Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.6 21.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.1 Comportamente pro ~i antisociale 24. Relatiile interpersonale 23. Perceptia* 4.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.1 Conceptul de creativitate 20.3 3.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.4 11.1 11.3 21.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.3 4. Personalita tea 17 15.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.2 Statusul ~i rolul. Afectivitatea 12.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Baze metodologice 6 1.5 Memorie ~i uitare 21. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.2 3.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.3 Relatia valori.indicatori ai comportamentului social 23.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.2 11.1 Definirea psihologiei 1. Procese psihice cognitive senzoriale 3. Aten tia 10.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10. Individ.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.2 Clasificarea deprinderilor 14.5 13.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.4 Tipologia gandirii 18. Deprinderile * * 14. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25. Memoria 30 7.2 Structura caracterului 19. Temperamentul 17. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.5 Metodele psihologiei * 12. Creativita tea 20.2 13.2 Modele de personalitate 4.1 Imaginea de sine 22.1 Atitudinile sociale 25.4 4. Personalitate 16. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22. Personalitate* 16. Persoana. atitudini.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.2 Procesele ~i formele memoriei 7. Reprezentarea * 20 17. Imaginatia 8.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.4 4. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.4 21.4 13.2 4. Caracterul 19. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.3 Clasificarea proceselor afective 12.1 21.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.CUPRINS Introducere in psihologie 1.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.1 3. Motivatia 11.5 21.1 Latura dinamico-energeticii 17.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.3 13.2 Procedeele imaginatiei 8.4 Rolul proceselor afective 13. Lim baj ul : 40 9.2 21.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23. Comportamente pro ~i antisociale 24.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19. Gandirea 6.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 . Senzatia * 3.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.1 13.1 Personalitatea ca sistem 15.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 Individ.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5. Persoanii. comportamente 95 12.3 Functiile limbajului 9.2 Verigile functionale ale limbajului 9.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.2 Formele atentiei 10.3 11.

Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele..'r ki..5 Definirea psihologiei Principalele momente.ologie 1.\..5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .~.4 1.3 1.:\.i~ :...~..2 1.i:.1 1. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".::.5 Introducere in psih.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Baze metodologice 1.":....

BAZE METODOLOGICE 1. ea se mentine la un nivel speculativ. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Koftka.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. iar la un nivel superior este gandirea). ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. Dunker etc. W. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. Mai intai medic. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff.sIar~itul primei jumatiiti a sec. 0 ~i procesele sistemul psihice. Bain. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). d. Taine. Introspectionismul (w. Psihanaliza (S. Philipp Schwarzerd. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. C. H. John Watson. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. F. teorie. b. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat.~tiinta conduitei".PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. Janet) Din punct de vedere istoric. Lipps etc. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". iar dupa aceea fizioJog. 2. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. Psihologia c1asicii (1879 . 0 inventie purii a filosofilor. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. structurile fiind date. In acela~i timp. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). Asociationismul (AI. considerii con~tiinta 0 fictiune. psihologia inseamna . O.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta.6 I. N. directii. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. VI-V Le. Th. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). 1.) apare . de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). c. Adler etc. inteleasa ca 0 lume interna. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. Skinner etc. Jung.. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. Gestaltismul (K. etimologic. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti." Psihologia este . sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. aceasta putand. reprezentariJe ~igandirea.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Behaviorismul (J. B. Ach. studiu. Fondatorul curentului. (w. inchisa. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). precum: a. deci. Caracterul organizat al psihicului este innascut.n. 3. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. (P.. la Leipzig. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. Kohler.) sustine primatul partii asupra intregului.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Astfel.~tiinta a vietii mentale. Freud. Thornidke. 1904-1920). Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. Ed. Watson. e. fiind lipsitii de un suport faptic. James. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german.. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Wundt etc.~tiinta despre suflet". fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. comportamentale. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. A.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. Psihologiareprezintii . astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. formal. W. precum ~ipersonalitatea.

Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. directe. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. eaci. care ne particularizeaza.3 Psihicul . Psihologia actiunii ~i a conduitei (P.imaginea senzoriala a stimulului. intentionate-voluntare. Stadiul intelectului. organismelor animale care poseda sistem nervos. Stadiul psihicului con~tient. de ~coala behaviorista.A. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. ultima treaptii a 3. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. declan~areareactiei). care distinge 4 faze: este reflex. durabilitatea. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. multifazice. 0 stare de necesitate. 2. 3. La omul concret. lumea extern a . erotico-sexuale. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. 1 1. rolul acestuia.ca reactie la psihologia introspectionsitii. deci ca fiintiibiosociala. interne (perceptii. omul este personalitate. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. depind atat de schimbarile din mediu. simple care includ 0 singura secventa. Dupa gradul de complexitate. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. predominand reactiile inniiscute. la nivelul caruia se 1. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. de a simti. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. actiuni. sentimente. gandire etc. Leontiev etc. de descarcare-eliminare. Prin psihicul sau. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. pentru noi. instrumentala. de a actiona. activitati). de igiena corporala. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). 0 componenta emotional25 de ani). nea~teptate. afectiva. prin conduite care de a gandi. care se formeazii. neconditionat. El ii asigura trasaturi. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. psihologia contemporana a. coerenta. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. la (con~tientasau incon~tienta. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. biologicii ~isociala. Wallon. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani).buna sau proasta dispozitie ete. etapa optimului functional (25-65 de ani). reprezentiiri. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. in plan metodologie. instrumental-rezolutive. omului adaptarea la conditiile mediului. iar ca • 1. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa.). adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. care includ 0 serie de reactii. 3. de cunoa~tere. cat ~ide conditiile interne 2. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. Janet. f. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. un mod anume de a fi. 2. de orientare-investigare. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. conditionat. respectiv fiecare om este unic. memorie. la stimulii exteriori.i caracteristicile sale In definirea psihicului. psihice (gandire.) ~i a laturii externe (reactii. ale omului cu realitatea concreta. al gandirii senzorio-motorii. f. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. urmate de aparitia solutiei pc a. El se manifesta prin procese functional. imaginatie etc. ne arata ralul instrumental. b. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. Stadiul psihicului senzorial elementar. N. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a.actioneaza ~ise conduce 3.· 4. particularizarea.) ~i na~tere. complexe. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1.Psihicul este 0 functie a c.dintr-o data. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. substratul material . Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. d. sistemului nervos. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. H. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. voluntar. specificiiomului. triisiituri de cresc. ca filogeneticii. care. subiectiva. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. copiii mici seamana foarte mult intre ei. Stadiul psihicului perceptiv. neintentionate-involuntare.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. exista comportamente: . care se declan~eazape baza unei deliberari. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. 2. Fondatorul psihanalizei. omul cunoa~te. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20.se dezvolta ~ise care se dezvolta. N. are fiinta bio-psiho-sociala. nivel de creativitate etc. subiective.). Sigmund Freud. b. aptitudini.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. in care persista in timp. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit.

SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. ci 0 stdinsa interactiune. mancatul etc. PSihologia $colarului greu educabil (1930). elev dizident al lui S. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. creatoare ~ianticipativa. de vointa. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. ea fiind sustinutii de motive. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. concretizat prin functiile de cunoa~tere. mecanismele antiredundante.~tiintii"). ea indeplinind un rol conducator.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. ele fiind reciproc convertibile. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). de trairi afective. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. uitarea de nume etc. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. mersul. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii.). in caz contrar. Alfred ADLER (1870-1937) . desenatul. il exploram pentro a-I cunoa~te. Memoria. achizitionand informatii.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. de orientare spre scop. Ele sunt. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Autor a numeroase lucriiri. Pe parcursul vietii. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. intervine imediat analiza con~tienta. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. Totodata. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. stiiri afective. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. deoarece la fel de important este ~i limbajul. tendintelor. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. care stocheazii informatiile. pulsiuni sexuale.~ 8 1 1.4 Ipostazele psihicului ~iirela. are 0 puternica motivatie incon~tienta. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . de autoreglaj voluntar. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. in momentul respectiv. Astfel. Copernic etc. specifice incon~tientului. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). dar aceasta nu se reduce la gandire. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. care admite notiunea de incon~tient dinamic. Medic ~i psiholog austriac. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza".) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. ciici. Sensul vie!ii (1933) etc. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. Freud. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. R. ganduri ~i dorinte ascunse etc. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. de imaginatie. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. interactioniim cu ceilalti. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. Alfred Adler. trebuinte. dar contribuie la con~tiinta. de fapt. ~i cu propriul organism. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii.. vise. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. H. Cunoa$terea omului (1927). Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul.

valoarea ~i utilitatea etc. independente . Dupa incadrarea in timp. 3. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. Metoda analizei produselor activitatii.Nu). de motivatie. Metoda anchetei. inchise (Da . sunt numeroase. observatia devine autoobservatie. EI trebuie sa respecte cerinte. 1 . 2. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor.I . ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. efect. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. Cand este orientata spre noi in~ine. structurata pe baza unor criterii logice. forma ~i marimea capului etc. In continuare vor fi prezentate. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. Metodele au un caracter instrumental. sex. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. lungimea membrelor. de atitudini ~i opinii. subiect . distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata.. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Dupa durata de parcurgere a testului.. de cuno~tinte. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. Metoda convorbirii . Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica).9 1. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. Ancheta pe bad de chestionare . exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. care cunoa~te doua forme: a. nivel de instruire etc. 2. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. de interventie.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. foarte sintetic.E . observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni).(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). Ancheta pe bad de interviu . iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. printre acestea: 1. originalitatea ~i complexitatea. de informare.S . Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. in care subiectul sa se poata exprima liber.(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). Dupa modul de desfa~urare. mijloc ~i scop". 4. interpretare ~i de actiune.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Dupa modul de aplicare.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. in cazul teste lor psihologice. Dupa obiectivul urmarit.R . de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara.) ~i 4. Criteriile de clasificare. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. b. Este introdusa in 1879 de W.contine intrebari factuale sau de identificare. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. Acesta. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. 3. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. pentru a reconstitui istoria ei. 2. noutatea. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). Astfel. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. 3. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). dependente . Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . sa fie sistematica. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. pe un e~antion reprezentativ. intermediare .

Potrivitlui J. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Principiul dezvoltarii. cunoaf. innascut ~i variabil. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. dorinte etc.li legi de dezvoltare. ideal. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). Ii ~LICATII 1.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Notati observatiile in caietele voastre ~i. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Adesea. b. Piaget. corp sau din lumea exterioara. I. P. pentru realizarea unei nevoi. structura) f. Sartre). respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. Principiul organizarii sistemice. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. De asemenea. 3. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. adica ceea ce se intampla.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). potrivit obiectului sau de studiu. efectiv. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. a libertatii de optiune.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. aceasta 0 transformare permanenta. chiar daca la nivel conf. Intui{ie =. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. cel mai adesea. Intocmiti. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). Identificati criteriile de raportare utilizate. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. cu evidenta. se intampla. informationale f. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. In definirea psihicului. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f.apoi. a. de fapt. la nivelul clasei. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. Pradines. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. 4. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. mai pregnanta in primii ani de viata. potrivit caruia exista: legi de functionare. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice.ltiinta~i alte ~tiinte. analizati-Ieimpreuna cu acesta. este 0 constructie specific a omulai. ignorarea acestui lucru. scop. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. 2. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. dupa care apare incetinirea. psihologia de-a lungul unui an ~colar. Timp de 0 saptamana. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Instinct = comportament spontan. . 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc.ltient sunt evidente in numar mic. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. psihicul reactionand intotdeauna unitar. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. Functionarea acestui principiu arata. iar la final regresul. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. 1. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. a vietii. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Princip~ul determinismului. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii.lienergetice intre organism ~i mediu. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. 3. Mai mult. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului).lte geneza lor. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. necesara. legi de compozitie (organizare. 2. Totodata este un sistem dinamic.

2 5. senzatiilor .3 3.1 5.1 3.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile . Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.3 Formele complexe ale perceptiei 4.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .. * 3.5Perceptii denaturate 5. Procese psihice cognitive senzoriale 3.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.3 5.2 3.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.• . Senzatia .4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.2 Legile generale alp perceptiei 4.•.11eprezentarea* 5.. Perceptia * 4.

ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. spre deosebire de procesele psihice. auditive.. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). anticiparea etc. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. separat unul de celiilalt.•. Aceasta clasificare lasa. memorie. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. Nevoia de adaptare a organismului uman. imaginatie. buna sau proasta dispozitie etc. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. a mi~ciirii etc. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. adica intai intra pe scenii senzatiile. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. legea contrastului senzorial. legea adaptiirii. Recent. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. 2. in realitate.. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. motivatie etc. Prin psihicul sau omul reu~e~te. legea constantei perceptive. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. a timpului. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. pentru a u~ura intelegerea acestora. surzenie etc. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. independent de' semnificatiile lor. insa. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. nivel de creativitate etc.. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". aparent simplu. dotat cu mecanisme de autoreglaj. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). olfactive etc. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. chinestezice etc. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. in intuneric. profesor de fizica ~i de filosofie). functionand simultan. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. apoi perceptiile.). procese cognitive superioare (gandirea. ele se afla in interactiune. ci ~i noaptea. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. nu furnizeaza informatii specifice. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. gandirea ~. afectivitatea). Astiizi. gustative. auditive. pe baza cuno~tintelor anteriQare. printre care se numarii ~i perceptia. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. In diferite lucriiri de specialitate. la solicitarile externe ~i interne.m.. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii.. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii.a. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare.). chinestezice. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . de fapt. •. perceptiile ~i reprezentiirile. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860).). Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. gandire.d. durata ~i tonalitatea afectivi'i. matematician.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. legea selectivitatii.). vointa. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. adicii procesele cognitive senzoriale. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. olfactive ~i cutanate).) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva.). este ambiguu. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. trasaturi de caracter. perceptia ~i" reprezentarea). Filosof ~i psiholog german. are un domeniu vast de preocupari (medic. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte.

. Astfel. 3. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. sau estomparea altora. cu interes $i pentru psihologie. Printre lucriirile sale importante. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. insu~irile caracteristice). atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. Prin natura lor. sintezii senzorialii). apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. se pot aminti Imaginatia (1936). 2.este yorba de gandire. in primul rand ca fiintii con$tientii. .13 informatia nu este prezentii. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. ceea ce presupune reflectie. formate in pr:ezenta obiechllui. I. decizie $i executare a actiunii. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. se constituie insecundarii baza senzatiilor. ~PLlCATII 1. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. voluntar. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. privim un obiect putem sa descoperim detalii.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. poate fi modificatii unitarii. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc.. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. analizatorilor). Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. rol care a fost contestat ~i de William James. Prin reprezentare. omul se desprinde de "aici ~i acum". ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. pe de altii parte. obiect). ::>. esteo imagine complexii. reactionati in diferite situatii. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. repetate a obiectelor. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). iar. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. reprezentare §i psihic. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. Schita unei teorii a emotiilor (1939). Procese cognitive superioare -'--~ . Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. simNi. insu$iri care nu au fost observate anterior. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. Astfel. deliberare. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. memorie ~iimaginatie. Fiinta. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. cat ~iin starea de somn.si neantul (1943) etc. in timp ce dad. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte.

cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. gustativ. 4. gustative etc. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . integrandu-se acestora. 3. . Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. In realitate. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare.).3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. cu sursa In mediul intern. 3. sunt proprietatile unor obiecte. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. 2. asperitatea obiectelor. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate.). Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. care I§i au sursa In me diu I extern. depresie. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. 3. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. ale obiectelor ~i fenomenelor. obiectele. mai pura). 3. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. _. auditive. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). vor fi integrate In procesele perceptive. SENZATIA .realizeaza prin intermediul senzatiilor. tensiune. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. stimulii lor fiind substantele volatile. frecventa care da iniil(imea sunetului. In psihologie. insu§irile nu exista In stare izolata. luate separat. in limb a latina. * 3.proprioceptive. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. dar rareori omul Ie realizeaza separat. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. duritatea.r '" 14 II i ! 3. Senzatiile. culorile. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. pe buze $i pe varful degetelor. A§a cum rezuIta din definitie. Senzatiile cutanate' (cutis. la un nivel general. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. ele neavand existenta de sine statatoare. ci mai continua cateva miimi de secunda. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. ci cu 0 anumita intarziere (100. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. C. 4. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. vioara etc. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. cu atat culoarea este mai saturata. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. forma undei care da timbrul. auditiv etc. impresiile noastre despre temperatura etc. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice.. fata de noi. de aceea.1 Definirea . sonori.§i. mecanici etc. iar cele neperiodice produc zgomote. in mi§care. interoceptive.. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere".I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . problema senzatiilor a starnit vii controverse. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. 2. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. neplacere etc. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale.

T. in tendoane ~iin ligamente. atunci intensitatea fizica a stimulului. legea semnijica(ie.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. iar K ~i C sunt constante. legea contrastulu.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. el nu e sesizat. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E.. slabiciune etc. legea adaptar. fizicianul german G. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. 6. H. 7. 0 relaxare generala a activitatii.multan (evident mai ales in cazul culorilor. ele contribuie la reglarea apetitului.instinctiIl de conservare. despre mi~carile de rotatie. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. obscuritatea ~i lumina. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala." (Testul Luscher) . despre mi~carile capului pe verticala. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. necesara pentru a determina 0 senzatie. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). iar in caz de neconcordanta (indiferenta). receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. Exista un contrast succes. este mai mica ~iinvers. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. 5. 8. In corelatie cu senzatiile olfactive. a pasivitatii.itmul stimulului. ziua ii of ere a posibilitati de actiune.verdele . ci cu logaritmul acestuia. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. sensibilitatea fata de stimul cre~te. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. unde S= senzatia. viata oamenilor era dirijata. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. ) Noaptea aducea pasivitate. (. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. sellZor. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. Senzatiile organice sau interne r.. Fechner. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. eel mai bun contrast este galben ~inegru). Albastrul este deci culoarea calmului. acru. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. Daca este foarte slab. Weber ~i G. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. Astfel. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica).. avand tonalitate afectiva. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. acesta nu a fost direct stimulat). este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. sensibilitatea scade. sete. greata.4 Legile sensibiliti. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. legea pragurilor absolute.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. calm.). cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. 3 3. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. Potrivit acestei relatii. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. daca exista 0 relatie de concordanta. sarat ~i amar. a metabolismului ~i a glandelor. "La inceput.v ~i un contrast s. vizuale ~i termice. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. numite legi ale sensibilitatii. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). culoarea complementara . E = excitantul.

celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". Celulele receptoare (aprox. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. lntensitate = stare a ceea ce este intens.r~ .~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor.. cale aferenta. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. Timp de 0 saptamiina. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!").. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Zona centrala (componenta cerebrali'i). inclusiv scoarta cerebrala. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. grad de tiirie. receptorii sunt determinati genetic. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. concluziile obtinute.). Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. . 400 mil. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie).. In sensul unei probleme. Sub actiunea stimulului adecvat. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale.e sistemului nervos central). •• . '11 __ .precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. al unui fenomen etc. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. Radu (coord.). sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) .. proportional cu intensitatea stimulului. Calea eferenta. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). de forra. de la toti receptorii. Receptorii sunt in permanen!a activi. necesare. relativ stabile ~irepetabile. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. 6. Acest traseu nu este continuu.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. In concluzie. care reprezinta sectorul intermediar. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. biti/secunda. Potrivit cercetarilor realizate. . comparati concluziile obtinute. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. Calea aferentii. Notati. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. prelucrare ~i stocare a informatiei". stralucire.-----. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. Informatiile senzoriale. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. In caietele voastre.'= organ de simt._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. directa In generale. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. a desemna organele de simt periferice. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. sunt rezultatul interac!iunii. EdituraSincron. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului.-". apoi. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor.. I.

Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. La un moment dat u:. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. Baine..---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. subiectiv :. cantitativ ~i calitativ. Psiholog american ale carui cercetari s-au . pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . 4. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). Psychology of Wants (1935). H. predeterminat. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. Dunker etc. nu vedem culori separate de obiecte etc. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. detaliile obiectului . Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu.Gestaltisnru/ (K.influentat pregnant pedagogia americana). Pornind de la ele. Deseoperirea stirnulului. PERCEPTIA* . de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. de semnificatia functiei pe care 0 detine).) afirma primatul intregului asupra partii. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). la datele initiale. THORNDIKE (1874-1949) . vedem obiecte care au diferite culori etc. 0 durata temporala.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. a unor informatii despre particularitatile. Interest and Attitudes (1935) etc.). Realizarea procesului perceptiv. Ca ~i senzatiile. in realitate. dar. Ebbinghaus. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. atunci apar halucinatiile). de experienta anterioarii. a discrirninarii. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. ireductibile la parti/elemente. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. de asemenea. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. . Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii.ase deschide brusc. Primul nivel este cel al perceptiei. Wundt etc.) afirma primatul parpi asupra intregului. . iar un nivel superior fiind eel al gandirii. Astfel.. Educational Psychology (1913-1914). contrast etc.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. in ambianta. W. se formeaza perceptiile. reprezentarile ~i gandirea. 4 1. O. in totalitatea insu~irilor concrete. Kofika. . structurile fiind date. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. atunci perceptia este clara ~i precisa). obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. precum orice proces.care pot fi surprinse "aici ~iacum").proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. persoana care a deschis u:.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. dar. . presupune. Prin urmare. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. temperatura. Human Learning (1931). . sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. Edward L.). Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut.a clasei).interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul.. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . Intr-o a treia faza. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". Ca ~i senzatia. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului.Asocia(ionismul (Al. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul.4..aeste directorul ~colii). a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. ci auzim soneria ceasului. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. adica intr-un anumit spatiu ~i timp.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. el posedand calitati proprii... . adica include atat insu~irile importante. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . intre senzatii ~iperceptii.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. Ulterior obiectul este interpretat.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). ca act de sesizare a realitatii concrete.1 Definirea . Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros.axat pe inteligenta animalelor. Experimental stadies (1911). cat ~i pe cele neimportante. euloare etc. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor.

interesul pentru 0 persoana. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). apare necesitatea selectarii stimulilor. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede.intre anumitelimite. 4. motivatia etc.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. implicand limbajul. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. 2. marime. sistemul socio-cultural. I. in anumite conditii apar" denaturari. termenul de iluzie. Spre exemplu. 3. 2. atentia. obiectele par mai mici). Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. simultaneitate ~idurata. gandirea. 4. 5. a culorilor.apare ca invariant).5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. actiunea mai multor legi: " 1. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). de 0 alterare a sentimentului realita!ii. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. fata de el. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". in limbaj psihologic.d i s c on ti n u i tate. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. in realizarea lor. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). orientate spre scop. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. . Iluziile perceptiv. ca in garii.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. la stadiul unei activitiiticomplexe. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. subiectul se comporta. formelor etc. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. intr-un fel sau altul. vointa. relief etc. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. aceste legi functioneazain interactiune.intr-o multime de persoane necunoscute. Astfel. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). Oricare ar fi tulburarile care apar. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. toate se leagii. cosmic. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate.4. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. cele mai. constantei marimii obiectului. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. determina. sistemul biologic. Acestea pot avea cauze multiple. Perceptia timpului. cu ajutorul viizului. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. fie la halucinatii. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. noi. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. astfel. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. adiciiea devine observape. de~i nu apare in mod foarte evident. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. pozitie relativa. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. distante. in campul nostru vizual. Perceptia mi~carii. In desfii~urarea procesului perceptiv. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. 4. 4 I . anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. chinesteziei. selectat. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive.. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. " Obsenatia se derule~ziiin timp. ceilalti stimulitrecandinplan secundar.4 Observatia . Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . Perceptia spatiului. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori.devenindfondul 4. tactului ~i al auzului. Spre exemplu. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. deci reflect a in mod adecvat realitatea.dintr-un camp perceptiv mai vast.3 Formele complexe ale perceptiei 1. 3. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. s ucc es iune.vorbinduse despre constanta marimii.astfelincat acesta. dimensiuni. 4.

o suprafata mai mica. vad aceste laturi ca egale. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. De asemenea. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. evidentiind caracteristicile perceptiei. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. rand pe rand. La fel. 3. este cea a lui J. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat).Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". sustine ca gasi 0 explicatie. pragma. 7.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. Pr. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . De exemplu. de mai sus. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. egale. in timp ce adultii. dintre fazele percePtiei. 4. comparati perceptia cu senzatia. care nu corespund realitatii masurabile. falsificare. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. familiarizati cu figura patratului.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. "actiune") care prive~te actiunea. ~PLICATII 1. care par inegale.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. 6. exemplificandu-le corespunzator. 0 Mtrana ~i un barbat. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. motivatia subiectului.dupa aceea. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie.agmatic = (gr. liniilor terminale. aceasta inglobata fiind intr-. 5. care este • in realitate 0 figurii tripla. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. Precizati fazele procesului perceptiv. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. variatia intensitatii stimulilor etc. alterare. In cealalta imagine este yorba. 0 tanarii.-----1. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. in alte cazuri. in dauna obiectivitatii.apoi. In aproximativ jumatate de pagina. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. utilizand cele Invatate despre perceptie. in figura din dreapta. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. IDenaturare= deformare. in primul rand. celelalte constituind fondul percePtiei. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). utilitatea. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. 2. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. Piaget. de~i sunt egale. care se realizeaza cu ambii ochi. . Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. Astfel. in prima dintre figurile alaturate. Caracterizati.lncercati sa descrieti (In scris. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu".'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. se pot observa. Se poate. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. astfel. dad este posibil). fiind de amintit. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei.

1 Definirea . precis. gustative. extensie. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas.determina efecte fiziologice (atat perceptia. 2. DomeanuDaniel ate nr. r 5. . cu activitatea). contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. Staicu Larisa ate nr. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. 5. Imaginile mentale oferite de reprezentare. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). precizie. sa citeasca cu glas tare). In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. motorii. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. de regula. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii.sunt procese de cunoa~tere. a invati'itoarei. pentru a memora sau retine un text. de telefon 278 776. bazate pe perceptii anterioare.. dar ~i in starea de somn ~i. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. Malic Stefana are nr.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. se poate preciza ca: . anticipative. a acesteia. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate.oanumita semnificape. printre care se pot aminti: 1. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. De asemenea. obiectul. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. completitudine). multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. exista ~iurmatoarele deosebiri: . Astfel. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). reprezentarea nu este continuarea. de telefon234 485. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). . REPREZENTAREA *. de telefon 265976. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. de aceea. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. detelefon 245 678. in linie dreapta. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane).perceptia se produce in prezenta obiectului. exista reprezentari: a.au un inteles. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei.perceptia reflecta clar. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). auditive. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. funqionalitate. salt pe care il va realiza gfmdirea. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. . phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. b. reproductive. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. a casei parinte~ti. se realizeaza cu ajutorul memoriei.. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. un sens mai bogat). cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). cu trairile afective. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. " . F~eud. . . In plan ontogenetic. exista reprezentari: vizuale. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. DezvoWindu-se pe baza perceptiei.sunt fenomene intuitive. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita.m 5. Andru Vasile are nr.

caracterizate poo nefamiliaritate. individuale. nu de reprezentiirile individuale. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. formale. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". dintre elementele comp6nente. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. Potrivit definitiei de mai sus. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. 5. b. discursivitate perceptuala etc. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. cu grad inalt de abstractizare. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. .construirea figurii -. cat ~i . deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. 4. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. fiind yorba. caracteristice. in primul rand. fiinte etc. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. 4. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. de inviitare. pe hartie. de rezolvare de probleme. figurativitate. Panoramizarea. 7. Pot detine 0 funetie eathartica.21 3. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani.pentru comportamentul individului. indiferent de tipullor. ci a~a cum ii este prezentatii. 3. J. 5. exista reprezentari: a. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. In special abstractizarea. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii.) . Astfel. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . Permit orientarea noastra in spatiu. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. 3. 6. In rezolvarea problemelor de fizicii. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. Acest caracter permite. Operatiyitatea. 8. c. b. Caraeterul social. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. schematizand datele perceptiei. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. caracterizate prin familiaritate. Autonomia. 5 5. 6. care reflecta imaginea unor obiecte. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. Integra rea. 2. ci de cele sociale). Continutul lor este format din insu§iri semnificative. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. spre exemplu. de munca.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. grad malt de abstractizare. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. exista reprezentari: a. spre exemplu. Dupa gradul de generalitate. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). 9. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. u~ureazii operatiile gandirii. conceptuale. exista reprezentari: a.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. Sistematizand. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . succesiv. discursivitate verbala. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern.pe care 11 va transpune dupa aceea. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. b. Permit "progresul" perceptiei. adicii de detensionare nervoasii.4 Rolul reprezentarilor in cunoa.. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. de creatie). generale. 5. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. 4. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). in miisura in care imaginea. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. detaliere pOOmijloace verbale etc. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani.3 Proprieta. mecanicii sau de geometrie. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. Figuratiyitatea. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. aici. 5. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile .i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. primare. cu grad moderat de abstractizare. sub actiunea operatiilor gandirii. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. de posibilitatea identificarii obiectuale. Dupa gradul de abstraetizarc.

respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. identificati daca apaqineti tipului vizual. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. 4. Inhelder.. EDP. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). 1969. p. dintr-un astfel de proces de 5 I. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. (. suntem obligati sa Ie legam de ceva. (.). A compara deja inseamna a depicta. Funcfie . Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". Astfel. Catharsis = purificare. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. 3.. ignorand alte posibilitati. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora.ea unui anumit proces sau conduite . eliberare de 0 tensiune emotionala.. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare.(. 6. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. 6. "Representation sociales". Psychologie sociale. 361-362).~tiinW' a simfului com un. in S.. ci in 'urma unor procese.. In sens mai larg. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului.). anumite imagini.Argumentati raspunsu1voshu. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. Neculau (coord. categorii de gandire. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. Polirom.B. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise.ln realitate.. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. Moscovici (ed. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. Neculau. Reprezentarile socia Ie. 3. 1993.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. intelegere ~i stapanire a mediului social. interpretari. Paris. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. 1997..). Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. ~PLICATII 1. in A. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. Poate fi yorba de idei.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C..p. 2. 3).Psihologia copilului. "Reprezentari1e socia1e". Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". 4. material ~i ideal. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala. Argumentati. Aplicatie: Identificali. 2. "Fenomenul reprezentarilor sociale". Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. notiunile abstracte in imagini familiare.Piaget.. 5. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te.58-59). un proces de modificare a unei reprezentari sociale. o . 1. p.4 7). PUF. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. a reproduce un concept printr-o imagine. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. auditiv sau verbo-motor. perceptii. convingeri. reprezentari. a unor productii sociale. 0 refacere. norme. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. D. 0 reconstructie a realitatii.. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. in comunitatea voastra. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. in Psihologia nr. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. Structura sa nu este una definitiva.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate.p. 7. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. 5.. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. Psihologia sociala a campului social. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. Ia~i.

2.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. . sugestii etc. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. raspunsul este negativ. adevarat/fals. Itemi obiectivi . . Senzatiile sunt imagini primare." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.mrm. Hemi subiectivi. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. indicii.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. 3.•. respectiv intelectivoperational a.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. numar. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului.. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. diferite de activitatile de invatare curente.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. acord/dezacord etc. . se of era date suplimentare. . NU 8. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. Itemi obiectivi. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. DA 6.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. in timp ce ceilaHi raman in fundal. DA _ raspunsul este negativ. in acest caz specificandu-se acest lucru). Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. .deoarece reflecta doar insu~iri separate. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. . pe langa eforturile de invatare. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare.).rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. NU 5. presupunand in formarea lorperceptiile. . menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. acord/dezacord etc. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. . cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. care pot fi: . orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. prezentei acestuia. cuvant. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. adevarat/fals.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. simboletc.. . . Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. NU 4. a~a incat nu 0 poate preceda. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. NU NU 3. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. 2. precum placut/neplacut. pe durata parcurgerii acestei discipline. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. care pot fi: . . NU 7. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. sinteza. esentiale. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. . In acest sens. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. transfer etc. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . exersare ~i aplicare. .caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. evaluare.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie.r.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. constituind fondul perceptiei. Obtinerea unor rezultate bune presupune.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare.

iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. reglatoare a cuvantului.. . imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. A. concrete ale obiectelor ~i b: 3).7) fenomenelor. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. calitate.ulului ~iintensitatea senzatiei. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. in' acest caz. cuprinzand atat insu~iri semnificative. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. . constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. adevarate coloane. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.atlt senzatia. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. functia a: Z). 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat.~lllllJ1ia!ll}mit. cat ~ide detaliu. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. ci in interrelatii complexe. e:l) contrastul cromatic etc. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic.potrivit legii adaptarii. conturarea speciala a unor elemente.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. alci'ituind0 imagine unitara. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. c:3). a) B. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. Corespondenla ~-se f~ba. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare.. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. 5) potrivit ei. c: 1). durata ~i tonalitate afectiva asociata. Corelali B.4). este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei.7) interesul pentro obiect. 2. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. referitoare la aces tea.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. ca 0 conditie cu caracter de lege.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. . 5) prin dubla sa natura. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. 3. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b .4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). A. 1. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei.

Imaginatia 8. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ . ~ -'.3 Calitat. ~%i'" I ~L.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.•.. .~ '" ::::''.oril me~oriei..2 Procesele "i '!..: .. ~.le/ind~at.:/~:." .1 6.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.-. "i!r-". ·I!·..4 • ~ tu . ·· :V r.2 6.~_ . .'lt. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7..25 Procese psihice cognitive • superloare 6..•..3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".-:~..5 Memone ~l mtare· 8. Memoria 7.i.3 6.• .· ..· .4 Factorn..1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.:-:-:.•.• .::r·/i"".':"-' iil@j]}1l.:::.'J 'I·'.j.2 Procedee1e imaginatiei 8.':':::::::::::. . fonnele i memoriei 7. 7. Gandirea 6. ·.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.<" IW . . ~...

psihologul elvetian. de "aici ~i acum".sistem de notiuni. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. Psihologul american. gandire convergentii. al acesteia. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. GiNDIREA &.. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Psiholog american. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. Q. care impreunii se imbinii. in timp. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers).sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). . In aceastii acceptiune. din punet de vederestructural. ci mai muUe. logico-matematicii. gandirea se apropie de inteligentii. de control asupra celorlalte procese psihice. influentat deJ. Thurstone. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii.operatii (5): evaluare. Howard GARDNER . legi). stadial.. psihologul am'erican. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. spatialii. dobandit. gandire divergentii. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. ca: . va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. Jean Piaget. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. cu dezvoltare proprie. gandirea poate fi definitii. In anii '90. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent.produse (6): unitiiti. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. naturalism. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. Piaget~i L. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. Analizand inteligenta. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. simboljc ~i figural. Spre deosebire de perceptie. care este strict legatii de prezent. J. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. dimpotrivii. interpersonalii ~i intrapersonalii). P. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. in prezent. judecatilor ~i rationamentelor . The Unschooled Mind: How etc. Prin aceasta. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget.sistem de operapi (tatura relationalii). Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. principii. Howard Gardner. pe rand. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. semantic. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. sisteme. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii.1Definirea .i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. sub forma notiunilor. transformiiri ~iimplicatii. .. continuturi ~iproduse . Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. esential. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. c1ase. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). relatii. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. muzicalii. . format din trei componente: . (1943-) &. P. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. chinestezicii. diferite intre ele. necesar. Guilford . cauzale dintre ele. de la particular la general. continuturi (4): comportamental. trecut ~i viitor. Guilford. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. accidental la general. Astfel. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983).a insu~irilor comune. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni.r I I 6. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor.

inscrise intr-o logicii naturalii. rigide sau labile. principiu. reflectand legitatile realitatii. in timp sau discursiv. Operatiile fundamentale sunt: 1. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta".date izolat. a unui obiect). ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. . dar niciodata reductibile la concretul singular. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). abstracte. . Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. in minte. indiferent de datele statistice existente. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. Fiind un integrator categorial. 2. principiilor ~i a legilor generale in analiza. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. 4. 6. care pierd orice legatura cu imaginile. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. in mod necesar. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. D = fiinta).notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. notiunea propriuzisa.27 Pomind de la modelul de mai sus. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. permitand intrarea in posesia definitiilor. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. este opusa vascozitatii gandirii). Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. Gandirea ca sistem de notiuni. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. generalizarea. 2. actional ~i afectiv. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). notiunile pot fi: a. 5. in interpretarea ~i explicarea realului.disponibilitatii. 3. ~tiintifice. a unui obiect. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. empirice. B = pasare. b. la formarea de re!ele semantice. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. ce consta in reconstituirea. 2. Se poate realiza: spontan. In!elegand diferite obiecte. in evantai. comparatia. saradicioase in continut. dintr-o data ~i treptat. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). la ob!inerea rezultatului preconizat. a opiniilor. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. euristicll.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. explicarea ~i teoretizarea. b. in mj. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1.nte. C = animal. concrete. ramanand in minte numai idee a. 1. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. notiunea este totdeauna generala. atunci el face parte din categoria respectiva. fapte ~ifenomene. abstractizarea. b. este 0 operatie de descompunere. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. nu se aseamana cu obiectu!. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. propozitii. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). nefiind imagine. Realizarea ei se baze. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. 2. inductiva. 4. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. solutiilor in unitatea de timp. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. fiind trait subiectiv. algoritmica. analiza. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte.interpretarea. unde tendin!a este de a presupune ca. desprinsa de orice conexiune intuitiva. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. mai apropiate de concret. intreg. sintezll. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). din elementele sau insu~irile sale.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. Prin factura ei. 3. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. considerate neesentiale ~iaccidentale. dar neimplinitii sub aspect deductiv. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. a cautarilor ~ia transformarilor. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . 1. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. a.

intuitiv-concret. 3. se vor utiliza strategii euristice. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). test·area ipotezelor. fiind yorba de creativitate. cu subestimarea detaliilor. desprinse de arice suport intuitiv. cum. c. pe sistem. b. ce urmeaza 0 linie deja trasata. reformularea sau simplificarea problemei. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. 2. prin centrarea pe detalii. recurgand la solutii model incarcate de logica. b. operand in profunzimea lucrurilar. reprezentari.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele.~em- &. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. solicitatii). Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. 5. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala.starea initiala sau punctul de plecare. solicitata de problema. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. pe imagini sau scheme figurale . pe intreg. pe disocieri succesive. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. se delimiteazii tipul de gandire: a. convergent. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou).actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala.scopul problemei sau starea finala. bine definite. cat ~i educational. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. b. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. care este 0 etapa foarte importanta. b. pentru ce?". verificarea. permanent. mai ales. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. 1. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. Problema se define~te prin trei elemente: . unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. bazandu-se. abstract-formal. 2. sintetic. 2. 4. analitic. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. . reluarea demersului cele a~teptate. a structurilor logico-simbolice. divergent. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. . imagistic. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). intuitive. se delimiteaza tipul de gandire: a. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. ce lasa libera imaginatia. legile. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. acestea pot fi: a. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. a opera adecvat cu notiunile. a rezolva probleme. se delimiteaza tipul de gandire: a. principiile.perceptii. In functie detipul de gandire dominant. Pe baza raportului analitic-sintetic. . dar. b.slab definite. Rezolvarea 3. pfoblemele pot fi: a. bazate pe metoda de incercare-eroare. iar dacii problema este noua sau complexii.

spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. evitate generalizarile rara temei. comunicare afectiva cu se~enul. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. nivelul de aspiratie. lucrurile sa fie gandite nuantat. "de fiecare data". au ca punct de plecare experiente negative din copilarie.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana.. Conceptul este un produs specific gandirii. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. al unui proces de gandire.•. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. ceea ce conduce la descurajare. Psihologie generalii. cum pot fi remediate acele deformari. Reversibil = care se poate produce intr-un sens..Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. Ce se poate face? In primul rand. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. cauza. asupra celorlalte persoane.• Multifazic = realizarea simultana. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. In aproximativ 0 pagina. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. 6. neincredere in sine ~i in ceilalti. p. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. argumentati ~1 6. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. 7. 1996. "Trebuie sa fii cel mai bun". astfel. dezavantajos pentru persoana in cauza. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". 4. specificand caracteristicile acestora. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. Comparati sinteza cu generalizarea. b. 2. c'. rude. in general.ii. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. Polirom.. "niciodata".Este yorba de a utiliza. a realitatii prezente sau viitoare. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. Argumentati. 10. la lipsa increderiiln sine.. Suprageneralizarea . de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. "totul". Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. numite ~i distorsiuni cognitive. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. partial sau final. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. devenind.. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. Judecatile realizate de catre parinti. 4. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. dar ~i experiente ulterioare. 196). = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. Cosmovici. tip are de interpretare a propriei persoane.. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. centralitatea 9. strategie euristicii ~i fnfelegere. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate.evidenta. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. dar ~i in sens invers. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. pentru autoevaluare. acesteia In sistemul psihic uman. I. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. pnvire la esenta. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii.29 •. 3. asupra situatiilor de viata sau a societatii. in paralel. aparand predispozitia spre e~ec).Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Utilizarea lui "trebuie" ." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. profesori etc. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. 2. 3. a unor categorii extreme. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. Aceasta gandire a lui "ori . ori . Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. Saltulla concluzii . Deformarea selectiva . Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. IEmpatie = rezon~nta. rude). ca modalitati de operare a gandirii.Se refera la situatiile in Gare. in general. Personalizarea . C~ 'd reapta. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. in mod concret.spre ace a~l punct. ~i modul de existenta a 5.. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . Gandirea in "alb ~inegru" . ~PLICATII 1.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. respectiv cele mai des intalnite. 8.. evaluarea altora sau a unor situatii. prieteni. 5.

Memoria este un proces psihic activ. idei. Un celebru filosof. Henri Bergson. de varsta. ducand la 0 invatare formalii. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. Seeenov). fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. pastrez.7. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. Astfel. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. desta~urandu-se. Medic rus. selectiv ~iinteligibil. de asemanare . involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. voluntara: este subordonata intentiei. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. tarii care viata psihica a omului ar fi. piistrez. practic. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). incepand eu intiparirea. Formele memoriirii: 1. de subordonare . de gradul de cultura etc. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. proces psihic complex. . Chiar daca. este mijlocita. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice.unei bune piiqi din experienta de viatii. eajoacii un rol important in achizitionarea . apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. Eu-l. Continutul memoriei este divers.contrast. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. cuvinte.. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. de interesele celui care memoreazii. 2. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. Dupa prezenta sau absenta gandirii. scopului ~i controlului deliberat. memo rare a poatefi: a. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. este aetiva. Prin valoarea sa adaptativa. Fiziologia sistemului nervos (1866). readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. este seleetiva. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. 2. a efortului voluntar. cuprinzand imagini. 6. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. a scopului. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. b. considera.2 Procesele . este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. memoria este implicata in prezent.. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. MEMORIA 7. propozitie). memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I.1 Definirea . reactualizez). astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. sublinieri. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). trairi afective. Emil DuBoisReymond. 5. creativitate.imposibila. inteligibil. seleetiv. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui.i formele memoriei Memoria. din punct de vedere structural. sunet. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. M. nu numai cea vie. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. Ea are un caracter multimediat. . inferente. de asemenea. 3.incluziune. este inteligibila. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. fiinta noastra psihica. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. Helmholtz (Berlin) etc. mi~cari ~ideprinderi. este situaponala sau eontextuala. intreaga materie. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. respectiv fixarea. 4. Dupii prezenta intentiei. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. Totodata. De fapt. gratie careia omul inmagazineaz-a. meeanica. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. nu este persistenta in timp. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). Gratie me~oriei. memorarea poate fi: a. efectuatii in lipsa intelegerii. Memoria este functia generala. cu un caracter situational sau contextual. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. intelegere ~i rezolvare de probleme. a experientei sub forma de amintiri. conserva. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. este organizata logic ~i sistemie. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. in toate fazele.

inferente (argumente) etc. de conditiile in care a fost achizitionat. atat voluntar. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. stocajul senzorial.in campulperceptiv). memoria semantici. atitudini. 3. atat timp cat este prompt sau lent. memoria afectivii: material fumizat de emotii..sunt memo. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. care face posibila perceptia. In cadrul memoriei de lunga durata. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. 3. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. in functie de conditiile concrete. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). avea mai mult de 5±1 elemente. operatii. memoria este: 1. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). G. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. 7 . sa dureze pana la 0. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului.). parcurge 0 serie de "statii" intermediare. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). Intre formele memoriei nu exista o ruptura.logica. active. scheme.25-0. memoria episodica. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. auditiva. b. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. eronat sau fidel. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. deprinderi. se pot distinge: a. daca se repeta de catre subiect. de situatiile deosebite etc. concepte.' Intrucat ne realizeaza. ajuta sa operam cu informatiile curente. necesar. senzoriala (vizuala. daca elementele sunt grupate. 2. este preponderent voluntara. sentimente.. 4. inmmpinand deci rezistente. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. redus. 2. pasiuni. inutile. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. ea are 0 importanta deosebita. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. memoria auditiva etc. convingeri.foartescurt. cat ~iinvoluntar. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. D. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat.ea fiind. utile ~i altele nenecesare. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. Dupa durata pastrarii.b. localizabile in timp ~ispatiu.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. bine organizat. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. distingem: 1. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. ci forme de memorare inegal productive. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. economica. pana a ajunge in centrii din cortex. dar ~i de particularitatile de personalitate. a1catuita din idei. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. de fapt.deci ~i reactualizarea .rie operaponala. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. tactila etc. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. de experienta de viata a fiecaruia. uneori toata viata. simboluri. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). Continutul ei.

Daca uitam informatiile neesentiale.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. utile.>i ca un fenomen pozitiv. 2.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. precum: gradul de implicare a subiectului. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). g. care trebuie considerat 1. devalorizate. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract).u~urinta memorarii. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate.3 Caliti. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. atitudinile. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei.servate corect 0 lunga perioada de timp.>tergerea urmelor asoclatIve. f. blocaje temporare). suparatoare. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. Thorndike). Promptitudinea reactuaUzirii . denumiri etc. volumul materialului .daca volumul informatiilor este mare. . aspiratiile. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. d. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. interesele.32 7. detaliile. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. pastra ~ireactualiza. dar 1. Ca fenomen normal. 2. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii .cu cat acesta este mai ridicat. uitarea avand caracter selectiv. cu economie de timp-efort ~i de repetitii.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. Factori obiectivi. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. de a Ie reorganiza. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. realizarea rapida a intiparirii. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. uitiim 1. Fidelitatea reactualizarii .r . scopul activitatii :viitoare.>i srar1.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. trebuintele. materialele omogene. modul de prezentare . necesare. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. 3.>i unitar). motivapa. o mare importanta are 1.>i informatii esentiale. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed.informatiile engramate sunt cOJ:). a informatiilor. starea de oboseala.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. a neutiliziirii informapilor. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. Din pacate.cantitatea de material pe care 11 putem memora.realizarea rapida.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. h. Volumul memoriei . gradul de noutate a materialului . uitarea situationali (lapsusuri. A. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei.. 7 7. pe langa cunoa1. saniitatea. Uitarea este un fenomen psihic natural1.inceputul 1. construirea unor noi cuvinte cu cele date. precum: 1.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. Mobilitatea memoriei . de efort voluntar adecvat. Pentru adeppi reflexelor conditionate. fapt care impiedica procesul reproducerii.>i necesar.5 Memorie . 3. 4. . stabilirea unor puncte de reper. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. fiecare acponand asupra celeilalte. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.. Astfel. pozipa materialului in structura seriei . inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. 5. e. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase.simultan sau secvential. stresul. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. Factori subiectivi. 7. lumina.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. mobilierul.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. penibile. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. G. nume ~i semnificatia unor date personale. prin 1. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. vorbim despre fenomenul uitarii. starile emotionale negative. experientele penibile. c. Pentru a optimiza propria memorie. precum: a. de a Ie modifica pe cele existente. oboseala etc. eliminarea factorilor perturbatori etc. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate.. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. 6. L. Rapidltatea fixiirii . Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. de a Ie corela cu altele. se identifica ideile principale. Triinicia pistririi . b.

in mare masura. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. Principii de psihologie cibernetica. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. apoi.. Psihologul german. in aproximativ jumatate de pagina. 211).. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. 8. 1. fie de 1-2 zile.100 "" . utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. Mnezic = referitorla memorie. nota!i toate cuvintele. particularitatile de varsta etc. 7.. dupa care ritmul uitarii se reduce. adesea. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute.iOO. caracteristicile esen!iale ale memoriei. proceselor etc.din timpul cares-a scurs. ansamblul faptelor. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). intampliiri etc.J~. 10. c. Argumentati daca. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. H.aimulte fenomene..5 = -= . M.1I!iJ Interferenfa = intalnire. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. expresiile pe care vi Ie aminti!i. devenita clasica. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.Memorie:ji uitare".. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri.. 3. 1975.. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim.33 consumul de droguri ~ide alcool. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. in cazul vostru. Argumentati daca.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. in teoriile contemporane ale invatarii. in aproximativ IS randuri (±I). . 9. ratele de uitare sunt mai mici. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. Argumenta!i. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. apoi. eviden!iati. actelor. Descrie!i.. . contributiile sale fiind reluate. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H.pana la anularea lor.intre 5-20 minute. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. propune §i utilizeaza (Despre memorie).. in cazul vostru.p.in urmaunei decizii. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. cu titlul . incruci~area doua sau m. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. ~PLICATII . 5. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. 11. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). estimate ca fiind simple §i cuantificabile. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i.alciituindun intreg organizat. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. 40 ~ 20 o . Ebbinghaus) 7 . faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. deoarece intervine oboseala). consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor.. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de aproximativ 0 pagina. Ebbinghaus. "" % ]. Trecut = care· nu mai este actual. 6. Pomind de la afirma!ia lui I. Vo/untar = care seface con~tient. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. d. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. 4. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. b. de~i evenimentul a trecut. Realiza!i un eseu. succint.. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. Semantic. Verifica!i corectitudinea lor $i.

Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. gandirea are un rol important. pe euno~tintele anterioare. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. principiu functional in situatii noi. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. pe deprinderile deja formate. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. ascultand expunerile profesorilor.). imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii.34 8. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei.este esential.). Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. Daca nu ar exista imaginatie. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. Emotiile ~iatitudinile afective. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. Setilii etc. Filosof olandez. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. viitorul. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi.). Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. e. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. neexistand 0 orientare precisa. realizandu-se unitatea intre treeut. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Prin intermediul limbajului. participa activ. element. prezent ~i viitor. (R. ele se bazeaza pe experienta anterioara. iar imaginatia. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. Chiar daca primele discutii. liliputanii din povestirile lui Swift etc. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. automobilul cu . 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Dymond). radiocasetofonul etc. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). elevii i~i reprezinta fenomene. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel.1 Definirea . iar unul dintre obiecte are. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. obiectelor Omul. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. imaginatia exploreaza necunoscutul. din povestirile lui Creangii. Astfel. a limbajului. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). posibilul. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor..i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. de situatii etc. caracteristice unui grup de persoane. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . balaurul cu ~apte capete. F.). tipul "omului de prisos" (Oblomov). acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. centaurul. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. fiinte. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. simtirea ~iactiunea altcuiva" . Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. terminata in 1675 ~i publicata postum. 8. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Mai mult. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. la randul ei. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. a gandirii etc. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. IMAGINATIA . fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. fenomene existente in realitate. "lingu~itorului". Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. b. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. ciclopul. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. Aceste imagini. reprezentari sau idei nu apar din nimic. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. in copilarie. in plus. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. ins a. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. Principala sa opera este Etica. ~i'a In procesul imaginativ.

creatoare ~ivis de perspectiva). putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva.35 8. . La nivel superior. X). Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. creatoare ~ivis de perspectiva). De~i are efecte relaxante. Experimental. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. Adler respinge aceasta functie a visului. deci cu cat sunt mai originale. crearea operei ~idesavar~irea ei. reconstituirea modului in care se produce ploaia. In functie de gradul de activism al persoanelor. S. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. imagini sau reprezentari etc. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te.. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. intr-o forma deghizata. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. insa se considera ca. Popular. psihologiei. pentru a alege din ele abia 1/1. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. ". imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice.. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. ci de a adauga ceva nou acesteia. Personalitatea subiectului este puternic implicata. Visul devine "paznicul somnului". du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. originalul). visul producandu-se in sfera incon~tientului. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. sustragandu-se gandirii logice. Ma ocup cu acesta .000. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. dinainte cunoscute. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. idei ~i senti mente inacceptabile. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. in actul imaginativ. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. In scrisoarea sa catre Fet. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. Freud sustine ca visul este. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . unele capitole fiind transcrise de 10 ori. Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. uneori. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. Se considera ca visul are caracter simbolic. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. absurda (romanele lui F. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat).000. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. realizarea unei dorinte. literaturii etc. Astfel. fraze intregi erau inlocuite. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. exista imaginatie in domeniul istoriei. De exemplu. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. in esenta. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. In functie de domeniul in care se manifesta. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. Kafka). imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise).3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare.. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. deoarece imaginatia se desprinde de concret.). Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. geniu). budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. Spre deosebire de Freud. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. A. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare.

Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). dar au fost prin~i de politie. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. nu-~i amintesc visele. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. ale expresiei faciale. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. constituind 0 experienta la care participam afectiv. F antasmii = produs al imaginatiei. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. Dege{ica. miniatura. dar numai 20% sunt colorate. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. neverosimila. In acest scop. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). ca forma a imaginatiei. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). 3. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. construiti. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. "lac". Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. "piidure". caricatura. In cazul somnambulismului persoana. inaccesibile in ordinea gandirii. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa".$i). Incon:. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. acestea fiind indispensabile unei existente normale. notati tot ceea ce va amintiti. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. dar careseapiieQ_n~tiimei. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. 4. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). in somn. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica).incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. senzatii interne (foame. Sentimentele se transforma. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. pe care ni Ie putem aminti. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. Visul. care nu pot fi transpuse notional. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. creionul cu gumii. modificari ale ritmului respirator. Totul devine intr-un fel posibil. dureaza intre 3 ~i 60 minute. sa se poata manifesta. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. Visele pregnante. termice sau olfactive. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice.inrudit cu visul ~ireveria. de fapt. rar aparand cele tactile. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. explicarea ei. 0 persoana cunoscuta . . sete. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1.. Potrivit psihologilor cognitivi~ti.36 -. cu ajlltorullor. 2. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. impresii din perioada imediat. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective.. premergi:itoare (adesea continuam a invata. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. absurda sau halucinatorie. de fapt. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). nu insa foarte puternici (spre exemplu. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). poate ajunge chiar sa se ridice. in medie 20 minute. G.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. in cauza.). nearisirea camerei etc. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. Arhetip = termen preluat de C. anuntand survenirea unui aspect patologic. dereglari functionale interne (acestea. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. intens ~ipe care 0 consideram reala. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. ale batailor inimii. in primul rand. ). sau ca un animal care apare in vis sa fie. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. identificand procedeul prin care a fost obtinut.cente pe care vi-l reamintiti.

mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. formale mediul intern 6.... 7. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii....-etG.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. . enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil.. existente intre 5... pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.. se define~te drept Spiritul de . caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. .este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu . cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii. 2.. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie. mediata ....perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor.. logica in . . imagine bogata In continut/imagine schematic a. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. comparatia... Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. sinteza. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii.... ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. ci presupune mijlocirea limbajului .....--- completarea Cll anumite ---....aceste douii caracteristici revin memoriei umane. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos.. 4. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli... Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare... Activitatea perceptivii intentionatii.riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii. spre diferentii de cea animaHi..... .. poartii numele de . aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput... .......primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice. I [It':l!illr..... selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. Precizati douii dintre s:.... analiza.. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. rapiditate ~i observape (observatie).... 4...37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. observape Receptorul- . 3.. ceea ce este slab. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare... ascuns. cuvant.. Perceppile ... -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza).. nerelevant. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative.. conceptuale. comparare.. inteligibila.. man. 6. 3.. mecanica.cuvinte adecvate contextului dat...nu sunt singurele caracteristici strict umane. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora. abstractizarea.... altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei.aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii. generalizarea etc........ 5.... 2. orientatii spre un scop.. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat. .-. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii. numiir.. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere).

acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Astfel. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. posibilul. subiect (spre exemplu. d. a. c. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Ii 2. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. intr-o anumitii miisurii. c. se poate vorbi de. participa activ. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. a acesteia. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. a. Piaget. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. imaginalia exploreazii necunoscutul. b. Mecanismele limbajului. abstractizarea etc. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. Precizati formele imaginatiei voluntare. c. accesibila cotidian. Daca nu ar exista imaginatie. se oferii date suplimentare. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. b. Imaginatia. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. la randul ei. neexistand 0 orientare precisii. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. imagine~ mentala are un caracter secundar. viitorul. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. reprezentiirile sunt deja . lmaginatia. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un.reconstruclii operatorii". salt pe care il va realiza gandirea. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. reprezentarea nu este continuarea.). Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii.tratarea ~i creativii a omului. Mai mult. b. dependenta de nivelullimbajului. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. ci in baza percepliilor anterioare. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . c. b. Dupa cum sublinia J. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. deoarece imaginatia se desprinde de concret. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. sinteza. in linie dreapta. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. 1. a. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. imaginea caracteristicii fiind schematicii.. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. i . caracteristice. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. iar imaginatia. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. ca proces de adaptare activii a. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. d.

~" ... .~..~ .:n~~.. g'·I¥"'. <::'Ift1 'i ~ ~ :. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '. I'. '.~ !t1 '''''1'.'i L 4~ %W I I II .-. [.~.5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10..- ...~~~·:U...2 9. ~ 10.~~.". Limbajul 9.~.~i.' .39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9..2 Formele atentiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.J ..' ry.'~'I~..( + ):." .. ~~. 'I~ i riii .~%f*" ..4 9..l . Atentia ...3 9. ~ ~ '~ ~ . x... .i m.1 9. 1\.1tiei 10." '...3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.

40 9. persuasiva sau de convingere . ca activitate. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. mimica. problema constituind-o. permite explorarea ~i investigarea realitatii. fen om ene.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. Forma de baza. ritmul vorbirii. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. declan~eaza ~i se regleaza). gestic a etc. c. lumini etc.~toarele elemente: a. ritrnica. LIMBAJUL 9. ludica sau de joc .de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament.. pantomimica.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. Norbert SILLAMY 9. de rezonanta .corectitudinea transmisiei mesajului. fonatoare . corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. expresiva sau afectiva . 3.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. termenii de comunicare.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. 8. apaetc. in limitele unei arii determinate. in general.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. 9.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza. pauze. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. de cunoa~tere . limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati.presupune asociatii verbale de efect. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. codul. cuprinde urm.mu~chiul limbii. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. intre doua persoane. simbolicii de reprezentare . 4. emitatorul.3 Func. fidelitate .. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. .un sistem de semne prin care se semnifica ceva. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral).de substituire a unor obiecte.. de reglare sau de determinare . prin intonatie.1 Definirea . accente. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. c. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine .veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. cavitatea bucala ~inazala. receptorul sau destinatarul . 6. relatii prin formule verbale sau alte semne. in acest caz. semnalul . b. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. ceea ce ele exprima ~icomunica.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. buzele..eel care produce ~itransmite mesajul. e. Cea mai simpUi schema de comunicare.enta lorin aparitie. completitudine .i caracterizarea Iimbajului. mergand pana la construetia artistica. b.corzile vocale fixate in laringe. ciocniri de sensuri etc. in cadrul 7. d.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. In Iimbajul comun.cel care receptioneaza mesajul. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. de comunicare . periferic al vorbirii. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. uneori. canalul de comunicare . receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. 2. semne grafice.

5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. de regulile gramaticale ~i logice. limbajul oral imbraca forma: 1. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. In cazul dialogului. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. 9. personalizate. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. in special. dobandesc semnificatie. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. In combinatorica imaginativa. iar treptat. lent. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. in raport cu planul initial. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza).care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. cuvintele nu spun nimic copilului. dar. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. sunt simple sonoritiiti. ne precizam noua in~ine intelesurile. 9. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. limbajul scris trece in limbajul oral. reprezentarile ~i gandirea. Treptat. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. 9 . relativ. rsonalitatii. accentul. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). La nivelul sistemului psihic uman. explicit. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. cu gandirea. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). pana la automatizare. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. tonatie. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. in ontogenezii.). are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. elaborarea lui realizandu-se. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. incitand atat latura intelectuala. iar perceptiile ~i reprezenHirile. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. 2. personal. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. prin verbalizare. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. mimica. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate.4 Raporturile dintre Iimbaj . b. In ontogeneza. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). . FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. sinteza. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. Fiind fata in fata. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. ~i anume. a capacitatilor intelectuale.limbajul contextual. Cu toate acestea.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. eliminiim neclaritatile. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. Initial. cat ~ipe cea emotionala. Astfel. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul.este accesibil rara a se recurge la date percepute. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. ele sunt corelate cu cele ale societiitii.41 unei dezbateri colective. complet ~i accesibil. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. afectiv. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . notiuni. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. Noul. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. ~ . Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. rezultatul onstructiei mentale. Astfel. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. scheme Ie articulatorii se consolideaza. de detensionare nervoasa. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. imagini. catharticii . dar ~i inimii. . caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. comparatia. individuale. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. mimica. Totodata. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. cu atat ii este mai bogat intelesul. la inceput. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. timbrul vocii.

~tiintacaresu. masura eonstituirii sale. iar cele din urma recesive. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele.. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. Spre exemplu. ba etc. formate din cateva cuvinte. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. . 2. ~ Posedand de II i autonomie functionala. 4. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. pa. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. cu noi in~ine. ~PLICATII 1. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. precum: mama. ' 3. existenta" ~i logos "studiu".ilegileeidedezvolta. eu deformari fonetiee. elementelemobile ale fetei. Editura Stiintifiea. De la act la gandire. el devine principalul instrument I . Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau.diaziilimb. ontos "fiintii. Totodata. Verigii = element de legaturii. Pe oniricii. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. Ontogenezii = provine din grecescul on. proiectare. apoi. Li~gvisticii .. apa etc. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. se executa ordine simple. Cercetarile efectuate de J. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. . Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. inteligibila. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). rara respectarea regulilor gramaticale. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. limba devine 0 sursa de informatie ~ide .. mai apoi. papa. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. la. primele sunt dominante.e. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. mai ales la nivel cerebral. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). beneficiind de comprimare. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. ani . experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. in urma interiorizarii limbajului oral. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. cu sine §ipentru sine. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii.• .-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. Spre exemplu. IJI . ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. apare limbajul asonor. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. 1964).A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale.

Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. in plan subiectiv. atentie jocalizatii. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. echivalenta cu stimularea senzoriala. contrastul dintre stimuli. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. precis. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei.ealii. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent.-. dintre care cele mai importante sunt: I.. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. . in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. iar alte obiecte trec neobservate. bulb.. nefiind provocata de orice modificare a mediului. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. localizat in trunchiul cerebral. sa fie eficienta. spontana.e ia decizia de a fi atent. 2. revine mecanismelor verbale prin care . Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. Astfel. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. in declan$area ei. atitudine pregiititoare. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. 10. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. altele vag. aparitia sau disparitia sa brusca. dar apoi dirijat voluntar. Sistemul reticulat activator ascendent. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. ocolind sistemul reticulat. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). 10 . Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. la inceput. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a .Atentia involuntara este neintentionata. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. imobilitatea sau tacerea. mobilitatea stimulului. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. noutatea lui. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. avand functii de activare. ATENTIA .Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat.--------. cu un efect de scurta durata. protuberanta ~i mezencefal. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. cu rol in.2 Formele atentiei . cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. 2. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. Din punct de vedere psihologic. partial. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. prinintermediul cuvantului. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. Traseul specific.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Acestea ajung direct la cortex. Ea este superioarii atentiei involuntare. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs.10. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. atentia prezinta urmatoarele forme: . decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. De aici. Ea reprezinta un reflex de orientare.). mi~carea stimulilor etc. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii.Tra~espeeific. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. 2. Un rol important.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile.1 Definirea .

Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . con§ lintel..a interna §i cea extern a sunt complementare. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. trebuie rationalizat timpul de lucru.irile atentiei . incordare. Stabilitatea aten. domina una sau alta. la persoanele obosite sau bolnave. unor mterne. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. amintiri). doar. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. acest. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. de varsta..!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. • ' eli. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . in orientarea ~i selectia profesionala sau in.• umll externe. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. In activitatile pe care Ie desla~uram. W . ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. ung . Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. Atenp. a§teptare. a obiectelor din mediul inconjurator. 7 . fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. ele nu pot fi disociate. actiuni. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. unor contramdlcatle. de structurarea optima a activitatii. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10.. 0 . Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). experienta profesionala. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. voluntare ~i postvoluntare. gradul de antreunc. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. lavora lee ucru. A ' ~ • w . cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. Oricat ar fi de bine organizata. a planului de actiune etc. eSla~ura a. Dupa obiectele la care se refera.. odihna. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. preocupare. La randul lor.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. fi I . a gesturilor noastre etc. raurirea. Opusul ei este instabilitatea. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. interesul.. Odata dobandite. a expunerii lacute de catre profesor.). • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. duce inevitabilla obosealii. inhibarea celorlalte. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. t' I 4. 3. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. . intr-un moment sau altul. sornnul etc. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. De aceea. •• fi ru sarcma prolector -. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. " II. Dupa directia principala de orientare a atenp. Presupune fix area asupra unui obiect.. prin exercitii. '? F f A • •• urmeze. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. analizarea propriilor sentimente. 0 idee. cu ace]a~i grad de claritate. in campul atentiei. perturbatori etc. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate.3 insu. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. de natura sarcinii. iar lipsa lor constituie insu~iri. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . Dupa felul in care se fixeaza. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . care reclama 0 atentie deosebita. §I e 0 a oua zona. atentia voluntara poate fi: contemplatie. a unei sarcini ~i neglijarea. s!mul~an. . antrenamentul special. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati.. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. In 1887.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. trasaturile de caracter ale subiectului etc.. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. spontan sau dirijat. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile.). Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. in plan mintal.consecintelor negative ale nerealizarii ei. .obligatoriu pauza. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). Chiar daca este greu de verificat acest lucru. Este conditionata de complexitatea stimufului.

Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta).xtaz (este yorba de cazul sau particular.5xe.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. de 0 epuizare a aten{iei. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. desigur nu de 0 maniera patologica. in accesele de excitatie. Aptiiudine sarcini. ". 0 "moarte aparenta". la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. concentrata pe 0 singura idee. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. Totu~i. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. de surescitare extrema. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. Spre deosebire del extaz. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. un tip de obiect etc. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. in aproximativ 0 jumatate de pagina. . Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. un obiect oarecare ~i.zgomot puternic -. nevralgii. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. de asemenea. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. ale atentiei. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). manifesta 0 mare agitatie. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. Sranta Tereza. tara Insa sa se piarda con~tiinta. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. diferit de la 0 persoana la alta. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. Argumentati. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. emotii. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. de aceea. povestesc unui arbitru ce au viizut.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). Ie apar pe palme pete ro~ii. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. In starea de betie etc. prezenta la toate animalele superioare. care cunoa~te numeroase manifestari. ca stare de inactivitate. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. Poate fi yorba. afective (sunt fenomene de autohipnoza). ci doar de un monoideism relativ. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. frica de spatii deschise care sau inchise etc. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. insomnii etc. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. respectiv fixarea pe un singur obiect. 2. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. survenind In cele din urma. fenomen sau idee. 1) rugaciunea in gand.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. . ca urme ale cuielorrastignirii). vorbindu-se chiar de zile sau de. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. 5) trairea Inca instabila a extazului. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. ldeile permanent de dureri de cap. stomacului etc. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. Atentia. ochii se Inchid. ci la. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. persoane afective ~i uestapanite. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. De~i nu sunt valorizate negativ. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. Sistem talamic =. Chiar mai mult. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. respectiv atrofia atentiei. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. apoi. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun.). .' . 0 ctivitate intelectuala extrema. iutr-un interval foarte scurt.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . contopirea cu divinitatea.. Maniacul. gesturi. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. QL 10 - . In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. ci de acela al patologicului.

Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. 1. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane.este yorba. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. identificand procedeul prin care a fost obtinut. In . transfer etc. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. are un caracter obiectual. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. dar. de asemenea. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. iperceptia. imaginatiei.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". spre exemplu. sunt componente ale campului de . fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. de legiiturii informationalii elementarii. in schimb.). definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. miniatura. asociere etc. sinteza.. procedat. Creionul cu gumii. Mult mai evident este rolul perceptiilor. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. 2. reprezentarea. De asemenea. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. Astfel. au fost generate. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. la nivelul imaginii perceptive. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. ). Degefica. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. evaluare. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. creionu/ cu gumii.con~tiintii etc. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. radiocasetofonul etc. adaptarii. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. asigura adaptarea la acestea.). existente ca obiecte de sine statiitoare. selectare. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare.) . 'detinute anterior. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. sunt generate produse noi. gandirea. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. analizatorilor. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. privind mai ales limbajul ~i activitatea. cat ~i a unor diferente. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. centaurul. interactiunile cu alte procese. afectivitatea etc.

.5 Optimumul motivational 12...i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.~ I '.. . vointei . 12.'.. .-:mt(-~?r . 13.X. :1.. . I'~. .47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11...3 13.0. ~~~_... . ' 12. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.2 Partlculad'tatile afectivitatiL.i"''''''''. !! .5 13.: "'.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14. I~ ~.1*.2 Functiile .~vl . :·::mL. Activitatea voluntara 13. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.. 11...3 Clasificarea..'.~ ' ..'-1 ~~ I· '. Afectivitatea 12. _'~·.~i caracterizarea ~fectivitatii 12.2 13.".'.>1F·. 11. -~'> .3 Sistemul motivational: niveluri structurale .1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.3 . ~.•.6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -..... 11.2 Clasificarea deprinderilor ...1 13...:"< ...< .4 Formele motivatiei .('.". ill .. ~ ~I""" . 4..1 Dehni~ea.... Etapele actului voluntar Calitatile .4 13.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.14. Deprinderile** 14. Motivatia • 1l.~ .t~'> .:<~-..proceselor afective' ".. 1/:. _ -.W2''t. I! • ~ ..-..4 Rolttl proceselor afective h .11'1.3?~-. niotivatiei .

c. 11. specifice numai omului. trebuinte sexual e) $i secundare. teoriilor despre om. de fapt. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. respectiind 0 anumitii ierarhie. MDTIVATIA . dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. sentimentele. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. interese. 11. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. cele mal importante fiind: a. convingeri etc. s-au format fn decursul filogenezei. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. Interesele sunt forme bine structurate. tendinte.. SiIIamy). con~tientizate sau necon~tientizate. spirihlale $i de comunicare). dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. cu interesele etc. b. Trebuintele sunt forme relativ complexe. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. ea fiind eauza interna a eomportamentului.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. fUnd fnnascute. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. innaseute (biologice $i functionale . simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. Ele sunt idei-forta. . in: a. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. Co. numitii "piramida trebuintelor". Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. Motivatia este un rutru al influentelor externe. De satisfacerea lor depind cele superioare. 11. b.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. Stari motiva(ionale simple. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. deoarece apar in urma unei deficit) etc. ce pot fi: primare.II. ell intreaga personalitate. PUline dintre formele motivaliei. in functie de conditiile prezente. pe de 0 parte. pasiunile. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. tendinlele. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. Co. f. g. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. dobandite (trebuinte materiale. e. a interactiunii cu mediul socio-cultural. dorinte. intentii etc. prefiguriind. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. 0 parghie a autoreglarii individului.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. impulsioneaza spre actiune.vi. decat sa renunte la convingerile sale). funetia de selectare. natura ~i despre soeietate care se .). Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. sete. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. fie ca sunt dobandite. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). fie ca sunt innascute. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. impulsurile etc. bine organizate $i puternic integrate. A. legate. de a $ti). iar pe de aHii parte. e. scopul final al aqiunii.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare.foame. valente. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice.). Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. Interesele pot fi: personale ~i generale. . Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. cu dorintele. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive.1 Definirea . in special. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. pozitive ~i negative. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. d. afective $i volitive. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. slab organizate care cuprindpulsiunile. relativ simple. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele.

cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. alcoQlului saudrogurilor. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. totdeauna. subaprecierea dificultiipi sarcinii. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. SilIamy.4 Formele motivatiei . de aceea. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. de a se simti bine in compama unar persoane. reunind cognitivul cu valoricul. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase.. intrinseci ~i extrinseci. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ.. precum: varsta. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. temperamentul. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. existand doua situatii: a. 2. pozitive ~i negative. In situatii complexe. in mod repetat. . considerare ~i alti factori. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. de catre N. 2. depozit pentru hrana (2). La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor).. Motivele pot fi: individuale ~i generale. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). altruiste ~iegoiste etc. de a cunoa~te. a culturii. bataie.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. ajungandu-se la e~ec. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. Motivele sunt considerate. actiunea. particularitatile concrete de actiune etc. odata cu inhalarea nicotinei. b. motivele se sustin unele pe altele. hotilor de buzunare. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. ci el interactioneazacu alte motive. 3. T. in 1935. Burrhus Frederic Skinner. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. 11. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. se schimba. Formele motivatiei sunt inegal productive. excursii etc. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. pedeapsa etc. de' exemplu. supraaprecierea dificultapi sarcinii. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. un ~oc dureros. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. Motivul este mobilul care declan~eazii. in nevoia de a ~ti. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. orice conditionare are ~i deconditionare. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. Daca se iau in. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. canal de glisaj (3). Dare daca Ii s-ar aplica. 11. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. in interesele ~iin trebuintele lui personale. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. aflati in inchisoare Ii se •.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. caillele este "silit" sa saliveze. majore ~i minore. contribuind la illtarirea motivatiei. h. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei.). interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. fiind yorba despre un reflex operational. a educatiei etc. Criminalilor deosebit de violenti. atunci cand intind mana sa fure.

atde un scop. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. Tendinta spre afirmare socialii .organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. trebuinta sexuala) . 4. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. :::Jonr:. tematica erotica. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta.. cele mai frecvente.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.i!:tlJ:i ._ . posibila ordonarea.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. !?t9!ggi<::e.erealizeze. = _.stare de excitatie (foame. care i~i pune aproape egale. Nivelul de aspiratie. dorinta de a ciilatori. dar sunt de orientare diferita. 2.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . apare conflictul. '.~"'$l!!!IlII~. de colaborare. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate.ambitia. se instaleaza 0 stare tensionala. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". de obicei. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. r~acfie. -----1 f ~'. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. alegerea activitati se ordoneaza in timp.. Thomae. de a participa la spectacole. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. Prolectiv = (in cont.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. 5. 6. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. expresiva.. Tematica reglativii . de aventura etc. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. etc. Tematica integriirii sociale . de a crea etc. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. dar au orientari realizarea unei alte activitati. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin.). Atunci cand nu este insa 3. fuga de plictiseala ~imonotonie. sete. apa. independent de vointa. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. alte nevoi de ordin material). 3. careorienteaza.nevoia de a fi competent..domeniul trebuintelor vitale (hrana. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. Conflicte de apropiere-evitare.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. ~PLlCATII 1. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. induce dificultati in luarea deciziilor. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. =·0. De obicei. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. dorinta de a depa~i pe altii.-" ~'llIlr-'__ -~ .!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . . lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. conduce la dileme 1. amprenta asupra conduitei noastre.E!:. ai prejudecatilor. Valente==. 2.nevoia de varietate. 'pulJ..':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. . Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.ext)care este motiv. Tematica normativii . 4.dorintiide a realiza ceva. Elabora~un text. Activarea existentei .princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii.cuprinde nevoia de societate. g. caldura. de comunicare. 3. . satisracandu-se succesiv.!"~ -~~-_=---<'1. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. de a-~i realiza aptitudinile..==_. preocuparea pentru propria securitate etc. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. de a-i conduce etc. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. Pentru a . 2. la realitate. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. nu privind. caruia tehsiunea se reduce. de a atingeun obiectiv. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. In masura in care aceste diferite. de aproximativ0 paginii.J!!9Q1. Desigur.. de a cunoa~te.

Fr. A. de la 0 emotie la un sentiment). cat ~i al con~tientului. iar V. Pavelcu ~i P. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. mersul etc. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . b. b. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. durata. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. care exprima fie scaderea. Debus. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. procesele afective au valoare motivationala. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice.). fie in a. intreg organismul: tinuta. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. procesele afective sunt subiective. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. fiind conditionate din punct de vedere biologic. neplacere. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. deprimare etc. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). gol in stomac. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. placere-neplacere. i2. unele fapte ne produc entuziasm. de orientare ~i de directionare a actiunii. gradul de con$tientizare. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. mobilitatea proceselor afective.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. evident. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. obtine urmatoarele categorii: 1.). fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). altele ne intristeaza. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. 4. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. in timp ce. Littmann Ie denume~te "emopi". Astfel. subliniind rolul energizant. Astfel. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. unele evenimente ne bucura.1 Definirea . Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Cosmovici). jurul polului negativ. Ele cuprind: a. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. Mai tarziu. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. P. adica apartin unui proceselor afective. Psihologul Mihai Golu utilizand.ne place sau nu ne place). intensitatea.12. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. la stadiul secundar care presupune 0 1. transpiratie. in bolile pulmonare predomina starea de . placere. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d.. exprimata prin paloare. altele ne indigneaza etc. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. AFECTIVITATEA 12. in clasificare. deoarece "in domeniul afectivitatii. nivelul de elaborare a triiirilor afective. c. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). polaritatea proceselor afective. tremurat etc. ritmului cardiac. schimbarea vocii. altele. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. spontan. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. proceselor afective. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. a~a cum scria Vasile Pavelcu.). inro~ire. Din viata sentimentelor (1969). Debus nume~te trairile afective drept "sentimente".3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. in 1937. au caracter involuntar. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. in momente de timp diferite. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective.

acceptul §i bucuria). 3.) . deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. rasul exploziv etc. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. organizeazii conduita (W. B. psihologul american R. se aflii in propriile noastre vibratii afective". Plutchik 12. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. sUl. stabile ~i cu intensitate moderata.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). pasiunile pot fi pozitive. creatia artisticii etc. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. anticiparea. sentimentul indoielii etc. furia. Paveleu. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. vicii care conduc la comportamente bizare. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. Sentimentele "imnt emotii repetate. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate.) ~i negative.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. de mirare ~i uimire. sentimentele pot fi: . cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. intense. avaritia. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. . de regulii. declan~eazii ~i regleazii conduita. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat."""-=-=~~. violente. care potenteazii activitatea. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. Procesele afective complexe cuprind: a. patriotismul. Ele cuprind: a. de unii psihologi. fie cii este yorba de artii. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. care sunt triiiri afective complexe. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. c. Procesele ~i starile afective complexe sunt. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. b. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. transformandu-se in trasiituri de caracter.) apar pe baza perceperii frumosului. anomalii ale afectivitiitii. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor.. dezgustul. 2. tristetea.). extazul etc. doband'tte. prin starea de agitatie difuzii. spunea V. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia.. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. a muncii ~i a disciplinei. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. starile de afect sunt triiiri impulsive. relativ stabile ~i cu intensitati moderate..=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. Existii 0 mare varietate de emotii. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. "Cheia intelegerii altora. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. Janet).sentimentele estetice (admiratia.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. ci la nivel de personalitate. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. de lungii duratii. Psihologul A. asociata cu deceptii. Ca generalizari ale emotiilor. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. constructive (sportul. nobile.priza. . b. a aspectului exterior. care sunt tdiiri afective foarte intense. .52 iritare etc. care rezista la factori perturbatori. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. Din punct de vedere valoric. sentimentul datoriei etc. pasiunile. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. fiind considerate. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. pesimism etc. ". fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. in realitate. procesele afective indeplinesc ambele roluri. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. c. care orienteazii. Cannon). ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii.. organizeazii. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. fanatismul). ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). prin mobilizarea energiei psihonervoase. a conduitei etc. relativ stabile. difuze. de natura sau de actiunile omului. Altul (gelozia. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. S. dnd situatia este nouii. dezorganizeazii conduita (P. groaza. sentimentele. stabile. lectura. desfa~urarea lor tumultoasa. oarbe. ele fiind surse suplimentare de energie. Comportamentul afectiv perceput de altii.

Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. d . ele tind sa se combine..'::4u::d.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. 0 cou:p 1c~re a. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. idee. I - --- -- . In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. ~LICATII 1.cazul geloziei. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. patriotismul etc. admiratia etc. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. iar injur de 8 luni bueuria. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. P OSl'b'l' . .a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. nici 0 frustrare. ar ~1pnma 1U Ire. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata.. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. pe __ "_ . Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. 1. . 10/11-14 ani 14 18' . de a coopera cu adultul). respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective.am ~ __ . Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. in diferite contexte. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine.:. 4. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. _ . iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. a le ca aproape mtreaga personalitate. atitudinilor.de avere. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). se nuanteaza. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea.m~ an I. la 2 luni apare plaeerea. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. b'Apare cnza de 1dentItate. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. spre exemplu un sentiment. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. fluctuante. admi[atie. in care se recunosc iubirea ~iura).. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. presupune stan tensionale. confuze. Kant). plus nevoia de a fi afectuos cu altii. la 4 ani eel de maudrie. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. Toate acestea.m vor a e. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea."' 3. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. insopt de totala intoleranta fata de adversari. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. care nu se poate dovedi experimental.::iIl.. . asemanatoare). ~ .. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult.incompleta. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. It fi' d b d I' sl. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. La 18 luni se manifesta gelozia. expresivitate ~iconduitii. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. 2. v1etn afect1ve. d ' .. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. la 4-5 luni frica. Aceasta nu survine insa automat. in mod repetat. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. ci ~i in privinta gesturilor. diferite stari afective. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii.. masura ce mamtam m varsta. Ie traiesc. Un fenomen de lunga durata.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. este combinarea afectiva. a~ament exageratrata de 0 convingere. la 3-61uni rasul. are un caracter dobandit. sentimentul datoriei. ~ w . Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza." ~ rii~~. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. dar care explica formarea sentimentelor complexe. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul.

gandire. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). 13. In acela~i timp. vointii etc. b.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. Din punct de vedere psihologic. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. spiritul de riispundere etc.1 Definirea . insii nu dispun de un motiv propriu. 3.i caracterizarea activita.a componentelor psihice). atitudinea fata de sarcini. ideal). aspiratie. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. Activitatea. interes. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. caci 54 ~~- 13. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii.Motivul (trebuintii. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". care raspunde la intrebarea: de ce? . operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. memorie. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. In diferite forme ~i variante de activitate. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. B.13. exista: a. 2. pot fi: musculare ~i ideale. The Technology of Teaching (1968). unelte exteme etc. de gandire. afectivitate. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). blocul de comandii intern. introversia. atentie. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . ci una reciproca. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). SKINNER (1904-1990) - .ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. imaginatie etc. in domeniul inviitiirii. aflate in interdependenta: 1. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. in orientarea ~i selectia profesionalii. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. presupun folosirea unui mijloc. satisfacerea motivului). Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate".3 Formele activitatii . imaginatie. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. 2. P. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. activitatea apare in doua ipostaze. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. ajungandu-se la deprinderi. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). blocul extern de execupe. ponderea ~i modul de combinare. de analizii ~i de alegere a mijloacelor.). ~i a unor teste sintetice. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. 13. extraversia.2 Structura activitatii .). modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. de elaborare anticipatii a scopului. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. 2. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). este un raport selectiv intre subiect obiectiv. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). Intrucat. cu grade diferite de complexitate. in sens general. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. in structura activitatii intra: . deprinderi. Mai mult. imaginatie. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. procesele de elaborare a planului.Mijlocul (cuno~tinte. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. Jocul este. F. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. semne ~i simboluri). Prin urmare.Scopul (respectiv. Ea nu se reduce la memorie. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. motivatie. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). postliceal ~i universitar. ontogenetic. giindire. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. dificultate. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. Spre deosebire de I. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie.

atitudinea fata de activitate etc. emotionale. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. 13 13. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii.. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). c. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. 4.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. Luarea hotararii. n-ar fi posibila continuarea actiunii. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. in plan mintal sau exterior. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii.. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. Rezultatul final. politice. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . uneori. pe care. idealuri morale. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Vagotski considerii cii. Au. 3. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). face posibila elaborarea planului de actiune. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. aparent. materiala sau internii (de natura fiziologica.5 Etapele actului voluntar Vointa. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. 3. Din punet de vedere psihologic.tocontrolulpresupune con~tientizarea. pentru copii. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. Executia are caracter secvential. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. eventual. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. Articularea motivaponalii. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. Ea are caraeter normativ.in evolutia sa. rabdarii. Astfel. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . copilul invatii comenzile verbale ale adultului. 5. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Adultii eonstituie. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. principii. psihologica). severitatea criticii etc. intelectuale. a renuntarii). mijloacele adecvate de realizare a scopului. in calitate de proces psihic. pentru . ordinea realizarii lor. 2. dificultatile.4 Definirea . ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). realizata in urma deliberarii. Analiza ~i lupta motivelor. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. scopul nefiind realizat. J. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec)."vreau X"). sociale etc. ulterior.i caracterizarea voin. Dupa natura componentelor domjnante. Efortul voluntar nu este innascut. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia).ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente.. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. opiniile contrare.. prin intermediul mecanismelor verbale. stabilindu-se. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. 5. scopul urmarit. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. iar dupa caracterul produsului. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. Ie interiorizeazii. ajungand sa-~i dea comenzi singur. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. 13. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient.vointa. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. ea constand din succesiuni de operatii.& Calititile . 2. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. Daca rezultatele nu sunt cele scontate.a-timentine hotararea luata. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. vointei . prin conexiune inversa. L. 4. 4. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . Limbajul are rol reglator in declan~area. chiar ~i in conditiile in care. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. In depa~ireaobstacolului. motivelor ~i proceselor intelectuale. modele de comportament ~i chiar modele de vointii.

operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. respiratia. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. functionarea con~tient. (. proces etc. In afara de actiunile voluntare. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. este corespunzatoare dorintei. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). cum ar fi salivarea. prin autocomanda. Considerand. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. launtric. 13 ~PLlCATII 1. del'rinderi.) unor actiuni involuntare. riisul. integrate in structuri mai complexe._este. (. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. cat ~i ill stanga stanoagelor. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar.auza. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol.. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. retragerea bratului sau a piciorului la un . Bucure~ti.) urmare~te." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. 8.. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs.cnecesaf--c. mijloace etc. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. dar multiple. de procedeele. In aproximativ jumatate de pagina. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. (. dar IlU le finalizl:aza. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. fenomen. !ipsa de vointa._sa_atinga~i Abulie . automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. 9. descrieti relatia vointei cu acestea. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (.. = deficienta a vointei. inghititul..a. Ce este vain/a?. al alegerii. ea poate fi supusa anumite limite. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc.Buridani-a pus ill iesle. de care este con~tient. intreprinde unele actiuni in prelungit. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. nu poate. De asemenea. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. lipse~te mult de la ~coala. unui adult ii este frica de caini. devin trasiituri de caracter . in fi reglata prin cuvant._ill_c.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. Formati grope sau lucrati pe perechi.. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. 2. caracterul voluntar. Daca 0 actiune poate partial. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. Putem tu~i ~i intentionat.. stimul dureros. tu~itul. 4. devine 0 trasatura specifica.apoi. Editura ~tiintifica. la om se manifesta insa ~i deprinderile. nivelul de maturizare necesar.p.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. Veleitate = vointa deficitara. pentru formarea unei acest sens. transpiratia etc. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Actiunile de con~tient. 0 cantitate suficientiide ran. b) 0 persoana. Astfel. cursul unei conferinte. indispozitie. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. slaba. respiratia. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate.Inainte de a pleca de acasa. 0 actiune voluntara.. 3.. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. d) Cine nu vrea cand poate.. dar in caz reglarii prin vointa noastra. moment. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. scopuri. Pe langa repetare.~p_ersQaIl. 5. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. discutati posibilitatea ca actul deciziei. Datoritii acestui fapt. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii. ca punct de plecare. Calitiple vointei. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. putem sa ne reglam voluntar.Argumentati raspunsul vostru. esentiala a omului. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. " 10. care comanda numai mi~carile. de exemplu. iar 'ineficienta lui. Actiunile voluntar. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. apoi.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare.56 omul delibereaza. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. 6.. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or.lara motiv.. putem influenta 1969. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat.apoi. atilt ill dreapta. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. cum ar fi sugerea. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel.. cu amanarea deciziei. Astfel. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. atunci cand vrea. 1300-1358) ~i. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.

3. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor.. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor.iunea deprinderilor . Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. de gandire $i senzorioperceptiva. 2. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate.deprinderi de invatare (a scrie. . conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. controlul $i autocontrolul executiei. 4. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). fiind actiuni stvoluntare. iar scrisul 0 deprindere motorie. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. impliciind intreaga personalitate: 1. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente).prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. scrisul. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. deprinderi motorii (ex. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. . Deprinderile sunt declan$ate con$tient. . in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. precizie $i viteza. elaborate con~tient. 2. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. iar dupa aceea a cuvintelor). Iara a se disocia de vointa. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. silabelor. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. prin exercitiu $i consolidare. mi~carile ce trebuie Iacute etc. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe.piistrarea metodelor.i interac. ex(stand 0 multitudine de reactii. a dactilografia) etc.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor.demonstrarea actiunii.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal).i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. 4. varsta). dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. o analiza mersul. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. a citi. . prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii.) Evident. dintre care cele mai relevante sunt: 1. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. a zidi. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). deprinderi de mundi (a cro~eta. sigura ~i rapida a activitatii. ajuca carti). aceea a constituirii deprinderii.3 Formarea . in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. mersul pe bicicleta). semnaliindu-se erorile."".deprinderi complexe (scrierea literelor. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta.deprinderi simple (trasarea liniilor. corectarea lor fiind foarte greoaie. .1 Definirea . a calcula. DEPRINDERILE** 14. a lua notite). gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara.57 14. In raport cu definitia pe care am precizat-o. . de stapanire a unei actiuni sau operatii. Desigur. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. caracterul activ $i calitatea acestora etc. dobandind stabilitate. conducerea automobilului etc. ovalelor. . Daca in faza initiala. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor.

2. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. vointa ~i gandirea. Desigur. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. viteza. deprinderile nu raman izolate.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. Sunt implicate aici atentia.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. plimbarea de dimineata. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile.). corectitudine etc. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. . 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi).) ~i negative (fumatul. 3. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. spre diferenta de deprinderi.. 5. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . ci la orice varsta. cea mai mare. consumul de alcool etc. Notifele.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. Cum se poate proceda? 1. interferenfa. . Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. Odata. . erorile sunt eliminate.. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. sa se desfii~oare cu regularitate. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. volumul d. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. operatiile sunt prescurtate. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. formate. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. spiilatul pe maini etc. indeplinind. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. dar mai putin consolidate). a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. acestea permitiind sistematizarea materialului. puse in evidentii ulterior. mai multe functii: . Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse.. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. 4. de asemenea. De asemenea. fiind prezente in toate domeniile. . ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. atentia necesara diminuandu-se progresiv. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat.

Deprinderi de gandire criticii.. Mai mult. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. pe de alta parte.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . Astfel. 0 str~teg. se executa aparent de la sine sau. 2. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. Proactiv = ceea ce acponeazii. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . pe de 0 parte. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. a fenomenelor etc. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. . Monitorizarea invatarii. 3.. timpul. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. Managementul timpuJui de studiu. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. unanumitjoc). Explicati diferenlele aparute. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. A gandi critic presupune a lua idei. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. obi~nuinle~ipriceperi. planificarea timpului de studiu. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. 5. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. realizarea de predictii in text etc. i?ide ceea ce se numei?te contrast. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. a construi argumente. de ce nu. aa?optarea. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. 6. 6.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . printre alti factori. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. in masura in care nu sunt prezente. prezentatin pagina anterioara. Automat = ceea ce se face. de asemenea.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. a Ie examina implicatiile. este yorba de posibilitatea de a aborda. Evidentierea. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. informatii noi in mod independent. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. eliminarea factorilor de 4. de asemenea.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. invatam i?i.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. Condi{ie = fapt. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. 9. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Prediclie = anticipare. 2. Retroactiv = ceea ce acponeazii. inregistrand.Care este semnificatia acestor idei? . a adopta decizii etc. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. in acest caz rezultatul nefiind relevant. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. informatiile pe care Ie invatam. rezumarea textului. La un nivel inferior. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. 7.Popescu-Neveanu). factorii care au facilitat aceasta instalare. in manu ale sau alte materiale educationale. 8. a Ie expune unui scepticism constructiv. Dupa ce ati inregistrat timpul. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. 5. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. iar nu sfiiri?itul sau. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. . Identificati. formarea imaginilor perceptive este favorizata. s-a format illtrecut. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. 3. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. intelegerea.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. . 4. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii.

exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). eliminam neclaritatile. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. sugestiietc. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. indicii. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). ne precizam noua i~ine intelesurile. vor involuntara (neintentionatii. l~ inceput. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. neselectiva . pragmatica etc. decl~atii intentionat. cuvintele nu spun nimic copilului. limbaj non-verbal. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan.informatiilor. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. In masura in care presupune efort voluntar.este yorba de selectivitatea reflectiirii. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. Forma de baza. iar perceptiile ~i reprezentarile. reprezentiirile ~i gandirea. evidentiind interactiunile dintre aces tea. Astfel. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. . Limbajul. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. in special. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. de reglare sau de determinare. incercand sa elucidam altora 0 notiune. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. 2. indepline~te functii specifice precum: de. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. Se disting astfel 0 atentie de ele. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. a semnificatiei actiunii. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. tivnoi. de asemenea. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. afectiv.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. dobandesc seffinificatie. simbolica de reprezentare. de un bajului. ci ~i a cadecla~area ei. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. expresiva sau afectiva . in nute. scaderea frecventei respiratiilor etc. spontana. cu gandirea. Treptat. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. la inceput. dar. personal. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. prin verbalizare. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. comparatia. persuasiva sau de convingere. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. 1. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. cele doua forme sunt complementare. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. ~i anume. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. imobilitatea sau tacerea. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. de detensionare nervoasii. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . personalizate. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. atitudine pregiititoare. Ea este un sistem de semne yorba. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. Astfel. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. In realitate. in contextul existentei umane. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. individuale. ludicii sau de joc. eu gandirea. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). sunt simple sonoritati. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . prin intermediul cuvantului. este succinta a lim.a~teptare. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. atentie focalizatii. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral).potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. caci comunicand. Un rol important. comunicare. de cunoa~tere. sinteza. in desra~urarea diferitelor activitiiti. In plan subiectiv. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc.

1 Individ.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Caracterul 19. Creativitatea 20.2 Tipologii temperamentale 18. Personalitatea .1Latura.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19. Personalitate 16. Persoana. Individ.5 21.1 21..7.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16..2 Modele de personalitate 16. Persoana. 15. Aptitudinile 18. 21. Te~p~raDlentul 1. Personalitate* 16.2 21.dinamico-energetica a personalitatii 17..2 Structura caracterului 19.• . Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.4 21.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15.1 Personalitatea ca slslem 15. ) ~ .7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.3 Rolul caracter.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.ului in structura personalitatii 20.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.6 21..3 .

deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. la ereditatea fiecarei fiinte umane. . 40). S. Eul traie~te in clipita actualitiitii.el incluzand ~itendintele involuntare. tara insa sa se identifice cu acesta. caracterul adaptativ.1 •. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. dar notiunea de persoanii. Unul este momentul. celalalt vectorul fortei".p. ingust". in contextul psihologiei. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. inclusiv omul. modul siiu obi~nuitde a fi.I 1. de asemenea'. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. avand ca atare un caracter sintetic. pe masura constituirii sale. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. Sillamy. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. in cali tate de element stabil al conduitei. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. Bucure~ti. Paris. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific.. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. 1981. " . desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. 466). termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. flexibil al personalitatii. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. 1%5. personalitatea in durata trecutului. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. Allport. dimensiunea socio-culturala. Psihologia generalii. deci individ este orice organism. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii.216). fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona.L. Dictionnaire de psychologie. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. individualitate ~i persoanii. caracterul sistemic. de a reaction a. Este evident. personalitatea.p. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. Desigur. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. caracterul definitoriu. termenul de "persoana". sistemic al personalitatii. Structura # dezvoltarea personalitiipi. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. lintreg in manifestarile un caracter sale comp.Ro~ca(red. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil.p. Astfel. de a se raporta la ceilalti etc. de asemenea.- 15. ocupatie etc. 1976. W. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. relevat de manifestarea constanta in conduita. este un produs al procesului de socializare. In calitate de obiect de studiu psihologic.). anume ca subiect al actiunii.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. PERSONALITATEA 15. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. Editura Didacticii ~iPedagogicii. caracterul stabil. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. Larousse. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar.

Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. -growth. acestuia. actiunilor. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. respectiv incon~tient. 2. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. COl.). dupa cel de-al doilea riizboi mondial.15. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. notiiri etc. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. Allport. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. theoretical. emotiv etc.• Picnic Astenic Atletie '--"'" .2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. growth. exces ponderal.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. existii 0 anumitii constanta a actelor. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. fata plinii. and action (1987) etc. al agresivitatii. un laborator dedicat cercetarii acesteia). astenic (corpul alungit ~i slab. corelati. cel putin la baza. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta).). In acest context. intr-o astfel de perspectiva observationala. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. Kretschmer. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie.. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. sistem osteo-muscular firav etc. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. Cel mai cunoscut model factorial. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. Cattell. al dorintelor ~i actelor refulate ete. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. sediu al instinctelor sexuale. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. cel care nu ne este accesibil direct. suprafata psihicului nostru. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". sincer. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Guilford). avfmd 0 bogata experienta clinica. 3. Intelligence: Its structure. a~a inciit. Eu. Acesta.. dar. and factual study (1950). de asemenea. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. Din punct de vedere strict psihologic. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Psiholog american contemporan. precon~tient ~i con~tient. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) .1905) 4. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. Supraeu). potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). CATTELL (n. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. Con~tientul. anume Sigmund Freud. fiind datorat parintelui psihanalizei. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. greutate inferioarii celei normale. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. in urma eereetarilor intreprinse. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). specifici. reactiilor etc. fiecare avand un rol specific. aptitudinile ~i in special inteligenta. Prin urmare. Abilities: Their structure. data fiind eomplexitatea aeesteia. and action (1971). miiini ~i picioare scurte etc.

dependent afectiv Neincrezator. ceremonial Direct.Marile principii ale teoriei sale. numi!i factori de origine sau intemi. traumatice. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). suspicios. neglijent Destins. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii). Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza.sentimental. autoritar. deta~at.fidel grupului Necontrolat.sensibil.libertin.naiv.rece (schizotimic) Putininteligent..Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se ." .~. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.calm(E~putemic) Caracterputemic. jovial Con~tiincios. lucid. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. Fondatorul evenimente ei. entuziast. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I .3.'.timorat. serios(supraeuputemic) Aventuros. liberal.taciturn.uitate. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. 0 terapeuticii. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . oportun (slabiciune a supraeului) Timid. sistem. 'M N . prudent. -.spontan Tandru.. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios. critic. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. trasaturi de pe:sonalitate. o I .giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. ..calculat. inciipatiinat Impulsiv.. devcnit mai mult decat regresiune. radicalism Suficient sie~i. amprenta asupra intregii sale conduite.I. conditii. biinuitor. .perspicace.con~tiincios. cooperant Practic. incapatiinat Imaginativ. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. non~alant Deschis.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.suspicios.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. putincomunicativ Indiferent. H I L Rezervat. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.increziitor in sine.depresiv. 2. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi.calm.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . visator Fin. experientele .spiritcritic. Raymond B. sentiment Inovator. sociabil.•. instinctiv.respect pentrutraditie Dependent de grup. flftNll.IIII. '. boem.- . perseverent. natural senin.independent. 4. .prudent. intreprinziitor. mai mult sau mai pulin. .cooperant. banuitor Putemic~irealist.' A I B ! C E F i G (_ I I I. conc1uziile desprinse in cadrul clasei.optimist Calm. ". Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. L .cald. Psihismul primare. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.supus/docil Moderat. 3. impulsiv. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. frustrat. ~PLlCATII . resursepersonate Controlat. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica.respectuos.vanitos. stabil. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. ~ipentruprin orientarea profesionala. conciliant.agresiv. capabili sa explice comportamentul indivizilor.conchizand asupra existentei incon~tientului. Ace~ti factori. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. supuse principiului pliicerii). Conservator. satisIacut de sine Increzator. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman.lini~tit. demn Tensionat.apar sUbiectu. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.surmenat propria personalitate. I 1. voios..

"al meu". eu alte cuvinte. existenta fiind 0 continua reechilibrare. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. Aceasta inseamna. In masura in care oricare organism este un individ. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". a fost amintit in primul rand cel de divid. care este semnificatia acestor termeni. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Evident. oricare ar fi aceea. un exemplar al unui anumit tip. a ~ti ca aces tea sunt d. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie.65 . aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). abia aceasta specific umana. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. individul se mentine ca individ. de~i exterioritatea poate determina. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale.st. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. eel care Ie consider.) B. de asemenea.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. este asigurat de acest nivel. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. PERSONALITATE* &. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. revine. la nivelul individului particular. responsabilintr-un sens sau altul. comparativ cu nivelurile inferioare.. ci are un caracter unic. existenta oriciirui individ este distincta. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. "al tau". 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. in lurnea animala. . Spre deosebire de lumea anorganica. nu nurnai fiintei umane. Petsoani. chiar avand un psihic dezvoltat.2Con. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. viata presupune 0 transformare permanenta.noastra intr-o realitate distincta de noi. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. Organismele. Mai mult. presupunand dezvoltarea con.ncte de mine pentru mine. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam.1Individ. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. o'functionare sub modalitatea unui organism. ca sisteme deschise. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . Revenind asupra acelor semnificatii. la un nivel general. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. de asemenea. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. eel putin la nivelul simtu1ui comun. Evident. De altfel.$tiinfei de sine. ci. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. din aceasta perspectiva. a structurii sale morfo-functionale. 1&. ~i exterioritatea sa. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). Este yorba de prezenta. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). De asemenea. dupa aceea. pe de 0 parte. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. iar. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. anume con~tiinta reflexiva. evolutia temporala. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. natura umana este gandita ca personalitate. omul se na~te ca organism (entitate biologica). Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. INDIVID. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. conservarea structurii generale a corpului.. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). prezenta. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie.tei umane. Spre exemplu. PERSOANA. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. pe de 0 parte. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). dar nu ~i suficiente. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. un reprezentant al unei spec ii. In cazul omului. da~. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. datoritii individualitatii sale. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. iar pe de alta parte. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. de asemenea. Cu alte cuvinte. Se asigura astfel. unitar al unei entitiifi. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. 0 asemenea aparenta. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern.

Din punct de vedere functional. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament.A.).Construct \!. Kelly.de copiletc. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. cat ~i0 curbii descendentii. concept introdus de G. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. ea fiind unica ~ioriginala". atitudinimentalitiiti. in sine. ~i. ci un mod de autoconstruire. societatea.). activitatea celor douii emisfere este complementara. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient.profesor. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. stabilirea de noi legaturi. 2. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. nivelul cultural . la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. importante fiind nu atat insu~irile. determinii manifestarea noastrii unicii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. nu poate fi miisuratii direct. 3. conceptii-convingeri. prin urmare 0 restructurare. efectuarea de operatii. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Astfel. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile.. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. unitara. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici.A. individualitate.Kelly. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre.inconjuratoare. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. deci.directoretc.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. In conditii de normalitate. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. procese ~i insu~iri psihice. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. personalitatea nu mai este un sistem. 16 11I. S-a constatat. ci ele se formeazii prin interactiune cu. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. 4. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. manifestate la nivelul personalitiitii. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. autorul teoriei constructe/or. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. dar ~ial altor discipline. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. emisfera~i in analizii. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. narii. Intrucat. aptitudini ~i caracter). 1&. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. integrate acestea sub titlul de personalitate.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. In dezvoltarea personalitiitii. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. ureche etc. diferen!ele. de regula. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. in ~ sau in stareimobiIa. este mana dreaptii. . to ate a~. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate.e in manifestarea personaliti. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. la organele de simt perechi. sociale ~i culturale. in realizarea activitiitii verbal semantice. Constituirea schemei corporale. originalii. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. considera ca interpretiim. G.--- Triisiitura de personalitate.persoane dinjur. 5. con~tiin!a. interactiva. psihice. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. ~. Fiirii indoiala. de evaluare a personalitiitii.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. Cercetiirile au ••••. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. construire in functie de experientele de viatii. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii.estea presupun planul notional. Cre~terea. . Argumentati raspunsurile voastre. cii unul dintre componente (ochi. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. avand de ~tire de aceasHi diferenta.3 Diferen. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. apoi. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane.

reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. dezirabil-indezirabil. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. vorbire inegala. TEMPERAMENTUL 7. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. nerabdatori. se adapteaza rapid. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. bila neagra ~i bila galbena).67 7. caractere bune i?icaractere rele etc. VIOl. Melancolicul emotiv ~i sensibil. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana.ale ceIordinjurul nostru. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. Progresiv. a personalitapi. intr-un fel sau altul. au rezistat de-a lungul timpului. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac.. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. sangvinie. imperturbabil. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. "Firea omului". au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. face risipii de energie.care fac totul in graba sau dimpotriva. Sangvinicul vesel. ca~citate de lucru redusa. Cu toate acestea. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). eu earaeter innaseut. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. impulsiv ~i uneori chiar violent. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. caracterizat de riibdare ~i toleranta.el nu determina aptitudinile sau caracterul. echilibru emotional. a~acum yom vedea.persoane care se dovedesc retrase. la aspectele Connale ale conduitei umane. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le.Temperamentul se refera. dar obtine un randament progresiv. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. patru tipuri temperamentale: coleric. diferite de la 0 persoana la alta. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. dar simultan a asemiinarilorexistente. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. bine dispus. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. eel mai adesea. meticulos. putemic afectat de insuccese. calme. 7. are dificultiiti de adaptare. cu sensulde a amesteca). limfa.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. in acest context.mai evident.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. temperamentul suportii. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. Exista oameni agitati. . dar cu senti mente durabile. chiar lent. aspecte care se concretizeazii. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. clasificarile uzuale delimitand in continuare. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. capabil de activitiiti de migaliietc. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. I IF1egmaIiC~ calm. inconstant in relatiile cu ceilal!i. ia u~or decizii. agresiv. --.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. un termen care provine din limba latina (verbul temperare.n. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. inclinat spre rutiniietc.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. inclinat spre reverie ~i interiorizare. inclinatie spre exagerare etc. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. flegmatic ~i melaneolie. lini~tite.

. echilibrat. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. Freud. dar se supiira u~or. Flegmaticii 3. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. Heymans ~iE. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . neechilibrat. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. D. lini~tite. spreexemplu. stapane pe sine). echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. ata~t traditiilor. Teoria lui C. creatie culturala in general. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane.intl. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. excitabillcolericul. . unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. mobil/sangvinicul. echilibrat. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. vesel. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. G. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. tipul slab/melancolicul. D.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. Wiersma. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. . ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. In baza unui bogat material clinic. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. 4. Cea mai importanta idee pe care C.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. G. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. fidel prieteillior sai. Teoria lbi G. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. G. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. 3. Eysenck a reluat teoria lui C.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. religii.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. tipul puternic. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. . Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. optimism. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. retrase. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Teoria lui t. ~PLlCATlI :1: 1. Heymans ~i E. fiind stimulate de eventualele obstacole. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. a unor opere culturale fundamentale etc."overtul instabillmelancolicul. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. a fost timp de cinci ani discipolullui S.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. . teoriile temperamentale s-au diversificat. tipul puternic. a alchimiei. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. P. baza a imaginatiei. in timp ce altele non-emotive.extravertul stabillsangvinicul. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive).r Desigur. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). a diverselor mitologii. lent/flegmaticul.0 melodie. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. cu multi prieteni. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. 4. Pe baza acestor diferente.introvertul stabillflegmaticul. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". Psihologie ~i religie (1940). adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". influentiind accentuat prezentul ~iviitorul).Descompunerea formelorin . Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). cu studii de medicina. superficialitate. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. de-a lungul timpului. 2. 5. 2. Teoria lui H. Jung. .fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

.i a efectelor. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. inaltimea "~itimbrul sunetului. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).. ci trece prin anumite stadii care implica. melodii .. profesor de teoria cUJ. fiind sensibili la motive Ie.i intelegere de sine.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . de motivatiile subiectului Sidemediul social.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima .JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta.ca). Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. indiferent de disciplina.i al coordonarii mi.•.. intensitatea. a recunoa. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard. este aceea~i... ~PLlCATII ' 1. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala..i/sau in!elege realitati complexe.tati larealitate... Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte .i specii. fiind apreciati mai curand ca talentati. Abilitatea de a calcula.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. Din punct de vedere fiziologic.. intelegerea relatiilor dintre actiuni. Sunt sensibili la tonalitatea.. Analizati.i la starile lor. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. ritmuri. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic._ 72 . Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.Ro. 4. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml .i controlul eficient al gandurilor . foJosesc metafore etc. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. performanta.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva .. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. In elaborarea teoriei sale. a fi con. recunosc. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane... dupa un model linear.. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: ..i creative de rezolvare a problemelor. au avut dificultati la ~coala. In general. persoanii care poseda aptitudinile necesare. Definiti aptitudinile.. In realitate. fiecare dintre_ele..i ale mainilor in manipularea obiectelor.. creeaza . Detaliind definitia sa. Analizati interaqiunile dintre aptitudini . Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. numere).. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru.i rime. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. citesc cu placere..) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.i Invatat In cazullor.i a percepe cu acuratete lumea vizuala. 3. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii.. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.i analizati raportul dintre Innascut. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. oazate pe aptitudini reale. 18 I.i emotiilor. fiindexpresia interactiunii acestor conditii... . rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora.oa~terii.tient de punctele tale tari . dupa aceea. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii"..i limbile straine. evalua propozitii ... cuantifica.ln acest context. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse.. 2. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. intentiile . depinzand de capacitatile individuale.te ~i clasifica indivizi .cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . Stadiu = perioada de dezvoltare. Ea implica simtul timpului .i inductiva ~i capacitati critice . a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.i celelalte procese psihice.... ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.i slabe.. integrandu-le propriei lor substante.i complexe. a avea empatie. Analizati clasificarea aptitudinilor.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. obiecte ~i idei. monitorizarea .carilor corpului . 5. Sunt persoane care invata repede limba materna .

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. creativitatea: a. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. w. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. . convergenta. dorinta I de schimbare. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. speciale putemic fluida. implicit creativita tea. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . .2 Niveluri . dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. pe niveluri ierarhice distincte. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. autoevaluare. tendinta spre imitarea de modele. persoana disponibilitate receptivitate in altii. interese atitudini riscurilor.20. fata de autoritate. presupunand 0 restructurare a . 1imita inferioariiarfi de 95-100. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. a de formula traditie incapatanarea. opacitate la nou. dinspre sistemul psihic uman. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. etc. deli'isarea. in alte domenii.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. Potrivit lui C. . spre exemp1u In artii. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. CREATIVITATEA 20. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. treb~int~l~ !?i de. 20. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. neincrederea conformism probleme. !?i profesional. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. in conditii favorabile. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. nonconde nou. propriilor idei 0. fata deafirmalia asumarea in po. noi. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ .1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. curiozitate. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. de "facilitanta". gandirii. elementele obtinute fiind. creativitatea se manifesta in forme diferite. nu se poate vorbi de activitate creativa. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). De asemenea. respect pentru nou ~ivaloare etc.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. de asemenea. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi.

faza verificarii. ration~liziirii SOluriilorexiste. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. con~tienta ~ide lunga durata. meta componential ~iepistemic. faza "iluminarii". in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. care actioneaza cu promptitudine. creativitate. de asemenea. faza incubatiei (gestatia. I. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei.. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . Mai mult. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. _. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. Aeest model nu este singurul.t!LU!. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. In cele din urma. in diferite faze de prelucrare. nte.completate.unui domeniu. I I . acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. in cele trei coloane. Facilitare = inlesnire. care se face de buniivoie. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. 4. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. 6.6-35". eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. Astfel. 20 .' promptitudine. prin extensie. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga.ceea ce prive~te propria activitate. Sternberg. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). natural ere promptii in atitudini. nesilit del nimeni. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. care consta in informare. rara 0 cauza aparentii. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. 3. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . utilizate in rezolvarea problemelor. . existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit.' procesetc. J. structural corelate: componential. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. Creativitatea reprezinta. Realizati acest lucm ~iin . Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. ~PLlCATII . ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii.). de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. Spontan. in' comportamente etc. documentare ~i experimentare. Potrivit aeestui model. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. u~urare a indeplinirii unei actiuni. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. germinatia).' La primul nivel. potrivit lui G. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. _creativitarii. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. logice etc. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). -eitate = care se face sau se produce de la sine. modificate etc. a producerii unui fenomen etc. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. un altulfiind cel initiat de R. procesual al creativitiitii. La fmal. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. pe care 0 imparte in trei coloane. Mergand mai departe. cel componential. aptitudine..

ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. rpesaje de specificitate. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata).. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri."!ce spec~fice.. . fae sa fim eeea ee suntem. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799.30-55/60 ani: varsta adulta.mediu. sub forma codului genetic.v. direct sau in1irect.78 . favorabila dezvoltarii. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. rezultatul final al dezvoltarii. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. 2. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. in mod con~tient. 21. numite Amala ~i Kamala.activitatile impuse.. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. . numite cel mai adesea "stadii".obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. presupune mai multi faetori. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. s.. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 .6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). . In celiilalt caz este yorba de douii fetite. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . in proces.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. bio-psiho-sociale. de la 0 generatie la alta. a~a cum s-a 'precizat. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul.19/20 ani-30 ani: tineretea. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. intraindividuale. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. care mijloce~te ~i sustine. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor.cerintele adultului vizand competentele incurajate. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. tara sa se adapteze la viata oamenilor.!ll devenirii sale. Ereditatea. . .llanfa desflisurata. 21.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului.0-1 an: perioada infantila. specific umana. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . . La nivel individual. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite.. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. propuse sau ingaduite copilului. .tateu dom.. se deplaseaza in patru labe. actiunea mediului poate fi. . Nu cuno~teau limbajul uman. In planul dezvoltarii psihice. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. .. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. .3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). . 3. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: .14/15-18/19 ani: adoleseenta. in egala masura. Edueapa. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. care se define~te ca activitate specializata.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil.· Au murit repede.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . in varsta de 10-12 ani. . dezvoltarea. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. Intentionalitatea. in 1920. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. capturate in India. Dezvoltarea umana. varsta data. In functie de aceste criterii.. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. Mediul. orice eforturi de educare a sa e~uand. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. care au loc pe parcursul vietii unui om.

semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. in comparatie cu restul • organismului. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei.3 Preadolescen. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. adesea la tulburiiri cardiovasculare. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. care scade treptat. larii discerniimant. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. obiectele avand in general suflet. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. capului determinii. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. recompensele morale ~imateriale. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. oboseala instalandu-se mai repede.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. ameteli. lagrupul ~colarsau lacel religios. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. echilibrul. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). perfectionarea limbajului. prima . Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. aici. obosealii persistentii. Devine mai echilibrat afectiv. de actiune. Copiii mici se caracterizeazii. dar mai ales cantitativii. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. uneori. EI se deta~eazii fatii de familie. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. Grupul ajutii la maturizare. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. de asemenea. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. 0 altii triisiiturii este animismul. ostilitatea intre biiieti ~i fete. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. adesea. " Procesele cognitive se perfectioneazii. fiind'imitate in special actele celor mari. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi.21. pentru pre~colar. datoritii stocului redus de informatii. forta. se dezvoltii vointa. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. Este prezent spiritul de imitape. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. reu~ind. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. se manifestii. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. fapt ce conduce. constituie. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. sii-~i domine reactiile impulsive. datoritii procesului intern de dezv. mai ales la inceputul pubertiitii. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. Principala formii de activitate estejocul. senzatii de sufocare. In acest stadiu apar. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate.a (. dinamismul. dorintele. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. perioade de apatie. cel mai devreme. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). prezentii mai ales la biiieti. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere.oltare fizicii. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. evaluarea spatialitiitii. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. receptivitate. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. de cele mai multe ori. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. glandelor sexuale. de la preconventionalla conventional. prin acesta fiind stimulate coordonarea. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. Odatii cu intrarea in ~coalii. semn al tendintei de independentii fatii de adult.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. se realizeazii abdominale. dar .4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. spre exemplu. spre deosebire de preadolescent. oferind suport afectiv ~i confirmare. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. de la cea putin stabilii la cea stabilii. printr-o mare curiozitate. 21. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. abilitiitile in manipularea obiectelor.

stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. logice. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. specifice varstei.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine.. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. prin structurarea mecansimelor cognitive. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. de asemenea. A. a motivatiilor. Este. Pe plan profesional. dar ele sunt nesigure. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). 21 21. ciiutarea.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . oscilant. De asemenea. ~i ca maturitate afectivii.5 Tinere. memoria este preponderent logicii.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. emotionalii. printr-un proces de specializare. Caracterul ramane instabil. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare.). etapa perfectioniirii psihice. caracterizandu-se. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. constructiv-realistii ~ide creatie. Reu~itele 11 entuziasmeazii. a stabilirii echilibrului functional optim. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. Se nuanteazii relatiile interpersonale. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. "Cine sunt eu?". Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. dupii E. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. 21. H. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. fiind conditionate social. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. un echilibru al vietii afective. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta.. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. sunt observabile marile realizari. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. 21. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. In planul relatiilor i n t e r p e r. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul.7 Bitrinetea (55/&0 ani.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. spiritul de dreptate. Se remarca 0 armonizare a intereselor. Astfel. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. de initiativa . psihic: ca maturitate intelectuala.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. a iubirii sau a solidaritiitii umane. definirea identitiitii. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. Erikson. precum imaginatia. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. nelncredere In sine. gandirea este abstractii ~i logicii.

apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii.. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. Allport ~iR. durabile. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea.. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs.a om. izolati. domeniul intelectual. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. Altii pur ~isimplu moral.W. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. . la s~it. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu.. tri~ti. Pricepere vinovatie vs. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. Atkinson) ~ . s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". apoi al membrelor superioare ~i.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. Spre 21 exemplu. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Pensionarea. al celor inferioare. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. Intimitate vs. apusul relatii Prietenii. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. . vietii ~ia mortii. L. intimitatea lua Speranta . ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. trolului vs. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. mortii. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. unitara. ci progresiv. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului.

Not. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -.... indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie.) bazandu-se pe imitatie. ~PLICATII 1. traditie.. 1973).. cultura..... . Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. 2. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. 8 Primii ani ai vietii noastre..-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . orbi. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene.. -. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular.. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. Orice societate' umana. Educatia copiilor deficienti intelectual. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. surdomuti. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. Mesape. . care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat.. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. de interese.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!... astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. .. 4... In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -.• : . Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent.-.. obicejuri etc.•. contribuie la buna insertie sociala a omului.. motrice sau senzorialii.incapabili de un paTcurs ~colar normal. infirmi motor etc. 3. Toulouse. De asemenea. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. Dupa desra~urarea sa.greutate Volum r j ~ ~.. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza.•.. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai.. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. afective sau cognitive. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa.. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.... 6. ciireia i te dedici din simplii pliicere. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. dar.. sociale. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.••••. oricat de primitiva. specific umana sub influenta mediului social.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. 5.. L 'education des debiles mentaux... Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. deprinderi etc.(Faze de oscilatie) . Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. se face in institutii specializate.. poseda cultura sa. i ..... Conflict = Iupta de tendinte...

2. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. . ci ~i 0 anumita intensitate a sa. Contribuind d. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. In acest sens. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. exemplificiind pe motivatia ~colara. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. La fel de bine.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. . in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. gradul de reu~ita. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. Motivatia este un filtru al influentelor externe. Generalizand. In principiu. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. existand doua situatii: a. anume optimum-ul motivational. Astfel. aspiratia spre competenta etc. Spre exemplu. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. ea fiind cauza interna a comportamentului. . Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. . ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. ambitia etc. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. persoanele apaytinand tipului puternic.). Reciproc. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii.respectarea structurii standard a unui eseu. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . supraaprecierea dificultatii sarcinii. ajungandu-se la e~ec. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. -relatia motivatieperformanta. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1.definirea motivatiei.). Astfel. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . frica de consecinte.. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. obi~nuinta de a se supune la norme. con~tientizate sau necon~tientizate. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. deoarece dacii lipse~te restrictive.. la nivelul elevului. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. . pune in mi~care organismul. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. cre~te ~inivelul performantei. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . motivatia constituie elementul care un structurat. 0 parghie a autoreglarii individului. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare.pe de 0 parte. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. . fie ca sunt innascute.. b. Totu~i. subaprecierea dificultatii sarcinii.

b. 2.mediul social: totalitatea ideilor. . 2. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. .atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. . rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. c. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. . caracterul integral dobandit..corelatia caracter . de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute.. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. cel putin pana la un anumit nivel. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia.este yorba de umane. . 1. se poate aprecia. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. 4.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. o· tematica mai generala. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. convingerilor. Pregiitirea abordiirii. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. 0 epoca istorica . a modalitatii de corel are. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). Redactarea eseului. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. in primul rand. a exemplelor oferite etc. b. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. de asemenea. un curent de gandire. de structura dinamica etc. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. 3. este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. punand in evidenta importanta sa. Dezvoltarea. PregMirea abordarii: a. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. comune unui ansamblu uman. Dati un titlu eseului vostru. Astfel. a calitatii argumentarilor. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. a coerentei. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. dar ~ide tema pusa in discutie). .posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate.profil psiho-moral.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). .lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. . Clarificarea temei: a. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. atitudinilor. a stilului.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. structurat pe trei paTti: a.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. b. comportamentelor etc.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. inseamna ca modurile de reactie sunt. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. un eseu liber. Introducerea. cuno~tintele care vor fi abordate: . Conceperea planului eseului. invatate. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. diferentele privind intensitatea acestei relevante. care contureaza ~i precizeaza problema.

comp6rtanfente 24 1 C '\ \." _FA I"'. Wi ».Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.4 S.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.indicatori ailcomportamentului social 23. atitudini. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.1 Imaginea de sine 22.1' Statusul ~i rolul.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24...85 Conduita psihosociala 22. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.3 23.: . I '" ." ~i:~.2 23. omportamente p~l"'antlsocla 24." Wii.1 Atitudinile sociale 25.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona..'. Relatiile interpersonale 23: I 23. Comportamente pro ~i hntisociale 25.3 Relatia valori. .2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.2 .

institutii. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. prin compararea cu altii. colectivitiiti) cu individualul.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). dar ~i din imbriiciimintea. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii.86 _ 22. in miisura in care este legata de practicile sociale. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. despre divinitate. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. la experientele noastre interioare. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. putem intra in contact cu personalitatea.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. fondator impreunii cu C. identitatea evocii continuitatea existentei. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. Peirce al pragmatismului. in sensul cii unele sunt retinute. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. credinte. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. . . ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. Potrivit psihologului american William James. trebuie sa ne cunoa~tem. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. S. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. cu corpul. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. despre abilitati ~i priceperi. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. credintele. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. Dad pana in luna a treia sau a patra. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. Ie organizam etc. cu "eul" nostru. Este aspectul central al eului. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Filosof american. despre efectul actelor noastre. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. in timp ce altele respinse. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. Dar. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. componenta comportamentalii . sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Ie inregistriim. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. faptul cii individul ramane acela~i in timp. .iile celorlalti despre el. In sens larg. despre valori. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . componenta evaluativ-motivationalii . evenimente de viatii. publicii in 1907 Pragmatismul. util sau eficace". 1890).eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. cii persevereaza intro formula de sine. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. ca 0 autobiografie. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. In sens restrans. despre originea universului etc. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. motivatii.eul material: este constituit din corpul persoanei. de a construi imaginea de sine. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii.

diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. ..•.. apartenenta politica).• ••••••••••.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. de asemenea.originalitatea: care afirma singularitatea. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza... confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. avantajeze inraport cu elevii buni. juridice.. din care decurg sarcini. de un set de roluri. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. incercari de a-~i intari stima de sine.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. functii.•. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.•••••••. adult.•. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. La randul sau.:-. obligatii.•••. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul..•• " ••.. individul se opune adesea presiunii exterioare.. se diferentiaza. Individul dispune.••.. aleoolismul etc. . opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. teoretic.• __ .••. .••• :>. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. . parinte. care sa-i.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. ~.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.•.••••••••••••••••••_ •••.._ . . Elevii cu performante slabe. . compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului.. Spre exemplu. functional.••• m"" .. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar.).r.•••••••. dorinta de schimbare. Se delimiteaza un status actual..•.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte.). astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. nationale. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. "".~. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.."-=.. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare.. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul).~i evenimente pe care Ie traverseaza. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. fie raporturi de discordantii. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala).. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.) 22. indiferenta.2 Statusul .•••••. prieten. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata..• . .. este inevitabila.. . vor incerca sa. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. membru al unei organizatii). Teoria identitiitii sociale.•. sa dea sens istoriei sale personale..•. culturale). in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma..••••. tendinta individului de a-~i afirma unitatea.. adolescent. asimilarea pasiva. •••.••. femeie. : "" •. sot. inginer. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.. membru al unui partid politic etc. .. bunic etc. Potrivit acestei teorii. care este pus in evidenta la un moment dat.••••••••.•.-'_ •••• m . orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.• . ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva.•"""•. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta..•• *. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi.:•••. iar altele dobandite (rolul profesional. trebuie apelat la noi concepte. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea.) .. de a consuma alcool etc.i rolul . fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . Pentru a intelege fenomenul identificarii. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma. etnice.•. . persoana. ~i un status latent.••. se distinge de altii. de a incalca legile. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ.. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat.••..Aparitia unui astfel de grup. •••••.•.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii.••.• . ocupand o anumita pozitie.

reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.....••••.. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3. 22 l.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate.•••••...... Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc... cultura.••. ezitant etc. autoprezentare ~iperceptia de sine.••. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. 1. inadaptarea ~colaraetc.. . Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.•••....•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.. nu fumez etc.•. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.. . in propria voastra existenta. Luand ca exemplu diferite roluri. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni.. marimea cIasei de elevi.. adecvat situatiei. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului.S"" = persoana care este ata~ata de traditie. conflicte in familie etc. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte...... Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane.. rigiditate deficiente intelectuala... cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social... am vointa etc. management deficitar..•. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii........••. abordarile educative de tip exclusiv frontal. Comparati eele doua analize. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.. atitudinile ~icomportamentele sale....implicit. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.•.. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine... Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5. eterogenitatea clasei de elevi.. . Grupul este determinat de indivizi.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). de cutume. sunt dezordonat.••... : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. 6. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei. e~eculla examenele finale (sau de concurs).. economie.... Strenghts (atuuri. privind resursele ~colare. permise ~iinterzise.•••. 4. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.•••. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate. climat tensionat in ~coalaetc.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale.. 2. celelalte doua sunt probabile..se intampla la momentul potrivit.... . imi place natura........).... Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. etc... contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. respectiv a ceea ce ..•••.••••. Contemplafie = atitudinea.•. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . 7.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale.. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane.•. Incercap sa descoperiti. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica... Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei... E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi.. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.. Afirmarea ~i.. dar ~iin politica. ••••••••••••••••••••••••••. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. in viata cotidiana..

in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. legaturii arata ca relatiile interpersonale.23. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. dar.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. bruiajul. Desigur. dinamic. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. relafii conflictuale (cognitive. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). Caracterul con~tient al. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. Criteriul caracterului procesual. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor).obiective (au un caracter social). primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. ci ~iin plan moral. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. sociale etc. insu~irilar. unde se inc1ud: a. perceptive. de asemenea. 23 23. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. Una dintre erorile de perceptie sociala. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. a unor relatii interpersonale pozitive. b. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. mentine sau restrange. In calitatea sa de fiinta sociala. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. 23. determina aparipa anumitor stari psihice. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . in afirmarea acesteia. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. poate fi acceptat sau respins). relafii de acomodare. distorsionarea informafiilor etc. indepartare). prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. d. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. 2. pozitiv sau negativ. rela1iile afectiv-simpatetice. RELATIILE INTERPERSONALE . ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare.3 Locul .). Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. ducand mai ales la erori de evaluare. inzestrate cu toata gama functiilor. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. unde se inc1ud: a. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. relafii de alienare (instrainare.iilor interpersonale in structura personaliti. con~tiente ~idirecte intre oameni. relafii de cooperare. afective. relafii de asimilare. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. b. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. relatiile de intercomunicare. izolat de ceilalti. In acest context. starilor ~itrairilor psihice. c. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. De asemenea. cu frecventa mare. . a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. c. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. subiective (au un caracter psihologic). Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. relafii de ierarhizare (stratificare). blocajul comuniciirii.i rolul rela. relafii de competifie. continutul lor. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. 23. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. in toate elementele sale structurale. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ.

precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. Multimea reprezinta. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. Un grup indepline~te mai multe funetii. grupurile pot fi . pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun.poporul). grupuri mid: numiir redus de membri. intervine asupra evenimentelor. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. nemijlocite .dimensiunea contextuala.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. culturale. distribuie pozitii §i exercitii influente. acceptate de toti membrii grupului. biologice. un ansamblu de indivizi. 2. de categoriile demografice. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate.existenta unei determinari in timp. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. Grupurile constituie I real. . un rolmajor in a oferi individului securitate. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. l~ 23 I grupurilor. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor.funcfia de diferenfiere. de noi nevoi.dimensiunea instrumentaHi. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). respectarea traditiilor ~ia ritualurilor).funcfia de integrare soCiala a individului. dar ~i mijloace de afirmare. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. eonstituit in timp. al diadelor. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. de indivizi. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. . . Din acest punct de vedere. precum mulpmea. care se refera la conditiile materiale. anume al grupurilor. securitate.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i .~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. grupuri mari: numar relativ mare de membri. . satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. economice.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. De asemenea.o""taw. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. i§i proiecteaza viitorul. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. religioase etc. . capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. crearea . ri~di~. dar ~ide a se afirma personal.. institutionale. 2. juridice. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. incorporare. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. relatii directe (nemijlocite). socioeconomice sau socioculturale. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. . . . Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup).. spirituale.Acestea orienteaza activitatea grupului. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp. existenta unei structuri a grupului. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza.23.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. de situatiile colective. potrivit caruia se disting: a. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia.compozitia grupului.). Caracterul functional: . a continuitatii temporale. b. existenta unor relatii sociale oficiale. existenta unor scopuri comune. de asemenea.funcfia de producator de idei. psihologice. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.4 Grupul. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri).dimensiunea relaponaHi.

stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. repartitia geografica.coeziunea membrilor (gradul de legatura. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani.de sex etc. grupul de actiune. laissez faire. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). . ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. prin metode cantitative. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. apatie. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. . grupul de invatare. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. grup. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. grupului (personalitatea grupului. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. nereglate oficial). Analizati comparativ relatiile de cooperare. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. Charles Cooley. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. instrainare. ~PLlCATII 1. grupul de formare psihosociala. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. afectivitate ~i pretuire reciproca.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. 6. numit sau ales. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. grupul de joc al copiilor. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. In c1asa. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. de unitate). tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. sa scrieti despre colegii vo~tri. Astfel. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. 5. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. 4. . 'Demografie = ~tiinta care. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. Opinie publica ~ . . Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. apropiate. inactivitate. 2. cu responsabilitati bine definite. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. grupul de cercetare-dctiune. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. structura.pe 0 foaie de hartie. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. 8. Atat in grupurile formale. autoritari. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. densitatea. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. 3. Liderul formal este eel oficial. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). loc sau epoci. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata.organizarea grupului. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. 7. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. 'Alienare = Indepartare.91 omogene sau eterogene.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). In context social este yorba de ostilitate fata de societate. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. inscrise de obicei in documente oficiale. grupul de loisir ~i familia. Fiecare dintre voi Incercati. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). fata de factorii de civilizatie. .

Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. ramura biologiei ce studiaza instinetele.24. eu grave tulburari de personalitate. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului.). rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. el nu va aeorda ajutor." (s. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. Empatia este mediata. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. incredere ~i pretuire mutuala.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. etologia.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). pe baza a doua pozitii teoretice: . de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. din primele momente i'n care eunoa~tt'. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. Or. destin. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. de asemenea.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. bueuria. Comportamente antisociale. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . fara a~teptarea unei recompense externe.perspectiva biologicii. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. fie savar~ite de persoane bolnave.perspectiva biologicii. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . pozitiv. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. Sunt comportamente intenponate.perspectiva invii. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. Explieatiile au fost eonstruite. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). 1994/1998. in trecut. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. egocentrism scazut. responsabilitate sociala. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. care determina furie. niei ajutor . factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului).niei ehiar sacrifieiu de sine . contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. i'n buna masura. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. ei cee~ti. organizatii sau alte forte exterioare) . In general. deci sa uite de ei i'n~i~i. raspunsuri ce sunt controlate genetic). contand nu atat cine e~ti. In funetie de aeeste urmari.1 Comportamente pro . . credinta intr-o lume dreapta. . Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. ostilitate ~i comportament agresiv. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". Moscovici (coord. indiferent de profilul de personalitate al individului. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane.a alta persoana. TIU exista eoexistenta fiira empatie. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. ea sau opusul sau. dupa cum exista situatii i'n care. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu.!ii. fiind aceeptate ca atare. Editura PoliTom. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. care eontrazice legea seleetiei naturale).m 0 noua persoana).

factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). Conformismul 3. dar ~i indivizii propun la randullor norme.constanta: desernneazii stabilitatea normei. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc.. Oricum. . face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. 24 . Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. In anumite situatii insa. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. In timp ce fete Ie sunt descurajate). anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. . legea).93 insistand pe un proces de inviitare socialii..). Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. . miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. insii. dar ~i supraindividuale. dar ~iatitudinale. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. dereglarea valorilor traditionale. 24. morala. respectiv anormalitiitii sociale. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. functionarea patologicii a societiitii. nesiguri pe riispunsurile lor.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. 2.definirea anormalitii. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. dezordinea. Normalizarea.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. cel putin nu in fata acestuia. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. In general. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. In principiu. . pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. respectiv absenta normelor. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. :nfluenta mioori •. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . care se refera la faptul ca nu 4. Spre diferen!a de situatiile de conformism. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. curente fiind distinc!ii. . rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii.i anormalitate sociala face ca membrii. grupul. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. Con rmismu. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. dinainte. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului.2 NormaJitate .. Obedienta. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. influentat de modii. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. Se distinge intre modelul cultural real. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. competitiile sportive. Practic. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura).marja de toleran(ii. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. agresivitate directii/agresivitate indirectii.

bani.. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie.) etc. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. normele. acolo unde anonimatul devine posibil. "Directorul. a simtului moral. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp.. in general. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Familia lui s-a reunit. activitatea in g r up. Acest Miat. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. PLICATII 1. Gustave LE BON (1841-1931) A. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul.. mar i mea g r up u Iu i . poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te.' scaderea responsabilitatii. W. vocea unui vrajitor. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. Treptat. 0 persoana antisociala. Potrivit lui D. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea.. Comportamentele antisociale. infantil. in timp ce succesele i se datoreaza. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. ignorarea viitorului ~i trecutului). diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice.. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. modele de comportament ~ipractici cotidiene. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. independent ~l 2. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. Cost = in context psihosocial. droguri . Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. de cand el avea 5 ani. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. in loc sa-l pedepseasca. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. tendinte care se cer descurajate. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. excitarea fiziologica. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. dependent. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. 3. in general. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. in cele din urma. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. efort. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. auzind 0 voce care-i dadea ordine. organizate intr-un sistem. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. obi~nuintele etc. emolii etc. muzica intensa). Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. apatic.). credintele. Acasa. Acesta furnizeazii cadre de referintii. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. de unde ~i 0 absenta. Sunt de preferat interdictii limitate. de tranzilie." Practic. el a devenit bolnav. Tranzitoriu = intermediar. De ce il apreciatil/ 5. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. Winnicott. la varsta de 9 ani. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan.

legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau.intensitatea. In acest context. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). Allport. trairi afective ~i manifestari de persoane). cei dinjuruf"nostru. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. Sursele comportamentale au fost legate de . afectiv sau volitiv. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive.valenta. simultan. societatea. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. problema modificarii acestora. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . nu au posibilitatea de a oferi.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. pe de alta parte. prin atitudinile noastre. apartenentele sociale. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor.. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. spre exemplu. pe"de 0 parte. fatii de aceste nationalitiiti. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. nuditatea afi~ata cotidian etc. W. favorabil/nefavorabil. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. poate determina 0 atitudine. De asemenea. dar. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. in cadrul unor sondaje de opinie. Atitudinea. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. nu ne sunt cunoscute. in baza acestei semnificatii a conceptului. repetatii fatii de un stimul. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. repetarea. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. raspunsuri relevante ). Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. personalitatea. intr-un fel sau altul. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative.95 25. accesibilitatea. curent fiind delimitate: . deci inviitate. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. chiar dad nu am avut contacte directe). consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. astfel inca. afective ~i comportamentale fatii de un obiect.centralitatea. aptitudinile etc. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. Desigur. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. cer~etoria. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative.. 25. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). se pune problema formarii lor. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. relativ durabile de opinii (credinte). functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. dirnpotriva. atingand un anumit grad de integrare sociala.. atitudinile indeplinesc mai multe functii. comportamentalii). a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. a intiiririi unei atitudini. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. . care nedetinand informatii in acest sens. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. . este 0 combinatie de reaqii cognitive.2 Formarea . afectivii.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. spre exemplu. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. Formarea atitudinilor sociale pune. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. de un anumit gen. potrivit lui D.

1.3 Relatia valori. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. dominata. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. de mesaj (tipul de argumente continute. sub anumite aspecte. sex etc. adesea. comportamentale ~i cognitive. 0 expozitie de fotografie. credintelor. Receptor Context 25. Ceea ce pune probleme ~i a atras. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. a actelor persuasive venind dinspre campul social.. factori situationali. caracterizate.). In general. Realizarea sa. atractivitate. 2. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. atitudinea determina comportamentul. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente."". de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale).. informatiile pe care se bazeaza. . spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. totu~i. mai ales in contextul societatilor democratice. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). acestea din urma fiind decisive. comportamente A~a cum s-a precizat anterior.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). putere. 2. ". Autopersuasiunea. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara.). poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. fiind insa posibila ~i relatia inversa. Astfel. ci ~i in baza propriilor comportamente.. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). Pentru ca scopul actelor p. in societatea contemporana.existenta unei anumite interdependente eauzale. factori de personalitate. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. frecvente. fluenta verbala etc. atitudini. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. atentia este divergenta. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive.). prezenla altar semeni (este evident ca. adesea. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). claritatea mesajului. In acest sens. cel putin la nivel dec1arativ. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). modul dobiindirii sale etc. mesaj video. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara.. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. ci mai curand probabilista. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. fie in unul de divergenta. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. a te angaja.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. mesaj audio etc. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. Desigur. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. Persuasiunea.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris.. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". atunci cand disocierea este evidenta. In ceea ce prive~te convergenta. spre exemplu. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . intr-o mai mare masura. de altfel. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. a~a incat se poate afirma . Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. de mesajele publicitare. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). in lumea contemporana.

Pentru aceasta.". in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. media.. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . incercati sii decideti. putand fi yorba mai .practicilor (sociale)noi. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii.". I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. etnic. in cadrul democra!iilor. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. culegerea datelor. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. atitudinilor sociale etc. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. argumentat. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. expresii precum "opinia publica nu este de acord . definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. se . altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica ... ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. religios etc. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. 7. 6. ne putem intalni cu 0 persoana. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. aceasta problema pretinzarid solu!ii. Acestea se fata de textele unui ziar.) sub impactul ideilor. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. Chelcea ~iP. identificarea publicului vizat. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. acestea caracterizandu. . cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. 25 . exprima public.97 WOPINIA PUBLICA ... normelor. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. 2. in Enciclopedie de psihosociologie. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat.. cadrul caruia.personificarea sa.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. Teoria lapului ispii$itor = in timp. I1ut. la nivelul unei societati.). la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. oameni politici. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi.prezumtia unanimitiitii.problema are relevantii socialii. opinia publica. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).proprii grupului caruia ii apaqinem. care se deschis. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. unei societati. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. astfel incat apar. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. o durata de timp redusa. oameni de cultura etc. 4. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. S. mai ales din partea .opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). construirea chestionarului. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. 5. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. una 1928. asupra celei mai persuasive dintre ele. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. politic. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Repetati demersulla nivelul intregii clase. atitudini/or populatie. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. Ana1izati afi~ul de pe pag. 3. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. parcurgand toate etapele necesare.) reprezinta 0 valoare publicul.

. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. __ Qetel1llinati. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. 3. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. q. Astfel._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. de asemenea. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. Formulata sub aceasta forma. Intr-un fel. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. pe de alta parte. dar. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. comparati. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. exista elemente comune in tratarea lor.). prezentati etc. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. in cele 'din urma. 1. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. §colar §i socialgeneral. Pomind de la textul citat. identificati problema pusa in discutie de text. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. in raRQrt ell . geografice etc. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. deoarece. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor).]!1it:m. ilustrati.. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. COMENTARIUL STRUCTURAT. 1. mai intiii. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. cele care vor schita structura analizei voastre. Este necesara. documente (texte) anexate etc. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale.cu. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale.1I_suj)je~tului. Abordarea este prima etapa. a. Ro§ca).. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. se impune precizarea unei metode adecvate. alliteraturii etc. literaturii specificii domeniului. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. Adesea. Larmat). argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. etapa ce consta in degajarea unei problematici. spatiale. iar.Formulareasubiectuluipermite.. copiii plasati in orfelinate. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan.. 2. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. 0 delimitare a subiectului. ( . discutia) nu se improvizeaza. 2. de a §ti sa cite§ti un subiect. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala.de asemenea. Precizati-va. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. Cum se cere un raspuns. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). b. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . ideile generale. pe de 0 parte. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. de a-I interpreta §i dezvolta. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati._dupiLaceea. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. informatii oferite de mass-media. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. )" (1. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. problematica subiectului ramane deschisa. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. mergand de la matematici. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie.. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. tezaar@mentata.. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. anterior urmatoarei etape. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". 1. este necesar ca reflexia ~i. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. S-a prefer~t tratarea lor corelata. anume in cadrul demersului specific filosofiei. pentru ca examenul problemei sa fie complet. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. de asemenea. Urmeaza 0 a doua lectura a textului.

d. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes.a. sa precizeze delimitarea subiectului. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. Desigur. iar in final. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. sa prezinte problematica ~i planul. cu modificarile de rigoare): 1. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. fie pe linia problemei puse in discutie. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. introducerea. ar constitui introducerea. linia problemei. ~ . sau subiect1l1 0 impune. tara interes. se inlantuie. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. 1. 2. c.m. respectiv de modul in care rationamentele. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie.). Redactarea: In primul rand. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta).99 fenomenele presupuse. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. argumentele. schitarea acestei teme generale. 3. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. Concluzia este necesara. bineinteles. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. 0 problematica. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. iar ca atare este necesar sa fie logic. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. 3. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. aceste ider generale. dovezile sau exemplele propuse. care poate fi impusa chiar de text. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. aetiunile realizate. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. concis. In primul caz este yorba de a situa textul. Daca lipse~te stimularea. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. Daca se prefera. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. Situ area textului: ceea ce. Stabiliti planul. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Dupa cum s-a subliniat deja. mai simplu. Desigur. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. faptele preeizate etc. 4. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. insu~i fragmentul. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. anume comentariul propriu-zis. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii.

xadesfa§urati existenta. care este importanta-sa pentru voi? . capacitatl. . Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. sub 0 fOlIDii sau alta. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . care poate privi propriile obi~nuinte. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. in vreun fel. persoanele. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. un demers destul de laborios. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social.autoobservapa.estimarea resurselor individuale.analiza retrospectivii a propriei vieli. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. locurile ~i activitiitile care prezintii. desigur. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. iar dupa aceea:analiza acestora. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. intr-o masura mai mare sau mai· mica. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care."u .Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. utilizand. de-a lungul intregii vieti. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • .aind'piirt. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. a aspiraliilor ~1 scopurilor. identificarea ~i analiza valorilor personale. Incercati. importantii pentru voi. emotii. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. eventual. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. . Vii marcheazii-.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. cu un efort in acest sens. comportamente etc. in raport cu acest centru. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. identificarea intereselor.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. daca vreti.zi Activitati / ~Locuri 26 l. De altfel. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. . v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ.

Fiecare dintre noi. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Incercati sa precizati aceste "voci". (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. aceste probleme? '. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. De asemenea.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Ia un anumit nive!. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Vreau Spun Voifi. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. 1. Suport. dar in momente diferite. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. tinand cont de cele trei perspective temporale. este altfel... 2. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . pe 0 alta foaie de hartie.. Eu sunt . Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. Voifi Voi fl . Trecut Prezent Viitor 1. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Evit. in contexte diferite $i nu nurnai. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. 26 . Ma vad Simt. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii.

cu ta fizice. u~or (de in tricotat.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. sa cantece la mult ca cii despre putemice. chestionarul presupune mai multe ~iferente. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. simti cor. persoana la mai cel ce ghicitorile. muzical. voce in dansator" deschi~i. casa. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. despre a sa festive. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. SF. . Iacand.. idei. sa ca in pe muzica. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. grup. tai ~isceptic. muzicii._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. camera. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . "personalitate". dezlegi dansezi scrii. figurile. Iti participi echipa. locullucrurilor putemica. de "creativ". e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. bine in propria la matematiea. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. bine lucrezi tejoci. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos.inteligenf'. f:. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. ajuta altii. mai propriu. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. "muzical" pove~ti bine "istet". ca lume. video "rapid" ~ibaneuri. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. cuvinte sau motricitatea. mediator emotii. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. 6. actiune.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. incon~tient timbrelor). muzica. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. ce un sa bine gandesc. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. 5. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand.stri'ilucitor". deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. ascultator". oamenii. cu e~ti intuitie. sa tine ocazii colectionarea lucruri. "talentat". din sa ~iexaminand tine. u~urinta ~isa "talentat". 3. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. studiu. de idei. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". artizanale fotografiezi. tine. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. afara scrii. 72).-. pe bune. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. lucrurile tehnica romanele bun filmele. 26 1. informat". place sau mi~care. . ie~i tare. serviciului. ce vorbe~ti. bine cu la in multa vise. te contextul.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. concepte. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. ~icred ~idetalii.. ~ima~inariile. oameni. pentru "suportiv". . In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. de ~iteoretic. ~igrafice. la ceilalti puzzle. ~idiscuri. incruci~ate. de grupuri conflicte. de in logice. structuri. incredere independent. calculatorul. imagini. ochi felul original cuvinte.

respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti.' rad rar.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. incapatanati. A. valoarea dominanta: actiunea. tacitumi. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. energie. valoare dominantii: opera de realizat. au initiative ~i mare suplere in spirit. neglijenti.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv.sunt lipsiti de energie. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. valoarea dominanta: distractia. foarte putini· emotivi. altfel non-A. interiorizati. nEAS (Flegmatlcii) . . rezistii la obstacole. timizi. variata. nu sunt constanti arectiv. valoarea dominanta: lini~tea .meditativi.E. EnAS (Sentimentalii) .imapasibiii. pe care ar vrea sa-l schimbe. gravi. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. singuratatea. obiectivi. au simtul umorului. genero~i. 26 . sumbri. rara initiative. dominator. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. persistenti in du~manii. nEnAS (Apaticii) . deciziile luate? In genere. Ie plac sistemele abstracte. hotararile. altfel non-E. sunteti risipitor. revolutionari. politico~i. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . macabru. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. tenaci. au nevoie de emotii putemice. plini de viata. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. calmi. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. analizeaza indelung propriul trecut. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . vor sa uimeasca. plini ·de secrete. dar cu respect pentru ceilalti. altfel S. indiferenti la viata social ii.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. tendinta spre exteriorizare. nEAP (Sangvinicii) .? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. rapizi in executie..activitate intensa.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. sceptici. valoarea dominanta: succesul. valoare dominanta: legea. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. inclinati spre lenevie. putere de mundi. individuali~ti.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. oportuni~ti. emotivitate puternica.EAS (pasionatii) . stiingaci. recurg u~or la minciuna sau fictiune. impart oamenii in amici sau adversari.inchi~i. iubiti noutatea. iubesc lini~tea. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. nEnAP (Amorfii) . cu spirit practic. punctuali. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. dar amabili ~i sociabili..dispozitie variabila. EAP(Colericii) . EnAP (Nervo~ii) . concilianti.. unic. severi. nemultumiti. respecta legile ~i principiile. scrupulo~i. valoarea dominanta: placerea. toleranti prin indiferenta. . nesociabili. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. rara 0 viata intema bogata. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. optimi~ti. valoarea dominantii: intirnitatea. antreneaza ~i pe altii in activitate. ponderati. nervos. P. nepunctuali. inclinatie pentru bizar.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. deseori rara masura ~i gust. civism accentuat. spirituali. dar cinstiti. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. ironici. egoi~ti.iubesc societatea. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv.

1998 Radu I. Editura Polirom..).. ClujNapoca..~ . Psihologie $colarii.. Dictionar de psihologie. Consiliere educationalii. 2000 Moisin A. lntroducere inpsihologie. Litoiu N. M. G... Iacob L. Ce este vointa?. (coord. Editura Trei.). 1993 IlutP.. 0tet E. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. 1974 Radulescu Motru C. Editura Univers Enciclopedic.. 1984 Zlate M. Psihologia inteligentei. Ghidul examinatorului. ClujN apoca.Norbert Sillamy.. Editura proGnosis. Psihologie $colara. Jung. Editura Polirom. Psihologie generalii.. Dinamica personalitatii. Bucure~ti. Bucure~ti. Cluj-Napoca. (coord. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Stiintifica.Editura Polirom. Bucure~ti. Ia~i. Polirom. Editura Polirom. 1999 Fordham E. 1998 Editura ei. LAROUSSE . Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.).. Bucure~ti. Editura Po1irom... 2003 . Cluj. Bucure~ti. Psihologie. Caracterulla elevi. K. lntroducere inpsihologia lui C. Bucure~ti.. 2000 Editura Stiintifica. Niculescu R. Bucure~ti. Manual de psihologie sociala. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Ia~i.. 1998 Cosmovici A. Spineanu-Dobrota S.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 1996 N eculau A. Eul $i personalitatea.. Tineretului. .2001 A. 1983 Zapan Gh. Cifrul vietii psihice... 2000 Thorndike E. Editura Stiintifica. Bucure~ti. Bucure~ti. Ia~i. 2004 Zlate M. lntroducere in psihologia contemporana.. Ia~i. Bucure~ti. 1997 Dumitru I. Bucure~ti.. Psihologie $i educatie. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Bucure~ti. Editura Geneza.•. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Editura Gloria.. 1991 coard. Stoica A. Editura Tehnica. Memoria $i patologia Bucure~ti. Editura Polirom. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1964 Editura Che1cea A. Che1cea ~. AI. Ia~i. atitudini $i comportamente sociale. Allport G. Editura Sincron. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Editura de Vest. Psihologia pentru toti. Aramis. Bucure~ti.). Esotera. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1978 Clegg B. 1999 Cosmovici A. Bucure~ti. Editura Didactica ~i Pedagogica. 2000 Platanov K.. 2001 Druta E.. Ia~i. (coord. Timi~oara.Roland Chemama. Psihologie cognitiva. Bucure~ti. lnvatarea umana. Birch P. Psihologie generalii pentru liceu. 1963 Radu 1.. 1981 A"":. Editura Stiintifica.. 2004 Z6rgo B. Editura Polirom.. 1996 Editura Piaget J. 1996 Ribot Th. Editura Dragan I. Ia~i. Editura IR!. Creativitatea . Memoria umanii. 1997 Miclea M. Curs de psihologie.).. Bucure~ti. Valori. Psihologia mecanismelor cognitive. LAROUSSE . 2002 Zlate M.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii.. 1991 Cosmovici A. Editura All. (coord. Bucre~ti. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Editura Univers Enciclopedic.. Bucure~ti. 1969 Editura Trei.. Dictionar de psihanalizii. (coord. Bucure~ti. Psihologia dezvoltiirii.. 1998 Golu M. 1999 Editura Teora. 2003 Cocorada E. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Bucure~ti. Psihologie distractiva.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful