You are on page 1of 11

Cel mai tare produs.

Mai tare ca acesta nu exista


Banalul praf de bicarbonat de sodiu este util n tratarea multor afeciuni, de la aciditatea gastric pan la cancer. Nu exist cas fr bicarbonat de sodiu. Gospodinele l folosesc la prjituri, dar i ca leac de urgen, n ca de arsuri la stomac. !cest praf alb are mai multe ntrebuinri dect am putea crede. "e la tuse, la ulcer, de la curarea petelor, la albirea dinilor, bicarbonatul este att de util, nct unora nici nu le #ine s cread c o pulbere att de ieftin poate aduce beneficii att de mari. Mai nou, cercettorii au gsit c aceast sare poate fi #alorificat i n tratamentul cancerului. C!NC$% &ncologul italian 'ullio (imoncini, autorul crii )Cancerul este o ciuperc* susine c #indecarea cancerului poate fi simpl, rapid, necostisitoare i fr riscuri folosind banalul bicarbonat de sodiu. (imoncini a ajuns la conclu ia c maladia secolului este cau at de ciuperca numit Candida. !ceasta exist n mod natural n organism, i nu cau ea probleme atta timp ct de #oltarea ei nu scap de sub control. 'umoarea canceroas este reacia fireasc a organismului de a se apar de aceast ciuperc. "in pcate, nu este suficient s ng+iim praf de copt pentru a scpa de cancer, bicarbonatul de sodiu trebuie injectat direct n tumoare. p,-ul tumorii se #a sc+imba de la acid la alcalin, ceea ce face ca ciuperca s fie distrus nainte de a a#ea timp s se adapte e. $xperimentele doctorului (imoncini arat c ../ din ca urile de cancer la san i #e ic se pot #indeca n doar 0 doar un cateter care spal tumoarea cu soluie de bicardonat de sodiu. '1($ 2a un pa+ar de lapte se pune 3 lingurita de bicarbonat de sodiu. 2aptele se bea fierbinte inainte de culcare. 4ersoanele care nu suporta laptele, pot folosi bicarbonat de sodiu in apa 53 lingura de bicarbonat de sodiu la 3 litru de apa6 "1%$%7 "$ G!' (e clateste gatul 5gargara6 cu acesta solutie8 9 lingurite bicarbonat de sodiu la 3 pa+ar de apa calda. Bicarbonatul de sodiu ume este mucoasa gatului. Clatirile se efectuea a de :-0 ori pe i. G1'1%!7 (olutia de bicarbonat de sodiu se foloseste sub forma de picaturi pentru nas. "aca #a curge nasul abundent, efectuati spalaturi na ale - picurati in nari solutia si dupa un minut curatati nasul. 4rocedura se repeta de 9-; ori pe i. C&N<1NC'7=7'! (e spala oc+ii cu solutie de bicarbonat de sodiu. (a nu folositi acelasi tampon de #ata de 9 ori. ('&M!C Bicarbonatul neutrali ea a surplusul de acid din stomac. 7ata de ce bicarbonatul a ser#it drept leac contra ulcerului multi ani. "ar folosirea lui prea des da un efect in#ers8 se mareste cantitatea acidului secretat in stomac. Mai mult decat atat, la interactiunea bicarbonatului cu acidul se degaja bioxid de carbon, care ile, folosind

bombardea a peretii subtiati ai stomacului, ducand la alte ulceratii. $ste de dorit sa utili ati bicarbonat de sodiu cat mai rar, doar cand nu a#eti alte medicamente la dispo itie. Arsuri la stomac - aceasta proprietate se ba ea a pe faptul ca bicarbonatul este un alcalin, deci principiile sale antiacide ajuta la indepartarea arsurilor de stomac. "e asemenea, poate elimina sen atia de balonare si flatulenta. 7n momentul in care simtiti ca #a arde stomacul, puneti o lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un pa+ar cu apa si beti amestecul re ultat. 7nsa, c+iar daca bicarbonatul de sodiu este un produs natural, nu poate inlocui un tratament medical. "aca simptomele persista cereti sfatul unui medic. 7N7M! Bicarbonatul de sodiu se foloseste in medicina ca substanta antiaritmica. 1n atac de cord se poate opri administrand 3>9 lingurita de bicarbonat. ,74$%'$N(71N$ (e acti#ea a eliminarea intensi#a a lic+idului si sarurilor din organism si scade tensiunea arteriala. 3>9 lingurita de bicarbonat consumata impreuna cu medicamentele da posibilitatea micsorarii do ei acestora. 4!N!%7'71 5 inflamatie de natura infectioasa locali ata la degetele de la maini sau picioare6 7ncepeti tratamentul imediat ce simtiti durere pulsanta. 4regatiti o solutie de 9 linguri de bicarbonat la 3>9 litru de apa fierbinte, in care tineti degetul timp de 9? minute. %epetati procedura de ; ori pe i si infectia #a disparea repede. "1%$%7 "$ "7N'7 Clatirea ca#itatii bucale cu bicarbonat de sodiu ajuta contra durerilor de dinti. $ste deosebit de eficace contra inflamarii periostului. Clatiti gura de :-0 ori pe i, astfel puteti e#ita inter#entia c+irurgicala. !2B7%$! "7N'72&% Compus din cristale cu proprietati abra i#e, bicarbonatul are proprietatea de a albi dintii. !cesta are efectul de a poli a dintii, de a face smaltul sa straluceasca si de a indeparta petele galbui. Bicarbonatul poate pre#eni aparitia cariilor eliminand bacteriile, de aceea este un ingredient de ba a in pastele de dinti. 7nainte de periajul dentar, pune cate#a grame de bicarbonat de sodiu pe periuta de dinti si freaca cu blandete. 7nsa, nu il utili a mai des de o data la 3? ile, deoarece fiind un produs abra i# poate deteriora smaltul natural al dintilor. Bicarbonatul poate inlocui pasta de dinti, pentru inalbire.. Muiati un tampon de #ata in bicarbonat de sodiu si stergeti dintii pana ce petele galbene #or disparea. %e ultatul se #ede c+iar si dupa o singura spalare.

!@'$
"usurile bucale cu bicarbonat de sodiu sunt eficiente impotri#a aftelor. @aceti gargara cu o solutie de bicarbonat de sodiu si apa si #eti pre#eni ranile bucale si respiratia urat mirositoare. "iluati o lingurita de bicarbonat intr-un pa+ar cu apa rece si faceti gargara in fiecare i pana simptomele dispar.

7N'$4!'1%7 "$ 7N($C'$ (olutia de bicarbonat de sodiu preparata dintr-o 3>9 lingurita la 3 pa+ar de apa, ne #a ajuta sa ne tratam de intepaturile insectelor. "aca ungem locul intepat de cate#a ori pe i, inflamatia dispare. Mai mult, bicarbonatul nu da #oie microbilor sa patrunda in rana. 47C7&!%$ 1M@2!'$ "upa o i de lucru putem trata picioarele obosite si umflate cu o solutie din 3? litri de apa si : linguri de bicarbonat de sodiu. "upa 3: minute de odi+na placuta, cu picioarele in solutia calda, #eti putea dansa toata noaptea. N$G7 'rebuie sa ungeti negii cu o pasta din bicarbonat cu ulei de ricin de 9-; ori pe sa aplicati un pansament. G1(! !"$N&M!'&!(! 4entru gusa adenomatoasa e bine sa mestecati paine de secara astfel ca ea sa fie bine inmuiata cu sali#a. (e face din ea o turtita, se presara cu bicarbonat de sodiu, se pune pe gat si se pansea a. (e bea infu ie din boabe de bo tufar -3 lingurita de boabe la un pa+ar de apa fierbinte. (e bea cate 3>; pa+ar de ; ori pe i. (e urmea a tratamentul pana cand se obtine re ultatul dorit. "in boabe de bo dulceata si se poate folosi la tratament. 47N'$N &(&( 2a ; litri de apa calduta se pun :?? g de bicarbonat de sodiu. (e AoparescA picioarele, turnand apa fierbinte de cate#a ori, timp de ;? minute. !poi se pun picioarele pe un rolator de lemn cu spini si se rotesc rolele acestuia cu piciorul, sc+imband picioarele din timp in timp. (e repeta la 9-; ile. %!"7C127'! (7 B&272$ !%'7C12!'772&% 7ntr-o cana de apa fierbinte se di ol#a o lingurita de bicarbonat de sodiu. (e inmoaie in aceasta solutie un ser#etel de bumbac de marimea locului bolna# si se scurge putin. & parte a ser#etelului se sapuneste cu sapun de rufe si se stropeste cu petrol lampant 5ga 6. 2ocul bolna# se unge cu grasime si se acopera cu ser#etelul. (e pansea a cu o basma de lana, si se in#eleste cald. (e sta asa cat se poate de mult. (e repeta de cate#a ori, functie de starea bolna#ului. Contra durerilor articulare, se di ol# ntr-o can de ap fierbinte o linguri de bicarbonat de sodiu, n care se nmoaie un er#eel de bumbac. !poi, acesta se spunete cu spun de rufe i se stropete cu petrol lampant. 2ocul bolna# se unge cu grsime i se acoper cu er#eelul. (e pansea cu o basma de ln. &B$B7'!'$ Cn ca ul persoanelor obe e, acestea pot bea n fiecare diminea cte o jumtate de ceac de ap cldu n care se pun o jumtate de linguri de suc de lmie i un #rf de cuit de bicarbonat de sodiu. !%(1%7 1(&!%$ 4entru tratarea arsurilor minore facei o past din bicarbonat de sodiu, sal#ie i ap. (ub form de soluie, se aplic pe pielea ars de soare. C!NC$% se poate fierbe i si

&ncologul italian 'ullio (imoncini, autorul crii )Cancerul este o ciuperc* susine c #indecarea cancerului poate fi simpl, rapid, necostisitoare i fr riscuri folosind banalul bicarbonat de sodiu. (imoncini a ajuns la conclu ia c maladia secolului este cau at de ciuperca numit Candida. !ceasta exist n mod natural n organism, i nu cau ea probleme atta timp ct de #oltarea ei nu scap de sub control. 'umoarea canceroas este reacia fireasc a organismului de a se apar de aceast ciuperc. "in pcate, nu este suficient s ng+iim praf de copt pentru a scpa de cancer, bicarbonatul de sodiu trebuie injectat direct n tumoare. p,-ul tumorii se #a sc+imba de la acid la alcalin, ceea ce face ca ciuperca s fie distrus nainte de a a#ea timp s se adapte e. $xperimentele doctorului (imoncini arat c ../ din ca urile de cancer la san i #e ic se pot #indeca n doar 0 doar un cateter care spal tumoarea cu soluie de bicardonat de sodiu. '%!N(47%!'7$ Bicarbonatul de sodiu anulea mirosul neplcut al transpiraiei, dac se unge axila cu soluie din aceast sare. (e tamponea a ona axilelor cu o solutie formata dintr-o lingurita de bicarbonat si un pa+ar cu apa. !ceasta formula poate inlocui deodorantele obisnuite, fiind un mod ecologic de a scapa de mirosul urat de transpiratie, fara riscuri pentru sanatate. 1nii specialisti sustin ca bicarbonatul de sodiu nu opreste eliminarea transpiratiei, dar neutrali ea a aci ii ei. "upa cum se stie, in unii aci i din sudoare se de #olta bacterii care dau transpiratiei un miros neplacut =ara, sau inainte de antrenamentele sporti#e e bine sa stergeti regiunea axilara cu un tampon de #ata, muiat in solutie de bicarbonat de sodiu, si mirosul neplacut nu #a mai aparea toata iua. 4%7M !<1'&% Mai este folosit, di ol#at n ap, n primul ajutor n ca de intoxicaii gra#e, la febr cu transpiraie ndelungat, pentru restabilirea pierderii lic+idului din organism. Bicarbonatul de sodiu este mijlocul de prim ajutor in ca de traumatisme ile, folosind

gra#e, cu pierdere mare de sange, la intoxicatii care sunt insotite de #oma si diaree, la febra indelungata cu transpiratie abundenta. 4entru restabilirea pierderii lic+idului din organism se prepara solutie de bicarbonat de sodiu si sare. %eteta este simpla8 3>9 lingurita de bicarbonat si 3 lingurita de sare la 3 litru de apa foarte calda. (e bea cate 3 lingura la fiecare : minute. C&(M$'7C! - reduce roeaa pielii i pre#ine riscul apariiei courilor - cate#a lingurie de bicarbonat de sodiu n baie fac pielea fin - este i un bun exfoliant facial - amestecai puin bicarbonat de sodiu cu ap, pn se formea o past si intindei pe fa, masand uor, apoi cltii cu ap cldu. !cest procedeu e bun contra acneei. - dati sapunul prin ra atoare si amestecati-l cu bicarbonat. (palati fata cu un tampon de #ata muiat in amestec, de 9 ori pe saptamana. Curata pielea de acnee si de celulele moarte, desc+i and porii.

- o lingur de bicarbonat adugat n sticla de ampon contribuie la alungarea mtreii - stropirea rdcinii prului cu soluie de bicarbonat #a face ca prul s nu mai par gras i fr #olum. Metoda pre#ine i decolorarea prului dac e aplicat nainte de a intra n piscin. B7C!%B&N!'12 7N G&(4&"!%7$ - .?/ din bacterii si pesticide raman pe legumele si fructele spalate cu apa de la robinet. "aca in apa se adauga bicarbonat de sodiu sau suc de lamaie, legumele si fructele se spala mult mai bine. - mirosul neplcut din frigider dispare n doar cte#a ore dac ae ai n interior un bol cu soluie de bicarbonat de sodiu. - acest praf e bun i n stingerea incendiilor. 4entru mici accidente la araga , e bine s a#ei la ndemn borcnelul cu bicarbonat. - cafetiera 5filtrul, cana i recipientul6 #a arta ca nou dac tunai un plicule de bicarbonat peste ap. - apa cu bicarbonat ajut i la desfundarea c+iu#etei. - petele de grsime, arsur, cafea sau ceai de pe orice #as de gtit, din orice material, #or fi mult mai uor de curat dac nti se presar pe ele bicarbonat i se toarn apoi o can de ap fierbinte. !teapt cte#a minute i apoi cur normal. - obiectele sanitare 5cada, #as de toalet, c+iu#et6 se cur foarte bine cu bicarbonat, care de infectea i scoate petele de grsime. - aceeai soluie cur i petele de pe mobil. - argintul de#ine ca nou daca este frecat cu bicarbonat de sodiu. - mirosul neplcut al mainilor 5ben in, ceap, usturoi, pete6 i petele de nicotin pot fi nlturate cu ap i bicarbonat. B7C!%B&N!' 4$N'%1 (4&%'7=7 Cercettorii britanici au demonstrat c bicarbonatul de sodiu contribuie semnificati# la mbuntirea performanelor fi ice 5re isten i #ite 6. 4otri#it unui studiu, nottorii care au consumat bicarbonat de sodiu nainte de un concurs au terminat ntr-un timp mai scurt proba sporti#. Bicarbonatul de sodiu reduce aciditatea produs la ni#elul muc+ilor n timpul eforturilor fi ice, care cresc ni#elul de acid lactic i dau sen aia de oboseal.

Dieta alcalina este o notiune relativ recenta, desi la baza ei stau lucruri stiute de mii de ani care au capatat o forma concreta in anii 20. Este vital sa cunoastem aceste informatii despre alimentatia alcalina si opusul ei, alimentatia acida pentru ca, in general, starea de boala este asociata cu acizii, iar starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. In concluzie, daca vrei sa fii sanatos, sa traiesti mult, sa te imbolnavesti rar, sa nu te mai simti obosit, irascibil, fara vlaga si sa ai antioxidanti in corp, deci sa intarzii imbatranirea si moartea celulelor corpului tau, afla tot despre dieta alcalina si lista pretioasa a alimentelor alcaline (indicate) versus alimentele acide (de care trebuie sa ne ferim cat mai mult). Istoricul dietei alcaline De mii de ani, oamenii au stiut ca unele substante au gust acid, in timp ce altele sunt

alcaline. Insa pana la inventarea scalei p in !"0", nu exista un sistem de valori pentru a le putea masura aciditatea. #uvantul acid deriva din verbul latin $acere% & a fi acru. 'a inceputul secolului al ()II*lea cuvantul $acid% a inceput sa descrie substantele care aveau gustul acru. #u timpul, oamenii de stiinta au dezvoltat tot felul de teorii plecand de la aciditate si alcalinitate, descoperind ca cele doua concepte sunt determinate de concentratia de ioni de +idrogen (molecule de +idrogen incarcate pozitiv). , substanta acida este saturata de ioni de +idrogen, in timp ce substantele alcaline (bazice) sunt capabile sa absoarba ionii de +idrogen. In !"0", c+imistul danez -oren .eder 'auritz -orensen a creat scala p (potentialul de +idrogen), pentru a masura numarul de ioni de +idrogen aflati intr*un volum standard de lic+id. -cala p pleaca de la 0 (extrem de acid) si a/unge la !0 (extrem de alcalin). Daca un aliment sau orice alta substanta se opreste fix la 1, inseamna ca sunt neutre. Daca se depaseste, c+iar si cu putin nivelul 1, atunci substantele sunt alcaline iar daca scade sub p 1, alimentul e in categoria acida. 2bia din anul 2003, dieta alcalina a captat atentia la nivel global, dupa aparitia cartii $4+e p 5iracle% (5iracolul p ), scrisa de 6obert , 7oung si -+elle8 6edford 7oung. Hiperaciditatea si efectele ei nocive asupra sanatatii , stare prelungita de oboseala, uneori p9na la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, sc+imbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar oboseala mai poate avea o cauza c9t se poate de neasteptata. $.loaia acida a facut v9lva in urma cu c9tiva ani, omul acid va face in viitor%. 2firmatia ii apartine publicistului :orbert 4reut;ein, autorul cartii $ iperaciditate & bolnav fara motiv%, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei +iperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea. 2utorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psi+ozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta. Sngele nostru are valori pH de 7,35 pna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. at fiind ca rinic!ii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in vrsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, !iperaciditatea este o problema serioasa. "mbatrnirea # se mai spune # nu este nimic altceva dect into$icarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze. Care sunt alimentele dietei alcaline? Ec+ilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. -tresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. #onsecintele caracteristice ale unei +iperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. #u +iperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. .entru a nu se a/unge la pragul de la care +iperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. -e intelege ca rolul esential in asigurarea ec+ilibrului revine unei alimentatii sanatoase. .entru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. -unt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr*un sens sau altul.

-a tii o dieta alcalina inseamna sa consumi cu prioritate peste zi (peste 1<=) acele alimente care iti fac organismul mai alcalin. Daca consumi din alimentele acide, cantitatea nu trebuie sa depaseasca 2<= din tot ce mananci peste zi si sa te asiguri ca la aceeasi masa mananci mai mult alcalin decat acid. -igur, in cazul persoanelor foarte bolnave, alimentatia si obiceiurile de viata vor fi alcaline !00= pana la recapatarea starii de sanatate. Alimentele alcaline versus alimente acide Fructe alcaline: stafide, curmale, smoc+ine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape*fruit, mango, pepene galben>rosu, nectarine, masline negre, papa8a, pere Fructe acide: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe za+arisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura Legume alcaline: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla, morcovi, cartofi, spanac, ang+inare, castraveti, andive, patrun/el, past9rnac, ardei, dovleac, ridic+i, soia boabe, in, bostan, nap, vinete, leguminoase incoltite Legume acide: ardei iute, asparagus, rubarba, toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate Cereale alcaline: cereale proaspete, orz verde, alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: p9ine pra/ita, p9ine mai vec+e de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp). Cereale acide: produse de patiserie, p9ine alba, p9ine int !"2!"c2<t egrala sau gra+am, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati), faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale Lactate alcaline: lapte sm9nt9nit, ?efir, zer, unt, frisca, lapte proaspat deci nepasteurizat (vaca, capra), iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins Lactate acide: parmezan, br9nzeturi fermentate, cascaval, telemea, ing+etata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe, lapte fiert, lapte praf, sm9nt9na fermentata Alimente gatite alcaline: legume fierte, coapte, m9ncaruri sau g+iveci de legume, dar fara rosii sau bulion, supe de zarzavat si de radacinoase fara carne Alimente gatite acide: m9ncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve Dulciuri alcaline: suc de trestie de za+ar, za+ar din trestie uscat, sirop de orez brun, miere naturala in cantitate foarte mica Dulciuri acide: dulciuri, pra/ituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici (za+arina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu za+ar, fructoza, lactoza Produse animale alcaline: oua de prepelita, oua de rata Produse animale acide: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina auturi alcaline: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre daca au un p usor trecut de 1 (scrie pe sticla) auturi acide: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon Diverse alcaline: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge, g+imbir,

amala?i, sare de mare, dro/die de bere (calup) Diverse acide: muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ?etc+up, pasta de rosii, mustar (pasta), curr8, aditivi alimentari sintetici@ arome, coloranti, glutamat, conservanti ca@ benzoat, otet, saramura, fum Alimente uleioase alcaline: ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline, ulei de peste, ulei de primula, migdale, s9mburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata Alimente uleioase acide: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline, fructe oleaginoase si seminte coapte sau pra/ite, nuci, fistic ! IC"I#$I CA$" ALCALI%I&"A&A C!$P#L: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie, buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul ! IC"I#$I CA$" P$!D#C ACID!&A: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice, somn insuficient, medicamentele de sinteza, suprasolicitarea, supararea, mania, stresul, ura, revolta Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: za+ar, dulciuri, ma/oritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si za+ar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape*fruit, otet de mere diluat in apa, muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. 2ceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad +ipersecretia de acid din stomac. 5a/oritatea fructelor au o reactie c+imica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In sc+imb mierea si za+arul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi. %rebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se ec!ilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le mannce, dar odata cu inaintarea in vrsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. &enefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de e$emplu in sauna. Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta. 5ineralele naturale extrase din coc+ilii, coa/a de ou, alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului. -2:2424E 52(I52 )2 D,6E-# -I , )I242 'A:B2 -I C6A5,2-2D

Imi place foarte mult laptele din canepa si din susan. Cel din susan este mai amarui si imi alina dorul de cafea la care am renuntat de aproape 3 luni si daca ma uit la proprietati raportul calciu magneziu este foarte bun. Stiu ca va vine greu sa credeti, dar un pahar de lapte de susan are de 3 ori mai mult calciu decat un pahar de lapte de vaca. Stiu, n-ati auzit in nici o reclama asta.

Retetele sunt foarte simple si cred ca le poate face si un copil (nu-i subestimati va dau eu un e emplu care sa demonstreze asta!.

. Maine o sa

Reteta la modul general este " parte seminte (eu folosesc o cana # masura americana. $asiti la Carrefour! la 3 parti apa. %aca semintele sunt mari (migdale, ca&u, nuci de pecan, nuci 'razilia, fistic! se lasa peste noapte la inmuiat pentru rehidratare peste noapte, daca sunt mici (canepa, susan, floarea soarelui, dovleac! se folosesc in momentul in care doriti sa preparati laptele.

Cum obtinem laptele din seminte?


(uneti in blender semintele pe care doriti sa le folositi, adaugati putina apa (eu folosesc cam ")* cana! si mi ati cateva minute pana semintele pe care le folositi devin pasta si obtineti un lichid asemanator cu laptele. +poi adaugati restul de apa. Cu timpul, veti stii care este cantitatea de apa pe care sa o adaugati ca sa va placa consistenta laptelui din seminte. ,iind pana la urma un lapte din plante reteta este completata pentru un gust mai placut cu banane, curmale, miere, sirop de agave, sirop de -acon sau orice alt indulcitor care va place. .u prefer gustul natural fara adaos de indulcitor, dar cateodata, pentru diversitate, adaug putin sirop de agave si putina scortisoara sau vanilie (aromele mele preferate!. %aca faceti prima oara un lapte din seminte va recomand sa faceti din seminte de migdale (crude evident! pentru ca este un lapte care are succes la toata lumea, pe care le inmuiati peste noapte. Mi ati bine cu putina apa plata si cand migdalele au fost bine macinate adaugati restul de apa. +poi strecurati daca doriti sa fie mai fin sau daca va deran&eaza particulele ramase dupa mi are.

.u in ultimul timp beau lapte de canepa, adica lapte din seminte de canepa pe care il fac pe loc (adica nu deshidratez semintele peste noapte pentru ca sunt micute! dintr-o lingura cu varf seminte si cam " pahar de apa plata. /e mi ez bine si beau asa simplu pentru ca am senzatia ca are aroma de primavara, adica de iarba proaspat rasarita. (oate voi nu veti avea aceeasi senzatie, dar merita sa-l beti pentru ca semintele de canepa au o gramada de proprietati.

Semintele de canepa . Proprietati nutritive


S0m1n2a de c1nep0 decorticat0 con2ine 334 proteine, 5"4 gr0sime 6i "74 carbohidra2i. Semin2ele de c1nep0 sunt mult mai valoroase din punct de vedere al con2inutului nutritiv dec1t

semin2ele de soia. %ecorticate, ele con2in 334 proteine, din care 874 este o protein0 u6or de digerat, edestina, ceea ce face ca seminele de cnep s fie un aliment ideal pentru vegetarieni, nlocuind cu succes lipsa proteinelor de origine animal. 9n semin2ele de c1nep0 acizii gra6i esen2iali omega 8 6i omega 3 sunt prezen2i :n raportul de 3;", raportul ideal men2ine 6i cele mai fine vase de s1nge curate, prevenind apari2ia bolilor cardio-vasculare. Sunt o surs0 bogat0 :n vitamina E :n form0 de alfa-, beta-, gamma-, delta-tocoferol 6i alfatocotrienol.

Valori nutritive

aceste valori pot varia datorit caracterului natural al materiei prime

Indica2ii terapeutice ale semintelor de canepa


!.
!boseal, stres. Magneziul 6i proteinele de calitate din semin2ele de c1nep0 te a&ut0 s0 te hr0ne6ti corect :n perioadele de solicitare intens0 6i s0 :2i p0strezi echilibrul :n situa2ii de stres.

2.

Sarcina, alptare. Con2inutul nutritiv bogat recomand0 semin2ele de c1nep0 :n dieta viitoarelor m0mici 6i a m0micilor care al0pteaz0. <ivelul ridicat de omega 3 la mame a sc0zut inciden2a de na6teri premature, a crescut greutatea copilului la na6tere, lungimea la na6tere 6i circumferin2a capului, de asemenea a :mbun0t02it inteligen2a bebelu6ilor de "= luni.

3.

"ipertensiune. (rezen2a magneziului te a&ut0 s0 >2ii :n fr1u? tensiunea, iar aportul de gr0simi s0n0toase (acizii gra6i omega 8 6i omega 3! :n raportul ideal de 3;" te elibereaz0 de problema g0similor nes0n0toase pentru via2a arterelor.

0.

#iabet. (entru diabetici, inde ul glucemic al semin2elor de c1nep0 decorticate este considerat mic datorit0 con2inutului sc0zut de carbohidra2i. Semin2ele sunt, de asemenea, pline de elemente nutritive care modereaz0 nivelul de zah0r din s1nge. %e asemenea, 333 mg pe zi de acid gamma-linoleic alung0 amor2eala 6i :n2ep0turile picioarelor, simptome comune diabeticilor.

<.

$rtrita reumatoid. +cizii gra6i omega 3 a&ut0 la producerea seriilor prostaglandin 3 (($3!, substan2e antiinflamatoare care func2ioneaz0 asemenea hormonilor. Semin2ele de c1nep0 ofer0 acizii gra6i vitali :n tratarea pe termen lung a afec2iunilor artritice.

E.

%eninerea ec&ilibrului &ormonal. C1nepa e singura s0m1n20 comestibil0 care con2ine acid gamma-linolenic benefic :n tratarea simptomelor premenstruale 6i ale menopauzei. %atorit0 profilului acizilor gra6i din c1nep0, ea este sursa cea mai adecvat0 de +$/ pentru consumul pe termen lung.

Concluzie

Seminele de cnep sunt un beneficiu pentru sntatea ta 'i a familiei tale, o minune a naturii creia merit s i dai toat atenia. Incercati cu timpul toate tipurile de lapte si vedeti care va place cel mai mult. /aptele din seminte este e traordinar de folosit in retete culinare in locul laptelui normal, poate fi folosit la micul de&un cu cereale, fructe uscate si seminte sau amestecat cu banane, capsuni, piersici si curmale sau in orice reteta va trezeste imaginatia .

In loc de noapte buna, gandul ma va bate pe umar si va aminteste; (Primul pas spre o

viata sanatoasa este sa)ti intorci fata spre natura. *atura nu tradea+a niciodata, natura iti da viata, natura te vindeca. $sa ca, nu uita,(*ici o masa fara &rana vie((.

Cat si cum se consuma? Pentru adulti 1 lingurita/zi; pentru copii 1/4 lingurita pe zi (dupa consultari cu dr. Laza). Se poate administra fie ca si cura, 20 zile/luna, pauza 10 zile, timp de luni, fie in salate (de e! la salata de mazare si salata de "uinoa) sau in mancaruri. #ata cate$a idei% LAPTE DE CANEPA &antitatile de mai sus se pun la 'lender impreuna cu putina miere si 200 ml apa. (ptional cate$a picaturi de lamaie. )aca nu a$eti un 'lender cu putere mai mare de 1000*, $a recomand sa puneti la inceput doar +0 ml apa si, dupa ce amestecati 'ine la pana de$in ca o pasta, completati cu restul de apa. Strecurati pulpa ramasa, cel putin pentru copii.