ANALIZA SWOT A REGIUNII VEST

LOCALIZAREA GEOGRAFIC! "I CADRUL NATURAL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
LOCALIZAREA
GEOGRAFIC!
• Vecin!tatea regiunii cu
Europa Occidental!.
• Accesul regiunii la fluviul
Dun!rea.
• Cre"terea num!rului de
ini#iative în cooperarea
transfrontalier!.
• Spa#iu multicultural,
plurietnic "i
multiconfesional.
LOCALIZAREA GEOGRAFIC!
• Slab! valorificare a poten#ialului în
zona comun! de grani#! cu Ungaria
"i Republica Serbia.
LOCALIZAREA
GEOGRAFIC!
• Valorificarea oportunit!#ilor
oferite de zona transfrontalier!
cu Ungaria.
• Valorificarea superioar! a
oportunit!#ilor oferite de
învecinarea cu Serbia.
• Implementarea Strategiei
Dun!rii.
LOCALIZAREA
GEOGRAFIC!
• Lipsa accesului la zonele
rurale poate conduce la
cre"terea discrepan#elor.
• Frontiera extern! a UE
reprezentat! de grani#a cu
Republica Serbia reprezint! un
factor de divizare.
• Întârzierea calendarului de
adreare al Republicii Serbia.
CADRUL NATURAL
• Relief variat "i armonios
distribuit în trepte de
altitudine care coboar! de la
est la vest, contribuind la
caracterul s!lbatic "i
originalitatea peisajelor
naturale.
• Mare varietate a resurselor
naturale.
• Numeroase situri cu valoare
"tiin#ific! "i peisagistic!
ridicat!, cu statut de parc
na#ional sau parc natural,
Natura 2000.
• Diversitatea tipurilor de
clim!, a faunei "i florei.
CADRUL NATURAL
• Zone montane greu accesibile, slab
populate "i care ac#ioneaz! ca o
barier! pentru dezvoltare.
• Valorificarea ineficient! a
resurselor de subsol "i diminuarea
activit!#ii de exploatare a
minereurilor (închiderea unor
mine).
• Vechimea lucr!rilor hidrotehnice
"i de hidroameliora#ie.
• Alunec!rile de teren în zonele cu
soluri gleice "i argiloase (zona de
lunc!).
• Frecven#a inunda#iilor.

CADRUL NATURAL
• Poten#ial de producere "i
valorificare de energie din
surse regenerabile.
• Valorificarea lacurilor de
agrement.
• Dezvoltarea sporturilor de
iarn! în contextul climei
favorabile "i a zonelor alpine
cu vârfuri de peste 2500 m.
• Valorificarea solului în scopul
ob#inerii de biocomustibil.
• Conservarea "i valorificarea
ariilor naturale protejate din
regiune în vederea exploat!rii
acestora ca atrac#ii turistice.
• Dezvoltarea unor planuri de
CADRUL NATURAL
• Pierderea stabilit!#ii
versan#ilor în contextul
exploat!rii acestora pentru
construc#ii civile.
• Fenomene de subsiden#!
(coborâre) a unor zone din
partea central! Câmpiei de
Vest (zona Chi"ineu-Cri"),
Câmpia Timi"ului "i Câmpia
Torontalului.
• Riscul ecologic în contextul
managementul defectos al
exploat!rii resurselor de
subsol.
• Accentuarea tuturor
fenomenelor de risc natural


• Re#ea hidrografic!
complex!, numeroase lacuri
de acumulare "i importante
lucr!ri hidrotehnice "i de
hidroameliora#ie.
• Existen#a unor resurse de
ap! termal! (60 – 70°C).
management pentru parcurile
na#ionale "i naturale, cât "i a
siturilor Natura 2000.
• Dezvoltarea turismului sportiv
$i de aventur! (enduro,
mountainbike, parapant!,
ATV), off-road $i out-door.

dac! nu exist! o implementare
corespunz!toare a strategiilor
de la nivelul fiec!rui jude#.
• Vulnerabilitatea unor specii de
plante "i animale rare,
periclitate "i endemice, care
necesit! m!suri de protejare "i
conservare.
• T!ierile necontrolate de p!duri
$i braconaj.

















INFRASTRUCTUR! DE TRANSPORT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
• Existen#a re#elelor
infrastructurale pentru toate
modurile de transport (rutier,
feroviar, aerian, fluvial).
• Conectarea la axele europene
TEN-T: 7-rutier!, 22-
feroviar! "i 18-fluvial!.
• Re%ea dens! de drumuri
na%ionale.
• Cea mai întins! re#ea
feroviar! din România.
• Existen#a a opt puncte de
frontier! pentru traficul rutier
(patru cu Ungaria "i patru cu
Serbia) "i patru puncte
transfrontaliere de cale ferat!,
dou! la grani#a cu Ungaria
(Curtici din jude#ul Arad $i
Cenad din jude%ul Timi$) "i
dou! la grani#a cu Serbia -
Moravi#a "i Jimbolia (jude#ul
Timi").
• Existen#a a trei rute
interna#ionale, pe calea ferat!.
• Aeroportul Timi"oara este al
doilea aeroport din România
ca num!r de curse "i pasageri.
• Existen#a a dou! aerog!ri
• Dezvoltarea spa#ial! "i gradul de
modernizare al re#elelor de
transport din Regiune, difer!, "i
chiar prezint! sl!biciuni.
• Ponderea drumurilor
modernizate, în total, este
variabil!, diferen#ele fiind
semnificative.
• Lipsa inelelor rutiere (centuri
ocolitoare) în majoritatea
ora"elor "i comunelor.
• Capacitatea portant! redus! sau
chiar dep!"it!, a drumurilor, cu
efecte imediate asupra gradului
de atrac#ie a fluxului de m!rfuri
"i c!l!tori, transporta#i pe c!ile
rutiere.
• Perturba#ii în fluxul de trafic
normal.
• Deteriorarea accentuat!, în timp
"i spa#iu, a calit!#ii
infrastructurii feroviare.
• Parc feroviar învechit "i
neadecvat cerin#elor actuale.
• Nevalorificarea poten#ialului
fluvial, nefiind modernizate sau
func#ionale zonele de interes
(portul Moldova Nou! pe
• Dezvoltarea rapid! "i
modernizarea infrastructurii
de transport prin accesarea de
fonduri europene.
• Includerea sta#iilor de cale
ferat! Arad "i Timi"oara Nord
într-un important program de
conectare a re#elei CFR la
re#eaua european!,
urm!rindu-se modernizarea
acestora, la nivel de
eurosta#ie.
• Sporirea conectivit!#ii pe cale
ferat! cu rela#iile
interna#ionale (Viena,
Budapesta, Belgrad)
• Specializarea celor dou!
aeroporturi.
• Modernizarea re%elei de
drumuri na%ionale, prin
extindere la 4 benzi de
circula%ie.
• Dezvoltarea infrastructurii
fluviale a Dun!rii, în spa#iul
alocat Regiunii Vest, prin
intermediul Strategiei
Dun!rii.
• Aten#ia sporit!, acordat! de
• Crearea de disfunc#ionalit!#i
majore în fluxurile de
transport de la grani#!.
• Problemele de conectivitate
între zonele intens populate "i
al#i poli de atrac#ie pentru
deplas!ri (centre "i parcuri
industriale, comerciale de
agrement, zone turistice etc).
• Apari#ia unor blocaje în
traficul fluvial pe Dun!re, în
situa#ii nemoderniz!rii c!ii
navigabile, având consecin#e
majore în dezvoltarea
economic! a Regiunii "i
României.
• Neincluderea în proiecte de
transport european
multimodal, prin lipsa
terminalelor specifice,
moderne.
• Dezvoltarea accelerat! "i
necontrolat! a transporturilor
rutiere, în special prin
intermediul autoturismelor
proprietate personal!, în cazul
nedezvolt!rii re#elelor de
transport public de c!l!tori.


interna#ionale (Timi"oara "i
Arad).
• Gara de Nord Timi$oara – cel
mai important nod de cale
ferat! din România (dup!
capital!), cu conexiuni directe
spre Europa de Vest
(Ungaria, Serbia).
• Cursuri de ap! cu poten#ial
navigabil.
• Experien#a în transportul
combinat de m!rfuri, în regim
RO-LA (pe ruta Glogov!#-
Wels).
• Re#ele dezvoltate de transport
public de pasageri în marile
ora"e.
• Existen#a de operatori priva#i
de transport persoane, atât la
transportul rutier cât "i la cel
feroviar.
• Demararea unor importante
lucr!ri de modernizare a
axelor TEN-T (feroviar cât "i
construc#ia autostr!zii).
Dun!re, Mure"ul, Canalul
Bega).
• Abandonul activit!#ii de
transport combinat de m!rfuri "i
inexisten#a unor centre
multimodale moderne.
• Inexisten#a unei re#ele de piste
de biciclete articulate, cu
prec!dere în ora"ele sub
100.000 de locuitori.
• Slaba activitate în ceea ce
prive"te transportul rutier de
persoane.
• G!rile din principalele ora"e ale
regiunii nu sunt modernizate.
• Interes sc!zut pentru transportul
feroviar de persoane ca urmare a
nemoderniz!rii parcului de
vagoane "i locomotive.
• Utilizarea infrastructurii rutiere
pentru transportul de marf!, în
detrimentul transportului
feroviar.
• Num!r insuficient de locuri de
parcare.

Uniunea European!, pentru
transportul naval de m!rfuri,
Dun!rea fiind un fluviu
strategic, în acest context.
• Dezvoltarea unor centre
logistice moderne pentru
transporturile multimodale, în
conformitate cu principiile
transporturilor durabile.
• Dezvoltarea unor trasee
pentru pistele de biciclete.
• Modernizarea parcului de
vehicule feroviare, inclusiv a
calit!#ii serviciilor.
• Adoptarea unor politici de
internalizare a costurilor
externe cauzate de activitatea
de transport.
• Proiectele de dezvoltare a
autostr!zii Timi"oara –
Belgrad "i VIA CARPATIA.
• Proiecte de facilitare a
transportului for#ei de munc!
din zonele periurbane.
• Îmbun!t!#irea conexiunii
rutiere "i feroviare a regiunii
cu capitala Bucure"ti.
• Exploatarea avantajului oferit
de existen#a unei re#ele dense
de cale ferat!.
• Ini#ierea Proiectului –
„Centrul Intermodal Regional
de Transport Marf! Timi"oara
– Remetea Mare”.
• Utilizarea liniilor de cale
ferat! existente de c!tre
• Evitarea utiliz!rii re#elei
feroviare de transport din
zon!, de c!tre operatorii
interna#ionali.
• Subdimensionarea activit!#ii
de transport, cauzat! de
nefinan#area adecvat! a
moderniz!rii "i între#inerii
infrastructurilor, dar "i a
achizi#iei de vehicule
moderne, performante.
• Cre"terea nivelurilor de
poluare chimic! "i fonic!, de-
a lungul marilor re#ele rutiere,
în lipsa unor politici de
sus#inere a transporturilor
alternative, durabile.
• Neadaptarea infrastructurii de
transport conform cerin#elor
europene poate avea efecte
negative în domeniul
economico-social "i de
mediu.
• Influen#a conductei
NABUCCO asupra traseului
autostr!zii.
• Închiderea unor linii în
contextul ponderii mari a
liniilor concesionate.
• Cre"terea pre#urilor "i implicit
cre"terea costurilor la
carburan#i "i piese de schimb.





operatori publici de transport
în comun.




POPULA#IE, EDUCA#IE "I OCUPARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
DEMOGRAFIE
• Pondere ridicat! a popula#iei
în vârst! de munc!.
• Raport de dependen#!
demografic! sc!zut.
• Diversitate etnic!.
• Cre"terea u"oar! a speran#ei
de via#!.
• Sc!derea semnificativ! a ratei
mortalit!#ii "i ameliorarea
fenomenului de mortalitate
infantil!.
• Sold migratoriu intern
pozitiv.
DEMOGRAFIE
• Sc!derea continu! a
popula#iei.
• Pondere sc!zut! a popula#iei
tinere.
• Durata medie a vie#ii sc!zut!
comparativ cu UE 27.
• Spor natural negativ.
• Rata mortalit!#ii ridicat!.
• Mortalitate infantil! ridicat!.
• Speran#! de via#! la na"tere
sc!zut!.
• Existen#a unor zone cu
densitate mic! a popula#iei.
DEMOGRAFIE
• Încurajarea politicilor pro-
nataliste.
• Cre"terea atractivit!#ii regiunii
în vederea men#inerii "i
atragerii de popula#ie.
• Îmbun!t!#irea serviciilor
medicale va conduce la
sc!derea mortalit!#ii "i la
cre"terea speran#ei de via#! "i
a duratei medii de via#!.
DEMOGRAFIE
• Îmb!trânirea "i continuarea
sc!derii popula#iei (cu
prec!dere a celei tinere 0-14
ani).
• Migra#ia tot mai accentuat!
spre Europa Occidental!.
• Cre"terea raporului de
dependen#! demografic!.
• Riscuri privind durabilitatea
demografic!.
• Slaba implementare sau chiar
absen#a unor politici socio-
demografice.
EDUCA#IA
• Pondere sc!zut! "i în sc!dere a
popula#iei cu vârsta între 25-
64 doar cu educa#ie de baz!.
• Îmbun!t!#irea rapid! a
particip!rii în înv!#!mântul
pre"colar "i secundar inferior.
EDUCA#IA
• Pondere sc!zut! a popula#iei
cu vârst! 25-64 cu studii
superioare.
• Rata ridicat! a fenomenului de
p!r!sire timpurie a "colii.
EDUCA#IA
• Cre"terea popula#iei cu studii
superioare "i a popula#iei cu
educa#ie secundar! superioar!
"i post secundar!.
• Cre"terea calit!#ii "i
diversificarea programelor de
EDUCA#IA
• Cre"terea abandonului "colar
ca urmare a cre"terii s!r!ciei "i
excluziunii sociale.
• Sc!derea calit!#ii
înv!#!mântului la toate
nivelele.


• Cre"terea particip!rii tinerilor
în înv!#!mântul superior.
• Cre"terea dimensiunii medii a
unit!#ilor de înv!#!mânt în
termeni de s!li de clas!, elevi
"i cadre didactice.
• Raport mediu "i în sc!dere
elev/cadru didactic în
înv!#!mântul primar "i
secundar inferior.
• Existen#a unui centru
universitar de renume na#ional
– Timi"oara.
• Existen#a universit!#ilor în
toate jude#ele regiunii.
• Raportul dintre num!rul
elevilor înscri"i în
înv!#!mântul profesional "i
tehnic "i cei înscri"i la liceu
este unul corect.
• Existen#a "i func#ionarea în
regiune a Consor#iului
Regional.
• Participare redus! în procesul
de înv!#are pe tot parcursul
vie#ii.
• Promovabilitate sc!zut! la
examenul de bacalaureat.
• Disparit!#i în ceea ce prive"te
num!rul elevilor "i studen#ilor
pe jude#e.
• Pu#ine parteneriate între "coal!
"i mediul de afaceri.
• Ofertan#ii de formare
activeaz! izolat, f!r! o ofert!
corelat! "i adaptat! nevoilor
identificate la nivel regional "i
f!r! mecanisme de prognoz! a
nevoilor viitoare.
• Calitatea în general mai
sc!zut! a educa#iei în mediul
rural.


formare profesional! continu!.
• Dezvoltarea centrelor
universitare din regiune.
• Finan#area educa#iei din
fonduri structurale.
• Crearea de parteneriate viabile
între agen#ii economici "i
unit!#ile de înv!#!mânt.
• Consilierea "i orientarea
corect! a elevilor "i
studen#ilor, în concordan#! cu
aptitudinile acestora "i cu
specificul economiei
regionale.
• Consilierea elevilor dar "i de a
p!rin#ilor, ace"tia optând
deseori pentru un ,,traseu
educa#ional tradi#ional’’
(inclusiv facultate), ceea ce nu
corespunde întotdeauna
abilit!#ilor unui copil.
• Formarea cadrelor didactice
pe specialitate (nu doar pe
probleme de metodic!).

• Sc!derea num!rului de înscri"i
în înv!#!mântul superior.
• Sc!derea nivelului de
cuno"tin#e al absolven#ilor
înv!#!mântului superior.
• Aglomer!ri de popula#ie
"colar! în unele unit!#i
"colare, ca urmare a comas!rii
unit!#ilor de înv!#!mânt.
• Nivelul sc!zut al salariilor din
înv!#!mânt conduce la
sc!derea motiv!rii
profesionale a cadrelor
didactice "i migrarea acestora
spre alte meserii.
• Accentuarea dezinteresului
elevilor / studen#ilor fa#! de
profesori "i de procesul
educa#ional.
• Sc!derea rolului familiei are
un impact negativ în sc!derea
nivelului educa#ional.
• Acordarea unor ranking-uri
sc!zute universit!#ilor pot
duce la reducerea finan#!rilor
europene.
FOR#A DE MUNC!
• For#! de munc! calificat! "i
capabil! s! se adapteze la
diferite ramuri economice.
• Cre"terea nivelului medv iu al
salariilor.
• Cea mai mare concentrare de
localit!#i cu salarii r
idicate din #ar!, dup!
Bucure"ti –Ilfov.
FOR#A DE MUNC!
• Sc!derea ratei popula#iei
active "i a ratei ocup!rii.
• Slaba corelare a cererii "i
ofertei.
• Disparit!#i în ceea ce prive"te
gradul de ocupare, "omajul "i
nivelul salariilor medii.
• Reticen#a fa#! de acceptarea
unui loc de munc! în alt!
FOR#A DE MUNC!
• Reorientarea economiei
regionale spre activit!#i cu
valoare ad!ugat! mai ridicat!.
• Cre"terea mobilit!#ii
popula#iei active.
• Dezvoltarea unei baze de date
online în vederea corel!rii
cererii cu oferta.
• Atragerea de investitori în
FOR#A DE MUNC!
• Migrarea for#ei de munc! c!tre
#!rile membre ale UE.
• Prelungirea efectelor crizei
economice.
• Plecarea din regiune /
diminuarea activit!#ii unor
firmele multina#ionale.
• Îmb!trânirea popula#iei "i
conturarea unui deficit de




• Rat! echilibrat! de includere a
b!rba#ilor "i femeilor pe pia#a
for#ei de munc!.
• Rat! sc!zut! a "omajului prin
raportare la media na#ional! "i
european!.
localitate decât cea de
domiciliu.
• Costuri ridicate de transport
pentru navetismul for#ei de
munc!.
• Modul de calcul al ratei
"omajului, nu reflect! situa#ia
real!.
• Existen#a unei zone gri pe
pia#a for#ei de munc! care
include acele persoane care nu
se reg!sesc nici în rândul
"omerilor nici în rândul
persoanelor ocupate.
• Inechitatea între nivelul de
salarizare pe sectoare.
• Nivelul de calificare certificat
al for#ei de munc!, precum "i
profilul de competen#e
certificate ale "omerilor, nu
corespund cerin#elor specifice
ale angajatorilor.
• Oferta de calificare /
reconversie nu este suficient
de diversificat!, neexistând o
concuren#! real! între
ofertan#ii de cursuri de
formare.
• Cre"terea ratei "omajului de
lung! durat! în rândul
tinerilor.

zonele cu "omaj ridicat.
• Schimbarea “mentalit!#ii
oamenilor” fa#! de meseriile
tradi#ionale, respectiv sectoare
tradi#ionale (ex. textile).
• Atragerea de for#! de munc!
din alte regiuni
• Implementarea unor scheme
pentru integrarea tinerilor care
nu au promovat bacalaureatul
pe pia#a de munc!.
• Implementarea unor scheme
pentru stimularea integr!rii pe
pia#a muncii a "omerilor de
lung! durat!.
• Stimularea programelor de
reorientare "i reconversie
profesional! îndeosebi în
zonele defavorizate (zone
monoindustriale, zone rurale
"i zone izolate).
for#! de munc!.
• Condensarea pie#ei for#ei de
munc! în marile aglomer!ri
urbane.
• Nivelul sc!zut al salariilor
angaja#ilor atât în mediul
privat, cât "i al func#ionarilor
publici.
• Sc!derea for%ei de munc!
active în contextul îmb!trânirii
popula%iei, sporului natural
negativ $i migra%iei externe.











DEZVOLTARE URBAN!
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
• Un num!r important de
ora"e, de diferite
dimensiuni "i caracteristici.
• Tradi#ia administrativ!
îndelungat! a unor centre
urbane declarate ora"e înc!
dinainte de 1912.
• Nivel ridicat de urbanizare
– 62,37%.
• Conexiunea marilor ora"e
ale regiunii la importante
axe de transport european
(TEN-T).
• Centre urbane cu mare
tradi#ie în diverse domenii
de activitate.
• Decalaj mare de dezvoltare între
ora"ele mari ale regiunii "i ora"ele
mici "i mijlocii.
• Pondere mare a ora"elor sub
10.000 de locuitori (40%).
• Sc!derea num!rului de locuitori în
intervalul 2002-2011 în
majoritatea ora"elor regiunii.
• Dot!ri edilitare slabe în special în
ora"ele mici "i mijlocii.
• Inexisten#a inelelor de centur! în
majoritatea ora"elor.
• Cre"terea lent! a suprafe#ei
parcurilor în toate spa#iile urbane
ale regiunii sau chiar sc!derea
acestora (jud. Hunedoara).
• Posibilitatea cre!rii unor
conurba#ii (Timi"oara-Arad-
Lugoj, Deva-Hunedoara-
Simeria, Re"i#a-Caransebe",
Valea Jiului: Petro"ani-
Vulcan-Lupeni-Aninoasa-
Petrila-Uricani).
• Oportunit!#i de finan#are prin
fondurile europene pentru
zona urban! $i pentru
asocia%iile de dezvoltare
metropolitan!.
• Elaborarea unor strategii de
dezvoltare care s! orienteze
cre"terea economic! "i social!.
• Punerea în valoare a arealelor
urbane p!r!site.
• Adâncirea decalajelor dintre
ora"ele mari "i ora"ele mici.
• Înc!lc!ri frecvente ale
reglement!rilor urbanistice cu
influen#e semnificative asupra
arhitecturii din zona urban!.
• Accentuarea migr!rii
popula#iei dinspre jude#ele mai
pu#in dezvoltate spre zonele
urbane din jude#ele mai
dezvoltate.
• Declinul popula#iei ora"elor
mici (sub 10.000 de locuitori).
• Accentuarea unor riscuri
sociale în spa#iul urban (rata
"omajului, rata
infrac#ionalit!#ii, accentuarea


• Pozi%ia ora$ului Timi"oara
ca cel mai mare ora$ al
regiunii $i al doilea ora"
dup! num!rul de locuitori
din regiunea DKMT.
• Extinderea spa#iilor urbane
"i favorizarea unor leg!turi
de cooperare cu spa#iile
rurale.
• Prezen#a în marile ora"e a
unor mari companii
multina#ionale care
genereaz! numeroase locuri
de munc!.
• Existen#a a 14 universit!#i
care asigur! preg!tirea
profesional! a popula#iei,
din care 7 de stat.

• Poluarea spa#iilor urbane fie de
mari suprafe#e industriale fie de
centrale de producere a energiei
electrice "i / sau termice.
• Existen%a în zonele centrale ale
ora$elor a unor cl!diri industriale
vechi, majoritatea în proprietate
privat!, care frac%ioneaz!
dezvoltarea coerent! a ora$elor
monoindustriale.
• Num!r insuficient de locuri de
parcare.
• Supraaglomerarea ora"elor
datorate traficului rutier,
conforma#iei centrelor istorice "i a
reloc!rii locuirii în zonele
periurbane.
• Poluarea tot mai accentuat! a
spa#iilor urbane.
• Starea precar! a multor str!zi
or!$ene$ti.
• Degradarea cl!dirilor $i a
amenaj!rilor urbane.
• Arhitectur! / Design urban
inadecvat(!).
• Atragerea de noi investitori în
special în ora"ele periferice.
• Dezvoltarea conectivit!#ii
între municipii "i ora"e "i între
re"edin#ele de jude#.
• Conectarea V!ii Jiului de
B!ile Herculane.
• Modernizarea infrastructurii
de transport din interiorul
ora"elor, inclusiv transport
peri "i interurban.
• Investi#ii în îmbun!t!#irea
calit!#ii vie#ii în zonele
urbane.
• Modernizarea "i construirea
unor spa#ii publice de
petrecere a timpului liber.
• Promovarea mobilit!#ii
ecologice.
• Reabilitarea fondului
construit, îndeosebi cel locuit.
gradului de s!r!cie).
• Termene de valabilitate
dep!$ite pentru documentele
de urbanism.
• Extinderea intravilanului
ora"elor în mod haotic "i cu
dot!ri de slab! calitate.
• Cuprinderea domeniului
public al localit!%ilor în
suprafa%a unor parcuri
naturale.
• Extinderea parcurilor naturale
poate frâna expansiunea
spa#iului urban.
• Risipirea resurselor pe
documenta%ii tehnico-
economice (studii de
oportunitate, de fezabilitate,
proiecte tehnice) ale unor
investi%ii care nu sunt
implementate.



















DEZVOLTARE RURAL!, AGRICULTUR! "I SILVICULTUR!
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
DEZVOLTARE RURAL!
• O structur! echilibrat! de
comune "i sate la nivel
regional.
• Dezvoltarea localit!#ilor
rurale din jurul ora"elor.
• Mediul rural al Regiunii
Vest înregistreaz! un sold
pozitiv al migra#iei interne.
• Exemple de succes în
dezvoltarea turismului rural
în zonele tradi#ionale.
DEZVOLTARE RURAL!
• S!r!cia popula#iei din mediul rural
manifestat! în special în
localit!#ile izolate, cu o densitate a
locuitorilor foarte redus!.
• Re#eaua de utilit!#i (canalizare,
alimentare cu gaz, alimentarea cu
ap! potabil!) mai slab dezvoltat!
în mediul rural decât în mediul
urban.
• Servicii reduse destinate popula#iei
"i agen#ilor economici.
DEZVOLTARE RURAL!
• Includerea localit!#ilor rurale
din jurul ora"elor în strategii
de dezvoltare integrate.
• Oportunit!#i de finan#are din
fondurile europene – FEADR.
• Ridicarea nivelului de
dezvoltare al tuturor
localit!#ilor rurale prin
modernizarea infrastructurii
de transport "i de utilit!#i.
• Poten#ial de întinerire "i
DEZVOLTARE RURAL!
• Pierderea specificului "i
declinul vie#ii tradi#ionale.
• Cre"terea nivelului de s!r!cie
a unor zone rurale
defavorizate.
• Adâncirea discrepan#elor la
nivelul indicatorilor
demografici în mediul rural.
• Risc crescut de intrare în
incapacitate de plat! a unor
UAT din zona rural!.


• Valoarea ad!ugat!/locuitor sc!zut!
(de 2,4 ori mai mic! decât în
mediul urban).
• S!r!cia popula#iei din mediul rural
manifestat! în special în
localit!#ile izolate, cu o densitate a
locuitorilor foarte redus!.
• Investi#ii reduse sau lipsa total! de
investi#ii cu privire la
diversificarea economiei în
localit!#ile izolate.
înnoire a popula#iei în unele
zone rurale ale regiunii.
• Migra#ia mare a tinerilor din
zona rural!.
• Îmb!trânirea for#ei de munc!,
precum "i a popula#iei din
mediul rural.
• Pierderea tradi#iilor din zona
rural! "i a meseriilor "i
me"te"ugurilor tradi#ionale.
• Nivel sc!zut al ofertei
locurilor de munc! în mediul
rural.
AGRICULTUR!
• Aproximativ 60% din
solurile regiunii cu
pretabilitate ridicat! pân! la
medie (clasele I-III) pentru
activit!#ile agricole.
• Dezvoltarea agriculturii atât
în zonele de câmpie, cât "i în
zonele de deal.
• Importante suprafe#e
agricole (12,86% din totalul
#!rii), cele mai extinse în
jude#ele Timi" (80,3%) "i
Arad (65,8%).
• Produc#ii de cereale (grâu,
ov!z "i porumb) cu
productivitate mai mare
decât media na#ional! -
kg/ha.
• Cre"terea efectivului de
animale.
• Prezen#a mai multor forme
asociative (asocia#ii, grupuri
de produc!tori, grupuri de
cresc!tori) în domeniul
AGRICULTUR!
• Suprafe#e agricole restrânse în
jude#ele Cara"-Severin "i
Hunedoara (între 28- 33%).
• Suprafa#a agricol! medie utilizat!
(6,34 ha/exploata#ie) mai mic!
decât suprafa#a medie a fermelor
din UE (cca. 19 ha/ferm!).
• Practicarea unei agriculturi de
subzisten#!, în suprafe#e mici,
neirigate "i slab tehnologizate.
• Insuficien#a sau chiar lipsa total! a
iriga#iilor.
• Valorificarea insuficient! a
produselor locale derivate din
produc#ia ramurii vegetale.
• Lipsa centrelor de colectare "i
procesare a produselor agricole.
• Lipsa spa#iilor de depozitare
pentru produc!torii mici.
• Lipsa inov!rii în agricultur!.
• Oferta slab! de locuri de munc! în
alte activit!#i decât agricultura.
• Eliberarea cerificatelor de
produc!tor f!r! a se efectua o
AGRICULTUR!
• Oportunit!#i de finan#are din
fondurile europene – FEADR,
FEP.
• Poten#ial pentru produc#ia "i
comercializarea de produse
ecologice în contextul cre"terii
cererii.
• Orientarea produselor
tradi#ionale române"ti spre
export.
• Promovarea produselor
tradi#ionale locale pe pia#a
regional!.
• Cre"terea cererii de produse
agricole ecologice atât pe
pia#a intern!, cât "i extern!.
• Dezvoltarea unor forme
asociative care s! devin!
furnizori pentru marii
comercian#i cu am!nuntul.
• Construc#ia / Modernizarea
unor laboratoare de testare a
produselor agricole.
• Ini#ierea unor colabor!ri cu
AGRICULTUR!
• Fluctua#ia produc#iilor anuale
a ramurii vegetale.
• Fragilitatea culturilor
împotriva unor fenomene
climatice extreme: secet!,
lipsa precipita#iilor.
• Neadaptarea produc!torilor la
standardele de calitate ale
produselor în vederea
integr!rii pe pia#a european!.
• Neadaptarea produc!torilor la
standardele de calitate ale
mariilor comercian#i de pe
pia#a intern!.
• Importuri masive de produse
agricole.
• Degradarea calit!#ii solurilor.
• Extinderea suprafe#elor
construite în defavoarea
terenului arabil.
• Scoaterea din circuitul agricol
a unor terenuri cu mare
pretabilitate în contexul
extinderilor parcurilor foto-


zootehniei.
• Cea de-a treia regiune din
#ar! ca dotare tehnologic!.
• Prezen#a unor mari operatori
economici cu depozite de
cereale "i produse procesate
din cereale.
• Existen#a în regiune a
Universit!#ii de &tiin#e
Agricole care poate preg!ti
speciali"ti în domeniu.
• Tradi#ie în viticultur!
(Reca", Podgoria Aradului),
cu productivitate mai mare
decât media na#ional!.
• Func%ionarea pie#ei de Gros
din Timi"oara, singura pia#!
de gros din regiune.
verificare de c!tre prim!rii.
• Existen#a specula#iilor imobiliare,
vânzarea p!mântului la pre#uri
foarte mici.
• Lipsa informa#iilor "i a
marketingului pentru produc!torii
locali.
• Existen#a unor mari suprafe#"e de
teren neexploatate.
• Existen#e pie#ei la negru.
• Productivitate sc!zut! în
agricultur! cauzat!, în special de
f!râmi#area terenurilor agricole
aflate în proprietate privat!.
• Suprafe#e agricole mari
necultivate, nevalorificate "i
neîntre#inute corespunz!tor.
• Acces îngreunat la exploata%iile
agricole datorit! infrastructurii
precare
universit!#ile pentru
dezvoltarea unor produse sau
procese noi.
• Valorificarea resurselor de ap!
termal! în activit!#i agricole
(de ex. înc!lzirea serelor).
• Cre"terea calit!#ii solului prin
lucr!ri agropedoameliorative.
• Îmbun!t!#irea inform!rii
produc!torilor.
• Apeten#a consumatorilor fa#!
de produsele locale.
• Monitorizarea pie#ei $i
asigurarea produselor
agroalimentare pentru
consumul local din surse
proprii.
• Existen#a unit!#ilor de
înv!#!mânt, pentru preg!tire "i
calificarea personalului
angajat în agricultur!.
voltaice.
• Lipsa culturilor de plante
medicinale "i tehnice c!utate
pe pia#!.


