You are on page 1of 20

Instrumente optice specializate

Un instrument optic este un ansamblu de lentile, oglinzi i diafragme cuajutorul crora obinem imagini ale diferitelor obiecte.Instrumentele optice dau imagini ale obiectelor n care se pot distingeamnunte care nu pot fi observate cu ochiul liber. Din punct de vedere al naturiiimaginilor, instrumentele optice se clasific n instrumente care dau imagini reale, cum sunt ochiul, aparatul fotografic iaparatul de proiecii! aceste imagini pot fi prinse pe un ecran de proiecie,pe o plac sau pe un film fotografic! instrumente care dau imagini vrtuale. "iind folosite, de obicei, pentrue#aminarea directa, cu ochiul, a obiectelor, aceste instrumente suntformate din dou pri un obiectiv ndreptat spre obiectul de cercetat i unocular ndreptat spre ochiul observatorului. $biectivul este un sistem opticconvergent i formeaz o imagine real a obiectului. %ceast imagine joacrolul de obiect pentru ocular care va da imaginea definitiv, virtual, &preluat' de ochiul observatorului. (omponentele optice fundamentale sunt prismele optice; pot fi clasificate dupa rolul lor, in trei grupe mari prisme acomatice, dispersive, de polarizare oglinzile; dupa forma suprafetei reflectante e#ista oglinzi plane, sferice, parabolice, elipsoidice, hiperbolice etc.! oglinzile obtinute prin metalizare )vaporizarea in vid a unui metal argint, aluminiu, aur, platina, cupru, crom, nichel, zinc* pot avea suprafata reflectanta anterioara )deasupra* sau posterioara )in interior*, fata de suportul de sticla. lentilele, in special cele sferice constituiue elemntele optice cele mai importante in constructia aparatelor optice. Instrumentele optice principale sunt lupa, instrument optic cu ajutorul caruia se formeaza imagini marite virtuale microscopul, aparat utilizat pentru studierea obiectelor de marimi e#trem de reduse care nu pot fi observate nici cu lupa telescopul, instrument optic folosit de astronomi observarea obiectelor foarte indepartate de +erra pentru

aparatul foto, dispozitiv optic folosit pentru a obtine imagini ale obiectelor pe o pelicula. 1

aparatul de proiectie, proiecteaza imaginile aflate pe un suport transparent. Ochiul

$chiul ca instrument optic

Ochiul este un organ a crui principal func,ie este cea de a detecta lumina. -e compune dintr.un sistem sensibil la schimbrile de lumin, capabil s le transforme n impulsuri nervoase. $chii cei mai simpli nu fac altceva dec/t s detecteze dac obiectele din jur sunt luminate sau obscure. (ei mai complec0i folosesc la percep,ia vizual.

3umina ptrunde prin partea din fa, a ochiului printr.o membran transparent numit cornee, nconjurat de o zon numit albul ochiului sau sclerotic. 2n spatele corneei se gse0te irisul, un disc colorat )acesta are un caracter unic pentru fiecare individ*. 2ntre cornee 0i iris e#ist un lichid numit umoare apoas. Irisul este perforat n centru de un orificiu de culoare neagr, denumit pupil. 1entru ca ochiul s nu fie deteriorat, atunci c/nd lumina este foarte puternic, pupila se contract )0i prin urmare, se mic0oreaz*! iar n caz contrar, atunci c/nd este ntuneric, pupila se mre0te. 2n continuare, lumina traverseaz cristalinul, acesta av/nd func,ia de lentil biconve#, apoi umoarea sticloas, n final imaginea fiind proiectat pe o membran numit retin. 1leoapele 0i genele au rolul de protec,ie a ochiilor. $ membran sub,ire transparent, denumit conjunctiv, cptu0e0te interiorul pleoapelor 0i o parte din sclerotic.

Formarea imaginii

2n cazul ochiului emetrop )vederea normal*, imaginea se formeaz pe retin. 1entru ca razele de lumin s se poat focaliza, acestea trebuie s se refracte. (antitatea de refrac,ie depinde n mod direct de distan,a de la care este vzut obiectul. Un obiect situat la o distan, mai mare necesit mai pu,in refrac,ie dec/t unul situat la o distan, mai mic. (el mai mare procentaj din procesul de refrac,ie are loc n cornee, restul refrac,iei necesare av/nd loc n cristalin. 3umina trece prin mediile transparente )cornee, umoare apoas, umoare sticloas* 0i cristalinul 0i formeaz o imagine rsturnat pe retin. 1e retin, celulele specializate transform imaginea n impulsuri nervoase. %ce0tia ajung prin nervul optic p/n la regiunea posterioar a creierului. %cesta din urm interpreteaz semnalele printr.un mecanism comple# care implic milioane de neuroni. 4azele de lumin sufer la nivelul ochiului o refrac,ie tripl 5. razele de lumin 0i schimb direc,ia! 6. o refrac,ie are loc la nivelul corneei 0i c/te una pe fiecare fa, a cristalinului! 3. imaginea se formeaz pe retin, pe pata galben si este real, mai mic si rsturnat. Defecte de vedere

$rice deviere de la starea emetrop)vederea normal* reprezint un defect de vedere. (ele mai des nt/lnite defecte de vedere ale ochiului uman sunt

7iopia este cel mai des nt/lnit defect de vedere, aceasta av/nd un caracter patologic)apare la na0tere* 0i ia loc atunci c/nd globul ocular al ochiului miop este mai mare dec/t cel al ochiului normal, imaginea form/ndu.se n fa,a

retinei. 7iopia este corectat cu ajutorul lentilelor divergente. 8ipermetropia este de asemenea un defect patologic, aceasta ns lu/nd loc mai rar dec/t miopia. 9lobul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dec/t cel al ochiului normal, n consecin, imaginea form/ndu.se n spatele retinei. 8ipermetropia este corectata cu ajutorul lentilelor convergente. 1rezbitismul este un defect de vedere care apare de obicei la btr/ne,e, acesta comport/ndu.se n acela0i mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticit,ii cristalinului. 1rezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente. -trabismul are drept cauz slbirea unuia dintre mu0chii e#terni ai globului ocular, acesta fiind corectat prin e#erci,ii de ntrire a musculaturii ciliare. (ataracta apare cel mai frecvent, la persoanele cu o v/rst naintat, aceasta fiind cauzat de pierderea treptat a transparen,ei)opacifierea* cristalinului. 2n cazul cataractei congenitale, aceasta este corectat prin sec,ionarea unei por,iuni a irisului 0i a capsulei cristaliniene ori prin e#tragerea cristalinului 0i nlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de ctre o lentil biconve#. %stigmatismul este o boal oftalmologic manifestat printr.o deformare a corneei care atrage dup sine o refrac,ie defectuoas a razei de lumin n globul ocular. 2n cazul astigmatismului, razele de incidenta de lumin alb ce sosesc la ochi sub form de raze paralele vor suferi un proces intens 0i inegal de refrac,ie, 0i prin urmare, cu c/t aceast refrac,ie diferen,iat va fi mai mare, cu at/t astigmatismul va fi considerat mai grav. Daltonismul este incapacitatea unor persoane de a distinge culorile, ndeosebi rou de verde. Dac unii pigmeni lipsesc din celulele cu conuri, anumite culori nu pot fi vizualizate sau sunt confundate cu altele

3entilele

2n optic, lentila este o pies realizat dintr.un material transparent )sticl, material plastic, etc.*, cu dou suprafe,e opuse n general curbe, folosit singur sau mpreun cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina 0i a forma imagini ale obiectelor. 3entilele se bazeaz pe fenomenul de refrac,ie a luminii, adic schimbarea direc,iei de propagare a acesteia la trecerea dintr.un mediu transparent n altul. Tipuri de lentile 3entilele se pot clasifica dup modul n care ac,ioneaz asupra razelor de lumin n

lentile convergente sunt mai groase la mijloc decat la margini si transform un fascicul paralel ntr.unul convergent!

lentile divergente sunt mai subtiri la mijloc decat la margini si transform un fascicul paralel ntr.unul divergent.

(oncluzii : $ lentila divergenta da intotdeauna imagini virtuale, drepte si mai mici decit obiectele 6

: $ lentila convergenta da imagine virtuala mai mare decit obiectul situat intre focar si lentila. Daca obiectul este situat intre focar si dublul distantei focale ale unei lentile convergente imaginea obtinuta este reala, rasturnata si mai mare decit obiectul : 1entru obiecte departate de lentila convergenta )dincolo de dublul distantei focale* imaginea care se obtine este reala, rasturnata si mai mica decit obiectul. Dup forma lor, lentilele sunt

plan-convexe . bombate spre e#terior ntr.o parte, 0i plane pe cealalt parte! biconvexe . bombate spre e#terior pe ambele pr,i! meniscuri convergente . bombate spre e#terior ntr.o parte, 0i spre interior pe cealalt parte! meniscuri divergente . bombate spre e#terior ntr.o parte, 0i spre interior pe cealalt parte, diferen,a fiind c forma suprafe,ei bombate este aceea0i n ambele pr,i! plan-concave . bombate spre interior ntr.o parte, 0i plane pe cealalt parte! biconcave . bombate spre interior pe ambele pr,i.

(a regul general, lentilele convergente snt mai groase la mijloc 0i mai sub,iri pe margine, iar cele divergente mai sub,iri la mijloc 0i mai groase pe margine. (ele mai multe lentile au suprafe,ele sferice pentru c aceast form se realizeaz cel mai u0or, dar pentru anumite aplica,ii sunt necesare suprafe,e asferice, de e#emplu hiperbolice, sau cilindrice. 1entru ob,inerea unor imagini de bun calitate adesea lentilele se folosesc n combina,ii atent calculate, numite lentile compuse. %cestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice 0i la alte instrumente optice ca microscopul, telescopul, luneta etc.

3upa
$ lup este un instrument optic format dintr.o lentil convergent sau dintr.un ansamblu convergent de lentile, fi#ate ntr.o montur, care, 7

a0ezat n fa,a unui obiect, d o imagine mrit a acestuia, permi,/nd e#aminarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni. 3upa trebuie tinuta cat mai aproate de ochi.

4elativ puternice, lentilele conve#e sunt adesea folosite ca lupe. 1rima intentie de marire a unui obiect a aparut acum aproape 6;;; de ani in urma. <echile documente grecesti si romane descriu cum un vas de sticla umplut cu apa poate fi folosit pentru a mari obiecte.

+elescopul

+elescopul este un instrument optic care permite observarea obiectelor indepartate si neclare ca si cum ar fi mult mai luminoase si mai apropiate de observator. +elescoapele sunt folosite in astronomie pentru observarea corpurilor ceresti indepartate.

1entru sute de ani, telescoapele au fost singurele instrumente folosite pentru observarea planetelor si a gala#iilor. (hiar si azi navetele cosmice pot ajunge doar vecinii nostri apropiati din sistemul nostru solar, oamenii de stiinta continuand sa se bazeze pe telescop in studierea stelelor, nebuloaselor si gala#iilor aflate la mare distanta.

7ajoritatea telescoapelor functioneaza colectand lumina emisa de stele sau reflectata de suprafata planetelor. %cestea se numesc telescoape optice. =le folosesc o lentila curba sau o oglinda sferica sau parabolica pentru a colecta razele de lumina si a le trimite spre o lentila mica plasata in focar care face posibila observarea obiectului. In cercetarile astronomice se aseaza langa focar camere de luat vederi pentru a inregistra imaginile adunate de telescop. 3umina vizibila adunata de telescop e descompusa in radiatiile componente cu ajutorul unui spectroscop, in acest fel obtinandu. se informatii despre temperatura obiectului, miscare, compozitie chimica sau prezenta unor campuri magnetice. 7ulte telescoape sunt construite in observatoare astronomice in jurul 1amantului dar numai undele radio, lumina vizibila si radiatia infrarosie pot penetra atmosfera 1amantului si pot ajunge la suprafata planetei . 1entru a depasi aceasta problema au fost lansate in spatiu telescoape care pot colecta unde din alte regiuni ale spectrului electromagnetic. =#ist dou tipuri de telescop telescopul refractor i telescopul reflector. -ub aspect istoric, telescopul refractor a fost folosit pentru prima dat pentru observarea spaiului de ctre Galileo Galilei )5>?@ . 5?@6*, pe c/nd telescopul reflector a fost inventat i folosit nt/i de Isaac e!ton )5?@A.5B6B*. Diferena din punct de vedere constructiv dintre telescopul refractor i telescopul reflector este aceea c primul folosete lentilele de sticl, pe c/nd telescopul reflector uziteaz oglinzile n locul lentilelor. Un telescop terestru )%* are lentile obiective si lentile in ochean. 3entilele adaugate intre ele intorc imaginea vertical cu realitatea. +elescopul astronomic )C* nu are lentile pentru ca Din sus' sau Din jos' nu are prea multa importanta in cercetarea corpurilor ceresti de la distanta. (ele mai multe telescoape astronomice sunt cele de tipul reflectoarelor.

Obiectivul telescopului este o versiune de ochi mai mare. $biectivul adun i focalizeaz lumina de la un obiect aflat la distan. (u c/t este mai mare diametrul )apertura* obiectivului, cu at/t este mai luminoas imaginea final. Diametrul obiectivului este cea mai important caracteristic a unui telescop! de inut minte, n cazul n care dorii s v achiziionai unul. Tubul telescopului ine lentilele la distana potrivit unele de altele. De asemenea, are rolul de evita acumularea de praf i umezeal n 9

interiorul telescopului.

Ocularul telescopului const din una sau mai multe lentile i are rolul de a mri imaginea primite de la obiectiv i de a o focaliza. Un telescop are un singur obiectiv, dar poate avea mai multe oculare, cu puteri diferite de mrire. Puterea de mrire a telescopului este raportul dintre distana focal a obiectivului i distana focal a ocularului folosit. %stfel, un telescop cu o distan focal de 5;;; mm, folosit cu un ocular cu distana focal de 6> mm va avea o putere de mrire de 40x. Dei puterea de mrire a telescopului este o caracteristic foarte important a acestuia, nu ntotdeauna folosirea unui ocular care s permit cea mai bun mrire este cea potrivit, ntruc/t e posibil ca imaginea s devin neclar. Distana focal este distana de la obiectiv la focar )distana dintre lentilEoglind i locul n care lumina este focalizat ntr.un punct*. De regul, o distan focal mare nseamn o putere de mrire a telescopului mai bun. Raportul focal este raportul dintre distana focal i apertura )deschiderea* obiectivului telescopului. Cmpul vizual al telescopului reprezint zona din spaiu pe care o poate observa un telescop, e#primat n grade. -pre deosebire de c/mpul vizual al omului, de zeci de grade, un telescop are un c/mp vizual mult mai mic )de e#emplu, de ;,> grade*. Rezoluia telescopului este capacitatea de a distinge detalii a telescopului! depinde de apertura telescopului i de calitatea materialelor din care sunt fcute elementele optice ale acestuia. Focalizatorul telescopului, dup cum spune i termenul n sine, are rolul de a focaliza imaginea colectat de obiectivul telescopului.

Telescoape Optice

-unt doua feluri principale de telescoape optice reflectatoare si refractoare. "# Telescoape refractoare#

10

Telescopul refractor se bazeaz pe modul n care lumina interacioneaz cu sticla. %tunci c/nd razele de lumin trec prin lentila biconve# a telescopului, acestea sunt refractate. %sta nseamn c razele de lumin ce nt/lnesc obiectivul telescopului n partea de sus a acestuia vor fi deviate n jos, iar razele de lumin ce nt/lnesc telescopul n partea de jos a lentilei vor fi deviate n sus.

. $dat ieite din lentil, razele de lumin se concentreaz n focar, dup care sunt colectate de ocular, prin care ochiul are acces la imaginea obiectului aflat n observaie. $ problem ce apare este aceea c imaginea ce ajunge la ocular este rsturnat. 1entru observarea unei stele, de pild, acest lucru nu constituie o problem. Dac ns facem observaii ale unor obiecte terestre, este nevoie de introducerea unei lentile suplimentare care s repun imaginea n poziia veche. Dei foarte simplu, telescopul refractar are urmtoarea problem la trecerea luminii prin lentil, diferitele culori ale luminii sunt refractate n mod diferit, n acest fel fiind dificil realizarea unei focalizri foarte bune. %cest fapt l.a determinat pe Isaac FeGton s construiasc un telescop folosind oglinzi. $ alta limitare fundamentala a acestor telescoape este faptul ca lentilele cu diametre mai mari de 5 metru sunt impractice deoarece cantaresc mai mult de jumatate de tona si se prabusesc sub propria lor greutate. %cestea nu pot fi sprijinite de dedesubt ca oglinzile . $#Telescoape reflectoare# +elescopul reflector folosete oglinzi n locul lentilelor. %tunci c/nd lumina nt/lnete oglinda nu se mai refract, ci este reflectat sub un anumit unghi, n funcie de poziionarea oglinzii. Una dintre proprietile eseniale ale unei oglinzi pentru a reda n mod fidel obiectele din faa ei este aceea c reflect lumina sub acelai unghi cu unghiul format de razele incidente (aa cum se poate observa n imaginea de mai os!" indiferent de culoarea luminii#

11

"izicianul Isaac FeGton este cel care a construit primul telescop reflector, folosind oglinzi n loc de lentile, n jurul anului 5?H;. FeGton a vrut s elimine problema aberaiei cromatice )lumina ce se refract din lentil se refract diferit n funcie de culorile sale* i a folosit o oglind metalic pe post de oglind primar )obiectiv* pentru a colecta lumina i a o reflecta ctre ocular. Dup cum se poate vedea n imaginea de mai sus, a doua oglind, care are rolul de a prelua lumin reflectat de oglinda primar i a o retransmite ctre ocular, este ntre obiectul observat i oglinda primar. Fumai c oglinda secundar este at/t de mic, nc/t nu mpiedic telescopul s.i ndeplineasc funcia. +elescopul lui FeGton s.a dovedit foarte eficient, aa c este folosit pe scar larg i astzi.

"paratul fotografic

"paratul fotografic este dipozitivul cu care se poate nregistra o imagine static din mediul nconjurtor, imaginea ob,inut numindu.se fotografie. 1rincipiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului 3eonardo da <inci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treac lumina. (u cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. %cest aparat simplu, numit Icamera obscuraI, e#ista de la inceputul sec. al J<II.lea. 7ai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. %ceasta problema a fost rezolvata abia in 5H6? cand Koseph Fiepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

12

1entru a functiona, orice aparat foto, oricat de simplu, trebuie sa aiba urmatoarele parti componente %orpul $ cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi e#pus. Obiectivul Un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film Diafragma Un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film Obturatorul Un dispozitiv care controleaza cat timp este filmul e#pus la lumina &izorul Un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient imaginea care va fi inregistrata pe film. 'istemul de transport Un dispozitiv folosit pentru fi#area si transportul filmului. Tipuri de aparate De.a lungul timpului au aparut multe modele de aparate foto, insa marea lor majoritate se incadreaza in una dintre aceste categorii aparate cu vizor sau telemetr aparate cu vizare prin obiectiv )-34, refle#* aparate cu doua obiective 13

aparate cu planfilm

(artile componente ale aparatului foto $amera obscura in care se afla filmul. %cesta este corpul aparatului. Urmtoarea componenta este obturatorul. %cesta poate fi situat chiar in fata filmului )obturator in plan focal* sau poate fi situat in obiectiv )obturator central*. $bturatorul controleaza cand intra lumina in aparat si pentru cat timp impresioneaza filmul. Un aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata deschiderii obturatorului. De asemenea, trebuie sa e#iste un declansator care sa controleze deschiderea si inchiderea obturatorului. %biectivul lasa lumina sa intre si focalizeaza imaginea pe film. De asemenea, obiectivul, prin distanta sa focala, influenteaza si marimea imaginii. &iafragma controleaza cantitatea de lumina care intra in aparat. %ceasta deschidere se afla in interiorul aparatului si este controlat prin intermediul unui inel de pe obiectiv. 'izorul este fereastra din spatele aparatului prin care priveste fotograful cand compune imaginea. (istemul de transport) desi nu este o componenta propriu.zisa a aparatului, este totusi important in functionarea acestuia. 3a aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.

%paratul de proiectie

"paratul de proiec)ie este dispozitivul care formeaz imagini reale" rsturnate *i mrite ale unor obiecte transparente sau opace, proiectate pe un ecran , obiectele fiind astfel a0ezate nc/t imaginea rsturnat dat de el s apar n pozi,ie vertical. 14

Dac aparatul este destinat proiec,iei obiectelor transparente . diapozitive sau film cinematografic ., proiec,ia se nume0te proiec+ie de tip diascop. Dac aparatul este destinat proiec,iei obiectelor opace,cum sunt pagini de carte, ziare, reviste, fotografii, se nume0te proiec+ie de tip episcop. =#ist 0i aparat care cumuleaz cele dou proiec,ii, el numindu.se aparat epidiascop. ,roiec+ia cinematografic este de tip diascop. "paratul de proiec)ie cinematografic* )n vorbirea curent, Daparat de proiec+ie' sau impropiu Dproiector'* are rolul de a proiecta pe un ecran alb imaginile fotogramelor n0irate pe film 0i de a transforma nregistrarea sonor a fonogramei optice sau magnetice n semnale electrice ce se transmit instala,iei de redare a sunetului. =l efectueaz redarea fotogramelor cu o anumit frecven,,) de 6@ imaginiEsec. la filmele sonore 0i 5? . 5H imaginiEsec. la filmele mute*, numit frecven+ de proiec+ie. %ceast frecven, trebuie s coincid cu frecven,a de filmare, astfel n cazul unor anomalii,apar dificult,i de redare. Dac redarea este cu frecven, mai mic, sunetul va fi trgnat, neinteligibil 0i ton jos, ngro0at! dac redarea este cu frecven, mare , sunetul va fi cu neinteligibil, acut 0i strident.+otodat recompunerea mi0crii pe ecran va fi fie lent, respectiv accelerat.

15

1entru perceperea imaginii proiectate este necesar ca fiecare fotogram s fie men,inut un timp nemi0cat pe ecran. %cest lucru se face prin folosirea unui mecanism de transport sacadat al filmului prin ferestra de proiec,ie 0i cu ajutorul unui obturator de lumin, care are rolul de a IascundeI deplasarea fotogramei pentru a face posibil proiec,ia urmtoarei. Fefolosirea obturatorului ar face ca imaginea proiectat s fie neclar. -istem de transport sacadat al filmului cu grif. -e observ c la transportul filmului, obturatorul nchide flu#ul de lumin, oprind proiecia.

-istemul de transport sacadat al fimului se face cu ajutorul mecanismului cu grif sau a mecanismului cu cruce de malta.-e mai poate aminti de proiec+ia cu mi*care continu a filmului *i redarea prin metoda compensarii luminii#-cest sistem este un sistem greoi de realizat *i mai ales de folosit n exploatare# .u se folose*te# 1entru redarea fonogramei este necesar ca filmul s se deplaseze cu o vitez constant n fa,a traductorului care efectueaz transformarea semnalelor luminoase sau magnetice modulate de ctre fonogram n semnale electrice modulate , pentru a fi transmise la instala,ia de redare a sunetului. %paratul de proiec,ie cinematografic are n componen,a sa trei grupe de elemente constructive principale 5. =lemente pentru transportul 0i nmagazinarea filmului. 6. =lementele sistemului lumino . optic de proiec,ie. A. =lementele sistemului de redare a sunetului.

7icroscopul
16

Un microscop este un instrument optic de mare precizie, care foloseste o lentila sau o combinatie de lentile, pentru a produce imagini mult marite ale unor specimene sau obiecte mici L in special atunci cand sunt prea mici pentru a le observa cu ochiul liber. 7icroscopul utilizeaza doua lentile convergente obiectivul )cu o distanta focala de sub un centimetru* si ocularul )cu o distanta focala de cativa centimetri*. (ele doua lentile convergente sunt separate de o distanta mult mai mare decat distantele focale. 3upa este adeseori numita microscop simplu, pentru ca este utila in observarea obiectelor mici. 1entru o marire accentuata cu un minimum de deformare a imaginii este folosit un sistem de doua sau mai multe lentile. Un astfel de dispozitiv este numit microscop compus. (el mai simplu microscop compus contine doua lentile conve#e. Imaginea marita de lentilele obiective este marita mai departe de lentilele ocheanului. (a si la telescopul astronomic, imaginea este rasturnata, dar acest lucru nu este important la vizualizarea unor monstre minuscule. 7ulte microscoape compuse au o gama de lentile obiective de diferite puteri. "oarte multe microscoape intra in categoria microscoapelor cu iluminare au nevoie de lumina pentru ca dumneavoastra sa vedeti o imagine marita. In aceasta categorie intra doua tipuri de microscoape microscoape biologice )de mare putere* si microscoapele stereo sau de disectie )de putere mai mica*. +icroscopul biologic

17

%cesta este cel mai comun tip de microscop. 7ai este numit de cercetare. 1uterea de marire variaza intre @; si 5;;; de ori dar poate merge pana la 5>;;# sau 6;;;#. (ea mai importanta zona folosita este cea intre @;;#.>;;#. In cazul acestui tip de microscoape, pentru a obtine o imagine marita, lumina are un traseu unic care trece printr.o serie de lentile L in linie L fiecare lentila marind imaginea deja marita de lentila care a precedat.o. 1e scurt un singur traseu al luminii si mai multe lentile. (ea mai folosita metoda de iluminare a specimenului este trans. iluminarea L lumina este proiectata de dedesubt si trece prin specimen. 3a o marire de @;;# detaliile sunt la nivel celular in cazul specimenelor biologice. % invata despre celule si micro.organisme este educational si foarte important in domenii medicale sau stiintifice.

+icroscopul stereo

%cest tip de microscoape este al doilea tip de microscop in ordinea popularitatii. =le mai sunt denumite microscoape de disectie sau de inspectie. 1rin microscop stereo intelegem un instrument cu putere mica de marire. 1uterea de marire poate varia intre 5;# si H;# L dar de obicei este situata intre 5;# si @;#. In cazul microscoapelor stereo e#ista doua trasee separate ale luminii care produc o imagine tridimensionala )AD* a obiectului sau specimenului. $biectivul consta din doua lentile, una langa alta, care corespund celor doua trasee amintite mai sus. De obicei sistemul de lentile consta din obiective )lentilele mai apropiate de obiect sau specimen*, oculare )lentilele mai apropiate de ochii observatorului*, un mecanism de focusare si unul de pozitionare a specimenului sau obiectului. In plus, un microscop foloseste lumina )de la lampi, lumina naturala, iluminator integrat* pentru a ilumina obiectul sau specimenul astfel incat acesta sa poata fi observat. Imaginile sunt corect orientate. "lte tipuri de microscoape

18

In acesta categorie intra microscoapele avansate si mai scumpe, construite pentru utilizari specifice in domeniul medical sau in cercetare. =#ista mai multe tipuri de astfel de microscoape, le amintim mai jos pe cele mai populare (u contrast de faza L este un microscop care foloseste diferentele din fazele luminii transmise sau reflectate de un specimen pentru a forma imagini distincte si contrastante a diferitelor parti ale specimenului 1olarizante L un microscop la care specimenul observat este iluminat cu lumina polarizata L pentru analiza unor materiale ne.organice precum cristalele, in chimie sau mineralogie optica. "luorescente L microscoape care folosesc o metoda de iluminare pentru localizarea materialelor marcate fluorescent )proteine, enzime, gene* e#tragand o lungime de unda in speranta ca elemente fluorescente vor aparea emitand o lumina la o lungime de unda distincta. 7etalurgice L microscoape folosite pentru identificare, inspectia si analiza diferitelor metale sau aliaje. (u raza de electroni L 1retul acest tip de microscoape trece de obicei de suma de 5;;.;;;M. Un astfel de microscop foloseste o raza cu electroni in locul luminii, pentru a face e#aminari de mare finete a unor specimene. 1ot ajunge la mariri de peste 6>;.;;;# si se pot e#amina la un specimen topologia, morfologia, compozitia, etc. Digitale L (ombinatii intre un microscop si o camera digitala. (ele mai populare camere digitale sunt cele care folosesc senzori (7$- sau ((D. (amera poate fi incorporata sau atasabila. "olosind un softGare dedicat, utilizatorul poate vedea, salva si edita imaginea. Unele programe deloc ieftine pot face si diferite tipuri de analize ale imagini )medicale, de e#emplu* 7icroscoape de buzunar L folosesc noi tehnologii pentru o camera miniaturala si iluminator. 1uteti folosi un calculator pentru a vedea imaginea si pentru a o captura.

19

7icroscop electronic

20