Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.1 13.2 Structura caracterului 19.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.2 Verigile functionale ale limbajului 9. Aten tia 10.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.3 3.1 21.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.1 Personalitatea ca sistem 15.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.1 Atitudinile sociale 25.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19. Afectivitatea 12.4 4. Deprinderile * * 14.CUPRINS Introducere in psihologie 1.4 11.5 13. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.3 4.1 11.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.5 Metodele psihologiei * 12.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.3 21.3 Functiile limbajului 9.4 Tipologia gandirii 18.2 13. Gandirea 6.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.2 Clasificarea deprinderilor 14. Imaginatia 8. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Caracterul 19.4 13.1 Conceptul de creativitate 20.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.5 Memorie ~i uitare 21.3 11.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.4 21.4 Rolul proceselor afective 13.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.1 Definirea psihologiei 1. Reprezentarea * 20 17.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Baze metodologice 6 1. Lim baj ul : 40 9.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. Personalitate* 16.1 Imaginea de sine 22.5 21.4 4. Senzatia * 3. Temperamentul 17.2 Modele de personalitate 4.3 Clasificarea proceselor afective 12.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.indicatori ai comportamentului social 23.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10. comportamente 95 12.1 Comportamente pro ~i antisociale 24. Persoanii.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Motivatia 11.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2. Personalitate 16.2 21.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 Procedeele imaginatiei 8.2 Formele atentiei 10.2 4. Relatiile interpersonale 23.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9. Personalita tea 17 15.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.2 Statusul ~i rolul.2 3. Perceptia* 4.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.6 21.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.2 Procesele ~i formele memoriei 7. Formele motivatiei Optimumul motivational 25. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.1 3. Memoria 30 7.1 Latura dinamico-energeticii 17. Creativita tea 20.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.3 Relatia valori. Persoana.3 13. Comportamente pro ~i antisociale 24.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.1 Individ.2 11. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11. Individ.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8. atitudini.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.

..4 1.ologie 1.\..3 1..:\.1 1...5 Introducere in psih.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ . Baze metodologice 1.5 Definirea psihologiei Principalele momente. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* "...'r ki.i~ :.::.":. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele..i:.2 1.~.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.~.

Astfel. Kohler. Freud. B. Wundt etc. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. Mai intai medic. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. structurile fiind date. precum ~ipersonalitatea. Skinner etc. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe).) sustine primatul partii asupra intregului.~tiinta conduitei". sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. ea se mentine la un nivel speculativ. 1904-1920). al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. 3. H. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff.~tiinta despre suflet". N. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. C. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. Fondatorul curentului. In acela~i timp. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. Bain. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Caracterul organizat al psihicului este innascut. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). Dunker etc.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . Adler etc.. comportamentale. Introspectionismul (w. 0 inventie purii a filosofilor. formal. d. Psihanaliza (S. VI-V Le. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. considerii con~tiinta 0 fictiune. Th. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. studiu.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. inchisa. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. O. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. Gestaltismul (K. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. BAZE METODOLOGICE 1. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. psihologia inseamna . Psihologiareprezintii . Jung. A. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). F. etimologic. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat." Psihologia este . iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. 2. la Leipzig. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii).PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. iar dupa aceea fizioJog. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. 0 ~i procesele sistemul psihice. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Janet) Din punct de vedere istoric. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. Taine. iar la un nivel superior este gandirea). b. deci. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Philipp Schwarzerd. c. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. W. fiind lipsitii de un suport faptic.. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). 1. inteleasa ca 0 lume interna.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume.~tiinta a vietii mentale.n. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). e. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Asociationismul (AI. W. reprezentariJe ~igandirea. Watson. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". precum: a.sIar~itul primei jumatiiti a sec. Behaviorismul (J. aceasta putand.) apare . Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. directii. (w. teorie.. James.6 I. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. Ed. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. Thornidke. Koftka. Lipps etc. Ach. (P.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. Psihologia c1asicii (1879 . John Watson.

Wallon. simple care includ 0 singura secventa. interne (perceptii. de orientare-investigare. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. care ne particularizeaza. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational.) ~i a laturii externe (reactii. pentru noi.) ~i na~tere. de a actiona. ca filogeneticii. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. omului adaptarea la conditiile mediului. N. El se manifesta prin procese functional. b. prin conduite care de a gandi. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. un mod anume de a fi. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. Leontiev etc. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. subiectiva.· 4. neconditionat. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. N. Janet. in care persista in timp. psihice (gandire. gandire etc. El ii asigura trasaturi. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. in plan metodologie. de ~coala behaviorista. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. sentimente. multifazice. b. de igiena corporala. conditionat. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). H. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. actiuni. particularizarea. triisiituri de cresc. iar ca • 1. al gandirii senzorio-motorii. urmate de aparitia solutiei pc a. imaginatie etc. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. ne arata ralul instrumental. omul cunoa~te. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara.actioneaza ~ise conduce 3. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. organismelor animale care poseda sistem nervos. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. directe. deci ca fiintiibiosociala. respectiv fiecare om este unic. Sigmund Freud. d. 2. care se formeazii. sistemului nervos. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. Stadiul intelectului. 2.Psihicul este 0 functie a c. de a simti. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. afectiva. specificiiomului. omul este personalitate. care se declan~eazape baza unei deliberari.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. exista comportamente: .buna sau proasta dispozitie ete. predominand reactiile inniiscute. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. neintentionate-involuntare. coerenta. la (con~tientasau incon~tienta. lumea extern a . etapa optimului functional (25-65 de ani). ultima treaptii a 3. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. nea~teptate. 3. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. activitati). are fiinta bio-psiho-sociala.i caracteristicile sale In definirea psihicului. cat ~ide conditiile interne 2. substratul material . de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. care distinge 4 faze: este reflex. 1 1. de descarcare-eliminare. la nivelul caruia se 1. 0 componenta emotional25 de ani). care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei.ca reactie la psihologia introspectionsitii. care. rolul acestuia. subiective.). copiii mici seamana foarte mult intre ei. depind atat de schimbarile din mediu.se dezvolta ~ise care se dezvolta. reprezentiiri. Stadiul psihicului con~tient. Dupa gradul de complexitate. de cunoa~tere. ale omului cu realitatea concreta.3 Psihicul . Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale.imaginea senzoriala a stimulului.). 2. psihologia contemporana a. Stadiul psihicului senzorial elementar. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. 0 stare de necesitate. f. declan~areareactiei). memorie. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. nivel de creativitate etc. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. Fondatorul psihanalizei. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. instrumental-rezolutive. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. instrumentala. f. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita).A. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. erotico-sexuale. 3. Prin psihicul sau. eaci. La omul concret. complexe. care includ 0 serie de reactii. intentionate-voluntare. Stadiul psihicului perceptiv.dintr-o data.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. voluntar. durabilitatea. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. aptitudini. biologicii ~isociala. la stimulii exteriori.

ea indeplinind un rol conducator. Ele sunt. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. creatoare ~ianticipativa.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. in caz contrar. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. care stocheazii informatiile.). stiiri afective. ciici. PSihologia $colarului greu educabil (1930). Cunoa$terea omului (1927). dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). de fapt. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Alfred ADLER (1870-1937) . H. vise. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. dar aceasta nu se reduce la gandire. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. Totodata. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. Medic ~i psiholog austriac. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective.4 Ipostazele psihicului ~iirela. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. achizitionand informatii. in momentul respectiv. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. Astfel.~tiintii"). intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. desenatul. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. are 0 puternica motivatie incon~tienta. mancatul etc. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. tendintelor. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. trebuinte. Memoria. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . ci 0 stdinsa interactiune. R. dar contribuie la con~tiinta. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Freud. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. de trairi afective.~ 8 1 1. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. de orientare spre scop. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. de vointa. ~i cu propriul organism. de autoreglaj voluntar. uitarea de nume etc. Sensul vie!ii (1933) etc. ganduri ~i dorinte ascunse etc. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. elev dizident al lui S. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul.. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. interactioniim cu ceilalti. intervine imediat analiza con~tienta. Autor a numeroase lucriiri. mersul. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein).iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. Pe parcursul vietii. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. deoarece la fel de important este ~i limbajul. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). ea fiind sustinutii de motive. concretizat prin functiile de cunoa~tere. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. ele fiind reciproc convertibile. Alfred Adler. care admite notiunea de incon~tient dinamic. mecanismele antiredundante. Copernic etc. pulsiuni sexuale. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. de imaginatie. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. specifice incon~tientului. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. il exploram pentro a-I cunoa~te. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta.

precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). forma ~i marimea capului etc. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice.9 1. Criteriile de clasificare. intermediare . Dupa obiectivul urmarit. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. care cunoa~te doua forme: a.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). inchise (Da . 2.E . neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). 3. interpretare ~i de actiune. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. de motivatie.contine intrebari factuale sau de identificare. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. noutatea. Dupa modul de aplicare. in cazul teste lor psihologice. pe un e~antion reprezentativ. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. EI trebuie sa respecte cerinte. in care subiectul sa se poata exprima liber. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). 2. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). de informare. de interventie. originalitatea ~i complexitatea. Metoda analizei produselor activitatii. exisHi: teste individuale ~i teste colective. valoarea ~i utilitatea etc.. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. In continuare vor fi prezentate. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. dependente . Metoda anchetei. 4. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. independente . deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. Ancheta pe bad de interviu . mijloc ~i scop". 3. de atitudini ~i opinii. foarte sintetic. Dupa durata de parcurgere a testului. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. 3. Ancheta pe bad de chestionare . sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). Metodele au un caracter instrumental.Nu).(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. observatia devine autoobservatie. subiect . 2.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . sunt numeroase. nivel de instruire etc. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.) ~i 4. Este introdusa in 1879 de W. Astfel. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. Metoda convorbirii . Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. b. printre acestea: 1.S . Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). sa fie sistematica.R . care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. Acesta. sex.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. lungimea membrelor. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). Cand este orientata spre noi in~ine.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c.I . exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. pentru a reconstitui istoria ei. Dupa incadrarea in timp. efect. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. 1 .5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. de cuno~tinte. Dupa modul de desfa~urare. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor.. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. structurata pe baza unor criterii logice.

Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. potrivit caruia exista: legi de functionare. a vietii. cu evidenta. informationale f. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. de fapt. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Adesea. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. Piaget. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. la nivelul clasei. 2. adica ceea ce se intampla. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). legi de compozitie (organizare. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Potrivitlui J. 2. este 0 constructie specific a omulai. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. dorinte etc. analizati-Ieimpreuna cu acesta. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. Totodata este un sistem dinamic. aceasta 0 transformare permanenta. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. 4. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. psihologia de-a lungul unui an ~colar. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). care are la baza postulatul ca to ate procesele f.li legi de dezvoltare. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. 1. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Intocmiti. Principiul dezvoltarii. In definirea psihicului. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. cunoaf. chiar daca la nivel conf. potrivit obiectului sau de studiu. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. necesara. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. efectiv. iar la final regresul. a libertatii de optiune.ltient sunt evidente in numar mic. Mai mult. Instinct = comportament spontan. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. mai pregnanta in primii ani de viata.apoi. Identificati criteriile de raportare utilizate. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Principiul organizarii sistemice. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Ii ~LICATII 1. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. I. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. Princip~ul determinismului.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. scop." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). De asemenea.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. ideal.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. Pradines. Sartre). . 3. pentru realizarea unei nevoi. psihicul reactionand intotdeauna unitar. dupa care apare incetinirea.ltiinta~i alte ~tiinte. Timp de 0 saptamana. innascut ~i variabil.lte geneza lor. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. b. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Notati observatiile in caietele voastre ~i. se intampla. ignorarea acestui lucru. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. 3. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Intui{ie =.lienergetice intre organism ~i mediu.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. P. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. a. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . cel mai adesea. structura) f. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. corp sau din lumea exterioara. Functionarea acestui principiu arata. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice.

4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.. Procese psihice cognitive senzoriale 3.3 Formele complexe ale perceptiei 4.11eprezentarea* 5.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4..3 3. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.• . Perceptia * 4.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .3 5. Senzatia .2 3.1 3.5Perceptii denaturate 5.•.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.1 5.2 5.2 Legile generale alp perceptiei 4. * 3. senzatiilor .4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .

. legea adaptiirii. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . ele se afla in interactiune. imaginatie. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. adicii procesele cognitive senzoriale. Nevoia de adaptare a organismului uman. insa. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. auditive.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. apoi perceptiile. pentru a u~ura intelegerea acestora. are un domeniu vast de preocupari (medic.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii.). deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. Recent. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. legea selectivitatii. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. legea contrastului senzorial. chinestezice.a. nivel de creativitate etc. gustative. dotat cu mecanisme de autoreglaj. gandirea ~. olfactive etc. matematician. •. Prin psihicul sau omul reu~e~te. buna sau proasta dispozitie etc. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. functionand simultan. nu furnizeaza informatii specifice.). separat unul de celiilalt. Aceasta clasificare lasa. adica intai intra pe scenii senzatiile. pe baza cuno~tintelor anteriQare. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. chinestezice etc. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). ci ~i noaptea. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". olfactive ~i cutanate). trasaturi de caracter. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. motivatie etc. este ambiguu. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational.. memorie. a mi~ciirii etc. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. legea constantei perceptive.m. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. Astiizi. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii.. in intuneric. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. auditive.). pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. independent de' semnificatiile lor. perceptia ~i" reprezentarea). surzenie etc. In diferite lucriiri de specialitate. vointa. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. de fapt. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. spre deosebire de procesele psihice. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. aparent simplu. perceptiile ~i reprezentiirile. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. gandire. la solicitarile externe ~i interne. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. 2. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. anticiparea etc. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. a timpului. afectivitatea). insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. printre care se numarii ~i perceptia.. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. Filosof ~i psiholog german. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. in realitate. profesor de fizica ~i de filosofie).). subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana..•. durata ~i tonalitatea afectivi'i. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua.). procese cognitive superioare (gandirea.d.

obiect). se constituie insecundarii baza senzatiilor. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. poate fi modificatii unitarii. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. repetate a obiectelor. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. cu interes $i pentru psihologie. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut.si neantul (1943) etc. in timp ce dad. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. I. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. Prin natura lor. ::>. 2. . faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. esteo imagine complexii. aqiunea directii a stimulilor asupra r. voluntar. Prin reprezentare. deliberare. cat ~iin starea de somn. simNi. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . omul se desprinde de "aici ~i acum". formate in pr:ezenta obiechllui. in primul rand ca fiintii con$tientii. ceea ce presupune reflectie. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. rol care a fost contestat ~i de William James. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei.13 informatia nu este prezentii. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. se pot aminti Imaginatia (1936). Procese cognitive superioare -'--~ . sau estomparea altora. 3. analizatorilor). Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii.. insu~irile caracteristice). el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. iar. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. reactionati in diferite situatii. insu$iri care nu au fost observate anterior. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. pe de altii parte. ~PLlCATII 1. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. reprezentare §i psihic. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale.este yorba de gandire. privim un obiect putem sa descoperim detalii. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. decizie $i executare a actiunii. memorie ~iimaginatie. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. Schita unei teorii a emotiilor (1939). Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Printre lucriirile sale importante. sintezii senzorialii). 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. Fiinta. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul.. Astfel. Astfel.

proprioceptive. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. ci mai continua cateva miimi de secunda. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi.realizeaza prin intermediul senzatiilor. fata de noi. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. gustativ. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. ale obiectelor ~i fenomenelor. 3. Senzatiile cutanate' (cutis. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. SENZATIA . Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. interoceptive. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. In psihologie. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. luate separat. mecanici etc. 3. in mi§care. Senzatiile. * 3. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. In realitate. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. problema senzatiilor a starnit vii controverse. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. iar cele neperiodice produc zgomote. 3. duritatea. gustative etc. forma undei care da timbrul. impresiile noastre despre temperatura etc. ci cu 0 anumita intarziere (100. sunt proprietatile unor obiecte. sonori. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. vor fi integrate In procesele perceptive. integrandu-se acestora. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. pe buze $i pe varful degetelor. 2. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. care I§i au sursa In me diu I extern. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. auditive. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. cu sursa In mediul intern. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. obiectele. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. A§a cum rezuIta din definitie. de aceea.r '" 14 II i ! 3. 2. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). tensiune. 4. frecventa care da iniil(imea sunetului. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere".) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m).3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. 3. depresie. neplacere etc. . ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. in limb a latina. stimulii lor fiind substantele volatile. ele neavand existenta de sine statatoare. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. asperitatea obiectelor. mai pura). 4. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. culorile. C. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. _. cu atat culoarea este mai saturata. dar rareori omul Ie realizeaza separat. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate.§i. la un nivel general. vioara etc. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman.)...1 Definirea . auditiv etc. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. insu§irile nu exista In stare izolata.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se .I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului.). senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile.

15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. in tendoane ~iin ligamente. ci cu logaritmul acestuia. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica).) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam.). Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate.. slabiciune etc. Daca este foarte slab. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). ele contribuie la reglarea apetitului. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. Albastrul este deci culoarea calmului.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. E = excitantul. greata.4 Legile sensibiliti. "La inceput. 7.v ~i un contrast s. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. sensibilitatea scade. a pasivitatii. fizicianul german G. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . H. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. legea adaptar. (. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. culoarea complementara . receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. calm.. eel mai bun contrast este galben ~inegru). viata oamenilor era dirijata. 0 relaxare generala a activitatii. sete. Astfel. Weber ~i G. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. Fechner. necesara pentru a determina 0 senzatie. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. unde S= senzatia. vizuale ~i termice. obscuritatea ~i lumina. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. legea pragurilor absolute. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. sarat ~i amar. ) Noaptea aducea pasivitate. atunci intensitatea fizica a stimulului. despre mi~carile de rotatie. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. daca exista 0 relatie de concordanta. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. el nu e sesizat. 6.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. Exista un contrast succes.verdele . legea contrastulu. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. 8. Senzatiile organice sau interne r. despre mi~carile capului pe verticala. sensibilitatea fata de stimul cre~te.instinctiIl de conservare. a metabolismului ~i a glandelor. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie." (Testul Luscher) .multan (evident mai ales in cazul culorilor.. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). 3 3. 5. acesta nu a fost direct stimulat).itmul stimulului. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. sellZor. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. Potrivit acestei relatii.T. In corelatie cu senzatiile olfactive. avand tonalitate afectiva. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). iar K ~i C sunt constante.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. numite legi ale sensibilitatii. legea semnijica(ie. este mai mica ~iinvers. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . acru.

~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. Acest traseu nu este continuu. cale aferenta. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. concluziile obtinute.). ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. necesare. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. de forra. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. lntensitate = stare a ceea ce este intens. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). Timp de 0 saptamiina. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. . inclusiv scoarta cerebrala.-----. Zona centrala (componenta cerebrali'i).. sunt rezultatul interac!iunii. Notati. EdituraSincron. biti/secunda. Celulele receptoare (aprox. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). care reprezinta sectorul intermediar. prelucrare ~i stocare a informatiei". apoi. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. •• .. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. a desemna organele de simt periferice. Radu (coord. Sub actiunea stimulului adecvat.'= organ de simt. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. Receptorii sunt in permanen!a activi. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). In concluzie. directa In generale. 400 mil.).e sistemului nervos central). Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. '11 __ . comparati concluziile obtinute. In caietele voastre. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. I. .-". proportional cu intensitatea stimulului.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). Calea aferentii. Informatiile senzoriale.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului.. receptorii sunt determinati genetic. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. stralucire. Calea eferenta. In sensul unei probleme. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. 6. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. grad de tiirie. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). al unui fenomen etc. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. de la toti receptorii.r~ .. relativ stabile ~irepetabile. Potrivit cercetarilor realizate..

.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. cantitativ ~i calitativ. W. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). Edward L. predeterminat.Asocia(ionismul (Al. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. Pornind de la ele.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. se formeaza perceptiile. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. Kofika.aeste directorul ~colii).i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. 4.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. in realitate. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. structurile fiind date.) afirma primatul intregului asupra partii.4. vedem obiecte care au diferite culori etc. H. dar. dar. . detaliile obiectului . Interest and Attitudes (1935) etc. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. Educational Psychology (1913-1914). pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu... Astfel. . .axat pe inteligenta animalelor. Psiholog american ale carui cercetari s-au .lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:.. Realizarea procesului perceptiv. Deseoperirea stirnulului. Human Learning (1931). PERCEPTIA* .proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. La un moment dat u:. presupune. nu vedem culori separate de obiecte etc. Ca ~i senzatia. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului.influentat pregnant pedagogia americana). de semnificatia functiei pe care 0 detine). Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. 4 1. ci auzim soneria ceasului. Wundt etc. intre senzatii ~iperceptii. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. ca act de sesizare a realitatii concrete.). euloare etc. temperatura. contrast etc. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. Dunker etc. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt.. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. subiectiv :. de experienta anterioarii. Ebbinghaus.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. adica include atat insu~irile importante. Baine.ase deschide brusc. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. Prin urmare.1 Definirea . ireductibile la parti/elemente. precum orice proces. cat ~i pe cele neimportante. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. el posedand calitati proprii. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. la datele initiale. in ambianta. a unor informatii despre particularitatile. O. de asemenea. in totalitatea insu~irilor concrete. 0 durata temporala. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . persoana care a deschis u:.a clasei). iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). a discrirninarii. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. atunci perceptia este clara ~i precisa). Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. Ca ~i senzatiile. Primul nivel este cel al perceptiei.Gestaltisnru/ (K. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. . THORNDIKE (1874-1949) . atunci apar halucinatiile). Ulterior obiectul este interpretat. Experimental stadies (1911).. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. . reprezentarile ~i gandirea.) afirma primatul parpi asupra intregului. Psychology of Wants (1935). Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. adica intr-un anumit spatiu ~i timp.). deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. Intr-o a treia faza. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: ..---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul.

Perceptia spatiului.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. distante. Astfel. actiunea mai multor legi: " 1. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. tactului ~i al auzului. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori.devenindfondul 4. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. Spre exemplu. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp.. 5. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. orientate spre scop. adiciiea devine observape. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are .apare ca invariant). motivatia etc. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. simultaneitate ~idurata. Perceptia timpului. de~i nu apare in mod foarte evident. pozitie relativa. 4. Oricare ar fi tulburarile care apar. In desfii~urarea procesului perceptiv. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. Iluziile perceptiv. sistemul biologic. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. deci reflect a in mod adecvat realitatea. fata de el. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. subiectul se comporta. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. obiectele par mai mici). fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble).astfelincat acesta.dintr-un camp perceptiv mai vast. selectat. implicand limbajul. sistemul socio-cultural.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. aceste legi functioneazain interactiune. a culorilor. Perceptia mi~carii. toate se leagii. la stadiul unei activitiiticomplexe. determina. cele mai. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei.d i s c on ti n u i tate. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. s ucc es iune. formelor etc. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. in limbaj psihologic. dimensiuni. gandirea. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). " Obsenatia se derule~ziiin timp. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. in anumite conditii apar" denaturari. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. 4. intr-un fel sau altul. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). relief etc. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). in campul nostru vizual. 4. 3. in realizarea lor. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. 2. termenul de iluzie. cosmic.4. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. apare necesitatea selectarii stimulilor. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. . 3. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. marime. ca in garii.intr-o multime de persoane necunoscute.4 Observatia .2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. noi. 2. 4 I . Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. fie la halucinatii. chinesteziei. vointa. interesul pentru 0 persoana. Spre exemplu.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). cu ajutorul viizului. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. 4. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii.vorbinduse despre constanta marimii. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. astfel.3 Formele complexe ale perceptiei 1. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. atentia. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial.intre anumitelimite. Acestea pot avea cauze multiple. constantei marimii obiectului. I.

in alte cazuri. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. 0 Mtrana ~i un barbat. in prima dintre figurile alaturate.lncercati sa descrieti (In scris. 6. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . de mai sus. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. evidentiind caracteristicile perceptiei. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. fiind de amintit. in figura din dreapta.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. De asemenea. rand pe rand. 5.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. care par inegale. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. exemplificandu-le corespunzator. Se poate. utilitatea. Precizati fazele procesului perceptiv. dad este posibil). Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. care nu corespund realitatii masurabile. La fel. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. 7. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. de~i sunt egale. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. celelalte constituind fondul percePtiei. sustine ca gasi 0 explicatie. Piaget. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. 0 tanarii. 4. care este • in realitate 0 figurii tripla. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. comparati perceptia cu senzatia. falsificare. ~PLICATII 1.agmatic = (gr. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. In cealalta imagine este yorba. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii.apoi. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. vad aceste laturi ca egale. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". variatia intensitatii stimulilor etc. care se realizeaza cu ambii ochi. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. in primul rand. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). familiarizati cu figura patratului.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. . 2. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. motivatia subiectului. "actiune") care prive~te actiunea.o suprafata mai mica. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. se pot observa. IDenaturare= deformare. utilizand cele Invatate despre perceptie. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Pr. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret.-----1. De exemplu. 3. In aproximativ jumatate de pagina.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. dintre fazele percePtiei. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. este cea a lui J. pragma. liniilor terminale. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. alterare. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. in timp ce adultii. egale. in dauna obiectivitatii. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. astfel.dupa aceea. aceasta inglobata fiind intr-. Astfel. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. Caracterizati.

dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. obiectul. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. precizie. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. F~eud. reproductive. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. exista reprezentari: a.perceptia reflecta clar. de telefon 265976.. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. Malic Stefana are nr. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. extensie. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei.oanumita semnificape. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). r 5.sunt procese de cunoa~tere. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. Astfel. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. . Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. . completitudine). De asemenea. .au un inteles.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. a invati'itoarei. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. se realizeaza cu ajutorul memoriei. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. 2. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. pentru a memora sau retine un text. b. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. Staicu Larisa ate nr. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. bazate pe perceptii anterioare. Imaginile mentale oferite de reprezentare. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). detelefon 245 678. de regula. a casei parinte~ti.sunt fenomene intuitive. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). de telefon234 485. dar ~i in starea de somn ~i. de aceea. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. DomeanuDaniel ate nr. un sens mai bogat). tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. . printre care se pot aminti: 1.determina efecte fiziologice (atat perceptia. . salt pe care il va realiza gfmdirea. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. exista ~iurmatoarele deosebiri: . sa citeasca cu glas tare).m 5. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). " . cu activitatea). precis. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. funqionalitate. reprezentarea nu este continuarea.. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. Andru Vasile are nr. cu trairile afective. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra.1 Definirea . imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). anticipative. a acesteia. auditive. REPREZENTAREA *. exista reprezentari: vizuale. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. se poate preciza ca: . Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. de telefon 278 776. 5. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). In plan ontogenetic.perceptia se produce in prezenta obiectului. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). Reprezentiiri picturale Neurolog francez. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. gustative. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). in linie dreapta. motorii.

Dupa gradul de abstraetizarc. indiferent de tipullor. caracterizate poo nefamiliaritate.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. Permit orientarea noastra in spatiu. Acest caracter permite. aici. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. de posibilitatea identificarii obiectuale. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. b. 6. cu grad inalt de abstractizare. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . 5. conceptuale.3 Proprieta. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. grad malt de abstractizare. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. formale. de inviitare. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). Operatiyitatea. pe hartie. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. Caraeterul social. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. detaliere pOOmijloace verbale etc. 7. exista reprezentari: a. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. discursivitate verbala. care reflecta imaginea unor obiecte.. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. ci a~a cum ii este prezentatii. In rezolvarea problemelor de fizicii. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. 3. de rezolvare de probleme. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . adicii de detensionare nervoasii. sub actiunea operatiilor gandirii. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1.construirea figurii -. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. 5. spre exemplu. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. 5. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 9. exista reprezentari: a. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. fiinte etc. Integra rea. figurativitate. Permit "progresul" perceptiei. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. 2. individuale.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. primare. caracteristice. In special abstractizarea. de munca. 4. 8. Astfel. c. nu de reprezentiirile individuale. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. spre exemplu. in miisura in care imaginea. generale. mecanicii sau de geometrie. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret.) . fiind yorba. Autonomia. succesiv. Pot detine 0 funetie eathartica. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. ci de cele sociale). dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc.pentru comportamentul individului. b.pe care 11 va transpune dupa aceea. u~ureazii operatiile gandirii. . redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. caracterizate prin familiaritate. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. discursivitate perceptuala etc. Panoramizarea. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. Sistematizand. Figuratiyitatea. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . J. exista reprezentari: a. 6. 4. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. de creatie). in primul rand. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. 3. dintre elementele comp6nente. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Dupa gradul de generalitate. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice.21 3. cat ~i . 4. 5 5. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. cu grad moderat de abstractizare. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. schematizand datele perceptiei. 5. b. Potrivit definitiei de mai sus. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii.

) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. ~PLICATII 1. Poate fi yorba de idei. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare.Argumentati raspunsu1voshu. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. Inhelder. Psychologie sociale. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. 1997. Catharsis = purificare. ci in 'urma unor procese.). PUF. Astfel.4 7). (. interpretari. 4. in comunitatea voastra. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. EDP. A compara deja inseamna a depicta. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. Polirom. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Moscovici (ed. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. p. Argumentati. Ia~i. In sens mai larg. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. "Reprezentari1e socia1e". ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. eliberare de 0 tensiune emotionala. 1993. Neculau. ignorand alte posibilitati. intelegere ~i stapanire a mediului social. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot).... Neculau (coord. Structura sa nu este una definitiva. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. 5. 3. p. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. 7. perceptii. 0 refacere. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. 2. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. 1969. 4. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. norme. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. 5. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. D..). aparilia evenimentului cu impact asupra grupului.p. categorii de gandire. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise..Piaget. anumite imagini. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi... Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Paris.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. 0 reconstructie a realitatii.). Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii.ln realitate.. 361-362). Aplicatie: Identificali. Funcfie . suntem obligati sa Ie legam de ceva. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. in A.58-59). 3. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. a unor productii sociale.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. identificati daca apaqineti tipului vizual. Psihologia sociala a campului social. (. 6. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. a reproduce un concept printr-o imagine. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. in Psihologia nr. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. dintr-un astfel de proces de 5 I. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . un proces de modificare a unei reprezentari sociale. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. convingeri. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie.. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. o . Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". notiunile abstracte in imagini familiare.(.B. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. Reprezentarile socia Ie.~tiinW' a simfului com un. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. auditiv sau verbo-motor. reprezentari. 3). atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. "Fenomenul reprezentarilor sociale". noile practici genereaza scheme care Ie prescriu.Psihologia copilului.. 6.p.. in S. "Representation sociales". 1. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. material ~i ideal.ea unui anumit proces sau conduite . 2. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.

atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. in acest caz specificandu-se acest lucru). constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. Senzatiile sunt imagini primare.mrm. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. Hemi subiectivi. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. in timp ce ceilaHi raman in fundal. . In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. . cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. esentiale.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner.deoarece reflecta doar insu~iri separate. presupunand in formarea lorperceptiile. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. DA _ raspunsul este negativ. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. NU 4.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. . diferite de activitatile de invatare curente.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. numar. se of era date suplimentare. Obtinerea unor rezultate bune presupune. NU 7.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. sinteza.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. raspunsul este negativ. . in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. precum placut/neplacut. Itemi obiectivi. . adevarat/fals.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. acord/dezacord etc. acord/dezacord etc. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. adevarat/fals. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. a~a incat nu 0 poate preceda.r. pe langa eforturile de invatare. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. NU NU 3. pe durata parcurgerii acestei discipline. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. . Hemi semiobiectiv~ care pot fi: .). Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. constituind fondul perceptiei.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. evaluare. In acest sens. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. . lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. 2. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.•. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. sugestii etc. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. care pot fi: . care pot fi: . credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. . urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea.. exersare ~i aplicare. simboletc. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. . transfer etc.. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. prezentei acestuia. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. indicii. NU 5. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. DA 6. . dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. respectiv intelectivoperational a. Itemi obiectivi .tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. 3.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. . deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. 2. NU 8. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. cuvant. . . Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.

adevarate coloane. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b .4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). cat ~ide detaliu. reglatoare a cuvantului. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. ca 0 conditie cu caracter de lege. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. 2. Corelali B.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic.4). varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate.. in' acest caz.. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. . constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. ci in interrelatii complexe. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . 1. alci'ituind0 imagine unitara.7) interesul pentro obiect. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. 3. a) B.potrivit legii adaptarii. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. concrete ale obiectelor ~i b: 3). b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. A. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. 5) potrivit ei. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. c:3). A.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. 5) prin dubla sa natura. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. c: 1).7) fenomenelor. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. conturarea speciala a unor elemente. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. functia a: Z). ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic.ulului ~iintensitatea senzatiei. e:l) contrastul cromatic etc. referitoare la aces tea. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. cuprinzand atat insu~iri semnificative. durata ~i tonalitate afectiva asociata. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. . In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4.~lllllJ1ia!ll}mit. calitate.atlt senzatia. Corespondenla ~-se f~ba. . 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea.

..1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8..5 Memone ~l mtare· 8.'J 'I·'.•.•. 7. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.. Imaginatia 8.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.2 Procesele "i '!.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.· .-:~.• .:-:-:. Gandirea 6.2 Procedee1e imaginatiei 8.1 6.: .i. ·I!·..'lt.• .2 6.le/ind~at..· . ~.. ~.•. "i!r-"... .~_ .j.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".4 • ~ tu . fonnele i memoriei 7.':"-' iil@j]}1l.. ~%i'" I ~L. Memoria 7..:/~:.:::..~ '" ::::''. ." .3 Calitat.4 Factorn. ·.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. . b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .. ·· :V r.<" IW .':':::::::::::. ~ -'..1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.-.3 6.::r·/i"".oril me~oriei.

influentat deJ. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. Q. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. gandire convergentii. naturalism. P. Piaget~i L. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. in timp. Thurstone. chinestezicii. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. format din trei componente: . cu dezvoltare proprie. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). stadial.. interpersonalii ~i intrapersonalii). Howard Gardner. P. muzicalii. . EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii.. Prin aceasta. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. Guilford. trecut ~i viitor. al acesteia. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. psihologul am'erican. transformiiri ~iimplicatii. dimpotrivii. In aceastii acceptiune. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. logico-matematicii. in prezent. psihologul elvetian. GiNDIREA &. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. Howard GARDNER . Psihologul american.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent.1Definirea . Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. Psiholog american.a insu~irilor comune.sistem de notiuni. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. Spre deosebire de perceptie. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. ca: . fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. diferite intre ele. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. de la particular la general. .. Astfel. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. Analizand inteligenta. simboljc ~i figural. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. necesar. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. ci mai muUe. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). accidental la general. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. din punet de vederestructural. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. legi).produse (6): unitiiti. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). The Unschooled Mind: How etc. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. Jean Piaget.sistem de operapi (tatura relationalii). care impreunii se imbinii. semantic. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. esential. J. sisteme. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). continuturi ~iproduse .r I I 6. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. continuturi (4): comportamental. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. de "aici ~i acum". in cadrul contactului senzorial cu obiectul. principii. gandirea se apropie de inteligentii. spatialii. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). (1943-) &. Guilford . In anii '90. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. de control asupra celorlalte procese psihice. relatii. sub forma notiunilor. gandirea poate fi definitii. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. . cauzale dintre ele. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. dobandit. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. care este strict legatii de prezent.operatii (5): evaluare. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). gandire divergentii. judecatilor ~i rationamentelor . c1ase. pe rand.

Se poate realiza: spontan. concrete. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare.disponibilitatii. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. 2. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . 2. considerate neesentiale ~iaccidentale. generalizarea. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. b. dar neimplinitii sub aspect deductiv. mai apropiate de concret. permitand intrarea in posesia definitiilor. dar niciodata reductibile la concretul singular. este opusa vascozitatii gandirii). deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. la formarea de re!ele semantice. a cautarilor ~ia transformarilor. b. solutiilor in unitatea de timp. fapte ~ifenomene. a unui obiect). a unui obiect.interpretarea. notiunea propriuzisa. euristicll. a opiniilor. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). intreg. in evantai. 4. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. D = fiinta). in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. actional ~i afectiv. Operatiile fundamentale sunt: 1. empirice. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. reflectand legitatile realitatii. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. B = pasare. propozitii. ramanand in minte numai idee a. inductiva. dintr-o data ~i treptat. . 1. 4. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". caracterizate prin aceea ca sunt limitate. 3. in interpretarea ~i explicarea realului. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. C = animal. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). Fiind un integrator categorial. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. la ob!inerea rezultatului preconizat. Gandirea ca sistem de notiuni. 6. din elementele sau insu~irile sale.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. fiind trait subiectiv. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. este 0 operatie de descompunere. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. indiferent de datele statistice existente. notiunile pot fi: a. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. care pierd orice legatura cu imaginile. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat.27 Pomind de la modelul de mai sus. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. in minte. . Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. Realizarea ei se baze.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. b. abstracte. nu se aseamana cu obiectu!. in timp sau discursiv. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. notiunea este totdeauna generala. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. nefiind imagine. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. 3. saradicioase in continut. 5. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). desprinsa de orice conexiune intuitiva. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a.date izolat. inscrise intr-o logicii naturalii. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). algoritmica. 2. 2. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. explicarea ~i teoretizarea. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te.nte. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. principiu. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. a. sintezll. atunci el face parte din categoria respectiva. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. unde tendin!a este de a presupune ca. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. principiilor ~i a legilor generale in analiza. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. comparatia. analiza. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. in mj. ~tiintifice. rigide sau labile. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. in mod necesar.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. Prin factura ei. 1. abstractizarea. ce consta in reconstituirea. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). In!elegand diferite obiecte. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie.

solicitatii). intuitiv-concret. pe imagini sau scheme figurale . acestea pot fi: a. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. divergent. iar dacii problema este noua sau complexii. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce.starea initiala sau punctul de plecare. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. pentru ce?". Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1.~em- &. intuitive. 1. a opera adecvat cu notiunile. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. se vor utiliza strategii euristice. b.scopul problemei sau starea finala. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. permanent. dar. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. pfoblemele pot fi: a. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. operand in profunzimea lucrurilar. care este 0 etapa foarte importanta. b. test·area ipotezelor. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. b. 2. cu subestimarea detaliilor. pe sistem. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. Pe baza raportului analitic-sintetic. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). reformularea sau simplificarea problemei. ce urmeaza 0 linie deja trasata. ce lasa libera imaginatia. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). b. legile. 5. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). bazandu-se.slab definite. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. fiind yorba de creativitate. a rezolva probleme. 4. bine definite. se delimiteazii tipul de gandire: a. imagistic. se delimiteaza tipul de gandire: a. a structurilor logico-simbolice. verificarea. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. recurgand la solutii model incarcate de logica. 3. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. se delimiteaza tipul de gandire: a. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). 2. prin centrarea pe detalii. desprinse de arice suport intuitiv. c. bazate pe metoda de incercare-eroare. pe intreg. solicitata de problema. principiile. cum. . putandu-se face urmatoarele diferente: 1. reluarea demersului cele a~teptate. .actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. Problema se define~te prin trei elemente: . abstract-formal. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei.perceptii. b. cat ~i educational. pe disocieri succesive. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. sintetic. 2. In functie detipul de gandire dominant. Rezolvarea 3. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. analitic. mai ales. reprezentari. . atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. convergent.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme.

se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. 1996. prieteni. Argumentati. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. ceea ce conduce la descurajare.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. Personalizarea .Se refera la situatiile in Gare. I. In aproximativ 0 pagina. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri.29 •. rude.. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. "totul". la lipsa increderiiln sine. 10. lucrurile sa fie gandite nuantat. in general. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. 4. ori . dezavantajos pentru persoana in cauza. a realitatii prezente sau viitoare. b. in mod concret.Este yorba de a utiliza. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. cauza. "Trebuie sa fii cel mai bun". simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. numite ~i distorsiuni cognitive.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana.. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. IEmpatie = rezon~nta. "de fiecare data". Saltulla concluzii . Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. asupra celorlalte persoane. centralitatea 9. evitate generalizarile rara temei. dar ~i in sens invers.ii. a unor categorii extreme. comunicare afectiva cu se~enul. 2. Psihologie generalii. Comparati sinteza cu generalizarea. evaluarea altora sau a unor situatii. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. aparand predispozitia spre e~ec). chiar daca doar intr-o foarte mica masura. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. pnvire la esenta. Cosmovici. specificand caracteristicile acestora. al unui proces de gandire. profesori etc. 8. strategie euristicii ~i fnfelegere. "niciodata". Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. cum pot fi remediate acele deformari. p. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana.• Multifazic = realizarea simultana. c'. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. nivelul de aspiratie. 196). Deformarea selectiva .. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Aceasta gandire a lui "ori . Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. pentru autoevaluare. respectiv cele mai des intalnite.. 2. ~i modul de existenta a 5. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. rude).Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. in general. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". 5. 3. 7. neincredere in sine ~i in ceilalti. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii.spre ace a~l punct. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. asupra situatiilor de viata sau a societatii. Utilizarea lui "trebuie" . partial sau final. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. C~ 'd reapta. Polirom. Conceptul este un produs specific gandirii. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin..•. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. tip are de interpretare a propriei persoane. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. 4. argumentati ~1 6. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. ca modalitati de operare a gandirii..evidenta. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. astfel. 3. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in.. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . acesteia In sistemul psihic uman. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. 6. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie.. dar ~i experiente ulterioare. ~PLICATII 1. devenind. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. Suprageneralizarea . Ce se poate face? In primul rand. Gandirea in "alb ~inegru" . Judecatile realizate de catre parinti. in paralel. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli.

reactualizez). propozitie). de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. Totodata. Dupa prezenta sau absenta gandirii. de interesele celui care memoreazii. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. memo rare a poatefi: a. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. este aetiva. Prin valoarea sa adaptativa. memoria este implicata in prezent. gratie careia omul inmagazineaz-a. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii.contrast. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. nu numai cea vie. de varsta. 0 zhivatnom elektrichestve (1862).1 Definirea . ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. Seeenov). respectiv fixarea. mi~cari ~ideprinderi. intreaga materie. Memoria este functia generala. b. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. idei. incepand eu intiparirea.. intelegere ~i rezolvare de probleme. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. este seleetiva. nu este persistenta in timp.imposibila. Continutul memoriei este divers. a efortului voluntar. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. inferente. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. Helmholtz (Berlin) etc.incluziune. Un celebru filosof. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. a experientei sub forma de amintiri. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. Memoria este un proces psihic activ. creativitate. 6. cu un caracter situational sau contextual. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii.2 Procesele . Dupii prezenta intentiei. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. considera. Medic rus. 3. . este mijlocita. de gradul de cultura etc.. pentru care nu am avea solutii de rezolvare.7. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. scopului ~i controlului deliberat. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. Formele memoriirii: 1. fiinta noastra psihica. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. Astfel. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. . Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). trairi afective. seleetiv. din punct de vedere structural. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. 5. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. M. Fiziologia sistemului nervos (1866). selectiv ~iinteligibil. pastrez. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. tarii care viata psihica a omului ar fi. in toate fazele. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. desta~urandu-se. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. Emil DuBoisReymond. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. este organizata logic ~i sistemie. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. eajoacii un rol important in achizitionarea . ducand la 0 invatare formalii. memorarea poate fi: a. cuprinzand imagini. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. De fapt. 2. Gratie me~oriei. este situaponala sau eontextuala. voluntara: este subordonata intentiei. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. 4. 2. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Eu-l. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. sunet. proces psihic complex. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. efectuatii in lipsa intelegerii. este inteligibila. a scopului. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. de asemenea. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. MEMORIA 7. inteligibil. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. piistrez. Ea are un caracter multimediat. cuvinte. sublinieri.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Chiar daca. Henri Bergson. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului.i formele memoriei Memoria. de asemanare . eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. conserva. de subordonare . practic.unei bune piiqi din experienta de viatii. meeanica.

mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. redus. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. economica.' Intrucat ne realizeaza. care face posibila perceptia.. atat timp cat este prompt sau lent.foartescurt. sentimente. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. In cadrul memoriei de lunga durata. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. cat ~iinvoluntar. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate.b. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. memoria afectivii: material fumizat de emotii. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). selective ~iproduc modifican ale informatiilor. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul.in campulperceptiv). convingeri. memoria episodica. dar ~i de particularitatile de personalitate. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . tactila etc. inutile.logica. in functie de conditiile concrete. 3. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. distingem: 1. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. inmmpinand deci rezistente. G. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. ajuta sa operam cu informatiile curente. sa dureze pana la 0. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. ea are 0 importanta deosebita. avea mai mult de 5±1 elemente. ci forme de memorare inegal productive. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). 2.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. de fapt. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde).rie operaponala. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. simboluri. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. se pot distinge: a. localizabile in timp ~ispatiu. active. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. memoria auditiva etc. 2. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari.sunt memo. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte.. necesar. utile ~i altele nenecesare. a1catuita din idei. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. daca elementele sunt grupate.deci ~i reactualizarea . fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. eronat sau fidel. atat voluntar. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. operatii. uneori toata viata. stocajul senzorial. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. Continutul ei. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. senzoriala (vizuala. bine organizat. atitudini. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). ci 0 stransa interactiune (de exemplu. Dupa durata pastrarii. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. D. de situatiile deosebite etc.). memoria este: 1. daca se repeta de catre subiect.ea fiind. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. memoria semantici. 4. inferente (argumente) etc. pana a ajunge in centrii din cortex. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului.25-0. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. deprinderi. pasiuni. de experienta de viata a fiecaruia. scheme. este preponderent voluntara. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. 7 . de conditiile in care a fost achizitionat. auditiva. 3. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. b. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. concepte.

oboseala etc. . uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. G. 2.r . blocaje temporare). prin 1. precum: a. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene.>tergerea urmelor asoclatIve. Ca fenomen normal. Thorndike).5 Memorie . Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). saniitatea. 5.cantitatea de material pe care 11 putem memora.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi.>i informatii esentiale. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1.>i necesar. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). scopul activitatii :viitoare. Factori subiectivi. necesare. Din pacate. d.realizarea rapida. Promptitudinea reactuaUzirii . prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. L. motivapa.>i srar1. a neutiliziirii informapilor. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . c.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1.>i unitar). caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane.servate corect 0 lunga perioada de timp. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. interesele.3 Caliti. A.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. g. 7 7. aspiratiile. materialele omogene. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. eliminarea factorilor perturbatori etc.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. Rapidltatea fixiirii . cu economie de timp-efort ~i de repetitii. mobilierul..inceputul 1.daca volumul informatiilor este mare. b. stabilirea unor puncte de reper. Astfel. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). Uitarea este un fenomen psihic natural1. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. suparatoare. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. uitiim 1. 2. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. de efort voluntar adecvat.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. volumul materialului . pozipa materialului in structura seriei . precum: gradul de implicare a subiectului. experientele penibile. nume ~i semnificatia unor date personale.. Daca uitam informatiile neesentiale. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. 7. denumiri etc. fapt care impiedica procesul reproducerii. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. starea de oboseala. Pentru adeppi reflexelor conditionate.informatiile engramate sunt cOJ:). precum: 1. lumina. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. 3. modul de prezentare . de a Ie modifica pe cele existente. atitudinile. vorbim despre fenomenul uitarii. . Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. pe langa cunoa1. e.cu cat acesta este mai ridicat. penibile. Fidelitatea reactualizarii . Mobilitatea memoriei . se identifica ideile principale.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. Factori obiectivi. devalorizate. dar 1.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. realizarea rapida a intiparirii. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. 4. Pentru a optimiza propria memorie. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. construirea unor noi cuvinte cu cele date. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil).32 7. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed.>i ca un fenomen pozitiv. stresul. starile emotionale negative. care trebuie considerat 1. Triinicia pistririi . insuficienta consoli dare in etapa memorarii. de a Ie corela cu altele. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. trebuintele. Volumul memoriei . uitarea situationali (lapsusuri. 6.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. o mare importanta are 1. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. detaliile. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. fiecare acponand asupra celeilalte. pastra ~ireactualiza. utile. de a Ie reorganiza.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. a informatiilor. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. 3. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:.simultan sau secvential. uitarea avand caracter selectiv. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. f. h. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare.u~urinta memorarii. gradul de noutate a materialului .. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes.

5 = -= .. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. 11. ratele de uitare sunt mai mici. de~i evenimentul a trecut.aimulte fenomene. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Realiza!i un eseu. Argumenta!i. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele.. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). proceselor etc. deoarece intervine oboseala). incruci~area doua sau m.33 consumul de droguri ~ide alcool. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. cu titlul . curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial.intre 5-20 minute. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. estimate ca fiind simple §i cuantificabile..amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. 211). ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). apoi. 5. c. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. 9. Ebbinghaus. 3. Mnezic = referitorla memorie. 6. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim.in urmaunei decizii. eviden!iati. in aproximativ jumatate de pagina.p. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. . 10. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra..avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. adesea.iOO. expresiile pe care vi Ie aminti!i. Ebbinghaus) 7 . fie de 1-2 zile. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. contributiile sale fiind reluate.. ~PLICATII . in aproximativ IS randuri (±I). Psihologul german. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. "" % ]. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). Argumentati daca. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. M. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. apoi. 1. 4. in cazul vostru. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. 8. nota!i toate cuvintele.Memorie:ji uitare".J~.din timpul cares-a scurs. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. 1975. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. particularitatile de varsta etc. b. . cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. Argumentati daca. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. Pomind de la afirma!ia lui I. 40 ~ 20 o . procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. de aproximativ 0 pagina... comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. in teoriile contemporane ale invatarii. H.alciituindun intreg organizat. actelor. 7. d. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. dupa care ritmul uitarii se reduce. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei.100 "" . Trecut = care· nu mai este actual.1I!iJ Interferenfa = intalnire.. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. ansamblul faptelor. Verifica!i corectitudinea lor $i.pana la anularea lor. in cazul vostru. Descrie!i.. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . chiar dacii dinamica lor se pastreaza. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. caracteristicile esen!iale ale memoriei. Vo/untar = care seface con~tient.. Principii de psihologie cibernetica. Semantic. propune §i utilizeaza (Despre memorie). in mare masura. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane.. devenita clasica. succint. intampliiri etc.

omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. reprezentari sau idei nu apar din nimic. viitorul. "lingu~itorului". obiectelor Omul. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). fiinte. Dymond). a gandirii etc.1 Definirea . Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. tipul "omului de prisos" (Oblomov). pe euno~tintele anterioare. ele se bazeaza pe experienta anterioara. principiu functional in situatii noi. IMAGINATIA . din povestirile lui Creangii. gandirea are un rol important. 8. Principala sa opera este Etica. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. imaginatia exploreaza necunoscutul. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. liliputanii din povestirile lui Swift etc. centaurul. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului".este esential. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii.). Prin intermediul limbajului. simtirea ~iactiunea altcuiva" . omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. automobilul cu . caracteristice unui grup de persoane. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. a limbajului. ciclopul. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii)..2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. participa activ. Filosof olandez.). Chiar daca primele discutii. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. realizandu-se unitatea intre treeut. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. e. Setilii etc. fenomene existente in realitate. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. balaurul cu ~apte capete. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. iar unul dintre obiecte are. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii.34 8. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. ins a. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. F. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . terminata in 1675 ~i publicata postum.). la randul ei. Daca nu ar exista imaginatie. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. in plus. de situatii etc. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. pe deprinderile deja formate. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. Mai mult. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. ascultand expunerile profesorilor. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. prezent ~i viitor. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. Aceste imagini. element. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. elevii i~i reprezinta fenomene. ~i'a In procesul imaginativ. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . neexistand 0 orientare precisa. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. in copilarie. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. iar imaginatia. radiocasetofonul etc. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. b.). la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. Astfel. posibilul. Emotiile ~iatitudinile afective. (R.

reconstituirea modului in care se produce ploaia. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. X). intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. Visul devine "paznicul somnului". el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c.35 8. ci de a adauga ceva nou acesteia. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. Personalitatea subiectului este puternic implicata. geniu). Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). In scrisoarea sa catre Fet. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. Kafka). Se considera ca visul are caracter simbolic. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. In functie de domeniul in care se manifesta. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. Experimental. crearea operei ~idesavar~irea ei. absurda (romanele lui F. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. intr-o forma deghizata. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. pentru a alege din ele abia 1/1.. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. uneori. visul producandu-se in sfera incon~tientului. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. dinainte cunoscute. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . A. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. Spre deosebire de Freud. imagini sau reprezentari etc. exista imaginatie in domeniul istoriei. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. realizarea unei dorinte. In functie de gradul de activism al persoanelor. creatoare ~ivis de perspectiva)..3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. deci cu cat sunt mai originale. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. psihologiei. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. originalul). Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. Freud sustine ca visul este. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva.000. De exemplu. Popular. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. Astfel. insa se considera ca. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. creatoare ~ivis de perspectiva). aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. Ma ocup cu acesta . Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. De~i are efecte relaxante. literaturii etc.). 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. . unele capitole fiind transcrise de 10 ori. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. S. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam.. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. aceasta idee se regase~te in textele tibetane.000. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. fraze intregi erau inlocuite. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. La nivel superior. Adler respinge aceasta functie a visului. idei ~i senti mente inacceptabile. ". s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. in esenta. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. in actul imaginativ. sustragandu-se gandirii logice.

tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. notati tot ceea ce va amintiti. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. In acest scop. de fapt. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. sa se poata manifesta. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. dar numai 20% sunt colorate. de fapt. Visul. dureaza intre 3 ~i 60 minute. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). 0 persoana cunoscuta . dar au fost prin~i de politie. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. Arhetip = termen preluat de C. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. F antasmii = produs al imaginatiei. identificand procedeul prin care a fost obtinut. "lucru care devine manifest dupa cateva zile).cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. "piidure". dar simultan spectatori ai acelei actiuni. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive.. impresii din perioada imediat. ). Incon:. constituind 0 experienta la care participam afectiv. sete. miniatura. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. neverosimila. modificari ale ritmului respirator. nearisirea camerei etc. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa.$i). dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). in medie 20 minute. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. acestea fiind indispensabile unei existente normale. G. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. In cazul somnambulismului persoana. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca.cente pe care vi-l reamintiti. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea..inrudit cu visul ~ireveria. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. ale expresiei faciale. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. . Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura.). in cauza. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. absurda sau halucinatorie. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. anuntand survenirea unui aspect patologic. Visele pregnante. 3. Dege{ica. "lac". ale batailor inimii. in somn. inaccesibile in ordinea gandirii. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. caricatura. premergi:itoare (adesea continuam a invata. pe care ni Ie putem aminti. nu insa foarte puternici (spre exemplu. rar aparand cele tactile. cu ajlltorullor. Sentimentele se transforma. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. dar careseapiieQ_n~tiimei. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). explicarea ei. sau ca un animal care apare in vis sa fie. creionul cu gumii. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. intens ~ipe care 0 consideram reala. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). 2. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. care nu pot fi transpuse notional. nu-~i amintesc visele. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. termice sau olfactive. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". construiti. in primul rand. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. senzatii interne (foame. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. Totul devine intr-un fel posibil. 4. poate ajunge chiar sa se ridice.36 -. dereglari functionale interne (acestea. ca forma a imaginatiei.

... reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare...........enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii. nerelevant. abstractizarea..cuvinte adecvate contextului dat.. 3.primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice. 4...aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii... este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos. ....... altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.--- completarea Cll anumite ---. 6. conceptuale... ci presupune mijlocirea limbajului . in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere)..... formale mediul intern 6.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei. generalizarea etc.. 3. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii... mecanica.... Perceppile .. orientatii spre un scop.. rapiditate ~i observape (observatie).. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora. observape Receptorul- . existente intre 5.. man. 2. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli.... inteligibila. ascuns. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii.... pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. ceea ce este slab.. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1.. analiza. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv. sinteza. mediata . 2. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului........ poartii numele de . -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). 4.. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului.. .este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu ..perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor. 5. ... I [It':l!illr.. Precizati douii dintre s:...-etG. 7.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. numiir. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat. . .. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. imagine bogata In continut/imagine schematic a. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ.. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative...riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii..nu sunt singurele caracteristici strict umane.. spre diferentii de cea animaHi... se define~te drept Spiritul de .aceste douii caracteristici revin memoriei umane.... Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv.. . logica in ... Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. Activitatea perceptivii intentionatii. comparatia..-. cuvant. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil.. comparare... inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare..

imaginea caracteristicii fiind schematicii. b. b. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. se poate vorbi de.tratarea ~i creativii a omului. intr-o anumitii miisurii.). ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. Imaginatia. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). reprezentiirile sunt deja . viitorul. d. 1. deoarece imaginatia se desprinde de concret. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. posibilul. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor.. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . important in desIa~urarea activitatii intelectuale. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. neexistand 0 orientare precisii.reconstruclii operatorii".: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. accesibila cotidian. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. abstractizarea etc. c.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. la randul ei. caracteristice. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. participa activ. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor.. Mecanismele limbajului. a. Daca nu ar exista imaginatie. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. a. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. Mai mult. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. i .1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. salt pe care il va realiza gandirea. subiect (spre exemplu. se oferii date suplimentare. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. ci in baza percepliilor anterioare. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. a. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. lmaginatia. ca proces de adaptare activii a. Precizati formele imaginatiei voluntare. c. Astfel. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. reprezentarea nu este continuarea. c. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. b. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Piaget. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. Ii 2. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. sinteza. dependenta de nivelullimbajului. in linie dreapta. c. imaginalia exploreazii necunoscutul. Dupa cum sublinia J. imagine~ mentala are un caracter secundar. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. d. b. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. iar imaginatia. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. a acesteia. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale.

. 1\.. .1 9.l ..' ry.. g'·I¥"'..1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.... ~~. x.' .'i L 4~ %W I I II .J . Limbajul 9.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.-.~~.~~~·:U." '.:n~~.39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9...~. 'I~ i riii ....5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10...~.3 9." . <::'Ift1 'i ~ ~ :.~%f*" .( + ):..~.~ !t1 '''''1'.~i.~" . ~ 10..2 Formele atentiei 10.~ .'~'I~.i m.4 9. I'. Atentia . '..1tiei 10.. [.2 9.. . ~ ~ '~ ~ ."..- . '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.

Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. in limitele unei arii determinate.. . Forma de baza. semnalul .eel care produce ~itransmite mesajul. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. 6. 4. uneori. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. ritmul vorbirii. declan~eaza ~i se regleaza).latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. expresiva sau afectiva .un sistem de semne prin care se semnifica ceva.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. canalul de comunicare . cuprinde urm.. ciocniri de sensuri etc. semne grafice.~toarele elemente: a. ritrnica.3 Func.cel care receptioneaza mesajul. buzele. fonatoare . c.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. cavitatea bucala ~inazala. e. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). prin intonatie. Cea mai simpUi schema de comunicare. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. de cunoa~tere . completitudine . latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. simbolicii de reprezentare . Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . pauze. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor.i caracterizarea Iimbajului. intre doua persoane. in acest caz. 2. 3. d.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia.40 9. problema constituind-o.1 Definirea . de comunicare . in cadrul 7. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. ceea ce ele exprima ~icomunica.. c. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. Norbert SILLAMY 9. 9. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. pantomimica. In Iimbajul comun.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. fen om ene. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. permite explorarea ~i investigarea realitatii. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. periferic al vorbirii. lumini etc.mu~chiul limbii. persuasiva sau de convingere .enta lorin aparitie. ca activitate.corectitudinea transmisiei mesajului. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete.de substituire a unor obiecte. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. ludica sau de joc . b. codul. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. b. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. 8. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. relatii prin formule verbale sau alte semne. mimica. LIMBAJUL 9. fidelitate . emitatorul.. de reglare sau de determinare . apaetc.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. accente. receptorul sau destinatarul . Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . in general. gestic a etc. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie.presupune asociatii verbale de efect. termenii de comunicare. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare.corzile vocale fixate in laringe. de rezonanta .latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. mergand pana la construetia artistica.

in raport cu planul initial. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. 9. cu gandirea. ~i anume. incitand atat latura intelectuala. relativ. iar treptat. ne precizam noua in~ine intelesurile. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. limbajul oral imbraca forma: 1. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. timbrul vocii. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. elaborarea lui realizandu-se. sinteza. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. tonatie. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. iar perceptiile ~i reprezenHirile. afectiv.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). mimica. cuvintele nu spun nimic copilului. Astfel. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. reprezentarile ~i gandirea. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Initial. Totodata. scheme Ie articulatorii se consolideaza. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. Noul. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. . Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. de detensionare nervoasa. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. dobandesc semnificatie. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. ~ . Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . personalizate. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . In combinatorica imaginativa. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe.este accesibil rara a se recurge la date percepute. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. in ontogenezii. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. prin verbalizare.41 unei dezbateri colective. de regulile gramaticale ~i logice. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare).). limbajul scris trece in limbajul oral. In ontogeneza. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. in special. individuale. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. rsonalitatii. . sunt simple sonoritiiti. Astfel. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. personal. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. dar. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. 2. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. cat ~ipe cea emotionala. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. eliminiim neclaritatile. mimica. comparatia. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. Treptat. 9. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat).4 Raporturile dintre Iimbaj . Cu toate acestea. a capacitatilor intelectuale. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare.limbajul contextual. cu atat ii este mai bogat intelesul. pana la automatizare.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. b. In cazul dialogului. accentul. rezultatul onstructiei mentale. lent. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. dar ~i inimii. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. complet ~i accesibil. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. La nivelul sistemului psihic uman. la inceput. Fiind fata in fata. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. notiuni. imagini. catharticii . In 1932 s~auputut inregistra de catre E. explicit. 9 . fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor.

~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru.e. Ontogenezii = provine din grecescul on. pa.• . limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. Spre exemplu. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). Totodata. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. beneficiind de comprimare. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii.ilegileeidedezvolta. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. ontos "fiintii. proiectare. ba etc. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. la. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. . mai apoi. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). . ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. Verigii = element de legaturii. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. masura eonstituirii sale. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. apare limbajul asonor... existenta" ~i logos "studiu". nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. IJI . formate din cateva cuvinte. apoi. Spre exemplu. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. el devine principalul instrument I . ' 3. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. precum: mama. ~PLICATII 1. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. se executa ordine simple. Cercetarile efectuate de J. 2. Editura Stiintifiea. 1964). Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. 4. papa.diaziilimb. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. mai ales la nivel cerebral. Li~gvisticii . De la act la gandire. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. primele sunt dominante. rara respectarea regulilor gramaticale. ~ Posedand de II i autonomie functionala.. eu deformari fonetiee. inteligibila. apa etc. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup".A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. elementelemobile ale fetei. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. in urma interiorizarii limbajului oral. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie).-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. cu noi in~ine. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. cu sine §ipentru sine. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. iar cele din urma recesive. Pe oniricii. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i.~tiintacaresu. ani .

altele vag. 2. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. sa fie eficienta.--------. atitudine pregiititoare. mobilitatea stimulului. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. la inceput. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. dintre care cele mai importante sunt: I.Atentia involuntara este neintentionata. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. avand functii de activare. precis. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent".ealii. revine mecanismelor verbale prin care . Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. Astfel. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. iar alte obiecte trec neobservate.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa.e ia decizia de a fi atent. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. 2. cu rol in. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. prinintermediul cuvantului. localizat in trunchiul cerebral.). ocolind sistemul reticulat. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs.. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. Sistemul reticulat activator ascendent. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). mi~carea stimulilor etc. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. partial. . De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. in plan subiectiv.1 Definirea . Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. 2. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. imobilitatea sau tacerea. dar apoi dirijat voluntar. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice.. protuberanta ~i mezencefal. atentie jocalizatii. noutatea lui.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. Acestea ajung direct la cortex.10. in declan$area ei. contrastul dintre stimuli. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. nefiind provocata de orice modificare a mediului. De aici.-. bulb. 10. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Un rol important. atentia prezinta urmatoarele forme: . Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. spontana.Tra~espeeific. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. Traseul specific. aparitia sau disparitia sa brusca. Ea reprezinta un reflex de orientare. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie.2 Formele atentiei . acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. Din punct de vedere psihologic. cu un efect de scurta durata. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. Ea este superioarii atentiei involuntare. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. ATENTIA . echivalenta cu stimularea senzoriala. 10 .

raurirea. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie.. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. spontan sau dirijat. a planului de actiune etc. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. domina una sau alta. La randul lor.. Dupa obiectele la care se refera. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. 3. Este conditionata de complexitatea stimufului. unor mterne. la persoanele obosite sau bolnave.).. Odata dobandite. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. ele nu pot fi disociate. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. Oricat ar fi de bine organizata. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. . ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . in campul atentiei. sornnul etc. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . A ' ~ • w . in orientarea ~i selectia profesionala sau in. atentia voluntara poate fi: contemplatie.. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa.. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. lavora lee ucru. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic.. Opusul ei este instabilitatea. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. Stabilitatea aten. eSla~ura a. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos.3 insu. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). duce inevitabilla obosealii. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. odihna. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. acest.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. con§ lintel. de varsta. In activitatile pe care Ie desla~uram. 0 . frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici.. s!mul~an. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. de structurarea optima a activitatii. 0 idee. amintiri).obligatoriu pauza. antrenamentul special. De aceea.consecintelor negative ale nerealizarii ei. iar lipsa lor constituie insu~iri.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. Dupa directia principala de orientare a atenp. de natura sarcinii. analizarea propriilor sentimente. Presupune fix area asupra unui obiect. a gesturilor noastre etc. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. doar. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. a obiectelor din mediul inconjurator. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. §I e 0 a oua zona. preocupare. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Atenp. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate.• umll externe. •• fi ru sarcma prolector -.). Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. a§teptare. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. Dupa felul in care se fixeaza. prin exercitii.a interna §i cea extern a sunt complementare. 7 . mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. intr-un moment sau altul. t' I 4. voluntare ~i postvoluntare. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. cu ace]a~i grad de claritate.. in plan mintal. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. fi I .irile atentiei . • ' eli. a expunerii lacute de catre profesor. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. unor contramdlcatle. . atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. care reclama 0 atentie deosebita. interesul. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. ung . Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. " II. W . imbunatatirea rezultatelor activitatii personale.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. experienta profesionala. In 1887. trebuie rationalizat timpul de lucru. actiuni. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. gradul de antreunc. '? F f A • •• urmeze. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. perturbatori etc. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. trasaturile de caracter ale subiectului etc. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. inhibarea celorlalte. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. a unei sarcini ~i neglijarea. . incordare. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor.

ca urme ale cuielorrastignirii). identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). un tip de obiect etc. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. de aceea. ci la. frica de spatii deschise care sau inchise etc. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. 1) rugaciunea in gand. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. contopirea cu divinitatea. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. tara Insa sa se piarda con~tiinta. nevralgii. ca stare de inactivitate. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. . stomacului etc. Sistem talamic =. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. Aptiiudine sarcini. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. Argumentati. respectiv fixarea pe un singur obiect. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. ci doar de un monoideism relativ.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. precum oricare alt proces sau fenomen psihic.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). concentrata pe 0 singura idee. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. ..40 ~PATOLOGIAATENTIEI . ". fenomen sau idee. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . prezenta la toate animalele superioare. persoane afective ~i uestapanite. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. apoi. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. 0 ctivitate intelectuala extrema. Totu~i. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. Atentia. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. diferit de la 0 persoana la alta. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. ochii se Inchid. povestesc unui arbitru ce au viizut. Sranta Tereza. de 0 epuizare a aten{iei. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. ci de acela al patologicului. . Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. de surescitare extrema. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine.). iutr-un interval foarte scurt. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. Chiar mai mult. 5) trairea Inca instabila a extazului. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca).' . lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. Ie apar pe palme pete ro~ii. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. 2. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari).cautand sa enumere cat mai multe amanunte. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. care cunoa~te numeroase manifestari. manifesta 0 mare agitatie. vorbindu-se chiar de zile sau de. in aproximativ 0 jumatate de pagina.5xe. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri.zgomot puternic -. insomnii etc. QL 10 - . afective (sunt fenomene de autohipnoza). De~i nu sunt valorizate negativ. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. Maniacul. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. respectiv atrofia atentiei. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. Poate fi yorba. desigur nu de 0 maniera patologica. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. un obiect oarecare ~i. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. In starea de betie etc. Spre deosebire del extaz. in accesele de excitatie. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . emotii. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. de asemenea. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. 0 "moarte aparenta". ale atentiei. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. ldeile permanent de dureri de cap. survenind In cele din urma. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului.xtaz (este yorba de cazul sau particular. gesturi.

Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. de legiiturii informationalii elementarii. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. 'detinute anterior. afectivitatea etc. spre exemplu. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. radiocasetofonul etc. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. centaurul. asociere etc. 2..) . evaluare.). privind mai ales limbajul ~i activitatea. analizatorilor. creionu/ cu gumii. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. procedat. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice.este yorba. selectare. de asemenea. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. sunt componente ale campului de . este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. In . unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). Astfel.). in schimb. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. iperceptia. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. sinteza. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. interactiunile cu alte procese. gandirea. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. imaginatiei. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. reprezentarea. dar. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. Mult mai evident este rolul perceptiilor. De asemenea. miniatura. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. are un caracter obiectual. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. Creionul cu gumii. ). orienteazii conduitele actuale ale individului etc.con~tiintii etc. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. 1. la nivelul imaginii perceptive. transfer etc. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. Degefica. au fost generate. adaptarii. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. cat ~i a unor diferente. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). identificand procedeul prin care a fost obtinut. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". sunt generate produse noi. asigura adaptarea la acestea. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. existente ca obiecte de sine statiitoare. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal.

3?~-. I~ ~. Activitatea voluntara 13...-:mt(-~?r .~ I '.>1F·....2 Functiile .'.-.W2''t.4 13. ' 12.5 Optimumul motivational 12...i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.3 13.. . :·::mL.~i caracterizarea ~fectivitatii 12.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.1*.: "'.:"< .11'1.4 Formele motivatiei . _ -..1 13. !! ... Motivatia • 1l.~ ' . I'~.3 .~vl . ~ ~I""" . 13..5 13..6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -.. Etapele actului voluntar Calitatile ...•.'.0..< . . -~'> ..proceselor afective' "....('.2 Partlculad'tatile afectivitatiL.. _'~·. ~.. 12. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·. Deprinderile** 14.3 Sistemul motivational: niveluri structurale .14..:<~-.47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11...1 Dehni~ea. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.~ ..X..1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.'.2 13. . 11...i"''''''''. vointei .". . . ~~~_.t~'> .".2 Clasificarea deprinderilor .4 Rolttl proceselor afective h .Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2....3 Clasificarea. niotivatiei . 1/:. 4. Afectivitatea 12.. :1.'-1 ~~ I· '. 11. I! • ~ . ill . 11.

dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. dorinte. 11. Interesele sunt forme bine structurate. bine organizate $i puternic integrate. tendinte. A. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. dobandite (trebuinte materiale. e. Stari motiva(ionale simple. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. . inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. numitii "piramida trebuintelor". dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. scopul final al aqiunii. g. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. natura ~i despre soeietate care se . aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. Co. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. ell intreaga personalitate. pe de 0 parte. intentii etc. in functie de conditiile prezente. decat sa renunte la convingerile sale).II. b. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. teoriilor despre om. Co. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. ea fiind eauza interna a eomportamentului. fUnd fnnascute. in special. cele mal importante fiind: a. sete. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. trebuinte sexual e) $i secundare. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. ce pot fi: primare. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. interese. funetia de selectare. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. d. s-au format fn decursul filogenezei. respectiind 0 anumitii ierarhie.. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. . con~tientizate sau necon~tientizate. cu dorintele. de fapt. deoarece apar in urma unei deficit) etc. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. in: a. sentimentele.). impulsioneaza spre actiune. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). prefiguriind. pasiunile. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. slab organizate care cuprindpulsiunile. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. fie ca sunt dobandite.foame. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. 11. convingeri etc. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. afective $i volitive. e.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. spirihlale $i de comunicare). MDTIVATIA . Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. de a $ti). iar pe de aHii parte. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. f. Motivatia este un rutru al influentelor externe. c. cu interesele etc. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. 0 parghie a autoreglarii individului. innaseute (biologice $i functionale . Ele sunt idei-forta. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. fie ca sunt innascute. De satisfacerea lor depind cele superioare.vi. tendinlele.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. SiIIamy). PUline dintre formele motivaliei. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii.gerile sunt idei cu caracter subiectiv.1 Definirea . specifice numai omului. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. Trebuintele sunt forme relativ complexe.). a interactiunii cu mediul socio-cultural. Interesele pot fi: personale ~i generale. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. legate. impulsurile etc. b. relativ simple. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. pozitive ~i negative.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. 11. valente.

considerare ~i alti factori. 11. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. hotilor de buzunare. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. orice conditionare are ~i deconditionare. subaprecierea dificultiipi sarcinii. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. motivele se sustin unele pe altele. in mod repetat. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. canal de glisaj (3). De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. bataie. In situatii complexe. 2. supraaprecierea dificultapi sarcinii. alcoQlului saudrogurilor. de' exemplu. a educatiei etc.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. ajungandu-se la e~ec. 3. in nevoia de a ~ti. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. Burrhus Frederic Skinner. Motivul este mobilul care declan~eazii. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. atunci cand intind mana sa fure. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. aflati in inchisoare Ii se •. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. de aceea. existand doua situatii: a. a culturii. fiind yorba despre un reflex operational. in interesele ~iin trebuintele lui personale. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. h. contribuind la illtarirea motivatiei. T. . interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). Criminalilor deosebit de violenti. temperamentul. reunind cognitivul cu valoricul. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). pedeapsa etc. actiunea. Daca se iau in. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa.4 Formele motivatiei . ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca).. caillele este "silit" sa saliveze.). Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. 11. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Motivele sunt considerate.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Motivele pot fi: individuale ~i generale. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. de a cunoa~te. totdeauna. depozit pentru hrana (2). 2. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. Formele motivatiei sunt inegal productive. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. odata cu inhalarea nicotinei. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. b. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. intrinseci ~i extrinseci. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). SilIamy. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. majore ~i minore. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. pozitive ~i negative. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. de catre N. excursii etc. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. in 1935. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora.. precum: varsta. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. un ~oc dureros. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. ci el interactioneazacu alte motive. altruiste ~iegoiste etc.. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. de a se simti bine in compama unar persoane. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. se schimba. Dare daca Ii s-ar aplica. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. particularitatile concrete de actiune etc.

adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. = _. independent de vointa. de aventura etc. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. apare conflictul. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. . preocuparea pentru propria securitate etc.-" ~'llIlr-'__ -~ . ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. Thomae. de a atingeun obiectiv.atde un scop. 3. Valente==. Desigur. alte nevoi de ordin material).stare de excitatie (foame. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. de a cunoa~te. tematica erotica. fuga de plictiseala ~imonotonie. de a participa la spectacole.!"~ -~~-_=---<'1. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. la realitate. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. amprenta asupra conduitei noastre. induce dificultati in luarea deciziilor. 5. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . dorinta de a ciilatori. ~PLlCATII 1. de a-i conduce etc. careorienteaza. Atunci cand nu este insa 3. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. Tematica normativii . iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.nevoia de a fi competent. expresiva. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune.. de a-~i realiza aptitudinile. alegerea activitati se ordoneaza in timp. caldura. dorinta de a depa~i pe altii. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate.J!!9Q1. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. nu privind.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale.i!:tlJ:i .. sete. de colaborare.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii.domeniul trebuintelor vitale (hrana.==_. 3. posibila ordonarea. . de obicei. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. Activarea existentei . de aproximativ0 paginii.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. Tendinta spre afirmare socialii ..!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ .. Nivelul de aspiratie. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului.erealizeze. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. 2. caruia tehsiunea se reduce. 2.. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. 'pulJ. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista.dorintiide a realiza ceva. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale._ .~"'$l!!!IlII~. trebuinta sexuala) . Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. dar au orientari realizarea unei alte activitati.cuprinde nevoia de societate. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. g. dar sunt de orientare diferita. apa.). De obicei. Conflicte de apropiere-evitare. se instaleaza 0 stare tensionala. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. de comunicare.nevoia de varietate. '. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". 6. de a crea etc. 2. etc.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . In masura in care aceste diferite.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. ai prejudecatilor.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. Tematica integriirii sociale . satisracandu-se succesiv. 4. !?t9!ggi<::e.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. =·0. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii.ext)care este motiv. r~acfie. Tematica reglativii .. conduce la dileme 1. Pentru a . Prolectiv = (in cont. .ambitia. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. -----1 f ~'. :::Jonr:. 4. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. Elabora~un text. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup.. cele mai frecvente. care i~i pune aproape egale.E!:. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1.

inro~ire.ne place sau nu ne place).1 Definirea . Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). proceselor afective. fiind conditionate din punct de vedere biologic. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. Cosmovici). durata. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Pavelcu ~i P. subliniind rolul energizant. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). au caracter involuntar. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. in clasificare. c. 4. placere. i2. N eveanu Ie numesc "afecte" etc.). exprimata prin paloare. fie in a.). in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. gol in stomac. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. de la 0 emotie la un sentiment). altele. Astfel. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. b. unele evenimente ne bucura. altele ne intristeaza. unele fapte ne produc entuziasm. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. gradul de con$tientizare. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. intreg organismul: tinuta. Littmann Ie denume~te "emopi". pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. iar V. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. care exprima fie scaderea. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. polaritatea proceselor afective. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. a~a cum scria Vasile Pavelcu. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. transpiratie. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. b. in bolile pulmonare predomina starea de . Ele cuprind: a. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. obtine urmatoarele categorii: 1. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice.). evident. tremurat etc. schimbarea vocii. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. Fr. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). Din viata sentimentelor (1969). neplacere. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. ritmului cardiac. in 1937. A. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Debus. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. adica apartin unui proceselor afective. procesele afective au valoare motivationala. mobilitatea proceselor afective. in timp ce. spontan. placere-neplacere. intensitatea. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. Astfel.. P. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. Mai tarziu. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . deoarece "in domeniul afectivitatii. la stadiul secundar care presupune 0 1. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. mersul etc. Psihologul Mihai Golu utilizand. altele ne indigneaza etc. cat ~i al con~tientului. nivelul de elaborare a triiirilor afective.12. jurul polului negativ. procesele afective sunt subiective. AFECTIVITATEA 12. deprimare etc.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . in momente de timp diferite. de orientare ~i de directionare a actiunii. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12.

Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. fanatismul). 2. S. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. anomalii ale afectivitiitii. c.. Procesele afective complexe cuprind: a. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. sentimentele pot fi: . fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. ".sentimentele morale (sentimentul de prietenie. Cannon). sentimentul indoielii etc. Comportamentul afectiv perceput de altii. Existii 0 mare varietate de emotii. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. sentimentele. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. in realitate. spunea V. asociata cu deceptii. dnd situatia este nouii. care sunt triiiri afective complexe. de unii psihologi. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. intense. a aspectului exterior. Psihologul A.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane.. doband'tte. nobile. Din punct de vedere valoric. transformandu-se in trasiituri de caracter.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. sUl. furia. Altul (gelozia. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. c. prin starea de agitatie difuzii. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. anticiparea. desfa~urarea lor tumultoasa. dezorganizeazii conduita (P. a conduitei etc. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. vicii care conduc la comportamente bizare. .priza. acceptul §i bucuria).) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. B. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. pasiunile pot fi pozitive. tristetea. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. b. Ca generalizari ale emotiilor. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. dezgustul. starile de afect sunt triiiri impulsive. rasul exploziv etc. Procesele ~i starile afective complexe sunt. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. care sunt tdiiri afective foarte intense.. procesele afective indeplinesc ambele roluri. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). sentimentul datoriei etc. pasiunile. a muncii ~i a disciplinei. care orienteazii.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. Janet). patriotismul. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. creatia artisticii etc. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia.) . 3. oarbe.. avaritia. pesimism etc. groaza. Ele cuprind: a. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. b.). psihologul american R. care rezista la factori perturbatori. declan~eazii ~i regleazii conduita. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. se aflii in propriile noastre vibratii afective".4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat.) ~i negative. Paveleu. organizeazii. de mirare ~i uimire. relativ stabile. Sentimentele "imnt emotii repetate. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile."""-=-=~~. organizeazii conduita (W. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). Plutchik 12. care potenteazii activitatea. fie cii este yorba de artii. ele fiind surse suplimentare de energie. . prin mobilizarea energiei psihonervoase. stabile. de regulii. stabile ~i cu intensitate moderata. difuze. "Cheia intelegerii altora. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii.52 iritare etc. violente. fiind considerate. extazul etc. lectura.sentimentele estetice (admiratia. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. . emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. de natura sau de actiunile omului. de lungii duratii. constructive (sportul.) apar pe baza perceperii frumosului. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. ci la nivel de personalitate.

Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. de a coopera cu adultul). in diferite contexte. la 3-61uni rasul. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £.:. sentimentul datoriei. ~ w . patriotismul etc. spre exemplu un sentiment.. este combinarea afectiva.de avere. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . Ie traiesc. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. presupune stan tensionale.am ~ __ . 2. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. ci ~i in privinta gesturilor. d ' .. masura ce mamtam m varsta. a le ca aproape mtreaga personalitate. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). Toate acestea. dar care explica formarea sentimentelor complexe.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. _ . b'Apare cnza de 1dentItate.incompleta. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. asemanatoare). Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila.. 1. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur.. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi.m~ an I. It fi' d b d I' sl.'::4u::d. ~LICATII 1. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. astfel meat sa devina posibila interventia vointei."' 3. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. I - --- -- . 4. ele tind sa se combine. pe __ "_ .. P OSl'b'l' . Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. v1etn afect1ve. nici 0 frustrare. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. se nuanteaza. Aceasta nu survine insa automat. La 18 luni se manifesta gelozia. a~ament exageratrata de 0 convingere.. fluctuante. la 4 ani eel de maudrie. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. in mod repetat. . confuze. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. .a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora.::iIl. ~ . la 2 luni apare plaeerea. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. diferite stari afective. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. expresivitate ~iconduitii. admiratia etc. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. idee.. are un caracter dobandit. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. 0 cou:p 1c~re a. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare." ~ rii~~. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. 10/11-14 ani 14 18' . apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul.cazul geloziei. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. atitudinilor. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. admi[atie. Kant). Viata afectiva ineepe sa se organizeze. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. care nu se poate dovedi experimental. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. d . in care se recunosc iubirea ~iura). F anatism = zel excesivpentru 0 religie. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. la 4-5 luni frica. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. Un fenomen de lunga durata.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea.m vor a e. . pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. insopt de totala intoleranta fata de adversari. ar ~1pnma 1U Ire. iar injur de 8 luni bueuria.

). interes. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. Intrucat. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). imaginatie. Ea nu se reduce la memorie. postliceal ~i universitar. The Technology of Teaching (1968). blocul extern de execupe. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. Din punct de vedere psihologic. introversia. blocul de comandii intern. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. ponderea ~i modul de combinare. in sens general. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. atitudinea fata de sarcini. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. pot fi: musculare ~i ideale. Jocul este. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. giindire. atentie. In acela~i timp. ideal).3 Formele activitatii . Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie.i caracterizarea activita. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. 13. SKINNER (1904-1990) - . care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. satisfacerea motivului). ontogenetic. 13. in orientarea ~i selectia profesionalii. afectivitate. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). ci una reciproca. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. presupun folosirea unui mijloc.Scopul (respectiv. de elaborare anticipatii a scopului. vointii etc. activitatea apare in doua ipostaze.1 Definirea . semne ~i simboluri). 2. Spre deosebire de I. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . P. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. de gandire. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. memorie. deprinderi.Motivul (trebuintii. In diferite forme ~i variante de activitate. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. in structura activitatii intra: . modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. 2. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. motivatie. dificultate. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. 3. aspiratie. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. aflate in interdependenta: 1. unelte exteme etc. ajungandu-se la deprinderi. exista: a. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). ~i a unor teste sintetice. spiritul de riispundere etc.). b. cu grade diferite de complexitate. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. gandire. care raspunde la intrebarea: de ce? .ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. imaginatie etc. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. procesele de elaborare a planului. Activitatea. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. in domeniul inviitiirii. F. Mai mult. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. insii nu dispun de un motiv propriu. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". 2.13. Prin urmare.a componentelor psihice). subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. imaginatie.2 Structura activitatii . conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). caci 54 ~~- 13.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare.Mijlocul (cuno~tinte. extraversia. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. B. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal).

pentru . Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. Executia are caracter secvential. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. prin conexiune inversa.a-timentine hotararea luata.in evolutia sa. emotionale.i caracterizarea voin. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor.. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. idealuri morale. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. Din punet de vedere psihologic. vointei . chiar ~i in conditiile in care. 3. 3. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii.& Calititile . Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. sociale etc. Daca rezultatele nu sunt cele scontate.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. J. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. 4.4 Definirea . Vagotski considerii cii. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. 13 13.. psihologica).vointa. mijloacele adecvate de realizare a scopului. pe care. materiala sau internii (de natura fiziologica. 5. motivelor ~i proceselor intelectuale. a renuntarii). vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). severitatea criticii etc. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. face posibila elaborarea planului de actiune. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. ajungand sa-~i dea comenzi singur."vreau X").. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. stabilindu-se. In depa~ireaobstacolului. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . 5. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. 13. 2. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. 2. opiniile contrare. politice. Adultii eonstituie. atitudinea fata de activitate etc. ordinea realizarii lor. uneori. dificultatile. Dupa natura componentelor domjnante. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. Efortul voluntar nu este innascut. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. Ie interiorizeazii. c. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . omul i~imobilizeaza efortul voluntar. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. scopul nefiind realizat. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. L. aparent. scopul urmarit. 4. in calitate de proces psihic.tocontrolulpresupune con~tientizarea. prin intermediul mecanismelor verbale. ea constand din succesiuni de operatii. 4. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia).5 Etapele actului voluntar Vointa. Articularea motivaponalii. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. rabdarii. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. Ea are caraeter normativ. Analiza ~i lupta motivelor. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. Limbajul are rol reglator in declan~area. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. intelectuale. principii. n-ar fi posibila continuarea actiunii. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. pentru copii. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . realizata in urma deliberarii. in plan mintal sau exterior. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Au. Astfel. Rezultatul final.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. ulterior. Luarea hotararii. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. eventual. iar dupa caracterul produsului..

97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. Bucure~ti.. 1300-1358) ~i. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. Calitiple vointei. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. Considerand. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. Pe langa repetare. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident.Argumentati raspunsul vostru. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. cum ar fi salivarea. cum ar fi sugerea.p._ill_c.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar.a. atunci cand vrea. 4. Ce este vain/a?. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. mijloace etc.. slaba. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. d) Cine nu vrea cand poate. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate.cnecesaf--c. lipse~te mult de la ~coala. nivelul de maturizare necesar. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. fenomen. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. nu poate. Actiunile de con~tient. stimul dureros. 8. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. apoi. caracterul voluntar. esentiala a omului. Astfel. Datoritii acestui fapt. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. putem sa ne reglam voluntar. Formati grope sau lucrati pe perechi. Editura ~tiintifica. scopuri. putem influenta 1969. respiratia._este.apoi. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel.apoi.. dar IlU le finalizl:aza. = deficienta a vointei..) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. prin autocomanda. " 10.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. pentru formarea unei acest sens.) unor actiuni involuntare. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. 5. riisul. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. cu amanarea deciziei. ca punct de plecare.. Astfel.. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis._sa_atinga~i Abulie . Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. cursul unei conferinte. intreprinde unele actiuni in prelungit. iar 'ineficienta lui. In aproximativ jumatate de pagina.. Actiunile voluntar. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. dar multiple. al alegerii. tu~itul.Buridani-a pus ill iesle. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii.. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. (. descrieti relatia vointei cu acestea. discutati posibilitatea ca actul deciziei. de exemplu. 13 ~PLlCATII 1. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. proces etc. 0 actiune voluntara. (. in fi reglata prin cuvant. unui adult ii este frica de caini.56 omul delibereaza. retragerea bratului sau a piciorului la un . integrate in structuri mai complexe.. 6. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. dar in caz reglarii prin vointa noastra. atilt ill dreapta. cat ~i ill stanga stanoagelor. indispozitie. inghititul. care comanda numai mi~carile. transpiratia etc.. ea poate fi supusa anumite limite. 3. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. la om se manifesta insa ~i deprinderile. 2. devin trasiituri de caracter . 0 cantitate suficientiide ran. del'rinderi. functionarea con~tient. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de care este con~tient. devine 0 trasatura specifica. de procedeele. b) 0 persoana..) urmare~te. 9.~p_ersQaIl. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). !ipsa de vointa. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Veleitate = vointa deficitara. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. In afara de actiunile voluntare.Inainte de a pleca de acasa. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. De asemenea. este corespunzatoare dorintei.auza.. Daca 0 actiune poate partial. Putem tu~i ~i intentionat. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar.lara motiv. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. (. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. moment.. respiratia. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. launtric.

iar scrisul 0 deprindere motorie. 4. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. caracterul activ $i calitatea acestora etc. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. silabelor. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. deprinderi motorii (ex. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. 4. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. prin exercitiu $i consolidare. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). .57 14. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. o analiza mersul. elaborate con~tient. Daca in faza initiala. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. a citi. 2. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. . . fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. dobandind stabilitate. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. de stapanire a unei actiuni sau operatii. iar dupa aceea a cuvintelor).demonstrarea actiunii. semnaliindu-se erorile. controlul $i autocontrolul executiei. a zidi.) Evident. . prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare.. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. mi~carile ce trebuie Iacute etc. a dactilografia) etc. ovalelor. 3. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. In raport cu definitia pe care am precizat-o. aceea a constituirii deprinderii. ajuca carti). . dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape."". ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. dintre care cele mai relevante sunt: 1.iunea deprinderilor . mersul pe bicicleta).i interac. conducerea automobilului etc. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. a calcula.deprinderi complexe (scrierea literelor.3 Formarea . Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). Desigur. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi).1 Definirea . 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. fiind actiuni stvoluntare. a lua notite). DEPRINDERILE** 14. corectarea lor fiind foarte greoaie. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. varsta).deprinderi de invatare (a scrie. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. scrisul. Iara a se disocia de vointa. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. impliciind intreaga personalitate: 1. 2. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). proces care poate fi mai lung sau mai scurt. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. deprinderi de mundi (a cro~eta. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. .piistrarea metodelor. . sigura ~i rapida a activitatii. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. precizie $i viteza. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. de gandire $i senzorioperceptiva. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor.deprinderi simple (trasarea liniilor. ex(stand 0 multitudine de reactii.

nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor).luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. volumul d. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. ci la orice varsta.. De asemenea. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. viteza. Aceastii corelare face ca obi~nuintele.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. . de asemenea. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. 4. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. erorile sunt eliminate. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. puse in evidentii ulterior. . Notifele. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc.. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. operatiile sunt prescurtate. 2. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). acestea permitiind sistematizarea materialului. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. mai multe functii: . vointa ~i gandirea. Este mai flexibilii decat simpla deprindere.. consumul de alcool etc. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. fiind prezente in toate domeniile. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . 3. corectitudine etc. atentia necesara diminuandu-se progresiv. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. dar mai putin consolidate). cea mai mare. Desigur. interferenfa. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. Odata. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. 5.) ~i negative (fumatul. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. Sunt implicate aici atentia.). In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. spiilatul pe maini etc. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. Cum se poate proceda? 1. formate. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. deprinderile nu raman izolate. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. plimbarea de dimineata. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. indeplinind. spre diferenta de deprinderi. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. sa se desfii~oare cu regularitate. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. . . ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi.

invatam i?i. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. 5. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. Prediclie = anticipare. este yorba de posibilitatea de a aborda. Deprinderi de gandire criticii.. 3. s-a format illtrecut. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. a fenomenelor etc. printre alti factori. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. Automat = ceea ce se face.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Explicati diferenlele aparute. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. pe de alta parte. 9. informatii noi in mod independent.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. 4. iar nu sfiiri?itul sau. a Ie expune unui scepticism constructiv. . a adopta decizii etc. 0 str~teg. Identificati. 7. de asemenea. 2.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. factorii care au facilitat aceasta instalare. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. Condi{ie = fapt. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. Mai mult. unanumitjoc). timpul. Monitorizarea invatarii. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. 8. i?ide ceea ce se numei?te contrast.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . Managementul timpuJui de studiu. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. . Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. se executa aparent de la sine sau. Retroactiv = ceea ce acponeazii. de ce nu.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. 2.. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. rezumarea textului. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. aa?optarea. prezentatin pagina anterioara. in masura in care nu sunt prezente. planificarea timpului de studiu. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. obi~nuinle~ipriceperi. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. La un nivel inferior. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . 3. intelegerea. A gandi critic presupune a lua idei. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. Evidentierea. de asemenea.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante.Popescu-Neveanu). Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. 6.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: .nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. a construi argumente. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. 6. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. a Ie examina implicatiile. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. Proactiv = ceea ce acponeazii. informatiile pe care Ie invatam. realizarea de predictii in text etc. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. eliminarea factorilor de 4. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. pe de 0 parte. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. in acest caz rezultatul nefiind relevant. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. in manu ale sau alte materiale educationale. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. inregistrand. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. .ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. 5. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. formarea imaginilor perceptive este favorizata.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Dupa ce ati inregistrat timpul. Astfel. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? .Care este semnificatia acestor idei? . autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida.

in desra~urarea diferitelor activitiiti. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. In masura in care presupune efort voluntar. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. indicii. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. iar perceptiile ~i reprezentarile. dar. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. indepline~te functii specifice precum: de. In realitate. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. la inceput. personal.a~teptare. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. de cunoa~tere. Se disting astfel 0 atentie de ele. Forma de baza. . prin intermediul cuvantului. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. Un rol important. evidentiind interactiunile dintre aces tea. scaderea frecventei respiratiilor etc. l~ inceput. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. cuvintele nu spun nimic copilului. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . de un bajului. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. de detensionare nervoasii. atentie focalizatii.informatiilor. eu gandirea. persuasiva sau de convingere. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. vor involuntara (neintentionatii. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. prin verbalizare. individuale. tivnoi. personalizate. neselectiva . eliminam neclaritatile. in contextul existentei umane. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. atitudine pregiititoare. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . comparatia. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. pragmatica etc. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. reprezentiirile ~i gandirea. in special. de asemenea. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. sugestiietc. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). a semnificatiei actiunii. In plan subiectiv. comunicare. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). ne precizam noua i~ine intelesurile.este yorba de selectivitatea reflectiirii. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. spontana. sunt simple sonoritati. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. este succinta a lim. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. de reglare sau de determinare. cele doua forme sunt complementare.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. expresiva sau afectiva . 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Astfel. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. Astfel. sinteza. Treptat. cu gandirea. imobilitatea sau tacerea. caci comunicand. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Limbajul. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. 2. incercand sa elucidam altora 0 notiune. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. 1. in nute. ~i anume. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. dobandesc seffinificatie. simbolica de reprezentare. limbaj non-verbal. ludicii sau de joc. afectiv. Ea este un sistem de semne yorba. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. ci ~i a cadecla~area ei. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. decl~atii intentionat.

4 21.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.1 21.• . Persoana.2 Clasificarea aptitudinilor 18.2 Structura caracterului 19.1 Individ.. Creativitatea 20. Aptitudinile 18.7.. ) ~ .Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. 15.5 21.6 21. Personalitate 16.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w. 21.3 Rolul caracter.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.2 21.. Caracterul 19. Persoana.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.2 Tipologii temperamentale 18. Te~p~raDlentul 1.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.dinamico-energetica a personalitatii 17. Individ.3 .ului in structura personalitatii 20. Personalitatea . Personalitate* 16..2 Modele de personalitate 16.1 Personalitatea ca slslem 15.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.1Latura.

individualitate ~i persoanii. Structura # dezvoltarea personalitiipi. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". caracterul adaptativ. S. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. In calitate de obiect de studiu psihologic. in cali tate de element stabil al conduitei. Astfel. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice.L. flexibil al personalitatii. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. Unul este momentul. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. 1976. Allport. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. de a reaction a. de asemenea'. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. la ereditatea fiecarei fiinte umane. 1981. Desigur. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. avand ca atare un caracter sintetic. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. Bucure~ti. de a se raporta la ceilalti etc. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. in contextul psihologiei. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. Eul traie~te in clipita actualitiitii. tara insa sa se identifice cu acesta.1 •. inclusiv omul. caracterul stabil. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. 466). din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. caracterul definitoriu. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. ocupatie etc. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. sistemic al personalitatii. dimensiunea socio-culturala. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona.I 1. 1%5. personalitatea in durata trecutului. este un produs al procesului de socializare.p. Psihologia generalii.p. modul siiu obi~nuitde a fi. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. Dictionnaire de psychologie. Este evident. de asemenea. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. Larousse. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. Editura Didacticii ~iPedagogicii. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. celalalt vectorul fortei". desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale.p.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. PERSONALITATEA 15. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul.el incluzand ~itendintele involuntare.- 15. pe masura constituirii sale. anume ca subiect al actiunii. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi.216). ingust". termenul de "persoana". ci de intreaga fiinta a celui in cauza. W. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. relevat de manifestarea constanta in conduita. .).Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. caracterul sistemic. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. Sillamy. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. 40). personalitatea. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. Paris. " . deci individ este orice organism.. dar notiunea de persoanii. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale.Ro~ca(red. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei.

The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. 3. theoretical. growth. cel putin la baza. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. data fiind eomplexitatea aeesteia. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura".). Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman.. acestuia. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. emotiv etc.. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. anume Sigmund Freud. astenic (corpul alungit ~i slab. 2.). sincer. and action (1987) etc. fiind datorat parintelui psihanalizei. CATTELL (n. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. al agresivitatii. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. un laborator dedicat cercetarii acesteia). and action (1971). greutate inferioarii celei normale. Allport.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. aptitudinile ~i in special inteligenta.1905) 4.15. In acest context. in urma eereetarilor intreprinse. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. existii 0 anumitii constanta a actelor. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. and factual study (1950). precon~tient ~i con~tient. Kretschmer. Cattell. Con~tientul.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). sediu al instinctelor sexuale. corelati. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. Prin urmare. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. Abilities: Their structure. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. de asemenea. exces ponderal. Cel mai cunoscut model factorial. dar. notiiri etc. actiunilor. respectiv incon~tient. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Psiholog american contemporan. Supraeu). fiecare avand un rol specific.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. sistem osteo-muscular firav etc. miiini ~i picioare scurte etc. avfmd 0 bogata experienta clinica. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. al dorintelor ~i actelor refulate ete. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. Eu. au fost construite mai multe modele ale sale: 1.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). -growth. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. Guilford). fata plinii. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. reactiilor etc. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. Din punct de vedere strict psihologic. Intelligence: Its structure. cel care nu ne este accesibil direct. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. intr-o astfel de perspectiva observationala. suprafata psihicului nostru. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. specifici. Acesta. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. a~a inciit. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. COl.

3. sistem. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). impulsiv.spontan Tandru.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.~.- .I. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. putincomunicativ Indiferent.independent. ~PLlCATII . frustrat.supus/docil Moderat. autoritar. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . L . Ace~ti factori.rece (schizotimic) Putininteligent. devcnit mai mult decat regresiune. ceremonial Direct.. stabil." .calculat. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic.fidel grupului Necontrolat. radicalism Suficient sie~i. sociabil.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice..WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . 4. non~alant Deschis. conciliant.taciturn.libertin. mai mult sau mai pulin. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. 2. demn Tensionat. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. Fondatorul evenimente ei. Raymond B. H I L Rezervat. deta~at. supuse principiului pliicerii). Psihismul primare.optimist Calm. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .3. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. jovial Con~tiincios.spiritcritic. intreprinziitor. '. liberal.sensibil. incapatiinat Imaginativ. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate.sentimental. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii). DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I .cald.timorat.respectuos. prudent. . -.agresiv. traumatice.depresiv.'. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.lini~tit. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. flftNll. ~ipentruprin orientarea profesionala.' A I B ! C E F i G (_ I I I. boem. suspicios..respect pentrutraditie Dependent de grup.conchizand asupra existentei incon~tientului. critic. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii.uitate. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia.Marile principii ale teoriei sale. serios(supraeuputemic) Aventuros. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. cooperant Practic. banuitor Putemic~irealist. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. voios..suspicios. instinctiv. sentiment Inovator. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.prudent. lucid.•.. experientele .surmenat propria personalitate. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. conditii. 0 terapeuticii. . 'M N . satisIacut de sine Increzator. o I . perseverent.IIII.apar sUbiectu. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.perspicace. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. trasaturi de pe:sonalitate. numi!i factori de origine sau intemi. biinuitor. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. capabili sa explice comportamentul indivizilor. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii.cooperant.con~tiincios.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. entuziast.calm.calm(E~putemic) Caracterputemic.vanitos. amprenta asupra intregii sale conduite. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. neglijent Destins. Conservator. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. .dependent afectiv Neincrezator. natural senin.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . visator Fin. ". resursepersonate Controlat. inciipatiinat Impulsiv. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. I 1.increziitor in sine. ..naiv.

Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. a structurii sale morfo-functionale.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. omul se na~te ca organism (entitate biologica). 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. 0 asemenea aparenta. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. chiar avand un psihic dezvoltat. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie.. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). Mai mult. comparativ cu nivelurile inferioare. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. in lurnea animala. iar pe de alta parte. In masura in care oricare organism este un individ.st. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. Petsoani.2Con. eel putin la nivelul simtu1ui comun. dar nu ~i suficiente. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. la un nivel general. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). Evident. existenta oriciirui individ este distincta. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. De asemenea. care este semnificatia acestor termeni. 1&. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. INDIVID. abia aceasta specific umana. existenta fiind 0 continua reechilibrare.65 . De altfel. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. de~i exterioritatea poate determina. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. dupa aceea. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. da~. Se asigura astfel. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. oricare ar fi aceea. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte.$tiinfei de sine. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. iar. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. la nivelul individului particular. unitar al unei entitiifi. natura umana este gandita ca personalitate. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. Spre exemplu. PERSONALITATE* &. . de asemenea. ca sisteme deschise. Cu alte cuvinte. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". Organismele. Este yorba de prezenta. eu alte cuvinte. din aceasta perspectiva. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. datoritii individualitatii sale. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. pe de 0 parte. de asemenea. "al meu". un reprezentant al unei spec ii. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. Revenind asupra acelor semnificatii. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana..) B. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". "al tau". un exemplar al unui anumit tip. In cazul omului. presupunand dezvoltarea con. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. ci. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid.tei umane.ncte de mine pentru mine. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. Evident. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. nu nurnai fiintei umane. eel care Ie consider. o'functionare sub modalitatea unui organism. a fost amintit in primul rand cel de divid. Spre deosebire de lumea anorganica. individul se mentine ca individ. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. a ~ti ca aces tea sunt d. ci are un caracter unic. viata presupune 0 transformare permanenta. de asemenea.1Individ. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. conservarea structurii generale a corpului. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. responsabilintr-un sens sau altul. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana.noastra intr-o realitate distincta de noi. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. evolutia temporala. Aceasta inseamna. PERSOANA. este asigurat de acest nivel. prezenta. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. pe de 0 parte. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). ~i exterioritatea sa. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. anume con~tiinta reflexiva. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. revine. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta).

ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului.). importante fiind nu atat insu~irile. individualitate. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. 16 11I. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste.de copiletc. cii unul dintre componente (ochi.). 2. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. in ~ sau in stareimobiIa. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. 4. In conditii de normalitate. ci un mod de autoconstruire.directoretc. prin urmare 0 restructurare. Argumentati raspunsurile voastre. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. de regula. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe.Construct \!. psihice. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). nivelul cultural . De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. in realizarea activitiitii verbal semantice. atitudinimentalitiiti. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). emisfera~i in analizii.Kelly. ~. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. in sine. .ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp.inconjuratoare. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. autorul teoriei constructe/or. cat ~i0 curbii descendentii. conceptii-convingeri. Cre~terea. Cercetiirile au ••••.A. S-a constatat.. nu poate fi miisuratii direct. Kelly. manifestate la nivelul personalitiitii.e in manifestarea personaliti. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. societatea. Fiirii indoiala. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. de evaluare a personalitiitii. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social.estea presupun planul notional. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. ~i. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. 1&. stabilirea de noi legaturi. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. sociale ~i culturale. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile.profesor. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. interactiva. procese ~i insu~iri psihice.--- Triisiitura de personalitate. 5. activitatea celor douii emisfere este complementara. 3. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. to ate a~. efectuarea de operatii. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. con~tiin!a. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. ureche etc.persoane dinjur.3 Diferen. construire in functie de experientele de viatii. originalii. deci. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". unitara. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. apoi. Constituirea schemei corporale. avand de ~tire de aceasHi diferenta. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare.A. In dezvoltarea personalitiitii. concept introdus de G. G. Din punct de vedere functional. ci ele se formeazii prin interactiune cu. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. este mana dreaptii. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. diferen!ele.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. considera ca interpretiim. Intrucat. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. aptitudini ~i caracter). Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. determinii manifestarea noastrii unicii. Astfel. integrate acestea sub titlul de personalitate. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. personalitatea nu mai este un sistem. la organele de simt perechi. dar ~ial altor discipline. narii. ea fiind unica ~ioriginala". .

care fac totul in graba sau dimpotriva. TEMPERAMENTUL 7.el nu determina aptitudinile sau caracterul. bine dispus. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. patru tipuri temperamentale: coleric. Exista oameni agitati. vorbire inegala. bila neagra ~i bila galbena). pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. imperturbabil. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. flegmatic ~i melaneolie. Cu toate acestea. Progresiv. cu sensulde a amesteca).ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. dar cu senti mente durabile. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. inclinatie spre exagerare etc. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. --. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual.persoane care se dovedesc retrase. au rezistat de-a lungul timpului. caracterizat de riibdare ~i toleranta. in acest context.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. a~acum yom vedea. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri.n. diferite de la 0 persoana la alta. temperamentul suportii. un termen care provine din limba latina (verbul temperare.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. dar simultan a asemiinarilorexistente. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii.Temperamentul se refera. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. clasificarile uzuale delimitand in continuare. dar obtine un randament progresiv. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. I IF1egmaIiC~ calm. impulsiv ~i uneori chiar violent. a personalitapi. "Firea omului". anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). echilibru emotional. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. la aspectele Connale ale conduitei umane. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. inclinat spre reverie ~i interiorizare. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. limfa. eel mai adesea. lini~tite. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. inconstant in relatiile cu ceilal!i. nerabdatori. dezirabil-indezirabil. VIOl. aspecte care se concretizeazii. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. 7. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul.. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. calme. intr-un fel sau altul. putemic afectat de insuccese. meticulos. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine.ale ceIordinjurul nostru. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. ia u~or decizii. . caractere bune i?icaractere rele etc. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. inclinat spre rutiniietc. agresiv. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. face risipii de energie. are dificultiiti de adaptare. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. se adapteaza rapid. Melancolicul emotiv ~i sensibil. sangvinie.67 7.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. eu earaeter innaseut. Sangvinicul vesel. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii.mai evident. chiar lent. ca~citate de lucru redusa. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. capabil de activitiiti de migaliietc. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile.

a unor opere culturale fundamentale etc.introvertul stabillflegmaticul. dar se supiira u~or. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt.extravertul stabillsangvinicul. Jung. 2. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. a fost timp de cinci ani discipolullui S. superficialitate.r Desigur. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. baza a imaginatiei. Pe baza acestor diferente. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. P."overtul instabillmelancolicul. 2. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). echilibrat. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. . fiind stimulate de eventualele obstacole. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. echilibrat. 3. . Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Heymans ~i E. de-a lungul timpului. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. Teoria lui H.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. a diverselor mitologii. ata~t traditiilor. tipul slab/melancolicul. spreexemplu. G. . iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. lini~tite. mobil/sangvinicul. religii. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. Heymans ~iE. ~PLlCATlI :1: 1. retrase. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. D.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv.intl. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. G. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". vesel. lent/flegmaticul. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". Freud. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. creatie culturala in general. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. 4. optimism.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. . .activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. D. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. tipul puternic. G. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. In baza unui bogat material clinic. 5. teoriile temperamentale s-au diversificat. cu studii de medicina. excitabillcolericul. . Psihologie ~ialchimie (1944) etc. Teoria lui C. stapane pe sine). Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. cu multi prieteni. Wiersma. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. 4. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul).elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile.Descompunerea formelorin . diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. Eysenck a reluat teoria lui C. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. a alchimiei. fidel prieteillior sai. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. tipul puternic. Flegmaticii 3. Cea mai importanta idee pe care C. Psihologie ~i religie (1940). Teoria lbi G. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic.0 melodie. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. in timp ce altele non-emotive. neechilibrat. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. Teoria lui t.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

Ea implica simtul timpului .cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . Abilitatea de a calcula. citesc cu placere. Analizati. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale... cuantifica. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Detaliind definitia sa.. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". Analizati interaqiunile dintre aptitudini . .. fiind sensibili la motive Ie. Stadiu = perioada de dezvoltare. Analizati clasificarea aptitudinilor. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. 5. a avea empatie.i limbile straine. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.ca). In general. dupa un model linear. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi... Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic.tient de punctele tale tari . dupa aceea. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u.. ~PLlCATII ' 1. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa.. indiferent de disciplina. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati._ 72 . cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (... Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.i a efectelor.tati larealitate. evalua propozitii .i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. inaltimea "~itimbrul sunetului. Sunt persoane care invata repede limba materna .carilor corpului . Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.oa~terii.i celelalte procese psihice. intensitatea.. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. In elaborarea teoriei sale. foJosesc metafore etc. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente...te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. intentiile .JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului.ln acest context.i ale mainilor in manipularea obiectelor. a fi con. creeaza . 3. 4..i a percepe cu acuratete lumea vizuala. au avut dificultati la ~coala.i emotiilor..i complexe.te ~i clasifica indivizi . oazate pe aptitudini reale.. integrandu-le propriei lor substante. depinzand de capacitatile individuale. numere).ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima .. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant.i analizati raportul dintre Innascut.. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. profesor de teoria cUJ.i al coordonarii mi. precum matematica ~i limba ~i literatura romana. fiecare dintre_ele.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. este aceea~i. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.•. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). persoanii care poseda aptitudinile necesare. fiindexpresia interactiunii acestor conditii. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. performanta.i Invatat In cazullor. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. intelegerea relatiilor dintre actiuni. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml .i creative de rezolvare a problemelor..i specii. Definiti aptitudinile.i slabe.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . ci trece prin anumite stadii care implica.. 18 I. ritmuri.. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte.i rime. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora.. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii..i intelegere de sine.Ro. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. melodii .) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. recunosc. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare.. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. Sunt sensibili la tonalitatea. monitorizarea ..iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . de motivatiile subiectului Sidemediul social... obiecte ~i idei. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia.. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte .. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. fiind apreciati mai curand ca talentati. 2.i la starile lor.. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. Din punct de vedere fiziologic.i/sau in!elege realitati complexe. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.. In realitate..i inductiva ~i capacitati critice . Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: .i controlul eficient al gandurilor .. a recunoa.. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. curiozitate. dinspre sistemul psihic uman. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii).creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. implicit creativita tea. De asemenea. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . fata deafirmalia asumarea in po. !?i profesional. respect pentru nou ~ivaloare etc. autoevaluare.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. noi. nu se poate vorbi de activitate creativa. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. w. propriilor idei 0. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. . dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. treb~int~l~ !?i de. a de formula traditie incapatanarea. convergenta.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. spre exemp1u In artii. nonconde nou. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. presupunand 0 restructurare a . 1imita inferioariiarfi de 95-100. deli'isarea. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. pe niveluri ierarhice distincte. tendinta spre imitarea de modele. de asemenea. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. etc. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. . fata de autoritate. interese atitudini riscurilor. persoana disponibilitate receptivitate in altii. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. CREATIVITATEA 20. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza.20. Potrivit lui C. 20. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. dorinta I de schimbare. de "facilitanta". iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. neincrederea conformism probleme. creativitatea se manifesta in forme diferite. .2 Niveluri . gandirii. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. opacitate la nou. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. elementele obtinute fiind. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. in conditii favorabile. in alte domenii. creativitatea: a. speciale putemic fluida. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala .

eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. 4. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. rara 0 cauza aparentii. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. potrivit lui G. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. germinatia).in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor.' La primul nivel. In cele din urma. Mergand mai departe. . Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii.).' promptitudine. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. a producerii unui fenomen etc. care se face de buniivoie. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . _creativitarii. structural corelate: componential. I. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?".. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale.t!LU!. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. Aeest model nu este singurul. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). documentare ~i experimentare. nte. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. pe care 0 imparte in trei coloane. prin extensie. 20 . existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. nesilit del nimeni. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. 6. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. cel componential. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. aptitudine. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. in cele trei coloane. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. care consta in informare. care actioneaza cu promptitudine. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. faza verificarii. con~tienta ~ide lunga durata.' procesetc. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. ~PLlCATII . _. La fmal. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. fiind 0 faza obligatorie a actului creator.. un altulfiind cel initiat de R. I I . Astfel. Creativitatea reprezinta. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. -eitate = care se face sau se produce de la sine. faza incubatiei (gestatia. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. faza "iluminarii". in' comportamente etc. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. natural ere promptii in atitudini. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. creativitate. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii.completate. Sternberg.unui domeniu. ration~liziirii SOluriilorexiste. modificate etc. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. Potrivit aeestui model. utilizate in rezolvarea problemelor. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. de asemenea. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. u~urare a indeplinirii unei actiuni. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. Mai mult. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua.ceea ce prive~te propria activitate. procesual al creativitiitii.6-35".sa'exempiifice nivelurile creativitatii. logice etc. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. Realizati acest lucm ~iin . 3. J. in diferite faze de prelucrare. meta componential ~iepistemic. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). Facilitare = inlesnire. Spontan. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute.

s. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana.v. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. Edueapa. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata).1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). rpesaje de specificitate..0-1 an: perioada infantila. in varsta de 10-12 ani. Intentionalitatea.· Au murit repede. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). In functie de aceste criterii. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii.30-55/60 ani: varsta adulta. numite cel mai adesea "stadii".. specific umana. intraindividuale.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste.. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. de la 0 generatie la alta. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . bio-psiho-sociale. favorabila dezvoltarii. rezultatul final al dezvoltarii. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. . propuse sau ingaduite copilului. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice.mediu.tateu dom. in mod con~tient. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. presupune mai multi faetori. . Aveau aproximativ patru ~i opt ani.. Ereditatea. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. capturate in India. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil.!ll devenirii sale. dezvoltarea. . ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat.llanfa desflisurata. a~a cum s-a 'precizat. 3. . 2.14/15-18/19 ani: adoleseenta. .cerintele adultului vizand competentele incurajate. sub forma codului genetic. care se define~te ca activitate specializata.. In planul dezvoltarii psihice.78 . 21. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. La nivel individual. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. varsta data. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. numite Amala ~i Kamala. tara sa se adapteze la viata oamenilor. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . . care mijloce~te ~i sustine.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. . Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. . Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia .. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. actiunea mediului poate fi. Nu cuno~teau limbajul uman. in egala masura. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. in 1920. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . direct sau in1irect. 21. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). . care au loc pe parcursul vietii unui om. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare.19/20 ani-30 ani: tineretea. Dezvoltarea umana.activitatile impuse. . se deplaseaza in patru labe. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. in proces.. orice eforturi de educare a sa e~uand. Mediul. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil."!ce spec~fice. . selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. fae sa fim eeea ee suntem. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. ..

Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. ostilitatea intre biiieti ~i fete. larii discerniimant.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. printr-o mare curiozitate. In acest stadiu apar. adesea. de cele mai multe ori. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. care scade treptat. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. constituie. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. ameteli. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. adesea la tulburiiri cardiovasculare.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. de asemenea.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. se realizeazii abdominale. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. dar . EI se deta~eazii fatii de familie. senzatii de sufocare. pentru pre~colar. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. dar mai ales cantitativii. uneori. dorintele. recompensele morale ~imateriale. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). sii-~i domine reactiile impulsive. prezentii mai ales la biiieti. Odatii cu intrarea in ~coalii. obiectele avand in general suflet. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. Este prezent spiritul de imitape. mai ales la inceputul pubertiitii. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate.3 Preadolescen. Copiii mici se caracterizeazii.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. lagrupul ~colarsau lacel religios.a (. Devine mai echilibrat afectiv. 0 altii triisiiturii este animismul.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. oboseala instalandu-se mai repede. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. datoritii stocului redus de informatii. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. de actiune. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. capului determinii. Grupul ajutii la maturizare. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. reu~ind. echilibrul. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. se dezvoltii vointa. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. de la cea putin stabilii la cea stabilii. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. evaluarea spatialitiitii. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. receptivitate. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. obosealii persistentii. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. 21. spre exemplu. semn al tendintei de independentii fatii de adult. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. prima . pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). perfectionarea limbajului. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. prin acesta fiind stimulate coordonarea. de la preconventionalla conventional. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. glandelor sexuale. forta. oferind suport afectiv ~i confirmare. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. " Procesele cognitive se perfectioneazii. in comparatie cu restul • organismului. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. se manifestii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. fiind'imitate in special actele celor mari.oltare fizicii. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. abilitiitile in manipularea obiectelor. perioade de apatie. cel mai devreme. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii.21. Principala formii de activitate estejocul. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. datoritii procesului intern de dezv. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. aici. fapt ce conduce. spre deosebire de preadolescent. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. dinamismul.

dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. 21. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic.. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta.). etapa perfectioniirii psihice. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. dupii E. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. Astfel.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc.5 Tinere. De asemenea. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. Erikson. a stabilirii echilibrului functional optim.7 Bitrinetea (55/&0 ani. psihic: ca maturitate intelectuala. de asemenea. ciiutarea. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. dar ele sunt nesigure. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. H. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. gandirea este abstractii ~i logicii. caracterizandu-se. un echilibru al vietii afective. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. spiritul de dreptate. logice. Caracterul ramane instabil. a motivatiilor. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". Se remarca 0 armonizare a intereselor. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. sunt observabile marile realizari. In planul relatiilor i n t e r p e r. definirea identitiitii.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a .. specifice varstei. "Cine sunt eu?". campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. 21 21. Pe plan profesional. printr-un proces de specializare. A. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. constructiv-realistii ~ide creatie. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. Se nuanteazii relatiile interpersonale. Este. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. emotionalii. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. precum imaginatia. fiind conditionate social. ~i ca maturitate afectivii. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. Reu~itele 11 entuziasmeazii. a iubirii sau a solidaritiitii umane. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. nelncredere In sine.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. prin structurarea mecansimelor cognitive. oscilant. de initiativa .ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. memoria este preponderent logicii. 21. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta.

L. ci progresiv. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". Altii pur ~isimplu moral. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. Spre 21 exemplu. apusul relatii Prietenii. Allport ~iR. apoi al membrelor superioare ~i. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. izolati. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. vietii ~ia mortii. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit.. Intimitate vs. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. tri~ti. intimitatea lua Speranta . facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. Pricepere vinovatie vs. mortii. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati.W. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. unitara. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. durabile.a om. la s~it. . existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. trolului vs. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. . Pensionarea. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora.. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. Atkinson) ~ . al celor inferioare. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati.. domeniul intelectual. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G.

•.. 6... Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa..• : ... cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. surdomuti. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul... altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii..... Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60... Culturii = dezvoltare Imita{ie =.. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. Conflict = Iupta de tendinte. De asemenea. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -.. Orice societate' umana. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. obicejuri etc. poseda cultura sa. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. cultura. . Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri.. 1973).. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. contribuie la buna insertie sociala a omului. Educatia copiilor deficienti intelectual..-. oricat de primitiva. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat.. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra...••••. dar. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. traditie.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!..-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . Toulouse.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. sociale.. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. deprinderi etc. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. 2. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.. ciireia i te dedici din simplii pliicere. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala..incapabili de un paTcurs ~colar normal. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.•. motrice sau senzorialii. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii.(Faze de oscilatie) .. 4.... specific umana sub influenta mediului social... .. Not. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate...) bazandu-se pe imitatie. orbi. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. L 'education des debiles mentaux. ~PLICATII 1. 5. afective sau cognitive. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.. Dupa desra~urarea sa. infirmi motor etc. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. i .greutate Volum r j ~ ~. 8 Primii ani ai vietii noastre. . Mesape. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. -. se face in institutii specializate. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai.. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie.. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. de interese. 3..

de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1.).83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. . Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. b. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. persoanele apaytinand tipului puternic. deoarece dacii lipse~te restrictive. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii.). Astfel. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. aspiratia spre competenta etc. Spre exemplu. Totu~i. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. -relatia motivatieperformanta. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. . pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. 2. . ambitia etc. Motivatia este un filtru al influentelor externe. In acest sens. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . cre~te ~inivelul performantei. exemplificiind pe motivatia ~colara. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. . pune in mi~care organismul. anume optimum-ul motivational. .este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. obi~nuinta de a se supune la norme. La fel de bine. frica de consecinte. gradul de reu~ita. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur.. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. supraaprecierea dificultatii sarcinii. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. la nivelul elevului. ea fiind cauza interna a comportamentului. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Generalizand.definirea motivatiei.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . Reciproc. In principiu. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci.. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. con~tientizate sau necon~tientizate.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational.respectarea structurii standard a unui eseu. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. Contribuind d. subaprecierea dificultatii sarcinii. motivatia constituie elementul care un structurat.pe de 0 parte. ajungandu-se la e~ec. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. fie ca sunt innascute. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. . Astfel. 0 parghie a autoreglarii individului. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii.. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. existand doua situatii: a.

4.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. comune unui ansamblu uman. a calitatii argumentarilor.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. convingerilor. atitudinilor. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. un eseu liber. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului.corelatia caracter . rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". de rigoare ~icoerent~ a redactarii.este yorba de umane. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. cel putin pana la un anumit nivel. b. PregMirea abordarii: a. comportamentelor etc. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio.mediul social: totalitatea ideilor. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. structurat pe trei paTti: a. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate.. a exemplelor oferite etc. 0 epoca istorica . punand in evidenta importanta sa. o· tematica mai generala. Pregiitirea abordiirii. Dati un titlu eseului vostru. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. 2. Dezvoltarea. Introducerea. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. . 3.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). Clarificarea temei: a.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. . Redactarea eseului. a coerentei. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. c. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. . un curent de gandire.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. de structura dinamica etc. invatate. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. se poate aprecia. inseamna ca modurile de reactie sunt. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. dar ~ide tema pusa in discutie). Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. care contureaza ~i precizeaza problema. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). cuno~tintele care vor fi abordate: . . conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu.. . de asemenea. a modalitatii de corel are. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. 2. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. b. caracterul integral dobandit. Astfel.profil psiho-moral. in primul rand. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. a stilului. b. 1. diferentele privind intensitatea acestei relevante. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate).posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. . . yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. Conceperea planului eseului.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. . Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului.

.: .'.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.4 S. Atitudinile social~~i formarea lor* 25. Wi ».peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.2 23. I '" .. Relatiile interpersonale 23: I 23..2 .Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.3 Relatia valori. Comportamente pro ~i hntisociale 25.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.3 23.indicatori ailcomportamentului social 23. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.1' Statusul ~i rolul." Wii.1 Imaginea de sine 22.1 Atitudinile sociale 25." ~i:~.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24. comp6rtanfente 24 1 C '\ \." _FA I"'. . atitudini. omportamente p~l"'antlsocla 24.85 Conduita psihosociala 22.

Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. identitatea evocii continuitatea existentei. cii persevereaza intro formula de sine. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. trebuie sa ne cunoa~tem. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. despre valori. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. in timp ce altele respinse. credinte. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. despre originea universului etc. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. despre divinitate. . Dad pana in luna a treia sau a patra. in miisura in care este legata de practicile sociale. componenta evaluativ-motivationalii . identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. Dar. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. putem intra in contact cu personalitatea.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. dar ~i din imbriiciimintea. Filosof american. Potrivit psihologului american William James. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. In sens restrans. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. In sens larg. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. 1890). de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. Este aspectul central al eului. publicii in 1907 Pragmatismul. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. de a construi imaginea de sine. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). motivatii. casa ~icelelalte posesiuni ale ei.eul material: este constituit din corpul persoanei. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. cu "eul" nostru. institutii. prin compararea cu altii. Peirce al pragmatismului. despre efectul actelor noastre. ca 0 autobiografie.iile celorlalti despre el. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. cu corpul. colectivitiiti) cu individualul. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. util sau eficace". fondator impreunii cu C. la experientele noastre interioare. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. evenimente de viatii. despre abilitati ~i priceperi. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. in sensul cii unele sunt retinute.86 _ 22. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. credintele. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. . componenta comportamentalii . interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. Ie organizam etc. faptul cii individul ramane acela~i in timp.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. S. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. . Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. Ie inregistriim. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: .

.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar.••. Spre exemplu. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. aleoolismul etc._ . . •••••..•. se distinge de altii. : "" •.•... Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.. functii.•.). .••. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.-'_ •••• m . de un set de roluri. dorinta de schimbare. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat.• __ . . dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). Individul dispune. care sa-i. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului.•. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. ... femeie.• . pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). .• .. trebuie apelat la noi concepte. de a incalca legile. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat..•••••••. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.••.••• m"" . iar altele dobandite (rolul profesional.•.~i evenimente pe care Ie traverseaza.. Potrivit acestei teorii. ~. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.) 22.••• :>.) . vor incerca sa. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real.•. membru al unui partid politic etc. ocupand o anumita pozitie. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. .•••.••. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie.. persoana. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului.originalitatea: care afirma singularitatea.. Pentru a intelege fenomenul identificarii. etnice.r. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar..:-..•..••.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. apartenenta politica). ~i un status latent.••. culturale). este inevitabila. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. Se delimiteaza un status actual. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. La randul sau.. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. parinte. "".. teoretic. fie raporturi de discordantii. adult.2 Statusul .:•••. avantajeze inraport cu elevii buni..autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma.••••.. asimilarea pasiva.•••••••. . incercari de a-~i intari stima de sine... ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. se diferentiaza. •••.•. juridice.. individul se opune adesea presiunii exterioare. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. prieten.. de asemenea...•••••.•.. membru al unei organizatii). in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma..Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. .•• " ••.. obligatii.••••••••. . adolescent. sa dea sens istoriei sale personale.•• *. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a."-=. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv.. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.••••••••••••••••••_ •••. Teoria identitiitii sociale. bunic etc. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ.•.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. . indiferenta. din care decurg sarcini.).indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. inginer. functional. nationale.~.• .• ••••••••••.i rolul . In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. care este pus in evidenta la un moment dat. de a consuma alcool etc. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . sot..diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. Elevii cu performante slabe.Aparitia unui astfel de grup. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.•"""•..

. in viata cotidiana. 4. eterogenitatea clasei de elevi. imi place natura..).. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri..... ••••••••••••••••••••••••••. conflicte in familie etc.... atitudinile ~icomportamentele sale. .•••••. 6.••..••.. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3.••. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc.. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.•••. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.•..•.. am vointa etc..•.... celelalte doua sunt probabile... Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului... Incercap sa descoperiti.implicit.. inadaptarea ~colaraetc.••..•••. abordarile educative de tip exclusiv frontal. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. Comparati eele doua analize. sunt dezordonat... 2... in propria voastra existenta.. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii.... Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. dar ~iin politica. marimea cIasei de elevi.. e~eculla examenele finale (sau de concurs)..••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine.. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior....... economie. adecvat situatiei..••••.. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. nu fumez etc. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute.. privind resursele ~colare.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica... respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale.. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT...\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.. ezitant etc. Grupul este determinat de indivizi.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. Contemplafie = atitudinea.... oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale.... respectiv a ceea ce . management deficitar. climat tensionat in ~coalaetc. Luand ca exemplu diferite roluri... 1... puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni.. 7. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social... . Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor. rigiditate deficiente intelectuala.•. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare..se intampla la momentul potrivit. de cutume.•••...•. Strenghts (atuuri. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor... .. permise ~iinterzise. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate.. cultura. etc.... Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.•••. 22 l.S"" = persoana care este ata~ata de traditie. autoprezentare ~iperceptia de sine.. Afirmarea ~i.... incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice.. .••••..

in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. mentine sau restrange. relatiile de intercomunicare. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. relafii de competifie. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). c. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente.iilor interpersonale in structura personaliti. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. c.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. 23. a unor relatii interpersonale pozitive. 23 23. b. d. perceptive. distorsionarea informafiilor etc. subiective (au un caracter psihologic).). relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. insu~irilar. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. determina aparipa anumitor stari psihice. 23. de asemenea. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). dar. ci ~iin plan moral. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. starilor ~itrairilor psihice. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul.23. con~tiente ~idirecte intre oameni. relafii de cooperare. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. In acest context. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. RELATIILE INTERPERSONALE . Criteriul caracterului procesual.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. Caracterul con~tient al. relafii de asimilare. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. Desigur. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. relafii conflictuale (cognitive. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. pozitiv sau negativ.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . relafii de acomodare. 2. in toate elementele sale structurale. relafii de alienare (instrainare. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. legaturii arata ca relatiile interpersonale. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. cu frecventa mare. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). indepartare). izolat de ceilalti. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. b. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. sociale etc. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. De asemenea.i rolul rela. continutul lor. Una dintre erorile de perceptie sociala. unde se inc1ud: a. In calitatea sa de fiinta sociala. blocajul comuniciirii. ducand mai ales la erori de evaluare. inzestrate cu toata gama functiilor. in afirmarea acesteia. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. poate fi acceptat sau respins). Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor.obiective (au un caracter social). bruiajul. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. . In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate.3 Locul . este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). afective. dinamic. rela1iile afectiv-simpatetice. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. relafii de ierarhizare (stratificare). mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. unde se inc1ud: a. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan.

~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). economice. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. anume al grupurilor. eonstituit in timp. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. acceptate de toti membrii grupului. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). securitate. juridice. grupuri mid: numiir redus de membri. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare..dimensiunea contextuala.funcfia de diferenfiere.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. intervine asupra evenimentelor.). a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. l~ 23 I grupurilor. dar ~i mijloace de afirmare. potrivit caruia se disting: a.Acestea orienteaza activitatea grupului. un ansamblu de indivizi.o""taw. al diadelor. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul.funcfia de producator de idei. biologice.dimensiunea instrumentaHi. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. Din acest punct de vedere. relatii directe (nemijlocite). cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. i§i proiecteaza viitorul. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. b. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri. existenta unor scopuri comune. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. psihologice. 2. precum mulpmea. culturale. incorporare. Multimea reprezinta. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. .poporul). de noi nevoi. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. existenta unor relatii sociale oficiale. de asemenea.. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. ri~di~. Grupurile constituie I real. de categoriile demografice. de indivizi. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. nemijlocite . 2. spirituale. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. . . a continuitatii temporale. institutionale. crearea . Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor.4 Grupul. grupuri mari: numar relativ mare de membri. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor.existenta unei determinari in timp. Un grup indepline~te mai multe funetii. care se refera la conditiile materiale. . capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane.dimensiunea relaponaHi.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. existenta unei structuri a grupului.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . . Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. De asemenea. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . de situatiile colective. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. . un rolmajor in a oferi individului securitate. socioeconomice sau socioculturale.funcfia de integrare soCiala a individului.23. . in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. . distribuie pozitii §i exercitii influente. religioase etc. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. Caracterul functional: . grupurile pot fi .compozitia grupului. dar ~ide a se afirma personal. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i .

eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). . stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. 4. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. In c1asa. . cu responsabilitati bine definite. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). . grupul de cercetare-dctiune. Analizati comparativ relatiile de cooperare. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. instrainare. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). 7. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume).de sex etc. Atat in grupurile formale. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. 5. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. structura. inscrise de obicei in documente oficiale. fata de factorii de civilizatie. Liderul formal este eel oficial.91 omogene sau eterogene. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. apatie. ~PLlCATII 1.pe 0 foaie de hartie. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri.organizarea grupului. grup. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. autoritari. 2. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. . in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. densitatea. . grupul de loisir ~i familia. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. Opinie publica ~ . nereglate oficial). grupul de actiune. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. prin metode cantitative. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). Fiecare dintre voi Incercati. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. grupului (personalitatea grupului. 8. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. apropiate. sa scrieti despre colegii vo~tri. grupul de invatare. afectivitate ~i pretuire reciproca. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. loc sau epoci. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. inactivitate. laissez faire. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. repartitia geografica. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. 3. 'Alienare = Indepartare. 6. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Astfel. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. numit sau ales. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. grupul de formare psihosociala. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). 'Demografie = ~tiinta care.coeziunea membrilor (gradul de legatura. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. Charles Cooley.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). de unitate). grupul de joc al copiilor.

manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. pozitiv. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. . tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: .1 Comportamente pro . respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. ostilitate ~i comportament agresiv. pe baza a doua pozitii teoretice: . Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. deci sa uite de ei i'n~i~i. raspunsuri ce sunt controlate genetic). Explieatiile au fost eonstruite. Editura PoliTom. incredere ~i pretuire mutuala. dupa cum exista situatii i'n care. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om.24. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate".perspectiva invii. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei.perspectiva biologicii. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. TIU exista eoexistenta fiira empatie. ramura biologiei ce studiaza instinetele. credinta intr-o lume dreapta. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. Or. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate.perspectiva biologicii. eu grave tulburari de personalitate. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. ea sau opusul sau. indiferent de profilul de personalitate al individului. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. egocentrism scazut. In funetie de aeeste urmari. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. el nu va aeorda ajutor. care determina furie.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. din primele momente i'n care eunoa~tt'. responsabilitate sociala. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. care eontrazice legea seleetiei naturale). de asemenea. etologia. contand nu atat cine e~ti. i'n buna masura.niei ehiar sacrifieiu de sine . cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. Empatia este mediata.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. Sunt comportamente intenponate. fie savar~ite de persoane bolnave. organizatii sau alte forte exterioare) . contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. destin.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate.!ii. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). fara a~teptarea unei recompense externe.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. fiind aceeptate ca atare.m 0 noua persoana). .).: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. In general.a alta persoana. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. in trecut. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. Moscovici (coord. niei ajutor . ei cee~ti.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. bueuria. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. 1994/1998. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. Comportamente antisociale." (s. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive.

In general. functionarea patologicii a societiitii. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. grupul. . ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. cel putin nu in fata acestuia.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. dereglarea valorilor traditionale..i anormalitate sociala face ca membrii. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. . Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. respectiv absenta normelor. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. agreslvltate individualiilagresivitate de grup.. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. Normalizarea.marja de toleran(ii. legea). dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. . oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). In anumite situatii insa. Con rmismu. Conformismul 3. In timp ce fete Ie sunt descurajate).). Oricum. curente fiind distinc!ii. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). competitiile sportive. insii. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. dar ~i supraindividuale. nesiguri pe riispunsurile lor. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. respectiv anormalitiitii sociale. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. dinainte. agresivitate directii/agresivitate indirectii.definirea anormalitii. :nfluenta mioori •. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real.constanta: desernneazii stabilitatea normei. . agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. 24 . 24. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. dar ~i indivizii propun la randullor norme. morala. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. influentat de modii. Practic. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. dezordinea. Spre diferen!a de situatiile de conformism. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. care se refera la faptul ca nu 4. dar ~iatitudinale.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. Se distinge intre modelul cultural real. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. Obedienta. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii .2 NormaJitate .. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. In principiu. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. . 2. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme.

stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. in general. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. Acest Miat. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. el a devenit bolnav. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. de unde ~i 0 absenta.. excitarea fiziologica. a simtului moral. acolo unde anonimatul devine posibil. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. de cand el avea 5 ani. Winnicott. W. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. "Directorul. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. Cost = in context psihosocial. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. in loc sa-l pedepseasca. Familia lui s-a reunit." Practic. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. obi~nuintele etc. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. credintele. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. modele de comportament ~ipractici cotidiene. Treptat. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. muzica intensa). Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. in timp ce succesele i se datoreaza. vocea unui vrajitor. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. 0 persoana antisociala. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. Acesta furnizeazii cadre de referintii. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. droguri . astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Comportamentele antisociale. efort.' scaderea responsabilitatii. emolii etc. Gustave LE BON (1841-1931) A. in general. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Sunt de preferat interdictii limitate. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Potrivit lui D. PLICATII 1. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. De ce il apreciatil/ 5. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor.. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. la varsta de 9 ani. normele. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. mar i mea g r up u Iu i . 3. ignorarea viitorului ~i trecutului).). Tranzitoriu = intermediar.. tendinte care se cer descurajate. bani. apatic. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice.. Acasa. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. activitatea in g r up. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. auzind 0 voce care-i dadea ordine. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme.. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. independent ~l 2. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. organizate intr-un sistem. de tranzilie. infantil. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. in cele din urma. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat.) etc. dependent.

care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. potrivit lui D. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite.. Sursele comportamentale au fost legate de . astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. . trairi afective ~i manifestari de persoane). favorabil/nefavorabil. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. curent fiind delimitate: . exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . W. nuditatea afi~ata cotidian etc. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. astfel inca. in baza acestei semnificatii a conceptului. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. intr-un fel sau altul. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. . fatii de aceste nationalitiiti. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . 25.2 Formarea . in cadrul unor sondaje de opinie. dirnpotriva. afectiv sau volitiv. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. problema modificarii acestora. cer~etoria. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. dar. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. atingand un anumit grad de integrare sociala. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. cei dinjuruf"nostru. chiar dad nu am avut contacte directe). functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. apartenentele sociale. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru.. nu au posibilitatea de a oferi. repetarea.valenta. comportamentalii).95 25. relativ durabile de opinii (credinte). Desigur. este 0 combinatie de reaqii cognitive. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. Allport. afectivii. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. prin atitudinile noastre.centralitatea. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. deci inviitate. poate determina 0 atitudine. care nedetinand informatii in acest sens. raspunsuri relevante ). respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile.intensitatea. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. pe de alta parte. Atitudinea. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. de un anumit gen. simultan. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. spre exemplu. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). spre exemplu. Formarea atitudinilor sociale pune. aptitudinile etc. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. nu ne sunt cunoscute. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. a intiiririi unei atitudini. accesibilitatea.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. In acest context.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. repetatii fatii de un stimul. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. personalitatea. se pune problema formarii lor. societatea. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. pe"de 0 parte. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv.. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. De asemenea. atitudinile indeplinesc mai multe functii. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns.t yom avea anumite comportamente ca raspuns.

Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. fie in unul de divergenta. mesaj audio etc. putere. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). claritatea mesajului. atunci cand disocierea este evidenta. comportamentale ~i cognitive. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Astfel.. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). spre exemplu. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. In general. . modul dobiindirii sale etc. comportamente A~a cum s-a precizat anterior."". 2.existenta unei anumite interdependente eauzale. adesea. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. 0 expozitie de fotografie.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). ~rintr-un nivel inalt de toleranta. caracterizate. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. dominata. ". de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). 2. Autopersuasiunea. mai ales in contextul societatilor democratice.). a actelor persuasive venind dinspre campul social.).. In ceea ce prive~te convergenta. fiind insa posibila ~i relatia inversa. Persuasiunea.. credintelor. atractivitate. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini.1. In acest sens. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. a~a incat se poate afirma . a te angaja. sub anumite aspecte. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. ci mai curand probabilista. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. de mesaj (tipul de argumente continute. acestea din urma fiind decisive.). in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. ci ~i in baza propriilor comportamente.3 Relatia valori. in lumea contemporana. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. prezenla altar semeni (este evident ca.. adesea.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. frecvente. informatiile pe care se bazeaza. Realizarea sa. de altfel. sex etc. atitudinea determina comportamentul. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. intr-o mai mare masura. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. de mesajele publicitare. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). atentia este divergenta. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . mesaj video. factori de personalitate. Ceea ce pune probleme ~i a atras. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. Desigur. atitudini. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare.. totu~i. in societatea contemporana. factori situationali. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. fluenta verbala etc. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. Pentru ca scopul actelor p. Receptor Context 25. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. cel putin la nivel dec1arativ. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta.

desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. Pentru aceasta.practicilor (sociale)noi. 7. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. opinia publica. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. etnic. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. Teoria lapului ispii$itor = in timp. la nivelul unei societati. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. incercati sii decideti. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). expresii precum "opinia publica nu este de acord . ne putem intalni cu 0 persoana. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. identificarea publicului vizat.problema are relevantii socialii.".. politic. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. culegerea datelor. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. Repetati demersulla nivelul intregii clase. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane.". Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. parcurgand toate etapele necesare. Acestea se fata de textele unui ziar. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. acestea caracterizandu. . cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat.. se . construirea chestionarului. Ana1izati afi~ul de pe pag.) reprezinta 0 valoare publicul.. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare.personificarea sa. religios etc. cadrul caruia.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. 5. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. normelor. mai ales din partea .prezumtia unanimitiitii. media. aceasta problema pretinzarid solu!ii. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite.) sub impactul ideilor. 4. in Enciclopedie de psihosociologie. 3. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . argumentat. oameni de cultura etc. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. asupra celei mai persuasive dintre ele. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. I1ut. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. atitudini/or populatie. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. atitudinilor sociale etc. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. Chelcea ~iP. care se deschis. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. 6. 2. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. exprima public. astfel incat apar. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. putand fi yorba mai .relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale.proprii grupului caruia ii apaqinem. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice.. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. S. oameni politici.). unei societati. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. 25 .opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi.97 WOPINIA PUBLICA . in cadrul democra!iilor. o durata de timp redusa. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. una 1928. Stereo tip = un set de caracteristici considerate...

ilustrati. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. anume in cadrul demersului specific filosofiei. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Larmat). ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. S-a prefer~t tratarea lor corelata. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. 1. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. 2. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. este necesar ca reflexia ~i. a.cu. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul.1I_suj)je~tului. Adesea. discutia) nu se improvizeaza. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. 2. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. ( . de a §ti sa cite§ti un subiect. tezaar@mentata. Pomind de la textul citat.. Cum se cere un raspuns. Abordarea este prima etapa. COMENTARIUL STRUCTURAT._dupiLaceea. 1. comparati. Ro§ca). Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. mergand de la matematici... Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. ideile generale. identificati problema pusa in discutie de text. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. §colar §i socialgeneral. documente (texte) anexate etc. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". deoarece. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea.. dar. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect..altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!.de asemenea. cele care vor schita structura analizei voastre. prezentati etc. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .). pentru ca examenul problemei sa fie complet. Formulata sub aceasta forma. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. anterior urmatoarei etape. exista elemente comune in tratarea lor. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. de a-I interpreta §i dezvolta. 1. __ Qetel1llinati. q. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. b. geografice etc. Precizati-va. se impune precizarea unei metode adecvate.. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. pe de alta parte. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. )" (1. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. in cele 'din urma. mai intiii. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect.]!1it:m. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). 3. problematica subiectului ramane deschisa. 0 delimitare a subiectului.Formulareasubiectuluipermite. in raRQrt ell . spatiale. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. Astfel. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. Intr-un fel. alliteraturii etc. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). iar. etapa ce consta in degajarea unei problematici. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. copiii plasati in orfelinate. literaturii specificii domeniului.. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. de asemenea. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. informatii oferite de mass-media. de asemenea. Este necesara. pe de 0 parte.

in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Desigur. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Dupa cum s-a subliniat deja. Desigur. se inlantuie. anume comentariul propriu-zis. 1. respectiv de modul in care rationamentele. Redactarea: In primul rand. sa prezinte problematica ~i planul. 0 problematica. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. Stabiliti planul. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. In primul caz este yorba de a situa textul. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. 4. Concluzia este necesara. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. cu modificarile de rigoare): 1. faptele preeizate etc. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. concis. bineinteles. Situ area textului: ceea ce. argumentele. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. ~ . aceste ider generale. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. introducerea. 2.m. ar constitui introducerea. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. Daca lipse~te stimularea. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. iar ca atare este necesar sa fie logic. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. fie pe linia problemei puse in discutie. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. c. sau subiect1l1 0 impune. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. mai simplu.d. 3. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. 3. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. tara interes. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. dovezile sau exemplele propuse.). corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. iar in final. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. insu~i fragmentul. Daca se prefera. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. care poate fi impusa chiar de text. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. aetiunile realizate. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta).})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. linia problemei. schitarea acestei teme generale. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. sa precizeze delimitarea subiectului.a. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate).99 fenomenele presupuse. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza.

cu un efort in acest sens. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. emotii. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. . Vii marcheazii-."u . elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile.analiza rezultatelor relevante obtinute etc.zi Activitati / ~Locuri 26 l. daca vreti. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. Incercati. importantii pentru voi. care poate privi propriile obi~nuinte. in vreun fel. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici.estimarea resurselor individuale. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. capacitatl. intr-o masura mai mare sau mai· mica. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati.aind'piirt. eventual. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. De altfel. de-a lungul intregii vieti. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. care este importanta-sa pentru voi? . iar dupa aceea:analiza acestora. locurile ~i activitiitile care prezintii. persoanele. desigur.xadesfa§urati existenta.analiza retrospectivii a propriei vieli. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . . consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. in raport cu acest centru.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. comportamente etc. identificarea ~i analiza valorilor personale. sub 0 fOlIDii sau alta. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. utilizand. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise.autoobservapa. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. identificarea intereselor. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. . un demers destul de laborios. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . a aspiraliilor ~1 scopurilor.

. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Ma vad Simt. aceste probleme? '. Suport. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. 2. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. Eu sunt . (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Evit. Vreau Spun Voifi. 26 . Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. dar in momente diferite. in contexte diferite $i nu nurnai. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Voifi Voi fl . De asemenea. Ia un anumit nive!. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. 1. este altfel. tinand cont de cele trei perspective temporale. Fiecare dintre noi. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Incercati sa precizati aceste "voci". Trecut Prezent Viitor 1. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor.. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul.. pe 0 alta foaie de hartie. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate.

stri'ilucitor".. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. de grupuri conflicte. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. sa tine ocazii colectionarea lucruri. cu ta fizice.inteligenf'. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. actiune. oamenii. de ~iteoretic. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. ce vorbe~ti. calculatorul. mai propriu. . persoana la mai cel ce ghicitorile. 26 1.. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. idei. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. "personalitate". de idei. incruci~ate. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. SF. artizanale fotografiezi. muzical. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. locullucrurilor putemica. voce in dansator" deschi~i. chestionarul presupune mai multe ~iferente. video "rapid" ~ibaneuri. sa cantece la mult ca cii despre putemice. informat". serviciului. te contextul. 72). u~or (de in tricotat. simti cor. bine lucrezi tejoci. ca lume._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. ~idiscuri. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. tai ~isceptic. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. mediator emotii. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. camera. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. oameni. despre a sa festive. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect.-. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. afara scrii. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. bine cu la in multa vise. 5. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. ochi felul original cuvinte. imagini. incredere independent. ~igrafice. tine. ascultator". concepte. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. Iti participi echipa. de "creativ". te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. muzicii. figurile. f:. muzica.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. de in logice. place sau mi~care. cu e~ti intuitie. grup. "talentat". 6. sa ca in pe muzica. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. bine in propria la matematiea. pentru "suportiv". Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. ~icred ~idetalii. studiu. ajuta altii. u~urinta ~isa "talentat". "muzical" pove~ti bine "istet". pe bune. lucrurile tehnica romanele bun filmele. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. structuri. casa. incon~tient timbrelor). ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. ~ima~inariile. 3. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. din sa ~iexaminand tine. ce un sa bine gandesc. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. . dezlegi dansezi scrii. ie~i tare. cuvinte sau motricitatea. la ceilalti puzzle. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . Iacand. . activitati te de fond intr-un sau'vorbaret".

antreneaza ~i pe altii in activitate.iubesc societatea. nervos. concilianti.EAS (pasionatii) .? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. plini ·de secrete. rezistii la obstacole. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. neglijenti. nepunctuali. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. au initiative ~i mare suplere in spirit. calmi. nEnAS (Apaticii) . valoarea dominanta: succesul.' rad rar. valoare dominanta: legea.sunt lipsiti de energie. gravi. spirituali. individuali~ti. valoarea dominanta: actiunea. EnAS (Sentimentalii) . iubiti noutatea. inclinatie pentru bizar. inclinati spre lenevie. rapizi in executie. nEAS (Flegmatlcii) . instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. scrupulo~i. EAP(Colericii) . laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. dominator. 26 .. revolutionari. analizeaza indelung propriul trecut. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. persistenti in du~manii. valoarea dominantii: intirnitatea. dar cinstiti. obiectivi. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. civism accentuat. valoarea dominanta: lini~tea . sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. vor sa uimeasca.. tacitumi. ironici. nu sunt constanti arectiv.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. putere de mundi. valoarea dominanta: placerea. unic. altfel non-E. sceptici.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. recurg u~or la minciuna sau fictiune. . rara initiative.. macabru.activitate intensa.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU .imapasibiii.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. cu spirit practic. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. toleranti prin indiferenta. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. variata. A. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. genero~i. nEAP (Sangvinicii) . ponderati. dar cu respect pentru ceilalti. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. politico~i. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. au simtul umorului. deseori rara masura ~i gust. valoarea dominanta: distractia. sumbri. . astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa.meditativi. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. timizi. incapatanati. au nevoie de emotii putemice. P.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. singuratatea. emotivitate puternica. hotararile. punctuali. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. foarte putini· emotivi. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. iubesc lini~tea. nEnAP (Amorfii) . tenaci. deciziile luate? In genere. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. egoi~ti. optimi~ti. oportuni~ti. interiorizati. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. altfel non-A. severi.inchi~i. nemultumiti. altfel S. nesociabili. pe care ar vrea sa-l schimbe. energie. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . sunteti risipitor. EnAP (Nervo~ii) . tendinta spre exteriorizare. valoare dominantii: opera de realizat.dispozitie variabila. indiferenti la viata social ii. plini de viata.E. respecta legile ~i principiile. dar amabili ~i sociabili. stiingaci. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". impart oamenii in amici sau adversari. rara 0 viata intema bogata. Ie plac sistemele abstracte.

Psihologia inteligentei. (coord. Editura Geneza. Editura Trei.. Editura Gloria. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Tehnica.Editura Polirom. Ghidul examinatorului. 2003 Cocorada E.. Editura Stiintifica. Psihologie cognitiva. Bucure~ti. Dictionar de psihologie. Psihologia pentru toti. Editura Univers Enciclopedic. 2000 Editura Stiintifica. Editura Polirom. 2004 Zlate M. ClujN apoca. 1996 Editura Piaget J. Psihologie $colarii. lnvatarea umana. (coord. 1998 Golu M. Psihologie distractiva. Psihologia mecanismelor cognitive. Bucure~ti. G.. AI..•. Editura Sincron. Editura Didactica ~i Pedagogica. 2000 Platanov K. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . 1997 Miclea M. 1996 Ribot Th. Polirom...). 1999 Fordham E. Bucure~ti. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Aramis. Allport G. 2003 . 1983 Zapan Gh.. Psihologie. 1997 Dumitru I. Psihologie $colara.Norbert Sillamy. Editura Stiintifica.. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.. Memoria umanii.. Ia~i. 2000 Moisin A. Tineretului. Litoiu N. Psihologie generalii. Editura de Vest. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Editura All. Editura Polirom.. Psihologie $i educatie. Ia~i. Curs de psihologie. ClujNapoca. Editura Polirom. 2002 Zlate M. Iacob L.... Ia~i. (coord.. Niculescu R. M.. (coord. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1981 A"":. Bucure~ti. 0tet E. 1998 Radu I. 1974 Radulescu Motru C. Memoria $i patologia Bucure~ti...2001 A.). Editura Dragan I.~ . Eul $i personalitatea. Bucure~ti. K. Psihologia dezvoltiirii. Stoica A. Bucure~ti. 1999 Cosmovici A. lntroducere inpsihologia lui C. Cluj-Napoca. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. 1998 Editura ei. Bucre~ti. atitudini $i comportamente sociale. 1963 Radu 1.. Editura Polirom. 1998 Cosmovici A. 1984 Zlate M.. Editura Didactica ~i Pedagogica... Editura Stiintifica.. 1991 Cosmovici A.. 2001 Druta E. Ce este vointa?.. Bucure~ti. Dinamica personalitatii. Valori. 1978 Clegg B. Editura proGnosis. Jung. Spineanu-Dobrota S. LAROUSSE . Ia~i. Bucure~ti. Cifrul vietii psihice. 1999 Editura Teora... Bucure~ti.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. 1964 Editura Che1cea A. Esotera. 1991 coard. 2000 Thorndike E. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Bucure~ti. Che1cea ~. Creativitatea .. Bucure~ti. Bucure~ti. Bucure~ti. Manual de psihologie sociala. Consiliere educationalii. Editura Univers Enciclopedic. Psihologie generalii pentru liceu. . Caracterulla elevi. 1993 IlutP. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Timi~oara. Ia~i. lntroducere inpsihologie. LAROUSSE . Editura Po1irom.). Bucure~ti.). Birch P.Roland Chemama. Editura Polirom. (coord. 1996 N eculau A. Bucure~ti..). Ia~i. Ia~i. Bucure~ti. Bucure~ti. Dictionar de psihanalizii. Cluj.. Bucure~ti. 1969 Editura Trei. Editura IR!. Structura $i dezvoltarea personalitiitii.. lntroducere in psihologia contemporana. 2004 Z6rgo B. Bucure~ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful