VICTOR DAVIDOIU VATRĂ ŞI OAMENI ÎN FREAMĂTUL VREMII BEZDEAD-CDXXVIII Editura Bibliotheca, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2001 -Selecţiuni

din monografieDin Efemer în Eternitate Timpul şi Adevãrul ne rãzbunã prin fapte. Viaţa e fapta, nu trecerea! Numai prin faptele noastre putem fi restituiţi din Efemer în Eternitate. Existã un destin, o predestinare, dar mai ales un foc viu, lãuntric, flacãrã sacrã precedând întruparea pãsãrii Phoenix. Prin lucrarea de faţã, profesorul Victor Davidoiu înfãptuieşte o restaurare arheologicã, etnograficã, socialã, culturalã, spiritualã, circumscrisã relicvelor hrisoavelor şi, poate, şi o dezvoltare a unei metafore, a unui simbol cuprinse fericit în titlul „Vatrã şi oameni în vuietul vremii”. Domnia sa hãrãzeşte Eternitãţii vatra Bezdeadului cu oamenii sãi. Exigent în rigoarea pe care şi-o impune în loialitatea sa atât de rarã azi faţã de „a cunoaşte, a iubi”, autorul regretã cu amãrãciune cã lipsesc investigaţiile protoistorice pe care sã-şi sprijine şi sã argumenteze cu acribia-i specificã, unele afirmaţii, dar nu dã înapoi! Nãscut în Bezdead, la 25 septembrie 1933, într-o familie de ţãrani care are ascendenţi pe renumiţii dascãli, învãţãtorul şi omul politic Haralambie Ionescu şi învãţãtorul Gh. N. Ropotan, Victor P. Davidoiu urmeazã cu sârg cursurile Şcolii din Bezdead, apoi pe ale renumitei Şcoli Normale „Carol I” din Câmpulung Muscel, continuã studiile la Facultatea de Filologie din Bucureşti, revenind definitiv în Bezdead ca slujitor al limbii şi literaturii române la o singurã unitate: Şcoala Nr. 2 Bezdead. Om de excepþie, cu apostoliceascã dãruire, a modelat, a instruit şi educat generaţii de oameni prin şcolire, culturã şi îndrumare didacticã de un farmec cuceritor, stãruitoare, tenace, pânã la asumarea sacrificiului. Victor Davidoiu este un ctitor de destine umane prin

1

transmiterea dragostei faţã de carte oferitã emoţionant şi rãvãşitor, incitant, dupã normele enciclopedismului şi universalismului ce fiinţeazã în el, însuşi fiind modelul matrice, arhetipul care impune spiritual, cultural, pedagogic într-o epocã instabilã care pare sã fi pierdut şi înainte şi dupã 1989 – cu totul criteriul şi ierarhia valorilor. Este ctitor de aşezãmânt al învãţãmântului în Bezdead, aplicând idei novatoare, într-un neastâmpãr molipsitor de la forma elevilor, dragostea şi respectul pentru cuvântul scris sau rostit, dominat de principiul suprem înscris emblematic pe frontispiciul Şcolii Nr. 2 Bezdead: „ŞCOALA E PÂRGHIA ÎNÃLŢÃRII NEAMULUI”, crez pe care-l va urmãri şi-l va „exersa” cu devoţiune, cu har şi vocaţie dea lungul vieţii, „afirmându-se ca unul dintre cei mai talentaţi, mai eficienţi... oameni de învãţãmânt din judeţul Dâmboviţa” cum remarca prof.univ.dr. Gh. Bârlea în prezentarea cãrţii „Mit şi istorie” scrisã la Victor Davidoiu la 100 de ani de fiinţare a Şcolii Nr. 2 Bezdead. Spirit plenar şi dinamic, Victor Davidoiu s-a dovedit a fi nu numai un dascãl de prestigiu în faţa elevilor sãi, ci şi un apreciat conducãtor al destinelor şcolii, fiind inspector de specialitate în învãţãmântul primar la Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa, responsabil de cerc pedagogic al profesorilor de limba şi literatura românã din Centrul Metodic Pucioasa, metodist pentru directorii de şcoli din aceeaşi zonã. Atras de timpul şi spaţiul în care se circumscrie arhaitatea Bezdeadului azvârlit parcã de mâna Demiurgului, ca un zar, peste furci de râpi, mãguri, coline, succedând vãilor umbroase, livezilor, fâneţelor, .............., Victor Davidoiu realizeazã dupã încercãrile unora, monografia acestei aşezãri, abordând „radiografia”, exactitatea, rigurozitatea documentarã. Neîndurãtor cu sine, dintru început se aşeazã de bunã voie, sub tãişul sabiei lui Damocles sã plãmãdeascã o carte a şirului de vieţi trãite în vatra numitã Bezdead de-a lungul vremurilor. Cu loialitatea şi râvna-i caracteristicã personalitãţii sale, Victor Davidoiu dezbate riguros, combate, elucideazã întâmplãrile, faptele în şi prin documente. Monografia „Vatrã şi oamenii în vuietul vremii”, Bezdead – CDXXVIII, în coordonatele sale de spaţiu, duratã, de istoricitate, de mit şi legendã, cu adaosul de concepţii şi judecãţi de valoare, mãrturiseşte despre atitudinea şi încrederea autorului, nezdruncinatã şi nelimitatã în tezaurul esenţei umane, relevã în etape aspectele vieţii
2

materiale, civice, administrative, de învãţãmânt, cultice, rituale, ceremoniale, etnografice, folclorice. Cartea domnului Victor Davidoiu este un tezaur de mãrturii întru a statorniciei în noi partea dãinuitoare, de lãuntricã fiinţare în şi prin taina continuitãţii de la unul la altul, a trecerii de la Efemer la Eternitate. E un adaos de cunoaştere, de atestare a statorniciei perpetue în formele Existentului. Desluşirea, limpezirea, ca-n orice elaborare, cere nu numai har, ci şi rãbdare, iscusinţã la înţelesuri din partea autorului. Victor Davidoiu este o verticalitate de atitudine, de spirit, o forţã de distragere spre esenţe, este un model de luciditate traversând idealismul, exultanţa, efemerul, este o conţtiinţã purtãtoare de sens în Existenţã. Timpul şi Adevãrul îl rãzbunã pe Victor Davidoiu. Cartea îl restituie din Efemer în Eternitate.

poet Aurelian Chivu

CUVÂNT ÎNAINTE Cu prima paginã a acestei cãrţi deschidem porţile unei Cetãţi. Ea se numeşte Bezdead. De la aceastã cetate pleacã întreg Universul, pentru mulţi. Pentru unii, fiindcã aici este izvorul vieţii lor, pentru alţii, deoarece vor gãsi, prin trãirea în ficţiune, prin asemãnãri sau deosebiri, satul lor, locul copilãriei, al iubirii, al visurilor şi al împlinirilor. Universul, pentru fiecare trãitor, începe cu primul pas în casa pãrinteascã, prin prima luminã interioarã pe care mama o trimite pruncului. Universul începe aici, în fiecare casã, prin dragostea bãrbatului pentru femeia sa, pentru copiii lor şi a copiilor faţã de pãrinţi. Lumea e, apoi, curtea casei, fântâna, pomii sãdiţi, cerul cu stele, primii fulgi de nea mângâind obrazul, sãniuţa cu care zburdãm

3

. Îi dãm uitãrii. în Cetate. meseriaş fiind. fãrã cutã. rostindu-le. când mergem sã le aprindem o lumânare şi sã le trimitem câte o lacrimã. potecile prin ierburile înflorite. apa. mesteacãnul de var din marginea poieniţei. teiul. istoria. biserica tot aici încep. plugar fiind. Apa vie e Aici. Şi morţii noştri sunt Aici. apa gârlelor trecute cu piciorul gol. mãcinate de invidie. cuvintele limbii române ce încep cu: mama. Prea înalte sunt toate celelalte. N-au putut. tata. dar fãrã sunet. Aici. preot fiind. Aici ne încãrcãm de iubire. poeziile memorate. Aici centrul lumii. destinându-le versurile: O descoperire Unora. Dedesubt noroi şi huiet. rugãciunea de fiecare zi. de prospeţime şi de frumos. cântecele şi poveştile. rãcoarea dimineţii unde e luna strecurându-şi privirea printre fagii din deal. Cu sufletul din potloage.pe costişte. Viermii neastâmpãraţi colcãindu-le gândurile şi inima nu ne pot atinge însã. dupã puterile fiecãruia. în adâncuri. am nevoit întru permanenţa neamului. Aici sunt şi sufletele veninoase. prea frumoasã e Cetatea noastrã şi cât de mirabilã este viaţa. sora şi pe care le-am scris apoi la şcoalã. copilãria cu jocurile ei e Aici. florile de mãr. iertândui. cireşele puse la urechi. Zãmislind-n-ascuns cucutã 4 . cu lãcuste sãrind în faþa noastrã. Rãsunând a gol şi doage. unde am învãţa.. Bronz curat. prietenii. prunele brumate. învãţãtor fiind. Zâmbet dulcã. De sute de ani îi simţim acolo. sã ne împiedicãm de aceşti ipocriţi incapabili sã se bucure! Au încercat sã facã rãu. Tinereţea e Aici.

Dar lãsând venin de şarpe Crud. Îmbãloşind pe unde trece. inimi deşarte. hidos şi rece. Azi mã simt de voi departe! Zoaia sã vã fie veacul.. Farisei. Bucuros peste mãsurã C-ar cânta în ton de harpe. şi-nţeleaptã... în timp ce linge Pe-acel de-l crescu cu dreaptã Învoialã.. bietul de mine Separa lãturi de bine.. nici cât gândacul! De piatrã. Nu ştia.. Viclenii. 5 . Murdãrind pe cine-atinge Şi muşcând.Regãrsatã-n jur cu urã. ascuns. Distinsã obielele. Sufletul. lichelele.

Tãcerile prind totul în hãuri.. spre Hades! De piatrã-i Şi suflet. şi buze.. De piatrã-i Şi suflet.. Zdrobitã-i zidirea de silã. Mai este rãgaz de reflecţii? În noi mai hrãni-vom Iubirea? Spre Hades. Se-ngroapã azurul din noi Şi tot mai urâtã şi hâdã E clipa. De groazã. de vuiet lãuntric.Se pare cã bolta seninã se rupe.. cu bucuria cã am 6 . Lãsând revãrsare de neguri În locul luminii.. Cu ultima filã vom închide porţile Cetãţii Bezdead. dar cât de departe Te-aruncã PUSTIUL DIN TINE Şi cât de adânc va creşte în urmã-ne.. şi buze. Aici eşti. şi iris. şi iris...

neamului. sunt şi vor fi bezdedeni. Omul nu-i un pom! Revine la obârşie. Dar lucrarea noastrã se vrea a fi o carte despre oamenii care au fost. simţurilor şi faptelor sale. Dispariţia dorului ar fi o despãrţire de Timp. gândurilor. categoria ce compune fiinţa noastrã. Dorul e pulsul adânc al trãirii. dragoste. Omul nu-i un pom. a românilor. înv. iar el „aude” şi revine a se adãpa la un izvor nesecat şi a se aprinde de la focul nestins al sufletului satului. N. Dorul e nevoia de împlinire. Gh. O ISTORIE. despre evoluţia şi dârzenia lor. nelinişte. Am vãzut doar manuscrise (pr. familiei şi oamenilor pe care i-am cunoscut sau nu. universului. Omul de pe aceste plaiuri ale bezdeadului are DORUL locurilor natale chemându-l. Gh. Dorul e amintire. De aceea. de Viaţã. Panaitescu. durere. Despre preocupãrile lor.reuşit a pune sub ochii cititorului O VATRÃ. chemarea adâncã a materiei. de locul de baştinã. Seva e datã de leagãnul copilãriei. Ropotan). Omul nu-i un pom! Umblã pe potecile patriei şi ale lumii sã-şi împlineascã personalitatea. Dar el îşi are rãdãcini sufleteşti prin care îşi trage seva energiilor. Dorul e tinereţe. în filozofia noastrã. în totdeauna spiritual. existã categoria DORULUI. temperatura magnei sufletului nostru. Neaflând o carte despre sat. un semn al iubirii pãrinţilor. muncã. ambiţiilor. de noi înşine. sã-şi afle în muncã împlinirile conforme sufletului şi cugetului sãu. Revine la locurile care l-au dat ţãrii. dacã nu fizic. Cartea este un simbol al dragostei faţã de locurile unde ne-am nãscut şi am trãit. am încercat a o face. UN UNIVERS de-a lungul a 428 de ani de la documentul ce atestã existenţa sa. impulsul substanţei aprinse a trupului nostru. amintindu-şi de versurile lui Blaga: Lângã sat iatã-mã iarãşi 7 .

O carte ţie. Avem liniştea cã am comunicat despre sat şi cã am trimis spre TOŢI DORUL DE SAT. strãbunul.prins cu umbrele tovarãş. Câte-s altfel – omul. Cu aroma-i ca veninul aminteşte-mi-se-arinul. (Lucian Blaga. cu mângâierea cã am împlinit un vis al Bezdeadului: acela de a avea o carte. leatul! Neschimbat e numai satul dupã-atâţi prieri şi toamne neschimbat ca Tine. Doamne. Cade fumul. Aur scuturã alunul. Greierii pãrinţilor mulcom cântã. Vântul lacrima mi-o gustã. mulcom mor. Regãsindu-mã pe drumul începutului. Mult mã mustrã frunza-ngustã. BEZDEAD! 8 . Întoarcere) Cu ultima filã „închidem porţile şi tragem cheile”. Fluier zice.

bolovănos. cititorule şi oriunde! 11 noiembrie 2000 Victor Davidoiu MOTO „Naţionalismul nu e numai marea iubire pentru morţii şi pământul nostru. din Valea Ialomiţei în Valea Prahovei. Dacă vrei să continui şi să ajungi. Moroieni până la Cota 1000 (Păduchiosu). bezdedenilor! O carte ţie. de unde coboară la Sinaia. SPAŢIUL 1. La Monumentul Eroilor Primului Război Mondial. Vecini. de unde. pe un drum nemodernizat. Aşezare geografică. la jumătatea distanţei. urci dealul abrupt şi în serpentine scurte al Costişeţii. Pietroşiţa. traversezi acum pârâul Bezdedel în satul Râmata. dai de satul Costişata. în istorie. să rămână peste şi dincolo de istorie. Eliade. Aflat în această staţiune într-un cochet părculeţ. numai pe malul drept al pârâului Bezdedel. Nu iubeşti numai tot ce a fost al strămoşilor tăi şi ce este încă al tău. ajungi la cumpăna apelor de unde cobori în comuna 9 . calea urcă dealul Muşa. ci vrei ca acest tot să fie în eternitate.O carte vouã. Pe şoseaua ce duce de la Târgovişte la Sinaia. Îţi iubeşti ţara şi neamul pentru că ştii că numai aşa vei putea rămâne şi tu. dai de staţiunea Pucioasa. legat şi păstrat de pământ” (M. sat prin care mergi 10 km (12 km dacă ţinem seama şi de satul Măgura). aici. Profetism românesc) I. însoţind râul Ialomiţa numai pe partea stângă a apei. ci este mai ales setea de eternitate a României. drumul traversează Ialomiţa pe partea sa dreaptă şi suie spre Fieni. se lasă în Diaconeşti-Miculeşti. iar înainte. te duce la Bezdead. se face o bifurcaţie: spre stânga.

„cel mai întins şi mai bogat sat din munţii Dâmboviţii”1. până în hotarul ???”1. Biblioteca Academiei Române. 4290 f. 81. Aşadar. 1 şi 2. pornind din Breaza. ridicată d-l ing. venind de la Moreni prin Văile Lungi. 1958. măsurând 3 km. Pietroşiţa şi Moroieni. fiind în totalitate modernizată şi cealaltă dinspre Breaza. Panaitescu. p. Vlahuţă. mss. Ca să vii la Bezdead. între 25 30 longitudine estică şi 45 8 latitudine nordică. De aici.) Vecinii săi sunt: la N comuna Moroieni şi satul său Muscel. una dinspre Pucioasa (la S) care este şi cea mai frecventată. pg. Editura Tineretului. 10 . în piatra Bratii şi den piatra Bratii. 412. în secătura lui Leuştean. 59 apud pr. În veacul al XVII-lea întinderea satului era mult mai mare decât astăzi: „din hotarul Şărbăneştilor până în gura Puturosului şi din gura Puturosului până în vârful Sultanului şi până în gura Bradului şi până în apa Prahoviţei şi pă Prahoviţa în sus până ân Talea prin Plaiul lui Stan. la E satul Ursei şi comuna Vişineşti.(1. II. Vârfuri. Afară de cele două căi de acces în Bezdead. la V Fieni. între două oraşe aşezate pe două frumoase văi: Valea Ialomiţei şi Valea Prahovei – Pucioasa şi Breaza exact la 15 km distanţă de fiecare dintre ele la o altitudine între 450-700m. peste dealul Buciumeni. f. Buciumeni. 416) În harta ce înfăţişează moşia Bezdeadu. P. se află BEZDEADUL. România pitorească. mss. tot nemodernizat pornind din şoseaua Pucioasa-Sinaia în dreptul satului Dealul-Mare (Ţâţa). la S oraşul Pucioasa (Miculeşti-Diaconeşti). Al.2-4.(1.. vârful în jos. Gh.. peste dealul ???. Valea Leurzii. 4198. la N-E comuna Adunaţi-Prahova. drum nemodernizat şi pe un alt drum. numai că acum vei parcurge 7 km pe un drum foarte greu şi nepracticabil iarna cu mijloace auto. descrise mai sus. se mai poate ajunge la Bezdead. (fig. până la Breaza – Prahova mai ai de mers 8 km pe un drum drept modernizat. Monografia Bezdead. la S-E comuna Vârfuri. proprietatea d-lui baron Barbu Belhé. mss.Adunaţi (Ocina) dinjudeţul Prahova. până în Paragină şi pă marginea plaiurilor pînă în poiana din Margine şi de acolo pă plaiul lui Cârleg în jos. o poţi face şi în sens invers. Iosef Külle şi „adjutorul său” Constantin I.

Valea Secătura. la care se adaugă: Curmăturile. (În acest hotar se află cuprinse: moşia Flocoşeştilor. Valea lui Coman. Plaiul Gorgota. Seci. Ţâţa-Buciumeni. Dumbrâiana. Poiana Drumarin. respectând cursul Ialomiţei. (În această parte sunt cuprinse suprafeţele Talea. (În descrierea acestui hotar am exclus moşia. Poiana Boierească. Măgura. Zlacul. Surlele. Plaiul Hoţilorpână la vârful Gurguiata. de la Fieni până la Păduchiosu)2). Brezeanca. Măn. Plaiul Mantii. Măgura. Dealul Buciumenilor. şi tot Bezdeadul). Valea Omului. Valea Gâlma. Dealu. propr. păşunea Cărpiniş). Coclanda???. Valea Pădurii). Valea Băsculeştilor. Bucureşti. Vf. Documentul 966) Fig. Valea Muşatului. Valea lui Cozan. Valea Pietriceaua. La V Valea Lupului. Valea Rea. apa Bezdedel şi o linie puţin spre n.(Arhivele Statului Dâmboviţa. Poteca Vârfului. Belciuga. denumită moşia ŞerbăneştiDiaconeşti-Mălureni. Valea Ulmetului. Plaiul Fundu-Feţii. Valea Rea. Plaiul Căliman. Piscu lui popa Mathei. La Comori. Plaiul Fiiamlor(?) şi direct spre N pe Valea Ţâţii până la Vf. Voinii. Valea Morii. apa subterană Malul Budii. Ulmetul. propr. Vf. Valea Coprodului???. delimitat de Plaiul Frasin(Fiasin). Poiana Morarului. Plaiul CuruPământului. Plaiul Teiului. hotar cu Moşia Breaza până la Vârful Cernii. La V. Valea Largă. până în râul Ialomiţa. Măn. de aici spre S.Kullé la 1872 se delimitează astfel întinderea: „La N Moşia Comarnicul-Vânturişu. Cojoia Bella. Râpa Roşie. Măgura. de la Vladu pe Ialomiţa până la vărsarea Văii Albişorului. prin punctul Vladu. Muscelul. La S de la Vârful Cernii. Talea(din nou). trecând prin punctele: Poiana Babii. Valea Leurzii. Peştera. hotare fiind: Plaiul Secături. (Între aceste hotare sunt cuprinse suprafeţele: Păduchiosu.3 Harta Moşiei Baron Barbu Bellu 11 . de aici traversează Ialomiţa prin podul Cliserului. Runcu. La E Moşia Comarnicul-Vânturişu.

... Oprea şi Tatul. aflăm şi primul DOCUMENT OFICIAL care vorbeşte de BEZDEAD. urmează o perioadă de adevărat zbucium... şi Manea.. Radu-Voievod. şi Negrea cu fraţii lui şi feciorii lui…cu tot harul şi cu tot venitul......... mss.... plătind 100 000 de aspri.. şi Văsâiu..... Ibidem..... şi Badea Bobescul. (2. dar Leca Spătarul.. de alergătură... şi Urdorea cu fiii săi. Satul devine liber.... Arhivele Naţionale Române..... prima mare bătălie este obţinerea eliberării numai cu condiţia de a da mănăstirii Vieroşu un alt sat în schimb. anume: Marin şi popa Tatul..... Bezdeadul..... pag. Astfel... De acum încolo.. Bezdedenii cumpără satul „Ştiubeele” (1.. feciorul marelui răposatului Mihnii-Voievod”........ în anul 1572.. prin mari viclenii........ Redăm un fragment din hrisovul dat de „Io.... 3..... cu o sadică lăcomie.. 12 . şi hotarele satului să să ştie: pă unde au fost hotărăle cele bătrâne şi semne mai dinainte vreme…Iar întru aceia. „pentru a fi iar pomană lui Şerban postelnicul şi mamei sale Anca”... clacă severă...... pag. şi Cremenescul. leat 7124 (1616): „Iată am dăruit domnia mea acest întru tot cinstit şi de bun chip şi pre cinstit. acaparează moşia şi o supune cu mari dajdii. Condica Mănăstirii Vieroşu...... până în momentul în care Radu Mihnea-Voievod acceptă ca bezdedenii să-şi răscumpere libertatea. acest hrisov al domniei mele satului Bezdeadul şi tuturor moşnenilor satului.... de mari eforturi pentru bezdedenii căzuţi în supuşenie. la data de 8 martie.. sat moşnenesc şi sat de rumâni Căzând jumătate din Bezdead în rumânia faţă de mănăstirea Vieroşu. 767).. când jumătate din sat este dăruit acestui sfânt locaş.. din hotar până în hotar. prin hrisovul datat 22 octombrie 1572 (în altă parte a cronicii 21 august 1573)............803) prin aprobarea lui Stoichiţă postelnicul. care iaste peste toate darurile de acum mai cinstit......

Judecaţi dvs. de s-au răscumpărat ei de cătră domnia mea 100 de mie de aspri. Şi mai departe se precizează că satul Bezdeadul. transpuneţi-vă în situaţia acelor oameni care doreau libertate în acest plai mioritic şi care. Înaintea domnului. Condica Mănăstirii Vieroşu.domnia mea m-am milostivit de am slobozit acel sat ce s-a zis mai sus. În această situaţie. dându-l mănăstirii să-i fie rumâni în locul lor”. Matei Voievod întăreşte la 23 iulie 1942. judeţul Mehedinţi. pe hotarele bătrâne” (1. Socol şi Constantin înapoiază cei 500 de galbeni. (3.140. vă rugăm. pag. „iar Bezdeadul să revină la mănăstire”. rămânând ca Ştiubeiele să le fie lor rumâni.183). G. care era de moşneni! Dar nu s-au lăsat bezdedenii! Au căutat şi au găsit alte căi! Am descoperit în manuscrisul „Condicii Mănăstirii Vieroşu” consemnarea următoare: „Stroe vel logofăt au luat jumătate de sat dău 13 . Vodă şi divanul au judecat şi iar au dat jumătate din Bezdead Mănăstirii Vieroşu. probabil. „fost de rumâni al mănăstirii Vieroşu s-a ridicat întro vreme când mănăstirea n-avea NASTAVNIC destoinic şi. Ibidem. ca să le fie lor satul ce s-au zis mai sus. Sofronie. pag. moşie de moştenire şi de strămoşie şi ohabnică lor şi feciorilor lor. Potra – Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa.) Dar necazurile vor continua..1972. schimbat cu Bezdeadul. precum au fost şi mai înainte vreme… Drept aceia am dat şi domnia mea satului Bezdeadul şi tuturor moşnenilor satului. mss. Arhivele Naţionale Române. ca să fie iarăşi oameni slobozi. pag.R. femeie. se plânge la domnie de depărtarea satului Ştiubeiele. n. de la Blatniţă. Condica Mitropoliei T.767). şi-au lăsat casă. cu rumânii. pentru că în 7150 (1642) noul egumen al Mănăstirii Vieroşu. cu tot hotarul. nifon. „lui SOCOL clucer şi lui Constantin mare postelnic satul Ştiubeiele. fila 27 (cf. Atâta încâlceală de evenimente şi. şi nepoţilor şi strănepoţilor”. unindu-se cu un egumen. (2. că nu au folosit mai nimica. cu înşelăciune şi viclenie s-a făcut liber şi a cumpărat satul Ştiubeiele cu 500 de galbeni gata.803). cu moşiile lor. Bezdeadul fiind un sat mai bogat şi cu rumâni harnici şi că schimbul s-a făcut fără voia egumenului şi a călugărilor. având un real îndemn din partea celeilalte jumătăţi bezdedene. copil în neîndestulare ca să obţină libertatea colectivităţii.127.

Cremeneştii.428). moştenirile lor din Bezdead cu hotare: hotarul Hiianilor. dar s-au răscumpărat de la domn cu 500 ughi-aspri gata. fiul lui Radu-Voievod. (3. Mihaiu-paharnic rămânând de lege şi de judecată”. în lb. Condica Mănăstirii Vieroşu. zicând că Grăjdana nu avea drept să răscumpere aceşti oameni. s-a pârât cu sătenii în divanul cel mare şi. Bucureşti 1981. iar dumnealui fiind într-acea nevoie mare „le-au dat voie să se răscumpere. (3. pag. şi să fie în pace de rumânie dinspre Mihai-paharnic. Păliceştii.609). 3 „Matei-Voievod întăreşte sătenilor din Bezdead. de la Alexandru IliaşVoievod cu 120 de ughi şi în zilele lui Alexandru–Voievod. Deci. fiul lui Toma-comisul. în sus până în munte. Catalogul documentelor Ţărilor Române. Aceşti oameni au fost cumpăraţi de Leca-spătar şi în cea dintâi domnie a lui Radu-Voievod au căzut rumâni pe seamă domnească. Nemaipomenit ce au putut să îndure înaintaşii noştri bezdedeni! La 1635. Deci ei au făcut cum au putut ei de au dat taleri 3000 în mâna dumnealui Stroe vel logofăt de s-au răscumpărat de rumânie şi au rămas să fie bezdedeni nişte oameni judeţi şi slobozi precum s-au răscumpărat” (1.427). pag. iar în locul lor să fie „acei oameni din Brătieni şi Năpânteni (?) din judeţul Muscel” (2. mss. Data mai. ei s-au răscumpărat de rumânie dinspre Grăjdana. IV. în jos până în Gura-Puturosului. după ce a rămas acea jumătate de sat din Bezdead pe seama lui Stroe vel logofăt. Buciumenii. chirilică. pag. egumenul Mănăstirii Vieroşu şi cu alţi călugări s-au învoit cu Stroe vel logofăt de el au dat două jumătăţi de sate din judeţul Muscel şi au luat în schimb jumătate din satul Bezdead. judecându-i Matei-Basarab Voievod. Ibidem. Ibidem.Bezdead…şi întâmplându-se că fiul logofătului Stroe a căzut pradă grea şi năpastie mare care au venit da la răposatul Matei-Vodă pentru o pâră ce l-au fost pârât Ghinea care au fost vistier la răposatul MateiVodă. cu 700 ughi. nepot lui Leca-spătar şi dinspre tot neamul lui Leca-spătar şi al jupânesei sale Grăjdana. Apoi s-au răscumpărat din nou de rumâmie. iar cu banii luaţi aceasta a plătit datoriile bărbatului ei…Mihaiu-paharnic.427-428). Se spune apoi că Nifon. doc. pentru că au fost împresuraţi de Leca-spătar. 14 . vol. noiembrie. anume: Diiculeştii. apa Prahoviţei. deci el au vândut şi au cumpărat multe sate şi moşii şi au dat tot ce au avut şi s-au îndatorat pe unde au putut de şi-au plătit capu’ dintracea nevoie mare”. 23 zile 7164 (1656). a adeverit că aceşti oameni s-au răscumpărat în mai multe rânduri.

.. muntele Valea Largă. de multele pricini ivite între moşnenii bezdedeni şi D.. (Acest drept se numea „protimis”. Bezdeadul între anii 1800-1900 Treptat-treptat pământurile moşnenilor din Bezdead trec în stăpânirea boierilor şi a negustorilor... mai ales.. mai întâi.. azi e numit „preemţiune” şi se aplică la înstrăinarea unor loturi). În acest fel el urmărea să aibă drepturi de moşnean în Bezdead. moştenitor al popii Tatului........ şi începe să cumpere chiar moşiile pe care Saigiu le primise de la Bezdead....... stăpân al moşiei Breaza ce se învecina pe latura de sud-vest cu Bezdeadul.... pentru a-i atrage de partea sa..... Tot prin înşelăciuni îşi mai adaugă şase moşii ale lui Matei Dolete.. este boierul Nicola Diamandi Saigiu..... Al doilea insinuant în lumea satului moşnenesc.. să se folosească de dreptul de vecin la unei moşii. Puturosu şi Măgura.. spun că nu-l cunosc nici pe cel de la care a cumpărat. 5... deoarece acesta îi înşelase...... măcar.. la începutul sec. El se preface a-i ajuta pe bezdedeni în jăluirea la stăpânire... convinge membrii obştei să-i dăruiască „un codru de pământ care este sterp şi necăutat” situat înspre Puturosu şi Măgura. o funie în Valea Sărată. Şt.. . Bezdead.. al mersului istoriei.. Oricât s-au luptat ei pentru a-şi menţine drepturile asupra moşiei (una dintre cele mai întinse moşii din judeţul Dâmboviţa) nu au reuşit să oprească tăvălugul vremurilor... El profită........ vecinul având întăietate în a cumpăra şi chiar a ataca actul făcut altuia.. Saigiu. Primul care se infiltrează în acapararea moşiilor de la moşnenii bezdedeni..... pământ ce era stăpânit în devălmîşie de moşnenii gospodăriţi în Bezdead...... „Gropile din Măgura”. rostogolirea orânduirilor sociale.. Prin viclenie şi promisiuni ce nu vor fi niciodată îndeplinite.......... ca oricare moş bezdedean de origine şi.....Încâlcită şi dramatică treabă! Dar Bezdeadul a rămas sat de moşneni... ce le va oferi acest boier hapsân şi avar. apoi chiar acaparator al pământurilor noastre este Ştefan Belu. o livadă de fân în Săţuri (despre aceasta bezdedenii... Stan Călugăru şi nici livada nu ştiu unde este). fire ascunsă... 15 ...... acuzându-l de fals pe Diamondi Saigiu.... al XIX-lea..... urmărea să devină şi el vecin cu moşiile obştii Bezdead şi să se folosească de dreptul de preemţiune... bieţii oameni nebănuid. Belu.

La început. în special că îi va proteja oricând. II. ducându-i la o mare sărăcie (în timpul acestui război am suportat o administraţie militară rusă).3 şi hotarele pe care le avea această moşie). abuzurile în adunarea tuturor impunerilor. pag.49) s-a folosit de înclinaţia sa spre fals. cât şi de toţi cei ce-i erau sub ascultare: boiernaşi. „ciuma lui Caragea”. dregători de judeţ sau plai. de la alţii cu „numire de schimb” sau cu „numire de daruri” neadevărate şi. grec sadea. Stare de nelinişte a bezdedenilor în faţa acestui val distrugător numit Belu. Ştefan Belu cumpără pământuri de la bezdedeni prin intermediul vechililor lui. chiar când fac daruri” – Timeo Danaos et dona ferentes (1. uneori. Belu îi înstrăina pe ţărani de „căminurile strămoşeşti” prin meşteşugirea a fel de fel de viclenii. destulele cheltuieli cu procesele pentru unele pământuri au adus în final ca familia Belu să fie stăpâna Bezdeadului. El îi îmbrobodise pe bezdedeni cu fel de fel de promisiuni. când nu mai vreau alte mijloace. poet recunoscut („Primăvara amarului”). trădători mereu gata să treacă la uneltiri. traducător al unor piese de teatru precum: Britanicus. Aşa ei au ademenit pe bezdedeni să le vândă pământurile pentru ca ei să rămână sub oblăduirea puterii lor politice. Curând. pământuri pe care apoi şi le trecea pe numele său (1816). se adaugă şi personalitatea puternică a lui Ştefan Belu. nişte negustori câmpineni). cu „punerea la popreală”. La toate motivele expuse mai sus. anii de secetă. fără muncă. datorită stării din ce în ce mai precare a sătenilor. dedaţi la trai bun. luând de la unii cu „numire de cumpărătoare”. Criza economică de la începutul veacului al XIX-lea. alţi boieri mărunţi şi negustori străini de sat reuşesc să cumpere locuri răzleţe în cuprinsul satului (un Panait polcovnicul. Ştefan Belu. Familia Belu avea diplomaţia grecului şi avea şi putere politică. În lucrarea lui. susţinerea trupelor din Războiul RusoTurc (1806-1812) au fost îndeplinite pe spinarea ţăranilor. oameni din sânul obştei. Eneida. închizându-i şi înfometându-i. 16 . slujitori de tot felul şi. familia Belu acaparează în întregime moşia Bezdead (vezi harta fig. îl determină pe Iancu Văcărescu. birurile de tot felul. greci despre care Vergiliu spunea :„(feriţi-vă) mă tem de greci. Vergiliu. zavistie.În acelaşi timp.

Albatros. vănzătorul ţării – dezvăluie caracterul ei militant. ESPLA. prin amânări. împreună cu vel logofăt Gheorghe Filipescu. ne vorbeşte şi Iordache Golescu în piesa de teatru „Comedia ce să numeşte Barbu Văcărescu. încât determină pe domnitorul Şuţu – fapt unic în analele vremii – să deplaseze la Bezdead o comisie de cercetare. la sfaturile primite de la Barbul Văcărescul şi Ştefan Belu. de pamflet dramatic. (1. „Titlul neobişnuit – Barbul Văcărescul.1983). Aşa el are prilejul de a cunoaşte direct starea 17 . vînzătorul ţării. Bănescu la Vălenii de Munte. Piesa este interesantă prin participarea activă a norodului. Alexandru Niculescu. Iancu Văcărescu este scos din slujbă în 1817. Cu abilitatea sa de grec. Ceasul de seară. (3. precizează că „piesa prezintă ţăranii din Bezdead. susţinător fervent al teatrului de la „Cişmeaua Roşie”. 1955. se veseleau „nădăjduind că vor scăpa de chinuri şi de necazuri şi de caznele ce pătimeau înainte de la domnii greci”. devenind clăcaşii acestuia. Bucureşti. 10-13. le ia atât de aprig apărarea. să ia apărarea moşnenilor bezdedeni faţă de silniciile la care erau supuşi aceştia de către grecul Belu. datorită maşinaţiilor lui Belu. Bucuria a fost de scurtă durată.) De altfel. Despre cât efort au depus moşnenii din Bezdead pentru a-şi apăra proprietatea. şi-au pierdut pământurile. citind plângerile bezdedenilor. în subtitlu.”(2. care se judecaseră la Divan şi pe vremea lui Caragea şi a lui Şuţu. p.. Iancu Văcărescu ajunsese ispravnic la judeţului Dâmboviţa şi. pentru că noul domn pune mari dări. Ed. Iordache Golescu. Elena Grigoriu. vel logofăt Constantin Calihar şi vel dvornic ??? Istrat Creţulescu. Academiei RSR. De altfel. în anul 1910. Primii noştri dramaturgi. (2. având în frunte pe însuşi mitropolitul ţării ca.Regulus.891. Bucureşti. pentru atitudinea sa fermă în apărarea moşnenilor bezdedeni. în vremea lui Caragea. pagina de prezentare) Iordache Golescu vel vornic a fost delegat să cerceteze conflictul dintre Ştefan Belu şi moşnenii Bezdedeni. Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. sătenii din Bezdead. Barbul Văcărescul. Iordache Golescu. tipărită de N. ca un alt caz antic. să rămână stăpânul pământurilor. actualizat”. Ed. 1979. vânzătorul ţării”. Autorul arată cum vestea că a fost numit domn Grigore Ghica. Belu reuşeşte. Bucureşti. pag. Piesa prezintă chiar ţăranii din Bezdead care. Zorii teatrului cult în Ţările Române. sub prestare de jurământ în faşa bisericii. să se ia noi declaraţii. sat de moşneni.

vrednică de jale în care au ajuns din pricina lui Belu, „căci nu numai pământurile lor cele strămoşeşti li s-au hrăpit, din care să hrănea şi întâmpina cererile domneşti visterii, ci şi toate dobitoacele şi agoniseala lor s-au răpus. Şi au rămas acum muritori de foame şi robiţi cu totul, fiindcă în cursul acestor ani”, pârâtul (Belu n.a.) se afla „cu mare putere a toată ţara”, se spune în raportul către domnie, întocmit de ei. Sub această puternică emoţie, impresionat de câte suferinţe şi cazne au putut îndura moşnenii bezdedeni, a scris Iordache Golescu această piesă de teatru, personajele purtând chiar numele ţăranilor din Bezdead: Mortu, Cimpoiaşul şi vocile norodului (ca un cor antic).

IORDACHE GOLESCU Comedia ce să numeşte BARBUL VĂCĂRESCUL, VÎNZĂTORUL ŢĂRII,

izvodită de Dîrzeanul, ce-i zic şî slăbănogul care s-a şî tipărit cu cheltuiala calamegiilor dă visterie, spre pomenirea ticăloşiei ţării, la venirea muscalilor, cînd a fugit măria sa Grigore vodă Ghica din scaun

Această comedie să arată în satul Bezdeadul.

Auzind norodul buna vestire că s-a învrednicit ţara dă a dobîndit domn pămîntean şî nădăjduind că vor scăpa dă chinuri şi necazuri şî dă caznele ce pătimea mai nainte dă la domnii greci, a început a să înveseli, bînd pîn cîrciumi şî chiuind; unde fără veste îi calcă slujîtorii zapcii şi sumă de bumbaşîri le spune toate cîte s-au întîmplat la Divan, între boieri, după venirea
18

măriii sale lui vodă la Ţarigrad.

OBRAZELE ACESTEI COMEDII: Oră mare dă bărbaţi Cimpoiaşul (cîntînd cu cimpoile) Vistierul Barbul Văcărescul Măria sa Grigorie vodă Ghica Trăsnea Voinescul Logofătul Ştefan Belul Banul Dinul Creţulescul Norodul Zapciii Cîrciumăreasa Sindiile Pîrcălabul Preoţii Diaconii Bumbaşîrul Episcopul Buzăului Măscăriciul, ţiganul lui Racoviţă, ce-i zic Vistierul lui Oprea dă la
19

Bucov 5 – Primii noştri dramaturgi Fig. 13. Prima filă a comediei lui I. Golescu (a se observa menţiunea: „această comedie se arată în satul Bezdeadul”) Cercetările făcute la Bezdead şi la Târgovişte de cei de mai sus şi de ispravnicul Iancu Văcărescu au scos la iveală modul în care Belu acapara moşiile: prin silnicii, închiderea în pivniţe, afumarea cu ardei, neîngăduirea de a-şi lucra moşiile nevândute, falsuri în acte, trecând mult mai puţin, prin încărcarea cu zile de clac, bătăi şi alte pătimiri când se încasau dările şi bieţii ţărani nu aveau din ce le plăti. Voievodul Alexandru (Alecu) Şuţu, domn din familiile fanariote în Ţara Românească (1818-1821. ajunge să ştie cum intră Belu în posesia pământurilor din Bezdead: „vânzătorii, ???ştiind să scrie, n-au iscălit zapisele, ci alţii i-au iscălit şi fără ştirea lor”, „după cumpărare, au venit vechilii şi au întocmit obiceiurile moşii, adică, dijnea, claca şi celălalte în aşa fel, ca să vânză către dumnealui (Belu n.a.) şi cealaltă parte a acestei moşii”, „au urmat mijloace de silnicie ori viclenie, precum aceasta se întemeiază din mărturia ce ne arată moşnenii de o văzum înscris, a d-lui Iancu Văcărescu, ce au dat sub iscălitura dumisale”. Şi astfel hotărăşte domnitorul Alexandru (Alecu) Şuţu ca Belu să întoarcă pământurile moşnenilor bezdedeni (în această situaţie erau şi moşnenii din Ţâţa) şi să-şi primească banii plătiţi. Dar acum se descoperă, din toate zapisele cercetate, că în zapisele lui Belu se scrisese, ca plată de cumpărare, în total 151.150 de taleri, pe când în zapisele moşnenilor, în catastih, ei primiseră doar 55.614 taleri. Belu cere acum să i se plătească „toată suma banilor de 151.550, în care intră şi banii ce au fost datori moşnenii bezdedeni la brezeni, câmpineni şi pentru rămăşiţa de bir”. Urma comisia să stabilească suma pe care trebuia să o întoarcă fiecare moşnean şi iată noi discuţii, noi încurcături, noi amânări. Bezdedenii cer o păsuire de 6 luni pentru a strânge sumele. Nu li se aprobă, situaţie în care Belu, prin puterea politică pe care o avea cere insistent „să i se dea înapoi moşia Bezdeadului, pentru că moşnenii nu au de unde plăti sumele de

20

668. 669. 314315.”(1. doc. tot prin viclenie. prin hotărârea lui Alexandru (Alecu) Şuţu din 9 sept. fireşte să dăzleagă lucrul acesta ce prin hotărâre au fost legat în partea lor şi toate părţile lor cele vândute să cuvine a rămâne statornice în stăpânirea cumpărătorului dumnealui logofăt Belu dempreună cu toate hărăzirile ce i s-au făcut în Bezdead … ca să şi le stăpânească cu stăpânire ohabnică din neam în neam după orânduiala ce este alcătuită.) Aproape o sută de ani Bezdedenii au fost sub stăpânirea boierilor Belu.670. dijma la pomi. în acest capitol. însă insuficiente pentru a le asigura trebuinţele familiei. iar când nu se va face porumb. deşi 77 de moşneni şi-au păstrat locurile înfundate. doc. Panaitescu.răscumpărare. Gl. ci mai vârtos prin jalbile lor arătând că banii nui au să-i răspunză. 230-330. câştigată provizoriu de moşneni (urmau să înapoieze doar suma). 1820 care grăieşte: „… trecând vreme îndelungată spre îndemânarea găsirii banilor. Aşa se face că moşia Bezdead a intrat în stăpânirea Belilor. f. să se dea dijmă porumbului. dar şi nici până acum făcând cetire de bani. Citatele puse între ghilimele. Toţi au ajuns clăcaşi. sunt din pr. o zi să fie plătită cu 1 taler. să se dea dijmă pentru fânul cosit. f. 315-322) Şi iată că. câte patru zile pe an să se facă pentru fiecare casă. urmând a-şi împlini astfel datoriile: - claca. Arhivele Naţionale ale României. moşia Bezdead. rachiul. f. P. este pierdută definitiv din cauza neputinţei de a stânge suma de răscumpărare şi din cauza presiunii drăceşti pe care Ştefan Belu o exercita. doc. Monografia comunei Bezdead. dacă nu. obligaţi să-l dea cu ridicata. mss. „iar în sat să nu aibă voie 21 . să se plătească „dă pogon câte trei taleri“. 315. din zece unul. Multe şi mari au fost suferinţele lor.” (1.

. nici rachiu“... (Arhivele Statului Dâmboviţa. 14... Călinescu.. Eliade. Ea nu se poate umili pentru totdeauna şi nu se poate nimici de nimeni.... Copia jalbei unui clăcaş. fondul Prefectura (1831-1839). dumnealui logofătul Belu a obţinut pravila ca „oricâte zapise dă învoieli să vor fi aflând în mâinile bezdedenilor.. Eminescu..... prin şiretlicuri (aşa cum mai fac şi azi mulţi neoameni)...... şi spărgându-se să se dea dumnealui ca nişte netrebnice către dânşii şi cu totul dăsputernicite..nici unul a vinde prin casile lor... bezdedenii n-au rămas în afara marilor momente ce au marcat drumul românilor şi românismului al naţiunii române. 104 şi 131...... nici de-a lungul sutelor de ani.... ş. G...... 13... Iorga a lăsat ca un cuvânt testamentar: „Mai e naţiunea... dos.... lemne din pădure să ia numai cât trebuie.. Considerăm că numai lectura din Iorga......... va putea să inculce în mintea fiecărui român din ŢARĂ sau de oriunde va fi locuind ei (din Austria până în Canada sau din Norvegia până în Chile) ideea că a fi patriot este a fi naţional... nici vin..) ........“ Fig... El este singular ca toponimie şi ca apariţie dar poate fi ca oricare alt sat ca participare la atât de zbuciumata istorie a ţării.... Tot prin uneltiri la domnie.a..... Oameni cu un neastâmpăr izvorât din nedreptăţi. Bălcescu.... a fi român......... oameni purtând în suflet riscul... E lucrul primordial şi plastic. Kogălniceanu...... să se ia de la dânşii. oameni cu simţul libertăţii. a-ţi iubi NAŢIUNEA şi PATRIA.......... M. oameni ce-şi iau destinul în propriile lor mâini.... Bezdeadul între 1877-1944 Repetăm că Bezdeadul nu este un sat ca oricare altul....... De la dânsa vine totul… 22 ..........

ţara noastră vorbeşte imaginaţiei. iar şapte s-au întors acasă: Ion Neche. vol. Doi au murit: Ciorba Matei şi Niţoiu Vasile. Tătărani. Suntem români prin simplul fapt că suntem vii. Monografia comunei Bezdead. el se afirmă pe toate fronturile vieţii. În 1888. Ed. cu un contur închis aproape circular de către Mare şi Dunăre şi râuri. în viaţa sa. românism. Ciucu şi Voicu Băcioiu. traversată de o coamă de munţi care parcă ar vrea să fixeze această circularitate. 1997. comentare G. pag 60) Bezdedeanul sensibil. Pr Gh. în ascuns.50 lei. ci eu eram al ţării… Aparţinem acestei istorii.(2. pg. Costache Popescu. Cornăţel. primind 346. Băleni. pag.“ (2. Ţâţa au dat pentru armată: „62 de cai. Astfel este atestat prin documente că locuitorii din Bezdead. Toma Avram. mss. 36i) b. Statului Dâmboviţa. plaiul Pucioasa au dat ofrandă 42 de coţi de până pentru soldaţii răniţi. 240 de ocale de tărâţe. Ion I.“ Iar 18 locuitori din comuna Bela. 800 kg porumb. 7-13) Mircea Eliade ne spune: „românismul nu se discută. Costea Anghelescu şi Ion Rădan. clădirilor boiereşti din grădina de 23 . 250 kg de orz. a.II.“ (1. Niţă Dumitrescu. Arh. 1877 este unul din evenimentele la care ne-am adus contribuţia. alături de cei din Bucşani. naţionalism. primind 793 lei. Roza Vânturilor. 27 680 kg fân. trei au fost răniţi: Gheorghe al Dinii. Iscru. fila 6-14 şi fila 16) În bătălia aprigă de la Plevna au luptat 12 bezdedeni. educat în familie şi crescut în cultul dragostei de glie şi neam a intrat în miezul faptelor ce au curs ca un fluviu permanent. privind 11990 lei despăgubiri. dos. Gheorghe al Bălăşii. Profetism românesc. fiindcă istoria acestui pământ şi a acestui neam ne-a imprimat un destin… A renunţa la românism înseamnă. fapt pentru care a fost decorat.D. pentru noi. Mircea Eliade. Naţiune. Fond Primărie. selecţie. bezdedenii dau foc. 57/1877. Acest Voicu Băcioiu a capturat un tun de la turci. Nu-ţi poţi discuta destinul biologic..“(1. primind 90 lei.Construită într-o unitate perfectă. aşa cum plăsmuirile norilor pe cer vorbesc poeţilor şi visătorilor… Nu ţara era a mea. Panaitescu. Buc 1990. a se refugia în moarte. poţi cel puţin??? să emigrezi sau să te sinucizi.84 lei. Buc. românii a renunţa la viaţă. primind 25.

Pr. Gh. 25. a primi distinsul respect ce vă datorăm. Acesta. chiar dacă erau închiriate. c. PRIMAR(indescifrabil) SECRETAR(indescifrabil) (3. Guţă Tomescu. Gh. aşa cum se vede din procesul verbal încheiat la 20 dec. Aveau nevoie de legături la Câmpina. Aproape toată populaţiunea acestei comune este agitată din cauza lipsei de porumb pentru hrană. Zilnic se prezintă la primărie locuitori care ne reclamă că nu au cu ce trăi. Unii săteni au primit paşapoarte scrise în limba germană. Popescu vine la el.a interveni la Onor Minister spre a se trimite şi la această comună cel puţin cantitatea de 23650 kg porumb de la stat. Nicolae şi Ilinca Sorescu. lipsuri. Distrugeri provocate la Şcoala Nr. dos. Gh Bucur Lungu şi Gh. (1. Soldaţii germani şi austro-ungari erau cazaţi la şcoli. în condiţiunile în care s-a dat şi la alte comune. Arh. bejenie. Fond Prefectura. cerându-i să facă alte învoieli. Toate podeţele de pe acest drum 24 . pe un drum mai scurt. in primăvara lui 1907. mai ales cei notaţi în anexatul tablou. 138/7-febr. n-au nici porumb. 1918. la Câmpina. teroare. Primul Război Mondial a adus destulă jale în casele sătenilor din comuna Bezdead. Panaitescu. Vă rugăm dar cu respect să binevoiţi. Dar ne-a rămas ceva de la nemţi. Binevoiţi. de unde n-a mai revenit la Bezdead. Ilie Gh. Fapta nu are urmări grave pentru revoltaţi. 2/1905.-1905 care spune: Domnule Prefect. între Bezdead şi Breaza. nr. aşa cum am văzut la bunicii soţiei. 2 Bezdead de armata austro-ungară şi germană). s-a baricadat în conac. domnule prefect. ajunşi „străini de ţara lor“! Satul a fost ocupat de nemţi. Pentru „Răscoala din 1907“. 363-364) d. peste dealul Costişata. domnule prefect. Dâmboviţa. Stat. stăpânit de lipsurile mari din familiile lor au mers la conac şi l-au ameninţat cu cuţitele pe arendaşul de atunci. Băicoi pentru petrol. fila 207) La Bezdead. Monografia comunei Bezdead. pag. documente dovedind frustrarea de neconceput a drepturilor lor de români. în documentele studiate nu am găsit decât o adresă a Primăriei Bela. Sorescu. (Fig. mss. speriat.din sus a conacului. Aici au adus stricăciuni. îl convinge să aibă încredere în ce-i spune şi-l ajută să-şi strângă ceva din avutul său şi să plece. nici mijloace ca să-şi cumpere cu bani gata. sunt lipsiţi cu totul de întreţinere. Ei au realizat şoseaua primitivă cum e şi acum. Pavel Radu Anghel.

Negoescu. muzica Ionel G. nici măcar al comunei în toate legislaţiile politice din 1918 şi până în anul 200. Spre a fi mai dulce somnul fericiţilor eroi Ridicaţi pe piramida nemuririi faima lor Scriţi în cărţile de aur cântecul nemuritor Pe copii la sânul vostru alinaţi-i cu-acest cânt. aproape toţi cei apţi de front. lemnele luau destinaţia depozitelor lor. la Bezdead a fost înălţat monumentul. cei rămaşi prestau zile de muncă. Românii n-au voie să uite eroismul soldaţilor noştri în acest război. fânul. 2. versuri Iuliu Roşca Dormidont. sunt scrise numele acestor eroi. 40. al eroilor avânt. Oamenii se refugiau. Rădulescu Grigore slt. Mulţi bărbaţi. înseamnă a merge la cursele de distrugere a maşinilor). deci toate podeţele sunt construite de nemţi în timpul acestui război. mă?“ Ar trebui ca fiecare român să meargă la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Mausoleul de la Mateiaşu de lângă Câmpulung-Muscel şi să se închine la mormanele de oase. cioplit în piatră de Albeşti (Muscel). I. Iată-i: 1.(hai să-i zicem judeţean. fiindcă a circula pe acest drum cu un autoturism sau Jeep. printre lacrimi: „Presăraţi pe-a lor morminte ale laurilor foi. Povestindu-le cu farmec. Au rămas în memorie prin sacrificiul lor şi şoptim duios. Irimescu Neculae 39. crâncenele atacuri sau dezastruoasele retrageri. Dezveliţi tot adevărul şi le spuneţi tuturor cum muriră fraţii noştri pentru neam şi ţara lor. de către meşterul pietrar măgurean. Asta nu compensează răul făcut. vitele erau sacrificate. chiar camion. spre veşnică rememorare. 125 de bărbaţi şi-au dat viaţa pentru patrie. au fost chemaţi sub arme şi trimişi în marile bătălii cu armatele cotropitoare. păstrarea gliei străbune! Din Bezdead. Brătianu) În memoria lor.“ (Imnul eroilor. deşi este al NIMĂNUI. cutremurătoarele încleştări cu duşmanii. mărturie a supremei jertfe pentru apărarea. Pe fiecare dintre cele patru feţe ale trunchiului de piramidă cu bazele un pătrat. Militaru Gheorghe Niţoiu Ion 25 . când se mai auzea ici-colo: „care mai trăieşti. fructele.

49. 55. 57. 68. 8. Bogdan Grigore Făţiloiu Neculae Miţag Stelian Necşoiu Haralambie Cioroba Gheorghe Diaconu Ion Chiţă Ion Dănescu Ion Poşchină Ilie Paraschiv Ilie Niţoiu Ion Cioroba Gheorghe Amuza Gheorghe Tănase Mihail Niţoiu Ion Bou Ion Zegheru Ion Bulgărea Ion Brânzea Stan Duca Ion Stănculescu Gheorghe Mihaiu Ion Rusu Ion Niculescu Petre Poşchină Gheorghe Anghel Dumitru Manţog Petre Stancu Ion Ciuciuc Dumitru Duţă Andrei Urzică Nicolae Băcescu Neculae Coman Ion Bobu Nicolae Mănguţă Ion Bănescu Nicolae Mănguţă Vasile Negoescu Petre 41. 44. 12. 54. 11. 78. 72. 9. 102. 53. 26. 43. 76. 10. 48. 58. 17. 7. 45. 29. 77. 73. 36. 67. 18. 46. 66. 31. 70. 62. 5. 64. 38. 25. Dan Andiu Petre plt. 37. 59. 50. 13. 34. 20. 75. 35. 74.3. Nedelcu Dumitru caporal Baniţă Ion Niţoiu Constantin Furcoi Ion Bogdan Petre Duca Constantin Dancea Ion Şerbănescu Constantin Mustăţea Gheorghe Duia Mihalache Băcescu Ion Negrea Gheorghe Dobre Dumitru Nenciu Gheorghe Muşat Nicolae Ghiţă Alexandru Bobu Gheorghe Diaconu Gheorghe Băniţă Ştefan Nenciu Marin Tache Ion Dobre Vasile Bănescu Ion Căliman Nicolae . 24. 26 Dumitru Ion Cristescu Gheorghe Nedelcu Gheorghe Nedelcu Nicolae Diaconu Ion Clepea Ion Stanca Ion Tacu Ion Davidoiu Toma Stan Ilie Siminoc Ion Soare Stan Ghica Alexandru plt. 22. 4. 52. 60. 28. 14. 30. 19. 33. 23. 101. 51. 15. 21. 6. 69. 56. 27. 16. 42. 47. 63. 71. 32. 65. 61.

Soare Grigore Pintea Gheorghe Dobre Ion Radu Iancu Manţog Ion Gheboianu Nicolae Zegheru Ion Mihalache Popa Frăţiloiu Ion 103. Fasole Ion Duia Gheorghe Avanu Ion Tache Constantin Vlad Ion Ghica Constantin sublocot. Anastasescu. 113. 81. 118. 98. I. 108. A participat însuşi prefectul judeţului. 120. În curtea Şcolii Măgura. 89. Iniţiatorul realizării Monumentului eroilor la Bezdead este învăţătorul Mihai Florescu. 96. 1912-1913 şi Războiul de Reîntregire. care este consacrată şi ca „Ziua Eroilor“.79. în anul 1922. 85. Popescu Ilie serg. 114. inaugurarea constituindu-se într-o mare sărbătoare a întregului sat. 97. 94. 121. 107. printre cei care au vorbit au fost învăţătorii Grigore Rădulescu şi Mihai Florescu. Victor Florescu. 109. Poşchină Gheorghe serg. fiul iniţiatorului. 95. 111. 119.A. 106. Tablou nr. 122. ofiţer în M. 87. 110. Biţă Constantin Anghelescu Ion Scobea Ion Degeratu Gheorghe Albescu Ion Dănescu Constantin Bobu Florea Furcuţă Grigore Dumitru Eftimie Mustăţea Toma Tătulescu Ion Baniţă Gheorghe Mihăilă Ion Minăchescu Gheorghe Aceşti 123 de eroi au căzut pe câmpul de luptă în Războiul de Independenţă. 116. prin subscripţii. 83. 92. 1916-1918. 112. 91. Inaugurarea a avut loc în anul 1927 chiar în ziua de „Înălţare“. un 27 . 86. în forma în care se află el astăzi. 90. 80. tot prin contribuţia sătenilor de aici. 1877. 84. 88. 117. 104.N. s-a ridicat . 99. 93. Redăm în copie prima listă cu 41 de contribuabili pusă la dispoziţie de dl. 123. 115. campania din Bulgaria. 100 . Domnia sa a început colectarea sumei. 105. 82. Lungeanu Constantin Picu Nicolae Barbu Gheorghe Nenciu Dumitru Vasile Ioan Buduiaş Ioan Negulescu Florea Zamfir Gheorghe Covaciu Marin Cioroba Constantin Bănulescu Toma plt. (Fig. 1 cu sumele subscrise) Monumentul a fost terminat în 1927.

C-tin Danciu. soldat . Gh. Şt. 29. Gh. Ion I. 16 Bălescu G. Nistor Nicolae 34. Florea Anton 35. Voinea Traian 5. 15 Balea Vasile 43. 11 Moţoc Florea 39. Gh. Negoescu şi Eugeniu Mihail. Arsenescu. Petrescu. Comitetul de înălţare a monumentului: Şerban Taşian. Bucur Toma 4. în memoria şi cinstirea eroilor măgureni care s-au jertfit în „Războiul din 1912-1913“ şi în „Războiul de 1916-1918“.G. Ion V. Vâroghe Ion. Niţoiu I. 6. Huzuiu Ion. Ion 8. Miculescu G. Banu Gh. H. Ion G.monument din piatră de calcar din localitate. soldat 32. Negrea G. Matei Grigore. Negrea Marin 9. Ion . Giurca M. Vâroghe I. Filipescu. Gabrian. 13 Frăţiloiu Ion 41. 2. Tomescu Ion. Ion . 14 Baicu Ion 42. . Nistor Nicolae . Gh. Ştefănoiu G. Gr. . Ion M. serg. Moţoc Florea 37. Marinoiu Ion.. Gobrian Gh. Matei Banu. Sculptori: Ion I. Ion 36. Gh. Ionescu. Gh. Maican Efrima 33. Banu Ilie 31.I. Bucur Tomescu. soldat . 30. danciu. Gh. pe faţetele lui fiind înscrise 56 de nume al bărbaţilor-eroi: 1. 17 Moţoc Marin 45. 7. 12 Nistorescu Nicolae 40. serg. Toma 3. Popescu. Sarabantea Ion 28 . Ion N. Maican Nicolae 10 Mihai Ion 38. P. Monumentul a fost terminat în anul 1923. Ion Bucurescu. 44. Mihaiu I. Arsenescu. Negrea I. Georgescu Ţâţa. Dobrescu. Ion Bălcescu. Niţescu. cap. N. I. Gh.

27 . 29 . va putea vinde. 48. 20 . soldat Manta Ion Şerbana Ion Zamfirescu Nicolae Bucur Spiridon 46. Primul mare câştig este formarea izlazurile comunale.Eftimie Rădulescu cere a fi reînscris pe tabelul de împroprietărire. 18 . Mihai Ion. 50. dacă în Bezdead nu mai sunt loturi. despre care am discutat mai sus. cap. corect. Am descoperit însă unele contestaţii cu privire la modul în care a fost aplicată legea: . 19 . e. 22 . A fost şters în perspectiva moştenirii ce-o va primi de la tatăl său. soldat Ionescu Matei Ştefănoiu Ion Danciu Vasile Danciu Constantin Neagu Ion Uşurelu Neculae Ion Manole Banu Gh. 28 . 21 .Dumitru I. 51. după încheierea Primului Război Mondial şi ca urmare a schimbărilor în lume şi în România. Ion Tacu Ion Ştefănoiu (O)prea. Gh. 47. 26 . 23 . 56. va face datorii. 49. 52. iar 22 au dispărut. serg. Cere să fie împroprietărit oriunde. 24 . Topliceanu Vasile Buţoiu Marin Banu Vasile Necula Mihail Savu Ion Negoescu Marin. 25 . Lacrimi şi flori la monumentul lor! În „Cel de Al Doilea Război Mondial“. Barbu. Printre documentele cercetate nu au găsit tabelele nominale cu bezdedenii şi măgurenii care au primit pământ. Au fost şi ţărani împroprietăriţi. în numele sfânt al patriei şi-au dat viaţa 18 morţi. că nu se ştie ce va face tatăl său. Împroprietărirea ţăranilor din 1921. va ipoteca… . a avut efecte şi la Bezdead şi Măgura. acelaşi motiv de mai sus. Motivează. 55.. 54.. Popa T. 53.

pe cele mai semnificative: avea bancă populară. Valea Leurzii.Primăria Bezdead cere izlaz din moşia lui C. întrucât nu a prezentat acte. Pe aceştia ni-i amintim cu haine unsuroase şi purtând în spate coşul de papură sau raniţa. Trebuie stabilit că Bezdeadul s-a situat în jud. dos. băcănii… Locuitorii prosperau. dispensar ce servea nu numai Bezdeadul. Târgovişte. Vârfuri şi plecau cu noaptea în cap. St. pe drumuri şi poteci din Iedera. mori. Alţii lucrau la întreprinderile apropiate: Ţesătoria „stan Rizescu“ de la Brăneşti.. Fond Prefectura D-ţa. cei mai mulţi de la Moreni. Se prezintă acum şi cere lot oriunde. pământul era generos şi le da rod bogat. vor susţine afirmaţia. 30 . străbătând distanţa Bezdead-Moreni. patru şcoli. munceau la pădure cu boii şi cu caii. 53/1929) f. Bezdeadul între 1930-1944 Aspectele stării comunei noastre. . administraţie. cârciumi. Db. ca putere economică. Arh. sâmbăta. Văile Leurzii. Băicoi. Barbu contestă că a fost eliminat de pe listă. D-ţa drept prima comună ca mărime teritorială. Datele pe care le vom prezenta în capitolele următoare.. Fabrica de Ciment Fieni sau în petrol la Moreni. Vasiliu (1. Creşteau animale. Veneau acasă. populaţie. ca număr de familii. N.Neculae I. cămin cultural. practicau meserii preţuite. tot pe jos. GuraOcniţei. Punctăm ca momente ce traversează viaţa satului. vor fi relevate în capitolele despre economie. pe jos. ale situării ei pe treptele valorilor economice şi sociale între comunele din judeţul Dâmboviţa. Buciumenii. ci şi Măgura.

Hienele cu ochii dilataţi de ură ne-au rupt trupul: ungurii. Dar neprietenii râdeau. Dar a venit „trădarea“ ruşilor. la bătălia de pe Argeş. Insula Şerpilor. vânjos. hulpavi. bulgarii au furat Transilvania. devierea drumului României s-a numit Al Doilea Război Mondial. ruşii. când inamicul (germani.Există România Mare. aruncându-ne înapoi în istorie.“ (1. 1916. cutremurătoarea atitudine a Armatei Ruse în 18 şi 19 noiembrie. la apus de Bucureşti. Basarabia. Satul nostru pulsa cu ţara. editura Moldova. În numai patru luni pierduserăm „moralul. Bezdeadul este parte a acestui trup. Mareşal Ion Antonescu. Ruşii ne-au trădat încă o dată. spre NEUITARE. să-şi înfigă ghearele în trup rotund. Suferă dimpreună cu întregul. Românii…. Patria era întreagă. Bucovina de Nord. austriecii şi ungurii) „complet întors“. Banatul de Vest. Cadrilaterul. 22) A urmat RETRAGEREA. bătălia se pierde. Ţara a căzut. În favoarea acestei afirmaţii evocăm. Oamenii şi economia prospera. Suferinţa. Aşteptau. ca să-i sugrume înflăcărarea. pg. se retrăgea spre Dunăre. după război în ascultarea lor. Această bătălie fusese pe trei sferturi câştigată. Ne-au trădat ca de atâtea ori. 31 . Iaşi. care (ironie a sorţii) ne erau„aliaţi“. cu o indiferenţă de fiară. la tragedia sfâşietoare care se juca la picioarele lor […] Din cauzele arătate. „Trupele ruse nu clinteau şi continuau a privi.

s-au restrâns „câte 50 într-o cameră mică şi sărăcăcioasă.“ (2.) Ruşii. deopotrivă de „periculos“. Românii…. depozitele de cereale şi 400.“(1. Ibidem. comandantul trupelor ruse pe teritoriul român au determinat pe conducătorii armatei române să-şi dea seama că „intraserăm pe mâna unui aliat. tunurile şi aprovizionamentele lor. Ed. pag. de „răuvoitor“ şi de „perfid“ ca şi inamicul.). au tot ţinut să ne împingă spre ţinuturile ruse. „ordinele“ date de generalul Zacharoff. pag. pag. O sută de mii de vagoane cu cereale. Iaşi 1991. pag. Mareşal Antonescu.“ (3. petrolul. ministrul de război al Rusiei pe atunci.avântul. furate de la locuitori. 24. în mare parte ridicate cu forţa şi prin crimă. 27).n. Ibidem. Ibidem. au fost trecute inamicului pe bani sau pe băutură (apă otrăvită).000 ce formau armatele de operaţiuni. tocmai în perioada când soldatul nostru nu avea altă hrană zilnică decât o bucată de mămăligă şi suferea cumplit de foame. armele. Capitala. pe parale şi băutură. Tot frontul se transformă într-o tarabă… Mii de oi şi alte vite. 24) „Rapoartele“ generalului Palivanof.000 de oameni din cei 650. Moldova. pretextând că Moldova era prea mică pentru ca armata lor să opereze. 25. După inimaginabila bătălie de la Mărăşeşti „soldaţii ruşi trec inamicului. Dar ai noştri au refuzat. în timp ce soldaţii ruşi erau repartizaţi câte unul sau cel mult doi la o casă. 33) 32 . vitele. lipsită de lumină şi aer. au trecut … în magaziile lor (ruşilor n.“ (2.

România a rămas în ghearele „prietenului de la răsărit“. exact în locul din care poate fi strict 33 . pentru a înţelege că după Al Doilea Război Mondial. cât şi ceea ce a urmat după el au lăsat aceleaşi urme ca în întreaga ţară. în vârf spre Buciumeni. va ofta şi va mulţumi Domnului că l-a ajutat să treacă peste asemenea timpuri de sărăcie. pe coama Brăghişoari. În sute de familii erau doar mame şi cinci-şase copii. El este o parte a ţării şi a poporului român. amintindu-şi numai. este mai bine să nu ne amintim. Apoi. de patru ani? Cine a trecut prin acele vremuri. în sat s-a instaurat controlul nemţesc. posibilităţile de aprovizionare. de un an. celor şase guri timp de o lună. va sta o clipă în tăcere. abandonată de Churchil şi Roosevelt. Ce să pui pe masă. Bezdeadul nu putea rămâne în afara acestor evenimente. familiilor. Şi peste Bezdead. O primă consecinţă a declanşării războiului a fost mobilizarea bărbaţilor apţi şi a tinerilor cu vârsta de cel puţin 18-19 ani. fapt ce a îngreunat simţitor viaţa. va avea lacrimi în ochi. Ba mai mult. de trei ori pe zi. iar în unele mai existau bunici. Consemnăm evenimentele istorice locale deosebite din această perioadă. de gospodărire. oraşele) fac întregul. atât „Războiul“. fiindcă părţile (satele.Am expus câteva aspecte ale relaţiilor noastre cu ruşii. Cât de greu s-au descurcat în aceste condiţii. cuprins de o crispare.

Dar în august n-au încetat necazurile bezdedenilor (ca ale întregului neam 34 . De fapt. aici a apărut ca din senin o tabără alcătuită din 21 de cabane. cu radar. Aveau energie electrică dintr-o sursă proprie. Acestea se plăteau. într-o săptămână. Valea Morii. din oi pentru hrana soldaţilor. sufragerie şi chiar cinematograf. de la Măgura. Aşezarea lor a ocupat muchia dealului şi pantele spre Bezdead şi Buciumeni pe o suprafaţă de 30 de ha. cât şi toată Valea Bezdeadului. înalte de 30-40 cm şi podeţe cu scânduri. Mica aşezare era nu numai cochetă. ci prin alei clădite.supraveghează atât Valea Ialomiţei cu o vedere largă de la Fieni până deasupra Moroienilor. 200 de soldaţi. nemţii au instalat două cazemate cu tunuri antiaeriene şi. Au fost rechiziţionaţi pentru front cai din cei mai buni. iar locuitorii trebuia să dea din bovine. până în cel mai înalt pisc al Bucegilor. bărbaţi şi femei. bucătărie. iar. bineînţeles. băi. ce nu era transportabil a fost dinamitat. în munţii. Mărturie au rămas cele două cazemate. toată limitată de sârmă ghimpată şi. După 23 august. nevăzut de bezdedeni până atunci. Deplasarea de la o cabană la altă nu se făcea pe alei amenajate pe pământ. totul a dispărut. Valea Sărată. pe picioruşe de lemn. un comandament alcătuit din aprox. aveau linii telefonice multiple instalaţii sanitare cu apă curentă. cu santinele. până la Sanatoriu şi dincolo. din loc în loc. dar şi cu un confort modern. până spre Valea Omului.

(2. 2. prin care se cere Primăria Bezdead să preia. În acest tabel am găsit doar 245 locuitori“. pentru front. pag. Primăria Bezdead este somată să trimită „vitele programate pentru armată. 1/1944. 1994 Primăriei Bezdead prin care solicită să fie expediată o altă vacă. Arhivele Statului Dâmboviţa. fiindcă în sat sunt mulţi cu stare materială mai bună. atenţie. (3. 1/1944. Iată adresa Preturii Plasei Pucioasa. dos. lapte/zi“. 309i/4 noiembrie 1994.) Înţelegem că adevărul este ocolit. Există o plângere a locuitorului Ion R. Tot acum. „toţi cu câte o vacă“. 3. Arhivele Statului Dâmboviţa. pag. fără voia lor. 20-24) 35 . să ducă vaca. Amuza. se înaintează la judeţ un tabel nominal cu toţi locuitorii bezdedeni care au vaci cu lapte şi cantitatea de lapte obţinută pe zi. la Centrul de Exploatare Târgovişte“. N.N. (1. Unii ţărani sunt forţaţi să dea „laptele de la laptele de la gura copiilor lor“. Majoritatea obţin „2 l. absolut obligatoriu.) Ele se vor plăti pe loc. (1. 20-24) Pe 14 noiembrie 1944. câte 2 kg de unt ţărănesc de la fiecare locuitor. 3386/4 dec. în locul celei a locuitorului Ion R. luată de la un înstărit sau „chiar de la primarul Mihail Popescu care are 4 vaci“. dos. trimiţând adresa nr. Amuza care îşi expune marele necaz că „i-a fost ridicată forţat vaca şi nu este dreptate. Fond Primăria Bezdead. Comandatul Centrului de Exploatare Dâmboviţa cercetează şi-i dă dreptate. Fond Primăria Bezdead.românesc). cu nr.

Ar fi interesant de ştiut. Fig. din care 7 ca eroi pe front. 1942. erau 6 morţi. dos. din Bezdead erau mobilizate 840 de persoane. includem în aceste pagini evenimente care să dăinuie în memoria sătenilor noştri. (3. la inspecţia preotului N. În anii 1941/1942. primar fiind Ion Popescu. 126/ 1941.C. Arhivele Statului Dâmboviţa. dos. 133/1942) 36 . printre alte repere ce vor fi arătate la capitolul respectiv. în sumă de 150. Acelaşi preot revine în ziua de 21 martie 1942 şi consemnează 22 de eroi căzuţi la datorie la Bezdead şi 10 eroi la Măgura.Din documentele acestor ani. 3 Buciumeni-Bezdead se reconstruieşte podeţul (de fapt singurul care există pe acest drum) peste „Vâlceaua Roşie“. La Măgura. primar Nicolae Ion. în procesul verbal încheiat. din care 4 ca eroi pe front. am găsit că. construcţie făcută din fondul Primăria Bezdead. Goga făcută la Primăria Bezdead. nu? În situaţia statistică din anul 1941. pe drumul judeţean nr. Cineva poate recunoaşte cele două persoane din fotografii. (2. Fond Primăria Prefectură. cantonamentul nemţesc aşezat pe deal. Situaţia braţelor de muncă…) La 26 ian. Ibidem. consemnează că erau în sat 10 morţi. 27… două fotografii de arhivă care au imortalizat momentul construirii culeelor şi aripilor acestui pod. De ce era atât de necesar acest pod putem înţelege din descrierea făcută mai sus.000 lei.

fasole. în aceşti ani? Mai ştie cineva că până prin anul 1948 o familie avea o singură pereche de încălţări pentru toţi copiii. prune uscate. aceştia folosind-o pe rând? Mai stăruie în mintea cuiva că în acea perioadă se confecţionau „scarpeţi„ din pânza cancinată jupuită de pe pneurile abandonate de şoferii nemţi sau opinci din aceeaşi pânză? 37 . Ibidem. se arată că erau mobilizaţi şi concentraţi 375 de bărbaţi din Bezdead (Măgura nu are formular).(1. Arhivele Statului Dâmboviţa. Pe 9 oct. în special pentru copii. Un atelier se va ocupa cu confecţionarea SABOŢILOR DIN LEMN. din care Prefectura va cumpăra un număr de saboţi ce vor fi distribuiţi şcolarilor merituoşi şi săraci. acelaşi preot vine în inspecţie la Bezdead. 94/1942) Oare îşi mai aminteşte cineva cum umblau desculţi 90% din copii Bezdeadului şi Măgurei. formularul „A“. Fond Prefectura. dos. şi să se reia activitatea cantinei şcolare. mere etc. dă dispoziţie scrisă directorilor să strângă benevol alimente: cartofi.133/1942) La data de 12 octombrie 1942 are loc Conferinţa Administrativă a Prefecturii Dâmboviţa prin care se hotărăşte ca în fiecare comună să se întrunească „sfatul comunei“ pentru a decide înfiinţarea de ateliere.În situaţiile statistice din 8 mai 1942. dos. Inspectând şcolile. (4. după cum a dispus Dl Mareşal Antonescu şi a ordonat Ministerul Afacerilor Externe.. Primar era acum Ion Niculescu.

Nicolae soldat ctg. 2 V. 3. de Munte soldat soldat soldat soldat soldat ctg. 5. 1936 ctg. 89 Infanterie Reg. 2 V. 1934 Bat. 4. Constntin soldat Gheboianu A. În veci să nu uităm numele lor! Să-l rostim cu pioşenie şi în şoaptă. 2 V. Coman I. ctg. Bădoiu I. 1930 ctg. Paraschiv N. Ion Poşchină I. de Munte Dănescu Gh. sângele vărsat pe front de 114 bezdedeni. să nu le tulburăm somnul! Au căzut pe front: 1. N. de Munte Bat. Nicolae Cioroba Şt. 22 Infanterie Reg.Dar durerea care a sfâşiat inimile multor bezdedeni şi măgureni este sacrificiu suprem. 1941 ctg. Gheorghe 7. 104 V de Munte 2. 1940 Reg. 1936 ctg. inclusiv cei dispăruţi. de Munte Bat. Toma plut. 1935 ctg. 9. 8. Serghie Badea Gh. 1941 ctg. 6. 1930 Bat. soldat 38 . Gheorghe Duca I. 22 Infanterie Reg. 2 V. 7 Infanterie Bat.

12 Ceauşu Gh. 1942 ctg. Dumitru . de Munte Reg. Ion . Ion . 4 V. 15 Sora I. 26 V. Gheorghe . 20 Târsan I. Anghel . 17 Bădoiu M. Ion . de Munte Bat. 1933 ctg. 1927 Bat. 89 Infanterie caporal sergent soldat soldat soldat sergent soldat soldat soldat soldat ctg. 18 Stanciu I. de Munte Bat. 1943 ctg. 23 Floarea N. 1936 ctg.Constantin 10 Belivache R. Ion . 1942 ctg. Cavalerie Tgv. Arsene . 4 V. 11 Iancu T. soldat soldat soldat sergent ctg. 21 Badea T. 89 Infanterie Reg. 19 Lungeanu C.) Bat. Ion . de Munte Bat. 4 V. Vasile . de Munte Bat. 22 Tănase i. Ion . . 1943 ctg. 3 V. 3 V. 13 Barzaoache N. 4 V. de Munte Reg. 2 V. de Munte Bat. 1941 ctg. Ilie . 1936 Şc. de Munte 39 . 2 V. 1934 ctg. Bat. 24 V. Gardă (cl. Gheorghe 14 Furcoiu D. 16 Nenciu Gh. 1944 ctg. Gheorghe . de Munte Bat. 1925 ctg. 1937 ctg. 1936 ctg. de Munte Bat.

de Munte Bat. 32 Radu Ec. 1 P.A. 1927 — ctg. 1 V. Tănase . Ion . 23 V. 31 Poşchină T. 1 V. 1941 ctg. 30 Neblea I. Ion . 1 V. 22 Infanterie Reg. Ion . 1941 ctg. Iorgu . Mihail . 1943 ctg. 13 V. 41 Artilerie 40 . de Munte Reg. Reg. IoN . 22 Infanterie Baza Reg. 35 Niţoiu N. 1943 ctg. de Munte Reg. 36 Căpraru I. 34 Chiţu C. Gheorghe 28 Iancu I. Nicolae . . 26 Rizea Gh. 1 V. 38 Dumitroiu A. de Munte Bat. de Munte Bat.24 Degeratu C. Ion . 1933 ctg. 23 V. Victor . 1941 ctg. 37 Marinescu I. Victor . 1926 ctg. Gheorghe . 1932 Bat. 25 Bobu Gh. 1933 ctg. 1943 ctg. 33 Constantin I. Constantin . de Munte Bat. soldat caporal soldat caporal ctg. 1943 ctg. 29 Bocu P. 1937 ctg. Mihail . de Munte soldat soldat caporal soldat sergent soldat caporal soldat soldat soldat soldat ctg. de Munte Bat. 32 Dorobanţi Grupul Special Amb. A. 1943 Bat. 27 Silişteanu Şt. de Munte Reg.

caporal soldat soldat soldat soldat soldat ctg. 9 Roşiori Reg. 51 Nedelcu N. 1945 ctg. de Munte Div. Niculae . 7 Grăniceri Reg. de armament Bv. 1939 ctg. 1923 Reg. 1934 ctg. 30 Dorobanţi 41 . de Munte Bat. Nicolae . 1944 Reg. 43 Gagiu N. 49 Niţoiu I. Victor . Fag. Niculae . Ion . . 1944 ctg. 44 Niculescu I. Constantin soldat ctg. 30 Dorobanţi soldat ctg. 1 Vânători Bat. soldat ctg. 41 Stanciu I. 1945 C. 21 Infant. de Munte 48 Briţu C. 1936 ctg. Gheorghe 47 Cioroba I. soldat soldat soldat ctg.39 Frăţiloiu Gh. 1945 Bat 7/15 V. 15 V. 1945 ctg. 2 T. 46 Negoescu V. 50 Mustăţea I. Ion . 2 T. Ion . Div. 1941 ctg. Inst. de Munte Uz. 40 Mihăiescu Gh. 1942 ctg. 42 Ilie C. Constantin . Ion . Petre . 45 Şuţoiu N. . Nicolae soldat . Călare Reg. 1940 Reg. G.

1933 Reg. Gheorghe . 5 Administr. Ion Samoilă Gh. 22 Infanterie Reg. de Munte (Fig. Samoilă N. 55 Sorescu I. la 20-22 de ani viaţa lor s-a stins absurd. Aceeaşi cinste se cuvine să o exprimăm şi pentru cei „dispăruţi“. 3. Vintilă . 5. 1939 Reg. 28. de mare risc şi că 18 sunt foarte tineri. Ultima pagină a tabelului) Credem de datoria noastră de a semnala că bărbaţii din Bezdead au fost repartizaţi în special. 1931 ctg. 1925 ctg. gloanţe sau bombe. 22 Infanterie Reg. 53 Băciciu I. 1937 ctg. furaţi vieţii de obuze. Bat. 1936 ctg. Traian Ilie I. fiindcă există această incertitudine despre ce vor fi fiind ei azi. unde vor fi fiind. misiuni periculoase. pe care tărâmuri… Iată lista lor. 5 Pionieri 2. 22 Infanterie 42 . 2 V. 1944 ctg. 11 Dorobanţi Reg. la „Vânători de Munte“ o armă mai dificilă. 1935 ctg. Ion soldat soldat soldat soldat soldat ctg. Gheorghe . păstrată în arhive. Ion . 26 artilerie Reg. întru nemurire şi spre memoria consătenilor: 1. Reg. 54 Mihăescu N. iar de acum în această carte. 1937 ctg. Stelian Avanu I. dar din dorinţa lor de apărare a ţărânei noastre scumpe. caz special. 4. 6. Ion Vlad I. 89 Infant. 19 Dorobanţi Bat. Ilie soldat ctg. 1944 Reg. 56 Tatu I. din dorinţa cuiva (s-ar putea spune). Constantin . Briţu I. 1945 ctg. de Munte Bat. 2 V. soldat soldat soldat soldat caporal ctg.52 Irimescu N.

Reg. 12 Belei Gh. Ion . 1935 ctg. Nicolae . Reg. . 22 Infanterie Reg. 19 Artil. Reg. 14 Mihăilă M. Gheorghe soldat soldat soldat caporal soldat soldat soldat caporal soldat caporal soldat soldat caporal ctg. 21 Muşat I. 41 Artil. 22 Infanterie Reg. 1934 ctg. Mihail . 1943 ctg. 22 Infanterie Reg. 15 Duia I. 32 Dorobanţi Reg. soldat sergent ctg. 1937 ctg. Ion Iordan Gh. 1941 ctg. Nicolae . Ion . Sităruş I. 1941 ctg. 1940 ctg. 22 Infanterie Reg. 1936 ctg. 9. 1943 ctg. Grigore . 8. 18 Vlădoiu M. Ion . Constantin 20 Poşchină Gh. 1933 ctg. 19 Bogdan Gh. 13 Zamfir N. 1940 Reg. Dumitru . 16 Artil. 22 Infanterie Reg. 1935 Reg. 1942 ctg. 22 Infanterie Reg. 19 Artil. Gheorghe . Ion Păunaş I.7. 22 Infanterie Reg. 32 Dorobanţi 10 Niţoiu F. 17 Bucur Ilie Serghie . 11 Bănulescu N. 22 Infanterie Reg. Nicolae . 1941 ctg. 22 Infanterie Reg. 16 Duca Gh. 43 . 1942 ctg.

caporal soldat soldat soldat caporal soldat soldat soldat soldat ctg. 34. 27 Sorescu I.22 Petriţă I. 1938 ctg. Reg. soldat. de Munte 31 Vlădoiu Gh. ctg. De Munte 44 . Gheorghe soldat . 89 Inf. 1935. ctg. Bat. soldat soldat caporal. soldat. 1941 ctg. Constantin. Moise . Seg. Reg. 1935 ctg. 33 Puică I. soldat . 1926 Reg. 1931 ctg. Ion .6 T. Bat. Nicolae. 1929 ctg. Reg. 1936 ctg. 1931 ctg. 6 T. 28 Sora Gh. 91 Inf. Anton . 41 Artil. Ilie . 1929 ctg. Jand. 23 Voică Eug. Gheorghe . Reg. 1933. 26 Băniţă C. Dionisie. 23 Val. 89 Inf. 1934. Reg. 3 V. Bat. Reg. 14 V. Buzău Reg. de Munte Bat. 14 V. Moise .. Div. de Munte 37. ctg. Nenciu P. 89 Inf. Soare I. Chiţă I. Gheorghe. de Munte 35. I942. Gheorghe . Ion . 89 Inf. Chiţu P. ctg. 32 Rădan I. 3 V. ctg. 24 Băcioiu Şt. Grea 38. 29 Pinţoiu T. Reg. serg. 1933 ctg. 30 Ilie I. 5 Art. Victor . 25 Sora I. Gheorghe . de Munte 36. Bat. 41 Artil. Ion. 1934 ctg. Giurcă I. Ion . 1937 ctg. 89 Inf. 1935. de Munte Div.

Ion. ctg. Ioneciu M. de Munte 55. 9 Dorob. Gheorghe. Mihăilă I. Ion. Gheorghe. ctg. 1 V. 1 V. ctg. 1942. 1938. ctg. ctg. 1939. 3 Val. Ştefan. ctg. Bat. caporal. 1943. 3 Val. Mihail. 1 V. ctg. soldat. Croitoru M. Chiţă N. soldat . 1942. de Munte 46. Stelian. Ion. soldat. Bat. Gheboianu V. Sorescu Gh. de Munte 49. ctg. Gheorghe. Reg. Păunaş Gh. soldat . 42. Năstase Gh. 1942. 1942. Paraschiv T. 40. 41. 13 V. 1942. 3 Val. Vlad N. ctg. 10 Dorob. 1934. 1929. 1943. ctg. 1 V. caporal. Chiţă I. Bat. Gheboianu I. 1941. de Munte 51. Băcescu N. ctg. Ion. Gheorghe. ctg. soldat. 4 V. soldat. soldat . Bat. 1930. Constantin soldat . ctg. Bat. Catana Gr. Ilie. 1 V. soldat. 43. de Munte 45 . 5 Călăraşi 44. soldat. 1930. Bat. Răcăşan P. ctg. soldat. caporal. Reg. Avram I. 1942. Reg. Constantin. 1943. Reg. de Munte 47. ctg. Bat. de Munte 54. Marin. Stelian. soldat. Bat. 14 Dorob. de Munte 48. Bat. Bat. 25 Inf. de Munte 53. de Munte 52.Reg. 17/19 Val. 1943. ctg. 3 Val. soldat. Aurel. Bat. Bat.39. Drăgoiu P. soldat. de Munte 45. de Munte 50.

fără să ne explicăm de ce mergea legănat. cu nenea Nică Bogdan. al judeţului. Flotila 3 Bomb. s-a distins în batalionul 14 Vânători prin fapte de neimaginat. Cu un singur OM am stat de vorbă despre acest război. pentru care a primit 46 . 1941. 1 T. caporal.caporal. Gheorghe. într-o noapte de iarnă cu sticlă tăioasă pe cerul de ger. dar nu numai al satului. Bobu I. atrăgându-şi stima camarazilor şi lauda comandanţilor. 4 V. de Munte 58. 1941. Multe vor fi fiind faptele de vitejie pe front ale bărbaţilor bezdedeni şi măgureni. serg volt. El. Altele s-au pierdut. fiindcă-i degeraseră picioarele pe frontul eliberării sfântului pământ al Basarabiei. o dată cu dispariţia eroului. Auzindu-le. Câte ceva din ceea ce a povestit despre acel segment cumplit al vieţii lui. Necşoiu Gr. Constantin. Div. o imposibilitate de a crede că un soldat să poată întreprinde aşa ceva.56. al porului nostru. ctg. ci al neamului românesc. Unele vor fi fost povestite în clipe de răgaz sau la un pahar. fiindcă singur a capturat o grupă inamică. 1937. 57. Nenea Nică Bogdan este un EROU. ctg. Bat. Haralambie. De aceea am vrea să întoarcem spre cugetul şi sufletul dvs. ctg. M. Ilie N. cei de faţă priveau cu nedumerire. firavul Flăcău al plaiurilor noastre. Câţi am trecut pe lângă nenea Nică fără să şti ce mare suflet de român avea.

Capitolul X Bezdead în templul artelor În anul 1828 Iordache Golescu scrie piesa de teatru „Comedia ce se numeşte Barbul Vãcãrescu. . În plus. vânzãtorul ţãrii”. Cezar Bolliac cãlãtoreşte prin Carpaţii Sudici împreunã cu A. în care inamicul ataca precum roiul de viespi întărâtat. NEÎMBÂCSITE DE PATIMI. să-şi zămislească BRAŢE TARI. Pământul românesc a născut. de peste 2000 de ani. răbdând de foame şi de sete. Acest pământ a ştiut.Virtutea Militară de Război. Notãm aici doar prezenţa realã a bezdedenilor ca personaje şi a Bezdeadului ca loc de acţiune în teatru românesc în zorii sãi. MINŢI SCĂPĂRĂTOARE. eroi. 47 . zi şi noapte. îndeosebi în oameni de la ţară. Mai sus (capitolul II) au fost comentate câteva aspecte ale conţinutului şi mesajului acestei comedii.T. dar n-au disperat şi n-au pierdut nădejdea în izbânda lor. suportând ploaia.Scutul Crimeii. vântul şi frigul. a fost citat mai în toate bătăliile susţinute de batalionul său. LUCIDE.Bărbăţie şi Credinţă. . având în subtitlu prezicerea cã piesa prezintã ţãranii din Bezdead – sat de moşneni. la nevoie.medaliile: . II). El şi camarazii lui au stat neclintiţi la post. Poetul Iancu Vãcãrescu apãrã cu vehemenţã cauza moşneilor bezdedeni (vezi cap. Pentru atitudinea sa fermã este scos din slujba de ispravnic al judeþului Dâmboviţa în 1817. CARACTERE PUTERNICE întrupate uneori în trupuri simple.

Bunichii ei s-aratã Şi-ncepe-a se preda: „Ah! Bunã bãtrânicã .Laurian. Dar însã biata fatã Nu vru a mai rãbda . D. Pãrinţii o simţise Cã ea cam des pierea. o poezie pe tema iubirii şi a superstiţiilor. lãsat pe umeri dalbi în cosiţe. Jean A. de la 1848.. Ai tu vreun meşteşug?. cunoaşte pe neasemuita de frumoasã Maria cu cosiţe blonde. ochi de smarald şi zâmbet dulce. obrajii rumeni. Sã mi-l aduci pe lunã. De maica-mi este fricã. Moto: „Cerul se deschide în noaptea de Boboteazã. Şi-aş vrea sã-l întâlnesc. Şi-n crâng o cam oprise D-a merge la viţea. la han. Vaillant. prieten revoluţionarilor români. întreabã de Maria.” „Anton Pann pune pe muzicã balada sub titlul „Maria cea bãlaie”. fata cu pãrul de aur. Bolintineanu şi cu fraţii Peretz şi ajunge şi la Bezdead. Pe Niculae-iubesc .. mândrã în horele satului. şi atunci dobândeşte fiecare orice va cere” Reproducem un fragment din baladã: Maria cea bãlaie. publicând-o în volumul „Cântece de lume”. revoluţionarul francez. viziteazã satul Bezdead şi. Poposind la Hanul de la Curte. sosit la „Bãile Pucioasa” în 1839. Teatrul a atras atenţia şi lui Mihai Eminescu. care-l consemneazã într-unul din manuscrisele sale”. Frumoasa din Bezdead Iubea pe Niculae Şi vrea sã-l ia de bãrbat. care îl farmecã şi îi inspirã balada „Maria din Bezdead”. de o frumuseţe uluitoare. fata 48 . Eu ştiu cã tu eşti bunã Şi nu ştii vicleşug .

cântatã de Cezar Bolliac în poezia „Maria din Bezdead”. Alexandru Vlahuţã.Bunã dimineaţa. ca de obicei. cu lucrãtura lui Iancu Urmatecu. stãpânul Bezdeadului. coane! Cã ai sã vezi dumneata cum ţi-ai încurcat bobii.. el a încercat sã rãmânã credincios înfãţişãrii realitãţilor de atunci. în 1901 „Românie pitoreascã”.Pãcatele mele. Structura dealului ni se pare şi mai remarcabilã decât ecoul. Cu acelaşi glas slab. stãpânitorul moşiilor Bezdead şi Pietroşiţa (din jud. publicã. De la Târgovişte la Pietroşiţa”. e un zid înalt de stânci foioase. cã mai ai multe. pucioasã şi fier de la Pucioasa şi Vâlcana: „Un izvor de pucioasã mai e şi la Bezdead. şi mişcã încet capul dintro parte în cealaltã. într-adevãr. J. Lângã bolnav nu era decât doctorul Matei Sântu. strigã „libertate. Acolo. Când s-a apucat sã transcrie. pregãtiţi-vã! Urmatecu cãutã sã nu creadã vorbele bãtrânului. El este tãiat în folii şi se ridicã ca un perete”. cu aceeaşi linişte. Ion Marin Sadoveanu publicã „Sfârşit de veac în Bucureşti”.. În aceastã carte. încã o dovadã cã Bezdeadul nu este un sat ca oricare altul. Vaillant merge şi la „Malul de Rãsunã” despre care spune cã este „dealul care vorbeşte”.A.. În anul 1935. însã felul lor (al sãvârşirilor) el le-a simţit şi rãsunetul lor l-a auzit. la noapte. Bulei. egalitate” iar malul îi rãspunde ca un cor al revoluţionarilor români întemniţaţi la Mãrgineni. fraternitate. autorul dezvãluie prãbuşirea bãtrânului baron. J. roman care „vine în sãvârşiri dinainte de zilele trãite de autor (. cel mai întins şi mai bogat sat din munţii Dâmboviţei.. în semn cã nu e adevãrat ce spune Iancu. Vlahuţã spune în capitolul „Pe Ialomiţa. volum în care este menţionatã şi localitatea Bezdead. O explicaţie originalã! Aici. în marginea de sus a solului. distrugerea acestora de cãtre fiul sãu. fenomen care îi oferã prilejul de a spune cã numele Bezdeadului vine de la „bis-datus (dat de douã ori)”. bolnavul îi spuse deîndatã ce-l vãzu: .. foarte multe zile înainte! Conu Barbu de data asta zâmbi. la Malul de Rãsunã. ajuns acum total neputincios.). De aceea zise: .A. Bubi şi domniţa Natalia întârziaserã. Vaillant noteazã: „Ne îndreptãm deci cãtre dealul care vorbeşte. dupã ce vorbeşte despre izvoarele de iad.Malul de Rãsunã”. bolnav pe moarte: „Apoi (Urmatecu) s-a urcat. 49 . Redãm un fragment semnificativ pentru a întregi ce am spus despre baronul Barbu Belu. în camera lui conu Barbu. Hangiul îi confirmã existenţa fetei. numit – pentru ecoul rãspicat şi puternic pe care-l dã . Dâmboviţa). Mai am poate azi! Azi. Iancule. . lasã se şi supere..

Urmatecu îl privi cu atenţie. începu el. a apelor. a munţilor... apropiindu-se de bãtrân”. la Bezdead fiind. prin Decretul Regal nr. se uita departe. şi-a purtat paşii. 1409.. N-o sã fie nimeni. la 11 aprilie 1911. şi iar ai sã începi sã umbli în toate pãrţile. cã aşa ne-am vorbit dupã acum! adãugã el.. şi nimic nu se putea citi pe figura lui. ştii unde. şi conu Bubi.. nr. Acolo ai sã te duci dupã boalã. V. . ochii şi sufletul prin plaiurile Bezdeadului.. sus.Cu greu! Dar. Poate cã evocarea. a priveliştilor ogreste.. cu toate hârtiile de la minister. trecu în camera de alãturi. întrucât.Acesta cãutã sã-l ia pe doctor la o parte. cine ştie? Poate. şi doctorul.Ş-apoi. a norilor şi anotimpurilor – drept „munci şi zile în sens hesiodic” (Al. pentru cã el a funcţionat aici ca medic.Aş avea ceva cu el de seamã! E vorba de întreaga avere! Ar putea sãmi dea o iscãliturã? . Cu ochii. sã te supere! O datã pe sãptãmânã viu şi eu. Iancu rãrea din ce în ce cuvintele.Peste câteva zile. trebuie sã plec la Bezdead. . ai sã vii iar la Bucureşti. coane (cã o sã dea în primãvarã cu rând). Pe curând trebuie sã ne aşteptãm la sfârşit.Parcã aş crede cã are dreptate! Ce zici. Şi ai sã întâlneşti. Bolnavul era neclintit. între 11 aprilie 1911 şi 31 mai 1913. Vasile Voiculescu debuteazã cu poezia „Dorul”. mari deschişi. Voiculescu a trecut prin urmãtoarele transferuri: 50 . Toţi Bucureştii ţi-i aduc în sac şi-ţi povestesc cine cu cine se mai are. . Vasile Voiculescu. discret. Conu Barbu parcã nu înţelegea. fãrã sã mai fie rugat. autorul inegalabilelor. din martie 1912: „Un dor ciudat mã prinde: aş vrea sã fiu o floare Cu fragede şi albe petale de ninsoare Topi-mã-voi ca roua sub raza-ntâi de soare Odatã cu stingherul luceafãr care moare”. Pânã a ajunge medic la Bezdead. 3.. înãlţãtoarelor „Ultime sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginarã”. în revista Convorbiri literare. Urmatecu se apropie de patul bolnavului. sã vãd de conac. Şi de la Bezdead îşi va fi cules luminile şi umbrele versurilor şi ale prozei sale. doctore? . în Dâmboviţa. Îşi trase un scaun şi luã în mâinile lui mâna uscatã şi caldã a lui conu Barbu. .Şi o sã vinã şi domniţa. în opera sa.Simte cu o siguranţã uimitoare! rãspunse Sântu. şi stãm de vorbã aşa cum îţi place dumitale. sã stea acolo. Piru) îşi au izvor şi în anii petrecuţi la Bezdead. . Urmatecu se nelinişti.

publicatã de L. Muşãtescu în Almanahul literar... şi Nicu Filip continuã: 51 . Ilfov (24 noiemb.. este o fântânã care nu a secat niciodatã şi pe care mulţi o binecuvântã. jud. jud.. Cum sã nu se fi gândit cã împãrtãşeşte soarta lui Ovidiu...... p..... Citiţi vã rog fãrã de teamã... Dar nu este o legendã.. jud.. 1910). nu rãtãcea mereu pe drum Ca mine.. Localnicii îşi transmit o legendã.Circa Ocolul. cum şi cine sunt. – 11 aprilie 1911). procese-verbale-n condici de inspecţii Bãtându-şi capul sã aducã „metamorfoze”-n primãverii.... se cuvine un cuvânt: Când în exilu-i de la Tomis scria plângând a sale Tristii (Ştiţi: „ille ego”) bietul Ovidiu.. circa din Câmpu. Pe plaiul ce este hotar între Bezdead (satul Costişata) şi Ocina. Este duratã chiar de V. tãind pieziş întunecimile grave ale pãdurilor (. Friedman-Câmpina.. – 24 noiemb. victima negrelor zavistii Avea dreptate mai puţinã ca mine ce glumesc acum! El sta pe plajã lângã mare. dar ca sã nu mai fiu banal Şi sã vã cruţ puţin de sila oficialei noastre proze... le veşnicea în imaginaþie peisajul.... sub nr. bravând epidemii.. Voiculescu.. Voiculescu...... infecţii Şi nu scria.).. Dupe-un atât de lung preambul... Şi un alt fapt este demn de menţionat în legãturã cu epoca activitãţii poetului pe aceste meleaguri. pagina 220: V...... 1969.. pe baza unui document existent la Muzeul Literaturii Române. uitam s-adaug.. în Almanahul literar – 1983..... Iatã episodul cãutãrii şi ivirii ochiului de apã povestit de Nicu Filip. Dar bine cã veni şi vorba de mine.. general... Redãm câteva versuri din Petiţia amintitã: Stimate Domnule Director... pictorul Nicolae Constantinescu şi cu tânãrul Nicu Filip apuca drumul Ocinei spre Bezdead.. Gorj (4 iunie – 11 oct. Vã rog iertaţi’mi îndrãzneala... ce chin... pururi prin plasã. Verdele fagului... 1910) şi la circa Hotarele. 253 – 255. povestea ei ..... 8296.. poetul exilat la Pontul Euxin? Din sentimentul acesta s-au nãscut versurile ce constituie poezia Petiţie – Directorul general al Serviciului Sanitar. bobocii fragezi mirosiţi-i! . Înlocuiesc spanacul veşted printr-un buchet plãpând de roze Şi vã trimet aceste versuri în locul oricãrei petiţii.. Buzãu (9 oct. cred... împreunã cu dr...

. apucat ca de o putere. Urc dealul Ocinei sper Bezdead. . Departe pãdurea se rãrea. Am luat drumul Ocinei spre Bezdead. încuviinţã poetul. solomonarul.Ce sã sap? . şerpuind printre bulgãrii de pãmânt. Adapã boii. trecuse de prânzul mare când. Venea cu noi Stoian. Fântâna mã întâmpinã cu rãcoare.. .Aici..) Fântâna am dat-o uitãrii. Unda s-a îngroşat. . Stoian a luat-o înainte cu nuiaua lui. În goliştea dintre tufani a încremenit. Sapã! . (. Dupã ani a rãsunat în mintea mea o chemare. . de alun. domn’ doctor? .Ce sã ştiu.Aici. În dreptul fântânii opresc.Ştii ce? . Drumul urca lutos şi sterp printre tufe de alun. ...Unde? .. Dinspre vale vin care încãrcate cu buşteni.Eu? . mormãi solomonarul.Sã sapi o fântânã. Cel cu cãldarea face semnul 52 . Ne-am dat jos din car. Beau şi ei cu înghiţituri mari şi rare. Mã striga fântâna. Nuiaua a tremurat în mâna lui. noi dupã el.. Lespezile de piatrã le-am cãrat opintind.Într-unul din zori m-a chemat la el. limpede..Cum ce? Fântâna. din coasta dealului o ţâşnit o tulburealã.Mergi cu mine. Îl ducea la vâna apei o nuia descojitã.. înfigând nuiaua în pãmânt.Tu. Era vestit pânã departe.

Pe mort. ca ele împreunã sã scapere.Pe cine? întreabã unul. Şi emoţie sã producã. lucrarea mea este o revelaţie.. sã ardã. Şi cãldurã. Lui AURELIAN CHIVU i-a dat Dumnezeu harul „jocului” cu cuvintele. Fiind amplasatã între Costişata şi Ocina. iar pe cele gimnaziale la Pucioasa şi Buşteni. Pe ãl de a fãcut fântâna. Ca sã releve oamenilor aurul din ele..crucii: . Muritoare nemuritoare nemuritoare muritoare existenţa mea nu-ncape în nici un paradox în nici o fabulã în nici un aforism în nici un eres – de aceea urmeze marelui rost. se înscrie la Facultatea de Litere în cadrul Universitãţii Bucureşti. pe care o absolvã „cu laude”. .Dumnezeu sã-l ierte.. 1935 în Bezdead. . permanenşa izvorului. a urmat cursurile Şcolii primare la Bezdead. Şi de aceea. Poezia i53 . din adânc. “Pãsãrii. Într-adevãr. Eu sunt poet. ochii. ochiul de apã pare dãruit de Zahei Orbul în schimbul ochilor lui..” (din vol. având dedicaţia „comunei mele natale Bezdead”: “Eu sunt poet. . o copilãrie la Bezdead. un cer limpede” – 1974) Nãscut la 17 oct. Aurelian Chivu e damnat sã fie poet dupã cum însuşi mãrturiseşte prin poezia „Eu sunt poet”. Le este slujitor fidel. spiritual aparţine poeziei. sã producã luminã înlãuntrul oamenilor. sã i-a foc. dacã mai era nevoie. Seceta din anul 2000 a dovedit. Locul unde existã ºi azi fântâna se numeşte „la Burloi”. Prin rãdãcini aparţine Bezdeadului. Se dedicã lor. Dar n-a rupt mãcar o clipã legãtura cu satul natal. cu bidoanele de aici... Bunã apã! Zahei îşi dãruia.. L-a hãrãzit sã cheme cuvintele şi sã le armonizeze. firului de apã întru vieþuire.. Aproape tot satul Costişata ia apã. într-o vreme o foloseau mai mult drumeţii şi lucrãtorii cu carele la pãdure. Şi chiar o parte din locuitorii Ocinei. Universul fascinant al cuvintelor îl cheamã. Dupã absolvirea Liceului Sinaia.

Coresi. Doamne. a trecut prin „Furcile Caudine” ale cenzurii. Nu s-a înclinat.. mi-am fãcut atingerea. eternitatea. cina. prin torturã şi teroare. 1999) Fusesem robul leoardei de duhuri. pânã atunci fusesem robul unei hoarde de fantasme. „Marea cu ieşire la cer”. Hefaistos. Ed. Ed. neîncheind-o. reşedinţa de varã a suveranilor persani). Eminescu. prea devreme cãzutã aici. Eminescu. muntele. Ed. un cer limpede”. absurde apariţii. „Lovitura fãrã atingere”. Eminescu. de la nimeni. himera. Ed. Verbul sãu stã în gerunziul ce-şi dilatã mişcarea. Mineea. Ga. a pãtimit. Ed. duhuri. paradoxul. S-a încrâncenat. 1974 . Ed. visul. fãrã loviturã. castorii. din cealaltã lume.a adus cele mai mari satisfacţii. purtând titluri-metaforã: „Pãsãrii. halucinaţii. suferinţa. trecându-mã. de la nimeni la nimeni. 1999 . lovitura. Universul sãu este piatra. nicãieri. 2000. marea.. Eminescu. Pegas.. nimic.. lumea miturilor. dragostea. Ed.. Ed. Şi a reuşit. 54 . fluturii. acum. Ecbatana (capitala Mediei. Însã şi suferinţe. la uşa zãvorâtã şi poarta de-afarã. erezia. cerul. rãpirea. „Invulnerabilul”. din lovitura fãrã atingere... Medeea. „Judecata-n Anthares”. Mineea! (Din vol. Orfeu. fantome şi himere O putere nouã creştea în mine. grãbit prin apocalipsã şi dezastre. din cealaltã viaţã. Bucureşti. 1998 . 7-6 î. Eminescu. ca sã le apãr pe tine în mine. 1984 . „Corabia pe douã mãri”. ispita. Mineea. Numim numai câteva. A publicat peste douãzeci de volume de poezii. Reproducem din volumele sale poeziile: Lovitura fãrã atingere Din loviturile nedrepte primite mi-au fãcut lovitura fãrã atingere.n. „Lovitura fãrã atingere”.. sec. Albatros. Eminescu. 1987 . Readuce obsedant. niciodatã. rãsunând încã dupã ce ai sãvârşit lectura. fantome şi himere. a antichitãţii: Euridice. 1979 .e. „Atingerea fãrã loviturã”.

Ermetice şi înşelãtoare forme pândind mai înaintea cerului. el însuşi imensã şi blândã vietate foamea lor din vis sãturând cu galazeii adormite în erezia zãpezilor. ce e eternitate cãtre mine trece alt timp în trupul meu ctitorind invulnerabil. „Corabia pe douã mãri”.. şi intru în zi ca în erezie cu înfometate. 1979) . nu doar atunci. Ed. Ed. înfãţişãri surpând viaţa formelor la rotunda masã. ca în erezia întru viaţa formelor la rotunda masã surpând Ce e pire.. 1997) Vietate blândã cerul foamea sãlbãticiunilor sãturând ca lacãtele închise urmele fiarelor. iar dând de mine el invulnerabil pe calea somnului şi-a morii schimbându-se-n eternitate! Nu cumva e numai un vis? (Din vol.. (Din vol. O. apocaliptice. „Atingerea fãrã loviturã”. Eminescu. toate astea parte din mine fãcând şi-acum.. Acum! nu salt abisal..viziuni catastrofale. Eminescu. Nu mã feresc acestui masacru altfel îmblânzind cruzimea prevestirelor vietãţi gata sã coboare de pe trupul meu ca la o cinã. Imposibile! Imposibile! Şi iatã-mã imponderal. În somnul care vine şi piere aidoma cerului în tribale pietre 55 ..

Aici din pielea pietrelor de zeac cu evlavie. îmi strigam.” (Din vol.eretic nu voi dormi. „Poeme”. Zlac. în 1978. sacre intrãri. cum te voi ascunde? Nu voi mai dormi niciodatã. rãpirii loc de valahã vatrã rodind sub slava soarelui geamãn în furci de râpi ca pasãrea mãiastrã a zarului. Ed. puterii şi rãpirii. Ed. în somn care fãrã voia ta vine şi piere o eternitate de-o eternitate curând vei adormi şi tu. la publicarea volumului „Rãpirea” al lui Aurelian Chivu. ochi al limbii Bezdeadului „Bezdead. lighioane vii se ivesc şi pietrele mi-au fost pãrinţi. fãcliile cinei aprinzând şi tot eu. Eminescu. crescut în carnea mea şi-n castorul de piatrã. fraţi şi copii azi într-o limbã a pietrei numind la porţile Ieşirii Coporod.. Dar cum te voi feri. alegorii. trecut la cina balanţelor în erezii. Poiana-Mãrului. tu ochi al limbii. Coresi. Faţa-Teiului. Podul lui Pãlici. într-o limbã a arborilor zei. Coclanda. umbra mea ca din nimic luând trupul din eres. 1975) Marele Nichita Stãnescu. şi-a imnicelor pãsãri zidindu-se. Runcu. spunea: „Poezia lui Aurelian Chivu depãşeşte cu 56 . (Din vol. aminte aducându-mi izgonirea. apocrife. niciodatã. ca din aprinse ape. totem al morilor de ape la facerea de zi lucrând. viu.. înfricoşat îmi ziceam. Valea-Corbului. Sat fãrã bãtrâni cu apa şi vãi numind ceremonii într-o limbã a pietrei în eres. Valea Leurzii. „Invulnerabilul”. Râmata. Bapciu. 2000) Tu.

din Belgia şi pânã în Suedia sau Japonia. spune cu admiraţie Alexandra Titu. luminã. din Spania pânã în Canada sau SUA. Textul cãrţii este dur şi penetrant ca o lacrimã îngheţatã. Obţine licenţa în ştiinţe economice şi filozofice. Dupã absolvirea învãţãmântului elementar la Bezdead. s-a nãscut la 21 septembrie 1930 în Bezdead. florile sale reprezintã o sabie admirabilã a gingaşelor flori de pe plaiurile Bezdeadului sau din alte spaţii ale României. dacã nu s-ar repeta. 1 şi Şcoala Nr.. A deschis 109 expoziţii personale. ci culoarea luminii. membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici. pe lângã timpul acordat familiei.. cititorule. o datã cu propria ei graţie. sat care i-a legãnat anii copilãriei. a buchetelor. Laptele gânditor. Te invit. continuã studiile la Bucureşti. tot ca o expoziţie permanentã la Şcoala Nr. plecãm cu nostalgia acelei mase vegetale compacte din care l-am desprins”. la expoziţii colective. Pe lângã bogata sa activitate profesionalã (a deţinut posturi de înalt demnitar în Departamentul Cultelor mult timp). Despre A. Renumitul Dan Iordãchescu scrie în cartea de impresii: „În lumea 57 . eticismului e tehnic. din Pucioasa. arta sa fiind admiratã: „. prietenilor. ci cu lenea ecoului care. alegând un buchet. smuls din Calea Lactee. bogãţia de culori se înfiripã din multitudinea secvenţelor. ION EMIL LUNGEANU. domnia sa a gãsit acel rãgaz de visare. Din Bucureşti pânã la Iaşi. elipticul se combinã cu repetiţia. Are o expoziţie permanentã la casa pãrinteascã din Bezdead şi câte un grupaj de tablouri. gingãşie. culoare. din care aproximativ 4500 se gãsesc în colecţii particulare sau publice din ţarã şi strãinãtate. Staţi de vorbã cu florile sale! Veţi gãsi în ele dragoste. ridicând imaginea la concept. laureat al Festivalului Naţional de Picturã. la fel cum. Ion Emil Lungeanu a creat aproximativ 5500 de tablouri în ulei. judeţul Dâmboviţa. ceva din amintirea acelui belşug cromatic din care a fost desprinsã. Târgovişte şi pânã la Craiova sau Vaslui.. Acest lucru nu se poate face dintr-o datã.”. fiecare imagine poartã în sine. 2 „Vasile Voiculescu” – Bezdead. artist plastic. Bucureşti. bunãtate şi linişte! Pictor consacrat. absolvind apoi şi Universitatea Cultural-Ştiinţificã Bucureşti – secţia arte plastice. unde îşi va stabili şi domiciliul. plaiurile fermecãtoare marcându-i sensibilitatea. Participã la saloane anuale. nu are culoarea albã.. graţie. a gãsit pacea de a dãrui pânzei paleta florilor. nu ar fi”. sã o dezgheţi sub genele dumitale. Chivu se mai afirmã cã „exceleazã în poetizarea exorcismului rural şi în genere al unui univers de Walpurgie .totul comunul tip de gândire metaforicã. de retragere în sine pentru a izvodi oamenilor frumosul. Desprinsã din context.

Şcoala de ofiţeri de rezervã (1 an). lucrãtori cu sapa. apoi la I. Va continua sã picteze portrete pânã mai târziu. Este crescut pânã la 14 ani de fratele mamei. Sculptorul în lemn. încã din copilãrie i-a fost destinat un drum de luptã. ca fiu natural al Floarei Albescu. geometric şi flori pentru ornarea mobilei şi obiecte de artizanat: cupe. obţinând bucurii şi succese numai prin înverşunare şi voinţã. drumeţi cu boccele în spinare. fiind avansat la gradul de locotenent. balerine. În armatã organizeazã cercuri de sculpturã pentru ofiţeri şi pentru trupã. pentru prezenţa sa lângã noi. Am gãsit în expoziţia de picturã a lui Ion Emil Lungeanu multã. ori de câte ori a fost nevoie. Îşi terminã studiile liceale prin examenul de bacalaureat. Modelarea. unde se calificã lãcãtuş-mecanic. Şcoala de gradaţi. de asemenea. 2 Bezdead”.U. o dantelãrie fascinantã din lemn. având însã de partea sa talentul. Voiculescu”. De atunci se pãstreazã câteva portrete ale prietenilor şi rudelor sale. Dãltuia. expresivã”. a început tot la Bezdead. cu Consignaţia „Mobila de Artã” din Bucureşti. A trebuit sã se stabileascã la Bezdead. în rãdãcinile copacilor şerpi. Încorporat în 1949 la „vânãtori de munte”. caldã. col. este. pentru tot ce a fãcut ca fiu al satului. în acest sens. Colaboreazã. În cariera militarã se distinge ca „trãgãtor de elitã”. un artist al acestor plaiuri de legendã. supunerea lemnului la „starea” pe care artistul viitor i-o destina. tablouri care-i trãdeazã talentul neîndoielnic.P. urmeazã.florilor. multã culoare vie. sublimul se realizeazã prin sensibilitate şi culoare. Noi îi mulţumim pentru desfãtarea pe care ne-au produs-o toate expoziţiile vernisate la Şcoala Nr. mama îl pãrãseşte. plecând în lumea drepţilor. Târgovişte. Gheorghe Albescu. ca spaţiu. iar Rodica Bujor consemneazã: „Numai farmec şi culoare în lumea florilor lui Ion Emil Lungeanu. pãsãri în mişcare sau stând. când pleacã sã-şi urmeze destinul. 58 . obţinând numeroase premii întâi. în exterior. a rãmas necunoscut ca artist.(r) Ion Albescu. la Casa de Culturã Bezdead. 2 „V. apoi Şcoala de ofiţeri activi (2 ani) pe care o încheie cu un calificativ deosebit. A cochetat cu pictura şi sculptura de la vârsta de 10-12 ani. rame. Nãscut la 31 martie 1927 la Bezdead. a fost sã vinã expoziþia de sculpturã ocazionalã de „Centenarul Şcolii nr. ca şi în lumea artei. galerii etc. În 1982 se pensioneazã cu gradul de colonel. în special. pe rând. La 6 ani. a fost sã aflãm cã locuinţa sa a devenit. Departe de noi. Este muncitor pe diverse şantiere de construcţii. Sculptura adevãratã a început-o pe la 20 de ani. prin natura carierei sale. „Vedea”. de la care nu mai poţi pleca”.

59 . drumul spre fâneţele. Mai sus. Îi mulţumim pentru starea provocatã! Capitolul XI Întâmplãri dramatice 1. liniştiţi. Gospodãrii cuprinse. cãsãtorit cu Mariţa.pentru a fi descoperitã valoarea pe care o reprezintã. drumul de la Bezdead la Pucioasa. întinse pânã la hotarul cu Moroienii. Aşa cum era. Au urmat alte expoziţii la Casa de Culturã Bezdead ori la diferite instituţii din judeţ. Soţia sa. din argintul lunii. de grãdinã. Ion n-avea copii. prin vibraţia pe care o transferã lemnului ce cântã în unduirea şoptitoare a liniilor şi formelor. fãrã sã supere pe cineva. izolaţi de sat. sã prindã glas. Ne-a revelat frumuseţi nebãnuite. totuşi un glas de copil de vreo doi anişori le umplea casa. la Frãget. alegea vreun paltin cãruia sã-i dea buciumului. de casã. Creşteau vite şi cultivau pomi. din mişcarea şi tãcerea stelelor. vedea de caprele satului. În drumurile lui. odinioarã. a pãşunilor. Munceau laolaltã. Mergând spre Zlac. oamenii au consemnat trãirile la contactul cu creaţiile prezentate şi au apreciat cu bucurie exponatele. Alãturi de ei îşi durase casã şi acareturi. Mai avea de rostuit ’nea Vasile pe Lache. din miresme. pãşunile şi pãdurile oamenilor. pe o coastã mai linã. din vânt. într-o poianã mai largã. din roua dimineþilor proaspete. Era un nepoţel al lui ’nea Vasile. slobozindu-i spre întinderi glasul tânguios. sã se armonizeze în simfoniile incorporate în copacul ce a fost viu odatã. Îşi duceau viaţa în tihna plaiurilor. În ziua aceea de varã a anului 1946. Pãmântul lor era în jur într-un trup. fiul cel mare. Muşaţii De la podul Râmata. şi-au clãdit gospodãrii câţiva oameni. este numai pe albia Bezdeadului. „pe gârlã”. lãsat în plete ondulate pe umerii sãi de cioban solid cu barba de cãlugãr. pe partea stângã. grijind de orãtãnii. pentru cã a fãcut ca lemnul sã se mişte. al doilea fiu şi pe mezinã. Ion. din boare. pe partea dreaptã. Ne emoţionãm prin arta sa. Floarea trebãluia în bãtãturã. din şoaptele izvoarelor. Bãtrânul Vasile Muşat cu pãrul albit. Viorica. Impresionaţi de arta sa. din strãmoşi îşi aveau locuinţele şi grajdurile şi toatã starea Muşaţii.

.. Uimirea. spre ceruri. De sânge le sunt stropite şi hainele. în patru coşciuge. nãluci. parcurg drumul pânã la primãrie şi înapoi pânã la bisericã. scobite demenţial cu cuţitul. Bufnituri în uşi. Floarea izbutise sã facã doi paşi. Cãrnurile sângerânde ale tatãlui. Ţâşnituri de sânge în fire subţiri. Lache şi Mariţa s-au strecurat. cu acel zgomot surd. dar o detunãturã îi plesneşte în urechi şi ceva cald îi înfãşoarã trupul. hoţeşte. Fâşâit de lamã pãtrunsã nemilos în carne. pânã piere din corp şi se încheagã pe jos. Copilaşul se scufundã în somnul de veci. pierind în pãdure. Copilul „doarme” lângã bunicã. în neştire. Cinci morţi. Casele şi acareturile au fost dãrâmate.. lãsând loc înserãrii. cu lacrimi în ochi. sunt duşi la cimitir. pierind pe dupã vârfurile copacilor. iar capul nu se mai putea ridica. teribilul stãpânea viaţa satului. Din rãni adânci. Muşaţii s-au strâns la adãpat dupã ce au închis vitele şi au slobozit câinii. spre viaţã. Tot satul n-a fãcut altceva în ziua aceea. Lache şi Mariþa revin în zori. Icnituri.. Câinii parcã amuţiserã. Pe mâini au sânge. dar o altã fiarã îi tãie venele de la ambele mâini. lãsând pe prispã luminiţa unui felinar. cum au venit. namila îmbroboditã. O pauzã neagrã îi învãluie privirea. nãuceala. au stins lampa. bãtrâni. Noaptea îi înghite. ca un plescãit în carnea macrã.Ziua s-a dus încetişor pe culmile dealurilor. Rana provocatã de Ion unuia dintre asasini a dus la descoperirea 60 . un glonţ gãsindu-şi loc tocmai în trupuşorul lui. Lache Muşat (Haralambie) şi-a construit altã gospodãrie. Muget de om în dureri groaznice. strãpungându-l cu zece lovituri de cuţit.. Pacea cuprinsese sãlaşurile şi colinele. stropesc pereţii. simþind o uşurare şi o neputinţã. Cade. sângele izvorãşte în fuioare. Doar miros de sânge. privesc înspãimântaţi. Ion apucase toporişca şi izbi. spre grãdinã. nene Gheorghe”! Umbra se nãpusteşte barbar spre trupul fetei. Mãcelul îi îngrozeşte. Gata! Bestiile nu mai simt viaţã în jurul lor. purtat acum parcã pe nişte nori. tot pe gârlã. Dar mai are viaţã. Patru umbre se preling pe lângã garduri. ale Vioricãi. mâinile aproape secţionate ale lui Ion. Tãiş de topor. Luminiţa felinarului piere. femei ies la garduri şi. Numai Bezdedelul îşi murmura curgerea. Au trecut cinci ani. Stãteau covrig. în noapte. Copii. copilul cu o luminã cereascã pe faţã îi face sã fugã spre sat ţipând. dar în grupul de case din poiana mai largã apropiatã de Râmata. Viorica e şi ea cãsãpitã. Vasile Muşat e mort. Obosiţi... Mâini lãţoase. potrivind ca un licãr sã pãtrundã pe geam spre leagãnul în care dormea copilaşul.. Patru cãruţe urmate de un nesfârşit cortegiu îndoliat.. Pete de sânge şi pe cele trei cuţite. Pleoapele ochilor lor atârnau grele. venite din neguri strâng plãsele de cuţit. Strânsura Muşaţilor s-a dus. Din puşcã mai iese miros de cartuş tras.. ca un semn al pâlpâirii vieţii. De ce-o fi vorbit? Ce-o îndemnase sã se adreseze umbrei ce trecea pe lângã ea: „Ionicã al matale.

Lui Ion Stan Gagiu ursitoarele i-au prezis mai multe necazuri decât bucurii. Sã aveţi grijã cât sunt plecat! Ajung la Crovu. Doi au fost numiţi de Viorica. care locuia în Colnic şi Miercan din Valea-Leurzii.Cine eşti? . Ioane. Şi vezi. cu furca pregãtitã de apãrare. fiindcã umbra era la caii lui Gh. coboarã pe la codirlã şi apare pe jumãtate în spatele fratelui sãu ţintuit de mâna întinsã a intrusului.Bine. având la aceeaşi cãruţã unul un cal şi celãlalt un cal. îi rãspunde el. Nãscut la Bezdead în anul 1900.Ce om bun la cãruţe la ora asta? S-a dat jos din cãruţã şi s-a trezit în faţa arãtãrii care i-a pus pistolul în piept. 2. crezând cã e vreun tovarãş. cinci duble.. L-au iertat. sat din comuna Odobeşti. viu cu porumb peste câteva zile. câţiva vecini. recunoaşterea lor aducându-i şi moartea. Bezdeadul. lângã Titu. El a dat. Gheorghe Gagiu e de veghe şi întreabã. La miezul nopţii. fulgerãtor 61 . o umbrã. i-au cerut mãlai. din ochi. numai „aburelul” sã mi-l faci. uneori furios.Lasã.. iar el. îngãinând în spaimã: Hoţii! Ion Gagiu se trezise şi. pomanã nu. pitiş. Dar ofteazã şi trece mai departe.Om bun. Ca şi noi. moartea venindu-i pe ţeava unui pistol. Trei cu lamele cuţitelor sclipind înfiorãtor cerând sânge şi al patrulea cu armã. A suportat privirile oamenilor cerându-şi mereu. rãspunde apariţia. În aceeaşi direcţie.. patru bãieţi şi trei fete. ştiindu-l pe Ion darnic. Ca şi timpul. departe de casã. se iveşte între cãruţe. damnaţi sã trecem o singurã datã prin clipele ce se duc şi nu se mai întorc. din cãsãtoria cu Florica Dãnescu.fãptuitorilor. Pe 6 mai 1947. Oamenii l-au primit. Nelu Pascu şi Gheorghe Mortoiu. Au fost condamnaţi la câte 25 de ani de temniţã. vrând parcã sã spunã ceva. ca niciodatã. prune afumate şi poame. Patru. Pe trei i-a înghiţit întunericul. Fantoma vede primejdia. înşfacã furca de fier. ne laşi cu 8-10 kg de mãlai? . din inimã dãruitor şi vãzându-l cã pleacã „pe drum”. iertare şi îndurare. trecând pe lângã colina Muşaţilor („La Muşeţi” cum i se spune) îşi murmurã curgerea necontenit. unde înnopteazã (7 spre 8 mai). Avea şapte copii. Gheorghe a încremenit. . Mortoiu.. Ceilalţi doi erau Gojnea Ţiganul. acolo. luatã când avea 16 ani. tãcut şi supus a muncit lângã ei. . Fiind perioada de dupã secetã. Cu ei au mai plecat şi Ion Anghelescu (Bârzoi). Numai unul a mai venit. fiindcã pomana am fãcut eu cât am trãit. cã nevasta îi zice: . avea sã trãiascã 47 de ani. au fost. Ion Stan Gagiu şi fratele sãu Gheorghe Stan Gagiu (Gurgãu) pleacã „pe Vlaşca” cu ţuicã.

Dumnezeu îi aducea în familie tot un bãiat. pe Culiţã. Oamenii din sat vin duium şi privesc cercetãrile procurorilor. Moartea. pe Ion (Ionel cum îl mângâiau ai casei). Moare pe loc. caii lui l-au ucis. a rãmas în casa pãrinţilor. Câinele o pierduse în fuga-i dementã. Gãsesc o pãlãrie. încã mai avea de lucru. Ion destinat sã rãmânã. alte douã fete n-au avut forţa de a trece de vârsta de 7 ani. Ion Stan Gagiu s-a dus sã-şi caute primul fiu. Alexandru se stinge în chinuri uluitoare şi în singurãtate. prãbuşindu-se. Însã. 1944. În 1971 pleacã la Bucureşti dupã nişte piese. L-a jupuit fãrã sã ştie cã iedul avea dolac. Şi în 1949. cine i-o creşte?! S-aveţi grijã de ei! a mai apucat sã spunã Ion. A luat ocupaţia tatãlui sãu: gospodar cu cãruţã şi cai. cãzând din cireşul lor de la odaia din Ursei. Cât poate îndura un om! I-a întãrit Dumnezeu pe cei rãmaşi. Era al şaselea în şirul celor plecaţi. A murit la 14 ani. Au prins aripi şi s-au dus în ceruri.îndreaptã ţeava spre pieptul lui Ion şi trage trei focuri. Te înţeleg din gesturi şi din vorbã. prietenul.. Ai casei n-au apucat sã-l ştie bolnav. din ceruri. Şi ca Ionel sã rãmânã printre ei. de un cal? El. al doilea fiu. Cazi. L-au gãsit plecat spre ceilalţi doi. Sã nu fie nenea Ion Stan Gagiu singur. cineva dorea sã-i reuneascã familia dincolo de moarte. Cu patru zile în urmã. nãscut la 2 martie 1936. Al treilea Ion din familie. le ţinea gãleata de apã pe genunchi. Prieteni ai omului. La Bâldana este prins într-un accident de circulaţie. . având acolo vite de îngrijit a plecat de acasã şi. Fãrã voia lor! Caii lui pe care-i mângâia pe coamã. Între timp. N-a mai apucat judecata. Jandarmii l-au fãcut scãpat şi l-au împuşcat. Ursitoarele nu-şi împliniserã învoiala. într-o zi de iunie 1944. fratele l-a salvat pe el. Şi tot pe un Ion îl secerã. Nu te sfarmã cu picioarele lui elegante. în oct. în numai patru zile. Calul ca şi câinele. oferindu-şi pieptul. Însã de acolo. Acolo l-au prins. Este a unui ţigan din zonã.Copilaşii mei. El locuind la odaie. Vai! Tocmai 62 . Ion Gagiu este adus acasã şi înmormântat în jalea familiei şi a întregului sat. asta a mai auzit şi a rãmas de piatrã. Hoţ de hamuri şi de cai. Recunosc pãlãria. i-a dat tot numele de Ion. sã bea mai comod. cãrora le dãdea boabe de porumb din mânã. Cât l-a plâns! dar numai la patru luni. Anunţã jandarmii. Ajunge merceolog la Gãeşti. Înţelesese de ce mai trãieşte? Sigur. nemaidorind sã rãmânã „gospodar” în sat. El îi frânsese sufletul. tãiase un ied pentru ai casei. dupã care fuge. Nãscut în octombrie 1944. el învaþã carte îşi face o meserie bunã. fratele lui. Culiţã (Nicolae) Gagiu. cu nemiloasa-i coasã. Ţiganul avea o locuinţã şi în Piteşti. Era ultimul bãiat. Gheorghe. te ocroteşte. tot la odaie la Ursei. S-au trezit cu toţii. din greşealã.. a murit.

. ci efort. fãrã sã vinã acasã. Ei. coborând şi bordurile de ciment. Florica şi-a purtat destinul cu strãşnicie. depozitate pe lângã garduri. Buciumeni. La „Cariera Lespezi”. în iulie 1975. E cãsãtoritã cu Gligã Mihãilã (Angheluţã). Pietroşiţa. nu ezitau sã lucreze aici. zdrobit de la coaste în sus. chiar orgoliul lor. nãscutã în 1933. Maria. I-a fost alãturi singurul copil rãmas. Pornesc în galop nebun. S-au distins dintotdeauna prin hãrnicia. Sã fi fost ziua „de doi” fatalã? Doar tot pe „doi” se nãscuse. aceeaşi scenã de groazã. sã poatã împlini toate cele creştineşti pentru morţii ei. În alt loc. de la podul Râmata şi pânã la Costea Bãnescu. De garduri doar se feresc. Nu prin protecţie. Mai 63 . pentru asfaltare. Celãlalt fusese împrumutat. treizeci de consãteni erau salariaţi ai carierei de piatrã. de unde se aduce piatra pentru fabricarea cimentului. Mulţi erau şi din Runcu. Atunci. Aveau masã la cantinã şi dormitoare pe comune şi prietenii. Culiţã a decedat. hotãrârea şi ingeniozitatea lor.. cu omul cãzut între copitele din spate ale cailor. pe Monica. cu ambiţia. Era în ziua de 2 aprilie 1976. Se cãsãtoreşte cu soţia acestuia. iubitoare a cabanelor din Bucegi. condiţiile de muncã sunt foarte grele. cât amar. Gheorghe (Gicã) Dulicã are aceeaşi moarte ca a lui Culiţã. Bezdedenii. Orbi sunt. Formau o familie. Numai un cal era al lui. De la Gheorghiţã Anghelescu (Paliu) pânã la Ilie Nãstase. 5. La începuturi. şi cu capul spânzurând. Culiţã cade între cai. Uneori abordate cu încãpãţânare. La câţiva ani distanţã. cu capul în jos şi cu picioarele prinse în lanţul de la scaunul din faţã. au vãzut oamenii. 3. Lucrau la sfredelirea muntelui câte o sãptãmânã. nu ocolesc greul. cu picioarele captive în lanţ. 4. Soţie şi mamã. Vor sã câştige bine.asta era. bezdedenii. piatra era desprinsã din munte cu şpiţul şi barosul. în faţa „crucilor”. Culiţã se îndrepta spre casã cu cãruţa goalã. Capul se bãlãngãne între copitele din spate. Au o singurã fatã. Moroieni. Salturile sunt enorme. Victima a fost Nicolae (Culiţã) Popa. burduşit de fiecare bolovan. Nu prea sunt doritori de angajare. Azi ea mai trãieşte. Explozia Bezdedenii s-au angajat ca muncitori încã de la înfiinţarea Fabricii de Ciment Fieni. Drumul doar îl pipãie. câtã durere poate primi un om? Al şaptelea din familie pleca în cutremurãtoare chinuri. În dreptul lui Stelicã Soare. Cãruţa e o coajã de alunã. Avea sã fie şi ultimul. Câtã jale. din cauza autobuzului ce venea dinspre Pucioasa. cai „îşi fac nãlucã”.

.Oamenii . oamenii sunt vecini cu norii. firele ce duceau în galerii la capsele de detonare şi capsele înseşi.apoi. în galerii sãpate în pântecele colosului. prin detonare. * * 64 * . s-a instalat un paratrãznet cu substanţã radioactivã închisã (protejatã) într-o cutie de plumb. la umplerea golului (galeriei) cu saci de hârtie. Şi toţi ies. Substanţa ionizeazã atmosfera şi capteazã descãrcãrile electrice pe o razã de 500 de m. În ziua aceea de 2 iulie 1975. De aceea. Zburau pietre şi pãrţi din oameni. se îndreaptã spre galeria „la senin”. Oamenii. Ca o ştafetã. creştea nevoia de rocã... Crescând producţia. purtãtoare de o intensitate de curent electric de 10 – 20 kA şi o tensiune electricã de 30 – 200 megavolţi (MG) . sus.. altul se aruncã prin parbrizul „Belazului” spart de o pietricicã. când cineva observã norii de plumb ce se iviserã în vecinãtatea muntelui. firele ce duceau în galerie. se adãposteşte în cupa excavatorului. ca sã-i poatã da „din mânã în mânã”. .... Dar se realizeazã dezastrul: . Unul. O sãgeatã şi o explozie pulverizã pântecul muntelui şi pe cei 57 de oameni aflaţi la gura galeriei sau în galerie. Sacii erau trimişi din platformã spre interior de cãtre oamenii aşezaţi unul lângã altul. aşezate în scobituri. pe la ora 17. ţipã. scãpând miraculos de namila de stâncã prãvãlitã la o clipã peste cabina ce fusese ca de cearã. anevoios de stãpânit. se lucra de zor.. practicându-se o platformã de la care sã înceapã fãrâmiţarea muntelui chiar de la vârf.. Astfel s-a început exploatarea la „senin”. Norii cei negri care poartã în ei un potenţial de energie electricã greu de imaginat. dupã ce pichamerele perforaserã stânca şi dupã ce fusese montatã toatã reţeaua de „puşcare”. din afara şirului... gata sã-şi primeascã impulsul electric. la bazã. alţii se chircesc pe sub alte utilaje... Avem paratrãznet şi . sã ne oprim! Priviţi ce nori urâţi vin spre noi! . pentru a opri suflul exploziei spre exterior. Muţenie pe moment. rãspunse vocea puternicã a ... De la „bazã” la „senin” s-a construit un drum de 5 km. Doamne! urlã inginerul şef. Întâlnesc segmente de corp omenesc în amestec cu piatra. Mai era puţin pânã la terminare. umplut pe jumãtate cu pietriş.Nu putem lãsa lucrul început. gata sã primeascã impulsul electric.. Acolo. cu toatã suflarea omeneascã” a schimbului (chiar îngrijitoarele şi bucãtãresele). 1MV = 1 milion de volţi. la detonant şi capsele aşezate în scobitura stânci. Se protejau.Hei. N-apucã sã termine. sunt feriţi de ucigãtoarea sãgeatã albastrã..

Au venit în coşciug. prietenii. Nu era omologat. un om de înalt bun-simţ. l-a aruncat involuntar. Plecaserã la muncã. pãrinţii.Vânãtorii de munte.. gãsind acolo „bãnuţul” radioactiv. oamenii de investigare lucreazã zi şi noapte la identificarea şi reconstituirea victimelor: sunt 55 de bãrbaţi şi 2 femei. Se fãceau numai experimentãri. tragic. dramaticã întâmplare! Întâmplare? Absurd? Destin? S-a renunţat la paratrãznet. cum sã te mângâie? Jalea era şi a satului. Şapte bezdedeni şi-au lãsat în nemângâiere copii. miliţia. Sã aducã pâine. Simţind. Cum va fi arãtând tata? Ce-o fi exprimând faţa sa? Oare faţa îi este întreagã? Soţul meu ce va fi spus? Copilul meu. de bluzã sau de încãlţãminte. În coşciuge ţintuite. însã. zi din 1969. Nicolae Vlad (Colfescu). Sunt recunoscuţi dupã fragmente de cãmãşi. Paul Tãtulescu. 65 . Fatal. şorţ. strivindu-l sub greutatea ei. Întradevãr. în ziua de neuitat. bezdedeanul Gheorghe Gagiu. Petrescu.. priceput meseriaş. Sfârşite. Şi nu-i uitã. halate. ea a atras sãgeata purtãtoare de moarte. cu paratrãznetul? I s-a rupt o ancorã. capabil de mare efort. Ei sunt: fraţii Ducu (Constantin şi Ion). a deschis cutia de plumb. pe care a vrut sã-l ia. iar din Mãgura Ştefan Filipescu şi. însã. celula cãzând prin apropierea galeriei. tare delicat şi blajin. Un oarecine curios. furnicãturi. Piatra i-a luat viaţa şi a frânt visurile familiei lui. Stâlpul s-a prãbuşit. probabil. Ce meseriaşi erau! Ce oameni harnici şi buni! Dar „Lespezile” mai luaserã viaţa tânãrã a celui mai bun miner de la carierã. Constantin Cãliman. Şi-au plâns morţii cu toţii. cumpãnit la vorbã şi în comportament. inginerii autorizaţi. soţia. Satul nu-l uitã nici pe el! Ce se întâmplase.

Nistoreşti = cãtun în satul Mãgura. .Valea Leurzii = cãtun în Bezdead. . Azi este numit Sultanul.Bela = cãtun aparţinând satului Mãgura. .Uliţa Bârzoi = uliţã în Bezdead (poreclã). amplasat pe pârâul cu acelaşi nume. drumurile. . .Uliţa Valea Bârzii = uliţã în cãtunul cu acelaşi nume. 2.Uliţa Cotolan = uliţã în Bezdead. . cãile accesibile vechicolelor. .Valea Morii = sat din Bezdead. .Râmata = sat din Bezdead (deşi prin împãrţirea administrativã din 1968 a fost considerat trup din Bezdead).Mihãeşti = cãtun în Râmata. poartã denumirile locurilor spre care duc sau pe care ele existã. dead(ea)-bãtrân. 66 . în centrul Bezdeadului.Valea Bârzii = cãtun în Bezdead. împãrţirea administrativã . amplasat pe izvorul cu acelaşi nume.Drumul Valea Corbului = drum de acces la aceastã vale. . întemeiat pe pantele abrupte ale dealului Costişata. .Drumul Coclãnzii = drum de acces spre Coclanda. fostã comunã pânã în 1968. .Drumul Belciugii = drum pe pârâul Bezdedel. .Coporod = cãtun. HODONIME În comuna Bezdead.Costişata = sat din Bezdead. . . .Tunari = sat al Bezdeadului (cf. OICONIME . Cãtun ce aparţine de satul Ursei. . . de la porecla Cotolan.Capitolul XII Toponime în Bezdead 1.Gheboieni = cãtun în Râmata. .Uliţa Belciugii = uliţã spre aceastã vale. .Puturosu = sat ce a aparţinut de Bezdead (menţionat în documente.1968).Bezdead = numele localitãţii .Drumul Costişeţii = drum în acest sat. . . . semnificaţia: bez-fãrã.Uliţa Bãdoieşti = uliţã în Râmata (de la Bãdoiu). .Valea lui Coman = cãtun în Bezdead. vezi ştampila în chirilicã).Mãgura = sat al Bezdeadului.Broşteni = sat aparţinând de Bezdead. .

Drumul Zlacului = drum pe gârlã spre valea şi pãdurea cu acelaşi nume. lungã de aproximativ 250 m şi înaltã de la baza ei de aproximativ 60-80 m.. marcat prin bornã . 3. servind locuitorilor din zonã: Uliţa Stoiculescu..Râpa Zânii = idem. . pisc. . Uliţa Niculescu (la Moarã).Râpa Valea Omului = idem .Goran = platon pe Valea lui Cazan . .Uliţa Valea Curelii = cale spre înfundãtura Valea Curelii.Gâlma = râpã verticalã în satul Mãgura. Uliţa de la Monument. pe dreapta Bezdedelului.. spinare de deal dinspre Zlac spre Runcu. aici. .. Scobea) = pe Valea lui Cazan . care rãspunde cu un ecou rãspicat. inaccesibile în afara ustensilelor de alpinist. de aceea vegetaţia sa este ierboasã şi sãracã. de la numele Furcoi. . ambele. Uliţa Puicã (Valea lui Cazan).1 m.. Nu e pe teritoriul comunei. cu straturi orizontale de gresie (pe stânga Bezdeadului). . Corbii zboarã între aceastã râpã şi Malul de Rãsunã. Uliţe ce pornesc din şoseaua principalã şi se sfârşesc în albia Bezdeadului. . la hotarul cu Ocina şi la cumpãna apelor. Uliţa Frãţilã. în fundul Zlacului spre Valea Ialomiţei . . Uliţa Puicã.. . .Vârful ãl Înalt = creastã înspre pãdurea Stã. .Faţa Teiului = platou.Malul de Rãsunã = râpa verticalã. . ORONIME .Uliţa Mihãeşti = cale în acest cãtun..Vârful Voinii = în Costişata. .. . situatã în Costişata... Aici îşi au cuib singurii corbi din sat .Uliţa Valea Dedii = cale spre aceastã vale. . .Uliţa Tacu = cale în satul Râmata.Bacu (cu Vf. cultivau grâul. . 1078 m. golaş... .Mãlãu = vârf.Mãgura = vârf. . pe stânga Bezdedelului. -Colţul Morii = perete vertical. cu straturile de gresie la vedere.Uliţa Furcoieşti = uliţã în Bezdead.3 m.. 67 ... 560 m..Plaiul Lupului = coamã. . „de rãsunã”.Uliţa Gheboieni = cale în cãtunul cu familii multe denumite Gheboianu.. . de nu este prepoziţie. Uliţa la Valea Morii. înseamnã care rãsunã . expus vânturilor dinspre NE. . Uliţa Mãnguţă.Runcu = deal înalt de 905. 917. Uliţa Brânzoiu. Primii locuitori aşezaţi.Uliţa Valea Macului = cale spre şi în acest cãtun.Podu cu Grâu = platou pe Valea lui Cazan.Vârful Belciugii = vârf.

Valea Nicului = pãdure. Valea lui Cazan. .Dumbrãia = afluent pe stânga Bezdedelului. Valea Sãratã = torente . .Valea Bârzii = afluent pe dreapta Bezdedelului. . . . afluenţi pe stânga Bezdedelului. pe partea dreaptã.Belciuga = pãdure.Valea Leurzii = afluent pe partea dreaptã a Bezdedelului.Coporod = afluent al Bezdedelului. .Bezdedel = pârâu (descris în prima parte a lucrãrii). . se întinde pânã în satul Ursei. .Podul cu Mesteceni = pãdurice.Bivolãrie = pãdure bãtrânã din Costişata pânã la Coclanda.Valea Corbului = afluent pe dreapta Bezdedelului. . 6. . 5. .Stârmini = pãdure bãtrânã. în afara vetrei satului 68 . . .Ogradã = pãdure în Valea lui Cazan. . . . .Poşchineşti = pãdure.Dosu Malului = pãdure.Valea Ferigii = pãdure.Valea Curelii = pãdure.Motofu = pãdure.Valea Întremaluri = pãdure.Valea Dedii = afluent pe dreapta Bezdedelului.4.Valea Corbului = pãdure. .Valea lui Coman = afluent pe dreapta Bezdedelului.Vãlceaua Babii = pãdurice. greu accesibilã. Nume de proprietãţi.Valea Omului = pãdure. .Pãdurea Popii = pãdure pe Valea Dedii. Valea Întremaluri.Latescu = pãdure. . .Colcovanu = pãdure în satul Mãgura.Zlac = pãdure. . .Gârla Zlacului. . HIDRONIME În ordinea mãrimii bazinului şi debitului de apã: .Valea Omului. Gârla Tãlii şi Motoful = izvoare la confluenţa cãrora se formeazã Bezdedelul.Dosu Mãgurii = pãdure.Zarioaia = pãdure. HYLEONIME . . . . . .

Ursei .Brãghişoaia .Valea Macului .Şipot .La Curte (în intravilan ..Valea lui Cazan .La Ştimbeu .Poiana Mãrului .Talea .Dega .Poiana Morarului .Marginea Pietroşenilor .Poiana cu Inuri .Bapciu .Podu cu Mãrãcini .Faţa Stânişoarei .Valea Cânepii .Chiciurã .Ghemelie .Poiana Scrazu .Bisericeasca .Gurbet .Poiana Bradului .Coclanda .Poiana lui Bârcã .Valea Ciorii (Ciorei) .Curmãturã . conacul Belu) .Goran .Valea Neagrã 69 .Olea .Gorãnel .La Cãtinã .Seciu (Seci) .Rupturi .Valea Largã .Podu Roşu .Mãra .Muscel .Ţarinã .Calea Fiii .

Valea Plopilor .Valea Rogozului .Valea Ursului .Valea Nisipului .Vãlceaua Roşie 70 ..Vãlceaua Banului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful