You are on page 1of 4

1/103 Principiile care au stat la baza crearii Ligii Natiunilor au decurs din scopurile ei de prevenire a unor conflicte internationale

ulterioare, acestea fiind: 1. de a nu recurge la razboi; 2. intretinerea relatiilor bazate pe justitie si onoare; 3. respectarea principiilor dreptului international; 4. respectarea si mentinerea integritatii teritoriale si a independentei politice existente. Aceste principii vizeaza, cu precadere scopurile Ligii de mentinere a pacii si promovare a cooperarii dintre state printr-o politica asidua de dezarmare, prevenire a rzboaielor prin intermediul securitii colective, rezolvare a disputelor intre naiuni prin negociere, diplomaie i mbuntirea calitii vieii. 2/103 Esecul mecanismelor internationale de evitare a celui de-al II-lea Razboi Mondial a fost generat de faptul ca Liga nu dispunea de fore armate proprii, ci depindea de Marile Puteri pentru a aplica deciziile sale sau sanciunile impuse. Astfel, Dup o serie de succese i unele eecuri din anii 1920, Liga s-a dovedit neputincioas n faa agresiunii Puterilor Axei din anii 1930. Iata de ce declansarea noului conflict Mondial a insemnat esecul definitiv in realizarea scopurilor Ligii. 3/103 Cauzele care au condus la declansarea celui de-al II-lea Razboi Mondial au rezultat din restrictiile impuse Germaniei, ca stat pentru care limitarile impuse de Sistemul de la Versailles i-au indus un puternic sentiment de frustrare si nedreptate.
Statul german dorea sa-si recapete maretia de odinioara prin intermediul expansiunii, pierderea puterii, a statutului international si a unor uriase sume de bani fiind inacceptabile mai ales in conditiile expansiunii extremei national-socialiste. Expansionismul Japoniei, de asemenea a constituit o cauza a declansarii razboiului, acesta aspirand sa devina o putere mondiala prin cucerirea puterii de militari. De asemnea, acesta aspira s pun mna pe resurse naturale precum cele de petrol, crbune sau minereu de fier, resurse de care insulele nipone duceau lips. 4/103 n teritoriile controlate direct sau indirect de naziti au trit ntre 8 i 10 milioane de evrei. Incertitudinea apare din l ipsa de informaii privind numrul de evrei domiciliai n Uniunea Sovietic. Cele 6 milioane de victime ale Holocaustului reprezint astfel ntre 60% i 75% dintre evreii europeni. Au fost exterminai peste 90% din evreii polonezi, care fuseser n numr de 3,3 milioane. Aceeai proporie se nregistreaz i n rile baltice Letonia i Lituania, dar mare parte din evreii din Estonia au fost evacuai la timp. n Cehoslovacia, Grecia, Olanda i Iugoslavia, au fost ucii peste 70%. Peste 50% au fost ucii n Belgia, Ungaria i Romnia. Este posibil ca o proporie similar s fi murit n Belarus i Ucraina, dar cifrele pentru aceste ri sunt mai puin sigure. Printre rile cu mortalitate mai mic n Holocaust se numr Bulgaria, Danemarca, Frana, Italia i Norvegia. Dintre cei 750 000 de evrei care triau n Germania i Austria n 1933, au supravieuit doar aproximativ un sfert. nainte de 1939 s -au refugiat din Germania foarte muli evrei, ns n majoritate i-au ales locuri de refugiu n Cehoslovacia, Frana i Olanda, de unde, ca urmare a ocuprii acestor ri de armata hitlerist, au fost deportai n lagre i n mare numr ucii. Atrocitatile Holocaustului nu pot fi uitate deoarece au pus o amprenta dureroasa in istoria intregii omeniri, exterminarea unui popor considerandu-se a fi inumana. Holocaustul a marcat profund istoria omenirii, avand pana si in present un ecou dramatic, nimeni in afara de Dumnezeu neffind investit cu dreptul de a hotari soarta umana.

1/105 Ingrijorarea exprimata de W. Churchill catre Stalin in scrisoare din 28 aprilie 1945 este provocata de pericolul ce poate fi indus prin impartirea Europei in sfere de influenta care aveau ideolegii si sisteme politice diametral opuse. (presiunea economica, ajutorul selective, manevrele diplomatice, propaganda, asasinatul, operatiunile militare de intesitate mica si iminentul razboi pe scara mare)

D u p sfritul celui de-al doilea rzboi mondial umanitatea a trit n umbra presant a unui al treilea rzboi mondial ntre cele dou Superputeri mondiale (SUA -Uniunea Sovietic ), cu mijloacede lupt atomice. Sub presiunea ameninrii nucleare, cele dou Superputeri au ncercat s evite confruntrile rzboinice directe, ns chiar i fr un al treilea rzboi mondial, umanitatea este presat de alte dou complexe generatoare de pericole - tensiunile Nord-Sud i distrugere amediului nconjurtor.
2/105 Intre valorile promovate de Liga Natiunilor si cele ale ONU se consolideaza o legatura incontestabila a acestora,. Astfel, renuntarea la razboi ca solutie salvatoare pentru statele lumii este un principiu de baza, respectarea si justitia in aplicarea principiilor tratatelor internationale. Introducerea noilor pricipii de catre ONU, precum: cele care vizeaza drepturile omului si promovarea libertatii si a progresului social au fost generate de incalcarea lor grava in timpul celei de-a II-a conflagratii mondiale, cand regimurile totalitare instaurate au lichidat drepturile fundamentale ale omului, provocand o exterminare in masa a individului. 3/106 Cele 2 programe economice, CAER si Planul Marshall s-au caracterizat printr-o structura si obiective apparent identice, insa predispozitia acestora pentru aplicarea lor a inregistrat deosebiri radicale. Planul Marshall a inregistrat un success important in decursul anilor 1947-1952, de el beneficiind circa 18 tari vest-europene, acesta avand ca obiectiv principal reconstruirea economiei Europei: renasterea unei economii mondiale sanatoase prin acordarea de credite, subventii nerambursabile si ajutoare materiale si alimentare, luptand impotriva foametei, saraciei, disperarii si hausoului induse de consecintele conflagratiei. Chiar daca constituia un organism economic, programul CAER era prevazut pentru a inlatura concurenta planului Marshall, acesta insa nu avea la baza combaterea realitatilor economice, ci se baza exclusive pe obiective ideologice, soldandu.se astfel cu insucces. 4/106 Dreptul la autoapararea individuala sau colectiva prevazut In art. 51 din Carta Natiunilor Unite, potrivit caruia este admisa oricare actiune inclusive folosirea fortei armate pt restabilirea si mentinerea securitatii zonei nord -atlantice, poate fi aplicat doar in conditiile unui atac armat impotriva unuia sau mai multora dintre state, atac, implicit considerat drept indreptat impotriva tuturor statelor membre. 5/106 Rzboiul Rece (1945-1991) a fost o confruntare non-militar (care totui a cauzat cursa narmrii) limitat, care s -a dezvoltat dup al Doilea Rzboi Mondial ntre dou grupuri de state care aveau ideologii i sisteme politice diametral opuse. ntr-un grup se aflau URSS i aliaii ei, crora li se mai spunea i Blocul oriental sau rsritean. Cellalt grup cuprindea SUA i aliaii lor, numii i Blocul occidental sau apusean. La nivel militar-politic a fost o confruntare ntre North Atlantic Treaty Organization (NATO, Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord) i Pactul de la Varovia. La nivel economic a fost o confruntare ntre capitalism i comunism. La nivel ideologico-politic, a fost o confruntare ntre democraiile liberale occidentale (aa-numita lume liber, societatea deschis) i regimurile comuniste totalitare (aanumita societatea nchis). nfruntarea dintre cele dou blocuri a fost numit Rzboiul Rece, deoarece nu s -a ajuns la confruntri directe militare dintre supraputeri (care ar fi constituit un rzboi cald sau i fierbinte). Din punctul de vedere al studiilor strategice, nu s-a ajuns i nu se putea ajunge la un rzboi cald, la o confruntare convenional, datorit faptului c ambele supraputeri s-au dotat cu arme atomice i nucleare, ceea ce a creat o situaie strategic de

deterrence, adic de descurajare i blocare reciproc. n caz contrar, s -ar fi ajuns la o distrugere reciproc total i la o catastrof mondial. Din punctul de vedere al serviciilor secrete, a fost o confruntare ntre serviciile occidentale de intelligence (spionaj) (n primul rnd cele americane, CIA, NSA, dar i cele britanice, germane, franceze, italiene, etc.) i serviciile de poliie politic ale regimurilor totalitare comuniste (n primul rnd, KGB, dar i Securitate, STASI, etc.). S-a mai numit Rzboiul Rece i datorit faptului c a fost purtat ntre fotii aliai din rzboiul mpotriva regimului totalitar na zist, ntre dou forme de regimuri politice care aveau aceleai rdcini ideologice, adic lupta democratic pent ru emanciparea omului de sub orice form de dominaie. Rzboiul Rece a dominat politica extern a SUA i a URSS nc din 1947, cnd s-a folosit pentru prima oar termenul, i pn la colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Rzboiul Rece a fost o lupt n care s-au utilizat presiunea economic, ajutorul selectiv, manevrele diplomatice, propaganda, asasinatul, operaiunile militare de intensitate mic i iminena unui rzboi pe scar mare. Rzboiul Rece s-a ncheiat odat cu prbuirea regimurilor comuniste sovietice i regimului URSS, supraputerea care s -a confruntat cu SUA, iar lumea care a rmas este dominat de o singur supraputere (situaie descris de specialitii n politic internaional drepthegemonie global a SUA ntr-o lume care este unipolar, chiar dac unii specialiti partizani i n general, antiamericani, o numesc multipolar). Un moment in care Razboiul Rece putea s devin unul "cald" l reprezint anul 1962, cnd sovieticii au plasat n Cuba, devenit comunist, rachete cu raza medie de aciune. Prin intervenia preedintelui american Kennedy s -a ajuns la normalizarea relaiilor cu sovieticii. n Cuba s-a impus regimul comunist al lui Fidel Castro. Perioada de destindere a fost marcat de ntlnirea dintre Kennedy i Nichita Hruciov n 1963 cand au stabilit "Telefonul rou" ntre Casa Alb i Kremlin. 6/105 Valorile pe care s-a construit proiectul unitatii europene au fost: insatur area si mentinere pacii mentinerea unor relatii pasnice; colaborarea securitatea colectiva vor crea o solidaritate concreta; eliminarea rivalitatii secularea franco germane.

1/107 Asemanarile in definirea globalizarii de catre F.M.I. si Banca Mondiala vizeaza prevederea mijocului essential de realizare a globalizarii prin tranzactii economice voluntare cu rezidenti ai altor tari tranzactii de bunuri si servicii peste granite.

Deosebirile dintre cele 2 definitii vizeaza continutul acestora, in special, definitia FMI specificand o caracteristica importanta a acestui fenomen , anume interdependenta economica a tarilor din intraga lume. Totodata definitia Bancii Mondiale, fiind mult mai restansa inglobeaza acelasi continut cu cel prevazut in definitia FMI. 2/107 Globalizarea are implicaii sociale i politice profunde, conduce la pierderea controlului statului asupra politicilor economice i este uneori acuzat de consecinele socialenegative, reflectate n creterea omajului, a decalajelor dintresalarii i profit, a economiei subterane. Conform statisticilor, n1960 raportul ntre rile cele mai bogate i rile cele maisrace era de 30 -1; n 1990 decalajul a crescut la 60-1, astfel nct la sfritul secolului trecut s ajung la 75 -1. n vreme ce averile marilor magnai cresc, tot mai multe familii suntameninate de foamete, subnutriie, din cauza lipsei unui loc demunc, a ajutoarelor sociale sau a salariilor mici. Rolul globalizrii ar trebui s fie Acela de a gsi soluii pentru creareaunei societi moderne funcionale care s respecte drepturile fundamentale ale individului. Societile transnaionale sunt apreciate ca fiind manifestarea unei economii globale, acionnd la nivel global i regional nfuncie de interese. n prezent principalul agent al comeruluiinternaional este reprezentat de societatea transnaional i nu de economiile naionale.Companiile transnaionale modific structura factorilor de producie ai multor ri ca rezultat al micrii capitaluluiuman i al tehnologiei dintr-o parte n alta a lumii, constituind o nou baz a imobilizrilor corporale. Dezvoltarea tehnologic rapid implic riscuri icosturi majore motiv ce genereaz dorina firmelor de a ptrunde pe piee noi pentru a mpri riscurile i costurile.Concurena tot mai acerb oblig firmele s exploreze noimodaliti de sporire a eficienei, inclusiv prin extinderea posibilitilor de a cucerii noi piee aflate n faze ncipiente i de a permuta anumite active de producie pentru reducerea costurilor. Globalizarea finanelor presupune circulaia rapid i nvolum mare a banilor. Fluxurile globale de capital penalizeaz statele ale cror politici nu se afl n concordan cu restul lumii. Concluzia este c ntr--o economie mondial a interdependenelor piaa financiar ocup un loc primordial. Cel mare mare pericol este racirea relatiilor dintre oameni. Cultura traditionala a societatilor este in transformare si preschimbare in spectacol si marfa. Cultura umanista a cazut pe locu II in favoarea culturii tehnico-stiintifice. Glovalizarea induce cresterea interesului omului fata de economie, acesta focusande-se numai pe productie si consum. 3/107 Cauzele terorismului pot fi de natura : - politica: prin dorinta de razbunare si pedepsire, subminarea autoritatii de stat sau obtinerea unor drepturi politice; - religioasa: fanatismul religios; - ideological: raspandirea unei idei. Efectele terorismului pt lumea contemporana nu pot adduce decat prejudicii material si chiar pierderi de vieti omenesti, implicand o amprenta psihologica grava asupra grupului aflat sub presiune: acesta isi poate atinge partial scopul prin violenta, sabotaj sau amenintare, poate prelungi violenta, poate declansa un razboi, poate duce la instaurarea unei dictaturi sau poate avea efecte economice colaterale. 4/107 Din punctual meu de vedere efectele globalizarii devin tot mai evidente, omul fiind pus in situatia a se confrunta tot mai mult cu prejudiciile induse de aceasta in legatura cu: competitia economica a statelor cu alte piete mult mai puternice sau cu potential de dezvoltare, nevoia investitiei massive in stiinta si tehnologie, protctia mediului, lupta impotriva subdezvoltarii, a terorismului. Consider ca pentru a rezolva aceasta situatie de interdependenta dintre state si a decalajului mare intre bunastarea statelor lumii, trebuie gestionate actiunile marilor centre si companii transnationale si introducerea unor masuri de restrictionare a incercarii acestora de a dizolva cultura umanista prin cresterea interesului pt dezvoltarea economica si focusarea pe productie si consum.