Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

2 Clasificarea deprinderilor 14.3 4.4 Rolul proceselor afective 13. Personalitate* 16. Creativita tea 20.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.6 21.indicatori ai comportamentului social 23.2 Procesele ~i formele memoriei 7.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.2 Formele atentiei 10.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.4 4. Personalitate 16.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.1 21.1 3.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9. Afectivitatea 12. Baze metodologice 6 1. Comportamente pro ~i antisociale 24.3 Relatia valori.5 21.2 13. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Relatiile interpersonale 23.5 Metodele psihologiei * 12.4 11.2 11. comportamente 95 12.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8. Memoria 30 7.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1. Motivatia 11.1 Personalitatea ca sistem 15.1 Individ. atitudini.4 Tipologia gandirii 18. Aten tia 10.3 Clasificarea proceselor afective 12.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.1 Atitudinile sociale 25.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.5 Memorie ~i uitare 21.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.2 4.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.3 11. Individ.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 . Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.1 Latura dinamico-energeticii 17.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.3 3.2 Procedeele imaginatiei 8. Deprinderile * * 14. Imaginatia 8.2 21.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.4 13. Persoanii. Caracterul 19.4 21.2 3. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 11. Personalita tea 17 15.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.3 Functiile limbajului 9.2 Structura caracterului 19.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Temperamentul 17.5 13. Lim baj ul : 40 9. Persoana.1 Definirea psihologiei 1.1 Conceptul de creativitate 20.CUPRINS Introducere in psihologie 1.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 Modele de personalitate 4.1 Imaginea de sine 22.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1. Reprezentarea * 20 17. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22. Gandirea 6.3 13.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.2 Verigile functionale ale limbajului 9. Perceptia* 4.4 4.2 Statusul ~i rolul.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Senzatia * 3.1 13.3 21.

:\.2 1..i~ :....'r ki.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ ..i:..\. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".3 1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.5 Introducere in psih.5 Definirea psihologiei Principalele momente.ologie 1.~.::.1 1.. Baze metodologice 1.4 1..~...":.

ea se mentine la un nivel speculativ. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Taine. Ach. inteleasa ca 0 lume interna. directii. W. etimologic. Kohler. W. deci. 1. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. 0 inventie purii a filosofilor. Ed. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat..) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . N. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. Psihanaliza (S.sIar~itul primei jumatiiti a sec. In acela~i timp.~tiinta conduitei". d. Skinner etc. Asociationismul (AI. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile .PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. formal. Jung. Behaviorismul (J. Koftka. fiind lipsitii de un suport faptic. F. Freud.. considerii con~tiinta 0 fictiune. H. inchisa. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj).) apare . Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. Mai intai medic. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Janet) Din punct de vedere istoric. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei.~tiinta despre suflet". BAZE METODOLOGICE 1. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. O. Astfel. 1904-1920). Thornidke. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. b.) sustine primatul partii asupra intregului. Gestaltismul (K. la Leipzig. aceasta putand. precum ~ipersonalitatea. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. e. Wundt etc. Th. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. Introspectionismul (w. James. Dunker etc. C. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. Adler etc. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. (P.~tiinta a vietii mentale.. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). A. Caracterul organizat al psihicului este innascut. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. studiu. comportamentale. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. iar dupa aceea fizioJog. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Lipps etc.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. VI-V Le. 3. Psihologiareprezintii . Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Bain. precum: a.n. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. structurile fiind date. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. teorie. reprezentariJe ~igandirea. Philipp Schwarzerd. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig.6 I. Watson. John Watson. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp).) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. c. iar la un nivel superior este gandirea).1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. Fondatorul curentului. 2. 0 ~i procesele sistemul psihice. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. B. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. (w. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia." Psihologia este . Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. Psihologia c1asicii (1879 . psihologia inseamna . al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie.

ale omului cu realitatea concreta. la stimulii exteriori. neconditionat. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. etapa optimului functional (25-65 de ani). Termenul de personalitate provine din Iimba latina. particularizarea. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. declan~areareactiei). depind atat de schimbarile din mediu. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. ultima treaptii a 3. biologicii ~isociala. Prin psihicul sau. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. instrumentala. actiuni. Leontiev etc. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. de orientare-investigare. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. d. un mod anume de a fi. lumea extern a . la nivelul caruia se 1. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem.3 Psihicul . Janet. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. care distinge 4 faze: este reflex. psihice (gandire. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. durabilitatea. instrumental-rezolutive. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. f. omul este personalitate.actioneaza ~ise conduce 3. 2. Sigmund Freud. H. 0 componenta emotional25 de ani). Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. ne arata ralul instrumental.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. deci ca fiintiibiosociala. b. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a.). iar ca • 1. aptitudini. substratul material . Stadiul intelectului. triisiituri de cresc. complexe.buna sau proasta dispozitie ete. sentimente. 2. N.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. psihologia contemporana a.) ~i na~tere. 3. are fiinta bio-psiho-sociala. multifazice. El ii asigura trasaturi. respectiv fiecare om este unic. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii.i caracteristicile sale In definirea psihicului. 0 stare de necesitate. pentru noi. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. de a simti. exista comportamente: .) ~i a laturii externe (reactii. neintentionate-involuntare. 2. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. in care persista in timp.A. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). copiii mici seamana foarte mult intre ei. de igiena corporala. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. gandire etc. nivel de creativitate etc. Stadiul psihicului con~tient.). subiectiva. eaci. conditionat. El se manifesta prin procese functional. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. predominand reactiile inniiscute. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. Stadiul psihicului senzorial elementar. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. prin conduite care de a gandi. care ne particularizeaza. al gandirii senzorio-motorii. Fondatorul psihanalizei. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. la (con~tientasau incon~tienta. care includ 0 serie de reactii. 1 1. interne (perceptii. urmate de aparitia solutiei pc a. in plan metodologie. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. intentionate-voluntare. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. omul cunoa~te. care se formeazii. sistemului nervos. ca filogeneticii. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1.imaginea senzoriala a stimulului. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). 3. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. nea~teptate. erotico-sexuale. imaginatie etc. activitati).se dezvolta ~ise care se dezvolta. f. directe. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp.dintr-o data. reprezentiiri. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. de cunoa~tere. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. cat ~ide conditiile interne 2. specificiiomului. Wallon. voluntar. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. organismelor animale care poseda sistem nervos. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. un anumit reglaj involuntar sau voluntar.Psihicul este 0 functie a c. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. care.ca reactie la psihologia introspectionsitii. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. Stadiul psihicului perceptiv. rolul acestuia. de a actiona. simple care includ 0 singura secventa. N. de ~coala behaviorista. La omul concret. care se declan~eazape baza unei deliberari. de descarcare-eliminare. Dupa gradul de complexitate. afectiva. subiective. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. omului adaptarea la conditiile mediului. memorie. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul.· 4. b. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. coerenta. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient.

pulsiuni sexuale. de orientare spre scop.). concretizat prin functiile de cunoa~tere.4 Ipostazele psihicului ~iirela. de fapt. H. deoarece la fel de important este ~i limbajul. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. R. mersul. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. Sensul vie!ii (1933) etc. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. mancatul etc. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. PSihologia $colarului greu educabil (1930). operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . in caz contrar. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume.~tiintii"). vise. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. ele fiind reciproc convertibile. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. Memoria.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. are 0 puternica motivatie incon~tienta. ea indeplinind un rol conducator. specifice incon~tientului. de imaginatie. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. ganduri ~i dorinte ascunse etc. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Pe parcursul vietii. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. Astfel. ciici. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). stiiri afective. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru.. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. Cunoa$terea omului (1927). omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. de trairi afective. trebuinte. mecanismele antiredundante. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. desenatul. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. interactioniim cu ceilalti.~ 8 1 1. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. intervine imediat analiza con~tienta. Freud. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. creatoare ~ianticipativa.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. de autoreglaj voluntar. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. ~i cu propriul organism. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. ea fiind sustinutii de motive. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. care admite notiunea de incon~tient dinamic. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. ci 0 stdinsa interactiune. de vointa. Alfred Adler.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. Medic ~i psiholog austriac. Ele sunt. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. Copernic etc. tendintelor. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. Autor a numeroase lucriiri. in momentul respectiv. Alfred ADLER (1870-1937) . Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. uitarea de nume etc. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. il exploram pentro a-I cunoa~te. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". achizitionand informatii. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. dar aceasta nu se reduce la gandire. care stocheazii informatiile. dar contribuie la con~tiinta. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. elev dizident al lui S. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. Totodata. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale).

printre acestea: 1. 4. Dupa obiectivul urmarit. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. 2. Astfel. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . in cazul teste lor psihologice. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. observatia devine autoobservatie. sex. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. forma ~i marimea capului etc. Ancheta pe bad de interviu . exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare).(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. 1 . subiect . In continuare vor fi prezentate. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. interpretare ~i de actiune. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Ancheta pe bad de chestionare . Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. structurata pe baza unor criterii logice. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor.R . care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. 2.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. Criteriile de clasificare. 3. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. sunt numeroase. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator).9 1. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. efect. de cuno~tinte. EI trebuie sa respecte cerinte. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica).(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente.. inchise (Da .contine intrebari factuale sau de identificare. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice.. valoarea ~i utilitatea etc. 3. 3. Acesta. mijloc ~i scop". intermediare . de motivatie. dependente . independente . nivel de instruire etc. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor.E . care cunoa~te doua forme: a. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. Cand este orientata spre noi in~ine. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie.Nu). lungimea membrelor. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Metoda analizei produselor activitatii. pentru a reconstitui istoria ei. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.I . originalitatea ~i complexitatea. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). Dupa durata de parcurgere a testului.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. de interventie. pe un e~antion reprezentativ. foarte sintetic. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Metodele au un caracter instrumental. Metoda convorbirii .) ~i 4. Este introdusa in 1879 de W. de informare. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. 2. b. Dupa modul de aplicare. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). in care subiectul sa se poata exprima liber.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului").S . Dupa incadrarea in timp. de atitudini ~i opinii. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. noutatea. Dupa modul de desfa~urare. sa fie sistematica. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Metoda anchetei. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu.

aceasta 0 transformare permanenta. adica ceea ce se intampla. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Intocmiti. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. structura) f. Principiul organizarii sistemice.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). a.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Functionarea acestui principiu arata. necesara. corp sau din lumea exterioara. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. Instinct = comportament spontan. a vietii.li legi de dezvoltare. potrivit obiectului sau de studiu. legi de compozitie (organizare. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii.apoi. informationale f. dorinte etc. 3. Adesea. psihicul reactionand intotdeauna unitar. a libertatii de optiune. Potrivitlui J. de fapt. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. Sartre). . Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. Pradines. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. 1. Identificati criteriile de raportare utilizate. De asemenea. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. Timp de 0 saptamana. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. chiar daca la nivel conf.ltiinta~i alte ~tiinte. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. ignorarea acestui lucru.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta.lte geneza lor. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. se intampla. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. la nivelul clasei. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. 2. pentru realizarea unei nevoi.ltient sunt evidente in numar mic.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Piaget. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. cu evidenta. psihologia de-a lungul unui an ~colar. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. 3. analizati-Ieimpreuna cu acesta. ideal. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. 4. Ii ~LICATII 1. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. dupa care apare incetinirea. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. Mai mult. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. iar la final regresul. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. innascut ~i variabil. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. b. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. P. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). scop. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. mai pregnanta in primii ani de viata. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Notati observatiile in caietele voastre ~i. Totodata este un sistem dinamic. Princip~ul determinismului. potrivit caruia exista: legi de functionare. Intui{ie =. I. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. cunoaf. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la .lienergetice intre organism ~i mediu. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. cel mai adesea. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. In definirea psihicului. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. Principiul dezvoltarii.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. 2. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). este 0 constructie specific a omulai. efectiv." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara.

.2 Legile generale alp perceptiei 4. senzatiilor . Procese psihice cognitive senzoriale 3.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.2 5.5Perceptii denaturate 5.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile . Senzatia .3 5.•. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.3 3.• .1 3.1 5.11eprezentarea* 5.. * 3.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4. Perceptia * 4.3 Formele complexe ale perceptiei 4.2 3.

legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). memorie. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . functionand simultan.a. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". afectivitatea). pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. Prin psihicul sau omul reu~e~te. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. chinestezice etc. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. ci ~i noaptea. de fapt.•. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia.. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. pentru a u~ura intelegerea acestora. imaginatie.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. profesor de fizica ~i de filosofie).).. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. auditive. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. gandire. legea contrastului senzorial. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. perceptia ~i" reprezentarea). deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. Filosof ~i psiholog german.m. procese cognitive superioare (gandirea. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului.d. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. gustative. chinestezice. nivel de creativitate etc. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. a mi~ciirii etc. independent de' semnificatiile lor. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. dotat cu mecanisme de autoreglaj. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. In diferite lucriiri de specialitate. spre deosebire de procesele psihice.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. motivatie etc. Nevoia de adaptare a organismului uman. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice.). Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. perceptiile ~i reprezentiirile. a timpului. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. aparent simplu. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. anticiparea etc. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). nu furnizeaza informatii specifice. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. legea adaptiirii. olfactive etc. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. adica intai intra pe scenii senzatiile. olfactive ~i cutanate).). in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. Aceasta clasificare lasa. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. apoi perceptiile. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. are un domeniu vast de preocupari (medic. matematician. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare.). adicii procesele cognitive senzoriale.. buna sau proasta dispozitie etc. insa. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. durata ~i tonalitatea afectivi'i.. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. in intuneric. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. auditive. •. vointa. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. in realitate. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. printre care se numarii ~i perceptia. surzenie etc. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii.). Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. separat unul de celiilalt. Astiizi.. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. Recent. legea constantei perceptive.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. gandirea ~. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. pe baza cuno~tintelor anteriQare. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. 2. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. trasaturi de caracter. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). ele se afla in interactiune. la solicitarile externe ~i interne. legea selectivitatii. este ambiguu.

este yorba de gandire. se pot aminti Imaginatia (1936). deliberare. ~PLlCATII 1. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. omul se desprinde de "aici ~i acum". apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . se constituie insecundarii baza senzatiilor. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. insu$iri care nu au fost observate anterior. formate in pr:ezenta obiechllui.. voluntar. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. ceea ce presupune reflectie. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. cu interes $i pentru psihologie. cat ~iin starea de somn. reactionati in diferite situatii. poate fi modificatii unitarii. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. Prin natura lor. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. analizatorilor). intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. Astfel. decizie $i executare a actiunii. reprezentare §i psihic. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. Procese cognitive superioare -'--~ . fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. sau estomparea altora. 2. privim un obiect putem sa descoperim detalii. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. . ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. Schita unei teorii a emotiilor (1939). PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. rol care a fost contestat ~i de William James. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. esteo imagine complexii. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. sintezii senzorialii).si neantul (1943) etc. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. iar. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. aqiunea directii a stimulilor asupra r. repetate a obiectelor. Printre lucriirile sale importante.13 informatia nu este prezentii. Fiinta. 3. I. Astfel. insu~irile caracteristice). ::>. Prin reprezentare. in timp ce dad.. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. simNi. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. memorie ~iimaginatie. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. obiect). in primul rand ca fiintii con$tientii. pe de altii parte.

culorile. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. pe buze $i pe varful degetelor. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. C. stimulii lor fiind substantele volatile. mai pura). prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". impresiile noastre despre temperatura etc. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. de aceea. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. la un nivel general. auditive. 2. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. In psihologie.proprioceptive. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m).3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. auditiv etc. duritatea. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. in mi§care. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate.. interoceptive. 3. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. Senzatiile. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. mecanici etc. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. tensiune. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. obiectele. ci mai continua cateva miimi de secunda. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. * 3.). In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. In realitate. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact.). Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. integrandu-se acestora. vor fi integrate In procesele perceptive. vioara etc. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. in limb a latina. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne .. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. 3. A§a cum rezuIta din definitie. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. 3. frecventa care da iniil(imea sunetului.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. 4. asperitatea obiectelor. dar rareori omul Ie realizeaza separat.§i. SENZATIA . Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. 4. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale.realizeaza prin intermediul senzatiilor. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. 2.1 Definirea . Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. neplacere etc. depresie. fata de noi. . Senzatiile cutanate' (cutis. problema senzatiilor a starnit vii controverse. care I§i au sursa In me diu I extern. ele neavand existenta de sine statatoare. forma undei care da timbrul. sonori. cu sursa In mediul intern. cu atat culoarea este mai saturata. luate separat. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. gustative etc. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. ale obiectelor ~i fenomenelor. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. 3.r '" 14 II i ! 3. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . ci cu 0 anumita intarziere (100. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. iar cele neperiodice produc zgomote. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. sunt proprietatile unor obiecte.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. gustativ. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. insu§irile nu exista In stare izolata. _. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile.

v ~i un contrast s. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. E = excitantul.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. acru. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. el nu e sesizat. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . 0 relaxare generala a activitatii. culoarea complementara . legea pragurilor absolute. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi.. ci cu logaritmul acestuia. H. Albastrul este deci culoarea calmului.instinctiIl de conservare. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. sarat ~i amar. (. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. unde S= senzatia. numite legi ale sensibilitatii. Potrivit acestei relatii. legea contrastulu. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. sensibilitatea fata de stimul cre~te. a pasivitatii. 3 3. necesara pentru a determina 0 senzatie. legea semnijica(ie. iar K ~i C sunt constante. 7.T. sete. despre mi~carile capului pe verticala. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). Senzatiile organice sau interne r. slabiciune etc. fizicianul german G.multan (evident mai ales in cazul culorilor. obscuritatea ~i lumina. 5. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. 6. atunci intensitatea fizica a stimulului. vizuale ~i termice.itmul stimulului. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. daca exista 0 relatie de concordanta. Daca este foarte slab.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie.4 Legile sensibiliti.). la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). este mai mica ~iinvers. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. Astfel. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). sensibilitatea scade. eel mai bun contrast este galben ~inegru). avand tonalitate afectiva. 8. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala.. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. calm. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce." (Testul Luscher) . care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. viata oamenilor era dirijata.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. ele contribuie la reglarea apetitului. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor.verdele .. in tendoane ~iin ligamente. legea adaptar. ) Noaptea aducea pasivitate. In corelatie cu senzatiile olfactive. a metabolismului ~i a glandelor. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. Weber ~i G. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. "La inceput. sellZor. acesta nu a fost direct stimulat). Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. Exista un contrast succes. Fechner. despre mi~carile de rotatie. greata. ziua ii of ere a posibilitati de actiune.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. senzatia cre~te mai incet decat excitatia.

de la toti receptorii.). a desemna organele de simt periferice. I. •• . EdituraSincron.e sistemului nervos central). Notati. stralucire. Zona centrala (componenta cerebrali'i). in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). prelucrare ~i stocare a informatiei". . Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. de forra. necesare. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism.. Acest traseu nu este continuu. Calea eferenta. lntensitate = stare a ceea ce este intens. Timp de 0 saptamiina.). directa In generale.. concluziile obtinute.. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. 6. . '11 __ .precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita.-----.. Potrivit cercetarilor realizate. In concluzie. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. 400 mil. Celulele receptoare (aprox. care reprezinta sectorul intermediar. In caietele voastre. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase.. Receptorii sunt in permanen!a activi. grad de tiirie._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat.'= organ de simt. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. receptorii sunt determinati genetic. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). relativ stabile ~irepetabile.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. Calea aferentii. inclusiv scoarta cerebrala. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. al unui fenomen etc. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). sunt rezultatul interac!iunii. comparati concluziile obtinute. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. Sub actiunea stimulului adecvat. cale aferenta. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. biti/secunda. Informatiile senzoriale.-". In sensul unei probleme. apoi. Radu (coord. proportional cu intensitatea stimulului.r~ .

detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor..). pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. dar. intre senzatii ~iperceptii. precum orice proces. reprezentarile ~i gandirea. Perceptia ar putea fi interpretata ca: .). intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. 0 durata temporala.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. H. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. Human Learning (1931).---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul.aeste directorul ~colii). Dunker etc.. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). dar. Ca ~i senzatia. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu.1 Definirea . . contrast etc. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. euloare etc. ci auzim soneria ceasului. la datele initiale.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. atunci apar halucinatiile).axat pe inteligenta animalelor. Realizarea procesului perceptiv. Psychology of Wants (1935). . Baine. Psiholog american ale carui cercetari s-au . adica intr-un anumit spatiu ~i timp. detaliile obiectului . cantitativ ~i calitativ.. . Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. Interest and Attitudes (1935) etc. W. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. Deseoperirea stirnulului. de experienta anterioarii. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. Pornind de la ele.) afirma primatul intregului asupra partii. Edward L.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. Ebbinghaus. Ulterior obiectul este interpretat.influentat pregnant pedagogia americana). in totalitatea insu~irilor concrete. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. se formeaza perceptiile. cat ~i pe cele neimportante.. a unor informatii despre particularitatile.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). temperatura. a discrirninarii. Kofika. predeterminat. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. PERCEPTIA* . deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii.) afirma primatul parpi asupra intregului. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei.a clasei). adica include atat insu~irile importante. Wundt etc. 4. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). .proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. 4 1. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . vedem obiecte care au diferite culori etc. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. atunci perceptia este clara ~i precisa).. de semnificatia functiei pe care 0 detine). Prin urmare. Experimental stadies (1911). . Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. nu vedem culori separate de obiecte etc. Astfel. in realitate. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. Intr-o a treia faza. de asemenea.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). O.Asocia(ionismul (Al. presupune. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. persoana care a deschis u:. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. THORNDIKE (1874-1949) . ireductibile la parti/elemente. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. Primul nivel este cel al perceptiei. in ambianta. Ca ~i senzatiile. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.Gestaltisnru/ (K.ase deschide brusc. Educational Psychology (1913-1914). structurile fiind date. .i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. subiectiv :. ca act de sesizare a realitatii concrete. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine.. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. el posedand calitati proprii.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor.4. La un moment dat u:.

Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. implicand limbajul. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). produce0 corectarea denaturarilorobiectului.. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. selectat. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. 2. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang.3 Formele complexe ale perceptiei 1. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. Spre exemplu. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice.d i s c on ti n u i tate. 5. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. atentia. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. in anumite conditii apar" denaturari.astfelincat acesta.intre anumitelimite. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). astfel.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. Perceptia mi~carii. ca in garii. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. in campul nostru vizual. relief etc. sistemul socio-cultural.dintr-un camp perceptiv mai vast. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. actiunea mai multor legi: " 1. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". Oricare ar fi tulburarile care apar. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. gandirea. 2. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. termenul de iluzie. constantei marimii obiectului. apare necesitatea selectarii stimulilor. " Obsenatia se derule~ziiin timp. In desfii~urarea procesului perceptiv. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. simultaneitate ~idurata. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. orientate spre scop. 3. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. cosmic. tactului ~i al auzului. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. a culorilor. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble).e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. aceste legi functioneazain interactiune. toate se leagii. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. motivatia etc. Perceptia timpului. 4. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. subiectul se comporta.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. chinesteziei. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. dimensiuni. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. intr-un fel sau altul. obiectele par mai mici). 4. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. 3. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. formelor etc. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori.4. determina. s ucc es iune. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . fie la halucinatii. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. vointa. interesul pentru 0 persoana. 4 I . Perceptia spatiului. Acestea pot avea cauze multiple. adiciiea devine observape. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm.4 Observatia .apare ca invariant). persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza).devenindfondul 4. fata de el. sistemul biologic. distante. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. Astfel. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. 4.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . cele mai. de~i nu apare in mod foarte evident. noi. in realizarea lor. pozitie relativa. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. deci reflect a in mod adecvat realitatea. in limbaj psihologic. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. I. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. Spre exemplu. la stadiul unei activitiiticomplexe. marime. cu ajutorul viizului.vorbinduse despre constanta marimii. Iluziile perceptiv. 4.intr-o multime de persoane necunoscute. .Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala.

= provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". 6. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. aceasta inglobata fiind intr-. 0 tanarii. utilitatea. pragma. 4. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. ~PLICATII 1.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. celelalte constituind fondul percePtiei. Caracterizati. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. egale. in figura din dreapta. 7. Pr. familiarizati cu figura patratului. 5.lncercati sa descrieti (In scris.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". par inegale daca sunt integrate in figuri diferite.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. de~i sunt egale. 0 Mtrana ~i un barbat. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. alterare. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. astfel. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. De exemplu. motivatia subiectului. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. care se realizeaza cu ambii ochi. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. sustine ca gasi 0 explicatie. liniilor terminale. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. vad aceste laturi ca egale. La fel. Precizati fazele procesului perceptiv. comparati perceptia cu senzatia. In aproximativ jumatate de pagina. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. "actiune") care prive~te actiunea. in alte cazuri. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale.agmatic = (gr. IDenaturare= deformare. exemplificandu-le corespunzator. care par inegale. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. rand pe rand. 2.dupa aceea. falsificare.-----1. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. Piaget. . care functioneaza in raport cu anumite iluzii. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. variatia intensitatii stimulilor etc. se pot observa. utilizand cele Invatate despre perceptie. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. este cea a lui J. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. in timp ce adultii. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. fiind de amintit. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. care nu corespund realitatii masurabile. care este • in realitate 0 figurii tripla.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. 3. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii.o suprafata mai mica. evidentiind caracteristicile perceptiei. dad este posibil). dintre fazele percePtiei. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. De asemenea. de mai sus. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. Se poate. Astfel. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. in dauna obiectivitatii. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. In cealalta imagine este yorba. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. in prima dintre figurile alaturate. in primul rand.apoi.

selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. Imaginile mentale oferite de reprezentare. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. de aceea. motorii. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. a invati'itoarei. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. se realizeaza cu ajutorul memoriei. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.au un inteles. pentru a memora sau retine un text. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. detelefon 245 678. gustative. . b. r 5. se poate preciza ca: . dar ~i in starea de somn ~i. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. de telefon234 485. .. REPREZENTAREA *. . constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). Staicu Larisa ate nr. bazate pe perceptii anterioare. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. exista ~iurmatoarele deosebiri: . Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei.1 Definirea . ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. 5. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. reprezentarea nu este continuarea. F~eud. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita.m 5. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i.perceptia se produce in prezenta obiectului. .sunt fenomene intuitive. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane).perceptia reflecta clar. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. Malic Stefana are nr.determina efecte fiziologice (atat perceptia. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. funqionalitate. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. Astfel. un sens mai bogat). In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. Andru Vasile are nr. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). completitudine). imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. in linie dreapta. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. De asemenea.. precizie. exista reprezentari: vizuale. de regula. de telefon 278 776.sunt procese de cunoa~tere. exista reprezentari: a. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. obiectul. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). " .sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. cu trairile afective. sa citeasca cu glas tare). . pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. salt pe care il va realiza gfmdirea. a casei parinte~ti. anticipative. reproductive. cu activitatea). 2. auditive. a acesteia. printre care se pot aminti: 1. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. extensie. In plan ontogenetic. DomeanuDaniel ate nr.oanumita semnificape. de telefon 265976. precis.

discursivitate perceptuala etc. exista reprezentari: a. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. generale. indiferent de tipullor.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. spre exemplu. Integra rea. pe hartie. aici. 6. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. figurativitate. de creatie). fiind yorba. succesiv. exista reprezentari: a. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. caracterizate prin familiaritate. individuale. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. 5. . cat ~i . diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. ci de cele sociale). un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. Operatiyitatea. J. Dupa gradul de abstraetizarc. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). in primul rand. grad malt de abstractizare. Figuratiyitatea. conceptuale. 4. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. 2. 6. sub actiunea operatiilor gandirii. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. de posibilitatea identificarii obiectuale. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. discursivitate verbala. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. Caraeterul social. Sistematizand.. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. 5.) . Acest caracter permite. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. b.3 Proprieta. 4. de rezolvare de probleme. formale. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. mecanicii sau de geometrie. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . 9. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. fiinte etc. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. Autonomia. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret.pe care 11 va transpune dupa aceea. 3. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". Potrivit definitiei de mai sus. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. caracterizate poo nefamiliaritate. Dupa gradul de generalitate. In special abstractizarea. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. ci a~a cum ii este prezentatii. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). nu de reprezentiirile individuale. schematizand datele perceptiei. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. 5 5. adicii de detensionare nervoasii. de inviitare. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. exista reprezentari: a. primare. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor.construirea figurii -. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. b. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. b.pentru comportamentul individului. 4.21 3. Panoramizarea. Pot detine 0 funetie eathartica. 8. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. in miisura in care imaginea. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. u~ureazii operatiile gandirii. 3. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. Astfel. 7. 5.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. spre exemplu. cu grad moderat de abstractizare. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. Permit orientarea noastra in spatiu. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. In rezolvarea problemelor de fizicii. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. c. Permit "progresul" perceptiei. caracteristice. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. dintre elementele comp6nente. cu grad inalt de abstractizare. de munca.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. care reflecta imaginea unor obiecte. detaliere pOOmijloace verbale etc. 5.

Psychologie sociale.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. ignorand alte posibilitati. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Argumentati. 6. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. norme. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. PUF. convingeri. Paris.. 361-362). in S. 5. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. auditiv sau verbo-motor. un proces de modificare a unei reprezentari sociale..58-59). reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. o . aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului.. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. 5.. interpretari. 1997. Ia~i. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. 7. Polirom. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. p. Poate fi yorba de idei. 0 refacere. a reproduce un concept printr-o imagine. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. D. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. Neculau.ln realitate.Argumentati raspunsu1voshu. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. categorii de gandire. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete.). Structura sa nu este una definitiva. 3).B.p. 2.. a unor productii sociale. identificati daca apaqineti tipului vizual. EDP. 6.). l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . 4. Funcfie .. Aplicatie: Identificali.(. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. eliberare de 0 tensiune emotionala. "Fenomenul reprezentarilor sociale".lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. 4. anumite imagini. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. in comunitatea voastra... 0 reconstructie a realitatii. "Representation sociales". ~PLICATII 1. 2. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului.~tiinW' a simfului com un. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. (. perceptii. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. 1. material ~i ideal. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. notiunile abstracte in imagini familiare.. Catharsis = purificare.p. Reprezentarile socia Ie. Inhelder. dintr-un astfel de proces de 5 I.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. 1993. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. intelegere ~i stapanire a mediului social. suntem obligati sa Ie legam de ceva.. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura.. In sens mai larg. A compara deja inseamna a depicta. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare.4 7). in Psihologia nr. 3. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. Neculau (coord. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. "Reprezentari1e socia1e". Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie.Psihologia copilului. (. p.Piaget. 3. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. in A. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. Moscovici (ed. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. Psihologia sociala a campului social. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). 1969. reprezentari. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. Astfel. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa.ea unui anumit proces sau conduite . Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale.). desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. ci in 'urma unor procese. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza.

NU 8. . Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. . acord/dezacord etc. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. presupunand in formarea lorperceptiile.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. pe durata parcurgerii acestei discipline. pe langa eforturile de invatare. ." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.deoarece reflecta doar insu~iri separate. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. exersare ~i aplicare.•. se of era date suplimentare. numar.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor.. DA _ raspunsul este negativ. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. .. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. in acest caz specificandu-se acest lucru). Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. NU 4.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat.r.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi.). sugestii etc. indicii. acord/dezacord etc. 2. NU 5. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. constituind fondul perceptiei. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. Obtinerea unor rezultate bune presupune. Itemi obiectivi . prezentei acestuia. cuvant. Itemi obiectivi. sinteza.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. care pot fi: . respectiv intelectivoperational a. in timp ce ceilaHi raman in fundal.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. diferite de activitatile de invatare curente. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: .perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. . 2. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. Hemi subiectivi. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. transfer etc. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. esentiale. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. simboletc. . . cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. NU NU 3. Senzatiile sunt imagini primare.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. evaluare. DA 6. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. a~a incat nu 0 poate preceda. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. . precum placut/neplacut. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . care pot fi: . adevarat/fals. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. adevarat/fals. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. . Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. 3. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. NU 7.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. . lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. In acest sens.mrm. raspunsul este negativ.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. .itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. . in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. . Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului.

adevarate coloane. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. conturarea speciala a unor elemente. Corelali B.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. durata ~i tonalitate afectiva asociata. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat.7) interesul pentro obiect.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. a) B. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1.7) fenomenelor. . 5) prin dubla sa natura. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. in' acest caz. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. c: 1). A. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. cuprinzand atat insu~iri semnificative. 5) potrivit ei. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. . 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. ca 0 conditie cu caracter de lege. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. alci'ituind0 imagine unitara. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. cat ~ide detaliu. referitoare la aces tea. reglatoare a cuvantului. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect.atlt senzatia. c:3). este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. functia a: Z). a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). A. Corespondenla ~-se f~ba. 1.4).s_pecificandu-sea~st lU~}J!). deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru.ulului ~iintensitatea senzatiei. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. calitate.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. e:l) contrastul cromatic etc. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar.. 3. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa.. 2.~lllllJ1ia!ll}mit. ci in interrelatii complexe. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane.potrivit legii adaptarii. . concrete ale obiectelor ~i b: 3). Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b .

:/~:..le/ind~at.•. ..2 6..1 6..: .•. .:::. ·· :V r. .-.<" IW .· . ~%i'" I ~L.· .j.. ·I!·. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. 7...~ '" ::::''.. ~... Imaginatia 8.• .'J 'I·'.2 Procedee1e imaginatiei 8.-:~. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ . ~. "i!r-"..5 Memone ~l mtare· 8. ~ -'.• .:-:-:.." . Gandirea 6.3 6.':':::::::::::.2 Procesele "i '!. Memoria 7.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".i.':"-' iil@j]}1l.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand. .oril me~oriei.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.•.'lt.4 • ~ tu .irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. fonnele i memoriei 7. ·.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.4 Factorn.3 Calitat..::r·/i"".~_ .

. memorie ~icognitie sau cunoa~tere.operatii (5): evaluare. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. de "aici ~i acum". ci mai muUe. naturalism. Guilford. dimpotrivii. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. legi). cauzale dintre ele. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. interpersonalii ~i intrapersonalii). schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. gandirea se apropie de inteligentii.. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. Psihologul american. transformiiri ~iimplicatii. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. Howard GARDNER . gandire divergentii. Guilford . in prezent. simboljc ~i figural. stadial.produse (6): unitiiti. principii. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. Spre deosebire de perceptie. .1Definirea . Prin aceasta. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. format din trei componente: . sub forma notiunilor. muzicalii. gandire convergentii. The Unschooled Mind: How etc. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. Analizand inteligenta.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. semantic. necesar. sisteme. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Piaget~i L. In aceastii acceptiune. spatialii. relatii. Thurstone. din punet de vederestructural.a insu~irilor comune. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. . modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. (1943-) &. gandirea poate fi definitii. ca: . EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei.sistem de notiuni. cu dezvoltare proprie. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. chinestezicii. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. in timp. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. psihologul elvetian. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). esential. Psiholog american. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. judecatilor ~i rationamentelor . c1ase. care impreunii se imbinii.r I I 6. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Q. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. accidental la general.. logico-matematicii. al acesteia. de control asupra celorlalte procese psihice. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. care este strict legatii de prezent. dobandit. GiNDIREA &. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. trecut ~i viitor. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. pe rand. J. diferite intre ele. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. continuturi ~iproduse . Howard Gardner. Astfel. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice.sistem de operapi (tatura relationalii).. In anii '90. in cadrul contactului senzorial cu obiectul.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. continuturi (4): comportamental. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). Jean Piaget. psihologul am'erican. influentat deJ. P. de la particular la general. P.

fapte ~ifenomene. b. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. 4. mai apropiate de concret. in minte. considerate neesentiale ~iaccidentale. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. este 0 operatie de descompunere. 2. Se poate realiza: spontan. sintezll. 1. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. ramanand in minte numai idee a. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. Prin factura ei. principiu. algoritmica. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. Gandirea ca sistem de notiuni. B = pasare. analiza. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. 2. solutiilor in unitatea de timp. nu se aseamana cu obiectu!. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. atunci el face parte din categoria respectiva. inductiva.disponibilitatii. dintr-o data ~i treptat. 2. nefiind imagine. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). reflectand legitatile realitatii. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. ce consta in reconstituirea. Operatiile fundamentale sunt: 1.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. propozitii. . desprinsa de orice conexiune intuitiva. notiunile pot fi: a. b. in timp sau discursiv. abstracte. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. abstractizarea. explicarea ~i teoretizarea. 1. 3. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei.27 Pomind de la modelul de mai sus. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". rigide sau labile. la ob!inerea rezultatului preconizat. indiferent de datele statistice existente. a unui obiect. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice.nte. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. 4. ~tiintifice. in mod necesar. care pierd orice legatura cu imaginile. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . actional ~i afectiv. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. 2. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). este opusa vascozitatii gandirii). la formarea de re!ele semantice. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. dar neimplinitii sub aspect deductiv. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. a unui obiect). notiunea este totdeauna generala. intreg. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. a opiniilor. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. a.interpretarea. concrete. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. Fiind un integrator categorial. generalizarea. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. in interpretarea ~i explicarea realului. unde tendin!a este de a presupune ca. permitand intrarea in posesia definitiilor. Realizarea ei se baze. in mj. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. . daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. inscrise intr-o logicii naturalii. b. fiind trait subiectiv. principiilor ~i a legilor generale in analiza. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. din elementele sau insu~irile sale. 5. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). euristicll. dar niciodata reductibile la concretul singular. C = animal. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). a cautarilor ~ia transformarilor. comparatia. 3. empirice.date izolat. notiunea propriuzisa.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. in evantai. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. 6. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. In!elegand diferite obiecte. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). saradicioase in continut. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. D = fiinta).

2. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). putandu-se face urmatoarele diferente: 1. pe intreg. solicitatii). c. pentru ce?". 3. b. b. permanent. bazate pe metoda de incercare-eroare. Problema se define~te prin trei elemente: . b. . pe imagini sau scheme figurale . reluarea demersului cele a~teptate. test·area ipotezelor. recurgand la solutii model incarcate de logica. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit.starea initiala sau punctul de plecare. convergent. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. iar dacii problema este noua sau complexii. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. In functie detipul de gandire dominant. desprinse de arice suport intuitiv. a rezolva probleme. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. se delimiteaza tipul de gandire: a. dar. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. fiind yorba de creativitate. 2. principiile. pe sistem. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). solicitata de problema. cum. 2. abstract-formal. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. sintetic. bine definite. verificarea. intuitive. psihologii au construit mai multe modele rezolutive.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. intuitiv-concret. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme.~em- &. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. mai ales. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. 1. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. bazandu-se. b. imagistic. . Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. analitic. reprezentari. cu subestimarea detaliilor. Rezolvarea 3. pfoblemele pot fi: a. ce lasa libera imaginatia. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. prin centrarea pe detalii. se delimiteazii tipul de gandire: a. care este 0 etapa foarte importanta. operand in profunzimea lucrurilar. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. cat ~i educational. 4. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. pe disocieri succesive.scopul problemei sau starea finala. ce urmeaza 0 linie deja trasata.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. divergent. 5. a structurilor logico-simbolice. se delimiteaza tipul de gandire: a.perceptii. acestea pot fi: a. Pe baza raportului analitic-sintetic.slab definite. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). a opera adecvat cu notiunile. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. . legile. b. se vor utiliza strategii euristice. reformularea sau simplificarea problemei.

dezavantajos pentru persoana in cauza. tip are de interpretare a propriei persoane. a mai multor etape distincte din derularea unui proces.. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv.Se refera la situatiile in Gare. b. I. prieteni. pnvire la esenta. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. lucrurile sa fie gandite nuantat. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. 4. comunicare afectiva cu se~enul. Suprageneralizarea . nerealiste in raport cu posibilitatile lor. in general.. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. "niciodata". Personalizarea . faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. c'. Saltulla concluzii . Comparati sinteza cu generalizarea. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. dar ~i experiente ulterioare. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. 7. strategie euristicii ~i fnfelegere. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Conceptul este un produs specific gandirii. acesteia In sistemul psihic uman. in general. IEmpatie = rezon~nta. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele.. evitate generalizarile rara temei. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. 196). in mod concret. Polirom. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. nivelul de aspiratie. ~PLICATII 1. "totul". "Trebuie sa fii cel mai bun". 10. neincredere in sine ~i in ceilalti. a unor categorii extreme. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. 2. rude. "de fiecare data". a realitatii prezente sau viitoare. al unui proces de gandire. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm.29 •. rude). Utilizarea lui "trebuie" . asupra celorlalte persoane. 6. C~ 'd reapta. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. asupra situatiilor de viata sau a societatii. astfel. la lipsa increderiiln sine.evidenta. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. Cosmovici. numite ~i distorsiuni cognitive.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. Judecatile realizate de catre parinti.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite.Este yorba de a utiliza..spre ace a~l punct. respectiv cele mai des intalnite. cum pot fi remediate acele deformari. cauza. Aceasta gandire a lui "ori . ajungem la 0 concluzie negativa care reduce.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. devenind. evaluarea altora sau a unor situatii. argumentati ~1 6. ~i modul de existenta a 5. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. profesori etc. 5. ori . in paralel. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori... Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Ce se poate face? In primul rand. In aproximativ 0 pagina. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. 2. Argumentati. Psihologie generalii.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Gandirea in "alb ~inegru" . "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. aparand predispozitia spre e~ec). Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc.ii. partial sau final. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. ca modalitati de operare a gandirii. ceea ce conduce la descurajare. Deformarea selectiva . Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. 1996. 3. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . dar ~i in sens invers. centralitatea 9. specificand caracteristicile acestora.• Multifazic = realizarea simultana. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. 4. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. p. 8. Tendinfele dezadaptative ale gandirii.•... 3. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. pentru autoevaluare. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat.

este aetiva. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. intreaga materie. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). conserva. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. 2. scopului ~i controlului deliberat. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. idei. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. gratie careia omul inmagazineaz-a.. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. respectiv fixarea. efectuatii in lipsa intelegerii. 3. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. cu un caracter situational sau contextual. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. Eu-l. Emil DuBoisReymond. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. de gradul de cultura etc.i formele memoriei Memoria. de interesele celui care memoreazii. cuprinzand imagini. inferente. este seleetiva. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. de varsta. voluntara: este subordonata intentiei. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. eajoacii un rol important in achizitionarea . eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. reactualizez). pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. seleetiv. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi.contrast.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. Henri Bergson. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. Fiziologia sistemului nervos (1866). apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare.7. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. Medic rus. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. de subordonare . este mai putin organizatii ~i sistematizatii. . mi~cari ~ideprinderi. M. a experientei sub forma de amintiri. 5. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. proces psihic complex. sunet. Helmholtz (Berlin) etc. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. 0 zhivatnom elektrichestve (1862).1 Definirea . triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. Ea are un caracter multimediat. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. sublinieri. 4. desta~urandu-se. cuvinte. inteligibil. memo rare a poatefi: a. Un celebru filosof. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. De fapt. Memoria este un proces psihic activ. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. de asemenea. practic. Gratie me~oriei. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. tarii care viata psihica a omului ar fi. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. incepand eu intiparirea. a efortului voluntar. este mijlocita. meeanica. Seeenov). de asemanare . trairi afective. memoria este implicata in prezent. Astfel. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. ducand la 0 invatare formalii. selectiv ~iinteligibil. Dupa prezenta sau absenta gandirii. considera. in toate fazele. 2. piistrez. este situaponala sau eontextuala. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. Chiar daca. este inteligibila. Prin valoarea sa adaptativa. a scopului. Dupii prezenta intentiei. propozitie). Totodata. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. MEMORIA 7. este organizata logic ~i sistemie..imposibila. 6. nu este persistenta in timp. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. creativitate. b.incluziune. intelegere ~i rezolvare de probleme. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. pastrez.2 Procesele . prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. Continutul memoriei este divers. . reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. fiinta noastra psihica. Memoria este functia generala.unei bune piiqi din experienta de viatii. din punct de vedere structural. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. memorarea poate fi: a. nu numai cea vie. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. Formele memoriirii: 1.

Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. inutile. pana a ajunge in centrii din cortex. avea mai mult de 5±1 elemente.). Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. se pot distinge: a.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. 3. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. atat voluntar. parcurge 0 serie de "statii" intermediare.' Intrucat ne realizeaza. eronat sau fidel. b. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. pasiuni. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. ci 0 stransa interactiune (de exemplu.deci ~i reactualizarea . ea are 0 importanta deosebita. sentimente. atitudini. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat.25-0.in campulperceptiv). G. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. inferente (argumente) etc. inmmpinand deci rezistente. uneori toata viata. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). de experienta de viata a fiecaruia. memoria afectivii: material fumizat de emotii. necesar. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. In cadrul memoriei de lunga durata.. cat ~iinvoluntar. dar ~i de particularitatile de personalitate. bine organizat. tactila etc. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. de situatiile deosebite etc. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. stocajul senzorial. memoria semantici. memoria este: 1.sunt memo. ajuta sa operam cu informatiile curente. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. senzoriala (vizuala. 2. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. 3. memoria episodica. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului.. daca elementele sunt grupate. memoria auditiva etc. concepte. 7 . localizabile in timp ~ispatiu. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. scheme. ci forme de memorare inegal productive. in functie de conditiile concrete. 4. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. active. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. auditiva. Continutul ei. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. utile ~i altele nenecesare. este preponderent voluntara. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). distingem: 1. sa dureze pana la 0. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. Dupa durata pastrarii. a1catuita din idei.ea fiind. simboluri.b. convingeri. Intre formele memoriei nu exista o ruptura.rie operaponala. 2. operatii. redus. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple).foartescurt. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. economica. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. care face posibila perceptia. de fapt.logica.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. deprinderi. D. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. de conditiile in care a fost achizitionat. daca se repeta de catre subiect. atat timp cat este prompt sau lent.

interesele.>i srar1. stresul. o mare importanta are 1. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. pe langa cunoa1.r . 3. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. dar 1.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. fapt care impiedica procesul reproducerii. trebuintele. d. vorbim despre fenomenul uitarii. nume ~i semnificatia unor date personale.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. atitudinile. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. c. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). prin 1. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. Ca fenomen normal. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. Din pacate.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. Astfel. gradul de noutate a materialului .. devalorizate. saniitatea. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . 2. pozipa materialului in structura seriei . Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute.3 Caliti. de a Ie corela cu altele. oboseala etc. f. precum: 1. Uitarea este un fenomen psihic natural1. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . modul de prezentare . precum: a. . Fidelitatea reactualizarii . uitarea avand caracter selectiv. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. aspiratiile. care trebuie considerat 1.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. uitarea situationali (lapsusuri. 7 7.5 Memorie . eliminarea factorilor perturbatori etc.cu cat acesta este mai ridicat. 2.>i necesar. 5. lumina.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:.. de a Ie reorganiza. detaliile. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. 4. utile.>i ca un fenomen pozitiv.32 7. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. Thorndike). organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. suparatoare. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. stabilirea unor puncte de reper. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. g. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. volumul materialului . cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. de efort voluntar adecvat. realizarea rapida a intiparirii.daca volumul informatiilor este mare.>i informatii esentiale. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.realizarea rapida. 6. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. Mobilitatea memoriei . mobilierul. materialele omogene. Rapidltatea fixiirii . pastra ~ireactualiza. Factori obiectivi. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. starile emotionale negative. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. construirea unor noi cuvinte cu cele date. Pentru a optimiza propria memorie.informatiile engramate sunt cOJ:).. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. se identifica ideile principale. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. G. a informatiilor.u~urinta memorarii. Triinicia pistririi . penibile.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie.servate corect 0 lunga perioada de timp. e. a neutiliziirii informapilor.inceputul 1. de a Ie modifica pe cele existente. A.simultan sau secvential. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract).Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. scopul activitatii :viitoare. 7. denumiri etc. L. Volumul memoriei . educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1.>i unitar). Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. precum: gradul de implicare a subiectului. h. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. necesare. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. Pentru adeppi reflexelor conditionate. blocaje temporare). Promptitudinea reactuaUzirii .cantitatea de material pe care 11 putem memora. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. Daca uitam informatiile neesentiale.>tergerea urmelor asoclatIve. 3. fiecare acponand asupra celeilalte. uitiim 1. starea de oboseala. motivapa.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. b. experientele penibile. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). . Factori subiectivi.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura.

. 3. succint. ansamblul faptelor.33 consumul de droguri ~ide alcool. cu titlul . "" % ]. in cazul vostru. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. Ebbinghaus) 7 . Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a..J~. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior.100 "" . utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. Pomind de la afirma!ia lui I. devenita clasica. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor.in urmaunei decizii. contributiile sale fiind reluate. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune.. 1975. particularitatile de varsta etc. chiar dacii dinamica lor se pastreaza.p... Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele.. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. in aproximativ IS randuri (±I). estimate ca fiind simple §i cuantificabile. 5. ~PLICATII . actelor. Argumenta!i.Memorie:ji uitare". expresiile pe care vi Ie aminti!i. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. Realiza!i un eseu. in aproximativ jumatate de pagina. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii.. . Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. M. Descrie!i. 9. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. intampliiri etc.1I!iJ Interferenfa = intalnire. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). 4.. in cazul vostru.. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. fie de 1-2 zile. caracteristicile esen!iale ale memoriei. Mnezic = referitorla memorie. dupa care ritmul uitarii se reduce..iOO.din timpul cares-a scurs. apoi. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. 10. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. 11. proceselor etc. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie.pana la anularea lor. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. Vo/untar = care seface con~tient. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. apoi. 211)..alciituindun intreg organizat. Argumentati daca. nota!i toate cuvintele. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. Principii de psihologie cibernetica.aimulte fenomene. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.5 = -= . deoarece intervine oboseala). Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). Ebbinghaus. 40 ~ 20 o . de~i evenimentul a trecut. Semantic. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. 8. Argumentati daca. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. 7. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). c.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. adesea. in mare masura. eviden!iati. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . incruci~area doua sau m. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. Verifica!i corectitudinea lor $i. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. H. ratele de uitare sunt mai mici. Psihologul german. d. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. in teoriile contemporane ale invatarii. 6. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. b. de aproximativ 0 pagina. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere.intre 5-20 minute. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. Trecut = care· nu mai este actual. 1.. propune §i utilizeaza (Despre memorie). Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.

Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. ~i'a In procesul imaginativ. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ.). la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. imaginatia exploreaza necunoscutul. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). in copilarie. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor.. din povestirile lui Creangii.1 Definirea . ele se bazeaza pe experienta anterioara. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). iar unul dintre obiecte are. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. e. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. Principala sa opera este Etica. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. ins a. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii.34 8. reprezentari sau idei nu apar din nimic. terminata in 1675 ~i publicata postum. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. Daca nu ar exista imaginatie. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. element. caracteristice unui grup de persoane. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. balaurul cu ~apte capete. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. de situatii etc. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . liliputanii din povestirile lui Swift etc. radiocasetofonul etc. principiu functional in situatii noi.este esential. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. tipul "omului de prisos" (Oblomov). Astfel.). Setilii etc. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". simtirea ~iactiunea altcuiva" . Prin intermediul limbajului. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. pe deprinderile deja formate. Chiar daca primele discutii. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. in plus. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. prezent ~i viitor. realizandu-se unitatea intre treeut. obiectelor Omul. pe euno~tintele anterioare. Mai mult. gandirea are un rol important. centaurul. iar imaginatia. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. b. automobilul cu . fiinte. 8. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. Filosof olandez. fenomene existente in realitate. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. (R. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. a gandirii etc.). Dymond). "lingu~itorului". F. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. Emotiile ~iatitudinile afective. la randul ei. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. elevii i~i reprezinta fenomene. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. neexistand 0 orientare precisa. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. Aceste imagini. posibilul. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. ascultand expunerile profesorilor. participa activ. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. ciclopul. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. viitorul. a limbajului. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate.). IMAGINATIA . Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc.

deci cu cat sunt mai originale. reconstituirea modului in care se produce ploaia. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). intr-o forma deghizata.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. ". i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii.000. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. In scrisoarea sa catre Fet. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise).Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. uneori. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. exista imaginatie in domeniul istoriei. Personalitatea subiectului este puternic implicata. literaturii etc. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). In functie de gradul de activism al persoanelor. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. In functie de domeniul in care se manifesta. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. X). La nivel superior. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. in esenta. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. creatoare ~ivis de perspectiva). s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza.000. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. ci de a adauga ceva nou acesteia. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. Astfel. Se considera ca visul are caracter simbolic. Experimental. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. Visul devine "paznicul somnului". Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. absurda (romanele lui F. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. insa se considera ca. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. originalul). iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja.. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea.35 8. A. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. . Freud sustine ca visul este.). visul producandu-se in sfera incon~tientului. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. Spre deosebire de Freud. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . crearea operei ~idesavar~irea ei. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. sustragandu-se gandirii logice. De exemplu. realizarea unei dorinte. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. geniu). altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. S. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. psihologiei. De~i are efecte relaxante. idei ~i senti mente inacceptabile. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. Popular. deoarece imaginatia se desprinde de concret.. creatoare ~ivis de perspectiva). idei care nu au corespondent in experienta anterioara. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. in actul imaginativ. Kafka). dinainte cunoscute. imagini sau reprezentari etc. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. fraze intregi erau inlocuite. Adler respinge aceasta functie a visului. pentru a alege din ele abia 1/1. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta.. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. Ma ocup cu acesta .

Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. ). simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. neverosimila. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. construiti. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. in somn. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. termice sau olfactive. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). 4. G. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. 0 persoana cunoscuta . Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. miniatura. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului.. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. "lac". dar numai 20% sunt colorate.. "piidure". Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. nu-~i amintesc visele. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. . in medie 20 minute. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. ale expresiei faciale. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. intens ~ipe care 0 consideram reala. rar aparand cele tactile. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. explicarea ei. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. premergi:itoare (adesea continuam a invata. sete. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn).$i). F antasmii = produs al imaginatiei.). Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". ale batailor inimii. In acest scop. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective.inrudit cu visul ~ireveria.36 -. dereglari functionale interne (acestea.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. In cazul somnambulismului persoana. Visele pregnante. creionul cu gumii. caricatura. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. modificari ale ritmului respirator. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. senzatii interne (foame. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). "lucru care devine manifest dupa cateva zile). 3. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. dar au fost prin~i de politie. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. absurda sau halucinatorie. in primul rand. de fapt. sau ca un animal care apare in vis sa fie. Sentimentele se transforma. Incon:. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. inaccesibile in ordinea gandirii. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). impresii din perioada imediat. Visul. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. Totul devine intr-un fel posibil. constituind 0 experienta la care participam afectiv. ca forma a imaginatiei. Dege{ica. nearisirea camerei etc. identificand procedeul prin care a fost obtinut. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. de fapt. Arhetip = termen preluat de C. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. dar careseapiieQ_n~tiimei. pe care ni Ie putem aminti. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. nu insa foarte puternici (spre exemplu. poate ajunge chiar sa se ridice. in cauza. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. dureaza intre 3 ~i 60 minute. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). cu ajlltorullor. 2. acestea fiind indispensabile unei existente normale. care nu pot fi transpuse notional.cente pe care vi-l reamintiti. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. sa se poata manifesta. anuntand survenirea unui aspect patologic. notati tot ceea ce va amintiti.

spre diferentii de cea animaHi..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1... 7. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii...perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.... .... numiir.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare. .. inteligibila....aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii... pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii..--- completarea Cll anumite ---... analiza.... mediata ..cuvinte adecvate contextului dat..enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii. man.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. Precizati douii dintre s:....... Perceppile . ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii.. ci presupune mijlocirea limbajului . 6.. mecanica... observape Receptorul- .. imagine bogata In continut/imagine schematic a. generalizarea etc.. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. conceptuale.... Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.. abstractizarea. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv...... Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. I [It':l!illr..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. comparatia. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie.... sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat. nerelevant.. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial.. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput..riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii. 2.. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.. .primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.. poartii numele de .. ..... 4.. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere). -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza)..-etG. ...este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . 5.. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. orientatii spre un scop. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. formale mediul intern 6. cuvant. se define~te drept Spiritul de . 3..aceste douii caracteristici revin memoriei umane... ceea ce este slab..... mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii. Activitatea perceptivii intentionatii.....nu sunt singurele caracteristici strict umane. comparare.. .. 4. 2. ascuns.. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii... sinteza.. existente intre 5.-. logica in .. rapiditate ~i observape (observatie). este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos. 3. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii.

joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. Daca nu ar exista imaginatie. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. imagine~ mentala are un caracter secundar. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. a.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. la randul ei. b. dependenta de nivelullimbajului. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de.tratarea ~i creativii a omului. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. Astfel. b. abstractizarea etc. Mecanismele limbajului. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. reprezentiirile sunt deja . Precizati formele imaginatiei voluntare. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct).: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. d. c. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. se oferii date suplimentare. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. d. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. c. Dupa cum sublinia J. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. iar imaginatia. accesibila cotidian. Imaginatia. posibilul. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. reprezentarea nu este continuarea. subiect (spre exemplu. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. Mai mult. viitorul. neexistand 0 orientare precisii.. b. a acesteia. intr-o anumitii miisurii. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. Ii 2. c. 1. participa activ. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . imaginalia exploreazii necunoscutul. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. se poate vorbi de. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. i .reconstruclii operatorii". a. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. a. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. in linie dreapta. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. ci in baza percepliilor anterioare. lmaginatia. ca proces de adaptare activii a. deoarece imaginatia se desprinde de concret. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. caracteristice. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. imaginea caracteristicii fiind schematicii. salt pe care il va realiza gandirea.. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. b. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. c. Piaget. sinteza.). combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare.

..~.i m... '. I'.2 9.~.~~. ~ 10..3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'. x..~%f*" . <::'Ift1 'i ~ ~ :.~i.. 1\.l .~~~·:U... '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.1tiei 10..~" .... [. Limbajul 9.-.- ..J .~ !t1 '''''1'. ~~. ..( + ):. g'·I¥"'. .:n~~. 'I~ i riii ..' .4 9.".. Atentia .5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10..." .1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ. ~ ~ '~ ~ .39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.1 9..~..'i L 4~ %W I I II .'~'I~.' ry." '.~ .2 Formele atentiei 10.3 9.

mergand pana la construetia artistica. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. 4. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral).de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. 6. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. uneori. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice .mu~chiul limbii. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. c.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. lumini etc. de cunoa~tere .1 Definirea . de reglare sau de determinare . Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. cavitatea bucala ~inazala.~toarele elemente: a. simbolicii de reprezentare .2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. intre doua persoane. periferic al vorbirii. 3. 2.de substituire a unor obiecte. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. . Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. pauze. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. ceea ce ele exprima ~icomunica.corectitudinea transmisiei mesajului. fen om ene.eel care produce ~itransmite mesajul. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. apaetc.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':.3 Func. persuasiva sau de convingere . in acest caz. ritrnica. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. b. accente. e.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. Cea mai simpUi schema de comunicare. completitudine . pantomimica. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. 8. semnalul .veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. expresiva sau afectiva . gestic a etc. receptorul sau destinatarul .consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. in general. In Iimbajul comun..latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.i caracterizarea Iimbajului. ritmul vorbirii. in limitele unei arii determinate. buzele.. cuprinde urm. Norbert SILLAMY 9.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. fonatoare .40 9.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii.. termenii de comunicare. ca activitate. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. ludica sau de joc . de comunicare . latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. b.cel care receptioneaza mesajul. de rezonanta . ciocniri de sensuri etc. LIMBAJUL 9. c. prin intonatie.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. codul. mimica.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate.corzile vocale fixate in laringe. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.. in cadrul 7. d. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. canalul de comunicare . Forma de baza. problema constituind-o. semne grafice. permite explorarea ~i investigarea realitatii. fidelitate . 9.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. relatii prin formule verbale sau alte semne. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor.presupune asociatii verbale de efect. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. declan~eaza ~i se regleaza).enta lorin aparitie. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. emitatorul. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii.

el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . comparatia.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. la inceput. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. cu atat ii este mai bogat intelesul. elaborarea lui realizandu-se. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . limbajul oral imbraca forma: 1. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. dar. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. Noul. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. In ontogeneza. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. in ontogenezii. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. individuale. notiuni. b. sinteza. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. a capacitatilor intelectuale. 9. Fiind fata in fata. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. In combinatorica imaginativa.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. in raport cu planul initial. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. rezultatul onstructiei mentale. rsonalitatii. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. La nivelul sistemului psihic uman. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. personalizate. Astfel. explicit. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. mimica. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. afectiv. personal. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. prin verbalizare.limbajul contextual. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. reprezentarile ~i gandirea. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). mimica. Astfel. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . eliminiim neclaritatile.). cuvintele nu spun nimic copilului. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. lent. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. scheme Ie articulatorii se consolideaza. imagini. Totodata. 2. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). Treptat. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. catharticii . Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. cu gandirea. iar treptat. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. ne precizam noua in~ine intelesurile. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. complet ~i accesibil. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. dobandesc semnificatie. tonatie. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. ~ . ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. iar perceptiile ~i reprezenHirile. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. . dar ~i inimii.41 unei dezbateri colective. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. sunt simple sonoritiiti. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. de detensionare nervoasa. in special. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. ~i anume. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. timbrul vocii. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. . de regulile gramaticale ~i logice. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. limbajul scris trece in limbajul oral. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate.este accesibil rara a se recurge la date percepute.4 Raporturile dintre Iimbaj . ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. 9 . 9. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. pana la automatizare. incitand atat latura intelectuala. Initial. relativ. cat ~ipe cea emotionala. Cu toate acestea. accentul. In cazul dialogului. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului.

dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. papa. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. proiectare.. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). cu noi in~ine. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa.. Cercetarile efectuate de J. eu deformari fonetiee. elementelemobile ale fetei. mai apoi. 1964). Totodata. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. 2. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. ~ Posedand de II i autonomie functionala.e. rara respectarea regulilor gramaticale. apa etc. masura eonstituirii sale.~tiintacaresu. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. ' 3. cu sine §ipentru sine. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). apare limbajul asonor.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. Ontogenezii = provine din grecescul on. primele sunt dominante. Verigii = element de legaturii. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru.. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. existenta" ~i logos "studiu". reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Spre exemplu. IJI . Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. Pe oniricii. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). Spre exemplu. ~PLICATII 1.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. precum: mama. mai ales la nivel cerebral.ilegileeidedezvolta. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. iar cele din urma recesive. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. pa. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate.• . F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. el devine principalul instrument I . imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. ontos "fiintii. Li~gvisticii . formate din cateva cuvinte. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. Editura Stiintifiea. . in urma interiorizarii limbajului oral. ba etc. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. la. 4. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir.diaziilimb. inteligibila. apoi. se executa ordine simple. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. beneficiind de comprimare. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. ani . De la act la gandire. .

actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. mi~carea stimulilor etc. dar apoi dirijat voluntar. bulb. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. 2. nefiind provocata de orice modificare a mediului. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat.). Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. avand functii de activare. aparitia sau disparitia sa brusca. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor.Atentia involuntara este neintentionata. cu rol in. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. noutatea lui. cu un efect de scurta durata. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. ATENTIA . 10 .Tra~espeeific. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. iar alte obiecte trec neobservate. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". Un rol important. Ea reprezinta un reflex de orientare. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or... localizat in trunchiul cerebral. Astfel. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. De aici. echivalenta cu stimularea senzoriala. la inceput. Ea este superioarii atentiei involuntare. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. protuberanta ~i mezencefal. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. revine mecanismelor verbale prin care . Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. ocolind sistemul reticulat. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. partial. atentie jocalizatii. . care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. atentia prezinta urmatoarele forme: . declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. spontana. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. dintre care cele mai importante sunt: I. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. sa fie eficienta.-. 2.ealii. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. 10. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane.1 Definirea . Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Sistemul reticulat activator ascendent.10. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. contrastul dintre stimuli. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. Acestea ajung direct la cortex. in plan subiectiv. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. Traseul specific.2 Formele atentiei . De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. prinintermediul cuvantului. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. 2.--------. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). altele vag. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. mobilitatea stimulului.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. precis. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei.e ia decizia de a fi atent. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. atitudine pregiititoare. in declan$area ei. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. imobilitatea sau tacerea. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Din punct de vedere psihologic.

In activitatile pe care Ie desla~uram. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. W . duce inevitabilla obosealii. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. gradul de antreunc. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. ung . •• fi ru sarcma prolector -. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. a gesturilor noastre etc. cu ace]a~i grad de claritate. " II. interesul. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na.a interna §i cea extern a sunt complementare. lavora lee ucru.. voluntare ~i postvoluntare. iar lipsa lor constituie insu~iri. De aceea. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). unor mterne.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. fi I . necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . A ' ~ • w . incordare. Atenp. s!mul~an.consecintelor negative ale nerealizarii ei. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. de structurarea optima a activitatii. ele nu pot fi disociate. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. antrenamentul special. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. In 1887.. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d .. a obiectelor din mediul inconjurator. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare.. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. Opusul ei este instabilitatea. Dupa obiectele la care se refera. a planului de actiune etc. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. Presupune fix area asupra unui obiect. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). Dupa directia principala de orientare a atenp.obligatoriu pauza. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. §I e 0 a oua zona. sornnul etc. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. t' I 4. . con§ lintel. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I .. eSla~ura a. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. a expunerii lacute de catre profesor. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. trebuie rationalizat timpul de lucru. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. Dupa felul in care se fixeaza. a§teptare. experienta profesionala. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. .. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. amintiri).). 7 . intr-un moment sau altul. Stabilitatea aten. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. in campul atentiei. inhibarea celorlalte.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. Odata dobandite. . domina una sau alta. perturbatori etc.3 insu. • ' eli. unor contramdlcatle. in plan mintal. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. doar. a unei sarcini ~i neglijarea. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. acest. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe.irile atentiei . Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. raurirea. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. prin exercitii. trasaturile de caracter ale subiectului etc. 3. de varsta.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . odihna. analizarea propriilor sentimente.. '? F f A • •• urmeze. actiuni. 0 . care reclama 0 atentie deosebita. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). 0 idee. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida.• umll externe. atentia voluntara poate fi: contemplatie. preocupare. La randul lor. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. de natura sarcinii. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati..). Oricat ar fi de bine organizata. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. spontan sau dirijat. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. la persoanele obosite sau bolnave. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. Este conditionata de complexitatea stimufului. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata.

aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. de 0 epuizare a aten{iei. afective (sunt fenomene de autohipnoza). la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. in accesele de excitatie. Aptiiudine sarcini. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. diferit de la 0 persoana la alta. ochii se Inchid. manifesta 0 mare agitatie. tara Insa sa se piarda con~tiinta. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. . 2. in aproximativ 0 jumatate de pagina. ldeile permanent de dureri de cap. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. respectiv atrofia atentiei. emotii. nevralgii. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari).xtaz (este yorba de cazul sau particular. apoi. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). Ie apar pe palme pete ro~ii. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. desigur nu de 0 maniera patologica. povestesc unui arbitru ce au viizut. concentrata pe 0 singura idee. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). In starea de betie etc.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). ca urme ale cuielorrastignirii). Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. un obiect oarecare ~i. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. Sranta Tereza. .' . de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. ci doar de un monoideism relativ.40 ~PATOLOGIAATENTIEI .e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. Chiar mai mult.. stomacului etc. vorbindu-se chiar de zile sau de. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . prezenta la toate animalele superioare. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. ca stare de inactivitate. De~i nu sunt valorizate negativ. Argumentati. ci la. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. Poate fi yorba. . persoane afective ~i uestapanite. 0 "moarte aparenta". la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. 5) trairea Inca instabila a extazului. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. contopirea cu divinitatea. ci de acela al patologicului. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. survenind In cele din urma. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). ale atentiei. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. de aceea.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3.).5xe. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. de surescitare extrema. fenomen sau idee. Maniacul. Sistem talamic =. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. Spre deosebire del extaz. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. frica de spatii deschise care sau inchise etc. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. iutr-un interval foarte scurt. ". stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. 0 ctivitate intelectuala extrema. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. QL 10 - . concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. 1) rugaciunea in gand. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. Totu~i. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. insomnii etc.zgomot puternic -. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. gesturi. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. de asemenea. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. care cunoa~te numeroase manifestari. un tip de obiect etc. Atentia. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. respectiv fixarea pe un singur obiect.

de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. radiocasetofonul etc. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. gandirea. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. Astfel. 2. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). spre exemplu. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. analizatorilor. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. 1. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. la nivelul imaginii perceptive. cat ~i a unor diferente. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. in schimb. sunt generate produse noi. are un caracter obiectual. De asemenea. In . Degefica.este yorba. Creionul cu gumii. interactiunile cu alte procese. asigura adaptarea la acestea. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon).con~tiintii etc. identificand procedeul prin care a fost obtinut. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. au fost generate. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale.). existente ca obiecte de sine statiitoare. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. miniatura. sinteza. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc.. evaluare. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. 'detinute anterior. Mult mai evident este rolul perceptiilor. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. sunt componente ale campului de . iperceptia. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. creionu/ cu gumii. privind mai ales limbajul ~i activitatea. este drept mai accentuat In cazul perceptiei.). de asemenea. transfer etc. de ghidare ~i orientare a comportamentelor.) . Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. centaurul. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. adaptarii. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. asociere etc. afectivitatea etc. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. selectare. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. de legiiturii informationalii elementarii. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. dar. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. imaginatiei. reprezentarea. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. procedat. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. ). Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza.

~ I '. 11.4 13..3 .~ . ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.5 13.3 13..W2''t. -~'> ...:"< ..11'1. 11.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.. ~ ~I""" . .3 Clasificarea. niotivatiei . _'~·. I~ ~. !! .1*. Activitatea voluntara 13. 13.4 Formele motivatiei .i"''''''''.~i caracterizarea ~fectivitatii 12.'-1 ~~ I· '... 1/:.2 Clasificarea deprinderilor ..1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11..1 13.2 13. ' 12..-.: "'..1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.~vl .1 Dehni~ea.proceselor afective' ". :1. 11. I'~.3?~-.. .t~'> .47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.•.."....X.6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -. :·::mL.. Motivatia • 1l..('.. ..2 Functiile .~ ' .3 Sistemul motivational: niveluri structurale ...:<~-.i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'. 4.14. Etapele actului voluntar Calitatile . ~~~_.'.. .. 12.0. ~.4 Rolttl proceselor afective h . . _ -..2 Partlculad'tatile afectivitatiL.>1F·...'...". ill .. Afectivitatea 12..5 Optimumul motivational 12. vointei ..-:mt(-~?r . I! • ~ ..'. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·. Deprinderile** 14.< .

relativ simple. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. trebuinte sexual e) $i secundare. tendinte. prefiguriind. sete. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. slab organizate care cuprindpulsiunile. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. PUline dintre formele motivaliei. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. respectiind 0 anumitii ierarhie. convingeri etc. de fapt.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. Interesele sunt forme bine structurate. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. teoriilor despre om. b. fie ca sunt innascute. 11. pe de 0 parte.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. funetia de selectare. ce pot fi: primare. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. e. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. in functie de conditiile prezente. g. f. sentimentele. Co. bine organizate $i puternic integrate. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. fUnd fnnascute. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. cu interesele etc. c.). d.).2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate.. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. spirihlale $i de comunicare). aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. pozitive ~i negative. Motivatia este un rutru al influentelor externe. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. in: a. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. 11. ell intreaga personalitate. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte.foame. in special. de a $ti). in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. cu dorintele. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. legate.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. A. deoarece apar in urma unei deficit) etc. a interactiunii cu mediul socio-cultural.II. s-au format fn decursul filogenezei. e. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. . scopul final al aqiunii. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. decat sa renunte la convingerile sale). funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. innaseute (biologice $i functionale .vi. Ele sunt idei-forta. 0 parghie a autoreglarii individului. intentii etc. ea fiind eauza interna a eomportamentului. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii.1 Definirea . con~tientizate sau necon~tientizate. dorinte. Stari motiva(ionale simple. pasiunile. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). Interesele pot fi: personale ~i generale. impulsurile etc. interese. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. SiIIamy). impulsioneaza spre actiune. cele mal importante fiind: a. MDTIVATIA . 11. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. fie ca sunt dobandite. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. valente. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. natura ~i despre soeietate care se . Co. dobandite (trebuinte materiale. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. . specifice numai omului. Trebuintele sunt forme relativ complexe. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. iar pe de aHii parte. numitii "piramida trebuintelor". De satisfacerea lor depind cele superioare. b. afective $i volitive. tendinlele.

2. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). precum: varsta. in mod repetat. subaprecierea dificultiipi sarcinii. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. de aceea. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. majore ~i minore. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. a educatiei etc. particularitatile concrete de actiune etc. b. depozit pentru hrana (2). 11. un ~oc dureros. Formele motivatiei sunt inegal productive. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. existand doua situatii: a.. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. caillele este "silit" sa saliveze. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. alcoQlului saudrogurilor. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. T. 2. de' exemplu. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. se schimba. Daca se iau in. canal de glisaj (3). excursii etc.. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. h.4 Formele motivatiei . fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. in interesele ~iin trebuintele lui personale. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. considerare ~i alti factori. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. Motivele pot fi: individuale ~i generale. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. pozitive ~i negative. . Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. motivele se sustin unele pe altele. Burrhus Frederic Skinner. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. de a se simti bine in compama unar persoane. odata cu inhalarea nicotinei. atunci cand intind mana sa fure. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. supraaprecierea dificultapi sarcinii. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. Motivele sunt considerate. ci el interactioneazacu alte motive. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. actiunea. bataie. contribuind la illtarirea motivatiei. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii.). pedeapsa etc. a culturii. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. ajungandu-se la e~ec. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. intrinseci ~i extrinseci. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. in nevoia de a ~ti. in 1935. In situatii complexe. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. temperamentul. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Motivul este mobilul care declan~eazii. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam..49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. 3. totdeauna. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. reunind cognitivul cu valoricul. 11. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. de catre N. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. fiind yorba despre un reflex operational. altruiste ~iegoiste etc. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. aflati in inchisoare Ii se •.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. Dare daca Ii s-ar aplica. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. Criminalilor deosebit de violenti. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. orice conditionare are ~i deconditionare.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. hotilor de buzunare. de a cunoa~te. SilIamy.

independent de vointa. tematica erotica. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite.nevoia de a fi competent. In masura in care aceste diferite. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. preocuparea pentru propria securitate etc. !?t9!ggi<::e. Nivelul de aspiratie. apa. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. ai prejudecatilor. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. induce dificultati in luarea deciziilor. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. de colaborare. g.atde un scop. dar sunt de orientare diferita. 3. dar au orientari realizarea unei alte activitati.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. De obicei. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. Activarea existentei . Conflicte de apropiere-evitare. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis.nevoia de varietate. .i!:tlJ:i . :::Jonr:. de a-i conduce etc. de a participa la spectacole. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. de a crea etc.dorintiide a realiza ceva. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. respectiv prin motivatiei pentru schimbare.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. nu privind.ext)care este motiv. caldura.E!:. 2. 5. expresiva. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. 6.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus..ambitia. Pentru a . de aproximativ0 paginii.. alte nevoi de ordin material).erealizeze. de a cunoa~te. sete. Thomae. trebuinta sexuala) . Tendinta spre afirmare socialii .. de obicei. de a atingeun obiectiv. = _. ~PLlCATII 1. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. se instaleaza 0 stare tensionala. Desigur.!"~ -~~-_=---<'1. -----1 f ~'.. etc. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.domeniul trebuintelor vitale (hrana. posibila ordonarea. de a-~i realiza aptitudinile.).diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. amprenta asupra conduitei noastre. Tematica normativii . conduce la dileme 1. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor.. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa.~"'$l!!!IlII~. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. la realitate. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. dorinta de a depa~i pe altii. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. apare conflictul.stare de excitatie (foame.-" ~'llIlr-'__ -~ . conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. cele mai frecvente. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. 4. Elabora~un text. fuga de plictiseala ~imonotonie. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . r~acfie. Tematica reglativii .orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . alegerea activitati se ordoneaza in timp. 2. =·0._ . dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. careorienteaza. 4. dorinta de a ciilatori.J!!9Q1. Prolectiv = (in cont. de comunicare.. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. . care i~i pune aproape egale.. Valente==.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. Atunci cand nu este insa 3. satisracandu-se succesiv. '. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. de aventura etc. 2. Tematica integriirii sociale .cuprinde nevoia de societate. caruia tehsiunea se reduce. 'pulJ. .==_. 3. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei.

unele fapte ne produc entuziasm. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. Astfel. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. Fr. Pavelcu ~i P. intensitatea. de orientare ~i de directionare a actiunii. deprimare etc. gradul de con$tientizare.ne place sau nu ne place). generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. mobilitatea proceselor afective. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective.). Littmann Ie denume~te "emopi". Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. subliniind rolul energizant. Cosmovici). in momente de timp diferite. Psihologul Mihai Golu utilizand.). placere. de la 0 emotie la un sentiment). inro~ire. cat ~i al con~tientului. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. Ele cuprind: a. c. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. Din viata sentimentelor (1969). procesele afective au valoare motivationala. tremurat etc. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". schimbarea vocii. nivelul de elaborare a triiirilor afective. durata. in timp ce.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. exprimata prin paloare. care exprima fie scaderea. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). procesele afective sunt subiective. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. in bolile pulmonare predomina starea de . precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12.12. neplacere.1 Definirea . Debus nume~te trairile afective drept "sentimente".3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. placere-neplacere. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. Debus. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc.). procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. fie in a. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. mersul etc. obtine urmatoarele categorii: 1. altele.. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. gol in stomac. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. AFECTIVITATEA 12. in 1937. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). Astfel. in clasificare. proceselor afective. polaritatea proceselor afective. deoarece "in domeniul afectivitatii. altele ne indigneaza etc. transpiratie. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. la stadiul secundar care presupune 0 1. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. evident. altele ne intristeaza. au caracter involuntar. fiind conditionate din punct de vedere biologic. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. Mai tarziu. A. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. b. unele evenimente ne bucura. ritmului cardiac. 4. jurul polului negativ. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). iar V. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. P. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. spontan. adica apartin unui proceselor afective. a~a cum scria Vasile Pavelcu. b. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. intreg organismul: tinuta. i2. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie.

). anomalii ale afectivitiitii. pasiunile pot fi pozitive. stabile ~i cu intensitate moderata. avaritia. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. extazul etc. . de unii psihologi. oarbe. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. sentimentele.) apar pe baza perceperii frumosului. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. intense. 2. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. a aspectului exterior. Comportamentul afectiv perceput de altii.priza.) . care orienteazii.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. de mirare ~i uimire. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. dezorganizeazii conduita (P. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. sentimentul datoriei etc. care potenteazii activitatea. se aflii in propriile noastre vibratii afective". subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. de natura sau de actiunile omului. fie cii este yorba de artii. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. Altul (gelozia. care sunt tdiiri afective foarte intense. vicii care conduc la comportamente bizare.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. fiind considerate.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. difuze. lectura. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. 3. relativ stabile. transformandu-se in trasiituri de caracter. sentimentul indoielii etc. stabile. procesele afective indeplinesc ambele roluri. spunea V.. de regulii. anticiparea. Plutchik 12. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. asociata cu deceptii. care sunt triiiri afective complexe. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. c.. declan~eazii ~i regleazii conduita. in realitate. pasiunile. rasul exploziv etc. ele fiind surse suplimentare de energie. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. fanatismul). . pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. sentimentele pot fi: . ". desfa~urarea lor tumultoasa. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. Cannon). Ele cuprind: a. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. creatia artisticii etc. Paveleu. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). groaza. psihologul american R. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. b. care rezista la factori perturbatori.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. dnd situatia este nouii.. sUl. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita.. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez.52 iritare etc. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. Ca generalizari ale emotiilor. pesimism etc. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. tristetea. a muncii ~i a disciplinei. "Cheia intelegerii altora. acceptul §i bucuria). c. a conduitei etc. ci la nivel de personalitate. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. organizeazii. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. patriotismul. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. S. starile de afect sunt triiiri impulsive. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. organizeazii conduita (W. Psihologul A. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. B. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare."""-=-=~~. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. Existii 0 mare varietate de emotii. prin starea de agitatie difuzii. doband'tte. dezgustul. Sentimentele "imnt emotii repetate. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. Procesele ~i starile afective complexe sunt. prin mobilizarea energiei psihonervoase. Din punct de vedere valoric. nobile. violente. Procesele afective complexe cuprind: a. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). constructive (sportul.sentimentele estetice (admiratia. de lungii duratii. . iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. Janet). furia. b.) ~i negative.

din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. are un caracter dobandit. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. diferite stari afective. atitudinilor.. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. ~ .. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. expresivitate ~iconduitii. la 4-5 luni frica. ar ~1pnma 1U Ire. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. Kant). Atunci cand nu apare nici 0 bariera. v1etn afect1ve. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. ci ~i in privinta gesturilor. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe)." ~ rii~~. in mod repetat. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare.:. nici 0 frustrare."' 3. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. iar injur de 8 luni bueuria. la 4 ani eel de maudrie. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. in care se recunosc iubirea ~iura). Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. patriotismul etc. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. este combinarea afectiva. Ie traiesc. Aceasta nu survine insa automat. la 3-61uni rasul. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). determinata de prezenta unor persoane necunoscute. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. ~ w . It fi' d b d I' sl. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. 2. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. sentimentul datoriei. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine.m~ an I. in diferite contexte. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. La 18 luni se manifesta gelozia. a le ca aproape mtreaga personalitate. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur.am ~ __ . determinand realizarea unei sinteze afective (completa. se nuanteaza. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. admiratia etc. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. .incompleta. ele tind sa se combine. 1. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe.. care nu se poate dovedi experimental. 4. dar care explica formarea sentimentelor complexe.. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. presupune stan tensionale. b'Apare cnza de 1dentItate. spre exemplu un sentiment. plus nevoia de a fi afectuos cu altii.cazul geloziei. ~LICATII 1. admi[atie. de a coopera cu adultul). semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . _ . confuze. masura ce mamtam m varsta. a~ament exageratrata de 0 convingere. asemanatoare). d ' . .' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte.'::4u::d. insopt de totala intoleranta fata de adversari. Un fenomen de lunga durata. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. idee. pe __ "_ . d .. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. I - --- -- . In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva.. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi.::iIl.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. 10/11-14 ani 14 18' . Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. 0 cou:p 1c~re a. . Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. fluctuante. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. la 2 luni apare plaeerea. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. P OSl'b'l' . Toate acestea.m vor a e..de avere.

presupun folosirea unui mijloc. care raspunde la intrebarea: de ce? . 2. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie.13. de gandire. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). 2. Activitatea.1 Definirea . 13. introversia. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. vointii etc. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. blocul extern de execupe. in structura activitatii intra: . exista: a. Spre deosebire de I. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. b. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii.2 Structura activitatii . Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. 13. spiritul de riispundere etc. pot fi: musculare ~i ideale. B. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. ci una reciproca. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. imaginatie. in orientarea ~i selectia profesionalii. interes. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. in sens general. ideal). Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. afectivitate. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. F. deprinderi. insii nu dispun de un motiv propriu. P. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. ponderea ~i modul de combinare. Din punct de vedere psihologic. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. de elaborare anticipatii a scopului. imaginatie. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. motivatie. semne ~i simboluri). procesele de elaborare a planului. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. memorie. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. gandire. SKINNER (1904-1990) - . atitudinea fata de sarcini. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor.i caracterizarea activita.Motivul (trebuintii. giindire. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop.3 Formele activitatii . in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. blocul de comandii intern. dificultate. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). 2. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. activitatea apare in doua ipostaze. ~i a unor teste sintetice.). satisfacerea motivului). Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. ajungandu-se la deprinderi. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. extraversia. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. ontogenetic. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. Mai mult. imaginatie etc. cu grade diferite de complexitate. 3. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. Ea nu se reduce la memorie. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. Jocul este. aspiratie. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm.a componentelor psihice). Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1.Mijlocul (cuno~tinte. unelte exteme etc. caci 54 ~~- 13.). In diferite forme ~i variante de activitate. Prin urmare. atentie. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". In acela~i timp. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. aflate in interdependenta: 1. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic).ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. The Technology of Teaching (1968).Scopul (respectiv. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. in domeniul inviitiirii. postliceal ~i universitar. Intrucat. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal.

operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. 4. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. c. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Din punet de vedere psihologic. Astfel. uneori. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. dificultatile. 5. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. 13 13. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. Articularea motivaponalii.. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales.in evolutia sa. opiniile contrare. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. a renuntarii). 2. 2. 3. mijloacele adecvate de realizare a scopului.5 Etapele actului voluntar Vointa. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Rezultatul final. J.a-timentine hotararea luata. 4. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). prin conexiune inversa. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. Efortul voluntar nu este innascut. intelectuale. psihologica). planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. ea constand din succesiuni de operatii. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. Limbajul are rol reglator in declan~area. severitatea criticii etc. vointei . Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. ajungand sa-~i dea comenzi singur. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. n-ar fi posibila continuarea actiunii. 5. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente.tocontrolulpresupune con~tientizarea. Adultii eonstituie. atitudinea fata de activitate etc. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. Executia are caracter secvential. Au. sociale etc. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. Ea are caraeter normativ. motivelor ~i proceselor intelectuale. Ie interiorizeazii. face posibila elaborarea planului de actiune. principii. politice. rabdarii. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. ordinea realizarii lor. idealuri morale.vointa. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. iar dupa caracterul produsului. scopul urmarit. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). realizata in urma deliberarii. pentru copii. in plan mintal sau exterior. emotionale. Vagotski considerii cii. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. 3."vreau X"). Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. Analiza ~i lupta motivelor. pe care. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. in calitate de proces psihic. Luarea hotararii. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta .ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. pentru . materiala sau internii (de natura fiziologica. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. L. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii..& Calititile . 4. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. eventual. prin intermediul mecanismelor verbale. modele de comportament ~i chiar modele de vointii..4 Definirea . aparent. stabilindu-se. In depa~ireaobstacolului.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor..i caracterizarea voin. ulterior. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). scopul nefiind realizat. Dupa natura componentelor domjnante. chiar ~i in conditiile in care. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). 13.

. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. indispozitie. Pe langa repetare. respiratia.. caracterul voluntar. mijloace etc. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 4. In afara de actiunile voluntare.. ea poate fi supusa anumite limite. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). inghititul. 8.lara motiv. care comanda numai mi~carile. devine 0 trasatura specifica. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. scopuri. cum ar fi sugerea. slaba. cum ar fi salivarea. In aproximativ jumatate de pagina. 2.. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. = deficienta a vointei. putem influenta 1969. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. Editura ~tiintifica.." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i..a. moment. dar IlU le finalizl:aza. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. discutati posibilitatea ca actul deciziei. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. putem sa ne reglam voluntar.. Daca 0 actiune poate partial. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. prin autocomanda. 3. apoi. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. b) 0 persoana. 5. del'rinderi. de exemplu. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. devin trasiituri de caracter . Actiunile de con~tient. Putem tu~i ~i intentionat. riisul. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta.~p_ersQaIl. 9. nivelul de maturizare necesar. atunci cand vrea.auza. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. functionarea con~tient. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. 1300-1358) ~i. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . De asemenea. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei._este. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta.. proces etc. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Considerand. 0 actiune voluntara. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. ca punct de plecare. respiratia.56 omul delibereaza. 0 cantitate suficientiide ran. cat ~i ill stanga stanoagelor. d) Cine nu vrea cand poate. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. !ipsa de vointa. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. lipse~te mult de la ~coala.Argumentati raspunsul vostru. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. 6.. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite._ill_c.Buridani-a pus ill iesle.. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. (.apoi. cursul unei conferinte. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. Astfel. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. retragerea bratului sau a piciorului la un . pentru formarea unei acest sens. Astfel. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.) unor actiuni involuntare. in fi reglata prin cuvant.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. Veleitate = vointa deficitara. 13 ~PLlCATII 1. stimul dureros. de care este con~tient. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). atilt ill dreapta. fenomen. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare.Inainte de a pleca de acasa. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. dar multiple. tu~itul.apoi. la om se manifesta insa ~i deprinderile. " 10. transpiratia etc.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. Bucure~ti. cu amanarea deciziei. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. Ce este vain/a?._sa_atinga~i Abulie .. descrieti relatia vointei cu acestea. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. de procedeele. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. Actiunile voluntar. launtric. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. dar in caz reglarii prin vointa noastra. iar 'ineficienta lui. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. nu poate.. Calitiple vointei. al alegerii. esentiala a omului.cnecesaf--c.) urmare~te. unui adult ii este frica de caini. Formati grope sau lucrati pe perechi. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. intreprinde unele actiuni in prelungit. (. integrate in structuri mai complexe. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese.p. este corespunzatoare dorintei. (. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. Datoritii acestui fapt.. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame.

iar dupa aceea a cuvintelor). 2. silabelor. a lua notite). Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). fiind actiuni stvoluntare. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante.57 14. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. scrisul. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. .demonstrarea actiunii. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. varsta). Desigur. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. DEPRINDERILE** 14. mersul pe bicicleta).i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. iar scrisul 0 deprindere motorie. .2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. a dactilografia) etc. 4. ovalelor.) Evident. Daca in faza initiala. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. aceea a constituirii deprinderii. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. 3. de gandire $i senzorioperceptiva. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. mi~carile ce trebuie Iacute etc.deprinderi simple (trasarea liniilor. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. . Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. a citi.. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie).piistrarea metodelor. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor.deprinderi de invatare (a scrie.deprinderi complexe (scrierea literelor. a zidi. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. o analiza mersul. conducerea automobilului etc. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). . 4. 2. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. Iara a se disocia de vointa. deprinderi de mundi (a cro~eta. elaborate con~tient. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. semnaliindu-se erorile. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. . dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. dintre care cele mai relevante sunt: 1. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati."". a calcula. dobandind stabilitate. ex(stand 0 multitudine de reactii. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. In raport cu definitia pe care am precizat-o. ajuca carti).3 Formarea . de stapanire a unei actiuni sau operatii. . corectarea lor fiind foarte greoaie. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. . precizie $i viteza.i interac. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. deprinderi motorii (ex.iunea deprinderilor . progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. impliciind intreaga personalitate: 1. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. prin exercitiu $i consolidare.1 Definirea . sigura ~i rapida a activitatii. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. caracterul activ $i calitatea acestora etc. controlul $i autocontrolul executiei. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente).

2. dar mai putin consolidate). dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. acestea permitiind sistematizarea materialului. corectitudine etc. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. Odata. . ci la orice varsta. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. vointa ~i gandirea. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. interferenfa. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii.. consumul de alcool etc.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. 5. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. cea mai mare. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). .Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. . fiind prezente in toate domeniile. spiilatul pe maini etc. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. Notifele. Sunt implicate aici atentia.) ~i negative (fumatul. puse in evidentii ulterior.. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. operatiile sunt prescurtate.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie.).luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. plimbarea de dimineata. sa se desfii~oare cu regularitate..structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. indeplinind. erorile sunt eliminate. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. De asemenea. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. formate. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. volumul d. mai multe functii: . Desigur. spre diferenta de deprinderi. Cum se poate proceda? 1. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. viteza. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. 3. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. 4. . de asemenea. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. deprinderile nu raman izolate. atentia necesara diminuandu-se progresiv.

obi~nuinle~ipriceperi. informatii noi in mod independent. invatam i?i. a Ie expune unui scepticism constructiv. de asemenea.. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. a construi argumente. informatiile pe care Ie invatam. Proactiv = ceea ce acponeazii. 3.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Automat = ceea ce se face. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. in acest caz rezultatul nefiind relevant. . Mai mult. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. factorii care au facilitat aceasta instalare. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. printre alti factori. inregistrand. 7. 8. a fenomenelor etc.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. 5.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. Managementul timpuJui de studiu. a adopta decizii etc. . cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. 2. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. eliminarea factorilor de 4. de asemenea. in manu ale sau alte materiale educationale. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. 2. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. iar nu sfiiri?itul sau. Evidentierea. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: .respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. . temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. rezumarea textului. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. se executa aparent de la sine sau. unanumitjoc).ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. pe de alta parte. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. pe de 0 parte.Care este semnificatia acestor idei? .decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). planificarea timpului de studiu. Monitorizarea invatarii. 3. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. 0 str~teg. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a..se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. timpul. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. 6. intelegerea. a Ie examina implicatiile. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . 6. Prediclie = anticipare. formarea imaginilor perceptive este favorizata.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. Identificati.Popescu-Neveanu). s-a format illtrecut. Dupa ce ati inregistrat timpul. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. La un nivel inferior. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. 4. A gandi critic presupune a lua idei. Explicati diferenlele aparute. Deprinderi de gandire criticii.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. realizarea de predictii in text etc. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. prezentatin pagina anterioara. aa?optarea. este yorba de posibilitatea de a aborda. 9. Condi{ie = fapt. Astfel. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. 5. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. in masura in care nu sunt prezente. de ce nu. Retroactiv = ceea ce acponeazii. i?ide ceea ce se numei?te contrast.

ci ~i a cadecla~area ei. scaderea frecventei respiratiilor etc. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . atentie focalizatii. cuvintele nu spun nimic copilului. spontana. persuasiva sau de convingere. incercand sa elucidam altora 0 notiune. imobilitatea sau tacerea. de detensionare nervoasii. Ea este un sistem de semne yorba. a semnificatiei actiunii. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. ne precizam noua i~ine intelesurile. de reglare sau de determinare. dobandesc seffinificatie. ludicii sau de joc. iar perceptiile ~i reprezentarile. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. sugestiietc.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. individuale. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. tivnoi. eu gandirea. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. Treptat. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. Un rol important. 1. decl~atii intentionat. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. Forma de baza. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. eliminam neclaritatile. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. comparatia. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. de asemenea. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. neselectiva . se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. 2. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. Se disting astfel 0 atentie de ele. In masura in care presupune efort voluntar. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. evidentiind interactiunile dintre aces tea. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Astfel. dar. simbolica de reprezentare. Astfel.este yorba de selectivitatea reflectiirii. in desra~urarea diferitelor activitiiti. prin intermediul cuvantului. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. de cunoa~tere. este succinta a lim. in nute. In plan subiectiv. expresiva sau afectiva . cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. ~i anume. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. limbaj non-verbal. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. cele doua forme sunt complementare. de un bajului. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. reprezentiirile ~i gandirea. pragmatica etc. indepline~te functii specifice precum: de. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). sinteza.a~teptare. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. cu gandirea. In realitate. comunicare. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. indicii. vor involuntara (neintentionatii. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. personalizate. . exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. prin verbalizare. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare.informatiilor. personal. Limbajul. in contextul existentei umane. afectiv. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. l~ inceput. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. in special. caci comunicand. sunt simple sonoritati. la inceput. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. atitudine pregiititoare. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii.

3 Rolul caracter.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21..5 21.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.6 21.2 Structura caracterului 19. Caracterul 19.1Latura..2 Modele de personalitate 16.• .3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.dinamico-energetica a personalitatii 17.3 . ) ~ ..4 21. 21.7.1 Personalitatea ca slslem 15.2 21. Personalitate 16.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Persoana.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19. Te~p~raDlentul 1. Creativitatea 20. 15.. Aptitudinile 18.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21. Individ.1 Individ.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.2 Tipologii temperamentale 18. Personalitatea .1 21.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15.ului in structura personalitatii 20. Personalitate* 16.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w. Persoana.2 Clasificarea aptitudinilor 18.

ingust". existand numeroase definitii ale termenului de personalitate.L. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. celalalt vectorul fortei".. avand ca atare un caracter sintetic. lintreg in manifestarile un caracter sale comp.el incluzand ~itendintele involuntare. Este evident.216).). desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. Astfel. pe masura constituirii sale. Structura # dezvoltarea personalitiipi.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice.p. relevat de manifestarea constanta in conduita. Eul traie~te in clipita actualitiitii. Unul este momentul. la ereditatea fiecarei fiinte umane. Desigur. caracterul definitoriu.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. 40).Ro~ca(red. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. caracterul stabil. in cali tate de element stabil al conduitei. deci individ este orice organism. in contextul psihologiei. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret.p. S. de a se raporta la ceilalti etc. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. 1981. flexibil al personalitatii. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. termenul de "persoana". in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. Sillamy. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. Larousse. dimensiunea socio-culturala. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). anume ca subiect al actiunii. de asemenea. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. dar notiunea de persoanii. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. W. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. sistemic al personalitatii.1 •. . In calitate de obiect de studiu psihologic. Psihologia generalii. 1976. personalitatea in durata trecutului. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Dictionnaire de psychologie.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Bucure~ti. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. de a reaction a. este un produs al procesului de socializare. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. de asemenea'.I 1. individualitate ~i persoanii. Allport. Paris. modul siiu obi~nuitde a fi. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. 1%5.p. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei.- 15. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. tara insa sa se identifice cu acesta. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. PERSONALITATEA 15. Editura Didacticii ~iPedagogicii. inclusiv omul. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. caracterul sistemic. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. " . poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. personalitatea. ocupatie etc. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. 466). Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. caracterul adaptativ. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G.

permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. 3. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. in urma eereetarilor intreprinse. -growth. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. astenic (corpul alungit ~i slab. Eu. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. dar. anume Sigmund Freud. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. aptitudinile ~i in special inteligenta. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. and action (1971). In acest context. avfmd 0 bogata experienta clinica. Intelligence: Its structure. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ.). Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. existii 0 anumitii constanta a actelor. miiini ~i picioare scurte etc. respectiv incon~tient. fiind datorat parintelui psihanalizei. Cel mai cunoscut model factorial. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). Din punct de vedere strict psihologic. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. intr-o astfel de perspectiva observationala. Allport. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . and action (1987) etc. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. au fost construite mai multe modele ale sale: 1.. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. fata plinii.). growth. data fiind eomplexitatea aeesteia. fiecare avand un rol specific. notiiri etc. acestuia. greutate inferioarii celei normale. cel care nu ne este accesibil direct. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Guilford). emotiv etc.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. de asemenea. corelati. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura".perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta).15. Con~tientul.) ~i atletic (bine proportionat fizic. reactiilor etc. precon~tient ~i con~tient. and factual study (1950).. Kretschmer. Acesta. a~a inciit. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. theoretical. sincer. Prin urmare. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. sediu al instinctelor sexuale.1905) 4. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. cel putin la baza. actiunilor. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. Supraeu). specifici. COl. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . CATTELL (n. un laborator dedicat cercetarii acesteia). dupa cel de-al doilea riizboi mondial. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. al dorintelor ~i actelor refulate ete. al agresivitatii. Abilities: Their structure. exces ponderal. 2. Psiholog american contemporan. suprafata psihicului nostru. Cattell. sistem osteo-muscular firav etc. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni.

Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. Conservator. mai mult sau mai pulin.3.conchizand asupra existentei incon~tientului.•. 'M N . 2. banuitor Putemic~irealist. radicalism Suficient sie~i. L . Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~..libertin. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate.lini~tit. conditii. serios(supraeuputemic) Aventuros. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii.sentimental. . critic. natural senin. incapatiinat Imaginativ..apar sUbiectu.optimist Calm. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic.. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi." .IIII. Fondatorul evenimente ei.naiv. 3. sociabil. satisIacut de sine Increzator. frustrat.timorat.I. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.prudent. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. instinctiv. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.fidel grupului Necontrolat.calculat. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. Ace~ti factori. inciipatiinat Impulsiv. neglijent Destins.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.- . sentiment Inovator. autoritar.Marile principii ale teoriei sale. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. cooperant Practic.increziitor in sine. ~ipentruprin orientarea profesionala. perseverent. ceremonial Direct. entuziast. biinuitor.rece (schizotimic) Putininteligent. capabili sa explice comportamentul indivizilor. o I . numi!i factori de origine sau intemi. sistem. flftNll. impulsiv. ". au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).taciturn. conciliant. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. ~PLlCATII . Raymond B. putincomunicativ Indiferent. non~alant Deschis.sensibil.spontan Tandru.depresiv. deta~at. voios. stabil.' A I B ! C E F i G (_ I I I. H I L Rezervat.supus/docil Moderat.respect pentrutraditie Dependent de grup. liberal.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .cald. .spiritcritic. I 1. demn Tensionat.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF .. lucid. '.~. resursepersonate Controlat. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii).independent. boem.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i).vanitos.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. Psihismul primare.uitate.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce.respectuos. traumatice. amprenta asupra intregii sale conduite. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . experientele . suspicios. supuse principiului pliicerii). Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. .con~tiincios.surmenat propria personalitate. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. jovial Con~tiincios. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.suspicios.cooperant. 0 terapeuticii. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. intreprinziitor.calm. devcnit mai mult decat regresiune.dependent afectiv Neincrezator. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. . -..'.. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. prudent.agresiv.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.calm(E~putemic) Caracterputemic. 4. visator Fin.perspicace. trasaturi de pe:sonalitate. oportun (slabiciune a supraeului) Timid.

asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. in lurnea animala. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. dar nu ~i suficiente. conservarea structurii generale a corpului. INDIVID. De altfel. natura umana este gandita ca personalitate. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. un reprezentant al unei spec ii.65 . presupunand dezvoltarea con. este asigurat de acest nivel. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. ca sisteme deschise. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. Spre exemplu.noastra intr-o realitate distincta de noi. la un nivel general. eel putin la nivelul simtu1ui comun. iar. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. In cazul omului. Petsoani. pe de 0 parte. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. de asemenea. Evident. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. Se asigura astfel.2Con. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. care este semnificatia acestor termeni. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). omul se na~te ca organism (entitate biologica). ~i exterioritatea sa. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). individul se mentine ca individ.ncte de mine pentru mine. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. dupa aceea. 0 asemenea aparenta. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. chiar avand un psihic dezvoltat. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. de asemenea. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . De asemenea. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. Cu alte cuvinte. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. de asemenea. Mai mult. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. Aceasta inseamna. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine).tei umane. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. existenta oriciirui individ este distincta. anume con~tiinta reflexiva. Este yorba de prezenta. un exemplar al unui anumit tip. nu nurnai fiintei umane. "al meu". Spre deosebire de lumea anorganica. PERSOANA. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". de~i exterioritatea poate determina. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. evolutia temporala. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. la nivelul individului particular. da~. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. datoritii individualitatii sale. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic.) B. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. a fost amintit in primul rand cel de divid. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. oricare ar fi aceea. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. comparativ cu nivelurile inferioare. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. ci are un caracter unic. responsabilintr-un sens sau altul.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. . revine.$tiinfei de sine. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. pe de 0 parte. viata presupune 0 transformare permanenta. "al tau".st. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte.. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. existenta fiind 0 continua reechilibrare. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. unitar al unei entitiifi.. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. In masura in care oricare organism este un individ. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. a ~ti ca aces tea sunt d. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. o'functionare sub modalitatea unui organism.1Individ. Revenind asupra acelor semnificatii. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. Organismele. eel care Ie consider. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). abia aceasta specific umana. eu alte cuvinte. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. 1&. iar pe de alta parte. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. PERSONALITATE* &. ci. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. prezenta. Evident. a structurii sale morfo-functionale. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. din aceasta perspectiva.

directoretc. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. ci ele se formeazii prin interactiune cu. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. prin urmare 0 restructurare.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. in ~ sau in stareimobiIa.. Kelly. Astfel. 3. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele.de copiletc. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. considera ca interpretiim. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. determinii manifestarea noastrii unicii.profesor. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. de evaluare a personalitiitii. ureche etc. cii unul dintre componente (ochi. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. Fiirii indoiala.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. construire in functie de experientele de viatii. G. unitara. apoi. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. societatea. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. conceptii-convingeri. 1&. aptitudini ~i caracter).). Argumentati raspunsurile voastre. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. .). 5.Kelly. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. in realizarea activitiitii verbal semantice. psihice.Construct \!. In dezvoltarea personalitiitii. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza.inconjuratoare. Cercetiirile au ••••. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. deci. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. integrate acestea sub titlul de personalitate. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. manifestate la nivelul personalitiitii. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. sociale ~i culturale. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. ~i.A.estea presupun planul notional. importante fiind nu atat insu~irile. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. autorul teoriei constructe/or. concept introdus de G. emisfera~i in analizii. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. efectuarea de operatii.persoane dinjur. atitudinimentalitiiti. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator).e in manifestarea personaliti. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. in sine. Din punct de vedere functional. nu poate fi miisuratii direct. originalii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. S-a constatat. 4. stabilirea de noi legaturi. este mana dreaptii. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. In conditii de normalitate. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. cat ~i0 curbii descendentii. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. diferen!ele. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. ea fiind unica ~ioriginala". dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. narii. to ate a~. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). activitatea celor douii emisfere este complementara. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". dar ~ial altor discipline. interactiva. nivelul cultural . ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. con~tiin!a.A. ~. procese ~i insu~iri psihice. Intrucat. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile.--- Triisiitura de personalitate. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre.3 Diferen. de regula. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. 16 11I. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. 2. ci un mod de autoconstruire. avand de ~tire de aceasHi diferenta. Constituirea schemei corporale. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. . la organele de simt perechi. individualitate. personalitatea nu mai este un sistem. Cre~terea. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii.

Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale.ale ceIordinjurul nostru. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. vorbire inegala. la aspectele Connale ale conduitei umane. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. bila neagra ~i bila galbena). a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual.mai evident. inclinatie spre exagerare etc.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. flegmatic ~i melaneolie. ia u~or decizii. eel mai adesea.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. Melancolicul emotiv ~i sensibil. calme.care fac totul in graba sau dimpotriva. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. --. Progresiv.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. limfa.n.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. Cu toate acestea. putemic afectat de insuccese. clasificarile uzuale delimitand in continuare. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. echilibru emotional. Exista oameni agitati.persoane care se dovedesc retrase. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. nerabdatori. . chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. dar simultan a asemiinarilorexistente. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. Sangvinicul vesel. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. intr-un fel sau altul. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. imperturbabil.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. VIOl. lini~tite. TEMPERAMENTUL 7. diferite de la 0 persoana la alta. inclinat spre reverie ~i interiorizare.Temperamentul se refera. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. inclinat spre rutiniietc. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman.el nu determina aptitudinile sau caracterul. a~acum yom vedea. dar cu senti mente durabile. I IF1egmaIiC~ calm. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). dezirabil-indezirabil. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. ca~citate de lucru redusa. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. eu earaeter innaseut. are dificultiiti de adaptare. sangvinie. "Firea omului". au rezistat de-a lungul timpului. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii.. chiar lent. caracterizat de riibdare ~i toleranta. bine dispus. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. a personalitapi. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. capabil de activitiiti de migaliietc. face risipii de energie. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. inconstant in relatiile cu ceilal!i. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. in acest context. caractere bune i?icaractere rele etc. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. cu sensulde a amesteca). meticulos. aspecte care se concretizeazii. dar obtine un randament progresiv. 7. agresiv. se adapteaza rapid. un termen care provine din limba latina (verbul temperare.67 7. temperamentul suportii. patru tipuri temperamentale: coleric. impulsiv ~i uneori chiar violent.

Teoria lui H. ~PLlCATlI :1: 1. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. fidel prieteillior sai. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. 2. Heymans ~i E. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. tipul puternic. retrase. . de-a lungul timpului. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. a unor opere culturale fundamentale etc. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. tipul puternic. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". Wiersma. Heymans ~iE. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. . Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. dar se supiira u~or. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton."overtul instabillmelancolicul. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). religii. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Teoria lbi G. Freud. cu studii de medicina.0 melodie. excitabillcolericul. . fiind stimulate de eventualele obstacole. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. printre cele mai importante dovedindu-se: 1.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. Eysenck a reluat teoria lui C. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. G. vesel. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea.introvertul stabillflegmaticul. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. Jung. P.extravertul stabillsangvinicul. . in timp ce altele non-emotive. optimism.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. D. G. Teoria lui C. neechilibrat. 3. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). G.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. stapane pe sine). spreexemplu. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. 2. superficialitate. 4. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. D.r Desigur. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. mobil/sangvinicul. a alchimiei. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). tipul slab/melancolicul. 4. lent/flegmaticul. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. 5. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. lini~tite. teoriile temperamentale s-au diversificat. . iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. a fost timp de cinci ani discipolullui S. cu multi prieteni. In baza unui bogat material clinic.Descompunerea formelorin . Flegmaticii 3.intl. baza a imaginatiei.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. echilibrat. . Teoria lui t. a diverselor mitologii. ata~t traditiilor.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. Cea mai importanta idee pe care C. Pe baza acestor diferente. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. creatie culturala in general. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. echilibrat. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. Psihologie ~i religie (1940). tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: .

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).i creative de rezolvare a problemelor.. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. 3.i inductiva ~i capacitati critice .i emotiilor. 18 I. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii....iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva .i analizati raportul dintre Innascut.ca).tati larealitate. integrandu-le propriei lor substante... de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente... Ea implica simtul timpului . Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora._ 72 . monitorizarea . oazate pe aptitudini reale. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. fiecare dintre_ele. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. Din punct de vedere fiziologic.i la starile lor. persoanii care poseda aptitudinile necesare. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. de motivatiile subiectului Sidemediul social..i Invatat In cazullor. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . intentiile . performanta. In general. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.carilor corpului .i/sau in!elege realitati complexe. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. Sunt sensibili la tonalitatea..•.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . dupa aceea..i controlul eficient al gandurilor .i a efectelor.i a percepe cu acuratete lumea vizuala.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. este aceea~i. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii".ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima .te ~i clasifica indivizi . fiind sensibili la motive Ie. dupa un model linear. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml .. Sunt persoane care invata repede limba materna . 4.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii.. Analizati interaqiunile dintre aptitudini . a fi con. ~PLlCATII ' 1.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea.i celelalte procese psihice. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline.. intensitatea. fiindexpresia interactiunii acestor conditii. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia.. ritmuri... Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. cuantifica.Ro. melodii . Analizati. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi. 2..i intelegere de sine.i complexe. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. indiferent de disciplina. 5. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform.tient de punctele tale tari . iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii.i limbile straine.i rime. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant.i ale mainilor in manipularea obiectelor. intelegerea relatiilor dintre actiuni...urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii...oa~terii. obiecte ~i idei.. a avea empatie.i slabe. creeaza . depinzand de capacitatile individuale. a recunoa. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. Abilitatea de a calcula. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate.. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. inaltimea "~itimbrul sunetului. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u.. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse.i al coordonarii mi. citesc cu placere. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. au avut dificultati la ~coala. Detaliind definitia sa. numere). Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. fiind apreciati mai curand ca talentati. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. In realitate. profesor de teoria cUJ. Definiti aptitudinile...te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. ... recunosc. evalua propozitii .ln acest context. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire .. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa.. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.i specii. Stadiu = perioada de dezvoltare. In elaborarea teoriei sale. Analizati clasificarea aptitudinilor. ci trece prin anumite stadii care implica. foJosesc metafore etc.. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

vectorii: au rol de orientare ~i energizare. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. treb~int~l~ !?i de. tendinta spre imitarea de modele. nonconde nou. CREATIVITATEA 20. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. . De asemenea. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori.20. gandirii. autoevaluare. etc. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. convergenta. interese atitudini riscurilor. fata de autoritate. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. . Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. !?i profesional. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. persoana disponibilitate receptivitate in altii.2 Niveluri . astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. dorinta I de schimbare. a de formula traditie incapatanarea. creativitatea se manifesta in forme diferite. nu se poate vorbi de activitate creativa. w.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. . Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. speciale putemic fluida. spre exemp1u In artii. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. 1imita inferioariiarfi de 95-100. Potrivit lui C. fata deafirmalia asumarea in po. respect pentru nou ~ivaloare etc. presupunand 0 restructurare a . neincrederea conformism probleme. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. curiozitate. in alte domenii. dinspre sistemul psihic uman. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. elementele obtinute fiind. de "facilitanta".creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. creativitatea: a. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. implicit creativita tea. pe niveluri ierarhice distincte. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. deli'isarea. noi. propriilor idei 0. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ .i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. opacitate la nou.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. de asemenea. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. in conditii favorabile. 20.

3. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. Facilitare = inlesnire. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. modificate etc. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. J. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. care actioneaza cu promptitudine. in cele trei coloane. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . I. _. con~tienta ~ide lunga durata. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. faza "iluminarii". faza verificarii. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. un altulfiind cel initiat de R. ~PLlCATII . se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate.ceea ce prive~te propria activitate.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. I I . strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate.. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. creativitate. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale.' procesetc. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Mai mult. germinatia). a producerii unui fenomen etc. aptitudine. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. utilizate in rezolvarea problemelor. care se face de buniivoie. nte. pe care 0 imparte in trei coloane. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. de asemenea.' La primul nivel.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. logice etc. Mergand mai departe. care consta in informare. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. in diferite faze de prelucrare. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea.' promptitudine. nesilit del nimeni. natural ere promptii in atitudini.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. Potrivit aeestui model. documentare ~i experimentare.6-35". u~urare a indeplinirii unei actiuni. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. ration~liziirii SOluriilorexiste. 6. in' comportamente etc. procesual al creativitiitii. La fmal. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. cel componential.completate. meta componential ~iepistemic. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii.. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. In cele din urma. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. Sternberg.t!LU!. . _creativitarii. 20 . model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. prin extensie. Spontan. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. 4. Creativitatea reprezinta. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. Aeest model nu este singurul. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. structural corelate: componential. faza incubatiei (gestatia. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga.). procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. potrivit lui G. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . -eitate = care se face sau se produce de la sine. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. Realizati acest lucm ~iin . fiecare avand in fata 0 coala de hartie.unui domeniu. rara 0 cauza aparentii. Astfel. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute.

!ll devenirii sale. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate.. In functie de aceste criterii. care se define~te ca activitate specializata.. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. fae sa fim eeea ee suntem. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. . .tateu dom. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. care au loc pe parcursul vietii unui om.mediu.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. actiunea mediului poate fi. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. in proces. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. 21. . . tara sa se adapteze la viata oamenilor.. a~a cum s-a 'precizat. dezvoltarea. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. rezultatul final al dezvoltarii. 21. La nivel individual. Nu cuno~teau limbajul uman. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana.0-1 an: perioada infantila. presupune mai multi faetori. Edueapa. in mod con~tient. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. . favorabila dezvoltarii. numite Amala ~i Kamala. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul.. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. .raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. rpesaje de specificitate. intraindividuale. s. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj.llanfa desflisurata. orice eforturi de educare a sa e~uand.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte.. in 1920.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). propuse sau ingaduite copilului.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps.. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. in varsta de 10-12 ani. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. . . Ereditatea.19/20 ani-30 ani: tineretea. de la 0 generatie la alta.78 . direct sau in1irect.cerintele adultului vizand competentele incurajate.. varsta data. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat.30-55/60 ani: varsta adulta. se deplaseaza in patru labe. bio-psiho-sociale."!ce spec~fice. 3. care mijloce~te ~i sustine. .· Au murit repede.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . in egala masura. Intentionalitatea. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. sub forma codului genetic. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). . euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat.v. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. Mediul. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* .14/15-18/19 ani: adoleseenta.activitatile impuse. . cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . 2. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). capturate in India.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara).. In planul dezvoltarii psihice. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. Aveau aproximativ patru ~i opt ani.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. specific umana. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. . numite cel mai adesea "stadii". edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. Dezvoltarea umana. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii.

dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii).a (. spre exemplu. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. Copiii mici se caracterizeazii. larii discerniimant. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). datoritii stocului redus de informatii. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. cel mai devreme. spre deosebire de preadolescent. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. oboseala instalandu-se mai repede. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. uneori. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. evaluarea spatialitiitii. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. reu~ind. prima . In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. obosealii persistentii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. prezentii mai ales la biiieti. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. ostilitatea intre biiieti ~i fete. dorintele. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. dinamismul. Principala formii de activitate estejocul. echilibrul. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. dar mai ales cantitativii. EI se deta~eazii fatii de familie. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. Devine mai echilibrat afectiv.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. de la preconventionalla conventional. receptivitate. sii-~i domine reactiile impulsive. aici. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. ameteli. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. perfectionarea limbajului. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. fapt ce conduce. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. glandelor sexuale. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. capului determinii. care scade treptat. fiind'imitate in special actele celor mari. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. recompensele morale ~imateriale. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. Este prezent spiritul de imitape. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. abilitiitile in manipularea obiectelor. 21. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. senzatii de sufocare. pentru pre~colar. " Procesele cognitive se perfectioneazii. prin acesta fiind stimulate coordonarea. Odatii cu intrarea in ~coalii. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. perioade de apatie. dar . obiectele avand in general suflet. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. Grupul ajutii la maturizare. mai ales la inceputul pubertiitii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. adesea la tulburiiri cardiovasculare. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. de la cea putin stabilii la cea stabilii.21. de actiune.oltare fizicii. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. de cele mai multe ori. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor.3 Preadolescen. semn al tendintei de independentii fatii de adult. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. printr-o mare curiozitate. in comparatie cu restul • organismului. adesea. forta. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. se manifestii. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. de asemenea. 0 altii triisiiturii este animismul. lagrupul ~colarsau lacel religios. In acest stadiu apar. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. se realizeazii abdominale. constituie. oferind suport afectiv ~i confirmare. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. se dezvoltii vointa. datoritii procesului intern de dezv. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup.

cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. Erikson. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. Astfel. nelncredere In sine. spiritul de dreptate. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. "Cine sunt eu?". Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. fiind conditionate social. definirea identitiitii. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. dar ele sunt nesigure. oscilant. precum imaginatia. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. a iubirii sau a solidaritiitii umane.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. specifice varstei.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. H. de asemenea. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a .& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. psihic: ca maturitate intelectuala. un echilibru al vietii afective.7 Bitrinetea (55/&0 ani. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. gandirea este abstractii ~i logicii. A. ciiutarea. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii..). De asemenea.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Pe plan profesional. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. 21. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). Caracterul ramane instabil. logice. Se nuanteazii relatiile interpersonale. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Reu~itele 11 entuziasmeazii. de initiativa . Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. 21. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. caracterizandu-se. emotionalii. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. prin structurarea mecansimelor cognitive. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. constructiv-realistii ~ide creatie. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. memoria este preponderent logicii. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. printr-un proces de specializare. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare.. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate.5 Tinere. Este. In planul relatiilor i n t e r p e r. ~i ca maturitate afectivii. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. sunt observabile marile realizari.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. 21 21. dupii E. a stabilirii echilibrului functional optim. etapa perfectioniirii psihice. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. Se remarca 0 armonizare a intereselor. a motivatiilor.

Intimitate vs. Allport ~iR.. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. tri~ti.a om. Spre 21 exemplu. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. L. domeniul intelectual. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. intimitatea lua Speranta . Atkinson) ~ . Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. trolului vs. . a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. Pensionarea. durabile. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. . adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora.W. apusul relatii Prietenii. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. unitara. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. mortii. la s~it. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs.. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. apoi al membrelor superioare ~i. Pricepere vinovatie vs. vietii ~ia mortii.. izolati. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. ci progresiv. Altii pur ~isimplu moral. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. al celor inferioare.

se face in institutii specializate.... .. 4.••••. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. obicejuri etc.. dar. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. . 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. Not. De asemenea.incapabili de un paTcurs ~colar normal. 1973)..(Faze de oscilatie) . dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. surdomuti. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. Educatia copiilor deficienti intelectual..) bazandu-se pe imitatie. Toulouse.. .-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . 5. traditie. ~PLICATII 1.. ciireia i te dedici din simplii pliicere. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent.•.. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. 8 Primii ani ai vietii noastre.. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. i . orbi. 2. deprinderi etc. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai..' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!.greutate Volum r j ~ ~. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie.. poseda cultura sa. contribuie la buna insertie sociala a omului. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.... cultura... afective sau cognitive. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60.. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. sociale. 3. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. Orice societate' umana.. 6. Mesape. -. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena.... specific umana sub influenta mediului social. Dupa desra~urarea sa. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. oricat de primitiva...82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. de interese... infirmi motor etc.... Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene.. Conflict = Iupta de tendinte.. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.. L 'education des debiles mentaux..-. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular... astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate.. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul.• : .•. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ.. motrice sau senzorialii. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.

'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. gradul de reu~ita. obi~nuinta de a se supune la norme.). Astfel. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei.. motivatia constituie elementul care un structurat. Motivatia este un filtru al influentelor externe. Contribuind d. . . . In acest sens. -relatia motivatieperformanta. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. con~tientizate sau necon~tientizate. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. .respectarea structurii standard a unui eseu. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate.. Generalizand. cre~te ~inivelul performantei. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. Spre exemplu. persoanele apaytinand tipului puternic. exemplificiind pe motivatia ~colara. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. . stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). b. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . frica de consecinte.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. subaprecierea dificultatii sarcinii. Totu~i. In principiu. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc.. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. ambitia etc. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii.definirea motivatiei. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. anume optimum-ul motivational. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. deoarece dacii lipse~te restrictive. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. pune in mi~care organismul. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. 2. fie ca sunt innascute. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Astfel. ajungandu-se la e~ec. aspiratia spre competenta etc. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei.pe de 0 parte. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. Reciproc. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. . la nivelul elevului. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile.). care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. existand doua situatii: a. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. 0 parghie a autoreglarii individului. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . ea fiind cauza interna a comportamentului. supraaprecierea dificultatii sarcinii. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. La fel de bine. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational.

inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. . dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. 1. a calitatii argumentarilor. a stilului. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". avand cea mai importanta functie de autoreglaj.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. . de rigoare ~icoerent~ a redactarii. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. Redactarea eseului. se poate aprecia.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). 2.. Conceperea planului eseului. structurat pe trei paTti: a. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio.mediul social: totalitatea ideilor. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. atitudinilor. punand in evidenta importanta sa.. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. de structura dinamica etc. cuno~tintele care vor fi abordate: . Astfel. Clarificarea temei: a. c. 0 epoca istorica .~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. 4.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. Dati un titlu eseului vostru. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. o· tematica mai generala. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. diferentele privind intensitatea acestei relevante. a coerentei. b. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. a exemplelor oferite etc. invatate. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. cel putin pana la un anumit nivel. .in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. Dezvoltarea.este yorba de umane. dar ~ide tema pusa in discutie). punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. de asemenea. a modalitatii de corel are.profil psiho-moral. . b.corelatia caracter . . urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. b. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. 3. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. inseamna ca modurile de reactie sunt. . yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. Introducerea. un curent de gandire. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. PregMirea abordarii: a. caracterul integral dobandit. comportamentelor etc. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. . care contureaza ~i precizeaza problema. . Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. in primul rand. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. comune unui ansamblu uman. convingerilor. Pregiitirea abordiirii. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. 2. un eseu liber.

I '" .Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.4 S.: .. Wi ».::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/." _FA I"'.indicatori ailcomportamentului social 23.'.1 Imaginea de sine 22.. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.1' Statusul ~i rolul. Comportamente pro ~i hntisociale 25.2 . omportamente p~l"'antlsocla 24.1 Atitudinile sociale 25.3 23.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24. .." Wii.3 Relatia valori.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25." ~i:~.85 Conduita psihosociala 22. Atitudinile social~~i formarea lor* 25. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. Relatiile interpersonale 23: I 23. atitudini.2 23.

fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. in timp ce altele respinse. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. evenimente de viatii. identitatea evocii continuitatea existentei. Filosof american. institutii.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. fondator impreunii cu C. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. faptul cii individul ramane acela~i in timp. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. despre originea universului etc. in miisura in care este legata de practicile sociale. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. Dad pana in luna a treia sau a patra. despre efectul actelor noastre. S. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. Dar. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. Peirce al pragmatismului. trebuie sa ne cunoa~tem. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti.86 _ 22. de a construi imaginea de sine. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. despre divinitate. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi.iile celorlalti despre el. Potrivit psihologului american William James. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . despre abilitati ~i priceperi. In sens larg. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. ca 0 autobiografie. componenta comportamentalii . in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. dar ~i din imbriiciimintea. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. putem intra in contact cu personalitatea. credinte. util sau eficace". componenta evaluativ-motivationalii . Este aspectul central al eului. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. cii persevereaza intro formula de sine. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. in sensul cii unele sunt retinute. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. publicii in 1907 Pragmatismul. 1890).eul material: este constituit din corpul persoanei. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. despre valori. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. credintele. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. In sens restrans. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. Ie inregistriim.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. la experientele noastre interioare. . . Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. . cu "eul" nostru. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. colectivitiiti) cu individualul. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. prin compararea cu altii. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. motivatii. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. cu corpul. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. Ie organizam etc.

astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea.r.••• m"" . Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. Elevii cu performante slabe. apartenenta politica). Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza.. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. functii.~i evenimente pe care Ie traverseaza."-=.. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta.. . juridice.•.. culturale). opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului....•... dorinta de schimbare. fie raporturi de discordantii.••. din care decurg sarcini. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma.) 22. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. . .. ocupand o anumita pozitie. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.••••.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte.• ••••••••••. care este pus in evidenta la un moment dat.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala).Aparitia unui astfel de grup.••• :>. Teoria identitiitii sociale. adolescent.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati.) .• . prieten.• __ . sa dea sens istoriei sale personale.•• " ••. "".•••••••. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. membru al unei organizatii).-'_ •••• m .•. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. de un set de roluri. .••. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii._ . . nationale. care sa-i.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. avantajeze inraport cu elevii buni..). este inevitabila. Individul dispune.:•••. ~i un status latent. .. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata..• . iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. persoana.2 Statusul . se diferentiaza. indiferenta.•..•••••••.•. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun..•. teoretic. . efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare.•••. Se delimiteaza un status actual. aleoolismul etc..•. asimilarea pasiva. trebuie apelat la noi concepte..•. adult. •••••. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. inginer. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. de a consuma alcool etc.• . .•• *.. sot. . Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.••..i rolul . iar altele dobandite (rolul profesional. ~. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat.••••••••••••••••••_ •••. La randul sau. •••. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata.~..••. incercari de a-~i intari stima de sine. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva.. de a incalca legile.•"""•.. individul se opune adesea presiunii exterioare. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. Potrivit acestei teorii. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. obligatii.:-. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.•. femeie. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. vor incerca sa.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii.originalitatea: care afirma singularitatea.••.•••••...). dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat.••••••••. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. se distinge de altii.. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. membru al unui partid politic etc. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. etnice.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. Pentru a intelege fenomenul identificarii.••. bunic etc. de asemenea. parinte.•.. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.. : "" •. . functional. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar..acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii.. Spre exemplu.

Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3.)..implicit.... realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim. autoprezentare ~iperceptia de sine. .. nu fumez etc.. 2. Afirmarea ~i. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului.. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.•••.. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. rigiditate deficiente intelectuala. sunt dezordonat. Incercap sa descoperiti.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.••. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU ...decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.S"" = persoana care este ata~ata de traditie. Grupul este determinat de indivizi. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. 1..•. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. Strenghts (atuuri. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.. ezitant etc.••. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.... Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.••••.. economie.. dar ~iin politica..•...••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••..•••. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi... eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane.•••.. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.. am vointa etc....\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). 7. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. celelalte doua sunt probabile....... Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. adecvat situatiei. conflicte in familie etc... Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. marimea cIasei de elevi. 6.•. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.... cultura......•••••. in propria voastra existenta.. Comparati eele doua analize. 4.. climat tensionat in ~coalaetc. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii. . inadaptarea ~colaraetc.... management deficitar.••••.. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii.. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. respectiv a ceea ce . 22 l.•••. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice..se intampla la momentul potrivit... puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. eterogenitatea clasei de elevi. imi place natura..... in viata cotidiana. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane....••.•... de cutume.••. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor... etc.... ••••••••••••••••••••••••••. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei........ e~eculla examenele finale (sau de concurs). respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale.. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. Contemplafie = atitudinea. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate.. abordarile educative de tip exclusiv frontal. Luand ca exemplu diferite roluri. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup. permise ~iinterzise..•. atitudinile ~icomportamentele sale. privind resursele ~colare. . ..

primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. d. RELATIILE INTERPERSONALE . prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. blocajul comuniciirii. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. relafii de acomodare.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). in afirmarea acesteia.iilor interpersonale in structura personaliti. b. c. ducand mai ales la erori de evaluare. relafii de cooperare. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. relafii de ierarhizare (stratificare). conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. de asemenea. sociale etc. poate fi acceptat sau respins). relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. 23. cu frecventa mare. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. Caracterul con~tient al. a unor relatii interpersonale pozitive. rela1iile afectiv-simpatetice. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. subiective (au un caracter psihologic). constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. pozitiv sau negativ. unde se inc1ud: a.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. relatiile de intercomunicare.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. In acest context. Una dintre erorile de perceptie sociala. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). starilor ~itrairilor psihice. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. indepartare). izolat de ceilalti. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. ci ~iin plan moral.3 Locul . absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. determina aparipa anumitor stari psihice. bruiajul. dar. b. insu~irilar. afective. Desigur.i rolul rela. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. distorsionarea informafiilor etc. relafii de asimilare. perceptive. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. 23. 2. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). legaturii arata ca relatiile interpersonale. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. dinamic. 23 23. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. relafii de alienare (instrainare. De asemenea. . in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. c. relafii de competifie. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. con~tiente ~idirecte intre oameni. In calitatea sa de fiinta sociala. relafii conflictuale (cognitive. in toate elementele sale structurale. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . mentine sau restrange. continutul lor. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. Criteriul caracterului procesual. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral.23.). omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. inzestrate cu toata gama functiilor. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. unde se inc1ud: a.obiective (au un caracter social).

constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. Multimea reprezinta. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. grupuri mari: numar relativ mare de membri. .dimensiunea instrumentaHi.Acestea orienteaza activitatea grupului. intervine asupra evenimentelor. i§i proiecteaza viitorul. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. l~ 23 I grupurilor. ri~di~. securitate. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. . Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. institutionale. de asemenea. culturale. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice.funcfia de diferenfiere. 2. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata.. anume al grupurilor.dimensiunea relaponaHi. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. incorporare. precum mulpmea. distribuie pozitii §i exercitii influente. b. relatii directe (nemijlocite). intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.23. Un grup indepline~te mai multe funetii.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. Caracterul functional: . socioeconomice sau socioculturale. acceptate de toti membrii grupului.. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. De asemenea.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. dar ~ide a se afirma personal. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. Din acest punct de vedere. biologice.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor.). ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. nemijlocite . precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. de indivizi. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. . Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. .4 Grupul. religioase etc. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri).d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . . juridice. care se refera la conditiile materiale. a continuitatii temporale.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . . grupuri mid: numiir redus de membri. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. dar ~i mijloace de afirmare. existenta unei structuri a grupului. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori.existenta unei determinari in timp.dimensiunea contextuala. un rolmajor in a oferi individului securitate.funcfia de integrare soCiala a individului. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. Grupurile constituie I real. . potrivit caruia se disting: a. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. spirituale. psihologice.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. eonstituit in timp. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. 2. de situatiile colective. de noi nevoi. un ansamblu de indivizi. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. al diadelor. grupurile pot fi . Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. . economice. de categoriile demografice.o""taw. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul.compozitia grupului.funcfia de producator de idei. existenta unor relatii sociale oficiale. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. crearea . intercunoa§tere §i intervalorizare bune. existenta unor scopuri comune.poporul).

3. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i.pe 0 foaie de hartie. inactivitate. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup.de sex etc. instrainare. prin metode cantitative. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. apatie. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. 'Demografie = ~tiinta care. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). 7. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. grupul de joc al copiilor. Astfel. -~ gradul de stabilitate (durata in timp).iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. 4. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. repartitia geografica. 5. grupul de loisir ~i familia. structura. laissez faire. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. grupul de formare psihosociala. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. . 'Alienare = Indepartare. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. . pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. Opinie publica ~ . 6. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. grupul de cercetare-dctiune. . respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative.organizarea grupului. grupului (personalitatea grupului. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. Liderul formal este eel oficial. fata de factorii de civilizatie. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. ~PLlCATII 1. inscrise de obicei in documente oficiale. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. cu responsabilitati bine definite. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. loc sau epoci. Analizati comparativ relatiile de cooperare. grup. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. Atat in grupurile formale. autoritari. In c1asa. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). numit sau ales. 8. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. afectivitate ~i pretuire reciproca. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. Fiecare dintre voi Incercati. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. de unitate). grupul de actiune. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. . potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. Charles Cooley. 2.coeziunea membrilor (gradul de legatura. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. . grupul de invatare. nereglate oficial). In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. densitatea. sa scrieti despre colegii vo~tri. apropiate.91 omogene sau eterogene.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri).

Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Or. de asemenea. pe baza a doua pozitii teoretice: .niei ehiar sacrifieiu de sine .perspectiva invii. Empatia este mediata.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. Editura PoliTom. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane.!ii. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. din primele momente i'n care eunoa~tt'. raspunsuri ce sunt controlate genetic). destin. ramura biologiei ce studiaza instinetele.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. . ostilitate ~i comportament agresiv. responsabilitate sociala. in trecut. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. eu grave tulburari de personalitate. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. dupa cum exista situatii i'n care. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. ea sau opusul sau. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. bueuria.24. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. credinta intr-o lume dreapta. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). niei ajutor . Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. el nu va aeorda ajutor.perspectiva biologicii. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. Explieatiile au fost eonstruite. deci sa uite de ei i'n~i~i. 1994/1998. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. i'n buna masura." (s. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta).1 Comportamente pro . Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. incredere ~i pretuire mutuala. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. In general. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. ei cee~ti. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. Moscovici (coord. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu .: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. fara a~teptarea unei recompense externe. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. fiind aceeptate ca atare. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om.a alta persoana. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. indiferent de profilul de personalitate al individului. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune.). organizatii sau alte forte exterioare) . persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. egocentrism scazut. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. TIU exista eoexistenta fiira empatie. contand nu atat cine e~ti. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. care eontrazice legea seleetiei naturale). indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului.m 0 noua persoana). Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. In funetie de aeeste urmari. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. .perspectiva biologicii. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. care determina furie. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. Comportamente antisociale. etologia. fie savar~ite de persoane bolnave. pozitiv. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. Sunt comportamente intenponate. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1.

2. dar ~iatitudinale.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. Conformismul 3. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii .(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. functionarea patologicii a societiitii. cel putin nu in fata acestuia. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). grupul. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. . toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1.. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. Spre diferen!a de situatiile de conformism. . miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. dar ~i supraindividuale. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale.marja de toleran(ii. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. :nfluenta mioori •. Oricum. morala. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. agresivitate directii/agresivitate indirectii. respectiv anormalitiitii sociale.definirea anormalitii. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. Normalizarea. influentat de modii. _ ormele prescriu comportamente dezirabile.). indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. legea). sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. dereglarea valorilor traditionale. Obedienta. In anumite situatii insa.. dinainte. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. respectiv absenta normelor. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. dar ~i indivizii propun la randullor norme. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. In timp ce fete Ie sunt descurajate). face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. . Con rmismu.. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. nesiguri pe riispunsurile lor. 24. curente fiind distinc!ii. care se refera la faptul ca nu 4. insii. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii.constanta: desernneazii stabilitatea normei.i anormalitate sociala face ca membrii. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa.2 NormaJitate . In principiu. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. competitiile sportive. . a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. Se distinge intre modelul cultural real. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. dezordinea. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . . rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. Practic. 24 . In general.

Tranzitoriu = intermediar. a simtului moral. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea.' scaderea responsabilitatii.) etc. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. ignorarea viitorului ~i trecutului).." Practic. auzind 0 voce care-i dadea ordine. in loc sa-l pedepseasca. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta.. de cand el avea 5 ani. muzica intensa). emolii etc.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. Winnicott.). iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. De ce il apreciatil/ 5. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. organizate intr-un sistem. obi~nuintele etc. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. in general. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. modele de comportament ~ipractici cotidiene. excitarea fiziologica. de unde ~i 0 absenta. Comportamentele antisociale. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. Gustave LE BON (1841-1931) A. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. dependent. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. apatic. vocea unui vrajitor. in general. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. bani.. Sunt de preferat interdictii limitate. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. PLICATII 1. independent ~l 2. 3. acolo unde anonimatul devine posibil. activitatea in g r up. de tranzilie. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. W. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. tendinte care se cer descurajate. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. el a devenit bolnav. Familia lui s-a reunit. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. in timp ce succesele i se datoreaza. Cost = in context psihosocial. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. la varsta de 9 ani. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. normele. Acasa. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4.. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. mar i mea g r up u Iu i . WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. droguri . care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea.. Potrivit lui D. in cele din urma. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. Acesta furnizeazii cadre de referintii. efort. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. Treptat. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. credintele. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. Acest Miat. 0 persoana antisociala. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. "Directorul. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. infantil. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora.

Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. in cadrul unor sondaje de opinie. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. este 0 combinatie de reaqii cognitive. pe"de 0 parte. care nedetinand informatii in acest sens. fatii de aceste nationalitiiti. . repetatii fatii de un stimul. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . repetarea. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. Sursele comportamentale au fost legate de . functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. Desigur. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii.centralitatea. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. accesibilitatea. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. raspunsuri relevante ).. comportamentalii). trairi afective ~i manifestari de persoane). este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. simultan. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. se pune problema formarii lor. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. Atitudinea.. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. de un anumit gen. 25. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. favorabil/nefavorabil. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. societatea. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. deci inviitate. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii.. curent fiind delimitate: . chiar dad nu am avut contacte directe). ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. cer~etoria. nu ne sunt cunoscute. personalitatea. cei dinjuruf"nostru. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. relativ durabile de opinii (credinte). aptitudinile etc. in baza acestei semnificatii a conceptului. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. nu au posibilitatea de a oferi. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. atitudinile indeplinesc mai multe functii. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. dar. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. spre exemplu. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. In acest context. potrivit lui D. De asemenea.95 25. W. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. a intiiririi unei atitudini. dirnpotriva. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. pe de alta parte. prin atitudinile noastre.2 Formarea . spre exemplu. . Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. afectiv sau volitiv. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative.intensitatea. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. nuditatea afi~ata cotidian etc. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. poate determina 0 atitudine. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. afectivii. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. apartenentele sociale.valenta. atingand un anumit grad de integrare sociala. Allport. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. Formarea atitudinilor sociale pune. astfel inca. intr-un fel sau altul. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. problema modificarii acestora.

In general. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Desigur. Autopersuasiunea. putere.1.). "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. adesea. Realizarea sa. sub anumite aspecte. factori de personalitate. In acest sens. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. dominata. cel putin la nivel dec1arativ. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. atractivitate. in lumea contemporana.. factori situationali. ". gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv)."". Receptor Context 25. 0 expozitie de fotografie. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini.3 Relatia valori. modul dobiindirii sale etc. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca.. frecvente. credintelor. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). informatiile pe care se bazeaza. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. Ceea ce pune probleme ~i a atras. ci mai curand probabilista. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). atitudini. mesaj video. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. spre exemplu. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. acestea din urma fiind decisive.. fluenta verbala etc.. mai ales in contextul societatilor democratice. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. In ceea ce prive~te convergenta. a te angaja. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare.). 2. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). atunci cand disocierea este evidenta. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. ci ~i in baza propriilor comportamente.. totu~i. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". claritatea mesajului. Astfel. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata).existenta unei anumite interdependente eauzale. mesaj audio etc. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. de mesajele publicitare. caracterizate.). Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). . fiind insa posibila ~i relatia inversa. prezenla altar semeni (este evident ca. Persuasiunea.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. comportamentale ~i cognitive. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. in societatea contemporana. Pentru ca scopul actelor p. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. adesea. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. 2. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. de altfel. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. a actelor persuasive venind dinspre campul social. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. de mesaj (tipul de argumente continute. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . atitudinea determina comportamentul. intr-o mai mare masura. a~a incat se poate afirma . sex etc. fie in unul de divergenta. atentia este divergenta.

competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). identificarea publicului vizat. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales .. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. . prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.97 WOPINIA PUBLICA . in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. aceasta problema pretinzarid solu!ii. Ana1izati afi~ul de pe pag. 3. 4. parcurgand toate etapele necesare. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. se . religios etc. argumentat.proprii grupului caruia ii apaqinem.. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. o durata de timp redusa.. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. care se deschis. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. Teoria lapului ispii$itor = in timp. expresii precum "opinia publica nu este de acord . 5. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. oameni politici. etnic. incercati sii decideti.) sub impactul ideilor. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. politic. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice.. Chelcea ~iP. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta.). Repetati demersulla nivelul intregii clase.". Acestea se fata de textele unui ziar. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. mai mult sau mai putin din proprie initiativa.. culegerea datelor. una 1928.problema are relevantii socialii. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. construirea chestionarului. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. cadrul caruia. acestea caracterizandu. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. astfel incat apar. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. atitudinilor sociale etc. exprima public.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. mai ales din partea . in cadrul democra!iilor.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. oameni de cultura etc. S.) reprezinta 0 valoare publicul. atitudini/or populatie. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. 2. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. unei societati.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. I1ut. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. 25 . Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". ne putem intalni cu 0 persoana..practicilor (sociale)noi. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa.personificarea sa. la nivelul unei societati. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. asupra celei mai persuasive dintre ele.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii.prezumtia unanimitiitii. 7. 6. normelor. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. in Enciclopedie de psihosociologie. putand fi yorba mai .afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. Pentru aceasta. media. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . opinia publica. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural.". Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive.

mergand de la matematici. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. Larmat). discutia) nu se improvizeaza. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. tezaar@mentata. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. pentru ca examenul problemei sa fie complet.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. S-a prefer~t tratarea lor corelata. este necesar ca reflexia ~i. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. identificati problema pusa in discutie de text.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. pe de alta parte. cele care vor schita structura analizei voastre. Cum se cere un raspuns. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. etapa ce consta in degajarea unei problematici. iar. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza.]!1it:m. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. Precizati-va. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. documente (texte) anexate etc. Pomind de la textul citat.. Intr-un fel. pe de 0 parte. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. problematica subiectului ramane deschisa. 1. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare.Formulareasubiectuluipermite. q.de asemenea. de asemenea. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. 1. se impune precizarea unei metode adecvate. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. b. deoarece. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. Formulata sub aceasta forma.. 2.1I_suj)je~tului. 1. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. in cele 'din urma. dar. copiii plasati in orfelinate.cu. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii._dupiLaceea. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. Abordarea este prima etapa. )" (1. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme.. alliteraturii etc. in raRQrt ell . Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. __ Qetel1llinati. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul.. Este necesara. Ro§ca). conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. de a-I interpreta §i dezvolta. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. anterior urmatoarei etape. 0 delimitare a subiectului. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. 2. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). informatii oferite de mass-media. anume in cadrul demersului specific filosofiei. Astfel.).. a. 3. de asemenea. §colar §i socialgeneral. prezentati etc. spatiale. ( . Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. ideile generale. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi.. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. exista elemente comune in tratarea lor. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect.. ilustrati. Adesea. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . literaturii specificii domeniului. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). de a §ti sa cite§ti un subiect. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. geografice etc. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. COMENTARIUL STRUCTURAT. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. comparati. mai intiii.

99 fenomenele presupuse. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. 0 problematica. ar constitui introducerea. sa prezinte problematica ~i planul. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. c. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. sau subiect1l1 0 impune. 3. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. 1. 2. 3. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. sa precizeze delimitarea subiectului. tara interes. fie pe linia problemei puse in discutie. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Daca lipse~te stimularea. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. aceste ider generale. mai simplu. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. insu~i fragmentul. se inlantuie. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. Desigur.m. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. iar in final. Dupa cum s-a subliniat deja. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. care poate fi impusa chiar de text. respectiv de modul in care rationamentele. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. ~ . Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. concis. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Concluzia este necesara. In primul caz este yorba de a situa textul. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul.a. schitarea acestei teme generale. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). introducerea. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. bineinteles. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. cu modificarile de rigoare): 1. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. aetiunile realizate. Daca se prefera. anume comentariul propriu-zis. Stabiliti planul. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. linia problemei. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei.). Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Desigur. Redactarea: In primul rand. Situ area textului: ceea ce. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). sa precizeze sernnificatia termenilor cheie.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. argumentele. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. dovezile sau exemplele propuse.d. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. 4. iar ca atare este necesar sa fie logic. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. faptele preeizate etc. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea.

aind'piirt. utilizand. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. care poate privi propriile obi~nuinte.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. desigur. emotii. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. daca vreti.analiza retrospectivii a propriei vieli. importantii pentru voi. comportamente etc. identificarea ~i analiza valorilor personale.zi Activitati / ~Locuri 26 l. . Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. un demers destul de laborios. persoanele. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. in vreun fel. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. cu un efort in acest sens. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici.xadesfa§urati existenta. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . care este importanta-sa pentru voi? . dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. Vii marcheazii-. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social.estimarea resurselor individuale. Incercati. eventual. de-a lungul intregii vieti. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu."u . locurile ~i activitiitile care prezintii. De altfel. capacitatl. . v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. in raport cu acest centru. iar dupa aceea:analiza acestora. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. identificarea intereselor. . consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: .autoobservapa. a aspiraliilor ~1 scopurilor. intr-o masura mai mare sau mai· mica.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. sub 0 fOlIDii sau alta. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care.

1. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. este altfel. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •.. Eu sunt . 2. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. tinand cont de cele trei perspective temporale. Fiecare dintre noi. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. Evit.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Vreau Spun Voifi. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. Voifi Voi fl . Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. dar in momente diferite. Ma vad Simt. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Trecut Prezent Viitor 1. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Ia un anumit nive!. Incercati sa precizati aceste "voci". pe 0 alta foaie de hartie.. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3.. in contexte diferite $i nu nurnai. aceste probleme? '. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. 26 . Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Suport. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. De asemenea.

ce un sa bine gandesc. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. persoana la mai cel ce ghicitorile. artizanale fotografiezi. ascultator". grup. concepte. imagini. oameni. muzica. u~urinta ~isa "talentat". de "creativ". calculatorul. casa. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. bine cu la in multa vise. . Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate.stri'ilucitor". de in logice.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. de grupuri conflicte. ce vorbe~ti. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. afara scrii. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. "personalitate". idei. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. sa tine ocazii colectionarea lucruri. place sau mi~care. ajuta altii. camera. voce in dansator" deschi~i. pentru "suportiv". din sa ~iexaminand tine. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. "talentat".. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . la ceilalti puzzle. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. "muzical" pove~ti bine "istet". 6. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini.inteligenf'. ~igrafice.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. . ~idiscuri. f:. te contextul. de idei. cuvinte sau motricitatea. incredere independent. video "rapid" ~ibaneuri. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. Iacand. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. sa ca in pe muzica. de ~iteoretic. mediator emotii. . ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. cu e~ti intuitie. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag.. Iti participi echipa. SF. 5. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. dezlegi dansezi scrii. figurile. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. tai ~isceptic. 3. simti cor. studiu. ie~i tare. muzical. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. oamenii. tine. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. chestionarul presupune mai multe ~iferente. actiune. incon~tient timbrelor). cu ta fizice. bine lucrezi tejoci. despre a sa festive.-.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. muzicii. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. structuri. ~icred ~idetalii. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. sa cantece la mult ca cii despre putemice. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. 26 1. ochi felul original cuvinte. informat". 72). incruci~ate. u~or (de in tricotat. ~ima~inariile. lucrurile tehnica romanele bun filmele. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. mai propriu. ca lume. locullucrurilor putemica. pe bune. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. bine in propria la matematiea. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. serviciului.

Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. Ie plac sistemele abstracte. vor sa uimeasca. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. dominator. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".E. cu spirit practic. obiectivi. valoare dominanta: legea. emotivitate puternica. rara initiative. egoi~ti. inclinatie pentru bizar. tendinta spre exteriorizare. nervos. inclinati spre lenevie.meditativi. gravi. valoarea dominanta: lini~tea .? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. dar cinstiti. sumbri. nemultumiti. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule.' rad rar. severi. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. nepunctuali. . pe care ar vrea sa-l schimbe. au simtul umorului. tacitumi. individuali~ti.inchi~i.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. foarte putini· emotivi. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . tenaci. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. 26 . deciziile luate? In genere. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. nu sunt constanti arectiv. au initiative ~i mare suplere in spirit. putere de mundi. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. politico~i. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei.iubesc societatea. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. scrupulo~i. punctuali. rapizi in executie. indiferenti la viata social ii. rezistii la obstacole. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. altfel non-E. nEAS (Flegmatlcii) . civism accentuat. timizi..sunt lipsiti de energie. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. iubesc lini~tea..? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. ironici. persistenti in du~manii.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. neglijenti. plini de viata. nesociabili. sceptici. genero~i. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. A. optimi~ti. sunteti risipitor. oportuni~ti. au nevoie de emotii putemice. altfel non-A. calmi. valoarea dominanta: distractia. deseori rara masura ~i gust.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. valoarea dominanta: placerea. nEnAS (Apaticii) . stiingaci. EAP(Colericii) . antreneaza ~i pe altii in activitate. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. spirituali. concilianti. dar amabili ~i sociabili. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. energie. dar cu respect pentru ceilalti.. iubiti noutatea. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. macabru. recurg u~or la minciuna sau fictiune. ponderati. variata. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. valoarea dominanta: succesul. nEnAP (Amorfii) . respecta legile ~i principiile. valoare dominantii: opera de realizat. interiorizati.EAS (pasionatii) . plini ·de secrete. analizeaza indelung propriul trecut. P.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv.imapasibiii. valoarea dominantii: intirnitatea. incapatanati. nEAP (Sangvinicii) . hotararile. revolutionari. valoarea dominanta: actiunea. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. EnAS (Sentimentalii) . rara 0 viata intema bogata. EnAP (Nervo~ii) . in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi.activitate intensa. toleranti prin indiferenta. unic. altfel S. impart oamenii in amici sau adversari.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . singuratatea. .dispozitie variabila.

1999 Fordham E..1994 "" ~ Badley Baban Birch A. 1991 Cosmovici A. Bucre~ti. 1978 Clegg B. Manual de psihologie sociala.Editura Polirom. Aramis. Bucure~ti. Ia~i. Memoria umanii. Litoiu N. Ce este vointa?. Timi~oara. Bucure~ti. 2000 Moisin A. Editura Dragan I. Psihologie $i educatie. Dictionar de psihanalizii. Editura Tehnica.). Tineretului. Editura Didactica ~i Pedagogica. Editura Gloria. 0tet E.). ClujNapoca. Niculescu R. (coord.. 1963 Radu 1..). Psihologie distractiva.).. 2002 Zlate M. 1997 Miclea M. Ghidul examinatorului. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica... Che1cea ~. Cifrul vietii psihice. Cluj-Napoca. Caracterulla elevi.. Curs de psihologie. Bucure~ti. Editura Polirom.. 2004 Zlate M. 1998 Golu M. Editura Polirom. 2001 Druta E. AI. atitudini $i comportamente sociale. lntroducere inpsihologie. Cluj. LAROUSSE . Bucure~ti.. (coord... 1964 Editura Che1cea A. M. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane.~ . 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . 1997 Dumitru I. Editura Didactica ~i Pedagogica. Editura Geneza. Psihologie generalii pentru liceu. lntroducere inpsihologia lui C. Dinamica personalitatii. Allport G.. 1996 Ribot Th. Ia~i. Editura Stiintifica.. Creativitatea . Jung. ClujN apoca... Ia~i. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. lnvatarea umana. 2003 Cocorada E.. Ia~i.. Editura Polirom. (coord... Editura Polirom. 2000 Thorndike E. 1991 coard. Psihologie. Bucure~ti. . Editura IR!. Editura Univers Enciclopedic. Editura de Vest. Editura Didactica ~i Pedagogica. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Psihologie $colarii. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Bucure~ti. Bucure~ti. Birch P. (coord. Bucure~ti. 1999 Cosmovici A.. 1984 Zlate M. G. Editura proGnosis. Valori. Psihologia mecanismelor cognitive.. 2000 Platanov K. 1998 Cosmovici A. Psihologie cognitiva. Bucure~ti.). Bucure~ti.. 1969 Editura Trei. Editura Sincron. Spineanu-Dobrota S. 1996 N eculau A. Ia~i. Stoica A. Ia~i. Bucure~ti. 2000 Editura Stiintifica. Psihologie generalii. Editura All. K. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Structura $i dezvoltarea personalitiitii.. Bucure~ti.. lntroducere in psihologia contemporana. Polirom. (coord.•.. Bucure~ti. Bucure~ti. Dictionar de psihologie.Norbert Sillamy. Editura Po1irom. 1998 Editura ei.Roland Chemama... Psihologie $colara.2001 A. Esotera. Bucure~ti. 2003 . Editura Trei. 1998 Radu I. Bucure~ti. Memoria $i patologia Bucure~ti. 2004 Z6rgo B. Psihologia dezvoltiirii. 1981 A"":. 1993 IlutP. Psihologia inteligentei. Iacob L.. Bucure~ti. Bucure~ti. Psihologia pentru toti.. Editura Polirom. Consiliere educationalii. LAROUSSE . 1996 Editura Piaget J. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 1999 Editura Teora. Bucure~ti.. Editura Stiintifica. Eul $i personalitatea. Bucure~ti. Ia~i.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. 1974 Radulescu Motru C. Editura Stiintifica. Bucure~ti. 1983 Zapan Gh.. Editura Univers Enciclopedic.