You are on page 1of 51

curs 2

teme introduse anterior


!
Metropolis si conditiile vietii moderne schimbari la nivelul perceptiei vietii urbane

! !

Nasterea unei noi sensibilitati artistice si colective odata cu marea metropola. Figuri si fobii ale Metropolei Walter Benjamin, Georg Simmel (autori ai modernitatii urbane)

! !

anul III / ACP 2013-14 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia GHYKA

estetica
1. Introducere in problema esteticii - schimbarea regimului estetic al artei si autorului in modernitate 2. Problema estetica a arhitecturii - este vreo diferenta in receptarea ei fata de alte arte? 3. Caracteristicile specifice ale arhitecturii in raport cu celelalte arte 4. Arta moderna / surse estetice ale arhitecturii moderne (citeva teme: abstractizarea formala, recursul la fragment, elementaritatea, obiectul autonom, dinamica, grila - Rosalind Krauss) 5. Problema mediului si a reductiei formale in arta moderna (Greenberg)
anul III / ACP 2013-14 / facultatea de arhitectura / UAUIM Celia GHYKA

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

1919
anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

1965
anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

introducere in problema esteticii


Sec.18 : estetica este definita ca stiinta a cunoasterii sensibile, odata cu teoretizarea facultatii de gust (a aprecierii estetice). In acest sens, estetica se ocupa cu studiul unei activitati umane care implica perceperea unor calitati ale obiectelor, calitati precum frumosul, expresivitatea, unitatea etc. Desi cel mai adesea se face referire la arta, experienta estetica nu se refera numai la arta ci si la alte artifacte si la natura. ! Invers insa, s-a considerat in mod traditional ca arta se refera in primul rand la estetica. Aceasta conditie insa se schimba in modernitatea : felul in care un obiect arata (aparenta sa) incepe sa fie mai putin important si nu mai e determinant pentru apartententa sa la arta.

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

problemele arhitecturii ca mediu


!

Daca arhitectura este o forma de arta, in ce fel se aseamana sau este diferita de alte arte? In ce fel este ea diferita de sculptura sau de instalatie? Sunt delimitarile atat de precise? Putem spune fara ezitare ca o opera apartine sau nu arhitecturii?

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

monika sosnowska: bienala de arta, venetia, 2007


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Daniel Libeskind, Dresden Military Museum, 2011


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Kurt Schwitters, Mertzbau, 1920-36


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Anish Kapoor Leviathan MONUMENTA 2011


Celia GHYKA

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

scop vs expresie frumosul dependent


Arhitectura este arta de a expune concepte ale unor lucruri care nu sunt posibile decat prin arta, lucruri a caror natura de baza nu este formala ci in functie de scop, si sunt facute ca sa indeplineasca acest scop dar avand in acelasi timp si o finalitate estetica. In arhitectura principala consideratie este care va fi utilizarea obiectului artistic, iar utilizarea este cea care conditioneaza ideile artistice. In sculptura, principalul scop este expresia ideilor artistice. Astfel, statuile care reprezinta personaje, zei, animale apartin sculpturii; pe de alta parte, templele, cladirile minunate pentru adunari publice sau resedintele, arcurile de triumf, coloanele, cenotafurile - ridicte ca monumente memoriale si de onoare apartin arhitecturii; putem chiar sa adaugam acestora mobilierul din casa. Caci ceea ce este esential pentru o opera de arhitectura este adecvarea sa unei anumite utilizari. (Immanuel Kant, Critica facultatii de judecare, 51)

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

specificitatea arhitecturii
CE E SPECIFIC RECEPTARII ARHITECTURII?

perceptia estetica
!
ROGER SCRUTON (The Aesthetics of Architecture, Princeton, 1979): Despre trasaturile esentiale care definesc arhitectura in cimpul artelor 1. Utilitatea functiunii 2. Calitatea de a fi puternic localizata 3. Trasatura tehnica 4. Caracterul de obiect public inevitabil 5. Continuitatea cu artele decorative

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

utilitatea functiunii scop vs expresie

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

caracterul localizat

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

trasatura tehnica

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

caracterul public

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

teme ale esteticii moderne


exigenta universalitatii abstractizarea formala imaginea - instrument de cunoastere dinamica si posibilitatea de a o reprezenta fragmentaritatea elementaritatea grila

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

Alfred Barr, 1936


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

Dziga Vertov, Man with a Movie Camera, 1929


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Pablo Picasso, Fata cu mandolina, 1910


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

Gino Severini, Tun in actiune, 1915


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Paul Citroen, Metropolis, 1923


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

marcel duchamp

Roata de bicicleta, 1913


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Optica de precizie, 1920


Celia Ghyka

abstractizare structurala

Paul Klee
anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Piet Mondrian, Fatada de biserica, 1914


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

abstractizare elementara

Kasimir Malevitch
anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Kandinsky, Compozitie VII, 1923


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

grila

Caspar David Friedrich,Vedere din atelierul artistului, c. 1808


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Agnes Martin, Untitled, 1965

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

Mondrian.Compozitie no.2, 1913


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Mondrian, Compozitie IA, 1922


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

Mondrian, Compozitie 2, 1922


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

Jasper John, Gray Numbers, 1958 anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

Herman Srgel (1926) In termeni de arhitectura, New York-ul nu mai poate fi perceput in termeni de imagini individuale izolate, ci doar in termenii unui film care se deruleaza continuu.

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka

L. Hilberseimer, 1924

L. Hilberseimer, 1944, Orasul descentralizat


anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM Celia Ghyka

bibliografie
!
Roger Scruton, Introduction: the Problem of Architecture, The Aesthetics of Architecture. Princeton University Press, 1980, pp. 1- 18 Binkley, T., 1977. Piece: Contra Aesthetics. The Journal of Aesthetics and Art Criticism, 35(3), pp.265-27 Sers, Philippe. LAvant-garde radicale. Belles Lettres, 2005 (capitolele : Les voies de labstraction, Unit de lavant-garde) Krauss, Rosalind E. , Grids , in The Originality of the Avant-Garde and Other Modernist Myths. The MIT Press, 1986, pp. 9-22

anul III / ACP 2013-14 facultatea de arhitectura / UAUIM

Celia Ghyka