Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.1 21.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.2 Modele de personalitate 4. Deprinderile * * 14.1 Individ. Persoanii.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.1 Personalitatea ca sistem 15.2 11.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Latura dinamico-energeticii 17.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.3 Functiile limbajului 9.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8. atitudini.3 4.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18. Baze metodologice 6 1.3 21. Creativita tea 20. comportamente 95 12.2 21.2 Structura caracterului 19.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.2 Formele atentiei 10. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.1 3. Individ.4 21. Reprezentarea * 20 17.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6. Memoria 30 7.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.5 13. Personalitate 16. Afectivitatea 12. Lim baj ul : 40 9.3 13.2 Verigile functionale ale limbajului 9.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19. Procese psihice cognitive senzoriale 3.4 Rolul proceselor afective 13. Comportamente pro ~i antisociale 24.1 Imaginea de sine 22.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.1 Conceptul de creativitate 20.2 13.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.1 Atitudinile sociale 25.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.4 11. Temperamentul 17.2 Procesele ~i formele memoriei 7.4 Tipologia gandirii 18.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. Relatiile interpersonale 23.3 11.5 21.2 Clasificarea deprinderilor 14.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.5 Metodele psihologiei * 12.4 4.3 3.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.1 Comportamente pro ~i antisociale 24. Personalitate* 16. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Personalita tea 17 15. Persoana.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Aten tia 10.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.1 13.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.2 4. Perceptia* 4.1 Definirea psihologiei 1.2 Procedeele imaginatiei 8.3 Clasificarea proceselor afective 12.5 Memorie ~i uitare 21.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 3. Motivatia 11. Caracterul 19. Imaginatia 8.CUPRINS Introducere in psihologie 1.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.3 Relatia valori. Senzatia * 3.1 11.indicatori ai comportamentului social 23. Gandirea 6.2 Statusul ~i rolul.6 21.4 13.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.4 4.

.ologie 1.5 Introducere in psih...4 1.5 Definirea psihologiei Principalele momente.2 1.'r ki.::. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".i:.i~ :. Psihicul ~i caracteristicile acestuia....\.. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.~..:\.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .. Baze metodologice 1.":.1 1..~.3 1.

iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe).) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie.sIar~itul primei jumatiiti a sec. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. A. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. Ach. Jung. Janet) Din punct de vedere istoric. la Leipzig. Dunker etc.. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. precum: a. W. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. 0 inventie purii a filosofilor. Kohler. Asociationismul (AI. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. b. 0 ~i procesele sistemul psihice. d. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. Skinner etc. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. fiind lipsitii de un suport faptic." Psihologia este .. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. N. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. Psihologia c1asicii (1879 . structurile fiind date.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. formal. Astfel. B. 1904-1920).PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. Freud. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile .) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). 1.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi.. (w. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. H. F. inchisa. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. Mai intai medic.~tiinta conduitei". Thornidke. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). C. precum ~ipersonalitatea. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile.6 I. Philipp Schwarzerd. iar dupa aceea fizioJog. ea se mentine la un nivel speculativ. etimologic. 2. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist.) sustine primatul partii asupra intregului. In acela~i timp. Adler etc. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. aceasta putand. directii. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie.~tiinta a vietii mentale. James. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Behaviorismul (J. John Watson. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). W. Gestaltismul (K. psihologia inseamna . reprezentariJe ~igandirea. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. Psihanaliza (S. Lipps etc. deci. Bain. Wundt etc. Caracterul organizat al psihicului este innascut. teorie. Psihologiareprezintii . Introspectionismul (w. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Watson. O. Fondatorul curentului.~tiinta despre suflet". studiu. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. 3. VI-V Le. e. (P.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . BAZE METODOLOGICE 1. Taine. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. inteleasa ca 0 lume interna. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. comportamentale.) apare . Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Th. iar la un nivel superior este gandirea).n. considerii con~tiinta 0 fictiune. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. Koftka. c. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. Ed. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume.

la (con~tientasau incon~tienta. exista comportamente: . caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. Stadiul psihicului con~tient. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. de a actiona. al gandirii senzorio-motorii. 2. neintentionate-involuntare. Janet. instrumentala. de descarcare-eliminare. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1.actioneaza ~ise conduce 3. etapa optimului functional (25-65 de ani). care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. instrumental-rezolutive. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta.i caracteristicile sale In definirea psihicului. declan~areareactiei). deci ca fiintiibiosociala. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. Stadiul psihicului senzorial elementar. Stadiul psihicului perceptiv. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. neconditionat. La omul concret. 1 1. Fondatorul psihanalizei. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv.Psihicul este 0 functie a c. voluntar. care includ 0 serie de reactii. lumea extern a .) ~i a laturii externe (reactii. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). afectiva. 0 componenta emotional25 de ani). psihologia contemporana a. care se declan~eazape baza unei deliberari.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). Dupa gradul de complexitate. coerenta. durabilitatea. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. sistemului nervos. activitati). subiective. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. triisiituri de cresc.). adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20.· 4. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. urmate de aparitia solutiei pc a. sentimente. 3. N. ne arata ralul instrumental. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. a creierului ~iva depinde nemijlocit e.se dezvolta ~ise care se dezvolta. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. depind atat de schimbarile din mediu. care ne particularizeaza. respectiv fiecare om este unic. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. la nivelul caruia se 1. care se formeazii. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. subiectiva. ultima treaptii a 3.). El ii asigura trasaturi. Prin psihicul sau. la stimulii exteriori. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. cat ~ide conditiile interne 2. 2. erotico-sexuale.) ~i na~tere. N. 3.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. nea~teptate. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. particularizarea. nivel de creativitate etc. copiii mici seamana foarte mult intre ei.ca reactie la psihologia introspectionsitii. gandire etc. f. multifazice.imaginea senzoriala a stimulului. omului adaptarea la conditiile mediului.dintr-o data. substratul material . de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. de orientare-investigare. directe. organismelor animale care poseda sistem nervos.buna sau proasta dispozitie ete. predominand reactiile inniiscute. 2. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. intentionate-voluntare. d. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. pentru noi. ca filogeneticii.A. H. de igiena corporala. in plan metodologie. psihice (gandire. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. omul este personalitate. actiuni. f. conditionat. omul cunoa~te. iar ca • 1. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. b. Wallon. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. reprezentiiri. eaci. Sigmund Freud. aptitudini.3 Psihicul . rolul acestuia. ale omului cu realitatea concreta. de a simti. Leontiev etc. are fiinta bio-psiho-sociala. complexe. Stadiul intelectului. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. memorie. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. imaginatie etc. care distinge 4 faze: este reflex. un mod anume de a fi. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. care. b. biologicii ~isociala. simple care includ 0 singura secventa. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. interne (perceptii. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. prin conduite care de a gandi. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. de cunoa~tere. de ~coala behaviorista. in care persista in timp. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. specificiiomului. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. El se manifesta prin procese functional. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. 0 stare de necesitate.

desenatul. mersul. Pe parcursul vietii. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta.. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. elev dizident al lui S. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. ganduri ~i dorinte ascunse etc. tendintelor. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. Cunoa$terea omului (1927). ea indeplinind un rol conducator. in momentul respectiv. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. Sensul vie!ii (1933) etc. Autor a numeroase lucriiri. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. Alfred ADLER (1870-1937) . pulsiuni sexuale.). Ele sunt. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. Alfred Adler. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. are 0 puternica motivatie incon~tienta. Memoria. il exploram pentro a-I cunoa~te. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. ciici. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. stiiri afective. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). ea fiind sustinutii de motive. intervine imediat analiza con~tienta. ele fiind reciproc convertibile. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). in caz contrar. de vointa. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. dar aceasta nu se reduce la gandire. Astfel. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. creatoare ~ianticipativa. dar contribuie la con~tiinta. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. trebuinte. uitarea de nume etc. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. de fapt. specifice incon~tientului.~ 8 1 1. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. care stocheazii informatiile. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . Freud. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. achizitionand informatii. Copernic etc. concretizat prin functiile de cunoa~tere. PSihologia $colarului greu educabil (1930). interactioniim cu ceilalti. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. care admite notiunea de incon~tient dinamic. de imaginatie. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. H. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. deoarece la fel de important este ~i limbajul. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. vise. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat.~tiintii"). Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. de autoreglaj voluntar. mancatul etc. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. de orientare spre scop. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. R. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. ci 0 stdinsa interactiune. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. de trairi afective. Totodata. Medic ~i psiholog austriac.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. ~i cu propriul organism. mecanismele antiredundante.4 Ipostazele psihicului ~iirela.

In continuare vor fi prezentate. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . Metoda analizei produselor activitatii. lungimea membrelor. Astfel. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. de motivatie. Dupa durata de parcurgere a testului. valoarea ~i utilitatea etc. foarte sintetic. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. structurata pe baza unor criterii logice. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala.. dependente . Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. forma ~i marimea capului etc. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. Dupa modul de aplicare. Ancheta pe bad de interviu . sex.9 1. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). exista: teste de performanta~i teste de personalitate. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare).S .(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. de atitudini ~i opinii. de interventie. care cunoa~te doua forme: a.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. Dupa modul de desfa~urare. intermediare . in cazul teste lor psihologice. noutatea.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona.contine intrebari factuale sau de identificare. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. 2. 2. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. de informare. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. Criteriile de clasificare.I . iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie.E . Metoda convorbirii . Este introdusa in 1879 de W. Acesta. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). de cuno~tinte. sa fie sistematica. printre acestea: 1. in care subiectul sa se poata exprima liber. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. 4. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. efect. Metoda anchetei. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). Ancheta pe bad de chestionare . 3. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. inchise (Da . independente . exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. originalitatea ~i complexitatea.. Metodele au un caracter instrumental. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. 3. b. 1 .(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului").este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. 3. sunt numeroase. Dupa incadrarea in timp. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. interpretare ~i de actiune. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. Cand este orientata spre noi in~ine. Dupa obiectivul urmarit. EI trebuie sa respecte cerinte. mijloc ~i scop".Nu). pentru a reconstitui istoria ei. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva).R .(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. observatia devine autoobservatie. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. subiect . nivel de instruire etc. exisHi: teste individuale ~i teste colective. pe un e~antion reprezentativ. 2. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica).) ~i 4.

psihicul reactionand intotdeauna unitar. a vietii. Principiul organizarii sistemice. mai pregnanta in primii ani de viata. dupa care apare incetinirea. aceasta 0 transformare permanenta.li legi de dezvoltare. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. ideal. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. 3. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. structura) f. Piaget. corp sau din lumea exterioara. psihologia de-a lungul unui an ~colar. se intampla. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. Timp de 0 saptamana." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f.lte geneza lor. analizati-Ieimpreuna cu acesta. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. innascut ~i variabil. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. 3. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. pentru realizarea unei nevoi. necesara. Adesea. De asemenea. adica ceea ce se intampla. potrivit caruia exista: legi de functionare. P. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. Intui{ie =.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Pradines. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. . Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. Intocmiti. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. b. cel mai adesea. scop. 2. legi de compozitie (organizare. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Sartre). 1. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. 4. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. este 0 constructie specific a omulai. Mai mult. de fapt. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. In definirea psihicului. cu evidenta. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate.ltient sunt evidente in numar mic. Functionarea acestui principiu arata. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. potrivit obiectului sau de studiu. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. a. la nivelul clasei. Potrivitlui J. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . a libertatii de optiune. Princip~ul determinismului.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Totodata este un sistem dinamic. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. I.apoi. Identificati criteriile de raportare utilizate.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. Notati observatiile in caietele voastre ~i. efectiv.ltiinta~i alte ~tiinte. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. informationale f. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. iar la final regresul.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. cunoaf. ignorarea acestui lucru. Principiul dezvoltarii. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. Ii ~LICATII 1.lienergetice intre organism ~i mediu. chiar daca la nivel conf. dorinte etc. Instinct = comportament spontan. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. 2.

5Perceptii denaturate 5.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.3 Formele complexe ale perceptiei 4.. Senzatia .3 3.1 5.• .4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile . Perceptia * 4.•. Procese psihice cognitive senzoriale 3. * 3..2 5.2 Legile generale alp perceptiei 4.1 3. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4. senzatiilor .1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.2 3.3 5.11eprezentarea* 5.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .

m. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. anticiparea etc.•. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. separat unul de celiilalt. 2. procese cognitive superioare (gandirea. chinestezice etc. nu furnizeaza informatii specifice. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. Nevoia de adaptare a organismului uman. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat.. chinestezice. se recunoa~te cii termenul de "senzatie".). Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. Astiizi. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. nivel de creativitate etc. gandire. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. a mi~ciirii etc. ele se afla in interactiune. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii.). motivatie etc. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. gandirea ~. imaginatie. spre deosebire de procesele psihice. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. Recent. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile.). ci ~i noaptea.a. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. in realitate. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. trasaturi de caracter. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. Filosof ~i psiholog german. gustative. adica intai intra pe scenii senzatiile. auditive. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. afectivitatea).. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). legea adaptiirii. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. pentru a u~ura intelegerea acestora. insa. •. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. perceptia ~i" reprezentarea). legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. legea selectivitatii. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. in intuneric. dotat cu mecanisme de autoreglaj. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. are un domeniu vast de preocupari (medic.. vointa. de fapt. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta.). Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. adicii procesele cognitive senzoriale. buna sau proasta dispozitie etc. independent de' semnificatiile lor. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor.d. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului.). in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. a timpului. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. auditive. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. este ambiguu. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. olfactive ~i cutanate). legea constantei perceptive. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. pe baza cuno~tintelor anteriQare.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. functionand simultan.. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. legea contrastului senzorial.. matematician. surzenie etc. In diferite lucriiri de specialitate. olfactive etc. la solicitarile externe ~i interne. printre care se numarii ~i perceptia. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). apoi perceptiile. memorie. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. durata ~i tonalitatea afectivi'i. perceptiile ~i reprezentiirile. Prin psihicul sau omul reu~e~te. aparent simplu. profesor de fizica ~i de filosofie). Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. Aceasta clasificare lasa.

Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. Astfel. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. 3. 2. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. privim un obiect putem sa descoperim detalii. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . Fiinta. in primul rand ca fiintii con$tientii. ~PLlCATII 1. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. ::>. obiect).Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. se constituie insecundarii baza senzatiilor. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. Schita unei teorii a emotiilor (1939). . el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. in timp ce dad. insu~irile caracteristice). Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. sintezii senzorialii). sau estomparea altora. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. analizatorilor). decizie $i executare a actiunii. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. Printre lucriirile sale importante.este yorba de gandire. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. insu$iri care nu au fost observate anterior. reprezentare §i psihic. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. simNi. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. se pot aminti Imaginatia (1936). aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Prin natura lor. formate in pr:ezenta obiechllui. deliberare. omul se desprinde de "aici ~i acum". I. Prin reprezentare. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. cat ~iin starea de somn. iar. rol care a fost contestat ~i de William James. memorie ~iimaginatie. pe de altii parte. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. esteo imagine complexii. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me.13 informatia nu este prezentii..si neantul (1943) etc. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. repetate a obiectelor.. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. Astfel. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. ceea ce presupune reflectie. reactionati in diferite situatii. cu interes $i pentru psihologie. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. Procese cognitive superioare -'--~ . fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. poate fi modificatii unitarii. voluntar.

senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. * 3. asperitatea obiectelor. 2. ci mai continua cateva miimi de secunda. vioara etc. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. 3. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. in mi§care. A§a cum rezuIta din definitie. Senzatiile cutanate' (cutis.§i. de aceea. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. C.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. _. In realitate. neplacere etc. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. problema senzatiilor a starnit vii controverse. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. gustativ. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . cu atat culoarea este mai saturata. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. impresiile noastre despre temperatura etc. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. integrandu-se acestora. iar cele neperiodice produc zgomote. 3. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. insu§irile nu exista In stare izolata. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare.proprioceptive. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). obiectele. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere".. dar rareori omul Ie realizeaza separat. in limb a latina. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. auditive. Prin ele obtinem informatii despre consistenta.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. ele neavand existenta de sine statatoare. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. cu sursa In mediul intern. interoceptive. 3. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. 3. 2. auditiv etc. frecventa care da iniil(imea sunetului. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. In psihologie. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. 4. gustative etc.1 Definirea . stimulii lor fiind substantele volatile.). duritatea.). vor fi integrate In procesele perceptive. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . Senzatiile. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. tensiune.r '" 14 II i ! 3. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. fata de noi. la un nivel general. 4. pe buze $i pe varful degetelor. ale obiectelor ~i fenomenelor. culorile.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. sonori. ci cu 0 anumita intarziere (100.. . SENZATIA . In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. forma undei care da timbrul. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. luate separat. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. sunt proprietatile unor obiecte.realizeaza prin intermediul senzatiilor. care I§i au sursa In me diu I extern. mecanici etc. mai pura). senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. depresie. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m).

necesara pentru a determina 0 senzatie.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. a pasivitatii. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. (. ele contribuie la reglarea apetitului. atunci intensitatea fizica a stimulului. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). 6. 5. 0 relaxare generala a activitatii. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). daca exista 0 relatie de concordanta. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. despre mi~carile de rotatie. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce.. sensibilitatea scade. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). H. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. ) Noaptea aducea pasivitate. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. eel mai bun contrast este galben ~inegru).instinctiIl de conservare. el nu e sesizat. acesta nu a fost direct stimulat). obscuritatea ~i lumina.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. 7. E = excitantul. a metabolismului ~i a glandelor. ci cu logaritmul acestuia. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. greata. Potrivit acestei relatii. numite legi ale sensibilitatii.). in tendoane ~iin ligamente. 8. Weber ~i G. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. In corelatie cu senzatiile olfactive. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. despre mi~carile capului pe verticala. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. 3 3. legea pragurilor absolute. legea semnijica(ie.multan (evident mai ales in cazul culorilor. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. sete. slabiciune etc. calm. Fechner. iar K ~i C sunt constante. sarat ~i amar.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda.verdele . Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. iar in caz de neconcordanta (indiferenta).. Daca este foarte slab. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. Senzatiile organice sau interne r. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r.itmul stimulului.v ~i un contrast s. Astfel. unde S= senzatia.. sellZor. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. viata oamenilor era dirijata. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . acru. Exista un contrast succes. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. fizicianul german G. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie.4 Legile sensibiliti. culoarea complementara . Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici." (Testul Luscher) . receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. Albastrul este deci culoarea calmului.T. vizuale ~i termice. este mai mica ~iinvers. legea adaptar. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. legea contrastulu. sensibilitatea fata de stimul cre~te. "La inceput. avand tonalitate afectiva.

celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. Informatiile senzoriale. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. biti/secunda. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale.-". Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i.'= organ de simt. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. proportional cu intensitatea stimulului. necesare. In sensul unei probleme. relativ stabile ~irepetabile. prelucrare ~i stocare a informatiei". de la toti receptorii. a desemna organele de simt periferice. Celulele receptoare (aprox. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. 6. EdituraSincron. de forra. I. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. directa In generale. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. inclusiv scoarta cerebrala. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. Sub actiunea stimulului adecvat. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). In concluzie.. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). Notati. Receptorii sunt in permanen!a activi.. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . Calea aferentii. Acest traseu nu este continuu.r~ ._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. cale aferenta. receptorii sunt determinati genetic. . caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. Zona centrala (componenta cerebrali'i). se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. '11 __ .) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. Calea eferenta. Timp de 0 saptamiina. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. apoi.-----. 400 mil. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta.. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. lntensitate = stare a ceea ce este intens. •• . Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). sunt rezultatul interac!iunii. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. care reprezinta sectorul intermediar. In caietele voastre.e sistemului nervos central). fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare.. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. stralucire.. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. Potrivit cercetarilor realizate. concluziile obtinute. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". comparati concluziile obtinute. . grad de tiirie. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale.). Radu (coord. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. al unui fenomen etc.). Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos.

perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii.axat pe inteligenta animalelor.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate.) afirma primatul parpi asupra intregului. . euloare etc.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. in realitate. presupune. . Astfel. Ebbinghaus. adica include atat insu~irile importante. ca act de sesizare a realitatii concrete. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. in ambianta. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei.. Primul nivel este cel al perceptiei.4. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: .i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. Ulterior obiectul este interpretat.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul.a clasei). H. . cantitativ ~i calitativ. . 4. precum orice proces. Interest and Attitudes (1935) etc. Human Learning (1931). . a unor informatii despre particularitatile. 4 1. Experimental stadies (1911).1 Definirea . Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima.. temperatura. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. cat ~i pe cele neimportante. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). W. La un moment dat u:. subiectiv :. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. in totalitatea insu~irilor concrete.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). a discrirninarii. dar. Wundt etc. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. PERCEPTIA* . Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. Psychology of Wants (1935). atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au .lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. Educational Psychology (1913-1914). nu vedem culori separate de obiecte etc. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate.) afirma primatul intregului asupra partii. detaliile obiectului . iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. Baine..aeste directorul ~colii). ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. Ca ~i senzatia. ci auzim soneria ceasului.). de asemenea. contrast etc. Ca ~i senzatiile.influentat pregnant pedagogia americana). intre senzatii ~iperceptii. predeterminat. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. Psiholog american ale carui cercetari s-au . deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. de semnificatia functiei pe care 0 detine).---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. Realizarea procesului perceptiv.. THORNDIKE (1874-1949) . Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului.. se formeaza perceptiile. O.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. el posedand calitati proprii. Dunker etc. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. Kofika. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. vedem obiecte care au diferite culori etc. Intr-o a treia faza. de experienta anterioarii. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. persoana care a deschis u:. atunci apar halucinatiile). Pornind de la ele. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. structurile fiind date.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ.). iar un nivel superior fiind eel al gandirii.Asocia(ionismul (Al. 0 durata temporala.. la datele initiale. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. ireductibile la parti/elemente. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . Prin urmare. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. reprezentarile ~i gandirea.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. Deseoperirea stirnulului. .i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. Edward L.ase deschide brusc. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. dar.Gestaltisnru/ (K. atunci perceptia este clara ~i precisa). adica intr-un anumit spatiu ~i timp.

noi. Perceptia spatiului. de~i nu apare in mod foarte evident. 4. Astfel. interesul pentru 0 persoana. toate se leagii. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. obiectele par mai mici). faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata).2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. Oricare ar fi tulburarile care apar. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. deci reflect a in mod adecvat realitatea. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei.4. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. Perceptia mi~carii.dintr-un camp perceptiv mai vast. actiunea mai multor legi: " 1. motivatia etc. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. ca in garii. 4. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. selectat. 4 I .devenindfondul 4. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. determina. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . vointa. pozitie relativa.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. subiectul se comporta. 3. adiciiea devine observape.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. gandirea. in anumite conditii apar" denaturari. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat.vorbinduse despre constanta marimii. marime. formelor etc. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). ceilalti stimulitrecandinplan secundar. cu ajutorul viizului. cosmic. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. astfel. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive.4 Observatia . 3. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect.apare ca invariant). legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. I. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble).intre anumitelimite. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. distante. cele mai. fata de el. Spre exemplu. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm.d i s c on ti n u i tate. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. fie la halucinatii. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. Perceptia timpului. dimensiuni. atentia.. relief etc. apare necesitatea selectarii stimulilor. la stadiul unei activitiiticomplexe. 2. 5. in limbaj psihologic. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. s ucc es iune. implicand limbajul. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. in campul nostru vizual. 4. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. termenul de iluzie. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza).astfelincat acesta. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare.intr-o multime de persoane necunoscute. Acestea pot avea cauze multiple. orientate spre scop. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. Iluziile perceptiv.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. 4.3 Formele complexe ale perceptiei 1. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. chinesteziei. constantei marimii obiectului. sistemul biologic. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. Spre exemplu. in realizarea lor. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. intr-un fel sau altul. tactului ~i al auzului. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. In desfii~urarea procesului perceptiv. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. " Obsenatia se derule~ziiin timp. a culorilor. . simultaneitate ~idurata. 2. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. aceste legi functioneazain interactiune. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). produce0 corectarea denaturarilorobiectului. sistemul socio-cultural.

utilizand cele Invatate despre perceptie. utilitatea. 3. dad este posibil). in figura din dreapta. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. liniilor terminale. 5. In cealalta imagine este yorba. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. fiind de amintit. 0 Mtrana ~i un barbat. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. ~PLICATII 1. falsificare. Astfel. 4. astfel. in timp ce adultii. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. "actiune") care prive~te actiunea. variatia intensitatii stimulilor etc. De exemplu. Piaget. evidentiind caracteristicile perceptiei. 2. vad aceste laturi ca egale. IDenaturare= deformare. in primul rand. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. dintre fazele percePtiei. care par inegale. pragma. care este • in realitate 0 figurii tripla. De asemenea. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. 0 tanarii.dupa aceea. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista.-----1. egale. Se poate. Precizati fazele procesului perceptiv. de~i sunt egale.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. La fel. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. .o suprafata mai mica. alterare. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. 7.agmatic = (gr. Caracterizati. 6.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. rand pe rand. familiarizati cu figura patratului. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . care functioneaza in raport cu anumite iluzii. in dauna obiectivitatii. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. de mai sus. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. sustine ca gasi 0 explicatie.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu".lncercati sa descrieti (In scris. este cea a lui J. se pot observa. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. In aproximativ jumatate de pagina. exemplificandu-le corespunzator. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. care nu corespund realitatii masurabile. aceasta inglobata fiind intr-. Pr. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. motivatia subiectului.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni.apoi. comparati perceptia cu senzatia. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. celelalte constituind fondul percePtiei. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. in prima dintre figurile alaturate. care se realizeaza cu ambii ochi. in alte cazuri.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale.

pentru a memora sau retine un text. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. Staicu Larisa ate nr. precis.perceptia reflecta clar. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. 2. se poate preciza ca: . funqionalitate. Astfel. un sens mai bogat). a invati'itoarei. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). .au un inteles. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. exista ~iurmatoarele deosebiri: . motorii. a casei parinte~ti. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. sa citeasca cu glas tare). dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. detelefon 245 678. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei.. b. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). De asemenea. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. precizie. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita.1 Definirea . auditive. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. reprezentarea nu este continuarea. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. se realizeaza cu ajutorul memoriei. . In plan ontogenetic.determina efecte fiziologice (atat perceptia. reproductive. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute.sunt fenomene intuitive. de regula. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. gustative. exista reprezentari: a. de telefon 278 776. . In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. exista reprezentari: vizuale. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. de telefon234 485. completitudine). tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor.m 5. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. cu trairile afective. F~eud. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). cu activitatea). anticipative. salt pe care il va realiza gfmdirea.sunt procese de cunoa~tere. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive.oanumita semnificape. bazate pe perceptii anterioare. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. dar ~i in starea de somn ~i.perceptia se produce in prezenta obiectului. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. Imaginile mentale oferite de reprezentare. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. Malic Stefana are nr. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. in linie dreapta. extensie. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). REPREZENTAREA *. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. DomeanuDaniel ate nr. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. printre care se pot aminti: 1. obiectul. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. Andru Vasile are nr. 5.. . r 5. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. de aceea. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. . locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). de telefon 265976. a acesteia.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. " .

6. grad malt de abstractizare. 4. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. Integra rea. individuale. generale. 7..i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. de rezolvare de probleme.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. 9. formale. c. 3. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. Sistematizand. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. spre exemplu. care reflecta imaginea unor obiecte. 4. pe hartie. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. primare. Pot detine 0 funetie eathartica. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice.pe care 11 va transpune dupa aceea. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. de posibilitatea identificarii obiectuale. . Panoramizarea. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. discursivitate verbala.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. J. 5.) . 5. Permit "progresul" perceptiei. schematizand datele perceptiei. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. Dupa gradul de abstraetizarc. b. b. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. mecanicii sau de geometrie. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . detaliere pOOmijloace verbale etc. adicii de detensionare nervoasii. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. 5. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. Caraeterul social. indiferent de tipullor. b. fiinte etc. exista reprezentari: a. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. 3. succesiv. 2. exista reprezentari: a. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. in miisura in care imaginea. Dupa gradul de generalitate. fiind yorba. figurativitate. caracterizate prin familiaritate. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. dintre elementele comp6nente. 8. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 4. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. Acest caracter permite.3 Proprieta. de munca. ci a~a cum ii este prezentatii. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. In special abstractizarea. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. spre exemplu. caracteristice. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. cu grad inalt de abstractizare. 5. sub actiunea operatiilor gandirii.pentru comportamentul individului. 6.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. conceptuale. 5 5. cu grad moderat de abstractizare. Permit orientarea noastra in spatiu. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern.21 3. in primul rand. cat ~i . de creatie). in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. Astfel. Potrivit definitiei de mai sus. discursivitate perceptuala etc. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. de inviitare.construirea figurii -. In rezolvarea problemelor de fizicii. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). ci de cele sociale). un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. nu de reprezentiirile individuale. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. Autonomia. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). aici. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. Figuratiyitatea. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. exista reprezentari: a. u~ureazii operatiile gandirii. caracterizate poo nefamiliaritate. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. Operatiyitatea.

aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. 3). Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic".4 7).Argumentati raspunsu1voshu. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. convingeri. "Fenomenul reprezentarilor sociale". practici sociale straine de viala comunitalii in cauza.. ignorand alte posibilitati. Ia~i. 3. 3. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. anumite imagini. material ~i ideal. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. 1997. o . a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. 0 refacere. 2. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. auditiv sau verbo-motor. a unor productii sociale. PUF. Argumentati. un proces de modificare a unei reprezentari sociale.(. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. 0 reconstructie a realitatii. 5. 7. Inhelder. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. Aplicatie: Identificali. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. 1969.. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. p.~tiinW' a simfului com un. perceptii. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. in S. p. Catharsis = purificare. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. categorii de gandire.. identificati daca apaqineti tipului vizual. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. notiunile abstracte in imagini familiare. in A. 4. "Representation sociales". Astfel. 1993. Structura sa nu este una definitiva. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu".ln realitate. Moscovici (ed. (.. EDP. Funcfie .. interpretari. ci in 'urma unor procese. 361-362). 6. Psihologia sociala a campului social.Psihologia copilului. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: .) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura.ea unui anumit proces sau conduite . Reprezentarile socia Ie. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. 2.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. A compara deja inseamna a depicta. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. 1.. Neculau (coord. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere.). Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. "Reprezentari1e socia1e". Psychologie sociale.B. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. in Psihologia nr. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. Poate fi yorba de idei. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. eliberare de 0 tensiune emotionala. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate..p. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici.. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. intelegere ~i stapanire a mediului social. reprezentari. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. In sens mai larg. (. Polirom. 4. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. in comunitatea voastra. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A..Piaget.58-59). Neculau. D.p. 5. Paris. norme. ~PLICATII 1. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot).. 6. dintr-un astfel de proces de 5 I. suntem obligati sa Ie legam de ceva. a reproduce un concept printr-o imagine. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului.. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.). aparilia evenimentului cu impact asupra grupului.).

credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. diferite de activitatile de invatare curente.). Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. indicii. DA 6. DA _ raspunsul este negativ. 2. simboletc.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. Itemi obiectivi .r. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. precum placut/neplacut.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. pe durata parcurgerii acestei discipline. . constituind fondul perceptiei.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. NU 8. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. NU 4. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. . . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. se of era date suplimentare. ." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. in timp ce ceilaHi raman in fundal. a~a incat nu 0 poate preceda.. transfer etc. prezentei acestuia.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. NU 7. numar. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. . NU 5. . pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. . acord/dezacord etc. 2.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. in acest caz specificandu-se acest lucru). evaluare. 3. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. cuvant. NU NU 3.deoarece reflecta doar insu~iri separate. Hemi subiectivi. sugestii etc. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. respectiv intelectivoperational a. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. In acest sens. Obtinerea unor rezultate bune presupune.. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. pe langa eforturile de invatare. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. .itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa.mrm. esentiale. exersare ~i aplicare. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. acord/dezacord etc. . cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. care pot fi: . Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . Senzatiile sunt imagini primare. Itemi obiectivi. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. . atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli.•. . . in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. sinteza. presupunand in formarea lorperceptiile. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. . menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. adevarat/fals. raspunsul este negativ. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. adevarat/fals. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. care pot fi: . deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza.

ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive.. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. functia a: Z).s_pecificandu-sea~st lU~}J!). In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. 2. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. c:3). a) B. adevarate coloane. . b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. cuprinzand atat insu~iri semnificative. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim.~lllllJ1ia!ll}mit. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. ci in interrelatii complexe. A. . e:l) contrastul cromatic etc. ca 0 conditie cu caracter de lege.atlt senzatia. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. 5) prin dubla sa natura. 1. referitoare la aces tea.ulului ~iintensitatea senzatiei. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. cat ~ide detaliu. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. Corelali B. calitate.potrivit legii adaptarii. alci'ituind0 imagine unitara.4). deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . durata ~i tonalitate afectiva asociata. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. conturarea speciala a unor elemente. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. reglatoare a cuvantului. 3. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2).7) interesul pentro obiect. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. A. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. 5) potrivit ei. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane.7) fenomenelor. in' acest caz. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. c: 1). concrete ale obiectelor ~i b: 3). . Corespondenla ~-se f~ba.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului..9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!.

1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7..irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ . ~.oril me~oriei.-:~.:::.. ~ -'..: .2 6.• .i.... ~%i'" I ~L.':':::::::::::." .2 Procedee1e imaginatiei 8..'J 'I·'.25 Procese psihice cognitive • superloare 6..1 6.::r·/i"". ~. 7.~_ .2 Procesele "i '!. .1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.• . .· .le/ind~at.-.. .3 Calitat. fonnele i memoriei 7.j.3 6.•. . ·· :V r.~ '" ::::''..:/~:. ·I!·.'lt.5 Memone ~l mtare· 8. Memoria 7.•.:-:-:.4 • ~ tu .4 Factorn.· .<" IW . Gandirea 6.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'". Imaginatia 8. "i!r-".. ·.. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand..':"-' iil@j]}1l.•.

in timp. din punet de vederestructural. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. muzicalii. Prin aceasta. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. Thurstone. Howard GARDNER . Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. chinestezicii. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. in prezent. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. diferite intre ele. gandire divergentii. Howard Gardner. . stadial. psihologul am'erican. c1ase. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. P. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. pe rand. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. Spre deosebire de perceptie. simboljc ~i figural. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. accidental la general. Psiholog american.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. Jean Piaget. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. al acesteia. GiNDIREA &. cauzale dintre ele. de la particular la general. dimpotrivii. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). judecatilor ~i rationamentelor . Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). dobandit.operatii (5): evaluare. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. naturalism. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. relatii.a insu~irilor comune.1Definirea . modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. Q. The Unschooled Mind: How etc. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). Piaget~i L.sistem de notiuni. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. Guilford. Astfel. sisteme.r I I 6. logico-matematicii. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. Analizand inteligenta. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. care este strict legatii de prezent. ci mai muUe.produse (6): unitiiti. format din trei componente: . ca: . trecut ~i viitor. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. care impreunii se imbinii. interpersonalii ~i intrapersonalii). Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. sub forma notiunilor. cu dezvoltare proprie. semantic.. principii. legi). gandirea se apropie de inteligentii. de "aici ~i acum". de control asupra celorlalte procese psihice.. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. influentat deJ. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui.sistem de operapi (tatura relationalii). in cadrul contactului senzorial cu obiectul. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. . schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. continuturi ~iproduse . necesar. continuturi (4): comportamental. (1943-) &. P. gandire convergentii. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. J. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. . Guilford . In anii '90. psihologul elvetian. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. spatialii. gandirea poate fi definitii. Psihologul american. esential. transformiiri ~iimplicatii. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. In aceastii acceptiune. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale..

fiind trait subiectiv. 4. generalizarea. in evantai. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete).notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. a opiniilor. 2. in minte. comparatia. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . in interpretarea ~i explicarea realului. D = fiinta). considerate neesentiale ~iaccidentale. nefiind imagine. analiza. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. ce consta in reconstituirea. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. Realizarea ei se baze. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. b. fapte ~ifenomene. Se poate realiza: spontan. 1. empirice. sintezll. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). 3. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . . 3. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. este 0 operatie de descompunere. 2. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. dar neimplinitii sub aspect deductiv. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. abstracte. concrete. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. principiilor ~i a legilor generale in analiza.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie.disponibilitatii. a. Gandirea ca sistem de notiuni. C = animal. 5. dintr-o data ~i treptat. Fiind un integrator categorial. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. B = pasare. abstractizarea. permitand intrarea in posesia definitiilor. 4.27 Pomind de la modelul de mai sus. propozitii. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. 2. rigide sau labile. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). Prin factura ei. este opusa vascozitatii gandirii). dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. principiu. nu se aseamana cu obiectu!. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. explicarea ~i teoretizarea. 1. notiunea propriuzisa. indiferent de datele statistice existente. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. in mj.interpretarea. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. b. . In!elegand diferite obiecte. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. unde tendin!a este de a presupune ca. b. reflectand legitatile realitatii. a unui obiect. notiunea este totdeauna generala.nte. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. actional ~i afectiv. saradicioase in continut. care pierd orice legatura cu imaginile. ~tiintifice. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). in mod necesar. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. a cautarilor ~ia transformarilor. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta".~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. la formarea de re!ele semantice. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. Operatiile fundamentale sunt: 1. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. desprinsa de orice conexiune intuitiva. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. atunci el face parte din categoria respectiva. ramanand in minte numai idee a. dar niciodata reductibile la concretul singular. inscrise intr-o logicii naturalii. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. notiunile pot fi: a. inductiva. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. din elementele sau insu~irile sale. intreg. 2. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). 6. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. solutiilor in unitatea de timp. mai apropiate de concret. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. la ob!inerea rezultatului preconizat. in timp sau discursiv. euristicll. algoritmica. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte.date izolat. a unui obiect).

se delimiteazii tipul de gandire: a. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. ce lasa libera imaginatia. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. pe intreg. . Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. convergent. solicitata de problema.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. 4. test·area ipotezelor. b. a rezolva probleme.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. a opera adecvat cu notiunile. pfoblemele pot fi: a. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. se delimiteaza tipul de gandire: a. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. 1. abstract-formal. sintetic. . pe imagini sau scheme figurale .perceptii. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. pe sistem. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. cat ~i educational. prin centrarea pe detalii. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. desprinse de arice suport intuitiv. permanent. divergent. intuitive. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). mai ales. recurgand la solutii model incarcate de logica. . avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. imagistic. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. reluarea demersului cele a~teptate. Pe baza raportului analitic-sintetic. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. solicitatii). pe disocieri succesive. bazandu-se. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. ce urmeaza 0 linie deja trasata.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. se delimiteaza tipul de gandire: a. bine definite.slab definite. pentru ce?". b. iar dacii problema este noua sau complexii. 2. reprezentari. care este 0 etapa foarte importanta. In functie detipul de gandire dominant.~em- &. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. Rezolvarea 3. 2. b. reformularea sau simplificarea problemei. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. principiile. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). c. b. verificarea. dar. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. intuitiv-concret. legile. operand in profunzimea lucrurilar. acestea pot fi: a. a structurilor logico-simbolice. Problema se define~te prin trei elemente: . cum. cu subestimarea detaliilor. 3. fiind yorba de creativitate. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. 5. b. bazate pe metoda de incercare-eroare. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). 2. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. analitic. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). se vor utiliza strategii euristice.scopul problemei sau starea finala.starea initiala sau punctul de plecare.

Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. nivelul de aspiratie. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. 4. 7. 5. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta.. Saltulla concluzii . Suprageneralizarea . in mod concret. devenind.. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. Gandirea in "alb ~inegru" . Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II .. 3. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. Ce se poate face? In primul rand. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. Judecatile realizate de catre parinti. "niciodata". simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. 1996. a realitatii prezente sau viitoare. nerealiste in raport cu posibilitatile lor.• Multifazic = realizarea simultana.•. profesori etc. Argumentati.spre ace a~l punct.. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. lucrurile sa fie gandite nuantat. evitate generalizarile rara temei. pentru autoevaluare. dar ~i experiente ulterioare. 2. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. "de fiecare data". Tendinfele dezadaptative ale gandirii. C~ 'd reapta. I. c'. asupra situatiilor de viata sau a societatii. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Personalizarea . Aceasta gandire a lui "ori . IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. argumentati ~1 6. evaluarea altora sau a unor situatii. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori.Se refera la situatiile in Gare. Comparati sinteza cu generalizarea. Deformarea selectiva . b. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. prieteni. partial sau final. strategie euristicii ~i fnfelegere. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. ori .. Polirom. acesteia In sistemul psihic uman. rude. 10. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. Cosmovici. dezavantajos pentru persoana in cauza. Utilizarea lui "trebuie" . specificand caracteristicile acestora. "totul".Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli.. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. ~PLICATII 1. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . asupra celorlalte persoane. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. astfel. 2. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. in general. aparand predispozitia spre e~ec). 4. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme.29 •. al unui proces de gandire. 6. la lipsa increderiiln sine. centralitatea 9. 196). respectiv cele mai des intalnite. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A.Este yorba de a utiliza. p. comunicare afectiva cu se~enul. cauza. Psihologie generalii. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. rude). La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". in paralel. 3. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. in general. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. dar ~i in sens invers. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. IEmpatie = rezon~nta. 8. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. cum pot fi remediate acele deformari. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. a unor categorii extreme.. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. tip are de interpretare a propriei persoane. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. In aproximativ 0 pagina. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. neincredere in sine ~i in ceilalti. Conceptul este un produs specific gandirii. ca modalitati de operare a gandirii. pnvire la esenta. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta.evidenta.ii. "Trebuie sa fii cel mai bun".Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. ~i modul de existenta a 5. ceea ce conduce la descurajare. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii.. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. numite ~i distorsiuni cognitive. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare.

considera. memoria este implicata in prezent. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). Prin valoarea sa adaptativa. de gradul de cultura etc. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. cuvinte. creativitate. este situaponala sau eontextuala. Dupa prezenta sau absenta gandirii. piistrez. de subordonare . reactualizez) sau "vreau" (sii memorez.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. mi~cari ~ideprinderi. Memoria este functia generala. inferente. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. este inteligibila. meeanica. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea.imposibila. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. . Eu-l. Continutul memoriei este divers. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei.7. . nu numai cea vie. 3. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. De fapt. Henri Bergson. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. din punct de vedere structural. 6. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. Helmholtz (Berlin) etc. Memoria este un proces psihic activ. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. este mijlocita. b. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. propozitie). proces psihic complex. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Medic rus. Astfel. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii.incluziune. Ea are un caracter multimediat. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului.1 Definirea . reactualizez). intreaga materie. de asemenea. cuprinzand imagini. Emil DuBoisReymond. in toate fazele. de interesele celui care memoreazii. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. Fiziologia sistemului nervos (1866). mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. a scopului. Chiar daca. intelegere ~i rezolvare de probleme.. 2. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. voluntara: este subordonata intentiei. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. fiinta noastra psihica. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. sunet. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. idei. selectiv ~iinteligibil. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. desta~urandu-se.. incepand eu intiparirea. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. Un celebru filosof. Formele memoriirii: 1. a experientei sub forma de amintiri. este aetiva. sublinieri. respectiv fixarea.unei bune piiqi din experienta de viatii. inteligibil. ducand la 0 invatare formalii. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. Seeenov). memo rare a poatefi: a. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. a efortului voluntar. trairi afective. eajoacii un rol important in achizitionarea . este organizata logic ~i sistemie. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. scopului ~i controlului deliberat. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. de asemanare . asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. 4. Gratie me~oriei. MEMORIA 7. de varsta. pastrez. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. nu este persistenta in timp. gratie careia omul inmagazineaz-a. seleetiv. memorarea poate fi: a. cu un caracter situational sau contextual. 5. 2. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara.2 Procesele . tarii care viata psihica a omului ar fi.i formele memoriei Memoria. este seleetiva. efectuatii in lipsa intelegerii. M. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. practic. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. Dupii prezenta intentiei. conserva. Totodata.contrast.

b. 7 . deprinderi. tactila etc. este preponderent voluntara. localizabile in timp ~ispatiu.). deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. avea mai mult de 5±1 elemente.b. care face posibila perceptia. 3. active. economica. memoria auditiva etc. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt.. Continutul ei. necesar. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. redus.25-0. senzoriala (vizuala. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). Intre formele memoriei nu exista o ruptura. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. de experienta de viata a fiecaruia. de fapt. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. 3. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. daca elementele sunt grupate. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. memoria este: 1. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. se pot distinge: a. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei .ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. atitudini. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. dar ~i de particularitatile de personalitate. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului.deci ~i reactualizarea . daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. G.sunt memo. daca se repeta de catre subiect. scheme. pana a ajunge in centrii din cortex. memoria episodica. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). auditiva. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla.logica. cat ~iinvoluntar. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. pasiuni. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. distingem: 1. uneori toata viata.. memoria semantici. de situatiile deosebite etc. ea are 0 importanta deosebita. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. memoria afectivii: material fumizat de emotii. In cadrul memoriei de lunga durata. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. inmmpinand deci rezistente. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. ajuta sa operam cu informatiile curente.foartescurt. atat voluntar. in functie de conditiile concrete.rie operaponala. utile ~i altele nenecesare. sa dureze pana la 0. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. Dupa durata pastrarii.in campulperceptiv). a1catuita din idei. atat timp cat este prompt sau lent. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. 2.ea fiind. D.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. 2. operatii. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). eronat sau fidel. bine organizat. ci forme de memorare inegal productive. de conditiile in care a fost achizitionat. 4.' Intrucat ne realizeaza. concepte. inferente (argumente) etc. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. convingeri. sentimente. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. simboluri. inutile. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). stocajul senzorial.

Astfel. stabilirea unor puncte de reper.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. modul de prezentare . Uitarea este un fenomen psihic natural1. Thorndike). prin 1. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. h. o mare importanta are 1. motivapa. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. 6. dar 1. Volumul memoriei . Factori subiectivi. materialele omogene.>i ca un fenomen pozitiv. 3. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate.daca volumul informatiilor este mare. a informatiilor. Ca fenomen normal.>i srar1.r . repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.cantitatea de material pe care 11 putem memora. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed.>i informatii esentiale. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. atitudinile. nume ~i semnificatia unor date personale. vorbim despre fenomenul uitarii. precum: gradul de implicare a subiectului. Promptitudinea reactuaUzirii . Fidelitatea reactualizarii . de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). detaliile.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori.. uitarea avand caracter selectiv.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. precum: 1. care trebuie considerat 1. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. fapt care impiedica procesul reproducerii. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total).cu cat acesta este mai ridicat. f.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. interesele. pozipa materialului in structura seriei .. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2.realizarea rapida. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. uitiim 1. Triinicia pistririi . b. utile. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. Rapidltatea fixiirii . deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. Din pacate. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . Factori obiectivi. construirea unor noi cuvinte cu cele date. gradul de noutate a materialului .5 Memorie . Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. .servate corect 0 lunga perioada de timp.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. blocaje temporare). stresul. saniitatea. lumina. volumul materialului .>tergerea urmelor asoclatIve. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . de a Ie corela cu altele. 3. c. Daca uitam informatiile neesentiale. starile emotionale negative. mobilierul. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. scopul activitatii :viitoare. G. d.3 Caliti. starea de oboseala. se identifica ideile principale. 7. experientele penibile. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. devalorizate. necesare. L.>i unitar).. 2.simultan sau secvential. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. pe langa cunoa1. de a Ie reorganiza. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. de efort voluntar adecvat. denumiri etc. Pentru adeppi reflexelor conditionate. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil).corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate.informatiile engramate sunt cOJ:). uitarea situationali (lapsusuri. e.32 7. g. precum: a. Mobilitatea memoriei . a neutiliziirii informapilor. Pentru a optimiza propria memorie. suparatoare. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre.u~urinta memorarii. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. oboseala etc. pastra ~ireactualiza. 4. trebuintele. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. eliminarea factorilor perturbatori etc.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul.>i necesar. A. aspiratiile. fiecare acponand asupra celeilalte. realizarea rapida a intiparirii. 7 7. 5.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1.inceputul 1. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). de a Ie modifica pe cele existente. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. 2.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. penibile. . caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1.

. succint.33 consumul de droguri ~ide alcool. ansamblul faptelor. 3. in teoriile contemporane ale invatarii. in aproximativ IS randuri (±I). proceselor etc. Realiza!i un eseu. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". adesea. Ebbinghaus) 7 . in mare masura. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. Argumentati daca. ~PLICATII . dupa care ritmul uitarii se reduce. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a.. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. Trecut = care· nu mai este actual. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. 1. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. contributiile sale fiind reluate.pana la anularea lor. Descrie!i. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute .amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. M. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii.alciituindun intreg organizat. fie de 1-2 zile. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. 4..in urmaunei decizii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. d. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. 1975. eviden!iati. in cazul vostru. "" % ]. 40 ~ 20 o .iOO. c. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. b. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. intampliiri etc. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. Semantic. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . Psihologul german. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. .100 "" . Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. nota!i toate cuvintele.. Argumentati daca. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). cu titlul .din timpul cares-a scurs..intre 5-20 minute.. incruci~area doua sau m. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii.aimulte fenomene. 10. apoi. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. Argumenta!i. ratele de uitare sunt mai mici. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. 6. Pomind de la afirma!ia lui I. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. . 9. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. 5. deoarece intervine oboseala).J~. H. caracteristicile esen!iale ale memoriei. 8. actelor.. Ebbinghaus. 11. apoi. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. Mnezic = referitorla memorie.. 211). se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim.. de aproximativ 0 pagina. particularitatile de varsta etc. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. propune §i utilizeaza (Despre memorie). Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens.. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.1I!iJ Interferenfa = intalnire. devenita clasica.5 = -= . Principii de psihologie cibernetica. in aproximativ jumatate de pagina. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. expresiile pe care vi Ie aminti!i. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei.p.. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. Verifica!i corectitudinea lor $i. 7. Vo/untar = care seface con~tient. de~i evenimentul a trecut. in cazul vostru. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune.Memorie:ji uitare". a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere.

combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. gandirea are un rol important. "lingu~itorului". deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. pe deprinderile deja formate. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. ciclopul. la randul ei. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. radiocasetofonul etc. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. Setilii etc. ~i'a In procesul imaginativ. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. terminata in 1675 ~i publicata postum. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. simtirea ~iactiunea altcuiva" . Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Dymond). Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. Principala sa opera este Etica. reprezentari sau idei nu apar din nimic.34 8. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. ascultand expunerile profesorilor. in plus. e. Prin intermediul limbajului. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". Daca nu ar exista imaginatie. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. viitorul. realizandu-se unitatea intre treeut. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. (R. b. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. 8. participa activ. ele se bazeaza pe experienta anterioara. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. pe euno~tintele anterioare. caracteristice unui grup de persoane. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului.). tipul "omului de prisos" (Oblomov). Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. principiu functional in situatii noi. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini.. a limbajului. fiinte. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. Filosof olandez. automobilul cu . care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. Aceste imagini. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" .2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8.). insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. neexistand 0 orientare precisa. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. de situatii etc. din povestirile lui Creangii. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. Chiar daca primele discutii.). au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. iar unul dintre obiecte are. obiectelor Omul. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. IMAGINATIA . iar imaginatia.). necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. centaurul.1 Definirea . posibilul. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. prezent ~i viitor. Astfel. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. imaginatia exploreaza necunoscutul. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. Emotiile ~iatitudinile afective. Mai mult. F.este esential. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. elevii i~i reprezinta fenomene. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. liliputanii din povestirile lui Swift etc. a gandirii etc. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). ins a. fenomene existente in realitate. element. in copilarie. balaurul cu ~apte capete.

creatoare ~ivis de perspectiva). citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. insa se considera ca. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. sustragandu-se gandirii logice. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. . De~i are efecte relaxante. Adler respinge aceasta functie a visului. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). exista imaginatie in domeniul istoriei. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). Visul dureaza de la 10 la 15 minute. La nivel superior.. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. idei ~i senti mente inacceptabile.000. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. S. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. crearea operei ~idesavar~irea ei.000. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. originalul). Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei.. pentru a alege din ele abia 1/1. absurda (romanele lui F. Popular. Astfel. in actul imaginativ. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. psihologiei. realizarea unei dorinte. In scrisoarea sa catre Fet. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. Se considera ca visul are caracter simbolic. Ma ocup cu acesta . ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. Visul devine "paznicul somnului". Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. ". unele capitole fiind transcrise de 10 ori. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. in esenta. imagini sau reprezentari etc. deoarece imaginatia se desprinde de concret. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. Spre deosebire de Freud. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. visul producandu-se in sfera incon~tientului. In functie de gradul de activism al persoanelor. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. Personalitatea subiectului este puternic implicata. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. dinainte cunoscute. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). putand fi id~tificate trei faze: pregatirea.. uneori. intr-o forma deghizata. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. In functie de domeniul in care se manifesta. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. deci cu cat sunt mai originale. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. De exemplu. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. Kafka). A.). Freud sustine ca visul este. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. literaturii etc. creatoare ~ivis de perspectiva). Experimental. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. ci de a adauga ceva nou acesteia. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. X). El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. geniu). ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri.35 8. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. reconstituirea modului in care se produce ploaia. fraze intregi erau inlocuite.

dar numai 20% sunt colorate. explicarea ei. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. ca forma a imaginatiei. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. Arhetip = termen preluat de C. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. 4. acestea fiind indispensabile unei existente normale. premergi:itoare (adesea continuam a invata. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). G. sa se poata manifesta. . ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. caricatura. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. ). Visele pregnante. Sentimentele se transforma. ale batailor inimii. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa.inrudit cu visul ~ireveria. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. F antasmii = produs al imaginatiei. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. sau ca un animal care apare in vis sa fie. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. "piidure". se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. ale expresiei faciale.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. de fapt. dar au fost prin~i de politie. notati tot ceea ce va amintiti. impresii din perioada imediat. creionul cu gumii. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. de fapt. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. in cauza. Incon:. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. nu insa foarte puternici (spre exemplu.$i). Potrivit psihologilor cognitivi~ti. miniatura.). construiti. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. in primul rand. constituind 0 experienta la care participam afectiv. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. dureaza intre 3 ~i 60 minute. In cazul somnambulismului persoana. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). dar careseapiieQ_n~tiimei. pe care ni Ie putem aminti. modificari ale ritmului respirator. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%).. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. Totul devine intr-un fel posibil. poate ajunge chiar sa se ridice.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. cu ajlltorullor. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). 0 persoana cunoscuta . utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. intens ~ipe care 0 consideram reala. Dege{ica. 3.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. Visul. nu-~i amintesc visele. nearisirea camerei etc.cente pe care vi-l reamintiti. termice sau olfactive. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. in medie 20 minute. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). "lac". Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. sete. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). in somn. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn).36 -. absurda sau halucinatorie. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. In acest scop. anuntand survenirea unui aspect patologic. neverosimila. rar aparand cele tactile.. 2. identificand procedeul prin care a fost obtinut. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". care nu pot fi transpuse notional. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). dar simultan spectatori ai acelei actiuni. inaccesibile in ordinea gandirii. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. dereglari functionale interne (acestea. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. senzatii interne (foame.

. rapiditate ~i observape (observatie).. abstractizarea. 7.... mediata . cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ.. 5. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. existente intre 5..--- completarea Cll anumite ---....nu sunt singurele caracteristici strict umane.. .. .enuntul reprezintii chiar definitia observatiei... caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. .... orientatii spre un scop. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil.. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii..... observape Receptorul- . 2. I [It':l!illr.. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare. numiir. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului.... pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv........ 4... in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere). Precizati douii dintre s:..... 2.... .. ascuns. logica in . pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii.. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1.... Perceppile .. poartii numele de .. 3. 3. sinteza... ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial..-etG. spre diferentii de cea animaHi.. imagine bogata In continut/imagine schematic a. comparare... cuvant.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. conceptuale. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat. man..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. ci presupune mijlocirea limbajului ... 6. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii... se define~te drept Spiritul de .. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative..cuvinte adecvate contextului dat..aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii..-. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli.. .... formale mediul intern 6. comparatia. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor....primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice. ceea ce este slab..este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . . Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. Activitatea perceptivii intentionatii. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza).. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.... 4. nerelevant. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos.. generalizarea etc.... inteligibila. mecanica. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului.aceste douii caracteristici revin memoriei umane.. analiza..

la randul ei. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. b. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. b.tratarea ~i creativii a omului. b. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. a. caracteristice. c.. d. deoarece imaginatia se desprinde de concret. posibilul. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Mai mult. imaginalia exploreazii necunoscutul.reconstruclii operatorii". c. ca proces de adaptare activii a. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. Ii 2. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. a acesteia. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. accesibila cotidian. neexistand 0 orientare precisii.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. c. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. Mecanismele limbajului. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. Imaginatia. Astfel. in linie dreapta. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. b. se poate vorbi de.). imaginea caracteristicii fiind schematicii. dependenta de nivelullimbajului. 1. Dupa cum sublinia J. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare.. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. imagine~ mentala are un caracter secundar. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. iar imaginatia. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. intr-o anumitii miisurii. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. salt pe care il va realiza gandirea. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Precizati formele imaginatiei voluntare. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. sinteza. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. subiect (spre exemplu. abstractizarea etc. i . participa activ. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. viitorul.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. reprezentiirile sunt deja . Piaget. c. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). Daca nu ar exista imaginatie. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. reprezentarea nu este continuarea. a. d. se oferii date suplimentare. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. lmaginatia. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. ci in baza percepliilor anterioare. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. a. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor.

4 9...1tiei 10.".:n~~.~ !t1 '''''1'.~.. x.i m.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.~~.. g'·I¥"'.. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '..3 9...- .'~'I~. ..~" .. 1\.~i...~%f*" .( + ):. ~ ~ '~ ~ ." '.~.. ~~." . 'I~ i riii .39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.-. Limbajul 9.J .' . [..l .~~~·:U.' ry. .3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.2 9.~ .5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10...~...1 9. <::'Ift1 'i ~ ~ :. I'. Atentia .'i L 4~ %W I I II . '...2 Formele atentiei 10. ~ 10..

3 Func. d. pantomimica.40 9. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. expresiva sau afectiva . cavitatea bucala ~inazala. in limitele unei arii determinate. mergand pana la construetia artistica. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. prin intonatie.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. ciocniri de sensuri etc. gestic a etc.enta lorin aparitie.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. 9. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . de cunoa~tere .. emitatorul. apaetc. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. ritmul vorbirii.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. . mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. Norbert SILLAMY 9.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. de comunicare . Forma de baza.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. uneori. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. canalul de comunicare .~toarele elemente: a. fen om ene. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. e. receptorul sau destinatarul . semne grafice. lumini etc. in acest caz. c. mimica.. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. b. 4.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. de reglare sau de determinare . declan~eaza ~i se regleaza). buzele.presupune asociatii verbale de efect. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. 3. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. in general. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. In Iimbajul comun.. c. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. pauze. intre doua persoane. semnalul .veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. simbolicii de reprezentare .latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. ritrnica. b. accente. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. fonatoare . cuprinde urm.mu~chiul limbii.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5.. fidelitate .raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. ludica sau de joc . ca activitate.de substituire a unor obiecte. 6. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric.1 Definirea . problema constituind-o. Cea mai simpUi schema de comunicare.cel care receptioneaza mesajul. de rezonanta .corzile vocale fixate in laringe. LIMBAJUL 9. completitudine . relatii prin formule verbale sau alte semne. codul. in cadrul 7.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. 8. persuasiva sau de convingere . periferic al vorbirii.corectitudinea transmisiei mesajului. permite explorarea ~i investigarea realitatii. termenii de comunicare. 2.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. ceea ce ele exprima ~icomunica. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie.i caracterizarea Iimbajului.eel care produce ~itransmite mesajul.

se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. prin verbalizare. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. reprezentarile ~i gandirea. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. . explicit. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. In ontogeneza. comparatia. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. de detensionare nervoasa. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. de regulile gramaticale ~i logice. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. 2. sunt simple sonoritiiti. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. Astfel. in raport cu planul initial.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. accentul. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. complet ~i accesibil. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. sinteza. catharticii . in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. notiuni. Cu toate acestea. iar treptat. rezultatul onstructiei mentale. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. mimica. tonatie. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. afectiv. dar. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. elaborarea lui realizandu-se. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. individuale. limbajul oral imbraca forma: 1. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. a capacitatilor intelectuale. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. eliminiim neclaritatile. b.este accesibil rara a se recurge la date percepute. scheme Ie articulatorii se consolideaza. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. 9. cu atat ii este mai bogat intelesul.4 Raporturile dintre Iimbaj . in ontogenezii. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. Treptat. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. ~ . monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. cat ~ipe cea emotionala. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. imagini. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. la inceput. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza).limbajul contextual. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale.). rsonalitatii. ~i anume. ne precizam noua in~ine intelesurile. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. mimica. Fiind fata in fata. Astfel. incitand atat latura intelectuala.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. In combinatorica imaginativa. lent. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. iar perceptiile ~i reprezenHirile. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. La nivelul sistemului psihic uman. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. cu gandirea.41 unei dezbateri colective. pana la automatizare. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. dar ~i inimii. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . Totodata. 9. In cazul dialogului. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. personalizate. dobandesc semnificatie. limbajul scris trece in limbajul oral. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). in special. personal. Initial. relativ. timbrul vocii. 9 . Noul. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. cuvintele nu spun nimic copilului. . Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). vocabularul condensand experienta milenara a societatii.

IJI .. ba etc. existenta" ~i logos "studiu". primele sunt dominante. .. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. Editura Stiintifiea.. masura eonstituirii sale. precum: mama. mai ales la nivel cerebral. in urma interiorizarii limbajului oral. Cercetarile efectuate de J. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. ani . Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. el devine principalul instrument I . iar cele din urma recesive. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. apoi. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. 4. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate.ilegileeidedezvolta. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. 1964).-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. mai apoi. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. cu noi in~ine.• .A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. se executa ordine simple. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. apare limbajul asonor.e.diaziilimb. papa. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. elementelemobile ale fetei. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. De la act la gandire. Spre exemplu. Li~gvisticii . ~PLICATII 1. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. rara respectarea regulilor gramaticale. inteligibila. ontos "fiintii. 2. proiectare. cu sine §ipentru sine. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. Ontogenezii = provine din grecescul on. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. apa etc. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. Totodata. . EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. la. ~ Posedand de II i autonomie functionala. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. pa. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. Spre exemplu. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. Pe oniricii. beneficiind de comprimare. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. ' 3. Verigii = element de legaturii. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp.~tiintacaresu. eu deformari fonetiee. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. formate din cateva cuvinte. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (.

10. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. sa fie eficienta. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. atentia prezinta urmatoarele forme: . intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei.Tra~espeeific. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. cu rol in. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. iar alte obiecte trec neobservate. nefiind provocata de orice modificare a mediului. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. partial. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1.10.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor.e ia decizia de a fi atent. avand functii de activare.Atentia involuntara este neintentionata. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. 2.--------. atitudine pregiititoare. precis. imobilitatea sau tacerea. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. Acestea ajung direct la cortex. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. Ea reprezinta un reflex de orientare. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. ATENTIA . va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. protuberanta ~i mezencefal. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. Din punct de vedere psihologic. 2. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal.. prinintermediul cuvantului. dintre care cele mai importante sunt: I. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. la inceput. revine mecanismelor verbale prin care . ocolind sistemul reticulat.1 Definirea . Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. Ea este superioarii atentiei involuntare. dar apoi dirijat voluntar. atentie jocalizatii. Astfel. . din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. Traseul specific. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. noutatea lui. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. 2. in plan subiectiv. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. in declan$area ei. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. mi~carea stimulilor etc. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. 10 . Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. aparitia sau disparitia sa brusca. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. echivalenta cu stimularea senzoriala.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Un rol important. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate.ealii. bulb. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. localizat in trunchiul cerebral. Sistemul reticulat activator ascendent. cu un efect de scurta durata. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. mobilitatea stimulului. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc.2 Formele atentiei . altele vag.). iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. De aici. spontana.-.. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. contrastul dintre stimuli.

.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. iar lipsa lor constituie insu~iri. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. in campul atentiei. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. prin exercitii. . voluntare ~i postvoluntare. Dupa directia principala de orientare a atenp. Odata dobandite. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. 0 . mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda).consecintelor negative ale nerealizarii ei. • ' eli. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. fi I . Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. spontan sau dirijat. '? F f A • •• urmeze. W . necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. eSla~ura a. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. a unei sarcini ~i neglijarea. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida.a interna §i cea extern a sunt complementare. domina una sau alta. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. amintiri). Dupa obiectele la care se refera. care reclama 0 atentie deosebita. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. La randul lor. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. la persoanele obosite sau bolnave. in orientarea ~i selectia profesionala sau in.. duce inevitabilla obosealii. a gesturilor noastre etc.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t .ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. Atenp. §I e 0 a oua zona. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. a planului de actiune etc.3 insu. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. gradul de antreunc. doar. cu ace]a~i grad de claritate. interesul.. actiuni. experienta profesionala. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. acest. incordare. in plan mintal. con§ lintel. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase.• umll externe. a§teptare. . trebuie rationalizat timpul de lucru. In activitatile pe care Ie desla~uram. a obiectelor din mediul inconjurator. de natura sarcinii. perturbatori etc. •• fi ru sarcma prolector -. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. Stabilitatea aten. preocupare.). insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. antrenamentul special. sornnul etc. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. " II. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. . frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. trasaturile de caracter ale subiectului etc.). considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. 7 . Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. De aceea. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. odihna. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc.. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. s!mul~an. unor contramdlcatle. Dupa felul in care se fixeaza. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. lavora lee ucru. de varsta. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. ung . raurirea...irile atentiei . de structurarea optima a activitatii. atentia voluntara poate fi: contemplatie. A ' ~ • w .. ele nu pot fi disociate. inhibarea celorlalte. a expunerii lacute de catre profesor. t' I 4. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. unor mterne. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. 0 idee.obligatoriu pauza. Este conditionata de complexitatea stimufului. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. In 1887.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . Oricat ar fi de bine organizata. Opusul ei este instabilitatea. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate.. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). analizarea propriilor sentimente. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . 3. intr-un moment sau altul. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. Presupune fix area asupra unui obiect. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata.

insomnii etc. Argumentati.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. . care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. concentrata pe 0 singura idee. persoane afective ~i uestapanite.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Spre deosebire del extaz. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. tara Insa sa se piarda con~tiinta. Maniacul. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. . care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. manifesta 0 mare agitatie. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. gesturi. desigur nu de 0 maniera patologica. De~i nu sunt valorizate negativ.' . ca urme ale cuielorrastignirii). ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. fenomen sau idee. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. ci de acela al patologicului. contopirea cu divinitatea. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda.5xe. Ie apar pe palme pete ro~ii. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). In starea de betie etc. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. Aptiiudine sarcini. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent.zgomot puternic -. vorbindu-se chiar de zile sau de. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. ci doar de un monoideism relativ. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. survenind In cele din urma. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. Sranta Tereza. Poate fi yorba. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. nevralgii. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. Totu~i. frica de spatii deschise care sau inchise etc. prezenta la toate animalele superioare. un tip de obiect etc. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . in accesele de excitatie. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). emotii. de aceea. in aproximativ 0 jumatate de pagina. stomacului etc.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . ca stare de inactivitate. QL 10 - . ale atentiei.. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea.xtaz (este yorba de cazul sau particular. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. 1) rugaciunea in gand. respectiv atrofia atentiei. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. 0 "moarte aparenta". .e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. 0 ctivitate intelectuala extrema. de surescitare extrema. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. ochii se Inchid. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. Chiar mai mult. de asemenea. iutr-un interval foarte scurt. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. de 0 epuizare a aten{iei. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. un obiect oarecare ~i. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. ci la. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. respectiv fixarea pe un singur obiect. ". 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. diferit de la 0 persoana la alta. apoi. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. care cunoa~te numeroase manifestari.). Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. ldeile permanent de dureri de cap. 5) trairea Inca instabila a extazului. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. Atentia.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). povestesc unui arbitru ce au viizut. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. afective (sunt fenomene de autohipnoza). 2. Sistem talamic =. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca).

confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. selectare. 'detinute anterior. reprezentarea. sunt generate produse noi.. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. in schimb.). adaptarii. sunt componente ale campului de . este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice.). sinteza. au fost generate. transfer etc. procedat. Creionul cu gumii. evaluare. identificand procedeul prin care a fost obtinut. centaurul. are un caracter obiectual. iperceptia. de asemenea. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. 1. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. 2. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. de legiiturii informationalii elementarii. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. miniatura. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman).) . dar. Degefica.con~tiintii etc. gandirea. creionu/ cu gumii. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. De asemenea. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. asigura adaptarea la acestea. la nivelul imaginii perceptive. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. Astfel.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta.este yorba. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. existente ca obiecte de sine statiitoare. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. imaginatiei. analizatorilor. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. afectivitatea etc. cat ~i a unor diferente. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). Mult mai evident este rolul perceptiilor. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. ). dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. interactiunile cu alte procese. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. In . de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. asociere etc. radiocasetofonul etc. spre exemplu. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. privind mai ales limbajul ~i activitatea.

47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.W2''t.('.3?~-..11'1.< .. _'~·..".. . Motivatia • 1l. .3 13..X. niotivatiei . I~ ~.4 13.~ . ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.3 .1*..•.3 Sistemul motivational: niveluri structurale .~i caracterizarea ~fectivitatii 12.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.. ill .~ I '.. .6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -.:<~-..3 Clasificarea.. Activitatea voluntara 13.2 13. ~~~_..1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14..'-1 ~~ I· '.. 1/:. vointei . ~ ~I""" .1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.~ ' .1 13.-:mt(-~?r ..>1F·.1 Dehni~ea..t~'> .. 13..2 Clasificarea deprinderilor .. ~.. _ -.14.i"''''''''..:"< . 11.5 13.. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.. Deprinderile** 14.2 Partlculad'tatile afectivitatiL.proceselor afective' "..: "'.. 4.~vl .0.'. I'~.. I! • ~ ...4 Rolttl proceselor afective h . :1. ' 12. . -~'> . Etapele actului voluntar Calitatile ..'.i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.. :·::mL..2 Functiile ."..4 Formele motivatiei .5 Optimumul motivational 12.. 11. Afectivitatea 12... .'. 12. !! .-. 11.

aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. innaseute (biologice $i functionale . Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. a interactiunii cu mediul socio-cultural. pasiunile. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. ea fiind eauza interna a eomportamentului. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. de fapt. b. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. SiIIamy). se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. cele mal importante fiind: a. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. in special. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. A.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. spirihlale $i de comunicare). adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\.foame.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. convingeri etc. dorinte. Motivatia este un rutru al influentelor externe.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. ell intreaga personalitate. legate. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. iar pe de aHii parte. slab organizate care cuprindpulsiunile. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. . prefiguriind. tendinlele. impulsurile etc. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. interese. in: a. Co. fie ca sunt dobandite. afective $i volitive.). tendinte. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. Trebuintele sunt forme relativ complexe. de a $ti).). PUline dintre formele motivaliei. sete.II. con~tientizate sau necon~tientizate. e. trebuinte sexual e) $i secundare. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. in functie de conditiile prezente. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. Interesele sunt forme bine structurate. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. 11. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. pozitive ~i negative. natura ~i despre soeietate care se . Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. Stari motiva(ionale simple. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. s-au format fn decursul filogenezei. decat sa renunte la convingerile sale). Co. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. 0 parghie a autoreglarii individului. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. intentii etc.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului.. numitii "piramida trebuintelor". funetia de selectare. impulsioneaza spre actiune. scopul final al aqiunii. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. teoriilor despre om. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. relativ simple. Ele sunt idei-forta. specifice numai omului. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul.vi. . Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. d. bine organizate $i puternic integrate. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. fie ca sunt innascute. deoarece apar in urma unei deficit) etc. f. c. valente. respectiind 0 anumitii ierarhie. e. cu dorintele. De satisfacerea lor depind cele superioare. MDTIVATIA . 11. dobandite (trebuinte materiale. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. ce pot fi: primare. fUnd fnnascute. pe de 0 parte.1 Definirea . cu interesele etc. 11. g. sentimentele. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. Interesele pot fi: personale ~i generale. b.

care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. depozit pentru hrana (2). Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. un ~oc dureros. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. Motivele pot fi: individuale ~i generale. majore ~i minore. motivele se sustin unele pe altele. a culturii. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). pedeapsa etc. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. atunci cand intind mana sa fure. SilIamy.4 Formele motivatiei . 2. supraaprecierea dificultapi sarcinii.). reunind cognitivul cu valoricul. a educatiei etc. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. contribuind la illtarirea motivatiei. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. existand doua situatii: a. . · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. aflati in inchisoare Ii se •. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. in 1935. de aceea. 3. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. Motivele sunt considerate. orice conditionare are ~i deconditionare. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. Dare daca Ii s-ar aplica. Motivul este mobilul care declan~eazii. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. canal de glisaj (3). Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. temperamentul. de a se simti bine in compama unar persoane. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. pozitive ~i negative. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. 2. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. Burrhus Frederic Skinner. considerare ~i alti factori. alcoQlului saudrogurilor. subaprecierea dificultiipi sarcinii. bataie.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. de catre N. Criminalilor deosebit de violenti. caillele este "silit" sa saliveze. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. 11. ajungandu-se la e~ec. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). in interesele ~iin trebuintele lui personale. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. Formele motivatiei sunt inegal productive. in nevoia de a ~ti.. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. b. in mod repetat. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. odata cu inhalarea nicotinei. altruiste ~iegoiste etc. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. h. actiunea. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. Daca se iau in. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. de a cunoa~te. intrinseci ~i extrinseci. T. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. se schimba. hotilor de buzunare.. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. de' exemplu. excursii etc. totdeauna. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca).. particularitatile concrete de actiune etc. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. 11. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. fiind yorba despre un reflex operational. precum: varsta. ci el interactioneazacu alte motive. In situatii complexe. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie.

. de a cunoa~te.nevoia de varietate. careorienteaza. dar au orientari realizarea unei alte activitati. expresiva. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. :::Jonr:. 3. Prolectiv = (in cont. apare conflictul. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. ~PLlCATII 1. -----1 f ~'.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. de a participa la spectacole. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. de colaborare. Tendinta spre afirmare socialii . Desigur. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . Pentru a . care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine.. Tematica reglativii . posibila ordonarea.. Una dintre aceste incercari este cea a lui H.. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. Conflicte de apropiere-evitare. .tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. alegerea activitati se ordoneaza in timp. !?t9!ggi<::e. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. de aproximativ0 paginii. 4.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. 2.). .ambitia.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. Tematica normativii .!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . Activarea existentei . Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. se instaleaza 0 stare tensionala. Thomae.domeniul trebuintelor vitale (hrana..ext)care este motiv. la realitate.J!!9Q1. cele mai frecvente. de a atingeun obiectiv. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. nu privind. =·0.!"~ -~~-_=---<'1. tematica erotica. 'pulJ. r~acfie. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. sete. fuga de plictiseala ~imonotonie. de obicei. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". 3.nevoia de a fi competent. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului.stare de excitatie (foame.i!:tlJ:i . satisracandu-se succesiv. Atunci cand nu este insa 3. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale.E!:. apa. etc.-" ~'llIlr-'__ -~ . alte nevoi de ordin material). 2.atde un scop. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. Valente==. 2. 5.~"'$l!!!IlII~. . 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. amprenta asupra conduitei noastre. '. 4. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. De obicei. independent de vointa. dorinta de a depa~i pe altii. preocuparea pentru propria securitate etc.. dorinta de a ciilatori.==_. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. caldura.dorintiide a realiza ceva. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. = _. Tematica integriirii sociale . de comunicare. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere.. care i~i pune aproape egale. conduce la dileme 1. de aventura etc. induce dificultati in luarea deciziilor. dar sunt de orientare diferita. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis.cuprinde nevoia de societate.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora.erealizeze. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. de a crea etc. ai prejudecatilor. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. Nivelul de aspiratie. trebuinta sexuala) . Elabora~un text._ . de a-~i realiza aptitudinile. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. de a-i conduce etc. caruia tehsiunea se reduce. g. In masura in care aceste diferite. 6.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului.

altele. Din viata sentimentelor (1969). mobilitatea proceselor afective. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. placere. Fr. procesele afective au valoare motivationala. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. b. proceselor afective.ne place sau nu ne place). Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). cat ~i al con~tientului. evident. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. exprimata prin paloare. A. gradul de con$tientizare. in timp ce. inro~ire. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. au caracter involuntar. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. polaritatea proceselor afective. Ele cuprind: a. b. gol in stomac.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. nivelul de elaborare a triiirilor afective. in bolile pulmonare predomina starea de . adica apartin unui proceselor afective. la stadiul secundar care presupune 0 1. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). care exprima fie scaderea. in 1937. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. 4. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. neplacere. procesele afective sunt subiective. altele ne intristeaza. fiind conditionate din punct de vedere biologic. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. ritmului cardiac. Astfel. Pavelcu ~i P. Mai tarziu. mersul etc. jurul polului negativ. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. transpiratie. de orientare ~i de directionare a actiunii. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective.12. unele evenimente ne bucura. altele ne indigneaza etc. iar V. fie in a. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. Psihologul Mihai Golu utilizand. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. in clasificare. deprimare etc. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). in momente de timp diferite. Astfel. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect.1 Definirea . procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta.). pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. schimbarea vocii. c.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . Littmann Ie denume~te "emopi". P. subliniind rolul energizant. obtine urmatoarele categorii: 1.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. i2. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. Debus. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete.. Cosmovici). durata. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. de la 0 emotie la un sentiment). ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. placere-neplacere. tremurat etc. unele fapte ne produc entuziasm. intreg organismul: tinuta. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". deoarece "in domeniul afectivitatii. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. intensitatea. spontan. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5.).). a~a cum scria Vasile Pavelcu. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. AFECTIVITATEA 12.

. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. tristetea.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. pasiunile.) ~i negative. sentimentul datoriei etc. creatia artisticii etc. care sunt triiiri afective complexe. b.. prin starea de agitatie difuzii. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. intense. dezorganizeazii conduita (P. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. de natura sau de actiunile omului. a muncii ~i a disciplinei. dezgustul. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. ele fiind surse suplimentare de energie. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. violente. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. de lungii duratii. stabile ~i cu intensitate moderata. extazul etc. Existii 0 mare varietate de emotii. lectura. asociata cu deceptii. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii.. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. prin mobilizarea energiei psihonervoase. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. care sunt tdiiri afective foarte intense. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. Psihologul A. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. sentimentul indoielii etc. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. declan~eazii ~i regleazii conduita. sentimentele pot fi: . celelalte emotii rezultand din combinarea acestora.priza. nobile. Procesele ~i starile afective complexe sunt. ci la nivel de personalitate. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. organizeazii conduita (W.sentimentele estetice (admiratia. anticiparea. pesimism etc. difuze. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. acceptul §i bucuria).). doband'tte. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. psihologul american R. 3. care orienteazii.. fiind considerate. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. Ele cuprind: a. avaritia. rasul exploziv etc. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. ". . fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. dnd situatia este nouii. constructive (sportul. de mirare ~i uimire. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. Janet). ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). pasiunile pot fi pozitive. b. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). starile de afect sunt triiiri impulsive. 2. sUl. vicii care conduc la comportamente bizare. groaza. de regulii. spunea V. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. Din punct de vedere valoric. Procesele afective complexe cuprind: a. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. . devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. Plutchik 12. furia. patriotismul. care potenteazii activitatea.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. relativ stabile. stabile. Sentimentele "imnt emotii repetate. S. a aspectului exterior. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. se aflii in propriile noastre vibratii afective". fanatismul). sentimentele. Ca generalizari ale emotiilor.) .) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia."""-=-=~~. Paveleu. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. care rezista la factori perturbatori. in timp ce sentimentele 0 organizeazii.52 iritare etc. in realitate. Cannon). Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor.. anomalii ale afectivitiitii. Altul (gelozia.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. Comportamentul afectiv perceput de altii. "Cheia intelegerii altora. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate.) apar pe baza perceperii frumosului. de unii psihologi. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. oarbe. transformandu-se in trasiituri de caracter. organizeazii. c. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. a conduitei etc. c. B. procesele afective indeplinesc ambele roluri. fie cii este yorba de artii. desfa~urarea lor tumultoasa.

contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. masura ce mamtam m varsta.cazul geloziei. asemanatoare). Toate acestea. 4.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. b'Apare cnza de 1dentItate. Ie traiesc. este combinarea afectiva. P OSl'b'l' . tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. pe __ "_ . patriotismul etc. de a coopera cu adultul). Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte.m~ an I.am ~ __ . I - --- -- . fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. ci ~i in privinta gesturilor. atitudinilor. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. Un fenomen de lunga durata. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. 2. iar injur de 8 luni bueuria. in diferite contexte. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor.."' 3.. fluctuante. confuze. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica.:. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. . la 2 luni apare plaeerea. 1. dar care explica formarea sentimentelor complexe. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele).. in mod repetat. 0 cou:p 1c~re a. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. nici 0 frustrare.. d . ele tind sa se combine. ~ . evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa.. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. sentimentul datoriei. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. la 4-5 luni frica. a le ca aproape mtreaga personalitate. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. .de avere. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. diferite stari afective. expresivitate ~iconduitii. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. ~LICATII 1.'::4u::d. d ' . respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. plus nevoia de a fi afectuos cu altii.incompleta. idee. in care se recunosc iubirea ~iura). Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. are un caracter dobandit." ~ rii~~.. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. admiratia etc. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. presupune stan tensionale. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. La 18 luni se manifesta gelozia.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective.. la 3-61uni rasul. la 4 ani eel de maudrie. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. v1etn afect1ve. ~ w . care nu se poate dovedi experimental. Kant). It fi' d b d I' sl. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. insopt de totala intoleranta fata de adversari. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). a~ament exageratrata de 0 convingere. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Aceasta nu survine insa automat. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. _ . Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm.m vor a e. 10/11-14 ani 14 18' . Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. admi[atie. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. se nuanteaza. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. . spre exemplu un sentiment. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. ar ~1pnma 1U Ire. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare.::iIl.

ideal).Motivul (trebuintii. Din punct de vedere psihologic. Activitatea. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". 13. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului.). Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. exista: a. ontogenetic. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). ajungandu-se la deprinderi. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. 2. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. in structura activitatii intra: . 13. Intrucat. Ea nu se reduce la memorie. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. memorie.Mijlocul (cuno~tinte. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. caci 54 ~~- 13. satisfacerea motivului). pot fi: musculare ~i ideale. 2. in sens general. semne ~i simboluri). postliceal ~i universitar.1 Definirea . The Technology of Teaching (1968).a componentelor psihice). Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). 2. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. B. imaginatie etc. in domeniul inviitiirii. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. cu grade diferite de complexitate. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. P. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). In diferite forme ~i variante de activitate. atentie. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. gandire. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). aflate in interdependenta: 1. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. unelte exteme etc. interes. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. de elaborare anticipatii a scopului. SKINNER (1904-1990) - . Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). afectivitate. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. blocul extern de execupe. F. ci una reciproca. spiritul de riispundere etc. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. giindire. imaginatie. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. procesele de elaborare a planului. introversia. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. imaginatie. Prin urmare. Spre deosebire de I. b. care raspunde la intrebarea: de ce? . vointii etc. Mai mult. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie.i caracterizarea activita. in orientarea ~i selectia profesionalii. atitudinea fata de sarcini. ponderea ~i modul de combinare.13. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic).) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional.3 Formele activitatii . Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri.Scopul (respectiv. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme.). extraversia. In acela~i timp. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). motivatie. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. deprinderi. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. 3. de gandire.2 Structura activitatii . in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. aspiratie. activitatea apare in doua ipostaze. Jocul este. blocul de comandii intern. dificultate. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti).ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. ~i a unor teste sintetice. presupun folosirea unui mijloc. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. insii nu dispun de un motiv propriu.

Ie interiorizeazii. atitudinea fata de activitate etc. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). 4. c. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. a renuntarii). 2. Astfel. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. idealuri morale. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. pe care. Au. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. Rezultatul final. politice. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. eventual. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. L. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. in calitate de proces psihic. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient.. Efortul voluntar nu este innascut. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. copilul invatii comenzile verbale ale adultului.. Executia are caracter secvential. 5.4 Definirea . Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. Luarea hotararii. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie."vreau X"). Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. principii. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. 13 13. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). face posibila elaborarea planului de actiune. dificultatile. J. intelectuale. iar dupa caracterul produsului. prin intermediul mecanismelor verbale.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. Adultii eonstituie.& Calititile . pentru copii. ea constand din succesiuni de operatii. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. in plan mintal sau exterior. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. materiala sau internii (de natura fiziologica. rabdarii.. mijloacele adecvate de realizare a scopului. 2. 13. Vagotski considerii cii.a-timentine hotararea luata. stabilindu-se. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Din punet de vedere psihologic. Limbajul are rol reglator in declan~area. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. aparent. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . Dupa natura componentelor domjnante. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. ajungand sa-~i dea comenzi singur. severitatea criticii etc. Articularea motivaponalii.. 5.i caracterizarea voin. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). 3.tocontrolulpresupune con~tientizarea. realizata in urma deliberarii. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.5 Etapele actului voluntar Vointa. motivelor ~i proceselor intelectuale. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. ordinea realizarii lor. prin conexiune inversa. pentru . 3.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor.in evolutia sa. Analiza ~i lupta motivelor. psihologica).vointa. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. sociale etc. n-ar fi posibila continuarea actiunii. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. In depa~ireaobstacolului. ulterior. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. opiniile contrare. Ea are caraeter normativ. uneori. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. 4. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . scopul urmarit. 4. scopul nefiind realizat. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. emotionale. chiar ~i in conditiile in care. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. vointei . al prejudecatilor sau alunor carente educationale).

acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. cum ar fi salivarea. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. fenomen. proces etc. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta.56 omul delibereaza. !ipsa de vointa.) urmare~te. in fi reglata prin cuvant. = deficienta a vointei. devine 0 trasatura specifica. de procedeele. mijloace etc. de exemplu. cum ar fi sugerea. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. scopuri. lipse~te mult de la ~coala. Calitiple vointei. intreprinde unele actiuni in prelungit. 8. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii.Argumentati raspunsul vostru. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. apoi. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. al alegerii. del'rinderi. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. Ce este vain/a?. ea poate fi supusa anumite limite. Actiunile voluntar._este. descrieti relatia vointei cu acestea. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. dar IlU le finalizl:aza. cu amanarea deciziei. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. respiratia. nivelul de maturizare necesar. iar 'ineficienta lui. Formati grope sau lucrati pe perechi. In aproximativ jumatate de pagina. atilt ill dreapta. Astfel.p. In afara de actiunile voluntare. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i.. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. pentru formarea unei acest sens. putem sa ne reglam voluntar. tu~itul. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. prin autocomanda. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite._sa_atinga~i Abulie .. b) 0 persoana. Putem tu~i ~i intentionat.apoi. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol.. Considerand.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. integrate in structuri mai complexe.. dar in caz reglarii prin vointa noastra. Veleitate = vointa deficitara. functionarea con~tient. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. Editura ~tiintifica. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. (.lara motiv. este corespunzatoare dorintei. cursul unei conferinte. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. indispozitie. nu poate.apoi. 4... moment. dar multiple. Pe langa repetare. 1300-1358) ~i. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . putem influenta 1969. " 10. (. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel.Buridani-a pus ill iesle. retragerea bratului sau a piciorului la un . 0 cantitate suficientiide ran. unui adult ii este frica de caini. respiratia. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare.auza. slaba.) unor actiuni involuntare. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. De asemenea. ca punct de plecare. de care este con~tient. cat ~i ill stanga stanoagelor. atunci cand vrea. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. stimul dureros. 0 actiune voluntara. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. caracterul voluntar. Astfel. 5. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. 9. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. discutati posibilitatea ca actul deciziei.. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric).Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. riisul. 3.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. Bucure~ti. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Datoritii acestui fapt. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii... launtric. la om se manifesta insa ~i deprinderile. Actiunile de con~tient. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. (. Daca 0 actiune poate partial. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. transpiratia etc.a.~p_ersQaIl. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. 2. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. esentiala a omului. d) Cine nu vrea cand poate. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. devin trasiituri de caracter . inghititul.. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive._ill_c.. 6..Inainte de a pleca de acasa.cnecesaf--c. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. care comanda numai mi~carile. 13 ~PLlCATII 1. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice.

definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. . Daca in faza initiala. 4. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. iar dupa aceea a cuvintelor). .deprinderi complexe (scrierea literelor. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). iar scrisul 0 deprindere motorie. impliciind intreaga personalitate: 1. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. semnaliindu-se erorile. de stapanire a unei actiuni sau operatii.deprinderi simple (trasarea liniilor. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. mersul pe bicicleta). in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). deprinderi de mundi (a cro~eta. silabelor. caracterul activ $i calitatea acestora etc. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. controlul $i autocontrolul executiei.i interac. mi~carile ce trebuie Iacute etc.demonstrarea actiunii.57 14. dobandind stabilitate. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. prin exercitiu $i consolidare. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. 4. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente)..1 Definirea . iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex.iunea deprinderilor . conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. fiind actiuni stvoluntare. . ovalelor. corectarea lor fiind foarte greoaie."".deprinderi de invatare (a scrie. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. scrisul. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica.) Evident. a zidi. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. . 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. sigura ~i rapida a activitatii.3 Formarea . Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. a lua notite). a calcula. dintre care cele mai relevante sunt: 1. a citi. In raport cu definitia pe care am precizat-o. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi.piistrarea metodelor. DEPRINDERILE** 14. deprinderi motorii (ex.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). . 2. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. 3. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. . controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. precizie $i viteza. a dactilografia) etc. 2. varsta). o analiza mersul. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. de gandire $i senzorioperceptiva. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure".prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. ajuca carti). ex(stand 0 multitudine de reactii. . dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. proces care poate fi mai lung sau mai scurt.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. elaborate con~tient. conducerea automobilului etc. aceea a constituirii deprinderii. Desigur. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. Iara a se disocia de vointa.

'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte.). dar mai putin consolidate). Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. atentia necesara diminuandu-se progresiv. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi.. Sunt implicate aici atentia. . Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. De asemenea. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. spiilatul pe maini etc. deprinderile nu raman izolate. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. ci la orice varsta. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. . care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. consumul de alcool etc. mai multe functii: .structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor).nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. 3. viteza.. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. de asemenea. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. Odata. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. 4. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. Desigur. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. . formate. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. vointa ~i gandirea. . 2. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. fiind prezente in toate domeniile. corectitudine etc. puse in evidentii ulterior. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. Notifele. 5. acestea permitiind sistematizarea materialului. Cum se poate proceda? 1. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul.) ~i negative (fumatul. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. indeplinind. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. sa se desfii~oare cu regularitate. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. volumul d. plimbarea de dimineata.. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. interferenfa. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. spre diferenta de deprinderi. cea mai mare. operatiile sunt prescurtate. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. erorile sunt eliminate. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate.

a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. 3. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. in manu ale sau alte materiale educationale.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . inregistrand. . informatii noi in mod independent. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. este yorba de posibilitatea de a aborda. A gandi critic presupune a lua idei. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. Prediclie = anticipare. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. pe de alta parte.Popescu-Neveanu). Automat = ceea ce se face. prezentatin pagina anterioara. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. formarea imaginilor perceptive este favorizata. . s-a format illtrecut. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. a Ie expune unui scepticism constructiv. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. 9. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. intelegerea. de asemenea.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Mai mult. 2. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. . 4. realizarea de predictii in text etc. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. 0 str~teg. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. Condi{ie = fapt. obi~nuinle~ipriceperi. 8.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc.Care este semnificatia acestor idei? . 6. Identificati. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. 2.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. Managementul timpuJui de studiu. in masura in care nu sunt prezente. de asemenea. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. Explicati diferenlele aparute. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . Dupa ce ati inregistrat timpul. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. printre alti factori. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. Evidentierea. eliminarea factorilor de 4. 7.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. Retroactiv = ceea ce acponeazii. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. aa?optarea. La un nivel inferior. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. pe de 0 parte. unanumitjoc).se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. se executa aparent de la sine sau. unor astfel de criterii are un caracter motivator. factorii care au facilitat aceasta instalare.. informatiile pe care Ie invatam. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. invatam i?i. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). rezumarea textului. Deprinderi de gandire criticii. 5. Proactiv = ceea ce acponeazii. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . i?ide ceea ce se numei?te contrast. Astfel.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . a fenomenelor etc. timpul. planificarea timpului de studiu. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. a adopta decizii etc. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. a construi argumente. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. 5.. Monitorizarea invatarii. de ce nu. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. 6. iar nu sfiiri?itul sau. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. a Ie examina implicatiile. 3.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. in acest caz rezultatul nefiind relevant.

in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. neselectiva . de cunoa~tere. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. personal. de reglare sau de determinare. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Ea este un sistem de semne yorba. dar. este succinta a lim. Un rol important. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. imobilitatea sau tacerea. In realitate. Forma de baza. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. in contextul existentei umane. scaderea frecventei respiratiilor etc. de un bajului. 1. sunt simple sonoritati. limbaj non-verbal.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). de asemenea. Astfel. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Astfel. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. In masura in care presupune efort voluntar. spontana. iar perceptiile ~i reprezentarile. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. persuasiva sau de convingere. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. ne precizam noua i~ine intelesurile. tivnoi. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. cuvintele nu spun nimic copilului. dobandesc seffinificatie. in special. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. simbolica de reprezentare. Se disting astfel 0 atentie de ele. incercand sa elucidam altora 0 notiune. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. eu gandirea. reprezentiirile ~i gandirea. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. cele doua forme sunt complementare. eliminam neclaritatile. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. atentie focalizatii. comparatia. individuale. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. In plan subiectiv. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. in nute. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. la inceput. pragmatica etc. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. comunicare.a~teptare. vor involuntara (neintentionatii. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. prin verbalizare. de detensionare nervoasii. indepline~te functii specifice precum: de. l~ inceput. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. caci comunicand. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. cu gandirea. . ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). personalizate. ~i anume.informatiilor. 2. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. sugestiietc. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. ci ~i a cadecla~area ei. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. a semnificatiei actiunii. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia .este yorba de selectivitatea reflectiirii. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. expresiva sau afectiva . afectiv. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . in desra~urarea diferitelor activitiiti. sinteza. ludicii sau de joc. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. Treptat. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. atitudine pregiititoare. Limbajul. evidentiind interactiunile dintre aces tea. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. decl~atii intentionat. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. indicii. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. prin intermediul cuvantului.

Personalitate 16.. Individ.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.2 21.ului in structura personalitatii 20.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.1Latura. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21..1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18..2 Modele de personalitate 16. 21. Creativitatea 20.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.4 21. Persoana.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.7. Personalitatea . Caracterul 19.1 Personalitatea ca slslem 15.3 Rolul caracter. 15.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21. ) ~ .1 Individ.dinamico-energetica a personalitatii 17. Te~p~raDlentul 1. Persoana.• .Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15.3 .1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20..1 21.5 21.2 Clasificarea aptitudinilor 18.2 Tipologii temperamentale 18.6 21.2 Structura caracterului 19. Personalitate* 16. Aptitudinile 18.

I 1. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. Este evident.el incluzand ~itendintele involuntare. 1%5. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. individualitate ~i persoanii. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. Allport. Sillamy. Eul traie~te in clipita actualitiitii. PERSONALITATEA 15. 466).L. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. . poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. Structura # dezvoltarea personalitiipi.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. relevat de manifestarea constanta in conduita. de asemenea. de a se raporta la ceilalti etc. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. pe masura constituirii sale. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. modul siiu obi~nuitde a fi. Dictionnaire de psychologie. ocupatie etc.Ro~ca(red. anume ca subiect al actiunii. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. Paris. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. sistemic al personalitatii. de a reaction a.). Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. caracterul adaptativ. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. de asemenea'. Unul este momentul. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. flexibil al personalitatii. avand ca atare un caracter sintetic. inclusiv omul. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. 1981. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. Bucure~ti. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. deci individ este orice organism.216). Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. caracterul stabil. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. ingust". S. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. Editura Didacticii ~iPedagogicii. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. W. 40). caracterul sistemic. in cali tate de element stabil al conduitei. Psihologia generalii.- 15. este un produs al procesului de socializare. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". termenul de "persoana". ci de intreaga fiinta a celui in cauza.. caracterul definitoriu. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. personalitatea in durata trecutului. tara insa sa se identifice cu acesta. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). Larousse. personalitatea.1 •. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Editura Didacticii ~i Pedagogicii. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. 1976. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. Desigur. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. " .p. In calitate de obiect de studiu psihologic. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. in contextul psihologiei. dar notiunea de persoanii. la ereditatea fiecarei fiinte umane. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. Astfel.p. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. celalalt vectorul fortei".p. dimensiunea socio-culturala.

dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. theoretical. Kretschmer. notiiri etc. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). fiind datorat parintelui psihanalizei. greutate inferioarii celei normale. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. emotiv etc. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. cel putin la baza. and action (1987) etc. anume Sigmund Freud. precon~tient ~i con~tient. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. and factual study (1950). 3. exces ponderal. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . Supraeu). adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. Guilford). Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. Abilities: Their structure.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. Acesta. COl. fata plinii. al agresivitatii. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. Prin urmare. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. corelati. de asemenea. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. existii 0 anumitii constanta a actelor. respectiv incon~tient.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. acestuia. al dorintelor ~i actelor refulate ete. reactiilor etc. Din punct de vedere strict psihologic. cel care nu ne este accesibil direct. Psiholog american contemporan.).perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta).). sediu al instinctelor sexuale. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. actiunilor. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. dar. -growth.1905) 4. growth. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. specifici. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. a~a inciit. and action (1971). Cattell. intr-o astfel de perspectiva observationala. Allport. fiecare avand un rol specific. suprafata psihicului nostru. Intelligence: Its structure. 2. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E.. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. miiini ~i picioare scurte etc. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. astenic (corpul alungit ~i slab. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. Eu. Cel mai cunoscut model factorial. avfmd 0 bogata experienta clinica. CATTELL (n. aptitudinile ~i in special inteligenta. sincer. sistem osteo-muscular firav etc. data fiind eomplexitatea aeesteia.. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. In acest context. in urma eereetarilor intreprinse. Con~tientul.15.

liberal. trasaturi de pe:sonalitate. sistem. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. radicalism Suficient sie~i.cald. demn Tensionat. experientele . ". Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. mai mult sau mai pulin.calculat.sensibil. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. '. numi!i factori de origine sau intemi.perspicace.fidel grupului Necontrolat. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii.calm(E~putemic) Caracterputemic. entuziast.naiv. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. ~ipentruprin orientarea profesionala. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. 4. -. voios.dependent afectiv Neincrezator. sociabil. stabil. boem. conciliant.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce.cooperant. I 1. 'M N . Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). visator Fin.vanitos.spontan Tandru. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF .apar sUbiectu. banuitor Putemic~irealist. putincomunicativ Indiferent. 2. autoritar. supuse principiului pliicerii).'.uitate.•.lini~tit. cooperant Practic. jovial Con~tiincios. suspicios. non~alant Deschis. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.. o I . Conservator.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .calm. .' A I B ! C E F i G (_ I I I. flftNll. ceremonial Direct. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). Ace~ti factori. 0 terapeuticii. . devcnit mai mult decat regresiune.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. traumatice. L . critic.suspicios..respect pentrutraditie Dependent de grup. instinctiv. neglijent Destins.Marile principii ale teoriei sale.IIII.agresiv." . resursepersonate Controlat. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.depresiv. amprenta asupra intregii sale conduite.timorat. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. sentiment Inovator. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. deta~at. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I .supus/docil Moderat. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I .respectuos.I. Psihismul primare. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. inciipatiinat Impulsiv. prudent. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri.. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman..sentimental.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. Raymond B. Fondatorul evenimente ei. frustrat.con~tiincios. serios(supraeuputemic) Aventuros. . au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.3.- .taciturn. incapatiinat Imaginativ.optimist Calm.. perseverent. biinuitor.~. . natural senin..libertin. capabili sa explice comportamentul indivizilor.surmenat propria personalitate.spiritcritic.independent. lucid. satisIacut de sine Increzator. intreprinziitor. impulsiv. conditii. ~PLlCATII . H I L Rezervat. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie.increziitor in sine.rece (schizotimic) Putininteligent.conchizand asupra existentei incon~tientului. 3.prudent.

viata presupune 0 transformare permanenta. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. unitar al unei entitiifi. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. a structurii sale morfo-functionale. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. de asemenea. PERSOANA. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. este asigurat de acest nivel. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. pe de 0 parte.tei umane. PERSONALITATE* &. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. conservarea structurii generale a corpului. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern.65 . in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. de asemenea. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. de asemenea. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. dupa aceea. nu nurnai fiintei umane. un reprezentant al unei spec ii. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. da~. Cu alte cuvinte. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. "al tau". rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). evolutia temporala. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. existenta fiind 0 continua reechilibrare. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). Spre exemplu. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. un exemplar al unui anumit tip. abia aceasta specific umana. presupunand dezvoltarea con.$tiinfei de sine. Revenind asupra acelor semnificatii. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. Petsoani. In masura in care oricare organism este un individ. la nivelul individului particular. In cazul omului. 1&. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine).) B. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. iar pe de alta parte. prezenta. care este semnificatia acestor termeni. De altfel. ci.ncte de mine pentru mine. a fost amintit in primul rand cel de divid. INDIVID. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. existenta oriciirui individ este distincta. dar nu ~i suficiente. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. ca sisteme deschise. Spre deosebire de lumea anorganica. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". ~i exterioritatea sa. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism.noastra intr-o realitate distincta de noi. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. eel care Ie consider. pe de 0 parte. De asemenea. Aceasta inseamna. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei.2Con.. la un nivel general. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. oricare ar fi aceea. Se asigura astfel. comparativ cu nivelurile inferioare. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. din aceasta perspectiva. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. Este yorba de prezenta. chiar avand un psihic dezvoltat. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. Evident. responsabilintr-un sens sau altul. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. in lurnea animala. de~i exterioritatea poate determina. datoritii individualitatii sale. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie.st. omul se na~te ca organism (entitate biologica). Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta.1Individ.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. revine. a ~ti ca aces tea sunt d. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. . Mai mult. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. Evident. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. Organismele. eu alte cuvinte. o'functionare sub modalitatea unui organism. 0 asemenea aparenta. eel putin la nivelul simtu1ui comun. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii.. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. "al meu". Toate acestea nu sunt insa decat necesare. individul se mentine ca individ. iar. natura umana este gandita ca personalitate. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . anume con~tiinta reflexiva. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. ci are un caracter unic.

ureche etc. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. determinii manifestarea noastrii unicii. ea fiind unica ~ioriginala". Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. narii. personalitatea nu mai este un sistem. emisfera~i in analizii. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. autorul teoriei constructe/or. integrate acestea sub titlul de personalitate. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza.A.inconjuratoare. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. manifestate la nivelul personalitiitii. in ~ sau in stareimobiIa. unitara. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". Fiirii indoiala. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. efectuarea de operatii.persoane dinjur. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. ~. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. 5. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. prin urmare 0 restructurare. nu poate fi miisuratii direct. individualitate. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. cat ~i0 curbii descendentii. stabilirea de noi legaturi. Cre~terea.estea presupun planul notional. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. 2.. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. la organele de simt perechi. Intrucat. psihice. ci un mod de autoconstruire. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 16 11I. 1&. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament.Construct \!. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste.). 4. construire in functie de experientele de viatii. conceptii-convingeri. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice.).ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. to ate a~. diferen!ele. importante fiind nu atat insu~irile. considera ca interpretiim. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. G. de evaluare a personalitiitii. In dezvoltarea personalitiitii. ci ele se formeazii prin interactiune cu. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea.profesor. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). . Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Astfel. este mana dreaptii. cii unul dintre componente (ochi.directoretc. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. In conditii de normalitate. societatea. Din punct de vedere functional. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. procese ~i insu~iri psihice. Kelly. . In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. Cercetiirile au ••••. sociale ~i culturale. activitatea celor douii emisfere este complementara. dar ~ial altor discipline. nivelul cultural . Constituirea schemei corporale. 3.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei.de copiletc. Argumentati raspunsurile voastre. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. originalii. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului.--- Triisiitura de personalitate. aptitudini ~i caracter). prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. in sine. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei.3 Diferen. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. de regula. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. avand de ~tire de aceasHi diferenta. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. atitudinimentalitiiti. ~i. deci.e in manifestarea personaliti. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. apoi. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. in realizarea activitiitii verbal semantice. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. con~tiin!a. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. concept introdus de G.A. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. S-a constatat. interactiva.Kelly. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp.

Exista oameni agitati. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. inconstant in relatiile cu ceilal!i. Progresiv. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. flegmatic ~i melaneolie. caracterizat de riibdare ~i toleranta.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale.n. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. limfa. Sangvinicul vesel. capabil de activitiiti de migaliietc. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre.67 7. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a.mai evident. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. Melancolicul emotiv ~i sensibil. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. clasificarile uzuale delimitand in continuare. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii.. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. lini~tite.el nu determina aptitudinile sau caracterul. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. dar obtine un randament progresiv. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. bine dispus. a personalitapi. dezirabil-indezirabil. I IF1egmaIiC~ calm. temperamentul suportii. --. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. bila neagra ~i bila galbena). calme. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. impulsiv ~i uneori chiar violent. diferite de la 0 persoana la alta. au rezistat de-a lungul timpului. in acest context. inclinat spre reverie ~i interiorizare. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. echilibru emotional. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. eel mai adesea. aspecte care se concretizeazii. are dificultiiti de adaptare. patru tipuri temperamentale: coleric.Temperamentul se refera. imperturbabil. meticulos. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. inclinat spre rutiniietc. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. caractere bune i?icaractere rele etc. cu sensulde a amesteca). vorbire inegala.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul).persoane care se dovedesc retrase. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. se adapteaza rapid. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. a~acum yom vedea. inclinatie spre exagerare etc. putemic afectat de insuccese. VIOl. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. chiar lent.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. dar cu senti mente durabile. intr-un fel sau altul. ia u~or decizii.care fac totul in graba sau dimpotriva. face risipii de energie. ca~citate de lucru redusa. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. eu earaeter innaseut. agresiv. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual.ale ceIordinjurul nostru. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. 7. "Firea omului". Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. nerabdatori. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. TEMPERAMENTUL 7. sangvinie. . la aspectele Connale ale conduitei umane. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. dar simultan a asemiinarilorexistente. Cu toate acestea. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii.

superficialitate. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. tipul puternic. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. vesel. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). G. Eysenck a reluat teoria lui C.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. excitabillcolericul. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. Jung. D. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Pe baza acestor diferente. Wiersma.introvertul stabillflegmaticul. in timp ce altele non-emotive. fiind stimulate de eventualele obstacole. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. cu studii de medicina. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare.extravertul stabillsangvinicul. Cea mai importanta idee pe care C.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele.r Desigur.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. Teoria lui t. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. optimism. .0 melodie. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive)."overtul instabillmelancolicul. 4. tipul slab/melancolicul. tipul puternic. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. Teoria lbi G. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. cu multi prieteni. fidel prieteillior sai. Psihologie ~i religie (1940). dar se supiira u~or. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. religii. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. echilibrat. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. In baza unui bogat material clinic. Flegmaticii 3. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. Teoria lui H. . dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. spreexemplu. a fost timp de cinci ani discipolullui S.intl. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. 2. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. 3. teoriile temperamentale s-au diversificat. creatie culturala in general. a alchimiei. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . echilibrat. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". 2. G. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. stapane pe sine). Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. Heymans ~i E. . Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. Teoria lui C. de-a lungul timpului.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. neechilibrat. . mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. ata~t traditiilor. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. 4. Freud. D. ~PLlCATlI :1: 1. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. a diverselor mitologii. baza a imaginatiei. a unor opere culturale fundamentale etc. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. lini~tite.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. mobil/sangvinicul. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. . . retrase. 5. P.Descompunerea formelorin . Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. Heymans ~iE. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. lent/flegmaticul. G.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar)..tient de punctele tale tari . abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii.i limbile straine. monitorizarea . profesor de teoria cUJ. In elaborarea teoriei sale.. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. depinzand de capacitatile individuale.i intelegere de sine.. oazate pe aptitudini reale. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner... Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia... yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .i al coordonarii mi. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii"..i ale mainilor in manipularea obiectelor. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.i specii.i Invatat In cazullor. intelegerea relatiilor dintre actiuni.tati larealitate.i a efectelor. In realitate. Abilitatea de a calcula. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia... melodii . Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . .ca). cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. fiecare dintre_ele. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. indiferent de disciplina. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente.. 2. 4...i inductiva ~i capacitati critice .i rime.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.i complexe. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap.. performanta. creeaza ... fiindexpresia interactiunii acestor conditii.. ~PLlCATII ' 1.. 5. ritmuri.i analizati raportul dintre Innascut. intensitatea. Definiti aptitudinile. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . Detaliind definitia sa. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic.•. persoanii care poseda aptitudinile necesare.i creative de rezolvare a problemelor. Analizati clasificarea aptitudinilor. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.i controlul eficient al gandurilor . Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi. foJosesc metafore etc. Din punct de vedere fiziologic. inaltimea "~itimbrul sunetului. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima .i a percepe cu acuratete lumea vizuala. a fi con. In general...urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. 3.. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.. fiind sensibili la motive Ie..oa~terii. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale.i slabe._ 72 . Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. de motivatiile subiectului Sidemediul social.. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. a avea empatie. fiind apreciati mai curand ca talentati.te ~i clasifica indivizi .. intentiile . evalua propozitii ... numere).ln acest context.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. Stadiu = perioada de dezvoltare..i emotiilor. integrandu-le propriei lor substante.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . Sunt persoane care invata repede limba materna . Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.Ro. citesc cu placere. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte .. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse.. recunosc. obiecte ~i idei. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. este aceea~i. 18 I. dupa aceea.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor .. Ea implica simtul timpului .. cuantifica.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. a recunoa. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. ci trece prin anumite stadii care implica. dupa un model linear. Sunt sensibili la tonalitatea. precum matematica ~i limba ~i literatura romana. Analizati.i celelalte procese psihice.i/sau in!elege realitati complexe. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. au avut dificultati la ~coala. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.i la starile lor.carilor corpului . artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. autoevaluare. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. !?i profesional.2 Niveluri . In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. CREATIVITATEA 20. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. 1imita inferioariiarfi de 95-100. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. De asemenea. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. convergenta. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. . Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. opacitate la nou. Potrivit lui C.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. propriilor idei 0.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. . Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. gandirii. 20. dinspre sistemul psihic uman. curiozitate. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. de asemenea. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). in conditii favorabile. in alte domenii. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. creativitatea se manifesta in forme diferite. de "facilitanta". presupunand 0 restructurare a .creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. speciale putemic fluida. tendinta spre imitarea de modele. creativitatea: a. . fata deafirmalia asumarea in po. dorinta I de schimbare. nonconde nou. spre exemp1u In artii. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala .20. persoana disponibilitate receptivitate in altii. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. a de formula traditie incapatanarea. deli'isarea. treb~int~l~ !?i de. fata de autoritate. elementele obtinute fiind. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. nu se poate vorbi de activitate creativa. w. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. noi. etc. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. neincrederea conformism probleme.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. interese atitudini riscurilor.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. respect pentru nou ~ivaloare etc. implicit creativita tea. pe niveluri ierarhice distincte.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata.

utilizate in rezolvarea problemelor. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. Facilitare = inlesnire. faza incubatiei (gestatia. La fmal. documentare ~i experimentare. modificate etc.. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. _creativitarii. cel componential. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. in diferite faze de prelucrare. Mai mult. In cele din urma. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere.t!LU!. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. faza "iluminarii". este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. I. Sternberg. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare.. meta componential ~iepistemic. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . 6. prin extensie. _. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. un altulfiind cel initiat de R. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. rara 0 cauza aparentii. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. I I . Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. de asemenea. care actioneaza cu promptitudine. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. creativitate. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei.' procesetc. Spontan. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. in' comportamente etc. faza verificarii. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei.completate. a producerii unui fenomen etc. Realizati acest lucm ~iin .' promptitudine. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. logice etc. Potrivit aeestui model. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. procesual al creativitiitii. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. natural ere promptii in atitudini. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). norme ~i valori de cercetare sau de realizare). ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate.ceea ce prive~te propria activitate. care consta in informare. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. J. aptitudine.' La primul nivel. in cele trei coloane. Astfel.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. 20 . prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. 4. potrivit lui G. Creativitatea reprezinta. fiecare avand in fata 0 coala de hartie.unui domeniu. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). 3.6-35". nesilit del nimeni. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. . Aeest model nu este singurul. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. con~tienta ~ide lunga durata. nte. ~PLlCATII . structural corelate: componential. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. u~urare a indeplinirii unei actiuni. care se face de buniivoie. germinatia). Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. Mergand mai departe. -eitate = care se face sau se produce de la sine.). ration~liziirii SOluriilorexiste. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. pe care 0 imparte in trei coloane. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care .

propuse sau ingaduite copilului. sub forma codului genetic.!ll devenirii sale. care au loc pe parcursul vietii unui om. Ereditatea. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act.78 . favorabila dezvoltarii. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799.v.19/20 ani-30 ani: tineretea. specific umana. intraindividuale. .peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . bio-psiho-sociale. varsta data. In celiilalt caz este yorba de douii fetite.. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii.. .6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. in proces. 2. . triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. . Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. in varsta de 10-12 ani.· Au murit repede. Intentionalitatea. Nu cuno~teau limbajul uman. Dezvoltarea umana.. numite cel mai adesea "stadii". Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: .1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului..activitatile impuse. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . tara sa se adapteze la viata oamenilor. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. 3. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. . se deplaseaza in patru labe.. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . . Edueapa.. fae sa fim eeea ee suntem. capturate in India. . ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. In functie de aceste criterii.14/15-18/19 ani: adoleseenta. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor.cerintele adultului vizand competentele incurajate. rpesaje de specificitate. La nivel individual. rezultatul final al dezvoltarii. 21.. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. actiunea mediului poate fi. numite Amala ~i Kamala. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). . care se define~te ca activitate specializata. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. direct sau in1irect. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii.30-55/60 ani: varsta adulta. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. 21. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. . alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. orice eforturi de educare a sa e~uand. s.tateu dom.. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. a~a cum s-a 'precizat.llanfa desflisurata. de la 0 generatie la alta. presupune mai multi faetori. Mediul. . in egala masura.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). . Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. dezvoltarea. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. in mod con~tient.0-1 an: perioada infantila. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne .3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara).obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. care mijloce~te ~i sustine.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar.mediu. In planul dezvoltarii psihice. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. . in 1920. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat."!ce spec~fice.

3 Preadolescen. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. spre deosebire de preadolescent.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. perfectionarea limbajului. Principala formii de activitate estejocul. lagrupul ~colarsau lacel religios.oltare fizicii. de asemenea. EI se deta~eazii fatii de familie. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. prezentii mai ales la biiieti.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. recompensele morale ~imateriale. adesea la tulburiiri cardiovasculare. de actiune. cel mai devreme. In acest stadiu apar. se manifestii. pentru pre~colar. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). adesea. perioade de apatie. uneori. dar mai ales cantitativii. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. de la cea putin stabilii la cea stabilii. dinamismul. obosealii persistentii. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. 0 altii triisiiturii este animismul. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. se realizeazii abdominale. oferind suport afectiv ~i confirmare. prima .21. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. senzatii de sufocare. 21. se dezvoltii vointa. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. " Procesele cognitive se perfectioneazii. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. fiind'imitate in special actele celor mari. Odatii cu intrarea in ~coalii. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. printr-o mare curiozitate. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. spre exemplu. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. Copiii mici se caracterizeazii. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. dar . forta. care scade treptat. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. obiectele avand in general suflet. fapt ce conduce. aici. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. capului determinii.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. in comparatie cu restul • organismului. Devine mai echilibrat afectiv. oboseala instalandu-se mai repede. Este prezent spiritul de imitape. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. receptivitate. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. echilibrul. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. glandelor sexuale. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. larii discerniimant.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. sii-~i domine reactiile impulsive. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. reu~ind. Grupul ajutii la maturizare. constituie. evaluarea spatialitiitii. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. prin acesta fiind stimulate coordonarea. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. semn al tendintei de independentii fatii de adult. datoritii stocului redus de informatii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. de cele mai multe ori. dorintele. ostilitatea intre biiieti ~i fete. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. datoritii procesului intern de dezv. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. abilitiitile in manipularea obiectelor. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. de la preconventionalla conventional. ameteli. mai ales la inceputul pubertiitii.a (.

Reu~itele 11 entuziasmeazii. printr-un proces de specializare. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. Astfel. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir.). pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. emotionalii. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. Erikson. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. a motivatiilor.. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. ciiutarea. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. specifice varstei. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. H. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". oscilant. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. dar ele sunt nesigure. definirea identitiitii.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. fiind conditionate social.. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). ~i ca maturitate afectivii.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . Se nuanteazii relatiile interpersonale. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. precum imaginatia.5 Tinere. dupii E. de asemenea. caracterizandu-se. Se remarca 0 armonizare a intereselor. 21. In planul relatiilor i n t e r p e r. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. a iubirii sau a solidaritiitii umane. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. etapa perfectioniirii psihice. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. a stabilirii echilibrului functional optim. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. 21. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. memoria este preponderent logicii. constructiv-realistii ~ide creatie. de initiativa . 21 21. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. Pe plan profesional. un echilibru al vietii afective. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. logice. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. nelncredere In sine. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. Caracterul ramane instabil. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii.7 Bitrinetea (55/&0 ani. Este. "Cine sunt eu?". Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. gandirea este abstractii ~i logicii. psihic: ca maturitate intelectuala. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. De asemenea. spiritul de dreptate. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. prin structurarea mecansimelor cognitive. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. A. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. sunt observabile marile realizari.

dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. durabile. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. Spre 21 exemplu. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. la s~it. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. unitara. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. izolati. L. al celor inferioare. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. . determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. Altii pur ~isimplu moral..81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale.a om. vietii ~ia mortii.W. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. apoi al membrelor superioare ~i. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. Pensionarea. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. . sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. mortii. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. trolului vs. ci progresiv. Intimitate vs. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. apusul relatii Prietenii.. Allport ~iR. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". intimitatea lua Speranta . tri~ti. domeniul intelectual. Pricepere vinovatie vs. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. Atkinson) ~ .. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia.

. Orice societate' umana. Mesape. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene... Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60... Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. 1973). Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80......• : ... Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. ~PLICATII 1. surdomuti. i . motrice sau senzorialii. specific umana sub influenta mediului social. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. Educatia copiilor deficienti intelectual.. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice.. Dupa desra~urarea sa. traditie.. . . oricat de primitiva.(Faze de oscilatie) .. orbi. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. majoritatea comportamentelor sociale (educatie. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate..-..82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. poseda cultura sa. 2. 4. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza.incapabili de un paTcurs ~colar normal.. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -.. contribuie la buna insertie sociala a omului. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. -..•.. de interese.. obicejuri etc. .' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan... 5.) bazandu-se pe imitatie. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. cultura. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse.. Toulouse. Not. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire..-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata .. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. 3. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.. infirmi motor etc. Conflict = Iupta de tendinte. se face in institutii specializate. 8 Primii ani ai vietii noastre. dar.. Culturii = dezvoltare Imita{ie =...•.. 6. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. ciireia i te dedici din simplii pliicere. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. afective sau cognitive. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat... deprinderi etc. De asemenea.greutate Volum r j ~ ~.••••.. L 'education des debiles mentaux. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ.. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala.. sociale.

de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. . Astfel. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. supraaprecierea dificultatii sarcinii. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . fie ca sunt innascute. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. Spre exemplu. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. motivatia constituie elementul care un structurat. Generalizand. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. Contribuind d. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: .. persoanele apaytinand tipului puternic. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. -relatia motivatieperformanta. ea fiind cauza interna a comportamentului. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. ci ~i 0 anumita intensitate a sa.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. deoarece dacii lipse~te restrictive.. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. . b. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. . eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. pune in mi~care organismul. Motivatia este un filtru al influentelor externe. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei.. ajungandu-se la e~ec. 0 parghie a autoreglarii individului. In acest sens.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. anume optimum-ul motivational. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). gradul de reu~ita. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. aspiratia spre competenta etc. Astfel. In principiu. con~tientizate sau necon~tientizate. subaprecierea dificultatii sarcinii. existand doua situatii: a. 2. . La fel de bine. . sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. cre~te ~inivelul performantei.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. la nivelul elevului. ambitia etc. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. Reciproc. . iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza.). exemplificiind pe motivatia ~colara. Totu~i. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. obi~nuinta de a se supune la norme.respectarea structurii standard a unui eseu. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele.). orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. frica de consecinte.pe de 0 parte. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea.definirea motivatiei. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational.

convingerilor. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. . 3. 2. un curent de gandire. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate.. invatate.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. . avand cea mai importanta functie de autoreglaj. . cel putin pana la un anumit nivel. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. a stilului. Pregiitirea abordiirii.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). Clarificarea temei: a. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. un eseu liber. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. structurat pe trei paTti: a. 0 epoca istorica . Introducerea. se poate aprecia. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. in primul rand. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. care contureaza ~i precizeaza problema. o· tematica mai generala. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. b.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie.mediul social: totalitatea ideilor. caracterul integral dobandit. . La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. b. Redactarea eseului. a modalitatii de corel are. . inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. . yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. a exemplelor oferite etc. 1. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. b. . conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. PregMirea abordarii: a. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. a calitatii argumentarilor. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). 2. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. c. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane.. comune unui ansamblu uman. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat.este yorba de umane. atitudinilor. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. comportamentelor etc. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. 4. a coerentei. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. cuno~tintele care vor fi abordate: . dar ~ide tema pusa in discutie).profil psiho-moral. . insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. Astfel. de structura dinamica etc. diferentele privind intensitatea acestei relevante. punand in evidenta importanta sa. Dezvoltarea. Dati un titlu eseului vostru. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia.corelatia caracter .semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. Conceperea planului eseului. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. inseamna ca modurile de reactie sunt. de asemenea.

2 .1' Statusul ~i rolul.: ." ~i:~.'. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.2 23. ." _FA I"'.1 Imaginea de sine 22. omportamente p~l"'antlsocla 24.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25. Relatiile interpersonale 23: I 23. I '" .. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.4 S.1 Atitudinile sociale 25.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. atitudini.85 Conduita psihosociala 22. Comportamente pro ~i hntisociale 25." Wii.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.3 23. Wi ».indicatori ailcomportamentului social 23..le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.3 Relatia valori.

imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. credinte. . la experientele noastre interioare. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. Potrivit psihologului american William James. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. colectivitiiti) cu individualul. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. componenta comportamentalii . intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. despre abilitati ~i priceperi. In sens larg. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat.86 _ 22.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. componenta evaluativ-motivationalii . dar ~i din imbriiciimintea. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. credintele. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. . institutii. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. despre efectul actelor noastre.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. in miisura in care este legata de practicile sociale. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. cii persevereaza intro formula de sine. util sau eficace". ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. . la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. cu corpul. faptul cii individul ramane acela~i in timp. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. despre valori. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. trebuie sa ne cunoa~tem. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. Ie organizam etc. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Dad pana in luna a treia sau a patra. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. publicii in 1907 Pragmatismul. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. Dar. In sens restrans. Filosof american. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. prin compararea cu altii. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. Ie inregistriim. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. Peirce al pragmatismului. Este aspectul central al eului. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. ca 0 autobiografie. identitatea evocii continuitatea existentei.iile celorlalti despre el. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. despre originea universului etc. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. in sensul cii unele sunt retinute. 1890). una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . cu "eul" nostru. in timp ce altele respinse. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. evenimente de viatii. fondator impreunii cu C. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. despre divinitate. motivatii. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine.eul material: este constituit din corpul persoanei. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. de a construi imaginea de sine. S. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. putem intra in contact cu personalitatea.

.••• m"" . functional. se diferentiaza.).autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma..••. .•"""•. obligatii. se distinge de altii. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. . . este inevitabila. ocupand o anumita pozitie. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. asimilarea pasiva. indiferenta...... "".•. dorinta de schimbare.. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) .•. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. Elevii cu performante slabe. iar altele dobandite (rolul profesional. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului.••. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice.••. prieten. Teoria identitiitii sociale. Pentru a intelege fenomenul identificarii."-=. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. .-'_ •••• m .•.. de asemenea. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. incercari de a-~i intari stima de sine. teoretic. ~i un status latent. care sa-i. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat...•.• . . .... trebuie apelat la noi concepte. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. La randul sau. membru al unui partid politic etc. adolescent.••.:•••. etnice. persoana.._ .valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile.~i evenimente pe care Ie traverseaza.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti... sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.••• :>.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii.). •••. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala.••••••••••••••••••_ •••. fie raporturi de discordantii.. de a consuma alcool etc.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ.• .•. adult..••. . in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma.•.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. Individul dispune. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala).••••••••.•••••••. aleoolismul etc. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.•. : "" •.. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta..i rolul .•. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. bunic etc. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. apartenenta politica). Spre exemplu.•• " ••..r. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.•.) 22. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.. ~.. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.• ••••••••••.Aparitia unui astfel de grup. parinte. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. . sot. •••••. individul se opune adesea presiunii exterioare.) . iar alte dobandite (de exemplu profesiunea.. functii. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective.•.•••••••. nationale..•••.. culturale). .~. Se delimiteaza un status actual. inginer.2 Statusul . efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. . apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. juridice. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.originalitatea: care afirma singularitatea.:-. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. din care decurg sarcini. Potrivit acestei teorii.• __ . membru al unei organizatii). fiecare actualizandu-se intro situatie specificii.• . care este pus in evidenta la un moment dat. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). femeie.•••••.•• *. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare.. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. vor incerca sa. de a incalca legile..••. de un set de roluri. sa dea sens istoriei sale personale.••••. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. avantajeze inraport cu elevii buni...

•. ezitant etc..••••.se intampla la momentul potrivit... economie. rigiditate deficiente intelectuala.. Strenghts (atuuri.. management deficitar.. ... indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii... sunt dezordonat.. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. adecvat situatiei. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.. in propria voastra existenta. Luand ca exemplu diferite roluri... E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi.. climat tensionat in ~coalaetc. Comparati eele doua analize. atitudinile ~icomportamentele sale.... marimea cIasei de elevi. in viata cotidiana....•.. celelalte doua sunt probabile... Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor. 1... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine....implicit....\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul).••.. privind resursele ~colare.. Afirmarea ~i. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei..... 4... nu fumez etc. eterogenitatea clasei de elevi. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc..S"" = persoana care este ata~ata de traditie. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5. 22 l.. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului. abordarile educative de tip exclusiv frontal. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun... Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri... dar ~iin politica..•.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. 2.•••••.... realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim. 6....•••.. permise ~iinterzise. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane.•••.•••.. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT... . incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale.••.. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU .).. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate. ••••••••••••••••••••••••••. . Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. Grupul este determinat de indivizi. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. conflicte in familie etc. de cutume.. respectiv a ceea ce ..••. etc. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale... am vointa etc... incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. 7..••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.••••. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.•••.•. Incercap sa descoperiti. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane... .. inadaptarea ~colaraetc.••.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.•. autoprezentare ~iperceptia de sine. Contemplafie = atitudinea. e~eculla examenele finale (sau de concurs).. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni..... cultura.. imi place natura....

relafii de ierarhizare (stratificare). constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. cu frecventa mare. ci ~iin plan moral. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. In calitatea sa de fiinta sociala. In acest context. inzestrate cu toata gama functiilor. dinamic. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. subiective (au un caracter psihologic). Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. continutul lor. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei.i rolul rela. in toate elementele sale structurale.23. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. insu~irilar. Una dintre erorile de perceptie sociala. d. b. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. Caracterul con~tient al. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. c. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. ducand mai ales la erori de evaluare. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. legaturii arata ca relatiile interpersonale. afective. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. con~tiente ~idirecte intre oameni. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. determina aparipa anumitor stari psihice. . au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt.obiective (au un caracter social). Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. dar.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate.3 Locul . izolat de ceilalti. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. a unor relatii interpersonale pozitive. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. distorsionarea informafiilor etc. unde se inc1ud: a. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. rela1iile afectiv-simpatetice. relafii de alienare (instrainare. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. blocajul comuniciirii. relafii de asimilare. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. 23 23. starilor ~itrairilor psihice. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. relafii conflictuale (cognitive. c. relafii de competifie. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). pozitiv sau negativ. relafii de cooperare. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. Criteriul caracterului procesual. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. sociale etc. poate fi acceptat sau respins). ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. 23. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. RELATIILE INTERPERSONALE .iilor interpersonale in structura personaliti. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. relatiile de intercomunicare. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. in afirmarea acesteia. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. b. 2. Desigur.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. 23. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. indepartare). dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. De asemenea. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. relafii de acomodare. unde se inc1ud: a. mentine sau restrange.). de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. perceptive. de asemenea. bruiajul. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare.

. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . . criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). distribuie pozitii §i exercitii influente. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. grupurile pot fi . grupuri mari: numar relativ mare de membri. de situatiile colective. dar ~i mijloace de afirmare. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). institutionale. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). de categoriile demografice. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. existenta unor relatii sociale oficiale. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia.poporul). Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul.dimensiunea instrumentaHi.dimensiunea contextuala. biologice. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. un ansamblu de indivizi. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. Grupurile constituie I real. juridice. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala.23. Multimea reprezinta. anume al grupurilor. nemijlocite . .4 Grupul. Un grup indepline~te mai multe funetii. intervine asupra evenimentelor.compozitia grupului. incorporare. Caracterul functional: . intercunoa§tere §i intervalorizare bune. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM.o""taw. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. eonstituit in timp. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. 2.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . care se refera la conditiile materiale. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. socioeconomice sau socioculturale.existenta unei determinari in timp. securitate. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. l~ 23 I grupurilor. precum mulpmea. economice. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. Din acest punct de vedere. religioase etc.. psihologice. dar ~ide a se afirma personal.Acestea orienteaza activitatea grupului. grupuri mid: numiir redus de membri. potrivit caruia se disting: a. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. ri~di~. spirituale. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.). Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. al diadelor. relatii directe (nemijlocite).d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. . un rolmajor in a oferi individului securitate. 2.funcfia de diferenfiere. De asemenea. existenta unei structuri a grupului.funcfia de producator de idei. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . . dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. b.. . . Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. culturale. a continuitatii temporale. de indivizi. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. crearea .funcfia de integrare soCiala a individului.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. acceptate de toti membrii grupului.dimensiunea relaponaHi. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). existenta unor scopuri comune. de asemenea. de noi nevoi. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. i§i proiecteaza viitorul. .

apropiate. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. In c1asa. inactivitate. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. laissez faire. repartitia geografica. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. grupul de joc al copiilor. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. Astfel. grup. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. Liderul formal este eel oficial. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. --------------- CONDUCEREA membrii grupului.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. Analizati comparativ relatiile de cooperare. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. 'Alienare = Indepartare. numit sau ales. 8. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. . 5. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). inscrise de obicei in documente oficiale. 'Demografie = ~tiinta care. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. cu responsabilitati bine definite. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. loc sau epoci. grupul de cercetare-dctiune. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. grupului (personalitatea grupului.coeziunea membrilor (gradul de legatura. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. Opinie publica ~ . instrainare. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. 2. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. fata de factorii de civilizatie. 3. grupul de actiune. . lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. grupul de invatare. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. . -~ gradul de stabilitate (durata in timp). in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi).de sex etc. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. 4.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). de unitate). Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. Atat in grupurile formale. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. densitatea. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. grupul de loisir ~i familia. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Fiecare dintre voi Incercati. structura. afectivitate ~i pretuire reciproca. grupul de formare psihosociala. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. . nereglate oficial). relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. prin metode cantitative. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. 6. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. sa scrieti despre colegii vo~tri. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. autoritari. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. apatie. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. . S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup.pe 0 foaie de hartie. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni.organizarea grupului. 7. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. Charles Cooley.91 omogene sau eterogene. ~PLlCATII 1. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului.

au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. . Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune.niei ehiar sacrifieiu de sine . Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. Empatia este mediata. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). i'n buna masura. raspunsuri ce sunt controlate genetic). referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. TIU exista eoexistenta fiira empatie. ." (s. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare.24.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata.a alta persoana. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. de asemenea. incredere ~i pretuire mutuala. el nu va aeorda ajutor.perspectiva biologicii. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. ea sau opusul sau. Comportamente antisociale. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. ostilitate ~i comportament agresiv.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti.m 0 noua persoana). Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. ramura biologiei ce studiaza instinetele. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate.). Editura PoliTom.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate.!ii. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. pozitiv. pe baza a doua pozitii teoretice: . care eontrazice legea seleetiei naturale).perspectiva biologicii. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. niei ajutor . In funetie de aeeste urmari. Sunt comportamente intenponate. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: .perspectiva invii. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. bueuria. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. din primele momente i'n care eunoa~tt'. Or. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. deci sa uite de ei i'n~i~i.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. eu grave tulburari de personalitate. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. etologia. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. Explieatiile au fost eonstruite. Moscovici (coord. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. credinta intr-o lume dreapta. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. contand nu atat cine e~ti.1 Comportamente pro . • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . ei cee~ti. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. destin. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. responsabilitate sociala. fie savar~ite de persoane bolnave. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. fara a~teptarea unei recompense externe. in trecut. 1994/1998. organizatii sau alte forte exterioare) . care determina furie. fiind aceeptate ca atare. egocentrism scazut. dupa cum exista situatii i'n care. In general. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. indiferent de profilul de personalitate al individului. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire.

Conformismul 3. dinainte. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc.i anormalitate sociala face ca membrii. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea.definirea anormalitii. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. . deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora.2 NormaJitate .93 insistand pe un proces de inviitare socialii. . ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . Normalizarea. In timp ce fete Ie sunt descurajate). Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. respectiv anormalitiitii sociale. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila.. functionarea patologicii a societiitii. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. dar ~i supraindividuale. . Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. 24 . ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor.. Obedienta.marja de toleran(ii. dar ~i indivizii propun la randullor norme. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii.. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. agresivitate directii/agresivitate indirectii.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. influentat de modii. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. respectiv absenta normelor.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. grupul. 2. care se refera la faptul ca nu 4. Se distinge intre modelul cultural real. Con rmismu. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. .(ii: precizarea comportamentelor contrare normei.constanta: desernneazii stabilitatea normei. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. curente fiind distinc!ii. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. . Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . dar ~iatitudinale. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. insii. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. In general. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. Practic. dezordinea. In anumite situatii insa. cel putin nu in fata acestuia. Spre diferen!a de situatiile de conformism. morala. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura).claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. Oricum. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. competitiile sportive. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. 24. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. nesiguri pe riispunsurile lor.). :nfluenta mioori •. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. legea). In principiu. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. dereglarea valorilor traditionale.

auzind 0 voce care-i dadea ordine. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. ignorarea viitorului ~i trecutului). el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. in general. Treptat. el a devenit bolnav. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. tendinte care se cer descurajate. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. Acest Miat. Tranzitoriu = intermediar. obi~nuintele etc. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. la varsta de 9 ani. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Acasa. Acesta furnizeazii cadre de referintii. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. vocea unui vrajitor. in general. De ce il apreciatil/ 5. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice.)." Practic. de cand el avea 5 ani. Winnicott. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. excitarea fiziologica. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. independent ~l 2. credintele. 3.. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. a simtului moral. mar i mea g r up u Iu i . 0 persoana antisociala. Potrivit lui D. muzica intensa). infantil. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. de unde ~i 0 absenta. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. normele. activitatea in g r up. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. acolo unde anonimatul devine posibil. Comportamentele antisociale. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul... La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. W. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. Gustave LE BON (1841-1931) A. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te.) etc. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. emolii etc. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati.' scaderea responsabilitatii. bani.. efort.. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. organizate intr-un sistem. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . PLICATII 1. Cost = in context psihosocial. apatic. in cele din urma. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. in loc sa-l pedepseasca. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. Familia lui s-a reunit. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. modele de comportament ~ipractici cotidiene. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. dependent. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. "Directorul. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. de tranzilie. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. Sunt de preferat interdictii limitate. droguri . iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. in timp ce succesele i se datoreaza. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala.

intr-un fel sau altul. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. astfel inca. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. prin atitudinile noastre. personalitatea. afectiv sau volitiv.. . rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. nu ne sunt cunoscute. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. relativ durabile de opinii (credinte). iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. este 0 combinatie de reaqii cognitive. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. a intiiririi unei atitudini. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. care nedetinand informatii in acest sens. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. atingand un anumit grad de integrare sociala. favorabil/nefavorabil. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. De asemenea. atitudinile indeplinesc mai multe functii.. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. trairi afective ~i manifestari de persoane). consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. societatea. Allport. chiar dad nu am avut contacte directe). dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. W. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. in baza acestei semnificatii a conceptului.. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. dar. cer~etoria. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. spre exemplu. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. Sursele comportamentale au fost legate de . accesibilitatea. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. 25. In acest context.centralitatea. spre exemplu. repetarea. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. afectivii. pe de alta parte.intensitatea. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. Desigur. . aptitudinile etc. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. nuditatea afi~ata cotidian etc. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. Atitudinea. se pune problema formarii lor.95 25. pe"de 0 parte. deci inviitate. potrivit lui D. raspunsuri relevante ).valenta.2 Formarea . curent fiind delimitate: . nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. fatii de aceste nationalitiiti. simultan.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). in cadrul unor sondaje de opinie. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. apartenentele sociale. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. Formarea atitudinilor sociale pune. de un anumit gen. problema modificarii acestora. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). poate determina 0 atitudine. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. nu au posibilitatea de a oferi. comportamentalii). in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. dirnpotriva. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. repetatii fatii de un stimul. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . cei dinjuruf"nostru.

. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . sub anumite aspecte. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. mesaj audio etc. prezenla altar semeni (este evident ca. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. ci mai curand probabilista. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. putere. Ceea ce pune probleme ~i a atras. In ceea ce prive~te convergenta. comportamentale ~i cognitive. caracterizate. adesea.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). . ". totu~i. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. 0 expozitie de fotografie. a te angaja. 2.1.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. atunci cand disocierea este evidenta. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. ci ~i in baza propriilor comportamente. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". In acest sens. in lumea contemporana. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. mai ales in contextul societatilor democratice. claritatea mesajului.. informatiile pe care se bazeaza. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. de mesajele publicitare. frecvente.. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. a~a incat se poate afirma . acestea din urma fiind decisive. Astfel. fiind insa posibila ~i relatia inversa. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. in societatea contemporana. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale).. dominata. atentia este divergenta."". adesea. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. sex etc. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. atractivitate. a actelor persuasive venind dinspre campul social.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. atitudini. Desigur. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. modul dobiindirii sale etc. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). In general. Pentru ca scopul actelor p. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. spre exemplu.). in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. cel putin la nivel dec1arativ. factori situationali. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. de altfel. fie in unul de divergenta. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. Persuasiunea.existenta unei anumite interdependente eauzale. Realizarea sa. atitudinea determina comportamentul. credintelor.). La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. intr-o mai mare masura.). Autopersuasiunea. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. mesaj video. fluenta verbala etc. factori de personalitate. 2. de mesaj (tipul de argumente continute. Receptor Context 25.. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii).3 Relatia valori.

Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. I1ut. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Acestea se fata de textele unui ziar. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. expresii precum "opinia publica nu este de acord . grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. putand fi yorba mai . prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. incercati sii decideti. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica..existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane.. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. la nivelul unei societati. in cadrul democra!iilor. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. unei societati.problema are relevantii socialii. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. Pentru aceasta. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. acestea caracterizandu. Teoria lapului ispii$itor = in timp. Repetati demersulla nivelul intregii clase.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . media. astfel incat apar.prezumtia unanimitiitii. construirea chestionarului. oameni de cultura etc. ne putem intalni cu 0 persoana. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. parcurgand toate etapele necesare. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. 7. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. opinia publica. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. atitudini/or populatie.. o durata de timp redusa. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". . definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. asupra celei mai persuasive dintre ele. atitudinilor sociale etc.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii).) sub impactul ideilor. identificarea publicului vizat.). Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati.97 WOPINIA PUBLICA .". cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. in Enciclopedie de psihosociologie. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. religios etc. 6.practicilor (sociale)noi.proprii grupului caruia ii apaqinem. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. culegerea datelor. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. 25 . Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. Ana1izati afi~ul de pe pag.". etnic. oameni politici. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. 3. cadrul caruia.) reprezinta 0 valoare publicul. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. mai ales din partea . exprima public. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice.personificarea sa. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. argumentat.. 4.. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. normelor. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. politic. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. care se deschis. 2. Chelcea ~iP. se . determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii.. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. 5. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. aceasta problema pretinzarid solu!ii. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. S. una 1928. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice.

1.1I_suj)je~tului. documente (texte) anexate etc. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. 2. Precizati-va. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. Intr-un fel. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. mai intiii. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. copiii plasati in orfelinate. tezaar@mentata. 0 delimitare a subiectului. prezentati etc. este necesar ca reflexia ~i. de asemenea. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. §colar §i socialgeneral. de a-I interpreta §i dezvolta. Abordarea este prima etapa. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala.de asemenea.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. geografice etc. Larmat). sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. spatiale. ( . Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. deoarece. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. anume in cadrul demersului specific filosofiei. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. comparati. __ Qetel1llinati. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. etapa ce consta in degajarea unei problematici. exista elemente comune in tratarea lor. in raRQrt ell .. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. b. alliteraturii etc. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. 3. anterior urmatoarei etape. ideile generale. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata..cu. Pomind de la textul citat. in cele 'din urma. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila._dupiLaceea. Ro§ca). pe de alta parte. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .]!1it:m. Formulata sub aceasta forma. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta.. Adesea. a. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza).. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. q.. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ.. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). Cum se cere un raspuns.). In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". cele care vor schita structura analizei voastre. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. pe de 0 parte. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. 2. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). COMENTARIUL STRUCTURAT. identificati problema pusa in discutie de text. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. 1. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. Astfel. Este necesara. de a §ti sa cite§ti un subiect. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. iar. informatii oferite de mass-media.Formulareasubiectuluipermite. literaturii specificii domeniului. ilustrati. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. se impune precizarea unei metode adecvate.. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. de asemenea. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. discutia) nu se improvizeaza. )" (1. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. pentru ca examenul problemei sa fie complet. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. 1.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. dar. problematica subiectului ramane deschisa. mergand de la matematici. S-a prefer~t tratarea lor corelata. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale.

concis. argumentele. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. Stabiliti planul. 1. schitarea acestei teme generale. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. mai simplu.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. linia problemei. Daca lipse~te stimularea.a. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. respectiv de modul in care rationamentele. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. Daca se prefera. 4. 3. 2. ~ . in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. introducerea. faptele preeizate etc. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. care poate fi impusa chiar de text. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului.).d. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. sa prezinte problematica ~i planul. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. Concluzia este necesara. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Desigur. aceste ider generale. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. fie pe linia problemei puse in discutie.99 fenomenele presupuse. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. bineinteles. ar constitui introducerea. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. cu modificarile de rigoare): 1. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Situ area textului: ceea ce. iar in final. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. aetiunile realizate. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului.m. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. sau subiect1l1 0 impune. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. Desigur. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. 3. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. se inlantuie. dovezile sau exemplele propuse. c. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. insu~i fragmentul. Redactarea: In primul rand. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. Dupa cum s-a subliniat deja. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. tara interes. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. In primul caz este yorba de a situa textul. 0 problematica. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. iar ca atare este necesar sa fie logic. sa precizeze delimitarea subiectului. anume comentariul propriu-zis.

De altfel. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. eventual. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . Incercati. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este.xadesfa§urati existenta. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. . in vreun fel.autoobservapa. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. capacitatl. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. . locurile ~i activitiitile care prezintii. identificarea intereselor. care este importanta-sa pentru voi? . sub 0 fOlIDii sau alta. intr-o masura mai mare sau mai· mica. identificarea ~i analiza valorilor personale. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. daca vreti.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. persoanele. importantii pentru voi.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. un demers destul de laborios. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile.aind'piirt. comportamente etc. iar dupa aceea:analiza acestora. Vii marcheazii-. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza.estimarea resurselor individuale. care poate privi propriile obi~nuinte. . v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. in raport cu acest centru. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. cu un efort in acest sens. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. a aspiraliilor ~1 scopurilor. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • .analiza retrospectivii a propriei vieli. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente."u . desigur. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. utilizand. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4.zi Activitati / ~Locuri 26 l. de-a lungul intregii vieti. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. emotii.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative.

putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. Trecut Prezent Viitor 1.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Voifi Voi fl . Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. dar in momente diferite. De asemenea. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt .. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. 2. pe 0 alta foaie de hartie. Suport. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Vreau Spun Voifi. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi.. Ia un anumit nive!. Ma vad Simt. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3.. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. este altfel. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. 1. in contexte diferite $i nu nurnai. Incercati sa precizati aceste "voci". "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Eu sunt . (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. aceste probleme? '. Fiecare dintre noi. 26 . Evit. tinand cont de cele trei perspective temporale.

minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. ~igrafice. f:. chestionarul presupune mai multe ~iferente. ce un sa bine gandesc. din sa ~iexaminand tine. simti cor. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". locullucrurilor putemica. structuri. ~ima~inariile. ie~i tare. ce vorbe~ti.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. la ceilalti puzzle. studiu. ~idiscuri. sa tine ocazii colectionarea lucruri. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. de "creativ". ochi felul original cuvinte. 6. ascultator". de ~iteoretic. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. despre a sa festive. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. 3. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. sa ca in pe muzica. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat.. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. idei. u~or (de in tricotat. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. mediator emotii..-. ajuta altii. ca lume.inteligenf'. tine. muzica. "muzical" pove~ti bine "istet". muzicii. lucrurile tehnica romanele bun filmele. de in logice. place sau mi~care. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. cu ta fizice. de idei. ~icred ~idetalii. actiune. video "rapid" ~ibaneuri. te contextul. pentru "suportiv". nepunandu-se problema ierarhizarii lor. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. "personalitate". artizanale fotografiezi. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. 26 1. voce in dansator" deschi~i. imagini. de grupuri conflicte. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. "talentat". oameni. u~urinta ~isa "talentat". nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. camera. figurile. incon~tient timbrelor). Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. Iti participi echipa. casa. incruci~ate. dezlegi dansezi scrii. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. SF. concepte. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. grup. serviciului. incredere independent. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. muzical. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. oamenii. afara scrii. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. Iacand. . 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. sa cantece la mult ca cii despre putemice. calculatorul. mai propriu.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. . persoana la mai cel ce ghicitorile. 72). bine cu la in multa vise. 5. bine in propria la matematiea. pe bune. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. tai ~isceptic.stri'ilucitor". poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. . cuvinte sau motricitatea. informat". cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. bine lucrezi tejoci. cu e~ti intuitie.

interiorizati. valoarea dominanta: placerea. optimi~ti. indiferenti la viata social ii.inchi~i. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. vor sa uimeasca. dar cu respect pentru ceilalti. stiingaci. au simtul umorului. au initiative ~i mare suplere in spirit. punctuali. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. pe care ar vrea sa-l schimbe. timizi. deciziile luate? In genere. EnAS (Sentimentalii) .' rad rar.meditativi.E.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. sunteti risipitor. foarte putini· emotivi. iubesc lini~tea. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. valoarea dominanta: actiunea. rapizi in executie. scrupulo~i. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. nepunctuali. inclinatie pentru bizar. P. rezistii la obstacole. valoarea dominantii: intirnitatea. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. rara 0 viata intema bogata. obiectivi. iubiti noutatea. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. sumbri. A. valoare dominanta: legea. rara initiative. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. spirituali. nu sunt constanti arectiv. tenaci. . valoarea dominanta: succesul. toleranti prin indiferenta. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. . respecta legile ~i principiile. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei.imapasibiii. au nevoie de emotii putemice. gravi. dar cinstiti. dar amabili ~i sociabili. nemultumiti. variata.activitate intensa. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . individuali~ti. valoare dominantii: opera de realizat. inclinati spre lenevie.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. persistenti in du~manii. oportuni~ti. nEAS (Flegmatlcii) . energie.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. tendinta spre exteriorizare. nEAP (Sangvinicii) . incapatanati. ironici. politico~i. valoarea dominanta: lini~tea . severi. ponderati. cu spirit practic. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . impart oamenii in amici sau adversari. EnAP (Nervo~ii) . calmi. singuratatea.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. 26 . nervos. macabru. nesociabili. plini ·de secrete. revolutionari. sceptici. concilianti. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. altfel non-A. unic.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. Ie plac sistemele abstracte.dispozitie variabila..EAS (pasionatii) . nEnAS (Apaticii) . tacitumi. antreneaza ~i pe altii in activitate. emotivitate puternica. analizeaza indelung propriul trecut. civism accentuat. deseori rara masura ~i gust. EAP(Colericii) . vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. genero~i.sunt lipsiti de energie. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. dominator. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. neglijenti. egoi~ti. altfel non-E. putere de mundi. plini de viata. altfel S. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". hotararile. nEnAP (Amorfii) .. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. valoarea dominanta: distractia..activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios.iubesc societatea. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. recurg u~or la minciuna sau fictiune.

ClujN apoca. Editura Didactica ~i Pedagogica. Bucure~ti.. Bucure~ti. lnvatarea umana. (coord. Cluj. 1996 Ribot Th. Esotera. . Jung. Editura de Vest.). 1997 Dumitru I.. Iacob L.. Bucure~ti. Bucure~ti.. lntroducere inpsihologia lui C. 2003 Cocorada E.. 2001 Druta E. Litoiu N. Bucure~ti.. Editura Stiintifica. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Eul $i personalitatea. Bucure~ti. 1999 Editura Teora. Psihologie $colara. 1996 Editura Piaget J. ClujNapoca. 1996 N eculau A. (coord.. Niculescu R. Ghidul examinatorului.. Editura Gloria. 1998 Editura ei.•.. Ia~i. 1964 Editura Che1cea A. Psihologia pentru toti. Birch P. Bucure~ti. 1991 Cosmovici A. Bucure~ti.. (coord. Editura Univers Enciclopedic. 1984 Zlate M. lntroducere in psihologia contemporana.. Bucure~ti. 2002 Zlate M.). 1991 coard. Editura proGnosis. 1993 IlutP. Psihologia mecanismelor cognitive. Ia~i. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 1974 Radulescu Motru C. Cluj-Napoca. Bucure~ti. Creativitatea . Bucure~ti. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Psihologie cognitiva. Manual de psihologie sociala.Editura Polirom.). 2000 Moisin A. 0tet E. Editura Geneza.). Editura IR!. Bucure~ti. Bucure~ti.2001 A. Ia~i. Allport G. G.. Dictionar de psihologie.. Ia~i. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Timi~oara. 2003 . 1963 Radu 1. Consiliere educationalii... Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.. Che1cea ~. 1999 Fordham E. Bucure~ti. M. Editura Didactica ~i Pedagogica. Dictionar de psihanalizii. Memoria $i patologia Bucure~ti.Norbert Sillamy. Dinamica personalitatii. Editura Trei. Stoica A. K. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. (coord. AI. Psihologia dezvoltiirii. Bucure~ti. Memoria umanii. 2000 Editura Stiintifica. (coord.).Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. 2000 Thorndike E. Psihologie distractiva. Bucre~ti. Editura Polirom. Polirom. Editura Polirom. Ia~i..1994 "" ~ Badley Baban Birch A.. Ce este vointa?. Psihologie generalii pentru liceu. Caracterulla elevi. 2004 Zlate M.. lntroducere inpsihologie. 1998 Radu I. 1998 Golu M. Editura Tehnica.~ . 1978 Clegg B.Roland Chemama. Ia~i. 1969 Editura Trei. Bucure~ti... 2004 Z6rgo B. Bucure~ti. Ia~i. atitudini $i comportamente sociale. Editura Polirom.. 1981 A"":. Editura Stiintifica. Editura Stiintifica. Curs de psihologie. LAROUSSE . Psihologie generalii. Tineretului.. Psihologie $i educatie. Editura Didactica ~i Pedagogica... Editura Dragan I. Bucure~ti. Editura Po1irom. Spineanu-Dobrota S. Editura Univers Enciclopedic.. Bucure~ti. Psihologia inteligentei. Psihologie.. 2000 Platanov K. Editura Polirom. Psihologie $colarii. Editura Sincron. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Editura All. LAROUSSE . 1997 Miclea M. Editura Polirom. Cifrul vietii psihice. Valori... 1983 Zapan Gh. Bucure~ti.. 1999 Cosmovici A. 1998 Cosmovici A. Bucure~ti. Aramis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful