factorul V D: factorul IX E: factorul X 7. [AHC10023] Care dintre urmtoarele nu reprezint cauz pentru PT normal i TCA prelungit () A: Hemofilie A B: Boala von Willebrand C: Deficit de factor XII D: Deficit de factor XI E: Deficit de vitamina K

8. [AHC10024] Urmtorul nu este un factor de coagulare dependent de vit. K ()

A: X

B: IX

C: II

D: V

E: VII

9. [AHC10025] n cazul unei anemii aregenerative urmtoarea examinare nu este primar () A: Mielograma B: Electroforeza proteinelor serice C: TSH D: CRP E: Creatininemie 10. [AHC10026] Care dintre urmtoarele reprezint cauz de anemie aregenerativ normocitar () A: Caren de vitamina B12 B: Hidroxiuree C: Inflamaie cronic D: Alcoolism E: Disfuncie tiroidian 11. [AHC10027] Care este originea anemiei hemolitice n care se observ schizocite () A: Mecanic B: Corpuscular C: Medicamentoas D: Autoimun E: Infecioas 12. [AHC10028] Carena marial nu este cauzat de () A: Sngerri voluntare B: Sngerare posttraumatic C: Sngerare digestiv D: Sngerare ginecologic E: Deficit de absorbie a fierului 13. [AHC10029] Sindromul anemic este caracterizat de urmtoarele cu excepia () A: Vertij

B: Cefalee C: Grea D: Astenie E: Dispnee

14. [AHC10007] n deficitul de factor VII plasmatic: (pg. 1383) A: PT este normal B: TCA este normal C: PT este sczut D: TCA este prelungit E: PT este crescut

15. [AHC10008] n hemofilia A (pg. 1383) A: factorul VIII plasmatic este sczut B: factorul IX plasmatic este sczut C: PT este normal D: TCA este prelungit E: PT este sczut 16. [AHC10009] n cazul unui PT normal i TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu prioritate sunt: (pg. 1383) A: determinarea nivelului de F VIII B: determinarea nivelului de F IX C: determinarea nivelului de F V D: cutarea unui anticoagulant circulant E: determinarea de D-dimeri 17. [AHC10010] Cauzele frecvente n care PT este sczut i TCA prelungit sunt: (pg. 1383) A: insuficiena hepatic B: boala von Willebrand C: coagularea intravasculara diseminat D: hemofilia A E: administrarea de AVK 18. [AHC10011] n coagularea intravascular diseminat (CIVD) se ntlnesc: (pg. 1384) A: PT sczut B: fibrinogen sczut C: trombopenie D: D-dimeri crescui E: TCA normal

19. [AHC10013] DESPRE TCA: () A: ESTE PATOLOGIC DACA RAPORTUL PACIENT/MARTOR>1,2 B: EXPLOREAZA FACTORII I II V VIII IX X XI XII C: EXPLOREAZA DOAR FACTORII X XI XII D: EXPLOREAZA FACTORUL V E: TCA PRELUNGIT-HEMOFILIA A

20. [AHC10014] Boala Willenbrand: () A: factor VIII scazut B: PFA(timp de sg) prelungit C: factor von Willebrand scazut D: PT scazut E: TCA normal 21. [AHC10015] PT normal cu TCA prelungit poate fi cauzat de () A: Deficit de vitamina K B: CIVD C: Boala von Willebrand D: Hemofilie A E: Hemofilie B 22. [AHC10016] Timpul de coagulare activat exploreaz urmtorii factori ()

A: XII B: VII C: VIII D: III E: II 23. [AHC10017] Complicaii posibile ale tratamentului cu fier () A: Grea B: Simptome neurologice C: Dureri abdominale D: Malabsorbtie E: Colorarea scaunului in negru 24. [AHC10018] Care dintre urmtoarele nu reprezint cauze ale anemiei aregenerativ macrocitar () A: Inflamaie cronic B: Alcoolismul C: Mielodisplazia D: Aplazia medulara E: Insuficiciena renal cronic 25. [AHC10019] n anemia hemolitic confirmarea hemoliziei se poate realiza prin () A: VEM B: Electroforeza proteinelor serice C: Haptoglobin D: Bilirubina neconjugat E: Reticulocitele 26. [AHC10020] Carena marial poate fi cauzat de () A: Deficit de absorbie a fierului B: Deficit de absorbie a vitaminei B12 C: Deficit de G6PD D: Sngerri voluntare de cauza psihiatric

E: Sngerare ginecologic 27. [AHC10021] Care dintre urmtoarele reprezint anemii microcitare () A: Anemia mecanic B: Anemie infecioas C: Anemie inflamatorie D: Anemie carenial E: Anemie hemolitic

28. [AHC10022] Sindromul anemic este caracterizat de () A: Suflu sistolic mitral B: Cefalee C: Vrsturi D: Grea E: Astenie

29. [AHC10030] Timpul Quick este normal: (pag. 1383, 1384) A: n deficitul de factor XIII B: n CIVD C: sub tratamentul cu heparin D: n hemofilia C E: la peste 80% din valoarea de referin

MIELOMUL MULTIPLU

1. [MLM10003] Urmtoarele asocieri privitoare la insuficiena renal din mielomul multiplu sunt adevrate, cu excepia: (pg 1392) A: Sindrom Fanconi - afectare tubular proximal B: Sindromul Randall - boala depozitelor monotipice organizate C: Crioglobulinemii - afectare glomerular D: Tubulopatie mielomatoas - afectarea tubilor distali E: Glomerulonefrita imunotactoid - depozite glomerulare cu organizare microtubular 2. [MLM10005] Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, n funcie de imunoglobulina monoclonal secretata, este: (pg. 1390) A: mielomul multiplu tip IgA B: mielomul multiplu tip IgG C: mielomul multiplu tip IgD D: mielomul multiplu tip IgE E: mielomul multiplu tip Ig M

3. [MLM10006] Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu este: (pg. 1393) A: >= 10% B: >= 20% C: >= 30% D: >= 40% E: >= 50% 4. [MLM10007] Criteriile CRAB n mielomul multiplu se refer la prezena (pg. 1392) A: hiperuricemie, insuficien renal, amiloidoz, leziuni osoase B: hipercalcemie, insuficien renal, anemie, leziuni osoase C: hiperproteinemie, insuficien respiratorie, anemie, neuropatie D: hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infecios E: hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanat, endocrinopatie 5. [MLM10008] Factorul de prognostic negativ legat de gazd n mielomul multiplu se refer la : (pg. 1394) A: nivelul Beta2 microglobulinei crescut B: hipercalcemie C: vrsta naintat D: chimiorezistena E: LDH crescut 6. [MLM10009] Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabilete pe baz urmtoarelor criterii: (pg. 1393) A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medular >= 10% i prezena a cel puin unuia din criteriile CRAB B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml + plasmocitoz medular < 10% + absena criteriilor CRAB C: prezena unei proteine monoclonale n ser >= 3g/100ml i/sau a unei plasmocitoze medulare + absena criteriilor CRAB D: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + mduva osoas normal E: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absena criteriilor CRAB

7. [MLM10016] Plasmocitomul solitar: () A: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel osos B: necesita confirmare prin biopsie C: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel tisular D: prezenta plasmocitelor monoclonale la nivelul maduvei osoase E: prezent un singur criteriu CRAB 8. [MLM10028] Pentru mielom multiplu criteriu de stadiu III Salmon i Durie este () A: Ig monoclonal urinar < 4 g/24h B: Plasmocitom izolat C: IgG < 50 g/l D: Calcemie > 3 mmol/l E: Hemoglobina > 10 g/dl 9. [MLM10029] Care dintre urmtoarele nu este criteriu de diagnostic pentru plasmocitomul solitar () A: Nerespectarea criteriilor CRAB B: RMN al coloanei i pelvisului fr alte leziuni cu excepia afeciunii unice C: Mduva osoas normal cu absena plasmocitelor monoclonale D: Localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor sau tisular E: Proteina monoclonal prezent n ser 10. [MLM10030] Care dintre urmtoarele nu este criteriu CRAB? () A: Liza osoas B: Hemoglobina < 10 g/dl C: Hematocrit > 47% D: Creatinina seric > 173 mmol/l E: Calcemie > 2,75 mmol/l

11. [MLM10031] n amiloidoza AL lanurile usoare infiltreaza, cu excepia () A: Rinichi B: Inima C: Splina D: Sistemul nervos E: Articulaii 12. [MLM10032] n mielomul multiplu complicaiile tromboembolice NU sunt favorizate de () A: Imunoglobulina cu proprieti protrombotice B: Starea neoplazic C: Utilizarea eritropoietinei D: Sindrom nefritic E: Prezena unui dispozitiv venos central 13. [MLM10033] Care dintre urmtoarele reprezint o cauz rar pentru anemia asociat mielomului multiplu (pg. 1391) A: Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita proliferarii plasmocitelor maligne B: Sindrom mielodisplazic C: Chimioterapia

D: Infiltratie medulara osoasa E: Insuficienta renala cronica 14. [MLM10034] Care dintre urmtoarele nu caracterizeaz sindromul POEMS () A: Atrofia bulei lui Bichat B: Macrocitoza C: Endocrinopatie D: Organomegalie E: Polineuropatie

15. [MLM10036] Sindromul dureros osos in mielomul multiplu intereseaza urmatoarele localizari osoase, cu EXCEPTIA : () A: Coloana vertebrala B: Oase plate si lungi C: Degetele mainii si piciorului D: Extremitate proximala femur E: Bazin

16. [MLM10042] Clasificarea lui Salmon si Durie, stadiul 2 prezinta: () A: Masa tumorala mixta

B: Masa tumorala intermediara C: Masa tumorala medie D: Masa tumorala mare E: Masa tumorala redusa

17. [MLM10002] Caracteristicile sindromului POEMS: (pag.1391) A: polineuropatie B: pneumopatie C: organomegalie D: endocrinopatie E: hipergamaglobulinemie

18. [MLM10004] Criteriile CRAB se refera la: (pag.1392) A: hipercalcemie B: insuficienta renala C: anemie D: adenopatie axilara E: leziuni osoase 19. [MLM10010] Diagnosticul de mielom multiplu se stabilete pe baza urmtoarelor criterii: (pg. 1393) A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale (cu excepia unui mielom nesecretant) B: plasmocitoza medular < 10% C: plasmocitoza medular >= 10%

D: prezena a cel puin unuia din criteriile CRAB E: hiperuricemie

20. [MLM10011] Cauzele sindromului hemoragic din mielomul multiplu sunt reprezentate de (pg. 1391) A: trombopenie B: deficit de F XIII C: trombopatie indus de hiperproteinemie D: dereglari ale coagulrii induse de proprietile imunoglobulinei monoclonale E: activitate anti-X a amiloidozei AL 21. [MLM10012] Complicaiile determinate de componentul monoclonal n mielomul multiplu sunt: (pg. 1392) A: hipercalcemia B: insuficiena renal C: complicaiile tromboembolice D: complicaiile neurologice E: sindromul de hipervascozitate 22. [MLM10013] Conform clasificrii lui Salmon i Durie privind evaluarea masei tumorale, mielomul multiplu n stadiul III (pg. 1394) A: hemoglobina < 8,5 g/dl B: calcemie > 3 mmol/l C: anomalii cromozomiale D: multiple leziuni litice osoase

E: niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar

23. [MLM10014] Diagnosticul de gamapatie monoclonal cu semnificaie nedeterminat (MGUS) se stabilete pe (pg. 1393) A: prezena unei proteine monoclonale n ser B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml C: plasmocitoza medular < 10% D: plasmocitoza medular >= 10% E: absen'a criteriilor CRAB

24. [MLM10015] Amiloidoza - infiltrare cu lanturi usoare monoclonale care devin insolubile in: () A: Rinichi - determina sd nefrotic B: plaman - determina insuficienta respiratorie C: inima - cardiomiopatie restrictiva cu tulburari de conducere D: ficat - aspect ecografic hiperecogen E: digestiv - macroglosie, sd sicca, dureri abdominale

25. [MLM10017] Referitor la amiloidoza AL sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1392) A: poate surveni numai in prezenta mielomului multiplu B: determina poliartrite erozive

C: diagnosticul se pune pe biopsie a glandei salivare accesorii D: coloratia rosu de Congo pune in evidenta depozite amiloide birefringene galben-verde in lumina polarizata E: determina neuropatie periferica motorie proximala 26. [MLM10018] Legat de masa tumoral n mielomul multiplu, factor de prognostic negativ sunt urmtorii: () A: Albumin seric crescut B: Creatinin seric crescut C: Nivel LDH sczut D: Calcemie crescut E: Hemoglobin scazut 27. [MLM10019] n mielomul multiplu, care dintre urmtoarele constituie criterii de stadiu I Salmon i Durie () A: Hemoglobina > 10 g/dl B: Multiple leziuni litice C: Calcemie sub 3 mmol/l D: IgG > 70 g/l E: IgA > 50 g/l 28. [MLM10020] Criterii de diagnostic pentru gamapatia monoclonal cu semnificaie nedeterminat () A: Proteine monoclonale n ser < 3 g/100ml B: Plasmocitoze medulare < 10% C: Calcemie > 2,75 mmol/l D: Creatinin seric > 173 mmol/l E: Hemoglobin sub 10 g/dl 29. [MLM10021] Legat de mielomul multiplu urmtoarele reprezint criterii CRAB () A: Calcemie > 2,75 mmol/l B: Creatinin seric > 173 mmol/l C: Crioglobulinemie D: Prezena unei proteine monoclonale n ser E: Hemoglobin < 10 g/dl 30. [MLM10022] Complicaiile tromboembolice n mielomul multiplu sunt favorizate de: () A: Sindrom nefritic B: Tratament cu talidomide C: Stare neoplazic D: Tratament cu lenalidomide E: Vrst naintat 31. [MLM10023] Insuficiena organic tubular n mielomul multiplu poate fi cauzat de () A: Afectarea glomerular datorat crioglobulinemiei B: Amiloidoza AL C: Amiloidoza AA D: Sindromul Fanconi E: Necroza tubular acut

32. [MLM10024] n mielomul multiplu, sindromul hemoragic este cauzat de: () A: Complexe imune circulante B: Activitate anti-X a amiloidozei AL C: Boala von Willebrand dobandit D: Trombopatie indus de hiperproteinemie E: Trombocitoz 33. [MLM10025] n mielomul multiplu anemia este frecvent cauzat de () A: Infiltraie medular osoas B: Sindrom anemic autoimun C: Sindrom mielodisplazic D: Sindrom infecios E: Chimioterapie 34. [MLM10026] n mielomul multiplu din imaginile standard fac parte urmtoarele: () A: Craniu faa i profil B: Coloan vertebral fa si profil C: Bazin profil D: Torace profil E: Coaste 35. [MLM10027] n mielomul multiplu durerea poate fi localizat () A: Falange B: Coaste C: Extremitile distale femurale D: Extremitile distale humerale E: Craniu 36. [MLM10035] Urmtoarele afirmaii legate de aspectele RMN ale mielomului multiplu sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1390) A: infiltrarea difuz medular d un aspect de sare i piper B: aspectul de sare i piper apare ca urmare a anomaliilor de semnal directe, punctiforme C: arat un hipersemnal al mduvei corpurilor vertebrale D: poate evidenia peridurita E: ajut la cercetarea compresiei radiculare

37. [MLM10037] Afirmatii adevarate despre mielomul condensate: () A: Rar 3-4% B: Se poate incadra in sind.POEMS C: Nu se poate incadre in sind. POEMS D: Polineuropatia este absenta E: Prezinta leziuni osteocondensate plurifocale sau difuze

38. [MLM10038] Complicatiile osoase in mielomul multiplu sunt: () A: Hipocalcemie B: Hipercalcemie C: Nu are complicatii neurologice D: Neuropatii provocate de tratament(thalidomida,lenalidomida)

E: Fracturi frecvente

39. [MLM10039] ISSpentru anglo-saxoni are urmatoarele stadii: () A: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 62luni B: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 44luni C: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 64luni D: Stadiul 3:rata de supravietuire medie 29luni

E: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 54luni

40. [MLM10040] Sub-clasificarea in evaluarea masei tumorale in mielom: () A: C-functie renala normala B: B-functie renala normala C: A-functie normala(creatininemie<20) D: D-functie renala anormala(creatininemie >25) E: B-functie renala anormala(creatininemie>20) 41. [MLM10041] Factori de prognostic negative in mielom: () A: Legati de gazda:varsta pana in 40ani B: PCR scazut C: Calcemie scazuta D: Varsta inaintata E: Creatinina serica crescuta,laziuni litice extinse

42. [MLM10043] Despre mielom urmatoarele afirmati sunt adevarate cu exceptia: () A: Incidenta mare B: Rar intalnit inainte de 40 ani C: Incidenta putin mai mica la barbat D: Incidenta creste o data cu varsta E: Media de supravietuire de 5 ani

CANCERUL: DEPISTAREA TUMORALA

1. [CNC10002] Tesutul de origine al leiomiosarcomului este reprezentat de: (pag.1423) A: grasime B: tesut conjuctiv

C: muschi neted D: muschi striat E: os

2. [CNC10003] In sindromul Li-Fraumeni apare : () A: anomaolia genei RET B: mutatia genei APC C: mutatia genei p53

D: cancer medular de tiroida E: mutatia genei BRCA1

3. [CNC10004] Virusul Epstein-Barr determina urmatoarele tipuri de cancer: () A: sarcom Kaposi B: cancer de stomac C: limfoame D: leucemii

E: carcinoame naso-faringiene

4. [CNC10005] Despre cancer se poate spune: (pg. 1421-1422) A: Este o boala mono-factorial B: Are origine monoclonal C: Un cancer cu determinism genetic se dezvolt ntr-o prim etap somatic D: Este necesar o perioad de 5 luni pn la 1 an pentru a se dezvolta de la prima celul pn la manifestarea clinic E: Un cancer sporadic se dezvolt ntr-o prim etap germinal 5. [CNC10006] Alterari moleculare implicate n apariia i dezvoltarea cancerului: (pg. 1422) A: Inactivarea cilor de transducie a semnalului de proliferare celulalar B: Eliminarea rezistenei la moarte celular (apoptoza) C: Inhibiia neo-angiogenezei D: Potenial de imortalizare prin inactivarea telomerazei E: Independena n raport cu semnalele de inhibare a creterii 6. [CNC10007] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea cancerelor n funcie de origine: (pg. 1423) A: Leiomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular striat B: Rabdomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular neted C: Fibrosarcomul se dezvolt din esutul conjunctiv D: Carcinoamele paramalpighiene se dezvolt din esut adipos

E: Adenocarcinoamele se dezvolt din epiteliul malpighian 7. [CNC10008] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea stadial a cancerului: (pg. 1424) A: Clasificarea FIGO se utilizeaz pentru cancerul colo-rectal B: Clasificarea Dukes se utilizeaz pentru cancerul de col uterin C: Invazia ganglionar se exprim prin simbolul N D: Clasificarea Breslow se utilizeaz pentru carcinoamele cutanate spinocelulare E: Extensia metastatic se exprim prin simbolul T 8. [CNC10009] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apariia i dezvoltarea cancerului sunt adevrate: (pg. 1427) A: Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale n Frana B: Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% n cazul in care doar partenerul de via fumeaz iar persoana n cauz nu fumeaz C: Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent ntlnit (n Frana, responsabil de peste 550 de cazuri de mezoteliom) D: Alimentaia joac un rol probabil n apariia cancerului de sn E: Infecia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabil de apariia limfoamelor

9. [CNC10034] Care tip de cancer nu corespunde sindromului Li Fraumeni () A: Cancere ale suprarenalelor B: Leucemii C: Cancer de colon D: Cancer de sn E: Sarcoame de esuturi moi 10. [CNC10035] Care dintre urmtoarele reprezint o gen implicat n cancerele colo-rectale () A: BRCA2 B: APC C: P53 D: RET E: BRCA1 11. [CNC10036] Apariia carcinoamelor nasofaringiene este corelat cu virusul () A: HTLV2 B: HTLV1 C: HIV D: HPV E: EBV

12. [CNC10037] n etiologia cancerului etmoid este implicat () A: Praful de lemn B: Aminele aromatice C: Funinginea D: Arsenicul E: Azbestul 13. [CNC10038] Urmtoarea variant NU este o clasificare a extensiei tumorale ()

A: Clasificarea Breslow pentru melanoamele maligne B: Clasificarea Salmon i Durie pentru mielom multiplu C: Clasificarea n stadii de la I la IV pentru cancerele bronhice sau de testicul D: Clasificarea Dukes pentru cancerele colorectale E: Clasificarea FIGO pentru cancerele de ovar i uter 14. [CNC10039] Care dintre urmtoarele reprezint tumor embrionar (CS) () A: Neuroblastom B: Adenocarcinom C: Leiomiosarcom D: Meningiom E: Simpatoblastom 15. [CNC10040] Este anomalie molecular specific transformrii maligne, cu excepia () A: Potenialul de imortalizare cu activarea telomerazei B: Independena n raport cu semnalele de inhibare a creterii C: Inhibarea cilor de transducie a semnalului D: Potenialul de neoangiogenez E: Rezistena la apoptoz

16. [CNC10041] Cel mai important factor de risc in aparitia cancerului,care poate fi evitat in totalitate este: () A: Azbestul B: Fumatul C: Hepatita C D: Expunerea la ultraviolete E: Clorura de vinil 17. [CNC10044] Infecia viral care determin apariia cancerelor anale i anogenitale este reprezentat de: () A: HIV B: HTLV 1 C: EBV D: HPV E: VHB

18. [CNC10054] Agentul infectios Schistosoma haematobium (Bilharioza) poate fi un factor de risc in aparitia urmatorului tip de cancer: (pag. 1427) A: Carcinom hepatocelular B: Carcinom epidermoid cutanat C: Carcinom epidermoid vezical D: Colangiocarcinom E: Carcinom al ductelor biliare extrahepatice 19. [CNC10010] Alterri moleculare implicate n apariia i dezvoltarea cancerului (pg. 1422) A: Activarea cilor de transducie a semnalului de proliferare celulalar B: Rezistena la moarte celular (apoptoza) C: Potenialul de neo-angiogenezei D: Lipsa depenei fa de semnalele de inhibare a creterii

E: Potenial de imortalizare prin inactivarea telomerazei 20. [CNC10011] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apariia i dezvoltarea cancerului sunt adevrate: (pg. 1426-1428) A: Dintre factorii profesionali aminele aromatice sunt cel mai frecvent ntlnit (n Frana, responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer pulmonar) B: Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 - 3000 de decese anuale n Frana C: Hipoestrogenemia relativ crete riscul de cancer de sn D: Cel mai probabil, infecia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabil de apariia unora dintre cancerele din sfera ORL E: Cancerul de sn rareori nu legat de prezena onco-genelor BRCA1 i BRCA2

21. [CNC10012] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apariia i dezvoltarea cancerului sunt adevrate (pg. 1426-1427) A: Alimentaia joaca un rol probabil n apariia cancerului gastric B: Obezitatea (mai ales dup menopauz) este un factor de risc relativ pentru apariia cancerului de sn C: Fumatul este responsabil de aproximativ 25 30% de decese prin cancer D: Alcoolul este un factor de risc independent pentru apariia i dezvoltarea cancerelor E: Infeciile cu virusurile HTLV1 i/sau HTLV2 sunt responsabile de apariia cancerului colului uterin

22. [CNC10023] Despre NEM , sunt adevarate urmatoarele: () A: este prezenta anomalia genei RET B: este prezenta anomalia genei p53 C: asociaza tumori endocrine multiple D: NEM 1 asociaza si cancerul medular de tiroida

E: apare cancerul mamar

23. [CNC10024] Urmtoarele tipuri de cancer fac parte din NEM: () A: Cancer de colon B: Adenom paratroidian C: Cancer de sn D: Tumori entero-pancreatice E: Tumori hipofizare 24. [CNC10025] Care dintre urmtoarele gene sunt implicate n cancerul mamar i cel ovarian: () A: BRCA1 B: RET C: P53 D: APC E: BRCA2 25. [CNC10026] Care dintre urmtoarele reprezint virusuri corelate cu apariia de limfoame () A: HPV B: HIV

C: HTLV1 D: HTLV2 E: HHV8 26. [CNC10027] Care dintre urmtorii reprezint factori de risc pentru carcinomul epidermoid cutanat () A: Azbestul B: Arsenicul C: Funinginea i derivatele crbunelui D: Radiaii ionizante E: Clorura de vinil 27. [CNC10028] Fumul de tutut conine ageni cancerigeni: () A: Benzen B: Poloniu 210 radioactiv C: Formaldehida D: Nicotina E: Hidrocarburi aromatice policiclice 28. [CNC10029] n cazul tumorilor germinale n stabilirea diagnosticului i prognosticului pot fi folosii markerii () A: LDH B: Ca 19-9 C: CA 125 D: HCG E: Alfafetoproteina 29. [CNC10030] Care dintre urmtoarele reprezint tumori embrionare () A: Gliom B: Simpatoblastom C: Melanom D: Neuroblastom E: Nefroblastom 30. [CNC10031] Care dintre urmtoarele reprezint tumori cu origine ectodermic () A: Fibrosarcom B: Ependimom C: Neuroblastom D: Simpatoblastom E: Adenocarcinom 31. [CNC10032] Legat de neoangiogeneza din cancer, principalii principalii factori angiogenici implicati sunt () A: VEGF B: FGF C: PDGF D: GDNF E: NTF

32. [CNC10033] Inhibarea neoangiogenezei se poate realiza cu () A: Abciximab B: Bevacizumab C: Alacizumab D: Sorafenib E: Sunitinib

33. [CNC10042] Care dintre urmatoarele localizari ale cancerului sunt descries drept complicatii ale obezitatii la femeie; () A: Col uterin B: Colon C: Endometru D: Ovar E: San 34. [CNC10043] Urmtoarele afirmaii despre istoria natural a cancerelor sunt false, cu excepia: (pag. 1421) A: cancerul este o populaie celular monoclonal B: oncogenele i anti-oncogenele nu permit transformarea tumoral dect dup ce sufer modificri genetice C: n cazul oncogenelor o anomalie genetic are efect dominant asupra carcinogenezei D: cancerul sporadic implic faptul c, iniial, celula ce s-a dezvoltat tumoral avea ambele alele ale antioncogenelor nemutante E: oncoproteinele ar fi un exemplu de oncogene

35. [CNC10045] Clasificarea anomaliilor moleculare cuprinde: (1422) A: Potentialul invaziv si metastatic B: Inactivarea cailor de trasductie a semnalului,permitand proliferarea celulara C: Rezistenta la ''moartea celulara'' numita apoptoza D: Nu are potential de neoangiogeneza E: Prezinta potential de imortalizare cu activarea telomerazei

36. [CNC10046] Concepte privind explicarea carcinogenezei: (1422) A: Conceptul de carcinogeneza intr-o etapa:intreg epiteliu expus B: Conceptul de carcinogeneza in doua etape:intreg epiteliu expus unor substante toxice C: Conceptul de carcinogeneza in mai multe etape:interg epiteliu exspus aceeasi substanta toxica D: Conceptul de carcinogeneza in camp:intreg epiteliu expus aceeasi substanta toxica E: Conceptul de carcinogeneza in mai multe etape:sunt necesare mai multe anomali moleculare

37. [CNC10047] Sarcoame cu origine in tesutul mezenchinal: (1423) A: Gliom B: Leiomiosarcom C: Rabdomiosarcom D: Meningsarcom E: Fibrosarcom

38. [CNC10048] Carcinoame dezvoltate in epiteliu: (1423) A: Neuroectodermale B: Mzoectodermale

C: Carcinoame epidermoide D: Adenocarcinoame E: Carcinoame paramalpighiene

39. [CNC10049] Principiul de depistare al cancerului: (1428) A: Scop:reduce mortalitatea si morbiditatea B: Scop:reduce mortalitatea specifica C: Sa fie costisitoare cu o buna sensibilitate si specifitate cu putine efecte adverse D: Sa permita depistarea cancerului in sadiul incipient E: Depistare unui cancer precoce este inutil daca beneficiile legate de supravietuire lipsesc

40. [CNC10050] Principii de preventive in cancer: (1428) A: Preventia primara:evitare aparitiei cancerului B: Preventia secundara:evitatrea aparitiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasa C: Preventia tertiala:impiedicare aparitiei uni al doilea cancer D: Preventia secundara:administrarea medicatiei cancerului E: Preventia tertiala:prevenirea complicatiilor cancerului

41. [CNC10051] Factorii profesionali ce pot cauza cancer al ficatului sunt: (pag. 1426)

A: Hepatita C

B: Hepatita D

C: Virusul HTLV1 D: Clorura de vinil E: Gudronul

42. [CNC10052] Radiatiile ionizante pot fi responsabile de aparitia urmatoarelor tipuri de cancere profesionale, cu exceptia: (pag. 1426) A: Carcinom epidermoid cutanat B: Cancer al etmoidului C: Sarcom osos D: Leucemii E: Cancer de vezica urinara

43. [CNC10053] Cancerul de vezica urinara poate fi produs de urmatorii factori profesionali: (pag. 1426) A: Arsenic B: Azbest C: Radiatii ionizante D: Amine aromatice E: Derivatele carbunelui

44. [CNC10055] Caracteristicile sindromului Li-Fraumeni: (1482) A: risc ridicat de cancer de sn B: risc ridicat de limfoame C: mutaia genei p53 D: risc ridicat de cancere ale suprarenalelor E: mutaia genei RET

45. [CNC10056] Clasificarea cancerelor in functie de markerii tumorali este adevarat ca: (1424) A: markeri tumorali au valoare prognostica in functie de nivelul lor B: CA 124 este marker tumoral pt cancer ovar C: sunt tumorile germinale (neuroblastom,nefroblastom) D: LDH , AFP, HCG ajuta la dg tumorilor germinale E: Nu au valoare prognostica in clasificarea cancerelor markeri tumorali , in fct de nivelul lor

LEUCEMII ACUTE SI CRONICE

1. [LEC10002] Sindromul de liz tumoral din leucemiile acute asociaz urmtoarele, cu excepia: (pag 1435) A: LDH crescut B: hiperkaliemie C: hipercalcemie D: hiperuricemie E: hiperfosfatemie 2. [LEC10006] Care dintre urmtoarele anomalii citogenetice sunt prezente n limfoamele de manta? (pg 1438) A: t (14,11) B: t (6,9) C: t (15,17) D: t (11,14) E: t (8,21)

3. [LEC10007] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune, cu exceptia: (pag 1439) A: examen clinic B: examen histocitologic C: punctie lombara D: hemoleucograma E: rmn toraco-abdomino-pelvin 4. [CNC10013] Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acut procentul de blati la nivel medular trebuie s fi cel puin (pg. 1434) A: 10% B: 20% C: 30% D: 40% E: 50% 5. [CNC10014] Leucemia limfoid cronic este o proliferare limfoid monoclonal constituit din: (pg. 1436) A: limfocite mature cu fenotip B n 95% din cazuri B: limfocite mature cu fenotip T n 95% din cazuri C: limfocite imature cu fenotip B n 5% din cazuri D: limfocite imature cu fenotip T n 95% din cazuri E: limfocite T citotoxice n 95% din cazuri 6. [CNC10015] n leucemia limfoid cronic mielograma arat o infiltare cu: (pg. 1436) A: plasmocite B: limfocite mici C: limfoblasti D: prolimfocite E: promielocite 7. [CNC10016] n limfomul de manta este prezent urmtoarea anomalie citogenetic: (pg. 1438) A: t(15;17)

B: inv.16 C: t(14;18) D: t(11;14) E: t(9;22) 8. [CNC10017] Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificrii Ann Arbor, prezint: (pg. 1439) A: un singur teritoriu ganglionar afectat B: cel putin dou teritorii afectate de aceeai parte a diafragmei C: afectare ganglionar supra- i subdiafragmatic D: afectare visceral (hepatic, pulmonar) E: afectare medular

9. [LEC10014] Pentru leucemia limfoida cronica se foloseste clasificarea () A: Ann-Arbor B: Binet C: nu se foloseste nici o clasificare D: TNM E: nici una dintre variante nu este corecta

10. [LEC10028] Stadiul III din clasificarea Ann Arbor pentru limfoame maligne este caracterizat de: () A: Afectare visceral B: fectare ganglionar supra i sub-diafragmatic C: Afectare medular D: Un singur teritoriu ganglionar afectat E: Cel puin dou teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmei 11. [LEC10029] Limfomul Burkitt este caracterizat de: () A: Asociaz un risc mare de sindrom de liz B: Afecteaz persoanele n vrst C: Afecteaz n special brbaii D: Reprezint o treime din LNH E: Nu prezint afectri extraganglionare 12. [LEC10030] Urmtoarele sunt forme histologice de limfom Hodgkin, cu excepia: () A: Scleronodular B: Bogat n limfocite C: Mielodisplazic D: Cu celularitate mixt E: Cu depleie limfocitar 13. [LEC10031] Sunt localizri extraganglionare n sindromul tumoral din limfoamele maligne, cu excepia: () A: Digestiv B: Pulmonar C: ORL D: Cutanat E: Meningeal

14. [LEC10032] Imunofenotiparea LLC se face dup urmtorii markeri, exceptnd () A: CD34 B: CD19 C: CD23 D: CD5 E: CD20 15. [LEC10033] NU caracterizeaz diagnosticul clinic al LLC () A: Pacieni sub 50 de ani B: Hiperlimfocitoza C: Adenopatie D: Complicaiile infecioase E: Anemie sau trombopenie 16. [LEC10034] Care dintre urmtorii este un marker granulocitar n imunofenotiparea LAM () A: CD34 B: CD42 C: CD41 D: CD15 E: CD33 17. [LEC10003] Imunofenotiparea n cazul leucemiei acute mieloide poate identifica urmtorii markeri eritrocitari: (pg 1435) A: Glycophorina A B: CD33 C: CD13 D: CD36 E: CD61

18. [LEC10004] Anomaliile citogenetice cu prognostic nefavorabil n leucemiile acute sunt: (pg 1435) A: Cariotipuri complexe B: t (6,9) C: Deleia 5q D: t (8,21) E: t (9,22)

19. [LEC10005] Stadiul C, n clasificarea Binet a leucemiilor limfoide cronice este caracterizat prin: (pg 1436) A: Mai mult de trei arii ganglionare afectate B: Anemie i/sau trombopenie C: Prognostic prost D: Supravieuirea medie (conform studiului LLC-76) de 5 ani E: Supravieuirea medie (conform studiului LLC-76) de 4 ani

20. [LEC10008] Fac parte din bilantul de extensie al limfoamelor maligne agresive: (pag 1439) A: radiografia toracica B: EPP C: serologia HBV

D: serologia HHV-8 E: HIS 21. [LEC10009] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune testarea urmatoarelor: (pag 1439) A: serologia VHA B: serologia VHB C: serologia VHC D: serologia EBV E: serologia HIV

22. [LEC10010] In leucemia acuta: (1434) A: are loc o proliferare clonala maligna B: se acumuleaza blasti in sange C: se acumuleaza blasi in maduva D: e posibil sa se acumuleaza blasti in diferite organe E: exista un grup omogen de proliferare

23. [LEC10011] In leucemiile acute prolifereaza clone maligne ale : (1434) A: celulelor susa hematopoietice B: leucocitelor C: precursorilor eritrocitelor D: celulelor progenitoare E: limfocitelor

24. [LEC10012] Care din urmatoarele fac parte din formele histologice ale bolii Hodgkin: (pag.1438) A: scleronodulara B: bogata in limfocite

C: cu celularitate mixta D: cu celule nediferentiate E: cu depletie limfocitara

25. [CNC10018] Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil n leucemiile acute sunt: (pg. 1435) A: t(8;21) B: t(15;17) C: cariotipurile complexe D: inv.16 E: t(16;16) 26. [CNC10019] n leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecin a insuficienei medulare sunt reprezentate de (pg. 1434) A: anemie B: neutropenie i infecii C: sindrom hemoragic D: adenopatii E: hepato-splenomegalie

27. [CNC10020] Pacienii cu leucemie limfoid cronic stadiul B conform clasificarii Binet prezint (pg. 1436) A: mai puin de trei arii ganglionare afectate B: mai mult de trei arii ganglionare afectate C: prognostic intermediar D: anemie i/sau trombopenie E: supravieuire medie de 6 ani 28. [CNC10021] Diagnosticul i prognosticul n leucemiile acute se bazeaz pe: (pg. 1434) A: examinarea morfologic a blatilor din snge i mduva osoas hematogen B: imunofenotipare C: examen citogenetic D: studiu molecular E: biopsie ganglionar 29. [CNC10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul limfomului Burkitt? (pg. 1438-1439) A: afecteaz copii sau aduli tineri B: este o urgen terapeutic C: prezinta anomalia citogenetic t(9;22) D: n cazul unei mase tumorale mari exist un risc crescut de liza tumoral E: se nsoete de plasmocitoz medular

30. [LEC10013] Diagnosticul diferential al leucemiei limfoide cronice se face cu : () A: limfomul de manta B: mielomul multiplu C: hiperlimfocitoza reactionala(infectii virale sau bacteriene) D: boala Walderstrom E: leucemie cu tricoleucocite 31. [LEC10015] Clasificarea Binet se caracterizeaza prin urmatoarele: () A: stadiul A - are un prognostic bun

B: stadiul C are prognostic intermediar C: stadiul A are prognostic intermediar D: pentru stadiul A - abstinenta terapeutica este regula E: pentru stadiul C - supravietuirea medie este de 6 ani

32. [LEC10016] Despre clasificarea Binet , sunt false urmatoarele : () A: 2/3 din cazurile de LLC sunt diagnosticate in stadiul A B: stadiul B - mai putin de 3 arii ganglionare afectate C: stadiul C are prognostic bun D: in stadiile B si C se propune un tratament specific

E: stadiul B - mai mult de 3 arii ganglionare afectate

33. [LEC10017] Diagnosticul diferential al leucemiilor limfoide cronice se face cu alte sindroame limfoproliferative, printre care: (1437) A: infectii virale B: hiperlimfocitoza reactionala C: limfom de manta D: leucemie cu tricoleucocite. E: boala Waldenstrom. 34. [LEC10018] Caracterizeaz stadiul IV din clasificarea Ann Arbor a limfoamelor maligne () A: Afectare visceral B: Afectare medular C: Un singur teritoriu ganglionar afectat D: Cel puin dou teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmei E: Afectare ganglionar supra i sub-diafragmatic 35. [LEC10019] Sunt explorri biologice recomandate n bilanul de extensie al limfoamelor agresive la adult: () A: Serologie VHC B: Serologie VHD C: Frotiu sanguin D: Mielograma E: Bilan pre-transfuzie

36. [LEC10020] Caracterizeaza boala Hodgkin: () A: Apare la tineri aduli B: Frecvent afectri ganglionare mediastinale C: Exist 4 forme histologice D: Risc mare de sindrom de liz E: Reprezint o treime din LNH 37. [LEC10021] Sunt tablouri clinice revelatoare cu caracter de urgen pentru limfoamele maligne: () A: Sindrom de ven cav superioar B: Sindrom Claude-Bernard-Horner C: Mas abdominal rapid progresiv D: Compresiune medular E: Febr rezistent la antipiretice 38. [LEC10022] Care dintre urmtorii sunt markeri de difereniere B n LLC: () A: CD34 B: CD19 C: CD23 D: CD5 E: CD20 39. [LEC10023] Despre LLC sunt adevrate urmtoarele: () A: Este o proliferare limfoid policlonal B: Const n limfocite mature cu morfologie normal C: Fenotipul limfocitelor este T n 95% din cazuri D: Stadiul B are o supravieuire medie de 6 ani

E: Stadiul C afecteaz pn la 10% din pacieni 40. [LEC10024] Care dintre urmtoarele reprezint LAM monoblastice? () A: LAM2 B: LAM1 C: LAM4 D: LAM5a E: LAM5b 41. [LEC10025] Urmtoarele LAM se afla n grupul de prognostic nefavorabil n functie de alterrile moleculare: () A: t (8; 21) B: t (6; 9) C: t (9; 22) D: t (16; 16) E: t (15; 17) 42. [LEC10026] Care dintre urmtoarele sunt semne de insuficien medular n diagnosticul LAM: () A: Anemie B: Sindrom hemoragic asociat trombocitopeniei C: Hepatomegalie D: Splenomegalie E: Neutropenie 43. [LEC10027] Care dintre urmtoarele pot induce LAM? () A: Citotoxicele B: Sindromul mielodisplazic C: Radioterapia D: Chimioterapia E: Infectiile 44. [LEC10035] Urmtoarele afirmaii despre leucostaz sund adevrate, cu excepia: (pag. 1434) A: apare la o hiperleucocitoz blastic > 100000/mm3 B: cteodat asociaz febr C: poate fi responsabil de un AVC hemoragic fatal D: este un semn al sindromului tumoral E: duce la complicaii pulmonare infecioase 45. [LEC10036] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despre leucemia limfoid cronic, cu exceptia: () A: este o proliferare limfoid monoclonal predominant cu limfocite B

B: are evoluie variabil C: debutul este acut

D: afecteaz pacieni cu vrsta < 40 ani E: intr n diagnosticul diferenial al bolii Waldenstrom

46. [LEC10037] Care sunt tipurile de leucemie acuta in care se intalneste mai frecvent coagulapatia de consum (CID): (pag. 1434) A: LAM5 B: LAM3 C: LAM mielocitara D: LAM monocitara E: LAM hipoleucocitara