You are on page 1of 14

STIINTA SI RELIGIE ... din cugetarile lui Petre Tutea 1. Se spune c intelectul e dat omului ca s cunoasc adevrul.

Intelectul e dat omului, dup prerea mea, nu ca s cunoasc adevrul, ci s primeasc adevrul. 2. Am avut revelatia c n afar de Dumnezeu nu exist adevr. Mai multe adevruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevr. Iar dac adevrul este unul singur, fiind transcendent n esent, sediul lui nu e nici n stiint, nici n filozofie, nici n art. Si cnd un filozof, un om de stiint sau un artist snt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o a murdar pe picioare care se roag Maicii Domnului. !. Acum, mai la trnete, pot s spun c fr Dumnezeu si fr nemurire nu exist adevr. ". # a murdar pe picioare, care st n fata icoanei Maicii Domnului n iseric, fat de un laureat al premiului $o el ateu % a a e om, iar laureatul premiului $o el e di&or. Iar ca ateu, sta moare asa, di&or. '. (u cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. )ntre un credincios si un necredincios, nu exist nici o legtur. la e mort, sufleteste mort, iar cellalt e viu si ntre un viu si un mort nu exist nici o legtur. *redinciosul crestin e viu. +. Ateii si materialistii ne deose esc de animale prin faptul c nu avem coad. ,. Ateii s%au nscut, dar s%au nscut degea a. -. (u nu detest urg&ezia. (u m%am lmurit c un om care vrea s fie ogat nu este un pctos. Spunea odat un preot trn. *ircul o zical c anul e oc&iul dracului. (u nu%l concep ca oc&iul dracului, eu l concep ca pe o scar du l. Dac%l posezi, indiferent n ce cantitti, si te misti n sus inefctor pe scar, nu mai e oc&iul dracului. Iar dac co ori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lcomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stpn. /. $u pot evita neplcerile trnetii si nu m pot supra pe Dumnezeu c m%a tinut pn aproape la nouzeci de ani. )ns trnii au o supap foarte nteleapt. au dreptul la nerusinare. # nerusinare nelimitat. *nd m gndesc la suferintele trnetii, mi dau seama c n natura asta oar cel mai mare geniu este geniul mortii. 0aptul c murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi. 11. (u snt iudeocentric n cultura (uropei, cci dac scoti 2i lia din (uropa, atunci S&a3espeare devine un glumet tragic. 0r 2i lie, europenii, c&iar si laureatii premiului $o el, dormeau n crci. Stiinta si filozofia greac snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. 4rima carte mntuitoare si consolatoare pe continent % suveran % e 2i lia.

11. (xist o carte a unui savant american care ncearc s motiveze stiintific 2i lia. Asta e o prostie. 2i lia are nevoie de stiint cum am eu nevoie de Securitate. 12. 5ut&er, ct e el de eretic si de zevzec, a spus dou lucruri extraordinare. c creatia autonom e o cocot si c nu exist adevr n afar de 2i lie. Mie mi%a tre uit o viat ntreag ca s aflu asta. (l nu era asa trn cnd a di cit c&estia asta, c era clugr augustin... Mie mi%a tre uit o viat ca s m conving c n afar de 2i lie nu e nici un adevr. 1!. S&a3espeare, pe lng 2i lie, % eu demonstrez asta si la Sor ona % e scriitor din 6esti. 1". )n afara slu7 elor isericii, nu exist scar ctre cer. 8emplul este spatiul sacru, n asa fel nct si vecinttile devin sacre n prezenta lui. 1'. Stii unde poti cpta definitia omului9 % te ntre . )n templu. )n iseric. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindc exprimi c&ipul si asemnarea 5ui. Dac 2iserica ar disprea din istorie, istoria n%ar mai avea oameni. Ar disprea si omul. 1+. )n iseric afli c existi. 1,. *e pustiu ar fi spatiul dac n%ar fi punctat de iserici: 1-. )n afar de crti nu triesc dect do itoacele si sfintii. unele pentru c n%au ratiune, ceilalti pentru c o au ntr%o prea mare msur ca s mai ai nevoie de mi7loace auxiliare de constiint. 1/. 4laton are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc materia i premerge. 4rima idee de creatie real, au adus%o n istorie crestinii. 21. De creat doar zeul creaz, iar omul imit. (u cnd citesc cuvntul creatie % literar, muzical, filozofic % lesin de rs. #mul nu face altceva dect s reflecte n litere, n muzic sau n filozofie petece de transcendent. 21. *um s fie creatura creator9 ;;<ai tat, s%ti art mosia pe care ti%am fcut%o cnd nu eram n viat...;; 4i cum s fie creatura creator9 22. #mul e un animal care se roag la ceva. *aut un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. *ei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii. *restinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.*restinismul este pur si simplu. Despre crestinism, 2ergson spune c noi l respirm. Are materialitatea aerului. Seamn cu aerul. $oi sntem crestini fr s vrem. Si cnd sntem atei sntem crestini. c respirm crestinismul cum respirm aerul. 2!. *restinismul nu e ideologie, c atunci se aseamn cu marxismul. =eligia e expresia unui mister trit, or ideologia e ceva construit.

2". A fi cresti nseamn a co or A solutul la nivel cotidian. $umai sfintii snt crestini a soluti. Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplica il tocmai pentru c e a solut. 2'. Suveran fat de natur, supus Divinittii, nemuritor si li er prin depsirea extramundan a conditiei sale % acesta este omul crestin. 2+. $imic nu poate inlocui crestinismul> nici toat cultur antic precrestin. (u snt de prere c apogeul (uropei nu e la Atena, ci n (vul Mediu, cnd Dumnezeu um la din cas n cas. (u definesc strlucirea epocilor istorice n functie de geniul religios al epocii, nu n functie de isprvi politice. 2,. Iisus <ristos este eternitatea care puncteaz istoria. 2-. Dac nu cunosti revelat % prin gratie divin % sau inspirat, nu cunosti nimic. De pild, povestea cu mrul lui $e?ton, care a czut. $u stiu unde am citit eu stupiditatea asta. ;;Il tom a dans une m@ditation profonde Aui l a conduit 7usAu a la loi de la gravitation universelle;;. Si eu spun. dac $e?ton gndea pn la Budecata de Apoi, nu descoperea nimic: Dar el a fost mult mai ntelept. *nd a fost ntre at cum a descoperit gravitatia, a zis. Am fost inspirat. 4i scrie pe mr, sau scrie undeva n natur ;; legea gravitatiei;;9 0enomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds c exploreaz lumea interioar si exterioar cu 7ocul lui de ipoteze si c descoper ceea ce vrea el. (l caut> dar eu spun c el caut, nu c afl. Sau dac afl, tre uie s fie ca $e?ton, inspirat. 2/. 2ergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice c democratia e singurul sistem compati il cu li ertatea si demnitatea uman, dar are un viciu incura il. n%are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si%n care numrul nlocuieste calitatea... 8riumful cantittii mpotriva calittii. 2ergson a fost acuzat n micul dictionar filozofic al lui Stalin c e fascist. !1. 0r s gndesc n stilul dar?inismului social, nu pot s rmn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea natural a valorilor. Democratii gndesc corpul social aritmetizat. numr capetele toate si unde e ma7oritate, &ai la putere. Sufragiul turmei: Asta e prerea mea despre democratie. !1. (u cred c omul e fcut de Dumnezeu si cred c Dumnezeu n%a instalat nici un drac n el. $u pot s spun c Dumnezeu a fcut un om purttor de drac. Dac omul e fptura lui Dumnezeu, dracul intr ocolit acolo, nu intr cu voia 5ui. !2. Cn filozof care se z ate fie s gseasc argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie s com at argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezint o poart spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatri utiv. *nd l ntrea Moise pe Dumnezeu. *e s le spun lora de 7os despre 8ine9 % Dumnezeu i spune. (u snt cel ce snt. !!. )n fata lui Dumnezeu, geniul e vr primar cu idiotul.

!". 2inele si rul snt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fat de oameni. !'. *rui r at nu%i plac femeile9 )n primul rnd la iu esti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd le iu esti pentru c fac oameni. !+. (u ncerc o experient. ncerc s m deparazitez de filosofie, de pduc&ernita metafizicii. *ioran s%a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Cn prieten de%al meu zice. te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar dac m urc n tren, nu nseamn c zeul meu e calea ferat. !,. )n (vul Mediu s%a formulat de ctre filozofii sireti teoria adevrului du lu. secundum fidem % adevrul dup credint si secundum rationem % adevrul dup ratiune, ca s ai cale li er pentru filozofie. Adic s rtceasc pn i ia dracul... * poti, n filozofie, s rtcesti pn devii nuc. *e%au realizat filozofii prin autonomia lor9 $imic: $%au nici un adevr. !-. 2a ele evlavioase merg la a solut rugndu%se, iar filozoful trncnind silogisme. !/. 0rancmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. $u snt religiosi, au o singur religie. propria lor doctrin. 4e dusmani i anuleaz social. Au o structur supranational, deci snt antinaturali. 8oti cei care aspir la unitatea speciei om anuleaz principiul competitiei ntre popoare> anuleaz nsusi principiul civilizatiei moderne, nscut prin lupt. "1. 6eniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc si stil. $u e neaprat un ntelept, ci un suprainteligent. 6eniile snt originale, n msura n care originalitatea e posi il. )n fond, maxima mea a fost aceasta. Dumnezeu este creator, iar omul imitator. 4rin ncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat de divin, geniul e mai apropiat de cer> dar nu snt n msura n care e apropiat sfntul. "1. )n fata lui Dumnezeu nu exist genii, Dumezeu lucrnd nu cu genii, ci cu oameni. "2. Dumnezeu a fcut lumea si pe om> si cu om a ncoronat creatia sa. Si l%a nsrcinat s cunoasc lucrurile. De%acolo vine denumirea lor. % #riginea primordial a capacittii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logic> originea mistic a gndirii logice. "!. Aparitia unui mare gnditor e pentru creier ca o aie pentru un om care a muncit, a asudat, s%a murdrit si se spal. 6ndirea este o ;;splare;; a creierului. Asta m face cteodat s cred c gndirea nu e din creier si c acest creier e numai un sediu... De ce gndirea nu e produs de creier, care e numai un sediu9 0iindc n%o produc toate creierele. Dac inteligenta ar fi produsul creierului, atunci ntre 6oet&e si nea 6&it n%ar mai fi nici o diferent. "". Am auzit odat un profesor de la 4olite&nic> am avut impresia c asist la un alet de ursi. Dac ntr%un salon, ntr%un colt, unul fumeaz si tace, la e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. *nd i s%a spus lui Max 4lanc3, creatorul fizicii cuantice, c

s%a mai gsit o aplicatie, el a spus. care e, m9 Cite care... % *a s vezi, nici nu m%am gndit: "'. Inteligenta, orict de mare nu e suficient pentru a te curta de pre7udecti. *u ct inteligenta e mai mare, cu att pre7udecata e mai voinic, pentru c ai aparat s%o 7ustifici. "+. )ntre at fiind cum ntelege gndirea, n form pur sau n exemple, $ae Ionescu a rspuns. exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru ca ideile s fie sesizate senzorial si de prosti. ",. $u stiu de ce gluma asta de%a face istorie se practic att de mult. Dac ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei> e consolator acest 7oc9 Istorismul, adic perspectiva istoric asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. $e necm n istorie. 4entru c istoria nu te nvat numai s faci ceva, ca popor> cu istoria tot ce nsemnezi n interiorul unui popor devine discuta il prin faptul c nu poti, la infinit, s lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, c&iar dac nu te nlocuieste, te prelucreaz. Si dac nu poti iesi din devenire, nu poti scpa de tristete> tristetea metafizic e fructul devenirii. Snt prosti istoricizanti care se consoleaz prin devenire. Devenim mai civilizati, nu9 Sau mai culti... Adic murim ca si caprele, numai c e mare lucru c exist Dant, Descartes, exist $e?ton, m rog, attia mari creatori de cultur, si exist si furitorul de religie, <ristos % dar nu ne intereseaz: "-. Istoria e ntemeiat pe istoria dintre (va si dracul. Asa ncepe istoria, aceast rtcire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui <ristos, atunci s%au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulat.*ioran are o afirmatie extraordinar. Istoric este tot ceea ce este supraistoric. *restinismul a punctat supraistoric, desi a aprut n istorie. "/. Snt dou mari discipline guvernate de principiul ireversi ilittii. termodinamic si istoria. '1. $u e om, Dant. $%a reusit s fie om cu toat sta ilitatea lui. Iar adea 6&eorg&e, care se sincronizeaz cu clopotele de la iseric, e laureat al premiului $o el pe lng Dant. '1. 5egionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s ias cstigtor deoarece avea la az o eroare % nationalismul a solut, care este impractica il. De la excesul de nationalism li s%a tras sfrsitul legionarilor. '2. 5a comunisti, dac nu esti cu ei % sau nu mai esti cu ei % nseamn c esti legionar. De ce acest ;;sindrom legionar;; la olsevici m ntre ati9 0iindc legionarii snt singurii romEni care n%au avut n dictionar la litera 6 cuvntul glum si cnd i prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de glum> sta%i punctul lor comun cu legionarii. '!. $u se poate spune c miscarea legionar n%a fost puternic: $%a avut rezultate pozitive fiindc extremismele snt greu suporta ile. $ici fascismul italian n%a durat, nici

national%socialismul german n%a durat si erau similare cu miscarea legionar. Deose irea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscrii legionare. $ici fascismul si nici national%socialismul n%aveau caracter religios. <itler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. )ntr%o ntrunire se spune, Mussolini s%a uitat la ceas si a zis. )i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n cteva minute s m trsneasc dac exist: Si apoi s%a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat c Dumnezeu nu exist. '". Cnde e omul, n imanent, a solut li er9 )ntr%o isericut din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vor este de mistere, de taine, si se las nvluit de ele ca si credinciosii. ''. #mul e li er si eli erat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunic tainele care i nvluiesc deopotriv si pe sacerdot, si pe credinciosi. *a s fii cu adevrat li er, tre uie s nlocuiesti infinitul si autonomia gndirii cu credinta n Dumnezeul crestin. ;;=o este%m Doamne, ca s fiu li er:;; FImitatio *&ristiG '+. 5i ertatea eu o asemn cu o frng&ie agtat de undeva, de sus. 8e poti urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti s co ori n ntuneric. 2ipolaritatea li erttii. Dup crestini, li ertatea este ve&icolul cu care poti s co ori n ntuneric, dac esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru c ei nu snt adapta ili la morala zilnic si o calc fiind li eri. Am nvtat la nc&isoare c omul e un animal stupid, deoarece confisc li ertatea semenilor si. 8iranul e un om a surd si lipsit de rusine. $u i e rusine s si c&inuie semenii. #ricum sntem captivi n univers. $e a7unge aceast grozvie. Dar s intensifici aceast captivitate pn la nivelul puscriei % numai omul e capa il de asemenea ne unie. ',. 5i eratea omului e partea divin din el. '-. 5im a romEn are virtuti complete, adic poate fi ve&icol a tot ce se ntmpl spiritual n om. ( foarte greu de mnuit. 4rin ea poti deveni vultur sau cntret de stran. 5im a romEn are toate premisele valorice pentru a deveni o lim universal, dar nu stiu dac e posi il acest mars istoric. Dac am fi fost un popor cuceritor... $oi, romEnii, nu punctm universalitatea nicieri. Si asta ne face sceptici. *eea ce ne lipseste este ndrzneala. '/. 5uciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. *nd esti lucid esti n fata cimitirului. A fi lucid nseamn a%ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. 5uciditatea este o categorie dizolvant. )n msura n care Dumnezeu tre uie primit, si nu nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate. +1. M ntre a Marin 4reda cum era cu macedoromEnii si i%am zis. domnule 4reda, macedoromEnii nu snt romEni, snt super%romEni, romEni a soluti. Att de npstuti si goniti, au instinct national de fiar tut. Iar eu si dumneata pe lng ei, avem fort domestic de rate. Mcim. Am stat cu macedoromEni n temnit. )i teau pn i omorau, dar nu declarau nimic. Au o r tie perfect. +1. A sti la scar uman, poate fi folositor % dar n nici un caz mntuitor.

+2. ( mai mntuitoare o rugciune ntr%o iseric din 6iesti dect 4laton. +!. Ideea mortii a solute st la aza smintelii moderne. +". <eidegger spune asa. ca s iesi din anonimat, tre uie s triesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. (l te ndeamn, <eidegger, s triesti murind a solut n fiecare zi: +'. Moartea m determin s fiu esential. M%a impresionat foarte mult sunetul pmntului cznd pe cosciugul lui $ae Ionescu. ++. Mortii antici nu snt deloc frumosi. $umai mortii crestini snt. Am gsit totusi la <omer un mort de toat frumusetea. 4entensileea, regina amazoanelor, omort de A&ile. Si plnge A&ile c a omort frumusetea asta de femeie... Si%atunci 8ersit % vocea poporului muncitor % se apuc s insulte cadavrul 4entensileei. A&ile i d un pumn si%l omoar % pe poporul muncitor % c%i o raznic si c insult cadavrul leia. Aici am vzut asadar o frumusete, desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi. *restinii snt cei care au introdus masca frumoas a mortului. +,. *ine slu7este lui *ronos este o sedat de imaginea cimitirului. +-. #mul e guvernat pe pmnt de dou morale. de morala dogmelor, care e crestin si etern, adic a solut, si de morala normelor, care, ca moral laic, e construit pe putintatea si imperfectiunea omului. Morala laic nu poate fi desprins de morala a solut si ea arat c omul se misc asimptotic la perfectiune, pe care n%o poate atinge niciodat. +/. Morala n sine, autonom, e mai prime7dioas pentru religie dect ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al A solutului religios egal cu zero. Seamn cu Mersul trenurilor, dup prerea mea. 4oti s%o sc&im i, ca pe tren, la care statie vrei. #mul autonom nu e capa il s creeze o ordine moral. # primeste de sus, sau nu o primeste deloc. *um e posi il morala pu lic9 4rin nstpnirea a solut a moralei religioase crestine. Dogmele crestine tre uie s porunceasc normele morale, care, fr ele, nu se deose esc de Mersul trenurilor dect prin o iect. Morala pu lic ntr%un stat crestin tre uie s stea su imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul mrginit. Dac nu situm 2iserica deasupra statului, ne aflm n tre si face fiecare ce vrea. ,1. (litele morale snt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac oamenii care fac 7udecti. *ei care fac silogisme snt fat de adevr, cum snt curcile alea care se ncurc printre popice. ,1. $apoleon face adevrata istorie a =evolutiei franceze. Cn om care a refcut ordinea natural, punnd parul pe &aimanalele de pe ulit. *nd a fost ntre at cum si explic intrarea armatelor sale n 8rile de Bos ca pe ulevard, n timp ce regii 0rantei se pinteau la ele zadarnic, $apoleon a rspuns. $%au intrat armatele 0rantei, ci ideile revolutionare de pe drapel: )ncepuse o nou filozofie a istoriei, cu $apoleon.

,2. 0r nemurire si mntuire, li ertatea e de neconceput. #mul, dac nu are n su stanta lui ideea nemuririi si mntuirii, nu e li er. Seamn cu er ecul, cu capra, cu oaia... ,!. #mul a depasit conditia de animal a ia atunci cnd n el a aprut ideea nemuririi, care nu tre uie confundat nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetic a gloriei. ,". 0r Dumnezeu omul rmne un iet animal rational si vor itor, care vine de nicieri si merge spre nicieri. Si el rmne asa c&iar dac este laureat al premiului $o el sau mturtor. *nd, unde si n ce scop a aprut el n calitatea asta de om9 Dac se ntrea singur si nu e un zeu n dreptul casei care s%i reveleze data nceputului, nseamn c omul rmne un iet animal rational care vine de nicieri si merge spre nicieri. ,'. =enasterea italian, unde omul este situat n centrul universului, este eretic din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este n sine demonic. 4rerea mea este c omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este &omo religiosus. ,+. Aotonomia spiritual a omului este iluzorie si ea se misc perpetuu ntre Dumnezeu si dracul. 0r credint si 2iseric, omul rmne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restul do itoacelor. *nd zici c omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul do itoacelor. *nd zici c omul e un animal rational, atri utul rationalittilor l distinge de restul viettilor, nescotndu%l din perspectiva mortii a solute.Moartea devine relativ, ca o trecere numai prin religie % stiinta, orict de savant, nescotnd omul dect aparent din regnul animal. $ici o consolare c eu m deose esc de elefant sau de capr pentru c fac silogisme, dac apar si dispar n mod a surd din natur. ,,. Scara valorilor umane contine. sfntul, eroul, geniul si omul o isnuit % dincolo de acestia situndu%se infractorul. Sfntul, eroul si geniul snt fr voia societtii, care e o ligat s%i recunoasc. $imeni nu%ti contest dreptul la existent dac esti om o isnuit, dar nimeni nu tre uie s fac confuzie ntre tine, sfnt, erou si geniu. #amenii snt egali n fata legii, adic tre uie respectati ca atare, dar nu confundati, nu fcuti identici, c e o gogoas... $imeni nu%ti contest dreptul la o viat normal dac porti masca de om. $umai c dac esti mediocru, nu tre uie s te instalez n vrf, pentru c nu e nici n interesul tu. Acolo tre uie s stea cei dotati. Sfntul st n fruntea ta lei valorilor pentru c el face posi il trirea a solutului la scar uman. (roul se consum fcnd istorie si nedepsind sfera laicului. (roul este admirat % asa cum este si geniul % dar nimeni nu i se nc&in, c&iar dac fapta lui aduce foloase reale omului. )n vreme ce sfntul se situeaz dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie, pentru c urma pe care o las el, ca om mplinit, este fixat doar n timp si n spatiu. ,-. #mul nu e o sum de miliarde de celule sau de organe. * nu snt independente nici ficatul, nici rinic&ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. #mul, ca ntreg nu poate fi gndit dect i lic> stiintific, nu. Moise e mai vala il dect ultima noutate evolutionist a stiintei.

,/. Cmanitatea o iu esti lesne. 4e om mai greu. -1. 4ersonalitatea e acel individ nzestrat cu capacitatea de a se drui. (roul este o personalitate, deoarece nu%si mai apartine. -1. (u am afirmat odat ntr%un salon, c 4laton este miscarea spiritului nluntru eternittii. *nd gndim, toti sntem platonicieni. Dac eu ncerc s gndesc universul, tre uie s mut 2i lia n universul ng&etat al ideilor platonice. Asta nseamn meditatia. 4laton a intuit cel mai ine 7alea omului neputincios n fata esentelor. -2. 0at de mretia lui <ristos, 4laton e un persona7 mruntel si cuviincios. 4e 4laton poti s%l scuturi si constati c ar&etipurile lui snt filozofice, dar dac muti ar&etipurile acstea n n religia lui <ristos, devin modurile n care el vede divinitatea. 4laton n%are divinitate, pentru c la el divinitatea e un simplu ;;demiurg;;, ceea ce n greceste nseamn ;;meserias;;. -!. Am dorit dintotdeauna s fac o tez de doctorat cu tema Aflarea n trea ca metod de lucru la romEni. -". 5a ntre rile fundamentale ;;de ce9;; si ;;n ce scop9;; aporetica rural romEneasc rspunde. ;;d%aia;;. A venit odat un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum tre uie. Dar romEnul zice. merge si asa: 8re uie s scpm de acest ;;mege si asa;;> c ;;merge si asa;; nseamn c merge oricum. $u oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice. -'. 5a puscrie am demonstrat vreme de dou ore c istoria romEnilor dezgolit de crucile de pe scuturile voievozilor e egal cu zero. * doar voievozii nu s%au tut pentru ridicarea nivelului de trai: Istoria se face cu 2iserica. -+. *um vd participarea romEnilor de acum la mntuirea lor9 % Simplu. Ducndu%se la iseric. Si folosind stiinta ca peria de dinti. 8ot ce spune stiinta s nu%i lase cu gura cscat si tot ce spune un pop de la *ucuietii din Deal s considere adevr ritualic. -,. Am fcut o mrturisire ntr%o curte cu sase sute de insi, n nc&isoarea de la Aiud. 0ratilor, am zis, dac murim toti aici, n &aine vrgate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului romEn c murim pentru el, ci el ne face onoarea s murim pentru el: --. 4rotestantismul est o religie co ort la rangul de moral pentru grdinita de copii. -/. 4udoarea crestin e att de pur, nct carnea eroticului crestin, capt pecetea spiritului, ceea ce pn la crestini n%a realizat nimeni. /1. (u cred c rz oiul nu e fcut de oameni> e mult prea serios. )l face Dumezeu. *um ne d si cutremure, ne d si rz oi.

/1. *ei mai crnceni si mai strluciti soldati snt cei ai popoarelor religioase. *nd mori su drapel, te gndesti c te duci la strmosi. Dar o armat care face asta e ca aceea a lui Hil&elm al II%lea, n care fiecare soldat avea o cruce la gt pe care scria 6ott mit uns. /2. 4rima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidc religie am ltra precum cinii. $e nastem, trim, ne m olnvim, m trnim si murim. Si ntreg peisa7ul speciei om culmineaz n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de%a tri. Singurul mod de%a evita nelinistea metafizic a cimitirelor este religia. *u religia intri n cimitir n plim are. *u filozofia intri n cimitir % cum a intrat prietenul meu *ioran % prin disperare. /!. *ine n%a putut fi nlocuit9 =eligia: Iar filozofia care speculeaz autonom, face onanie mintal. Si dac vrea s scoat, s extrag esente din stiintele naturii, e parazit. Att: $u ndrznesti s spui despre religie, teologal vor ind, % dac esti cinstit % c a fost nlocuit de filozofie sau de stiint. Cn crestin ti spune c advrul se defineste prin 7ocul celor dou lumi. cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dac poti: /". =eligia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare n care se poate vor i despre egalitate. /'. =eligia transform poporul ntr%o mas de oameni culti. /+. )ntre un laureat al premiului $o el care nu s%a idiotizat complet si a rmas religios si un tran analfa et nu exist nici o diferent. /,. $ivelul meu intelectual, c&iar dac snt savant, nu depseste nivelul unui pop o scur din 2rgan. 4entru c preotul la, n ritualul lui din iserica aia din lemn sau piatr, st de vor cu a solutul. /-. Stiinta se misc asimptotic la a solut. Arta se misc asimptotic la a solut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul plcerii. //. =eligia este sediul adevrului transcendent n esent si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. =eligia se situeaz peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevrul a solut unic, care e Dumnezeu. S vin un laureat al premiului $o el ateu. *e%o s%mi spun el9 # a care cade n fata icoanei Domnului str tut de a solut e om, si la e di&or laureat. 111. )n Ispita de pe munte % retro satana % Iisus spune. ;;)mprtia mea nu e din lumea aceasta;; Asta%i nemaiauzit: Du%te n mprtia 5ui cu trenul sau cu rac&eta dac poti. $u poti: )notm n Cnivers ca mormolocii, si lumea lui <ristos se situeaz transcendent ca%n Ispita de pe munte, n mod etern. 111. =evolutia este o naintare pe loc. $imic nu mai poate fi inventat dup facerea lumii> doar dac te situezi n afara ei si creezi o lume nou. =evolutia nu adaug nimic Ideilor lui 4laton.

112. =evolutia francez n%a fost o revolutie, nici revolutia rus n%a fost o revolutie. $u exist revolutii, ci doar te&nici insurectionale n tlia pentru putere F*urzio MalaparteG. Dac e o ;;restructurare;; a omului, aceasta s%a ntmplat o singur dat n timp, la aparitia lui <ristos. 11!. Asa am spus eu n temnit. Domnule colonel % eram sase sute de insi ntr%o curte nc&is % nu ve%ti fi voi, comunistii, niciodat revolutionari pn nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l%a dat istoria lumii, pe <ristos. )n para ola cu oaia rtcit, un pstor prseste o turm ntreag n cutarea unei oi. S stiti, asta se c&eam ;;unanimism moral crestin;;. 0iindc n universul lui <ristos o celul care mai palpit ntr%un muri und e mai valoroas dect toate galaxiile posi ile. 11". 4oarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intr la Dumnezeu e rugciunea. =ugciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. 6ndit crestin, rugciunea ne arat c umilinta nalt, iar nu co oar pe om. 11'. Am spus eu odat c dac un preot din 2rgan, cnd se roag, este Dumnezeu cu el, atunci preotul la nlocuieste toat Academia =omEn.... 11+. Sfntul are forta de coeziune a pietrei. 11,. Cn sfnt poate fi si analfa et, dar e superior unui geniu, fiindc ideea de sfintenie e legat de ideea de minune. Cn sfnt poate face o minune. 6eniul face isprvi, nu minuni. 5umea, acum e ancorat n cultul genialittii ca slvire a progresului n afar. Att. #r, cu ct sntem mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta real a lumii, de sfintenie. 11-. Singurii oameni care nu pot fi suspectati c se nfioar n fata mortii snt sfintii. 11/. A fi sfnt nseamn a fi suveranul tu perfect. 111. M%a ntre at odat $ae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre 4avel. Stii ce i% am spus9 % sta nu%i om, domnule, este toat Mediterana. 111. 8rei ore am vor it atunci n curtea nc&isorii, de 4laton si despre <ristos. Iice colonelul. J rog s scrieti ce%ati vor it, ca nu cumva ministrul de interne Drg&ici s spun c snt solidar cu dumneavoastr. % Domnule colonel, cum s fim noi solidari9 (u tocmai d%aia am venit aici, c nu sntem solidari unii cu altii... 112. (ste incorect s ai dispret fat de te&nic. (u nu snt te&nocrat, ns recunosc c n tlia pentru adaptare, te&nica este universal util. Dar asta nu nseamn c te&nica poart n ea dimensiunea infinitului. 11!. *nd va disprea ultimul tran din lume % la toate popoarele, vreau s spun % va disprea si ultimul om din specia om. Si atunci or s apar maimute cu &aine.

11". 8ranul este omul a solut. 11'. I%am spus eu printelui Stniloaie c nu m consider un Socrate. Dar cum v socotiti9 4op, zic. Si unde aveti paro&ia9 % $%am paro&ie, dar spovedesc pe unde pot. 11+. Desi snt olnav si nea7utorat, nu mi pare ru c exist. )ncerc eu s%mi par ru, dar n%are sens. Stiti de ce9 4entru c eu constat, n mod evident, c exist. *eea ce m confisc pesimismului de a m autonega este evidenta existentei mele. #mul care se sinucide n%a constatat c e om. $%a reusit s intuiasc existenta sa. S se triasc pe sine. (u nu m pot sinucide % indiferent de starea mea, sntate sau oal % fiindc nu m%am fcut eu. $%am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n%am s plec de voie din ea. sta este 7ocul fundamental al existentei mele. 11,. Am avut si discipoli... $u se putea s nu am discipoli, fiindc snt un om vor ret. 8oat suferinta mea se datoreste poftei mele de a vor i fr restrictii... 11-. A fost ntre at un tran, n nc&isoare. ce ntelegi din tot ce spune 4etre 8utea: Iice. nu nteleg nimic, dar e o grozvie: 11/. *nd am vzut, n nc&isoare, c tot regimul care mi se aplic e inoperant % puteam eu, ca om, s%mi explic asta9 Si atunci m%am gndit c exist o fort supracosmic, transcendent, numit Dumnezeu. $umai (l putea face isprava asta, ca eu s scap de nlntuire. 4entru c, personal, nu m pot dez%lntui si eli era. Iar a vietui acolo, la nc&isoare, fr asistenta 5ui nu se poate> au fost oameni care au murit... Atunci s%a nscut n mine credinta nelimitat n atotputernicia si atot untatea divin. 121. Am devenit un gnditor crestin cnd mi%am dat seama c fr revelatie, fr asistent divin, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici dac are vreun sens sau nu, nici dac eu am vreun sens sau nu. $u pot sti de unul singur. *nd mi%am dat seama c fr Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale. 121. M%a ntre at cineva odat. M 4etric, tu cnd te asezi la masa de scris cum scrii9 % Snt emotionat de fila goal. 4rima mea gri7 e s nu fiu pndit de demonul originalittii. Crmresc s nu fiu original si s fiu cuviincios. % (sti inspirat9 % $u, nu st niciodat un zeu n coltul camerei mele cnd scriu eu. Snt foarte nelinistit. (u, care snt crestin... Am dou nelinisti> s nu se afle n expunerea mea nici o inadvertent terminologic si nici o impietate. 122. $u m intereseaz trecutul. De cte ori m ntrea cineva cnd m%am nscut, spun c ntr%unul din anii trecuti. 12!. 8reisprezece ani de nc&isoare... Aveam doar o &inut de puscrias. $e ddeau o zeam c&ioar si mmlig fript. M%au tut... M%au arestat acas. $ici nu tin minte anul... *nd m%au anc&etat am lesinat din taie. Iact c n%am murit: Am stat la Interne trei ani. Am fost dup aceea la Bilava, la #cnele Mari si pe urm la Aiud. (u m mir cum mai snt aici. De multe ori mi doream s mor. Am avut mereu lasitatea de%a nu avea

cura7ul s m sinucid. Din motive religioase... 8reisprezece ani: $u pot s povestesc tot ce%am suferit pentru c nu pot s ofensez poporul romEn spunndu%i c n mi7locul lui s% au petrecut asemenea monstruozitti. 12". M%a ntre at un anc&etator. De ce ai vor it mpotriva noastr, domle9 % $%am vor it, domle. % *um n%ai vor it9 % 4i mpotriva voastr vor este tot poporul romEn. *e s mai adaug eu9 Si mi%au dat 21 de ani munc silnic fra motive. Mi s%a prezentat sentinta de condamnare ca s fac recurs. 5a cine s fac recurs, la Dumnezeu9 12'. Am fost solicitat, n nc&isoare, s scriu pentru revista 6lasul patriei, ca si $ic&ifor *rainic. Mi s%a prut ciudat s fii arestat si s scrii, s meditezi. Adic s spui. v multumesc c m%ati arestat: Asta era o porcrie nemaipomenit, s o ligi un detinut s scrie. (l poate s%si scrie memoriile, dar nu pentru tine, la care%l persecuti... 12+. (u, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de tran din Muscel. 5a nc&isoare, gri7a mea a fost s nu fac neamul romEnesc de rs. Si toti din generatia mea au simtit aceast gri7. Dac m sc&ingiuiau ca s mrturisesc c snt tmpit, nu m interesa, dar dac era ca s nu mai fac pe romEnul, m lsam sc&ingiuit pn la moarte. (u nu stiu dac vom fi apreciati pentru ceea ce am fcut> important e c n%am fcut%o niciodat doar declarativ, ci c am suferit pentru un ideal. ( o monstruozitate s a7ungi s suferi pentru un ideal n mod fizic. 12,. Definitia mea este. 4etre 8utea, romEnul. Am aprat interesele =omEniei n mod eroic, nu diplomatic. 4rin iu ire si suferint. Si convingerea mea este c suferinta rmne totusi cea mai mare dovad a dragostei lui Dumnezeu. 12-. (u n%adun nimic. )mi spunea un pop, zice, pi dumneavoastr v risipiti asa, v poate fura oricine... Iic. uite, printe, eu, zic, am adoptat conceptia regelui 0rantei n materie de risipire a ideilor mele. *onceptia lui despre cartof. *nd au venit cartofii din America, tranii nu%i cultivau. ;;S mncm noi uruiana asta din pmnt...;; *e a zis regele 0rantei9 ;;M, seamn, m, cartofi pe mosia mea si, cnd or vedea tranii c i pzesc, or s%si dea seama c%s lucru un. 5sati%i s fure, c asa se rspndesc cartofii n tar.;; 12/. #dat, n &ol la At&@n@e 4alace, m%a arestat Securitatea pe motiv c fac specul. *u ce9 i%am ntre at. $u mi%au rspuns. Si atunci mi%am adus aminte de vor a unui prieten de la *lu7. ;;*u idei, frate, cu idei:;; 1!1. Cn umanist pur, adic indiferent religios, practic formele vietii de 7ungl, mpingnd cruzimea pn la forma gratuit a estialittii tigrului. Jremea noastr este plin de astfel de exemplare. 1!1. Cmanismul este una din formele grave ale rtcirii omului modern, care pleac din antropocentrismul =enasterii. )n =enastere, ;;titanii;; s%au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. (i nu se cunosteau pe ei nsisi si au crezut c s%au descoperit ca oameni.

1!2. #mul % 7avra asta iped, pe care eu l consider ;;animal prost;;, &omo stultus % atunci cnd se screme s fac singur ordine, adic cnd practic umanismul, l nlocuieste pe Dumnezeu cu el. $icieri Dumnezeu n%a avut de furc cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adic, unde s%a nscut umanismul n =enastere. 1!!. FJlad 8epesG are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod romEn, pe Stefan cel Mare. *u armele: Are meritul c l%a si tut. Si are mai ales meritul c a co ort morala a solut prin tepele puse n cur la nivel a solut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti%era fric s n%o furi tu de la tine. sta%i voivod a solut, Jlad 8epes. 4i fr sta istoria romEnilor e o pa7iste cu miei: