Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25. Deprinderile * * 14.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.4 Tipologia gandirii 18.5 13.3 Relatia valori. Motivatia 11.2 Verigile functionale ale limbajului 9. Personalitate* 16. Gandirea 6.1 Personalitatea ca sistem 15.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7. Personalita tea 17 15.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.4 4.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.1 21. Procese psihice cognitive senzoriale 3.2 Procedeele imaginatiei 8.4 Rolul proceselor afective 13.1 Individ.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5. Memoria 30 7.5 Metodele psihologiei * 12.1 Conceptul de creativitate 20.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.2 Procesele ~i formele memoriei 7.3 21.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. atitudini.2 4.2 11.2 3. Lim baj ul : 40 9. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.indicatori ai comportamentului social 23. Individ. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.1 Atitudinile sociale 25.4 21.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.3 4.4 11.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.2 Structura caracterului 19.6 21. Personalitate 16.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2. Caracterul 19. Perceptia* 4.1 Comportamente pro ~i antisociale 24. Relatiile interpersonale 23.3 11.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Baze metodologice 6 1.2 Clasificarea reprezentiirilor 5. Senzatia * 3.2 13.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.3 Clasificarea proceselor afective 12.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22. comportamente 95 12.1 Latura dinamico-energeticii 17.3 Functiile limbajului 9.4 13.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18. Persoanii.2 Formele atentiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. Aten tia 10.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.2 Clasificarea deprinderilor 14.5 Memorie ~i uitare 21.2 21.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.5 21.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.4 4.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Persoana. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.3 13.1 Definirea psihologiei 1. Afectivitatea 12.1 3. Comportamente pro ~i antisociale 24. Temperamentul 17. Imaginatia 8.3 3.1 13.2 Modele de personalitate 4. Creativita tea 20.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.2 Statusul ~i rolul.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.CUPRINS Introducere in psihologie 1.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.1 Imaginea de sine 22.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6. Reprezentarea * 20 17.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.1 11.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.

Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.3 1. Baze metodologice 1.2 1.:\.":...4 1.\.'r ki.5 Introducere in psih...5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ . Psihicul ~i caracteristicile acestuia.~..ologie 1..5 Definirea psihologiei Principalele momente..i~ :..1 1... in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".~.::.i:.

Th. psihologia inseamna . activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Freud. W. Taine. C. reprezentariJe ~igandirea. directii. VI-V Le. Adler etc. inteleasa ca 0 lume interna. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Behaviorismul (J. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine.~tiinta conduitei". Asociationismul (AI.~tiinta despre suflet". B. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. N. etimologic. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . a fenomenelor ~i a conditiilorsale".n. Ach. fiind lipsitii de un suport faptic. deci. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. Introspectionismul (w. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. Mai intai medic. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. In acela~i timp. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. e. Janet) Din punct de vedere istoric. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. Dunker etc. Caracterul organizat al psihicului este innascut. Wundt etc. Bain. Psihologia c1asicii (1879 . considerii con~tiinta 0 fictiune. (P.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. ea se mentine la un nivel speculativ. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. 3. Skinner etc. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. precum: a..) apare .PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Fondatorul curentului. d. Lipps etc. Philipp Schwarzerd. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. b." Psihologia este . Jung. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Watson. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. aceasta putand. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. iar dupa aceea fizioJog.~tiinta a vietii mentale. 0 inventie purii a filosofilor. Kohler.. Astfel. A. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). iar la un nivel superior este gandirea). Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta.sIar~itul primei jumatiiti a sec. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. James.. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. Ed.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. structurile fiind date. H. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. teorie. studiu. BAZE METODOLOGICE 1. 2. 1904-1920). F. (w. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. O. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Psihologiareprezintii . in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). W. c. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. formal. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. Thornidke. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. Psihanaliza (S.6 I. John Watson. precum ~ipersonalitatea. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. comportamentale.) sustine primatul partii asupra intregului. la Leipzig. Gestaltismul (K.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. inchisa. Koftka. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. 0 ~i procesele sistemul psihice. 1. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei.

se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. al gandirii senzorio-motorii. Stadiul psihicului perceptiv. omul este personalitate. N. nivel de creativitate etc. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. Wallon. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. b. care ne particularizeaza. biologicii ~isociala. care.). predominand reactiile inniiscute. erotico-sexuale.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. voluntar. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. intentionate-voluntare. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit.i caracteristicile sale In definirea psihicului. instrumentala. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. eaci. complexe. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. omul cunoa~te. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. in care persista in timp. directe. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. durabilitatea. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani).) ~i a laturii externe (reactii. de a simti. neconditionat. care se declan~eazape baza unei deliberari. actiuni. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. de a actiona. 2. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. N.3 Psihicul . Stadiul intelectului. copiii mici seamana foarte mult intre ei.se dezvolta ~ise care se dezvolta. nea~teptate. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. instrumental-rezolutive. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. pentru noi. multifazice. b. la nivelul caruia se 1. ultima treaptii a 3. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. Janet. 0 componenta emotional25 de ani). manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. in plan metodologie. de orientare-investigare. prin conduite care de a gandi. La omul concret. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. care se formeazii. 0 stare de necesitate.A. are fiinta bio-psiho-sociala. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. care distinge 4 faze: este reflex.dintr-o data. substratul material . omului adaptarea la conditiile mediului. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. aptitudini. particularizarea.).buna sau proasta dispozitie ete. Prin psihicul sau. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. coerenta. exista comportamente: . la stimulii exteriori. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. Leontiev etc. simple care includ 0 singura secventa. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. 2. de descarcare-eliminare.imaginea senzoriala a stimulului. H. neintentionate-involuntare. El ii asigura trasaturi. urmate de aparitia solutiei pc a. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. ale omului cu realitatea concreta. iar ca • 1. conditionat. d. sentimente. sistemului nervos. Stadiul psihicului con~tient. lumea extern a . deci ca fiintiibiosociala. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. gandire etc. de cunoa~tere. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. ne arata ralul instrumental. depind atat de schimbarile din mediu. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara.actioneaza ~ise conduce 3. specificiiomului. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem.· 4. declan~areareactiei). organismelor animale care poseda sistem nervos. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. Stadiul psihicului senzorial elementar. activitati). a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. respectiv fiecare om este unic. imaginatie etc. de ~coala behaviorista. 3. Fondatorul psihanalizei. f. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. triisiituri de cresc.ca reactie la psihologia introspectionsitii. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. subiectiva. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. 2. un mod anume de a fi. la (con~tientasau incon~tienta. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia.Psihicul este 0 functie a c. cat ~ide conditiile interne 2. de igiena corporala. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). memorie. ca filogeneticii. psihice (gandire. psihologia contemporana a. El se manifesta prin procese functional. Dupa gradul de complexitate. f.) ~i na~tere. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. etapa optimului functional (25-65 de ani). subiective. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. 3. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. interne (perceptii. Sigmund Freud. afectiva. care includ 0 serie de reactii. reprezentiiri. rolul acestuia. 1 1.

Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. de fapt. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. dar aceasta nu se reduce la gandire. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. care admite notiunea de incon~tient dinamic. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. intervine imediat analiza con~tienta. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. are 0 puternica motivatie incon~tienta. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. stiiri afective. Pe parcursul vietii. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. Copernic etc. elev dizident al lui S. creatoare ~ianticipativa. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza".). Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. tendintelor. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. Sensul vie!ii (1933) etc. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Astfel. Cunoa$terea omului (1927). care stocheazii informatiile. de orientare spre scop. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei.~tiintii"). Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. Alfred ADLER (1870-1937) . ele fiind reciproc convertibile.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. desenatul. Alfred Adler. de autoreglaj voluntar. Freud. mersul. Autor a numeroase lucriiri. trebuinte. il exploram pentro a-I cunoa~te. vise. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. mecanismele antiredundante. concretizat prin functiile de cunoa~tere. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. Totodata. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. de vointa. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. uitarea de nume etc. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. de trairi afective. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii.4 Ipostazele psihicului ~iirela. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. interactioniim cu ceilalti. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. specifice incon~tientului. ~i cu propriul organism. mancatul etc. ea fiind sustinutii de motive. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). in momentul respectiv. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. in caz contrar. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. ci 0 stdinsa interactiune. Ele sunt. PSihologia $colarului greu educabil (1930). pulsiuni sexuale. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. achizitionand informatii. H. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. Memoria. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. Medic ~i psiholog austriac. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. ciici. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia .. dar contribuie la con~tiinta. ea indeplinind un rol conducator. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). R.~ 8 1 1. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. ganduri ~i dorinte ascunse etc. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . de imaginatie. deoarece la fel de important este ~i limbajul.

exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. in cazul teste lor psihologice. pe un e~antion reprezentativ. originalitatea ~i complexitatea. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. de interventie. Criteriile de clasificare. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1.Nu). 3. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. printre acestea: 1. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. independente . precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). Dupa modul de desfa~urare. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. de motivatie. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Este introdusa in 1879 de W. Dupa modul de aplicare. sa fie sistematica. Acesta. intermediare . structurata pe baza unor criterii logice. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului).) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Metoda analizei produselor activitatii. efect. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. 3. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. 1 . al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. Ancheta pe bad de interviu . iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. EI trebuie sa respecte cerinte. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). b. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. forma ~i marimea capului etc. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). foarte sintetic. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. 2. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. Metoda convorbirii . 3.9 1. Dupa incadrarea in timp.I .E . devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. Astfel. subiect . sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute.) ~i 4. Metoda anchetei. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) .S . sex.. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). dependente . pentru a reconstitui istoria ei. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. lungimea membrelor.R . Dupa durata de parcurgere a testului.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. care cunoa~te doua forme: a. de cuno~tinte. 2. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. mijloc ~i scop". In continuare vor fi prezentate. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. inchise (Da . principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. Cand este orientata spre noi in~ine.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). 2. Dupa obiectivul urmarit. noutatea. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. nivel de instruire etc. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. de atitudini ~i opinii. sunt numeroase. in care subiectul sa se poata exprima liber. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. Metodele au un caracter instrumental.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). observatia devine autoobservatie.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). 4.. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). valoarea ~i utilitatea etc.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. interpretare ~i de actiune. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei).contine intrebari factuale sau de identificare. Ancheta pe bad de chestionare . de informare. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile.

Timp de 0 saptamana. Totodata este un sistem dinamic. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. . Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). Functionarea acestui principiu arata. structura) f. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. 3. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). P. efectiv. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. cu evidenta. ideal. informationale f. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. pentru realizarea unei nevoi.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. necesara. I. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. se intampla.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). cel mai adesea. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. Mai mult. Ii ~LICATII 1. este 0 constructie specific a omulai. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii.lienergetice intre organism ~i mediu. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. aceasta 0 transformare permanenta. dorinte etc. b. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. psihologia de-a lungul unui an ~colar. Adesea. chiar daca la nivel conf. Notati observatiile in caietele voastre ~i. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. analizati-Ieimpreuna cu acesta. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. a libertatii de optiune. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. 2. potrivit obiectului sau de studiu. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. corp sau din lumea exterioara. Princip~ul determinismului. iar la final regresul. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau.apoi. Principiul dezvoltarii. Piaget. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. scop. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. cunoaf. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. adica ceea ce se intampla. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. ignorarea acestui lucru." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. In definirea psihicului. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. 3. 2. Identificati criteriile de raportare utilizate. la nivelul clasei. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. De asemenea. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Sartre). dupa care apare incetinirea. psihicul reactionand intotdeauna unitar. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. Principiul organizarii sistemice. Intui{ie =. potrivit caruia exista: legi de functionare. Instinct = comportament spontan. Potrivitlui J. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori.ltiinta~i alte ~tiinte. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. innascut ~i variabil. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. a. a vietii.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). 4. legi de compozitie (organizare. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii.lte geneza lor. de fapt. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale.ltient sunt evidente in numar mic. Intocmiti. Pradines. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului.li legi de dezvoltare.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. mai pregnanta in primii ani de viata. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . 1.

4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .3 5.1 3.1 5. senzatiilor .5Perceptii denaturate 5.2 3..2 5.•.2 Legile generale alp perceptiei 4.11eprezentarea* 5. Perceptia * 4.• . Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.3 3.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4. * 3.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.. Procese psihice cognitive senzoriale 3. Senzatia .3 Formele complexe ale perceptiei 4.

Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). auditive. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare.. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. legea constantei perceptive. pe baza cuno~tintelor anteriQare.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. a mi~ciirii etc. procese cognitive superioare (gandirea. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. auditive.. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. insa. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. aparent simplu. imaginatie. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. in intuneric. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". nu furnizeaza informatii specifice. Recent. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. gandirea ~. ele se afla in interactiune. printre care se numarii ~i perceptia.d. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. in realitate. are un domeniu vast de preocupari (medic. olfactive ~i cutanate). Nevoia de adaptare a organismului uman. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. functionand simultan. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile.. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. dotat cu mecanisme de autoreglaj. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua.). S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. olfactive etc. gustative. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. adicii procesele cognitive senzoriale. anticiparea etc.). pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. trasaturi de caracter. surzenie etc.). Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. vointa. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. legea contrastului senzorial. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. matematician.. Filosof ~i psiholog german. este ambiguu. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . legea adaptiirii. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). adica intai intra pe scenii senzatiile. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. la solicitarile externe ~i interne. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. •. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale.•. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. afectivitatea).). datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. gandire. de fapt..). apoi perceptiile.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. perceptia ~i" reprezentarea). buna sau proasta dispozitie etc. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. durata ~i tonalitatea afectivi'i. a timpului. profesor de fizica ~i de filosofie). perceptiile ~i reprezentiirile. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. nivel de creativitate etc. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. Aceasta clasificare lasa. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. memorie. Astiizi. pentru a u~ura intelegerea acestora. chinestezice.m.a. ci ~i noaptea. spre deosebire de procesele psihice. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. 2. separat unul de celiilalt. legea selectivitatii. Prin psihicul sau omul reu~e~te. motivatie etc. chinestezice etc. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. independent de' semnificatiile lor. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. In diferite lucriiri de specialitate.

. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. formate in pr:ezenta obiechllui.. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. Fiinta. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. analizatorilor). deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. 2. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. iar. cat ~iin starea de somn. simNi. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. poate fi modificatii unitarii. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. privim un obiect putem sa descoperim detalii. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. ::>. reprezentare §i psihic. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. Astfel. ~PLlCATII 1. deliberare. sintezii senzorialii). Astfel. pe de altii parte. 3. omul se desprinde de "aici ~i acum". Procese cognitive superioare -'--~ . capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. se pot aminti Imaginatia (1936). in primul rand ca fiintii con$tientii. insu$iri care nu au fost observate anterior. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. Prin natura lor. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. I. aqiunea directii a stimulilor asupra r. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica.este yorba de gandire. in timp ce dad. repetate a obiectelor. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. reactionati in diferite situatii. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. Schita unei teorii a emotiilor (1939). ceea ce presupune reflectie. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . cu interes $i pentru psihologie.si neantul (1943) etc. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. memorie ~iimaginatie. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. esteo imagine complexii. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. voluntar.13 informatia nu este prezentii. insu~irile caracteristice). sau estomparea altora. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte.. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. se constituie insecundarii baza senzatiilor. rol care a fost contestat ~i de William James. Printre lucriirile sale importante. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. obiect). Prin reprezentare. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. decizie $i executare a actiunii. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului.

3.§i. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). in limb a latina. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. stimulii lor fiind substantele volatile. A§a cum rezuIta din definitie. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. 2.).. tensiune. ci cu 0 anumita intarziere (100. care I§i au sursa In me diu I extern. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. C. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. pe buze $i pe varful degetelor. asperitatea obiectelor. dar rareori omul Ie realizeaza separat. Senzatiile. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile.). cu sursa In mediul intern. Senzatiile cutanate' (cutis. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. insu§irile nu exista In stare izolata. de aceea. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca.1 Definirea . sonori. 3. mai pura). neplacere etc. in mi§care. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. 4. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. In psihologie. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. interoceptive. impresiile noastre despre temperatura etc. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. In realitate. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. problema senzatiilor a starnit vii controverse. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. cu atat culoarea este mai saturata. vioara etc. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. ci mai continua cateva miimi de secunda. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. auditiv etc. sunt proprietatile unor obiecte. gustative etc. duritatea.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. . Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. gustativ. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. 4. integrandu-se acestora. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. fata de noi. SENZATIA .realizeaza prin intermediul senzatiilor. 2. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. Undele periodice produc sunete numite note muzicale.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe.. * 3. mecanici etc. auditive. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . Prin ele obtinem informatii despre consistenta. culorile. 3.r '" 14 II i ! 3. luate separat. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. 3. ale obiectelor ~i fenomenelor. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. ele neavand existenta de sine statatoare. obiectele. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) .proprioceptive. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. depresie. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. la un nivel general. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. vor fi integrate In procesele perceptive. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. iar cele neperiodice produc zgomote.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . frecventa care da iniil(imea sunetului. _. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. forma undei care da timbrul. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic).

calm. sensibilitatea scade. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. iar K ~i C sunt constante.. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . slabiciune etc. a metabolismului ~i a glandelor. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva).. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. acesta nu a fost direct stimulat). potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. Potrivit acestei relatii. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. 3 3. daca exista 0 relatie de concordanta. sellZor.instinctiIl de conservare. ) Noaptea aducea pasivitate. este mai mica ~iinvers. 0 relaxare generala a activitatii. greata. sete. despre mi~carile capului pe verticala. "La inceput. unde S= senzatia. atunci intensitatea fizica a stimulului. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. ci cu logaritmul acestuia. iar in caz de neconcordanta (indiferenta).al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. legea contrastulu. necesara pentru a determina 0 senzatie. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam.T. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. Albastrul este deci culoarea calmului. 7.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. Fechner. avand tonalitate afectiva.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame.). legea semnijica(ie.4 Legile sensibiliti. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. sensibilitatea fata de stimul cre~te. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. fizicianul german G. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. acru. Astfel. H. numite legi ale sensibilitatii. el nu e sesizat. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica).multan (evident mai ales in cazul culorilor. 6. 5. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. culoarea complementara . a pasivitatii. eel mai bun contrast este galben ~inegru). legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor.itmul stimulului.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). legea adaptar. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. (. In corelatie cu senzatiile olfactive. viata oamenilor era dirijata. Exista un contrast succes. E = excitantul. Weber ~i G. obscuritatea ~i lumina.. sarat ~i amar. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . vizuale ~i termice. Senzatiile organice sau interne r. ele contribuie la reglarea apetitului. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica.v ~i un contrast s. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi." (Testul Luscher) .verdele . Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. legea pragurilor absolute. Daca este foarte slab. 8. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. despre mi~carile de rotatie. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. in tendoane ~iin ligamente.

(Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) ... Timp de 0 saptamiina. •• . Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. concluziile obtinute. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. necesare.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. care reprezinta sectorul intermediar.). celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. de forra. Acest traseu nu este continuu. Notati. grad de tiirie. de la toti receptorii.. a desemna organele de simt periferice. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. biti/secunda. proportional cu intensitatea stimulului. 400 mil. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). sunt rezultatul interac!iunii.r~ . relativ stabile ~irepetabile. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Zona centrala (componenta cerebrali'i). Calea eferenta. '11 __ . Calea aferentii. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. Informatiile senzoriale. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda).-----. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. 6. EdituraSincron. stralucire.). I. receptorii sunt determinati genetic. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). inclusiv scoarta cerebrala. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. apoi. . Radu (coord. In caietele voastre. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. al unui fenomen etc. directa In generale. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. Sub actiunea stimulului adecvat. Potrivit cercetarilor realizate. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. prelucrare ~i stocare a informatiei". asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. comparati concluziile obtinute. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor.e sistemului nervos central). Din punctul de vedere al particularitatilor functionale... In sensul unei probleme. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. In concluzie.'= organ de simt. Celulele receptoare (aprox. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil.-". Receptorii sunt in permanen!a activi. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. . care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". cale aferenta._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. lntensitate = stare a ceea ce este intens. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative.

dar. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . . Baine. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. Astfel. Dunker etc.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea..4. Deseoperirea stirnulului. Educational Psychology (1913-1914).Gestaltisnru/ (K.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. Intr-o a treia faza. THORNDIKE (1874-1949) . adica include atat insu~irile importante. atunci perceptia este clara ~i precisa). subiectiv :. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. detaliile obiectului . Ebbinghaus. Psiholog american ale carui cercetari s-au . Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore.. la datele initiale.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. persoana care a deschis u:. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine.. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. cat ~i pe cele neimportante. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Interest and Attitudes (1935) etc.) afirma primatul parpi asupra intregului. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. ireductibile la parti/elemente.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. Human Learning (1931). iar un nivel superior fiind eel al gandirii.influentat pregnant pedagogia americana). chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. structurile fiind date. La un moment dat u:. Primul nivel este cel al perceptiei.a clasei). Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. Experimental stadies (1911). . . H.1 Definirea . perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ.Asocia(ionismul (Al.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. . ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate..lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. euloare etc.aeste directorul ~colii). cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. in totalitatea insu~irilor concrete. a discrirninarii. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. dar.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul).care pot fi surprinse "aici ~iacum").i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. 4 1. . de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. Realizarea procesului perceptiv.) afirma primatul intregului asupra partii. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . cantitativ ~i calitativ. . ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . nu vedem culori separate de obiecte etc. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. temperatura. contrast etc. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. ci auzim soneria ceasului. intre senzatii ~iperceptii. atunci apar halucinatiile). ca act de sesizare a realitatii concrete. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. Ca ~i senzatia. Pornind de la ele. Ulterior obiectul este interpretat. 4. Ca ~i senzatiile.axat pe inteligenta animalelor.. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. Wundt etc. a unor informatii despre particularitatile. PERCEPTIA* . de experienta anterioarii. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. Kofika. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului.).interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. reprezentarile ~i gandirea. Prin urmare. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. de asemenea. el posedand calitati proprii. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. 0 durata temporala. se formeaza perceptiile. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. precum orice proces. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. presupune. de semnificatia functiei pe care 0 detine). W. in ambianta.).ase deschide brusc. Psychology of Wants (1935). vedem obiecte care au diferite culori etc. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor.. O. predeterminat. Edward L. in realitate.

Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. la stadiul unei activitiiticomplexe. intr-un fel sau altul. sistemul socio-cultural. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). gandirea. in limbaj psihologic. simultaneitate ~idurata. 5. motivatia etc. orientate spre scop. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate.4 Observatia . datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. fata de el. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. 4.intr-o multime de persoane necunoscute. Perceptia spatiului. 3. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. marime. " Obsenatia se derule~ziiin timp. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. ca in garii.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. adiciiea devine observape. de~i nu apare in mod foarte evident. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. 2. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. formelor etc. actiunea mai multor legi: " 1. vointa. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m.devenindfondul 4. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". in anumite conditii apar" denaturari. aceste legi functioneazain interactiune. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. 4 I .dintr-un camp perceptiv mai vast. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. cosmic. 4. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. Iluziile perceptiv. subiectul se comporta. cele mai. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. Perceptia timpului. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. sistemul biologic. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei.. 4. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm.3 Formele complexe ale perceptiei 1. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia.d i s c on ti n u i tate.4. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. apare necesitatea selectarii stimulilor. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). noi. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. pozitie relativa. I. distante. in campul nostru vizual. toate se leagii. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. selectat. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. Perceptia mi~carii. deci reflect a in mod adecvat realitatea.vorbinduse despre constanta marimii. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. astfel. Spre exemplu. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. chinesteziei.intre anumitelimite. cu ajutorul viizului. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. implicand limbajul.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. Acestea pot avea cauze multiple. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. atentia. termenul de iluzie.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. Astfel. fie la halucinatii. determina. a culorilor.astfelincat acesta. . Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). 4. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. constantei marimii obiectului. interesul pentru 0 persoana. Oricare ar fi tulburarile care apar. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. In desfii~urarea procesului perceptiv. in realizarea lor. 3. obiectele par mai mici). faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). tactului ~i al auzului. relief etc. Spre exemplu. s ucc es iune.apare ca invariant).2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. 2. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. dimensiuni. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive.

0 tanarii. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. aceasta inglobata fiind intr-. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. utilitatea. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu.o suprafata mai mica. de mai sus. vad aceste laturi ca egale. care par inegale. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. La fel. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. fiind de amintit. . precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta.-----1. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. alterare. in dauna obiectivitatii. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. care nu corespund realitatii masurabile. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. Piaget. Astfel. variatia intensitatii stimulilor etc. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. 5. Se poate. sustine ca gasi 0 explicatie. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. IDenaturare= deformare. care este • in realitate 0 figurii tripla. De exemplu. 7. 0 Mtrana ~i un barbat.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. precizand patru asemanari ~ipatru diferente.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. in primul rand. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. ~PLICATII 1. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. egale. motivatia subiectului. Precizati fazele procesului perceptiv. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. 6. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. In aproximativ jumatate de pagina. pragma. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise.agmatic = (gr. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. dintre fazele percePtiei. se pot observa. dad este posibil). a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. utilizand cele Invatate despre perceptie. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. In cealalta imagine este yorba.apoi. care se realizeaza cu ambii ochi.lncercati sa descrieti (In scris.dupa aceea. de~i sunt egale. rand pe rand. este cea a lui J. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. liniilor terminale. in timp ce adultii. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. comparati perceptia cu senzatia. Caracterizati. exemplificandu-le corespunzator. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. 4. evidentiind caracteristicile perceptiei. familiarizati cu figura patratului. celelalte constituind fondul percePtiei. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. in alte cazuri. in figura din dreapta. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". De asemenea. astfel. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. 3. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. Pr. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). 2. in prima dintre figurile alaturate. "actiune") care prive~te actiunea. falsificare.

constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei.m 5. exista ~iurmatoarele deosebiri: . salt pe care il va realiza gfmdirea. de telefon 265976. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos.au un inteles. " . DezvoWindu-se pe baza perceptiei. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului.. b. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. Astfel. obiectul. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. Imaginile mentale oferite de reprezentare. De asemenea. exista reprezentari: a.determina efecte fiziologice (atat perceptia. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. a acesteia. exista reprezentari: vizuale. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. Staicu Larisa ate nr. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor.perceptia se produce in prezenta obiectului. Andru Vasile are nr. auditive. cu trairile afective. r 5. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. a invati'itoarei. motorii. . REPREZENTAREA *.oanumita semnificape. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). dar ~i in starea de somn ~i. se realizeaza cu ajutorul memoriei. . In plan ontogenetic. anticipative. detelefon 245 678.sunt fenomene intuitive. 2. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). Malic Stefana are nr.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. de regula.. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. in linie dreapta. de telefon234 485. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. se poate preciza ca: . iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. cu activitatea).perceptia reflecta clar.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. a casei parinte~ti. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. extensie. pentru a memora sau retine un text. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. . un sens mai bogat). reprezentarea nu este continuarea. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri.sunt procese de cunoa~tere. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. bazate pe perceptii anterioare. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). F~eud. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. precizie. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. precis. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. de telefon 278 776. sa citeasca cu glas tare). mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te).1 Definirea . funqionalitate. completitudine). Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. . contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. reproductive. DomeanuDaniel ate nr. printre care se pot aminti: 1. . gustative. 5. de aceea.

ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. conceptuale. fiind yorba. Permit "progresul" perceptiei. In special abstractizarea. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. adicii de detensionare nervoasii.21 3. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. discursivitate perceptuala etc. nu de reprezentiirile individuale. 8. Astfel. 5. u~ureazii operatiile gandirii. 5.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii".3 Proprieta. Panoramizarea. cu grad inalt de abstractizare. Sistematizand. care reflecta imaginea unor obiecte. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. mecanicii sau de geometrie. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. Autonomia. 5. generale. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. 4.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. de inviitare. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. ci de cele sociale). c. 5 5. in miisura in care imaginea. grad malt de abstractizare. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. Pot detine 0 funetie eathartica. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. Integra rea. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). exista reprezentari: a.) . de rezolvare de probleme. 6. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. b. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. 5. ci a~a cum ii este prezentatii. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . indiferent de tipullor. 9. Dupa gradul de abstraetizarc. individuale. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale).construirea figurii -. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . primare. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. aici. de creatie). constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. cat ~i . Dupa gradul de generalitate. caracterizate poo nefamiliaritate. J. spre exemplu. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 4. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. 4. . b. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. fiinte etc.pe care 11 va transpune dupa aceea. Operatiyitatea. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. sub actiunea operatiilor gandirii. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. detaliere pOOmijloace verbale etc. 3. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. cu grad moderat de abstractizare. Acest caracter permite. In rezolvarea problemelor de fizicii. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. de munca. exista reprezentari: a. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. formale. Figuratiyitatea. dintre elementele comp6nente. 7. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. schematizand datele perceptiei. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. discursivitate verbala. 2. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. spre exemplu. b. Permit orientarea noastra in spatiu.pentru comportamentul individului. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). caracterizate prin familiaritate. figurativitate. exista reprezentari: a. succesiv. caracteristice.. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. pe hartie. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . de posibilitatea identificarii obiectuale. in primul rand. Potrivit definitiei de mai sus. Caraeterul social. 6. 3.

Argumentati. Reprezentarile socia Ie. material ~i ideal. anumite imagini. 6. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate.). reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. Paris. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. 2. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului.. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala.Psihologia copilului. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. intelegere ~i stapanire a mediului social. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. In sens mai larg. un proces de modificare a unei reprezentari sociale. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. Neculau (coord. Structura sa nu este una definitiva. Psychologie sociale. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . dintr-un astfel de proces de 5 I. 3. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea..). Ia~i.ln realitate. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". 3. EDP. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. identificati daca apaqineti tipului vizual. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. Polirom. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. PUF. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. "Reprezentari1e socia1e". ci in 'urma unor procese. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo.(. norme.. ~PLICATII 1. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. 361-362). notiunile abstracte in imagini familiare. 4.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. A compara deja inseamna a depicta. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. o . (.. Funcfie . 5. 7.. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. Moscovici (ed. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente.. eliberare de 0 tensiune emotionala. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. "Fenomenul reprezentarilor sociale". in A. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici..).ea unui anumit proces sau conduite . 5. 2.~tiinW' a simfului com un. Aplicatie: Identificali. categorii de gandire. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. 3). Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu".4 7). ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. 0 reconstructie a realitatii. 1.58-59). Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). 6.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. p. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. 1997. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. auditiv sau verbo-motor. p.p. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. interpretari. 1969. Neculau. Psihologia sociala a campului social. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. 1993. Inhelder. a reproduce un concept printr-o imagine.Piaget. perceptii. in comunitatea voastra.. ignorand alte posibilitati.. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. 0 refacere. Catharsis = purificare. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii.B. "Representation sociales". respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. Astfel. in Psihologia nr.. a unor productii sociale. 4. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. (. in S. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura.. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete.p. convingeri. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. suntem obligati sa Ie legam de ceva. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare.Argumentati raspunsu1voshu. Poate fi yorba de idei. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. reprezentari. D.

pe langa eforturile de invatare. adevarat/fals. care pot fi: . 2. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii ." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare.r. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. constituind fondul perceptiei. Itemi obiectivi. in timp ce ceilaHi raman in fundal. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale.mrm. . realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor.deoarece reflecta doar insu~iri separate. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. respectiv intelectivoperational a. In acest sens. . Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. . simboletc. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor.. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. presupunand in formarea lorperceptiile. NU 4. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. . dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. evaluare. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. NU 5. acord/dezacord etc. 3. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. NU 8.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. acord/dezacord etc. prezentei acestuia. DA _ raspunsul este negativ. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. sinteza. a~a incat nu 0 poate preceda. . .itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. precum placut/neplacut. raspunsul este negativ.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare.•. . Itemi obiectivi . .itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. sugestii etc. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. cuvant. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. esentiale. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. NU 7.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. . lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. exersare ~i aplicare. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. adevarat/fals. in acest caz specificandu-se acest lucru).rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. DA 6. se of era date suplimentare. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. diferite de activitatile de invatare curente. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. .reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. indicii. Hemi subiectivi. 2. transfer etc.. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. numar. Obtinerea unor rezultate bune presupune. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. care pot fi: . deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. . pe durata parcurgerii acestei discipline.). NU NU 3. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. . credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . Senzatiile sunt imagini primare.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. .itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat.

imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. e:l) contrastul cromatic etc. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. A. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. calitate. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. cuprinzand atat insu~iri semnificative. Corespondenla ~-se f~ba. reglatoare a cuvantului. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. 5) prin dubla sa natura. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. concrete ale obiectelor ~i b: 3). durata ~i tonalitate afectiva asociata. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea.4). in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. . varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. ci in interrelatii complexe. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . 2. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. ca 0 conditie cu caracter de lege.ulului ~iintensitatea senzatiei. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. in' acest caz. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. a) B. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei.potrivit legii adaptarii. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d .7) fenomenelor. c:3).atlt senzatia.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. . in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. 1.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale.. .9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. conturarea speciala a unor elemente. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1.7) interesul pentro obiect. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. A. cat ~ide detaliu. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive.. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului.~lllllJ1ia!ll}mit. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. Corelali B.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). adevarate coloane. c: 1). cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. 5) potrivit ei. alci'ituind0 imagine unitara. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. referitoare la aces tea. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. 3. functia a: Z).

.• . ~ -'. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .2 6..•.':':::::::::::.:/~:.~_ ..<" IW .j.3 Calitat.. "i!r-". Gandirea 6... ~%i'" I ~L. ~.2 Procesele "i '!.i.•. ..: .4 Factorn.· ..1 6.':"-' iil@j]}1l.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. Imaginatia 8. ~..4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.:::.5 Memone ~l mtare· 8. . ·.:-:-:.-:~.'lt.::r·/i"".3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".4 • ~ tu .1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7. fonnele i memoriei 7. .oril me~oriei.-. 7.3 6.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.2 Procedee1e imaginatiei 8.25 Procese psihice cognitive • superloare 6. . ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.~ '" ::::''.• ... ·I!·.le/ind~at.· ..'J 'I·'. Memoria 7.. ·· :V r.•." .

in timp. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. continuturi ~iproduse . gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. chinestezicii. Guilford. diferite intre ele. dobandit. in prezent. interpersonalii ~i intrapersonalii). muzicalii. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. J. Piaget~i L. pe rand. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau.sistem de notiuni. .sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). ci mai muUe. judecatilor ~i rationamentelor . care impreunii se imbinii. principii. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. de "aici ~i acum". Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. relatii. c1ase. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. gandire convergentii. cu dezvoltare proprie. transformiiri ~iimplicatii. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. In anii '90. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983).r I I 6. format din trei componente: . Spre deosebire de perceptie. gandirea se apropie de inteligentii.operatii (5): evaluare. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. The Unschooled Mind: How etc. stadial. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. esential. continuturi (4): comportamental. de control asupra celorlalte procese psihice. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii.1Definirea . integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. . sub forma notiunilor. Jean Piaget. naturalism. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. legi). Psihologul american. Guilford . EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. in cadrul contactului senzorial cu obiectul.. trecut ~i viitor. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii.sistem de operapi (tatura relationalii). influentat deJ. ca: . Howard Gardner. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice.. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. cauzale dintre ele. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. Astfel.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. Howard GARDNER . simboljc ~i figural. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. spatialii. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Analizand inteligenta. Q. psihologul am'erican. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). Psiholog american. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri).i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. P. GiNDIREA &. Prin aceasta.a insu~irilor comune. semantic. necesar. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. din punet de vederestructural. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. . gandirea poate fi definitii. accidental la general. sisteme. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. de la particular la general. al acesteia. Thurstone. gandire divergentii. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate.. dimpotrivii. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. In aceastii acceptiune. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. psihologul elvetian.produse (6): unitiiti. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. P. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. logico-matematicii. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. (1943-) &. care este strict legatii de prezent. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale.

Gandirea ca sistem de notiuni.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi.27 Pomind de la modelul de mai sus. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. 4. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. . Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. principiu. b. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. a opiniilor. C = animal. care pierd orice legatura cu imaginile. fiind trait subiectiv. 3. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. permitand intrarea in posesia definitiilor. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). ~tiintifice. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. 6. in interpretarea ~i explicarea realului. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. fapte ~ifenomene. ce consta in reconstituirea. D = fiinta).disponibilitatii. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). dar niciodata reductibile la concretul singular. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. 2. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. Prin factura ei. Se poate realiza: spontan. desprinsa de orice conexiune intuitiva. explicarea ~i teoretizarea. 2. B = pasare. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. in evantai. considerate neesentiale ~iaccidentale. Fiind un integrator categorial. propozitii. 3. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. atunci el face parte din categoria respectiva. 1. inductiva. comparatia. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze .nte. 2. 4. notiunile pot fi: a. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. nefiind imagine. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. principiilor ~i a legilor generale in analiza. solutiilor in unitatea de timp. in mj. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. notiunea propriuzisa. sintezll. este opusa vascozitatii gandirii). algoritmica. actional ~i afectiv. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". la ob!inerea rezultatului preconizat. notiunea este totdeauna generala. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. mai apropiate de concret. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. ramanand in minte numai idee a. intreg. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. in minte. dar neimplinitii sub aspect deductiv. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. b. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. in mod necesar. empirice. In!elegand diferite obiecte. .date izolat. la formarea de re!ele semantice. 2. a unui obiect. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. 5. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. euristicll. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. in timp sau discursiv. abstractizarea. unde tendin!a este de a presupune ca. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. din elementele sau insu~irile sale. rigide sau labile. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. a. b. este 0 operatie de descompunere. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. 1. saradicioase in continut. indiferent de datele statistice existente. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. concrete. inscrise intr-o logicii naturalii. Realizarea ei se baze. analiza. reflectand legitatile realitatii. abstracte. Operatiile fundamentale sunt: 1. a cautarilor ~ia transformarilor. generalizarea. dintr-o data ~i treptat. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare.interpretarea. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. a unui obiect). care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. nu se aseamana cu obiectu!. Exemplu: opera!iile de calcul matematic.

Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. legile. convergent. recurgand la solutii model incarcate de logica. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. ce urmeaza 0 linie deja trasata. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. ce lasa libera imaginatia. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. bine definite. pfoblemele pot fi: a. pentru ce?". se delimiteaza tipul de gandire: a. . Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. se delimiteazii tipul de gandire: a. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. pe imagini sau scheme figurale .starea initiala sau punctul de plecare. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. bazandu-se. a structurilor logico-simbolice. b. b. divergent. se vor utiliza strategii euristice. sintetic. 2. cat ~i educational. permanent. dar. b. psihologii au construit mai multe modele rezolutive.slab definite.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. 3. . se delimiteaza tipul de gandire: a. c.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. 2. cum. prin centrarea pe detalii. desprinse de arice suport intuitiv. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. reformularea sau simplificarea problemei. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. solicitatii). probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. mai ales. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). analitic. bazate pe metoda de incercare-eroare. b.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. Pe baza raportului analitic-sintetic. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. operand in profunzimea lucrurilar. a rezolva probleme. fiind yorba de creativitate. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala.perceptii. pe disocieri succesive. verificarea.scopul problemei sau starea finala. reprezentari. Problema se define~te prin trei elemente: . intuitiv-concret. iar dacii problema este noua sau complexii. intuitive. In functie detipul de gandire dominant. abstract-formal. 2. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. acestea pot fi: a. principiile. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. cu subestimarea detaliilor. . unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. 1. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. test·area ipotezelor. 4. care este 0 etapa foarte importanta. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. 5. Rezolvarea 3. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. reluarea demersului cele a~teptate. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). b. pe sistem. pe intreg.~em- &. solicitata de problema. a opera adecvat cu notiunile. imagistic.

ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. Argumentati. devenind.. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv.evidenta. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. Suprageneralizarea . nivelul de aspiratie. Comparati sinteza cu generalizarea. 7. profesori etc.spre ace a~l punct. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat.. Saltulla concluzii . la lipsa increderiiln sine. "niciodata". in general.Se refera la situatiile in Gare. argumentati ~1 6. c'. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. cauza. centralitatea 9. aparand predispozitia spre e~ec).Este yorba de a utiliza. a mai multor etape distincte din derularea unui proces.•. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. 10. 3. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. comunicare afectiva cu se~enul. dar ~i in sens invers. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . Polirom. ceea ce conduce la descurajare. "de fiecare data". 1996. 4.. 2. strategie euristicii ~i fnfelegere." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. Gandirea in "alb ~inegru" . evitate generalizarile rara temei. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. ori . Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Personalizarea . "Trebuie sa fii cel mai bun". dezavantajos pentru persoana in cauza. evaluarea altora sau a unor situatii. Psihologie generalii.ii.. Cosmovici.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. ~PLICATII 1.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. acesteia In sistemul psihic uman. 4. asupra situatiilor de viata sau a societatii. tip are de interpretare a propriei persoane.. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. Deformarea selectiva . cum pot fi remediate acele deformari. b. Aceasta gandire a lui "ori . rude. Judecatile realizate de catre parinti. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. neincredere in sine ~i in ceilalti. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. a unor categorii extreme. Utilizarea lui "trebuie" . 5. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. ~i modul de existenta a 5. dar ~i experiente ulterioare. In aproximativ 0 pagina. respectiv cele mai des intalnite. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. "totul"... numite ~i distorsiuni cognitive. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. 8.. 6. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". partial sau final. specificand caracteristicile acestora. I. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. p. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a.29 •. pnvire la esenta. in general. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. lucrurile sa fie gandite nuantat. C~ 'd reapta. astfel. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. 3. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. ca modalitati de operare a gandirii. a realitatii prezente sau viitoare. pentru autoevaluare. rude). Tendinfele dezadaptative ale gandirii. al unui proces de gandire. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. asupra celorlalte persoane. 196). au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. Conceptul este un produs specific gandirii. Ce se poate face? In primul rand. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. in paralel. IEmpatie = rezon~nta. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. 2. in mod concret. prieteni. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1.• Multifazic = realizarea simultana.

de asemenea. memoria este implicata in prezent. de interesele celui care memoreazii. creativitate. selectiv ~iinteligibil. practic. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. sunet. sublinieri. de subordonare . memorarea poate fi: a. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. Formele memoriirii: 1. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. tarii care viata psihica a omului ar fi. De fapt. Memoria este functia generala. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. desta~urandu-se. b. de varsta.unei bune piiqi din experienta de viatii. trairi afective.i formele memoriei Memoria. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. de gradul de cultura etc. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. este seleetiva. de asemanare . am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. mi~cari ~ideprinderi. pastrez. Ea are un caracter multimediat. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. 3. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. Gratie me~oriei. Chiar daca. fiinta noastra psihica. Helmholtz (Berlin) etc. . in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari.imposibila. seleetiv. Dupii prezenta intentiei. 2. Henri Bergson.2 Procesele . deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. Eu-l. gratie careia omul inmagazineaz-a. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. intreaga materie. este organizata logic ~i sistemie.7. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. 5. 2. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. este aetiva. cu un caracter situational sau contextual. respectiv fixarea. inferente. MEMORIA 7. Continutul memoriei este divers. piistrez. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. Prin valoarea sa adaptativa. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. efectuatii in lipsa intelegerii.incluziune. nu este persistenta in timp. conserva. Seeenov). dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. voluntara: este subordonata intentiei. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). . 6. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. inteligibil. este mijlocita. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. Astfel. Medic rus. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. considera. propozitie). idei. memo rare a poatefi: a. nu numai cea vie. M. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. Memoria este un proces psihic activ. Un celebru filosof. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. Totodata. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). scopului ~i controlului deliberat. este situaponala sau eontextuala. 4.contrast. pentru care nu am avea solutii de rezolvare.1 Definirea . este inteligibila. a scopului.. ducand la 0 invatare formalii. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. eajoacii un rol important in achizitionarea .i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. din punct de vedere structural. incepand eu intiparirea. cuprinzand imagini. meeanica. a experientei sub forma de amintiri. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei.. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. intelegere ~i rezolvare de probleme. Fiziologia sistemului nervos (1866). Emil DuBoisReymond. a efortului voluntar. Dupa prezenta sau absenta gandirii. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. proces psihic complex. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). cuvinte. in toate fazele. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. reactualizez). ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice.

5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. ajuta sa operam cu informatiile curente. In cadrul memoriei de lunga durata. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. pasiuni. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. 3. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. necesar. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate.. economica. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. convingeri. sentimente. redus. 3. tactila etc. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. de conditiile in care a fost achizitionat. simboluri. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. deprinderi. in functie de conditiile concrete. D. se pot distinge: a. utile ~i altele nenecesare. active.rie operaponala. este preponderent voluntara.logica.).25-0. pana a ajunge in centrii din cortex. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. atat timp cat este prompt sau lent. memoria semantici. stocajul senzorial. ci forme de memorare inegal productive. localizabile in timp ~ispatiu. eronat sau fidel. care face posibila perceptia.sunt memo. sa dureze pana la 0. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. daca elementele sunt grupate. 2. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. ea are 0 importanta deosebita. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). memoria afectivii: material fumizat de emotii. memoria episodica. memoria auditiva etc. inmmpinand deci rezistente. b. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. uneori toata viata. senzoriala (vizuala. Continutul ei. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde).b. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. cat ~iinvoluntar. G. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. auditiva. atitudini. memoria este: 1. distingem: 1. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii).deci ~i reactualizarea . daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. a1catuita din idei. operatii.ea fiind. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. inferente (argumente) etc. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. avea mai mult de 5±1 elemente. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. bine organizat. 4. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat..foartescurt. 2. scheme.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. atat voluntar. de situatiile deosebite etc. dar ~i de particularitatile de personalitate. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). inutile. 7 . daca se repeta de catre subiect. de experienta de viata a fiecaruia. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza.' Intrucat ne realizeaza. concepte. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala.in campulperceptiv). Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. Dupa durata pastrarii. de fapt.

>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. 4.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. eliminarea factorilor perturbatori etc. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. realizarea rapida a intiparirii. Volumul memoriei . devalorizate. nume ~i semnificatia unor date personale. 6. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. precum: a.3 Caliti. 2. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. de a Ie corela cu altele. starea de oboseala. A.>i informatii esentiale.. saniitatea. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. Factori subiectivi. care trebuie considerat 1. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. pastra ~ireactualiza. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. uitiim 1. detaliile.daca volumul informatiilor este mare. 3. trebuintele. Uitarea este un fenomen psihic natural1. interesele.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane.5 Memorie .i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. fapt care impiedica procesul reproducerii.informatiile engramate sunt cOJ:). locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . insuficienta consoli dare in etapa memorarii. uitarea situationali (lapsusuri.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1.32 7. oboseala etc. Mobilitatea memoriei . precum: 1. pe langa cunoa1. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. Triinicia pistririi . .>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. mobilierul. d. 2. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. Din pacate. atitudinile. a informatiilor.u~urinta memorarii. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. suparatoare. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1.. Promptitudinea reactuaUzirii .>i unitar). McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . Rapidltatea fixiirii . Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). volumul materialului . G.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. Daca uitam informatiile neesentiale. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.cu cat acesta este mai ridicat.. construirea unor noi cuvinte cu cele date. necesare. aspiratiile.cantitatea de material pe care 11 putem memora. fiecare acponand asupra celeilalte. . stabilirea unor puncte de reper. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). utile. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. cre~terea interesului pentru informapile memo rate.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:.>tergerea urmelor asoclatIve.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. Fidelitatea reactualizarii . Pentru a optimiza propria memorie. se identifica ideile principale.realizarea rapida. prin 1. 5. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. Thorndike). se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. precum: gradul de implicare a subiectului. a neutiliziirii informapilor. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. blocaje temporare). de efort voluntar adecvat.simultan sau secvential. g.r . modul de prezentare .>i ca un fenomen pozitiv. Pentru adeppi reflexelor conditionate. starile emotionale negative.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori.servate corect 0 lunga perioada de timp. uitarea avand caracter selectiv. denumiri etc. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. stresul. materialele omogene. L. experientele penibile. dar 1. c.>i necesar. scopul activitatii :viitoare. o mare importanta are 1. gradul de noutate a materialului . Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. penibile. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. vorbim despre fenomenul uitarii. b. lumina. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). Astfel. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. de a Ie modifica pe cele existente. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). 3. f. e. h. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. pozipa materialului in structura seriei . Factori obiectivi. 7.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate.>i srar1.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. 7 7.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia.inceputul 1. Ca fenomen normal. de a Ie reorganiza. motivapa.

din timpul cares-a scurs. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. ratele de uitare sunt mai mici. Semantic. apoi. 10. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. Ebbinghaus) 7 . numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie.. 40 ~ 20 o . nota!i toate cuvintele. expresiile pe care vi Ie aminti!i. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra.33 consumul de droguri ~ide alcool.J~. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. proceselor etc. 4. b. intampliiri etc.. in aproximativ IS randuri (±I). ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. eviden!iati. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. H..avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice".. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior.. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti.aimulte fenomene. in cazul vostru.. incruci~area doua sau m. Principii de psihologie cibernetica. Psihologul german. cu titlul . Ebbinghaus. de aproximativ 0 pagina.intre 5-20 minute. 6.in urmaunei decizii.5 = -= . ansamblul faptelor. Descrie!i. Vo/untar = care seface con~tient. 5. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. Verifica!i corectitudinea lor $i. caracteristicile esen!iale ale memoriei. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. particularitatile de varsta etc. 7. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. in aproximativ jumatate de pagina. M. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de~i evenimentul a trecut. Argumentati daca. deoarece intervine oboseala). in teoriile contemporane ale invatarii. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. Argumenta!i.Memorie:ji uitare". ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. . Mnezic = referitorla memorie. chiar dacii dinamica lor se pastreaza.iOO. 8. 1975. 211). contributiile sale fiind reluate. in mare masura. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel.1I!iJ Interferenfa = intalnire. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. devenita clasica.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. . repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). actelor. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator.alciituindun intreg organizat. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. apoi. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim.. adesea. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. Argumentati daca. succint. Trecut = care· nu mai este actual. propune §i utilizeaza (Despre memorie).. ~PLICATII .100 "" . ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. "" % ]. c. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). 11. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. in cazul vostru. 3. dupa care ritmul uitarii se reduce... d. 9. 1. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens.pana la anularea lor. Realiza!i un eseu. fie de 1-2 zile.. Pomind de la afirma!ia lui I. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele.p.

Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. fiinte. centaurul. pe euno~tintele anterioare. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. reprezentari sau idei nu apar din nimic. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. (R. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. b. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii.). trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". a limbajului. de situatii etc. IMAGINATIA . Prin intermediul limbajului. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. iar unul dintre obiecte are. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii.. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. radiocasetofonul etc. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor.1 Definirea .). Dymond). "lingu~itorului". Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. din povestirile lui Creangii. Principala sa opera este Etica. realizandu-se unitatea intre treeut. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. tipul "omului de prisos" (Oblomov). pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. ins a. posibilul. automobilul cu . ascultand expunerile profesorilor.este esential. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. 8. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. pe deprinderile deja formate. a gandirii etc. F. Astfel. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. balaurul cu ~apte capete. in plus. neexistand 0 orientare precisa. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. fenomene existente in realitate. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. ele se bazeaza pe experienta anterioara. Mai mult. in copilarie. Chiar daca primele discutii. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. caracteristice unui grup de persoane. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). principiu functional in situatii noi. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. precum ~ipunerea lor in relatii complexe.). care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. Setilii etc. elevii i~i reprezinta fenomene. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. participa activ. Filosof olandez. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. Aceste imagini. ciclopul. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. obiectelor Omul.34 8. simtirea ~iactiunea altcuiva" . ~i'a In procesul imaginativ. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. la randul ei. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. gandirea are un rol important. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. liliputanii din povestirile lui Swift etc.). terminata in 1675 ~i publicata postum. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. element. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. viitorul. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Emotiile ~iatitudinile afective. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. imaginatia exploreaza necunoscutul. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. prezent ~i viitor. e. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. Daca nu ar exista imaginatie. iar imaginatia.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. tipul "avarului" (HagiTudose) etc.

idei care nu au corespondent in experienta anterioara. Spre deosebire de Freud. Kafka). De~i are efecte relaxante. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. crearea operei ~idesavar~irea ei. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. dinainte cunoscute. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. . insa se considera ca. X). idei ~i senti mente inacceptabile. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. in esenta. exista imaginatie in domeniul istoriei. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. uneori. Personalitatea subiectului este puternic implicata. realizarea unei dorinte. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). Ma ocup cu acesta . Visul dureaza de la 10 la 15 minute. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. intr-o forma deghizata. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. creatoare ~ivis de perspectiva). Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). absurda (romanele lui F. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. sustragandu-se gandirii logice. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. In scrisoarea sa catre Fet. Popular. In functie de domeniul in care se manifesta. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. visul producandu-se in sfera incon~tientului. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. In functie de gradul de activism al persoanelor. in actul imaginativ. ci de a adauga ceva nou acesteia. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. imagini sau reprezentari etc. reveria prelungita este daunatoare personalitatii.35 8. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. deoarece imaginatia se desprinde de concret. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. A. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. S. deci cu cat sunt mai originale. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu.).000. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. ". reconstituirea modului in care se produce ploaia. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. psihologiei. Experimental. creatoare ~ivis de perspectiva). caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. Adler respinge aceasta functie a visului. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. Astfel.. Visul devine "paznicul somnului". imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Freud sustine ca visul este. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis.000.. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri").. geniu). pentru a alege din ele abia 1/1. fraze intregi erau inlocuite.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. literaturii etc. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. La nivel superior. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Se considera ca visul are caracter simbolic. De exemplu. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. originalul). aceasta idee se regase~te in textele tibetane. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare.

ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. dar au fost prin~i de politie. dar numai 20% sunt colorate. Dege{ica. in cauza.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. modificari ale ritmului respirator. sete. rar aparand cele tactile. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. ca forma a imaginatiei.36 -. cu ajlltorullor. caricatura. poate ajunge chiar sa se ridice. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. dar careseapiieQ_n~tiimei. construiti. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. 2. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. dureaza intre 3 ~i 60 minute. 0 persoana cunoscuta . sau ca un animal care apare in vis sa fie. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. care nu pot fi transpuse notional. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. ale expresiei faciale. miniatura. "piidure". 4. "lac".cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. identificand procedeul prin care a fost obtinut. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. ). sa se poata manifesta. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. de fapt. 3.. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti.).cente pe care vi-l reamintiti. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. inaccesibile in ordinea gandirii. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. in medie 20 minute. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). F antasmii = produs al imaginatiei. neverosimila. termice sau olfactive.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. dereglari functionale interne (acestea. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. In acest scop. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. de fapt. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. in primul rand. explicarea ei. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. . dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. nu-~i amintesc visele. ale batailor inimii. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. Sentimentele se transforma. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor).. constituind 0 experienta la care participam afectiv. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. pe care ni Ie putem aminti. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. in somn. premergi:itoare (adesea continuam a invata. Visul. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). Incon:. Arhetip = termen preluat de C. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). In cazul somnambulismului persoana. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. anuntand survenirea unui aspect patologic. nearisirea camerei etc. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. acestea fiind indispensabile unei existente normale. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). G. Visele pregnante.inrudit cu visul ~ireveria.$i). nu insa foarte puternici (spre exemplu. absurda sau halucinatorie. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. senzatii interne (foame. creionul cu gumii. notati tot ceea ce va amintiti. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. impresii din perioada imediat. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). intens ~ipe care 0 consideram reala. Totul devine intr-un fel posibil. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu.

...... nerelevant..... aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput...... Activitatea perceptivii intentionatii. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului..... in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere)... selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora. ascuns. numiir. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii.. poartii numele de .. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv. 7.-. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii....nu sunt singurele caracteristici strict umane... Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli... comparare..--- completarea Cll anumite ---..riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii.. 2. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii..-etG. inteligibila. .. 5.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii.....cuvinte adecvate contextului dat..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ.. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1... abstractizarea.aceste douii caracteristici revin memoriei umane. conceptuale.. .... 2..este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu .. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza).. ... se define~te drept Spiritul de . existente intre 5... I [It':l!illr. 3. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat. 6... logica in . are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative.. sinteza.... .. orientatii spre un scop.. 4. spre diferentii de cea animaHi. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei. 3. Precizati douii dintre s:. observape Receptorul- .. cuvant. . formale mediul intern 6. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. Perceppile ...... mediata .. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.. man.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor. 4... Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. mecanica. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. rapiditate ~i observape (observatie). mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. ceea ce este slab.. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos. imagine bogata In continut/imagine schematic a... comparatia. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor... ci presupune mijlocirea limbajului .. generalizarea etc.aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii.. analiza..... ..

a. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. lmaginatia.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. 1. Precizati formele imaginatiei voluntare. iar imaginatia.tratarea ~i creativii a omului. sinteza. se poate vorbi de. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. ca proces de adaptare activii a. b. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. participa activ. c. viitorul. dependenta de nivelullimbajului. Ii 2. c. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. d. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. b. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial.. imagine~ mentala are un caracter secundar. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale.reconstruclii operatorii". imaginea caracteristicii fiind schematicii. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. ci in baza percepliilor anterioare. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. Imaginatia. c..1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. se oferii date suplimentare. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. b.). b. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. c. Daca nu ar exista imaginatie. posibilul. abstractizarea etc. Mecanismele limbajului. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. reprezentarea nu este continuarea. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. reprezentiirile sunt deja . Astfel. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. salt pe care il va realiza gandirea. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. imaginalia exploreazii necunoscutul. subiect (spre exemplu. neexistand 0 orientare precisii. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. accesibila cotidian. Piaget. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. a. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare .figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. Mai mult. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. in linie dreapta. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. Dupa cum sublinia J. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. intr-o anumitii miisurii. la randul ei. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. a. a acesteia. caracteristice. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. deoarece imaginatia se desprinde de concret. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. d. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. i . important in desIa~urarea activitatii intelectuale.

' .:n~~.l . .. [.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ. ~ ~ '~ ~ .( + ):. x..-.1tiei 10.J . g'·I¥"'. <::'Ift1 'i ~ ~ :....5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.".. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '..3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'. ~~.2 9." ..3 9.1 9....~~. 'I~ i riii . 1\..~." '..~.4 9.~.' ry. I'.~ !t1 '''''1'.~i.~~~·:U.'~'I~...... .i m..- .'i L 4~ %W I I II . Atentia . '.~" . ~ 10.39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.2 Formele atentiei 10..~%f*" ..~ . Limbajul 9.

Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. c. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. uneori. mergand pana la construetia artistica..corectitudinea transmisiei mesajului.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. 3. codul.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. mimica. declan~eaza ~i se regleaza). receptorul sau destinatarul .se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. intre doua persoane. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. Cea mai simpUi schema de comunicare. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). emitatorul. completitudine .iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. Norbert SILLAMY 9. Forma de baza. 4. de comunicare . adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. d. in general.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. ca activitate.eel care produce ~itransmite mesajul.enta lorin aparitie. b. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii.presupune asociatii verbale de efect.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. ludica sau de joc . problema constituind-o. de cunoa~tere . semne grafice. canalul de comunicare .de substituire a unor obiecte. ceea ce ele exprima ~icomunica.. fen om ene. . Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. pantomimica. LIMBAJUL 9. in acest caz. lumini etc. prin intonatie. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. periferic al vorbirii. pauze.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului.3 Func.. ritmul vorbirii.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. b. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. 6.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. cuprinde urm. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. relatii prin formule verbale sau alte semne. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . expresiva sau afectiva . in cadrul 7. termenii de comunicare.corzile vocale fixate in laringe. In Iimbajul comun. 9. semnalul . Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii.i caracterizarea Iimbajului.mu~chiul limbii. in limitele unei arii determinate. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. accente. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.40 9. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. buzele. permite explorarea ~i investigarea realitatii. persuasiva sau de convingere . de reglare sau de determinare . faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. gestic a etc. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . e.. cavitatea bucala ~inazala. simbolicii de reprezentare . fidelitate . apaetc.1 Definirea . de rezonanta . 2. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii.~toarele elemente: a. fonatoare . c.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. ciocniri de sensuri etc. ritrnica. 8.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul.cel care receptioneaza mesajul.

Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. explicit. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. dar. catharticii . mimica. rezultatul onstructiei mentale. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. sunt simple sonoritiiti. eliminiim neclaritatile. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. individuale. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Initial. incitand atat latura intelectuala. lent. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani.4 Raporturile dintre Iimbaj .limbajul contextual. iar treptat. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). timbrul vocii. accentul. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. 9. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. complet ~i accesibil. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. in raport cu planul initial. Astfel. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. Treptat. cuvintele nu spun nimic copilului. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. Cu toate acestea. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. tonatie. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. 2. dobandesc semnificatie. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. de detensionare nervoasa. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. ~ . Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. notiuni. afectiv. elaborarea lui realizandu-se. . Astfel. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. scheme Ie articulatorii se consolideaza. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. limbajul scris trece in limbajul oral. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. cu atat ii este mai bogat intelesul. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. imagini. ne precizam noua in~ine intelesurile. comparatia. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. relativ. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . 9. . in special. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. personal. La nivelul sistemului psihic uman.este accesibil rara a se recurge la date percepute. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. In ontogeneza. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. de regulile gramaticale ~i logice. b. limbajul oral imbraca forma: 1. reprezentarile ~i gandirea. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. sinteza. cu gandirea. dar ~i inimii. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal.41 unei dezbateri colective. prin verbalizare. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). Fiind fata in fata. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). in ontogenezii. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . cat ~ipe cea emotionala. mimica.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. 9 . a capacitatilor intelectuale. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. In cazul dialogului. la inceput. Noul. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. rsonalitatii. ~i anume. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. iar perceptiile ~i reprezenHirile. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. Totodata.). personalizate. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. pana la automatizare. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. In combinatorica imaginativa.

A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. ani . nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. . se executa ordine simple. mai ales la nivel cerebral. Spre exemplu. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. ontos "fiintii. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit.diaziilimb. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. mai apoi. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. primele sunt dominante. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. proiectare. apa etc. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. masura eonstituirii sale. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. Cercetarile efectuate de J. Spre exemplu. Totodata. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. ba etc. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. IJI . elementelemobile ale fetei. Verigii = element de legaturii. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor.ilegileeidedezvolta. inteligibila. la. cu noi in~ine. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. precum: mama. el devine principalul instrument I . dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. 1964).-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. apoi. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon.. ~PLICATII 1.• . de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). eu deformari fonetiee. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau.e. pa. De la act la gandire. Ontogenezii = provine din grecescul on. rara respectarea regulilor gramaticale. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. 4. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. Li~gvisticii . ' 3. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). 2. Editura Stiintifiea. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . beneficiind de comprimare. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii..~tiintacaresu.. Pe oniricii. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. papa. cu sine §ipentru sine. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". existenta" ~i logos "studiu". formate din cateva cuvinte. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. ~ Posedand de II i autonomie functionala. in urma interiorizarii limbajului oral. apare limbajul asonor. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. . iar cele din urma recesive. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie).

De aici. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. Din punct de vedere psihologic. spontana. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. echivalenta cu stimularea senzoriala. Acestea ajung direct la cortex. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. Traseul specific. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti.-. atentia prezinta urmatoarele forme: . mobilitatea stimulului. bulb. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. localizat in trunchiul cerebral. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. aparitia sau disparitia sa brusca.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli.1 Definirea . cu un efect de scurta durata. Un rol important. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. Astfel. mi~carea stimulilor etc. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. ATENTIA . bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. partial. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. revine mecanismelor verbale prin care . in declan$area ei. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. 10. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . sa fie eficienta.). Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. avand functii de activare. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate.. atitudine pregiititoare. dar apoi dirijat voluntar.--------. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. imobilitatea sau tacerea. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. ocolind sistemul reticulat. Ea reprezinta un reflex de orientare. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. iar alte obiecte trec neobservate. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. in plan subiectiv. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. nefiind provocata de orice modificare a mediului. Sistemul reticulat activator ascendent. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. 2. Ea este superioarii atentiei involuntare. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. precis. atentie jocalizatii.Atentia involuntara este neintentionata. protuberanta ~i mezencefal.10.e ia decizia de a fi atent. altele vag. . cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii.2 Formele atentiei . 2. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. contrastul dintre stimuli. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. prinintermediul cuvantului. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos.ealii. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. la inceput.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. 10 .Tra~espeeific. cu rol in. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. noutatea lui. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. 2. dintre care cele mai importante sunt: I. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie.. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei.

. experienta profesionala.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I .. a planului de actiune etc.irile atentiei . Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. duce inevitabilla obosealii. '? F f A • •• urmeze. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. 0 idee. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. In activitatile pe care Ie desla~uram. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. voluntare ~i postvoluntare. . atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. fi I . Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. a expunerii lacute de catre profesor. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I .obligatoriu pauza. interesul. Atenp.consecintelor negative ale nerealizarii ei. preocupare. . W . in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. cu ace]a~i grad de claritate. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . 0 . ele nu pot fi disociate. gradul de antreunc. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. de structurarea optima a activitatii. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. inhibarea celorlalte.). Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. lavora lee ucru. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. spontan sau dirijat. care reclama 0 atentie deosebita. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent.a interna §i cea extern a sunt complementare. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. eSla~ura a. acest.. in campul atentiei. in plan mintal. intr-un moment sau altul. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. In 1887. unor contramdlcatle. . domina una sau alta. incordare. trebuie rationalizat timpul de lucru. t' I 4. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. prin exercitii.). iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. odihna. Dupa directia principala de orientare a atenp. 3. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. con§ lintel. perturbatori etc. Este conditionata de complexitatea stimufului. •• fi ru sarcma prolector -. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. antrenamentul special.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. A ' ~ • w . de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. a gesturilor noastre etc. iar lipsa lor constituie insu~iri.. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. Opusul ei este instabilitatea. Dupa felul in care se fixeaza. De aceea.. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. • ' eli. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. a§teptare. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii.. la persoanele obosite sau bolnave. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. actiuni. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. Dupa obiectele la care se refera. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. Presupune fix area asupra unui obiect. atentia voluntara poate fi: contemplatie. " II. Stabilitatea aten. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. de varsta. a obiectelor din mediul inconjurator. de natura sarcinii. analizarea propriilor sentimente. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). La randul lor. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. §I e 0 a oua zona. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. raurirea. Odata dobandite. s!mul~an.. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . trasaturile de caracter ale subiectului etc. sornnul etc.. amintiri). comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. ung . unor mterne. a unei sarcini ~i neglijarea. 7 .3 insu. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra.• umll externe. doar. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). Oricat ar fi de bine organizata.

In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. respectiv fixarea pe un singur obiect. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. In starea de betie etc. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. Sranta Tereza. Maniacul. . povestesc unui arbitru ce au viizut. in accesele de excitatie. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. Totu~i. Chiar mai mult. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta).e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. apoi. Spre deosebire del extaz. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. De~i nu sunt valorizate negativ. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. respectiv atrofia atentiei. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc.xtaz (este yorba de cazul sau particular. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. care cunoa~te numeroase manifestari. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. desigur nu de 0 maniera patologica. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri.). dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. 2. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. ca stare de inactivitate.zgomot puternic -. un obiect oarecare ~i. 0 "moarte aparenta". misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. de surescitare extrema. vorbindu-se chiar de zile sau de. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. manifesta 0 mare agitatie. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. Aptiiudine sarcini. ochii se Inchid. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu.. ci la. contopirea cu divinitatea. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. stomacului etc. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . gesturi. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. Atentia. ci de acela al patologicului. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. survenind In cele din urma. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. 1) rugaciunea in gand. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. in aproximativ 0 jumatate de pagina. Argumentati. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. un tip de obiect etc. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. prezenta la toate animalele superioare. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. de 0 epuizare a aten{iei. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii .plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3.' . Sistem talamic =. tara Insa sa se piarda con~tiinta. fenomen sau idee. 5) trairea Inca instabila a extazului. de aceea. Poate fi yorba. . identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. ". se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. diferit de la 0 persoana la alta. 0 ctivitate intelectuala extrema. iutr-un interval foarte scurt. . QL 10 - .5xe. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. persoane afective ~i uestapanite. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. nevralgii. emotii. insomnii etc. ca urme ale cuielorrastignirii). N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. ci doar de un monoideism relativ. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. concentrata pe 0 singura idee. ale atentiei. de asemenea. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. ldeile permanent de dureri de cap. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). Ie apar pe palme pete ro~ii. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. afective (sunt fenomene de autohipnoza). frica de spatii deschise care sau inchise etc.

confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. centaurul. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. existente ca obiecte de sine statiitoare.) . privind mai ales limbajul ~i activitatea. cat ~i a unor diferente.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. la nivelul imaginii perceptive. 2. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. dar. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. gandirea. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. sinteza. au fost generate. selectare. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). Astfel. reprezentarea. asigura adaptarea la acestea. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. asociere etc. imaginatiei. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. afectivitatea etc. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. transfer etc. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. iperceptia. 1. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. identificand procedeul prin care a fost obtinut.). In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. Degefica. de asemenea. ). de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. de legiiturii informationalii elementarii. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc.con~tiintii etc. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. De asemenea. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. sunt generate produse noi. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. miniatura. evaluare. sunt componente ale campului de . Mult mai evident este rolul perceptiilor. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. radiocasetofonul etc. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. analizatorilor. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. 'detinute anterior. procedat. are un caracter obiectual.este yorba. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea.. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. In . dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. interactiunile cu alte procese. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. adaptarii.). Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. spre exemplu. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. in schimb. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. Creionul cu gumii. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. creionu/ cu gumii. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal.

:<~-.. ill .4 13...1*.'. niotivatiei .: "'.".'."..'.3 Clasificarea. 13. Etapele actului voluntar Calitatile .'-1 ~~ I· '. _ -. 4.1 13.14..3 Sistemul motivational: niveluri structurale .. !! .4 Formele motivatiei .i"''''''''..proceselor afective' ". 1/:.W2''t... .~ .. ~~~_.. 11. ~ ~I""" . :1. .. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.2 Functiile ..2 Partlculad'tatile afectivitatiL.2 13..-.X..~vl .5 13.6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -. .('.. 11..•.. I~ ~.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2. .t~'> ..~ I '.i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.... I'~. ~. -~'> .3 ..0..:"< .11'1.3?~-.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.1 Dehni~ea.2 Clasificarea deprinderilor .4 Rolttl proceselor afective h . I! • ~ . Afectivitatea 12.. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·. 12..>1F·.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.... . Motivatia • 1l. 11. Activitatea voluntara 13. vointei .-:mt(-~?r .5 Optimumul motivational 12. ' 12.... :·::mL.~i caracterizarea ~fectivitatii 12.~ ' .< ..47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11. Deprinderile** 14.3 13. _'~·..

pe de 0 parte. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. s-au format fn decursul filogenezei. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. specifice numai omului. ell intreaga personalitate. MDTIVATIA . Ele sunt idei-forta. Motivatia este un rutru al influentelor externe. fUnd fnnascute. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. De satisfacerea lor depind cele superioare. fie ca sunt innascute. b. cu dorintele. e.foame. funetia de selectare. de a $ti). Co. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. iar pe de aHii parte. Trebuintele sunt forme relativ complexe. f. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. A. innaseute (biologice $i functionale . ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive.vi. de fapt. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. cu interesele etc. SiIIamy). Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. . atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. 11. legate.. bine organizate $i puternic integrate. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. impulsurile etc. g. c.1 Definirea . b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. Stari motiva(ionale simple. Interesele sunt forme bine structurate. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. in special. in functie de conditiile prezente. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. ce pot fi: primare. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. respectiind 0 anumitii ierarhie. e. intentii etc. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. . tendinte. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. 0 parghie a autoreglarii individului. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. 11. in: a. prefiguriind. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. tendinlele. valente. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. PUline dintre formele motivaliei. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. a interactiunii cu mediul socio-cultural. Co. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. 11. Interesele pot fi: personale ~i generale. natura ~i despre soeietate care se . scopul final al aqiunii. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. slab organizate care cuprindpulsiunile. fie ca sunt dobandite. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. deoarece apar in urma unei deficit) etc. convingeri etc. numitii "piramida trebuintelor". sentimentele.). Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. ea fiind eauza interna a eomportamentului. sete. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. impulsioneaza spre actiune.II. dobandite (trebuinte materiale. d. pasiunile. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. cele mal importante fiind: a. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. decat sa renunte la convingerile sale). dorinte. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. b. trebuinte sexual e) $i secundare. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. relativ simple. con~tientizate sau necon~tientizate. interese. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. spirihlale $i de comunicare). afective $i volitive. pozitive ~i negative.). teoriilor despre om.

Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. fiind yorba despre un reflex operational. alcoQlului saudrogurilor. h. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. totdeauna. majore ~i minore. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. in 1935. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. supraaprecierea dificultapi sarcinii. In situatii complexe. b. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. 2. canal de glisaj (3). bataie. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie.. intrinseci ~i extrinseci. de a se simti bine in compama unar persoane. un ~oc dureros. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. a culturii. excursii etc. Dare daca Ii s-ar aplica. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). in nevoia de a ~ti. in interesele ~iin trebuintele lui personale. Criminalilor deosebit de violenti. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. Daca se iau in. Motivul este mobilul care declan~eazii. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. in mod repetat. pedeapsa etc. depozit pentru hrana (2). ci el interactioneazacu alte motive. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat.4 Formele motivatiei . Formele motivatiei sunt inegal productive. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca).. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. SilIamy. pozitive ~i negative. se schimba. a educatiei etc. de aceea. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. 11. reunind cognitivul cu valoricul.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. . T. temperamentul.). caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. de a cunoa~te. altruiste ~iegoiste etc.. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. particularitatile concrete de actiune etc. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. atunci cand intind mana sa fure. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. motivele se sustin unele pe altele. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. subaprecierea dificultiipi sarcinii. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. odata cu inhalarea nicotinei.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. de catre N. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. contribuind la illtarirea motivatiei. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. de' exemplu. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. 2. caillele este "silit" sa saliveze. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. actiunea. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). orice conditionare are ~i deconditionare. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. considerare ~i alti factori. 11. existand doua situatii: a. Burrhus Frederic Skinner. Motivele pot fi: individuale ~i generale. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. ajungandu-se la e~ec. Motivele sunt considerate. precum: varsta. hotilor de buzunare. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. 3.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. aflati in inchisoare Ii se •.

i!:tlJ:i . care i~i pune aproape egale. 3. Tematica normativii . cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. Activarea existentei . dar au orientari realizarea unei alte activitati. careorienteaza. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. 4. trebuinta sexuala) . ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.cuprinde nevoia de societate. alte nevoi de ordin material). satisracandu-se succesiv.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. r~acfie. amprenta asupra conduitei noastre. cele mai frecvente. de a-i conduce etc.. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. nu privind. se instaleaza 0 stare tensionala. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. conduce la dileme 1. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. de obicei.. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite.domeniul trebuintelor vitale (hrana. Conflicte de apropiere-evitare. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. expresiva. '. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. Pentru a .diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere._ . de a crea etc.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. de colaborare. 4. Thomae. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. . caldura. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului.dorintiide a realiza ceva. apa. 2. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. De obicei.stare de excitatie (foame. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale.-" ~'llIlr-'__ -~ . 6.E!:. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. de comunicare. -----1 f ~'. de aventura etc. fuga de plictiseala ~imonotonie. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. Tematica integriirii sociale . Valente==.). !?t9!ggi<::e.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale.. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative.. In masura in care aceste diferite. dorinta de a ciilatori.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii.~"'$l!!!IlII~.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. =·0. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1.. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. Elabora~un text. alegerea activitati se ordoneaza in timp.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. Tematica reglativii .J!!9Q1. etc. g. preocuparea pentru propria securitate etc. . de a atingeun obiectiv.!"~ -~~-_=---<'1.nevoia de varietate.erealizeze. Nivelul de aspiratie.. dorinta de a depa~i pe altii.atde un scop. 3. 2. Desigur. Tendinta spre afirmare socialii . .ambitia. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. caruia tehsiunea se reduce.==_. :::Jonr:. de a-~i realiza aptitudinile. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . posibila ordonarea. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. sete. de aproximativ0 paginii. la realitate. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. 5.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. tematica erotica. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. independent de vointa. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. induce dificultati in luarea deciziilor.nevoia de a fi competent. de a participa la spectacole.. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin.ext)care este motiv. dar sunt de orientare diferita. 'pulJ. = _. ai prejudecatilor. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. 2. de a cunoa~te. ~PLlCATII 1. Prolectiv = (in cont. apare conflictul. Atunci cand nu este insa 3. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.

Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. Fr. intreg organismul: tinuta. mersul etc. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". inro~ire. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. gradul de con$tientizare. subliniind rolul energizant. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete.. in momente de timp diferite. care exprima fie scaderea. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. altele ne indigneaza etc. fie in a. A. tremurat etc. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. deoarece "in domeniul afectivitatii. transpiratie. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. jurul polului negativ. adica apartin unui proceselor afective. P. polaritatea proceselor afective. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. durata. procesele afective sunt subiective. i2. au caracter involuntar. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. a~a cum scria Vasile Pavelcu. placere. cat ~i al con~tientului. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. altele. Astfel.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . Debus. in clasificare. Littmann Ie denume~te "emopi".). iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). c.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). exprimata prin paloare. obtine urmatoarele categorii: 1. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. schimbarea vocii. de orientare ~i de directionare a actiunii. proceselor afective. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. nivelul de elaborare a triiirilor afective.). in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. mobilitatea proceselor afective. unele evenimente ne bucura. spontan. de la 0 emotie la un sentiment). neplacere. ritmului cardiac. in timp ce. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. altele ne intristeaza. evident. placere-neplacere. Pavelcu ~i P. deprimare etc. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). unele fapte ne produc entuziasm. Psihologul Mihai Golu utilizand. intensitatea. Cosmovici). procesele afective au valoare motivationala.12. fiind conditionate din punct de vedere biologic. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. in 1937. b. Mai tarziu. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. 4.). Ele cuprind: a. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine.ne place sau nu ne place). in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. b. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. iar V. Din viata sentimentelor (1969). in bolile pulmonare predomina starea de . mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). Procelele §i trairile afective primare sunt innascute.1 Definirea . Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. AFECTIVITATEA 12. la stadiul secundar care presupune 0 1. gol in stomac. Astfel.

Janet). Psihologul A. sentimentele. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. de regulii. Ele cuprind: a.."""-=-=~~.) ~i negative. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. Ca generalizari ale emotiilor. Din punct de vedere valoric.. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii.. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. difuze. spunea V. constructive (sportul.. ci la nivel de personalitate. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. a muncii ~i a disciplinei.52 iritare etc. relativ stabile. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii.priza. acceptul §i bucuria). emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. organizeazii conduita (W. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. sUl. de lungii duratii. c. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. dnd situatia este nouii. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. psihologul american R. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. Comportamentul afectiv perceput de altii. procesele afective indeplinesc ambele roluri. care sunt triiiri afective complexe. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. ". patriotismul. anticiparea. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. doband'tte. Existii 0 mare varietate de emotii. prin starea de agitatie difuzii. declan~eazii ~i regleazii conduita. Procesele ~i starile afective complexe sunt. 3.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. desfa~urarea lor tumultoasa. avaritia. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. organizeazii. furia. asociata cu deceptii. nobile. Cannon). Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. care orienteazii. starile de afect sunt triiiri impulsive. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. creatia artisticii etc. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. a aspectului exterior. intense. Altul (gelozia. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare.sentimentele estetice (admiratia. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile.). 2. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. se aflii in propriile noastre vibratii afective".) .sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. B. in realitate. pesimism etc. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. lectura. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. . S. stabile. dezgustul. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. extazul etc. oarbe. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. sentimentele pot fi: . Plutchik 12. Paveleu. Procesele afective complexe cuprind: a. . fiind considerate. rasul exploziv etc.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. sentimentul indoielii etc. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. b. Sentimentele "imnt emotii repetate. care potenteazii activitatea. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. a conduitei etc. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. prin mobilizarea energiei psihonervoase. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. tristetea. fanatismul). b. de mirare ~i uimire. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. care sunt tdiiri afective foarte intense. sentimentul datoriei etc. dezorganizeazii conduita (P. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. ele fiind surse suplimentare de energie. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. pasiunile pot fi pozitive. . avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. stabile ~i cu intensitate moderata. anomalii ale afectivitiitii. vicii care conduc la comportamente bizare. pasiunile.) apar pe baza perceperii frumosului. "Cheia intelegerii altora. fie cii este yorba de artii. c. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. transformandu-se in trasiituri de caracter. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. care rezista la factori perturbatori. groaza. violente. de unii psihologi. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). chiar daca sentimentele se nasc din emotii. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. de natura sau de actiunile omului.

a le ca aproape mtreaga personalitate. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. ~ w . expresivitate ~iconduitii. in diferite contexte. 1.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. confuze. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. in care se recunosc iubirea ~iura). Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. I - --- -- . fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe).cazul geloziei. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. presupune stan tensionale. dar care explica formarea sentimentelor complexe. care nu se poate dovedi experimental. iar injur de 8 luni bueuria. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. la 3-61uni rasul. patriotismul etc. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul.. Aceasta nu survine insa automat.am ~ __ .::iIl. ~LICATII 1. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. v1etn afect1ve. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. d ' . Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. 10/11-14 ani 14 18' . Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. fluctuante. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. atitudinilor.. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. plus nevoia de a fi afectuos cu altii.m~ an I.. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. d . pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm.. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora." ~ rii~~. nici 0 frustrare. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale.'::4u::d. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. are un caracter dobandit.. admiratia etc. ~ . astfel meat sa devina posibila interventia vointei.:. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. insopt de totala intoleranta fata de adversari. la 2 luni apare plaeerea. 2.. la 4 ani eel de maudrie. idee. . nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. _ . ci ~i in privinta gesturilor. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. Toate acestea. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. se nuanteaza. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). It fi' d b d I' sl. ele tind sa se combine.m vor a e. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. La 18 luni se manifesta gelozia. ar ~1pnma 1U Ire. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. in mod repetat. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. b'Apare cnza de 1dentItate. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. spre exemplu un sentiment. masura ce mamtam m varsta. la 4-5 luni frica. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. pe __ "_ . .. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. 4. este combinarea afectiva. Kant). Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi.de avere. asemanatoare). La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. Un fenomen de lunga durata. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar.incompleta. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. de a coopera cu adultul).' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. 0 cou:p 1c~re a. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. P OSl'b'l' . tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. sentimentul datoriei."' 3. . eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. Ie traiesc. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. admi[atie. diferite stari afective. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. a~ament exageratrata de 0 convingere. Atunci cand nu apare nici 0 bariera.

aspiratie. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. atentie. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. Spre deosebire de I. 13. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. presupun folosirea unui mijloc.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). P. B.1 Definirea . ponderea ~i modul de combinare. motivatie. caci 54 ~~- 13. 2. semne ~i simboluri). a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. imaginatie. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. ajungandu-se la deprinderi. deprinderi. 13.i caracterizarea activita. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. dificultate. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). Prin urmare. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. introversia. spiritul de riispundere etc. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. postliceal ~i universitar. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie.2 Structura activitatii . prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. ontogenetic. Intrucat. in domeniul inviitiirii. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. activitatea apare in doua ipostaze. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. Ea nu se reduce la memorie. imaginatie. SKINNER (1904-1990) - . pot fi: musculare ~i ideale. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. Din punct de vedere psihologic. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. atitudinea fata de sarcini. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. care raspunde la intrebarea: de ce? .Motivul (trebuintii. extraversia. vointii etc. in structura activitatii intra: . blocul de comandii intern. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. Activitatea. satisfacerea motivului). In acela~i timp.Scopul (respectiv. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. gandire. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. de elaborare anticipatii a scopului.Mijlocul (cuno~tinte. de gandire. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. ~i a unor teste sintetice. memorie. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie).13. giindire. b. 3. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. F. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. 2. unelte exteme etc. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . cu grade diferite de complexitate. ci una reciproca. Jocul este.3 Formele activitatii . fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. aflate in interdependenta: 1. insii nu dispun de un motiv propriu. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate".a componentelor psihice). blocul extern de execupe.). se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. in sens general. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. procesele de elaborare a planului. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ).) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). The Technology of Teaching (1968). in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. exista: a. In diferite forme ~i variante de activitate. Mai mult. interes. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). in orientarea ~i selectia profesionalii. 2. afectivitate.). imaginatie etc. ideal).

Articularea motivaponalii. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. eventual. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. n-ar fi posibila continuarea actiunii. chiar ~i in conditiile in care. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. 4. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. L. 13 13. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. realizata in urma deliberarii. a renuntarii). in calitate de proces psihic. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. Din punet de vedere psihologic. uneori. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. in plan mintal sau exterior. politice. intelectuale. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. Executia are caracter secvential. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari.tocontrolulpresupune con~tientizarea. 4. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. opiniile contrare. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . Efortul voluntar nu este innascut. ea constand din succesiuni de operatii. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. 5. dificultatile.vointa. Au. ulterior. 13.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. stabilindu-se. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. vointei . c. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. materiala sau internii (de natura fiziologica. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. mijloacele adecvate de realizare a scopului. principii. Adultii eonstituie. rabdarii. J. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). ajungand sa-~i dea comenzi singur. Limbajul are rol reglator in declan~area. Rezultatul final. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales.in evolutia sa. Vagotski considerii cii. face posibila elaborarea planului de actiune. Ie interiorizeazii. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii..i caracterizarea voin. pentru copii. 2. pentru . sociale etc.a-timentine hotararea luata. 3. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag.. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . scopul nefiind realizat. pe care. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. idealuri morale. ordinea realizarii lor.. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. prin intermediul mecanismelor verbale. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. Astfel.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. In depa~ireaobstacolului. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. 3. 5. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului.5 Etapele actului voluntar Vointa. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. iar dupa caracterul produsului. emotionale. scopul urmarit. Analiza ~i lupta motivelor. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. 2. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . atitudinea fata de activitate etc. 4. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani).& Calititile . ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. aparent. Luarea hotararii. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Ea are caraeter normativ. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. severitatea criticii etc. Dupa natura componentelor domjnante. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia.4 Definirea . prin conexiune inversa."vreau X"). motivelor ~i proceselor intelectuale. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. psihologica).

automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. Putem tu~i ~i intentionat. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. Considerand. stimul dureros. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol.cnecesaf--c.apoi. discutati posibilitatea ca actul deciziei. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. atunci cand vrea. iar 'ineficienta lui. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat..97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. scopuri. Actiunile de con~tient. de procedeele. 2. transpiratia etc. devine 0 trasatura specifica. dar multiple. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . caracterul voluntar.Buridani-a pus ill iesle. Veleitate = vointa deficitara. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire.. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. Actiunile voluntar.apoi. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. Formati grope sau lucrati pe perechi. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. 9. ca punct de plecare. integrate in structuri mai complexe. devin trasiituri de caracter . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.a.auza. respiratia. respiratia. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. Ce este vain/a?.. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. care comanda numai mi~carile. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. " 10. retragerea bratului sau a piciorului la un . Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric).~p_ersQaIl. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). proces etc. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. cum ar fi sugerea. De asemenea. lipse~te mult de la ~coala. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. intreprinde unele actiuni in prelungit. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. del'rinderi..Argumentati raspunsul vostru. 0 cantitate suficientiide ran. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei.56 omul delibereaza. 5. Pe langa repetare. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. este corespunzatoare dorintei.. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. putem influenta 1969. de care este con~tient.. slaba.. launtric. cat ~i ill stanga stanoagelor. la om se manifesta insa ~i deprinderile. mijloace etc. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. de exemplu." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. inghititul. in fi reglata prin cuvant. (. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca.. tu~itul. 0 actiune voluntara. cu amanarea deciziei. Editura ~tiintifica. moment. unui adult ii este frica de caini. !ipsa de vointa. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi._sa_atinga~i Abulie .lara motiv. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru.. al alegerii.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. dar in caz reglarii prin vointa noastra. Daca 0 actiune poate partial. nivelul de maturizare necesar. indispozitie. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate._este. nu poate. functionarea con~tient. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie.) urmare~te. Datoritii acestui fapt. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. esentiala a omului..Inainte de a pleca de acasa. prin autocomanda. (.. In afara de actiunile voluntare. cursul unei conferinte. In aproximativ jumatate de pagina. ea poate fi supusa anumite limite.. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat.. 8. riisul. 3. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.) unor actiuni involuntare. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive._ill_c.p. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. pentru formarea unei acest sens. b) 0 persoana. 4. = deficienta a vointei. d) Cine nu vrea cand poate. fenomen. descrieti relatia vointei cu acestea. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. 13 ~PLlCATII 1. dar IlU le finalizl:aza. apoi. Astfel. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. 6.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. putem sa ne reglam voluntar. 1300-1358) ~i. Bucure~ti. cum ar fi salivarea. Calitiple vointei. (. atilt ill dreapta. Astfel. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite.

i interac. controlul $i autocontrolul executiei. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare."". consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. de gandire $i senzorioperceptiva. dobandind stabilitate. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. semnaliindu-se erorile.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. 4. iar dupa aceea a cuvintelor). . prin exercitiu $i consolidare. precizie $i viteza. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. corectarea lor fiind foarte greoaie.deprinderi complexe (scrierea literelor. de stapanire a unei actiuni sau operatii. scrisul. a dactilografia) etc. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati.iunea deprinderilor . elaborate con~tient. ajuca carti). Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". fiind actiuni stvoluntare. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -.demonstrarea actiunii. iar scrisul 0 deprindere motorie. . Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei).deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). varsta). Desigur. . impliciind intreaga personalitate: 1. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. a calcula. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. . Daca in faza initiala. caracterul activ $i calitatea acestora etc. a zidi. dintre care cele mai relevante sunt: 1. o analiza mersul. silabelor. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare.. a lua notite). 2. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. ex(stand 0 multitudine de reactii. 2. deprinderi motorii (ex. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. mi~carile ce trebuie Iacute etc. 3. In raport cu definitia pe care am precizat-o. .deprinderi de invatare (a scrie. aceea a constituirii deprinderii. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. Prin repetare $i exersare se automatizeaza.3 Formarea . a citi. deprinderi de mundi (a cro~eta. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. sigura ~i rapida a activitatii. 4. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat.piistrarea metodelor.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. DEPRINDERILE** 14.1 Definirea . nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii.) Evident. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. Iara a se disocia de vointa. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. mersul pe bicicleta). prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. ovalelor.deprinderi simple (trasarea liniilor. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. . . conducerea automobilului etc.57 14.

mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie.. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. deprinderile nu raman izolate. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. 5. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. cea mai mare.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. spre diferenta de deprinderi. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. . Odata. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. vointa ~i gandirea. 3. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. Notifele. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. . dar mai putin consolidate). plimbarea de dimineata. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. consumul de alcool etc. acestea permitiind sistematizarea materialului.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). sa se desfii~oare cu regularitate. spiilatul pe maini etc. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. ci la orice varsta. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. Cum se poate proceda? 1. atentia necesara diminuandu-se progresiv. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. . Desigur. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). volumul d. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. 2. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. fiind prezente in toate domeniile..) ~i negative (fumatul. operatiile sunt prescurtate. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. indeplinind. puse in evidentii ulterior. viteza. . Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau.). care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare.. interferenfa. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. De asemenea. mai multe functii: . Sunt implicate aici atentia. corectitudine etc.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. 4.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. de asemenea. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. erorile sunt eliminate. formate.

Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. Proactiv = ceea ce acponeazii. in acest caz rezultatul nefiind relevant. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. Explicati diferenlele aparute.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. unanumitjoc). reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. 9. factorii care au facilitat aceasta instalare.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Managementul timpuJui de studiu. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . invatam i?i. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. Condi{ie = fapt.. 0 str~teg. planificarea timpului de studiu. este yorba de posibilitatea de a aborda. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. de asemenea. 5. 4. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. s-a format illtrecut. 3.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. 5. Deprinderi de gandire criticii. obi~nuinle~ipriceperi. 6. Identificati. a construi argumente. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. . printre alti factori. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie.. formarea imaginilor perceptive este favorizata. a Ie examina implicatiile. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. pe de 0 parte. prezentatin pagina anterioara. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. Astfel. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. pe de alta parte. 8.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. i?ide ceea ce se numei?te contrast. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. in masura in care nu sunt prezente. Evidentierea. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. unor astfel de criterii are un caracter motivator. . 3. aa?optarea. realizarea de predictii in text etc. La un nivel inferior.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. informatii noi in mod independent. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Monitorizarea invatarii.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . rezumarea textului. intelegerea. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. Mai mult. de asemenea. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. Retroactiv = ceea ce acponeazii. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. eliminarea factorilor de 4.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. informatiile pe care Ie invatam. de ce nu. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. 2. A gandi critic presupune a lua idei. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. a fenomenelor etc. in manu ale sau alte materiale educationale.Care este semnificatia acestor idei? . 2. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. 6. timpul. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. . se executa aparent de la sine sau.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Dupa ce ati inregistrat timpul. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. a Ie expune unui scepticism constructiv. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. 7. inregistrand. a adopta decizii etc.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Prediclie = anticipare.Popescu-Neveanu).59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. iar nu sfiiri?itul sau. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. Automat = ceea ce se face.

l~ inceput.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. in special. Forma de baza. Astfel. sugestiietc. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. . structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. in nute. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. Limbajul. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia .informatiilor. Un rol important. evidentiind interactiunile dintre aces tea. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). decl~atii intentionat. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. de asemenea. sunt simple sonoritati. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. a semnificatiei actiunii. spontana. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. vor involuntara (neintentionatii. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. de detensionare nervoasii. incercand sa elucidam altora 0 notiune. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . Ea este un sistem de semne yorba. in contextul existentei umane. cuvintele nu spun nimic copilului. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. In realitate. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. iar perceptiile ~i reprezentarile.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). prin verbalizare. de un bajului. individuale. cele doua forme sunt complementare.a~teptare. de reglare sau de determinare. sinteza. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. la inceput. tivnoi. eliminam neclaritatile. indepline~te functii specifice precum: de. prin intermediul cuvantului. Astfel. personalizate. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. expresiva sau afectiva . ci ~i a cadecla~area ei. In plan subiectiv. pragmatica etc. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. 1. reprezentiirile ~i gandirea. atitudine pregiititoare. personal. afectiv. Se disting astfel 0 atentie de ele. scaderea frecventei respiratiilor etc. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. ne precizam noua i~ine intelesurile. cu gandirea. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. dar. ludicii sau de joc. persuasiva sau de convingere. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. in desra~urarea diferitelor activitiiti. 2. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. limbaj non-verbal. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. de cunoa~tere. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. comunicare. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. indicii. In masura in care presupune efort voluntar. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Treptat. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar.este yorba de selectivitatea reflectiirii. dobandesc seffinificatie. comparatia. imobilitatea sau tacerea. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. neselectiva . atentie focalizatii. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. eu gandirea. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. caci comunicand. este succinta a lim. simbolica de reprezentare. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. ~i anume. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent.

2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.. 15. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.2 Modele de personalitate 16.ului in structura personalitatii 20. 21.2 Structura caracterului 19.1Latura.1 Individ.7. Personalitate* 16..1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.3 Rolul caracter. Te~p~raDlentul 1. Persoana. Persoana.5 21.dinamico-energetica a personalitatii 17.1 21. Caracterul 19.. Personalitate 16.2 Tipologii temperamentale 18.1 Personalitatea ca slslem 15.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.6 21. Personalitatea .2 21.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15..3 . Individ.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w. Creativitatea 20.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.4 21. Aptitudinile 18. ) ~ .3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.2 Clasificarea aptitudinilor 18.• .

PERSONALITATEA 15. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. Bucure~ti. Desigur.p. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. 1%5. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. in cali tate de element stabil al conduitei. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta.216). Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului".p. ingust". 466). respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. de a se raporta la ceilalti etc. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. dimensiunea socio-culturala. Paris. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. flexibil al personalitatii. dar notiunea de persoanii. pe masura constituirii sale. relevat de manifestarea constanta in conduita. sistemic al personalitatii. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. anume ca subiect al actiunii. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. in contextul psihologiei. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. ocupatie etc. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. personalitatea in durata trecutului. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. celalalt vectorul fortei". in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. deci individ este orice organism.el incluzand ~itendintele involuntare. de a reaction a. caracterul stabil. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). In calitate de obiect de studiu psihologic.I 1.. 1981. Eul traie~te in clipita actualitiitii. la ereditatea fiecarei fiinte umane. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific.1 •. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. 1976. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. termenul de "persoana". S. de asemenea. W. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. tara insa sa se identifice cu acesta. . de asemenea'. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. inclusiv omul.Ro~ca(red. caracterul sistemic. caracterul adaptativ. Dictionnaire de psychologie. este un produs al procesului de socializare. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. Psihologia generalii. 40).p. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. Sillamy. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. personalitatea. modul siiu obi~nuitde a fi.).1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te.- 15. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. " .L. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. Editura Didacticii ~iPedagogicii. avand ca atare un caracter sintetic. Este evident. Larousse. caracterul definitoriu. Astfel. Unul este momentul. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. Allport. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. Structura # dezvoltarea personalitiipi. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. individualitate ~i persoanii. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi.

pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie.1905) 4. Abilities: Their structure. corelati. Intelligence: Its structure. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. Acesta. fiind datorat parintelui psihanalizei.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B.) ~i atletic (bine proportionat fizic. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. Psiholog american contemporan. data fiind eomplexitatea aeesteia. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. fiecare avand un rol specific. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. 2. sincer. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. Cattell. cel care nu ne este accesibil direct. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). Prin urmare. miiini ~i picioare scurte etc. dar. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . Supraeu). astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar.. sistem osteo-muscular firav etc. acestuia. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. sediu al instinctelor sexuale. notiiri etc. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B.). precon~tient ~i con~tient. actiunilor. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Allport. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. de asemenea. -growth. reactiilor etc. Din punct de vedere strict psihologic. astenic (corpul alungit ~i slab. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. and factual study (1950). Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. cel putin la baza. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. intr-o astfel de perspectiva observationala. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. exces ponderal. a~a inciit. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. Con~tientul. respectiv incon~tient.). Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. Cel mai cunoscut model factorial. fata plinii. anume Sigmund Freud. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. suprafata psihicului nostru.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). growth. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. greutate inferioarii celei normale. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. and action (1971). al agresivitatii. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. Eu. and action (1987) etc. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. 3.15. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). existii 0 anumitii constanta a actelor. In acest context. CATTELL (n. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . in urma eereetarilor intreprinse. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. Guilford). avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. Kretschmer. specifici.. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. aptitudinile ~i in special inteligenta. COl. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. theoretical. emotiv etc. avfmd 0 bogata experienta clinica. al dorintelor ~i actelor refulate ete.

H I L Rezervat..conchizand asupra existentei incon~tientului. ~ipentruprin orientarea profesionala. ". o I .apar sUbiectu. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. 2.' A I B ! C E F i G (_ I I I. Conservator.agresiv. experientele .perspicace. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman.spontan Tandru. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. cooperant Practic. lucid. visator Fin.surmenat propria personalitate.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.'.- . conciliant. Fondatorul evenimente ei. resursepersonate Controlat.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i).calm(E~putemic) Caracterputemic.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. numi!i factori de origine sau intemi. jovial Con~tiincios. autoritar.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. demn Tensionat. amprenta asupra intregii sale conduite.optimist Calm. L .respectuos. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.Marile principii ale teoriei sale.dependent afectiv Neincrezator. satisIacut de sine Increzator.cald. perseverent.I. voios. trasaturi de pe:sonalitate. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. banuitor Putemic~irealist.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. critic. impulsiv. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.sentimental. .increziitor in sine. traumatice.calculat. '.. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).~.. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. entuziast. biinuitor.timorat.•.IIII.supus/docil Moderat.taciturn. radicalism Suficient sie~i. incapatiinat Imaginativ.rece (schizotimic) Putininteligent.fidel grupului Necontrolat.vanitos. instinctiv. flftNll. . ceremonial Direct. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza.respect pentrutraditie Dependent de grup. . conditii. boem.. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . deta~at. intreprinziitor. non~alant Deschis. ~PLlCATII . neglijent Destins.sensibil.naiv. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun... de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. inciipatiinat Impulsiv.depresiv. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. supuse principiului pliicerii). prudent. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ." .con~tiincios.independent.uitate. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. Ace~ti factori. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. 'M N . natural senin. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud. devcnit mai mult decat regresiune. capabili sa explice comportamentul indivizilor. I 1. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii.libertin. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia.prudent.cooperant. serios(supraeuputemic) Aventuros. 0 terapeuticii. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.calm. liberal.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .3. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. 3. mai mult sau mai pulin. -.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). suspicios. sociabil. Raymond B. sentiment Inovator. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. 4. Psihismul primare.suspicios. stabil. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. frustrat.spiritcritic. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. putincomunicativ Indiferent.lini~tit. sistem. . nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor.

de~i exterioritatea poate determina. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil.2Con.65 . respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. evolutia temporala. ci. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. datoritii individualitatii sale. revine. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. abia aceasta specific umana. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. de asemenea. omul se na~te ca organism (entitate biologica). individul se mentine ca individ.) B. nu nurnai fiintei umane. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. Petsoani. Mai mult. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. ci are un caracter unic. Se asigura astfel. 1&. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent.1Individ. o'functionare sub modalitatea unui organism. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. dar nu ~i suficiente. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. la nivelul individului particular. eu alte cuvinte. In masura in care oricare organism este un individ. unitar al unei entitiifi. a fost amintit in primul rand cel de divid. Spre deosebire de lumea anorganica. ca sisteme deschise. un exemplar al unui anumit tip. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale.noastra intr-o realitate distincta de noi. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). existenta fiind 0 continua reechilibrare. din aceasta perspectiva. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. 0 asemenea aparenta. responsabilintr-un sens sau altul. Cu alte cuvinte. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare).. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. de asemenea. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. in lurnea animala. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. conservarea structurii generale a corpului. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. In cazul omului. Evident.. ~i exterioritatea sa. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. eel care Ie consider. un reprezentant al unei spec ii. a structurii sale morfo-functionale. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. chiar avand un psihic dezvoltat. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta).$tiinfei de sine. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). Spre exemplu.tei umane. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. . Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. INDIVID. Este yorba de prezenta. pe de 0 parte. Revenind asupra acelor semnificatii. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. comparativ cu nivelurile inferioare. este asigurat de acest nivel. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. "al tau". Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans.st. "al meu". 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. la un nivel general. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. Organismele. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. oricare ar fi aceea. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . dupa aceea. iar pe de alta parte. care este semnificatia acestor termeni. presupunand dezvoltarea con. De asemenea. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). eel putin la nivelul simtu1ui comun. Evident. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. prezenta. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. da~. a ~ti ca aces tea sunt d. de asemenea.ncte de mine pentru mine. viata presupune 0 transformare permanenta. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. anume con~tiinta reflexiva. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. natura umana este gandita ca personalitate. PERSOANA. Aceasta inseamna. PERSONALITATE* &. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. iar. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. De altfel. existenta oriciirui individ este distincta. pe de 0 parte.

conceptii-convingeri. cii unul dintre componente (ochi. personalitatea nu mai este un sistem. Astfel. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. atitudinimentalitiiti. in sine. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. ~. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). aptitudini ~i caracter). In conditii de normalitate. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii.inconjuratoare. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. Cre~terea. de evaluare a personalitiitii.--- Triisiitura de personalitate. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. .directoretc. importante fiind nu atat insu~irile. 2. de regula. concept introdus de G. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. unitara. apoi.3 Diferen. stabilirea de noi legaturi. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. interactiva.e in manifestarea personaliti. sociale ~i culturale. con~tiin!a. ureche etc.A. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. in ~ sau in stareimobiIa. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. Fiirii indoiala. 5. S-a constatat.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. ci un mod de autoconstruire.Construct \!. In dezvoltarea personalitiitii. 4.Kelly. activitatea celor douii emisfere este complementara. manifestate la nivelul personalitiitii. ea fiind unica ~ioriginala".). . Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. efectuarea de operatii. emisfera~i in analizii. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii.. determinii manifestarea noastrii unicii. nivelul cultural . autorul teoriei constructe/or. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. originalii.de copiletc. la organele de simt perechi. Kelly. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. considera ca interpretiim. individualitate.profesor. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). avand de ~tire de aceasHi diferenta. Argumentati raspunsurile voastre. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. dar ~ial altor discipline. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. to ate a~. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. 1&. nu poate fi miisuratii direct. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. Intrucat.estea presupun planul notional. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe.A. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. construire in functie de experientele de viatii. procese ~i insu~iri psihice. integrate acestea sub titlul de personalitate. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. ci ele se formeazii prin interactiune cu. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei.). Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. Cercetiirile au ••••. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. Din punct de vedere functional. 16 11I. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane.persoane dinjur. in realizarea activitiitii verbal semantice. Constituirea schemei corporale. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. este mana dreaptii. 3. G. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. psihice. cat ~i0 curbii descendentii. deci. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. societatea. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. diferen!ele. ~i. narii. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. prin urmare 0 restructurare. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste.

mai evident. "Firea omului". a personalitapi. I IF1egmaIiC~ calm.care fac totul in graba sau dimpotriva. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. inconstant in relatiile cu ceilal!i. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. capabil de activitiiti de migaliietc. bine dispus. meticulos. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. la aspectele Connale ale conduitei umane. ca~citate de lucru redusa. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec.. Cu toate acestea. sangvinie. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. are dificultiiti de adaptare. limfa. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. face risipii de energie. . deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. --. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. dar cu senti mente durabile. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. Melancolicul emotiv ~i sensibil.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. eu earaeter innaseut. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. impulsiv ~i uneori chiar violent. 7. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. agresiv.el nu determina aptitudinile sau caracterul. patru tipuri temperamentale: coleric. caractere bune i?icaractere rele etc. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. se adapteaza rapid. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. TEMPERAMENTUL 7. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie.n. dezirabil-indezirabil. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. inclinat spre rutiniietc. temperamentul suportii. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. a~acum yom vedea.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. eel mai adesea. Exista oameni agitati. nerabdatori. diferite de la 0 persoana la alta. imperturbabil. inclinat spre reverie ~i interiorizare. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. caracterizat de riibdare ~i toleranta. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. calme.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. clasificarile uzuale delimitand in continuare. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. lini~tite. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. in acest context. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. Sangvinicul vesel.persoane care se dovedesc retrase. ia u~or decizii. putemic afectat de insuccese. VIOl.Temperamentul se refera.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. Progresiv. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. aspecte care se concretizeazii. chiar lent. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile.ale ceIordinjurul nostru. inclinatie spre exagerare etc.67 7. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. bila neagra ~i bila galbena). vorbire inegala. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. intr-un fel sau altul. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. dar simultan a asemiinarilorexistente. cu sensulde a amesteca). influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. echilibru emotional.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. flegmatic ~i melaneolie. dar obtine un randament progresiv. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. au rezistat de-a lungul timpului.

suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Teoria lui t. creatie culturala in general. ata~t traditiilor. D. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. superficialitate. fiind stimulate de eventualele obstacole. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. . echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. In baza unui bogat material clinic.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. Freud. 4.intl. de-a lungul timpului. Eysenck a reluat teoria lui C. G. lini~tite. Practic nu mai este yorba de acelea~inote.0 melodie. echilibrat.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. D. echilibrat. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. vesel. 2.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. dar se supiira u~or. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. retrase. cu studii de medicina. optimism. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. 3. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. .extravertul stabillsangvinicul. a fost timp de cinci ani discipolullui S. neechilibrat. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. Flegmaticii 3. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. ~PLlCATlI :1: 1. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. 2. P. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. a alchimiei. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Heymans ~iE. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. Wiersma. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. . evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. stapane pe sine). Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. a diverselor mitologii. Cea mai importanta idee pe care C. excitabillcolericul. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). tipul puternic. tipul slab/melancolicul. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. Jung. Psihologie ~i religie (1940). spreexemplu. 4."overtul instabillmelancolicul. a unor opere culturale fundamentale etc. Teoria lui C. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. Heymans ~i E. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. religii. Pe baza acestor diferente. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. baza a imaginatiei. G. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. . in timp ce altele non-emotive. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: .emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. mobil/sangvinicul. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. teoriile temperamentale s-au diversificat. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica".Descompunerea formelorin . Teoria lbi G. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. lent/flegmaticul. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale.r Desigur. Teoria lui H. 5. fidel prieteillior sai. G. cu multi prieteni.introvertul stabillflegmaticul. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). . tipul puternic. .

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . Din punct de vedere fiziologic.Ro. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. de motivatiile subiectului Sidemediul social.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii._ 72 .. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml .. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii".tient de punctele tale tari .. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. este aceea~i.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).i specii. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. ci trece prin anumite stadii care implica. integrandu-le propriei lor substante. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii...i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. inaltimea "~itimbrul sunetului. indiferent de disciplina. intensitatea.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI.. 4. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!... abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni.ln acest context. dupa aceea.i ale mainilor in manipularea obiectelor. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. ~PLlCATII ' 1. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. profesor de teoria cUJ. evalua propozitii .te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire.. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. Ea implica simtul timpului .i intelegere de sine. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. melodii .i slabe. performanta. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. . In general..ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . intentiile .. In elaborarea teoriei sale. intelegerea relatiilor dintre actiuni.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (.. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.i limbile straine. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant.. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi. fiind apreciati mai curand ca talentati. cuantifica. citesc cu placere. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. 3.. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. creeaza .. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. persoanii care poseda aptitudinile necesare..carilor corpului .i controlul eficient al gandurilor .i creative de rezolvare a problemelor. au avut dificultati la ~coala.i celelalte procese psihice.i a percepe cu acuratete lumea vizuala.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva .i al coordonarii mi.i rime. foJosesc metafore etc.. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.i/sau in!elege realitati complexe... ritmuri. recunosc...i emotiilor. Analizati clasificarea aptitudinilor. Detaliind definitia sa. Sunt sensibili la tonalitatea. oazate pe aptitudini reale. Sunt persoane care invata repede limba materna .. Definiti aptitudinile. monitorizarea .oa~terii. Analizati. dupa un model linear.te ~i clasifica indivizi . precum matematica ~i limba ~i literatura romana. obiecte ~i idei. a avea empatie.•. 2..tati larealitate... Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.i complexe.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului... rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. 5. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u..i Invatat In cazullor. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . a recunoa.i inductiva ~i capacitati critice .. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. fiind sensibili la motive Ie. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner.i analizati raportul dintre Innascut. In realitate.i la starile lor. fiecare dintre_ele.i a efectelor. Abilitatea de a calcula. depinzand de capacitatile individuale.ca). Stadiu = perioada de dezvoltare. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . a fi con... Analizati interaqiunile dintre aptitudini . 18 I. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.. numere). Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. fiindexpresia interactiunii acestor conditii.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. in conditii favorabile. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. neincrederea conformism probleme. convergenta. pe niveluri ierarhice distincte. dorinta I de schimbare. opacitate la nou.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. de asemenea. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. a de formula traditie incapatanarea. interese atitudini riscurilor. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. respect pentru nou ~ivaloare etc. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. nonconde nou. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. fata deafirmalia asumarea in po. 20. !?i profesional. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. Potrivit lui C. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). De asemenea. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. etc. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. nu se poate vorbi de activitate creativa. in alte domenii. . propriilor idei 0.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. implicit creativita tea. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. deli'isarea. 1imita inferioariiarfi de 95-100. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . . Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. presupunand 0 restructurare a . dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. de "facilitanta". fata de autoritate. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. creativitatea se manifesta in forme diferite. autoevaluare. dinspre sistemul psihic uman. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. . elementele obtinute fiind. tendinta spre imitarea de modele.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. spre exemp1u In artii. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. creativitatea: a. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. treb~int~l~ !?i de. noi. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care.20. curiozitate. w. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala .i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. speciale putemic fluida. gandirii. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. persoana disponibilitate receptivitate in altii. CREATIVITATEA 20.2 Niveluri . I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti.

Facilitare = inlesnire. nesilit del nimeni. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. Spontan. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. faza incubatiei (gestatia. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. .. _. un altulfiind cel initiat de R. pe care 0 imparte in trei coloane.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. Aeest model nu este singurul. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate.unui domeniu. Sternberg. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere.' procesetc. natural ere promptii in atitudini. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. prin extensie. con~tienta ~ide lunga durata. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. ration~liziirii SOluriilorexiste. Potrivit aeestui model. faza "iluminarii". cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. -eitate = care se face sau se produce de la sine. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . 20 . meta componential ~iepistemic.' La primul nivel. J. de asemenea. Creativitatea reprezinta.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. _creativitarii.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. care actioneaza cu promptitudine. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa.6-35". ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. documentare ~i experimentare. in diferite faze de prelucrare. Astfel. ~PLlCATII . creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). faza verificarii. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. care se face de buniivoie. logice etc. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei..' promptitudine. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. 4. 3. u~urare a indeplinirii unei actiuni. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. La fmal. I I . Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. cel componential. Mergand mai departe. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. structural corelate: componential.completate. creativitate. a producerii unui fenomen etc. in cele trei coloane. potrivit lui G.t!LU!. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. aptitudine. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate.). utilizate in rezolvarea problemelor. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. modificate etc. Mai mult.ceea ce prive~te propria activitate. In cele din urma.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. Realizati acest lucm ~iin . in' comportamente etc. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. procesual al creativitiitii. 6. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. rara 0 cauza aparentii. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. care consta in informare. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. germinatia). nte. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. I. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii.

dezvoltarea. orice eforturi de educare a sa e~uand. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . s. Mediul. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. . ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare.. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . . Aveau aproximativ patru ~i opt ani. se deplaseaza in patru labe. . Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite."!ce spec~fice. de la 0 generatie la alta.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps.. in varsta de 10-12 ani. . In celiilalt caz este yorba de douii fetite. direct sau in1irect. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii.cerintele adultului vizand competentele incurajate.tateu dom. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. Edueapa. .1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie)... .14/15-18/19 ani: adoleseenta. .v.. 21. 21. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . In functie de aceste criterii..· Au murit repede. care se define~te ca activitate specializata. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. propuse sau ingaduite copilului. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici.30-55/60 ani: varsta adulta. presupune mai multi faetori.. varsta data. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. Ereditatea.78 . numite cel mai adesea "stadii". Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. . .!ll devenirii sale. intraindividuale. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. specific umana.llanfa desflisurata. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). . tara sa se adapteze la viata oamenilor.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. sub forma codului genetic. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. a~a cum s-a 'precizat. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica).raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. in 1920. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. . favorabila dezvoltarii.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. . actiunea mediului poate fi. 3.19/20 ani-30 ani: tineretea. In planul dezvoltarii psihice. numite Amala ~i Kamala. fae sa fim eeea ee suntem. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. Dezvoltarea umana. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. capturate in India. 2.mediu. La nivel individual. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. in proces. rpesaje de specificitate. care au loc pe parcursul vietii unui om. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. in egala masura.0-1 an: perioada infantila. rezultatul final al dezvoltarii. Intentionalitatea. care mijloce~te ~i sustine. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. bio-psiho-sociale. Nu cuno~teau limbajul uman.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. in mod con~tient..activitatile impuse. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil.

de asemenea. ostilitatea intre biiieti ~i fete. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. perfectionarea limbajului. semn al tendintei de independentii fatii de adult. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. 0 altii triisiiturii este animismul. echilibrul. spre exemplu. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. uneori. se realizeazii abdominale.21. adesea. obiectele avand in general suflet. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. senzatii de sufocare. de actiune. reu~ind. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor.oltare fizicii. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. prin acesta fiind stimulate coordonarea. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. printr-o mare curiozitate. Principala formii de activitate estejocul. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii).asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. dar . fapt ce conduce.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. prezentii mai ales la biiieti. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. Este prezent spiritul de imitape. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. fiind'imitate in special actele celor mari. spre deosebire de preadolescent. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul).4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. prima . constituie. se manifestii. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. pentru pre~colar. larii discerniimant. Devine mai echilibrat afectiv. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte.3 Preadolescen. lagrupul ~colarsau lacel religios. EI se deta~eazii fatii de familie. ameteli. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. dinamismul. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. " Procesele cognitive se perfectioneazii. se dezvoltii vointa. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. glandelor sexuale. datoritii stocului redus de informatii. recompensele morale ~imateriale. sii-~i domine reactiile impulsive. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. dar mai ales cantitativii. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. de cele mai multe ori. cel mai devreme.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. capului determinii. de la preconventionalla conventional. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. Grupul ajutii la maturizare. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. de la cea putin stabilii la cea stabilii. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. forta. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. evaluarea spatialitiitii. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. dorintele. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. receptivitate. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. Odatii cu intrarea in ~coalii. oboseala instalandu-se mai repede.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. oferind suport afectiv ~i confirmare. aici.a (. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. abilitiitile in manipularea obiectelor. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. in comparatie cu restul • organismului. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. perioade de apatie. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. adesea la tulburiiri cardiovasculare. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. datoritii procesului intern de dezv. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. 21. In acest stadiu apar. care scade treptat. mai ales la inceputul pubertiitii. Copiii mici se caracterizeazii. obosealii persistentii. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul.

s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. caracterizandu-se. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". un echilibru al vietii afective. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. In planul relatiilor i n t e r p e r. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. Erikson. precum imaginatia. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. dar ele sunt nesigure.. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. fiind conditionate social. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata.. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. De asemenea. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. etapa perfectioniirii psihice. A. 21. Se nuanteazii relatiile interpersonale. "Cine sunt eu?". stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). Caracterul ramane instabil. specifice varstei. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. de asemenea. a iubirii sau a solidaritiitii umane. 21 21. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil.). sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. ~i ca maturitate afectivii. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. Astfel. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. 21. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. Se remarca 0 armonizare a intereselor. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. spiritul de dreptate. constructiv-realistii ~ide creatie. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. ciiutarea. sunt observabile marile realizari.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. logice. prin structurarea mecansimelor cognitive. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. de initiativa . Este. nelncredere In sine. a stabilirii echilibrului functional optim. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. dupii E. printr-un proces de specializare. H. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. psihic: ca maturitate intelectuala.7 Bitrinetea (55/&0 ani. a motivatiilor. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. memoria este preponderent logicii. emotionalii.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. Pe plan profesional. gandirea este abstractii ~i logicii. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. definirea identitiitii.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. oscilant.5 Tinere.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. Reu~itele 11 entuziasmeazii. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale.

L. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. vietii ~ia mortii. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. Allport ~iR. domeniul intelectual. Spre 21 exemplu. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura.. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta.W. tri~ti. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. . la s~it. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. trolului vs. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. al celor inferioare. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs.a om. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. Atkinson) ~ . unitara. Pricepere vinovatie vs. Intimitate vs. . ci progresiv. apoi al membrelor superioare ~i. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. durabile. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. apusul relatii Prietenii. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. mortii. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. izolati.. Pensionarea. intimitatea lua Speranta .. Altii pur ~isimplu moral.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale.

cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. ~PLICATII 1.. dar. obicejuri etc.• : . sociale. 4. specific umana sub influenta mediului social. Toulouse. poseda cultura sa. .•. se face in institutii specializate. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. De asemenea. i .82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata .... scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. Not.. motrice sau senzorialii. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. traditie. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. cultura. 6. 1973).. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. deprinderi etc.. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa.. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara.... de interese. . altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.. oricat de primitiva. 8 Primii ani ai vietii noastre. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. surdomuti. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80.. ciireia i te dedici din simplii pliicere. orbi.-... indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.greutate Volum r j ~ ~.. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate.(Faze de oscilatie) .. majoritatea comportamentelor sociale (educatie. 3. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. Conflict = Iupta de tendinte.••••.. -.. L 'education des debiles mentaux.incapabili de un paTcurs ~colar normal.. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat.. Dupa desra~urarea sa.) bazandu-se pe imitatie... Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.. Orice societate' umana. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire.. infirmi motor etc.... Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri... pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice.. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent.. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.•. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene.. Educatia copiilor deficienti intelectual. 2. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. afective sau cognitive... 5. contribuie la buna insertie sociala a omului.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. . Mesape. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate... Culturii = dezvoltare Imita{ie =.

fie ca sunt innascute.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. ambitia etc. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. . Astfel. Totu~i.. exemplificiind pe motivatia ~colara. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. deoarece dacii lipse~te restrictive.). . ci ~i 0 anumita intensitate a sa.. aspiratia spre competenta etc. obi~nuinta de a se supune la norme. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational.respectarea structurii standard a unui eseu. 0 parghie a autoreglarii individului. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. ea fiind cauza interna a comportamentului.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. ajungandu-se la e~ec. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. subaprecierea dificultatii sarcinii. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. . .). corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. persoanele apaytinand tipului puternic. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. Contribuind d. Generalizand.definirea motivatiei. b. existand doua situatii: a.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. Spre exemplu. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. frica de consecinte. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. Motivatia este un filtru al influentelor externe. la nivelul elevului. motivatia constituie elementul care un structurat.. anume optimum-ul motivational. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. cre~te ~inivelul performantei. Reciproc. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. 2. In acest sens. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. In principiu. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata.pe de 0 parte. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. gradul de reu~ita. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: .definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. La fel de bine. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. supraaprecierea dificultatii sarcinii. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. pune in mi~care organismul. Astfel. . presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. -relatia motivatieperformanta. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. con~tientizate sau necon~tientizate. .

a calitatii argumentarilor. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. punand in evidenta importanta sa. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. convingerilor. 4. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". Conceperea planului eseului. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. PregMirea abordarii: a. a coerentei. o· tematica mai generala. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. diferentele privind intensitatea acestei relevante. a modalitatii de corel are.este yorba de umane. . care contureaza ~i precizeaza problema. inseamna ca modurile de reactie sunt. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. 1. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. se poate aprecia. 2. b.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman.mediul social: totalitatea ideilor.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. a stilului. c. 3. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. b. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. cel putin pana la un anumit nivel.corelatia caracter . invatate.profil psiho-moral. Dati un titlu eseului vostru. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. de rigoare ~icoerent~ a redactarii.. . structurat pe trei paTti: a. comune unui ansamblu uman.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). in primul rand. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. cuno~tintele care vor fi abordate: . de asemenea. de structura dinamica etc.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. comportamentelor etc. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. a exemplelor oferite etc. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. un curent de gandire. . un eseu liber. . Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. Introducerea. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. atitudinilor. . in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. 0 epoca istorica . Clarificarea temei: a. Pregiitirea abordiirii. dar ~ide tema pusa in discutie). Astfel. 2.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. b. . . de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba.. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). caracterul integral dobandit. Redactarea eseului. . Dezvoltarea.

" ~i:~." Wii." _FA I"'.1 Atitudinile sociale 25.1' Statusul ~i rolul.'.indicatori ailcomportamentului social 23. Comportamente pro ~i hntisociale 25. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.. I '" . ..Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. Relatiile interpersonale 23: I 23. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22. Wi ».: . comp6rtanfente 24 1 C '\ \.4 S.3 23.2 23.2 ..::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.1 Imaginea de sine 22. atitudini.85 Conduita psihosociala 22.3 Relatia valori. omportamente p~l"'antlsocla 24.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.

respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. In sens larg. 1890). Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. Ie organizam etc. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. de a construi imaginea de sine. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. dar ~i din imbriiciimintea. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. in timp ce altele respinse. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. colectivitiiti) cu individualul.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). componenta comportamentalii . cu corpul.86 _ 22. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. . cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. . trebuie sa ne cunoa~tem. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. Filosof american. credintele. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. putem intra in contact cu personalitatea. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii.iile celorlalti despre el.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. Dad pana in luna a treia sau a patra. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. Peirce al pragmatismului. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. componenta evaluativ-motivationalii . una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. S. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. . in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. despre divinitate. despre efectul actelor noastre. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. faptul cii individul ramane acela~i in timp. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. cii persevereaza intro formula de sine. in miisura in care este legata de practicile sociale. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. Este aspectul central al eului. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . despre abilitati ~i priceperi. publicii in 1907 Pragmatismul. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. credinte. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. util sau eficace". ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. Potrivit psihologului american William James. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. Ie inregistriim. Dar. ca 0 autobiografie.eul material: este constituit din corpul persoanei. In sens restrans. fondator impreunii cu C. despre valori. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. motivatii. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. in sensul cii unele sunt retinute. identitatea evocii continuitatea existentei. cu "eul" nostru. evenimente de viatii. prin compararea cu altii.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. institutii. la experientele noastre interioare. despre originea universului etc. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti.

persoana.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte.Aparitia unui astfel de grup. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. fie raporturi de discordantii.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira..Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. .. •••••. este inevitabila. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri..1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. . trebuie apelat la noi concepte.) ... astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. vor incerca sa.•• " ••. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.r.. membru al unei organizatii)..~i evenimente pe care Ie traverseaza. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. teoretic. ocupand o anumita pozitie.. din care decurg sarcini. Se delimiteaza un status actual.•.~. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . sa dea sens istoriei sale personale.•• *. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. aleoolismul etc. adult. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare..••• :>.. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. nationale. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. de a incalca legile. functii. parinte. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului..•. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. La randul sau. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza.•.:-. dorinta de schimbare..•••••••.•. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. care este pus in evidenta la un moment dat..•••••••.•. ~i un status latent. . . in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma.. ~. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). inginer.2 Statusul . asimilarea pasiva. .••. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. indiferenta. adolescent.. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. . sot. membru al unui partid politic etc. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. Individul dispune. iar altele dobandite (rolul profesional. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. "".•. •••. Potrivit acestei teorii. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). apartenenta politica). Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.. Teoria identitiitii sociale.i rolul . femeie..•••••. Elevii cu performante slabe.••••••••. Pentru a intelege fenomenul identificarii.. de a consuma alcool etc._ .. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ.originalitatea: care afirma singularitatea.:•••.•••.."-=.••••••••••••••••••_ •••. . compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. individul se opune adesea presiunii exterioare.-'_ •••• m .• . se diferentiaza. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.) 22. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. Spre exemplu. ..• __ .••. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. functional.•"""•.•. : "" •. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri.•. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. juridice.••.. etnice. culturale).unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. obligatii. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. prieten. care sa-i.• .••• m"" . Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv.. de un set de roluri.••. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare...). bunic etc.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi.. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.••.. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. avantajeze inraport cu elevii buni. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real.. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata.••••.).• . . de asemenea.. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat.•.• ••••••••••. se distinge de altii. incercari de a-~i intari stima de sine.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. . ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva..••.•. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise.

. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice...•. Strenghts (atuuri.... 2.•••... Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul)..... 1. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni... climat tensionat in ~coalaetc. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor. marimea cIasei de elevi. rigiditate deficiente intelectuala. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica..•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.S"" = persoana care este ata~ata de traditie.se intampla la momentul potrivit.••. privind resursele ~colare... economie. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi.. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5. de cutume...implicit. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.. imi place natura.. conflicte in familie etc. . ezitant etc..... Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.. celelalte doua sunt probabile...••••. 22 l.•••••. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute.. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. Luand ca exemplu diferite roluri. e~eculla examenele finale (sau de concurs). 4.••••. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane...).•... .••.. dar ~iin politica.. . am vointa etc..•.. inadaptarea ~colaraetc... eterogenitatea clasei de elevi. etc. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.. nu fumez etc. management deficitar. cultura. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. Incercap sa descoperiti.. autoprezentare ~iperceptia de sine. respectiv a ceea ce .••. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte.. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. 6... Comparati eele doua analize. Contemplafie = atitudinea.•••....... 7.. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane...••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.. permise ~iinterzise.•••. ••••••••••••••••••••••••••. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane.•••. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. in propria voastra existenta..... Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior..•. adecvat situatiei.. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. Grupul este determinat de indivizi.. abordarile educative de tip exclusiv frontal... sunt dezordonat...•... Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate...... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine.. in viata cotidiana. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. Afirmarea ~i. . atitudinile ~icomportamentele sale..••.. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane.

Una dintre erorile de perceptie sociala. continutul lor. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. Caracterul con~tient al. relafii de alienare (instrainare. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici.i rolul rela.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. pozitiv sau negativ. unde se inc1ud: a. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. RELATIILE INTERPERSONALE . b. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. . Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. 23. in afirmarea acesteia. dar. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). in toate elementele sale structurale. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie).iilor interpersonale in structura personaliti. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. In acest context. inzestrate cu toata gama functiilor. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite).1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. con~tiente ~idirecte intre oameni. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. indepartare). De asemenea. relafii de acomodare. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii.). subiective (au un caracter psihologic). un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. ci ~iin plan moral. legaturii arata ca relatiile interpersonale. cu frecventa mare. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. c. c.23. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita.obiective (au un caracter social). mentine sau restrange. relafii de competifie. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. relafii de cooperare. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. ducand mai ales la erori de evaluare. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. relafii conflictuale (cognitive. sociale etc. a unor relatii interpersonale pozitive. bruiajul. rela1iile afectiv-simpatetice. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). insu~irilar. 2. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. izolat de ceilalti. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. relatiile de intercomunicare. afective. de asemenea. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. In calitatea sa de fiinta sociala. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. d. relafii de ierarhizare (stratificare). in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. b. Criteriul caracterului procesual. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. unde se inc1ud: a. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. perceptive. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. Desigur.3 Locul . determina aparipa anumitor stari psihice. relafii de asimilare. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. distorsionarea informafiilor etc. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. poate fi acceptat sau respins). blocajul comuniciirii. starilor ~itrairilor psihice. 23. dinamic. 23 23. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta.

Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia.). eonstituit in timp. anume al grupurilor. un rolmajor in a oferi individului securitate. potrivit caruia se disting: a. . . incorporare. 2. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. grupurile pot fi . Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane.dimensiunea instrumentaHi. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului.poporul). de indivizi. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. Caracterul functional: . .existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale.compozitia grupului. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . culturale. securitate. care se refera la conditiile materiale. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. relatii directe (nemijlocite). intercunoa§tere §i intervalorizare bune.4 Grupul.existenta unei determinari in timp. de situatiile colective. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii.funcfia de diferenfiere. existenta unei structuri a grupului. existenta unor scopuri comune. existenta unor relatii sociale oficiale. juridice. acceptate de toti membrii grupului. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. De asemenea. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). ri~di~. l~ 23 I grupurilor.o""taw. 2.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. a continuitatii temporale. de categoriile demografice. . Un grup indepline~te mai multe funetii. Grupurile constituie I real. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. . spirituale. i§i proiecteaza viitorul. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. socioeconomice sau socioculturale.funcfia de producator de idei. Multimea reprezinta. grupuri mid: numiir redus de membri. psihologice. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. grupuri mari: numar relativ mare de membri. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. intervine asupra evenimentelor. al diadelor.Acestea orienteaza activitatea grupului. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. crearea . a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup.23.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). religioase etc. . ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. dar ~i mijloace de afirmare.dimensiunea contextuala. economice.. de noi nevoi.. de asemenea. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. . nemijlocite . o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. Din acest punct de vedere. biologice. b. precum mulpmea. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . .dimensiunea relaponaHi. distribuie pozitii §i exercitii influente. un ansamblu de indivizi.funcfia de integrare soCiala a individului. dar ~ide a se afirma personal. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri).existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. institutionale. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice.

5. grupul de loisir ~i familia. loc sau epoci. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. 8. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume).de sex etc.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). . . in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. grupul de cercetare-dctiune. Opinie publica ~ . grupului (personalitatea grupului.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). In c1asa. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. apatie. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. grupul de formare psihosociala. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. 6. Liderul formal este eel oficial. grupul de joc al copiilor. 7. grupul de actiune.coeziunea membrilor (gradul de legatura. inscrise de obicei in documente oficiale. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. Fiecare dintre voi Incercati. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. de unitate). 2. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. . Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. fata de factorii de civilizatie. Analizati comparativ relatiile de cooperare. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. nereglate oficial). Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. autoritari. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup).pe 0 foaie de hartie. 3. grupul de invatare. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. cu responsabilitati bine definite. sa scrieti despre colegii vo~tri. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. laissez faire. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). apropiate. repartitia geografica. densitatea. Astfel. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. .91 omogene sau eterogene. inactivitate. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. afectivitate ~i pretuire reciproca. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. 'Demografie = ~tiinta care.organizarea grupului. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. instrainare. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. 'Alienare = Indepartare. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. 4. prin metode cantitative. grup. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. . eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Atat in grupurile formale. structura. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. numit sau ales. Charles Cooley. ~PLlCATII 1.

etologia. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). care determina furie. pozitiv. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. din primele momente i'n care eunoa~tt'. organizatii sau alte forte exterioare) . Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. fie savar~ite de persoane bolnave.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. egocentrism scazut. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. In general. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . deci sa uite de ei i'n~i~i.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. Moscovici (coord. el nu va aeorda ajutor. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. responsabilitate sociala. in trecut. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate.1 Comportamente pro . fara a~teptarea unei recompense externe. Editura PoliTom. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare.perspectiva biologicii. indiferent de profilul de personalitate al individului. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane.24. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. Sunt comportamente intenponate.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta.niei ehiar sacrifieiu de sine . i'n buna masura. ea sau opusul sau. TIU exista eoexistenta fiira empatie. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. . eu grave tulburari de personalitate.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". Empatia este mediata. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane.!ii. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive.perspectiva biologicii. niei ajutor .m 0 noua persoana). dupa cum exista situatii i'n care. Explieatiile au fost eonstruite. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare." (s. ramura biologiei ce studiaza instinetele. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. ei cee~ti. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). ostilitate ~i comportament agresiv. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. 1994/1998. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. destin. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. Comportamente antisociale. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune.a alta persoana. care eontrazice legea seleetiei naturale). pe baza a doua pozitii teoretice: . Or. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna.perspectiva invii. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. bueuria.). Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. raspunsuri ce sunt controlate genetic). incredere ~i pretuire mutuala. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. . In funetie de aeeste urmari. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. contand nu atat cine e~ti. fiind aceeptate ca atare. credinta intr-o lume dreapta. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. de asemenea.

. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. 2. dereglarea valorilor traditionale.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). dar ~i supraindividuale.. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. dar ~i indivizii propun la randullor norme. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. Spre diferen!a de situatiile de conformism. In anumite situatii insa. competitiile sportive. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. respectiv anormalitiitii sociale. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te.definirea anormalitii. legea). . rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva.). agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. In general. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. morala. . permitand grupului sa-~i atinga scopurile. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. Normalizarea. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. influentat de modii. cel putin nu in fata acestuia. respectiv absenta normelor. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup.2 NormaJitate . Practic. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc.. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. curente fiind distinc!ii. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. functionarea patologicii a societiitii. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. insii. Con rmismu. dar ~iatitudinale. agresivitate directii/agresivitate indirectii. care se refera la faptul ca nu 4. Se distinge intre modelul cultural real. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. grupul. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. 24.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1.marja de toleran(ii. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. . Conformismul 3. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu .(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. dezordinea. :nfluenta mioori •. dinainte. In principiu. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. Oricum. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii.i anormalitate sociala face ca membrii. .) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. In timp ce fete Ie sunt descurajate). Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. Obedienta. nesiguri pe riispunsurile lor.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. 24 . Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite..constanta: desernneazii stabilitatea normei.

pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. PLICATII 1.. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. "Directorul. Acest Miat. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. in general. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. bani. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. in cele din urma. excitarea fiziologica. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. normele. in general. emolii etc. 0 persoana antisociala. efort. in loc sa-l pedepseasca. infantil. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. de unde ~i 0 absenta. Acasa. droguri . dependent.. De ce il apreciatil/ 5. in timp ce succesele i se datoreaza. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. independent ~l 2. la varsta de 9 ani. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. organizate intr-un sistem. Tranzitoriu = intermediar. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. 3. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. mar i mea g r up u Iu i . Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . tendinte care se cer descurajate. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat.. apatic. de tranzilie. el a devenit bolnav. activitatea in g r up. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. Potrivit lui D. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4." Practic. ignorarea viitorului ~i trecutului).' scaderea responsabilitatii. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. muzica intensa). Acesta furnizeazii cadre de referintii. auzind 0 voce care-i dadea ordine. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. Treptat. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral.). Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. a simtului moral. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. W.. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Cost = in context psihosocial.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. Gustave LE BON (1841-1931) A. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. acolo unde anonimatul devine posibil. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (.) etc. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. Winnicott. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. Familia lui s-a reunit. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. vocea unui vrajitor. modele de comportament ~ipractici cotidiene. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. obi~nuintele etc. Sunt de preferat interdictii limitate. Comportamentele antisociale. de cand el avea 5 ani. credintele.. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial.

dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare.95 25. In acest context. De asemenea. societatea. repetatii fatii de un stimul. 25. spre exemplu. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. W. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. astfel inca. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. comportamentalii). asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. cei dinjuruf"nostru. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. . favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. fatii de aceste nationalitiiti. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). este 0 combinatie de reaqii cognitive. de un anumit gen. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. problema modificarii acestora. prin atitudinile noastre. intr-un fel sau altul. poate determina 0 atitudine. se pune problema formarii lor. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. relativ durabile de opinii (credinte). cer~etoria. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. afectivii. a intiiririi unei atitudini. pe de alta parte. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. dirnpotriva.. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. raspunsuri relevante ).2 Formarea .. apartenentele sociale. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. curent fiind delimitate: ..1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. Sursele comportamentale au fost legate de . consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. Atitudinea. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru.intensitatea.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. afectiv sau volitiv. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. nuditatea afi~ata cotidian etc. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. spre exemplu. repetarea. trairi afective ~i manifestari de persoane). Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. personalitatea. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. potrivit lui D. simultan. Desigur. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. in baza acestei semnificatii a conceptului. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. favorabil/nefavorabil. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . nu au posibilitatea de a oferi. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. care nedetinand informatii in acest sens. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. pe"de 0 parte. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. atitudinile indeplinesc mai multe functii. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. dar. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative.valenta. . Allport. chiar dad nu am avut contacte directe).centralitatea. aptitudinile etc. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. atingand un anumit grad de integrare sociala. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. in cadrul unor sondaje de opinie. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. accesibilitatea. nu ne sunt cunoscute. deci inviitate. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. Formarea atitudinilor sociale pune.

de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. atitudini. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. 0 expozitie de fotografie.1. a actelor persuasive venind dinspre campul social. spre exemplu. comportamentale ~i cognitive. Receptor Context 25. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. ". caracterizate. de mesajele publicitare.. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". adesea. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. sex etc. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. fluenta verbala etc. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini."". Astfel. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). dominata. ci mai curand probabilista. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. factori situationali. prezenla altar semeni (este evident ca. mai ales in contextul societatilor democratice.). atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. atunci cand disocierea este evidenta. In general. intr-o mai mare masura. fiind insa posibila ~i relatia inversa. Realizarea sa. In ceea ce prive~te convergenta. mesaj video.. totu~i. fie in unul de divergenta. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. in societatea contemporana. Autopersuasiunea. Desigur. factori de personalitate. frecvente. . Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. atractivitate. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. Ceea ce pune probleme ~i a atras. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara.existenta unei anumite interdependente eauzale. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). adesea. de mesaj (tipul de argumente continute.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. In acest sens. in lumea contemporana. putere. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. mesaj audio etc. Pentru ca scopul actelor p. de altfel. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc .3 Relatia valori... atentia este divergenta. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii).ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. informatiile pe care se bazeaza.). modul dobiindirii sale etc. 2. credintelor. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). acestea din urma fiind decisive. a te angaja. cel putin la nivel dec1arativ. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. ci ~i in baza propriilor comportamente. atitudinea determina comportamentul. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. Persuasiunea. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor).. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. claritatea mesajului. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. a~a incat se poate afirma . 2. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. sub anumite aspecte.).

mai ales din partea . Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica.) sub impactul ideilor. astfel incat apar. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale.practicilor (sociale)noi. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. identificarea publicului vizat. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate.problema are relevantii socialii. argumentat. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale.). desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. politic. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. exprima public.". la nivelul unei societati. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . media. opinia publica. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat.97 WOPINIA PUBLICA . . o durata de timp redusa. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. Stereo tip = un set de caracteristici considerate.. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale".Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. care se deschis. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. aceasta problema pretinzarid solu!ii. 5. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. in Enciclopedie de psihosociologie. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. 2. putand fi yorba mai . in cadrul democra!iilor. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a.. Repetati demersulla nivelul intregii clase. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. cadrul caruia. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. I1ut. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. incercati sii decideti.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii).prezumtia unanimitiitii. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. 25 .personificarea sa. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. acestea caracterizandu. atitudinilor sociale etc.". Teoria lapului ispii$itor = in timp. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. oameni politici. Pentru aceasta. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii..) reprezinta 0 valoare publicul. se . 7. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. unei societati. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. Ana1izati afi~ul de pe pag.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. una 1928. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. 3. parcurgand toate etapele necesare. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. S.. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. religios etc. expresii precum "opinia publica nu este de acord . atitudini/or populatie. construirea chestionarului. ne putem intalni cu 0 persoana. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. normelor. 6. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. oameni de cultura etc. Acestea se fata de textele unui ziar.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. etnic. 4. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice.. Chelcea ~iP. culegerea datelor. asupra celei mai persuasive dintre ele.proprii grupului caruia ii apaqinem.

)" (1. ideile generale. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. anume in cadrul demersului specific filosofiei.. alliteraturii etc. a. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. in raRQrt ell . redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. spatiale. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. §colar §i socialgeneral. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. informatii oferite de mass-media. 2. de asemenea. COMENTARIUL STRUCTURAT. este necesar ca reflexia ~i. mai intiii. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date._dupiLaceea. prezentati etc. b. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. pe de 0 parte. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. Este necesara.]!1it:m. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. problematica subiectului ramane deschisa. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. Abordarea este prima etapa. in cele 'din urma. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. copiii plasati in orfelinate. Astfel. ( . pentru ca examenul problemei sa fie complet. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. identificati problema pusa in discutie de text. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. discutia) nu se improvizeaza. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta.Formulareasubiectuluipermite. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. literaturii specificii domeniului. deoarece. iar. de a-I interpreta §i dezvolta. mergand de la matematici. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. cele care vor schita structura analizei voastre. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei.). tezaar@mentata. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (.de asemenea. etapa ce consta in degajarea unei problematici. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. 0 delimitare a subiectului. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. 2. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. pe de alta parte. comparati. documente (texte) anexate etc. 3. de asemenea. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei.. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. 1. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". Pomind de la textul citat. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza.1I_suj)je~tului. __ Qetel1llinati. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .. S-a prefer~t tratarea lor corelata.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele.. Larmat). q. exista elemente comune in tratarea lor. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). Urmeaza 0 a doua lectura a textului.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. Intr-un fel. dar. anterior urmatoarei etape. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. se impune precizarea unei metode adecvate. Adesea. Precizati-va. de a §ti sa cite§ti un subiect. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). Cum se cere un raspuns. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. 1.. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. 1. geografice etc.. Formulata sub aceasta forma. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor).cu. ilustrati. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. Ro§ca). ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie.. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ.

Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. care poate fi impusa chiar de text. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. dovezile sau exemplele propuse. anume comentariul propriu-zis. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. sa prezinte problematica ~i planul. sau subiect1l1 0 impune. iar ca atare este necesar sa fie logic. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. iar in final. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. c. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului.a. 3. cu modificarile de rigoare): 1. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. linia problemei. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. Stabiliti planul. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. schitarea acestei teme generale. aceste ider generale. Daca se prefera. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. Situ area textului: ceea ce. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. introducerea. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. Desigur. 0 problematica. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. sa precizeze delimitarea subiectului. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. Daca lipse~te stimularea. ~ . activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul.m. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. 3. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. Redactarea: In primul rand. Desigur. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. mai simplu.d. fie pe linia problemei puse in discutie. insu~i fragmentul. tara interes. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. 4. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. aetiunile realizate. argumentele. 1. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. 2. respectiv de modul in care rationamentele. concis. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. ar constitui introducerea. faptele preeizate etc.). In primul caz este yorba de a situa textul. Dupa cum s-a subliniat deja.99 fenomenele presupuse. Concluzia este necesara. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. bineinteles. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. se inlantuie.

eventual. Incercati.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. sub 0 fOlIDii sau alta. care poate privi propriile obi~nuinte. importantii pentru voi. in raport cu acest centru. cu un efort in acest sens.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. capacitatl. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. emotii. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. locurile ~i activitiitile care prezintii.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. de-a lungul intregii vieti. .xadesfa§urati existenta. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. daca vreti. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este.aind'piirt. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. desigur. care este importanta-sa pentru voi? . Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. un demers destul de laborios. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. persoanele. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza.autoobservapa. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ."u . Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. in vreun fel. comportamente etc. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . . utilizand. a aspiraliilor ~1 scopurilor. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. . ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. De altfel. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. intr-o masura mai mare sau mai· mica.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri.analiza retrospectivii a propriei vieli.zi Activitati / ~Locuri 26 l. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise.estimarea resurselor individuale. identificarea intereselor. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. iar dupa aceea:analiza acestora. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. Vii marcheazii-. identificarea ~i analiza valorilor personale. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta.

Incercati sa precizati aceste "voci". "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Suport. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. aceste probleme? '. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. Ia un anumit nive!. Fiecare dintre noi. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt.. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. Eu sunt . dar in momente diferite. 1. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. tinand cont de cele trei perspective temporale. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. pe 0 alta foaie de hartie. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. De asemenea. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor.. 2. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. in contexte diferite $i nu nurnai. 26 . Evit. Vreau Spun Voifi. este altfel. Voifi Voi fl . N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Ma vad Simt. Trecut Prezent Viitor 1..

voce in dansator" deschi~i. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. "muzical" pove~ti bine "istet". Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. f:. ascultator". camera. u~or (de in tricotat. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. ajuta altii. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. mediator emotii. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. actiune. tai ~isceptic. de "creativ". sa tine ocazii colectionarea lucruri. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. ie~i tare. simti cor. cu e~ti intuitie. . persoana la mai cel ce ghicitorile. Iacand. la ceilalti puzzle. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. . de idei. incredere independent. 26 1. muzical. informat". imagini. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. bine lucrezi tejoci. afara scrii. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. incon~tient timbrelor). figurile. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii.stri'ilucitor". oamenii. . concepte. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. de ~iteoretic. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. ~ima~inariile. lucrurile tehnica romanele bun filmele. cu ta fizice._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. ~icred ~idetalii.-. pe bune. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. casa. SF. u~urinta ~isa "talentat". ce vorbe~ti. locullucrurilor putemica. ce un sa bine gandesc. oameni. idei. 72). sa ca in pe muzica. serviciului. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . cuvinte sau motricitatea. din sa ~iexaminand tine. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. ochi felul original cuvinte. ca lume. muzica. bine cu la in multa vise. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72.. studiu.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. mai propriu. incruci~ate. "talentat". place sau mi~care. grup. Iti participi echipa. te contextul. structuri. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. ~idiscuri. muzicii. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile.. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. de in logice. 6. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. dezlegi dansezi scrii. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. calculatorul.inteligenf'. "personalitate".Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. 3. ~igrafice. video "rapid" ~ibaneuri. tine. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". sa cantece la mult ca cii despre putemice. despre a sa festive.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. artizanale fotografiezi. chestionarul presupune mai multe ~iferente. 5. bine in propria la matematiea. de grupuri conflicte. pentru "suportiv".

Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . nesociabili.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. altfel non-A. au nevoie de emotii putemice. gravi. nervos. incapatanati.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios.EAS (pasionatii) . putere de mundi. toleranti prin indiferenta. revolutionari.. valoarea dominanta: actiunea. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. calmi. scrupulo~i.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. neglijenti. sumbri. sunteti risipitor. nEAS (Flegmatlcii) . respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. .dispozitie variabila. Ie plac sistemele abstracte. concilianti. oportuni~ti. nEnAP (Amorfii) . luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. altfel S. stiingaci. au simtul umorului. rara initiative. altfel non-E. energie.sunt lipsiti de energie. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. antreneaza ~i pe altii in activitate. valoarea dominantii: intirnitatea.E. tendinta spre exteriorizare. plini de viata. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. variata. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. pe care ar vrea sa-l schimbe. persistenti in du~manii. timizi.inchi~i. severi.meditativi. foarte putini· emotivi. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . vor sa uimeasca. nu sunt constanti arectiv. singuratatea. recurg u~or la minciuna sau fictiune. tacitumi. indiferenti la viata social ii. valoarea dominanta: placerea. obiectivi. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa.iubesc societatea. P.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. valoarea dominanta: succesul. deseori rara masura ~i gust. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". respecta legile ~i principiile. dar cinstiti. punctuali. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. nepunctuali. ironici. plini ·de secrete. deciziile luate? In genere.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. inclinatie pentru bizar. hotararile. 26 . valoare dominanta: legea. civism accentuat. rara 0 viata intema bogata. optimi~ti. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. dar amabili ~i sociabili. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. egoi~ti. au initiative ~i mare suplere in spirit. cu spirit practic. dar cu respect pentru ceilalti. macabru. spirituali. nemultumiti. interiorizati. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. valoare dominantii: opera de realizat. EnAS (Sentimentalii) . rapizi in executie.' rad rar. A. EAP(Colericii) . EnAP (Nervo~ii) . dominator. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. iubiti noutatea. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. individuali~ti.activitate intensa. impart oamenii in amici sau adversari. valoarea dominanta: lini~tea . unic. nEAP (Sangvinicii) .. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. .? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. ponderati. rezistii la obstacole. politico~i. analizeaza indelung propriul trecut. tenaci. nEnAS (Apaticii) . iubesc lini~tea. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. valoarea dominanta: distractia. inclinati spre lenevie. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei.imapasibiii. emotivitate puternica.. sceptici. genero~i.

. Editura Po1irom..). Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Bucure~ti. 2000 Editura Stiintifica. 1999 Cosmovici A. Psihologie $colarii. (coord. Editura Didactica ~i Pedagogica. Editura Univers Enciclopedic.. Psihologie cognitiva. Editura Stiintifica. Psihologia inteligentei.. Psihologie distractiva.. Bucure~ti.. 1996 Editura Piaget J. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. lntroducere in psihologia contemporana. Cifrul vietii psihice.Roland Chemama. 1974 Radulescu Motru C. ClujNapoca. 1998 Editura ei. Editura proGnosis. (coord. Eul $i personalitatea. 2000 Platanov K. 2003 . Creativitatea . LAROUSSE ... Editura Polirom.. Jung. AI. Manual de psihologie sociala.•. Psihologia dezvoltiirii. Editura Didactidi ~i Pedagogica. 1991 Cosmovici A. Memoria umanii. Ia~i.). Bucure~ti. Bucure~ti.. Polirom. Stoica A... Editura Univers Enciclopedic. Ia~i.Norbert Sillamy. 1997 Miclea M. Esotera. 2003 Cocorada E.). Editura Stiintifica. 1964 Editura Che1cea A. Ia~i. Litoiu N.).. Psihologia pentru toti.. Timi~oara. 2004 Zlate M. (coord.).... Editura Polirom. Bucure~ti. Editura Dragan I. Cluj. lnvatarea umana. Allport G. Ia~i. Birch P. Memoria $i patologia Bucure~ti. Che1cea ~. Editura Stiintifica. (coord. Bucure~ti. K. Bucure~ti. Editura IR!. Bucure~ti. 0tet E. Consiliere educationalii. Dictionar de psihanalizii. Cluj-Napoca. Bucre~ti. Ia~i. 1978 Clegg B. 1991 coard.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. 2000 Thorndike E. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . 2000 Moisin A. M. Bucure~ti. 1981 A"":. 1999 Editura Teora. Psihologia mecanismelor cognitive..Editura Polirom. atitudini $i comportamente sociale. (coord. Caracterulla elevi. Niculescu R. lntroducere inpsihologia lui C. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Dinamica personalitatii. 1963 Radu 1. 1983 Zapan Gh. Editura de Vest. Editura Tehnica. Bucure~ti.~ . Spineanu-Dobrota S. Bucure~ti. Editura Didactica ~i Pedagogica..2001 A. 1993 IlutP. G. Valori.. 2002 Zlate M. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Editura Gloria.. Psihologie $i educatie. Bucure~ti. Psihologie generalii... Editura All. Bucure~ti. Bucure~ti.. Curs de psihologie.. Editura Geneza. Psihologie generalii pentru liceu. Bucure~ti. 1998 Golu M. Psihologie. 1996 Ribot Th. lntroducere inpsihologie. Editura Didactica ~i Pedagogica. ClujN apoca.. Bucure~ti.. 1999 Fordham E. Bucure~ti. 1997 Dumitru I. Editura Polirom.. 1998 Radu I. 1969 Editura Trei. 1996 N eculau A. Psihologie $colara. 2004 Z6rgo B. Bucure~ti.. Editura Trei. Iacob L. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Bucure~ti. 1984 Zlate M. Editura Sincron. Ia~i. Ce este vointa?. LAROUSSE . Bucure~ti. Dictionar de psihologie.. Editura Polirom. Aramis.. Bucure~ti.. Tineretului. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 1998 Cosmovici A. Editura Polirom. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. 2001 Druta E.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Ghidul examinatorului. Ia~i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful