Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6. Afectivitatea 12.2 Modele de personalitate 4.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7. Personalita tea 17 15.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.2 Clasificarea deprinderilor 14. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.5 Memorie ~i uitare 21. Motivatia 11.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. Imaginatia 8.3 Functiile limbajului 9.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16. Caracterul 19. Temperamentul 17. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Imaginea de sine 22.4 11. Reprezentarea * 20 17.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.4 4.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10. Personalitate 16.1 3.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6. Procese psihice cognitive senzoriale 3. atitudini.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.2 Procedeele imaginatiei 8. Lim baj ul : 40 9.3 11.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.1 13.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.indicatori ai comportamentului social 23.2 Verigile functionale ale limbajului 9.CUPRINS Introducere in psihologie 1.3 Relatia valori. Personalitate* 16. Comportamente pro ~i antisociale 24.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.5 Metodele psihologiei * 12.2 Statusul ~i rolul.2 11.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.4 Tipologia gandirii 18. Memoria 30 7.1 Definirea psihologiei 1.3 21.4 4.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.2 4. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7. Persoanii.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.3 4.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.4 13. Creativita tea 20.5 13.1 Individ. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.3 Clasificarea proceselor afective 12.1 11. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.5 21.2 Procesele ~i formele memoriei 7.4 21.2 3. Baze metodologice 6 1.1 Personalitatea ca sistem 15. Persoana. Perceptia* 4. comportamente 95 12.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.1 Atitudinile sociale 25. Gandirea 6.6 21.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.2 Formele atentiei 10.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Aten tia 10.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.2 21.3 3. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.3 13.1 Latura dinamico-energeticii 17.1 21.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.4 Rolul proceselor afective 13.2 Structura caracterului 19.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Individ. Senzatia * 3. Deprinderile * * 14.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.2 13.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.1 Conceptul de creativitate 20.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5. Relatiile interpersonale 23.

.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ ...2 1. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele..3 1..1 1.:\.ologie 1..5 Introducere in psih.\.":. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* "..~..'r ki.::.4 1.~. Baze metodologice 1.5 Definirea psihologiei Principalele momente..i~ :.i:.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.

cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. Lipps etc. directii. e. structurile fiind date.~tiinta a vietii mentale. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). James. Philipp Schwarzerd. 3. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. b. 1. N.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. Fondatorul curentului. Th. Behaviorismul (J. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). 2." Psihologia este . Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. Mai intai medic. a fenomenelor ~i a conditiilorsale".2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . Ach.) apare . Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. Asociationismul (AI.. etimologic. (w. inteleasa ca 0 lume interna. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560).~tiinta conduitei". de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. BAZE METODOLOGICE 1.) sustine primatul partii asupra intregului. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. teorie. John Watson. B. deci. Taine. formal. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Adler etc. aceasta putand. c. C. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. 0 inventie purii a filosofilor. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. iar la un nivel superior este gandirea). (P.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). 0 ~i procesele sistemul psihice. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. Caracterul organizat al psihicului este innascut. W. fiind lipsitii de un suport faptic. studiu. W. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. A. VI-V Le. inchisa. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E.. Psihanaliza (S. reprezentariJe ~igandirea. Psihologiareprezintii . Koftka. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Janet) Din punct de vedere istoric. Skinner etc. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Freud. Psihologia c1asicii (1879 . 1904-1920). sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). Astfel.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. Gestaltismul (K. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig.. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. In acela~i timp. d. considerii con~tiinta 0 fictiune. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile.n. Wundt etc.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. la Leipzig. comportamentale. Dunker etc.6 I. Ed. ea se mentine la un nivel speculativ.sIar~itul primei jumatiiti a sec. Kohler. Bain. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. iar dupa aceea fizioJog. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. F. precum ~ipersonalitatea. precum: a. Watson. psihologia inseamna . Introspectionismul (w. O. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. Jung. H.~tiinta despre suflet". Thornidke. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile.

Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. organismelor animale care poseda sistem nervos. 2. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. care distinge 4 faze: este reflex. de cunoa~tere. psihologia contemporana a. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P.ca reactie la psihologia introspectionsitii. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. deci ca fiintiibiosociala. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. gandire etc.3 Psihicul . Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. un mod anume de a fi. d. are fiinta bio-psiho-sociala. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. imaginatie etc. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. El ii asigura trasaturi. ultima treaptii a 3.actioneaza ~ise conduce 3. etapa optimului functional (25-65 de ani). omul este personalitate. subiectiva. eaci. in plan metodologie. intentionate-voluntare. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. ca filogeneticii. N. 2. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. copiii mici seamana foarte mult intre ei. depind atat de schimbarile din mediu. complexe. la nivelul caruia se 1. de a simti. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. Stadiul psihicului con~tient. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. specificiiomului.dintr-o data. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. de orientare-investigare. sistemului nervos. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. 0 stare de necesitate. declan~areareactiei). N. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. de igiena corporala. instrumental-rezolutive. care se declan~eazape baza unei deliberari. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. interne (perceptii. prin conduite care de a gandi. Janet. durabilitatea. psihice (gandire. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. substratul material . de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. cat ~ide conditiile interne 2. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. La omul concret.· 4. de ~coala behaviorista. coerenta. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. urmate de aparitia solutiei pc a.) ~i na~tere. 3.). etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). instrumentala. voluntar. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. omul cunoa~te. 2. Dupa gradul de complexitate. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. directe. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. simple care includ 0 singura secventa. respectiv fiecare om este unic. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. predominand reactiile inniiscute. care se formeazii. in care persista in timp. rolul acestuia. sentimente. particularizarea. activitati). b. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. ale omului cu realitatea concreta. omului adaptarea la conditiile mediului. Leontiev etc. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. lumea extern a . subiective.imaginea senzoriala a stimulului. de descarcare-eliminare. aptitudini. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. care ne particularizeaza. Prin psihicul sau. de a actiona. conditionat. Wallon. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2.buna sau proasta dispozitie ete. Stadiul psihicului perceptiv. erotico-sexuale. pentru noi. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. 0 componenta emotional25 de ani). nivel de creativitate etc. f. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. El se manifesta prin procese functional. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. la (con~tientasau incon~tienta.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. care.). Stadiul intelectului. al gandirii senzorio-motorii. Stadiul psihicului senzorial elementar. Fondatorul psihanalizei. H. exista comportamente: . reprezentiiri. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). biologicii ~isociala. afectiva.se dezvolta ~ise care se dezvolta. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1.i caracteristicile sale In definirea psihicului. memorie. actiuni. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. care includ 0 serie de reactii. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. nea~teptate. multifazice. Sigmund Freud.A. ne arata ralul instrumental.) ~i a laturii externe (reactii. 3.Psihicul este 0 functie a c. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. triisiituri de cresc. f. iar ca • 1. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. la stimulii exteriori. b. neconditionat. neintentionate-involuntare. 1 1. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat.

I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. dar contribuie la con~tiinta. trebuinte.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). Memoria. Alfred ADLER (1870-1937) . creatoare ~ianticipativa. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. care admite notiunea de incon~tient dinamic. Pe parcursul vietii. de orientare spre scop. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. ele fiind reciproc convertibile. ciici. Astfel. ~i cu propriul organism. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii.). Sensul vie!ii (1933) etc. care stocheazii informatiile. ea fiind sustinutii de motive. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). ci 0 stdinsa interactiune. de autoreglaj voluntar. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. deoarece la fel de important este ~i limbajul. Autor a numeroase lucriiri. in caz contrar. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. dar aceasta nu se reduce la gandire. H. pulsiuni sexuale. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii.. Cunoa$terea omului (1927). vise. achizitionand informatii. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. Freud. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. tendintelor. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. concretizat prin functiile de cunoa~tere. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . PSihologia $colarului greu educabil (1930). deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. de vointa. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. Medic ~i psiholog austriac. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. mancatul etc. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. stiiri afective. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient.4 Ipostazele psihicului ~iirela.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. ganduri ~i dorinte ascunse etc. Alfred Adler. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. de imaginatie. R. de trairi afective. in momentul respectiv. are 0 puternica motivatie incon~tienta. il exploram pentro a-I cunoa~te. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. uitarea de nume etc. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. mersul. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. interactioniim cu ceilalti. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. ea indeplinind un rol conducator. elev dizident al lui S. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". specifice incon~tientului. desenatul. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). Copernic etc. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. mecanismele antiredundante. de fapt.~tiintii"). Totodata. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal.~ 8 1 1. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. intervine imediat analiza con~tienta. Ele sunt. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului.

2. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. observatia devine autoobservatie. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. valoarea ~i utilitatea etc. Dupa modul de desfa~urare. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. 3. Este introdusa in 1879 de W. Astfel. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). In continuare vor fi prezentate. de interventie. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. b. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. Criteriile de clasificare. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Metoda convorbirii . exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata.9 1.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). Dupa modul de aplicare. 1 .presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. in cazul teste lor psihologice. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona.S . efect. mijloc ~i scop". Ancheta pe bad de interviu . 4. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. 2. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile.E . Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. Dupa incadrarea in timp.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. interpretare ~i de actiune. sex. printre acestea: 1. Metoda analizei produselor activitatii. foarte sintetic. de motivatie.. structurata pe baza unor criterii logice. dependente . observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. sa fie sistematica. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit.R . exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. Metoda anchetei. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. originalitatea ~i complexitatea.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. forma ~i marimea capului etc.) ~i 4. intermediare . dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . care cunoa~te doua forme: a. Acesta. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). Dupa durata de parcurgere a testului. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. nivel de instruire etc. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. lungimea membrelor. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). inchise (Da . pentru a reconstitui istoria ei. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. 2. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. 3. subiect . Ancheta pe bad de chestionare . precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica).contine intrebari factuale sau de identificare. EI trebuie sa respecte cerinte.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Metodele au un caracter instrumental. sunt numeroase. 3. de atitudini ~i opinii.I . iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Dupa obiectivul urmarit. de cuno~tinte. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. Cand este orientata spre noi in~ine. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). pe un e~antion reprezentativ. noutatea. in care subiectul sa se poata exprima liber.Nu). Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. independente . al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator..) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. de informare. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor.

se intampla. 3. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat.li legi de dezvoltare. este 0 constructie specific a omulai. de fapt. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. Principiul dezvoltarii. In definirea psihicului. 2. Intocmiti. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. potrivit obiectului sau de studiu. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. 4. 2. adica ceea ce se intampla. Potrivitlui J. iar la final regresul. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. ignorarea acestui lucru. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. a. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. I. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. analizati-Ieimpreuna cu acesta. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. aceasta 0 transformare permanenta. mai pregnanta in primii ani de viata. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. corp sau din lumea exterioara. De asemenea. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Intui{ie =. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. Identificati criteriile de raportare utilizate. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. legi de compozitie (organizare. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Mai mult. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. cu evidenta. innascut ~i variabil. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. dorinte etc. Principiul organizarii sistemice. cunoaf.li fenomenele au 0 determinare obiectiva." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Sartre). care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. a vietii. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. structura) f. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate.apoi. scop. Pradines. Notati observatiile in caietele voastre ~i. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. . Timp de 0 saptamana. Ii ~LICATII 1.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. psihologia de-a lungul unui an ~colar. Piaget. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. efectiv. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). 1. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . pentru realizarea unei nevoi. Adesea.lienergetice intre organism ~i mediu. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. Functionarea acestui principiu arata. P. b. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). 3. a libertatii de optiune.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. cel mai adesea. Totodata este un sistem dinamic. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. potrivit caruia exista: legi de functionare. informationale f. la nivelul clasei.ltient sunt evidente in numar mic. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). dupa care apare incetinirea. ideal. necesara. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic.ltiinta~i alte ~tiinte. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. Princip~ul determinismului.lte geneza lor. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. chiar daca la nivel conf. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. Instinct = comportament spontan. psihicul reactionand intotdeauna unitar.

•.. senzatiilor ..5Perceptii denaturate 5. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.2 5.1 3.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4. * 3.3 5.11eprezentarea* 5. Senzatia .1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile . Procese psihice cognitive senzoriale 3. Perceptia * 4.3 Formele complexe ale perceptiei 4.3 3.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .2 3.2 Legile generale alp perceptiei 4.• .11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.1 5.

. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. afectivitatea). memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia.m. legea adaptiirii. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. ele se afla in interactiune. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. aparent simplu. durata ~i tonalitatea afectivi'i. motivatie etc. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor.a. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. legea contrastului senzorial. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. chinestezice etc. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. auditive. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. nu furnizeaza informatii specifice. independent de' semnificatiile lor. imaginatie. a timpului. ci ~i noaptea. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. auditive. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). Prin psihicul sau omul reu~e~te. anticiparea etc. gandire. in realitate. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual.). Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. matematician. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva.). separat unul de celiilalt. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare.•. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . olfactive ~i cutanate).) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. in intuneric.d. Aceasta clasificare lasa. la solicitarile externe ~i interne.. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. Filosof ~i psiholog german. pentru a u~ura intelegerea acestora. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. perceptia ~i" reprezentarea). olfactive etc. vointa. memorie. de fapt.). Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". buna sau proasta dispozitie etc.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. gustative. In diferite lucriiri de specialitate. profesor de fizica ~i de filosofie). spre deosebire de procesele psihice. este ambiguu. pe baza cuno~tintelor anteriQare. apoi perceptiile. printre care se numarii ~i perceptia. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale.. perceptiile ~i reprezentiirile. insa. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. nivel de creativitate etc. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. are un domeniu vast de preocupari (medic. functionand simultan. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). a mi~ciirii etc. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. Astiizi. trasaturi de caracter. legea constantei perceptive. surzenie etc. Nevoia de adaptare a organismului uman.. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). legea selectivitatii. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. dotat cu mecanisme de autoreglaj. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. adicii procesele cognitive senzoriale. •. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile.. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. gandirea ~. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. procese cognitive superioare (gandirea. Recent.). insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. 2. chinestezice. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii.). adica intai intra pe scenii senzatiile. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator.

Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. formate in pr:ezenta obiechllui. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Astfel. I. rol care a fost contestat ~i de William James. pe de altii parte. ~PLlCATII 1. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. repetate a obiectelor. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Fiinta. sintezii senzorialii). Printre lucriirile sale importante. omul se desprinde de "aici ~i acum". se pot aminti Imaginatia (1936). atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. se constituie insecundarii baza senzatiilor. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. privim un obiect putem sa descoperim detalii. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. decizie $i executare a actiunii. 3.. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. insu~irile caracteristice). memorie ~iimaginatie.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . cu interes $i pentru psihologie. iar. Procese cognitive superioare -'--~ . reprezentare §i psihic. 2. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. voluntar. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. Schita unei teorii a emotiilor (1939). apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. Prin natura lor. poate fi modificatii unitarii. deliberare. ceea ce presupune reflectie. simNi. sau estomparea altora. in timp ce dad. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. Prin reprezentare. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. insu$iri care nu au fost observate anterior. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. esteo imagine complexii. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. . capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. ::>.. in primul rand ca fiintii con$tientii. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual.13 informatia nu este prezentii. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. reactionati in diferite situatii. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. obiect). Astfel. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. analizatorilor). cat ~iin starea de somn.si neantul (1943) etc. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului.este yorba de gandire.

Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. mecanici etc.). mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. auditive. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. ci cu 0 anumita intarziere (100. 3. cu sursa In mediul intern. stimulii lor fiind substantele volatile. de aceea. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. auditiv etc.proprioceptive. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. depresie. tensiune. ele neavand existenta de sine statatoare. problema senzatiilor a starnit vii controverse. vor fi integrate In procesele perceptive. care I§i au sursa In me diu I extern. _. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. in limb a latina. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. Senzatiile. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. dar rareori omul Ie realizeaza separat. neplacere etc. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare.). iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. pe buze $i pe varful degetelor. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. forma undei care da timbrul. In realitate. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. sonori. culorile. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. A§a cum rezuIta din definitie..i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. luate separat. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. in mi§care. interoceptive. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. asperitatea obiectelor. 3. In psihologie. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. 2. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. impresiile noastre despre temperatura etc. obiectele. 4. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. gustativ. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . SENZATIA . cu atat culoarea este mai saturata. ci mai continua cateva miimi de secunda.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare.§i. 2.realizeaza prin intermediul senzatiilor. * 3. duritatea. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice.r '" 14 II i ! 3.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. la un nivel general. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. iar cele neperiodice produc zgomote. ale obiectelor ~i fenomenelor. sunt proprietatile unor obiecte. frecventa care da iniil(imea sunetului.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. fata de noi. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. mai pura). gustative etc. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). Senzatiile cutanate' (cutis. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. C. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. . 3. insu§irile nu exista In stare izolata.1 Definirea . prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". 4. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. integrandu-se acestora. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie.. vioara etc. 3.

sellZor. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica).ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. daca exista 0 relatie de concordanta. fizicianul german G.multan (evident mai ales in cazul culorilor. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r.. Albastrul este deci culoarea calmului. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam.). nefiind propoqionala cu marimea stimulului. acesta nu a fost direct stimulat). receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. legea pragurilor absolute. H. despre mi~carile capului pe verticala. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. 7. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. legea contrastulu.verdele . necesara pentru a determina 0 senzatie. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. ziua ii of ere a posibilitati de actiune.. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. legea adaptar. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). iar K ~i C sunt constante.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. slabiciune etc. el nu e sesizat. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. 6. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. Fechner. numite legi ale sensibilitatii. ) Noaptea aducea pasivitate. unde S= senzatia. 8. sensibilitatea scade. sensibilitatea fata de stimul cre~te. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. (. Astfel. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab.instinctiIl de conservare. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). E = excitantul. obscuritatea ~i lumina. acru. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. culoarea complementara . calm. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C." (Testul Luscher) . Exista un contrast succes. legea semnijica(ie. despre mi~carile de rotatie. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. Senzatiile organice sau interne r. avand tonalitate afectiva. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). 0 relaxare generala a activitatii. sarat ~i amar. 3 3.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. atunci intensitatea fizica a stimulului. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. a pasivitatii. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce.4 Legile sensibiliti. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . Daca este foarte slab. eel mai bun contrast este galben ~inegru). "La inceput. vizuale ~i termice. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. ele contribuie la reglarea apetitului. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. in tendoane ~iin ligamente. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. este mai mica ~iinvers.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. 5. Weber ~i G. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . In corelatie cu senzatiile olfactive. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase.. sete. greata.v ~i un contrast s. ci cu logaritmul acestuia.T.itmul stimulului. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). Potrivit acestei relatii. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. a metabolismului ~i a glandelor. viata oamenilor era dirijata.

1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). grad de tiirie. In concluzie. •• . biti/secunda. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. lntensitate = stare a ceea ce este intens. relativ stabile ~irepetabile. concluziile obtinute. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. care reprezinta sectorul intermediar. Acest traseu nu este continuu.-----. Timp de 0 saptamiina.. '11 __ . Calea aferentii.). apoi. I. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. de forra. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. prelucrare ~i stocare a informatiei". Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. Informatiile senzoriale. Radu (coord. necesare. de la toti receptorii. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. Calea eferenta. Zona centrala (componenta cerebrali'i).precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. directa In generale.. al unui fenomen etc. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. stralucire.e sistemului nervos central).~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor.'= organ de simt. 400 mil... Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. In sensul unei probleme.r~ . Celulele receptoare (aprox. comparati concluziile obtinute. a desemna organele de simt periferice. In caietele voastre. Notati. Potrivit cercetarilor realizate. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). sunt rezultatul interac!iunii. . inclusiv scoarta cerebrala. cale aferenta. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). receptorii sunt determinati genetic. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Sub actiunea stimulului adecvat. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. 6. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. EdituraSincron. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda).-". proportional cu intensitatea stimulului. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor.). se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. . Receptorii sunt in permanen!a activi. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare.. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor".) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) .

Ca ~i senzatia.1 Definirea . Intr-o a treia faza. 0 durata temporala. Perceptia ar putea fi interpretata ca: .influentat pregnant pedagogia americana). ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. dar. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. ci auzim soneria ceasului.Asocia(ionismul (Al.a clasei). . precum orice proces. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii.. Baine.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Kofika.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). La un moment dat u:. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul.4. se formeaza perceptiile.Gestaltisnru/ (K. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei)..interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. Interest and Attitudes (1935) etc. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. la datele initiale. O.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. . Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. Experimental stadies (1911). Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. de experienta anterioarii. Astfel. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. adica include atat insu~irile importante.) afirma primatul parpi asupra intregului. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. . 4 1. in realitate. in ambianta. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. Deseoperirea stirnulului. atunci perceptia este clara ~i precisa). Ulterior obiectul este interpretat. structurile fiind date. Primul nivel este cel al perceptiei. . ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. nu vedem culori separate de obiecte etc. vedem obiecte care au diferite culori etc. ca act de sesizare a realitatii concrete.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. de semnificatia functiei pe care 0 detine). Dunker etc.aeste directorul ~colii).). atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. el posedand calitati proprii. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. Realizarea procesului perceptiv. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. a unor informatii despre particularitatile. Ca ~i senzatiile. cat ~i pe cele neimportante.). de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . predeterminat. Psychology of Wants (1935). perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. H. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). Human Learning (1931). . PERCEPTIA* . presupune. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. in totalitatea insu~irilor concrete. Prin urmare.) afirma primatul intregului asupra partii. intre senzatii ~iperceptii. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. THORNDIKE (1874-1949) . Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. . Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. atunci apar halucinatiile). euloare etc. reprezentarile ~i gandirea. detaliile obiectului . a discrirninarii.axat pe inteligenta animalelor. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. Edward L. 4. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. W..produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor.ase deschide brusc.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. Psiholog american ale carui cercetari s-au . Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. temperatura.. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". contrast etc. ireductibile la parti/elemente.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. dar. Wundt etc. persoana care a deschis u:.. cantitativ ~i calitativ. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. Educational Psychology (1913-1914). sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. Ebbinghaus. de asemenea. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. Pornind de la ele. subiectiv :..

in limbaj psihologic.d i s c on ti n u i tate.4 Observatia . fata de el. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. aceste legi functioneazain interactiune. cu ajutorul viizului. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. " Obsenatia se derule~ziiin timp. motivatia etc. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. relief etc. gandirea. I.astfelincat acesta. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. 3. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane.intre anumitelimite. orientate spre scop. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata).i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. 4. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". 4. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . in anumite conditii apar" denaturari. tactului ~i al auzului. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. formelor etc. 4 I . vointa. Perceptia timpului. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. 4. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. in realizarea lor. 4. implicand limbajul. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. noi. subiectul se comporta. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. adiciiea devine observape. simultaneitate ~idurata. termenul de iluzie. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale.4. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). Perceptia spatiului.intr-o multime de persoane necunoscute.devenindfondul 4. constantei marimii obiectului.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. marime. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). selectat. de~i nu apare in mod foarte evident. dimensiuni. 2. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. sistemul socio-cultural. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. intr-un fel sau altul. apare necesitatea selectarii stimulilor. Spre exemplu. 2. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. toate se leagii.vorbinduse despre constanta marimii. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. 5. la stadiul unei activitiiticomplexe. atentia. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. ca in garii. 3. interesul pentru 0 persoana. sistemul biologic. cosmic. actiunea mai multor legi: " 1. distante. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. obiectele par mai mici). Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect.3 Formele complexe ale perceptiei 1. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. fie la halucinatii.apare ca invariant).dintr-un camp perceptiv mai vast. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. In desfii~urarea procesului perceptiv. pozitie relativa. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. Oricare ar fi tulburarile care apar. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. astfel. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. a culorilor. Astfel. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. in campul nostru vizual. s ucc es iune. Acestea pot avea cauze multiple. deci reflect a in mod adecvat realitatea. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. Iluziile perceptiv. cele mai. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. Spre exemplu. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . determina.. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. . percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). Perceptia mi~carii. chinesteziei. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza).

sustine ca gasi 0 explicatie. Precizati fazele procesului perceptiv. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. de mai sus. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. de~i sunt egale. 7. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . Pr. care se realizeaza cu ambii ochi. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Caracterizati. 0 Mtrana ~i un barbat.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. 4. In aproximativ jumatate de pagina. 3. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. comparati perceptia cu senzatia. rand pe rand. utilitatea.agmatic = (gr. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. 5. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. in alte cazuri. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. familiarizati cu figura patratului. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". variatia intensitatii stimulilor etc. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii.apoi. pragma. care este • in realitate 0 figurii tripla. "actiune") care prive~te actiunea. Astfel. alterare. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. in figura din dreapta. exemplificandu-le corespunzator. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. liniilor terminale. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. egale. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). evidentiind caracteristicile perceptiei.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal.dupa aceea.-----1.o suprafata mai mica. dad este posibil). Piaget. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. astfel. se pot observa.lncercati sa descrieti (In scris. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. 2. ~PLICATII 1. In cealalta imagine este yorba. in primul rand. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. fiind de amintit. aceasta inglobata fiind intr-. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. 0 tanarii. falsificare. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. vad aceste laturi ca egale. IDenaturare= deformare. De exemplu. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. dintre fazele percePtiei. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. De asemenea. in prima dintre figurile alaturate. . Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. in timp ce adultii. La fel. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". 6. in dauna obiectivitatii. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. motivatia subiectului. care par inegale. celelalte constituind fondul percePtiei. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. este cea a lui J. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. utilizand cele Invatate despre perceptie. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). ~ dreptelor perpendiculare alaturate. care nu corespund realitatii masurabile. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Se poate.

avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. de telefon 265976. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. se realizeaza cu ajutorul memoriei. F~eud. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. obiectul. " . un sens mai bogat). selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. Andru Vasile are nr. exista ~iurmatoarele deosebiri: . a acesteia. precizie. printre care se pot aminti: 1. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete.au un inteles. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. DezvoWindu-se pe baza perceptiei.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. in linie dreapta. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. Imaginile mentale oferite de reprezentare. exista reprezentari: a. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos.perceptia reflecta clar. exista reprezentari: vizuale. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. a invati'itoarei. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. b. reprezentarea nu este continuarea. r 5. . 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei.. salt pe care il va realiza gfmdirea. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.1 Definirea . imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. detelefon 245 678. a casei parinte~ti. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. de aceea. . in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. funqionalitate. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. bazate pe perceptii anterioare. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare.sunt fenomene intuitive. de telefon 278 776. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. cu trairile afective.m 5. sa citeasca cu glas tare). of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. 2. de telefon234 485.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. precis. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute.sunt procese de cunoa~tere.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. dar ~i in starea de somn ~i. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). 5.perceptia se produce in prezenta obiectului. REPREZENTAREA *. cu activitatea). auditive. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). extensie. . completitudine). cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). se poate preciza ca: . gustative.determina efecte fiziologice (atat perceptia. . Astfel. De asemenea. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. motorii. de regula. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. Reprezentiiri picturale Neurolog francez.. anticipative. Staicu Larisa ate nr. Malic Stefana are nr.oanumita semnificape. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. . reproductive. DomeanuDaniel ate nr. pentru a memora sau retine un text. In plan ontogenetic. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe.

pe hartie. fiinte etc.pentru comportamentul individului. caracterizate poo nefamiliaritate. sub actiunea operatiilor gandirii. spre exemplu. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. ci a~a cum ii este prezentatii. 6. . In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . Acest caracter permite.construirea figurii -. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. 5. 3. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. ci de cele sociale). In special abstractizarea. care reflecta imaginea unor obiecte. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. Sistematizand. 5. b. 6. nu de reprezentiirile individuale. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. mecanicii sau de geometrie. 2. exista reprezentari: a.pe care 11 va transpune dupa aceea. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. Integra rea. 5. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. J. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. Astfel. caracterizate prin familiaritate. Potrivit definitiei de mai sus. caracteristice. Permit "progresul" perceptiei. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). in miisura in care imaginea. grad malt de abstractizare. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". Dupa gradul de abstraetizarc. exista reprezentari: a.3 Proprieta. 4. aici. Figuratiyitatea. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. succesiv. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. cu grad moderat de abstractizare. adicii de detensionare nervoasii. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. de inviitare. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. 5 5. discursivitate perceptuala etc. detaliere pOOmijloace verbale etc. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. Dupa gradul de generalitate. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. individuale. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. discursivitate verbala. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. Caraeterul social. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. Panoramizarea. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . cu grad inalt de abstractizare.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. de rezolvare de probleme. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. In rezolvarea problemelor de fizicii. 5. de posibilitatea identificarii obiectuale. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. dintre elementele comp6nente.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. Permit orientarea noastra in spatiu.) . 3. c. fiind yorba. b. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. primare. Operatiyitatea. indiferent de tipullor. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani.21 3. cat ~i .tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. 9.. conceptuale. 4. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. spre exemplu. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. Autonomia. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. in primul rand. formale. 4. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. de creatie).4 Rolul reprezentarilor in cunoa. de munca. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . 7. u~ureazii operatiile gandirii. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. generale. b. Pot detine 0 funetie eathartica. exista reprezentari: a. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. 8. figurativitate. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. schematizand datele perceptiei.

~PLICATII 1. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie.ea unui anumit proces sau conduite . p. auditiv sau verbo-motor. in S. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te.Piaget. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. In sens mai larg. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic"..ln realitate.. 7. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. A compara deja inseamna a depicta. a unor productii sociale. Funcfie . Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. eliberare de 0 tensiune emotionala. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. (. Astfel. interpretari. in A. Neculau. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei.. "Representation sociales". faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura.p.Argumentati raspunsu1voshu. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. in Psihologia nr.58-59). Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. Ia~i. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). Reprezentarile socia Ie. Paris. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet.~tiinW' a simfului com un. Polirom. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie.B. 2. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.. Psychologie sociale. material ~i ideal. Inhelder..). Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Argumentati. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. perceptii. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. 3. ci in 'urma unor procese. 5. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. 6. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. D. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. 1. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. 0 reconstructie a realitatii. 6. Psihologia sociala a campului social.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. notiunile abstracte in imagini familiare. 3. intelegere ~i stapanire a mediului social. 4.Psihologia copilului.). 1993. convingeri. Structura sa nu este una definitiva. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. 2. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. identificati daca apaqineti tipului vizual. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. in comunitatea voastra. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii.4 7). categorii de gandire.. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. Moscovici (ed. Neculau (coord. p. ignorand alte posibilitati. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. dintr-un astfel de proces de 5 I.p. anumite imagini. 5. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. 0 refacere. Aplicatie: Identificali.. "Fenomenul reprezentarilor sociale". 361-362).(. EDP.. 1969. 1997. PUF. (. Catharsis = purificare. un proces de modificare a unei reprezentari sociale.. 4. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . 3). l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor.)... sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. reprezentari. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. o . Poate fi yorba de idei. norme. "Reprezentari1e socia1e". a reproduce un concept printr-o imagine. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. suntem obligati sa Ie legam de ceva.

•. se of era date suplimentare. NU 7. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora.deoarece reflecta doar insu~iri separate. 2. . . realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. adevarat/fals.). urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. a~a incat nu 0 poate preceda. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. In acest sens. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. presupunand in formarea lorperceptiile.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor.. . in acest caz specificandu-se acest lucru). sinteza. precum placut/neplacut. .itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. in timp ce ceilaHi raman in fundal.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. .· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. indicii. . Senzatiile sunt imagini primare. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. NU 8. . . constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. NU 4. DA _ raspunsul este negativ. constituind fondul perceptiei.. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. simboletc. .itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. diferite de activitatile de invatare curente. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . prezentei acestuia. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. raspunsul este negativ. Hemi subiectivi. evaluare. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. NU 5. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. acord/dezacord etc. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. . esentiale. pe langa eforturile de invatare. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. Obtinerea unor rezultate bune presupune. acord/dezacord etc. respectiv intelectivoperational a. .itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. 3.r. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. adevarat/fals. cuvant. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. sugestii etc. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat.mrm. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. Itemi obiectivi . Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. NU NU 3. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. exersare ~i aplicare. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. care pot fi: . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. DA 6. numar. 2. . . cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. Itemi obiectivi. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. transfer etc. care pot fi: . menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. pe durata parcurgerii acestei discipline.

In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu.atlt senzatia. a) B.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. functia a: Z). ci in interrelatii complexe. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. 3. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala.. 2. in' acest caz. durata ~i tonalitate afectiva asociata. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. concrete ale obiectelor ~i b: 3). . in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). adevarate coloane.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. 5) prin dubla sa natura. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b .potrivit legii adaptarii. reglatoare a cuvantului. calitate. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara.7) interesul pentro obiect. referitoare la aces tea. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. c: 1). imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. c:3).care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.~lllllJ1ia!ll}mit. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului.ulului ~iintensitatea senzatiei.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). 1. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. conturarea speciala a unor elemente.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate.4). a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. . actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. A. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. Corespondenla ~-se f~ba. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat.7) fenomenelor. e:l) contrastul cromatic etc. cuprinzand atat insu~iri semnificative. . A. cat ~ide detaliu. Corelali B. 5) potrivit ei. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. alci'ituind0 imagine unitara. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. ca 0 conditie cu caracter de lege..

-.:::. Imaginatia 8.. ·.3 Calitat.::r·/i"".1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .. "i!r-".•.':':::::::::::.4 • ~ tu .':"-' iil@j]}1l.:/~:.· . ~.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. . ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.-:~.:-:-:.i.2 6..5 Memone ~l mtare· 8.2 Procesele "i '!.j. fonnele i memoriei 7.2 Procedee1e imaginatiei 8..· ..25 Procese psihice cognitive • superloare 6. ~%i'" I ~L.1 6.• .oril me~oriei.le/ind~at.~_ .<" IW .. Gandirea 6.3 6.. .1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.. . ·· :V r.• ..4 Factorn." .'lt..•.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.: .. Memoria 7.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'". 7.'J 'I·'. ~.•. ·I!·...~ '" ::::''. ~ -'. .

chinestezicii. cu dezvoltare proprie. care este strict legatii de prezent. accidental la general. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). gandirea se apropie de inteligentii. gandirea poate fi definitii.. dobandit. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. J. sisteme. Thurstone. Psiholog american. gandire convergentii. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. Analizand inteligenta.. dimpotrivii. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. de "aici ~i acum". conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. de la particular la general. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. psihologul am'erican. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-.a insu~irilor comune. continuturi (4): comportamental. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii.produse (6): unitiiti. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. gandire divergentii. Jean Piaget. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. ci mai muUe. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. din punet de vederestructural. Spre deosebire de perceptie. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. cauzale dintre ele.sistem de notiuni. de control asupra celorlalte procese psihice. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). interpersonalii ~i intrapersonalii). relatii. sub forma notiunilor. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. . c1ase. logico-matematicii. in prezent. Astfel. pe rand. naturalism. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. P. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). semantic. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. P. necesar. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. Q.r I I 6. In aceastii acceptiune. spatialii. GiNDIREA &. influentat deJ. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. psihologul elvetian. Howard GARDNER .. legi). Guilford.sistem de operapi (tatura relationalii).i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. in timp. (1943-) &. simboljc ~i figural. format din trei componente: . a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. diferite intre ele. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. ca: . Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. principii. . . Guilford . Howard Gardner. Piaget~i L. esential. In anii '90. trecut ~i viitor. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. judecatilor ~i rationamentelor . fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. care impreunii se imbinii.1Definirea . continuturi ~iproduse . integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. stadial. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J.operatii (5): evaluare. muzicalii. The Unschooled Mind: How etc. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. al acesteia. transformiiri ~iimplicatii. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. Psihologul american. Prin aceasta.

ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. D = fiinta). euristicll. ce consta in reconstituirea.interpretarea. care pierd orice legatura cu imaginile. . ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. principiilor ~i a legilor generale in analiza. 2. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). ramanand in minte numai idee a. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. concrete. intreg. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. unde tendin!a este de a presupune ca. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. 2. 1. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. este 0 operatie de descompunere. in evantai. propozitii. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. Operatiile fundamentale sunt: 1. analiza. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. a opiniilor.disponibilitatii. 3. B = pasare. sintezll. In!elegand diferite obiecte. indiferent de datele statistice existente. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. din elementele sau insu~irile sale. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. 6. a. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. actional ~i afectiv. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . a unui obiect). C = animal. permitand intrarea in posesia definitiilor. . b. b. la ob!inerea rezultatului preconizat. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. 5. in mod necesar. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. desprinsa de orice conexiune intuitiva. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. notiunile pot fi: a. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. Fiind un integrator categorial. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. saradicioase in continut. generalizarea. Gandirea ca sistem de notiuni. nefiind imagine. fapte ~ifenomene. explicarea ~i teoretizarea. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. in minte. principiu. abstracte. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. dintr-o data ~i treptat.27 Pomind de la modelul de mai sus. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu.date izolat. ~tiintifice. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). in mj. inductiva. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . atunci el face parte din categoria respectiva. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. inscrise intr-o logicii naturalii. notiunea este totdeauna generala. fiind trait subiectiv. notiunea propriuzisa. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". 1. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. in timp sau discursiv. b. 2. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii).notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. 3. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. dar neimplinitii sub aspect deductiv. in interpretarea ~i explicarea realului. solutiilor in unitatea de timp. Realizarea ei se baze. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. 2.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. a cautarilor ~ia transformarilor. comparatia. dar niciodata reductibile la concretul singular. algoritmica. reflectand legitatile realitatii. mai apropiate de concret. Prin factura ei. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. rigide sau labile. la formarea de re!ele semantice. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). Exemplu: opera!iile de calcul matematic. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. a unui obiect. Se poate realiza: spontan. 4. 4. nu se aseamana cu obiectu!.nte. empirice. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. este opusa vascozitatii gandirii). Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. considerate neesentiale ~iaccidentale. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). abstractizarea.

pe disocieri succesive. solicitata de problema. a rezolva probleme. 3. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. pentru ce?". probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). se delimiteaza tipul de gandire: a. 2. 5. recurgand la solutii model incarcate de logica. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). bazate pe metoda de incercare-eroare. intuitive. bazandu-se. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. pfoblemele pot fi: a. verificarea.~em- &. convergent. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. b.scopul problemei sau starea finala. . a structurilor logico-simbolice. b. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. imagistic. analitic. acestea pot fi: a. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. pe sistem. se vor utiliza strategii euristice. Rezolvarea 3. solicitatii). prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. permanent. mai ales. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. ce urmeaza 0 linie deja trasata.starea initiala sau punctul de plecare. principiile.slab definite. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. se delimiteaza tipul de gandire: a.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. sintetic. reprezentari. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). a opera adecvat cu notiunile. cat ~i educational. divergent. test·area ipotezelor. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. intuitiv-concret. In functie detipul de gandire dominant. pe imagini sau scheme figurale . prin centrarea pe detalii. 2. iar dacii problema este noua sau complexii. b. reluarea demersului cele a~teptate. fiind yorba de creativitate.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. se delimiteazii tipul de gandire: a. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. abstract-formal. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. reformularea sau simplificarea problemei. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). cu subestimarea detaliilor. dar. c. desprinse de arice suport intuitiv. ce lasa libera imaginatia. b. cum. legile. b. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. 4. Problema se define~te prin trei elemente: . . pe intreg.perceptii.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. Pe baza raportului analitic-sintetic. operand in profunzimea lucrurilar. care este 0 etapa foarte importanta. 1. 2. bine definite. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. .

~i modul de existenta a 5. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei..• Multifazic = realizarea simultana. centralitatea 9.. pentru autoevaluare. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. la lipsa increderiiln sine. cum pot fi remediate acele deformari. argumentati ~1 6. rude). Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. al unui proces de gandire. comunicare afectiva cu se~enul. cauza. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. rude. nivelul de aspiratie. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. 1996. devenind. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. "totul". precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori.evidenta. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. 8. ceea ce conduce la descurajare. Ce se poate face? In primul rand..Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. respectiv cele mai des intalnite. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc.. specificand caracteristicile acestora." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. p. a unor categorii extreme. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. Aceasta gandire a lui "ori . Gandirea in "alb ~inegru" . 4. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. Comparati sinteza cu generalizarea..29 •.spre ace a~l punct.Este yorba de a utiliza. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. Saltulla concluzii . "Trebuie sa fii cel mai bun". dar ~i experiente ulterioare. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. lucrurile sa fie gandite nuantat. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. in general. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. "niciodata". I. c'. Cosmovici. In aproximativ 0 pagina. 196). Argumentati. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". 7. prieteni. dar ~i in sens invers. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. partial sau final. evitate generalizarile rara temei. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. Personalizarea . ca modalitati de operare a gandirii. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. evaluarea altora sau a unor situatii. aparand predispozitia spre e~ec). ~PLICATII 1. in paralel. tip are de interpretare a propriei persoane.. 2. astfel. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. a realitatii prezente sau viitoare. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite.. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare.. Deformarea selectiva . in mod concret. 2. 5. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. Utilizarea lui "trebuie" . Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. Polirom. Suprageneralizarea . numite ~i distorsiuni cognitive. 3. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. acesteia In sistemul psihic uman. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. pnvire la esenta. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. b. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. IEmpatie = rezon~nta. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial.ii. 4. 6. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Conceptul este un produs specific gandirii. neincredere in sine ~i in ceilalti. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. profesori etc. in general. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. asupra situatiilor de viata sau a societatii. ori . C~ 'd reapta. Psihologie generalii.Se refera la situatiile in Gare. 3.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Judecatile realizate de catre parinti. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . "de fiecare data".•. strategie euristicii ~i fnfelegere. dezavantajos pentru persoana in cauza. asupra celorlalte persoane. 10.

incluziune. ducand la 0 invatare formalii. dobande~te continuitatea identitiitii in timp.7. efectuatii in lipsa intelegerii. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. reactualizez). pastrez. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". Eu-l. cu un caracter situational sau contextual. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. este mijlocita. de asemenea. Medic rus. Henri Bergson. . inferente. Continutul memoriei este divers.unei bune piiqi din experienta de viatii. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. inteligibil. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. 4. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. fiinta noastra psihica. seleetiv. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). este situaponala sau eontextuala. sunet. Astfel. Memoria este functia generala. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. a scopului..contrast. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. respectiv fixarea. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara).. Emil DuBoisReymond. creativitate. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. de varsta. 6. a efortului voluntar. considera. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. in toate fazele. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. sublinieri. de gradul de cultura etc. De fapt. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. MEMORIA 7. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. Prin valoarea sa adaptativa. 2. nu numai cea vie. 2. Un celebru filosof. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. Chiar daca. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. memorarea poate fi: a. Seeenov). de asemanare . conserva. Ea are un caracter multimediat. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. Memoria este un proces psihic activ. idei. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. voluntara: este subordonata intentiei. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. nu este persistenta in timp. 3. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. de subordonare . presupune 0 anumita desfa~urare in timp. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. Formele memoriirii: 1. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. incepand eu intiparirea. meeanica. Totodata. M. Dupa prezenta sau absenta gandirii. selectiv ~iinteligibil. b. tarii care viata psihica a omului ar fi. cuvinte. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. propozitie).i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. piistrez. mi~cari ~ideprinderi. intelegere ~i rezolvare de probleme. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. este inteligibila. Dupii prezenta intentiei. a experientei sub forma de amintiri.imposibila. evaluiiri ~i reorganiziiri logice.i formele memoriei Memoria. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. trairi afective. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. Fiziologia sistemului nervos (1866). din punct de vedere structural. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. de interesele celui care memoreazii. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. memoria este implicata in prezent. cuprinzand imagini. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. proces psihic complex. Helmholtz (Berlin) etc. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei.1 Definirea . eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. practic. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. eajoacii un rol important in achizitionarea . desta~urandu-se. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. memo rare a poatefi: a. scopului ~i controlului deliberat. este aetiva. este organizata logic ~i sistemie. este seleetiva. Gratie me~oriei. gratie careia omul inmagazineaz-a. intreaga materie. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. .2 Procesele . 5.

¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. utile ~i altele nenecesare. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. pasiuni. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. economica.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. necesar. atat timp cat este prompt sau lent. avea mai mult de 5±1 elemente. cat ~iinvoluntar. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). active. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. deprinderi. inutile. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei .5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. dar ~i de particularitatile de personalitate. scheme.ea fiind. daca se repeta de catre subiect. de fapt. 3. ea are 0 importanta deosebita. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect.25-0.. 4.' Intrucat ne realizeaza. atitudini. auditiva. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. ajuta sa operam cu informatiile curente. inmmpinand deci rezistente. de experienta de viata a fiecaruia. distingem: 1. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. 2. eronat sau fidel. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. de situatiile deosebite etc. operatii. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. memoria episodica. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. memoria este: 1. pana a ajunge in centrii din cortex. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). senzoriala (vizuala. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului.deci ~i reactualizarea . Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. simboluri. concepte. atat voluntar. este preponderent voluntara. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. Continutul ei. in functie de conditiile concrete. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special).sunt memo. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. inferente (argumente) etc. daca elementele sunt grupate. 3. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. 7 . se pot distinge: a. convingeri.in campulperceptiv). Dupa modalitatea informaponala preferentiala. redus..foartescurt.rie operaponala. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. ci forme de memorare inegal productive.). asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. uneori toata viata. memoria auditiva etc. sa dureze pana la 0. Dupa durata pastrarii.logica. de conditiile in care a fost achizitionat. sentimente. tactila etc. memoria semantici.b. localizabile in timp ~ispatiu. memoria afectivii: material fumizat de emotii. In cadrul memoriei de lunga durata. a1catuita din idei. care face posibila perceptia. bine organizat. D. stocajul senzorial. G. 2. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. b.

fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. interesele. pastra ~ireactualiza. denumiri etc.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. a informatiilor. e. experientele penibile.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. Din pacate. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. b. uitarea situationali (lapsusuri.. g.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). devalorizate. Pentru adeppi reflexelor conditionate. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. o mare importanta are 1.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. 2. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. construirea unor noi cuvinte cu cele date. 2. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. 3.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. Factori obiectivi. c.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. pe langa cunoa1. oboseala etc. precum: 1. nume ~i semnificatia unor date personale. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. Uitarea este un fenomen psihic natural1. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. Volumul memoriei .. saniitatea. . Promptitudinea reactuaUzirii . starea de oboseala. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute.inceputul 1. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . Triinicia pistririi . inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. f. lumina. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. Mobilitatea memoriei . a neutiliziirii informapilor. modul de prezentare .>i ca un fenomen pozitiv. 6. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1.daca volumul informatiilor este mare. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. L. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. Ca fenomen normal.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. G. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute.>i necesar. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei.3 Caliti. penibile. 3.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. starile emotionale negative.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. trebuintele.5 Memorie . uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. dar 1. de efort voluntar adecvat. 4.servate corect 0 lunga perioada de timp. Thorndike). corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total).r . natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). cu economie de timp-efort ~i de repetitii. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare.. Rapidltatea fixiirii . Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. aspiratiile. stresul.u~urinta memorarii. necesare. d. prin 1. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). uitarea avand caracter selectiv. Astfel. 5. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. Factori subiectivi. volumul materialului .>i unitar). uitiim 1. pozipa materialului in structura seriei . organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1.realizarea rapida.simultan sau secvential. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. fiecare acponand asupra celeilalte. vorbim despre fenomenul uitarii. stabilirea unor puncte de reper.>i srar1.informatiile engramate sunt cOJ:). eliminarea factorilor perturbatori etc. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. A.>i informatii esentiale. fapt care impiedica procesul reproducerii. suparatoare. Pentru a optimiza propria memorie. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. atitudinile. care trebuie considerat 1. 7. h. motivapa. precum: gradul de implicare a subiectului.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. de a Ie reorganiza. materialele omogene. 7 7. blocaje temporare). Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice.cu cat acesta este mai ridicat. gradul de noutate a materialului . scopul activitatii :viitoare. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. se identifica ideile principale. utile.>tergerea urmelor asoclatIve. Daca uitam informatiile neesentiale.32 7. de a Ie corela cu altele. detaliile.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. precum: a. . de a Ie modifica pe cele existente. Fidelitatea reactualizarii . mobilierul. realizarea rapida a intiparirii.cantitatea de material pe care 11 putem memora.

. cu titlul . Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. Semantic. ratele de uitare sunt mai mici. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. proceselor etc. . Principii de psihologie cibernetica. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. particularitatile de varsta etc. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). 1975.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. actelor. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere.. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. Psihologul german. M. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . nota!i toate cuvintele. Trecut = care· nu mai este actual. de aproximativ 0 pagina. 40 ~ 20 o .1I!iJ Interferenfa = intalnire. H. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. eviden!iati. Verifica!i corectitudinea lor $i. 11.J~. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei.. intampliiri etc. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2.. adesea. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. in cazul vostru. apoi. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri.intre 5-20 minute. Mnezic = referitorla memorie. expresiile pe care vi Ie aminti!i. 4.alciituindun intreg organizat. de~i evenimentul a trecut. 9. succint. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune.. devenita clasica. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. contributiile sale fiind reluate. in aproximativ jumatate de pagina. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel.din timpul cares-a scurs. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu.100 "" . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. incruci~area doua sau m. 1. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. d. Argumentati daca. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane.33 consumul de droguri ~ide alcool.aimulte fenomene. ~PLICATII . Argumenta!i. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. in mare masura. 6. c. 8. in teoriile contemporane ale invatarii.Memorie:ji uitare". Ebbinghaus. in aproximativ IS randuri (±I)... chiar dacii dinamica lor se pastreaza. propune §i utilizeaza (Despre memorie). numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. Vo/untar = care seface con~tient. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial.5 = -= . Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. 7. Argumentati daca. b. in cazul vostru. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. apoi. 5. rela!iile memoriei cu alte procese ~i .. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a.. Realiza!i un eseu. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica).iOO. Pomind de la afirma!ia lui I. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente.pana la anularea lor. 211). "" % ]. dupa care ritmul uitarii se reduce. 10. Ebbinghaus) 7 .. caracteristicile esen!iale ale memoriei. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. fie de 1-2 zile. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". . 3. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii.. deoarece intervine oboseala).in urmaunei decizii.p. Descrie!i. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). ansamblul faptelor.

cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . in plus. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. liliputanii din povestirile lui Swift etc. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. Mai mult. din povestirile lui Creangii. Setilii etc. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. posibilul. fiinte. principiu functional in situatii noi.34 8. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. pe deprinderile deja formate. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). pe euno~tintele anterioare.). F. radiocasetofonul etc. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi.1 Definirea . Prin intermediul limbajului. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. a limbajului. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. Chiar daca primele discutii. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. simtirea ~iactiunea altcuiva" . 8. la randul ei. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. Dymond). (R. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. ins a. iar imaginatia. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel.). Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. balaurul cu ~apte capete. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. e. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. Aceste imagini. centaurul.). Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Astfel. reprezentari sau idei nu apar din nimic. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. Emotiile ~iatitudinile afective. element. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Daca nu ar exista imaginatie. b. ascultand expunerile profesorilor. "lingu~itorului". originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. imaginatia exploreaza necunoscutul. automobilul cu . iar unul dintre obiecte are. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. realizandu-se unitatea intre treeut. neexistand 0 orientare precisa.. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. fenomene existente in realitate. Filosof olandez. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. IMAGINATIA . Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. a gandirii etc. de situatii etc. in copilarie. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. ele se bazeaza pe experienta anterioara. elevii i~i reprezinta fenomene. Principala sa opera este Etica. tipul "omului de prisos" (Oblomov). combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. terminata in 1675 ~i publicata postum. ~i'a In procesul imaginativ.). a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. obiectelor Omul. prezent ~i viitor. participa activ.este esential. gandirea are un rol important.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. caracteristice unui grup de persoane. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. viitorul. ciclopul.

Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Spre deosebire de Freud. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. La nivel superior. In functie de gradul de activism al persoanelor.. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. pentru a alege din ele abia 1/1. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. creatoare ~ivis de perspectiva). realizarea unei dorinte. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. ". Visul devine "paznicul somnului". s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. In scrisoarea sa catre Fet. originalul). unele capitole fiind transcrise de 10 ori. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. uneori. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. literaturii etc.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). Experimental. crearea operei ~idesavar~irea ei. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. geniu). De~i are efecte relaxante. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). in esenta. dinainte cunoscute. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. imagini sau reprezentari etc. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. visul producandu-se in sfera incon~tientului. Freud sustine ca visul este. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. Personalitatea subiectului este puternic implicata. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. absurda (romanele lui F.). S.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. Popular.. in actul imaginativ. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii.35 8. . Astfel. insa se considera ca.. Kafka). intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. ci de a adauga ceva nou acesteia. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. exista imaginatie in domeniul istoriei. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. deoarece imaginatia se desprinde de concret. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. intr-o forma deghizata. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. Se considera ca visul are caracter simbolic. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. fraze intregi erau inlocuite. idei ~i senti mente inacceptabile. reconstituirea modului in care se produce ploaia. Adler respinge aceasta functie a visului. A. X). De exemplu. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv.000. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. creatoare ~ivis de perspectiva). deci cu cat sunt mai originale. Ma ocup cu acesta . sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. psihologiei. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. sustragandu-se gandirii logice. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor.000. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. In functie de domeniul in care se manifesta.

sau ca un animal care apare in vis sa fie. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. in medie 20 minute. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. explicarea ei. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). ca forma a imaginatiei. de fapt. "lac". identificand procedeul prin care a fost obtinut. impresii din perioada imediat. modificari ale ritmului respirator. 0 persoana cunoscuta . dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. dar au fost prin~i de politie. Potrivit psihologilor cognitivi~ti.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. premergi:itoare (adesea continuam a invata. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. Arhetip = termen preluat de C. ale batailor inimii. 2. in cauza. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). care nu pot fi transpuse notional. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). termice sau olfactive. caricatura. pe care ni Ie putem aminti. dar numai 20% sunt colorate. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). "piidure". simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior.inrudit cu visul ~ireveria. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%).$i). nearisirea camerei etc. In cazul somnambulismului persoana.. construiti. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive.36 -. ale expresiei faciale. Visul. sete. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. G. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. creionul cu gumii. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. constituind 0 experienta la care participam afectiv. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. dureaza intre 3 ~i 60 minute. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. Dege{ica. cu ajlltorullor. notati tot ceea ce va amintiti. In acest scop. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. Sentimentele se transforma. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. neverosimila. nu insa foarte puternici (spre exemplu. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. 4. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. de fapt. . Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. ).cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala.). Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. 3. anuntand survenirea unui aspect patologic. dar careseapiieQ_n~tiimei. dereglari functionale interne (acestea. nu-~i amintesc visele. in primul rand. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. Incon:.. poate ajunge chiar sa se ridice. acestea fiind indispensabile unei existente normale. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat).cente pe care vi-l reamintiti. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. in somn. sa se poata manifesta. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. Totul devine intr-un fel posibil. F antasmii = produs al imaginatiei. miniatura. intens ~ipe care 0 consideram reala. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. senzatii interne (foame. rar aparand cele tactile. absurda sau halucinatorie. Visele pregnante.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. inaccesibile in ordinea gandirii. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii.

enuntul reprezintii chiar definitia observatiei. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare... pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv. abstractizarea.. 2..aceste douii caracteristici revin memoriei umane. ... in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere).. observape Receptorul- ..perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor...primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1.. Perceppile . respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor..aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii. 7...enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii. formale mediul intern 6. cuvant.nu sunt singurele caracteristici strict umane....riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii.... existente intre 5... nerelevant. mecanica.. orientatii spre un scop.. sinteza..... aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput.37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ... - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.. Activitatea perceptivii intentionatii. ..este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu ....... cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli... analiza. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. ceea ce este slab.... perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.. poartii numele de . mediata . 5. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. numiir.. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. 3.... spre diferentii de cea animaHi. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. 3. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii.. generalizarea etc.... 6.. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. ci presupune mijlocirea limbajului .... este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. .... -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza).cuvinte adecvate contextului dat... ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. 4. comparare.. . Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara. man.... . se define~te drept Spiritul de . Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii. comparatia.. 2. rapiditate ~i observape (observatie)... ... ascuns.-.--- completarea Cll anumite ---.... Precizati douii dintre s:.. logica in .. imagine bogata In continut/imagine schematic a. inteligibila.. I [It':l!illr. conceptuale.. 4..-etG. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1...... pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.

Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. subiect (spre exemplu. salt pe care il va realiza gandirea. c. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. caracteristice. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. imaginalia exploreazii necunoscutul. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. dependenta de nivelullimbajului. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. reprezentarea nu este continuarea. b.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Piaget. Mecanismele limbajului. Daca nu ar exista imaginatie.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. a. b. lmaginatia. d. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. d. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. abstractizarea etc. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. Mai mult. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. accesibila cotidian. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. deoarece imaginatia se desprinde de concret. imagine~ mentala are un caracter secundar.). Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. neexistand 0 orientare precisii. a. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. b. ci in baza percepliilor anterioare. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. Imaginatia. reprezentiirile sunt deja . imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. Dupa cum sublinia J. iar imaginatia. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. se poate vorbi de. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. participa activ. sinteza. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. important in desIa~urarea activitatii intelectuale.. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). imaginea caracteristicii fiind schematicii. Astfel. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. Precizati formele imaginatiei voluntare. ca proces de adaptare activii a. posibilul. b. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. la randul ei. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa.reconstruclii operatorii". Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. se oferii date suplimentare.tratarea ~i creativii a omului. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. a acesteia. viitorul.. 1. intr-o anumitii miisurii. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. c. c. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. i . adicii dispune de capacitatea de reprezentare. in linie dreapta. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. a. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. c. Ii 2. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare.

~. . <::'Ift1 'i ~ ~ :. '..2 Formele atentiei 10...~%f*" .- . '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.".:n~~." '. 'I~ i riii ...1 9.. 1\..5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.~." . [. ~ ~ '~ ~ . ~~.39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.. Limbajul 9. Atentia .-.i m. g'·I¥"'... ~ 10..3 9.'i L 4~ %W I I II ..~ ..1tiei 10.~~..~ !t1 '''''1'.~..1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.( + ):.4 9.' .~i.l .~" .2 9.'~'I~. I'.J ..' ry..~~~·:U...3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'... x. .

de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. problema constituind-o. LIMBAJUL 9. gestic a etc. lumini etc. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . fonatoare . Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a.1 Definirea . c.de substituire a unor obiecte. de rezonanta . de comunicare . completitudine . Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. in general.enta lorin aparitie. apaetc. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. expresiva sau afectiva . latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. in limitele unei arii determinate. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. d.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. ludica sau de joc . receptorul sau destinatarul . emitatorul... fidelitate . limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. permite explorarea ~i investigarea realitatii. persuasiva sau de convingere . 4. semnalul . Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv.. ritmul vorbirii.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. mergand pana la construetia artistica. Norbert SILLAMY 9. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. In Iimbajul comun. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii.cel care receptioneaza mesajul. 3.~toarele elemente: a. semne grafice.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. 6. ceea ce ele exprima ~icomunica. fen om ene. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. . Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. c.mu~chiul limbii.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. simbolicii de reprezentare . 8. declan~eaza ~i se regleaza). b. uneori. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. e. buzele. de cunoa~tere . mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. in acest caz. b. 2. mimica. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. cavitatea bucala ~inazala.eel care produce ~itransmite mesajul. pantomimica. pauze.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate.corzile vocale fixate in laringe. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral).corectitudinea transmisiei mesajului.presupune asociatii verbale de efect.40 9. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational.3 Func. in cadrul 7. termenii de comunicare. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. ciocniri de sensuri etc. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. de reglare sau de determinare . care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. 9. prin intonatie.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. relatii prin formule verbale sau alte semne. canalul de comunicare .consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. Cea mai simpUi schema de comunicare. ca activitate. codul.. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric.i caracterizarea Iimbajului. Forma de baza. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. cuprinde urm. ritrnica. periferic al vorbirii. intre doua persoane. accente.

in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. Treptat. la inceput. personal. timbrul vocii. in special. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. accentul. 9 .i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. Cu toate acestea. personalizate. reprezentarile ~i gandirea. afectiv. cu gandirea. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). lent. dobandesc semnificatie. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . scheme Ie articulatorii se consolideaza. sunt simple sonoritiiti. individuale. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . . intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. Astfel. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. limbajul oral imbraca forma: 1. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). de regulile gramaticale ~i logice. in raport cu planul initial. iar treptat. de detensionare nervoasa. In cazul dialogului. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. imagini. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. iar perceptiile ~i reprezenHirile. Monologul trebuie sa se adreseze mintii.este accesibil rara a se recurge la date percepute. ne precizam noua in~ine intelesurile. mimica. pana la automatizare. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Noul. cat ~ipe cea emotionala. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. relativ. 9. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. tonatie.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. limbajul scris trece in limbajul oral. incitand atat latura intelectuala. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. 2. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. a capacitatilor intelectuale. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. complet ~i accesibil. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. in ontogenezii. . mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. sinteza. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. mimica. 9. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. ~i anume. Totodata. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). eliminiim neclaritatile. Astfel. b. elaborarea lui realizandu-se. dar ~i inimii.41 unei dezbateri colective. cu atat ii este mai bogat intelesul. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. cuvintele nu spun nimic copilului. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. La nivelul sistemului psihic uman. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. rezultatul onstructiei mentale. rsonalitatii. Fiind fata in fata. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. ~ . Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. prin verbalizare. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. dar.4 Raporturile dintre Iimbaj . In ontogeneza. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). explicit. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . Initial.). catharticii . caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. notiuni. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale.limbajul contextual. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. comparatia. In combinatorica imaginativa. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a.

revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. Verigii = element de legaturii. ani . imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. rara respectarea regulilor gramaticale. masura eonstituirii sale.ilegileeidedezvolta. cu sine §ipentru sine. Pe oniricii. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. mai apoi. inteligibila. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. 4. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. ontos "fiintii. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. ~PLICATII 1. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. apoi. elementelemobile ale fetei. se emit §isunt repetate silabe preeum ma.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. Li~gvisticii .. Ontogenezii = provine din grecescul on.• . experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. in urma interiorizarii limbajului oral. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). mai ales la nivel cerebral. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. . proiectare. la. 1964). ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. Spre exemplu. . dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. el devine principalul instrument I . Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. cu noi in~ine. IJI . nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. Totodata. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. formate din cateva cuvinte. primele sunt dominante. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. 2. De la act la gandire. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. papa. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. se executa ordine simple. eu deformari fonetiee. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii.diaziilimb...~tiintacaresu. ' 3. iar cele din urma recesive. Cercetarile efectuate de J. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. ~ Posedand de II i autonomie functionala.e. Editura Stiintifiea. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. existenta" ~i logos "studiu". pa. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. ba etc. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . Spre exemplu. precum: mama. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. beneficiind de comprimare. apare limbajul asonor.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. apa etc. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire.

Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. revine mecanismelor verbale prin care . in declan$area ei. De aici. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei.e ia decizia de a fi atent. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale.ealii. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. Un rol important. atentia prezinta urmatoarele forme: . Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie.--------. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a .activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. altele vag. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. dintre care cele mai importante sunt: I.Tra~espeeific.. spontana. nefiind provocata de orice modificare a mediului. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient.2 Formele atentiei . . Astfel. Sistemul reticulat activator ascendent. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. 2. echivalenta cu stimularea senzoriala. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. 2.). atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. precis. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. Traseul specific.10. cu un efect de scurta durata. localizat in trunchiul cerebral. atentie jocalizatii. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. Ea este superioarii atentiei involuntare. protuberanta ~i mezencefal. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. sa fie eficienta. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. noutatea lui. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. partial. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. iar alte obiecte trec neobservate.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. prinintermediul cuvantului. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. cu rol in. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. 2. 10. contrastul dintre stimuli. atitudine pregiititoare. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. bulb. mi~carea stimulilor etc. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. Din punct de vedere psihologic. avand functii de activare. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. dar apoi dirijat voluntar. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or.Atentia involuntara este neintentionata. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. ATENTIA . actualizarea unor motive ~itrairi afective etc.1 Definirea . Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei.. imobilitatea sau tacerea.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Acestea ajung direct la cortex. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". Ea reprezinta un reflex de orientare.-. mobilitatea stimulului. in plan subiectiv. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. aparitia sau disparitia sa brusca. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. 10 . in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. la inceput. ocolind sistemul reticulat. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1.

fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. amintiri). Oricat ar fi de bine organizata. . Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. In activitatile pe care Ie desla~uram. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a..i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. . ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. unor mterne.. §I e 0 a oua zona. " II. a planului de actiune etc. a obiectelor din mediul inconjurator. Stabilitatea aten. • ' eli. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. W . perturbatori etc.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. fi I . psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. Presupune fix area asupra unui obiect.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. Atenp.. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. lavora lee ucru. De aceea.irile atentiei . odihna. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. s!mul~an. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. doar. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei.). Dupa directia principala de orientare a atenp. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. Opusul ei este instabilitatea. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor.. ung . 0 idee. Dupa obiectele la care se refera. experienta profesionala.consecintelor negative ale nerealizarii ei.3 insu. in campul atentiei. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. cu ace]a~i grad de claritate. con§ lintel. domina una sau alta.obligatoriu pauza.. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. 3. aceste blocaje apar la 8-10 secunde).!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. analizarea propriilor sentimente.). '? F f A • •• urmeze. Odata dobandite. intr-un moment sau altul. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. unor contramdlcatle. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. la persoanele obosite sau bolnave. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. raurirea. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. iar lipsa lor constituie insu~iri. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. de natura sarcinii. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. eSla~ura a. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. ele nu pot fi disociate. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. sornnul etc. incordare. in orientarea ~i selectia profesionala sau in.• umll externe. a gesturilor noastre etc. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. trebuie rationalizat timpul de lucru. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). .la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici.. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. in plan mintal. a unei sarcini ~i neglijarea. care reclama 0 atentie deosebita. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . atentia voluntara poate fi: contemplatie. a expunerii lacute de catre profesor. gradul de antreunc. actiuni. Dupa felul in care se fixeaza. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. Este conditionata de complexitatea stimufului. 0 . •• fi ru sarcma prolector -. duce inevitabilla obosealii. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10.. interesul. La randul lor. trasaturile de caracter ale subiectului etc.a interna §i cea extern a sunt complementare. antrenamentul special. In 1887. de structurarea optima a activitatii. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . a§teptare. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida.. de varsta. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. prin exercitii. A ' ~ • w . acest. spontan sau dirijat. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. t' I 4. 7 . preocupare. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. inhibarea celorlalte. voluntare ~i postvoluntare. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente.

precum oricare alt proces sau fenomen psihic. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. in aproximativ 0 jumatate de pagina. 0 ctivitate intelectuala extrema. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. un obiect oarecare ~i. . Atentia. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). fenomen sau idee. 1) rugaciunea in gand. 0 "moarte aparenta". stomacului etc. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). survenind In cele din urma. . Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). diferit de la 0 persoana la alta. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . contopirea cu divinitatea. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . Maniacul.). Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. . afective (sunt fenomene de autohipnoza). simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. ca urme ale cuielorrastignirii). Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. emotii. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. vorbindu-se chiar de zile sau de. insomnii etc. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. ci de acela al patologicului. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. 2. desigur nu de 0 maniera patologica. un tip de obiect etc. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. In starea de betie etc. Argumentati. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. respectiv atrofia atentiei. Poate fi yorba. apoi. ci doar de un monoideism relativ. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). ca stare de inactivitate. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. de aceea. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. 5) trairea Inca instabila a extazului. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. De~i nu sunt valorizate negativ.. ci la. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor).' . povestesc unui arbitru ce au viizut. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. iutr-un interval foarte scurt. Sranta Tereza. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal.zgomot puternic -. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga.5xe.xtaz (este yorba de cazul sau particular. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. ". ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. Totu~i. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. Spre deosebire del extaz. prezenta la toate animalele superioare. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. ldeile permanent de dureri de cap. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. Chiar mai mult. de surescitare extrema. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. Ie apar pe palme pete ro~ii. persoane afective ~i uestapanite. care cunoa~te numeroase manifestari. QL 10 - . in accesele de excitatie. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. respectiv fixarea pe un singur obiect. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. gesturi.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). de asemenea. nevralgii. Sistem talamic =. ochii se Inchid. Aptiiudine sarcini. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. tara Insa sa se piarda con~tiinta. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. manifesta 0 mare agitatie. de 0 epuizare a aten{iei. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. concentrata pe 0 singura idee. ale atentiei. frica de spatii deschise care sau inchise etc. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare.

Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. selectare. sinteza. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. de asemenea. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. de legiiturii informationalii elementarii. evaluare. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. centaurul. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. Creionul cu gumii. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces.). 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. asociere etc. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. Degefica. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. sunt generate produse noi. transfer etc. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. identificand procedeul prin care a fost obtinut. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. 2.). spre exemplu. analizatorilor. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. iperceptia. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. 'detinute anterior.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. afectivitatea etc. creionu/ cu gumii. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. radiocasetofonul etc. 1. sunt componente ale campului de . existente ca obiecte de sine statiitoare.. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. Mult mai evident este rolul perceptiilor. Astfel. adaptarii.) . miniatura. imaginatiei. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. De asemenea. au fost generate. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. privind mai ales limbajul ~i activitatea. ). este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. are un caracter obiectual. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. la nivelul imaginii perceptive. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. gandirea. reprezentarea. in schimb. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii.este yorba.con~tiintii etc. cat ~i a unor diferente. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). procedat. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. In . dar. asigura adaptarea la acestea. interactiunile cu alte procese.

Etapele actului voluntar Calitatile . ill .•. _ -...('. I! • ~ .14.".proceselor afective' ". ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.~ .. Motivatia • 1l. 11. ..1*. Afectivitatea 12..: "'. 4. ..t~'> . Activitatea voluntara 13..'..3 Sistemul motivational: niveluri structurale . niotivatiei .2 Partlculad'tatile afectivitatiL. . .-:mt(-~?r ..4 Rolttl proceselor afective h ..~ ' ..1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.'. ~~~_. I~ ~. 12.'.3 Clasificarea. 1/:.4 Formele motivatiei .X.:<~-..3 .11'1..i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.0.1 Dehni~ea.< .1 13.~i caracterizarea ~fectivitatii 12.~ I '.. :1. 11.2 Clasificarea deprinderilor .. -~'> . 11.. ~. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.'-1 ~~ I· '.2 13.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.:"< .4 13.6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -."..3 13. :·::mL..5 Optimumul motivational 12.. ' 12. vointei . !! ....W2''t.i"''''''''. 13. I'~..-..5 13.3?~-..47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11. _'~·.. Deprinderile** 14..2 Functiile ....... ~ ~I""" ..>1F·. .~vl .

b. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. in: a. 0 parghie a autoreglarii individului. impulsurile etc. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. afective $i volitive. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). bine organizate $i puternic integrate. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. in special.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. dorinte.. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. A. Interesele pot fi: personale ~i generale. natura ~i despre soeietate care se . fUnd fnnascute.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. iar pe de aHii parte. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. e. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. specifice numai omului. Stari motiva(ionale simple. convingeri etc. c. f. 11. s-au format fn decursul filogenezei. Co. ce pot fi: primare. teoriilor despre om. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. innaseute (biologice $i functionale . interese. slab organizate care cuprindpulsiunile. dobandite (trebuinte materiale. fie ca sunt innascute. spirihlale $i de comunicare). Motivatia este un rutru al influentelor externe. d. e. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl.II. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati.1 Definirea . legate. . in functie de conditiile prezente. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. b.). pe de 0 parte. cu dorintele. cele mal importante fiind: a. tendinte.).foame. de fapt. scopul final al aqiunii. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. relativ simple. sentimentele. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. SiIIamy). atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. De satisfacerea lor depind cele superioare. tendinlele. 11. ea fiind eauza interna a eomportamentului. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. PUline dintre formele motivaliei.vi. 11. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. con~tientizate sau necon~tientizate. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. Co.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. respectiind 0 anumitii ierarhie. cu interesele etc. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. intentii etc. valente. fie ca sunt dobandite. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. a interactiunii cu mediul socio-cultural. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. pasiunile. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. Trebuintele sunt forme relativ complexe. decat sa renunte la convingerile sale). de a $ti). In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. Interesele sunt forme bine structurate. Ele sunt idei-forta. pozitive ~i negative. funetia de selectare. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. numitii "piramida trebuintelor". impulsioneaza spre actiune. deoarece apar in urma unei deficit) etc. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. ell intreaga personalitate. trebuinte sexual e) $i secundare. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. g. . ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. MDTIVATIA . Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. prefiguriind. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. sete.

desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. Criminalilor deosebit de violenti.4 Formele motivatiei . Formele motivatiei sunt inegal productive. supraaprecierea dificultapi sarcinii.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. contribuind la illtarirea motivatiei. de' exemplu. In situatii complexe. 2. h. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. considerare ~i alti factori. Motivele sunt considerate. de catre N. aflati in inchisoare Ii se •. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. in mod repetat. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive.. se schimba. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. ajungandu-se la e~ec. majore ~i minore. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. motivele se sustin unele pe altele. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. T. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase.. 11. Motivul este mobilul care declan~eazii. de aceea. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. hotilor de buzunare. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. totdeauna. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. atunci cand intind mana sa fure. precum: varsta. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. actiunea. b. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. 11. Burrhus Frederic Skinner. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. odata cu inhalarea nicotinei. particularitatile concrete de actiune etc. Dare daca Ii s-ar aplica. subaprecierea dificultiipi sarcinii. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. SilIamy. depozit pentru hrana (2). existand doua situatii: a. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. intrinseci ~i extrinseci. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i.). pozitive ~i negative. pedeapsa etc. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. temperamentul. Motivele pot fi: individuale ~i generale. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. Daca se iau in. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii.. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. 2. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). in nevoia de a ~ti. in interesele ~iin trebuintele lui personale. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. reunind cognitivul cu valoricul. canal de glisaj (3). J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. alcoQlului saudrogurilor. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. bataie. de a se simti bine in compama unar persoane. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. orice conditionare are ~i deconditionare. Formele motivatiei existii in cupluri: 1.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. 3. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. fiind yorba despre un reflex operational. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. a educatiei etc. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. un ~oc dureros. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). in 1935. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. altruiste ~iegoiste etc. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. de a cunoa~te. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. caillele este "silit" sa saliveze. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. excursii etc. ci el interactioneazacu alte motive. a culturii. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. . se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ.

nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. Tematica normativii . Tematica integriirii sociale .E!:. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. satisracandu-se succesiv. tematica erotica. de colaborare. de a-~i realiza aptitudinile.~"'$l!!!IlII~. .domeniul trebuintelor vitale (hrana. Tendinta spre afirmare socialii . etc. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. cele mai frecvente.ambitia. caldura. . respectiv prin motivatiei pentru schimbare. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. Activarea existentei . Valente==. 2. se instaleaza 0 stare tensionala.. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. Tematica reglativii .==_. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc.nevoia de varietate. dorinta de a ciilatori. Desigur. sete. alegerea activitati se ordoneaza in timp. .':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii.. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. careorienteaza. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. expresiva. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. dorinta de a depa~i pe altii. Thomae.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale.. care i~i pune aproape egale. de comunicare.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. de a participa la spectacole. Atunci cand nu este insa 3.-" ~'llIlr-'__ -~ . In masura in care aceste diferite. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. dar au orientari realizarea unei alte activitati. amprenta asupra conduitei noastre. 'pulJ.. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. la realitate.erealizeze. 5.dorintiide a realiza ceva.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.atde un scop. =·0. apa. 3.stare de excitatie (foame. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . de aproximativ0 paginii. de aventura etc. dar sunt de orientare diferita. apare conflictul. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. posibila ordonarea. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. preocuparea pentru propria securitate etc. de a-i conduce etc.!"~ -~~-_=---<'1. ~PLlCATII 1. Nivelul de aspiratie._ .).J!!9Q1. ai prejudecatilor. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. 2. trebuinta sexuala) . Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. !?t9!ggi<::e. :::Jonr:.. de a atingeun obiectiv. Prolectiv = (in cont. = _. induce dificultati in luarea deciziilor. de a cunoa~te. alte nevoi de ordin material). polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . de a crea etc.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. caruia tehsiunea se reduce. 3.ext)care este motiv.. 4. Pentru a .i!:tlJ:i . ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. r~acfie. De obicei. -----1 f ~'.cuprinde nevoia de societate. g. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. 6. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. 2. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. '. nu privind. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului.nevoia de a fi competent. Elabora~un text. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. fuga de plictiseala ~imonotonie. conduce la dileme 1. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1.. de obicei. 4.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. independent de vointa. Conflicte de apropiere-evitare. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin.

modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Astfel. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. mersul etc. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. durata. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. placere. Astfel. gol in stomac. neplacere. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. evident. Debus. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. au caracter involuntar. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia.1 Definirea . Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie.). Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. jurul polului negativ. unele evenimente ne bucura. Mai tarziu. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). spontan. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. in timp ce. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. ritmului cardiac. procesele afective au valoare motivationala. polaritatea proceselor afective.). mobilitatea proceselor afective. altele. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). Psihologul Mihai Golu utilizand. care exprima fie scaderea. Littmann Ie denume~te "emopi". fiind conditionate din punct de vedere biologic. Cosmovici). afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. unele fapte ne produc entuziasm. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. iar V. subliniind rolul energizant. obtine urmatoarele categorii: 1. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). Debus nume~te trairile afective drept "sentimente".ne place sau nu ne place). insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. proceselor afective. transpiratie. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. Din viata sentimentelor (1969). iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). P. b. i2. nivelul de elaborare a triiirilor afective. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. AFECTIVITATEA 12. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. la stadiul secundar care presupune 0 1. A. procesele afective sunt subiective. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. placere-neplacere. cat ~i al con~tientului.. Ele cuprind: a. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. altele ne indigneaza etc. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. tremurat etc. de la 0 emotie la un sentiment). pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. intensitatea. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. altele ne intristeaza. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. Pavelcu ~i P. fie in a. c. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". in 1937. a~a cum scria Vasile Pavelcu. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). inro~ire. deprimare etc. gradul de con$tientizare.12. deoarece "in domeniul afectivitatii. b.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. Fr. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. intreg organismul: tinuta. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. exprimata prin paloare. schimbarea vocii. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. in clasificare. in momente de timp diferite. 4. in bolile pulmonare predomina starea de . de orientare ~i de directionare a actiunii.). adica apartin unui proceselor afective.

in timp ce sentimentele 0 organizeazii. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. c. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. care sunt tdiiri afective foarte intense. a aspectului exterior. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. ele fiind surse suplimentare de energie. Cannon). care sunt triiiri afective complexe. fiind considerate. "Cheia intelegerii altora. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor.) apar pe baza perceperii frumosului. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). sentimentele.) ~i negative. groaza. patriotismul.. declan~eazii ~i regleazii conduita. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. Sentimentele "imnt emotii repetate. care potenteazii activitatea. B.52 iritare etc. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. ci la nivel de personalitate. Altul (gelozia. care rezista la factori perturbatori. a muncii ~i a disciplinei. . Janet)."""-=-=~~. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. S. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. care orienteazii. procesele afective indeplinesc ambele roluri. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. pasiunile pot fi pozitive. spunea V. avaritia. Procesele afective complexe cuprind: a. rasul exploziv etc. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. oarbe. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. transformandu-se in trasiituri de caracter. organizeazii.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia.. dnd situatia este nouii. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. c. a conduitei etc.) .sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate.. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. extazul etc. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. prin starea de agitatie difuzii. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. . anticiparea. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. fanatismul). desfa~urarea lor tumultoasa. vicii care conduc la comportamente bizare. fie cii este yorba de artii. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. prin mobilizarea energiei psihonervoase. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. starile de afect sunt triiiri impulsive. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. Paveleu. sUl. relativ stabile. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. de lungii duratii. de regulii. psihologul american R. intense. acceptul §i bucuria). sentimentul indoielii etc. de natura sau de actiunile omului. dezgustul. sentimentele pot fi: . violente. difuze. Existii 0 mare varietate de emotii. 2. pasiunile. in realitate. lectura. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. creatia artisticii etc.priza. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. b. doband'tte. sentimentul datoriei etc. constructive (sportul.sentimentele estetice (admiratia. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate.. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. asociata cu deceptii. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. se aflii in propriile noastre vibratii afective". ". Plutchik 12. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. pesimism etc. Ele cuprind: a. . tristetea. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. anomalii ale afectivitiitii. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. stabile ~i cu intensitate moderata. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. Comportamentul afectiv perceput de altii. nobile. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. b. de unii psihologi. furia. dezorganizeazii conduita (P.sentimentele morale (sentimentul de prietenie.).=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. Din punct de vedere valoric. Psihologul A. Ca generalizari ale emotiilor. stabile. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. organizeazii conduita (W. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. de mirare ~i uimire. 3. Procesele ~i starile afective complexe sunt.

a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. ~LICATII 1. It fi' d b d I' sl. Toate acestea. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. Ie traiesc. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. de a coopera cu adultul). expresivitate ~iconduitii. dar care explica formarea sentimentelor complexe. v1etn afect1ve.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. este combinarea afectiva. diferite stari afective. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare.am ~ __ . la 3-61uni rasul. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. la 4 ani eel de maudrie. spre exemplu un sentiment. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. pe __ "_ ."' 3. presupune stan tensionale.:.. care nu se poate dovedi experimental. ar ~1pnma 1U Ire.m~ an I. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. b'Apare cnza de 1dentItate.m vor a e.'::4u::d. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. 2. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. nici 0 frustrare. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila.. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. in care se recunosc iubirea ~iura). F anatism = zel excesivpentru 0 religie. patriotismul etc. 0 cou:p 1c~re a. ~ w . Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. ci ~i in privinta gesturilor. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. masura ce mamtam m varsta. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. Aceasta nu survine insa automat. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. . .incompleta. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. d ' . I - --- -- . Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. La 18 luni se manifesta gelozia. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii.. d . Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii.. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. la 2 luni apare plaeerea. a~ament exageratrata de 0 convingere. Kant). 10/11-14 ani 14 18' . admiratia etc. Un fenomen de lunga durata. atitudinilor. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. iar injur de 8 luni bueuria. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. . 1. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. idee.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. are un caracter dobandit. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. _ . ~ . se nuanteaza.. asemanatoare). eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva." ~ rii~~. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. insopt de totala intoleranta fata de adversari. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul.de avere. fluctuante. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur.. P OSl'b'l' . admi[atie. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. 4. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. a le ca aproape mtreaga personalitate. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. sentimentul datoriei.cazul geloziei. la 4-5 luni frica. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te..::iIl. in diferite contexte. in mod repetat. confuze. ele tind sa se combine. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica.

ponderea ~i modul de combinare. interes. 13. satisfacerea motivului).ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive.). existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). Ea nu se reduce la memorie. dificultate. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. spiritul de riispundere etc. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. ~i a unor teste sintetice. 2. deprinderi. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. SKINNER (1904-1990) - . Activitatea.3 Formele activitatii . existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). 2.Scopul (respectiv. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. Mai mult. imaginatie. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. pot fi: musculare ~i ideale. B.13. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. giindire. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". ontogenetic. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. blocul de comandii intern. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. imaginatie. afectivitate. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. aspiratie. P. aflate in interdependenta: 1. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). introversia. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. in sens general. in domeniul inviitiirii. de gandire. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. in structura activitatii intra: . Intrucat.1 Definirea . se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). procesele de elaborare a planului.Motivul (trebuintii. semne ~i simboluri). putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. presupun folosirea unui mijloc. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. In diferite forme ~i variante de activitate.Mijlocul (cuno~tinte. F. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. Jocul este. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. In acela~i timp. caci 54 ~~- 13. atentie. unelte exteme etc. Prin urmare. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. b.i caracterizarea activita. cu grade diferite de complexitate. 13. in orientarea ~i selectia profesionalii. insii nu dispun de un motiv propriu. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. blocul extern de execupe. Spre deosebire de I. memorie. exista: a. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". gandire. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. motivatie. care raspunde la intrebarea: de ce? . operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). vointii etc. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc.a componentelor psihice).2 Structura activitatii . imaginatie etc. extraversia. ajungandu-se la deprinderi. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. ideal). Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). 2. postliceal ~i universitar. The Technology of Teaching (1968). Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. atitudinea fata de sarcini. Din punct de vedere psihologic. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. de elaborare anticipatii a scopului. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. activitatea apare in doua ipostaze.). in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. 3. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ).) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. ci una reciproca.

Limbajul are rol reglator in declan~area. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). c. motivelor ~i proceselor intelectuale. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. atitudinea fata de activitate etc. 4. L. prin conexiune inversa. psihologica). munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. pentru . scopul nefiind realizat. ajungand sa-~i dea comenzi singur. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. emotionale. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. in plan mintal sau exterior. pentru copii. 2. pe care. Executia are caracter secvential.tocontrolulpresupune con~tientizarea. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. in calitate de proces psihic.& Calititile . Din punet de vedere psihologic. 4. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. face posibila elaborarea planului de actiune. Rezultatul final. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). 3. eventual. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. principii. In depa~ireaobstacolului. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune.5 Etapele actului voluntar Vointa. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. ulterior.a-timentine hotararea luata. Vagotski considerii cii. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. Astfel. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . modele de comportament ~i chiar modele de vointii. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. vointei .i caracterizarea voin. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor."vreau X"). Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). a renuntarii). omul i~imobilizeaza efortul voluntar. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. scopul urmarit.4 Definirea . se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. aparent.vointa.. stabilindu-se. rabdarii. ea constand din succesiuni de operatii.. 2. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. sociale etc. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. iar dupa caracterul produsului. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. realizata in urma deliberarii. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. n-ar fi posibila continuarea actiunii. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice.in evolutia sa. Luarea hotararii. Au. 5. 13 13. intelectuale. Ie interiorizeazii. Ea are caraeter normativ. prin intermediul mecanismelor verbale. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. mijloacele adecvate de realizare a scopului. politice. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . Dupa natura componentelor domjnante. materiala sau internii (de natura fiziologica. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. Efortul voluntar nu este innascut. Adultii eonstituie. 3. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. chiar ~i in conditiile in care.. Articularea motivaponalii. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. opiniile contrare. ordinea realizarii lor. dificultatile. 4. J. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. severitatea criticii etc. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. 5. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani)..ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). idealuri morale. Analiza ~i lupta motivelor. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. uneori. 13.

. Veleitate = vointa deficitara. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. tu~itul. !ipsa de vointa. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. proces etc.Argumentati raspunsul vostru.Inainte de a pleca de acasa. (.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. Formati grope sau lucrati pe perechi. descrieti relatia vointei cu acestea. (. iar 'ineficienta lui. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. devine 0 trasatura specifica. integrate in structuri mai complexe. Ce este vain/a?. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei._sa_atinga~i Abulie . del'rinderi." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. 6._este. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . 0 actiune voluntara. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). cum ar fi salivarea. atilt ill dreapta. De asemenea.56 omul delibereaza.. b) 0 persoana. cat ~i ill stanga stanoagelor... 9. indispozitie. de exemplu. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. moment.~p_ersQaIl.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare.lara motiv. de care este con~tient. d) Cine nu vrea cand poate.p. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite.. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. (. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca.. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. apoi. respiratia. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. in fi reglata prin cuvant. inghititul. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. dar in caz reglarii prin vointa noastra. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. nivelul de maturizare necesar. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate.. Editura ~tiintifica. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. slaba.. 2. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. In afara de actiunile voluntare. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. retragerea bratului sau a piciorului la un .cnecesaf--c. scopuri..a. cum ar fi sugerea. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. discutati posibilitatea ca actul deciziei. fenomen. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. unui adult ii este frica de caini. transpiratia etc. intreprinde unele actiuni in prelungit. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. atunci cand vrea. dar multiple. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. 3. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. 13 ~PLlCATII 1. cu amanarea deciziei. Considerand. 1300-1358) ~i. putem sa ne reglam voluntar. dar IlU le finalizl:aza. caracterul voluntar. 4. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. al alegerii. 0 cantitate suficientiide ran. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect.Buridani-a pus ill iesle. Putem tu~i ~i intentionat.apoi.. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.) unor actiuni involuntare.auza.. Actiunile de con~tient. esentiala a omului. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. Calitiple vointei. care comanda numai mi~carile.apoi. pentru formarea unei acest sens. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. In aproximativ jumatate de pagina. lipse~te mult de la ~coala. este corespunzatoare dorintei. la om se manifesta insa ~i deprinderile. stimul dureros. Bucure~ti. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. devin trasiituri de caracter . cursul unei conferinte. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. Datoritii acestui fapt. putem influenta 1969. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. mijloace etc. Daca 0 actiune poate partial. ca punct de plecare. " 10.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. de procedeele. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame._ill_c.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. riisul. nu poate. 8. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis.) urmare~te.. 5. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. prin autocomanda. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. launtric. Actiunile voluntar. ea poate fi supusa anumite limite. Pe langa repetare. respiratia.. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. functionarea con~tient. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. Astfel. = deficienta a vointei. Astfel.

Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. .deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). .iunea deprinderilor . Deprinderile sunt declan$ate con$tient. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. 2. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. Daca in faza initiala. Desigur. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie).. corectarea lor fiind foarte greoaie.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. impliciind intreaga personalitate: 1. a lua notite). controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii.57 14. silabelor. varsta). in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. a calcula.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. o analiza mersul. fiind actiuni stvoluntare. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. . conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. 2. . caracterul activ $i calitatea acestora etc. 4. conducerea automobilului etc. mersul pe bicicleta). proces care poate fi mai lung sau mai scurt. semnaliindu-se erorile. elaborate con~tient. a dactilografia) etc. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). a citi. sigura ~i rapida a activitatii.) Evident. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). ovalelor. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. controlul $i autocontrolul executiei. 3. aceea a constituirii deprinderii. deprinderi motorii (ex. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate.deprinderi simple (trasarea liniilor. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. deprinderi de mundi (a cro~eta.3 Formarea . realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor.i interac.deprinderi complexe (scrierea literelor. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. . ajuca carti). cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. DEPRINDERILE** 14. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). 4. iar dupa aceea a cuvintelor). Prin repetare $i exersare se automatizeaza. de gandire $i senzorioperceptiva. a zidi. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. dobandind stabilitate. ex(stand 0 multitudine de reactii. In raport cu definitia pe care am precizat-o."". mi~carile ce trebuie Iacute etc. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. iar scrisul 0 deprindere motorie. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. scrisul. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante.demonstrarea actiunii. prin exercitiu $i consolidare. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. de stapanire a unei actiuni sau operatii. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta.piistrarea metodelor. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. . dintre care cele mai relevante sunt: 1. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. . Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. Iara a se disocia de vointa. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii.1 Definirea . precizie $i viteza.deprinderi de invatare (a scrie.

nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. . in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. plimbarea de dimineata. De asemenea.). mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. interferenfa.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). de asemenea. sa se desfii~oare cu regularitate. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. spre diferenta de deprinderi. Cum se poate proceda? 1. viteza. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. . Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. fiind prezente in toate domeniile.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. cea mai mare. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. atentia necesara diminuandu-se progresiv. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. 5.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare.. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. 2. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. deprinderile nu raman izolate. Desigur. . 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. 3. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. operatiile sunt prescurtate. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. mai multe functii: . ci la orice varsta. acestea permitiind sistematizarea materialului. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. erorile sunt eliminate. puse in evidentii ulterior. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. dar mai putin consolidate). Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. corectitudine etc. vointa ~i gandirea. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. Sunt implicate aici atentia. indeplinind. spiilatul pe maini etc. 4. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi).Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute.) ~i negative (fumatul. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile.. Odata. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. volumul d. Notifele. . formate. Este mai flexibilii decat simpla deprindere.. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. consumul de alcool etc.

5.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. 8. printre alti factori. Automat = ceea ce se face. eel putin tara un controlcon~tientexplicit.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Dupa ce ati inregistrat timpul. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. Proactiv = ceea ce acponeazii. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. 3. factorii care au facilitat aceasta instalare. 4. La un nivel inferior. a Ie examina implicatiile. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. realizarea de predictii in text etc.Popescu-Neveanu). in masura in care nu sunt prezente. pe de alta parte. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. invatam i?i. 9. Astfel. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. Mai mult. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. Evidentierea. de ce nu. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. unor astfel de criterii are un caracter motivator. a fenomenelor etc.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. Explicati diferenlele aparute. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. eliminarea factorilor de 4. 2. informatii noi in mod independent. aa?optarea. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. inregistrand. A gandi critic presupune a lua idei. planificarea timpului de studiu.. a construi argumente. 2.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . in acest caz rezultatul nefiind relevant. Prediclie = anticipare. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. i?ide ceea ce se numei?te contrast. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. . in manu ale sau alte materiale educationale. pe de 0 parte. Deprinderi de gandire criticii. 0 str~teg.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . 6. timpul. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. de asemenea. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. prezentatin pagina anterioara. Managementul timpuJui de studiu. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. a Ie expune unui scepticism constructiv. a adopta decizii etc. unanumitjoc). in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . s-a format illtrecut. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. intelegerea.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. informatiile pe care Ie invatam. Condi{ie = fapt. se executa aparent de la sine sau. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii.Care este semnificatia acestor idei? . . este yorba de posibilitatea de a aborda. obi~nuinle~ipriceperi. 3. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. Retroactiv = ceea ce acponeazii. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. 7. formarea imaginilor perceptive este favorizata. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: .. iar nu sfiiri?itul sau. 6. de asemenea. Monitorizarea invatarii. .59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. rezumarea textului. 5. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. Identificati.

personal. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. cele doua forme sunt complementare. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. de cunoa~tere. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Se disting astfel 0 atentie de ele. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. in nute. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. de detensionare nervoasii. reprezentiirile ~i gandirea. decl~atii intentionat. sugestiietc. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. dobandesc seffinificatie. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. eu gandirea. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . cuvintele nu spun nimic copilului. ludicii sau de joc. afectiv. in special. atitudine pregiititoare. ~i anume.a~teptare. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. spontana.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. Forma de baza. in desra~urarea diferitelor activitiiti.este yorba de selectivitatea reflectiirii. eliminam neclaritatile. incercand sa elucidam altora 0 notiune. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. de reglare sau de determinare. atentie focalizatii. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. imobilitatea sau tacerea. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. ne precizam noua i~ine intelesurile. prin intermediul cuvantului. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . evidentiind interactiunile dintre aces tea. Limbajul. In plan subiectiv. sunt simple sonoritati. l~ inceput. 1. personalizate.informatiilor. simbolica de reprezentare. la inceput. Ea este un sistem de semne yorba. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. cu gandirea. iar perceptiile ~i reprezentarile. tivnoi. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. caci comunicand. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. comunicare. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. limbaj non-verbal. . Treptat. In masura in care presupune efort voluntar. indepline~te functii specifice precum: de. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. neselectiva . prin verbalizare. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. ci ~i a cadecla~area ei. In realitate. scaderea frecventei respiratiilor etc. 2. pragmatica etc.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. in contextul existentei umane. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. expresiva sau afectiva . fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Astfel. de un bajului. persuasiva sau de convingere. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. comparatia. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. indicii. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. sinteza. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Astfel. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. este succinta a lim. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. individuale. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. Un rol important. de asemenea. vor involuntara (neintentionatii. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. a semnificatiei actiunii. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). dar.

1 21. Individ.dinamico-energetica a personalitatii 17. Personalitate 16. Caracterul 19.2 Clasificarea aptitudinilor 18.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w...6 21.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.• .2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19. ) ~ .1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20..1Latura.4 21.1 Individ.2 Tipologii temperamentale 18.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. Personalitatea .2 Structura caracterului 19. 21..2 21. Creativitatea 20.3 . Persoana.7. Te~p~raDlentul 1. Aptitudinile 18.5 21.ului in structura personalitatii 20. Personalitate* 16.3 Rolul caracter.1 Personalitatea ca slslem 15.2 Modele de personalitate 16. Persoana. 15. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.

respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. Bucure~ti. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. personalitatea. dar notiunea de persoanii. Structura # dezvoltarea personalitiipi. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. tara insa sa se identifice cu acesta. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. Desigur. caracterul stabil. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. PERSONALITATEA 15. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). in cali tate de element stabil al conduitei. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. relevat de manifestarea constanta in conduita. ingust". poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. este un produs al procesului de socializare. caracterul sistemic. . Este evident. Paris.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. caracterul definitoriu. inclusiv omul. 1%5. Unul este momentul. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie.- 15. Eul traie~te in clipita actualitiitii. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. la ereditatea fiecarei fiinte umane. Astfel. sistemic al personalitatii. termenul de "persoana". Larousse.p. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. Editura Didacticii ~iPedagogicii.Ro~ca(red. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI.I 1. Psihologia generalii. de a reaction a. individualitate ~i persoanii. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. 466). inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. 1981. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. modul siiu obi~nuitde a fi. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. S.1 •. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. ocupatie etc. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. " . flexibil al personalitatii.. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. avand ca atare un caracter sintetic. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. personalitatea in durata trecutului.el incluzand ~itendintele involuntare.p. Sillamy. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona.L. Allport. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . in contextul psihologiei. 1976. W. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ.p. dimensiunea socio-culturala. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. de asemenea. anume ca subiect al actiunii.216). In calitate de obiect de studiu psihologic. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. de a se raporta la ceilalti etc. pe masura constituirii sale. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. celalalt vectorul fortei". cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. Dictionnaire de psychologie. de asemenea'. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. caracterul adaptativ. deci individ este orice organism. 40). existand numeroase definitii ale termenului de personalitate.). ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari.

CATTELL (n. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. sincer. Cel mai cunoscut model factorial. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. Intelligence: Its structure. a~a inciit. fiecare avand un rol specific. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). avfmd 0 bogata experienta clinica. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). Allport. growth. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. suprafata psihicului nostru. 2. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. Acesta. Cattell. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. Kretschmer. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. Con~tientul. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E.. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. fata plinii. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. Guilford). Supraeu). fiind datorat parintelui psihanalizei.). Psiholog american contemporan. notiiri etc. emotiv etc. exces ponderal. data fiind eomplexitatea aeesteia. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. theoretical. miiini ~i picioare scurte etc. cel care nu ne este accesibil direct. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. al dorintelor ~i actelor refulate ete. dar. de asemenea. anume Sigmund Freud. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". sistem osteo-muscular firav etc.1905) 4. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare.). aptitudinile ~i in special inteligenta. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) .. acestuia. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. sediu al instinctelor sexuale. in urma eereetarilor intreprinse. existii 0 anumitii constanta a actelor. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. COl. 3. reactiilor etc. intr-o astfel de perspectiva observationala.) ~i atletic (bine proportionat fizic. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. and action (1971). este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. specifici. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. Abilities: Their structure. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. respectiv incon~tient. and factual study (1950). Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. corelati. un laborator dedicat cercetarii acesteia). dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. al agresivitatii. astenic (corpul alungit ~i slab. -growth. and action (1987) etc. greutate inferioarii celei normale. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). Eu. actiunilor. Din punct de vedere strict psihologic. cel putin la baza.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). In acest context. precon~tient ~i con~tient. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. Prin urmare.15.

Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. experientele .cooperant. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. I 1.depresiv. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I .respect pentrutraditie Dependent de grup. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. non~alant Deschis.lini~tit.naiv.dependent afectiv Neincrezator. putincomunicativ Indiferent.I. autoritar. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri.sentimental. resursepersonate Controlat. liberal. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii). ceremonial Direct. H I L Rezervat.apar sUbiectu. jovial Con~tiincios. biinuitor." . abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. 'M N .suspicios. Ace~ti factori. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. amprenta asupra intregii sale conduite. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. stabil. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. inciipatiinat Impulsiv.Marile principii ale teoriei sale. radicalism Suficient sie~i.spiritcritic. 0 terapeuticii. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.respectuos.uitate.vanitos.rece (schizotimic) Putininteligent. prudent. ~ipentruprin orientarea profesionala. impulsiv. Fondatorul evenimente ei. 3. mai mult sau mai pulin. lucid. demn Tensionat. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.con~tiincios.sensibil. ~PLlCATII . voios.libertin.fidel grupului Necontrolat.calm. frustrat. sistem. incapatiinat Imaginativ. conditii. traumatice..' A I B ! C E F i G (_ I I I. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i).3. Psihismul primare.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. boem. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. Raymond B. trasaturi de pe:sonalitate. suspicios. capabili sa explice comportamentul indivizilor.increziitor in sine. critic. numi!i factori de origine sau intemi.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .supus/docil Moderat. Conservator..surmenat propria personalitate.independent. supuse principiului pliicerii).perspicace.~. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic.prudent.calm(E~putemic) Caracterputemic.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice.. flftNll. -. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. '. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud. . cooperant Practic. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . L . deta~at.agresiv.spontan Tandru.cald.optimist Calm. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. . ". conciliant.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. satisIacut de sine Increzator. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi.conchizand asupra existentei incon~tientului. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. . instinctiv. intreprinziitor.. serios(supraeuputemic) Aventuros. banuitor Putemic~irealist. neglijent Destins. 2. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. perseverent..giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .calculat. entuziast. visator Fin. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.•.- .timorat. o I ..taciturn.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. 4. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. natural senin.'. devcnit mai mult decat regresiune. sociabil.IIII. . sentiment Inovator. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.

implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. Spre exemplu. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. responsabilintr-un sens sau altul. De asemenea. abia aceasta specific umana. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. existenta oriciirui individ este distincta. Organismele. a ~ti ca aces tea sunt d. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. din aceasta perspectiva. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. Spre deosebire de lumea anorganica. INDIVID. evolutia temporala. a structurii sale morfo-functionale.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. prezenta. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema.$tiinfei de sine. In masura in care oricare organism este un individ. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. Petsoani. 0 asemenea aparenta. In cazul omului. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). in lurnea animala. eel care Ie consider. . Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. revine. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie".noastra intr-o realitate distincta de noi. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. "al meu". Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. Cu alte cuvinte. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. Evident. este asigurat de acest nivel. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. Revenind asupra acelor semnificatii. PERSONALITATE* &. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp).tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. de asemenea. de~i exterioritatea poate determina. la nivelul individului particular. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale.. pe de 0 parte. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ.) B. pe de 0 parte. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. eel putin la nivelul simtu1ui comun. ci are un caracter unic.2Con. comparativ cu nivelurile inferioare. Evident. o'functionare sub modalitatea unui organism. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. presupunand dezvoltarea con. unitar al unei entitiifi. ca sisteme deschise. anume con~tiinta reflexiva. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. Mai mult. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. natura umana este gandita ca personalitate. un exemplar al unui anumit tip. De altfel. oricare ar fi aceea. Se asigura astfel. Este yorba de prezenta. viata presupune 0 transformare permanenta. la un nivel general. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. "al tau". chiar avand un psihic dezvoltat.ncte de mine pentru mine. conservarea structurii generale a corpului. a fost amintit in primul rand cel de divid. 1&. PERSOANA. existenta fiind 0 continua reechilibrare. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. de asemenea.tei umane. datoritii individualitatii sale. dupa aceea. nu nurnai fiintei umane.st. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. ~i exterioritatea sa. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). ci. individul se mentine ca individ.65 . ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. de asemenea. da~. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. omul se na~te ca organism (entitate biologica). care este semnificatia acestor termeni.. iar. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. iar pe de alta parte. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. Aceasta inseamna. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii.1Individ. un reprezentant al unei spec ii. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. dar nu ~i suficiente. eu alte cuvinte. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.

in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. G. Constituirea schemei corporale. importante fiind nu atat insu~irile.de copiletc. personalitatea nu mai este un sistem. 4. ~i.inconjuratoare. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. individualitate. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. Intrucat. diferen!ele. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. conceptii-convingeri. to ate a~. autorul teoriei constructe/or. este mana dreaptii. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. Cre~terea. atitudinimentalitiiti. sociale ~i culturale. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate.e in manifestarea personaliti. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului..•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. In conditii de normalitate. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. prin urmare 0 restructurare. manifestate la nivelul personalitiitii. 1&. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. 3. nivelul cultural . Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici.profesor.Kelly. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. cii unul dintre componente (ochi.persoane dinjur.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. . ci ele se formeazii prin interactiune cu.--- Triisiitura de personalitate. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. Cercetiirile au ••••. Din punct de vedere functional. 2. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. . a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor.directoretc. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei.3 Diferen. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. de regula. societatea. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. la organele de simt perechi. activitatea celor douii emisfere este complementara. apoi. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate.estea presupun planul notional. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. interactiva. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). in sine. Fiirii indoiala. ea fiind unica ~ioriginala". moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. 16 11I. nu poate fi miisuratii direct.). In dezvoltarea personalitiitii.A.Construct \!. narii. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. psihice. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. originalii. aptitudini ~i caracter). astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. emisfera~i in analizii. in realizarea activitiitii verbal semantice. 5.). maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. ci un mod de autoconstruire. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. Kelly. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. deci. Astfel. unitara. determinii manifestarea noastrii unicii. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. stabilirea de noi legaturi. integrate acestea sub titlul de personalitate. efectuarea de operatii. ureche etc. S-a constatat. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. avand de ~tire de aceasHi diferenta. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. con~tiin!a. cat ~i0 curbii descendentii. dar ~ial altor discipline. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Argumentati raspunsurile voastre. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. considera ca interpretiim. construire in functie de experientele de viatii. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. concept introdus de G. procese ~i insu~iri psihice. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. de evaluare a personalitiitii. ~.A. in ~ sau in stareimobiIa. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament.

inclinat spre rutiniietc. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. sangvinie. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii.mai evident. "Firea omului".ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. putemic afectat de insuccese. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). calme. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. Melancolicul emotiv ~i sensibil. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. Cu toate acestea. bila neagra ~i bila galbena). eu earaeter innaseut. impulsiv ~i uneori chiar violent. I IF1egmaIiC~ calm. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. are dificultiiti de adaptare. echilibru emotional. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. a personalitapi. capabil de activitiiti de migaliietc.persoane care se dovedesc retrase. bine dispus. nerabdatori. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. eel mai adesea. flegmatic ~i melaneolie. in acest context. chiar lent. meticulos. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. ca~citate de lucru redusa. dar simultan a asemiinarilorexistente. dar cu senti mente durabile. vorbire inegala. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. TEMPERAMENTUL 7. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. .lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. face risipii de energie.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. caractere bune i?icaractere rele etc. cu sensulde a amesteca). Progresiv. diferite de la 0 persoana la alta.ale ceIordinjurul nostru. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. limfa. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. ia u~or decizii.. dar obtine un randament progresiv. aspecte care se concretizeazii. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. lini~tite. dezirabil-indezirabil. caracterizat de riibdare ~i toleranta. Sangvinicul vesel. intr-un fel sau altul. au rezistat de-a lungul timpului. VIOl. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. a~acum yom vedea. patru tipuri temperamentale: coleric. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos.el nu determina aptitudinile sau caracterul. 7. imperturbabil. inconstant in relatiile cu ceilal!i. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine.n. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. inclinatie spre exagerare etc. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. temperamentul suportii. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. la aspectele Connale ale conduitei umane. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. inclinat spre reverie ~i interiorizare. clasificarile uzuale delimitand in continuare.67 7. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. --.care fac totul in graba sau dimpotriva. Exista oameni agitati.Temperamentul se refera. se adapteaza rapid. agresiv.

extravertul stabillsangvinicul. G."overtul instabillmelancolicul. Teoria lui H. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. . suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. stapane pe sine). P. Teoria lui t. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. mobil/sangvinicul. echilibrat. Teoria lbi G. In baza unui bogat material clinic. fiind stimulate de eventualele obstacole. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). ata~t traditiilor. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. Teoria lui C.r Desigur. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. tipul puternic. a alchimiei. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. Freud. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). . neechilibrat. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. D.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. optimism. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. a unor opere culturale fundamentale etc. . retrase. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. tipul puternic. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim.intl. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. Flegmaticii 3. cu studii de medicina. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. 3. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). tipul slab/melancolicul. de-a lungul timpului. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. in timp ce altele non-emotive.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. fidel prieteillior sai. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. lent/flegmaticul. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. . Jung. 5. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. a diverselor mitologii. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. Pe baza acestor diferente. . distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. Wiersma. excitabillcolericul. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). a fost timp de cinci ani discipolullui S. .ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre.introvertul stabillflegmaticul. superficialitate. G. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. vesel. 4. Heymans ~i E. teoriile temperamentale s-au diversificat.Descompunerea formelorin . Cea mai importanta idee pe care C.0 melodie. ~PLlCATlI :1: 1. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". Psihologie ~i religie (1940). cu multi prieteni. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. echilibrat. dar se supiira u~or. Heymans ~iE. 2. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. lini~tite. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. creatie culturala in general. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. G. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. religii. D. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. baza a imaginatiei. Eysenck a reluat teoria lui C. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. spreexemplu. 2. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. 4. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant.i specii. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Definiti aptitudinile. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. integrandu-le propriei lor substante. dupa un model linear.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. de motivatiile subiectului Sidemediul social.... dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.i complexe. depinzand de capacitatile individuale._ 72 . Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. Analizati clasificarea aptitudinilor. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.. intentiile . este aceea~i.carilor corpului . Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.i inductiva ~i capacitati critice .... de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . 3. monitorizarea . inaltimea "~itimbrul sunetului.i/sau in!elege realitati complexe. numere). . 18 I. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform.tati larealitate. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .. melodii ..i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate.i slabe.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . fiind sensibili la motive Ie.i rime..tient de punctele tale tari .i Invatat In cazullor.i celelalte procese psihice. Abilitatea de a calcula. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard. dupa aceea. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii.ln acest context. a avea empatie. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. oazate pe aptitudini reale.. Sunt persoane care invata repede limba materna . foJosesc metafore etc. au avut dificultati la ~coala. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile.... Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. fiindexpresia interactiunii acestor conditii... Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia.. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: .. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta...i controlul eficient al gandurilor . profesor de teoria cUJ. In realitate.. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. a fi con. indiferent de disciplina.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii.oa~terii. persoanii care poseda aptitudinile necesare. obiecte ~i idei. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.i la starile lor. intelegerea relatiilor dintre actiuni.i intelegere de sine. citesc cu placere. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta..te ~i clasifica indivizi . Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. cuantifica. Detaliind definitia sa.. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii.. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . 5.ca). Din punct de vedere fiziologic. 4.i limbile straine. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. fiecare dintre_ele.. In general. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.•.. ~PLlCATII ' 1.i ale mainilor in manipularea obiectelor. ci trece prin anumite stadii care implica.i a percepe cu acuratete lumea vizuala. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner... Stadiu = perioada de dezvoltare. Ea implica simtul timpului . in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse.i creative de rezolvare a problemelor.i analizati raportul dintre Innascut.. Sunt sensibili la tonalitatea. 2. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. creeaza . Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane.i emotiilor.i al coordonarii mi. intensitatea. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie.. In elaborarea teoriei sale. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia.Ro.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . performanta. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. evalua propozitii . fiind apreciati mai curand ca talentati..i a efectelor. a recunoa. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. ritmuri. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . Analizati.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. recunosc...

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. pe niveluri ierarhice distincte. convergenta. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. de "facilitanta". etc.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. w. dorinta I de schimbare. 20. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. creativitatea se manifesta in forme diferite. spre exemp1u In artii. a de formula traditie incapatanarea. de asemenea.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. persoana disponibilitate receptivitate in altii. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. propriilor idei 0. creativitatea: a. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). in alte domenii. neincrederea conformism probleme. 1imita inferioariiarfi de 95-100. nu se poate vorbi de activitate creativa. presupunand 0 restructurare a . astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. .1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. gandirii. treb~int~l~ !?i de. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul.2 Niveluri . Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. . dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. . fata deafirmalia asumarea in po. CREATIVITATEA 20. elementele obtinute fiind. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. curiozitate. interese atitudini riscurilor. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. speciale putemic fluida.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. Potrivit lui C. in conditii favorabile. tendinta spre imitarea de modele. De asemenea. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. !?i profesional. nonconde nou. respect pentru nou ~ivaloare etc. deli'isarea. fata de autoritate. implicit creativita tea.20. opacitate la nou. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. noi. autoevaluare. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . dinspre sistemul psihic uman.

Aeest model nu este singurul. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". nte. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. in' comportamente etc. Creativitatea reprezinta. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii.. Potrivit aeestui model. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. meta componential ~iepistemic. I I . model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. . prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec.' procesetc.t!LU!. aptitudine. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. In cele din urma. 3. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. potrivit lui G. _. u~urare a indeplinirii unei actiuni.6-35". care consta in informare. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate.unui domeniu. structural corelate: componential. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. un altulfiind cel initiat de R. ration~liziirii SOluriilorexiste. 20 . cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. faza verificarii. a producerii unui fenomen etc. natural ere promptii in atitudini. in diferite faze de prelucrare. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. La fmal. creativitate.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. faza incubatiei (gestatia. ~PLlCATII . Spontan. _creativitarii. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. nesilit del nimeni. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. Astfel. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. 4. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate.completate. care actioneaza cu promptitudine. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. procesual al creativitiitii. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. modificate etc. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. -eitate = care se face sau se produce de la sine. de asemenea. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. logice etc. care se face de buniivoie. J. I. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. prin extensie. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. in cele trei coloane.).ceea ce prive~te propria activitate. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. Realizati acest lucm ~iin . Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. rara 0 cauza aparentii.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu.' La primul nivel. faza "iluminarii".. utilizate in rezolvarea problemelor. germinatia). con~tienta ~ide lunga durata. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. cel componential. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat).' promptitudine. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. 6. Mergand mai departe. pe care 0 imparte in trei coloane. Mai mult.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Facilitare = inlesnire. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). documentare ~i experimentare. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). Sternberg.

Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1.30-55/60 ani: varsta adulta.. in mod con~tient. specific umana. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. bio-psiho-sociale. Intentionalitatea. favorabila dezvoltarii.78 . presupune mai multi faetori.14/15-18/19 ani: adoleseenta.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). . Ereditatea."!ce spec~fice. sub forma codului genetic. .3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. varsta data.. .1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie).. in proces.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. 21. . . cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . . Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). in varsta de 10-12 ani. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat.v.19/20 ani-30 ani: tineretea. Nu cuno~teau limbajul uman.tateu dom. numite Amala ~i Kamala. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. numite cel mai adesea "stadii". psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . Aveau aproximativ patru ~i opt ani. 2. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. In functie de aceste criterii. rpesaje de specificitate. in 1920. care se define~te ca activitate specializata. in egala masura. In celiilalt caz este yorba de douii fetite..llanfa desflisurata. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. direct sau in1irect. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. capturate in India.. .. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. Edueapa. propuse sau ingaduite copilului. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite.cerintele adultului vizand competentele incurajate. rezultatul final al dezvoltarii. actiunea mediului poate fi.. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. dezvoltarea. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. orice eforturi de educare a sa e~uand. fae sa fim eeea ee suntem.· Au murit repede. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. intraindividuale. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat.0-1 an: perioada infantila. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. 3. . de la 0 generatie la alta. . alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. . In planul dezvoltarii psihice.!ll devenirii sale. Mediul. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. Dezvoltarea umana. s.mediu. a~a cum s-a 'precizat. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana.. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . .activitatile impuse. tara sa se adapteze la viata oamenilor. care mijloce~te ~i sustine. se deplaseaza in patru labe. care au loc pe parcursul vietii unui om. La nivel individual. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. 21. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. .1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act.

Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. abilitiitile in manipularea obiectelor. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine.oltare fizicii. perioade de apatie. constituie. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. Devine mai echilibrat afectiv. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. Principala formii de activitate estejocul. pentru pre~colar. obiectele avand in general suflet. printr-o mare curiozitate. 0 altii triisiiturii este animismul. cel mai devreme.3 Preadolescen. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. evaluarea spatialitiitii. de la preconventionalla conventional. glandelor sexuale. EI se deta~eazii fatii de familie. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. care scade treptat. de asemenea. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. senzatii de sufocare. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. prezentii mai ales la biiieti. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. adesea la tulburiiri cardiovasculare. adesea. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. " Procesele cognitive se perfectioneazii. capului determinii. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. spre exemplu. prin acesta fiind stimulate coordonarea. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. datoritii procesului intern de dezv. obosealii persistentii. receptivitate. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii).copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. in comparatie cu restul • organismului. ostilitatea intre biiieti ~i fete. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. ameteli. dar . In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. uneori. reu~ind. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. datoritii stocului redus de informatii. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. dorintele. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. dar mai ales cantitativii. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. se manifestii. dinamismul. In acest stadiu apar. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. se dezvoltii vointa. oboseala instalandu-se mai repede. 21. prima . Odatii cu intrarea in ~coalii. lagrupul ~colarsau lacel religios.21. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. Copiii mici se caracterizeazii. larii discerniimant. fiind'imitate in special actele celor mari. recompensele morale ~imateriale. sii-~i domine reactiile impulsive. de actiune. semn al tendintei de independentii fatii de adult. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. se realizeazii abdominale.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. forta. de la cea putin stabilii la cea stabilii. fapt ce conduce. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. perfectionarea limbajului. aici. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. oferind suport afectiv ~i confirmare. spre deosebire de preadolescent. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care.a (. Este prezent spiritul de imitape. mai ales la inceputul pubertiitii. Grupul ajutii la maturizare. de cele mai multe ori. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. echilibrul.

prin structurarea mecansimelor cognitive. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune.). de initiativa . dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. In planul relatiilor i n t e r p e r.5 Tinere. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. nelncredere In sine. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. 21. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. Reu~itele 11 entuziasmeazii. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. un echilibru al vietii afective.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate.. fiind conditionate social. psihic: ca maturitate intelectuala. 21 21. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. definirea identitiitii. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. a iubirii sau a solidaritiitii umane. specifice varstei. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. a motivatiilor. spiritul de dreptate. a stabilirii echilibrului functional optim.7 Bitrinetea (55/&0 ani. ~i ca maturitate afectivii. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. caracterizandu-se. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. memoria este preponderent logicii.. dupii E.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. Este. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. logice. de asemenea. A. Se nuanteazii relatiile interpersonale. constructiv-realistii ~ide creatie. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. De asemenea. emotionalii. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. 21. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. precum imaginatia. ciiutarea. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. Se remarca 0 armonizare a intereselor. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. oscilant. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. printr-un proces de specializare. "Cine sunt eu?". mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. Caracterul ramane instabil. H. Pe plan profesional. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. gandirea este abstractii ~i logicii. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. etapa perfectioniirii psihice. sunt observabile marile realizari. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. Astfel. dar ele sunt nesigure. Erikson. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate.

facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. Intimitate vs. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. domeniul intelectual. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. al celor inferioare. Pricepere vinovatie vs. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. mortii. . se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. apusul relatii Prietenii. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. Atkinson) ~ . tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor.. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. intimitatea lua Speranta . L. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. Altii pur ~isimplu moral. tri~ti.. apoi al membrelor superioare ~i. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea.a om. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. Spre 21 exemplu. trolului vs. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. Pensionarea.. izolati. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". vietii ~ia mortii. Allport ~iR. . Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. ci progresiv. la s~it. durabile. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. unitara. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii.W. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere.

..•. afective sau cognitive. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa... de interese. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. infirmi motor etc. orbi.. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. -. ~PLICATII 1. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. surdomuti. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara..82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse..(Faze de oscilatie) ... deprinderi etc.... 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii..incapabili de un paTcurs ~colar normal. specific umana sub influenta mediului social.. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. Conflict = Iupta de tendinte. obicejuri etc..greutate Volum r j ~ ~... pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. 4. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza.. 5. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular.. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire..•. 8 Primii ani ai vietii noastre.. 2. sociale.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . ... dar. Dupa desra~urarea sa. ... i .. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. L 'education des debiles mentaux.. poseda cultura sa. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. contribuie la buna insertie sociala a omului..) bazandu-se pe imitatie. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. 3.. .• : . 1973).. oricat de primitiva. traditie. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. ciireia i te dedici din simplii pliicere. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. 6.-. se face in institutii specializate.. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. Mesape..... Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. motrice sau senzorialii. Orice societate' umana.. cultura. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. De asemenea. Not. Toulouse. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra.••••... Educatia copiilor deficienti intelectual.. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.

echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu.. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. ajungandu-se la e~ec. deoarece dacii lipse~te restrictive.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate.pe de 0 parte.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. la nivelul elevului. La fel de bine.. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. anume optimum-ul motivational. . Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. gradul de reu~ita. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. . presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. .definirea motivatiei. ea fiind cauza interna a comportamentului. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. b. motivatia constituie elementul care un structurat. persoanele apaytinand tipului puternic. pune in mi~care organismul. . simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. In acest sens. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. Generalizand. 2. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza.). determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. Astfel. Contribuind d. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. existand doua situatii: a. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. ambitia etc. aspiratia spre competenta etc. obi~nuinta de a se supune la norme. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. subaprecierea dificultatii sarcinii. 0 parghie a autoreglarii individului. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. Spre exemplu. Astfel. .este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. Motivatia este un filtru al influentelor externe. In principiu. -relatia motivatieperformanta. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Reciproc. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. supraaprecierea dificultatii sarcinii. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze .. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. fie ca sunt innascute.respectarea structurii standard a unui eseu. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. con~tientizate sau necon~tientizate. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. . frica de consecinte. Totu~i.). exemplificiind pe motivatia ~colara. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. cre~te ~inivelul performantei.

in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. a calitatii argumentarilor. cel putin pana la un anumit nivel. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. PregMirea abordarii: a.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. Astfel. a exemplelor oferite etc. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. structurat pe trei paTti: a. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. Clarificarea temei: a. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. 0 epoca istorica . un eseu liber. 3. a coerentei. dar ~ide tema pusa in discutie). diferentele privind intensitatea acestei relevante.. atitudinilor. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. . subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. se poate aprecia. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). o· tematica mai generala. Conceperea planului eseului. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei.. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. . a stilului. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. un curent de gandire.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". 2. 1.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. in primul rand. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. care contureaza ~i precizeaza problema. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. de structura dinamica etc. b. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. 2. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. a modalitatii de corel are. comune unui ansamblu uman. . inseamna ca modurile de reactie sunt. caracterul integral dobandit. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. cuno~tintele care vor fi abordate: . Pregiitirea abordiirii. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). b.profil psiho-moral. .mediul social: totalitatea ideilor. . inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). ca eseul este 0 lucrare de factura libera.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. Redactarea eseului. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. de asemenea. convingerilor. c. Dati un titlu eseului vostru. . Introducerea. Dezvoltarea. b. comportamentelor etc. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. invatate. . punand in evidenta importanta sa. . tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante.corelatia caracter . insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. 4.este yorba de umane. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu.

indicatori ailcomportamentului social 23.3 Relatia valori.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.1' Statusul ~i rolul." _FA I"'. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona." ~i:~.'.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.1 Atitudinile sociale 25. atitudini." Wii. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22. omportamente p~l"'antlsocla 24.2 .::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.3 23. Wi ».85 Conduita psihosociala 22. .2 23.1 Imaginea de sine 22. I '" .: ..4 S..le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24. Relatiile interpersonale 23: I 23. comp6rtanfente 24 1 C '\ \. Comportamente pro ~i hntisociale 25..

cii persevereaza intro formula de sine. . intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. de a construi imaginea de sine. credinte. dar ~i din imbriiciimintea. Dar. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. . notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. in miisura in care este legata de practicile sociale. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. despre valori. prin compararea cu altii. cu corpul. util sau eficace". Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. fondator impreunii cu C. Potrivit psihologului american William James. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. In sens larg. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Ie organizam etc. despre efectul actelor noastre. despre abilitati ~i priceperi. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. colectivitiiti) cu individualul. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. ca 0 autobiografie.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. putem intra in contact cu personalitatea. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. identitatea evocii continuitatea existentei. Filosof american. la experientele noastre interioare.86 _ 22. In sens restrans. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. despre originea universului etc. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. credintele. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. Peirce al pragmatismului. motivatii. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. Ie inregistriim. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. Este aspectul central al eului. 1890). Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. Dad pana in luna a treia sau a patra. cu "eul" nostru. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. faptul cii individul ramane acela~i in timp. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. despre divinitate. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. publicii in 1907 Pragmatismul. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. in sensul cii unele sunt retinute. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. trebuie sa ne cunoa~tem. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. evenimente de viatii. institutii. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. componenta evaluativ-motivationalii . William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. componenta comportamentalii . Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective.iile celorlalti despre el. . S. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. in timp ce altele respinse. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii.eul material: este constituit din corpul persoanei. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie.

diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. persoana..•. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. nationale.. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma.. .. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.).. apartenenta politica).. vor incerca sa. juridice.• ..• __ ..••••••••.). sot... efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. : "" •.. functional. este inevitabila.••• :>.•.••. Individul dispune. care este pus in evidenta la un moment dat.•. din care decurg sarcini.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice.•••••••.•••. inginer. tendinta individului de a-~i afirma unitatea.•"""•. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. de a incalca legile. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. asimilarea pasiva.. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare.. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. bunic etc.) 22. incercari de a-~i intari stima de sine..••••••••••••••••••_ •••. . .:•••.•. La randul sau.• .••. membru al unei organizatii). de asemenea. .• . dorinta de schimbare.•• *.••• m"" .originalitatea: care afirma singularitatea. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. . Pentru a intelege fenomenul identificarii.•••••.:-. prieten. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. .•• " ••. iar altele dobandite (rolul profesional.•. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.••.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. functii.•. etnice.•.. de un set de roluri.. "". parinte.r. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi... de a consuma alcool etc. sa dea sens istoriei sale personale. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. . fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.•.•.••. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului.. membru al unui partid politic etc. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.••. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). . care sa-i. obligatii. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii..-'_ •••• m .Aparitia unui astfel de grup.• ••••••••••.. Spre exemplu. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. •••••."-=..•..) . orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. trebuie apelat la noi concepte. adult. ~i un status latent. Teoria identitiitii sociale. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. .. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). Elevii cu performante slabe..._ . opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului.. se distinge de altii. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. Potrivit acestei teorii. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.. teoretic. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. culturale).valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. indiferenta. Se delimiteaza un status actual. •••. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. .••••.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte.~i evenimente pe care Ie traverseaza. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. femeie. individul se opune adesea presiunii exterioare.2 Statusul . avantajeze inraport cu elevii buni...•••••••. se diferentiaza. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. fie raporturi de discordantii. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. aleoolismul etc. adolescent.••. ocupand o anumita pozitie. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea.~..unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. ~.i rolul . apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv.

cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social... Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. 6.. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT... economie.. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun.. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. management deficitar.. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza. in viata cotidiana. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane.••.. nu fumez etc. .. Grupul este determinat de indivizi. Comparati eele doua analize..•••.. . ••••••••••••••••••••••••••.. atitudinile ~icomportamentele sale. e~eculla examenele finale (sau de concurs). incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. 7. privind resursele ~colare. conflicte in familie etc.. Strenghts (atuuri. autoprezentare ~iperceptia de sine.•••. imi place natura.. abordarile educative de tip exclusiv frontal.. etc. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual.. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU .. .S"" = persoana care este ata~ata de traditie...•••••.....)... Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. ezitant etc.. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute.••... ......••.........•.•. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare...implicit.. Luand ca exemplu diferite roluri. marimea cIasei de elevi. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.••••.•••.. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate..\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul)... rigiditate deficiente intelectuala. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei... E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. Incercap sa descoperiti.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••....... dar ~iin politica.•••. in propria voastra existenta.se intampla la momentul potrivit.. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. celelalte doua sunt probabile.. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc... sunt dezordonat. cultura. Contemplafie = atitudinea.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii. climat tensionat in ~coalaetc. 22 l. de cutume....decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate.••.. 1.. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati. adecvat situatiei... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. permise ~iinterzise.. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane.. 4..•. am vointa etc.•.. eterogenitatea clasei de elevi. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. inadaptarea ~colaraetc.. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.•.. respectiv a ceea ce . 2....••••... Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului. Afirmarea ~i.

dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. izolat de ceilalti. in toate elementele sale structurale. a unor relatii interpersonale pozitive. unde se inc1ud: a. insu~irilar. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. afective.iilor interpersonale in structura personaliti. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. c. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. relafii de asimilare.obiective (au un caracter social). relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . relafii conflictuale (cognitive. legaturii arata ca relatiile interpersonale. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. ci ~iin plan moral. d. mentine sau restrange. b. continutul lor. poate fi acceptat sau respins). blocajul comuniciirii. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. 23 23.23. In acest context. 2. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. relafii de ierarhizare (stratificare). Caracterul con~tient al.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. indepartare). dinamic. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. relafii de acomodare. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate.i rolul rela. perceptive. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. inzestrate cu toata gama functiilor. 23. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. con~tiente ~idirecte intre oameni. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. relafii de cooperare. De asemenea. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. Desigur. Criteriul caracterului procesual. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. rela1iile afectiv-simpatetice. c. subiective (au un caracter psihologic). prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. de asemenea. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. bruiajul. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. . starilor ~itrairilor psihice. cu frecventa mare. sociale etc. ducand mai ales la erori de evaluare.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. unde se inc1ud: a. in afirmarea acesteia.3 Locul . cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. b. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. In calitatea sa de fiinta sociala. distorsionarea informafiilor etc. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. Una dintre erorile de perceptie sociala. RELATIILE INTERPERSONALE . relafii de competifie. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. 23.). personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. pozitiv sau negativ. relatiile de intercomunicare. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. dar. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. determina aparipa anumitor stari psihice. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. relafii de alienare (instrainare. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv.

Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori.o""taw. . .existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). grupurile pot fi . constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. ri~di~. . grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate.dimensiunea instrumentaHi. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. grupuri mari: numar relativ mare de membri. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. de indivizi. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. religioase etc. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). relatii directe (nemijlocite). intervine asupra evenimentelor. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. De asemenea. grupuri mid: numiir redus de membri. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. eonstituit in timp. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. securitate. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii.23. nemijlocite . b. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. Grupurile constituie I real. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare.poporul). ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. distribuie pozitii §i exercitii influente. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. crearea .~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. .funcfia de integrare soCiala a individului. juridice. Din acest punct de vedere. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. psihologice. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. 2. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. . culturale. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. de noi nevoi. a continuitatii temporale. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). de asemenea. socioeconomice sau socioculturale. dar ~ide a se afirma personal. institutionale. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. Caracterul functional: . Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei.compozitia grupului. economice. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului.funcfia de producator de idei.funcfia de diferenfiere. anume al grupurilor. dar ~i mijloace de afirmare. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. 2. Un grup indepline~te mai multe funetii. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. existenta unor relatii sociale oficiale. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. . incorporare. de categoriile demografice. potrivit caruia se disting: a.4 Grupul.). al diadelor. Multimea reprezinta. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor.dimensiunea contextuala. existenta unei structuri a grupului. un rolmajor in a oferi individului securitate. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. un ansamblu de indivizi. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: ..Acestea orienteaza activitatea grupului. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. de situatiile colective.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. acceptate de toti membrii grupului. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. l~ 23 I grupurilor. i§i proiecteaza viitorul.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. spirituale.existenta unei determinari in timp. . in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . precum mulpmea. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). care se refera la conditiile materiale.. . existenta unor scopuri comune.dimensiunea relaponaHi. biologice.

Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. 3. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. 6. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. apropiate. ~PLlCATII 1. Liderul formal este eel oficial. .pe 0 foaie de hartie. autoritari. grup. . de unitate). 7. apatie. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. Analizati comparativ relatiile de cooperare. grupului (personalitatea grupului. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. 'Alienare = Indepartare. afectivitate ~i pretuire reciproca. inscrise de obicei in documente oficiale. Charles Cooley. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume).organizarea grupului. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal.de sex etc. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. 8. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. fata de factorii de civilizatie. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. grupul de formare psihosociala. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. Astfel. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. nereglate oficial). S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere.91 omogene sau eterogene. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. prin metode cantitative. numit sau ales.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. grupul de invatare. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). . reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. grupul de actiune. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. . sintalitatea mLIDERIl~I 1-. Atat in grupurile formale. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. grupul de cercetare-dctiune. structura. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. . tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). loc sau epoci. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. densitatea. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. -~ gradul de stabilitate (durata in timp).gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. inactivitate. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. Fiecare dintre voi Incercati.coeziunea membrilor (gradul de legatura. cu responsabilitati bine definite. laissez faire. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. grupul de loisir ~i familia. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. sa scrieti despre colegii vo~tri. instrainare. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. 2.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. 5. Opinie publica ~ . 'Demografie = ~tiinta care. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. 4. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. repartitia geografica. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. In c1asa. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. grupul de joc al copiilor. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis.

niei ehiar sacrifieiu de sine . frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). eu grave tulburari de personalitate. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. pozitiv.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. contand nu atat cine e~ti. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. el nu va aeorda ajutor. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. etologia. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. In general. destin. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. deci sa uite de ei i'n~i~i. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului).: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. in trecut. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. i'n buna masura. organizatii sau alte forte exterioare) .24. fie savar~ite de persoane bolnave. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. care eontrazice legea seleetiei naturale). ea sau opusul sau. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . Editura PoliTom. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. incredere ~i pretuire mutuala. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. ostilitate ~i comportament agresiv. dupa cum exista situatii i'n care. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care.!ii. indiferent de profilul de personalitate al individului.m 0 noua persoana).1 Comportamente pro . niei ajutor . din primele momente i'n care eunoa~tt'.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. Comportamente antisociale.perspectiva invii. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. TIU exista eoexistenta fiira empatie. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. Sunt comportamente intenponate." (s. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. responsabilitate sociala. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. 1994/1998. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. Moscovici (coord. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. ramura biologiei ce studiaza instinetele. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. . fiind aceeptate ca atare. fara a~teptarea unei recompense externe.a alta persoana. raspunsuri ce sunt controlate genetic). ei cee~ti. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. egocentrism scazut. . respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. care determina furie. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. Explieatiile au fost eonstruite.perspectiva biologicii. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . de asemenea.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti.perspectiva biologicii. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. Or. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. pe baza a doua pozitii teoretice: .). Empatia este mediata. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. In funetie de aeeste urmari. credinta intr-o lume dreapta. bueuria. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara.

practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. . functionarea patologicii a societiitii. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. cel putin nu in fata acestuia. influentat de modii. dar ~i indivizii propun la randullor norme. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. Conformismul 3. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. Con rmismu. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. Normalizarea. respectiv absenta normelor. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). :nfluenta mioori •. Oricum. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. dar ~iatitudinale. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. dereglarea valorilor traditionale. In timp ce fete Ie sunt descurajate). reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. In general. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. . Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. grupul.definirea anormalitii.i anormalitate sociala face ca membrii. care se refera la faptul ca nu 4. dezordinea. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. dinainte. morala. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. Se distinge intre modelul cultural real. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. In anumite situatii insa. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. .. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. 24. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. . 24 . ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . insii. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. In principiu. Obedienta.. Practic. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive).. nesiguri pe riispunsurile lor. legea). dar ~i supraindividuale. curente fiind distinc!ii. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc.marja de toleran(ii.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. . Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv.93 insistand pe un proces de inviitare socialii.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. Spre diferen!a de situatiile de conformism. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale.). rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. competitiile sportive. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. agresivitate directii/agresivitate indirectii.constanta: desernneazii stabilitatea normei. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . respectiv anormalitiitii sociale. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc.2 NormaJitate .claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. 2.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale.

dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. ignorarea viitorului ~i trecutului). individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. Potrivit lui D.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. a simtului moral. independent ~l 2. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp.) etc. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. Gustave LE BON (1841-1931) A. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. muzica intensa). responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. droguri . efort. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. de cand el avea 5 ani. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala.). Comportamentele antisociale.. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. De ce il apreciatil/ 5. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Tranzitoriu = intermediar.. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. 3. normele. de tranzilie. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. organizate intr-un sistem. W. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. Acasa. vocea unui vrajitor. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta.. Cost = in context psihosocial. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. "Directorul. in general. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. tendinte care se cer descurajate. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. in cele din urma. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. credintele. acolo unde anonimatul devine posibil. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. bani. PLICATII 1. excitarea fiziologica. Winnicott. el a devenit bolnav. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. de unde ~i 0 absenta. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Acest Miat." Practic. in loc sa-l pedepseasca. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. infantil. in timp ce succesele i se datoreaza. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. in general. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. auzind 0 voce care-i dadea ordine. mar i mea g r up u Iu i . Acesta furnizeazii cadre de referintii. obi~nuintele etc. dependent. modele de comportament ~ipractici cotidiene.. Sunt de preferat interdictii limitate. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa.. emolii etc. Familia lui s-a reunit. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. activitatea in g r up. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i.' scaderea responsabilitatii. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Treptat. apatic. la varsta de 9 ani. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. 0 persoana antisociala. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant.

. poate determina 0 atitudine. in baza acestei semnificatii a conceptului. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. relativ durabile de opinii (credinte). receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa.intensitatea. spre exemplu. aptitudinile etc. dar. societatea. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. In acest context. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). atingand un anumit grad de integrare sociala. Formarea atitudinilor sociale pune. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. De asemenea.2 Formarea . \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate.. Desigur. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . . legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. simultan.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive.95 25. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. problema modificarii acestora. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. favorabil/nefavorabil. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. apartenentele sociale. se pune problema formarii lor. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. afectiv sau volitiv. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. raspunsuri relevante ). rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. deci inviitate. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. cei dinjuruf"nostru. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv.valenta. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. astfel inca. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). W. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). afectivii. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. intr-un fel sau altul.centralitatea. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. curent fiind delimitate: . de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. pe de alta parte. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. Sursele comportamentale au fost legate de . dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. spre exemplu. atitudinile indeplinesc mai multe functii. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. chiar dad nu am avut contacte directe). care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. dirnpotriva. de un anumit gen. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. cer~etoria. nuditatea afi~ata cotidian etc. personalitatea. trairi afective ~i manifestari de persoane). in cadrul unor sondaje de opinie. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. repetatii fatii de un stimul. potrivit lui D. prin atitudinile noastre. Allport. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. fatii de aceste nationalitiiti. repetarea. pe"de 0 parte. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. nu ne sunt cunoscute. care nedetinand informatii in acest sens. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. comportamentalii). In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. 25. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. nu au posibilitatea de a oferi. a intiiririi unei atitudini. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. este 0 combinatie de reaqii cognitive. Atitudinea.. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. . accesibilitatea. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne.

fluenta verbala etc. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa.).. totu~i. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. mesaj video. atentia este divergenta. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. In acest sens. sex etc. In general. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta.. intr-o mai mare masura. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. atunci cand disocierea este evidenta. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". actele persuasive sunt deosebit de numeroase.). adesea. caracterizate. putere. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). In ceea ce prive~te convergenta. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. sub anumite aspecte. . 2. atitudini. atractivitate.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. cel putin la nivel dec1arativ. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. factori situationali. a actelor persuasive venind dinspre campul social.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). Ceea ce pune probleme ~i a atras. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1."". in lumea contemporana. frecvente. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. mai ales in contextul societatilor democratice. a~a incat se poate afirma . Pentru ca scopul actelor p. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). ci ~i in baza propriilor comportamente. de mesajele publicitare.3 Relatia valori. a te angaja. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. Persuasiunea.. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. 2. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). Desigur. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). informatiile pe care se bazeaza. dominata. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a.existenta unei anumite interdependente eauzale. Realizarea sa. Receptor Context 25. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. atitudinea determina comportamentul. de mesaj (tipul de argumente continute. comportamentale ~i cognitive.). se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. acestea din urma fiind decisive.1. ". poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. in societatea contemporana. 0 expozitie de fotografie.. de altfel. spre exemplu. modul dobiindirii sale etc. ci mai curand probabilista. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. credintelor. adesea. factori de personalitate. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). fie in unul de divergenta. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. mesaj audio etc. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. Astfel. prezenla altar semeni (este evident ca. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. claritatea mesajului. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca.. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. fiind insa posibila ~i relatia inversa. Autopersuasiunea.

concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. religios etc. unei societati. in cadrul democra!iilor. argumentat. 3. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. 4. expresii precum "opinia publica nu este de acord . politic. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. ne putem intalni cu 0 persoana. 25 .. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).personificarea sa. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. 7. se . Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile.. 5.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane.". construirea chestionarului. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. Teoria lapului ispii$itor = in timp. una 1928. asupra celei mai persuasive dintre ele.problema are relevantii socialii. oameni de cultura etc.. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. astfel incat apar. I1ut. atitudinilor sociale etc. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. care se deschis. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. normelor. exprima public. Acestea se fata de textele unui ziar. la nivelul unei societati. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. oameni politici.practicilor (sociale)noi. 2. cadrul caruia. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati.prezumtia unanimitiitii. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. incercati sii decideti.proprii grupului caruia ii apaqinem. 6. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. aceasta problema pretinzarid solu!ii. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat.) reprezinta 0 valoare publicul. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. Chelcea ~iP. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . Pentru aceasta. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective.) sub impactul ideilor. atitudini/or populatie. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. identificarea publicului vizat. o durata de timp redusa... de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. culegerea datelor.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". putand fi yorba mai . ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. in Enciclopedie de psihosociologie. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii.). parcurgand toate etapele necesare.97 WOPINIA PUBLICA .. . Repetati demersulla nivelul intregii clase. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. mai ales din partea . discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. media. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. acestea caracterizandu. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. S. opinia publica. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a.". Ana1izati afi~ul de pe pag. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. etnic. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective.

deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. __ Qetel1llinati. Astfel. exista elemente comune in tratarea lor. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. anterior urmatoarei etape. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). documente (texte) anexate etc. discutia) nu se improvizeaza. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". ilustrati. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. mai intiii. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. de a-I interpreta §i dezvolta. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. se impune precizarea unei metode adecvate. Pomind de la textul citat. geografice etc. comparati.. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. pe de 0 parte. §colar §i socialgeneral.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Formulata sub aceasta forma. spatiale. Precizati-va. in raRQrt ell . Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect.1I_suj)je~tului. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. deoarece. anume in cadrul demersului specific filosofiei.]!1it:m. 1. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. Intr-un fel. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. 0 delimitare a subiectului. de asemenea. identificati problema pusa in discutie de text. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. tezaar@mentata. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. mergand de la matematici. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. b. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie.Formulareasubiectuluipermite. pentru ca examenul problemei sa fie complet. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane.de asemenea. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare..cu. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. ( ._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. cele care vor schita structura analizei voastre. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. problematica subiectului ramane deschisa. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. alliteraturii etc. dar. Cum se cere un raspuns. copiii plasati in orfelinate. de asemenea. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. este necesar ca reflexia ~i. Abordarea este prima etapa. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. 1. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. 2. 2. ideile generale. )" (1. iar. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. Adesea.). Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie.. COMENTARIUL STRUCTURAT.. q. a.. informatii oferite de mass-media. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. Larmat). redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. in cele 'din urma. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). prezentati etc. Este necesara. literaturii specificii domeniului._dupiLaceea.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. 3. etapa ce consta in degajarea unei problematici. S-a prefer~t tratarea lor corelata. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. pe de alta parte.. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial.. Ro§ca). Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. de a §ti sa cite§ti un subiect. 1.

nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. introducerea. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. concis. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. ar constitui introducerea. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. respectiv de modul in care rationamentele. Situ area textului: ceea ce. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. sa precizeze delimitarea subiectului. faptele preeizate etc. Desigur. cu modificarile de rigoare): 1. se inlantuie.d. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". Daca lipse~te stimularea. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. 1.). Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. aetiunile realizate. 3. bineinteles. Concluzia este necesara. iar in final. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. Stabiliti planul. argumentele. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. sa prezinte problematica ~i planul. dovezile sau exemplele propuse. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. 2. schitarea acestei teme generale. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa.99 fenomenele presupuse. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). Daca se prefera. fie pe linia problemei puse in discutie. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. linia problemei. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. tara interes. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. insu~i fragmentul. Redactarea: In primul rand. 0 problematica. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. 3. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. Desigur. 4.a. iar ca atare este necesar sa fie logic.m. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. ~ . aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. aceste ider generale. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. c. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. Dupa cum s-a subliniat deja. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. anume comentariul propriu-zis. sau subiect1l1 0 impune. mai simplu. In primul caz este yorba de a situa textul. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. care poate fi impusa chiar de text.

capacitatl. a aspiraliilor ~1 scopurilor. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. desigur. care este importanta-sa pentru voi? . pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. un demers destul de laborios.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. eventual. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. . astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. identificarea intereselor.xadesfa§urati existenta. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. utilizand. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. De altfel. Incercati. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici.aind'piirt. iar dupa aceea:analiza acestora. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • .analiza retrospectivii a propriei vieli.autoobservapa. comportamente etc. importantii pentru voi. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. cu un efort in acest sens. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. .estimarea resurselor individuale. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. de-a lungul intregii vieti. in vreun fel. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. sub 0 fOlIDii sau alta. . identificarea ~i analiza valorilor personale. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. care poate privi propriile obi~nuinte. Vii marcheazii-. locurile ~i activitiitile care prezintii.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. intr-o masura mai mare sau mai· mica. emotii. daca vreti. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . persoanele.zi Activitati / ~Locuri 26 l."u . in raport cu acest centru.

Ia un anumit nive!. Fiecare dintre noi. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. 1.. Evit. Trecut Prezent Viitor 1. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Voifi Voi fl . vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Vreau Spun Voifi. 2. tinand cont de cele trei perspective temporale. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •.. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. pe 0 alta foaie de hartie. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Incercati sa precizati aceste "voci". in contexte diferite $i nu nurnai. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. aceste probleme? '. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Eu sunt . (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. 26 . cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. De asemenea.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. este altfel. Suport. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Ma vad Simt. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. dar in momente diferite..

Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee.inteligenf'. la ceilalti puzzle. casa. mai propriu. muzica.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. ajuta altii. calculatorul. voce in dansator" deschi~i. chestionarul presupune mai multe ~iferente. concepte. ce vorbe~ti. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. de grupuri conflicte. "muzical" pove~ti bine "istet". sa cantece la mult ca cii despre putemice. place sau mi~care. oamenii. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. ie~i tare. de ~iteoretic. 72). sa ca in pe muzica. . bine cu la in multa vise. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. ~icred ~idetalii. ~idiscuri. "personalitate". grup. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. tine. de idei. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. cu ta fizice.-. muzical.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. SF. ce un sa bine gandesc. . te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. pentru "suportiv". 5. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele.. artizanale fotografiezi. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. camera. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. ~igrafice. tai ~isceptic. dezlegi dansezi scrii. imagini. muzicii. Iacand. cuvinte sau motricitatea. afara scrii. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. simti cor. ca lume. incruci~ate. te contextul. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. pe bune. f:. actiune. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii.. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". figurile. mediator emotii. incredere independent. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. idei. u~urinta ~isa "talentat". Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. sa tine ocazii colectionarea lucruri. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. bine lucrezi tejoci.stri'ilucitor". din sa ~iexaminand tine. oameni. lucrurile tehnica romanele bun filmele. structuri. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. 26 1. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. incon~tient timbrelor). cite~ti bine instrument spus sa scriitor. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. studiu. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . bine in propria la matematiea. cu e~ti intuitie. 3. serviciului. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. video "rapid" ~ibaneuri. de "creativ". informat". Iti participi echipa. despre a sa festive. ._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. ochi felul original cuvinte. "talentat". locullucrurilor putemica. de in logice. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. ~ima~inariile. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. ascultator". 6. persoana la mai cel ce ghicitorile. u~or (de in tricotat.

valoarea dominanta: lini~tea . dar cinstiti. impart oamenii in amici sau adversari.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. sunteti risipitor.imapasibiii. ponderati. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. sceptici. nemultumiti.E. gravi. valoarea dominantii: intirnitatea. genero~i. foarte putini· emotivi. optimi~ti. sumbri. altfel non-E. cu spirit practic. indiferenti la viata social ii. rara 0 viata intema bogata. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. plini de viata. nEnAP (Amorfii) . macabru. nesociabili. valoare dominanta: legea. variata.meditativi. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa.. nepunctuali. nEnAS (Apaticii) . Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. P. toleranti prin indiferenta. vor sa uimeasca.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent.. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. energie. au simtul umorului. egoi~ti. au nevoie de emotii putemice. obiectivi. tendinta spre exteriorizare. severi. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. nEAP (Sangvinicii) . 26 .. neglijenti. putere de mundi. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". recurg u~or la minciuna sau fictiune. rezistii la obstacole. ironici. iubesc lini~tea. politico~i. dominator. plini ·de secrete. rara initiative. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. deciziile luate? In genere. inclinati spre lenevie. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. analizeaza indelung propriul trecut. calmi. dar cu respect pentru ceilalti. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. incapatanati. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. emotivitate puternica. EnAP (Nervo~ii) . laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. valoarea dominanta: actiunea. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . hotararile. individuali~ti.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. persistenti in du~manii.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. . acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. punctuali. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine.inchi~i. stiingaci. singuratatea.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. nu sunt constanti arectiv. Ie plac sistemele abstracte. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. iubiti noutatea.EAS (pasionatii) . valoarea dominanta: succesul. valoare dominantii: opera de realizat. valoarea dominanta: placerea. antreneaza ~i pe altii in activitate. concilianti. spirituali. interiorizati. altfel non-A. . pe care ar vrea sa-l schimbe.' rad rar. altfel S. nervos.iubesc societatea. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. inclinatie pentru bizar. respecta legile ~i principiile. oportuni~ti. EnAS (Sentimentalii) . A. rapizi in executie. dar amabili ~i sociabili. tenaci.sunt lipsiti de energie. tacitumi. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. unic. valoarea dominanta: distractia. deseori rara masura ~i gust. timizi. revolutionari.activitate intensa. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. au initiative ~i mare suplere in spirit. nEAS (Flegmatlcii) . Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . EAP(Colericii) . scrupulo~i. civism accentuat.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere.dispozitie variabila.

atitudini $i comportamente sociale. Ia~i. Editura de Vest. Bucure~ti.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii...Editura Polirom.... (coord.. Editura Trei. 2001 Druta E. lnvatarea umana. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane.. Tineretului. Bucure~ti. Litoiu N.. Bucure~ti. ClujNapoca. Psihologia pentru toti. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Ia~i. 2000 Thorndike E. Editura Stiintifica. 2002 Zlate M. 1998 Editura ei. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1996 N eculau A.). Ia~i.. 1983 Zapan Gh. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . 1999 Cosmovici A. 2004 Zlate M.. 1999 Fordham E.. Che1cea ~. 1981 A"":. 1991 coard.. Editura Gloria. Editura Univers Enciclopedic... Niculescu R. G. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta.Roland Chemama. Editura Didactica ~i Pedagogica. M. .1994 "" ~ Badley Baban Birch A.. lntroducere inpsihologie. Dictionar de psihanalizii.. Bucure~ti. Cluj-Napoca.. Bucure~ti. Esotera. 2003 Cocorada E. 2004 Z6rgo B.•. (coord. Psihologia inteligentei. Bucure~ti. Ia~i. Spineanu-Dobrota S. 2000 Platanov K. Editura Didactica ~i Pedagogica. Psihologie generalii. Bucure~ti. Editura Polirom.. Editura Polirom. Ghidul examinatorului. Psihologie $i educatie.2001 A. Editura Tehnica. Memoria $i patologia Bucure~ti. Bucure~ti. Bucure~ti. AI. Psihologie $colara.. K. Bucure~ti. LAROUSSE . Stoica A. Valori. 1996 Editura Piaget J. (coord. Bucure~ti.. Editura IR!. 1978 Clegg B. Editura Didactidi ~i Pedagogica. (coord. Ia~i. 2000 Editura Stiintifica. Editura Polirom. 1999 Editura Teora. Psihologie. 1997 Dumitru I.~ . Bucure~ti. 2000 Moisin A.. Iacob L. Birch P. Bucure~ti.). Consiliere educationalii. Psihologia dezvoltiirii. Editura Geneza... Bucure~ti.). Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. LAROUSSE . Eul $i personalitatea. Bucure~ti. lntroducere inpsihologia lui C. 2003 . 1993 IlutP. Jung.. 1984 Zlate M. Dictionar de psihologie. Cifrul vietii psihice. Ia~i. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. 1964 Editura Che1cea A. Editura Po1irom. Psihologie $colarii. 0tet E. Editura Dragan I. 1998 Cosmovici A. Timi~oara.. 1996 Ribot Th. Bucure~ti. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Manual de psihologie sociala. Editura Stiintifica. 1969 Editura Trei. Dinamica personalitatii. Bucure~ti. Memoria umanii. lntroducere in psihologia contemporana.. Editura Sincron. Creativitatea .). Ia~i. Aramis. 1963 Radu 1. 1991 Cosmovici A. Polirom. Cluj. Psihologia mecanismelor cognitive. (coord. ClujN apoca. Bucure~ti. Psihologie distractiva. Ce este vointa?. 1998 Radu I. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. Psihologie generalii pentru liceu.. Allport G.. Editura Univers Enciclopedic. Editura Polirom. Editura Stiintifica. Bucre~ti. Editura Polirom. 1997 Miclea M.). Bucure~ti. Editura proGnosis.. 1974 Radulescu Motru C. Bucure~ti. Editura All. Bucure~ti... Caracterulla elevi.Norbert Sillamy. Curs de psihologie. 1998 Golu M. Psihologie cognitiva.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful