P. 1
Cercetarea Integrarii Europene Prin Prisma Abordarii Sistemice_ Publ

Cercetarea Integrarii Europene Prin Prisma Abordarii Sistemice_ Publ

|Views: 1|Likes:
Published by Natalia Beregoi

More info:

Published by: Natalia Beregoi on Nov 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2013

pdf

text

original

CERCETAREA INTEGRĂRII EUROPENE PRIN PRISMA ABORDĂRII SISTEMICE

Natalia BEREGOI*
АНАЛИЗ ЕВРОПЕЙСКОЙ ИНТЕ РА!ИИ СКВОЗ" ПРИЗ#$ СИСТЕ#НО О ПО%&О%А

Тенденция к установлению мира, созданию единого экономического рынка на континентальном уровне и единству в Европе способствовало созданию наднациональной организации в лице Европейского союза. оздание этого сло!ного по своей правовой природе об"единения стало возмо!ным благодаря процессу европейской интеграции, затронув#его все с$еры социальной !изни % политическую, экономическую, культурную, гуманитарную. егодня Е % это конгломерат европейски& государств с об'ими взглядами относительно стратегий развития, реализуемые посредством политики интеграции. (зучение процесса европейской интеграции требует к себе комплексного под&ода. (с&одя из этого, автор данной статьи, ставит своей целью проанализировать процесс европейской интеграции сквозь призму системного анализа, позволяю'его выявить &арактеристики и особенности системы Европейского союза. ) проводимом исследовании Е представлен как !изнеспособная система, элементы которой на&одятся в постоянном развитии, при этом государства*члены, наднациональные институты власти и европейская политика выступают элементами данной системы. +еоб&одимость данного исследования заключается в том, что эклектический под&од, вы&одя'ий за рамки системного анализа, в вопросе изучения особенностей ка!дого элемента системы в отдельности, не способствует комплексному и целостному воспроизведению процесса европейской интеграции.
ANA'(SIS O) EUROPEAN INTEGRATION T*ROUG* T*E PRISM O) A S(STEMS APPROAC*

,-. /0.12 /345026 7.58., 80.5/931 3: ;19:30< .8313<98 <50=./ 5/ /-. 831/91.1/5> >.?.> 512 6;7.0930 .1/9/@ 91 A;037. 831/09B;/.2 /3 /-. 80.5/931 3: 5 6;70515/9315> 30C519D5/931 91 /-. :58. 3: /-. A;037.51 E1931. ,-. 80.5/931 3: /-96 83<7>.F B@ 9/6 >.C5> 15/;0. ;1931 B.85<. 73669B>. 2;. /3 /-. A;037.51 91/.C05/931 7038.66 /-5/ 5::.8/.2 5>> 67-.0.6 3: 63895> >9:. * 73>9/985>, .8313<98, 8;>/;05>, 512 -;<519/50951. ,325@, AE 96 0.70.6.1/.2 56 5 831C>3<.05/. 3: A;037.51 15/9316, 8-5058/.09D.2 B@ 83<<31 ?9.46 31 6/05/.C9.6 9<7>.<.1/.2 /-03;C- 5 73>98@ 3: 91/.C05/931. A;037.51 91/.C05/931 7038.66 2.<5126 5 83<7>.F 5770358-. G30 /-96 0.5631, /-. 5;/-30 3: /-96 50/98>. 59<6 /3 515>@D. /-. A;037.51 91/.C05/931 7038.66 /-03;C- /-. 7096< 3: 6@6/.<6 515>@696, 5>>3491C /3 92.1/9:@ /-. 8-5058/.096/986 512 7.8;>9509/9.6 3: /-. A;037.51 E1931. AE 91 /-96 856. 96 70.6.1/.2 56 5 ?95B>. 6@6/.<, 4-98- .>.<.1/6 50. 91 8316/51/ 2.?.>37<.1/, /-;6 <.<B.0 6/5/.6, 6;70515/9315> 916/9/;/9316 512 A;037.51 73>98@ 50. /-. .>.<.1/6 3: /-96 6@6/.<. ,-. 1.8.669/@ 3: /-96 6/;2@ 831696/6 91 /-5/ :58/ /-5/ 51 .8>.8/98 5770358- 91 6/;2@91C :.5/;0.6 3: .58- .>.<.1/ 3: /-. 6@6/.< 5>31. 96 B.@312 /-. 6@6/.< 515>@696 512 23.6 13/ 831/09B;/. /3 5 83<70.-.169?. 512 -3>96/98 0.7032;8/931 3: A;037.51 91/.C05/931 7038.66. Abordarea sistemică reprezintă una din metodele cunoaşterii ştiinţifice contemporane. Prin metodologia cercetărilor sistemice poate fi determinat gradul de organizare şi mecanismele de
*

Natalia BEREGOI – magistru în relaţii internaţionale, doctorand la IIS al A!".

#

putem conc7ide că '& se manifestă ca un sistem e$istent ce are propria structură. 8rearea sistemul '& a fost posibilă datorită procesului de integrare.51H. Iată de A ce %orbind despre integrare ar fi recomandabil să o clasificăm în corespundere cu domeniul în care se manifestă.P. se dez%oltă sau se transformă în alte sisteme în baza anumitor legi ale compoziţiei. K@6/.C050. проблемы. RSFTFKUVJ W. 63895> 6@6/. Acesta era utilizat în discuţiile despre integrarea unor state în economia mondială şi instituţiile occidentale. indică formarea unei integrităţi prin cone$iunea dintre elementele componente ale unui sistem. _#D. &$perienţa ştiinţei moderne arată că descrierea cea mai con%ingătoare şi comple$ă a obiectului se obţine în cazul în care el apare ca un sistem#.< 512 7038..ro. icţionar e$plicati% al limbii rom6ne. /rice totalitate de elemente care se află în raporturi şi cone$iuni reciproce şi care formează un anumit întreg constituie un sistem. p.o compatibilitate între elementele sistemului) şi în acelaşi timp . .. consolidarea integrării în cadrul 9A</ şi.. 8onform aparatului logic al abordării sistemice.-5#. în final. . 0u6nd în considerare că procesul de integrarea europeană EFGFHIJKLMN O. prin integrare se poate de înţeles şi o uniune bene%olă şi crearea unui imperiu şi o unificare totalitară. 'tilizarea acestei metode ştiinţifice este asociată (cu studierea proceselor ce au condiţionat formarea unui sistem)*.02. /rice sistem funcţionează. #A@#. cercetat de un şir de sa%anţi # * #D .>30 . ni%elul şi specificul de unificare într:o singură unitate.12. #A@@ 5 2actorii care au stat la baza procesului de integrare europeană sunt= menţinerea păcii şi stabilităţii pe continentul european. dorinţa statelor %est:europene de a se desprinde de dependenţa americană şi de a:şi recăpăta locul pierdut pe scena politică şi economică internaţională. > Parsons <.C050. QIKLJF. conceptul de 91/. ierar7ie funcţională în continuă dez%oltare şi funcţie realizată în dependenţă de obiecti%ele. QIKLJF.015/9315> 73>9/986.7. ddd. #A>*. despre integrarea europeană. 2ondarea 'niunii &uropene 3'&4 a fost iniţiată în baza unor factori 5.1ț. p. aşa ca structură. 8u alte cu%inte. Semnificaţia originală a termenului de integrare pro%ine de la latinescul 91/."ar+arian a numit abordarea sistemică drept . познание и управление. 9ed for+.n %iziunea lui <. ierar7ie. . истемный под&одI предпосылки.menţine condiţiile care păstrează specificul sistemului în raport cu mediul e$tern) >.6 2.P.1*-.-. p. funcţie. integrare reprezintă reuniunea mai multor părţi într:un întreg. A In dictionarul economic. ?aplan defineşte conceptul într:o modalitate mai simplistă şi anume . Bin6nd cont de particularităţile şi unicitatea procesului de integrare din &uropa de Cest.Parsons conceptul de integrare are un sens dublu= într:o oarecare măsură reprezintă . 1 `.aXbFTcVJ истема.169:9850. precum şi prin absorbţia unui sistem de către altul). .66 91 91/. Q]K^U. realizarea cărora au de%enit pe parcurs obiecti%ele principale de dez%oltare a statelor europene. teama de pericolul reprezentat de comunismul din &st. fie el economic .<.>. 9ed eealand. termenul de integrare mai este utilizat cu sensul de 7038.@ <rebuie remarcat că aceste definiţii nu determină aşa criterii ca modalitatea.de$online.integrarea are loc prin fuziunea a două sau mai multor elemente ale sistemului. 0a ora actuală '& reprezintă un conglomerat de state europene cu %iziuni comune asupra strategiilor de dez%oltare. #D 2apt ce poate fi confirmat de e$istenţa unui număr mare de instituţii şi catedre în ţările &uropei de Cest specializate în cercetarea integrării europene.una dintre strategiile fundamentale ale cercetării.-. stabilitatea funcţionării şi dez%oltării sistemului dat şi reprezintă condiţiile la care sunt supuse elementele constituti%e şi relaţiile dintre ele 1. 0egile în cauză asigură unitatea.funcţionare a obiectelor comple$e. 5 91/. îndeosebi de integrare europeană. .>4 p. social. &. Această separare este necesară.n %iziunea sa%antului rus Iu. întregire. #A>A. [[ истемное исследование человеческой деятельности[[WI\XIK] SM^IKISMM[[. statutul şi normele reglementării ale organizaţiei. Jармония. QIKLJF.037. elemente comune sau unice. din punct de %edere istoric cauzată de necesitatea de a e$plora sisteme prin intermediul resurselor cogniti%e)-. element. interacti%itatea lor. ". трудности. ar trebui să identificăm separat termenul de 91/.E. #A.8313<98.'rmanţe% orice obiect poate fi considerat un sistem şi cercetat prin metodologia sistemică.#-A:#1*. Astfel. mediu. p. * . 91/. #5* : #. 9e propunem în continuare să cercetăm procesul de integrare.>>. имметрия.C05/93 ceea ce înseamnă completare.. #A5> 3pp. @ ?aplan ". 0u6nd în considerare categoriile abordării sistemice. QFXLFXYT Z. deoarece termenul de integrare a fost des utilizat în lucrările ştiinţifice şi cercurile politice desemn6nd procese conceptuale di%erse. истемность. politic.

<eoriile clasice ale integrării europene sunt federalismul. Nодель Европейского оюза и проблемы современного $едерализма.#-5. &$istă două forme de federalism= federaţia 3stat federal4 şi confederaţia 3uniune de state4. p.5I S1/.F7>985/9? /09>91C? 5> E19. L98M93150 . CEEA – 8omunitatea &uropeana a &nergiei Atomice.18.n al doilea r6nd. accept6nd să le e$ercite în comun şi cooper6nd în domeniile respecti%e de acti%itate în scopul atingerii unor obiecti%e de natură politică.n al treilea r6nd. care au putere de %eto în deciziile luate de autorităţile centrale.:. se intenţiona crearea unei pieţe economice unice la ni%el continental. respect6nd identitatea şi particularităţile naţionale ale ţărilor grupate în respecti%a organizaţie. . ## #* iărbulescu I. U9C-/ 3: V96/30985> AF7. Q30/. Pe l6ngă aceste obiecti%e. găpan .C050.1. 5.19/@ 512 /-. . Statele membre federale adoptă un act cu caracter de constituţie şi formează instituţii centrale care redă structura instituţională a statului:naţiune. . iată de ce integrarea acesteia în comunitatea europeană condiţiona renaşterea sa în calitate de comunitate democratică. #AA@. 3pp. CEE .doar o parte a su%eranităţii) într:un anumit domeniu de acti%itate. federaţia şi confederaţia se deosebesc prin structură şi gradul de interconecti%itate între elemente.n rezultatul fuziunii statelor se formează o organizaţie supranaţională europeană în care autorităţile comunitare.. socială şi culturală. QIKLJF. în formă pură. capabilă de acţiune politică. economică. 8onform icţionarului e$plicati% triling al 'niunii &uropene## prin 91/. dar şi a respecti%elor state. am putea menţiona că o &uropă integră unită a%ea să reprezinte o contrabalanţă supraputerii în de%enire. #1 eutsc7 ?. ispersarea opiniilor pri%ind conceptul de integrare europeană are loc şi la ni%el academic. care %izează progresul şi dez%oltarea '&. ce a apărut în condiţii specifice fără precedent istoric şi paralelă contemporană. acă iniţial nu se dorea crearea unui organism supranaţional. *DD5. o serie de competenţe ce ţin de su%eranitatea naţională. acesta nu poate utilizat la elaborarea unei generalităţi.199 A. Statele membre nu au fost dispuse să renunţe uşor la structura lor de stat naţional în fa%oarea unui stat sau a unei uniuni europene de tip federal şi să transmită competenţele sale unei autorităţi comunitare.#4. funcţionalismul.037. proclamarea '& a contribuit la realizarea dorinţei unor state din &uropa de a se menţine în arena internaţională după pierderea ire%ersibilă a poziţiei sale de mari puteri ale lumii.:->.015/9315> T0C519D5/9315> 91 /-. .037.n al patrulea r6nd. .#1 Prin prisma categoriilor sistemice. CECO : 8omunitatea &uropeană a 8ărbunelui şi /ţelului. pentru a aduce beneficii financiare europenilor. <. Princeton. se urmărea garanţia păcii în &uropa. <eoria integrării europene este o arenă a reflecţiilor asupra procesului de intensificare a cooperării politice în &uropa şi a dez%oltării unor instituţii politice comune. espre aceasta ne %orbeşte semnarea <ratatelor 8onstituti%e ale 8omunităţii &uropene 38&8/.. - . fie ele de natură politică sau economică. Iniţial a fost transferată . -. atunci putem conc7ide că se urmărea atingerea altor obiecti%e.51H se înţelege un proces prin care statele membre '& înţeleg să:şi transfere în mod progresi%. #jFkVVJF l.8omunitatea &conomică &uropeană.. p. O3>9/985> P3<<. s:ar putea spune că '& de%ine un organism unic fondat prin repartizarea competenţelor su%erane. Polirom. *DDA . Statelor 'nite ale Americii. <eoria de cercetare a integrării europene prin prisma categoriilor sistemice poate fi considerat federalismul.09. înglobează statele membre ca subiecte de drept internaţional.h. neofuncţionalismul şi intergu%ernamentalismul. Autorului distinge patru obiecti%e importante.R/>51/98 R0.este un fenomen sui generis. 8onfederaţia păstrează su%eranitatea statelor membre. etapele de formare a comunităţii europene de la bun început au inclus hermania. care diferă între ele doar prin structura şi ierar7ia elementelor sistemului. care în acest caz sunt lipsite de su%eranitate.Q. de la ni%el naţional la cel supranaţional.2adee%a determină destul de clar principalele obiecti%e pragmatice ale integrării europene#-. geieşind din cele e$puse. 8onform acestei abordări integrarea europeană este un fenomen istoric. 2ederaţia. 8&& şi 8&&A4#*. conduc cu destinul cetăţenilor statelor membre. "ai înt6i de toate.

2ederalismul european susţine că statul naţiune a de%enit o fr6nă în calea progresului.nalta Autoritate. &uropa politică nu poate fi în consecinţă dec6t confederală. asemenea 8.15.n %iziunea unor susţinători confederalişti. nu e$istă o structură în general. 9e %om referi în continuare la categoriile principale.<B0. Statele fondatoare europene ce au creat '& au determinat iniţial şi structura sistemului= în componenţa '& pot fi doar state europene din punct de %edere geografic. 1 . Spre deosebire de federaţie. confederaţia. .*#. 87işinău. era însărcinată cu puteri supranaţionale şi urma să acţioneze conform intereselor 8omunităţii. 8omportamentele statelor '& sunt influenţate de o serie de norme europene comune prestabilite în interacţiune cu alte state ale '&. numai o etapă a realizării federalizării europene. ceea ce semnifică setul de norme. eşi 9or%egia nu este membră a '& din cauza unui referendum naţional prin care cetăţenii nor%egieni au fost contra aderării la '&. prin oferta făcută gu%ernului g. 8u alte cu%inte. fiind o (asociaţie contractuală între su%erane)#. cum ar fi structura şi elementele sistemului. 8u toate acestea. aceasta implementează toate politicile comune europene la ni%el naţional încorpor6nd legislaţia europeană.nsă. îşi %or ceda competenţele lor unor autorităţi supranaţionale. au fost epuizate capacităţile sale de a îndeplini funcţiile lor şi. sau din e$terior.1. 0epuesne 8.gosamond considerau că conceptul se referă la realizarea ideii unităţii europene bazate pe principiul federal..037W.#. &. 5>. elementele sistemului determină şi structura sa.7/ 2. 8artier. P. care este definit ca .iriand. . progresi%.o metodă de separare a puterilor.. compusă din membri independenţi. E19. prin urmare. P7ilip 8. &%ident că structura sistemului influenţează comportamentul elementelor şi determină modificări calitati%e ale acestora. #> iulmer S. reguli.standarde europene)./W6 .ncep6nd cu prima 8omunitate &uropeană 38&8/ : #@ aprilie #A5#4./9:6 2.037. e o simplă asociere de state pe baza unui tratat. să se substituie %ec7ilor state. ministru francez al afacerilor e$terne.5. Paris. unii teoreticieni federalişti consideră statul supranaţional din &uropa.05/931. upă cum am menţionat. 831:W2.F/.8ampus.>. gobert Sc7uman. &%ident că în structura sistemului pot a%ea unele transformări ale elementelor fără a afecta structura sistemului. #5 #.6. Postel:Cinam. les 8a7iers 'ni%ersitaires Paneuropoens. fiind semnatară a acordului Sc7engen pentru cooperare în ceea ce pri%eşte controlul graniţelor#>. nici structura nu reacţionează imediat la orice grad de %ariaţie a elementelor în sistem. p. comportamente şi rezultate calitati%e.:>WF9316 6. hermane. intermediar între federaţie şi confederaţie. referindu:se la integrarea europeană. *DDA . p. adesea se %orbeşte despre crearea unui stat supranaţional. #AA1. oar astfel poate să cuprindă şi ţările din centrul şi estul continentului. <. fiind situată la numătatea drumului între superstat şi alianţă. 8&8/ a%ea să fie astfel prima etapă a constituirii federaţiei europene.houaud. aşa cum nu a e$istat aşa un sistem '& anterior. .1. nu făcea altce%a dec6t să demareze procesul construirii unei federaţii europene.6 83<<. indispensabilă păstrării păcii#5. care prin cultură şi istorie sunt ataşate %alorilor europene. X. 8a o formă independentă de aplicare a federalismului. . s:a putut constata tendinţa %est:europenilor de a crea o structură de tip federal care. Paris. nr.2. u%erger A. ci numai a structură a elementelor care alcătuiesc sistemul.. Presses 'ni%ersitaires de 2rance. K/5/. houaud 8. #A@1.0 >.199 A..n ceea ce pri%eşte raportul dintre structura şi elementele sistemului. . o instituţie – . /rice sistem are o structură prin care este stabilit modul de organizare a interacţiunilor sau ansamblul relaţiilor dintre elementele sistemului care îi determină funcţionalitatea. A.6 916/9/. astfel înc6t gu%ernele europene şi regionale să fie coordonate şi independente). "odificările calitati%e ce au a%ut loc la ni%elul elementelor au fost denumite .8ercetătorii federalismului ". modelul sistemului '& poate fi studiat prin intermediul categoriilor abordării sistemice. Pentru prima dată. 8318. rept e$emplu poate ser%i adoptarea oricărui act normati% din cadrul '& ce suferă modificări din momentul propunerii p6nă în momentul intrării în %igoare.

membrii comunităţii au con%enit asupra unei formule de compromis în cooperare= în sfera economică – %a domina supranaţionalul. statele baltice. Astfel. instituţiile supranaţionale şi politicile de integrare direcţionate spre dez%oltarea cooperării între primele în domeniile economic.n ciuda e$istenţei unor instituţii supranaţionale. nu a redus abilitatea statelor membre de a păstra controlul asupra acestui proces. *DDD.51 E1931[ |est &uropean Politics. deoarece acestea nu mai e$ercită un control complet asupra acti%ităţilor instituţiilor supranaţionale)#A. Principiile supranaţionalităţii manifestate prin acti%itatea instituţiilor au început să prindă contur la începutul anilor ..-. in #A.83189>91C . . 8ontinuă să noace un rol:c7eie a$a franco: germanică care reprezintă un motor de integrare : de la ei %in cele mai multe iniţiati%e şi anume sprininul acestor ţări este o condiţie prealabilă pentru funcţionarea eficientă a '& în domenii particulare ale politicii.1/6 91 /-. <otuşi. politic.. inan . în luarea de 7otăr6ri de importanţă manoră instituţiile supranaţionale ale '& nu funcţionează sub controlul total al statelor. cre6nd o autoritate supranaţională. Politologul Stefano 2ella a obser%at că . inclusi% 9. de securitate şi relaţiilor internaţionale. principalele elemente ale sistemului '& sunt statele membre3gu%erne naţionale4. 5:.n calitate de elemente ale sistemului '&. au de%enit obligatorii pentru ţările participante.8ram. \I^MHMLF. în plus faţă de unele de durată cum ar fi ţările ienelu$. Aceasta creează în mod ine%itabil. ţările nordice 3 anemarca.037. – 0ondon. care ulterior le susţin la şedinţele 8onsiliul &uropean şi 8onsiliului de "iniştri. . _*. proiectul de unificare politică a &uropei continuă să se realizeze de către unele naţiuni.>37<. p. "air P. cea mai importantă parte a acti%ităţilor 8&& a fost politicile agricole comune.037.51 E1931.*-. Aceste grupuri au consultări periodice. gu%ernele naţionale influenţează dez%oltarea procesului de integrare. [[(нституциональное развитие Европейского оюза [[ vwxVKHJI. militar şi umanitar. ?a%es7ni+o% obser%ă înfiinţarea unor grupuri stabile de state în cadrul '&. . Slo%acia şi 'ngaria4#@.Y L. lideri ai puterii politice. cu un anumit grad de autonomie faţă de gu%ernele naţionale. unele restricţii ale su%eranităţii sau autorităţii ţărilor membre. A. "ai mulţi autori. delegă puterile sale în rezol%area unor probleme. orinţa permanentă de a protena su%eranitatea naţională determină poziţia lor cu pri%ire la orice ameninţări şi pro%ocări ale bastioane tradiţionale ale statului naţional ca politica socială. supranaţionalitatea condiţionează formarea instituţiilor supranaţionale. ţările membre ale '&. Suedia. . formulează poziţii comune. 0a # iulie #A.ncep6nd cu #A. *# eielon+a r. #AAA. A1>50C. p.n calitate de trăsătură a sistemului '&. /dată cu <ratatul de la "aastric7t *D au început serie de sc7imbări semnificati%e instituţionale care au intensificat procesele de integrare. ** Actul 'nic &uropean a re%izuit <ratatul de la goma şi a introdus Piaţa 'nică &uropeană şi 8ooperarea Politică &uropeană. #A 8ram 0. : p. TFyLF= TIJ]V \VXK\VLHMJ]. nici dorinţa lor de a:şi protena împuternicirile lor)*#. / determinare cu precizie a termenului de supranaţionalitate a fost dată de 0. iar în politică #@ sFJVtTMLIJ u.calea tra%ersată în direcţia de aprofundare a integrării.1 deciziile adoptate de 8urtea de rustiţie '&. .Am menţionat că din structura aparatului logic al categoriilor sistemice face parte şi elementele sistemului. *DD*.europa. 5 . QIKLJF.30@ 512 O058/98. 5D1:5-5. L9?. inan şi 9.eu[0e$'riSer%[0e$'riSer%. care a implementat un regulament unic.*. semnează memorandumuri comune şi planuri de acţiune.n %iziunea proprie.9ugent= )supranaţionalitatea presupune e$istenţa unei autorităţi politice superioare ni%elulului statelor naţionale. 2inlanda4 şi hrupul Cisegrad 3Polonia. 8e7ia.@ a intrat în %igoare Acordul pri%ind uniunea %amală în 8&&.dozuri{/r=8=*DD@=##5=DD#-=DD15=g/=P 2.D ai secolului qq. *D 7ttp=[[eur:le$.. X. Statele membre îşi păstrează încă monopolul asupra deciziilor strategice şi modificarea <ratatelor.069/@ 512 5257/5/931 91 /-.?.. un alt element al sistemului. Să e$aminăm prima categorie de elemente= statele membre. 9ugent 9. Prin adoptarea Actului 'nic &uropean**. .2 A.

7tm. .n primul r6nd.n plus faţă de independenţa '& în materie de politică fiscală trebuie să remarcăm şi creşterea semnificati%ă a bugetului. care necesită. 8ompetenţa manoră a politicilor economice '& se bazează pe autonomia sa în desfăşurarea politicii fiscale şi deţinerea resurselor financiare. astfel că deciziile ulterioare au urmat această cale.5. T1 /-.mpreună cu e$pansiunea competenţei s:a început şi aprofundarea procesului de integrare. . . p. Iu. Iniţial. problema de corelare a identităţii naţionale şi celei europene de%ine foarte dureroasă.: intergu%ernamentalul*-.0. iar distribuirea resurselor era competenţa e$clusi%ă a 8onsiliului '&. Aceasta demonstrează că nu e posibil să integrez un domeniu.7tm. *@ &' budget 7ttp=[ec. protecţia mediului. bugetul '& a constat în întregime din contribuţii din partea statelor membre.europa. au fost puse în aplicare planuri ambiţioase. •IXLI `.iorco.eu[sides[get oc. dar a suferit eşec.. în *DD@ a anuns la #-A miliarde de euro*@.nu contează în ce domeniu a început procesul de armonizare a integrării economice.dozpubgef{:[[&P[[<&q<‚g&P/g<[[g/. +овый этап углубления и рас#ирения европейской интеграцииI социальные аспекты. Actul 'nic &uropean a e$tins competenţa comunitară în materie de politică socială. 8u toate acestea. – p. *. dez%oltarea ştiinţifică şi te7nologică. stabilirea unei pieţei unice şi **1 RXF~ Q.[[ QMXIJFY €LITIbMLF M bV•kyTFXIkT]V IHTItVTMY. <ratatul de la "aastric7t a recunoscut statutul comunităţii economice. . upă <ratatul de la "aastric7t problemele relaţiilor dintre componentele naţionale şi supranaţionale în cadrul '& au început a fi conștientizate de căre cetăţenii săi.}4.europa. <ratatul 8&& a reglementat competenţa 8omunităţii în domeniul politicilor economice necesare pentru a crea o uniune %amală.n prezent. <imp de 5D de ani.. _A.. *5 7ttp=[[ddd. influenţa instituţiilor supranaţionale în politica e$ternă şi de securitate este mai mare. calculată în baza PIi:ului membrilor 3. reglementare la ni%elul '&)*1.eu[budget[inde$ƒen.R. iar acordul din #A>5*.#. analiz6nd relaţia dintre integrarea economică şi dez%oltarea socială. cresc6nd constant. 'n e$emplu clasic este calea parcursă de '& prin patru etape de integrare economică= zona liberului sc7imb : o uniune %amală : o piaţă unică internă : uniunea monetară. .europarl. 8ooperarea economică a fost obiecti%ul primordial al comunităţii europene încă de la începutul formării sale. Европейский оюзI видение политического об"единения. 512 7>58.6695[&urope _* *DD*. Printre aceste planuri au fost eliminarea barierelor %amale. a concluzionat că . de asemenea. acesta nu a depăşit #DD:-DD milioane de euro. deoarece acesta afectează şi unele aspecte sociale. T7. .1 512 G051= L95>3C. ta$ele fi$e de la <CA 3#. .6695Z6 03>. dez%oltarea integrării în continuare a condiţionat reformarea sistemului financiar al '&.4 6/0. întreg bugetul este finanţat din %eniturile proprii. Acum.n primul r6nd. dec6t în integrarea economică.n calitate de elemente ale sistemului '&. lăs6ndu:l pe cel cone$3adiacent4 în responsabilitatea statelor. #AA@.}4.eu[budget[inde$ƒen.51 P3<<966931 91 X. Politicile de integrare se manifestă preponderent în sfera economică şi politică. 8u toate acestea. 0a D# decembrie #A>5 se ia decizia asupra alegerii Parlamentului &uropean prin sufragiu uni%ersal. #-5. cum ar fi politica internă şi e$ternă.n #A>D a fost adoptată o rezoluţie pri%ind resursele proprii *5. precum şi o serie de alte ta$e *>. politicile de integrare sunt în continuă e%oluţie şi se manifestă preponderent în sfera politică şi economică. e$primată în realizarea politicilor de integrare.. care ne permit să afirmăm că . *A |rig7t g. după reformele financiare din *DD#:*DD-. independenţa financiară a '& se bazează pe două dispoziţii principale. &ste o ta$ă fi$ă. atunci.'& nu mai este un concept abstract)*A. Prima încercare de a asigura independenţă financiară a '& a a%ut loc în #A. a acordat Parlamentului &uropean un număr de competenţe în sfera bugetară. impozite şi ta$e %amale 3#. 3: A. . 91 /-. trebuie să remarcăm e$pansiunea continuă a domeniului competenţei '&. X.europa.037. *> &' budget 7ttp=[ec. – QIKLJF.>}4. /dată cu adoptarea <ratatul de la "aastric7t procesele de integrare s:au răsp6ndit în zone sensibile. afect6nd su%eranitatea naţională.D. acă în #A. 1. *DDD. .8/.

C05>9/5/. 5>. eutsc7 ?.037.>. standardele şi normele comunitare. Princeton. p. inan . c6t şi de capacitatea de control asupra e$ercitării acestora.hlu+7are% obser%ă că . iulmer S.199 A. QIKLJF. U9C-/ 3: V96/30985> AF7. E19. politicile de integrare politică nu au anuns la ni%elul solicitat de dez%oltare. > . găpan .5 unui sistem denotă faptul că toate elementele sistemului interacţionează între ele reciproc.1.Y L. *DDA *. . precum şi mecanismele proprii de cooperare economică la ni%elul statelor.015/9315> T0C519D5/9315> 91 /-.-. P^y~FXVJF. Polirom./30..1. #AAA 1. A.C>50. – 0ondon.R/>51/98 R0.†. Q30/. procesul de integrare politică este inegal. X. condiţion6nd. X. 8u toate acestea.@.037.199 A...n comparaţie cu succesele la ni%el economic. '& poate fi cercetată şi prin prisma altor trăsături sistemice ca interconecti%itatea dintre elemente.09. Abordarea sistemică creează premise pentru determinarea at6t a identităţilor particulare. c6t şi a fenomenelor şi proceselor în ansamblu din cadrul sistemelor.F7>985/9? /09>91C? 5> E19. iar în raport cu alte sisteme interacţionează ca un element. '&.18..5 sistemului se manifestă prin apariţia. *DDA -. 0epuesne 8. O3>9/985> P3<<. procese. fie că este %orba de deciziile 8onsiliului &uropean sau ale conferinţelor intergu%ernamentale sau în luarea deciziilor referitoare la planurile de acţiuni şi sunt factori:c7eie în implementarea politicilor europene. 0a fel. 9euniform în timp şi spaţiu. în calitate de stat supranaţional. manifest6nd:se multispectral în procesul general al unificării prin di%ersitate. S6/30989/5/.30@ 512 O058/98.. . urata acestui sistem depinde de trăinicie. iărbulescu I.crearea uniunii economice şi monetare. periodic. '& poate fi studiată prin unele trăsături sistemice. e%oluţia sau in%oluţia acestuia.>37<. 0. se consideră că anume sfera politică %a constitui baza unităţii europene. '& are o e$istenţă limitată în timp şi spaţiu. calitatea şi cantitatea proceselor şi informaţiei transmise prin interacţiune dintre elemente. #AA@.51 E1931. Anume în sfera economică membrii '& au obţinut cea mai mare reuşită. S1/.5 unui sistem se manifestă prin faptul cum acesta se prezintă în raport cu elementele sale. fiind în urma integrării economice. Statele membre. astfel.. dez%oltarea. instituţiile supranaționale sunt actorii principali în luarea deciziilor la ni%elul '&. transformări empirice la ni%el sistemic. fără reglementare politică. 8ram 0. K/5/.5I S1/. 2iind un organism comple$ în care perspecti%ele procesului decizional pot fi supuse testării şi dez%oltării.037. <.. dar se implementează în principiile. ez%oltarea în continuare a '& este direct dependentă de succesul realizării politicilor de integrare politică.5 determină capacitatea oricărui sistem de responsabilitate şi coordonare a propriilor acţiuni. R. unde fiecare are misiunea sa şi modul său de implementare la ni%el supranaţional şi naţional a funcţiilor şi responsabilităţilor sale. 87işinău. Statele membre şi instituţiile supranaţionale '& elaborează şi coordonează toate acţiunile '&. 8ooperarea în sfera economică pentru cea mai mare parte din istoria '& a fost un element al sistemului care a asigurat dez%oltarea în alte domenii noi de acti%itate în comun. modul de interacţiune şi interdependenţă dintre sistem şi mediul e$tern.#-5 -D Европа перемен [ „Ik XVkFLcMVN ….?. 9ugent 9. Astfel că totalitatea de decizii.n cadrul sistemului mondial. Bibliografie: #..h. Integrare economică regională nu se poate dez%olta eficient. '& se manifestă ca un sistem integru în care procesul de integrare europeană păstrează nu numai particularităţile proprii e$perienţei auto7tone naţionale. fiabilitatea sistemului.>5/9?9/5/.<B0.operaţiunile la scară largă în spaţiul mereu în e$pansiune a 8omunităţii &uropene nu pot fi realizate fără mecanisme ale strategiei politice coerente)-D. Acestea pot fi tema unui studiu aparte. p. L98M93150 .1/6 91 /-. fenomene ce au loc în cadrul statelor interacţionează şi au efect asupra '&. acţiuni.83189>91C . acţionează ca un element al acestui sistem.19/@ 512 /-.*DD. 8artier.

7tm. A1>50C. ?aplan ".P. sFJVtTMLIJ u. #A5> p.doz uri{/r=8=*DD@=##5=DD#-=DD15=g/=P 2 **. houaud 8... 9ed for+. X. "air P. 2010. истемность..<. ##.[[ QMXIJFY €LITIbMLF M bV•kyTFXIkT]V IHTItVTMY.Q. – QIKLJF. проблемы. •IXLI `. Jармония Q]K^U. jFkVVJF l.037. 7ttp=[[eur:le$.eu[budget[inde$ƒen.. P7ilip 8. QIKLJF *DDD.015/9315> 73>9/986. _*.-.51 P3<<966931 91 X.1 512 G051= L95>3C. X. Presses 'ni%ersitaires de 2rance.6695Z6 03>. QFXLFXYT Z. Paris. истемный под&одI предпосылки. 831:W2. 63895> 6@6/.0 >.P.2 A. #1.1. 9ed eealand.6695[&urope _* *DD*. Европейский оюзI видение политического об"единения.europarl. 1.6 83<<.-5# @.. >. p.1*A.eu[budget[inde$ƒen.europa. #>.069/@ 512 5257/5/931 91 /-. познание и управление.dozpubgef{:[[&P[[<&q<‚g&P/g<[[g/ *-. 3: A.R.037.europa.:>WF9316 6.. les 8a7iers 'ni%ersitaires Paneuropoens. *DDD.E. #A>A.eu[sides[get oc. Европа перемен[ „Ik XVkFLcMVN …. QIKLJF.66 91 91/. icţionar e$plicati% al limbii rom6ne ddd.de$online.†.4 6/0. #A.eu[0e$'riSer%[0e$'riSer%. aXbFTcVJ `. _#D.. Paris.europa. #A>*. L9?. QIKLJF. 7ttp=[[ddd. &' budget 7ttp=[ec. #5. |rig7t g.51 E1931 [ |est &uropean Politics./W6 .< 512 7038. Parsons <. #D.europa.6./9:6 2. *#. T1 /-. Copyright© Natalia BEREGOI. +овый этап углубления и рас#ирения европейской интеграцииI социальные аспекты.0. RXF~ Q. QIKLJF. EFGFHIJKLMN O. #A@# #-. QIKLJF. QIKLJF *DD5.8/. #A@@ *D.F/.7tm. RSFTFKUVJ W. 8318.ro . [[ истемное исследование человеческой деятельности[[WI\XIK] SM^IKISMM[[. 91 /-. #AA1.#. *1. имметрия.-. nr. *DD.6 916/9/. #A. истема.05/931 . @ . P^y~FXVJF. #*. Nодель Европейского оюза и проблемы современного $едерализма . #AA@. \I^MHMLF. #@. *DD*. трудности.037W. #. . 512 7>58. #A@1. _A. [[(нституциональное развитие Европейского оюза [[ vwxVKHJI.K@6/. T7.5. &' budget 7ttp=[ec.7/ 2.15. . eielon+a r. TFyLF= TIJ]V \VXK\VLHMJ].

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->