You are on page 1of 7

Constiinta juridica, raspundere juridica Autori: Conf.univ.dr.

Dumitru Popa Avocat Botomei Mihaela (Baroul Bacau)

Ca institutie ce deriva de la societate si isi gaseste suportul in relatiile reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubil legat de evolutia generala a societatii. Componentele sistemului juridic sunt ! constiinta " dreptul ! relatiile juridice (ordinea de drept) Constiinta juridica joaca rolul unui receptor, primind stimulii pe care!i emite societatea, ii ordonea#a si ii supune unui e$amen a$iologic. %n acelasi timp, joaca si un rol de tampon, interpunandu!se intre acesti stimuli si realitatea normativa. Constiinta juridica apare ca o premisa a dreptului, iar functia sa normativa este mijlocita de iposta#ele constiintei prin care omul devine subiect propriu! #is si titular de drepturi. Dreptul " (partea institutionala) se constituie ca un sistem de reglementare si de institutii care alcatuiesc cadrul substantial de referinta. Dreptul ca fenomen normativ da e$presie cerintelor structurilor sociale de mai buna organi#are a raporturilor umane in vederea obtinerii acelui echilibru social indispensabil pentru asigurarea climatului in care liberul arbitru si violenta sunt raportate la un anumit standard oficial de comportament. Dreptul ca sistem de norme si institutii are o sfera mai restransa decat juridicul " ca parte componenta a realitatii sociale. Dreptul suporta influente din partea cadrului fi#ic inconjurator, precum si din partea componentelor sistemului social. &lementele de influentare a dreptului se numesc factori de configurare a dreptului si sunt grupati in trei categorii a).Cadrul natural este factorul de configurare a dreptului care are drept componente mediul geografic, factorii biologici, fi#iologici si demografici. b).Cadrul social si politic influentea#a dreptul constituind un factor de configurare cu actiune specifica. &volutia istorica a fenomenului juridic pune in lumina caracterul corelat al actiunii componentelor acestui factor economicul, politicul, socialul si ideologicul. 'actorul economic isi impune autoritatea si asupra celorlalte componente ale sistemului social. (n anumit tip de economie nu va fi strain de un anumit tip de ideologie, care isi va pune amprenta si asupra modului de receptare de catre drept a influentei economice. Asupra dreptului e$ercita inflente si structurile organi#ate ale societatii statul, grupurile de presiune sau de interese si partidele politice ca structuri sociale nestatale. ) notabila inflenta o e$ercita grupurile de presiune care direct, afirma ca nu doresc puterea. %n realitate intervin direct in
1

viata politica. c). 'actorul uman repre#inta #ona centrala de interes pentru orice legiuitor. *ormele juridice repre#inta un important factor de sociali#are care modelea#a comportamentul uman. Dincolo de instinctul social al omului, comportarea sa in societate este determinata de functionarea cadrelor normative care prefigurea#a conduita tipica ce corespunde interesului general. Dimensiunea umana a dreptului priveste drepturile fundamentale ale omului, garantea#a egalitatea deplina a tuturor oamenilor si posibilitatea de manifestare nestingherita in temeiul libertatii si demnitatii. Constiinta juridica este o premisa a dreptului. *u e$ista sistem de drept fara ca, +nainte, acesta sa fie constienti#at +n primul r,nd de catre destinatarii sai. Mai mult, omul trebuie sa participe ca factor constient la derularea raporturilor de drept, ceea ce +i va permite sa actione#e respect,nd legea. *umai +n aceste conditii se poate vorbi despre ordinea de drept. Constiinta juridica se structurea#a pe doua paliere o componenta rationala si anume ideologia juridica (ansamblul repre#entarilor cu privire la fenomenul juridic) si o componenta psihica " psihologia juridica (ansamblul trairilor emotionale sentimente, dorinte, etc.) Constiinta juridica constituie o premisa ideologica a elaborarii dreptului. *ici o lege, nici un act normativ nu a fost adoptat inainte de a fi conceput ,inainte de a fi trecut prin constiinta juridica a celor care participa la actiitatea normativa si care sunt purtatori ai constiintei juridice a societatii sau a unui grup social. Constiinta juridica cuprinde si sfera reali#arii dreptului , a aplicarii sale , a formarii si infaptuirii raporturilor juridice create pe ba#a normelor de drept , a respectarii dreptului. Rspunderea juridic Rspunderea juridica " este acea form- a r-spunderii sociale stabilit- de stat +n urma +nc-lc-rii normelor de drept printr!un fapt ilicit .i care determin- suportarea consecin/elor corespun#-toare de c-tre cel vinovat, inclusiv prin utili#area for/ei de constr,ngere a statului +n scopul restabilirii ordinii de drept astfel le#ate. *o/iunea de r-spundere nu este specific- +n e$clusivitate dreptului, ea fiind folosit- +n toate domeniile vie/ii sociale. Rspunderea poate s- fie de natur- politic-, moral-, juridic-, religioas-, etc.0 .i are un caracter corelativ, respectiv politic, moral, juridic, religios ..a.m.d. Prin declan.area r-spunderii .i suportarea consecin/elor decurg,nd din ea se restabile.te ordinea de drept +nc-lcat-. Legislaia si jurisdicia nu definesc no/iunea de r-spundere juridic-, legiuitorul fi$,nd doar condi/iile +n pre#en/a c-rora o persoan- poate fi tras- la r-spundere, respectiv principiile r-spunderii, natura .i +ntinderea sanc/iunilor susceptibile de aplicare .i limitele +n care operea#-. 1itua/ia este similar- .i +n practica judiciar-, care nu d- o defini/ie a r-spunderii juridice sau a vreuneia din formele acesteia, +ns- practica .i!a adus o valoroas- contribu/ie la
1

e$plicarea .i l-murirea condi/iilor .i formelor r-spunderii juridice. 1ensul frecvent atribuit no/iunii de r-spundere este acela de obliga/ie de a suporta consecin/ele nerespect-rii unor reguli de conduit-, de c-tre autorul faptei contrare normei .i care poart- totdeauna amprenta de#aprob-rii sociale a unei asemenea conduite.

Condiiile rspunderii juridice: a) Fapta (conduita) ilicit &a const- +n s-v,r.irea unei anumite fapte re#ult,nd dintr!o conduit- neconform- cu legea sau ilicit- a subiectului de drept. 'aptul juridic ilicit presupune o conduit- sau o atitudine manifest- contrar- regulilor de drept .i care a +nc-lcat norma prescrisperturb,nd desf-.urarea normal- a rela/iilor sociale. *o/iunea de conduit- este atitudinea re#ultat- din voin/a .i con.tiin/a obiectivat- a omului. (n fapt devine ilicit numai atunci c,nd conduita +ncalc- normele de drept, obiectul ilicitului juridic constituindu!l tocmai aceast+nc-lcare. 'apta se compune din ac/iune care repre#int- atitudinea activ- a autorului faptei ilicite sanc/ionat- pentru c- s!a materiali#at +ntr!o conduit- inter#is- de normele prohibitive si inaciune const- dintr!un fapt negativ, o conduit- de ab/inere sau de omisiune de la ac/iunea prescris- subiectului obligat s- o s-v,r.easc-. b) Rezultatul faptei ilicite +l repre#int- efectul sau consecin/a care decurge din s-v,r.irea ei sau din conduita avut-. 2n func/ie de felul .i natura faptei efectele produse pot fi materiale, repre#ent,nd transform-ri +n lumea material- (decesul .i v-t-marea persoanei fi#ice, degradarea sau distrugerea unui bun) iar altele pot fi efecte nemateriale (atingerea adusonoarei .i demnit-/ii unei persoane, ne+ndeplinirea obliga/iei de supraveghere .i educare a minorilor de c-tre p-rin/i ) c) Raportul sau legtura cauzal dintre fapta ilicit i rezultatul duntor %n toate ca#urile +n care pentru e$isten/a +nc-lc-rii ordinii de drept legea mai stabile.te, pe l,ngs-v,r.irea ac/iunii sau inac/iunii .i producerea consecin/elor ilicite pentru declan.area r-spunderii juridice, organului de aplicare a dreptului +i revine +ntotdeauna .i sarcina determin-rii e$isten/ei sau ine$isten/ei raportului de cau#alitate adic- a leg-turii dintre faptul s-v,r.it .i re#ultatul produs. Cauzalitatea repre#int- un ansamblu de fenomene legate astfel +ntre ele +nc,t e$isten/a unui fenomen este determinat- sau condi/ionat- de producerea unui alt fenomen. 'enomenul care determin- e$isten/a unui alt fenomen se nume.te cau#-, iar fenomenul astfel determinat sau produs se nume.te efect. %n raport cu efectul, cau#a este primordial-, independent- .i obiectiv-, +n timp ce efectul este dependent secundar .i derivat +ntruc,t i#vorul s-u re#id- +n cau#-. 3eg-tura dintre cau#- .i efect este denumit- cau#alitate sau raport de cau#alitate (4ne$um cau#al4). d) ubiectul rspunderii juridice 1ubiec/ii r-spunderii juridice sunt
1

!ersoana fizic " poart- r-spunderea faptei sale dac- are responsabilitate juridic-. Capacitatea de a r-spunde e$prim- aptitudinea de a da seam- pentru fapta ilicit- s-v,r.it- .i de a suporta toate consecin/ele juridice decurg,nd din ea. Capacitatea de a r-spunde este o form- specific- a capacit-/ii juridice .i nu se confund- cu o anumit- capacitate determinat- dintr!o ramur- de drept. !ersoana juridic ! r-spunde pentru faptele persoanelor fi#ice care o compun +n ca#ul acelor fapte s-v,r.ite de acestea din urm- +n e$ercitarea atribu/iilor de serviciu sau +n leg-tur- cu serviciul. 'aptele ilicite ale conducerii persoanei juridice sunt considerate fapte ale +ns-.i acestei organi#a/ii colective, iar, +n consecin/-, r-spunderea va fi pentru fapta proprie, +n timp ce faptele ilicite ale celorlal/i membri ai acesteia antrenea#- doar r-spunderea pentru fapta altuia. e) #ino$ia repre#int- atitudinea psihic- a subiectului fa/- de fapta s-v,r.it- .i de re#ultatul acesteia. &a este e$presia unei atitudini psihice con.tient negative fa/- de valorile juridice ocrotite prin lege. 1-v,r.irea faptei ilicite este, de regul-, precedat- de apari/ia ideii devenithot-r,re sau re#olu/ie .i transformat- +n manifestare de voin/- ce impulsionea#- .i declan.ea#energia necesar- s-v,r.irii faptei. %ndividul aflat +n deplin-tatea facult-/ilor mintale poate concepe .i aprecia caracterul ilicit al faptei sale c,t .i urm-rile negative aferente ei. Pentru a putea r-spunde sau a da seam- individul trebuie s- aib- +n acel moment al s-v,r.irii o voin/con.tient- fa/- de re#ultatele faptei sale .i liber-, neconstr,ns-, put,nd hot-r+ nest,njenit +n deplin- cuno.tin/- de cau#- +n vederea atingerii unui scop. 5inov-/ia cunoa.te dou- forme %nten/ia care este de dou- feluri% directa si indirect- si culpa " este forma mai pu/in grav- a vinov-/iei .i +mbrac- +n dreptul penal dou- forme cu previ#iune sau impruden/- si f-r- prevedere sau neglijen/-. 2n dreptul civil vinov-/ia +mbrac- forma culpei +n culpa cu inten/ie si culpa f-r- inten/ie. f) Cauze care e&clud caracterul ilicit al faptei i cauze care 'nltur rspunderea juridic : legitima ap-rare, starea de necesitate, constr,ngerea fi#ic- .i constr,ngerea moral-, ca#ul fortuit, iresponsabilitatea, be/ia (involuntar-), minoritatea f-ptuitorului, eroarea de fapt, situa/ii +n care, de.i e$ist- o fapt- ilicit-, re#ultat periculos, raport de cau#alitate .i subiect, lipse.te vinov-/ia autorului.

() For*ele rspunderii juridice: 'ormele r-spunderii juridice, +n func/ie de apartenen/a normelor juridice la una sau alta din ramurile dreptului sunt

Rspunderea juridic de drept ci$il" &ste forma tipic- .i totodat- cea mai de#voltat- a r-spunderii juridice. &a cunoa.te dou- forme delictual- si contractual. Delictele civile sunt faptele ilicite cau#atoare de daune comise cu inten/ie sau din culp-. Aceast- form- delictualcunoa.te doua feluri de r-spundere direct- si indirectRspunderea juridic de drept penal" &ste un raport juridic penal de constr,ngere n-scut +n urma comiterii unei infrac/iuni .6emeiul r-spunderii penale este infrac/iunea , adic- fapta care pre#int- pericol social , este s-v,r.it- cu vinov-/ie .i este prev-#ut- de legea penal-. %nfrac/iunile se pot +mp-r/i +n diferite categorii , cum ar fi infrac/iuni contra securit-/i statului, contra persoanei, contra autorit-/ii, contra avutului privat, infrac/iuni de fals etc. Rspunderea juridic de drept ad*inistrati$"Cunoa.te trei forme r-spundere administrativ!disciplinar-, r-spunderea administrativ!conven/ional-, administrativ! patrimonial! administrativ!disciplinar- care este antrenat- +n situa/ia producerii unor abateri care nu +mbrac- caracterul de contraven/ie. ! administrativ!patrimonial- care este antrenat- +n ca#ul +n care statul trebuie s- r-spundpentru prejudiciile cau#ate ca urmare a unor erori judiciare ale organelor sale speciali#ate cu atribu/ii judiciare, ori pentru pagubele re#ultate din acte administrative ilegale emise de administra/ia de stat, ori prin nesolu/ionarea +n termenul prev-#ut de lege a cererilor adresate autorit-/ilor publice. ! administrativ!conven/ional- care intervine +n ca#ul s-v,r.irii unei contraven/ii. Contraven/ia este fapta care pre#int- un pericol social mai redus dec,t infrac/iunea, care este prev-#ut- ca atare de lege sau alt act normativ .i care este s-v,r.it- cu vinov-/ie. Rspunderea juridic de dreptul *uncii% 2n ramura dreptului muncii , r-spunderea angaja/ilor poate fi ! r-spundere material- si r-spundere disciplinar-. 7-spunderea material- este antrenat- +n ca#ul +n care angajatul +ncalc- cu vinov-/ie obliga/iile de serviciu .i cau#ea#- o pagub- unit-/ii la care este angajat.7-spunderea disciplinar- este antrenat- c,nd persoana +ncadrat-, indiferent de func/ia sau postul pe care +l ocup-, +ncalc- cu vinov-/ie obliga/iile pe care .i le!a asumat prin contractul de munc-. Rspunderea juridic de drept constituional) De/in-torii unui mandat politic sunt /inu/i s- r-spund- pentru fatele lor, de#iderat e$istent +n concep/ia statului constitu/ional .i democratic modern. 7-spunderea celor ale.i +n organele repre#entative ale statului este par/ial- .i fragmentat- .i nu se poate compara cu alt- form- de r-spundere +n ceea ce prive.te deci#ia. Rspunderea juridic in dreptul international
1

7aspunderea internationala a statelor a fost reglementata de )*( pentru statele membre in noiembrie 899:, in cadrul sesiunii ;< a Comisiei de Drept %nternational. 1eria de ;= articole incearca sa formule#e, in functie de codificare si de#voltarea progresiva, regulile de ba#a ale dreptului international privind raspunderea statelor pentru actiunile proprii catalogate ca fiind incalcari ale normelor de drept international. Accentul este pus pe conditiile generale care fac un stat sa fie catalogat responsabil pentru incalcarea unor norme de drept international (acesta putandu!se reali#a fie prin actiuni, fie inactiuni) si consecintele legale care re#ulta. Articolele nu incearca sa definesca continutul obligatiilor internationale ce revin statelor, obligatii a caror incalcare ar da nastere responsabilitatii, aceasta fiind functia normelor primare de drept international. Prima parte a documentului defineste conditiile generale necesare pentru nasterea raspunderii internationale a statelor. Astfel, Capitolul % infatisea#a < principii de ba#a pentru raspundere din care re#ulta restul articolelor ca un intreg. Chiar art.: enunta >'iecare act international al unui stat catalogat ca fiind injust naste raspunderea internationala a acelui stat pentru respectivul act >. Actul catalogat ca injust nu repre#inta astfel nimic altceva decat o incalcare a unei norme de drept international. Curtea %nternationala de ?ustitie a fost nevoita sa aplice acest principiu intr!un numar destul de mare de ca#uri in care C%? a hotarat ca in ca#ul in care un stat comite un act international injust impotriva unui alt stat, raspunderea internationala se constituie imediat ca si cum s!ar desfasura intre cele 8 state, referindu!se la acest principiu si cand a afirmat ca refu#ul de a e$ecuta o obligatie nascuta dintr!un tratat naste raspunderea

B%B3%)@7A'%& :. Albici Mihail, Despre drept i tiina dreptului, &d. All BecA, Bucure.ti, 899;0

8. Anghel M.%on, Anghel % 5iorel, Raspunderea in dreptul international &d. 3umina 3e$, Bucure.ti, :==B0

<. Ceterchi %oan, Craiovan %on, Introducere n teoria general a dreptului, &d. All, Bucure.ti, :==B0

C. Corbeanu %on, Corbeanu Maria, Teoria general a dreptului, &d. 3umina 3e$, Bucure.ti, 89980

;. DvoraceA 5. Maria, 3upu @heorghe, Teoria general a dreptului, &d. 'unda/iei Chemarea, %a.i, :==D0

D. Eum- %oan, Teoria general a dreptului, &d. 'unda/iei Academice Danubius, @ala/i, 89990

F. Ma#ilu Dumitru, Teoria general a dreptului, &d. All BecA, Bucure.ti, 89990

B. Popa Dumitru , Raspunderea &d.5asiliana ,=B %asi,899C0

statelor si persoanelor in dreptul international public,

=. Popa *icolae, Teoria general a dreptului, &d. All BecA, Bucure.ti, 89980

:9. 5oicu Costic-, Teoria general a dreptului, &d. 1Glvi, Bucure.ti, 89990