SILVICULTUR!
• Suprafa#! împ!durit!
însemnat! (34%),
preponderent în jude#ele
Cara"-Severin "i Hunedoara.
• Cre"terea valorii lemnului în
cadrul unor produse finite
(de ex. mobil!).
• La nivel regional exist!
planuri de amenajare
silvotehnice pentru toate
p!durile.
SILVICULTUR!
• Inventar neactualizat al fondului
forestier.
• Cre"tere lent! a suprafeelor
forestiere, dintre care cre"terea
artificial! ocup! sub 10% din
totalul cre"terii.
• Vânzarea lemnului sub form! de
cherestea.

SILVICULTUR!
• Accesarea fondurilor Uniunii
Europene pentru proiecte ce
vizeaz! protec#ia fondului
forestier.
• Gestionarea ra#ional! a
resurselor de p!dure "i
consolidarea patrimoniului
forestier.
• Crearea unui sistem informatic
al silviculturii.
• Dezvoltarea re#elei de drumuri
forestiere.
SILVICULTUR!
• Exploatarea nera#ional! a
p!durilor care poate duce la
riscuri de alunec!ri de teren,
avalan"e, pr!bu"iri.
• Intensificarea fenomenelor de
doborâturi "i rupturi produse
de vânt "i z!pada.
• Interese economice în
detrimentul conserv!rii "i
gestion!rii durabile a
p!durilor.


















S!N!TATE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
• Accesarea în propor#ie ridicat!
a fondurilor europene pentru
dotarea clinicilor/cabinetelor
private cu echipamente
• Infrastructura de s!n!tate este
deteriorat!, aflându-se într-un
stadiu ridicat de degradare
fizic!.
• Crearea unui sistem integrat
care s! cuprind! unit!#i de
servicii ”prespital”, unit!#i de
primire "i centre regionale de
• Tendin#a de p!r!sire a
sistemului de c!tre personalul
cu înalt! calificare.
• Deprecierea gradului de


moderne.
• Servicii medicale de calitate în
mediul privat.
• Existen#a Universit!#ii de
Medicin! "i Farmacie “Victor
Babe"” din Timi"oara.
• Preluarea în administra#ie a
unit!#ilor spitalice"ti de c!tre
administra#iile locale.
• Cre"terea utiliz!rii TIC de
c!tre spitale "i al#i furnizori de
servicii de s!n!tate.
• Buna preg!tire profesional! a
resurselor umane care
activeaz! în domeniu.
• Echipamentele din spitale sunt
vechi, uzate fizic "i moral.
• Deficien#e privind nivelul de
educa#ie "i comportamentul
popula#iei pentru prevenirea
îmboln!virilor.
• Inciden#! ridicat! a bolilor
sistemului circulator si a
deceselor cauzate de acestea.
• Cre"terea num!rului de decese
cauzate de tumori canceroase
"i boli respiratorii.
• Accesul dificil la servicii de
s!n!tate de baz! pentru
popula#ia s!rac! sau din zone
izolate.
• Pierderi semnificative
înregistrate de unit!#ile
publice din pricina calit!#ii
managementului.
• Absen#a unui sistem integrat
al serviciilor medicale.
• Num!r mic de spitale private
în regiune.
• Cooperare redus! cu
institutele de CDI.
• Forme asociative incipiente în
sector.
• Inexisten#a unor indicatori
elocven#i privind starea de
s!n!tate a locuitorilor regiunii.
• Lipsa structurilor medicale de
unispecialitate înalt
tehnologizate, care sunt foarte
eficiente "i rezolv! cel mai
bine patologia din domeniu.
gestionare a urgen#elor, centre
specializate pe servicii
paleative, recuperare
neuromotorie, boli cronice.
• Investi#ii pentru cre"terea
calit!#ii serviciilor în spitalele
publice.
• Finan#area din Fondurile
Structurale.
• Colaborarea cu institutele de
CDI din regiune.
• Valorificarea poten#ialului
balnear din regiune în
domeniul s!n!t!#ii.
• Dezvoltarea sistemului privat
de s!n!tate.
• Crearea unor programe de
educatie sanitar! în "coli "i
pentru popula#ia rural!.
• Cre"terea utiliz!rii TIC în
spitale "i clinici.
• Utilizarea re#elelor de
telemedicin!, care pot
conduce la reducerea pre#ul
serviciilor medicale existente
"i la cre"terea accesului de la
distan#! la servicii specilizate.
• Încurajarea preven#iei în
detrimentul interven#iei.
• Programe care s! completeze
nevoia de informa#ii privind
starea de s!n!tate a popula#iei.
încredere a popula#iei în
sistemul public de s!n!tate.
• Competi#ia venit! de la
unit!#ile medicale din Europa
de Vest, care atrag atât
personalul calificat, cât "i
pacien#ii.
• Investi#ii publice reduse, în
condi#iile în care în urma
descentraliz!rii, bugetele
locale se g!sesc de multe ori
în imposibilitatea de a finan#a
bugetele pentru infrastructura
de asisten#! medical!.
• Blocarea posturilor în sistemul
public pe termen nelimitat "i
chiar reduceri de personal.
• Cadru legistaliv în schimbare,
lipsa de coeren#! a acestuia.
• Presiunile efectuate asupra
sistemului de diferite grupuri
de interese.
• Revendicarea "i retrocedarea
cl!dirilor în care în prezent
func#ioneaz! spitale.





SERVICII "I INCLUZIUNE SOCIAL!
• Lipsa metodelor noi de
comunicare "i servicii
medicale bazate pe diferite
aplica#ii de telemedicin!.
• Lipsa unor structuri "i baze de
date unitare "i complexe care
pe de o parte s! permit!
efectuarea unui management
performant, iar pe de alt! parte
s! îmbun!t!#easc!
comunicarea dintre medic
pacient "i medici între ei.
• Lipsa medicamentelor de baz!
"i a materialelor sanitare
necesare desf!"ur!rii
activit!#ilor medicale în bune
condi#ii.
• Desfiin%area unor spitale în
zone izolate, aflate la mare
dep!rtare de alte spitale.
• Lipsa cabinetelor de
specialitate în localit!%ile mici
$i mijlocii.
• Num!r redus de unit!%i
medicale de recuperare $i
tratament pentru persoanele
afectate de boli profesionale.


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
• Sc!derea num!rului de copii
institu#ionaliza#i în centrele
reziden#iale.
• Implementarea politicii
privind protec#ia copilului,
care vizeaz!
dezinstitu#ionalizarea copiilor.
• Cre"terea num!rului
persoanelor cu handicap
integrate pe pia#a muncii.
• Diversificarea "i specializarea
ofertei de servicii sociale.
• Dezvoltarea de proiecte de
responsabilitate social!.
• Num!r mare de parteneriate
între administra#ia public! "i
ong-uri constituite pentru
programe "i proiecte sociale.
• Utilizarea de resurse umane
voluntare în programe "i
proiecte sociale.
• Popula#ia aflat! în risc de
s!r!cie sau excluziune peste
media UE27.
• Infrastructura social! este
deteriorat!, aflându-se într-un
stadiu ridicat de degradare
fizic!.
• Standardele de calitate din
sistem sunt dep!"ite.
• Insuficien#a serviciilor sociale,
mai ales la nivel de comun!.
• Inexisten#a unor servicii
integrate (sociale "i medicale)
pentru persoanele dependente
de droguri.
• Insuficienta dotare cu
echipamente IT.
• Normarea incorect! a
personalului din sistemul
social.
• Sectorul furnizorilor de
servicii sociale pentru
persoane în vârst! insuficient
dezvoltat.
• Cre"terea num!rului de
persoane cu handicap grav
înregistrate.
• Insuficienta dezvoltare a unui
sistem de protec#ie social!
pentru tinerii cu vârsta peste
18 ani care p!r!sesc sistemul
de protec#ie social!, precum "i
pentru persoanele victime ale
violen#ei domestice.
• Dezvoltarea furnizorilor
priva#i de servicii sociale.
• Dezvoltarea serviciilor sociale
de tip familial pentru copii.
• Continuarea procesului de
dezinstitu#ionalizare pentru
copii.
• Preg!tirea "i perfec#ionarea
personalului implicat în
furnizarea serviciilor sociale
în vederea furniz!rii de
servicii sociale adaptate
beneficiarilor.
• Schimbarea mentalit!#ii
popula#iei în vârst! cu privire
la institu#ionalizarea în
c!mine/ centre pentru
personae vârstnice.
• Dezvoltarea întreprinderilor
sociale.
• Integrarea pe pia#a muncii a
persoanelor expulse riscului
de excluziune social!.
• Oportunit!#ile de finan#are din
Fonduri Structurale.
• Dezvoltarea parteneriatelor
între furnizorii publici "i
priva#i de servicii sociale.
• Nivelul sc!zut al salariilor
angaja#ilor din sectorul public
conduce la demotivarea "i
neimplicarea acestora.
• Monitorizarea
necorespunz!toare a activit!#ii
asisten#ilor maternali "i a
evolu#iei copiilor afla#i în grija
acestora.
• Accentuarea s!r!ciei în anumite
zone conduce la cre"terea
gradului de excluziune social!.
• Diminuarea resurselor
disponibile pentru proiecte "i
programe sociale.
• Sc!derea nivelului de trai.
• Lipsa de armonizare a
legisla#iei "i a salariz!rii din
institu#iile publice.
• Blocarea posturilor în sistemul
public pe termen nelimitat "i
chiar reduceri de personal.









• Copiii sub 2 ani nu sunt
integra#i în sistemul serviciilor
sociale "i r!mân abandona#i în
saloanele spitalelor.
• Procedura de adop#ii
îndelungat!.
• Repartizarea neunitar! a
serviciilor sociale pe teritoriul
regiunii.
• Num!r relativ mic de servicii
de prevenire a abandonului
familial.
• Lipsa unei baze de date
comune cu to#i furnizorii de
servicii sociale din regiune, cu
servicile oferite "i cu nevoile
existente.
• Deficien#e în asigurarea
accesului persoanelor cu
dizabilit!#i în spa#iile "i
institu#iile publice.
• Slaba implicare a popula%iei în
ac%iuni de voluntariat.


TURISM, PATRIMONIU "I CULTUR!
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
TURISM

• Posibilitatea de a practica o
mare varietate de forme de
turism: montan, balnear,
cultural, etc.
• Existen#a unor centre turistice
de tradi#ie.
• Pondere ridicat! din pia#a
turismului de afaceri "i de
tranzit.
• Existen#a în regiune a
importante resurse de ape
termale.
• 9,5% din totalul unit!#ilor de
cazare din România.
• Cre"terea capacit!#ii de cazare
în intervalul 2000-2010 cu o
medie de 0,7% pe an.
• Cre"terea num!rului de
înnopt!ri ale turi"tilor str!ini.
• Existen#a centrelor de
informare turistic!: Timi"oara
"i Arad.
• Podgorii – degust!ri de vinuri.
• Conturarea unor zone turistice
destul de închegate la nivelul
jude#elor.
• Existen%a unor forma%iuni
carstice de mare valoare.
TURISM

• Valorificarea insuficient! a
poten#ialului balnear.
• Sc!derea num!rului de
înnopt!ri între anii 2005-2010
în toate jude#ele regiunii.
• Sejur redus al vizitatorilor
str!ini.
• Durat! medie a sejururilor
sc!zut! – 2,8 nop#i.
• Rata sc!zut! de ocupare "i
specializare în turism.
• Locuri cu poten#ial turistic
ridicat lipsite de infrastructur!.
• Valorificarea insuficient! a
unor monumente istorice cu
poten#ial turistic în special
cet!#i, castele "i sta#iuni.
• Oferta de servicii turistice este
slab! din punct de vedere
calitativ.
• Raportul calitate pre#
inadecvat pentru produsele
turistice.
• Lipsa sau slaba calitate a mar-
cajelor turistice.
• Num!r redus de organiza#ii de
promovare a turismului.
• Materiale de informare "i h!r#i
turistice insuficiente.
• Slaba promovare a regiunii pe
pie#ele turistice interna#ionale.
TURISM

• Investi#ii în turism cu ajutorul
fondurilor europene.
• Atragerea investitorilor "i
marilor operatori
interna#ionali de turism "i
integrarea Regiunii Vest în
circuitele turistice
interna#ionale.
• Crearea "i valorificarea unor
circuite turistice tematice "i a
unor produselor turistice cu
specific regional.
• Valorificarea apelor termale în
scopuri turistice.
• Valorificarea poten#ialului
pentru turismul montan.
• Dezvoltarea turismului de
afaceri.
• Valorificarea poten#ialului
pentru turismul rural "i
ecoturism.
• Cre"terea rolului Dun!rii
pentru turism.
• Promovarea regiunii la diverse
târguri, conferin#e. etc.
• Specializarea turistic! a
regiunii.
• Dezvoltarea unor parteneriate
/ asocieri între unit!#i
administrativ-teritoriale
cu interese comune pentru tu-
TURISM

• Posibilitatea apari#iei unui
impact antropic negativ asupra
biodiversit!#ii.
• Sc!derea interesului pentru
turismul intern.
• Sc!derea accentuat! a
num!rului de turi"ti.
• Cre"terea capacit!#ii de cazare
în contextul sc!derii ratei de
ocupare.
• Imaginea negativ! a României
în spa#iul european.
• Atitudinea "i concep#ia
popula#iei vis-a-vis de spa#iul
românesc.
• Calitatea mediului în unele zone
influen#eaz! negativ dezvoltarea
turismului.
• Ofertele de produse turistice ale
regiunii nu sunt competitive pe
plan interna#ional.
• Concuren#! puternic! din partea
#!rilor vecine.
• Sc!derea turismului de tranzit.




• Infrastructur! de acces la
obiectivele turistice insuficient
dezvoltat!.
• Insuficienta corelare între
oferta de cazare "i
posibilit!#ile de agrement.
• Calitatea sc!zut! a structurilor
"i serviciilor de cazare.
• Lipsa personalului calificat în
domeniul turismului.


rism.
• Instruirea "i preg!tirea
profesional! a for#ei de munc!
din turism.
• Ini#iative pentru realizarea "i
promovarea unui brand turistic
regional.
• Valorificarea industriilor
creative (Regiunea Vest – hub
creativ).
• Valorificarea alte tipuri de
turism de ni"! cu poten#ial:
turismul industrial,
evenimente vechi (târguri,
rugi), parcuri tematice
(dendrologice, naturale),
turismul de aventur!, tematica
drumurilor.
• Atragerea turi"tilor din #!rile
învecinate: Serbia "i Ungaria.
• Îmbun!t!#irea infrastructurii
de transport "i finalizarea
tronsoanelor de autostrad! din
regiune vor facilita accesul
turi"tilor.
• Inventarierea la nivel regional
a evenimentelor culturale
majore, cu poten#ial de
atragere a turi"tilor.
• Realizarea unor unit!%i $colare
de calificare în turism
(manageri, chelneri, ospat!ri,
recep%ioneri, etc).


CULTUR! "I PATRIMONIU

• Spa#iu multicultural,
multiethnic "i
multiconfesional ce pune în
valoare crea#iile culte "i
populare ale românilor,
maghiarilor, germanilor,
sârbilor "i ale altor minorit!#i
na#ionale.
• Patrimoniu cultural imaterial
de mare autenticitate (inclusiv
patrimoniul UNESCO).
• Ofert! divers! de manifest!ri
culturale na#ionale "i
interna#ionale, derulate pe
teritoriul regiunii - festivaluri,
expozi#ii, concerte, lans!ri de
carte.
• Intensificarea consumului "i
diversificarea pie#elor
interesate de bunurile "i de
serviciile din domeniu.
• Numeroase monumente sau
situri istorice protejate.
• Structur! diversificat! a
patrimoniului, acoperind
întreaga perioad! istoric!
(veche, medieval!,
premodern!, modern! "i
contemporan!).
• Numeroase vestigii
industriale: tren clasic, loco-
motive cu abur, hale, instala#ii
industriale "i miniere.
• Zone etnografice de interes
CULTUR! "I PATRIMONIU

• Situa#ia juridic! incert! a unor
monumente de patrimoniu.
• Dificultatea de vizitare a
monumentelor datorit!
accesului îngr!dit, numeroase
fiind închise: bisericile de
lemn din zona F!get, morile
de ap! de la Rud!ria,
patrimoniul industrial etc.
• Insuficien#a spa#iilor "i slaba
utilizare a spa#iilor
neconven#ionale pentru
manifest!ri artistice.
• Promovarea redus! a
evenimentelor culturale.
• Schimburi culturale reduse, la
nivel na#ional "i în special
interna#ional.
• Activitate cultural! redus! în
raport cu poten#ialul
patrimoniului de#inut.
• Pu#ine studii "i cercet!ri cu
privire la comportamentul
consumatorului / publicului de
cultur!.
• Utilizarea insuficient! a
echipamentelor "i
tehnologiilor moderne care s!
sporeasc! noutatea "i
atractivitatea actelor artistice.
• Calitatea redus! a serviciilor
oferite de muzee turi"tilor
str!ini prin lipsa de materiale
promo#ionale traduse sau
CULTUR! "I PATRIMONIU

• Existen#a instrumentelor
financiare (Fondului Cultural
Na#ional, programe
transfrontaliere ) de favorizare
a dezvolt!rii culturii.
• Existen#a înv!#!mântului
voca#ional care ofer! for#! de
munc! calificat! pentru unele
domenii culturale
• Promovarea tradi#iilor,
valorilor "i culturii din spa#iul
Regiunii Vest.
• Lansarea în curs! a ora"elor
Timi"oara "i Arad pentru titlul
de ,,Capital! Cultural!
European! 2021’’.
• Restaurarea monumentelor
istorice de mare valoare.
• Crearea de noi locuri de
munc! "i diversificarea
tipologiei ocupa#ionale in
domeniul cercet!rii,
conserv!rii, restaur!rii
monumentelor, ansamblurilor
"i siturilor istorice.
• Dezvoltarea unor cursuri de
educa#ie cultural!.
• Mobilitatea artistului "i a artei.
• Dezvoltarea de parteneriate
public-private pentru
restaurarea patrimoniului.
• Promovarea turistic! a
obiectivelor de patrimoniu.
• Dezvoltarea conceptului de
CULTUR! "I PATRIMONIU

• Pierderea patrimoniului cultural
imaterial (obiceiuri, tradi#ii,
port popular, gastronomie) în
contextul depopul!rii "i al
îmb!trânirii popula#iei din
zonele rurale.
• Lipsa unor politici culturale
agregate, ale factorilor de
decizie "i ale ofertan#ilor
culturali, pentru cre"terea
particip!rii popula#iei la oferta
cultural!
• Enclavizarea cultural! – mai
ales în Timi"oara – popula#ia
grupându-se în asocia#ii
culturale în func#ie de regiunea
de provenien#! din #ar!
• Absen#a resurselor financiare "i
a speciali"tilor în restaurarea
monumentelor pot afecta starea
de conservare "i de protec#ie a
patrimoniului local "i na#ional.
• Lipsa lucr!rilor de între#inere a
monumentelor istorice duce la
degradarea continu! "i chiar la
degradarea iremediabil! a
acestora.
• Neincluderea unor evenimente /
manifest!ri în circuitele
culturale europene sau
interna#ionale.
• Vandalismul "i furtul.
• Nivel sc!zut al salariilor din
cultur!.


deosebit "i manifest!ri
culturale tradi#ionale în
spa#iile rurale.
• Existen#a unor ONG-uri
active în domeniile culturale.
• Existen%a de documenta%ii
tehnico-economice realizate
pentru zone turistice $i de
agrement.
mijloace moderne de
traducere.
• Suprapunerea datelor
calendaristice ale unor
evenimente culturale "i
festivalurilor marcante.
• Ofert! cultural! focalizat! “în
centru” (Timi"oara, Arad,
Deva "i Re"i#a) datorit!
mobilit!#ii reduse a
ofertan#ilor culturali
institu#ionali.
• Degradarea progresiv! a
obiectivelor de patrimoniu.
• Concuren#a sc!zut! în oferta
cultural!.
• Lipsa infrastructurii necesare
pentru petrecerea timpului
liber în zona rural! (excep#ie:
c!minele culturale).
• Lipsa statisticilor privind
activitatea "i personalul din
institu#iile culturale.
• Absen#a unei pollitici coerente
pentru arhitectur! de calitate.
• Lipsa pârghiilor privind
protejarea monumentelor
istorice aflate în alt!
proprietate decât a
Ministerului Culturii.
turism outdoor, în special în
jude%ele Cara$-Severin $i
Hunedoara.










COMPETITIVITATE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
• Tradi#ia industrial! a Regiunii
Vest.
• Evolu#ie dinamic! a PIB-ului
regional, cu valori superioare
mediei na#ionale.
• Productivitatea muncii peste
media pe #ar! "i pe locul 2
na#ional cu 14.500 euro/pers.
ocupat!.
• Diversitate "i specializare
economic!.
• Balan#! comercial! pozitiv! "i
pondere ridicat! a schimburilor
comerciale externe din
Regiunea Vest în totalul
comer#ului exterior al #!rii.
• Nivel ridicat al veniturilor
totale per gospod!rie.
• Pondere important! a IMM-
urilor în regiune.
• Ponderea mare de investitori
str!ini în regiune.
• Mediu antreprenorial atractiv,
dezvoltat "i dinamic.
• Clustere regionale în domeniul
automotive, TIC, energie "i
alimentar (agrofood).
• Sc!derea ratei "omajului de
lung! durat!.
• PIB/p.c. la doar 52% din
media UE 27.
• Productivitate de 4 ori mai
mic! decât UE.
• Decalaje semnificative ale
exporturilor la nivelul
jude#elor.
• Inexisten#a unor institu#ii
care s! sprijine dezvoltarea
la nivel regional
• Sc!derea num!rului de
salaria#i în toate jude#ele
regiunii.
• Câ"tigul salarial mediu brut
"i net lunar este mult mai
mic decât cel al regiunii
Bucure"ti-Ilfov.
• Rat! a "omajului mai mare în
jude#ele Cara"-Severin "i
Hunedoara.
• Diferen#e semnificative în
ceea ce prive"te num!rul de
întreprinderi (46% - sunt
concentrate în Timi") "i
sc!derea num!rului de
întreprinderi.
• Densitatea IMM-urilor este
semnificativ mai mic! decât
media pentru UE27.
• Finan#!ri europene pentru
dezvoltarea mediului de
afaceri.
• Politici care s! încurajeze
spiritul antreprenorial "i
înfiin#area de noi întreprinderi.
• Orientarea exporturilor "i spre
alte pie#e altele decât UE.
• Constituirea unor structuri
asociative ale mediului de
afaceri.
• Cre"terea competitivit!#ii
firmelor "i produselor în
contextul globaliz!rii.
• Cre"terea num!rului de
investitori în jude#ele Cara"-
Severin "i Hunedoara.
• Cre"terea ponderii sectorului
serviciilor în cadrul Valorii
Ad!ugate Brute Regionale.
• Transferul de tehnologie "i
know-how.
• Mediatizarea oportunit!#ilor
de afaceri din regiune, inclusiv
cele din zonele mai pu#in
dezvoltate.
• Reorientarea b!ncilor în
vederea sprijinirii înfiin#!rii "i
dezvolt!rii sectorului IMM-
• &ocul economic datorat crizei
modiale.
• Migra#ia for#ei de munc!.
• Invadarea pie#ei cu produse din
import.
• Adâncirea decalajelor dintre
regiunea Bucure"ti-Ilfov "i
celelalte regiuni, dar "i intra-
regional între jude#ul Timi" "i
jude#ele componente.
• Sc!derea semnificativ! a unor
sectoare în contextul
specializ!rii acestora.
• Ajutorul social sau
indemniza#ia de "omaj care
raportat la salarul minim pe
economie poate constitui un
factor de neintegrare a
popula#iei pe pia#a muncii.
• Delocalizarea firmelor "i
migra#ia investitorilor.
• Cre"terea importurilor "i
sc!derea exporturilor.
• Posibilitatea neadapt!rii agen#ilor
economici la condi#iile de calitate
impuse de UE.
• Riscul necorel!rii dintre
programele de dezvoltare a
infrastructurii "i nevoile de


• Reducerea num!rului de
angaja#i din agricultur! "i
relocarea acestora în alte
sectoare economice
• Existen#a în Regiunea Vest a
Strategiei de Inovare Regional!
"i posibilitatea implement!rii
acesteia.
• Cre"terea competitivit!#ii între-
prinderilor prin investi#ii în
proiecte de cercetare –
dezvoltare – inovare.
• Prezen#a unui important centru
universitar de talie na#ional! –
Timi"oara "i regional! –
Aradul.
• Sector dezvoltat al exploat!rii
"i prelucr!rii lemnului în jude-
#ele Cara"-Severin "i
Hunedoara.
• Sector activ al confec#iilor
textile, piel!rie "i înc!l#!minte.
• Dezvoltarea puternic! a
sectorului privat în comer# "i
servicii.
• Existen#a unei game variate de
materii prime necesare indus-
triei.
• Localizarea în regiune a unor
importante firme multina#ionale
cu prec!dere din automotive.
• Num!r ridicat de investi#ii
greenfield în regiune.
• Num!r mare de firme pe cap de
locuitor
• Cea mai ridicat! pondere a
• Disparit!#i regionale
importante privind
investi#iile str!ine directe.
• Existen#a a numeroase
siturilor industriale
abandonate.
• Disparit!#i puternice între
nivelul de dezvoltare
economic! al jude#elor
(jude#ele Cara"-Severin "i
Hunedoara au un Produs
Intern Brut pe locuitor
inferior mediei na#ionale).
• Existen#a unor zone foste
monoindustriale care se con-
frunt! cu acute probleme
sociale.
• Preponderen#a structurilor
industriale caracterizate
printr-o utilizare extensiv! a
for#ei de munc! "i a
materiilor prime.
• Num!r redus de IMM-uri în
zonele izolate "i în mediul
rural.
• Regresul pie#ei tradi#ionale
interne.
• Pu#ine parteneriate eficiente
între mediul de afaceri "i cel
academic/de cercetare.
• Declinul industriei miniere "i
siderurgice.
• Exporturile regionale vizeaz!
cu preponderen#! bunuri
care încorporeaz! un nivel
sc!zut sau mediu de
urilor.
• Înt!rirea/specializarea
institu#iilor care ofer! servicii
de consultan#!.
• Existen#a unor spa#ii de
produc#ie "i capacit!#i de
produc#ie nefolosite
• Mediul favorabil pentru
ac#iuni inovative.
• Localizarea IMM-urilor în
structurile de afaceri.
• Atragerea de noi investi#ii
directe.
• Dezvoltarea e-economiei.
• Orientarea sectoarelor cheie
din regiune spre activit!#i de
produc#ie care utilizeaz!
intensiv tehnologii avansate/
inovatoare "i genereaz!
valoare ad!ugat! ridicat!.
• Diversificarea exporturilor,
atât în termeni de produse, cât
"i de pie#e noi.
• Investi#ii în înv!#!mântul
profesional "i tehnic, care s!
produc! for#! de munc!
calificat!.
• Crearea unui lan# de furnizori
locali pentru industriile cheie
din regiune (e.g. automotive),
capabili s! produc!
componente de calitate pentru
marile firme multina#ionale
localizate în regiune.
• Crearea unor fonduri de
capital de risc, pentru
echipare a zonelor cu poten#ial
de dezvoltare a IMM-urilor.
• Evaziunea fiscal!, for#a de
munc! nefiscalizat! "i
competi#ia neloial!.
• Pia#a concuren#ial! european!.
• Politica fiscal! în continu!
schimbare face dificil!
planificarea eficient! a unei
afaceri.
• Adâncirea disparit!#ilor de
dezvoltare economic! din
regiune "i a subdezvolt!rii
anumitor zone izolate.
• Concentrarea activit!#ii
economice în pu#ine sectoare "i
zone geografice implic! riscul
unei volatilit!#i ridicate a valorii
ad!ugate "i unei sc!deri bru"te a
PIB/locuitor, în special în
perioadele de criz! economic!.
• Lipsa for#ei de muc! poate
conduce la relocalizarea marilor
firme în alte regiuni/#!ri.
• Furnizorii locali sunt de
dimensiuni mici "i nu pot
asigura volumul de produc#ie
necesar firmelor multina#ionale
"i de asemenea pot întâmpina
probleme financiare, pân! la
efectuarea pl!#ilor de c!tre
clien#i.
• Densitatea sc!zut! a popula#iei
poate reprezenta o barier!
pentru cre"terea economic!.
• Concentrarea unei p!r#i


firmelor exportatoare din #ar!
(nr firme exportatoare/ nr total
firme)
• Firmele mari, firmele
exportatoare "i firmele cu
capital str!in au înregistrat
performan#e ridicate în termeni
de evolu#ie a cifrei de afaceri "i
a num!rului de angaja#i, chiar
"i pe perioada crizei
economice.
• Motorul economiei regionale îl
reprezinte sectorul productiv.
• Orientarea spre export a
economiei regionale.
• Apropierea de pie#ele din
Europa de Vest.
• Existen#a unit!#ilor de
înv!#!mânt mediu "i superior
cu tradi#ie.



tehnologie.
• Exporturile regionale vizeaz!
un num!r mic de produse
c!tre un num!r mic de
#!ri/pie#e.
• Slaba utilizare a pie#ei de
gros din Timi"oara de c!tre
produc!torii locali.
• Nivel sc!zut de investi#ii în
cercetare-dezvoltare-inovare
• Sectorul serviciilor este
relativ subdezvoltat, fa#! de
media na#ional!.
• Produc#ia în regiune este
înclinat! c!tre produc#ia de
baz!.
• Schimb!ri frecvente în
legisla#ia fiscal!.
• Lipsa unor instrumente
financiare adecvate pentru
sus#nerea economiei.
• Produc#ia în regiune este
înclinat! c!tre produc#ia de
baz!.
• Existen#a unor industrii
poluante.
• Ponderea redus! a industriei
care folose"te tehnologii de
vârf $i solutii inovative.
• Investi#ii sc!zute în
calificarea resurselor umane
ale IMM – urilor.


sprijinirea firmelor din
sectoarele care utilizeaz!
intensiv tehnologia
informa#iilor.
• Cre"terea calit!#ii "i
sofistic!rii produselor
exportate.
• Exploatarea poten#ialului
oferit de grani#a cu Serbia
• Îmbun!t!#irea conectivit!#ii cu
Bucure"ti "i restul #!rii.
• Facilitarea leg!turilor dintre
investitorii str!ini "i economia
local!.
• Extinderea economiei în
sectoare de ni"! noi, care
necesit! un aport semnificativ
de cuno"tin#e.
• Diversificarea portofoliului de
produc#ie ar conduce la un
curent mai stabil al veniturilor
din export.
• Sus#inerea antreprenoriatului
"i dezvoltarea IMM-urilor.
importante a activit!#ii
economice din regiune în cadrul
firmelor cu capital str!in (48%
din for#a de munc!, 55% din
valoarea ad!ugat!, 92% din
exporturi), implic! riscul ca
acestea s! p!r!sesc! regiunea,
orientându-se spre regiuni cu
for#! de munc! mai ieftin! sau
care ofer! alte condi#ii mai
avantajoase pentru afaceri.
• Gradul redus de diversificare a
exporturilor (pe #!ri "i produse)
poate cre"te vulnerabilitatea
regiunii la "ocurile externe.
• Specializarea îngust! în zonele
monoindustriale "i lipsa unor
programe de reorientare
profesional!.












STRUCTURI SUPORT PENTRU AFACERI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
• Sistem de structuri de
sprijinire a afacerilor bine
dezvoltat.
• Acces la infrastructur! primar!
"i utilit!#i.
• Atragerea unui num!r mare de
companii din domenii diferite.
• Existen#a unei infrastructuri de
sus#inere a activit!#ii IMM –
urilor prin servicii de
consultan#! "i sus#inerea
firmelor start-up prin serviciile
oferite de incubatoarele de
afaceri.

• Ofert! limitat! de servicii $i
acces redus la serviciile
pentru afaceri.
• Activitate de promovare
redus!.
• Capacitate limitat! de
extindere în cazul dezvolt!rii
companiilor locate.
• Dependen#a de companiile
multina#ionale.
• Acces redus la servicii
pentru afaceri.
• Dezvoltarea de noi structuri de
afaceri.
• Îmbun!t!#irea cooper!rii "i
încurajarea competi#iei "i
favorizarea apari#iei
clusterelor.
• Posibilitatea de a oferi un
pachet de facilit!#i fiscale.
• Dezvoltarea acceleratoarelor "i
incubatoarelor de afaceri
pentru sprijinirea firmelor din
domeniile care utilizeaz!
intensiv tehnologia.

• Situa#ia economic! global!
(criza economico-financiar!).
• Lipsa resurselor pentru noi
investi#ii, inclusiv la nivelul
companiilor.













CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I RISCURI
• Inovarea reprezint! o prioritate
strategic! la nivel regional.
• Concentrarea în regiune a unui
num!r mare de entit!#i implicate
în activitatea de CDI.
• Platform! institu#ional! bun! în
sectorul CDI, activând în
domenii foarte variate ale
"tiin#ei.
• Prezen#a unor firme na#ionale
sau str!ine mari în regiune care
sprijin! inovarea.
• Existen#a unei oferte de training
/ instruire destinat!
întreprinderilor, pe teme
tehnologice concrete de interes.
• Cre"terea cererilor de brevet
înregistrate la OSIM.
• Regiunea ocup! locul 2 pe #ar!
privind ponderea resurselor
• Procentul sc!zut din PIB-ul
regiunii alocat pentru CDI
(0,18%).
• Cheltuieli reduse pentru CD/
locuitor (60 lei/locuitor).
• Slabe colabor!ri între
furnizorii de CDI "i
întreprinderi.
• Slab! capacitate de adaptare
a actorilor din sistemul CDI
la condi#iile "i nevoile pie#ei.
• Lipsa unor stimulente pentru
activit!#ile de CDI.
• Dificult!#i în realizarea
transferului de tehnologie "i
know – how.
• Slab interes în domeniul
protec#iei propriet!#ii
intelectuale.
• Num!r mic de brevete.
• Exploatarea sinergiilor
generate de existen#a în
regiune a unui poten#ial
ridicat de cercetare – inovare.
• Programele de finan#are
na#ionale "i europene pentru
sectorul CDI.
• Dezvoltarea de parteneriate
public-privat.
• Posibilitatea implic!rii în
consor#ii constituite la nivel
european în activitatea de
inovare.
• Dezvoltarea de clustere la
nivel regional.
• Conectarea centrelor de
cercetare la cerin#ele "i
tendin#ele pie#ei.
• Crearea de parteneriate cu
mediul de afaceri pentru
• Criza financiar! "i de lichidit!#i
disponibile pentru investi#ii.
• Competi#ia acerb! din sector
pentru atragere de resurse
(umane, financiare, etc.).
• Riscul ca produsele cercet!rii s!
nu poat! fi valorificate.
• Reducerea volumului de
activitate din institutele de
cercetare, inclusiv pierderea
unor capacit!#i de cercetare–
inovare din cauza subfinan#!rii.
• Oscila#iile semificative ale
cheltuielilor alocate pentru
cercetare "i dezvoltare.
• Axarea pe cercetarea
traditional! în locul celei
aplicate, inovative.
• Men#inerea nivelului ridicat al
taxei pentru brevetare si


umane în "tiin#! "i tehnologie
(RUST).
• În ceea ce prive"te ocuparea
for#ei de munc! în sectoarele
tehnologiei înalte "i puternic
bazate pe cuno"tiin#e, regiunea
este cea mai dinamic! din
România.
• Investi#iile derulate în
infrastructura de CDI prin
programul POS CCE.
• Cre"terea num!rului angaja#ilor
care lucreaz! în sectoarele cu
nivel tehnologic ridicat.

• Num!r sc!zut de firme
inovative.
• Fluctua#iile de personal din
CDI.
• Lipsa modalit!#ilor adecvate
de marketing a activit!#ilor
de inovare.
• Num!r redus de tineri care
r!mân în universit!#i "i
unit!#i de cercetare.
• Concentrarea poten#ialului
de cercetare –inovare în
special în Timi"oara.
• Disparit!#i intra-regionale
semnificative privind CDI.
dezvoltarea de noi produse si
procese.
• M!rirea bugetului de stat
acordat pentru cercetare,
dezvoltare si inovare.
• Modernizarea infrastructurii
suport pentru activitatea de
cercetare.
• Construirea unor noi centre
de testare "i laboratoare în
domenii cheie.
• Resurse financiare la nivelul
întreprinderilor pentru
ini#ierea unor activit!#i în
CDI.
patentare.
• Migrarea for#ei de munc! înalt
calificate studen#ilor cu poten#ial
în spa#iul european (fenomenul
de ,,brain-drain’’).
• Testarea unor produse / procese
în #!rile vecine.
• Posibilit!#i limitate ale IMM-
urilor de a realiza parteneriate
public-private cu universit!#ile
în domeniul CDI.
• Companiile multina#ionale din
regiune î"i realizeaz! activit!#ile
de CDI în afara #!rii.
TELECOMUNICA$II
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
• La nivel regional, dezvoltarea
sectorului TIC reprezint! o
prioritate.
• Nivel crescut de
competitivitate al companiilor
din sectorul TIC.
• Nivel tehnologic ridicat !i un
grad sporit de accesibilitate la
servicii de telecomunica!ii
mobile.
• Existen%a unor facilit!%i
fiscale la nivel de sector.
• Dinamica accelerat! a
num!rului de conexiuni
broadband.
• Penetrarea în ascensiune
puternic! a telefoniei mobile.
• Rate de penetrare "i de utilizare
ale Internetului sunt sc!zute în
raport cu media la nivel european.
• Utilizarea insuficient! a
serviciilor de tip „e”- guvernare,
s!n!tate, educa%ie, etc.
• Nivel înc! sc!zut de sofisticare al
pie%ei.
• Num!r înc! sc!zut de parteneriate
între firmele din sectorul TIC.
• Cererea de speciali"ti IT este mai
mare decât oferta de pe pia#!.
• Cheltuielile IT/PIB "i pe cap de
locuitor au valori reduse.
• Insuficienta utilizare a serviciilor
de tip e-commerce "i e-banking în
mediul de afaceri.
• Cererea de produse !i servicii
(inclusiv servicii de
outsourcing) în domeniul TIC
este în cre!tere !i tot mai
complex!.
• Sectorul TIC !i-a p!strat
atractivitatea din punct de
vedere investi!ional chiar "i
perioada de criz!.
• Proiecte în derulare pentru
crearea de structuri suport
pentru afaceri în domeniul IT.
• Participarea la proiecte !i
programe interna!ionale în
domeniu IT.
• Cre"terea num!rului de
studen#i "i a oportunit!#ilor de
• Migra%ia personalului înalt
calificat.
• Adâncirea diferen!elor de
dezvoltare în termeni de
infrastructur! de comunica"ii
între mediul urban !i cel rural.
• Competi!ie în cre!tere pentru
atragerea investi!iilor în TIC.
• Puterea de cump!rare înc!
redus! a popula#iei
• Competi#ia mare pentru
personal calificat "i talentat.
• Infrac#iunile numeroase de pe
Internet
• Pirateria programelor "i practici
neconcuren#iale


• Dezvoltarea sectorului în
apropierea centrelor
universitare care ofer!
preg!tire tehnic!.
• Cre"terea contribu#iei
sectorului ICT la PIB.
• Activit!#ile de dezvoltare
software "i exporturile din
regiune sunt pe locul doilea
dup! Bucure"ti.
• Liberalizarea complet! a
pie#ei telecomunica#iilor.
• Dezvoltarea de produse
proprii.
• Absen#a în ultimii ani a unor
proiecte publice mari care s!
impulsioneze industria IT.
• Exist! specializari care lipsesc sau
nu sunt suficient acoperite.
• Acoperirea teritorial! redus! cu
re%ele de telecomunica%ii.






formare alternativ!.
• Consolidarea statutului de
loca#ie nearshoring sau
offshoring în domeniul
serviciilor TIC.
• Identificarea $i intrarea pe
pie%e–ni$!.
• Posibilitatea acces!rii de
fonduri na#ionale "i europene.
• Pia#a intern! cu poten#ial
considerabil.
• Adaptarea legisla%iei na%ionale
la legisla%ia european! în ceea
ce prive$te utilizarea
infrastructurii de
telecomunica%ii (legea
comunica%iilor).
• Lipsa unor instrumente
dedicate de suport la nivel
sectorial














UTILIT!#I "I LOCUIN#E
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I RISCURI
UTILIT!#I

• Existen#a unor operatori cu
tradi#ie la nivelul principalelor
utilit!#i.
• Sisteme informatizate la nivelul
serviciilor de utilit!#i.
• Re#ea dezvoltat! de distribu#ie a
energiei electrice.

UTILIT!#I

• Servicii de utilit!#i restrânse ca
acoperire la nivel regional,
existente cu prec!dere în
localit!#ile urbane.
• Grad mediu de încasare a
facturilor.
• Lipsa moderniz!rii sistemelor de
transport a principalelor utilit!#i.
• În zona de munte exist! multe
localit!#i care nu beneficiaz! de
re#ele de utilit!#i (ap!, canal).
• Lipsa re#elelor de gaz metan în
UTILIT!#I

• Finan#!ri pentru modernizarea
infrastructurii de utilit!#i
(alimentare cu ap!, canalizare,
termoficare).
• Programe de reabilitare
termic!.
• Introducerea cogener!rii ca
solu#ie de baz! pentru
cre"terea eficien#ei gener!rii
agentului termic.
• Cre"terea bugetelor destinate
investi#iilor.
UTILIT!#I

• Neadaptarea infrastructurii de
utilit!#i la nevoile "i
standardele cerute de
popula#ie.
• Debran"area de la re#elele
operatorilor "i identificarea de
solu#ii în regim individual.
• Posibilitatea de producere de
avarii "i accidente ca urmare a
uzurii fizice a instala#iilor.
• Neatractivitatea ca urmare a
duratei mari de recuperare a


zonele rurale "i chiar urbane.

investi#iilor.
LOCUIN#E

• Diversitate istoric! "i tipologic!
a construc#iilor.
• Num!r mare de investi#ii
reziden#iale private.
• Cre"terea num!rului de
construc#ii finalizate în
Regiunea Vest.
• Existen#a unei bogate oferte din
partea firmelor de proiectare "i
construc#ie.
LOCUIN#E

• Suprafa#a locuibil! ce revine
unei persoane este sub media
existent! în UE.
• Mul#i proprietarii se afl! în
imposibilitate de a sus#ine
financiar modernizarea
cl!dirilor.
• Dotarea improprie a majorit!#ii
locuin#elor din mediul rural.
• Popula#ia s!rac!, locuie"te în
condi#ii improprii.
• Pre#urile ridicate ale imobilelor
de locuit limiteaz! accesul la
locuin#e noi.
• Pondere redus! a locuin#elor "i
cl!dirilor publice reabilitate
termic.
LOCUIN#E

• Interesul constant fa#! de pia#a
imobiliar!.
• Politicile europene privind
utilizarea fondurilor structurale
pentru eficien#! energetic!
(multiple linii de finan#are
destinate aplic!rii de m!suri de
eficientizare energetic!).

LOCUIN#E

• Construirea f!r! forme legale
de locuin#e.
• Pre#ul ridicat al apartamentelor
face ca unele investi#ii s!
r!mân! f!r! clien#i.
• Sensibilitatea pie#ei imobiliare
la to#i factorii care influen#eaz!
puterea de cump!rare (decizii
politice, curs de schimb, etc.).
• Expunere la calamit!%i
naturale.
• Lipsa de consecven%! în
finalizarea proiectelor deja
începute.


STAREA FACTORILOR DE MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT!#I AMENIN#!RI
CALITATEA FACTORILOR
DE MEDIU "I
BIODIVERSITATE
• Trend general de sc!dere a
emisiilor tuturor poluan#ilor
atmosferici din cauza
diminu!rii activit!#ilor
economice poluatoare "i
CALITATEA FACTORILOR
DE MEDIU "I
BIODIVERSITATE
• Pu#ine instala#ii de re#inere a
poluan#ilor la surs! (re#inere
SO2, NOX "i pulberi).
• Semnalarea unor dep!"iri ale
emisiilor înregistrate pe
CALITATEA FACTORILOR
DE MEDIU "I
BIODIVERSITATE
• Elaborarea unor instrumente "i
programe strategice de
interven#ie (ex. Programul
Integrat de Gestionare a
Calit!#ii Aerului în Timi",
CALITATEA FACTORILOR
DE MEDIU "I
BIODIVERSITATE
• Risc permanent pentru
degradarea factorilor de mediu,
deoarece viitorul industriei ex-
tractive "i cel al ramurilor
conexe r!mâne incert


îndeplinirii m!surilor din
planurile de conformare impuse
de APM-urile din regiune în
autoriza#iile de mediu.
• &osele de centur! construite sau
în curs de construc#ie pe
arterele principale de tranzit
(Lugoj, Caransebe", Timi"oara,
Arad, Deva).
• Existen#a unor resurse
importante de ap! la nivelul
regiunii.
• Reducerea presiunii asupra
surselor de ap! datorit!:
reducerii activit!#ii industriale
"i agricole, reducerea
volumului de ape uzate,
reducerea consumului de ap! în
procesele tehnologice,
reducerea pierderilor de ap!.
• În derulare implementarea
Master Planurilor jude#ene de
alimentare cu ap! potabil! "i
servicii de canalizare.
• Regiunea Vest nu a înregistrat
evenimente epidemiologice
privind bolile cu transmitere
hidric!.
• Suprafe#e însemnate acoperite
de p!duri, mai ales în jude#ele
Cara"-Severin "i Hunedoara.
• Implementarea a 6 proiecte,
finan#ate prin POS Mediu, care
vizeaz! m!suri de dezvoltare
durabil! a unor arii naturale
protejate.
sta#iile de monitorizare a
aerului, în special a
particulelor în suspensie
(preponderent în jude#ul
Timi").
• Mod defectuos de gestionare
a reziduurilor zootehnice
generând suprafe#e poluate
în jude#ele Timi" "i Cara"-
Severin.
• Poluare produs! de diferite
activit!#i industriale
generând peisaj specific:
balastiere, deponii, halde,
iazuri de decantare fie
istoric!, fie curent! datorat!
dificult!#ilor financiare.
• Afectarea a peste 15 mii ha,
suprafa#! ocupat! cu de"euri
industriale "i menajere (72%
în jude#ul Hunedoara).
• Pondere mare, la nivelul
regiunii, a unit!#ilor
energetice care folosesc
c!rbunele drept combustibil
contribuind la poluarea
solurilor.
PRAM, transport ecologic).
• Organizarea de campanii de
promovare la nivel regional în
leg!#ur! cu modalit!#ile
concrete existente pe plan
regional de protec#ie a
mediului "i reducere a polu!ri
• Poluarea cursurilor de ap! din
cauza devers!rii apelor uzate
insuficient epurate (ex. 47 de
sta#ii în B.H. Bega nu
func#ioneaz' corespunz'tor).
• Implicarea mass-mediei locale
"i a popula#iei.
• Promovarea de proiecte
punctuale de
depoluare/decontaminare
(reconstruc#ie ecologic!) a
terenurilor afectate.
• Promovarea de programe
C&D&I din domeniul
reabilit!rii solurilor
poluate/contaminate cu
implicarea universit!#ii
tehnice "i a institutelor locale
de cercet!ri în domeniul
tehnologiilor de mediu.
• Existen#a în cadrul
Universit!#ilor din regiune a
unor facult!#i "i sec#ii cu profil
de mediu sau de tehnologii
folositoare mediului.
• Achizi%iile publice verzi.
• Cuprinderea în strategia
na%ional! a incineratoarelor
destinate n!molului.
• Dificult!#i economice majore în
sus#inerea costurilor de
investi#ii în domeniul protec#iei
mediului pentru agen#ii
economici "i autorit!#i.
• Men#inerea "i cre"terea
aglomer!rilor rutiere în ora"e
• Absen#a resurselor financiare
necesare construc#iei de "osele
de centur! "i pentru localit!#ile
urbane / rurale de importan#!
secundar! dar solicitate intens
datorit! profilului de trafic
• Absen#a resurselor financiare
din partea gospod!riilor, în
special în mediul rural pentru
conectarea la sistemele
centralizate de ap! / canal "i
sus#inerea serviciului de
salubrizare
• Poten#iale polu!ri accidentale
din cauza deterior!rii
instala#iilor (în func#iune sau
conservare) aferente activit!#ii
de minerit (iazuri de decantare)
sau prin antrenarea pulberilor în
suspensie de c!tre vânt.
• Afectarea biodiversit!#ii din
cauza presiunii antropice (ex.
extindere intravilan, turism,
depozitare de"euri).
• Necorelarea legisla%iei na%ionale
la cea european!.


GESTIONAREA DE"EURILOR
MENAJERE "I INDUSTRIALE

• Tendin#! de descre"tere a
cantit!#ii de de"euri municipale
generate (valoare total! "i pe
cap de locuitor).
• Tendin#! de cre"tere a cantit!#ii
de de"euri menajere colectate
separat (reciclabile "i DEE).
• Cre"terea num!rului
localita#ilor în care s-a introdus
sistemul de colectare selectiv! a
de"eurilor.
• Implementarea Sistemelor
integrate de gestionare a
de"eurilor la nivel jude#ean.


GESTIONAREA
DE"EURILOR MENAJERE
"I INDUSTRIALE
• Men#inerea unei cotei de
reciclare sc!zut!.
• Num!r insuficient al
depozitelor conforme.
• Existen#a unor depozite
urbane neconforme
func#ionale.
• Neatingerea cotei de
reciclare.
• Grad redus de colectare
selectiv!.



GESTIONAREA
DE"EURILOR MENAJERE "I
INDUSTRIALE
• Promovarea de programe de
valorificarea de"eurilor
colectate selectiv prin
cofinan#area de activit!#i care
contribuie la cre"terea
procentului de reciclare din
regiune.
• Promovarea de programe
C&D&I din domeniul
recicl!rii de"eurilor cu
implicarea Universit!#ii
tehnice "i a institutelor locale
de cercet!ri în domeniul
tehnologiilor de mediu.
• Extinderea colect!rii selective
a de"eurilor la nivelul tuturor
gospod!riilor urban/rural.
• Promovarea utiliz!rii
de"eurilor colectate separat în
industrii locale.
• Extinderea colect!rii separate
"i a altor de"euri menajere
care sunt evacuate, în prezent,
în alt factor de mediu (de
exemplu uleiul alimentar
uzat).
GESTIONAREA DE"EURILOR
MENAJERE "I INDUSTRIALE

• Riscuri sociale "i de mediu
generate de depozitele de
de"euri neconforme.
• Tendin#! de afectare a
terenurilor agricole datorit!
acoperirii cu de"euri solide
necesitând scoaterea acestora
din circuitul agricol.
• Cre"terea tarifelor c!tre
popula#ie care genereaz!
subutilizarea depozitelor
ecologice.
• Depozitarea de"eurilor în
depozite cu termene de
func#ionare suspendate.