You are on page 1of 37

Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca Facultatea de stiinte economice si gestiunea afacerilor Specializarea de masterat !

anagementul "ezvoltarii #facerilor

Disertatie

$ndrumator Conf% dr% &ugenia Campeanu-Sonea

!asterand ing% #le'andru Stefan (atiu

Baia !are )**+


,

Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca Facultatea de stiinte economice si gestiunea afacerilor Specializarea de masterat !anagementul "ezvoltarii #facerilor

Exodul sau circulatia creierelor ?

---%.ardingcounty%org/0ildlife/birds%.tm )

Cuprins
,% "efinitii1 terminologie%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 2 )% $storic%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 3 4% Clasificari %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 5 2% Cauze%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 5 2%,% Cauze generale%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%6 2%)% #lte cauze%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ,4 2%)%,% Factorul etnic%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,4 2%)%)% &migratia savantilor e'-sovietici%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,2 3% Caracteristici ale fenomenului brain drain %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,2 3%,% "irectiile %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ,2 3%)% "imensiunea%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ,2 +% &fecte%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ,3 +%,% &fecte asupra tarilor de origine%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,3 +%)% &fecte asupra tarilor destinatare%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,+ 5% !asuri pentru controlarea fenomenului%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ,5 5%,% !asuri pentru limitarea fenomenului%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ,5 5%)% !asuri pentru incurajarea fenomenului%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,5 6% 7endinte actuale%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,6 8% Studiu de caz %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%,6 8%,% 9izele :,B%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ,8 8%)% Savantii e'-sovietici%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%)) 8%4% ;oteria vizelor <=reen card lottery>%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% )4 ,*% Concluzii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%)3 ,,% #ne'e%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%)5 ,,%,% #ne'a , ?opulatia cele mai tinere tari in )***%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%)5 ,,%)% #ne'a ) ?opulatia cele mai batrine tari in )***%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%)6 ,,%4% #ne'a 4 ?opulatia Speranta de viata %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% )8 ,,%2% #ne'a 2 7arile cu cel mai mare produs intern brut %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 4* ,,%3% #ne'a 3 ?rodusul intern brut pe locuitor %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%4, ,)% Bibliografie%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%4+

1. Definitii, terminologie
Brain drain sau miscarea capitalului uman .uman capital flig.t este fenomenul de emigrare a persoanelor educate sau talentate din cauze diverse conflicte1 lipsa de oportunitati1 s%a% $nvestitia in educatie este pierduta odata cu plecarea persoanei care de obicei nu se mai intoarce in tara de origine% $n cadrul (oyal Society of ;ondon s-a folosit prima data termenul de brain drain pentru a descrie plecarea oamenilor de stiinta si te.nicienilor spre SU# si Canada la inceputul anilor @3* ai secolului trecut %) EMIGR1 emigrez1 vb% $% $ntranz% # pleca din patrie Ai a se stabili <definitiv sau temporar> Bn altC DarCE a se e'patria% F "in fr% migrer1 lat% Emigrare% 4 $migrarea este acelasi lucru vazut din perspectiva tarii primitoare% !iscarea oamenilor inainte de e'istenta frontierelor1 sau in interiorul granitelor este migratie% Fenomenul cunoscut sub numele de brain drain este prezent si astazi si mai este definit ca un transfer constant <drainGscurgere> de personal cu inalta calificare <brainGcreier> din anumite tari in general mai putin dezvoltate catre altele mai puternice economic1 daca se considera ca principala cauza a fenomenului este economica% Brain drain-ul asadar este partea emigrarii care cuprinde persoanele cu inalta calificare1 cu studii universitare% "e aici rezulta dificultatea cuantificarii fenomenului din lipsa statisticilor referitoare la gradul de educatie al emigrantilor1 majoritatea tarilor au date statistice referitoare la emigrare dar nu defalcate pe gradul de educatie% Fenomenul este asociat cu termenul de miscare de capital capital flig.t1 care se refera la miscarea capitalului care nu mai este investit in tara in care locuieste posesorul lui si unde a fost creat% &'odul este benevol1 frinat de tarile de origine si incurajat de tarile primitoare% $n limba romana termenul a fost tradus in diferite feluri1 de diferiti autori si in diferite perioade politice ca scurgerea creierelor1 e'odul creierelor1 migratia creierelor sau c.iar furtul creierelor1 furt de inteligenta1 racolare de cadre1 e'od de competente1 drenarea creierelor1 .emoragia creierelor etc% 2 7oate aceste traduceri sunt facute sub influenta frustrarilor tarilor care sunt doar furnizoare de creiere1 si subliniaza doar partea negativa a fenomenului% 9om vedea in continuare si alte abordari1 din alte puncte de vedere care identifica si unele efecte pozitive ale fenomenului% "in motive de simplificare1 folosesc in continuare termenul de specialisti pentru a defini persoanele cu inalta calificare%

) .ttp //---%investordictionary%com/definition/brainHdrain%asp' 4 .ttp //de'online%ro/ 2 "r% ?aul Stefanescu F Brain drain e'odul creierelor1 ed% ?olitica1 Bucuresti ,86) p )* 2

2. Istoric
&migrarea unor personalitati1 oameni de stiinta a avut loc din cele mai vec.i timpuri1 incepind c.iar cu antic.itatea si continuind pina azi1 de e'emplu ?itagora <36)-3*5 ic>1 filosof1 matematician1 astronom1 a plecat din Samos <#sia !inor> in Crotona1 sudul $taliei pentru a scapa de guvernarea tiranica a lui ?olicrate1 tiranul din Samos% 7.ales din !ilet <#sia !inor> <+)2 F 325 ic> filosof1 matematician1 astronom a stat o vreme in &gipt1 Babilon1 #tena dar e mai greu de spus daca nu au fost cumva doar calatorii de studii <n%a%>% $n 3)8 imparatul Iustinian a .otarit inc.iderea #cademiei din #tena1 membrii acesteia plecind in e'il la Ctesip.on1 capitala $mperiului ?art <estul ?ersiei> unde au fost bine primiti si au lucrat in continuare%

Raphael - Academia din Atena Fresca, 1510 Vatican, Stanza della Segnatura 5

3 .ttp //ro%-iJipedia%org/-iJi/$magine (afael,4%jpg

$n secolele 9$$$ si $K calaifii arabi au incurajat stiintele si arta atragind eruditii evrei1 sirieni si persani oferindu-le avantaje materiale%+ "upa moartea profetului !a.omed in anul% +4)1 care a unificat triburile din #rabia1 s-a creat o natiune omogena si puternica% ?ersia1 #sia !inor1 Siria1 ?alestina1 &gipt1 #frica de Nord si Spania ai intrat in statul islamic si s-a nascut o nou civilizatie% #rabii au incurajat stiintele si au c.emat invatati indiferent de nationalitate si credinta la "amasc si Bagdad unde se studiau1 se traduceau si se comentau vec.i manuscrise grecesti1 Bagdadul devenind centrul intelectual al lumii%

$mperiul $slamic in anul 53* 5

in &vul mediu1 odata cu infiintarea universitatilor1 datorita folosirii limbii latine si puterii bisericii catolice1 in multe cazuri profesorii si studentii straini erau un lucru obisnuit% Universitatile din Loln1 ;eipzig1 :eidelberg au aparut ca rezultat al unei sciziuni a universitatii din ?raga% ;a universitatile din Bologna si ?aris1 multa vreme strainii constituiau majoritatea corpului studentesc6 in secolele K9$$$ si K$K (usia tarista a intreprins oficial recrutarea de savanti si te.nicieni straini1 in special germani1 englezi si francezi% ;a mijlocul secolului al K9$$$le din ,*5 de membri ai #cademiei de stiinte din ?etersburg1 doar 42 erau rusi%8 in Iaponia1 in secolul al K$K-lea profesori1 te.nicieni si savanti din SU# au fost invitati in tara si platiti cu salarii foarte mari si s-au creat special pentru ei centre stiintifice1 universitati%,* odata cu ascensiunea nazismului in =ermania si apoi din cauza razboiului are loc un e'od fara precedent de oameni de stiinta1 te.nicieni1 artisti din =ermania1 #ustria1 $talia1 Spania in prima faza si apoi si din alte parti spre alte tari mai ales &lvetia si SU#% ?rintre ei nume celebre ca #lbert &instein1 Sigmund Freud1 &nrico Fermi% Se estimeaza la ,*@*** numarul intelectalilor europeni emigrati intre ,844 si ,823%,,

+ "r% ?aul Stefanescu F Brain drain e'odul creierelor1 ed% ?olitica1 Bucuresti ,86) p )2 5 .ttp //---%levity%com/alc.emy/islam,)%.tml 6 "r% ?aul Stefanescu F Brain drain e'odul creierelor1 ed% ?olitica1 Bucuresti ,86) p )3 8 "r% ?aul Stefanescu F Brain drain e'odul creierelor1 ed% ?olitica1 Bucuresti ,86) p )3 ,* "r% ?aul Stefanescu F Brain drain e'odul creierelor1 ed% ?olitica1 Bucuresti ,86) p )3 ,, "r% ?aul Stefanescu F Brain drain e'odul creierelor1 ed% ?olitica1 Bucuresti ,86) p )5 +

"upa ,83* apare fenomenul emigratiei specialistilor intr-un nou conte't si la alta scara1 mult mai mare% #cesta este fenomenul de brain drain1 subiectul prezentei lucrari%

. !lasificari
Si cum spuneam anterior1 fenomenul de brain drain este o parte a fenomenului mai larg al emigratiei in general% "ar si emigratia cadrelor cu pregatire superioara poate fi de mai multe feluri1 !inisterul dezvoltarii resurselor umane1 departamentul educatiei din $ndia are un studiu interesant pe acest subiect,)1 astfel sunt identificate urmatoarele tipuri de emigratie a specialistilor "rain o#erflo$1 adica supraproductia de specialisti% "in cauza numarului prea mare de specialisti pregatiti intr-o anumita tara sau din cauza imposibilitatii absorbtiei totale a specialistilor in economia nationala1 ramine un surplus de specialisti care se realizeaza pe piata e'terna1 adica emigreaza% &'emple de tari in aceasta situatie Columbia1 C.ina1 $ndia1 $ran1 Nigeria1 ?aJistan1 Filipine si Corea de Sud% #cest tip de emigrare nu se considera daunatoare tarii de origine1 este mai degraba o solutie de scadere a somajului% "rain e%port1 e'portul de specialisti apare cind tara e'portatoare primeste in sc.imbul specialistilor anumite sume de bani1 ta'e pe durata citorva ani sau o singura data la plecare% &ste greu de stabilit daca aceasta ta'a acopera c.eltuielile de scolarizare ale specialistilor cit si cistigurile potentiale aduse de acestia economiei nationale pe parcursul vietii lor profesionale% Barbados si Filipine in mod deliberat pregatesc specialisti pentru e'port% "rain e%change sc.imbul de specialisti apare cind pierderea de specialisti este compensata de cistigul de specialisti din alte tari% #cest sc.imb se poate face intre o tara mai putin dezvoltata economic cu una mai dezvoltata sau intre doua mai putin dezvoltate% #ceasta duce la un sc.imb de e'perienta pozitiv pentru ambele parti% si in sfirsit "rain drain1 fenomenul emigrarii specialistilor dintr-o tara mai putin dezvoltata catre una mai dezvoltata1 fara nici o compensatie si care este privit ca o pierdere vitala de resursa%

&. !a'(e
Si de ce pleaca specialistii1 care sunt cauzele fenomenuluiM "aca ar fi sa simplificam lucrurile1 principala cauza este dorinta fireasca a individului de a gasi perspective1 recunoastere1 cistiguri mai mari si un standard de viata mai bun1 c.iar daca pentru asta trebuie sa plece in strainatate% "in cele prezentate anterior se pot vedea citeva dintre cauzele care determina fenomenul situatia politica1 lipsa libertatilor1 a democratiei1 factori economici% ?e de alta parte putem considera ca sunt cauze generale si cauze particulare1 specifice unor anumite tari sau situatii%

,) .ttp //---%education%nic%in/cd3*years/z/67/:4/7oc%.tm 5

&.1. !a'(e generale


Situatia insa este mult mai comple'a1 cauza nu este una singura1 studii mai aprofundate ale fenomenului au identificat doua tipuri de cauze1 cele din tara de origine1 care imping spre emigrare si pe de alta parte factori din tara primitoare1 care atrag imigrantii% #cesti factori sunt numiti pus.-pull factors1 adica factori de respingereatractie% ?utem face urmatoarea paralela intre factorii de respingere1 respectiv factorii de atractie <prelucrare dupa studiul ministerului educatiei din $ndia> ,4 Nr. Factori de respingere , ) 4 3 + 6 8 ,* ,, ,) ,4 lipsa locurilor de munca subdezvoltarea economica nivelul redus al salariilor supraproductia si subutilizarea specialistilor lipsa cercetarii si dotarilor discriminari la angajare si promovare dotari precare lipsa culturii si traditiilor stiintifice institutii nefunctionale dorinta pentru o viata urbana mai buna dorinta pentru o calificare superioara si recunoastere atractia centrelor urbane sistem educational mai bun si oportunitati pentru specialisti prestigiul educatiei straine decalajul te.nologic Se observa ca1 in general1 un factor de respingere are ec.ivalent un factor de atractie1 sunt insa si factori fara un corespondent1 la care insa putem imagina un ec.ivalent% Si cum o imagine face mai mult decit o mie de cuvinte1 iata puse alaturi imaginile unei strazi tipice din $ndia cu 7imes SNuare din Ne- OorJ %%% perspective economice mai bune salarii si venituri mai mari disponibilitatea personalului cu e'perienta dotari mai bune pentru cercetare conditii de munca mai bune si oportunitati de angajare alocarea de fonduri substantiale pentru cercetare traditii culturale si stiintifice bogate Factori de atractie

,4 .ttp //---%education%nic%in/cd3*years/z/67/:4/7oc%.tm 6

) strada tipica in India 1&

*e$ +or,, -imes ./'are 10


.ttp //---%pbase%com/),,)/image/2)*,+,64 ,3 .ttp //---%ny-p.otos%com/images/c-/timesPsNuare)8P33*Pdrop%jpg
,2

$n aceasta viziune a factorilor de respingere-atractie1 sugerata si de imaginile de mai sus1 lumea apare impartita in doua1 tari mai putin dezvoltate economic in care actioneaza factorii de respingere si tarile dezvoltate in care actioneaza factorii de atractie% ?e de alta parte1 in tarile dezvoltate1 numarul de specialisti este insuficient din urmatoarele motive sporul natural al populatiei este mic F negativ citeodata 1 gradul de imbatrinire creste dupa cum se vede clar in statisticile QNU prezentate in ane'e% 7endinta pentru )*3* se pastreaza% costul educatiei este mare1 numarul celor care-si pot permite aceste costuri este mic din cauza te.nologiilor avansate produsele si serviciile din aceste tari sunt de calitate1 cererea pe piata a acestora este in crestere1 ceea ce necesita un numar mare de specialisti% &ste mai ieftina acoperirea deficitului de specialisti prin imigratie% Sa vedem in continuare ce spun statisticile despre cele mai tinere1 respectiv cele mai batrine tari din punctul de vedere al virstei populatiei%

,+

,5

,+ .ttp //images%google%com/ ---%impact-malaria%com/%%%/#frican-c.ildren%gif ,5 .ttp //images%google%com/ .ttp //iceblog%puddingbo-l%org/arc.ives/oldP-omen-t.umb%I?=

,*

Statisticile prezentate in #ne'ele ,si ) clasifica tarile pe grupe de virsta1 *-,21 ,3-38 si peste +* de ani iar ane'a 4 completeaza cu date despre speranta de viata% $nterpretarea statisticilor% 7ariile tinere se caracterizeaza prin pondere mare a populatiei in grupa *-,2 ani <in jur de 3*R> pondere mare a populatiei si in grupa ,3-38 ani <in jur de 3*R> pondere foarte mica in grupa peste +* de ani <doar citeva procente>% #ceasta pondere mica este data atit de rata mare de crestere a populatiei cit si de calitatea slaba a vietii1 care face ca speranta de viata sa fie mica% "atele din ane'a 4 arata cruda diferenta din punctul de vedere al sperantei de viata intre diverse tari% cu doar citeva e'ceptii1 toate tarile tinere sunt in #frica la fel speranta de viata cea mai mica este tot in #frica tarile sunt putin dezvoltate economic 7arile batrine se caracterizeaza prin pondere mica in grupa *-,21 apro'imativ ,3R pondere mare in grupa ,3-381 apro'imativ +*R pondere mare si in grupa H+*1 peste )*R% Calitatea mai buna a vietii si sporul mic al populatiei fac mare acest procent% tarile batrine sunt din &uropa plus Iaponia speranta de viata mare tarile sunt dezvoltate economic (omania apare ca tara cu populatie batrina1 pe locul )31 cu diferente destul de mici fata de locul ,%
;oc ,% )3% 7ara $taly (omania *-,2 ,2%4 ,6%4 ,3-38 +,%5 +)%8 H+* )2%, ,6%6 *-,2 ,,%3 ,3%8 ,3-38 2+%) 3*%* H+* 2)%4 42%)

Statisticile sunt prezentate pentru anul )*** cu o proiectie pentru anul )*3*% Se observa ca principalele caractersitici se pastreaza1 nu se prevad modificari in 3* de ani Comparind aceste statistici cu situatia gradului de dezvoltare al tarilor1 respectiv produsul intern brut <statistica din ane'ele 2 si 3> se observa ca tarile mai putin dezvoltate economic apar ca fiind cu populatia tinara si respectiv cele dezvoltate cu populatie batrina1 e'ceptiile fiind putine <Bulgaria1 Ucraina>% Si comparind aceste statistici cu rata brain drain din graficul urmator1 observam concordanta rata mica de crestere a pop'latiei, tari "atrine in tari de(#oltate1 rata mare de crestere, tari tinere in tari subdezvoltate economic

,,

=raficul este evaluarea gradului in care specialistii sunt tentati sa emigreze1 sau sa ramina in tarile de origine% =radul de emigrare este de la , la 51 , insemnind emigrare sigura si 5 emigrare e'clusa%

,6

,6

7.e (esearc. =roup on t.e =lobal Future .ttp //---%cap-lmu%de/fgz/statistics/brain-drain%p.p ,)

&.2. Alte ca'(e


!ai sunt si alti factori mai putin generali care actioneaza in anumite tari sau situatii deosebite%care diferentiaza tarile1 astfel sistemul de promovare bazat pe merite <SU#> atrage mai mult decit cel bazat pe virsta <Iaponia> diferentele culturale si de limba pot face o tara mai atractiva decit alta%1 =ermania de pilda pierde teren din aceste motive1 limba engleza fiind mai accesibila la nivel mondial% nivelul impozitelor si ta'elor atrage sau respinge1 cetatenii din Suedia sau =ermania isi muta rezidenta in !onaco din aceste motive% atacurile teroriste de la ,, septembrie )**, din SU# au avut ca efect cresterea suspiciunilor fata de cetatenii de origine araba si astfel e'odul specialistilor arabi in SU# s-a diminuat mult1 acestia cautind alte locuri mai primitoare% !igratia pe motive etnice migratia cercetatorilor e'-sovietici 9om analiza in continuare mai in detaliu ultimii factori1 respectiv migratia etnica si migratia cercetatorilor e'-sovietici

&.2.1. 1actor'l etnic


!ai e'ista un fenomen interesant1 emigrarea persoanelor apartinind unei minoritati nationale catre tara mama1 factorul de atractie pentru emigrant fiind de natura etnica% "e e'emplu din (omania evreii au plecat aproape toti in $zrael1 germanii aproape toti in =ermania1 multi unguri in Ungaria% $n $zrael emigreaza foarte multi evrei si din (usia1 tarile din estul &uropei1 #frica% $n Ungaria emigreaza membrii minoritatii mag.iare din tarile vecine% !otivul emigarii este etnic dar motivele economice sunt si in acest caz .otaritoare1 nu sunt multe cazuri in care unguri din #ustria de e'emplu sa emigreze in Ungaria sau evrei din SU# sa emigreze in $zrael% Factorul etnic actioneaza asupra tuturor cetatenilor minoritatii respective dar cu precadere asupra celor cu studii1 asupra specialistilor care sunt mai sensibili si mai predispusi la emigrarea etnica1 putem spune deci ca factorul etnic este un factor de atractie care incurajeaza fenomenul de brain drain% $n acelasi timp1 cetatenii din tara mama nu totdeauna ii privesc cu oc.i buni pe cei nou veniti1 ba c.iar nu-i recunosc ca si conationali% #m asistat la situatii in care unguri din #rdeal erau intimpinati in Ungaria cu au venit romanii sau moldovenii de dincolo de ?rut sunt numiti rusi de catre romani% ;a fel si evreii din diverse tari emigrati in $zrael sunt numiti rusi1 romani1 unguri1 polonezi etc% dupa tara din care au emigrat ?e de alta parte1 tarile mama sunt ingrijorate de emigrarea pe motive etnice care in opinia lor are efecte negative asupra minoritatilor din tarile respective1 care astfel se reduc numeric si calitativ% $n (omania au ramas case si c.iar sate intregi abandonate de sasii plecati in =ermania% ?resedintele #cademiei de Stiinte din Ungaria1 Szilveszter &% 9izi vede in tendinta cercetatorilor si oamenilor de stiinta din comunitatile etnice mag.iare din tarile vecine de a lucra in Ungaria o amenintare majora asupra culturii mag.iare din aceste tari% Oamenii de stiinta de etnie maghiara care vin in Ungaria pot avea un efect catastrofal asupra

,4

comunitatilor maghiare din tarile vecine ,8

&.2.2. Emigratia sa#antilor e%-so#ietici


"upa prabusirea Uniunii Sovietice1 un numar impresionant de savanti din cele mai diverse domenii de activitate1 inalte te.nologii inclusiv spatiala1 armament1 energie nucleara1 medicina1 genetica etc% au cam ramas pe drumuri din motive economice1 statul nu mai poate sa sustina cu fonduri cercetarea stiintifica% =uvernul SU# preocupat de soarta savantilor e'-sovietici aloca fonduri pentru sprijinirea lor si pentru incurajarea imigratiei% !otivele sunt pe de o parte pentru a-i impiedica sa fie nevoiti sa-si vinda cunostintele pe piata neagra1 posibil sa ajunga pe mina teroristilor si pe de alta parte pentru a nu se pierde realizarile lor de pina acum1 pentru continuarea cercetarilor valoroase% Si nu in ultimul rind pentru a pune mina pe aceasta forta de cercetare la nivel inalt care aduce beneficii uriase in timp% Subiectul va fi reluat in capitolul 81 ?oliticile SU# de atragere a specialistilor%

0. !aracteristici ale fenomen'l'i "rain drain


0.1. Directiile
"irectiile majore ale brain drain sunt definite geografic astfel1 de la nord la sud1 din #merica ;atina spre #merica de Nord1 din #frica spre &uropa si #merica de Nord est la vest1 din #sia spre &uropa si #merica de Nord1 din #sia spre Qrientul !ijlociu si nord-estul #fricii1 din &uropa spre #merica de Nord "irectiile geografice sunt date insa de gradul de dezvoltare economica diferit1 nordul si vestul au cele mai dezvoltate economii "ar fenomenul brain drain este prezent si in cazul unor tari dezvoltate din &uropa de 9est de unde creierele emigreaza catre Statele Unite si Canada in special% !otivele sunt cautarea satisfactiei personale1 a recunoasterii1 notorietatii si c.iar satisfactii materiale superioare% Qamenii de stiinta sunt mai bine vazuti1 laboratoarele mai bine dotate1 valorificarea rezultatelor cercetarii este mai eficienta etc% &'ista tari ca !area Britanie1 =ermania1 &lvetia1 Franta care sunt atit destinatie pentru tari mai putin dezvoltate cit si sursa de specialisti pentru SU#1 #ustralia si Canada% &migratia din si spre tarile dezvoltate este si ea in crestere1 dar este dominata de miscarile temporare de studenti si specialisti sugerind mai degraba o circulatie decit un e'od al specialistilor% =lobalizarea de asemenea a avut o influenta1 astfel daca specialistii se transfera dintr-o tara in alta dar in interiorul aceleiasi companii1 nu mai putem vorbi de brain drain%

0.2. Dimensi'nea
Care este ponderea specialistilor straini in tarile receptoare ale fenomenului de brain drain se vede in graficele urmatoare22

,8 Szilveszter &% 9izi .ttp //---%budapesttimes%.u/inde'%p.pMartG,535


)* .ttp //---%oecdobserver%org/images//+52%p.oto%jpg ,2

3rocent'l de specialisti straini 4nasc'ti in afara tarii5

Statele cele mai mari beneficiare ale brain drain1 respectiv cele cu procentele cele mai mari de specialisti straini sunt #ustralia <)3R>1 Canada<)*R> si SU#<,*R> tari dezvoltate economic dar si tari traditionale de imigranti% $n &uropa1 ;u'emburg are ,*R1 urmat de #ustria cu 5R pe cind celelalte tari au sub 3R%

6. Efecte
&fectele trebuie analizate din punctul de vedere al tarilor de origine cit si al tarilor beneficiare%

6.1. Efecte as'pra tarilor de origine


7arile de origine investesc bani publici <din impozite si ta'e> pentru educarea tinerilor in profesii necesare societatilor respective% ;a terminarea studiilor tinerii specialisti sunt incurajati de tarile lor sa-si continue perfectionarea in tari dezvoltate economic pentru ca apoi sa se intoarca in tara si sa fie si mai utili si mai performanti% "e cele mai multe ori insa intoarcerea nu mai are loc1 specialistii gasindu-si implinirea profesionala si materiala in tarile dezvoltate% Si c.iar daca statul nu-i trimite la perfectionare tinerii tot au tendinta de asi gasi implinirea acolo unde satisfactiile materiale sunt mai mari% 7arile de origine pierd astfel nu numai specialistii atit de necesari economiilor lor deficitare dar pierd si o multime de bani c.eltuiti cu instruirea specialistilor% "e e'emplu plecarea masiva a doctorilor si asistentelor medicale din =.ana si #frica de Sud a fost dezastruoasa pentru pentru tarile de origine1 acestea raminind practic cu sistemul sanitar amputat% Un efect pozitiv insa este trimiterea de catre cei plecati de bani catre cei de acasa1 in general familiilor% Dragos Cabat, vicepresedinte al Asociatiei Analistilor Financiari - CFA Romania -, ne-a declarat ca este posibil ca fluctuatiile cursului sa ajunga la amplitudini de plus-minus !"#
,3

$%n vacanta de vara, romanii care au muncit in strainatate vin acasa si, pe langa acoperirea cheltuielilor obisnuite cu intretinerea, ei investesc in lucrari de constructii$, a remarcat Dragos Cabat, e&plicand astfel $boom-ul$ inregistrat in acest domeniu in '!!(# %ulie-august, perioada critica $%n lunile iulie si august sunt concedii in toata )uropa, astfel ca si romanii se intorc acasa# Anul trecut, in aceasta perioada, am avut si cotatii de *,+* RO,-)UR, dar va fi greu ca in '!!( sa ajungem la aceste niveluri# .unt insa toate sansele ca euro sa coboare sub pragul de *,/ RO,$, este de parere Florin Catu, analist financiar in cadrul 0rupului %,0 Romania# ' Un alt studiu recent )) pune problema daca banii trimisi sau adusi acasa de emigranti constituie sau nu investitii in (omania1 ajuta sau nu la progresul societatii% #naliza se refera la toti emigrantii nu doar la specialisti1 dar din punctul de vedere al banilor care intra in tara nu e nici o diferenta% 1ot mai multe studii recente evidentiaza atat magnitudinea acestui fenomen al migratiei internationale a fortei de munca 2de e&emplu, se estimeaza ca '!" din forta de munca a Romaniei se afla la munca in strainatate, ca '-* miliarde de euro sunt adusi in tara anual de muncitorii romani care muncesc in straintate etc#3, cat si implicatiile sale pentru economia romaneasca# .i la ce se folosesc acesti bani4 .unt investiti sau nu4 Depinde de cum definim investitiile# Folosirea banilor pentru a tine copiii la scoala sau facultate este o investitie in capital uman, pe termen lung cei educati au sanse mai bune de realizare# Construirea de case este din nou investitie, materialele de constructii, muncitorii si diverse alte cheltuieli, aduc bani mai multi la stat 2impozite pe salarii, pe profiturile firmelor producatoare si de comercializare a materialelor, etc3 Cumpararea de automobile, electrocasnice si alte bunuri de consum are din nou efecte pozitive asupra economiei nationale similar cu constructiile# Chiar si aceste cheltuieli aparent non-investitii se deovedesc de fapt a avea un rol similar cu investitiile, dezvoltarea economica, avind ca rezultat cresterea nivelului de trai al populatiei# .i dupa etapa cheltuielilor de prima necesitate legate de cresterea imediata a nivelului de trai, va urma etapa deschiderii de afaceri in tara, bazate pe e&perienta si capitalul aduse din strainatate# ?relucrare dupa studiul amintit mai sus%

6.2. Efecte as'pra tarilor destinatare


7arile de adoptie cistiga specialisti cu pregatire superioara veniti gratis1 statul nu a c.eltuit nimic cu educatia lor% Si astfel cei saraci pierd si cei bogati cistiga si decalajele nu se reduc ci cresc% Si tarile bogate beneficiare ale e'odului de inteligenta c.iar incurajeaza fenomenul1 favorizind migratia celor educati fata de cei fara studii superioare% "ar sunt si efecte negative asupra tarilor primitoare1 strainii accepta salarii inferioare nativilor ceea ce poate duce la tensiuni sociale si deranjarea pietei fortei de munca%

),#devarul1 ,4%*+%*+ ))#naliza :otNe-s%ro aprilie )**+% "espre capsunari si cum folosesc ei banii castigati in strainatate (adu 7atucu1 Iunior ?rofessional #ssociate la Banca !ondiala in 0as.ington1 "C ,+

7. Mas'ri pentr' controlarea fenomen'l'i


7arile sursa ale fenomenului de brain drain1 deoarece sunt influentate negativ cauta masuri pentru limitarea lui1 in timp ce tarile primitoare sunt interesate de incurajarea lui1 acesta aducindu-le beneficii de tot felul1 in primul rind economice%

7.1. Mas'ri pentr' limitarea fenomen'l'i


7arile mai putin dezvoltate fiind influentate negativ de pierderea de specialisti sunt interesate sa limiteze fenomenul de brain drain si iau masuri in acest sens% Solutii pentru limitarea e'odului

oprirea migratiei% "in motive legate de drepturile omului1 dreptul la libera circulatie si migratia nu pot fi interzise sau limitate politic si atunci trebuie cautate alte metode% $n perioada comunismului sau si azi in tarile unde democratia este in suferinta1 migratia este dificila1 interzisa de stat% $ntirzierea migratiei prin prelungirea duratei de studii sau c.iar obligarea absolventilor la e'ecutarea unui stagiu de )-4 ani prin care sa-si plateasca macar partial studiile finantate de stat descurajarea migratiei prin pirg.ii economice <acordarea de facilitati fiscale pentru salariati sau pentru firmele care activeaza in tara>% Un e'emplu este (omania1 in domeniul 7e.nologia $nformatiei1 programatorii sunt scutiti de plata impozitului pe salarii iar firmele sunt incurajate sa-si dezvolte activitatile prin facilitati fiscale cum ar fi cota unica de impozitare de ,+R % $n alte domenii considerate prioritare1 marile firme negociaza direct cu statul anumite facilitati fiscale <(enault1 !ital Steel etc> #stfel specialistii gasindu-si slujbe care le satisfac aspiratiile profesionale si cistigind un salar decent sunt mai putin tentati sa emigreze% ignorarea fenomenului in ideea ca lipsa specialistilor plecati va fi completata de specialistii veniti din tari si mai sarace% $ncurajarea legaturilor profesionale dintre specialistii din tara si conationalii lor care au migrat duce la o mai buna cunoastere a conditiilor din tara primitoare si demitizarea situatiei nu intotdeauna asa de roza cum pare% "ezvoltarea $nternetului face posibila munca la distanta in special in domeniul 7$1 nu mai este nevoie de plecarea fizica a specialistului in strainatate1 el poate lucra pentru o firma straina1 din propria lui tara si sa fie platit corespunzator%

7.2. Mas'ri pentr' inc'ra8area fenomen'l'i


7arile dezvoltate1 beneficiare ale fenomenului de brain drain care are influentele pozitive evidentiate mai sus1 sunt interesate sa incurajeze fenomenul% ?e linga factorii de atractie evidentiati mai sus si care actioneaza implicit1 tarile deavoltate adopta politici de incurajare a imigratiei specialistilor%
,5

"ezvoltarea continua si in ritm inalt a statelor industrializate duce la cresterea necesarului de forta de munca inalt calificata mult mai mare decit posibilitatile de educare e'istente si atunci apare un deficit care se acopera prin incurajarea migrarii% ;iberalizarea legilor imigratiei cu incurajarea celor cu studii <SU#1 Canada1 =ermania> $n decada ,88*-)*** peste 8**@*** de persoane inalt educate au intrat pe piata muncii din SU# ca efect al unui program de vize temporare% =ermania a adoptat un sistem de permise de munca de tip green card care permite imigrantilor cu studii si familiilor lor sa stea in tara timp de 3 ani $ncurajarea sc.imburilor de cadre didactice si studenti prin burse1 programe de cercetare comune care pina la urma se sfirsesc prin emigrare%

9. -endinte act'ale
Se observa tendinta ca migratia creierelor sa nu mai fie cu sens unic ca pina acum1 se vorbeste despre circulatia creierelor% Noile economii in dezvoltare din $rlanda1 $ndia1 C.ina1 Corea de Sud1 7ai-an atrag multi specialisti care se intorc in patria mama dupa ce au avut succes in strainatate% Cu e'perienta lor1 cu legaturile lor si cu capitalul cistigat contribuie la dezvoltarea unor ramuri industriale in tara de origine% "e e'emplu in Bangalore1 $ndia1 numita Silicon 9alley indian1 e'plozia industriei soft s-a facut cu specialistii intorsi din SU#% "upa cum se e'prima un oficial1 C.ina si-a depozitat inteligenta peste ocean pentru a fi folosita mai tirziu1 si a sosit acum vremea sa fie folosita% 7endinta de intoarcere acasa a specialistilor necesita insa conditii economice atractive1 o economie in dezvoltare% $n #frica de e'emplu unde dezvoltarea economica intirzie1 intoarcerea specialistilor intirzie si ea% Qdata cu dezvoltarea comunicatiilor in general si $nternetului in special1 legaturile dintre cei plecati si cei ramasi acasa sunt foarte strinse si astfel diaspora te.nica ajuta tara natala cu cunostintele si e'perienta lor c.iar fiind la mare distanta% Se vorbeste astfel nu de brain drain ci de brain gain <cistig>% "ezvoltarea economica si globalizarea produc sc.imbari in brain drain1 companiile multinationale vin in (omania si fie aduc specialisti proprii fapt care constituie o circulatie a specialistilor in sens invers1 fie angajeaza specialisti locali care astfel isi gasesc implinirea profesionala si materiala si nu mai sunt tentati sa emigreze%

:. .t'di' de ca(
3olitici ale .;A pentr' atragerea fortei de m'nca inalt calificate
Sa vedem acum practic cum se manifesta fenomenul de brain drain si pentru aceasta am ales nu c.iar intimplator tara cea mai dezvoltata economic1 cea mai mare putere mondiala economica si militara1 cea mai democrata tara% ;a aceasta dezvoltare au contribuit din plin imigrantii in general si specialistii in special% #nalizam in continuare trei dintre metodele folosite de SU# pentru a atrage forta de
,6

munca inalt calificata% Fiecare metoda se adreseaza unei categorii distincte dar au in comun acelasi scop1 de a atrage specialistii sa lucreze in economia americana1 de a contribui la dezvoltarea ei% ,% 9izele :,B )% $migrarea savantilor e'-sovietici 4% ;oteria vizelor

:.1. <i(ele =1>


?rogramul de vize :,B este permisul/viza de munca de baza in SU#% =uvernul SU# a introdus viza :,B pentru a oferi profesionistilor inalt calificati si/sau studentilor din intreaga lume oportunitatea de a lucra si trai in SU# )4 Si lista profesiilor pentru care se acorda vize este cit se poate de clara1 specialisti cu inalta calificare =1> professions/occupations $7 / Computer professionals University professors and teac.ers &ngineers :ealt.care -orJers #ccountants Financial analysts !anagement consultants ;a-yers #rc.itects Nurses ?.ysicians Surgeons "entists Scientists Systems analysts Iournalists and editors Foreign ;a- advisors ?syc.ologists 7ec.nical publications -riters !arJet researc. analysts
)4.ttp //---%.,base%com ,8

?ista de profesii@oc'patii acceptate de =1> ?rofesionisti 7$/calculatoare ?rofesori si cadre didactice universitare $ngineri ;ucratori in domeniul sanitar Contabili #nalisti financiari Consultanti de management #vocati #r.itecti Surori medicale "octori C.irurgi "entisti Cercetatori% #nalisti de sistem Siaristi si editori Consultanti juridici ?si.ologi (edactori publicatii te.nice #nalisti de cercetare de piata

=1> professions/occupations 7eac.ers in elementary or secondary sc.ools1 colleges

?ista de profesii@oc'patii acceptate de =1> ?rofesori in scoli elementare sau secundare1 colegii

;imita curenta este de +3@*** de straini care pot primi viza% #ceasta limita a fost de ,83@*** in anii )**,1 )**)1 )**4 )2 Vizele H!B au fost introduse prin Immigration Act in 1990 (IMMACT care permite anga!atorilor din "#A sa$si im%unatateasca temporar forta de munca cu muncitori inalt calificati& 'orta de munca este admisa sa lucreze initial pentru trei ani care se poate e(tinde pe inca trei ani& )rin H$1B Visa *eform Act din +00,- cu efect din Ma1- +00.- se suplimenteaza cuantumul /izelor H!B cu inca +00000 pentru cei care au a%sol/it in "#A un masterat sau un ni/el mai inalt de educatie Reactii legate de sistemul de vize H1B In functie de interesele de grup sau personale- e(ista sustinatori puternici ai acestui tip de /iza dar si critici& 1a +2 aprilie +00.- la o coferinta la ;ibrary of Congress1 Bill =ates s-a e'primat total impotriva limitarii numarului de vize de tip :,B1 spunind ca el ar elimina complet limitarile% Cresterea calibrului institutiilor de cercetare din C.ina si $ndia inseamna reducerea imigrarii si un pericol mai mare ca niciodata asupra competitivitatii #mericii%)3

Bill

ates, presedinte !icrosoft, cel mai "ogat om din lume#$

$ntr-o alta declaratie citata de un site adresat tarilor arabe )5 Bill =ates spune #ceasta politica nu are sens% $deea din spatele :,B este @nu lasati prea multi oameni
)2.ttp //---%uscis%gov/grap.ics/.o-doi/.,b%.tm U%S% Citizens.ip and $mmigration Services% )3.ttp //ne-s%com%com/=atesH-antsHtoHscrapH:-,BHvisaHrestrictions/),**-,*))P43+65*48%.tmlMtagGnl #pril )51 )**3 )+ .ttp //---%-as.ingtonprism%org/eng/s.o-article%cfmMidG+ )5 .ttp //---%-as.ingtonprism%org/eng/s.o-article%cfmMidG+ )*

destepti sa vina in aceasta tara@% ?rin oprirea specialistilor sa vina in SU# ne facem singuri rau in competitia globala% $n pagina de opinii a 7.e 0all Street Iournal care in general este de partea politicilor presedintelui Bus.1 se critica politica SU#1 politicile de imigrare care limiteaza accesul la talentele globale intr-o piata globala nu vor pastra SU# in linia intii% Si nici nu ne vor ajuta sa continuam ca si leader mondial in stiinta si te.nologie Companiile americane se pling demult ca sistemul educational din SU# nu produce destui cercetatori si ingineri% $n C.ina absolva de patru ori mai multi ingineri decit in SU# iar Iaponia cu o populatie de mai putin de jumatate fata de SU#1 produce de doua ori mai multi ingineri $nstitutul de cercetare pentru inalta educatie al Universitatii California din ;os #ngeles spune ca numarul studentilor care aleg stiinta computerelor s-a redus cu mai mult de +*R intre )*** si )**2% Ca urmare cit si datorita fortei de munca mai ieftine1 multe companii americane ca !icrosoft1 $ntel si $B! au infiintat centre de cercetare in $ndia si C.ina% ?e de alta parte insa =erald Co.en1 presedinte al #sociatiei de industrie soft-are din Ne- OorJ contrazice afirmatiile lui Bill =ates1 zicind ca nu este lipsa de ingineri in SU# si ca =ates pleaca in $ndia si C.ina doar pentru ca e mai ieftin% &l poate gasi toti inginerii pe cre ii doreste in tara% #ceste afirmatii sunt insa ale cuiva pus sa apere bransa sa <n%a%> Site-ul in sine1 -as.ingtonprism%org este un bun e'emplu de propaganda al SU# poentru atragerea specialistilor% $ata cum se prezinta acest site )6 5ashington 6rism este un jurnal saptaminal de cultura si politica in limba persana, destinat sa aduca stiri si comentarii de interes pentru .UA catre tarile si comunitatile vorbitoare de persana intr-un mod e&act, cuprinzator si analitic# Functia de baza pentru 5ashington 6rism este de a actiona ca un pod intre comunitatea nord americana si lumea vorbitoare de persana funtionind ca un 78irou de la 5ashington9 pentru publicatiile si agentiile de presa in persana care pot apoi sa foloseasca materialele noastre gratis pentru audienta lor proprie# %n anga&at '( american afectat de vizele H1B Iata ce scrie pe un forum un profesionist IT /ictima a acestei politici3 In teorie viza H1B inseamna ca un strain sa ia slujba unui cetatean american. DAR, ei vor plati taxe catre statul american, vor cheltui bani cu cazarea, masa, trasnportul, bani care vor intra in economia americana. Prin comparatie, printr o slujba externalizata !outsource"# in In"ia, nu se cheltuiesc "e loc bani in economia americana ci se re"uc "oar costurile "e munca. Dar Bill $ates spune pe cnn.com %ricine cu o e"ucatie buna in "omeniul computerelor nu este somer&. 'i asta ma (ace (urios, slujba mea a (ost externalizata "e "oua ori in trei ani. )u scriu so(t*are pentru main(rame IB+ "e ,"e ani si sunt chiar bun. Aici in '.A nu se mai invata /%B%0 acum. Dar eu sunt prea scump, pot sa mi re"uc pretentiile la "oar a mi plati (acturile pentru o casa si masina me"ii si nimic altceva si tot nu pot concura cu cineva "in In"ia.

)6 .ttp //---%-as.ingtonprism%org/eng/aboutus%cfm ),

1u mai lucrez "in iulie anul trecut !"e 2 luni# si chiar acum ma 3in"esc "aca nu cumva ar (i o i"ee buna sa vin" totul si sa ma retra3 intr un cort in "esert. +9 $n concluzie1 interesele personale sau de grup dicteaza acceptarea sau respingerea acestei politici1 a vizelor :,B% $nteresele economice fiind foarte puternice si puternic sustinute de marile companii1 primeaza si astfel politica vizelor :,B se pastreaza%

:.2. .a#antii e%-so#ietici

Savantii sovietici lucrind la Vos)od 1 4*

"upa cum am enuntat deja ca o cauza particulara de brain drain1 un caz interesant este situatia grea a savantilor e'-sovietici dupa prabusirea Uniunii Sovietice in ,88,% Un numar impresionant de savanti din cele mai diverse domenii de activitate1 inalte te.nologii inclusiv spatiala1 armament1 energie nucleara1 medicina1 genetica etc% au cam ramas pe drumuri din motive economice1 statul nu mai poate sa sustina cu fonduri cercetarea stiintifica% =uvernul SU# preocupat de soarta savantilor e'-sovietici aloca fonduri pentru sprijinirea lor si pentru incurajarea imigratiei% !otivele sunt pe de o parte pentru a-i impiedica sa fie nevoiti sa-si vinda cunostintele pe piata neagra1 cu posibilitatea sa ajunga pe mina teroristilor si pe de alta parte pentru a nu se pierde realizarile lor de pina acum1 pentru continuarea cercetarilor lor valoroase% Si nu in ultimul rind pentru a pune mina pe aceasta forta de cercetare in inalte te.nologii1 care aduce beneficii uriase in timp% =uvernul SU# a dat o lege speciala doar pentru aceasta situatie1 a specialistilor e'sovietici% ;egea care incurajeaza imigrarea acestora este Soviet Scientists $mmigration #ct of ,88) <SS$#>1 amendata de mai multe ori de atunci% Ultima reglementare stabileste valabilitatea ei pina la 4* septembrie )**+ si o noua limitare numerica la 83* de vize <e'clusiv familiile lor>%
)8.ttp //ne-s%com%com/3)*6-,*))*%.tmlMforum$"G,Tt.read$"G+4+8Tmessage$"G2,*))TstartG-,** 4* .ttp //images%google%com/ ---%en&4i5ipedia&org ))

$ata cum se definesc savantii e'-sovietici vizati de aceasta lege 4, Oameni de stiinta sau ingineri care au e&perienta in industriile nucleara, chimica, biologica sau alte inalte tehnologii sau care lucreaza in industriile de aparare nucleara, chimica, biologica sau alte inalte tehnologii sau alte proiecte de inalta tehnologie defensive# Apoi legea a fost amendata pentru a include specialistii care lucreaza in inalte tehnologii cu aplicare clara in proiectarea, dezvoltarea si productia de rachete balistice sau arme de distrugere in masa nucleare, biologice, chimice sau altele#

:. . ?oteria #i(elor 4Green card lotterA5

4)

44

!e este ;... Green !ard ?otterAB Ce este intii =reen CardM &ste certificatul de imigrant1 permisul de a imigra permanent in SU#1 adica sa traiesti si sa muncesti acolo1 sa devii rezident% Una dintre posibilitatile legale de a emigra in SU# este prin programul numit =reen Card ;ottery1 loteria vizelor care functioneaza incepind cu anul ,88*% $ata cum defineste acest program US citizens.ip and immigration services1 o organizatie guvernamentala% 42 %n fiecare an, programul Diversit: ;otter: 2D<3 face disponibile //=!!! de vize de imigrant printr-o loterie pentru cei care vin din tari cu rata mica de imigrare in .UA# Din acestea /!!! sunt pentru ,ACARA un program special pentru tari din America Centrala si fosta Uniune .ovietica */# Departamentul de stat 2DO.3, tine loteria in fiecare an si selecteaza aleator apro&imativ !=!!! dintre cei ce au depus cereri, deoarece nu toate cererile sunt validate# %n momentul in care se emit //=!!! de vize sau se sfirseste anul fiscal, programul se termina# Cine primeste viza prin Diversit: <isa ;otter: 6rogram are autorizarea de a trai si munci permanent in .UA si ii este permis sa-si duca sotul-sotia si copiii necasatoriti in virsta de pina la ' de ani# Detinatorii de 0reen card primesc de asemenea beneficii de tip sanatate, educatie, pensii, impozite, asigurari sociale si altele# 0reen Card nu modifica cetatenia prezenta dar
4, .ttp //---%uscis%gov/lpbin/lpe't%dll/inserts/fr/fr-,/fr-4*,3*/fr-48+3*/fr2**,,MfGtemplatesTfnGdocument-frame%.tm 4) 0--%usafis%org 44 (eclama pe ---%eurone-s%net 42 .ttp //---%uscis%gov/grap.ics/services/residency/divvisa%.tm 43 .ttp //---%uscis%gov/grap.ics/services/residency/nacara)*4Pmain%.tm )4

ulterior detinatorul poate solicita daca doreste cetatenia americana# #cest tip de viza se acorda selectiv1 nu oricine se califica pentru a intra in loteria vizelor ci doar cei cu un anume grad de educatie1 deci este brain drain% Conditii de educatie si e'perienta in munca necesare participarii la loteria vizelor Doritorii trebuie sa aiba educatie de liceu sau echivalenta, definita in .UA ca si absolvirea a ' clase de scoala elementara si secundara> sau doi ani de e&perienta in ultimii / ani intr-o meserie care necesita cel putin doi ani de specializare Nu e doar pentru savanti dar nici nu e pentru oricine1 se selecteaza doar cei educati% Citeva statistici referitoare la programul loteria vizelor% ?rimul tabel indica numarul de solicitanti inscrisi dintre care admisi respectiv respinsi% Cei respinsi sunt din motive de date incomplete sau eronate%
3rogram "9-;ottery )**2 "9-;ottery )**4 "9-;ottery )**) "9-;ottery )**, "9-;ottery )*** 3eriod Entries Recei#ed ,*%) !illion 6%5 !illion ,4 !illion ,4 !illion ,*%3 !illion 3%6 !illion + !illion C'alified Dis/'alified 5%4 !illion +%) !illion )%8 !illion )%3 !illion )6R )8R

Qct 51 )**) - Nov +1 )**) Qct ,1 )**, - Qct 4,1 )**, Qct )1 )*** - Nov ,1 )*** Qct 21 ,888 - Nov 41 ,888 Qct ,1 ,886 - Qct 4,1 ,886 Qcto )21 ,885 - Nov )21 "9-;ottery 88 ,885 Feb 41 ,885 - !ay 31 "9-;ottery 86 ,885

,* !illion 4 !illion )4R ,, !illion ) !illion ,3R 6 !illion 4%2 !illion 2%5 !illion )%3 !illion )%2 !illion ,%4 !illion )2R 2,R ))R

Concurenta mare pe 33@*** de locuri <n%a%> Cistigatori din (omania ai loteriei vizelor1 pe ani 4+ An'l *'mar de cistigatori D<2226 1716 D<- D<- D<- D<2220 222& 222 2222 2021 19&0 16 6 1 07 D<2221 2 72 D<2222 &:& D<1::: 6: D<1::9 & 27

4+

.ttp //---%usafis%org/greenPcard/prevPyears%aspMafGagi )2

12. !oncl'(ii
Fenomenul de brain drain nu poate sa fie disociat de fenomenul mai larg al globalizarii a carui componenta este% =lobalizarea este procesul cresterii interdependentei pietelor in lume1 proces accelerat in ultimele doua decenii odata cu dezvoltarea te.nologiilor care permit oamenilor sa calatoreasca1 sa comunice si sa faca afaceri mult mai usor% Cele mai importante dezvoltari te.nologice care au facut posibila globalizarea si au accelerat-o au fost in domeniul telecomunicatiilor si in special $nternetul% =rupul pro-globalizare reprezentat de 0orld 7rade Qrganization <organizatie pan guvernamentala cu peste ,2* de tari membri> si 7.e 0orld &conomic Forum <o fundatie fara putere de decizie dar un forum cu o mare influenta> vede in acest fenomen o modalitate de crestere a oportunitatilor pentru toti1 cresterea concurentei ca factor de crestere a eficientei companiilor si calitatii produselor spre beneficiul consumatorilor% =rupul antiglobalizare este reprezentat de cei ce nu pot face fata concurentei crescute sau ecologisti cum ar fi =reenpeace1 organizatii ale lumii a treia <=55> sau organizatii sindicale%45 =lobalizare nu este un fenomen nou1 omenirea a trecut prin mai multe globalizari pina acum1 diferitele imperii1 (oman1 $slamic1 Qtoman1 :absburgic1 Napoleonian1 coloniale1 sovietic etc% Sau adoptarea crestinismului care a devenit o religie universala si adoptarea alfabetului latin folosit azi la scara planetara1 au fost fenomene de globalizare si au avut efecte dintre cele mai pozitive asupra evolutiei omenirii% #sa ca de ce sa ne speriem ca globalizarea actuala <desigur sub alte forme si dimensiuni> ar avea doar efecte negative 46% #u trecut vremurile in care omul se nastea intr-un sat1 lucra pamintul si crestea animale toata viata lui si murea fericit in acelasi sat1 cea mai lunga calatorie facuta in viata era pina la tirgul din satul vecin% "ezvoltarea economica si desc.iderile politice au facut posibila miscarea libera a oamenilor in interiorul granitelor si in afara lor1 libertatea de circulatie este azi recunoscuta ca unul dintre drepturile fundamentale ale omului% "eclaratia universala a drepturilor omului1 adoptata si proclamata de #dunarea =enerala QNU ca rezolutia ' ? A 2%%%3 din ! decembrie @+A spune
Articol'l 1 .

<,> Fiecare persoana are dreptul la libera miscare si rezidenta in interiorul granitelor fiecarui stat% <)> Fiecare persoana are dreptul de a parasi orice tara inclusiv a sa proprie si de a se reintoarce in tara sa% Fenomenul de brain drain sau mai degraba brain circulation circulatia creierelor este foarte comple'1 cu efecte multiple si complicate asupra tarilor de origine si tarilor primitoare% Studiile facute au relevat diferente majore de la tara la tara si nu s-au gasit solutii general valabile care sa elimine efectele sale negative% Sc.imbarea sensului migratiei1 incurajarea financiara a intoarcerii acasa s-a dovedit o metoda de succes in #sia dar e'ista riscul unui efect secundar nedorit1 migratia doar in 45 .ttp //---%investor-ords%com/),6)/globalization%.tml
46 #drian Cioroianu la (adio (omania #ctualitati1 *8%*+%)**+ )3

scopul de a primi ulterior facilitatile pentru intoarcerea acasa sau o cale mai sigura pentru promovare si recunoastere%% ?e termen lung ar trebui create conditii ca fenomenul de migrare a creierelor sa nu mai aiba efectele negative amintite1 toate solutiile de limitare a migrarii sau stimulare a reintoarcerii nu rezolva problema in comple'itatea ei% Solutia viabila este dezvoltarea economica prin care se elimina o serie de facori de respingere1 cele mai importante cauze ale fenomenului% Unii analisti mai optimisti1 vad aceasta migratie ca parte a fenomenului mai larg al globalizarii in care bunuri1 servicii1 bani si oameni se misca din diverse motive1 ignorind granitele si nimic mai mult1 cu efecte diverse1 pozitive si negative% !igratia este un fenomen natural propriu in toata biosfera1 fluturi1 crustacee1 pesti1 pasari1 mamifere migreaza mii de Jilometri din motive de .rana1 clima1 reproducere etc% Qmul ca specie a aparut in nord-estul #fricii de unde a plecat in urma cu apro'imativ +*@*** de ani spre nord si apoi spre est pentru ca dupa mii si mii de ani sa colonizeze intreg ?amintul1 jungla cea mai deasa1 deserturile de nisip sau deserturile de g.eata1 cei mai inalti munti1 intinderile marilor si oceanelor nu au fost obstacole de netrecut% "in fericire atunci nu e'istau organisme internationale1 ecologistiUM sau politicieni care sa-si puna problema stavilirii fenomenului migratiei1 trebuie sa o facem noi aziM $ntr-o viziune dar-inista1 supravietuieste si se dezvolta cel mai puternic si cel care se adapteaza cel mai bine si mai repede la noile conditii economice1 sociale1 politice si de alt fel iar ceilalti pierd% "esigur ca etic este ca cei mai slabi sa fie ajutati1 incurajati1 indrumati dar cel mai sigur si eficient este sa te ajuti singur% Nu este o viziune egoista1 ci realista%

#l (atiu Baia !are1 iunie )**+

)+

11. Ane%e
11.1. Ane%a 1 3op'latiaD cele mai tinere tari in 2222
Statistica preluata din UN population division
rank country
:

age groups 2000 in % age groups 2050 in % 0-14 15-59 0! 0-14 15-59 0! ,% Oemen 3*%, 2+%4 4%+ 45%* 35%5 3%4 )% Niger 28%8 2+%8 4%4 46%2 3+%+ 3%* 4% Uganda 28%) 25%* 4%6 42%6 38%3 3%5 2% "em% (ep% of t.e Congo 26%6 2+%5 2%3 4,%5 +)%, +%) 3% BurJina Faso 26%5 2+%3 2%6 44%8 38%3 +%3 +% #ngola 26%) 25%4 2%3 4+%5 36%, 3%) 5% Somalia 26%* 26%, 4%8 4+%4 36%* 3%5 6% Burundi 25%+ 26%, 2%4 44%4 38%8 +%6 8% Sambia 2+%3 26%8 2%3 )6%+ +4%+ 5%8 ,*% C.ad 2+%3 26%+ 2%8 4*%8 +)%4 +%6 ,,% Qccupied ?alestinian 7err% 2+%2 26%5 2%8 )+%5 +4%4 8%8 ,)% Benin 2+%2 28%2 2%) )5%4 +4%6 6%8 ,4% !ala-i 2+%4 28%* 2%+ 4)%) +,%) +%+ ,2% Congo 2+%4 26%5 3%, 4,%* +)%* +%8 ,3% !ali 2+%, 26%, 3%5 44%+ 38%2 5%* ,+% Simbab-e 23%) 3*%, 2%5 )2%8 +4%6 ,,%4 ,5% &t.iopia 23%) 3*%, 2%5 4)%3 +*%8 +%+ ,6% Nigeria 23%, 3*%) 2%6 )3%, +2%+ ,*%4 ,8% United (epublic of 7anzania 23%* 3,%* 2%* )2%4 +2%+ ,,%* )*% Solomon $slands 22%6 3,%* 2%) )2%+ +2%3 ,*%6 ),% !adagascar 22%5 3*%3 2%5 )+%6 +4%8 8%4 ))% Senegal 22%4 3,%3 2%) )2%2 +2%5 ,,%* )4% (-anda 22%4 3,%3 2%) )5%) +4%6 8%* )2% 7ogo 22%4 3*%8 2%8 )3%2 +2%3 ,*%, )3% Sierra ;eone 22%) 3,%* 2%6 4,%* +)%) +%6 source UN ?opulation "ivision% note projection for )*23-)*3* based on medium-variant for global population gro-t. estimates by t.e UN%

48

UN population division .ttp //---%geo.ive%com/c.arts/popPage%p.p )5

11.2. Ane%a 2 3op'latiaD cele mai "atrine tari in 2222


Statistica preluata din UN population division &2
rank country age groups 2000 in % 0-14 15-59 0! ,2%4 +,%5 )2%, ,3%, +,%3 )4%2 ,3%3 +,%) )4%) ,2%5 +)%, )4%) ,6%) 38%2 ))%2 ,5%4 +*%+ ))%, ,2%5 +4%3 ),%6 ,3%5 +)%+ ),%5 ,+%5 +)%, ),%4 ,5%2 +,%5 )*%8 ,+%5 +)%3 )*%6 ,+%+ +)%+ )*%5 ,8%* +*%2 )*%+ ,5%6 +,%+ )*%3 ,6%5 +*%5 )*%3 ,5%5 +)%, )*%) ,6%* +,%6 )*%) ,6%4 +,%6 )*%* ,6%* +)%* ,8%8 ,+%8 +4%4 ,8%5 ,8%6 +*%5 ,8%+ ,6%5 +)%* ,8%2 ,3%8 +3%* ,8%) ,6%5 +)%2 ,6%8 ,6%4 +)%8 ,6%6 age groups 2050 in % 0-14 15-59 0! ,,%3 2+%) 2)%4 ,4%, 2+%) 2*%5 ,)%2 28%3 46%, ,)%3 23%) 2)%4 ,2%* 26%4 45%5 ,2%) 3*%4 43%3 ,,%2 22%3 22%, ,4%6 25%+ 46%+ ,)%3 26%+ 46%8 ,3%* 25%3 45%3 ,2%2 28%8 43%5 ,,%+ 25%2 2,%* ,3%* 3,%, 42%* ,)%8 28%* 46%, ,+%* 3,%4 4)%5 ,3%+ 26%3 43%8 ,+%4 34%* 4*%6 ,3%) 34%* 4,%6 ,3%* 3*%+ 42%2 ,2%2 28%2 4+%) ,+%, 3,%5 4)%4 ,5%5 35%, )3%) ,)%2 23%, 2)%2 ,2%+ 28%+ 43%6 ,3%8 3*%* 42%)

,% $taly )% =reece 4% =ermany 2% Iapan 3% S-eden +% Belgium 5% Spain 6% Bulgaria 8% S-itzerland ,*% ;atvia ,,% ?ortugal ,)% #ustria ,4% United Lingdom ,2% UJraine ,3% France ,+% &stonia ,5% Croatia ,6% "enmarJ ,8% Finland )*% :ungary ),% Nor-ay ))% ;u'embourg )4% Slovenia )2% Belarus )3% (omania source UN ?opulation "ivision% note projection for )*23-)*3* based on medium-variant for global population gro-t. estimates by t.e UN%

2*

UN population division .ttp //---%geo.ive%com/c.arts/popPage%p.p )6

11. . Ane%a

3op'latiaD .peranta de #iata &1

"#$E%& "'FE E()E*&+N*,2 -in years./ 2005 ,% Bots-ana )% S-aziland 4% #ngola 2% ;esot.o 3% Simbab-e +% !ala-i 5% Sambia 6% !ozambiNue 8% Central #frican (ep% ,*% Niger 44%8 43%+ 4+%+ 4+%5 4+%5 45%* 48%5 2*%4 2,%* 2)%,

0'10E%& "'FE E()E*&+N*,2 -in years./ 2005 ,% #ndorra )% San !arino Singapore 2% Iapan 3% #ustralia S-eden S-itzerland 6% $celand 8% Canada ,*% $taly 64%3 6,%+ 6,%+ 6,%) 6*%2 6*%2 6*%2 6*%) 6*%, 58%5

2, .ttp //---%infoplease%com/ipa/#*5+)46*%.tml $nformation ?lease is part of ?earson &ducation1 t.e largest educational publis.er in t.e -orld and o-ner of ?rentice :all1 Scott Foresman1 #ddison 0esley ;ongman1 and ot.er distinguis.ed imprints% ?earson also o-ns t.e Financial 7imes and ?enguin ?utnam publis.ers%

)8

11.&. Ane%a & -arile c' cel mai mare prod's intern "r't &2
Nr ,% )% 4% 2% 3% +% 5% 6% 8% ,*% ,,% ,)% ,4% ,2% ,3% ,+% ,5% ,6% ,8% )*% ),% ))% )4% )2% )3% )+% )5% )6% )8% 4*% 4,% 4)% 44% 42% 43% 4+% &ara United States Iapan =ermany United Lingdom France $taly C.ina Spain Canada Sout. #sia $ndia Lorea1 (ep% !e'ico #ustralia Brazil (ussian Federation Net.erlands S-itzerland Belgium S-eden 7urJey #ustria $ndonesia Saudi #rabia Nor-ay "enmarJ ?oland Sout. #frica =reece Finland $reland ?ortugal 7.ailand C.ina1 :ong Long S#( $ran1 $slamic (ep% #rgentina 12) 2000 in 3%4 12) 2004 in 3%4 815+216**1***1*** 2152+1*+61***1*** ,165*1)561***1*** ,124814261***1*** ,14*612*,1***1*** ,1*5215+21***1*** ,1*6*152,1***1*** 3+,153815**1*** 5,4158315**1*** +*41,8415**1*** 235145+18**1*** 3,,18)61)**1*** 36,12)612**1*** 4681,**1)**1*** +*,154)1***1*** )3815*613**1*** 45*1+4613**1*** )2+1)2*14**1*** ))61)831+**1*** )4813+515**1*** ,881)+514**1*** ,8*12,*12**1*** ,+31*)*13**1*** ,66122,18**1*** ,++18*+1)**1*** ,361))318**1*** ,++132613**1*** ,4)16551+**1*** ,,)1*831,**1*** ,,818*31,**1*** 8215341***1*** ,*+123+15**1*** ,))15)31)**1*** ,+3143618**1*** 8+1)*6185*1*** )621)*415**1*** ,,1++513,*1***1*** 21+)414861***1*** )15,212,61***1*** )1,2*16861***1*** )1**)136)1***1*** ,1+5)14*)1***1*** ,1+2814)81***1*** 88,122,1+**1*** 85815+21)**1*** 656156218**1*** +8,165+14**1*** +581+5214**1*** +5+128514**1*** +4,1)3316**1*** +*216331,**1*** 36)14831***1*** 3551)381+**1*** 43812+314**1*** 42816)816**1*** 42+12*21,**1*** 4*,182816**1*** )8*1,*813**1*** )351+2,13**1*** )3*133514**1*** )3*1,+61***1*** )241*2414**1*** )2,164)13**1*** ),)155514**1*** )*412*,1***1*** ,6+13851***1*** ,6413381+**1*** ,+61)6,12**1*** ,+4128,13**1*** ,+41**215**1*** ,+)15*814**1*** ,3,13*,1)**1*** 5odi6icare 200472000 ,8%28R -)%36R 23%,4R 26%52R 34%*+R 33%+*R 3)%+,R 5+%28R 45%)+R 23%+8R 3,%)5R 4)%55R ,+%43R +)%)4R *%3)R ,)2%)3R 33%53R 23%86R 34%)2R 22%+*R 3,%34R 3)%4+R 3+%,4R 4)%8+R 28%68R 34%+,R 23%)*R +*%,4R 6,%23R 33%+)R 84%5)R 36%*5R 44%))R -,%2)R +8%,)R -2+%+8R

2) .ttp //---%-orldbanJ%org/

4*

45% !alaysia 8*14,8152*1*** ,,5155316**1*** 46% $srael ,,3123)1,**1*** ,,5132612**1*** 48% 9enezuela1 (B ,,51,251+**1*** ,*814),18**1*** 2*% Czec. (epublic 3315*5126*1*** ,*51*2+16**1*** 2,% Singapore 8,125+1,,*1*** ,*+16,614**1*** 2)% :ungary 2+1+6*1+**1*** 8815,)1*)*1*** 24% Ne- Sealand 3)1,52154*1*** 881+6+164*1*** 22% Colombia 6415561+4*1*** 851464184*1*** 23% ?aJistan 5414),1*,*1*** 8+1,,2162*1*** 2+% C.ile 5313,2185*1*** 821,*2182*1*** 25% ?.ilippines 5318,)132*1*** 6+12)61+**1*** 26% #lgeria 3412321+8*1*** 621+281*,*1*** 28% &gypt1 #rab (ep% 8812)5135*1*** 531,25164*1*** 3*% (omania 451*3)1+2*1*** 541,++164*1*** source 0orld "evelopment $ndicators database1 0orld BanJ%

4*%2*R ,%6)R -+%+6R 8)%,+R ,+%55R ,,4%+*R 8,%*+R ,+%)2R 4,%*8R )2%+)R ,4%63R 36%4+R -)2%2)R 85%25R

11.0. Ane%a 0 3rod's'l intern "r't pe loc'itor


H*' Ran+ , 8 1 10 1, + . 2 12 6 1+ 9 11 +0 17 16 ++ 1. 18 7 +. 19 Countr, 1u(em%ourg Ireland 9or4a: #nited "tates ;enmar5 Iceland Canada "4itzerland Austria Australia 9et<erlands Belgium =apan >erman: 'rance 'inland Hong ?ong- C<ina ("A* #nited ?ingdom Ital: "4eden "ingapore 9e4 @ealand

&

*- per capita .--- %S/0 .H*'0 +006 7+-+98 1 62-268 62-720 62-.7+ 61-,7. 61-+,6 60-722 60-..+ 60-09, +9-76+ +9-621 +8-66. +2-972 +2-2.7 +2-722 +2-719 +2-129 +2-1,2 +2-119 +7-2.0 +,-,81 ++-.8+

24 #nited 9ations ;e/elopment )rogramme- +007& All rig<ts reser/ed& .ttp //.dr%undp%org/statistics/data/indicators%cfmM'G3TyG,TzG, 4,

,1 +1 +6 +, ,0 1+1 66 +7 +9 +2 ,, +8 6+ ,6 .0 61 60 6. 21 68 ,+ 22 ,9 6, 69 67 7. ,. .2 1+0 70 62 ,8 .1 ,2 71 7+ .6 161 ,7 77 76 .. 26

#nited Ara% Amirates "pain Israel >reece Batar ACuatorial >uinea Brunei ;arussalam "lo/enia C:prus )ortugal ?u4ait ?orea- *ep& of Malta Ba<rain Ba<amas Czec< *epu%lic Bar%ados Hungar: Dman Astonia "lo/a5ia "audi Ara%ia "aint ?itts and 9e/is Argentina 1it<uania )oland Mauritius Croatia Trinidad and To%ago "out< Africa Antigua and Bar%uda C<ile 1at/ia "e:c<elles Costa *ica Mala:sia *ussian 'ederation Me(ico Bots4ana #rugua: >renada Brazil Bulgaria T<ailand

++-,+0 + 6 ++-691 +0-066 19-9., 19-8,, + , 19-280 + 6 19-+10 + . 19-1.0 18-227 + 18-1+7 18-0,2 6 12-921 12-766 12-,29 + 12-1.9 + 17-6.2 1.-2+0 1,-.8, 16-.8, + 16-.69 16-,9, 16-++7 6 1+-,0, 1+-107 11-20+ 11-629 11-+82 11-080 10-277 10-6,7 6 10-+9, 10-+2, 10-+20 10-+6+ + , 9-707 6 9-.1+ 9-+60 9-178 8-21, 8-+80 2-9.9 2-290 2-261 2-.9.

$1
89 99 ., 91 .7

Romania
Tunisia Iran- Islamic *ep& of Tonga Belize )anama

2,#22
2-171 7-99. 7-99+ 6 7-9.0 7-8.,

4)

9. .9 9, 79 80 1+6 1+. 82 106 72 78 92 9+ 2, 27 28 20 29 10. 81 8. 2. 10, 1,2 88 2+ 8, 90 102 112 98 1+, 119 96 86 8+ 101 107 110 11+ 118 1+2 117 162 100 116 1,9 108 1,. 170

;ominican *epu%lic Macedonia- T'E* Tur5e: Colom%ia ?aza5<stan >a%on 9ami%ia "aint Vincent and t<e >renadines Algeria Belarus Bosnia and Herzego/ina Tur5menistan 'i!i "amoa (Festern "aint 1ucia #5raine ;ominica )eru Cape Verde 1e%anon C<ina Venezuela Al "al/ador "4aziland )aragua: Al%ania )<ilippines =ordan >u:ana >uatemala =amaica Morocco Ag:pt "ri 1an5a Armenia Acuador Azer%ai!an ":rian Ara% *epu%lic Indonesia 9icaragua Vanuatu India Honduras )apua 9e4 >uinea >eorgia Boli/ia 1esot<o Viet 9am @im%a%4e Angola

7-8+6 6 7-29, 7-22+ 7-20+ 6 7-721 7-692 7-180 6 7-1+6 7-102 6 7-0.+ .-972 .-968 .-880 .-8., 6 .-209 .-,91 .-,,8 .-+70 .-+1, 6 .-02, .-006 7 ,-919 ,-281 6 ,-2+7 ,-78, 6 ,-.8, ,-6+1 ,-6+0 ,-+60 6 ,-1,8 6 ,-10, ,-00, 6-9.0 6-228 6-721 6-7,1 6-712 6-.27 6-671 6-+7+ 6 +-9,, 6 +-89+ 6 +-77. 6 +-719 6 +-.88 +-.82 +-.71 6 +-,90 +-,,6 + +-6,, 6

44

168 1,8 1.7 16. 1.0 160 16, 1,1 1.. 11, 169 1.+ 166 1+8 109 111 1.6 16+ 1,6 1.2 11. 176 1,, 167 1.9 1+7 126 12. 178 17+ 1++ 121 1.8 1., 12, 1,+ 1.1 177 171 122 1,7 120 12+ 172 179 17, 17. 127 1+9 97

><ana Cameroon >uinea )a5istan ;!i%outi Cam%odia B<utan "udan >am%ia Mongolia Banglades< Mauritania 1ao )eople0s ;em& *ep& "olomon Islands ?:rg:zstan #z%e5istan Haiti Comoros Togo "enegal Moldo/a- *ep& of CGte d0I/oire #ganda 9epal *4anda "Ho TomI and )rincipe C<ad Bur5ina 'aso Mozam%iCue Benin Ta!i5istan Central African *epu%lic 9igeria ?en:a Mali Congo Eemen @am%ia Aritrea 9iger Madagascar At<iopia >uinea$Bissau Congo- ;em& *ep& of t<e Burundi Tanzania- #& *ep& of Mala4i "ierra 1eone M:anmar Maldi/es

+-+68 6 +-118 +-092 +-092 +-087 6 +-028 6 1-979 + , 1-910 6 1-8.9 6 1-8.0 1-220 1-277 6 1-2.9 1-2.6 6 1-2.1 1-2,, 1-2,+ 6 1-21, 6 1-797 6 1-7,8 1-.10 1-,27 1-,.2 6 1-,+0 1-+78 6 1-+61 + , 1-+10 6 1-12, 6 1-112 6 1-11. 1-107 1-089 6 1-0.0 1-062 99, 97. 889 822 8,9 6 86. 6 809 211 6 211 6 792 7,8 6 7+1 70. .,8 && + 2 && + 8

42

1,0 Timor$1este .+ Cu%a 10+ Dccupied )alestinian Territories .8 1i%:an Ara% =ama<iri:a 87 "uriname All de/eloping countries 1east de/eloped countries Ara% "tates Aast Asia and t<e )acific 1atin America and t<e Cari%%ean "out< Asia "u%$"a<aran Africa Central and Aastern Aurope and t<e CI" DAC; Hig<$income DAC; Hig< <uman de/elopment Medium <uman de/elopment 1o4 <uman de/elopment Hig< income Middle income 1o4 income Forld

&& 9 && 10 && 11 && + 2 && 8 ,-6.9 1-6+8 .-78. .-100 2-,0, +-892 1-8.7 2-969 +.-91. 60-181 +.-77. ,-,2, 1-0,7 +9-898 7-10, +-178 8-++9

"ource 3 Forld Ban5& +00.& Forld ;e/elopment Indicators +00.& C;$*DM& Fas<ington- ;C&- unless ot<er4ise notedJ aggregates calculated for t<e Human ;e/elopment *eport Dffice %: t<e Forld Ban5&

Nota coloana , este ordinea dupa :"$1 .uman development inde'1 un indicator comple' care tine cont de multi alti factori pe linga produsul intern brut pe locuitor%

43

12. >i"liografie
,% &ugenia Campeanu-Sonea1 Codruta ;uminita Qsoian - Banagementul resursei umane1 ?resa universitara clujana1 )**2 )% !agdalena =.isoiu1 &ugenia Campeanu-Sonea1 =abriela Bodea1 !i.aela ;utas1 #nca Borza1 ?aul Cocioc F .omajul, realitate contemporana1 (isoprint1 Cluj-Napoca )*** 4% &ugenia Campeanu-Sonea1 Codruta Qsoian1 #drian Sonea F Banagementul resursei umane, sinteze, cazuri, probleme1 presa universitara clujeana1 )**4 2% "r% ?aul Stefanescu1 8rain-drain e&odul creierelor1 &ditura politica1 ,86) 3% Fondul !onetar international .ttp //---%imf%org/e'ternal/pubs/ft/fandd/,888/*+/carringt%.tmVc.art

+% Science and development net-orJ .ttp //---%scidev%net


5% ---%.ardingcounty%org/0ildlife/birds%.tm 6% .ttp //---%investordictionary%com/definition/brainHdrain%asp' 8% .ttp //de'online%ro/ ,*% .ttp //ro%-iJipedia%org/-iJi/$magine (afael,4%jpg ,,% .ttp //---%levity%com/alc.emy/islam,)%.tml ,)% .ttp //---%education%nic%in/cd3*years/z/67/:4/7oc%.tm ,4% .ttp //---%pbase%com/),,)/image/2)*,+,64 ,2% .ttp //---%ny-p.otos%com/images/c-/timesPsNuare)8P33*Pdrop%jpg ,3% .ttp //images%google%com/ ---%impact-malaria%com/%%%/#frican-c.ildren%gif ,+% .ttp //images%google%com/ .ttp //iceblog%puddingbo-l%org/arc.ives/oldP-omen-t.umb%I?= ,5% 7.e (esearc. =roup on t.e =lobal Future .ttp //---%cap-lmu%de/fgz/statistics/braindrain%p.p ,6% Szilveszter &% 9izi .ttp //---%budapesttimes%.u/inde'%p.pMartG,535 ,8% .ttp //---%oecdobserver%org/images//+52%p.oto%jpg )*% ziarul #devarul1 ,4%*+%*+ ),% #naliza :otNe-s%ro aprilie )**+% Despre capsunari si cum folosesc ei banii castigati in strainatate (adu 7atucu1 Iunior ?rofessional #ssociate la Banca !ondiala in 0as.ington1 "C 4+

))% .ttp //---%.,base%com )4% .ttp //---%uscis%gov/grap.ics/.o-doi/.,b%.tm U%S% Citizens.ip and $mmigration Services% )2% .ttp //ne-s%com%com/=atesH-antsHtoHscrapH:-,BHvisaHrestrictions/),**-,*))P43+65*48%.tmlMtagGnl #pril )51 )**3 )3% .ttp //---%-as.ingtonprism%org/eng/s.o-article%cfmMidG+ )+% .ttp //---%-as.ingtonprism%org/eng/aboutus%cfm )5% .ttp //ne-s%com%com/3)*6-,*))*%.tmlMforum$"G,Tt.read$"G+4+8Tmessage$"G2,*))TstartG-,** )6% .ttp //images%google%com/ ---%en%-iJipedia%org )8% .ttp //---%uscis%gov/lpbin/lpe't%dll/inserts/fr/fr-,/fr-4*,3*/fr-48+3*/fr2**,,MfGtemplatesTfnGdocument-frame%.tm 4*% 0--%usafis%org 4,% ---%eurone-s%net 4)% .ttp //---%uscis%gov/grap.ics/services/residency/divvisa%.tm 44% .ttp //---%uscis%gov/grap.ics/services/residency/nacara)*4Pmain%.tm 42% .ttp //---%usafis%org/greenPcard/prevPyears%aspMafGagi 43% .ttp //---%investor-ords%com/),6)/globalization%.tml 4+% #drian Cioroianu la (adio (omania #ctualitati1 *8%*+%)**+ 45% UN population division .ttp //---%geo.ive%com/c.arts/popPage%p.p 46% .ttp //---%infoplease%com/ipa/#*5+)46*%.tml $nformation ?lease is part of ?earson &ducation1 t.e largest educational publis.er in t.e -orld and o-ner of ?rentice :all1 Scott Foresman1 #ddison 0esley ;ongman1 and ot.er distinguis.ed imprints% ?earson also o-ns t.e Financial 7imes and ?enguin ?utnam publis.ers% 48% .ttp //---%-orldbanJ%org/ 2*% United Nations "evelopment ?rogramme1 )**+% .ttp //.dr%undp%org/statistics/data/indicators%cfmM'G3TyG,TzG,

45