Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.3 3.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1. Aten tia 10.3 11.3 13.1 21.4 4.2 21.1 Personalitatea ca sistem 15.2 3.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1. Imaginatia 8.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20. comportamente 95 12. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.2 Statusul ~i rolul.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.4 4.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. Gandirea 6. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Reprezentarea * 20 17.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7. Temperamentul 17.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.4 11. Lim baj ul : 40 9.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5. Procese psihice cognitive senzoriale 3.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Personalitate 16.3 4. Personalita tea 17 15. Individ.5 Memorie ~i uitare 21.2 Clasificarea deprinderilor 14.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.indicatori ai comportamentului social 23.1 13. atitudini. Deprinderile * * 14.2 Verigile functionale ale limbajului 9.4 Rolul proceselor afective 13. Afectivitatea 12. Persoana.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7. Personalitate* 16.5 Metodele psihologiei * 12.5 21.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 Procesele ~i formele memoriei 7. Comportamente pro ~i antisociale 24.1 Definirea psihologiei 1.2 11.3 21.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.1 Latura dinamico-energeticii 17.2 Tipuri de relatii interpersonale 23. Perceptia* 4.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.4 Tipologia gandirii 18.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.1 Atitudinile sociale 25. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.2 Modele de personalitate 4. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.2 Structura caracterului 19. Senzatia * 3.2 13. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25. Motivatia 11.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.1 11.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.4 21.1 Imaginea de sine 22.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Relatiile interpersonale 23.6 21.5 13.CUPRINS Introducere in psihologie 1.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.2 4.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.2 Formele atentiei 10.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.1 3. Memoria 30 7.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. Caracterul 19.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.4 13.3 Relatia valori.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.3 Clasificarea proceselor afective 12.1 Individ.1 Comportamente pro ~i antisociale 24. Creativita tea 20.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23. Persoanii. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22. Baze metodologice 6 1.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.3 Functiile limbajului 9.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.2 Procedeele imaginatiei 8.1 Conceptul de creativitate 20.

.:\.4 1.. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.i:.2 1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.1 1.5 Introducere in psih.\. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".5 Definirea psihologiei Principalele momente... Baze metodologice 1...i~ :...~.~.":..3 1..'r ki.::.ologie 1.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .

activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. John Watson. N. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. psihologia inseamna . IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. 3.sIar~itul primei jumatiiti a sec. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor).tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. Ach. Watson. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. etimologic. Mai intai medic. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Bain.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). 1. Dunker etc. In acela~i timp. Gestaltismul (K. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. W. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . Psihologia c1asicii (1879 . termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. H." Psihologia este . Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine.6 I. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. Taine. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. c. Lipps etc. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor.~tiinta despre suflet". Skinner etc. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. A. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. considerii con~tiinta 0 fictiune. Behaviorismul (J. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german.. teorie. structurile fiind date. O. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. fiind lipsitii de un suport faptic. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. reprezentariJe ~igandirea. (w.. Caracterul organizat al psihicului este innascut. Asociationismul (AI.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). Th. deci. Koftka. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. iar la un nivel superior este gandirea). de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. Psihologiareprezintii . Psihanaliza (S. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. directii.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. C. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. B. inteleasa ca 0 lume interna. W. Astfel. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. comportamentale. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. b. formal. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. aceasta putand. 0 ~i procesele sistemul psihice. Kohler. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. Introspectionismul (w. F.) sustine primatul partii asupra intregului. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. la Leipzig. 1904-1920).. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Freud.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". e. Philipp Schwarzerd. BAZE METODOLOGICE 1. Fondatorul curentului. Janet) Din punct de vedere istoric.) apare .~tiinta a vietii mentale. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff.n. 0 inventie purii a filosofilor. Wundt etc. ea se mentine la un nivel speculativ. (P. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. Thornidke. studiu. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. iar dupa aceea fizioJog. Ed. James. VI-V Le.~tiinta conduitei". d. precum: a. 2. Adler etc. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. Jung. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). inchisa. precum ~ipersonalitatea.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi.

respectiv fiecare om este unic. care ne particularizeaza. La omul concret. la stimulii exteriori. substratul material . multifazice. 0 stare de necesitate. ultima treaptii a 3. activitati). psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. neconditionat.i caracteristicile sale In definirea psihicului. 3. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. Stadiul psihicului senzorial elementar. 2. la (con~tientasau incon~tienta. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. 3. interne (perceptii. Sigmund Freud. in care persista in timp. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. Stadiul psihicului con~tient. care se declan~eazape baza unei deliberari. simple care includ 0 singura secventa. N. f. de igiena corporala. coerenta. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. specificiiomului. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. a creierului ~iva depinde nemijlocit e.3 Psihicul . Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala.actioneaza ~ise conduce 3. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. aptitudini. reprezentiiri.Psihicul este 0 functie a c. Stadiul intelectului. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). afectiva. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. cat ~ide conditiile interne 2.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. care includ 0 serie de reactii. complexe. Fondatorul psihanalizei. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. ne arata ralul instrumental. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. al gandirii senzorio-motorii. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. instrumental-rezolutive. de descarcare-eliminare. nea~teptate. ca filogeneticii. El ii asigura trasaturi. directe. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. omul cunoa~te. memorie. durabilitatea. particularizarea. subiectiva. erotico-sexuale. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia.se dezvolta ~ise care se dezvolta. de ~coala behaviorista. depind atat de schimbarile din mediu. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame.dintr-o data. lumea extern a . Wallon. prin conduite care de a gandi. sistemului nervos. pentru noi. predominand reactiile inniiscute. H. intentionate-voluntare. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. triisiituri de cresc. 0 componenta emotional25 de ani). etapa optimului functional (25-65 de ani). Prin psihicul sau. nivel de creativitate etc. eaci. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. de a actiona. instrumentala. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. 2. b. care. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. Dupa gradul de complexitate. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. un mod anume de a fi. imaginatie etc. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b.buna sau proasta dispozitie ete. sentimente.). N. gandire etc.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. conditionat. organismelor animale care poseda sistem nervos. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. la nivelul caruia se 1. are fiinta bio-psiho-sociala. b. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. iar ca • 1. biologicii ~isociala. neintentionate-involuntare. ale omului cu realitatea concreta. urmate de aparitia solutiei pc a. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. 1 1. psihice (gandire. Leontiev etc. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. voluntar. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. Stadiul psihicului perceptiv. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient.· 4. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. El se manifesta prin procese functional. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. care distinge 4 faze: este reflex. 2. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. d. copiii mici seamana foarte mult intre ei. exista comportamente: . care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. f. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat.) ~i na~tere. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale.).A. de cunoa~tere. in plan metodologie. deci ca fiintiibiosociala.imaginea senzoriala a stimulului. psihologia contemporana a. omului adaptarea la conditiile mediului. rolul acestuia. de orientare-investigare.) ~i a laturii externe (reactii. subiective. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe.ca reactie la psihologia introspectionsitii. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. Janet. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. actiuni. de a simti. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). omul este personalitate. declan~areareactiei). care se formeazii.

Memoria. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. de fapt. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. H. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. Pe parcursul vietii. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Ele sunt. mancatul etc.. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. R. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. uitarea de nume etc. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. care admite notiunea de incon~tient dinamic. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. specifice incon~tientului. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. ea fiind sustinutii de motive. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. care stocheazii informatiile. achizitionand informatii. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. Astfel. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. Autor a numeroase lucriiri. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei).4 Ipostazele psihicului ~iirela. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. desenatul.~ 8 1 1. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. de autoreglaj voluntar. ci 0 stdinsa interactiune. de imaginatie. deoarece la fel de important este ~i limbajul. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Cunoa$terea omului (1927). ciici. dar aceasta nu se reduce la gandire. tendintelor. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. ea indeplinind un rol conducator. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Alfred ADLER (1870-1937) . operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. stiiri afective. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. de trairi afective. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. pulsiuni sexuale. de orientare spre scop. intervine imediat analiza con~tienta.~tiintii"). Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. dar contribuie la con~tiinta. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. interactioniim cu ceilalti.). in momentul respectiv.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. PSihologia $colarului greu educabil (1930). Totodata. ~i cu propriul organism. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. Medic ~i psiholog austriac. concretizat prin functiile de cunoa~tere. in caz contrar. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. trebuinte. mecanismele antiredundante. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . elev dizident al lui S. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. de vointa. Alfred Adler. are 0 puternica motivatie incon~tienta. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. ele fiind reciproc convertibile. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. vise.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. ganduri ~i dorinte ascunse etc. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. Sensul vie!ii (1933) etc. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. il exploram pentro a-I cunoa~te. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. Freud. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. Copernic etc. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. creatoare ~ianticipativa. mersul.

Cand este orientata spre noi in~ine. Dupa incadrarea in timp. de informare. sa fie sistematica.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. dependente . Metodele au un caracter instrumental. sex. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. Metoda convorbirii . Criteriile de clasificare. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. exista: teste de performanta~i teste de personalitate.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). de atitudini ~i opinii. EI trebuie sa respecte cerinte. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. forma ~i marimea capului etc. Dupa obiectivul urmarit. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. nivel de instruire etc. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. Dupa modul de aplicare. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. foarte sintetic. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme.S . in care subiectul sa se poata exprima liber. de cuno~tinte. 2. 1 .9 1. Dupa modul de desfa~urare. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. Ancheta pe bad de chestionare . intermediare . inchise (Da . originalitatea ~i complexitatea. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. in cazul teste lor psihologice. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. efect.. Acesta.contine intrebari factuale sau de identificare. Dupa durata de parcurgere a testului. printre acestea: 1.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.E .(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. Astfel. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. independente . structurata pe baza unor criterii logice. observatia devine autoobservatie. subiect . exisHi: teste individuale ~i teste colective. 3. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). sunt numeroase. 2. interpretare ~i de actiune.) ~i 4. mijloc ~i scop".R . de motivatie. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). In continuare vor fi prezentate. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator.I . Ancheta pe bad de interviu . lungimea membrelor. b. noutatea. Metoda anchetei. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. Este introdusa in 1879 de W. pe un e~antion reprezentativ. valoarea ~i utilitatea etc. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . de interventie. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). care cunoa~te doua forme: a.Nu).. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). 3. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. 4. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). Metoda analizei produselor activitatii.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. 2. 3. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. pentru a reconstitui istoria ei.

psihicul reactionand intotdeauna unitar.ltient sunt evidente in numar mic. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. Identificati criteriile de raportare utilizate.ltiinta~i alte ~tiinte.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. 3. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. chiar daca la nivel conf. innascut ~i variabil. ignorarea acestui lucru. Instinct = comportament spontan. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Adesea. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. structura) f. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. mai pregnanta in primii ani de viata. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Princip~ul determinismului. Principiul dezvoltarii. psihologia de-a lungul unui an ~colar.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Intocmiti. cunoaf.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. a libertatii de optiune. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. De asemenea. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. Timp de 0 saptamana. 1." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. dorinte etc. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. . de fapt. potrivit obiectului sau de studiu. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. iar la final regresul. analizati-Ieimpreuna cu acesta. scop. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. la nivelul clasei. corp sau din lumea exterioara. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. Functionarea acestui principiu arata. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. Pradines. necesara. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Ii ~LICATII 1. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. potrivit caruia exista: legi de functionare. Notati observatiile in caietele voastre ~i. a. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. dupa care apare incetinirea. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. aceasta 0 transformare permanenta. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Intui{ie =. legi de compozitie (organizare. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor.li legi de dezvoltare. efectiv. este 0 constructie specific a omulai. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. 4. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. se intampla. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. 2. ideal. 3. Mai mult. Totodata este un sistem dinamic. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. In definirea psihicului. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). b. 2. Potrivitlui J. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. Sartre). sistemul psihic este un sistem autoreglabil. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. a vietii. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. adica ceea ce se intampla. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. informationale f. Piaget. P. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. cu evidenta. I.lte geneza lor. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori.apoi. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. cel mai adesea. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. pentru realizarea unei nevoi.lienergetice intre organism ~i mediu. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. Principiul organizarii sistemice.

1 5. senzatiilor .4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" . Senzatia .2 5. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4. * 3.• . Perceptia * 4.•.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .2 Legile generale alp perceptiei 4.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.1 3.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.3 Formele complexe ale perceptiei 4.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.3 3..2 3. Procese psihice cognitive senzoriale 3.3 5.5Perceptii denaturate 5.11eprezentarea* 5..

gandirea ~. motivatie etc. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care .). insa. functionand simultan. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. nivel de creativitate etc. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei).). este ambiguu. legea selectivitatii. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. aparent simplu. trasaturi de caracter. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor..d. adica intai intra pe scenii senzatiile. legea contrastului senzorial. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. apoi perceptiile. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. chinestezice. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. de fapt. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. legea constantei perceptive. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. vointa. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. profesor de fizica ~i de filosofie). auditive. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. surzenie etc. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. a mi~ciirii etc. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. ele se afla in interactiune. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. in realitate. perceptia ~i" reprezentarea). In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. Prin psihicul sau omul reu~e~te. gandire. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. la solicitarile externe ~i interne. olfactive etc. Astiizi. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). matematician.). anticiparea etc. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. are un domeniu vast de preocupari (medic. spre deosebire de procesele psihice. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. procese cognitive superioare (gandirea. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. separat unul de celiilalt. independent de' semnificatiile lor. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt.. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat.m. nu furnizeaza informatii specifice. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii.).. Recent. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. olfactive ~i cutanate). in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute.. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. in intuneric. memorie. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. a timpului. ci ~i noaptea.a. auditive. printre care se numarii ~i perceptia. durata ~i tonalitatea afectivi'i. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. perceptiile ~i reprezentiirile. pentru a u~ura intelegerea acestora. buna sau proasta dispozitie etc. •. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. chinestezice etc.. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. pe baza cuno~tintelor anteriQare. afectivitatea). Filosof ~i psiholog german. gustative. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. se recunoa~te cii termenul de "senzatie".) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva.). modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. legea adaptiirii. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. In diferite lucriiri de specialitate. imaginatie. Nevoia de adaptare a organismului uman. 2. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. Aceasta clasificare lasa. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. dotat cu mecanisme de autoreglaj.•. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. adicii procesele cognitive senzoriale. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia).

analizatorilor). deliberare. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. reactionati in diferite situatii. esteo imagine complexii. sintezii senzorialii). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. privim un obiect putem sa descoperim detalii. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. insu$iri care nu au fost observate anterior. Printre lucriirile sale importante. Prin natura lor. I. 3. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. Astfel. ::>.13 informatia nu este prezentii. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc.si neantul (1943) etc. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. poate fi modificatii unitarii. se constituie insecundarii baza senzatiilor. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. rol care a fost contestat ~i de William James. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. decizie $i executare a actiunii. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. Astfel. cat ~iin starea de somn.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. iar. reprezentare §i psihic. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. ceea ce presupune reflectie. ~PLlCATII 1. Procese cognitive superioare -'--~ . Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. pe de altii parte. . aqiunea directii a stimulilor asupra r.. omul se desprinde de "aici ~i acum". ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. Prin reprezentare.. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. Fiinta. 2.este yorba de gandire. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. sau estomparea altora. obiect).este 0 imagine bogatii i'n conti nut. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. insu~irile caracteristice). Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. memorie ~iimaginatie. repetate a obiectelor. cu interes $i pentru psihologie. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. voluntar. Schita unei teorii a emotiilor (1939). F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. in primul rand ca fiintii con$tientii. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. formate in pr:ezenta obiechllui. in timp ce dad. simNi. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. se pot aminti Imaginatia (1936). reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica.

. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. dar rareori omul Ie realizeaza separat. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. auditive.§i. neplacere etc.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual.realizeaza prin intermediul senzatiilor. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. 3. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. problema senzatiilor a starnit vii controverse. interoceptive. sonori.).3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. 2. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. frecventa care da iniil(imea sunetului.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . impresiile noastre despre temperatura etc. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. ci mai continua cateva miimi de secunda. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. * 3. la un nivel general. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. A§a cum rezuIta din definitie. 3. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. 2. gustative etc. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. SENZATIA . Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). obiectele. culorile. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. care I§i au sursa In me diu I extern. 3.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. forma undei care da timbrul. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . in mi§care. In realitate. sunt proprietatile unor obiecte. cu atat culoarea este mai saturata. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . in limb a latina.. cu sursa In mediul intern. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. vor fi integrate In procesele perceptive. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate.1 Definirea . de aceea. auditiv etc. ele neavand existenta de sine statatoare.r '" 14 II i ! 3. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. luate separat. In psihologie. insu§irile nu exista In stare izolata. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie.). 4. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. tensiune. ci cu 0 anumita intarziere (100. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). gustativ. fata de noi. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. integrandu-se acestora. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. mecanici etc. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. C.. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. vioara etc.proprioceptive. Senzatiile. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. Senzatiile cutanate' (cutis. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. depresie. ale obiectelor ~i fenomenelor. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. 3. asperitatea obiectelor. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. pe buze $i pe varful degetelor. _.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. iar cele neperiodice produc zgomote. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. stimulii lor fiind substantele volatile. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. 4. duritatea. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. mai pura).

avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. despre mi~carile capului pe verticala.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. E = excitantul.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. "La inceput.verdele . 3 3.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. unde S= senzatia. ci cu logaritmul acestuia. eel mai bun contrast este galben ~inegru). este mai mica ~iinvers. vizuale ~i termice. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora.v ~i un contrast s." (Testul Luscher) .. sensibilitatea fata de stimul cre~te. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). senzatia cre~te mai incet decat excitatia. Potrivit acestei relatii. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. sellZor. legea pragurilor absolute. Exista un contrast succes. fizicianul german G. 8. acesta nu a fost direct stimulat). astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. Fechner. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. avand tonalitate afectiva. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. ele contribuie la reglarea apetitului. (. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. legea semnijica(ie. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. 7. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. ) Noaptea aducea pasivitate. Senzatiile organice sau interne r. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. Weber ~i G.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. 0 relaxare generala a activitatii. sarat ~i amar. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. numite legi ale sensibilitatii. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I .instinctiIl de conservare. sensibilitatea scade.multan (evident mai ales in cazul culorilor. necesara pentru a determina 0 senzatie. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . In corelatie cu senzatiile olfactive. viata oamenilor era dirijata. iar K ~i C sunt constante. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar.4 Legile sensibiliti. acru. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. a metabolismului ~i a glandelor. Astfel. Daca este foarte slab. slabiciune etc. 6. atunci intensitatea fizica a stimulului.itmul stimulului. legea contrastulu. legea adaptar. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). in tendoane ~iin ligamente. obscuritatea ~i lumina. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. greata. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). calm. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva).T. sete.. despre mi~carile de rotatie. a pasivitatii. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. culoarea complementara .. H. el nu e sesizat. Albastrul este deci culoarea calmului. 5. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. daca exista 0 relatie de concordanta. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam.).

concluziile obtinute. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). Calea eferenta. stralucire. directa In generale. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). grad de tiirie. . La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. al unui fenomen etc.'= organ de simt. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. 6. Sub actiunea stimulului adecvat.r~ . apoi. In sensul unei probleme. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . EdituraSincron. Timp de 0 saptamiina... Zona centrala (componenta cerebrali'i). Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. cale aferenta. relativ stabile ~irepetabile. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. In caietele voastre. prelucrare ~i stocare a informatiei". care reprezinta sectorul intermediar. a desemna organele de simt periferice. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. In concluzie. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. •• . ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. Radu (coord. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. .precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. de la toti receptorii. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita... asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. biti/secunda. lntensitate = stare a ceea ce este intens. Celulele receptoare (aprox. I. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. '11 __ . Notati. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. Calea aferentii. proportional cu intensitatea stimulului.-----. sunt rezultatul interac!iunii. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare.e sistemului nervos central).-".~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. Acest traseu nu este continuu. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. Potrivit cercetarilor realizate. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. receptorii sunt determinati genetic. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5.). in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". inclusiv scoarta cerebrala. necesare.). Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa..) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. de forra. Receptorii sunt in permanen!a activi. 400 mil. Informatiile senzoriale. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. comparati concluziile obtinute.

Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. H. la datele initiale. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. ireductibile la parti/elemente. Intr-o a treia faza. ci auzim soneria ceasului. . faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. de semnificatia functiei pe care 0 detine). a discrirninarii. Realizarea procesului perceptiv. precum orice proces. vedem obiecte care au diferite culori etc. in ambianta. La un moment dat u:. Psiholog american ale carui cercetari s-au . obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. in realitate.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. . Ca ~i senzatiile. dar. Edward L. .. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. O.influentat pregnant pedagogia americana). intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor.a clasei). W. atunci apar halucinatiile).. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. temperatura.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei.. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. Deseoperirea stirnulului. de experienta anterioarii. presupune. Primul nivel este cel al perceptiei. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. PERCEPTIA* . Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. structurile fiind date. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. intre senzatii ~iperceptii. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: .4. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. detaliile obiectului . adica include atat insu~irile importante. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. ca act de sesizare a realitatii concrete.ase deschide brusc. se formeaza perceptiile. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. predeterminat. Pornind de la ele. .). perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii.. Human Learning (1931).) afirma primatul intregului asupra partii. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . persoana care a deschis u:.Asocia(ionismul (Al. reprezentarile ~i gandirea. cantitativ ~i calitativ.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. Baine. 4 1. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate.axat pe inteligenta animalelor. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate.Gestaltisnru/ (K. Wundt etc. Dunker etc. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. THORNDIKE (1874-1949) . nu vedem culori separate de obiecte etc. el posedand calitati proprii. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt..1 Definirea . de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. euloare etc. Kofika. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. 4. Ca ~i senzatia.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. in totalitatea insu~irilor concrete. cat ~i pe cele neimportante..aeste directorul ~colii). constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. subiectiv :. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. 0 durata temporala.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. contrast etc.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). Prin urmare. . dar. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). Ulterior obiectul este interpretat. Ebbinghaus. Educational Psychology (1913-1914). de asemenea. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. Astfel. Psychology of Wants (1935).detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului).) afirma primatul parpi asupra intregului.). Interest and Attitudes (1935) etc. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. a unor informatii despre particularitatile. .care pot fi surprinse "aici ~iacum").produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Experimental stadies (1911). sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. atunci perceptia este clara ~i precisa).

4. astfel.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . gandirea. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. Perceptia spatiului. vointa. in campul nostru vizual. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). in realizarea lor. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. adiciiea devine observape. sistemul biologic.dintr-un camp perceptiv mai vast. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. marime. de~i nu apare in mod foarte evident. formelor etc. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. implicand limbajul. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. simultaneitate ~idurata. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. I. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. relief etc. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. tactului ~i al auzului. sistemul socio-cultural. selectat. a culorilor. pozitie relativa. noi. determina.devenindfondul 4.3 Formele complexe ale perceptiei 1. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede.vorbinduse despre constanta marimii. 4. Astfel. cu ajutorul viizului.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". ca ~icum I-arfi vazut in intregime. constantei marimii obiectului. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. 4. dimensiuni. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. 4. ca in garii.d i s c on ti n u i tate. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. cosmic. la stadiul unei activitiiticomplexe. " Obsenatia se derule~ziiin timp. Perceptia mi~carii. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. motivatia etc. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. 2.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. 4 I .5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. Spre exemplu. cele mai. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. Oricare ar fi tulburarile care apar. 2. Iluziile perceptiv. in limbaj psihologic. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. 4. 5. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate.intre anumitelimite. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei..intr-o multime de persoane necunoscute.astfelincat acesta. In desfii~urarea procesului perceptiv. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. atentia. fata de el. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. fie la halucinatii. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. toate se leagii. obiectele par mai mici).4 Observatia . . importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. Spre exemplu. apare necesitatea selectarii stimulilor. in anumite conditii apar" denaturari. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. termenul de iluzie. deci reflect a in mod adecvat realitatea. orientate spre scop. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. actiunea mai multor legi: " 1. distante. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. 3. s ucc es iune. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. 3. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. Acestea pot avea cauze multiple. Perceptia timpului. interesul pentru 0 persoana. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. subiectul se comporta.apare ca invariant). intr-un fel sau altul. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). chinesteziei. aceste legi functioneazain interactiune.

care este • in realitate 0 figurii tripla. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. aceasta inglobata fiind intr-. celelalte constituind fondul percePtiei. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. pragma. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii.lncercati sa descrieti (In scris. 0 tanarii. Caracterizati. In aproximativ jumatate de pagina. . comparati perceptia cu senzatia. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). este cea a lui J. 2. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". in dauna obiectivitatii. Piaget. variatia intensitatii stimulilor etc. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. Pr. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. 6.agmatic = (gr.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. 0 Mtrana ~i un barbat. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . dintre fazele percePtiei. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. In cealalta imagine este yorba. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. ~PLICATII 1. "actiune") care prive~te actiunea. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. care par inegale. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". care functioneaza in raport cu anumite iluzii.apoi. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. in timp ce adultii. liniilor terminale. se pot observa.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. exemplificandu-le corespunzator. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Precizati fazele procesului perceptiv. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. rand pe rand. alterare. Se poate.o suprafata mai mica. fiind de amintit. de mai sus. falsificare. in figura din dreapta. dad este posibil). De asemenea. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. 7. 4. motivatia subiectului. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. sustine ca gasi 0 explicatie.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. astfel. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. in prima dintre figurile alaturate. La fel. care se realizeaza cu ambii ochi. vad aceste laturi ca egale. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. in alte cazuri. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. precizand patru asemanari ~ipatru diferente.dupa aceea.-----1. utilizand cele Invatate despre perceptie. familiarizati cu figura patratului. evidentiind caracteristicile perceptiei. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. egale. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. Astfel. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. 3. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. utilitatea. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. IDenaturare= deformare. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. de~i sunt egale. care nu corespund realitatii masurabile. in primul rand. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute).activitateaurmiirimcat mai precis posibil. 5. De exemplu. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta.

phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta.au un inteles. DomeanuDaniel ate nr. 5. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii.sunt procese de cunoa~tere. salt pe care il va realiza gfmdirea. obiectul. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. gustative. de aceea. " ..i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. de telefon 265976. exista reprezentari: vizuale. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana.sunt fenomene intuitive. motorii. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. de regula. . Malic Stefana are nr. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele.1 Definirea . pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. Andru Vasile are nr. pentru a memora sau retine un text. . anticipative.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. in linie dreapta. . In plan ontogenetic. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. un sens mai bogat). exista ~iurmatoarele deosebiri: . Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. Reprezentiiri picturale Neurolog francez.perceptia reflecta clar. sa citeasca cu glas tare).m 5. r 5. detelefon 245 678. dar ~i in starea de somn ~i. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. funqionalitate. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. completitudine). imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). Astfel. de telefon234 485.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S.perceptia se produce in prezenta obiectului. auditive. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. reproductive. 2. bazate pe perceptii anterioare. Staicu Larisa ate nr. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). reprezentarea nu este continuarea. Imaginile mentale oferite de reprezentare. printre care se pot aminti: 1. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. . imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului).. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. b. F~eud. precis. a acesteia. De asemenea. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). se realizeaza cu ajutorul memoriei. REPREZENTAREA *. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). de telefon 278 776. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane.oanumita semnificape. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. se poate preciza ca: . . In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. cu trairile afective. a casei parinte~ti. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). extensie. exista reprezentari: a. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. precizie. cu activitatea). a invati'itoarei. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i.determina efecte fiziologice (atat perceptia.

discursivitate verbala. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala.construirea figurii -. Caraeterul social. In rezolvarea problemelor de fizicii. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. individuale. schematizand datele perceptiei. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. 4. 4. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . discursivitate perceptuala etc. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). 5 5. Operatiyitatea. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . de rezolvare de probleme. caracterizate poo nefamiliaritate. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. exista reprezentari: a. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. mecanicii sau de geometrie.. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. Acest caracter permite. In special abstractizarea. indiferent de tipullor. Permit orientarea noastra in spatiu. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. conceptuale. de inviitare. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. dintre elementele comp6nente. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2.3 Proprieta. cat ~i . caracterizate prin familiaritate. 2. Integra rea. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. 5. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. Astfel. primare.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. J. 7. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. care reflecta imaginea unor obiecte. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. de munca. ci a~a cum ii este prezentatii. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. 5. Dupa gradul de generalitate. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". 9. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. spre exemplu. b. fiind yorba. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. ci de cele sociale). 3. 6. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. formale. aici. nu de reprezentiirile individuale. 3. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). c.pe care 11 va transpune dupa aceea. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. Autonomia. Figuratiyitatea. spre exemplu. adicii de detensionare nervoasii. in miisura in care imaginea. pe hartie. u~ureazii operatiile gandirii. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. cu grad moderat de abstractizare.21 3. figurativitate. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Sistematizand. sub actiunea operatiilor gandirii. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. Permit "progresul" perceptiei. exista reprezentari: a.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. 6. Potrivit definitiei de mai sus. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . generale.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). de creatie). Pot detine 0 funetie eathartica. detaliere pOOmijloace verbale etc. . imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. in primul rand. succesiv. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii.) . b. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice.pentru comportamentul individului. de posibilitatea identificarii obiectuale. cu grad inalt de abstractizare. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. Panoramizarea. 5. 8. b. Dupa gradul de abstraetizarc. fiinte etc. 4. exista reprezentari: a. 5. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. caracteristice. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. grad malt de abstractizare. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta.

. 2.. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. Ia~i. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. identificati daca apaqineti tipului vizual. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". 361-362). 0 refacere. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie.~tiinW' a simfului com un. Moscovici (ed. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. Neculau. o . Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. 5. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. Astfel. 0 reconstructie a realitatii. Structura sa nu este una definitiva. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. perceptii. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. 7. anumite imagini. EDP. Psychologie sociale. p. interpretari. Polirom. 2. Aplicatie: Identificali. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea.4 7). Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Neculau (coord.ln realitate. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza.. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . 5. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. a unor productii sociale.. Funcfie . intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. eliberare de 0 tensiune emotionala. notiunile abstracte in imagini familiare.(. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. p. 3.. Paris. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale.). 3). PUF. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. 6. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare.p. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. Catharsis = purificare. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. 4. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. in S. in comunitatea voastra. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. (.p. auditiv sau verbo-motor. D.B. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor.Argumentati raspunsu1voshu. Reprezentarile socia Ie. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. reprezentari. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. ci in 'urma unor procese. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. ~PLICATII 1. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. "Fenomenul reprezentarilor sociale".ea unui anumit proces sau conduite . un proces de modificare a unei reprezentari sociale. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata.. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa.).. in Psihologia nr. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". Reprezentarea sociala nu apare instantaneu.. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot).. In sens mai larg. suntem obligati sa Ie legam de ceva.Psihologia copilului. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. a reproduce un concept printr-o imagine. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. 1997. material ~i ideal. dintr-un astfel de proces de 5 I. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. intelegere ~i stapanire a mediului social. 4. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre.Piaget. Psihologia sociala a campului social.). (. "Reprezentari1e socia1e". Poate fi yorba de idei. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. 1969. in A. norme..lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. 1. convingeri. 3. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente.. 1993. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. "Representation sociales". Inhelder. A compara deja inseamna a depicta. 6. ignorand alte posibilitati. Argumentati. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete.58-59). categorii de gandire.

precum placut/neplacut.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. cuvant.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. pe durata parcurgerii acestei discipline. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. NU 5. adevarat/fals. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. 2. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului.r. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice.deoarece reflecta doar insu~iri separate. transfer etc. esentiale.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. se of era date suplimentare. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. sinteza. indicii. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. Itemi obiectivi . Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. pe langa eforturile de invatare.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. respectiv intelectivoperational a. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor.•.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. in timp ce ceilaHi raman in fundal. Obtinerea unor rezultate bune presupune. . Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. care pot fi: . . presupunand in formarea lorperceptiile. 2.). realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. .. raspunsul este negativ. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. constituind fondul perceptiei. in acest caz specificandu-se acest lucru). evaluare. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. Itemi obiectivi. . . Hemi subiectivi. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie.. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. Senzatiile sunt imagini primare. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. a~a incat nu 0 poate preceda. . care pot fi: . NU 7. acord/dezacord etc. DA 6.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. . simboletc. . . dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. prezentei acestuia. acord/dezacord etc. NU NU 3. adevarat/fals. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. NU 4.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. .itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. NU 8. . In acest sens. 3.mrm. diferite de activitatile de invatare curente. numar. exersare ~i aplicare. DA _ raspunsul este negativ.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. sugestii etc.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. . .itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate.

care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. e:l) contrastul cromatic etc.atlt senzatia. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. concrete ale obiectelor ~i b: 3).4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. Corespondenla ~-se f~ba.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.4).l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. Corelali B. 1. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. . : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. alci'ituind0 imagine unitara. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. 5) potrivit ei. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. conturarea speciala a unor elemente. adevarate coloane. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect.7) fenomenelor. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b .7) interesul pentro obiect. ci in interrelatii complexe. calitate. durata ~i tonalitate afectiva asociata. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive..ulului ~iintensitatea senzatiei. .potrivit legii adaptarii. A. cuprinzand atat insu~iri semnificative. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. . b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. referitoare la aces tea. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. 2. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. cat ~ide detaliu. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1.~lllllJ1ia!ll}mit. reglatoare a cuvantului.. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. in' acest caz. A. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. c:3). 5) prin dubla sa natura. functia a: Z). ca 0 conditie cu caracter de lege. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. 3. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. c: 1). in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. a) B.

..:::.i.2 Procedee1e imaginatiei 8. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ ..~_ .::r·/i"".irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.5 Memone ~l mtare· 8.. 7..:/~:.3 6. ·· :V r.4 • ~ tu .1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8. .•.4 Factorn. ~.~ '" ::::''.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.oril me~oriei. fonnele i memoriei 7." .• .•.· .-:~.. .. ~.:-:-:. ~%i'" I ~L.':"-' iil@j]}1l.'J 'I·'..: .le/ind~at. . .25 Procese psihice cognitive • superloare 6.'lt. Gandirea 6.· .•. ~ -'.<" IW .2 Procesele "i '!.. "i!r-". ·I!·.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'". Imaginatia 8. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7..-.• .. Memoria 7.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.. ·.3 Calitat.2 6.':':::::::::::.j..1 6.

principii. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. Howard GARDNER . trecut ~i viitor. . de "aici ~i acum". Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). . necesar. spatialii. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. P. continuturi ~iproduse . Psiholog american. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. accidental la general. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. Spre deosebire de perceptie. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. Guilford . a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. al acesteia. gandire divergentii.. Q. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. relatii.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. cu dezvoltare proprie. sub forma notiunilor. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. psihologul am'erican. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. Howard Gardner. de la particular la general. care este strict legatii de prezent. Thurstone. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. Jean Piaget. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. sisteme. de control asupra celorlalte procese psihice. In anii '90. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. psihologul elvetian. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. The Unschooled Mind: How etc. GiNDIREA &. Psihologul american. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. c1ase. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. stadial. gandire convergentii. In aceastii acceptiune.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. in prezent. influentat deJ. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). in timp. naturalism. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. care impreunii se imbinii. diferite intre ele. muzicalii. ci mai muUe..produse (6): unitiiti.operatii (5): evaluare.sistem de operapi (tatura relationalii). dimpotrivii. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. Guilford. legi). gandirea se apropie de inteligentii. . Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. transformiiri ~iimplicatii. Astfel. format din trei componente: . logico-matematicii. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). pe rand. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. simboljc ~i figural. chinestezicii. Prin aceasta. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). ca: .. continuturi (4): comportamental.1Definirea . Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. (1943-) &. dobandit. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). din punet de vederestructural. judecatilor ~i rationamentelor . Piaget~i L. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie.r I I 6. J. esential. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei.sistem de notiuni. semantic. gandirea poate fi definitii. interpersonalii ~i intrapersonalii).a insu~irilor comune. Analizand inteligenta. P. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. cauzale dintre ele.

Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. mai apropiate de concret. Se poate realiza: spontan. saradicioase in continut. intreg. actional ~i afectiv. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. 1.interpretarea. b. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . fiind trait subiectiv. inscrise intr-o logicii naturalii. inductiva. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. 2. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. reflectand legitatile realitatii. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. a unui obiect). Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. sintezll. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. a opiniilor. comparatia. b. 2. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. notiunea propriuzisa. dintr-o data ~i treptat. in evantai. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). in mj. la formarea de re!ele semantice.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. 1. nefiind imagine. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. dar niciodata reductibile la concretul singular. euristicll. explicarea ~i teoretizarea. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. notiunile pot fi: a. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". in timp sau discursiv. in interpretarea ~i explicarea realului. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. fapte ~ifenomene. a. abstractizarea. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). din elementele sau insu~irile sale. . algoritmica. propozitii. solutiilor in unitatea de timp. permitand intrarea in posesia definitiilor. 3.27 Pomind de la modelul de mai sus. ~tiintifice. 5. a unui obiect. ramanand in minte numai idee a. desprinsa de orice conexiune intuitiva. concrete. Realizarea ei se baze. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. 4. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. principiu. abstracte. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. atunci el face parte din categoria respectiva. 6. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. b. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. a cautarilor ~ia transformarilor. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_.disponibilitatii. Prin factura ei. C = animal. Operatiile fundamentale sunt: 1. este opusa vascozitatii gandirii). Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. care pierd orice legatura cu imaginile. in mod necesar. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. 2. nu se aseamana cu obiectu!. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. ce consta in reconstituirea. Judecata este 0 structura informationala mai complexa.date izolat. 3. generalizarea.nte. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. indiferent de datele statistice existente. 4. dar neimplinitii sub aspect deductiv. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. . in minte. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . considerate neesentiale ~iaccidentale. Fiind un integrator categorial. la ob!inerea rezultatului preconizat. notiunea este totdeauna generala. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. Gandirea ca sistem de notiuni. B = pasare. rigide sau labile. unde tendin!a este de a presupune ca. D = fiinta). principiilor ~i a legilor generale in analiza. analiza. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. este 0 operatie de descompunere. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. In!elegand diferite obiecte. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). empirice. 2. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a.

scopul problemei sau starea finala. pe intreg. reformularea sau simplificarea problemei. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. 1. pe imagini sau scheme figurale . b. analitic. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. fiind yorba de creativitate. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. se delimiteazii tipul de gandire: a. b. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. bazate pe metoda de incercare-eroare. permanent. cu subestimarea detaliilor. 2. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. acestea pot fi: a. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. recurgand la solutii model incarcate de logica. 2. Problema se define~te prin trei elemente: . pe sistem. pe disocieri succesive. c. bine definite. operand in profunzimea lucrurilar. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. intuitive. b. intuitiv-concret. solicitatii). care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. cat ~i educational. 3. prin centrarea pe detalii.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. solicitata de problema. reluarea demersului cele a~teptate. imagistic. pfoblemele pot fi: a.perceptii. legile. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. sintetic. b. iar dacii problema este noua sau complexii. Pe baza raportului analitic-sintetic. se vor utiliza strategii euristice.slab definite. Rezolvarea 3. se delimiteaza tipul de gandire: a. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. 2. verificarea. In functie detipul de gandire dominant. cum. . 4. bazandu-se. . abstract-formal. desprinse de arice suport intuitiv. dar. a rezolva probleme.~em- &. mai ales. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. ce urmeaza 0 linie deja trasata. principiile. care este 0 etapa foarte importanta. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. divergent. ce lasa libera imaginatia. . 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). reprezentari. se delimiteaza tipul de gandire: a. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. 5. a structurilor logico-simbolice. pentru ce?".starea initiala sau punctul de plecare. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. b. a opera adecvat cu notiunile. convergent. test·area ipotezelor.

Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. I. ~i modul de existenta a 5. profesori etc. rude). asupra celorlalte persoane.spre ace a~l punct.• Multifazic = realizarea simultana. Utilizarea lui "trebuie" .Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. 1996.. Polirom. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. C~ 'd reapta.. cum pot fi remediate acele deformari. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. Gandirea in "alb ~inegru" .29 •. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. 10. In aproximativ 0 pagina. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. asupra situatiilor de viata sau a societatii. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. pnvire la esenta.Este yorba de a utiliza. c'. a unor categorii extreme. 6. evitate generalizarile rara temei. dar ~i in sens invers. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. pentru autoevaluare. Ce se poate face? In primul rand.•. 4.. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. in general. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". 4. "totul". "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. in general. ori . astfel. lucrurile sa fie gandite nuantat. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. 2. ceea ce conduce la descurajare. argumentati ~1 6. strategie euristicii ~i fnfelegere. "niciodata"." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam.. ~PLICATII 1.ii. 196). Suprageneralizarea . neincredere in sine ~i in ceilalti.. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. "Trebuie sa fii cel mai bun". de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta.. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. Conceptul este un produs specific gandirii.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. devenind. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. centralitatea 9. a realitatii prezente sau viitoare. partial sau final. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. IEmpatie = rezon~nta. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati.Se refera la situatiile in Gare. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. Argumentati. "de fiecare data". Personalizarea . nerealiste in raport cu posibilitatile lor. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. evaluarea altora sau a unor situatii. comunicare afectiva cu se~enul. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. ca modalitati de operare a gandirii. specificand caracteristicile acestora.evidenta. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. in mod concret. aparand predispozitia spre e~ec). Psihologie generalii. al unui proces de gandire. b. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. in paralel. la lipsa increderiiln sine. respectiv cele mai des intalnite. numite ~i distorsiuni cognitive. 5.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare.. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. Deformarea selectiva . prieteni. 8. 2. Comparati sinteza cu generalizarea. Aceasta gandire a lui "ori . 7. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. acesteia In sistemul psihic uman. rude. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. Saltulla concluzii . cauza. 3. dezavantajos pentru persoana in cauza.. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. Cosmovici. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. 3. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. nivelul de aspiratie. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. p. Judecatile realizate de catre parinti. dar ~i experiente ulterioare. tip are de interpretare a propriei persoane.

de gradul de cultura etc. este inteligibila. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. este situaponala sau eontextuala. Eu-l.incluziune. pastrez. Continutul memoriei este divers. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. seleetiv. considera. reactualizez). tarii care viata psihica a omului ar fi. scopului ~i controlului deliberat. meeanica. de interesele celui care memoreazii. Ea are un caracter multimediat. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. dobande~te continuitatea identitiitii in timp.i formele memoriei Memoria. gratie careia omul inmagazineaz-a. . stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. inferente.7. creativitate. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. desta~urandu-se. memorarea poate fi: a.. Fiziologia sistemului nervos (1866). Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Prin valoarea sa adaptativa. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). 2. ducand la 0 invatare formalii. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. inteligibil. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. este organizata logic ~i sistemie. memo rare a poatefi: a. . de utilizarea unor procedee speciale de facilitare.2 Procesele . beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. 6. Chiar daca. selectiv ~iinteligibil. eajoacii un rol important in achizitionarea . reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. Medic rus. de asemanare . voluntara: este subordonata intentiei. 5. Henri Bergson. Memoria este un proces psihic activ. incepand eu intiparirea. este seleetiva. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. proces psihic complex. nu este persistenta in timp. de subordonare . intreaga materie. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara).i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. b.. mi~cari ~ideprinderi. Memoria este functia generala. efectuatii in lipsa intelegerii. Dupa prezenta sau absenta gandirii. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. fiinta noastra psihica. cuprinzand imagini. Formele memoriirii: 1.contrast. respectiv fixarea. piistrez. de asemenea. propozitie). anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. sunet. din punct de vedere structural. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. in toate fazele. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. este aetiva. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. Emil DuBoisReymond. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. Helmholtz (Berlin) etc. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. este mijlocita. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. cuvinte. nu numai cea vie. Un celebru filosof. MEMORIA 7. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. a experientei sub forma de amintiri. intelegere ~i rezolvare de probleme. cu un caracter situational sau contextual. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. 3. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. a efortului voluntar. conserva. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. de varsta. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. trairi afective. M. Totodata. 4.imposibila. 2. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. a scopului. Astfel.1 Definirea . evaluiiri ~i reorganiziiri logice. De fapt. practic. Dupii prezenta intentiei. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. sublinieri. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". idei. Seeenov). memoria este implicata in prezent. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. Gratie me~oriei.unei bune piiqi din experienta de viatii.

memoria auditiva etc. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. Continutul ei.foartescurt. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. bine organizat. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. senzoriala (vizuala. D. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. atat voluntar. economica.rie operaponala. stocajul senzorial.25-0. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului.. ajuta sa operam cu informatiile curente. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului.in campulperceptiv). concepte. ea are 0 importanta deosebita. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza.ea fiind. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. daca se repeta de catre subiect. In cadrul memoriei de lunga durata. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. sa dureze pana la 0. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). de experienta de viata a fiecaruia.deci ~i reactualizarea . 4. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. redus. 2.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. G. inferente (argumente) etc. cat ~iinvoluntar.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. memoria semantici. memoria afectivii: material fumizat de emotii. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. eronat sau fidel. memoria este: 1. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. distingem: 1. operatii. utile ~i altele nenecesare. ci forme de memorare inegal productive. auditiva. se pot distinge: a.sunt memo. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. uneori toata viata. 2. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . care face posibila perceptia. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. inmmpinand deci rezistente. pasiuni. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). simboluri. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. scheme.. Dupa durata pastrarii. pana a ajunge in centrii din cortex. de conditiile in care a fost achizitionat.logica.' Intrucat ne realizeaza. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. atat timp cat este prompt sau lent. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. necesar. dar ~i de particularitatile de personalitate. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. inutile.b. 3. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. de situatiile deosebite etc. avea mai mult de 5±1 elemente. a1catuita din idei. deprinderi. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). localizabile in timp ~ispatiu. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. memoria episodica.). in functie de conditiile concrete. atitudini. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. 3. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. de fapt. convingeri. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. 7 . este preponderent voluntara. tactila etc. b. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. daca elementele sunt grupate. active. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. sentimente.

Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). detaliile.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. 7 7. pe langa cunoa1. cre~terea interesului pentru informapile memo rate.>i srar1. de a Ie modifica pe cele existente.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare.servate corect 0 lunga perioada de timp. 3.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. Ca fenomen normal. o mare importanta are 1. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare..>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. construirea unor noi cuvinte cu cele date. precum: a. Factori obiectivi. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. 2. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. oboseala etc.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. mobilierul. se identifica ideile principale. starea de oboseala. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. Din pacate.3 Caliti. stabilirea unor puncte de reper. pozipa materialului in structura seriei .cu cat acesta este mai ridicat.r . f. materialele omogene. Rapidltatea fixiirii . A. g. atitudinile..>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia.>i ca un fenomen pozitiv. saniitatea. 3. denumiri etc. L. modul de prezentare .realizarea rapida. realizarea rapida a intiparirii.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. h. lumina. vorbim despre fenomenul uitarii. gradul de noutate a materialului . fiecare acponand asupra celeilalte. 7. de a Ie corela cu altele. pastra ~ireactualiza. Pentru adeppi reflexelor conditionate. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala.daca volumul informatiilor este mare. .>i necesar. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. suparatoare. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. eliminarea factorilor perturbatori etc. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). cu economie de timp-efort ~i de repetitii. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. trebuintele.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. dar 1.u~urinta memorarii. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil).>tergerea urmelor asoclatIve. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. a informatiilor.inceputul 1.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. starile emotionale negative. interesele. experientele penibile. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. e. 5.32 7. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. 4.simultan sau secvential. Mobilitatea memoriei . prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. Thorndike). asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. d. b. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. uitarea situationali (lapsusuri.>i unitar). Volumul memoriei . Triinicia pistririi . locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . 6. devalorizate. . uitarea avand caracter selectiv. Daca uitam informatiile neesentiale. motivapa. nume ~i semnificatia unor date personale.informatiile engramate sunt cOJ:).. aspiratiile. care trebuie considerat 1. prin 1. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. Uitarea este un fenomen psihic natural1. precum: gradul de implicare a subiectului. blocaje temporare).5 Memorie . stresul. penibile. a neutiliziirii informapilor. Astfel. Fidelitatea reactualizarii . de efort voluntar adecvat.cantitatea de material pe care 11 putem memora. uitiim 1. Pentru a optimiza propria memorie. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. Factori subiectivi. 2. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.>i informatii esentiale. G. necesare. precum: 1. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. c.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. scopul activitatii :viitoare.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. fapt care impiedica procesul reproducerii. de a Ie reorganiza. utile. volumul materialului . Promptitudinea reactuaUzirii .i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie.

Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i.. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens.intre 5-20 minute. apoi. 8. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. 7. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 1975. in cazul vostru. in aproximativ jumatate de pagina. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). de~i evenimentul a trecut. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei.100 "" .avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor..Memorie:ji uitare". apoi. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. in teoriile contemporane ale invatarii. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). in cazul vostru.5 = -= ..iOO. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 9. deoarece intervine oboseala). Principii de psihologie cibernetica. Ebbinghaus. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. eviden!iati. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. expresiile pe care vi Ie aminti!i.. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei.. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. dupa care ritmul uitarii se reduce.33 consumul de droguri ~ide alcool. Descrie!i. 4. intampliiri etc. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. Argumenta!i. fie de 1-2 zile.alciituindun intreg organizat. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . propune §i utilizeaza (Despre memorie).aimulte fenomene. particularitatile de varsta etc. Vo/untar = care seface con~tient. nota!i toate cuvintele. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. 11. .. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. Argumentati daca. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti... numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. M. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii.1I!iJ Interferenfa = intalnire. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. Argumentati daca. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.p.in urmaunei decizii. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. actelor. Realiza!i un eseu.pana la anularea lor. 10. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. 40 ~ 20 o .din timpul cares-a scurs. Psihologul german. 6. 1. . inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. de aproximativ 0 pagina. Trecut = care· nu mai este actual. "" % ].. cu titlul . Mnezic = referitorla memorie. succint. c. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. b. 211). 5. ratele de uitare sunt mai mici. 3. Verifica!i corectitudinea lor $i. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. devenita clasica. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei.. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. d. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator.J~. adesea. Ebbinghaus) 7 . H. Semantic. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. in aproximativ IS randuri (±I). ansamblul faptelor. caracteristicile esen!iale ale memoriei. incruci~area doua sau m. in mare masura. contributiile sale fiind reluate. Pomind de la afirma!ia lui I. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune.. ~PLICATII . proceselor etc.

tipul "avarului" (HagiTudose) etc. elevii i~i reprezinta fenomene. tipul "omului de prisos" (Oblomov). liliputanii din povestirile lui Swift etc. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat).). iar unul dintre obiecte are. ascultand expunerile profesorilor. principiu functional in situatii noi. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. realizandu-se unitatea intre treeut. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. IMAGINATIA . plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. e.. fiinte. fenomene existente in realitate. ~i'a In procesul imaginativ. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii).2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. din povestirile lui Creangii. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. simtirea ~iactiunea altcuiva" . Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. terminata in 1675 ~i publicata postum. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare.). Emotiile ~iatitudinile afective. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. ele se bazeaza pe experienta anterioara. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". in copilarie. automobilul cu . pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. caracteristice unui grup de persoane. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. Aceste imagini. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. viitorul. posibilul. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. Astfel. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. pe deprinderile deja formate. imaginatia exploreaza necunoscutul. Principala sa opera este Etica. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. neexistand 0 orientare precisa. element. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. "lingu~itorului". Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. F. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. la randul ei. obiectelor Omul. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. iar imaginatia. Daca nu ar exista imaginatie. in plus. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. reprezentari sau idei nu apar din nimic. prezent ~i viitor. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. balaurul cu ~apte capete. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri.este esential.). omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. Dymond). imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Chiar daca primele discutii. pe euno~tintele anterioare. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. ciclopul. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi.34 8. participa activ.). Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. centaurul. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. 8. Mai mult. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. Prin intermediul limbajului. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate.1 Definirea . numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. radiocasetofonul etc. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. (R. de situatii etc. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. ins a. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. Filosof olandez. b. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. a limbajului. Setilii etc. gandirea are un rol important. a gandirii etc.

3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. De exemplu. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). semnificatia putand sa fie individuala (In vis. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. in actul imaginativ. crearea operei ~idesavar~irea ei.000. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. In functie de domeniul in care se manifesta. Adler respinge aceasta functie a visului. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. fraze intregi erau inlocuite. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare.). La nivel superior. In functie de gradul de activism al persoanelor. Kafka). deci cu cat sunt mai originale.. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise).. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. A. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. In scrisoarea sa catre Fet. S. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. pentru a alege din ele abia 1/1.. Se considera ca visul are caracter simbolic. reconstituirea modului in care se produce ploaia. ci de a adauga ceva nou acesteia. Visul devine "paznicul somnului". Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. absurda (romanele lui F. De~i are efecte relaxante. Experimental. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. Ma ocup cu acesta . aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. creatoare ~ivis de perspectiva). Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. idei ~i senti mente inacceptabile. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. dinainte cunoscute. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). Freud sustine ca visul este. sustragandu-se gandirii logice. geniu). Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Personalitatea subiectului este puternic implicata. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. uneori. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. Astfel. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. imagini sau reprezentari etc. insa se considera ca. intr-o forma deghizata. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. literaturii etc.000. exista imaginatie in domeniul istoriei. X). intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. ". Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. Popular. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. originalul). creatoare ~ivis de perspectiva). Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. realizarea unei dorinte. in esenta. . Visul dureaza de la 10 la 15 minute. Spre deosebire de Freud.35 8. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. psihologiei. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. deoarece imaginatia se desprinde de concret. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. visul producandu-se in sfera incon~tientului. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida.

Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. anuntand survenirea unui aspect patologic. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). sa se poata manifesta. inaccesibile in ordinea gandirii. premergi:itoare (adesea continuam a invata. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. In acest scop. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. de fapt. impresii din perioada imediat.$i). construiti. ). 3. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. acestea fiind indispensabile unei existente normale. identificand procedeul prin care a fost obtinut. rar aparand cele tactile. . derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. notati tot ceea ce va amintiti. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. sete.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. 4. miniatura. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). creionul cu gumii. nu-~i amintesc visele. in medie 20 minute. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. Incon:. dar au fost prin~i de politie. Dege{ica. intens ~ipe care 0 consideram reala. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. Sentimentele se transforma. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). in primul rand. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). cu ajlltorullor. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). in somn. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. poate ajunge chiar sa se ridice. 0 persoana cunoscuta . nu insa foarte puternici (spre exemplu. 2.. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. "lac". existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. ca forma a imaginatiei.). cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. Totul devine intr-un fel posibil. dar careseapiieQ_n~tiimei. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. dar numai 20% sunt colorate. Visele pregnante. modificari ale ritmului respirator. ale expresiei faciale. In cazul somnambulismului persoana. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. dureaza intre 3 ~i 60 minute. Potrivit psihologilor cognitivi~ti.. in cauza.cente pe care vi-l reamintiti. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. nearisirea camerei etc. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. dereglari functionale interne (acestea. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. "piidure". pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. Arhetip = termen preluat de C. sau ca un animal care apare in vis sa fie. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. care nu pot fi transpuse notional. caricatura. explicarea ei. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. termice sau olfactive. absurda sau halucinatorie. constituind 0 experienta la care participam afectiv. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii.36 -. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. pe care ni Ie putem aminti. G.inrudit cu visul ~ireveria. F antasmii = produs al imaginatiei. Visul. ale batailor inimii. de fapt. neverosimila. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. senzatii interne (foame. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis.

. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos... . altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei... existente intre 5..-etG. . 6...riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor.. generalizarea etc.. comparatia. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare. orientatii spre un scop. 4..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ.. .... respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor..... ceea ce este slab. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului.. logica in .. 5.. 3. 7...... observape Receptorul- . in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere).. poartii numele de .... conceptuale.. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii....cuvinte adecvate contextului dat.... Activitatea perceptivii intentionatii...primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare... mecanica.. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.... are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative... se define~te drept Spiritul de . Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli....-.. inteligibila.. sinteza... . selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv... nerelevant. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului... cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii.. cuvant....enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii.. ci presupune mijlocirea limbajului . comparare..... aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. man. I [It':l!illr.. analiza. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. mediata . ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial... 4. 2. 2.. 3. abstractizarea. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.. ascuns. ..este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil.. imagine bogata In continut/imagine schematic a..--- completarea Cll anumite ---.. spre diferentii de cea animaHi.. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. rapiditate ~i observape (observatie). Perceppile . Precizati douii dintre s:.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii..nu sunt singurele caracteristici strict umane. .. formale mediul intern 6. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.. numiir. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor..aceste douii caracteristici revin memoriei umane. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii.

a. c. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare.. ci in baza percepliilor anterioare. caracteristice. imagine~ mentala are un caracter secundar. Ii 2.. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. Mecanismele limbajului. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. d. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. posibilul. subiect (spre exemplu. participa activ. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. b. Precizati formele imaginatiei voluntare. lmaginatia. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. ci este un nivel superior al activitalii cognitive.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. accesibila cotidian. iar imaginatia. Piaget. Astfel. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. b. imaginea caracteristicii fiind schematicii. Imaginatia. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. intr-o anumitii miisurii. in linie dreapta. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. reprezentiirile sunt deja . Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. c. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. a acesteia. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii.). Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. imaginalia exploreazii necunoscutul. d.reconstruclii operatorii". a. abstractizarea etc. la randul ei. se poate vorbi de. i . ca proces de adaptare activii a. b. reprezentarea nu este continuarea. Mai mult. Dupa cum sublinia J. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Daca nu ar exista imaginatie. c. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. dependenta de nivelullimbajului. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. se oferii date suplimentare. neexistand 0 orientare precisii. sinteza. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas.tratarea ~i creativii a omului. 1. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. c. a. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. viitorul. salt pe care il va realiza gandirea. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. b.

'. 1\.- ..4 9." .( + ):.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.-.' .:n~~. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.~" . Limbajul 9.'~'I~.~..~ !t1 '''''1'. ~ 10..~.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.....39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9. ~~."....'i L 4~ %W I I II .. .3 9.i m.J .~.2 9.~~.. <::'Ift1 'i ~ ~ :...~%f*" ." '..l . g'·I¥"'. I'.1 9.1tiei 10. Atentia .... ..' ry..~i.~ .5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.2 Formele atentiei 10. 'I~ i riii .~~~·:U. ~ ~ '~ ~ . x. [..

in cadrul 7. semne grafice. canalul de comunicare . gestic a etc. de reglare sau de determinare .rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. ritmul vorbirii. periferic al vorbirii. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . 9. declan~eaza ~i se regleaza). problema constituind-o. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. cuprinde urm. fen om ene.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. c.i caracterizarea Iimbajului. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris.corzile vocale fixate in laringe. emitatorul. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. e. d.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. simbolicii de reprezentare .entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv.un sistem de semne prin care se semnifica ceva.3 Func. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. in limitele unei arii determinate. mimica. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. in acest caz. permite explorarea ~i investigarea realitatii. LIMBAJUL 9. cavitatea bucala ~inazala. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':.corectitudinea transmisiei mesajului.de substituire a unor obiecte. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. 8. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . prin intonatie. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. b. fonatoare . 6.. c.. pauze. de cunoa~tere . 2.enta lorin aparitie. accente. completitudine . ludica sau de joc . Forma de baza. .cel care receptioneaza mesajul. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. de comunicare . persuasiva sau de convingere . Norbert SILLAMY 9. semnalul .mu~chiul limbii. expresiva sau afectiva . ritrnica. relatii prin formule verbale sau alte semne.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. apaetc.40 9. in general. intre doua persoane. 3.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. ca activitate.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. In Iimbajul comun.~toarele elemente: a. uneori. mergand pana la construetia artistica. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. ceea ce ele exprima ~icomunica.1 Definirea . de rezonanta . buzele.. Cea mai simpUi schema de comunicare.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. 4. termenii de comunicare. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. receptorul sau destinatarul . Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. pantomimica. codul.presupune asociatii verbale de efect. b. lumini etc. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. fidelitate .eel care produce ~itransmite mesajul. ciocniri de sensuri etc.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa.

Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. cuvintele nu spun nimic copilului. cat ~ipe cea emotionala. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza.4 Raporturile dintre Iimbaj . Treptat. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. scheme Ie articulatorii se consolideaza. 2. In ontogeneza. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. in raport cu planul initial. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. accentul. . Totodata. iar treptat. catharticii . Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. prin verbalizare. Initial.limbajul contextual. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. individuale. rsonalitatii. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. Cu toate acestea. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. Fiind fata in fata.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. relativ. tonatie. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. sunt simple sonoritiiti. in ontogenezii.41 unei dezbateri colective. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. rezultatul onstructiei mentale. La nivelul sistemului psihic uman. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. in special. la inceput. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. iar perceptiile ~i reprezenHirile. mimica. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. Astfel. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. ~ . ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. cu atat ii este mai bogat intelesul. dobandesc semnificatie. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. elaborarea lui realizandu-se. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. Noul. sinteza.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. ~i anume. pana la automatizare. de detensionare nervoasa. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. cu gandirea. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). a capacitatilor intelectuale. incitand atat latura intelectuala. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. 9. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. lent. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. mimica. 9 .). FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. dar. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. complet ~i accesibil. Astfel. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. dar ~i inimii. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). de regulile gramaticale ~i logice. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). eliminiim neclaritatile. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. 9. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. limbajul scris trece in limbajul oral. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. comparatia. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). In cazul dialogului. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. imagini. afectiv. notiuni. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. limbajul oral imbraca forma: 1. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. b. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. .este accesibil rara a se recurge la date percepute. timbrul vocii. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. personal. personalizate. reprezentarile ~i gandirea. ne precizam noua in~ine intelesurile. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. In combinatorica imaginativa. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . explicit.

Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. eu deformari fonetiee.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa.~tiintacaresu. formate din cateva cuvinte. primele sunt dominante. la. pa. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. ~PLICATII 1. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. Ontogenezii = provine din grecescul on. papa. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor... ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. beneficiind de comprimare. masura eonstituirii sale. Spre exemplu. iar cele din urma recesive. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. in urma interiorizarii limbajului oral. ani . apa etc. elementelemobile ale fetei. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon.. Verigii = element de legaturii. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. mai ales la nivel cerebral. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. . Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. . cu noi in~ine. ontos "fiintii.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. apoi. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. precum: mama. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. ' 3. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). mai apoi. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. inteligibila. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. cu sine §ipentru sine. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. rara respectarea regulilor gramaticale. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. 1964). acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". apare limbajul asonor. Li~gvisticii .diaziilimb. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. 2. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta).• . ~ Posedand de II i autonomie functionala. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. Totodata. Cercetarile efectuate de J. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. De la act la gandire.ilegileeidedezvolta. Spre exemplu. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. proiectare. 4.e. se executa ordine simple. el devine principalul instrument I . Editura Stiintifiea. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). ba etc. Pe oniricii. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. IJI . conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. existenta" ~i logos "studiu".

prinintermediul cuvantului. atentia prezinta urmatoarele forme: .) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. dar apoi dirijat voluntar. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. 2. cu rol in.Tra~espeeific. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. partial. atentie jocalizatii. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. iar alte obiecte trec neobservate. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Astfel. De aici. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. avand functii de activare. 10 . contrastul dintre stimuli. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. 10. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. Ea este superioarii atentiei involuntare.1 Definirea . acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. ocolind sistemul reticulat. . Din punct de vedere psihologic. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal.2 Formele atentiei . ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. mobilitatea stimulului. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. Ea reprezinta un reflex de orientare. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. 2. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". spontana. imobilitatea sau tacerea. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator.. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile.ealii.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei.). De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. bulb. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. dintre care cele mai importante sunt: I. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. altele vag. in declan$area ei.-.. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial).Atentia involuntara este neintentionata. in plan subiectiv. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. Sistemul reticulat activator ascendent. protuberanta ~i mezencefal.e ia decizia de a fi atent. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. Traseul specific. la inceput. nefiind provocata de orice modificare a mediului. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. aparitia sau disparitia sa brusca. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. echivalenta cu stimularea senzoriala.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. atitudine pregiititoare. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. localizat in trunchiul cerebral. noutatea lui. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . ATENTIA . Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. 2. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. mi~carea stimulilor etc. cu un efect de scurta durata.10. revine mecanismelor verbale prin care . Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. sa fie eficienta.--------. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. Un rol important. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. precis. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. Acestea ajung direct la cortex.

Dupa obiectele la care se refera. a expunerii lacute de catre profesor. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. s!mul~an. actiuni. a§teptare. a planului de actiune etc. aceste blocaje apar la 8-10 secunde).obligatoriu pauza. Odata dobandite. trebuie rationalizat timpul de lucru. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. voluntare ~i postvoluntare. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei).• umll externe. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul.. Atenp. lavora lee ucru. . experienta profesionala. amintiri). Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. preocupare. domina una sau alta. W . considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente..). trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . iar lipsa lor constituie insu~iri. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. '? F f A • •• urmeze. a gesturilor noastre etc. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . Dupa directia principala de orientare a atenp. prin exercitii. eSla~ura a. unor contramdlcatle. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. atentia voluntara poate fi: contemplatie. a obiectelor din mediul inconjurator. raurirea. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. ung .consecintelor negative ale nerealizarii ei.. Oricat ar fi de bine organizata.. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. incordare. 0 . " II. de natura sarcinii. §I e 0 a oua zona. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. in plan mintal. spontan sau dirijat. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. a unei sarcini ~i neglijarea. 0 idee. 3. Este conditionata de complexitatea stimufului.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. interesul. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. 7 . Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. cu ace]a~i grad de claritate. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. perturbatori etc.a interna §i cea extern a sunt complementare. Opusul ei este instabilitatea. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. In 1887. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale..!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. t' I 4. de varsta.. fi I . sornnul etc. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. antrenamentul special. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. de structurarea optima a activitatii. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. . analizarea propriilor sentimente.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . . trasaturile de caracter ale subiectului etc. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. care reclama 0 atentie deosebita.3 insu. A ' ~ • w . • ' eli. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. doar. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie.). Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. •• fi ru sarcma prolector -. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. la persoanele obosite sau bolnave. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. ele nu pot fi disociate. inhibarea celorlalte. gradul de antreunc.irile atentiei . unor mterne. con§ lintel. Stabilitatea aten. Dupa felul in care se fixeaza. In activitatile pe care Ie desla~uram. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. Presupune fix area asupra unui obiect. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare.. odihna. intr-un moment sau altul. duce inevitabilla obosealii.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. acest. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. in campul atentiei. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. De aceea. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. La randul lor. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or .. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant.

Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. apoi. 0 ctivitate intelectuala extrema.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. manifesta 0 mare agitatie. Argumentati. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. emotii. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. povestesc unui arbitru ce au viizut. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. ca urme ale cuielorrastignirii). Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. de surescitare extrema. . 1) rugaciunea in gand. tara Insa sa se piarda con~tiinta. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. de asemenea. insomnii etc. Totu~i. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. stomacului etc.). Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior.. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. un obiect oarecare ~i. de aceea. De~i nu sunt valorizate negativ. prezenta la toate animalele superioare. vorbindu-se chiar de zile sau de. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. afective (sunt fenomene de autohipnoza). Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. frica de spatii deschise care sau inchise etc. persoane afective ~i uestapanite. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. . Maniacul. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). ale atentiei. ochii se Inchid. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. diferit de la 0 persoana la alta. respectiv fixarea pe un singur obiect.zgomot puternic -. ci la. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. 5) trairea Inca instabila a extazului. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Sranta Tereza. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. Poate fi yorba. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. ". In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. un tip de obiect etc. desigur nu de 0 maniera patologica. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. nevralgii. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. Chiar mai mult. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. de 0 epuizare a aten{iei. in aproximativ 0 jumatate de pagina. In starea de betie etc. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda.5xe. iutr-un interval foarte scurt.' . 0 "moarte aparenta". 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. survenind In cele din urma. 2. respectiv atrofia atentiei. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu.xtaz (este yorba de cazul sau particular. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. Sistem talamic =. ldeile permanent de dureri de cap. ci de acela al patologicului. care cunoa~te numeroase manifestari. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. in accesele de excitatie. Ie apar pe palme pete ro~ii. fenomen sau idee. Spre deosebire del extaz. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. concentrata pe 0 singura idee. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. Aptiiudine sarcini. ci doar de un monoideism relativ. Atentia. contopirea cu divinitatea. gesturi. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. ca stare de inactivitate. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . . ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. QL 10 - .Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central).

asociere etc. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. la nivelul imaginii perceptive. de asemenea. Creionul cu gumii. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. iperceptia. radiocasetofonul etc. gandirea. in schimb. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii.. selectare. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. creionu/ cu gumii. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. Astfel. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. interactiunile cu alte procese. imaginatiei.). are un caracter obiectual. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. procedat. sunt generate produse noi. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. De asemenea. 1. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii.). analizatorilor. existente ca obiecte de sine statiitoare. sunt componente ale campului de . de ghidare ~i orientare a comportamentelor. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. de legiiturii informationalii elementarii. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. sinteza. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. In . 2. evaluare. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. 'detinute anterior. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. au fost generate. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. privind mai ales limbajul ~i activitatea.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). centaurul. cat ~i a unor diferente. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. spre exemplu. afectivitatea etc. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. asigura adaptarea la acestea. reprezentarea. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. Degefica. miniatura. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor.este yorba. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. adaptarii. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. ). diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. dar. identificand procedeul prin care a fost obtinut.) .con~tiintii etc. transfer etc. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. Mult mai evident este rolul perceptiilor. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman.

ill . ' 12.< . ~~~_. .6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -..i"''''''''..0.'-1 ~~ I· '...t~'> .4 Rolttl proceselor afective h .. ~ ~I""" . ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~. .('.4 13.:<~-. 11.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11... :1.2 Functiile . niotivatiei .~ ....". I~ ~..3 Sistemul motivational: niveluri structurale .2 13. 11. 12.. :·::mL.2 Clasificarea deprinderilor .2 Partlculad'tatile afectivitatiL. Etapele actului voluntar Calitatile ..3 .3?~-.. I'~.. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14..proceselor afective' ". I! • ~ .'.~ I '..i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.~vl ....'.X.3 Clasificarea.~ ' .W2''t..5 13. Activitatea voluntara 13.~i caracterizarea ~fectivitatii 12. . .14. -~'> . _ -. Motivatia • 1l.".5 Optimumul motivational 12.: "'.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2..•.1 Dehni~ea..:"< . ~. 11.1*. Deprinderile** 14.. 4.4 Formele motivatiei . 13.-. 1/:. !! ...>1F·.3 13..11'1.1 13..... vointei .-:mt(-~?r ... . _'~·. Afectivitatea 12.'..

scopul final al aqiunii.. trebuinte sexual e) $i secundare. in special.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. ea fiind eauza interna a eomportamentului. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. sentimentele. fie ca sunt dobandite. deoarece apar in urma unei deficit) etc. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. s-au format fn decursul filogenezei. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. f. Trebuintele sunt forme relativ complexe. PUline dintre formele motivaliei. Co. ell intreaga personalitate. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. sete. natura ~i despre soeietate care se . valente.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. iar pe de aHii parte. Co. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. interese. Interesele sunt forme bine structurate. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. g. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. e. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia).2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. 11. relativ simple. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. slab organizate care cuprindpulsiunile. in functie de conditiile prezente. a interactiunii cu mediul socio-cultural. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. b. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. De satisfacerea lor depind cele superioare. innaseute (biologice $i functionale . cu interesele etc. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. impulsioneaza spre actiune. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. in: a. de a $ti). de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. 11. 11. spirihlale $i de comunicare). pe de 0 parte. pasiunile. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. tendinte. Stari motiva(ionale simple.1 Definirea . cele mal importante fiind: a. MDTIVATIA . de fapt. b. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. specifice numai omului. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. d. A. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. Ele sunt idei-forta. legate.). pozitive ~i negative. . dobandite (trebuinte materiale.). Interesele pot fi: personale ~i generale. prefiguriind. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. numitii "piramida trebuintelor". afective $i volitive. funetia de selectare.II. fie ca sunt innascute. bine organizate $i puternic integrate. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. fUnd fnnascute. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. impulsurile etc. e. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. con~tientizate sau necon~tientizate. convingeri etc. SiIIamy). forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. respectiind 0 anumitii ierarhie. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare.vi. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. cu dorintele. Motivatia este un rutru al influentelor externe. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. tendinlele.foame.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. . simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. decat sa renunte la convingerile sale). ce pot fi: primare. c. teoriilor despre om.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. dorinte. intentii etc. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. 0 parghie a autoreglarii individului.

se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. depozit pentru hrana (2). Burrhus Frederic Skinner. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. Daca se iau in. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. . existand doua situatii: a. caillele este "silit" sa saliveze. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. SilIamy. altruiste ~iegoiste etc. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. Motivele sunt considerate. Criminalilor deosebit de violenti. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. in interesele ~iin trebuintele lui personale. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. hotilor de buzunare. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. 11. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. In situatii complexe. reunind cognitivul cu valoricul. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i.. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. atunci cand intind mana sa fure. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. motivele se sustin unele pe altele. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. a culturii. considerare ~i alti factori. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. in nevoia de a ~ti. ci el interactioneazacu alte motive. bataie. 11. 2. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. a educatiei etc. de a se simti bine in compama unar persoane. ajungandu-se la e~ec.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. contribuind la illtarirea motivatiei. aflati in inchisoare Ii se •. de catre N. temperamentul. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. un ~oc dureros. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. h. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. totdeauna. precum: varsta. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). pedeapsa etc. Motivele pot fi: individuale ~i generale. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. Formele motivatiei sunt inegal productive. excursii etc. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). Dare daca Ii s-ar aplica. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. de' exemplu.. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. 3. de aceea. majore ~i minore. Motivul este mobilul care declan~eazii. in 1935. 2. odata cu inhalarea nicotinei. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. se schimba. intrinseci ~i extrinseci. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului.4 Formele motivatiei . in mod repetat. canal de glisaj (3).). subaprecierea dificultiipi sarcinii. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. de a cunoa~te.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. orice conditionare are ~i deconditionare. b. alcoQlului saudrogurilor. actiunea.. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. particularitatile concrete de actiune etc. T.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. supraaprecierea dificultapi sarcinii. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. fiind yorba despre un reflex operational. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. pozitive ~i negative. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci.

. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. preocuparea pentru propria securitate etc. Conflicte de apropiere-evitare. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. tematica erotica.. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. posibila ordonarea.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere... polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. caruia tehsiunea se reduce. 2. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive.stare de excitatie (foame. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. de a participa la spectacole.erealizeze. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. dorinta de a depa~i pe altii. de a crea etc.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii..atde un scop. 3. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. expresiva. ~PLlCATII 1.==_.i!:tlJ:i . trebuinta sexuala) . 3.ambitia. r~acfie. Pentru a . . Thomae. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite.J!!9Q1. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.dorintiide a realiza ceva.!"~ -~~-_=---<'1. induce dificultati in luarea deciziilor. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. Valente==.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. = _. '. de a atingeun obiectiv. ai prejudecatilor. de obicei. . Tematica reglativii . fuga de plictiseala ~imonotonie. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s.nevoia de varietate. Tematica normativii . alegerea activitati se ordoneaza in timp. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. 5. 4. Nivelul de aspiratie. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. De obicei. de a cunoa~te. de a-~i realiza aptitudinile. Desigur.. de aventura etc. alte nevoi de ordin material). trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. se instaleaza 0 stare tensionala. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului._ . dar sunt de orientare diferita.). -----1 f ~'. Atunci cand nu este insa 3. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. care i~i pune aproape egale. de aproximativ0 paginii. Prolectiv = (in cont. =·0. apare conflictul. In masura in care aceste diferite. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. 2. de a-i conduce etc.ext)care este motiv. etc. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®.domeniul trebuintelor vitale (hrana.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= .-" ~'llIlr-'__ -~ .organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. amprenta asupra conduitei noastre. g. Tematica integriirii sociale . conduce la dileme 1. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora.nevoia de a fi competent.. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. caldura. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. !?t9!ggi<::e. la realitate. de colaborare. apa. independent de vointa. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp".~"'$l!!!IlII~.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. 4. Elabora~un text. 2. Activarea existentei . . iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.cuprinde nevoia de societate. sete. satisracandu-se succesiv. :::Jonr:. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . de comunicare.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. careorienteaza. 6. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. Tendinta spre afirmare socialii . dorinta de a ciilatori. nu privind. 'pulJ.E!:. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. dar au orientari realizarea unei alte activitati. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. cele mai frecvente. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor.

in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. in clasificare. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. unele fapte ne produc entuziasm.). deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). 4. exprimata prin paloare. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. neplacere. gradul de con$tientizare. ritmului cardiac. transpiratie.). a~a cum scria Vasile Pavelcu. procesele afective sunt subiective. in 1937. tremurat etc. b. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. jurul polului negativ. AFECTIVITATEA 12. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . Mai tarziu. de orientare ~i de directionare a actiunii. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. b. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. A.ne place sau nu ne place). Pavelcu ~i P.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv.. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. gol in stomac. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. fiind conditionate din punct de vedere biologic. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie.12. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . Astfel. Din viata sentimentelor (1969). Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. P. Littmann Ie denume~te "emopi". fie in a. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970).3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. deprimare etc. in bolile pulmonare predomina starea de . entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. spontan. Ele cuprind: a. evident. au caracter involuntar. in timp ce. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. obtine urmatoarele categorii: 1.1 Definirea . subliniind rolul energizant. altele ne intristeaza. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. schimbarea vocii. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. c. cat ~i al con~tientului. placere. nivelul de elaborare a triiirilor afective. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). polaritatea proceselor afective. intensitatea. inro~ire. care exprima fie scaderea. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. placere-neplacere. Debus. Fr. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. de la 0 emotie la un sentiment). in momente de timp diferite. altele ne indigneaza etc. durata. mobilitatea proceselor afective. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne.). mersul etc. Astfel. adica apartin unui proceselor afective. Psihologul Mihai Golu utilizand. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". procesele afective au valoare motivationala. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). iar V. i2. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. altele. proceselor afective. Cosmovici). fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. intreg organismul: tinuta. unele evenimente ne bucura. la stadiul secundar care presupune 0 1. deoarece "in domeniul afectivitatii.

in timp ce sentimentele 0 organizeazii.. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. stabile.. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. care sunt tdiiri afective foarte intense. Comportamentul afectiv perceput de altii. a muncii ~i a disciplinei. in realitate. ci la nivel de personalitate. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. Ca generalizari ale emotiilor. Cannon). Din punct de vedere valoric. . de regulii. procesele afective indeplinesc ambele roluri. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. de lungii duratii. 2. . doband'tte. a conduitei etc. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. organizeazii conduita (W. intense. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. relativ stabile. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). . acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. groaza. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. dezgustul. Procesele ~i starile afective complexe sunt. spunea V. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). Existii 0 mare varietate de emotii. "Cheia intelegerii altora. avaritia. sentimentul datoriei etc. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. vicii care conduc la comportamente bizare. asociata cu deceptii. rasul exploziv etc. anomalii ale afectivitiitii. acceptul §i bucuria). prin starea de agitatie difuzii.). psihologul american R. care sunt triiiri afective complexe.. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. dezorganizeazii conduita (P. S. b. oarbe. sentimentele. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. tristetea. dnd situatia este nouii. creatia artisticii etc. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. desfa~urarea lor tumultoasa. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. organizeazii. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine..sentimentele morale (sentimentul de prietenie.sentimentele estetice (admiratia. extazul etc. anticiparea. Janet). declan~eazii ~i regleazii conduita. pesimism etc.) apar pe baza perceperii frumosului. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. Altul (gelozia. Plutchik 12. pasiunile pot fi pozitive."""-=-=~~. starile de afect sunt triiiri impulsive. prin mobilizarea energiei psihonervoase. care orienteazii. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. violente. fanatismul).4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. Sentimentele "imnt emotii repetate. ". se aflii in propriile noastre vibratii afective".) . in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. sentimentele pot fi: . Psihologul A. constructive (sportul.) ~i negative. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. stabile ~i cu intensitate moderata. furia. Paveleu. difuze. Ele cuprind: a. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. Procesele afective complexe cuprind: a. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. a aspectului exterior. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. care potenteazii activitatea.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. patriotismul. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. c. de natura sau de actiunile omului. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. fie cii este yorba de artii. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. sentimentul indoielii etc. pasiunile. de mirare ~i uimire.52 iritare etc. b.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare.priza. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. fiind considerate. de unii psihologi. sUl. lectura. transformandu-se in trasiituri de caracter. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. care rezista la factori perturbatori. ele fiind surse suplimentare de energie. B. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. c. 3. nobile.

la 2 luni apare plaeerea. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii..:.incompleta. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. iar injur de 8 luni bueuria. v1etn afect1ve. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. sentimentul datoriei. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. dar care explica formarea sentimentelor complexe. ~ w . 2. d ' . este combinarea afectiva. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. . la 4-5 luni frica. asemanatoare). Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. spre exemplu un sentiment. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. idee. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. I - --- -- . Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Toate acestea. 0 cou:p 1c~re a. Ie traiesc. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. a le ca aproape mtreaga personalitate. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. are un caracter dobandit. ~ . contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte.. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. d . se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. nici 0 frustrare. se nuanteaza. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). P OSl'b'l' . astfel meat sa devina posibila interventia vointei.." ~ rii~~. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. La 18 luni se manifesta gelozia. patriotismul etc. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. 4. in care se recunosc iubirea ~iura).. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. admi[atie. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. Aceasta nu survine insa automat. care nu se poate dovedi experimental. a~ament exageratrata de 0 convingere. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa."' 3. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £.cazul geloziei. pe __ "_ . pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor..::iIl. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. atitudinilor. ele tind sa se combine. fluctuante.m~ an I. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. ci ~i in privinta gesturilor. diferite stari afective. ~LICATII 1. in diferite contexte. 10/11-14 ani 14 18' . la 4 ani eel de maudrie. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. presupune stan tensionale. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila.. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. de a coopera cu adultul). It fi' d b d I' sl.am ~ __ . b'Apare cnza de 1dentItate. 1. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. masura ce mamtam m varsta. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea.de avere. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. . expresivitate ~iconduitii. Un fenomen de lunga durata. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. in mod repetat. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. confuze. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. _ .'::4u::d. admiratia etc. ar ~1pnma 1U Ire.. insopt de totala intoleranta fata de adversari. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. .m vor a e.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. la 3-61uni rasul. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. Kant).' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii.

exista: a. de gandire. extraversia. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. giindire. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. The Technology of Teaching (1968). Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). aflate in interdependenta: 1. caci 54 ~~- 13. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. SKINNER (1904-1990) - . existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). Prin urmare. 2. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. satisfacerea motivului).2 Structura activitatii . Din punct de vedere psihologic. Activitatea. insii nu dispun de un motiv propriu. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. introversia. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). Jocul este.13. memorie. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. semne ~i simboluri).Scopul (respectiv. Ea nu se reduce la memorie. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. postliceal ~i universitar. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. Mai mult. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). 3. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. F. P. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. Spre deosebire de I. ponderea ~i modul de combinare.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. motivatie. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. afectivitate. 13. unelte exteme etc. activitatea apare in doua ipostaze. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . B. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. care raspunde la intrebarea: de ce? .a componentelor psihice). 2. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. in domeniul inviitiirii. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. in orientarea ~i selectia profesionalii. in structura activitatii intra: . ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. procesele de elaborare a planului. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. atitudinea fata de sarcini. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. atentie. ci una reciproca. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. cu grade diferite de complexitate.1 Definirea . interes. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). ajungandu-se la deprinderi. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive.i caracterizarea activita. deprinderi. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. imaginatie. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. blocul de comandii intern. spiritul de riispundere etc. in sens general. gandire. vointii etc. In acela~i timp. ideal).). in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". In diferite forme ~i variante de activitate.). prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor.3 Formele activitatii . b. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie.Motivul (trebuintii. pot fi: musculare ~i ideale.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. ontogenetic. de elaborare anticipatii a scopului. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. blocul extern de execupe. ~i a unor teste sintetice.Mijlocul (cuno~tinte. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. imaginatie. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. Intrucat. presupun folosirea unui mijloc. 2. 13. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. imaginatie etc. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. aspiratie. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. dificultate.

pentru .. realizata in urma deliberarii. n-ar fi posibila continuarea actiunii. ea constand din succesiuni de operatii. iar dupa caracterul produsului. ajungand sa-~i dea comenzi singur. in calitate de proces psihic. 3. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare.in evolutia sa. ulterior. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Analiza ~i lupta motivelor. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. a renuntarii). Limbajul are rol reglator in declan~area. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. c. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. idealuri morale. Adultii eonstituie. Din punet de vedere psihologic. pe care. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. Rezultatul final. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. 4. 2. Ea are caraeter normativ. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Astfel. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . 13 13. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. face posibila elaborarea planului de actiune. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . 13. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . opiniile contrare. 5. pentru copii. sociale etc. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. uneori. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. modele de comportament ~i chiar modele de vointii.tocontrolulpresupune con~tientizarea. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. materiala sau internii (de natura fiziologica.5 Etapele actului voluntar Vointa. 4. Articularea motivaponalii. prin intermediul mecanismelor verbale. vointei . Dupa natura componentelor domjnante. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. J. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. chiar ~i in conditiile in care.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor... In depa~ireaobstacolului. principii. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). 5. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. scopul urmarit. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). Au. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. ordinea realizarii lor. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. intelectuale. psihologica). precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. Ie interiorizeazii. severitatea criticii etc. politice. prin conexiune inversa. mijloacele adecvate de realizare a scopului. in plan mintal sau exterior.4 Definirea . Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). Efortul voluntar nu este innascut.& Calititile .i caracterizarea voin. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. 4.a-timentine hotararea luata. aparent. stabilindu-se. Executia are caracter secvential. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. motivelor ~i proceselor intelectuale. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). emotionale. scopul nefiind realizat. 3. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. Vagotski considerii cii. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie."vreau X"). rabdarii. atitudinea fata de activitate etc. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. L. dificultatile.. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec).vointa. eventual. Luarea hotararii. 2.

dar in caz reglarii prin vointa noastra. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral ." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. cum ar fi sugerea. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol.apoi. Actiunile voluntar. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii.cnecesaf--c. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire.. slaba.Inainte de a pleca de acasa. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. del'rinderi. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). pentru formarea unei acest sens. = deficienta a vointei. 2. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. 9. Calitiple vointei. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite.apoi.56 omul delibereaza. ea poate fi supusa anumite limite. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei.a. 0 cantitate suficientiide ran. moment. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (._este. cursul unei conferinte. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. 3. caracterul voluntar. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. fenomen. de care este con~tient. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate.. 6. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. intreprinde unele actiuni in prelungit. cat ~i ill stanga stanoagelor._ill_c. nivelul de maturizare necesar. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. Formati grope sau lucrati pe perechi. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). In afara de actiunile voluntare. Astfel. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare.. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. Veleitate = vointa deficitara. este corespunzatoare dorintei.Argumentati raspunsul vostru... de exemplu.) urmare~te. atilt ill dreapta. !ipsa de vointa.) unor actiuni involuntare. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. In aproximativ jumatate de pagina. ca punct de plecare.. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. Putem tu~i ~i intentionat. cum ar fi salivarea.~p_ersQaIl. indispozitie.. respiratia. mijloace etc. (. 13 ~PLlCATII 1. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel.. dar multiple. Bucure~ti. al alegerii. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. putem sa ne reglam voluntar.p. retragerea bratului sau a piciorului la un . Datoritii acestui fapt. iar 'ineficienta lui. Actiunile de con~tient. dar IlU le finalizl:aza. nu poate. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative.._sa_atinga~i Abulie . Ce este vain/a?. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. scopuri.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. d) Cine nu vrea cand poate.Buridani-a pus ill iesle. 8. inghititul.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. 1300-1358) ~i. cu amanarea deciziei.. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. proces etc. riisul. tu~itul. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. care comanda numai mi~carile. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Daca 0 actiune poate partial. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. stimul dureros. De asemenea. prin autocomanda. (.lara motiv.auza. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. b) 0 persoana. integrate in structuri mai complexe. esentiala a omului. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. unui adult ii este frica de caini. (.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru.. 4. " 10. Astfel. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. 5. functionarea con~tient. apoi. discutati posibilitatea ca actul deciziei. Pe langa repetare. 0 actiune voluntara. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de procedeele. devine 0 trasatura specifica. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. descrieti relatia vointei cu acestea. lipse~te mult de la ~coala.. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. putem influenta 1969. atunci cand vrea. transpiratia etc. la om se manifesta insa ~i deprinderile. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. devin trasiituri de caracter . c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta.. Editura ~tiintifica. in fi reglata prin cuvant. Considerand. launtric. respiratia.

corectarea lor fiind foarte greoaie. 2. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. sigura ~i rapida a activitatii. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. 3. dobandind stabilitate. controlul $i autocontrolul executiei. .2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. a lua notite). . Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". mersul pe bicicleta). in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. 4. Deprinderile sunt declan$ate con$tient.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc.1 Definirea . consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. a zidi. 4. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie).3 Formarea . . Daca in faza initiala. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. caracterul activ $i calitatea acestora etc.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal).deprinderi simple (trasarea liniilor. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor.piistrarea metodelor. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. ovalelor.. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate.deprinderi complexe (scrierea literelor. Iara a se disocia de vointa. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. prin exercitiu $i consolidare. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare.deprinderi de invatare (a scrie. Desigur. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. . progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. a citi. . .demonstrarea actiunii. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. ex(stand 0 multitudine de reactii. iar dupa aceea a cuvintelor). existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. iar scrisul 0 deprindere motorie. o analiza mersul.57 14. de gandire $i senzorioperceptiva. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. conducerea automobilului etc. varsta). Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii.iunea deprinderilor . definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante."". dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. a dactilografia) etc. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. semnaliindu-se erorile. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. fiind actiuni stvoluntare. scrisul. ajuca carti). realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. mi~carile ce trebuie Iacute etc. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. DEPRINDERILE** 14. In raport cu definitia pe care am precizat-o. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. silabelor. dintre care cele mai relevante sunt: 1. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. Prin repetare $i exersare se automatizeaza.) Evident. a calcula. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. de stapanire a unei actiuni sau operatii. deprinderi de mundi (a cro~eta. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. impliciind intreaga personalitate: 1. deprinderi motorii (ex. precizie $i viteza. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat.i interac. 2. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. . aceea a constituirii deprinderii. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. elaborate con~tient.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente.

mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. interferenfa. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile.. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. .e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. ci la orice varsta. Cum se poate proceda? 1. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. vointa ~i gandirea. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. 3. Odata. 5. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. spiilatul pe maini etc. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. . 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. sa se desfii~oare cu regularitate. dar mai putin consolidate). Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. puse in evidentii ulterior. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. . realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul.) ~i negative (fumatul. 4. erorile sunt eliminate. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). viteza. deprinderile nu raman izolate. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. atentia necesara diminuandu-se progresiv. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. de asemenea.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). Sunt implicate aici atentia... operatiile sunt prescurtate. consumul de alcool etc. indeplinind. acestea permitiind sistematizarea materialului. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. plimbarea de dimineata. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. mai multe functii: .). Notifele. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. De asemenea. corectitudine etc. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. spre diferenta de deprinderi. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. fiind prezente in toate domeniile. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. . 2. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. Desigur. cea mai mare. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. volumul d.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. formate. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic.

eel putin tara un controlcon~tientexplicit. eliminarea factorilor de 4. a adopta decizii etc. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. 3. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. informatiile pe care Ie invatam. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. Prediclie = anticipare.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. i?ide ceea ce se numei?te contrast. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Managementul timpuJui de studiu. prezentatin pagina anterioara. timpul. se executa aparent de la sine sau. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. A gandi critic presupune a lua idei. 7. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. Monitorizarea invatarii. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . 6. iar nu sfiiri?itul sau.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. realizarea de predictii in text etc. in masura in care nu sunt prezente. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. 5. .decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. Deprinderi de gandire criticii. a construi argumente. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi.Popescu-Neveanu). pe de alta parte. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. . a Ie examina implicatiile. 3. Retroactiv = ceea ce acponeazii.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. este yorba de posibilitatea de a aborda. 2. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. Identificati.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. printre alti factori. Explicati diferenlele aparute. Evidentierea. de asemenea. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. in manu ale sau alte materiale educationale. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. 5. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. Condi{ie = fapt. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. pe de 0 parte.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. obi~nuinle~ipriceperi. 8. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. de ce nu.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . 4. inregistrand. informatii noi in mod independent. Proactiv = ceea ce acponeazii.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . a fenomenelor etc. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. de asemenea. intelegerea. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. Automat = ceea ce se face. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. 0 str~teg. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. s-a format illtrecut. factorii care au facilitat aceasta instalare. unor astfel de criterii are un caracter motivator.Care este semnificatia acestor idei? . invatam i?i. planificarea timpului de studiu. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. 6. formarea imaginilor perceptive este favorizata. in acest caz rezultatul nefiind relevant. unanumitjoc). 2.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Mai mult. . 9.. Astfel. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. realizati acela~i lucru cu cealalta mana.. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. aa?optarea. La un nivel inferior. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. rezumarea textului. Dupa ce ati inregistrat timpul. a Ie expune unui scepticism constructiv. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte.

fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. Astfel. de asemenea. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. tivnoi. expresiva sau afectiva .60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. dobandesc seffinificatie. decl~atii intentionat. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. dar. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. in contextul existentei umane. . in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. afectiv. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. in nute. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). evidentiind interactiunile dintre aces tea. Limbajul. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza .potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). In realitate. vor involuntara (neintentionatii. pragmatica etc. la inceput. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). Comunicarea este procesul de transmitere a mularii.este yorba de selectivitatea reflectiirii. prin verbalizare. a semnificatiei actiunii. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. Ea este un sistem de semne yorba. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. Forma de baza.a~teptare. cele doua forme sunt complementare. prin intermediul cuvantului. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. ne precizam noua i~ine intelesurile. l~ inceput. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. in desra~urarea diferitelor activitiiti. de un bajului. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. persuasiva sau de convingere. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. personalizate. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. ~i anume. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). cu gandirea. ludicii sau de joc. de cunoa~tere. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. Un rol important. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. caci comunicand. Astfel. 1. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. simbolica de reprezentare. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. indicii. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. Treptat. este succinta a lim. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. eu gandirea. de detensionare nervoasii. Se disting astfel 0 atentie de ele. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. In masura in care presupune efort voluntar. eliminam neclaritatile. 2. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. scaderea frecventei respiratiilor etc. incercand sa elucidam altora 0 notiune. imobilitatea sau tacerea. In plan subiectiv. indepline~te functii specifice precum: de. personal. limbaj non-verbal. sinteza. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. in special. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. reprezentiirile ~i gandirea. atitudine pregiititoare. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. de reglare sau de determinare. comunicare. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. sunt simple sonoritati. comparatia. cuvintele nu spun nimic copilului. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. neselectiva . Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . ci ~i a cadecla~area ei. individuale. spontana. sugestiietc. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului.informatiilor. iar perceptiile ~i reprezentarile. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. atentie focalizatii. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza.

Te~p~raDlentul 1..1 Individ. 21. Personalitatea .5 21.4 21.1 Personalitatea ca slslem 15. Aptitudinile 18.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20. Caracterul 19. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21. 15. ) ~ . Personalitate 16.2 Modele de personalitate 16.7.2 Tipologii temperamentale 18..2 Clasificarea aptitudinilor 18.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15..6 21.2 Structura caracterului 19.3 Rolul caracter. Persoana.dinamico-energetica a personalitatii 17. Persoana. Personalitate* 16. Creativitatea 20.• .ului in structura personalitatii 20.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.1Latura.2 21. Individ.1 21.3 ..1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.

Editura Didacticii ~i Pedagogicii.- 15. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. Bucure~ti. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. In calitate de obiect de studiu psihologic. modul siiu obi~nuitde a fi. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. flexibil al personalitatii. W. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. tara insa sa se identifice cu acesta. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Eul traie~te in clipita actualitiitii. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. Dictionnaire de psychologie. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani.I 1. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. pe masura constituirii sale.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. 466). Sillamy.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. Astfel. Unul este momentul. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. S. Structura # dezvoltarea personalitiipi. deci individ este orice organism. dimensiunea socio-culturala. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane.p. Psihologia generalii.el incluzand ~itendintele involuntare. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. inclusiv omul. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. sistemic al personalitatii. ocupatie etc. .216). relevat de manifestarea constanta in conduita. la ereditatea fiecarei fiinte umane. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. PERSONALITATEA 15. termenul de "persoana". Editura Didacticii ~iPedagogicii.p. individualitate ~i persoanii. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. de a se raporta la ceilalti etc. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ.1 •. dar notiunea de persoanii. 1976. caracterul adaptativ. 40). psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. in cali tate de element stabil al conduitei. personalitatea in durata trecutului. " . Allport. avand ca atare un caracter sintetic.L. Desigur.Ro~ca(red. personalitatea.. de asemenea'. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. anume ca subiect al actiunii. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. Este evident. in contextul psihologiei. celalalt vectorul fortei". Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii.).rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. caracterul sistemic. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. 1981. Larousse. de a reaction a. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. de asemenea. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. ingust".p. caracterul stabil. este un produs al procesului de socializare. 1%5. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. caracterul definitoriu. Paris.

acestuia. existii 0 anumitii constanta a actelor.). Intelligence: Its structure. Kretschmer. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. intr-o astfel de perspectiva observationala. de asemenea. aptitudinile ~i in special inteligenta. Cattell. fata plinii. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. sincer. and factual study (1950). fiind datorat parintelui psihanalizei. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. anume Sigmund Freud. growth. un laborator dedicat cercetarii acesteia).).) ~i atletic (bine proportionat fizic. respectiv incon~tient. notiiri etc.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . Acesta. al agresivitatii. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. CATTELL (n. reactiilor etc. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. sediu al instinctelor sexuale. fiecare avand un rol specific. Psiholog american contemporan. a~a inciit. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. COl. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. cel putin la baza. and action (1971). miiini ~i picioare scurte etc. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. Allport. corelati. al dorintelor ~i actelor refulate ete. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. dar. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. Din punct de vedere strict psihologic. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. Con~tientul. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). Guilford). avfmd 0 bogata experienta clinica. astenic (corpul alungit ~i slab. cel care nu ne este accesibil direct.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. data fiind eomplexitatea aeesteia.. actiunilor. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. sistem osteo-muscular firav etc. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Cel mai cunoscut model factorial. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. greutate inferioarii celei normale. Supraeu). Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. theoretical. In acest context. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. Prin urmare. suprafata psihicului nostru.. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. 3. specifici.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. Eu. in urma eereetarilor intreprinse.1905) 4. and action (1987) etc. emotiv etc. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. precon~tient ~i con~tient. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. exces ponderal. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor.15. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. -growth.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). Abilities: Their structure. 2.

Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. H I L Rezervat. biinuitor.. deta~at.conchizand asupra existentei incon~tientului.independent. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. autoritar.cald. amprenta asupra intregii sale conduite. .dependent afectiv Neincrezator. ". perseverent. mai mult sau mai pulin. incapatiinat Imaginativ. I 1.prudent. o I . a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.agresiv. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. numi!i factori de origine sau intemi. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I .. ~ipentruprin orientarea profesionala.spiritcritic. resursepersonate Controlat.fidel grupului Necontrolat.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . devcnit mai mult decat regresiune. critic.spontan Tandru. -.surmenat propria personalitate. 0 terapeuticii.respectuos.depresiv.respect pentrutraditie Dependent de grup.apar sUbiectu.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. sistem.~.supus/docil Moderat. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.vanitos.timorat. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). intreprinziitor.lini~tit.libertin. ceremonial Direct.increziitor in sine. 2. voios.. prudent. stabil. frustrat. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. traumatice." . L . ~PLlCATII . sentiment Inovator.•. 'M N . 3. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. Conservator. . Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi.' A I B ! C E F i G (_ I I I. banuitor Putemic~irealist.'. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii.optimist Calm.calm(E~putemic) Caracterputemic.sentimental.rece (schizotimic) Putininteligent. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. inciipatiinat Impulsiv. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.- .IIII. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).sensibil.uitate.taciturn. liberal. experientele . Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. supuse principiului pliicerii).' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. flftNll.. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza.con~tiincios. Ace~ti factori. conditii. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .suspicios. capabili sa explice comportamentul indivizilor. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . cooperant Practic. Fondatorul evenimente ei.cooperant.. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. lucid. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.3. radicalism Suficient sie~i.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). Raymond B. Psihismul primare. jovial Con~tiincios. boem. conciliant. neglijent Destins. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. 4. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.calm. '. impulsiv. visator Fin..perspicace.Marile principii ale teoriei sale. entuziast. .giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. satisIacut de sine Increzator.I. putincomunicativ Indiferent.calculat. suspicios. non~alant Deschis. serios(supraeuputemic) Aventuros. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. natural senin. sociabil. demn Tensionat. . trasaturi de pe:sonalitate.naiv. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. instinctiv.

atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. De asemenea. eel care Ie consider. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. iar. unitar al unei entitiifi. conservarea structurii generale a corpului.$tiinfei de sine. Cu alte cuvinte. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta.noastra intr-o realitate distincta de noi. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). a ~ti ca aces tea sunt d. Mai mult. ci. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. . Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Se asigura astfel. Este yorba de prezenta. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. responsabilintr-un sens sau altul. INDIVID. abia aceasta specific umana. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. pe de 0 parte. 0 asemenea aparenta. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. chiar avand un psihic dezvoltat. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). la nivelul individului particular.2Con. natura umana este gandita ca personalitate. nu nurnai fiintei umane. individul se mentine ca individ. presupunand dezvoltarea con. eel putin la nivelul simtu1ui comun. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. care este semnificatia acestor termeni. In cazul omului. de asemenea. evolutia temporala. In masura in care oricare organism este un individ. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. in lurnea animala. "al tau".II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. de asemenea. omul se na~te ca organism (entitate biologica). pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . un exemplar al unui anumit tip. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. dupa aceea. un reprezentant al unei spec ii. ~i exterioritatea sa. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. ci are un caracter unic. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. din aceasta perspectiva. Toate acestea nu sunt insa decat necesare.. De altfel.ncte de mine pentru mine.65 . iar pe de alta parte. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). eu alte cuvinte. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. PERSONALITATE* &. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva).tei umane. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii.) B. a structurii sale morfo-functionale. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine).st. Aceasta inseamna. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. da~. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. anume con~tiinta reflexiva. o'functionare sub modalitatea unui organism. dar nu ~i suficiente. existenta fiind 0 continua reechilibrare. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. Evident. pe de 0 parte. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. de asemenea. comparativ cu nivelurile inferioare. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. prezenta. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. la un nivel general. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. datoritii individualitatii sale. existenta oriciirui individ este distincta. ca sisteme deschise. Petsoani. 1&. a fost amintit in primul rand cel de divid. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. "al meu". Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale.. revine. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". Organismele. Spre exemplu. de~i exterioritatea poate determina. oricare ar fi aceea. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. Revenind asupra acelor semnificatii. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. Spre deosebire de lumea anorganica. PERSOANA. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern.1Individ. viata presupune 0 transformare permanenta. este asigurat de acest nivel. Evident. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte.

dar ~ial altor discipline. construire in functie de experientele de viatii. ea fiind unica ~ioriginala". I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. apoi. Cercetiirile au ••••. 5. unitara.e in manifestarea personaliti. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni.de copiletc. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. integrate acestea sub titlul de personalitate.profesor. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. 3. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. activitatea celor douii emisfere este complementara.). astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament.--- Triisiitura de personalitate. narii. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. in ~ sau in stareimobiIa. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. In conditii de normalitate. prin urmare 0 restructurare. societatea. nivelul cultural . destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. efectuarea de operatii. in realizarea activitiitii verbal semantice. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic.A. este mana dreaptii. individualitate. Kelly.. considera ca interpretiim. de regula. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. con~tiin!a.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. emisfera~i in analizii.persoane dinjur. S-a constatat. Fiirii indoiala. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. to ate a~. Argumentati raspunsurile voastre. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. sociale ~i culturale.estea presupun planul notional. Constituirea schemei corporale.A. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane.). dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. psihice. interactiva. stabilirea de noi legaturi.3 Diferen. ci ele se formeazii prin interactiune cu. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate.Construct \!. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. G. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. 1&. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. aptitudini ~i caracter). iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete).directoretc. personalitatea nu mai este un sistem. Astfel. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. la organele de simt perechi.inconjuratoare. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Din punct de vedere functional. manifestate la nivelul personalitiitii. In dezvoltarea personalitiitii. concept introdus de G. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. 2. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. ureche etc. ~. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). diferen!ele. in sine. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. determinii manifestarea noastrii unicii. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. . moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. cii unul dintre componente (ochi. 4. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. nu poate fi miisuratii direct. 16 11I. avand de ~tire de aceasHi diferenta. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. autorul teoriei constructe/or. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. de evaluare a personalitiitii. Intrucat. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. deci. importante fiind nu atat insu~irile. ci un mod de autoconstruire.Kelly. procese ~i insu~iri psihice. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. Cre~terea. originalii. cat ~i0 curbii descendentii. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. atitudinimentalitiiti. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. conceptii-convingeri. ~i. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. .

deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. bine dispus.n. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. impulsiv ~i uneori chiar violent. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. lini~tite. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman.ale ceIordinjurul nostru. cu sensulde a amesteca). chiar lent.el nu determina aptitudinile sau caracterul. eu earaeter innaseut. inconstant in relatiile cu ceilal!i. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. dar obtine un randament progresiv. la aspectele Connale ale conduitei umane. meticulos. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. se adapteaza rapid. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. dar cu senti mente durabile. capabil de activitiiti de migaliietc. vorbire inegala. dar simultan a asemiinarilorexistente. inclinatie spre exagerare etc. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. Sangvinicul vesel. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. a personalitapi. ca~citate de lucru redusa.67 7. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. eel mai adesea. . bila neagra ~i bila galbena). Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. I IF1egmaIiC~ calm. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. clasificarile uzuale delimitand in continuare. sangvinie. agresiv. 7. limfa. "Firea omului". temperamentul suportii. dezirabil-indezirabil. Cu toate acestea.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. putemic afectat de insuccese.care fac totul in graba sau dimpotriva. echilibru emotional. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. nerabdatori. Progresiv. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. Exista oameni agitati. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere.1 Latura dinamico-energetici a personaliti.mai evident.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. caracterizat de riibdare ~i toleranta. au rezistat de-a lungul timpului.persoane care se dovedesc retrase. Melancolicul emotiv ~i sensibil.. in acest context. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. inclinat spre reverie ~i interiorizare. a~acum yom vedea. calme. TEMPERAMENTUL 7. are dificultiiti de adaptare. ia u~or decizii. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. imperturbabil. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat.Temperamentul se refera. intr-un fel sau altul. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. caractere bune i?icaractere rele etc. diferite de la 0 persoana la alta. aspecte care se concretizeazii.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. patru tipuri temperamentale: coleric. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. inclinat spre rutiniietc. VIOl. --.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. face risipii de energie. flegmatic ~i melaneolie.

a fost timp de cinci ani discipolullui S. tipul puternic. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. vesel. 4. a unor opere culturale fundamentale etc.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. optimism. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. retrase. excitabillcolericul.Descompunerea formelorin . Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. . Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. baza a imaginatiei. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. echilibrat. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. D. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Teoria lui C. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. superficialitate. Heymans ~i E. G. Heymans ~iE. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. . lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. mobil/sangvinicul. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. . Wiersma. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". religii. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. 4. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. 3. . . Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. G. Freud. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. creatie culturala in general. a diverselor mitologii. lent/flegmaticul. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. 2.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. Cea mai importanta idee pe care C. Teoria lbi G. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". in timp ce altele non-emotive. D. dar se supiira u~or. Teoria lui t.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. . temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Teoria lui H. lini~tite. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. fiind stimulate de eventualele obstacole."overtul instabillmelancolicul.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton.intl. G. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. 2. Psihologie ~i religie (1940). In baza unui bogat material clinic. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul.r Desigur. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. echilibrat. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura.extravertul stabillsangvinicul. stapane pe sine). 5.0 melodie. Jung. tipul puternic. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. Flegmaticii 3. de-a lungul timpului.introvertul stabillflegmaticul. neechilibrat. P. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. Eysenck a reluat teoria lui C. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. spreexemplu. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. ata~t traditiilor. fidel prieteillior sai. teoriile temperamentale s-au diversificat. cu studii de medicina. cu multi prieteni. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . ~PLlCATlI :1: 1. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. a alchimiei. Pe baza acestor diferente. tipul slab/melancolicul.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

integrandu-le propriei lor substante. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala... In elaborarea teoriei sale.i Invatat In cazullor.ca). exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. Analizati interaqiunile dintre aptitudini . Detaliind definitia sa..i inductiva ~i capacitati critice .i limbile straine..) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI.tati larealitate. precum matematica ~i limba ~i literatura romana. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner.tient de punctele tale tari . depinzand de capacitatile individuale. fiecare dintre_ele. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. persoanii care poseda aptitudinile necesare. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.i a percepe cu acuratete lumea vizuala. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. Ea implica simtul timpului . Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap.. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. a fi con. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". monitorizarea .carilor corpului ... dupa un model linear. fiindexpresia interactiunii acestor conditii..cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. Sunt sensibili la tonalitatea. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. performanta.. inaltimea "~itimbrul sunetului. In general. citesc cu placere. intentiile ... 5. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: .Ro.i ale mainilor in manipularea obiectelor.. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. a recunoa. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). . au avut dificultati la ~coala. ci trece prin anumite stadii care implica.._ 72 . asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu.. de motivatiile subiectului Sidemediul social. Din punct de vedere fiziologic.. Definiti aptitudinile.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. foJosesc metafore etc. Abilitatea de a calcula... Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard. Analizati clasificarea aptitudinilor.oa~terii.. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia.i controlul eficient al gandurilor . Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. intelegerea relatiilor dintre actiuni... 18 I.. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. dupa aceea.. 2. este aceea~i.. 3.. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa.i analizati raportul dintre Innascut.i intelegere de sine.. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. profesor de teoria cUJ. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. 4..i a efectelor.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.i emotiilor. Stadiu = perioada de dezvoltare. fiind apreciati mai curand ca talentati..i/sau in!elege realitati complexe. fiind sensibili la motive Ie.te ~i clasifica indivizi .i celelalte procese psihice. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . ritmuri. recunosc. In realitate.i la starile lor.i complexe. Sunt persoane care invata repede limba materna .i rime. indiferent de disciplina.i specii. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. ~PLlCATII ' 1. evalua propozitii .i slabe.. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. oazate pe aptitudini reale.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. intensitatea. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform.. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. obiecte ~i idei.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva ..ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. a avea empatie. melodii .i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea.. Analizati. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor .•. numere).. creeaza . se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. cuantifica. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml .i al coordonarii mi.ln acest context.i creative de rezolvare a problemelor.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

convergenta.20. 1imita inferioariiarfi de 95-100. autoevaluare. 20. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. interese atitudini riscurilor. nu se poate vorbi de activitate creativa. tendinta spre imitarea de modele. persoana disponibilitate receptivitate in altii.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. CREATIVITATEA 20.2 Niveluri . w. . spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. in alte domenii.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. neincrederea conformism probleme.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. fata de autoritate. dinspre sistemul psihic uman. !?i profesional.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. opacitate la nou. respect pentru nou ~ivaloare etc. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. Potrivit lui C. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. elementele obtinute fiind. presupunand 0 restructurare a . evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. De asemenea. spre exemp1u In artii. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. fata deafirmalia asumarea in po. propriilor idei 0. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. creativitatea: a. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. etc. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . noi. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. curiozitate. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. creativitatea se manifesta in forme diferite. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. gandirii. . dorinta I de schimbare. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. treb~int~l~ !?i de. de "facilitanta". pe niveluri ierarhice distincte. speciale putemic fluida. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. . Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. deli'isarea.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. a de formula traditie incapatanarea. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. in conditii favorabile. implicit creativita tea. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). nonconde nou. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. de asemenea.

fiecare avand in fata 0 coala de hartie. rara 0 cauza aparentii. Mai mult. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . a producerii unui fenomen etc. cel componential. norme ~i valori de cercetare sau de realizare).' procesetc. natural ere promptii in atitudini. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. Potrivit aeestui model. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. un altulfiind cel initiat de R. prin extensie. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua.6-35". de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. faza incubatiei (gestatia. aptitudine. La fmal. documentare ~i experimentare.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. 3. 20 . ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. creativitate. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. faza verificarii. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. con~tienta ~ide lunga durata. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. u~urare a indeplinirii unei actiuni.unui domeniu. utilizate in rezolvarea problemelor. Aeest model nu este singurul. pe care 0 imparte in trei coloane. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. Creativitatea reprezinta. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. 6. in cele trei coloane. care se face de buniivoie. care actioneaza cu promptitudine. meta componential ~iepistemic. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. care consta in informare. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). de asemenea. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. ~PLlCATII .' La primul nivel. In cele din urma. modificate etc.). -eitate = care se face sau se produce de la sine. nesilit del nimeni. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. 4. _creativitarii. procesual al creativitiitii. Sternberg. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. germinatia). Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare.. logice etc. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. Realizati acest lucm ~iin . Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta.' promptitudine.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. I I . cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. structural corelate: componential. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. ration~liziirii SOluriilorexiste. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. faza "iluminarii". _. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. potrivit lui G. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen.completate. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. in' comportamente etc.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . Mergand mai departe. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. Spontan. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii.ceea ce prive~te propria activitate.. in diferite faze de prelucrare. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii.t!LU!. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. J. Astfel. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. nte. Facilitare = inlesnire. I. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. .

stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. 21. bio-psiho-sociale. 2.. .. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. sub forma codului genetic.19/20 ani-30 ani: tineretea.cerintele adultului vizand competentele incurajate. .mediu. La nivel individual. care se define~te ca activitate specializata.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore.!ll devenirii sale. presupune mai multi faetori.tateu dom. specific umana. dezvoltarea. intraindividuale.llanfa desflisurata.activitatile impuse. rpesaje de specificitate. Edueapa.. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. fae sa fim eeea ee suntem. a~a cum s-a 'precizat. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. s. orice eforturi de educare a sa e~uand. se deplaseaza in patru labe.v. in mod con~tient. 21..raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. care mijloce~te ~i sustine.78 . selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. in 1920. in proces. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . Nu cuno~teau limbajul uman. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. . Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. Ereditatea. propuse sau ingaduite copilului. . rezultatul final al dezvoltarii. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. Intentionalitatea.30-55/60 ani: varsta adulta. In planul dezvoltarii psihice.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. . actiunea mediului poate fi. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. care au loc pe parcursul vietii unui om. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . .. tara sa se adapteze la viata oamenilor. In functie de aceste criterii.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . de la 0 generatie la alta. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . direct sau in1irect. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste.. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul.14/15-18/19 ani: adoleseenta. favorabila dezvoltarii.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. . capturate in India. . Aveau aproximativ patru ~i opt ani. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 .0-1 an: perioada infantila. numite Amala ~i Kamala.. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice.· Au murit repede. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. in egala masura. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. 3. . Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. . numite cel mai adesea "stadii". . Dezvoltarea umana.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). varsta data. . au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv."!ce spec~fice.. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. Mediul. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. in varsta de 10-12 ani. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act.

ameteli. fapt ce conduce. Este prezent spiritul de imitape.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti.3 Preadolescen. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). dorintele. se manifestii. cel mai devreme. spre exemplu. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv.oltare fizicii. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. constituie. abilitiitile in manipularea obiectelor. lagrupul ~colarsau lacel religios. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. dar . Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. perfectionarea limbajului. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. datoritii procesului intern de dezv. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. adesea la tulburiiri cardiovasculare.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. care scade treptat. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. in comparatie cu restul • organismului. se dezvoltii vointa. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. glandelor sexuale. reu~ind. 21. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. ostilitatea intre biiieti ~i fete. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. obiectele avand in general suflet. prima . !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. Devine mai echilibrat afectiv.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. fiind'imitate in special actele celor mari. echilibrul. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani.21. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. dinamismul. dar mai ales cantitativii. de asemenea. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. semn al tendintei de independentii fatii de adult. recompensele morale ~imateriale. receptivitate. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. " Procesele cognitive se perfectioneazii. prin acesta fiind stimulate coordonarea. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. pentru pre~colar. obosealii persistentii. Principala formii de activitate estejocul. printr-o mare curiozitate. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. larii discerniimant. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. Copiii mici se caracterizeazii. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. de la preconventionalla conventional. aici. capului determinii. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. de la cea putin stabilii la cea stabilii. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. Odatii cu intrarea in ~coalii. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. adesea. mai ales la inceputul pubertiitii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. 0 altii triisiiturii este animismul. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. forta. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. sii-~i domine reactiile impulsive. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. de cele mai multe ori. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi.a (. prezentii mai ales la biiieti. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. oboseala instalandu-se mai repede. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. oferind suport afectiv ~i confirmare. de actiune. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. spre deosebire de preadolescent. evaluarea spatialitiitii. datoritii stocului redus de informatii.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). perioade de apatie. se realizeazii abdominale. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. EI se deta~eazii fatii de familie. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. In acest stadiu apar. uneori. Grupul ajutii la maturizare. senzatii de sufocare.

relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. 21. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. oscilant. psihic: ca maturitate intelectuala. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. definirea identitiitii. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. Se nuanteazii relatiile interpersonale. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. dupii E. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. de initiativa . Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. un echilibru al vietii afective. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei.. logice. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. specifice varstei. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . printr-un proces de specializare. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. Astfel. Reu~itele 11 entuziasmeazii. Se remarca 0 armonizare a intereselor. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. fiind conditionate social. Caracterul ramane instabil. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. Este. dar ele sunt nesigure. A. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. gandirea este abstractii ~i logicii. De asemenea. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. Pe plan profesional. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. de asemenea. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. a stabilirii echilibrului functional optim. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. caracterizandu-se. sunt observabile marile realizari. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. Erikson. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. spiritul de dreptate. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. In planul relatiilor i n t e r p e r. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii.). Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". precum imaginatia.7 Bitrinetea (55/&0 ani. ciiutarea. a motivatiilor. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. ~i ca maturitate afectivii. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie.. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. H. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). "Cine sunt eu?". constructiv-realistii ~ide creatie. emotionalii. memoria este preponderent logicii. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. 21. prin structurarea mecansimelor cognitive.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. a iubirii sau a solidaritiitii umane. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. nelncredere In sine.5 Tinere. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. etapa perfectioniirii psihice. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. 21 21. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie.

Spre 21 exemplu. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor.. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. ci progresiv. domeniul intelectual. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs.. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. apoi al membrelor superioare ~i. .a om. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. Pricepere vinovatie vs. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. tri~ti. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. unitara. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. Atkinson) ~ . izolati. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. durabile. vietii ~ia mortii. .81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. intimitatea lua Speranta . determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs.W. Altii pur ~isimplu moral. L. Pensionarea. trolului vs. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. la s~it. Intimitate vs. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice.. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Allport ~iR. al celor inferioare. apusul relatii Prietenii. mortii.

.. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat.. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. i .•.. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan...incapabili de un paTcurs ~colar normal. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60... infirmi motor etc.. 6. 1973). 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. Conflict = Iupta de tendinte. Dupa desra~urarea sa. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. . .82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L.. L 'education des debiles mentaux.. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai.. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -.. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii.. majoritatea comportamentelor sociale (educatie. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. surdomuti. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. Toulouse... cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ.• : . De asemenea. orbi. cultura.. 5.) bazandu-se pe imitatie. 2. oricat de primitiva. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. de interese.... Not. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. traditie.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa.. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular.. poseda cultura sa. deprinderi etc.. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena.. ciireia i te dedici din simplii pliicere.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. Culturii = dezvoltare Imita{ie =.. Mesape. afective sau cognitive.greutate Volum r j ~ ~. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri.. motrice sau senzorialii. 3. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa..••••.. 8 Primii ani ai vietii noastre. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara.•..(Faze de oscilatie) . Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. Orice societate' umana. contribuie la buna insertie sociala a omului. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ... sociale.. dar... Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. 4.. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.. obicejuri etc.-. specific umana sub influenta mediului social. Educatia copiilor deficienti intelectual. . -. ~PLICATII 1.. se face in institutii specializate.

). ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . motivatia constituie elementul care un structurat. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. existand doua situatii: a. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. . Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. . ci ~i 0 anumita intensitate a sa. cre~te ~inivelul performantei. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . deoarece dacii lipse~te restrictive. In principiu.. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. subaprecierea dificultatii sarcinii. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. la nivelul elevului. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. persoanele apaytinand tipului puternic.. . cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. Spre exemplu..pe de 0 parte.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. Motivatia este un filtru al influentelor externe. fie ca sunt innascute. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. Totu~i. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. exemplificiind pe motivatia ~colara. Reciproc. . dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. Contribuind d. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. Generalizand. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. Astfel. 2. aspiratia spre competenta etc. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. supraaprecierea dificultatii sarcinii. -relatia motivatieperformanta. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. pune in mi~care organismul. In acest sens. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. ajungandu-se la e~ec. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). ea fiind cauza interna a comportamentului.definirea motivatiei. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: .definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. .).discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational.respectarea structurii standard a unui eseu. ambitia etc. La fel de bine. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. b. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. . con~tientizate sau necon~tientizate. obi~nuinta de a se supune la norme. frica de consecinte. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. Astfel. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. 0 parghie a autoreglarii individului. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. anume optimum-ul motivational. gradul de reu~ita.

. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. dar ~ide tema pusa in discutie). solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. b. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute.mediul social: totalitatea ideilor. se poate aprecia. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. Dati un titlu eseului vostru. cel putin pana la un anumit nivel. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. Dezvoltarea.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. cuno~tintele care vor fi abordate: .este yorba de umane. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. un eseu liber. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. Conceperea planului eseului. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. . a exemplelor oferite etc. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. 2. care contureaza ~i precizeaza problema. . Redactarea eseului. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc.profil psiho-moral. a coerentei. Astfel. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. atitudinilor. 0 epoca istorica . un curent de gandire. de asemenea. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. de structura dinamica etc.corelatia caracter . . ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. . subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. in primul rand. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. Clarificarea temei: a.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. 4. o· tematica mai generala. 2. a modalitatii de corel are. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. invatate.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. structurat pe trei paTti: a. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. PregMirea abordarii: a. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. a stilului. b. 1. diferentele privind intensitatea acestei relevante. caracterul integral dobandit. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. a calitatii argumentarilor. . punand in evidenta importanta sa.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. 3. comportamentelor etc. comune unui ansamblu uman. .. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. Pregiitirea abordiirii. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. .atitudinile in calitate de componente ale caracterului. inseamna ca modurile de reactie sunt. b. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. convingerilor.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. c. . avand cea mai importanta functie de autoreglaj. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. Introducerea.

le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.'.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.1 Atitudinile sociale 25.. Comportamente pro ~i hntisociale 25.. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.1' Statusul ~i rolul. Relatiile interpersonale 23: I 23. atitudini.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/." Wii.2 .2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.indicatori ailcomportamentului social 23.: .3 23. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.4 S.1 Imaginea de sine 22.85 Conduita psihosociala 22.2 23..Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~. omportamente p~l"'antlsocla 24." ~i:~. I '" .3 Relatia valori. Wi ». ." _FA I"'.

la experientele noastre interioare. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. in miisura in care este legata de practicile sociale. trebuie sa ne cunoa~tem. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. . fondator impreunii cu C. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. despre valori. Dar. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . ca 0 autobiografie. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . Ie organizam etc. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. Ie inregistriim. componenta comportamentalii . despre abilitati ~i priceperi. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. credinte. despre divinitate. 1890). de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. util sau eficace". devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. despre originea universului etc. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). In sens restrans. Potrivit psihologului american William James. dar ~i din imbriiciimintea. publicii in 1907 Pragmatismul. faptul cii individul ramane acela~i in timp. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. Este aspectul central al eului. prin compararea cu altii. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic.86 _ 22. evenimente de viatii. in sensul cii unele sunt retinute. Peirce al pragmatismului. motivatii. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. identitatea evocii continuitatea existentei. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. credintele. In sens larg. Dad pana in luna a treia sau a patra.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. colectivitiiti) cu individualul. institutii.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. . casa ~icelelalte posesiuni ale ei. cu "eul" nostru. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. in timp ce altele respinse. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. Filosof american. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. de a construi imaginea de sine. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. cu corpul. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune.eul material: este constituit din corpul persoanei. S. cii persevereaza intro formula de sine.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. . sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. despre efectul actelor noastre. putem intra in contact cu personalitatea.iile celorlalti despre el. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. componenta evaluativ-motivationalii .

sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. . : "" •. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala).i rolul . .•.•• " ••. •••.. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat.•. din care decurg sarcini. functional. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise.).. •••••.•.••. sa dea sens istoriei sale personale. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii.••.... apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). parinte. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului.) 22...••. .• .•••••••. etnice. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real.. membru al unui partid politic etc.•.••• m"" .. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. culturale). persoana. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea._ .••. obligatii.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. este inevitabila.. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. ~..••. de asemenea.Aparitia unui astfel de grup. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. . teoretic.2 Statusul .. functii.originalitatea: care afirma singularitatea.•"""•. Individul dispune....•. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. avantajeze inraport cu elevii buni. nationale. . sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi... de a incalca legile.:-. Pentru a intelege fenomenul identificarii. de un set de roluri..•• *. de a consuma alcool etc. trebuie apelat la noi concepte.. femeie. ... bunic etc. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.•. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.)."-=.. se distinge de altii. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. ... fie raporturi de discordantii. Spre exemplu. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.•.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. asimilarea pasiva. adolescent.••••••••. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.• . Elevii cu performante slabe. indiferenta. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. apartenenta politica). incercari de a-~i intari stima de sine. . diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective.-'_ •••• m .valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile..1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . Potrivit acestei teorii.. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. care este pus in evidenta la un moment dat.. ~i un status latent.) . vor incerca sa. Se delimiteaza un status actual. aleoolismul etc. . ocupand o anumita pozitie. iar altele dobandite (rolul profesional.. "". raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.••••••••••••••••••_ •••.r.. sot.• . iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. se diferentiaza.•••••.••. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala.•.. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. Teoria identitiitii sociale. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii.• __ . In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. prieten. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. care sa-i. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului.••• :>. adult. La randul sau.••••.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice.:•••. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.•••. individul se opune adesea presiunii exterioare.•. juridice. membru al unei organizatii). Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. inginer.•••••••.~. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar.• ••••••••••. . indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.~i evenimente pe care Ie traverseaza.•. dorinta de schimbare. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun.

. imi place natura. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.... e~eculla examenele finale (sau de concurs). Incercap sa descoperiti. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU ..... starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica....•••••.... Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane..•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.. 1. ezitant etc. ••••••••••••••••••••••••••. . 6.. rigiditate deficiente intelectuala.••••. inadaptarea ~colaraetc.S"" = persoana care este ata~ata de traditie.... realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup...•. climat tensionat in ~coalaetc..•••.••.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. in propria voastra existenta. 2.. Grupul este determinat de indivizi.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul)... adecvat situatiei.. conflicte in familie etc... eterogenitatea clasei de elevi...•••. abordarile educative de tip exclusiv frontal. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane... 22 l. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni... Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.•. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane... respectiv a ceea ce . de cutume. atitudinile ~icomportamentele sale. economie..••. Comparati eele doua analize. ... Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane. Strenghts (atuuri. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.•..•.••••. privind resursele ~colare.. celelalte doua sunt probabile... dar ~iin politica. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului... cultura. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine..... stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor. Luand ca exemplu diferite roluri.••. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea.. etc. Afirmarea ~i.... permise ~iinterzise.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.. marimea cIasei de elevi. Contemplafie = atitudinea.... Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei..•. autoprezentare ~iperceptia de sine. nu fumez etc. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.••. 4. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.implicit. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale......se intampla la momentul potrivit. . Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare.. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3....). management deficitar...•••.•••. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior. in viata cotidiana.. ..... sunt dezordonat. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. 7.. am vointa etc. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi...

rela1iile afectiv-simpatetice. dinamic. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. a unor relatii interpersonale pozitive. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite).). unde se inc1ud: a. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau.obiective (au un caracter social). Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. blocajul comuniciirii. relafii de cooperare. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. cu frecventa mare. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie).1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. relafii conflictuale (cognitive. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. in afirmarea acesteia. Una dintre erorile de perceptie sociala. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. inzestrate cu toata gama functiilor. determina aparipa anumitor stari psihice. unde se inc1ud: a. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). d. mentine sau restrange. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. relafii de alienare (instrainare. Criteriul caracterului procesual. 2. con~tiente ~idirecte intre oameni. 23 23. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. dar. izolat de ceilalti. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. de asemenea. relafii de asimilare. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. legaturii arata ca relatiile interpersonale.iilor interpersonale in structura personaliti. sociale etc.i rolul rela. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. relafii de acomodare. 23.23. b. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. poate fi acceptat sau respins). Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. perceptive. 23. distorsionarea informafiilor etc. continutul lor. relafii de ierarhizare (stratificare). in toate elementele sale structurale. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). b. . Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. insu~irilar. bruiajul. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. afective. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. ci ~iin plan moral. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. ducand mai ales la erori de evaluare. RELATIILE INTERPERSONALE . Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. c. pozitiv sau negativ. indepartare). Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. In calitatea sa de fiinta sociala.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. c. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. In acest context. relafii de competifie. subiective (au un caracter psihologic). De asemenea. starilor ~itrairilor psihice. Desigur. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti.3 Locul . eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. Caracterul con~tient al. relatiile de intercomunicare. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati.

satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. Caracterul functional: . existenta unor relatii sociale oficiale. existenta unor scopuri comune. a continuitatii temporale. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. . nemijlocite . nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. i§i proiecteaza viitorul. . constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. grupurile pot fi . al diadelor. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. socioeconomice sau socioculturale. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. de indivizi. psihologice. juridice. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. spirituale. eonstituit in timp. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori.funcfia de diferenfiere. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. grupuri mari: numar relativ mare de membri.funcfia de integrare soCiala a individului. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. religioase etc. existenta unei structuri a grupului. b. Multimea reprezinta. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. . l~ 23 I grupurilor. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). De asemenea. un rolmajor in a oferi individului securitate. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. ri~di~. dar ~ide a se afirma personal. 2. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). economice. securitate. relatii directe (nemijlocite). intervine asupra evenimentelor. care se refera la conditiile materiale. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. de noi nevoi.. incorporare. un ansamblu de indivizi. de situatiile colective. .poporul).familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . culturale.dimensiunea instrumentaHi.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. .existenta un or scopuri comune tuturormembrilor.funcfia de producator de idei.existenta unei determinari in timp. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. 2. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. biologice.). Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . potrivit caruia se disting: a. distribuie pozitii §i exercitii influente. Grupurile constituie I real. anume al grupurilor. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. Din acest punct de vedere.Acestea orienteaza activitatea grupului. . o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. acceptate de toti membrii grupului. crearea . Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. .existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane.compozitia grupului.23. grupuri mid: numiir redus de membri.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. .4 Grupul.dimensiunea relaponaHi. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. institutionale..d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). Un grup indepline~te mai multe funetii.dimensiunea contextuala. de categoriile demografice.o""taw. de asemenea. precum mulpmea. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. dar ~i mijloace de afirmare.

in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra.de sex etc. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup.91 omogene sau eterogene. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. Astfel. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. inactivitate. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. grupul de cercetare-dctiune. fata de factorii de civilizatie.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). inscrise de obicei in documente oficiale. In context social este yorba de ostilitate fata de societate.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). 5. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. densitatea. de unitate). mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. grupul de joc al copiilor. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). nereglate oficial). 6. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). 8. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. 'Demografie = ~tiinta care. repartitia geografica. Fiecare dintre voi Incercati. numit sau ales. grupului (personalitatea grupului. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). 'Alienare = Indepartare. 4. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. Opinie publica ~ . orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. afectivitate ~i pretuire reciproca. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati.organizarea grupului. 7. apropiate. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. sa scrieti despre colegii vo~tri. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. Liderul formal este eel oficial. grupul de loisir ~i familia.coeziunea membrilor (gradul de legatura. grupul de formare psihosociala. loc sau epoci. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. prin metode cantitative. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. grupul de actiune. laissez faire. cu responsabilitati bine definite. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. grupul de invatare. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. instrainare. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. In c1asa. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. Atat in grupurile formale. . Analizati comparativ relatiile de cooperare. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. structura. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. . in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. Charles Cooley. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. ~PLlCATII 1. 2. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. autoritari. apatie. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. . .pe 0 foaie de hartie. . grup. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. 3.

el nu va aeorda ajutor. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti.). dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. ea sau opusul sau. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . etologia. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi.niei ehiar sacrifieiu de sine . frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. Comportamente antisociale. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). Or. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. fiind aceeptate ca atare.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. credinta intr-o lume dreapta.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. egocentrism scazut. contand nu atat cine e~ti.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. raspunsuri ce sunt controlate genetic). fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. din primele momente i'n care eunoa~tt'. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. i'n buna masura.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. eu grave tulburari de personalitate. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului.24. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu.a alta persoana.1 Comportamente pro . incredere ~i pretuire mutuala. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. dupa cum exista situatii i'n care. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. responsabilitate sociala. ramura biologiei ce studiaza instinetele. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". fie savar~ite de persoane bolnave.perspectiva biologicii. Moscovici (coord. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. deci sa uite de ei i'n~i~i. pe baza a doua pozitii teoretice: . la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane.perspectiva invii. In funetie de aeeste urmari.perspectiva biologicii. . Editura PoliTom." (s. Empatia este mediata. TIU exista eoexistenta fiira empatie. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. Sunt comportamente intenponate. niei ajutor . in trecut. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). 1994/1998. pozitiv. . in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare.m 0 noua persoana). Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. ostilitate ~i comportament agresiv. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. ei cee~ti. indiferent de profilul de personalitate al individului. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . care eontrazice legea seleetiei naturale). realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. destin. organizatii sau alte forte exterioare) . manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. care determina furie. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. In general.!ii. Explieatiile au fost eonstruite. fara a~teptarea unei recompense externe. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. de asemenea. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. bueuria.

functionarea patologicii a societiitii. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . agreslvltate individualiilagresivitate de grup. Spre diferen!a de situatiile de conformism. Practic.definirea anormalitii.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). agreslvltate manifestii/agresivitate latentii.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. agresivitate directii/agresivitate indirectii.. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. . norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. Se distinge intre modelul cultural real. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. Oricum. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. respectiv absenta normelor. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal.marja de toleran(ii. . dar ~iatitudinale.constanta: desernneazii stabilitatea normei. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. cel putin nu in fata acestuia.93 insistand pe un proces de inviitare socialii.).. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. In general. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii.2 NormaJitate .i anormalitate sociala face ca membrii. morala. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. In anumite situatii insa. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. Conformismul 3. In timp ce fete Ie sunt descurajate). se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. dinainte. nesiguri pe riispunsurile lor. .: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. respectiv anormalitiitii sociale. dereglarea valorilor traditionale. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. dezordinea. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. In principiu. influentat de modii. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. curente fiind distinc!ii. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. dar ~i supraindividuale. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. care se refera la faptul ca nu 4. Obedienta. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. Normalizarea. 24. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului.. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. Con rmismu. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. legea). agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. dar ~i indivizii propun la randullor norme. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. . numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. insii. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. grupul. :nfluenta mioori •. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. 24 . reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. . 2. competitiile sportive.

combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. excitarea fiziologica.). 0 persoana antisociala. emolii etc. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. 3. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Winnicott. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. PLICATII 1. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati.. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. de tranzilie. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. Acasa. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial.. el a devenit bolnav. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului.. Familia lui s-a reunit. De ce il apreciatil/ 5. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. Gustave LE BON (1841-1931) A. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. efort. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. la varsta de 9 ani.) etc. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala.. Acesta furnizeazii cadre de referintii. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. "Directorul. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. dependent. a simtului moral. Acest Miat. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. droguri . Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan." Practic. infantil. credintele. in timp ce succesele i se datoreaza.' scaderea responsabilitatii. bani. tendinte care se cer descurajate. Tranzitoriu = intermediar. in loc sa-l pedepseasca. apatic. activitatea in g r up. in general. de cand el avea 5 ani. auzind 0 voce care-i dadea ordine. Comportamentele antisociale. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Sunt de preferat interdictii limitate. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. acolo unde anonimatul devine posibil. normele. Cost = in context psihosocial. ignorarea viitorului ~i trecutului). Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. vocea unui vrajitor. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. independent ~l 2. obi~nuintele etc. mar i mea g r up u Iu i . Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. de unde ~i 0 absenta. Potrivit lui D. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri.. W. muzica intensa). in cele din urma. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. in general. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. Treptat. organizate intr-un sistem. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. modele de comportament ~ipractici cotidiene.

dirnpotriva. aptitudinile etc. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. spre exemplu. care nedetinand informatii in acest sens. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . favorabil/nefavorabil. In acest context. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate.2 Formarea . Sursele comportamentale au fost legate de . poate determina 0 atitudine. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. potrivit lui D. . considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. afectivii. prin atitudinile noastre. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. Desigur. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. apartenentele sociale. repetatii fatii de un stimul. . trairi afective ~i manifestari de persoane). dar. in baza acestei semnificatii a conceptului. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. curent fiind delimitate: .t yom avea anumite comportamente ca raspuns. simultan. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. se pune problema formarii lor. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. astfel inca. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. fatii de aceste nationalitiiti. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa.. pe"de 0 parte. nu ne sunt cunoscute. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. cer~etoria. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. deci inviitate. comportamentalii). a intiiririi unei atitudini. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine.. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. repetarea.. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. este 0 combinatie de reaqii cognitive. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii.intensitatea. pe de alta parte. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. atingand un anumit grad de integrare sociala. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . W. nu au posibilitatea de a oferi. atitudinile indeplinesc mai multe functii. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv.centralitatea. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. de un anumit gen. relativ durabile de opinii (credinte). spre exemplu. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. Formarea atitudinilor sociale pune. chiar dad nu am avut contacte directe). De asemenea. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate.valenta. intr-un fel sau altul. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. Allport. raspunsuri relevante ). personalitatea. nuditatea afi~ata cotidian etc.95 25. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. in cadrul unor sondaje de opinie. afectiv sau volitiv. accesibilitatea. 25. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. cei dinjuruf"nostru. Atitudinea. societatea. problema modificarii acestora. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic.

. credintelor. ci mai curand probabilista. dominata.. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. Realizarea sa.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. informatiile pe care se bazeaza. modul dobiindirii sale etc. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. Autopersuasiunea. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. putere. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". comportamentale ~i cognitive. fluenta verbala etc. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. fiind insa posibila ~i relatia inversa. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). cel putin la nivel dec1arativ. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. In ceea ce prive~te convergenta. Persuasiunea.existenta unei anumite interdependente eauzale. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. in societatea contemporana. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. acestea din urma fiind decisive. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. Ceea ce pune probleme ~i a atras. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. mesaj audio etc. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. spre exemplu. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). ".1. factori situationali. fie in unul de divergenta. adesea. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. atentia este divergenta. Pentru ca scopul actelor p. mai ales in contextul societatilor democratice. Receptor Context 25. mesaj video. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. . adesea. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala.. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. ci ~i in baza propriilor comportamente. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). actele persuasive sunt deosebit de numeroase. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. 2.3 Relatia valori. In acest sens. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. Desigur. Astfel. a~a incat se poate afirma . Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. in lumea contemporana. atitudinea determina comportamentul. de mesajele publicitare. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa.. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . factori de personalitate.). intr-o mai mare masura. claritatea mesajului. sex etc. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. In general.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. frecvente. 2."".). de altfel. sub anumite aspecte. 0 expozitie de fotografie. atitudini. atractivitate. prezenla altar semeni (este evident ca. atunci cand disocierea este evidenta. caracterizate.). in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. de mesaj (tipul de argumente continute. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala.. a te angaja. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. a actelor persuasive venind dinspre campul social. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. totu~i.

in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. I1ut. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. in Enciclopedie de psihosociologie. Acestea se fata de textele unui ziar.practicilor (sociale)noi. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). o durata de timp redusa. oameni de cultura etc. S.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. aceasta problema pretinzarid solu!ii. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific.. etnic. parcurgand toate etapele necesare. identificarea publicului vizat. unei societati. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. una 1928. acestea caracterizandu. mai ales din partea . asupra celei mai persuasive dintre ele. 25 .97 WOPINIA PUBLICA .. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. astfel incat apar. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. Chelcea ~iP. culegerea datelor. 5. Pentru aceasta. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. cadrul caruia. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. media. se .. construirea chestionarului. atitudini/or populatie.". Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. 3.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie.prezumtia unanimitiitii. 7. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. in cadrul democra!iilor.proprii grupului caruia ii apaqinem. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. incercati sii decideti. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale".afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. ne putem intalni cu 0 persoana. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Teoria lapului ispii$itor = in timp.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. Repetati demersulla nivelul intregii clase. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. opinia publica. politic. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. religios etc. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. Ana1izati afi~ul de pe pag. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.. 2. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. putand fi yorba mai . normelor.) sub impactul ideilor. exprima public.. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. expresii precum "opinia publica nu este de acord .problema are relevantii socialii. Stereo tip = un set de caracteristici considerate.) reprezinta 0 valoare publicul. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare.). cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. oameni politici. 4. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale.personificarea sa. argumentat. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa.. . vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. atitudinilor sociale etc.". 6. care se deschis. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. la nivelul unei societati.

. ilustrati. pe de 0 parte. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. geografice etc. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. 1.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza.). mai intiii. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare.de asemenea. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei.. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). Precizati-va. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. Este necesara. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. de a-I interpreta §i dezvolta. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. Urmeaza 0 a doua lectura a textului.Formulareasubiectuluipermite. literaturii specificii domeniului. exista elemente comune in tratarea lor.. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. de asemenea. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. 3. S-a prefer~t tratarea lor corelata. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. informatii oferite de mass-media. ideile generale. in raRQrt ell . Astfel. 0 delimitare a subiectului. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. COMENTARIUL STRUCTURAT.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. cele care vor schita structura analizei voastre. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. discutia) nu se improvizeaza. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. Abordarea este prima etapa. §colar §i socialgeneral.1I_suj)je~tului. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. in cele 'din urma. alliteraturii etc. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. Larmat). documente (texte) anexate etc. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. copiii plasati in orfelinate. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme".W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. 2. etapa ce consta in degajarea unei problematici.cu. Intr-un fel. este necesar ca reflexia ~i. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte.. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. se impune precizarea unei metode adecvate._dupiLaceea. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. pentru ca examenul problemei sa fie complet. 1. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. 2. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Adesea. Formulata sub aceasta forma.._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. Cum se cere un raspuns. de asemenea. spatiale. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. comparati. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. Ro§ca). discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. Pomind de la textul citat.. tezaar@mentata.]!1it:m. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). de a §ti sa cite§ti un subiect. __ Qetel1llinati. a. identificati problema pusa in discutie de text. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. q. iar. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. deoarece. dar. b. anterior urmatoarei etape. problematica subiectului ramane deschisa. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. 1. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul.. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. anume in cadrul demersului specific filosofiei. prezentati etc. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. pe de alta parte. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. )" (1. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. ( . de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. mergand de la matematici.

sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. faptele preeizate etc. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). sa precizeze delimitarea subiectului. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). fie pe linia problemei puse in discutie. Daca lipse~te stimularea. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. iar ca atare este necesar sa fie logic. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. Dupa cum s-a subliniat deja. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. mai simplu. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. 4. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. 2.d. sau subiect1l1 0 impune. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. linia problemei. 0 problematica. insu~i fragmentul. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. care poate fi impusa chiar de text. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. c. se inlantuie. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. dovezile sau exemplele propuse. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. Desigur. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. In primul caz este yorba de a situa textul. sa prezinte problematica ~i planul. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire".99 fenomenele presupuse. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. introducerea. Stabiliti planul.m. tara interes. aceste ider generale. argumentele. anume comentariul propriu-zis. cu modificarile de rigoare): 1. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. Situ area textului: ceea ce.a. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. Redactarea: In primul rand. Desigur. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. schitarea acestei teme generale. iar in final. ar constitui introducerea. 3. aetiunile realizate. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. 1. respectiv de modul in care rationamentele.). bineinteles. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. 3. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. Daca se prefera. Concluzia este necesara. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. ~ .})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. concis. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa.

.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. importantii pentru voi. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. locurile ~i activitiitile care prezintii. . emotii. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. sub 0 fOlIDii sau alta. a aspiraliilor ~1 scopurilor. care poate privi propriile obi~nuinte. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social.analiza retrospectivii a propriei vieli. in raport cu acest centru."u . Vii marcheazii-.zi Activitati / ~Locuri 26 l. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. de-a lungul intregii vieti.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri .analiza rezultatelor relevante obtinute etc. Incercati. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. comportamente etc. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. un demers destul de laborios. identificarea ~i analiza valorilor personale. eventual. desigur. daca vreti. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. in vreun fel. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale.estimarea resurselor individuale. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine.xadesfa§urati existenta.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. intr-o masura mai mare sau mai· mica. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. parasind cadrele strict legate de sistemul educational.aind'piirt. capacitatl. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. cu un efort in acest sens. identificarea intereselor. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. care este importanta-sa pentru voi? .autoobservapa. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. utilizand. persoanele. iar dupa aceea:analiza acestora. De altfel. .

Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. Trecut Prezent Viitor 1. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Ia un anumit nive!. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. in contexte diferite $i nu nurnai. 1. Eu sunt . cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. este altfel. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Vreau Spun Voifi.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. pe 0 alta foaie de hartie. dar in momente diferite. 2. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. 26 . aceste probleme? '. Ma vad Simt. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. tinand cont de cele trei perspective temporale. Incercati sa precizati aceste "voci". N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Evit. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. De asemenea. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. Fiecare dintre noi. Voifi Voi fl .... Suport. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4.

locullucrurilor putemica. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. . ajuta altii. calculatorul. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. bine lucrezi tejoci. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. pe bune. la ceilalti puzzle. tai ~isceptic. "muzical" pove~ti bine "istet". Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. casa. oamenii. 5. simti cor. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. Iti participi echipa. informat". de grupuri conflicte. studiu. bine cu la in multa vise. voce in dansator" deschi~i.inteligenf'. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. despre a sa festive. . sa cantece la mult ca cii despre putemice. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. . serviciului. muzica. actiune. 26 1. ochi felul original cuvinte.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. afara scrii. concepte. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. imagini. ~idiscuri. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. pentru "suportiv". idei. chestionarul presupune mai multe ~iferente. te contextul. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. de ~iteoretic. cu ta fizice. ca lume. cuvinte sau motricitatea. "talentat". cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . persoana la mai cel ce ghicitorile. mai propriu. figurile. de in logice. muzicii._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. 3. ~igrafice. bine in propria la matematiea. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. ce vorbe~ti. structuri. 72). senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. lucrurile tehnica romanele bun filmele. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. 6. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. u~or (de in tricotat. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. SF.-. ie~i tare. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. din sa ~iexaminand tine. oameni. ~icred ~idetalii. tine.. de idei. muzical. artizanale fotografiezi. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. "personalitate". mediator emotii. ce un sa bine gandesc. video "rapid" ~ibaneuri. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. ~ima~inariile. incruci~ate. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. sa tine ocazii colectionarea lucruri. place sau mi~care. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". ascultator". u~urinta ~isa "talentat". de "creativ". camera. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. grup. incredere independent. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii.stri'ilucitor". Iacand. incon~tient timbrelor). Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele.. cu e~ti intuitie. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. f:. sa ca in pe muzica. dezlegi dansezi scrii.

A.E. optimi~ti. pe care ar vrea sa-l schimbe.dispozitie variabila. nEnAS (Apaticii) .103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. nu sunt constanti arectiv. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU .sunt lipsiti de energie. energie. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. altfel non-E. valoarea dominanta: actiunea. calmi. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. P. indiferenti la viata social ii. impart oamenii in amici sau adversari.iubesc societatea. singuratatea. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. dar amabili ~i sociabili. iubiti noutatea. dar cinstiti. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. concilianti. rara initiative. civism accentuat. gravi. tenaci. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. valoare dominantii: opera de realizat. nesociabili.' rad rar. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. iubesc lini~tea. punctuali. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". au nevoie de emotii putemice. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. valoarea dominanta: succesul. ponderati.imapasibiii. oportuni~ti. sumbri. nEAS (Flegmatlcii) . deseori rara masura ~i gust.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. putere de mundi. unic. inclinati spre lenevie. altfel S. macabru. valoarea dominanta: placerea. inclinatie pentru bizar. valoare dominanta: legea. obiectivi. EnAS (Sentimentalii) .? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. analizeaza indelung propriul trecut. nEnAP (Amorfii) . rara 0 viata intema bogata. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. toleranti prin indiferenta. EAP(Colericii) . genero~i. nEAP (Sangvinicii) . rezistii la obstacole. deciziile luate? In genere. rapizi in executie. incapatanati. au simtul umorului. politico~i. cu spirit practic. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. nervos. vor sa uimeasca. dar cu respect pentru ceilalti. Ie plac sistemele abstracte. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. respecta legile ~i principiile.. emotivitate puternica. nemultumiti. stiingaci. foarte putini· emotivi. valoarea dominanta: lini~tea . valoarea dominantii: intirnitatea. revolutionari.. neglijenti. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. egoi~ti. recurg u~or la minciuna sau fictiune. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . . antreneaza ~i pe altii in activitate.meditativi. ironici.EAS (pasionatii) . nepunctuali. 26 . timizi. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. . actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. au initiative ~i mare suplere in spirit. altfel non-A. valoarea dominanta: distractia. scrupulo~i. dominator. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. severi. sceptici.inchi~i. spirituali. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. variata.. individuali~ti. EnAP (Nervo~ii) .activitate intensa. tacitumi. plini de viata. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. persistenti in du~manii. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. interiorizati. plini ·de secrete. tendinta spre exteriorizare. sunteti risipitor. hotararile.

2004 Zlate M. Psihologia pentru toti. . Bucure~ti. Editura Tehnica. Valori.). Stoica A. Polirom. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. lnvatarea umana. 2000 Thorndike E. Bucure~ti. 1964 Editura Che1cea A. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. 1996 Ribot Th. Editura Dragan I. Psihologia mecanismelor cognitive. Bucure~ti..Norbert Sillamy.. 1997 Miclea M. 2000 Editura Stiintifica.. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Sincron. Ghidul examinatorului. Bucure~ti.. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. Ia~i.. 1998 Radu I. 1998 Editura ei. Editura All. Psihologie $colara.. (coord. Eul $i personalitatea. K. Ia~i.•. G. Editura Didactica ~i Pedagogica. lntroducere in psihologia contemporana. 1996 Editura Piaget J. Bucure~ti. Editura Univers Enciclopedic..). ClujN apoca. Niculescu R. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Allport G. AI. 1998 Cosmovici A. Esotera. 1969 Editura Trei. 2004 Z6rgo B. Psihologie $colarii. Ia~i.. Dictionar de psihanalizii. 1963 Radu 1. 1991 coard. Tineretului. (coord. Jung. Editura Polirom. Editura Po1irom.). Psihologie $i educatie. (coord. Bucure~ti. ClujNapoca. Caracterulla elevi. Timi~oara. Editura Geneza.~ .. Bucure~ti. Ce este vointa?.2001 A. Editura Gloria. Creativitatea . Editura Univers Enciclopedic.Roland Chemama. Bucure~ti. Editura Polirom. LAROUSSE . Memoria $i patologia Bucure~ti. lntroducere inpsihologia lui C. Psihologie distractiva.. lntroducere inpsihologie. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Psihologia dezvoltiirii.. 2000 Moisin A. Editura Stiintifica. 2003 . Cluj. Bucure~ti.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. Ia~i. Psihologie cognitiva. Bucure~ti.. 1991 Cosmovici A.. Editura Trei. 1984 Zlate M. 1999 Editura Teora. LAROUSSE . 2002 Zlate M. Bucure~ti. 2000 Platanov K. Editura Polirom.... Cluj-Napoca.. Dictionar de psihologie. Bucure~ti. 1997 Dumitru I. 1998 Golu M. Editura Polirom. Cifrul vietii psihice. Iacob L. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Editura Stiintifica.)..).Editura Polirom. Editura Didactica ~i Pedagogica. Ia~i. Editura Didactidi ~i Pedagogica. 1978 Clegg B. Editura proGnosis..... atitudini $i comportamente sociale. Bucure~ti. 1974 Radulescu Motru C. Bucure~ti... 2001 Druta E. Bucure~ti. Editura IR!.. Ia~i. Editura Stiintifica. M. Ia~i. Memoria umanii.. Psihologie. Bucure~ti. Spineanu-Dobrota S. 1983 Zapan Gh. 0tet E. (coord. Psihologie generalii. Bucure~ti.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. 1999 Cosmovici A. Consiliere educationalii. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Aramis. Dinamica personalitatii. Che1cea ~.. Editura de Vest. Litoiu N.. 1999 Fordham E. Psihologie generalii pentru liceu. Editura Didactica ~i Pedagogica. Editura Polirom.. 1993 IlutP. 1981 A"":. Psihologia inteligentei. 2003 Cocorada E. (coord. Bucre~ti. Birch P. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Bucure~ti. Curs de psihologie. Manual de psihologie sociala. 1996 N eculau A. Bucure~ti...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful