P. 1
39609113-Manual-Psihologie-Clasa-a-X-A.pdf

39609113-Manual-Psihologie-Clasa-a-X-A.pdf

|Views: 12|Likes:
Published by Alexandra DAlx
n
n

More info:

Categories:Book Excerpts
Published by: Alexandra DAlx on Nov 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2014

pdf

text

original

Sections

  • PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. BAZE METODOLOGICE
  • 2. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE
  • 3. SENZATIA*
  • 4. PERCEPTIA*
  • 5. REPREZENTAREA *
  • TIPURI DE ITEMI I
  • 7. MEMORIA
  • 8. IMAGINATIA
  • TIPURI DE ITEMI 2
  • TIPURI DE ITEMI 3
  • 12. AFECTIVITATEA
  • 13. ACTIVITATEA VOLUNTARA
  • TIPURI DEITEMI 4
  • 15. PERSONALITATEA
  • B. INDIVID. PERSOANA. PERSONALITATE*
  • 7. TEMPERAMENTUL
  • 18. APTITUDINILE
  • 19.CARACTERUL
  • 20. CREATIVITATEA
  • 21. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt*
  • TIPURI DEITEMI 5
  • 22. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA
  • 23. RELATIILE INTERPERSONALE
  • 24. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE
  • 24.1 Comportamente pro ,i antisociale
  • 25. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR*
  • TIPURI DE ITEMI 6
  • INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE
  • BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

Personalitate 16. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11. Senzatia * 3. Reprezentarea * 20 17. Personalitate* 16. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.4 4.1 Personalitatea ca sistem 15.2 Procesele ~i formele memoriei 7.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.2 3.1 Atitudinile sociale 25. Aten tia 10.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6. Gandirea 6. Afectivitatea 12.3 3.1 Latura dinamico-energeticii 17. Relatiile interpersonale 23. Procese psihice cognitive senzoriale 3.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.3 Clasificarea proceselor afective 12.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.2 Procedeele imaginatiei 8.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1. Persoanii. Lim baj ul : 40 9.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.6 21.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele.1 11.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.1 Definirea psihologiei 1.2 Clasificarea deprinderilor 14.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Imaginatia 8.2 13. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.CUPRINS Introducere in psihologie 1.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.4 11.1 Individ.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.1 Imaginea de sine 22.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. Creativita tea 20.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.2 Statusul ~i rolul. Deprinderile * * 14.2 Structura caracterului 19.2 4.2 Formele atentiei 10.2 11. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.4 21.5 Metodele psihologiei * 12. comportamente 95 12.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7. Personalita tea 17 15. Temperamentul 17.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19. Comportamente pro ~i antisociale 24.3 Functiile limbajului 9. Persoana. Perceptia* 4.1 13.3 21.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19. Individ.3 11.3 Proprietiitile reprezentarilor 5. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.4 Tipologia gandirii 18. Formele motivatiei Optimumul motivational 25. Motivatia 11. Baze metodologice 6 1.4 13.2 Verigile functionale ale limbajului 9.5 13.5 Memorie ~i uitare 21.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.3 Relatia valori.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Conceptul de creativitate 20. atitudini.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18. Memoria 30 7.4 Rolul proceselor afective 13.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.3 4.5 21.indicatori ai comportamentului social 23.2 Clasificarea aptitudinilor 18.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.4 4.3 13.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.2 21.1 3.1 21. Caracterul 19.2 Modele de personalitate 4.

.5 Introducere in psih.5 Definirea psihologiei Principalele momente.~..2 1.i~ :..i:....~..3 1.4 1.ologie 1. Baze metodologice 1.:\.. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".1 1.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ . Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.\.'r ki..::..":.

Taine. O.) sustine primatul partii asupra intregului. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. b. Bain.~tiinta conduitei". in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). Asociationismul (AI. John Watson.~tiinta despre suflet". C. inchisa. Jung. Psihologia c1asicii (1879 . H. 0 ~i procesele sistemul psihice. e. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. Astfel. d. precum: a. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. James. Watson. Th. comportamentale. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). Philipp Schwarzerd.n. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. W. considerii con~tiinta 0 fictiune. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Kohler. 1.6 I. inteleasa ca 0 lume interna...) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. deci. W. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. (P. 2. Mai intai medic. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. 0 inventie purii a filosofilor. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W." Psihologia este . a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. etimologic. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879).) apare . Introspectionismul (w. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. VI-V Le. Skinner etc. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Ach. 1904-1920). astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. A. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Adler etc. precum ~ipersonalitatea. la Leipzig. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat.. BAZE METODOLOGICE 1. Wundt etc. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). Janet) Din punct de vedere istoric. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. a fenomenelor ~i a conditiilorsale".) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. psihologia inseamna . Lipps etc. F. directii. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. Koftka. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor).~tiinta a vietii mentale. N. (w. Gestaltismul (K. Caracterul organizat al psihicului este innascut. Psihologiareprezintii . activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. formal. 3. fiind lipsitii de un suport faptic. c. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. B. structurile fiind date. ea se mentine la un nivel speculativ. Freud.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. Behaviorismul (J. reprezentariJe ~igandirea. Psihanaliza (S. iar dupa aceea fizioJog. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. teorie. Fondatorul curentului.sIar~itul primei jumatiiti a sec. Thornidke. aceasta putand. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. Ed. In acela~i timp.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). studiu. Dunker etc. iar la un nivel superior este gandirea).PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E.

0 stare de necesitate. omul este personalitate. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia.A. lumea extern a . b. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. 3.buna sau proasta dispozitie ete. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). simple care includ 0 singura secventa.) ~i na~tere. f. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. complexe. Sigmund Freud. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. b. rolul acestuia. 2. de cunoa~tere. imaginatie etc. Stadiul psihicului senzorial elementar. la nivelul caruia se 1. de a simti. subiectiva. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. intentionate-voluntare. neintentionate-involuntare. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. Leontiev etc. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. psihice (gandire. de descarcare-eliminare. multifazice. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). durabilitatea. nivel de creativitate etc. un mod anume de a fi. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. gandire etc. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. Dupa gradul de complexitate. iar ca • 1. memorie. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem.imaginea senzoriala a stimulului. Prin psihicul sau.ca reactie la psihologia introspectionsitii. 2. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P.actioneaza ~ise conduce 3. etapa optimului functional (25-65 de ani). exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a.dintr-o data. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. depind atat de schimbarile din mediu.Psihicul este 0 functie a c. actiuni. ale omului cu realitatea concreta.se dezvolta ~ise care se dezvolta. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. care includ 0 serie de reactii. Stadiul psihicului con~tient. f. subiective. coerenta. organismelor animale care poseda sistem nervos. cat ~ide conditiile interne 2. substratul material . Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. psihologia contemporana a. care. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. de igiena corporala. la (con~tientasau incon~tienta. El ii asigura trasaturi. care ne particularizeaza. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. La omul concret. 3. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. conditionat.i caracteristicile sale In definirea psihicului. prin conduite care de a gandi. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. care distinge 4 faze: este reflex. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. triisiituri de cresc. neconditionat. omul cunoa~te. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. instrumental-rezolutive. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. la stimulii exteriori. al gandirii senzorio-motorii. ultima treaptii a 3. urmate de aparitia solutiei pc a. aptitudini. 1 1. N. omului adaptarea la conditiile mediului. predominand reactiile inniiscute.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. interne (perceptii. Janet. voluntar. are fiinta bio-psiho-sociala. reprezentiiri. directe. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. respectiv fiecare om este unic.). erotico-sexuale. in care persista in timp. de ~coala behaviorista. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. sentimente. d. El se manifesta prin procese functional. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. 0 componenta emotional25 de ani). Termenul de personalitate provine din Iimba latina. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. activitati). ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. afectiva. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala.). ca filogeneticii. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. care se declan~eazape baza unei deliberari. nea~teptate.) ~i a laturii externe (reactii. de orientare-investigare. eaci. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. instrumentala.3 Psihicul . In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. Stadiul psihicului perceptiv. biologicii ~isociala. in plan metodologie. care se formeazii. sistemului nervos. H. N. copiii mici seamana foarte mult intre ei. particularizarea. Wallon.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. specificiiomului. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. Fondatorul psihanalizei. Stadiul intelectului.· 4. pentru noi. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. exista comportamente: . de a actiona. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. declan~areareactiei). deci ca fiintiibiosociala. 2. ne arata ralul instrumental.

Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. in momentul respectiv. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). Alfred Adler. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. care admite notiunea de incon~tient dinamic. care stocheazii informatiile. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. specifice incon~tientului. Cunoa$terea omului (1927). Alfred ADLER (1870-1937) . dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. are 0 puternica motivatie incon~tienta. creatoare ~ianticipativa. de vointa. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. mancatul etc. achizitionand informatii. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. ele fiind reciproc convertibile. ci 0 stdinsa interactiune. Astfel. ea fiind sustinutii de motive. in caz contrar. R. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. mecanismele antiredundante. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. de autoreglaj voluntar. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. ~i cu propriul organism. Ele sunt. stiiri afective. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . uitarea de nume etc.4 Ipostazele psihicului ~iirela. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. Memoria. elev dizident al lui S. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). Pe parcursul vietii.~ 8 1 1. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. de imaginatie.). ciici. Medic ~i psiholog austriac. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. PSihologia $colarului greu educabil (1930). admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. de fapt. Freud. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient.. dar contribuie la con~tiinta. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. deoarece la fel de important este ~i limbajul. Totodata. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. intervine imediat analiza con~tienta.~tiintii"). a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. pulsiuni sexuale. concretizat prin functiile de cunoa~tere. ganduri ~i dorinte ascunse etc. interactioniim cu ceilalti. mersul. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. dar aceasta nu se reduce la gandire. Autor a numeroase lucriiri. de trairi afective. trebuinte. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. Copernic etc. H. ea indeplinind un rol conducator. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. desenatul. Sensul vie!ii (1933) etc. de orientare spre scop. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. il exploram pentro a-I cunoa~te. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. vise. tendintelor.

.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). Metoda analizei produselor activitatii. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema).E . Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. Acesta. Astfel. de informare. nivel de instruire etc. Dupa durata de parcurgere a testului. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). de atitudini ~i opinii. de interventie. subiect . raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare).5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. Dupa modul de desfa~urare.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. originalitatea ~i complexitatea.) ~i 4. b. lungimea membrelor. 2.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). sunt numeroase. exisHi: teste individuale ~i teste colective. noutatea. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit..R . 3. care cunoa~te doua forme: a. interpretare ~i de actiune. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. independente . sex. printre acestea: 1. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. Dupa obiectivul urmarit. pentru a reconstitui istoria ei.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). observatia devine autoobservatie. intermediare .9 1. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu.contine intrebari factuale sau de identificare. 2. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). structurata pe baza unor criterii logice. 4.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. 3. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. Dupa incadrarea in timp. pe un e~antion reprezentativ. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. de motivatie. Este introdusa in 1879 de W. Metoda convorbirii . efect.S . in care subiectul sa se poata exprima liber. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). in cazul teste lor psihologice. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. Ancheta pe bad de interviu .(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). inchise (Da . exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. forma ~i marimea capului etc. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. Cand este orientata spre noi in~ine. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. In continuare vor fi prezentate. sa fie sistematica. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. dependente . observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. 1 . de cuno~tinte. Dupa modul de aplicare.Nu). foarte sintetic. Metoda anchetei. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. 3. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). EI trebuie sa respecte cerinte. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. valoarea ~i utilitatea etc. Criteriile de clasificare.I . de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. 2. al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. Metodele au un caracter instrumental. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). mijloc ~i scop". Ancheta pe bad de chestionare . dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. exista: teste de performanta~i teste de personalitate.

cu evidenta. corp sau din lumea exterioara. dupa care apare incetinirea. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. b. Mai mult. . dorinte etc.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. scop. cunoaf. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. aceasta 0 transformare permanenta. informationale f. de fapt. ideal. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). 2. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. la nivelul clasei. este 0 constructie specific a omulai." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Instinct = comportament spontan.lienergetice intre organism ~i mediu. necesara. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. se intampla. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. In definirea psihicului. Notati observatiile in caietele voastre ~i. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). P. Intui{ie =. Adesea. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. Principiul organizarii sistemice.ltiinta~i alte ~tiinte. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. 4. psihologia de-a lungul unui an ~colar. De asemenea. Potrivitlui J. a vietii. pentru realizarea unei nevoi. Sartre).ltient sunt evidente in numar mic. adica ceea ce se intampla. 1. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. Principiul dezvoltarii. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. innascut ~i variabil. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. Identificati criteriile de raportare utilizate. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. mai pregnanta in primii ani de viata. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. efectiv. Timp de 0 saptamana. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Totodata este un sistem dinamic.li legi de dezvoltare. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. iar la final regresul. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. Functionarea acestui principiu arata. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. potrivit obiectului sau de studiu. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Ii ~LICATII 1. I. a libertatii de optiune.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Pradines. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. Princip~ul determinismului. chiar daca la nivel conf. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. 3.apoi. Piaget. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. a. legi de compozitie (organizare. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. 2. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. Intocmiti. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. 3. potrivit caruia exista: legi de functionare. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. analizati-Ieimpreuna cu acesta. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. psihicul reactionand intotdeauna unitar. structura) f. cel mai adesea.lte geneza lor. ignorarea acestui lucru. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice.li fenomenele au 0 determinare obiectiva.

3 3. * 3.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile .1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4..1 5.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" . senzatiilor .• .3 5.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4.1 3.•.11eprezentarea* 5.2 3.2 Legile generale alp perceptiei 4.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.2 5. Procese psihice cognitive senzoriale 3.. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4. Senzatia .3 Formele complexe ale perceptiei 4.5Perceptii denaturate 5. Perceptia * 4.

separat unul de celiilalt.). deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. auditive. in intuneric. Recent. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care .). are un domeniu vast de preocupari (medic. legea selectivitatii. sunt componente ale campului de con~tiintii etc.•.. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860).. de fapt. insa. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. Filosof ~i psiholog german. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. ele se afla in interactiune. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. este ambiguu. chinestezice etc. In diferite lucriiri de specialitate. Astiizi. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. gandire. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. adica intai intra pe scenii senzatiile. in realitate. gustative. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). olfactive etc. trasaturi de caracter. ci ~i noaptea.. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. perceptia ~i" reprezentarea).) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. durata ~i tonalitatea afectivi'i. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. legea constantei perceptive. pe baza cuno~tintelor anteriQare. adicii procesele cognitive senzoriale. la solicitarile externe ~i interne.. nivel de creativitate etc. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). a timpului. procese cognitive superioare (gandirea. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. legea contrastului senzorial. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei.). in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. Nevoia de adaptare a organismului uman. afectivitatea). Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. pentru a u~ura intelegerea acestora. profesor de fizica ~i de filosofie). in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale.a. 2. independent de' semnificatiile lor. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). matematician. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. spre deosebire de procesele psihice. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile.d. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. olfactive ~i cutanate).) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. imaginatie. functionand simultan.m. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. apoi perceptiile. vointa. legea adaptiirii. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. printre care se numarii ~i perceptia. gandirea ~. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. aparent simplu. surzenie etc. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. dotat cu mecanisme de autoreglaj. chinestezice. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana.. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. auditive.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. •. Prin psihicul sau omul reu~e~te. motivatie etc. nu furnizeaza informatii specifice. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. buna sau proasta dispozitie etc. memorie. a mi~ciirii etc. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. anticiparea etc. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial.). Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii.). urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. perceptiile ~i reprezentiirile. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. Aceasta clasificare lasa. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale.

se pot aminti Imaginatia (1936).. Fiinta. obiect). memorie ~iimaginatie. reactionati in diferite situatii. privim un obiect putem sa descoperim detalii. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. formate in pr:ezenta obiechllui. esteo imagine complexii. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. poate fi modificatii unitarii. repetate a obiectelor. 3. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). pe de altii parte. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. cu interes $i pentru psihologie. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. insu~irile caracteristice). reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. I. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. voluntar. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. iar. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. . Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. Astfel. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. Schita unei teorii a emotiilor (1939). Prin reprezentare. decizie $i executare a actiunii. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. Astfel. sau estomparea altora.este yorba de gandire. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. simNi. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. ~PLlCATII 1. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. omul se desprinde de "aici ~i acum". in primul rand ca fiintii con$tientii.13 informatia nu este prezentii. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual.. reprezentare §i psihic. sintezii senzorialii). Printre lucriirile sale importante. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. ceea ce presupune reflectie. Prin natura lor. rol care a fost contestat ~i de William James.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. se constituie insecundarii baza senzatiilor. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. cat ~iin starea de somn.si neantul (1943) etc. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. ::>. Procese cognitive superioare -'--~ . 2. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. insu$iri care nu au fost observate anterior. analizatorilor). deliberare. aqiunea directii a stimulilor asupra r. in timp ce dad. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare.

ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. problema senzatiilor a starnit vii controverse. asperitatea obiectelor. mai pura). Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact.).§i. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. ci mai continua cateva miimi de secunda.realizeaza prin intermediul senzatiilor. in limb a latina. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei.r '" 14 II i ! 3. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. tensiune. luate separat. ale obiectelor ~i fenomenelor. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. vor fi integrate In procesele perceptive. In psihologie. la un nivel general. in mi§care. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. In realitate. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. iar cele neperiodice produc zgomote. impresiile noastre despre temperatura etc.. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete.proprioceptive. sunt proprietatile unor obiecte. _. mecanici etc. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. 4. gustativ. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. integrandu-se acestora. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. . duritatea. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. depresie. 2. C.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. 3. cu sursa In mediul intern. dar rareori omul Ie realizeaza separat. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. 4. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. Senzatiile cutanate' (cutis. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). A§a cum rezuIta din definitie. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. stimulii lor fiind substantele volatile. gustative etc. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. fata de noi. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. cu atat culoarea este mai saturata. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. Senzatiile. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . SENZATIA . Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. vioara etc.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. neplacere etc. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". auditiv etc. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. 3.). auditive. forma undei care da timbrul. culorile. care I§i au sursa In me diu I extern. de aceea. 3. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. sonori. frecventa care da iniil(imea sunetului. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. 2. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. * 3.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . obiectele. ele neavand existenta de sine statatoare. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate.. insu§irile nu exista In stare izolata. interoceptive. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare.1 Definirea . ci cu 0 anumita intarziere (100. 3. pe buze $i pe varful degetelor.

el nu e sesizat.verdele . la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). ele contribuie la reglarea apetitului. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. legea pragurilor absolute.. a pasivitatii. Weber ~i G. atunci intensitatea fizica a stimulului. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. Potrivit acestei relatii. necesara pentru a determina 0 senzatie. viata oamenilor era dirijata. sete. 0 relaxare generala a activitatii. 7. E = excitantul. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. Fechner. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. legea semnijica(ie. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. despre mi~carile capului pe verticala. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi." (Testul Luscher) . avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce.T.). acru. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. Astfel. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. (.instinctiIl de conservare. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora.itmul stimulului. sensibilitatea fata de stimul cre~te. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). acesta nu a fost direct stimulat).multan (evident mai ales in cazul culorilor. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. avand tonalitate afectiva.v ~i un contrast s. numite legi ale sensibilitatii. legea contrastulu. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). este mai mica ~iinvers. legea adaptar.4 Legile sensibiliti. despre mi~carile de rotatie. in tendoane ~iin ligamente. 3 3. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. ci cu logaritmul acestuia. calm.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. sarat ~i amar. 8. H. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. Albastrul este deci culoarea calmului. daca exista 0 relatie de concordanta. eel mai bun contrast este galben ~inegru). este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . Exista un contrast succes. greata. unde S= senzatia. obscuritatea ~i lumina. fizicianul german G. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. Daca este foarte slab. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). Senzatiile organice sau interne r. 5. sellZor. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. "La inceput.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. iar K ~i C sunt constante.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. a metabolismului ~i a glandelor. culoarea complementara . slabiciune etc.. In corelatie cu senzatiile olfactive.. vizuale ~i termice. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. sensibilitatea scade. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . 6. ) Noaptea aducea pasivitate. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei.

stralucire. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5.. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Notati. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. In sensul unei probleme.'= organ de simt. Zona centrala (componenta cerebrali'i). La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. 6.-----. Acest traseu nu este continuu. comparati concluziile obtinute.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor.. In concluzie. sunt rezultatul interac!iunii. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. al unui fenomen etc. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului.r~ . Calea aferentii. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. inclusiv scoarta cerebrala. necesare. Potrivit cercetarilor realizate. . in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". concluziile obtinute. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Timp de 0 saptamiina. relativ stabile ~irepetabile. Radu (coord. Receptorii sunt in permanen!a activi. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente.. receptorii sunt determinati genetic..-". I. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). cale aferenta. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. . ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. de la toti receptorii. directa In generale. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos.). a desemna organele de simt periferice. de forra. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. care reprezinta sectorul intermediar. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. lntensitate = stare a ceea ce este intens. '11 __ . 400 mil. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) .~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. Celulele receptoare (aprox.e sistemului nervos central).). In caietele voastre. Calea eferenta. Sub actiunea stimulului adecvat. biti/secunda. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. proportional cu intensitatea stimulului. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. EdituraSincron. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil.. prelucrare ~i stocare a informatiei". Din punctul de vedere al particularitatilor functionale._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. grad de tiirie. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. •• . Informatiile senzoriale. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. apoi.

. presupune.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea.) afirma primatul intregului asupra partii. se formeaza perceptiile. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. el posedand calitati proprii. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. predeterminat. PERCEPTIA* .proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. Educational Psychology (1913-1914). dar. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt.. THORNDIKE (1874-1949) . adica include atat insu~irile importante. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. O. de semnificatia functiei pe care 0 detine).).1 Definirea . astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei).aeste directorul ~colii). ireductibile la parti/elemente. la datele initiale. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt... Intr-o a treia faza. a unor informatii despre particularitatile. . Realizarea procesului perceptiv. 4.. contrast etc. Psychology of Wants (1935). reprezentarile ~i gandirea. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Psiholog american ale carui cercetari s-au . Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. H. temperatura.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. cantitativ ~i calitativ. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. Ca ~i senzatia. Ulterior obiectul este interpretat. in totalitatea insu~irilor concrete. structurile fiind date.ase deschide brusc. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". Deseoperirea stirnulului. Kofika. in ambianta. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. detaliile obiectului .produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. in realitate. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. de asemenea. ci auzim soneria ceasului. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. Baine. Primul nivel este cel al perceptiei. a discrirninarii. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. . Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. Edward L. vedem obiecte care au diferite culori etc. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. Human Learning (1931). persoana care a deschis u:. atunci perceptia este clara ~i precisa). pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. .i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. nu vedem culori separate de obiecte etc. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Experimental stadies (1911). 0 durata temporala. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. Prin urmare. ca act de sesizare a realitatii concrete. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura).). . Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. W. euloare etc.4..i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. Astfel. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. La un moment dat u:. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. de experienta anterioarii. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. iar un nivel superior fiind eel al gandirii.a clasei). Dunker etc.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. Pornind de la ele. atunci apar halucinatiile). de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. 4 1.Asocia(ionismul (Al. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor..Gestaltisnru/ (K. intre senzatii ~iperceptii.axat pe inteligenta animalelor.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul). subiectiv :. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. cat ~i pe cele neimportante. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . Ca ~i senzatiile. precum orice proces.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). Wundt etc. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. . Interest and Attitudes (1935) etc.) afirma primatul parpi asupra intregului. dar.influentat pregnant pedagogia americana). Ebbinghaus. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare.

marime. determina. dimensiuni. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). constantei marimii obiectului. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. 4. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. 2. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. fie la halucinatii. . Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). 3. deci reflect a in mod adecvat realitatea. relief etc. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. formelor etc. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. aceste legi functioneazain interactiune. interesul pentru 0 persoana. in anumite conditii apar" denaturari. in campul nostru vizual.apare ca invariant).2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun.intr-o multime de persoane necunoscute. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. implicand limbajul. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. sistemul socio-cultural. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari.devenindfondul 4. 5. la stadiul unei activitiiticomplexe. sistemul biologic. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. adiciiea devine observape.4 Observatia .5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. cu ajutorul viizului. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. termenul de iluzie. s ucc es iune. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu.3 Formele complexe ale perceptiei 1. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. Spre exemplu. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . Perceptia spatiului. cosmic. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. tactului ~i al auzului. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. cele mai.. motivatia etc. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. 4. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. atentia. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei.vorbinduse despre constanta marimii. chinesteziei. Oricare ar fi tulburarile care apar. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza).Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. astfel. Astfel. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. ca in garii. in limbaj psihologic. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. in realizarea lor.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. noi.astfelincat acesta. 3. 4. " Obsenatia se derule~ziiin timp. distante. 2. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. I. de~i nu apare in mod foarte evident. selectat. fata de el. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. a culorilor.dintr-un camp perceptiv mai vast. Perceptia mi~carii. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. 4 I . intr-un fel sau altul. pozitie relativa. actiunea mai multor legi: " 1. gandirea. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. orientate spre scop. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. apare necesitatea selectarii stimulilor. In desfii~urarea procesului perceptiv. obiectele par mai mici). Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. subiectul se comporta. Spre exemplu.4.d i s c on ti n u i tate. 4. simultaneitate ~idurata.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. Perceptia timpului. Iluziile perceptiv. vointa.intre anumitelimite. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. toate se leagii. Acestea pot avea cauze multiple.

comparati perceptia cu senzatia. in timp ce adultii. De asemenea. Precizati fazele procesului perceptiv. care nu corespund realitatii masurabile. IDenaturare= deformare. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. rand pe rand. La fel. care este • in realitate 0 figurii tripla. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. . aceasta inglobata fiind intr-. fiind de amintit. Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. in dauna obiectivitatii.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". "actiune") care prive~te actiunea. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . 0 tanarii. 4. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. in alte cazuri. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. 7. celelalte constituind fondul percePtiei. In aproximativ jumatate de pagina. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. Se poate.dupa aceea. dad este posibil). ~PLICATII 1. motivatia subiectului. utilitatea. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. Caracterizati. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. 2. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. in prima dintre figurile alaturate. Astfel. In cealalta imagine este yorba.o suprafata mai mica. sustine ca gasi 0 explicatie. egale. Pr. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta.apoi. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. se pot observa. pragma. variatia intensitatii stimulilor etc. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. de~i sunt egale. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. care par inegale.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. de mai sus. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta.agmatic = (gr. De exemplu. este cea a lui J. care se realizeaza cu ambii ochi. liniilor terminale. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei.-----1. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. vad aceste laturi ca egale. 6. in figura din dreapta. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. 0 Mtrana ~i un barbat. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. familiarizati cu figura patratului. 3. dintre fazele percePtiei. Piaget.lncercati sa descrieti (In scris. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. utilizand cele Invatate despre perceptie. 5. exemplificandu-le corespunzator. evidentiind caracteristicile perceptiei. falsificare. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). in primul rand. alterare. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. astfel.

In plan ontogenetic. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. completitudine). a casei parinte~ti. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. reproductive. funqionalitate. exista reprezentari: vizuale. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. REPREZENTAREA *. F~eud. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. Reprezentiiri picturale Neurolog francez.1 Definirea . compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. gustative. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. 5. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene.determina efecte fiziologice (atat perceptia. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. extensie. a invati'itoarei. in linie dreapta. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni). cu activitatea). un sens mai bogat). auditive.sunt fenomene intuitive.sunt procese de cunoa~tere. Imaginile mentale oferite de reprezentare. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). exista ~iurmatoarele deosebiri: . cu trairile afective. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. Astfel.perceptia se produce in prezenta obiectului.au un inteles. de telefon 265976. . " . In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). .. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. r 5. 2. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante).i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. DezvoWindu-se pe baza perceptiei. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. a acesteia.m 5. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. exista reprezentari: a. de telefon234 485. detelefon 245 678. b. bazate pe perceptii anterioare. precizie. obiectul. De asemenea. de aceea. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. . Malic Stefana are nr. Andru Vasile are nr. salt pe care il va realiza gfmdirea. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. printre care se pot aminti: 1. pentru a memora sau retine un text. de telefon 278 776. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. precis. se realizeaza cu ajutorul memoriei. DomeanuDaniel ate nr. Staicu Larisa ate nr. de regula. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. se poate preciza ca: .2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei.perceptia reflecta clar. dar ~i in starea de somn ~i. . se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului).sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. motorii. sa citeasca cu glas tare). . saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale.oanumita semnificape.. anticipative. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. reprezentarea nu este continuarea.

Dupa gradul de generalitate. 5. 5 5. formale. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. 3. Panoramizarea. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. succesiv. 4. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. 6. primare. grad malt de abstractizare. figurativitate. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). schematizand datele perceptiei. exista reprezentari: a. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. Acest caracter permite. de posibilitatea identificarii obiectuale. de creatie).i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. 7. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. 5. nu de reprezentiirile individuale. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. Pot detine 0 funetie eathartica. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. cu grad moderat de abstractizare. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . Dupa gradul de abstraetizarc. caracterizate prin familiaritate. Sistematizand. Autonomia. caracteristice. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. dintre elementele comp6nente. ci a~a cum ii este prezentatii.3 Proprieta. .4 Rolul reprezentarilor in cunoa. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. b. de inviitare. 4. care reflecta imaginea unor obiecte. de munca. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. discursivitate perceptuala etc. ci de cele sociale). Caraeterul social. exista reprezentari: a. exista reprezentari: a. fiind yorba. Potrivit definitiei de mai sus. Operatiyitatea. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. sub actiunea operatiilor gandirii. fiinte etc. In rezolvarea problemelor de fizicii. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare.21 3. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. u~ureazii operatiile gandirii. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. 8. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. detaliere pOOmijloace verbale etc. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. 2. adicii de detensionare nervoasii. 3. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii".construirea figurii -. discursivitate verbala. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate.pentru comportamentul individului. 5. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. generale. Figuratiyitatea.) .tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. 6. c. Permit orientarea noastra in spatiu. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Astfel. In special abstractizarea. de rezolvare de probleme. 9. caracterizate poo nefamiliaritate. individuale. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. 4. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. indiferent de tipullor. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. in primul rand. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. aici. spre exemplu. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. 5. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. spre exemplu. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale.. mecanicii sau de geometrie. conceptuale. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. cu grad inalt de abstractizare.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. Integra rea. in miisura in care imaginea. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. cat ~i . Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. J. b.pe care 11 va transpune dupa aceea. pe hartie. Permit "progresul" perceptiei. b. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp.

3). Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. 3. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta.. (. Structura sa nu este una definitiva. in comunitatea voastra. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare.Piaget. 1997. Moscovici (ed. in A. intelegere ~i stapanire a mediului social. 6. Neculau.ln realitate. Paris. Funcfie . 5. material ~i ideal. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. identificati daca apaqineti tipului vizual. a unor productii sociale. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie.~tiinW' a simfului com un. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici.. Reprezentarile socia Ie. 5. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. 0 reconstructie a realitatii. p. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". ignorand alte posibilitati. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. 1993.ea unui anumit proces sau conduite .) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. Psychologie sociale. 3. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo.. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. 361-362). "Reprezentari1e socia1e". "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. 6. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. PUF. dintr-un astfel de proces de 5 I. 4. ci in 'urma unor procese. perceptii. Ia~i..Psihologia copilului. in S.. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi.. Neculau (coord. reprezentari. EDP. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. 1969. suntem obligati sa Ie legam de ceva..) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. notiunile abstracte in imagini familiare. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala.p.. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. a reproduce un concept printr-o imagine. 4.4 7). nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere.p.. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . ~PLICATII 1. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. Polirom. Catharsis = purificare. anumite imagini. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. un proces de modificare a unei reprezentari sociale. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. categorii de gandire. 1.).. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. D. Aplicatie: Identificali. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. "Representation sociales". p. Psihologia sociala a campului social. Argumentati. 2.B. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. norme. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. interpretari. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. in Psihologia nr. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. Inhelder. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete.).Argumentati raspunsu1voshu. (. 7. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. In sens mai larg. 0 refacere. 2. convingeri.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre.. auditiv sau verbo-motor. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie.58-59). o . ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. Poate fi yorba de idei. "Fenomenul reprezentarilor sociale". eliberare de 0 tensiune emotionala. Astfel. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.). ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. A compara deja inseamna a depicta.(.

. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. exersare ~i aplicare. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. . Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. Itemi obiectivi . DA 6. Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. NU 5. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. pe durata parcurgerii acestei discipline.•. DA _ raspunsul este negativ. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor.deoarece reflecta doar insu~iri separate. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. . 2. . Senzatiile sunt imagini primare. diferite de activitatile de invatare curente. cuvant. in timp ce ceilaHi raman in fundal. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor.. . . NU 8. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.).rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. raspunsul este negativ. adevarat/fals. 2. . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. . Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. In acest sens. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. . prezentei acestuia.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. . care pot fi: . respectiv intelectivoperational a.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. .relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. Hemi subiectivi. se of era date suplimentare. simboletc. transfer etc. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate.r. . iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. 3. . a~a incat nu 0 poate preceda. evaluare. pe langa eforturile de invatare. acord/dezacord etc. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. precum placut/neplacut. care pot fi: . sinteza. NU 4. NU 7. NU NU 3. acord/dezacord etc. esentiale. indicii. in acest caz specificandu-se acest lucru). anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. adevarat/fals.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. Obtinerea unor rezultate bune presupune. constituind fondul perceptiei.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. sugestii etc. presupunand in formarea lorperceptiile. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. numar. Itemi obiectivi.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. .mrm.

de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. conturarea speciala a unor elemente. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. . in' acest caz. A.4).atlt senzatia. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. ca 0 conditie cu caracter de lege. Corelali B. adevarate coloane. cat ~ide detaliu. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d .5) 3) imaginea sa este bogata in continut. referitoare la aces tea. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. 5) prin dubla sa natura. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. cuprinzand atat insu~iri semnificative. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. 5) potrivit ei.. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. Corespondenla ~-se f~ba. 3. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. alci'ituind0 imagine unitara. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. calitate. 1.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b .l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. A. c: 1). a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale.ulului ~iintensitatea senzatiei. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. . e:l) contrastul cromatic etc. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. concrete ale obiectelor ~i b: 3). iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. . reglatoare a cuvantului. functia a: Z). a) B. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale.~lllllJ1ia!ll}mit.potrivit legii adaptarii.. c:3). in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. ci in interrelatii complexe. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. durata ~i tonalitate afectiva asociata.7) fenomenelor. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. 2.7) interesul pentro obiect. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa.

:/~:.:::. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.i.• .•. .:-:-:.4 • ~ tu . ·· :V r.· . 7...•. Memoria 7.2 Procedee1e imaginatiei 8. .~_ . b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .2 Procesele "i '!.'lt..oril me~oriei.::r·/i"".-.~ '" ::::''. ~%i'" I ~L..•. ~." ..irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".4 Factorn.<" IW ..4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.. fonnele i memoriei 7..-:~.1 6.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8..':"-' iil@j]}1l. ~ -'. ·I!·. Imaginatia 8.. Gandirea 6.3 6.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.':':::::::::::.'J 'I·'.3 Calitat.: .25 Procese psihice cognitive • superloare 6.5 Memone ~l mtare· 8. ~. ·.le/ind~at.• . .. "i!r-".· .2 6... .j.

Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. Howard GARDNER . Guilford. continuturi (4): comportamental. The Unschooled Mind: How etc. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. principii. P.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. .. transformiiri ~iimplicatii. de "aici ~i acum". J. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. gandirea se apropie de inteligentii. continuturi ~iproduse . de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane.produse (6): unitiiti.operatii (5): evaluare. sub forma notiunilor. Q. ca: . interpersonalii ~i intrapersonalii). conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. Psiholog american. sisteme.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. psihologul elvetian. (1943-) &. format din trei componente: . care impreunii se imbinii. influentat deJ. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. psihologul am'erican. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri).. trecut ~i viitor. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. cauzale dintre ele. stadial. naturalism. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. . ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. muzicalii. Thurstone.r I I 6. logico-matematicii. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. din punet de vederestructural. spatialii.sistem de notiuni. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. Guilford . de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). simboljc ~i figural. pe rand. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. relatii. Psihologul american. In aceastii acceptiune. gandirea poate fi definitii. esential. diferite intre ele. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. de la particular la general. In anii '90. cu dezvoltare proprie. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. in timp. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. gandire convergentii. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. Astfel. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Analizand inteligenta. al acesteia. de control asupra celorlalte procese psihice. GiNDIREA &. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. care este strict legatii de prezent. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. chinestezicii. P. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. Prin aceasta. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. accidental la general. c1ase. judecatilor ~i rationamentelor .. gandire divergentii. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. legi). dimpotrivii. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. in prezent. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. semantic. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. ci mai muUe. Howard Gardner.sistem de operapi (tatura relationalii). Jean Piaget. necesar.a insu~irilor comune. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui.1Definirea . integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. dobandit. Spre deosebire de perceptie. . Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. Piaget~i L.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii.

este opusa vascozitatii gandirii). euristicll. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. generalizarea. 1. b. in evantai. la formarea de re!ele semantice. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. din elementele sau insu~irile sale. desprinsa de orice conexiune intuitiva. intreg. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). inscrise intr-o logicii naturalii. ramanand in minte numai idee a. Se poate realiza: spontan. reflectand legitatile realitatii. este 0 operatie de descompunere. considerate neesentiale ~iaccidentale. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. nefiind imagine. In!elegand diferite obiecte. . permitand intrarea in posesia definitiilor. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). b. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu.disponibilitatii. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. propozitii. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. notiunea propriuzisa. Realizarea ei se baze.27 Pomind de la modelul de mai sus. dar niciodata reductibile la concretul singular. a cautarilor ~ia transformarilor. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). in minte. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. 2.interpretarea. atunci el face parte din categoria respectiva. in mod necesar. indiferent de datele statistice existente. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. B = pasare. actional ~i afectiv. 1. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. analiza.nte. inductiva. Gandirea ca sistem de notiuni. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. 2. in timp sau discursiv. care pierd orice legatura cu imaginile. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. a unui obiect. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. algoritmica.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. sintezll. a. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d.date izolat. a unui obiect). notiunea este totdeauna generala. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. Operatiile fundamentale sunt: 1. b.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. principiu. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. saradicioase in continut. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. 4. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. 2. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. rigide sau labile. abstractizarea. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. ~tiintifice. ce consta in reconstituirea. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. dar neimplinitii sub aspect deductiv. in interpretarea ~i explicarea realului. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". 4. 6. fapte ~ifenomene. concrete. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . 5. . solutiilor in unitatea de timp. unde tendin!a este de a presupune ca. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. C = animal. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. Fiind un integrator categorial. empirice. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. a opiniilor. la ob!inerea rezultatului preconizat. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. in mj. 3. nu se aseamana cu obiectu!. mai apropiate de concret. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. explicarea ~i teoretizarea. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. D = fiinta). fiind trait subiectiv. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. dintr-o data ~i treptat. Prin factura ei. abstracte. 3. principiilor ~i a legilor generale in analiza. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. 2. comparatia. notiunile pot fi: a.

pentru ce?".actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. ce urmeaza 0 linie deja trasata. dar. pe intreg. se delimiteazii tipul de gandire: a. cu subestimarea detaliilor. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. acestea pot fi: a. solicitata de problema. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. fiind yorba de creativitate.perceptii. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). Rezolvarea 3. 1. 5. b. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. intuitive. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. sintetic. se delimiteaza tipul de gandire: a. iar dacii problema este noua sau complexii. se delimiteaza tipul de gandire: a. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. pe disocieri succesive. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. principiile. . .scopul problemei sau starea finala. verificarea. care este 0 etapa foarte importanta. analitic. reprezentari. reformularea sau simplificarea problemei. cat ~i educational. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. legile. recurgand la solutii model incarcate de logica. test·area ipotezelor. 2. 2. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. pe sistem. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). 3. desprinse de arice suport intuitiv. se vor utiliza strategii euristice. intuitiv-concret. a opera adecvat cu notiunile. b. divergent. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. b. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. permanent. a rezolva probleme. bazate pe metoda de incercare-eroare. b. Problema se define~te prin trei elemente: . ce lasa libera imaginatia. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. b. imagistic. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. bine definite. convergent.starea initiala sau punctul de plecare. cum. mai ales. abstract-formal. pfoblemele pot fi: a.~em- &. pe imagini sau scheme figurale .slab definite. a structurilor logico-simbolice. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). bazandu-se. Pe baza raportului analitic-sintetic. operand in profunzimea lucrurilar. 2. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. c. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. solicitatii). reluarea demersului cele a~teptate. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). 4. . Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. In functie detipul de gandire dominant. prin centrarea pe detalii.

4. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. astfel. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. c'.• Multifazic = realizarea simultana. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. 5. rude). La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". dezavantajos pentru persoana in cauza. in mod concret. comunicare afectiva cu se~enul. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. Saltulla concluzii .. 8. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. strategie euristicii ~i fnfelegere. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. aparand predispozitia spre e~ec). Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Personalizarea . numite ~i distorsiuni cognitive.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. 196). 2. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic.. in paralel. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Argumentati. 2. rude.ii.evidenta. argumentati ~1 6. p. Deformarea selectiva . Reversibil = care se poate produce intr-un sens. tip are de interpretare a propriei persoane. Comparati sinteza cu generalizarea. 1996. 10. Judecatile realizate de catre parinti. prieteni.•. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. "totul". 6. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. 7.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. dar ~i experiente ulterioare. dar ~i in sens invers. I.. al unui proces de gandire. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. neincredere in sine ~i in ceilalti. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. ~PLICATII 1. in general..Se refera la situatiile in Gare.. pentru autoevaluare. evaluarea altora sau a unor situatii. b. ~i modul de existenta a 5. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. devenind. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. nivelul de aspiratie. 4. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . a mai multor etape distincte din derularea unui proces. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. la lipsa increderiiln sine. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. ca modalitati de operare a gandirii. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. Gandirea in "alb ~inegru" . asupra situatiilor de viata sau a societatii. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. Psihologie generalii. 3.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Cosmovici. ceea ce conduce la descurajare. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . asupra celorlalte persoane. Aceasta gandire a lui "ori . evitate generalizarile rara temei. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii.. profesori etc.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. Polirom. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. "de fiecare data". Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare.. pnvire la esenta. Ce se poate face? In primul rand. "niciodata"." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam.. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. In aproximativ 0 pagina. C~ 'd reapta. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. centralitatea 9. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. Utilizarea lui "trebuie" . simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. IEmpatie = rezon~nta. a unor categorii extreme. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. cauza. specificand caracteristicile acestora. "Trebuie sa fii cel mai bun". a realitatii prezente sau viitoare. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. partial sau final. cum pot fi remediate acele deformari. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. Conceptul este un produs specific gandirii. ori . lucrurile sa fie gandite nuantat. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i.Este yorba de a utiliza. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. respectiv cele mai des intalnite. Suprageneralizarea . in general. 3.spre ace a~l punct. acesteia In sistemul psihic uman.29 •. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv.

Fiziologia sistemului nervos (1866). este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. inferente. memorarea poate fi: a. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). practic. propozitie). 5. respectiv fixarea. cuprinzand imagini. ducand la 0 invatare formalii. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". de asemenea. Seeenov). piistrez.. memoria este implicata in prezent. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1.incluziune. efectuatii in lipsa intelegerii. in toate fazele. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. . de interesele celui care memoreazii. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez.unei bune piiqi din experienta de viatii. Memoria este un proces psihic activ. este inteligibila. Prin valoarea sa adaptativa. Henri Bergson. cuvinte. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. de gradul de cultura etc. Chiar daca. reactualizez). Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. de subordonare . Un celebru filosof. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. memo rare a poatefi: a. proces psihic complex. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. de asemanare . a experientei sub forma de amintiri. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate.. Formele memoriirii: 1. desta~urandu-se. . memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. sunet. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. meeanica.2 Procesele . asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. b. trairi afective. cu un caracter situational sau contextual. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. 4. idei. mi~cari ~ideprinderi. Gratie me~oriei. De fapt. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. intelegere ~i rezolvare de probleme. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. este seleetiva. a scopului. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. este mijlocita. considera. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. inteligibil.1 Definirea . Emil DuBoisReymond. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. seleetiv. din punct de vedere structural. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi.contrast. 2. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. eajoacii un rol important in achizitionarea . tarii care viata psihica a omului ar fi. Dupa prezenta sau absenta gandirii. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. este situaponala sau eontextuala. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. conserva. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie.7. Memoria este functia generala. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. de varsta. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. Dupii prezenta intentiei. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860).i formele memoriei Memoria. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. voluntara: este subordonata intentiei. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. Astfel. MEMORIA 7. Ea are un caracter multimediat. a efortului voluntar. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. Totodata. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. Medic rus. 2. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. nu este persistenta in timp. nu numai cea vie. este organizata logic ~i sistemie. creativitate. 3. pastrez. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. selectiv ~iinteligibil. fiinta noastra psihica. Continutul memoriei este divers. este aetiva. intreaga materie. 6. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii.imposibila. incepand eu intiparirea. M. gratie careia omul inmagazineaz-a. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. Helmholtz (Berlin) etc. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. Eu-l. sublinieri. scopului ~i controlului deliberat.

Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. sa dureze pana la 0.logica. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. parcurge 0 serie de "statii" intermediare. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. de situatiile deosebite etc. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. inutile. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). 2. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. stocajul senzorial. In cadrul memoriei de lunga durata.foartescurt. concepte. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare.). senzoriala (vizuala. convingeri. scheme. se pot distinge: a. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. 3. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. in functie de conditiile concrete. b. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. memoria afectivii: material fumizat de emotii. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. cat ~iinvoluntar. ea are 0 importanta deosebita. auditiva.. Continutul ei.25-0. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. dar ~i de particularitatile de personalitate. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. atat voluntar.sunt memo.. inmmpinand deci rezistente. Dupa modalitatea informaponala preferentiala.b. inferente (argumente) etc. 4. redus. ci forme de memorare inegal productive. de conditiile in care a fost achizitionat. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. Dupa durata pastrarii. G. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. economica. eronat sau fidel. uneori toata viata. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. 2. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. deprinderi. operatii. atitudini. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei .' Intrucat ne realizeaza. ajuta sa operam cu informatiile curente. tactila etc. active. a1catuita din idei. simboluri. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde).in campulperceptiv). utile ~i altele nenecesare. atat timp cat este prompt sau lent. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. D. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). Intre formele memoriei nu exista o ruptura. de fapt. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). daca elementele sunt grupate. care face posibila perceptia. necesar. memoria semantici.ea fiind.rie operaponala. pana a ajunge in centrii din cortex. 3. daca se repeta de catre subiect.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor.deci ~i reactualizarea . memoria auditiva etc. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. localizabile in timp ~ispatiu. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. de experienta de viata a fiecaruia. memoria este: 1. distingem: 1. bine organizat. avea mai mult de 5±1 elemente. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). este preponderent voluntara. pasiuni. 7 . memoria episodica. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. sentimente.

utile. motivapa. precum: a. blocaje temporare). cre~terea interesului pentru informapile memo rate. necesare. care trebuie considerat 1.. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total).cantitatea de material pe care 11 putem memora. a informatiilor. Fidelitatea reactualizarii . 6. Promptitudinea reactuaUzirii .materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. 5.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. realizarea rapida a intiparirii.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. stabilirea unor puncte de reper. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. c. volumul materialului . starea de oboseala. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. scopul activitatii :viitoare. L.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. d. a neutiliziirii informapilor. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). gradul de noutate a materialului . de a Ie modifica pe cele existente. atitudinile. experientele penibile. Thorndike). A. starile emotionale negative. Astfel. o mare importanta are 1. nume ~i semnificatia unor date personale. aspiratiile. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. 7 7. .simultan sau secvential. uitarea situationali (lapsusuri. mobilierul.u~urinta memorarii. modul de prezentare .capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2.>i ca un fenomen pozitiv. 7.32 7. de a Ie corela cu altele. interesele. de a Ie reorganiza. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare.servate corect 0 lunga perioada de timp. pastra ~ireactualiza.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute.>i necesar. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). uitarea avand caracter selectiv.realizarea rapida. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. denumiri etc. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare..>tergerea urmelor asoclatIve. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. Factori subiectivi. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. e.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1.informatiile engramate sunt cOJ:). penibile. trebuintele. Ca fenomen normal. f. prin 1. devalorizate. stresul. Pentru adeppi reflexelor conditionate. 2. pozipa materialului in structura seriei . uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date.daca volumul informatiilor este mare. saniitatea. materialele omogene. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia.>i unitar). cu economie de timp-efort ~i de repetitii. precum: gradul de implicare a subiectului. Triinicia pistririi . repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc.>i srar1. Mobilitatea memoriei . oboseala etc. pe langa cunoa1. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii .cu cat acesta este mai ridicat. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane.>i informatii esentiale. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . se identifica ideile principale. Din pacate. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. h. 2.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. Factori obiectivi.inceputul 1. fapt care impiedica procesul reproducerii. insuficienta consoli dare in etapa memorarii.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. 4. fiecare acponand asupra celeilalte. lumina.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. Rapidltatea fixiirii .>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. Uitarea este un fenomen psihic natural1. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. 3. b. dar 1.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. . de efort voluntar adecvat. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. construirea unor noi cuvinte cu cele date. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. uitiim 1. vorbim despre fenomenul uitarii. Daca uitam informatiile neesentiale. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes.5 Memorie . 3. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. g.. eliminarea factorilor perturbatori etc. Volumul memoriei . G. Pentru a optimiza propria memorie. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice.r .3 Caliti. detaliile. precum: 1. suparatoare.

proceselor etc. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens.. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. Mnezic = referitorla memorie. in aproximativ jumatate de pagina. 8. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. Trecut = care· nu mai este actual.din timpul cares-a scurs. 1975.J~. d.aimulte fenomene. c. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra.100 "" . ~PLICATII . 211).amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. dupa care ritmul uitarii se reduce. chiar dacii dinamica lor se pastreaza.Memorie:ji uitare". numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. succint. Psihologul german.. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . 3.1I!iJ Interferenfa = intalnire. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. intampliiri etc. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. caracteristicile esen!iale ale memoriei. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. Descrie!i. actelor. Verifica!i corectitudinea lor $i. 6. 10.33 consumul de droguri ~ide alcool. Vo/untar = care seface con~tient. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. particularitatile de varsta etc. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. incruci~area doua sau m. ansamblul faptelor. devenita clasica. contributiile sale fiind reluate.alciituindun intreg organizat.p. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. Argumentati daca. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti.. M. apoi.. Ebbinghaus. deoarece intervine oboseala). repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). Principii de psihologie cibernetica. Ebbinghaus) 7 .5 = -= .. cu titlul .avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. expresiile pe care vi Ie aminti!i.. 9. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. b. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. de aproximativ 0 pagina. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii).. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. . in mare masura. in aproximativ IS randuri (±I). se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim.. Realiza!i un eseu. nota!i toate cuvintele. eviden!iati. "" % ]. adesea. 40 ~ 20 o . In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele.intre 5-20 minute. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. in cazul vostru. in teoriile contemporane ale invatarii. Pomind de la afirma!ia lui I. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. Semantic. H. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. 5. 11. propune §i utilizeaza (Despre memorie). 1. in cazul vostru. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente.iOO. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. de~i evenimentul a trecut. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. 7. Argumentati daca. apoi. Argumenta!i. 4. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. fie de 1-2 zile. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii.. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim..pana la anularea lor. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior. ratele de uitare sunt mai mici.in urmaunei decizii.

elevii i~i reprezinta fenomene. realizandu-se unitatea intre treeut. viitorul. in plus. Principala sa opera este Etica. pe euno~tintele anterioare. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. tipul "avarului" (HagiTudose) etc.). participa activ. ins a. neexistand 0 orientare precisa. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. Emotiile ~iatitudinile afective. Prin intermediul limbajului. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. de situatii etc. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. Aceste imagini. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. simtirea ~iactiunea altcuiva" . Dymond). Astfel.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. pe deprinderile deja formate. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. din povestirile lui Creangii. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. prezent ~i viitor. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. a limbajului. caracteristice unui grup de persoane. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata.este esential. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. a gandirii etc. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. (R. posibilul. IMAGINATIA . cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . iar imaginatia. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. gandirea are un rol important. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. Daca nu ar exista imaginatie. fiinte. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. in copilarie. ascultand expunerile profesorilor. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". Filosof olandez. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). terminata in 1675 ~i publicata postum. e. tipul "omului de prisos" (Oblomov). element.34 8. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. ele se bazeaza pe experienta anterioara. F. ciclopul. ~i'a In procesul imaginativ. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. balaurul cu ~apte capete. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Mai mult. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). la randul ei. obiectelor Omul. automobilul cu .). Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. Setilii etc. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat)..). Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. iar unul dintre obiecte are. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. principiu functional in situatii noi. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate.1 Definirea . Chiar daca primele discutii. centaurul. fenomene existente in realitate.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. liliputanii din povestirile lui Swift etc. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. imaginatia exploreaza necunoscutul. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii.). "lingu~itorului". pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. radiocasetofonul etc. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. b. 8. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. reprezentari sau idei nu apar din nimic. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc.

". du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. Personalitatea subiectului este puternic implicata. in actul imaginativ. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. insa se considera ca. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. intr-o forma deghizata. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. .000. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii.. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. Adler respinge aceasta functie a visului. ci de a adauga ceva nou acesteia. Se considera ca visul are caracter simbolic. Popular. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. geniu).. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. Astfel. In functie de gradul de activism al persoanelor. originalul). sustragandu-se gandirii logice. Ma ocup cu acesta . in esenta. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. creatoare ~ivis de perspectiva). ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. In functie de domeniul in care se manifesta. visul producandu-se in sfera incon~tientului. A. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. creatoare ~ivis de perspectiva). deci cu cat sunt mai originale. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. X). Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. Freud sustine ca visul este.). deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice..000. absurda (romanele lui F. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. exista imaginatie in domeniul istoriei. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. psihologiei. idei ~i senti mente inacceptabile. Spre deosebire de Freud. Experimental. pentru a alege din ele abia 1/1. De exemplu. literaturii etc. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. De~i are efecte relaxante. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. La nivel superior. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. deoarece imaginatia se desprinde de concret.35 8. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. imagini sau reprezentari etc. fraze intregi erau inlocuite. In scrisoarea sa catre Fet. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. Kafka). exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. reconstituirea modului in care se produce ploaia. Visul devine "paznicul somnului". crearea operei ~idesavar~irea ei. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. dinainte cunoscute. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. uneori. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). S. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. realizarea unei dorinte. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante.

simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior.cente pe care vi-l reamintiti. sau ca un animal care apare in vis sa fie. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). dar numai 20% sunt colorate.inrudit cu visul ~ireveria. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. creionul cu gumii. Visele pregnante. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. intens ~ipe care 0 consideram reala. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. absurda sau halucinatorie. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. sete. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. construiti. pe care ni Ie putem aminti. notati tot ceea ce va amintiti. inaccesibile in ordinea gandirii. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. care nu pot fi transpuse notional. premergi:itoare (adesea continuam a invata. explicarea ei. Totul devine intr-un fel posibil. 2. caricatura. "piidure". poate ajunge chiar sa se ridice. in primul rand. de fapt. Sentimentele se transforma. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. modificari ale ritmului respirator. ca forma a imaginatiei. . Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate.36 -. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). rar aparand cele tactile. neverosimila. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). in medie 20 minute. dureaza intre 3 ~i 60 minute. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. ). Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi.. In acest scop.. Incon:. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. F antasmii = produs al imaginatiei. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). constituind 0 experienta la care participam afectiv. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. cu ajlltorullor. G. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). nu-~i amintesc visele. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. senzatii interne (foame. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. acestea fiind indispensabile unei existente normale. ale expresiei faciale. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. in somn. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). dar careseapiieQ_n~tiimei. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. 4. miniatura. Dege{ica. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. ale batailor inimii. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. identificand procedeul prin care a fost obtinut. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. 0 persoana cunoscuta . Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. de fapt. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. nearisirea camerei etc. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. sa se poata manifesta. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte.$i). Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. in cauza. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. 3. anuntand survenirea unui aspect patologic. Visul. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. termice sau olfactive. "lac". In cazul somnambulismului persoana. dar au fost prin~i de politie. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. dereglari functionale interne (acestea. impresii din perioada imediat. Arhetip = termen preluat de C. nu insa foarte puternici (spre exemplu.). pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei.

sinteza..... comparare. .. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie.... rapiditate ~i observape (observatie).. imagine bogata In continut/imagine schematic a.. 4. . inteligibila....... ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. I [It':l!illr.. comparatia..aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii... ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere). cuvant. 2. nerelevant.... ... aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. poartii numele de ...perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor.. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii.. 5. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. analiza. abstractizarea.. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.. Activitatea perceptivii intentionatii..-. spre diferentii de cea animaHi... man.. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.-etG. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii... reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare. 6.. .. conceptuale......!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. 3... orientatii spre un scop.. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos. 4. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv. altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. mediata .. . selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv.. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. se define~te drept Spiritul de . formale mediul intern 6. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). observape Receptorul- .... Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii....riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii..primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.. 2... are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor.. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie.. ci presupune mijlocirea limbajului . Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara.. Perceppile .aceste douii caracteristici revin memoriei umane.. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii..... Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1... generalizarea etc. numiir.. Precizati douii dintre s:.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei... ascuns. ceea ce este slab. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.....37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ.--- completarea Cll anumite ---. . 7.... sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat. existente intre 5.. mecanica..nu sunt singurele caracteristici strict umane. logica in . 3.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii.este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu .....cuvinte adecvate contextului dat...

sinteza. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. a acesteia.). la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. dependenta de nivelullimbajului. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. lmaginatia. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. iar imaginatia. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. b. d. reprezentiirile sunt deja .reconstruclii operatorii".. Daca nu ar exista imaginatie.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. participa activ. ca proces de adaptare activii a. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. caracteristice. imaginalia exploreazii necunoscutul. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. c. a. intr-o anumitii miisurii. a. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. in linie dreapta. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. b. b. abstractizarea etc. imagine~ mentala are un caracter secundar. c. accesibila cotidian. neexistand 0 orientare precisii. c. Mai mult. a. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este.tratarea ~i creativii a omului. 1. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. deoarece imaginatia se desprinde de concret. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. imaginea caracteristicii fiind schematicii. b. c. i . reprezentarea nu este continuarea. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. Mecanismele limbajului. se oferii date suplimentare. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . precum ~ipunerea lor in relatii complexe. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. Ii 2. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. d. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. subiect (spre exemplu. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. salt pe care il va realiza gandirea.. ci in baza percepliilor anterioare. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. la randul ei. se poate vorbi de. Piaget. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. Imaginatia. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. Dupa cum sublinia J. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. Astfel. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). viitorul. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. Precizati formele imaginatiei voluntare.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. posibilul. Dezvoltandu-se pe baz percepliei.

:n~~.~ !t1 '''''1'. .4 9..3 9.'i L 4~ %W I I II ..'~'I~. x.1 9. g'·I¥"'.~i..i m.' . ~ 10." .l .-.. I'. <::'Ift1 'i ~ ~ :...J .- ..~.39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.~..~%f*" . .~~~·:U.~ .".. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '...5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10. 'I~ i riii .1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.. ~~..1tiei 10... '.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.' ry." '. Atentia .2 9.~.. [. 1\..2 Formele atentiei 10. ~ ~ '~ ~ ..~" .~~.( + ):. Limbajul 9....

ritmul vorbirii. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. mergand pana la construetia artistica. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. 4. periferic al vorbirii. gestic a etc. e. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. in cadrul 7.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. completitudine . . pantomimica. lumini etc.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. semnalul . fonatoare .40 9. problema constituind-o. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. persuasiva sau de convingere .entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. expresiva sau afectiva . LIMBAJUL 9. canalul de comunicare . fen om ene.~toarele elemente: a. uneori.3 Func. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. permite explorarea ~i investigarea realitatii.i caracterizarea Iimbajului. emitatorul.. apaetc. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. 2.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5.presupune asociatii verbale de efect..rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului.1 Definirea . 6.eel care produce ~itransmite mesajul. simbolicii de reprezentare . Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . termenii de comunicare. accente.. b. Cea mai simpUi schema de comunicare. in limitele unei arii determinate. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. de rezonanta . Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. ritrnica. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. de reglare sau de determinare . declan~eaza ~i se regleaza).cel care receptioneaza mesajul. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. Norbert SILLAMY 9.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. ludica sau de joc . codul. 9.corzile vocale fixate in laringe. in general.enta lorin aparitie. c. in acest caz.corectitudinea transmisiei mesajului. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. 8. b.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. cavitatea bucala ~inazala. semne grafice. de cunoa~tere . Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. ciocniri de sensuri etc.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. prin intonatie. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. fidelitate . pauze.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. In Iimbajul comun. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.de substituire a unor obiecte. ceea ce ele exprima ~icomunica. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . intre doua persoane. receptorul sau destinatarul .de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. 3. mimica. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. relatii prin formule verbale sau alte semne. d.. cuprinde urm. c. ca activitate.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. Forma de baza.mu~chiul limbii. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. de comunicare . buzele.

care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. de detensionare nervoasa. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. personalizate. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. afectiv. In ontogeneza. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. dobandesc semnificatie. mimica. in ontogenezii. catharticii . Initial. mimica. iar treptat. eliminiim neclaritatile. Treptat. Cu toate acestea. cu gandirea. ne precizam noua in~ine intelesurile. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate.este accesibil rara a se recurge la date percepute. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant.). personal. lent. reprezentarile ~i gandirea. cat ~ipe cea emotionala. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. prin verbalizare. tonatie. de regulile gramaticale ~i logice. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. Fiind fata in fata. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. explicit. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). complet ~i accesibil. ~ . la inceput.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. 2. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. rezultatul onstructiei mentale. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. accentul. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. in raport cu planul initial. 9. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. limbajul oral imbraca forma: 1. . ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. cuvintele nu spun nimic copilului. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. 9. rsonalitatii. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. sinteza. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. iar perceptiile ~i reprezenHirile. In cazul dialogului. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. 9 . prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. Totodata. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. dar ~i inimii. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). in special. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. comparatia. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta .4 Raporturile dintre Iimbaj . dar. relativ. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. ~i anume. pana la automatizare. Astfel. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. . Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. a capacitatilor intelectuale. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. elaborarea lui realizandu-se. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. notiuni. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. scheme Ie articulatorii se consolideaza. limbajul scris trece in limbajul oral. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. In combinatorica imaginativa. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul.limbajul contextual. imagini. b. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). La nivelul sistemului psihic uman. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ .41 unei dezbateri colective. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. incitand atat latura intelectuala. individuale. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. timbrul vocii. cu atat ii este mai bogat intelesul. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Noul. Astfel. sunt simple sonoritiiti.

Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. 1964). euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate.. papa. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. existenta" ~i logos "studiu". cu noi in~ine. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta.diaziilimb. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta).ilegileeidedezvolta. beneficiind de comprimare. IJI . 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. masura eonstituirii sale. Cercetarile efectuate de J. mai apoi. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. eu deformari fonetiee. se executa ordine simple. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. pa. in urma interiorizarii limbajului oral. inteligibila. formate din cateva cuvinte. 2.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. Li~gvisticii . Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. .e. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. ba etc. la. primele sunt dominante. ~ Posedand de II i autonomie functionala. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. precum: mama. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. apa etc. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. De la act la gandire. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii.. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon.. Ontogenezii = provine din grecescul on. Verigii = element de legaturii. elementelemobile ale fetei. Totodata. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. mai ales la nivel cerebral. . perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. iar cele din urma recesive. el devine principalul instrument I . 4.• . Pe oniricii. ' 3. apoi. cu sine §ipentru sine. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup".UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. ~PLICATII 1. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. rara respectarea regulilor gramaticale. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. Spre exemplu. Spre exemplu. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . proiectare. ontos "fiintii. apare limbajul asonor.~tiintacaresu. ani . Editura Stiintifiea.

Un rol important. De aici. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator.--------.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. mi~carea stimulilor etc.Tra~espeeific. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. in declan$area ei. 2. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. nefiind provocata de orice modificare a mediului.1 Definirea . Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. contrastul dintre stimuli. Traseul specific. protuberanta ~i mezencefal. noutatea lui. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. Sistemul reticulat activator ascendent. cu un efect de scurta durata.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. avand functii de activare.).-. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. mobilitatea stimulului. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. Ea este superioarii atentiei involuntare.. Acestea ajung direct la cortex.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. la inceput. in plan subiectiv. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. bulb. ocolind sistemul reticulat. revine mecanismelor verbale prin care . . spontana. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. imobilitatea sau tacerea. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. atentia prezinta urmatoarele forme: . va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. precis. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. echivalenta cu stimularea senzoriala. atitudine pregiititoare.ealii. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. cu rol in. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice.e ia decizia de a fi atent.10.. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Ea reprezinta un reflex de orientare. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. 10 . sa fie eficienta. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane.2 Formele atentiei . Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. partial. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. ATENTIA . aparitia sau disparitia sa brusca. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. iar alte obiecte trec neobservate. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. prinintermediul cuvantului. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. 10. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. localizat in trunchiul cerebral. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. dintre care cele mai importante sunt: I. scaderea frecventei ~espiratiiloretc. 2. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. altele vag. Astfel. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. atentie jocalizatii. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. 2. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa.Atentia involuntara este neintentionata. dar apoi dirijat voluntar. Din punct de vedere psihologic. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase.

de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. preocupare. analizarea propriilor sentimente. fi I .!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I .i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale.. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat.obligatoriu pauza.. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent.. In 1887. unor contramdlcatle.a interna §i cea extern a sunt complementare. A ' ~ • w . Dupa obiectele la care se refera. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. 3. •• fi ru sarcma prolector -.consecintelor negative ale nerealizarii ei. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . trasaturile de caracter ale subiectului etc.. incordare. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. . la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. 0 idee.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. De aceea. unor mterne. '? F f A • •• urmeze. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. Presupune fix area asupra unui obiect. La randul lor. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. . interesul. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. atentia voluntara poate fi: contemplatie. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. Opusul ei este instabilitatea. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. . atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. ele nu pot fi disociate. trebuie rationalizat timpul de lucru. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp.. ung . Dupa felul in care se fixeaza. Este conditionata de complexitatea stimufului. doar. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. in campul atentiei. • ' eli. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. Odata dobandite. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). duce inevitabilla obosealii. de varsta. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. sornnul etc.. " II. a planului de actiune etc. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. la persoanele obosite sau bolnave. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. Dupa directia principala de orientare a atenp. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. amintiri).la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. inhibarea celorlalte. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. Oricat ar fi de bine organizata. a gesturilor noastre etc.. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). 0 . de natura sarcinii. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. raurirea. t' I 4.irile atentiei . voluntare ~i postvoluntare. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. s!mul~an. spontan sau dirijat. lavora lee ucru. prin exercitii. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. in plan mintal. 7 . a unei sarcini ~i neglijarea. con§ lintel. a expunerii lacute de catre profesor. gradul de antreunc. cu ace]a~i grad de claritate. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. actiuni.). §I e 0 a oua zona. In activitatile pe care Ie desla~uram. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . Stabilitatea aten. domina una sau alta. perturbatori etc. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). de structurarea optima a activitatii. acest. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. eSla~ura a. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. iar lipsa lor constituie insu~iri. Atenp. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. a obiectelor din mediul inconjurator. antrenamentul special.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat.• umll externe.. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. intr-un moment sau altul. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. W .). experienta profesionala.3 insu. a§teptare. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. odihna. care reclama 0 atentie deosebita. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente.

Atentia. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. care cunoa~te numeroase manifestari. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara.xtaz (este yorba de cazul sau particular. Chiar mai mult. afective (sunt fenomene de autohipnoza). insomnii etc.5xe. Ie apar pe palme pete ro~ii.' . Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. ale atentiei. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. in accesele de excitatie. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. manifesta 0 mare agitatie. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii.). Sranta Tereza. Argumentati. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. De~i nu sunt valorizate negativ. . ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. Poate fi yorba. ochii se Inchid. desigur nu de 0 maniera patologica. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. de aceea. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. 5) trairea Inca instabila a extazului. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari).zgomot puternic -. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti.. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. ca urme ale cuielorrastignirii). Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). Aptiiudine sarcini. ca stare de inactivitate. de surescitare extrema. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. In starea de betie etc. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. in aproximativ 0 jumatate de pagina. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. Maniacul.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. povestesc unui arbitru ce au viizut. gesturi. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. contopirea cu divinitatea. persoane afective ~i uestapanite. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. nevralgii. Totu~i. QL 10 - . apoi. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. stomacului etc. ci de acela al patologicului. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . Spre deosebire del extaz. un tip de obiect etc. ci la. diferit de la 0 persoana la alta. frica de spatii deschise care sau inchise etc. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. de asemenea. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. emotii. ". ldeile permanent de dureri de cap. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. de 0 epuizare a aten{iei. un obiect oarecare ~i. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. concentrata pe 0 singura idee. prezenta la toate animalele superioare. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. vorbindu-se chiar de zile sau de. 0 ctivitate intelectuala extrema. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. respectiv atrofia atentiei. fenomen sau idee. iutr-un interval foarte scurt. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. 0 "moarte aparenta". Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). . se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. . survenind In cele din urma. ci doar de un monoideism relativ.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. respectiv fixarea pe un singur obiect. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. 1) rugaciunea in gand. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. tara Insa sa se piarda con~tiinta. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. Sistem talamic =. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. 2.

redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. procedat. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri.). care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. afectivitatea etc. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. identificand procedeul prin care a fost obtinut. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. de legiiturii informationalii elementarii. in schimb. asigura adaptarea la acestea. la nivelul imaginii perceptive. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc.. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). existente ca obiecte de sine statiitoare. spre exemplu. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. radiocasetofonul etc. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. reprezentarea. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. centaurul. asociere etc. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. adaptarii. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte.) . cat ~i a unor diferente. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. De asemenea. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. Creionul cu gumii. miniatura. creionu/ cu gumii. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. sunt generate produse noi. transfer etc. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. dar.). definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. privind mai ales limbajul ~i activitatea. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. ). gandirea. de ghidare ~i orientare a comportamentelor.este yorba. 'detinute anterior. analizatorilor.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta.con~tiintii etc. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. imaginatiei. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. Astfel. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. de asemenea. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. selectare. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. sinteza. Degefica. au fost generate. 1. iperceptia. interactiunile cu alte procese. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). sunt componente ale campului de . In . Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). 2. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. evaluare. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. Mult mai evident este rolul perceptiilor. are un caracter obiectual.

.11'1.3 Clasificarea..... ' 12.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.1 Dehni~ea. _'~·.. Afectivitatea 12.47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.t~'> .< . :1.4 Formele motivatiei . _ -.4 Rolttl proceselor afective h .>1F·..~ .i"''''''''..:<~-. .. ~.'.-:mt(-~?r . vointei .... I'~.:"< . niotivatiei .. 11.~ I '..".5 Optimumul motivational 12.X...~ ' ..3 13. ill ...2 Functiile . 4. 11.. 1/:.~i caracterizarea ~fectivitatii 12. Activitatea voluntara 13..0.-.".3 Sistemul motivational: niveluri structurale .'-1 ~~ I· '. -~'> ..3?~-.'. . ~ ~I""" . Deprinderile** 14.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11. Etapele actului voluntar Calitatile .W2''t... ..('.1*. !! .~vl ..1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14. ~~~_..14. 12.. Motivatia • 1l.3 .proceselor afective' ". ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·. .•.6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -.5 13.i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.4 13. I! • ~ . 13.2 Partlculad'tatile afectivitatiL..: "'.1 13. I~ ~..'.. 11.2 13..2 Clasificarea deprinderilor . ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.... :·::mL.

In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. cu dorintele. c. iar pe de aHii parte. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. innaseute (biologice $i functionale . dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. a interactiunii cu mediul socio-cultural. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. numitii "piramida trebuintelor". Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. . pasiunile. Motivatia este un rutru al influentelor externe. SiIIamy). dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. 11. specifice numai omului. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. . sete.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii.II. con~tientizate sau necon~tientizate. PUline dintre formele motivaliei. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. Co. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. ea fiind eauza interna a eomportamentului. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). de a $ti). interese. impulsurile etc. fie ca sunt innascute. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. tendinlele. fie ca sunt dobandite. 0 parghie a autoreglarii individului. A. fUnd fnnascute. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. teoriilor despre om. Stari motiva(ionale simple. g. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. pozitive ~i negative. f. MDTIVATIA ..1 Definirea . deoarece apar in urma unei deficit) etc. spirihlale $i de comunicare). 11. Co. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. e. in functie de conditiile prezente. convingeri etc. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. legate. tendinte. dorinte. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. afective $i volitive.). de fapt. s-au format fn decursul filogenezei. e. Interesele pot fi: personale ~i generale. valente. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. prefiguriind. relativ simple. pe de 0 parte. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. Ele sunt idei-forta. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. decat sa renunte la convingerile sale). Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. d. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. cu interesele etc. scopul final al aqiunii. impulsioneaza spre actiune. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. natura ~i despre soeietate care se . Trebuintele sunt forme relativ complexe. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. b. 11. dobandite (trebuinte materiale. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. funetia de selectare. slab organizate care cuprindpulsiunile. ell intreaga personalitate. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. in special. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti.vi. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. Interesele sunt forme bine structurate. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. intentii etc. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara.foame. De satisfacerea lor depind cele superioare. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor.). necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. bine organizate $i puternic integrate. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. b. ce pot fi: primare. in: a. respectiind 0 anumitii ierarhie. sentimentele. trebuinte sexual e) $i secundare. cele mal importante fiind: a.

Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. particularitatile concrete de actiune etc. reunind cognitivul cu valoricul. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. Motivele sunt considerate. altruiste ~iegoiste etc. 2. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1.. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. SilIamy. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. se schimba. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. odata cu inhalarea nicotinei. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. considerare ~i alti factori. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). fiind yorba despre un reflex operational. alcoQlului saudrogurilor. supraaprecierea dificultapi sarcinii. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. a culturii. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. Criminalilor deosebit de violenti. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. Daca se iau in. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. existand doua situatii: a. Dare daca Ii s-ar aplica. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. aflati in inchisoare Ii se •.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. ajungandu-se la e~ec. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. motivele se sustin unele pe altele. Motivul este mobilul care declan~eazii. in mod repetat. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte.). motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. de a se simti bine in compama unar persoane. Burrhus Frederic Skinner. pozitive ~i negative. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. temperamentul. caillele este "silit" sa saliveze. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. 3. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. in nevoia de a ~ti. 11. de' exemplu. ci el interactioneazacu alte motive. de a cunoa~te.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. hotilor de buzunare. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. pedeapsa etc. intrinseci ~i extrinseci. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec.4 Formele motivatiei . Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). . Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. actiunea. subaprecierea dificultiipi sarcinii. bataie. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. b. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. in 1935. un ~oc dureros. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. orice conditionare are ~i deconditionare. depozit pentru hrana (2). de aceea.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. In situatii complexe. totdeauna. a educatiei etc. de catre N. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect.. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. 2. excursii etc. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. canal de glisaj (3). · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. precum: varsta. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. contribuind la illtarirea motivatiei. T. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. in interesele ~iin trebuintele lui personale. Formele motivatiei sunt inegal productive. Motivele pot fi: individuale ~i generale. majore ~i minore.. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. atunci cand intind mana sa fure. 11. h. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie.

respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. alte nevoi de ordin material). Nivelul de aspiratie. Tematica integriirii sociale . care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor.. . 5... 4. -----1 f ~'.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . Elabora~un text.. 3. Pentru a .atde un scop. caruia tehsiunea se reduce. Tendinta spre afirmare socialii ._ . iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. . fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. cele mai frecvente. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. la realitate. Tematica reglativii . !?t9!ggi<::e. :::Jonr:. 2.domeniul trebuintelor vitale (hrana. dorinta de a depa~i pe altii. De obicei. Conflicte de apropiere-evitare. r~acfie.. amprenta asupra conduitei noastre. de a participa la spectacole. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. de a atingeun obiectiv. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. careorienteaza. 'pulJ. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. Activarea existentei . preocuparea pentru propria securitate etc. dorinta de a ciilatori.. 4. alegerea activitati se ordoneaza in timp. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s.i!:tlJ:i . se instaleaza 0 stare tensionala. ai prejudecatilor. nu privind. = _. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina.cuprinde nevoia de societate.erealizeze. caldura. de a crea etc. de aproximativ0 paginii. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. sete.dorintiide a realiza ceva.~"'$l!!!IlII~. . Tematica normativii . In masura in care aceste diferite. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. Valente==. conduce la dileme 1. Desigur. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. etc.-" ~'llIlr-'__ -~ .organismul catre un anuIhit obiect datorita:~. de a cunoa~te.ext)care este motiv.E!:. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei.). '. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin.nevoia de varietate.nevoia de a fi competent. de comunicare.J!!9Q1. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. fuga de plictiseala ~imonotonie. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. induce dificultati in luarea deciziilor. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune.. Thomae. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. posibila ordonarea.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. g. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. satisracandu-se succesiv. ~PLlCATII 1. 3. dar au orientari realizarea unei alte activitati. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. de colaborare.!"~ -~~-_=---<'1. Atunci cand nu este insa 3. Prolectiv = (in cont. expresiva.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. 2. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®.stare de excitatie (foame. =·0. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. care i~i pune aproape egale. Tematica creativii ori a realiziirii de sine .princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. dar sunt de orientare diferita. 6. de a-i conduce etc. de obicei. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. de a-~i realiza aptitudinile. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. de aventura etc. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. apa.==_.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. apare conflictul. 2. trebuinta sexuala) . tematica erotica. independent de vointa.ambitia.

Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. schimbarea vocii. Fr. tremurat etc. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. P. Cosmovici). Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. placere-neplacere. polaritatea proceselor afective. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". inro~ire.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . mobilitatea proceselor afective. altele. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. fie in a. neplacere. Astfel. la stadiul secundar care presupune 0 1. durata. mersul etc. in 1937. cat ~i al con~tientului. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . care exprima fie scaderea. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. procesele afective au valoare motivationala. A. unele evenimente ne bucura.. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". gradul de con$tientizare. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. unele fapte ne produc entuziasm. b. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Littmann Ie denume~te "emopi". Pavelcu ~i P. spontan. b. in momente de timp diferite. au caracter involuntar.). intensitatea. intreg organismul: tinuta. altele ne intristeaza. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. deprimare etc. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. Debus. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. jurul polului negativ. Psihologul Mihai Golu utilizand. procesele afective sunt subiective.12. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. obtine urmatoarele categorii: 1. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. i2.). in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. 4. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). iar V. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate.ne place sau nu ne place). a~a cum scria Vasile Pavelcu. gol in stomac. in clasificare. subliniind rolul energizant. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. placere. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. fiind conditionate din punct de vedere biologic. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice.1 Definirea . acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. Ele cuprind: a. nivelul de elaborare a triiirilor afective. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. evident. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. AFECTIVITATEA 12. proceselor afective. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). Astfel. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. exprimata prin paloare. altele ne indigneaza etc. deoarece "in domeniul afectivitatii. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective).). de orientare ~i de directionare a actiunii. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. c. Mai tarziu. adica apartin unui proceselor afective. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. in bolile pulmonare predomina starea de . de la 0 emotie la un sentiment). afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. ritmului cardiac. in timp ce. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. Din viata sentimentelor (1969).i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). transpiratie.

Janet). . fie cii este yorba de artii. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. tristetea. lectura. patriotismul.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. Cannon). desfa~urarea lor tumultoasa. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. se aflii in propriile noastre vibratii afective". transformandu-se in trasiituri de caracter. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. B. b. acceptul §i bucuria). doband'tte. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. sentimentele pot fi: . care sunt tdiiri afective foarte intense.. sentimentele. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. "Cheia intelegerii altora. fiind considerate.52 iritare etc. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. sentimentul datoriei etc. b."""-=-=~~. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. dnd situatia este nouii. dezgustul..sentimentele estetice (admiratia. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. vicii care conduc la comportamente bizare. a conduitei etc. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. care sunt triiiri afective complexe. .). Paveleu. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. spunea V. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. ci la nivel de personalitate. a aspectului exterior. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor.) . 3. prin mobilizarea energiei psihonervoase. Procesele ~i starile afective complexe sunt.. c. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. anticiparea. Existii 0 mare varietate de emotii. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. starile de afect sunt triiiri impulsive. Altul (gelozia. Comportamentul afectiv perceput de altii. difuze. extazul etc. Din punct de vedere valoric.) ~i negative. Procesele afective complexe cuprind: a. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. intense. de unii psihologi. de mirare ~i uimire. pesimism etc.priza. de lungii duratii. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. pasiunile. pasiunile pot fi pozitive. Ca generalizari ale emotiilor. a muncii ~i a disciplinei. stabile. in realitate.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. de natura sau de actiunile omului.) apar pe baza perceperii frumosului. care rezista la factori perturbatori. care orienteazii. organizeazii conduita (W. organizeazii. Plutchik 12. procesele afective indeplinesc ambele roluri. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). Psihologul A. creatia artisticii etc. 2. anomalii ale afectivitiitii.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R.. de regulii. violente. care potenteazii activitatea. groaza. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). furia. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. nobile. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. Ele cuprind: a. stabile ~i cu intensitate moderata. dezorganizeazii conduita (P. oarbe.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. S. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. ele fiind surse suplimentare de energie. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. avaritia. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. sentimentul indoielii etc. relativ stabile. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. prin starea de agitatie difuzii. fanatismul). rasul exploziv etc. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. sUl. asociata cu deceptii. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. constructive (sportul. Sentimentele "imnt emotii repetate. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. declan~eazii ~i regleazii conduita.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. psihologul american R. c. ". .

a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. P OSl'b'l' . expresivitate ~iconduitii. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. Aceasta nu survine insa automat. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. confuze. la 2 luni apare plaeerea. . a~ament exageratrata de 0 convingere. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult.::iIl. Ie traiesc. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. 10/11-14 ani 14 18' . Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte.. It fi' d b d I' sl. Toate acestea. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. de a coopera cu adultul). spre exemplu un sentiment.. . funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare.m vor a e. la 3-61uni rasul. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. ~LICATII 1. dar care explica formarea sentimentelor complexe. presupune stan tensionale. v1etn afect1ve. Un fenomen de lunga durata. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. I - --- -- . Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. care nu se poate dovedi experimental. ~ w . se nuanteaza. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). 4. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. diferite stari afective.. la 4-5 luni frica. admiratia etc. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii.incompleta. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. ar ~1pnma 1U Ire. sentimentul datoriei. d ' . in mod repetat. F anatism = zel excesivpentru 0 religie. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie.m~ an I. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. La 18 luni se manifesta gelozia. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. in care se recunosc iubirea ~iura). fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. la 4 ani eel de maudrie. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. fluctuante. . Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. 2. este combinarea afectiva.:. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. Kant). din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. _ . are un caracter dobandit. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. 0 cou:p 1c~re a.. insopt de totala intoleranta fata de adversari. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. a le ca aproape mtreaga personalitate. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. ~ . eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva."' 3. in diferite contexte.. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. asemanatoare). disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. nici 0 frustrare. patriotismul etc. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. b'Apare cnza de 1dentItate.de avere. d . masura ce mamtam m varsta. admi[atie. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective.am ~ __ . 1.. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar.. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . ci ~i in privinta gesturilor. atitudinilor. ele tind sa se combine. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. iar injur de 8 luni bueuria.'::4u::d. idee. pe __ "_ . In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica.cazul geloziei." ~ rii~~.

2. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. postliceal ~i universitar. aspiratie. in domeniul inviitiirii. in sens general. Din punct de vedere psihologic. caci 54 ~~- 13. F. presupun folosirea unui mijloc. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. 2. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). dificultate. activitatea apare in doua ipostaze. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". b. atentie. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. 2. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional.3 Formele activitatii . ambele fiind mediate ~i coordonate verbal).Motivul (trebuintii. In acela~i timp. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare.). exista: a. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. gandire. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. Prin urmare. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. P. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. de gandire. introversia. imaginatie. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. B. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). interes. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. Intrucat. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. In diferite forme ~i variante de activitate. afectivitate. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal.Mijlocul (cuno~tinte. ajungandu-se la deprinderi.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. blocul extern de execupe. imaginatie etc. Ea nu se reduce la memorie.2 Structura activitatii . ontogenetic. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). aflate in interdependenta: 1. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. ci una reciproca. SKINNER (1904-1990) - . ponderea ~i modul de combinare. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. insii nu dispun de un motiv propriu. care raspunde la intrebarea: de ce? . ~i a unor teste sintetice. Spre deosebire de I. ideal). satisfacerea motivului).). Mai mult. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. pot fi: musculare ~i ideale. cu grade diferite de complexitate. blocul de comandii intern. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). spiritul de riispundere etc. unelte exteme etc. Activitatea. imaginatie. The Technology of Teaching (1968). prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. memorie. motivatie.a componentelor psihice). giindire. extraversia. 13. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) .Scopul (respectiv. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. deprinderi. 13. in orientarea ~i selectia profesionalii. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie).i caracterizarea activita. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive.1 Definirea . vointii etc. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. de elaborare anticipatii a scopului. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. in structura activitatii intra: . procesele de elaborare a planului. atitudinea fata de sarcini. Jocul este. 3.13. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). semne ~i simboluri).

4. atitudinea fata de activitate etc. vointei . Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. opiniile contrare. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. mijloacele adecvate de realizare a scopului. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . stabilindu-se.& Calititile . Vagotski considerii cii.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. 3. politice. prin intermediul mecanismelor verbale."vreau X"). scopul urmarit. Executia are caracter secvential. in calitate de proces psihic. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. Din punet de vedere psihologic. Dupa natura componentelor domjnante. Luarea hotararii. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. realizata in urma deliberarii. Limbajul are rol reglator in declan~area. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. ajungand sa-~i dea comenzi singur. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . 4.. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. Analiza ~i lupta motivelor. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. ordinea realizarii lor. rabdarii. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. 4.i caracterizarea voin. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. psihologica). constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. pe care. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. ulterior. 5. ea constand din succesiuni de operatii. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). n-ar fi posibila continuarea actiunii. Au. aparent. pentru copii. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. 3. uneori. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. face posibila elaborarea planului de actiune.5 Etapele actului voluntar Vointa. idealuri morale. Astfel. Efortul voluntar nu este innascut. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. L. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). Ea are caraeter normativ. 5. Articularea motivaponalii. intelectuale. Rezultatul final. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. principii. J. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. Ie interiorizeazii. 2. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). prin conexiune inversa. 13.tocontrolulpresupune con~tientizarea. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. 13 13.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. dificultatile. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia..4 Definirea . sociale etc. emotionale. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara.. c. pentru . Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). Adultii eonstituie. materiala sau internii (de natura fiziologica. a renuntarii).a-timentine hotararea luata. 2. motivelor ~i proceselor intelectuale. eventual.in evolutia sa. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. scopul nefiind realizat. in plan mintal sau exterior. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie.vointa. chiar ~i in conditiile in care. severitatea criticii etc. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. pentru realizarea scopului stabilit) ~i.. In depa~ireaobstacolului. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. iar dupa caracterul produsului. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur.

lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii.. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident.. !ipsa de vointa._este. cat ~i ill stanga stanoagelor. = deficienta a vointei.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. 0 actiune voluntara." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. lipse~te mult de la ~coala.. discutati posibilitatea ca actul deciziei..~p_ersQaIl. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. nu poate. 3. (. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). (.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. 5. atilt ill dreapta. cu amanarea deciziei. caracterul voluntar. cum ar fi sugerea. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. moment. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat.. proces etc. esentiala a omului. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. putem sa ne reglam voluntar. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. care comanda numai mi~carile._ill_c. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. Formati grope sau lucrati pe perechi. respiratia.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. pentru formarea unei acest sens. d) Cine nu vrea cand poate. 8. Editura ~tiintifica. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. launtric. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect.auza._sa_atinga~i Abulie . inghititul. 2. cursul unei conferinte. stimul dureros. Calitiple vointei. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. integrate in structuri mai complexe. Astfel. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. In afara de actiunile voluntare. Daca 0 actiune poate partial. mijloace etc. este corespunzatoare dorintei. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire.. devine 0 trasatura specifica. al alegerii. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. Veleitate = vointa deficitara. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. del'rinderi. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. Actiunile voluntar.Inainte de a pleca de acasa.a. b) 0 persoana. 1300-1358) ~i. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc.apoi. prin autocomanda. 13 ~PLlCATII 1.) unor actiuni involuntare. 6. ea poate fi supusa anumite limite. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. 4. putem influenta 1969. Datoritii acestui fapt. dar multiple.) urmare~te. In aproximativ jumatate de pagina. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei.. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. respiratia. descrieti relatia vointei cu acestea. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. fenomen. Putem tu~i ~i intentionat. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. functionarea con~tient. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. dar in caz reglarii prin vointa noastra. indispozitie. Bucure~ti.cnecesaf--c. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. Actiunile de con~tient. Ce este vain/a?.. Astfel. intreprinde unele actiuni in prelungit. " 10. retragerea bratului sau a piciorului la un . Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or.56 omul delibereaza. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice.. atunci cand vrea.Buridani-a pus ill iesle.. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de care este con~tient. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. 0 cantitate suficientiide ran. in fi reglata prin cuvant. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca.lara motiv. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta.apoi. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. la om se manifesta insa ~i deprinderile. ca punct de plecare. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). 9. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. riisul. scopuri.p. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. nivelul de maturizare necesar. De asemenea. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. tu~itul. Considerand. (. devin trasiituri de caracter . Pe langa repetare. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (.. apoi..Argumentati raspunsul vostru. dar IlU le finalizl:aza. transpiratia etc. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. de exemplu. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. de procedeele. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. cum ar fi salivarea. iar 'ineficienta lui. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . slaba. unui adult ii este frica de caini..

proces care poate fi mai lung sau mai scurt. prin exercitiu $i consolidare. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor.1 Definirea . Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". 4. impliciind intreaga personalitate: 1. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. In raport cu definitia pe care am precizat-o. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. varsta).deprinderi de invatare (a scrie. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. semnaliindu-se erorile. Desigur. . Iara a se disocia de vointa. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. dobandind stabilitate. . mi~carile ce trebuie Iacute etc. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. caracterul activ $i calitatea acestora etc.3 Formarea . clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. . 2. a calcula. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). fiind actiuni stvoluntare. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. a citi. controlul $i autocontrolul executiei. elaborate con~tient. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. aceea a constituirii deprinderii.deprinderi simple (trasarea liniilor. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. a zidi.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor.iunea deprinderilor . silabelor.. corectarea lor fiind foarte greoaie. mersul pe bicicleta). controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). de stapanire a unei actiuni sau operatii. 4. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe.piistrarea metodelor. de gandire $i senzorioperceptiva. deprinderi de mundi (a cro~eta. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. Daca in faza initiala. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. 2.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). conducerea automobilului etc. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. . prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex.57 14. iar dupa aceea a cuvintelor). altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. scrisul. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). precizie $i viteza. a dactilografia) etc.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. sigura ~i rapida a activitatii.demonstrarea actiunii. a lua notite).) Evident. iar scrisul 0 deprindere motorie.deprinderi complexe (scrierea literelor. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. 3. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda.i interac. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. . progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. deprinderi motorii (ex.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). . DEPRINDERILE** 14. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. dintre care cele mai relevante sunt: 1. ajuca carti). Deprinderile sunt declan$ate con$tient. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. o analiza mersul."". ovalelor. ex(stand 0 multitudine de reactii. . iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate.

nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. vointa ~i gandirea. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. .e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus.. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. acestea permitiind sistematizarea materialului. dar mai putin consolidate). indeplinind. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . 5. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi.. de asemenea. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. 3. spre diferenta de deprinderi. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. cea mai mare. . Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. 4. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. interferenfa. volumul d. mai multe functii: . care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi.). corectitudine etc. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. formate. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. fiind prezente in toate domeniile. viteza. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. Odata. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. plimbarea de dimineata. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. atentia necesara diminuandu-se progresiv. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. 2. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. ci la orice varsta. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. Cum se poate proceda? 1. .structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor).. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. deprinderile nu raman izolate. Notifele. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. consumul de alcool etc. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. erorile sunt eliminate. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. . spiilatul pe maini etc. sa se desfii~oare cu regularitate. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. Sunt implicate aici atentia. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. puse in evidentii ulterior. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. operatiile sunt prescurtate. Desigur. De asemenea. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate.) ~i negative (fumatul.

se executa aparent de la sine sau. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. 5. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere.Care este semnificatia acestor idei? . aa?optarea. 8. 6. Managementul timpuJui de studiu. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. a adopta decizii etc. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. 2. pe de alta parte.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. de ce nu. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. unanumitjoc). s-a format illtrecut. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. informatiile pe care Ie invatam. timpul. . 3. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. iar nu sfiiri?itul sau. 2. 0 str~teg.Popescu-Neveanu). obi~nuinle~ipriceperi. factorii care au facilitat aceasta instalare. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. in acest caz rezultatul nefiind relevant. formarea imaginilor perceptive este favorizata. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. . a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. 3. Astfel. a Ie expune unui scepticism constructiv. Identificati. Deprinderi de gandire criticii. Proactiv = ceea ce acponeazii. printre alti factori. rezumarea textului. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. i?ide ceea ce se numei?te contrast. a Ie examina implicatiile. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. de asemenea.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru... prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. Condi{ie = fapt. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. realizarea de predictii in text etc. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. La un nivel inferior. . prezentatin pagina anterioara. a fenomenelor etc.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. intelegerea. Evidentierea. invatam i?i.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. este yorba de posibilitatea de a aborda. 9. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. in masura in care nu sunt prezente.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. a construi argumente. Retroactiv = ceea ce acponeazii. eliminarea factorilor de 4. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. Automat = ceea ce se face. 4. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . Prediclie = anticipare. in manu ale sau alte materiale educationale. realizati acela~i lucru cu cealalta mana.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. inregistrand. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. informatii noi in mod independent. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . dar detin 0 pozitie subordonata" (P. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. planificarea timpului de studiu. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. Dupa ce ati inregistrat timpul. Mai mult. 5. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. 7. 6.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Explicati diferenlele aparute. pe de 0 parte. Monitorizarea invatarii. A gandi critic presupune a lua idei. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . de asemenea.

. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. incercand sa elucidam altora 0 notiune. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. tivnoi. dar. eliminam neclaritatile. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. decl~atii intentionat. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. cu gandirea. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. Astfel. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. este succinta a lim. in nute. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). ludicii sau de joc. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. Un rol important. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. In realitate. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. de asemenea.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. la inceput. eu gandirea. scaderea frecventei respiratiilor etc. iar perceptiile ~i reprezentarile. Limbajul. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. in desra~urarea diferitelor activitiiti. reprezentiirile ~i gandirea. in contextul existentei umane. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. cuvintele nu spun nimic copilului. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. a semnificatiei actiunii. afectiv. simbolica de reprezentare. caci comunicand. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. In plan subiectiv. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. ~i anume. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. l~ inceput. Ea este un sistem de semne yorba. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. imobilitatea sau tacerea. neselectiva . indicii. prin intermediul cuvantului. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). personalizate. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). atentie focalizatii. Forma de baza. personal. prin verbalizare. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. spontana. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. in special.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. pragmatica etc. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. In masura in care presupune efort voluntar. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. vor involuntara (neintentionatii. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. sunt simple sonoritati. limbaj non-verbal.a~teptare. sugestiietc. dobandesc seffinificatie. comunicare. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat.informatiilor. cele doua forme sunt complementare. comparatia. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. ci ~i a cadecla~area ei. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. Astfel. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. Treptat. evidentiind interactiunile dintre aces tea. de cunoa~tere.este yorba de selectivitatea reflectiirii. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. de detensionare nervoasii. 2. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . indepline~te functii specifice precum: de. Se disting astfel 0 atentie de ele. de un bajului. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. persuasiva sau de convingere. ne precizam noua i~ine intelesurile. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. de reglare sau de determinare. expresiva sau afectiva . atitudine pregiititoare. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. sinteza. 1. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. individuale.

Aptitudinile 18.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19. ) ~ .5 21.1Latura. Caracterul 19.. Personalitatea .1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.6 21.4 21. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.1 Personalitatea ca slslem 15.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w..1 21.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19..2 21.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.2 Tipologii temperamentale 18.3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. 15.2 Clasificarea aptitudinilor 18.dinamico-energetica a personalitatii 17.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20. Persoana.1 Individ.ului in structura personalitatii 20. Persoana. Te~p~raDlentul 1.• .7.3 ..3 Rolul caracter. Personalitate* 16.2 Modele de personalitate 16. Individ.2 Structura caracterului 19. Creativitatea 20. 21. Personalitate 16.

Desigur. personalitatea in durata trecutului. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". ingust". respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil.I 1.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. dar notiunea de persoanii. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. Bucure~ti. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii.L.p. Este evident. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. ocupatie etc. sistemic al personalitatii. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. Astfel. in contextul psihologiei. caracterul stabil. " . psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. Dictionnaire de psychologie. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. Eul traie~te in clipita actualitiitii. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. personalitatea. 40). Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. 1%5. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. este un produs al procesului de socializare. in cali tate de element stabil al conduitei. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. relevat de manifestarea constanta in conduita. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. pe masura constituirii sale. de asemenea. 1976. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . caracterul adaptativ. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. inclusiv omul.p. 1981. Psihologia generalii. flexibil al personalitatii. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. Structura # dezvoltarea personalitiipi. Larousse. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. 466). la ereditatea fiecarei fiinte umane. de a se raporta la ceilalti etc. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona.el incluzand ~itendintele involuntare. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ.). de asemenea'. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane.p. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. Allport.- 15. individualitate ~i persoanii. S. de a reaction a. Unul este momentul. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. Sillamy. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. tara insa sa se identifice cu acesta. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. modul siiu obi~nuitde a fi. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice.. celalalt vectorul fortei". caracterul definitoriu. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman.1 •. termenul de "persoana". "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. Paris. anume ca subiect al actiunii. Editura Didacticii ~iPedagogicii. caracterul sistemic. W. Editura Didacticii ~i Pedagogicii.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. deci individ este orice organism. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. In calitate de obiect de studiu psihologic.216). in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. avand ca atare un caracter sintetic.Ro~ca(red. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. PERSONALITATEA 15. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. . dimensiunea socio-culturala. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente.

Acesta. Prin urmare. acestuia. fiind datorat parintelui psihanalizei. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. cel putin la baza. anume Sigmund Freud. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Allport.).). -growth. Supraeu).• Picnic Astenic Atletie '--"'" . specifici. Psiholog american contemporan. Din punct de vedere strict psihologic. In acest context.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. fata plinii. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. emotiv etc. theoretical. a~a inciit. reactiilor etc. data fiind eomplexitatea aeesteia. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. exces ponderal. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. Con~tientul. and action (1971). avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. Cattell. respectiv incon~tient. and action (1987) etc. de asemenea. COl. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. 2. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). Abilities: Their structure. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie.15. actiunilor. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). al agresivitatii. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. growth. Kretschmer. Eu. existii 0 anumitii constanta a actelor. corelati. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Guilford). Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. suprafata psihicului nostru. cel care nu ne este accesibil direct. sincer. notiiri etc. Intelligence: Its structure. CATTELL (n. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. intr-o astfel de perspectiva observationala. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. avfmd 0 bogata experienta clinica. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. sediu al instinctelor sexuale. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). 3. Cel mai cunoscut model factorial. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete.. greutate inferioarii celei normale. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii.. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. and factual study (1950). astenic (corpul alungit ~i slab. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. dar.) ~i atletic (bine proportionat fizic. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. precon~tient ~i con~tient. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet.1905) 4. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. fiecare avand un rol specific. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. aptitudinile ~i in special inteligenta. al dorintelor ~i actelor refulate ete. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. sistem osteo-muscular firav etc. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. in urma eereetarilor intreprinse. miiini ~i picioare scurte etc.

biinuitor. L . au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii). o I . stabil.fidel grupului Necontrolat. 'M N .sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). perseverent. . nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor.3.cooperant. voios. Conservator. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun.respectuos. I 1.libertin..independent.sentimental. . resursepersonate Controlat. anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. intreprinziitor. mai mult sau mai pulin.vanitos. satisIacut de sine Increzator.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. Psihismul primare. instinctiv. ceremonial Direct. jovial Con~tiincios. liberal. Raymond B.. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. deta~at. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. entuziast.sensibil. flftNll.' A I B ! C E F i G (_ I I I.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. sentiment Inovator. amprenta asupra intregii sale conduite.rece (schizotimic) Putininteligent. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o.- .1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . devcnit mai mult decat regresiune. banuitor Putemic~irealist. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. 2. prudent. lucid. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. '. conciliant. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~..cald.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . supuse principiului pliicerii). conc1uziile desprinse in cadrul clasei.'." . experientele . numi!i factori de origine sau intemi. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. visator Fin. sociabil.depresiv.taciturn. ~ipentruprin orientarea profesionala.. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza.I.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF .perspicace. H I L Rezervat.apar sUbiectu. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi.lini~tit. non~alant Deschis.con~tiincios. autoritar. radicalism Suficient sie~i. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios.. 0 terapeuticii. critic. -.naiv. traumatice. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.•. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. trasaturi de pe:sonalitate. putincomunicativ Indiferent. boem. Fondatorul evenimente ei.spontan Tandru. sistem.Marile principii ale teoriei sale. ". . serios(supraeuputemic) Aventuros. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . neglijent Destins. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate. incapatiinat Imaginativ.suspicios.calculat.surmenat propria personalitate. cooperant Practic. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.increziitor in sine. . a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud.calm. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.optimist Calm.supus/docil Moderat. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi.calm(E~putemic) Caracterputemic. Ace~ti factori. inciipatiinat Impulsiv. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I .spiritcritic.respect pentrutraditie Dependent de grup. conditii. 4. frustrat. capabili sa explice comportamentul indivizilor.conchizand asupra existentei incon~tientului.. impulsiv.uitate.~. demn Tensionat.prudent.timorat. ~PLlCATII . natural senin.agresiv. suspicios.IIII. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.dependent afectiv Neincrezator. 3.

da~. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane.ncte de mine pentru mine. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). natura umana este gandita ca personalitate. "al tau". eel putin la nivelul simtu1ui comun. viata presupune 0 transformare permanenta. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. existenta fiind 0 continua reechilibrare. a fost amintit in primul rand cel de divid.. Petsoani. dar nu ~i suficiente. Evident. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. in lurnea animala. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. ci are un caracter unic. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. existenta oriciirui individ este distincta. pe de 0 parte. Cu alte cuvinte. Este yorba de prezenta. de asemenea. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. PERSOANA. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. Spre exemplu. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. PERSONALITATE* &.$tiinfei de sine. datoritii individualitatii sale. presupunand dezvoltarea con. la nivelul individului particular. prezenta. oricare ar fi aceea. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. de asemenea.65 . de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. un reprezentant al unei spec ii. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. un exemplar al unui anumit tip. Evident. 1&. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. revine. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. In masura in care oricare organism este un individ. De asemenea. conservarea structurii generale a corpului. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. eel care Ie consider. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. responsabilintr-un sens sau altul. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent.1Individ. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. la un nivel general. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. INDIVID. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. Se asigura astfel. "al meu". nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. De altfel. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior.. . unitar al unei entitiifi. iar pe de alta parte. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. este asigurat de acest nivel.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). a structurii sale morfo-functionale. eu alte cuvinte. In cazul omului. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . Mai mult. o'functionare sub modalitatea unui organism. abia aceasta specific umana. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". Spre deosebire de lumea anorganica. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. ~i exterioritatea sa.) B. individul se mentine ca individ. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. anume con~tiinta reflexiva. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. nu nurnai fiintei umane. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. dupa aceea. Revenind asupra acelor semnificatii. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana.noastra intr-o realitate distincta de noi. pe de 0 parte. ci.st. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). din aceasta perspectiva. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. Organismele. 0 asemenea aparenta. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. ca sisteme deschise. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. a ~ti ca aces tea sunt d. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. omul se na~te ca organism (entitate biologica).tei umane. care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte.2Con. chiar avand un psihic dezvoltat. Aceasta inseamna. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. de asemenea. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. care este semnificatia acestor termeni. iar. evolutia temporala. comparativ cu nivelurile inferioare. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. de~i exterioritatea poate determina.

in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. ~i. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. manifestate la nivelul personalitiitii. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. avand de ~tire de aceasHi diferenta. emisfera~i in analizii. ci un mod de autoconstruire. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. activitatea celor douii emisfere este complementara. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte.Kelly. psihice. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. ~. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. deci. de evaluare a personalitiitii.directoretc. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator).intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. In conditii de normalitate. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. integrate acestea sub titlul de personalitate. originalii. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. nu poate fi miisuratii direct.de copiletc. Din punct de vedere functional. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. aptitudini ~i caracter). centrii corticali h __ ~PLlCATIl I.inconjuratoare. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. Cre~terea. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. 16 11I. prin urmare 0 restructurare. determinii manifestarea noastrii unicii. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. 4. in realizarea activitiitii verbal semantice. stabilirea de noi legaturi. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. Kelly. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i.A. in ~ sau in stareimobiIa. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. in sine. con~tiin!a. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. ci ele se formeazii prin interactiune cu.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. individualitate. de regula.profesor. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. importante fiind nu atat insu~irile. este mana dreaptii.). procese ~i insu~iri psihice. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. cat ~i0 curbii descendentii. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. dar ~ial altor discipline. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. cii unul dintre componente (ochi. apoi. G. ureche etc. Constituirea schemei corporale. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. societatea. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. 5. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. interactiva.. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. 1&. efectuarea de operatii. Astfel. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. considera ca interpretiim. Argumentati raspunsurile voastre. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. conceptii-convingeri. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. construire in functie de experientele de viatii. S-a constatat.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. unitara. la organele de simt perechi. . In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. to ate a~.--- Triisiitura de personalitate. personalitatea nu mai este un sistem. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. In dezvoltarea personalitiitii. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. atitudinimentalitiiti. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. 2.persoane dinjur. narii. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. diferen!ele. . Cercetiirile au ••••. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i.Construct \!. 3.). nivelul cultural . concept introdus de G.3 Diferen. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. autorul teoriei constructe/or. Intrucat. ea fiind unica ~ioriginala". a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate".estea presupun planul notional. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza.e in manifestarea personaliti.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Fiirii indoiala. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. sociale ~i culturale.A.

a personalitapi. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. "Firea omului". chiar lent.persoane care se dovedesc retrase. la aspectele Connale ale conduitei umane. inclinat spre rutiniietc. inclinatie spre exagerare etc. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament.el nu determina aptitudinile sau caracterul. Sangvinicul vesel. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. ia u~or decizii. limfa.. eu earaeter innaseut.67 7. 7. eel mai adesea. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. meticulos. capabil de activitiiti de migaliietc. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. echilibru emotional. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. inclinat spre reverie ~i interiorizare. aspecte care se concretizeazii. I IF1egmaIiC~ calm. impulsiv ~i uneori chiar violent. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. patru tipuri temperamentale: coleric. --. imperturbabil. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. clasificarile uzuale delimitand in continuare.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. ca~citate de lucru redusa. dezirabil-indezirabil. inconstant in relatiile cu ceilal!i. bila neagra ~i bila galbena). se adapteaza rapid. dar cu senti mente durabile. cu sensulde a amesteca). trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta.Temperamentul se refera. au rezistat de-a lungul timpului. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta.care fac totul in graba sau dimpotriva.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. flegmatic ~i melaneolie. nerabdatori. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. Cu toate acestea. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. intr-un fel sau altul.n. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. dar obtine un randament progresiv. bine dispus.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. are dificultiiti de adaptare. TEMPERAMENTUL 7. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. VIOl. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. dar simultan a asemiinarilorexistente. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. in acest context. diferite de la 0 persoana la alta. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. Melancolicul emotiv ~i sensibil.mai evident. putemic afectat de insuccese. caractere bune i?icaractere rele etc. calme. . temperamentul suportii. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. Exista oameni agitati. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). a~acum yom vedea. sangvinie. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. vorbire inegala.ale ceIordinjurul nostru. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. lini~tite. agresiv. face risipii de energie.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. Progresiv. caracterizat de riibdare ~i toleranta. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos.

lini~tite. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. D. stapane pe sine). lent/flegmaticul. 2. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. religii. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta.introvertul stabillflegmaticul. fiind stimulate de eventualele obstacole. baza a imaginatiei. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). creatie culturala in general. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv.r Desigur. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". . G. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. 5. in timp ce altele non-emotive. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. 4. Eysenck a reluat teoria lui C. . ata~t traditiilor. . Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. Cea mai importanta idee pe care C. vesel. tipul puternic. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. . Teoria lbi G. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. 3. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. dar se supiira u~or. 2.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. Psihologie ~i religie (1940). Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. Heymans ~i E. tipul puternic. D. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: .Descompunerea formelorin . despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". fidel prieteillior sai. spreexemplu. Flegmaticii 3. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. cu studii de medicina. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. neechilibrat."overtul instabillmelancolicul. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. a fost timp de cinci ani discipolullui S. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. echilibrat. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. Wiersma. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. Freud.extravertul stabillsangvinicul. teoriile temperamentale s-au diversificat. Teoria lui H. . suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. excitabillcolericul. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. superficialitate. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. echilibrat.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim.intl.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. G. optimism. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. ~PLlCATlI :1: 1. tipul slab/melancolicul. In baza unui bogat material clinic. Teoria lui C. cu multi prieteni. a unor opere culturale fundamentale etc. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. retrase. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. Pe baza acestor diferente. P. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. . 4. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. Teoria lui t.0 melodie. a alchimiei. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. mobil/sangvinicul. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. Heymans ~iE. Jung. G. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). a diverselor mitologii. de-a lungul timpului.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. este aceea~i..Ro.. fiind apreciati mai curand ca talentati. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. creeaza ..i a percepe cu acuratete lumea vizuala.. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.te ~i clasifica indivizi . artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!..ca).i inductiva ~i capacitati critice . Abilitatea de a calcula. recunosc. Definiti aptitudinile. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar).i ale mainilor in manipularea obiectelor.. evalua propozitii .i analizati raportul dintre Innascut.i/sau in!elege realitati complexe.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. In general.. intelegerea relatiilor dintre actiuni.. Sunt persoane care invata repede limba materna . Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . Sunt sensibili la tonalitatea.. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. cuantifica. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. a fi con.. ritmuri. fiind sensibili la motive Ie. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati.. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. Detaliind definitia sa. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. a avea empatie. ci trece prin anumite stadii care implica. obiecte ~i idei.i complexe. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii".i emotiilor. monitorizarea .i la starile lor.oa~terii.carilor corpului . performanta. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii.tati larealitate. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia.ln acest context. foJosesc metafore etc. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului.i creative de rezolvare a problemelor. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. Ea implica simtul timpului ..i al coordonarii mi. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. integrandu-le propriei lor substante. intensitatea. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. fiecare dintre_ele. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte..cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive ... profesor de teoria cUJ.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. 3.. numere). Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare.i controlul eficient al gandurilor . Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate.i intelegere de sine.. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet.. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . fiindexpresia interactiunii acestor conditii.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (... Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni.i a efectelor. .i rime.. 5. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. Analizati clasificarea aptitudinilor. citesc cu placere.i Invatat In cazullor. In realitate..•.. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. 18 I. In elaborarea teoriei sale. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. dupa un model linear. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta. Din punct de vedere fiziologic._ 72 . 4. de motivatiile subiectului Sidemediul social.i celelalte procese psihice. Analizati. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. precum matematica ~i limba ~i literatura romana..i limbile straine.. a recunoa. inaltimea "~itimbrul sunetului. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.i slabe. melodii . persoanii care poseda aptitudinile necesare.. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. depinzand de capacitatile individuale. indiferent de disciplina.. intentiile ... Analizati interaqiunile dintre aptitudini .tient de punctele tale tari ...te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. oazate pe aptitudini reale.. ~PLlCATII ' 1. Stadiu = perioada de dezvoltare. au avut dificultati la ~coala. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. dupa aceea.i specii. 2...

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

fata deafirmalia asumarea in po. creativitatea se manifesta in forme diferite. De asemenea. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. noi. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune.20. propriilor idei 0. convergenta. tendinta spre imitarea de modele. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. in conditii favorabile. elementele obtinute fiind. . curiozitate. !?i profesional. in alte domenii. respect pentru nou ~ivaloare etc. 1imita inferioariiarfi de 95-100. pe niveluri ierarhice distincte. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. dorinta I de schimbare.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. etc. deli'isarea. opacitate la nou. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. persoana disponibilitate receptivitate in altii. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. neincrederea conformism probleme. a de formula traditie incapatanarea. Potrivit lui C. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. nu se poate vorbi de activitate creativa. . speciale putemic fluida. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. 20. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . autoevaluare.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. w.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. . presupunand 0 restructurare a .2 Niveluri . treb~int~l~ !?i de. de "facilitanta". creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. spre exemp1u In artii. implicit creativita tea. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). CREATIVITATEA 20. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. creativitatea: a. fata de autoritate. de asemenea. nonconde nou. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. interese atitudini riscurilor. dinspre sistemul psihic uman. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. gandirii.

procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. pe care 0 imparte in trei coloane. creativitate. nesilit del nimeni. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. germinatia). Potrivit aeestui model.. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. Spontan. in cele trei coloane. documentare ~i experimentare. care actioneaza cu promptitudine. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. modificate etc. aptitudine. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. 4.ceea ce prive~te propria activitate. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. Realizati acest lucm ~iin . ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. J. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. cel componential. faza incubatiei (gestatia. de asemenea. nte. a producerii unui fenomen etc.unui domeniu. structural corelate: componential.' procesetc. _creativitarii.. natural ere promptii in atitudini.completate. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. procesual al creativitiitii. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. 3. Creativitatea reprezinta. -eitate = care se face sau se produce de la sine. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. faza "iluminarii". eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. Astfel. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. In cele din urma. _. care consta in informare. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa.t!LU!.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . . Mergand mai departe. prin extensie. u~urare a indeplinirii unei actiuni. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. meta componential ~iepistemic. Sternberg. ration~liziirii SOluriilorexiste. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. Facilitare = inlesnire. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. potrivit lui G. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. utilizate in rezolvarea problemelor. faza verificarii.sa'exempiifice nivelurile creativitatii.). care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. Aeest model nu este singurul. La fmal. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. in' comportamente etc.' La primul nivel. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). in diferite faze de prelucrare. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale.' promptitudine. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. un altulfiind cel initiat de R. 20 . ~PLlCATII . con~tienta ~ide lunga durata. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. Mai mult. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. 6. logice etc. rara 0 cauza aparentii. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie.6-35". in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . care se face de buniivoie. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. I I . Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. I.

Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. bio-psiho-sociale. . . capturate in India. varsta data.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). . Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore.· Au murit repede.0-1 an: perioada infantila. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. In functie de aceste criterii. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti.llanfa desflisurata. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. . Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. . specific umana. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. actiunea mediului poate fi. se deplaseaza in patru labe. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. sub forma codului genetic. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. 21.tateu dom. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. a~a cum s-a 'precizat. care se define~te ca activitate specializata. rezultatul final al dezvoltarii. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii.cerintele adultului vizand competentele incurajate.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. de la 0 generatie la alta.. Dezvoltarea umana. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). in egala masura. in proces. Edueapa.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste... Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. s.. propuse sau ingaduite copilului. in 1920. numite Amala ~i Kamala. Nu cuno~teau limbajul uman. . triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi. numite cel mai adesea "stadii".activitatile impuse. tara sa se adapteze la viata oamenilor.. care mijloce~te ~i sustine. dezvoltarea. direct sau in1irect. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. .78 .v..!ll devenirii sale. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. Intentionalitatea. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. Ereditatea.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. .. . euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. 3. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. in varsta de 10-12 ani. presupune mai multi faetori. care au loc pe parcursul vietii unui om. 21. La nivel individual. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. favorabila dezvoltarii.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului.mediu. Aveau aproximativ patru ~i opt ani.30-55/60 ani: varsta adulta. 2. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. Mediul. fae sa fim eeea ee suntem."!ce spec~fice.19/20 ani-30 ani: tineretea.. orice eforturi de educare a sa e~uand. rpesaje de specificitate. in mod con~tient. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . In planul dezvoltarii psihice. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: .14/15-18/19 ani: adoleseenta. intraindividuale. . . Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. .raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil.

de asemenea. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. spre exemplu. 0 altii triisiiturii este animismul. oboseala instalandu-se mai repede. prima . uneori. datoritii procesului intern de dezv. de cele mai multe ori. aici. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. Odatii cu intrarea in ~coalii. adesea. " Procesele cognitive se perfectioneazii. semn al tendintei de independentii fatii de adult. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. dar mai ales cantitativii. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor.oltare fizicii. se dezvoltii vointa. forta. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. reu~ind. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. se manifestii. in comparatie cu restul • organismului.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. larii discerniimant. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. receptivitate. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. Devine mai echilibrat afectiv. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. adesea la tulburiiri cardiovasculare. datoritii stocului redus de informatii. Copiii mici se caracterizeazii. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. fiind'imitate in special actele celor mari. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. senzatii de sufocare. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. dinamismul. Principala formii de activitate estejocul. sii-~i domine reactiile impulsive. Grupul ajutii la maturizare. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. ameteli. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei.3 Preadolescen. obiectele avand in general suflet. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. pentru pre~colar. ostilitatea intre biiieti ~i fete. de actiune. cel mai devreme. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. abilitiitile in manipularea obiectelor. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. echilibrul. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. In acest stadiu apar. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). Este prezent spiritul de imitape. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). capului determinii. de la preconventionalla conventional. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. dorintele. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. glandelor sexuale.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. printr-o mare curiozitate. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. de la cea putin stabilii la cea stabilii. 21. perfectionarea limbajului. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. EI se deta~eazii fatii de familie. constituie. prin acesta fiind stimulate coordonarea.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. se realizeazii abdominale. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. dar . Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. spre deosebire de preadolescent. care scade treptat.a (. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. obosealii persistentii. lagrupul ~colarsau lacel religios. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. prezentii mai ales la biiieti. perioade de apatie. evaluarea spatialitiitii. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. fapt ce conduce. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici.21. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. mai ales la inceputul pubertiitii. oferind suport afectiv ~i confirmare. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. recompensele morale ~imateriale. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor.

caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. In planul relatiilor i n t e r p e r. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. Se nuanteazii relatiile interpersonale. fiind conditionate social. printr-un proces de specializare.7 Bitrinetea (55/&0 ani. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. Reu~itele 11 entuziasmeazii. emotionalii.. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii.5 Tinere. sunt observabile marile realizari. de asemenea. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. un echilibru al vietii afective. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. prin structurarea mecansimelor cognitive. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. spiritul de dreptate. de initiativa . Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. specifice varstei. a motivatiilor. Pe plan profesional. a stabilirii echilibrului functional optim.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a .). Problema crucialii a adolescentei 0 constituie.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". A. nelncredere In sine. Caracterul ramane instabil. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. ~i ca maturitate afectivii. 21. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. dar ele sunt nesigure. Astfel. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. Se remarca 0 armonizare a intereselor. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. Este. ciiutarea. dupii E. definirea identitiitii. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii..80 dragoste ~iprima experientii sexualii. constructiv-realistii ~ide creatie. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. psihic: ca maturitate intelectuala. gandirea este abstractii ~i logicii. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. oscilant. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. logice. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. 21. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. a iubirii sau a solidaritiitii umane. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). Erikson. De asemenea. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. memoria este preponderent logicii. precum imaginatia. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. H. 21 21.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. caracterizandu-se. "Cine sunt eu?". mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. etapa perfectioniirii psihice. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului.

. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. . Atkinson) ~ . -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. intimitatea lua Speranta .. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. vietii ~ia mortii. apoi al membrelor superioare ~i. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". L. apusul relatii Prietenii. Pricepere vinovatie vs. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. tri~ti. Allport ~iR. Altii pur ~isimplu moral. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. Pensionarea. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. trolului vs. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. ci progresiv. durabile.W. Intimitate vs. la s~it. Spre 21 exemplu. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. mortii. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor...a om. izolati. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora. al celor inferioare. domeniul intelectual. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. unitara. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu.

scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.greutate Volum r j ~ ~. obicejuri etc.. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat.(Faze de oscilatie) . afective sau cognitive..•.. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. .' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata .. 6. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale.. 4. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul.. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. surdomuti. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.••••..incapabili de un paTcurs ~colar normal. contribuie la buna insertie sociala a omului....82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L... sociale. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. motrice sau senzorialii.. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. .. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii.. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai.. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. orbi. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. poseda cultura sa. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena.. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. -.... 2.. ~PLICATII 1. Conflict = Iupta de tendinte. de interese. De asemenea. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. L 'education des debiles mentaux.. 8 Primii ani ai vietii noastre. oricat de primitiva. majoritatea comportamentelor sociale (educatie. Educatia copiilor deficienti intelectual. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.. 1973).• : .) bazandu-se pe imitatie.. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. 5. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala.. . deprinderi etc. i . Dupa desra~urarea sa.. Mesape. traditie. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. Toulouse.. specific umana sub influenta mediului social. dar.•. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan.. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa... Orice societate' umana... Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza... Not.. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. 3. infirmi motor etc.. ciireia i te dedici din simplii pliicere.-... cultura.. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. se face in institutii specializate.

Reciproc. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. . dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat.). . sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. . La fel de bine. Motivatia este un filtru al influentelor externe.. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. . pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. Generalizand. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. fie ca sunt innascute. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana.. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. exemplificiind pe motivatia ~colara. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. . ajungandu-se la e~ec. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. . obi~nuinta de a se supune la norme.respectarea structurii standard a unui eseu. cre~te ~inivelul performantei.). aspiratia spre competenta etc.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. 2. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. pune in mi~care organismul. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. In principiu. existand doua situatii: a. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. ea fiind cauza interna a comportamentului. deoarece dacii lipse~te restrictive. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . motivatia constituie elementul care un structurat. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. anume optimum-ul motivational. Totu~i. Astfel. 0 parghie a autoreglarii individului. subaprecierea dificultatii sarcinii.. Spre exemplu. ci ~i 0 anumita intensitate a sa.pe de 0 parte. -relatia motivatieperformanta. Astfel. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. supraaprecierea dificultatii sarcinii. persoanele apaytinand tipului puternic. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. Contribuind d. gradul de reu~ita. frica de consecinte. la nivelul elevului.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. con~tientizate sau necon~tientizate. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. In acest sens. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: .definirea motivatiei.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. ambitia etc. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. b. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit.

a modalitatii de corel are. 2. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. b.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. un curent de gandire. a coerentei.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. inseamna ca modurile de reactie sunt. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului. 4.profil psiho-moral. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. Introducerea. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. care contureaza ~i precizeaza problema. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. cel putin pana la un anumit nivel. se poate aprecia. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. 2.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). a stilului. convingerilor. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. c. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. cuno~tintele care vor fi abordate: . un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. . care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. de structura dinamica etc. de asemenea. Dezvoltarea. dar ~ide tema pusa in discutie). comportamentelor etc.. diferentele privind intensitatea acestei relevante. . Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. 1. . Redactarea eseului. Astfel. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. a calitatii argumentarilor. .corelatia caracter .mediul social: totalitatea ideilor. Clarificarea temei: a. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. b. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. invatate. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. in primul rand. PregMirea abordarii: a. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". comune unui ansamblu uman. structurat pe trei paTti: a. Pregiitirea abordiirii. 3. caracterul integral dobandit. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. un eseu liber. . de rigoare ~icoerent~ a redactarii. punand in evidenta importanta sa. . Dati un titlu eseului vostru. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. . subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane.este yorba de umane.. Conceperea planului eseului. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). b. 0 epoca istorica . a exemplelor oferite etc. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. o· tematica mai generala. . este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. atitudinilor. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea.

1' Statusul ~i rolul.4 S. Atitudinile social~~i formarea lor* 25. atitudini.2 .1 Imaginea de sine 22.3 23.1 Atitudinile sociale 25.85 Conduita psihosociala 22. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22. .2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24. omportamente p~l"'antlsocla 24." ~i:~.." Wii.: .Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.indicatori ailcomportamentului social 23.'. Relatiile interpersonale 23: I 23.." _FA I"'. I '" .peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. Comportamente pro ~i hntisociale 25. Wi ». comp6rtanfente 24 1 C '\ \.2 23.3 Relatia valori.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/..

in miisura in care este legata de practicile sociale. colectivitiiti) cu individualul.86 _ 22. trebuie sa ne cunoa~tem. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. credinte. faptul cii individul ramane acela~i in timp. Peirce al pragmatismului. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. institutii.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. fondator impreunii cu C. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. util sau eficace". despre abilitati ~i priceperi. . respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. publicii in 1907 Pragmatismul. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. ca 0 autobiografie. 1890). Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. identitatea evocii continuitatea existentei. despre divinitate. credintele. Ie inregistriim. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. cu corpul.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. despre efectul actelor noastre. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. . iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. Dar. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine.eul material: este constituit din corpul persoanei. . S.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. componenta comportamentalii . in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. Potrivit psihologului american William James. in sensul cii unele sunt retinute. prin compararea cu altii. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. Filosof american.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. Dad pana in luna a treia sau a patra. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. despre originea universului etc. Este aspectul central al eului. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. motivatii. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. In sens restrans. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. in timp ce altele respinse. despre valori. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. In sens larg. cu "eul" nostru. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. componenta evaluativ-motivationalii . sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. evenimente de viatii. la experientele noastre interioare. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem.iile celorlalti despre el. de a construi imaginea de sine. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. putem intra in contact cu personalitatea. Ie organizam etc. cii persevereaza intro formula de sine. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. dar ~i din imbriiciimintea. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate.

•.••••.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. ~.. .. prieten.• __ .diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice.Aparitia unui astfel de grup. Potrivit acestei teorii. obligatii.••••••••••••••••••_ •••. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. etnice. de a incalca legile.).•. Se delimiteaza un status actual.•• *. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. adolescent. Individul dispune. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. Elevii cu performante slabe.. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. .. bunic etc.:•••. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie..•. . sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. aleoolismul etc.) 22.••. ocupand o anumita pozitie.. fie raporturi de discordantii. . care este pus in evidenta la un moment dat. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) .. care sa-i. La randul sau. Pentru a intelege fenomenul identificarii.. se diferentiaza.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati._ . integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. teoretic. Spre exemplu. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului. •••••.••• m"" . persoana..••. . functional. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.•. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. ..)..2 Statusul . se distinge de altii.. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala..• .• ••••••••••. •••.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma. din care decurg sarcini. .. sot.indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte.. parinte. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.:-. functii.••. ."-=. Teoria identitiitii sociale..•• " ••. juridice.~.•••••••. trebuie apelat la noi concepte. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.•••. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva.•. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.. dorinta de schimbare.. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. culturale).•. iar altele dobandite (rolul profesional.r..•. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi.•. femeie. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.-'_ •••• m ...••. incercari de a-~i intari stima de sine. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. : "" •..• .• . adult. ~i un status latent.) . este inevitabila.••. de a consuma alcool etc..acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii..•"""•.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. membru al unei organizatii). in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. asimilarea pasiva. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta.. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. membru al unui partid politic etc. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata.•••••••.. "". efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare.. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. apartenenta politica).•••••. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun.••••••••.••. de un set de roluri. individul se opune adesea presiunii exterioare. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.•..originalitatea: care afirma singularitatea. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.•. vor incerca sa.~i evenimente pe care Ie traverseaza. . fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. . de asemenea. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective.i rolul . indiferenta. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. avantajeze inraport cu elevii buni. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. inginer. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul).. sa dea sens istoriei sale personale. nationale. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv..••• :>.

. marimea cIasei de elevi.. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. Grupul este determinat de indivizi..... adecvat situatiei.. ••••••••••••••••••••••••••. ezitant etc...•••.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). Afirmarea ~i. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane.... eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT. abordarile educative de tip exclusiv frontal. imi place natura. 7. celelalte doua sunt probabile.••.. permise ~iinterzise... am vointa etc. Comparati eele doua analize.•••..... cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului. 1. 6. 22 l. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor....••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza..... economie.. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea... Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. .decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi..•. Strenghts (atuuri. Luand ca exemplu diferite roluri.. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. .. inadaptarea ~colaraetc. e~eculla examenele finale (sau de concurs).. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim.. respectiv a ceea ce .••••. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni.. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare..). autoprezentare ~iperceptia de sine.S"" = persoana care este ata~ata de traditie.••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••. Contemplafie = atitudinea.••. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.•••••. in propria voastra existenta. atitudinile ~icomportamentele sale. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. 4...•.. . de cutume.. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup. eterogenitatea clasei de elevi... cultura... Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc....••. etc..••••. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3... conflicte in familie etc. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . . privind resursele ~colare.implicit. sunt dezordonat. management deficitar. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati.••. Incercap sa descoperiti. 2. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale.. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute....se intampla la momentul potrivit.........•.. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate..•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.•••. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica.. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.... nu fumez etc.. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine.•••. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte.. in viata cotidiana... Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.•. dar ~iin politica.. climat tensionat in ~coalaetc. rigiditate deficiente intelectuala.•... iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare..

de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). inzestrate cu toata gama functiilor. pozitiv sau negativ. 2. in toate elementele sale structurale. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. a unor relatii interpersonale pozitive. c. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. relafii de cooperare. relafii de alienare (instrainare. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. poate fi acceptat sau respins). Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. De asemenea. b. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. afective. relafii de ierarhizare (stratificare). personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. relatiile de intercomunicare. 23. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. perceptive. de asemenea.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. subiective (au un caracter psihologic). legaturii arata ca relatiile interpersonale. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. cu frecventa mare. c. Desigur. Criteriul caracterului procesual. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. ci ~iin plan moral. RELATIILE INTERPERSONALE . relafii de competifie. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor.23. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. dar. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. izolat de ceilalti. Caracterul con~tient al. distorsionarea informafiilor etc. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). relafii de acomodare. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. ducand mai ales la erori de evaluare. unde se inc1ud: a. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. in afirmarea acesteia. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. starilor ~itrairilor psihice. In calitatea sa de fiinta sociala. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. mentine sau restrange. indepartare). constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului.obiective (au un caracter social). un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. d. blocajul comuniciirii. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. dinamic. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale.i rolul rela. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. . Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. Una dintre erorile de perceptie sociala. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . continutul lor. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. unde se inc1ud: a. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. In acest context. 23. insu~irilar. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. b. relafii de asimilare. 23 23. rela1iile afectiv-simpatetice. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. relafii conflictuale (cognitive. bruiajul. determina aparipa anumitor stari psihice. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. sociale etc. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate.iilor interpersonale in structura personaliti.). Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. con~tiente ~idirecte intre oameni. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale.3 Locul .1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice.

compozitia grupului. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. religioase etc. care se refera la conditiile materiale. . nemijlocite .funcfia de integrare soCiala a individului.Acestea orienteaza activitatea grupului. Caracterul functional: .funcfia de producator de idei. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. al diadelor. de noi nevoi. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. grupuri mari: numar relativ mare de membri. Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun. relatii directe (nemijlocite). acceptate de toti membrii grupului.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. potrivit caruia se disting: a. . ri~di~. un rolmajor in a oferi individului securitate.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. existenta unei structuri a grupului. eonstituit in timp. securitate.. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. spirituale.poporul). grupuri mid: numiir redus de membri. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. i§i proiecteaza viitorul. de categoriile demografice. dar ~i mijloace de afirmare.). socioeconomice sau socioculturale. grupurile pot fi . ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. Multimea reprezinta. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. juridice. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. dar ~ide a se afirma personal. 2. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. culturale. intervine asupra evenimentelor. economice. de asemenea. .~~l·····~~~~~~~~~t~t~il.dimensiunea instrumentaHi. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. precum mulpmea. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. crearea .funcfia de diferenfiere.23. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). existenta unor relatii sociale oficiale. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.existenta unei determinari in timp. de indivizi. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. . existenta unor scopuri comune. distribuie pozitii §i exercitii influente. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. Un grup indepline~te mai multe funetii. 2. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. l~ 23 I grupurilor. Din acest punct de vedere. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. institutionale. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. incorporare. psihologice. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). un ansamblu de indivizi. anume al grupurilor. b. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale.4 Grupul. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor.dimensiunea relaponaHi.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . a continuitatii temporale.dimensiunea contextuala. . potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. Grupurile constituie I real. . intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. de situatiile colective. . biologice. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza..o""taw.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. De asemenea. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. .

potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative.de sex etc. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. grup. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul.coeziunea membrilor (gradul de legatura. . de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. Opinie publica ~ . --------------- CONDUCEREA membrii grupului.pe 0 foaie de hartie. 'Alienare = Indepartare. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. structura. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. afectivitate ~i pretuire reciproca. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. instrainare. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. Fiecare dintre voi Incercati. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). 2. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra.organizarea grupului. grupul de invatare. nereglate oficial). Charles Cooley. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. grupul de joc al copiilor. fata de factorii de civilizatie. . inscrise de obicei in documente oficiale. Analizati comparativ relatiile de cooperare. Astfel. grupul de formare psihosociala. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. sa scrieti despre colegii vo~tri. grupului (personalitatea grupului. . de unitate). Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. 5. laissez faire. apropiate. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. repartitia geografica. 7. . putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. prin metode cantitative. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. Liderul formal este eel oficial. loc sau epoci. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup.91 omogene sau eterogene. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. densitatea. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. numit sau ales. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. 6. In c1asa. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. grupul de actiune. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). . 'Demografie = ~tiinta care. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. 3. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. grupul de cercetare-dctiune. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. grupul de loisir ~i familia. autoritari. inactivitate. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. cu responsabilitati bine definite. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. ~PLlCATII 1. 8. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. Atat in grupurile formale. apatie. 4.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri).

rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. el nu va aeorda ajutor. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: .perspectiva invii. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. i'n buna masura.!ii.a alta persoana. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). Comportamente antisociale. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. egocentrism scazut. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. destin. Explieatiile au fost eonstruite. fara a~teptarea unei recompense externe. responsabilitate sociala. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. care eontrazice legea seleetiei naturale). Moscovici (coord. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. in trecut. bueuria. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. fiind aceeptate ca atare. fie savar~ite de persoane bolnave. de asemenea. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. Sunt comportamente intenponate.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). Editura PoliTom. TIU exista eoexistenta fiira empatie.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. eu grave tulburari de personalitate. ramura biologiei ce studiaza instinetele. In funetie de aeeste urmari. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. indiferent de profilul de personalitate al individului. ostilitate ~i comportament agresiv." (s. etologia. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane.niei ehiar sacrifieiu de sine . Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. . existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut.24. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. credinta intr-o lume dreapta. organizatii sau alte forte exterioare) . indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. deci sa uite de ei i'n~i~i. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). pe baza a doua pozitii teoretice: . dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. contand nu atat cine e~ti. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. ea sau opusul sau. ei cee~ti. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi.perspectiva biologicii. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. 1994/1998. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. .perspectiva biologicii. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. pozitiv. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. incredere ~i pretuire mutuala.).m 0 noua persoana). raspunsuri ce sunt controlate genetic). In general. niei ajutor .1 Comportamente pro . care determina furie. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. Empatia este mediata. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. din primele momente i'n care eunoa~tt'. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". dupa cum exista situatii i'n care. Or.

cel putin nu in fata acestuia. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. influentat de modii. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase.marja de toleran(ii. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. legea). grupul. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. respectiv absenta normelor. In anumite situatii insa. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . insii. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. 2. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. dinainte. respectiv anormalitiitii sociale.. In general.definirea anormalitii. dereglarea valorilor traditionale. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. competitiile sportive. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). dar ~i supraindividuale. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. . Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. nesiguri pe riispunsurile lor. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens.. . . Con rmismu. dar ~i indivizii propun la randullor norme. dezordinea. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). :nfluenta mioori •. Oricum. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. agreslvltate individualiilagresivitate de grup.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. 24 . Conformismul 3. In timp ce fete Ie sunt descurajate). 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii.. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. _ ormele prescriu comportamente dezirabile.). Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. Se distinge intre modelul cultural real. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. . 24. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu .) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale.i anormalitate sociala face ca membrii. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. agresivitate directii/agresivitate indirectii. In principiu. Practic. functionarea patologicii a societiitii.2 NormaJitate . curente fiind distinc!ii. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. Normalizarea. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. care se refera la faptul ca nu 4. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. morala. Spre diferen!a de situatiile de conformism. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. dar ~iatitudinale. Obedienta.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. . numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc.constanta: desernneazii stabilitatea normei.

normele. Gustave LE BON (1841-1931) A. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite.' scaderea responsabilitatii. Acest Miat. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. Cost = in context psihosocial. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat.. Potrivit lui D. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. apatic. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. credintele. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. de cand el avea 5 ani. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. la varsta de 9 ani.. acolo unde anonimatul devine posibil. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial.) etc. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. bani. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. efort. PLICATII 1. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. W. Comportamentele antisociale." Practic. mar i mea g r up u Iu i . Treptat. a simtului moral. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. 3.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati.). care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Winnicott. independent ~l 2. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. De ce il apreciatil/ 5. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. droguri . auzind 0 voce care-i dadea ordine. emolii etc. excitarea fiziologica. muzica intensa). activitatea in g r up. in general. infantil. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. de tranzilie. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. in cele din urma. in general. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. "Directorul. obi~nuintele etc. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. vocea unui vrajitor. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. 0 persoana antisociala. modele de comportament ~ipractici cotidiene. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. in loc sa-l pedepseasca. el a devenit bolnav. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. Familia lui s-a reunit. dependent. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. Acesta furnizeazii cadre de referintii. in timp ce succesele i se datoreaza. de unde ~i 0 absenta. ignorarea viitorului ~i trecutului).. Acasa. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. tendinte care se cer descurajate.. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. Tranzitoriu = intermediar.. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. Sunt de preferat interdictii limitate. organizate intr-un sistem.

dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. curent fiind delimitate: . chiar dad nu am avut contacte directe). In acest context. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). este 0 combinatie de reaqii cognitive. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. pe de alta parte. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. afectivii.valenta. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam.. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa.. problema modificarii acestora. . nu ne sunt cunoscute. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. in baza acestei semnificatii a conceptului. dar. a intiiririi unei atitudini. astfel inca. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. Allport. accesibilitatea. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. se pune problema formarii lor. intr-un fel sau altul. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. cei dinjuruf"nostru. nuditatea afi~ata cotidian etc. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. deci inviitate. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. nu au posibilitatea de a oferi. repetarea. W. cer~etoria.. societatea. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. raspunsuri relevante ). Sursele comportamentale au fost legate de . respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile.2 Formarea . personalitatea. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. repetatii fatii de un stimul. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic.95 25. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. spre exemplu. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. De asemenea. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. spre exemplu.centralitatea. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. afectiv sau volitiv. care nedetinand informatii in acest sens. potrivit lui D.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . in cadrul unor sondaje de opinie. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. aptitudinile etc. Atitudinea. dirnpotriva.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. relativ durabile de opinii (credinte). dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. atingand un anumit grad de integrare sociala. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. . prin atitudinile noastre. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. 25. trairi afective ~i manifestari de persoane). dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. atitudinile indeplinesc mai multe functii. simultan. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. apartenentele sociale. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. Desigur. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii).t yom avea anumite comportamente ca raspuns. poate determina 0 atitudine.intensitatea. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. comportamentalii). de un anumit gen. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. Formarea atitudinilor sociale pune. fatii de aceste nationalitiiti. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. pe"de 0 parte. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. favorabil/nefavorabil. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini.

mai ales in contextul societatilor democratice. cel putin la nivel dec1arativ. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite).). prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. mesaj audio etc. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii).. comportamentale ~i cognitive. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. Pentru ca scopul actelor p. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. mesaj video. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Autopersuasiunea.. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. a actelor persuasive venind dinspre campul social.). de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). Realizarea sa. Ceea ce pune probleme ~i a atras.. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. a te angaja. in lumea contemporana. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. ci mai curand probabilista.. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. 2. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. Receptor Context 25. atunci cand disocierea este evidenta. de mesaj (tipul de argumente continute. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. atractivitate. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. adesea. prezenla altar semeni (este evident ca. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. ci ~i in baza propriilor comportamente. Persuasiunea. adesea. de mesajele publicitare. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. Astfel.. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. . comportamente A~a cum s-a precizat anterior.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. credintelor. dominata. claritatea mesajului. factori de personalitate. putere. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. fluenta verbala etc. 2. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. In acest sens.3 Relatia valori. spre exemplu. atitudinea determina comportamentul. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). fiind insa posibila ~i relatia inversa.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. informatiile pe care se bazeaza. fie in unul de divergenta. a~a incat se poate afirma .existenta unei anumite interdependente eauzale. 0 expozitie de fotografie.). In ceea ce prive~te convergenta."". de altfel. factori situationali. atitudini. totu~i. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). In general. in societatea contemporana. sub anumite aspecte. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". modul dobiindirii sale etc. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. atentia este divergenta. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. frecvente. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. Desigur. sex etc. caracterizate.1. acestea din urma fiind decisive. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. ". intr-o mai mare masura.

competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).. incercati sii decideti. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. 4. culegerea datelor. media. 6. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. opinia publica. ne putem intalni cu 0 persoana. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. Chelcea ~iP. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii.97 WOPINIA PUBLICA . discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. etnic. cadrul caruia. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica.) sub impactul ideilor. . acestea caracterizandu.. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. aceasta problema pretinzarid solu!ii.proprii grupului caruia ii apaqinem.personificarea sa. 3.prezumtia unanimitiitii..practicilor (sociale)noi. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. o durata de timp redusa.. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice.. se . in Enciclopedie de psihosociologie. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. normelor. care se deschis. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. unei societati. astfel incat apar. oameni politici. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat.). identificarea publicului vizat. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.problema are relevantii socialii. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. asupra celei mai persuasive dintre ele. in cadrul democra!iilor.. 5. 7. 25 . Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. atitudini/or populatie. politic. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. la nivelul unei societati.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. I1ut. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. expresii precum "opinia publica nu este de acord . mai ales din partea . religios etc. exprima public.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale.". Ana1izati afi~ul de pe pag.". 2. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. putand fi yorba mai . oameni de cultura etc. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. una 1928. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. S. Pentru aceasta. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. parcurgand toate etapele necesare.) reprezinta 0 valoare publicul. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. construirea chestionarului. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. Teoria lapului ispii$itor = in timp. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. Acestea se fata de textele unui ziar. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . atitudinilor sociale etc. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. Repetati demersulla nivelul intregii clase.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. argumentat. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta.

. in raRQrt ell . Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. copiii plasati in orfelinate. problematica subiectului ramane deschisa. ideile generale. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare.Formulareasubiectuluipermite. Pomind de la textul citat. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. Precizati-va. 2. geografice etc. Intr-un fel. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. deoarece. 0 delimitare a subiectului. 2. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. este necesar ca reflexia ~i. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. dar. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii._dupiLaceea.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA.. Larmat). se impune precizarea unei metode adecvate.. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. Astfel. de a-I interpreta §i dezvolta. §colar §i socialgeneral. mergand de la matematici. exista elemente comune in tratarea lor. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). ilustrati. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. alliteraturii etc. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). Adesea. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. )" (1. 1. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. cele care vor schita structura analizei voastre. de a §ti sa cite§ti un subiect. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". spatiale. informatii oferite de mass-media. discutia) nu se improvizeaza.]!1it:m. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. tezaar@mentata. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. ( .). jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. 1. b. etapa ce consta in degajarea unei problematici. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. COMENTARIUL STRUCTURAT. a.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele... pentru ca examenul problemei sa fie complet. Este necesara. __ Qetel1llinati. Ro§ca). S-a prefer~t tratarea lor corelata.cu.. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. pe de 0 parte. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. Cum se cere un raspuns. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. anterior urmatoarei etape. 1. iar. prezentati etc. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. de asemenea. mai intiii.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. comparati. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date.. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. anume in cadrul demersului specific filosofiei. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. 3. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. Abordarea este prima etapa. in cele 'din urma._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. documente (texte) anexate etc. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. identificati problema pusa in discutie de text. Formulata sub aceasta forma. pe de alta parte. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . q.1I_suj)je~tului. literaturii specificii domeniului.de asemenea. de asemenea. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului.

faptele preeizate etc.a. ~ . Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. iar ca atare este necesar sa fie logic. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Stabiliti planul. 3. Dupa cum s-a subliniat deja. ar constitui introducerea. Concluzia este necesara. Redactarea: In primul rand. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului.99 fenomenele presupuse. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. sa prezinte problematica ~i planul. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). 0 problematica. 1. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. 3. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. schitarea acestei teme generale. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. Desigur. tara interes. Daca lipse~te stimularea. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. Daca se prefera. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. Desigur. c. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. linia problemei. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. mai simplu. iar in final. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. introducerea. sau subiect1l1 0 impune. fie pe linia problemei puse in discutie. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului.). anume comentariul propriu-zis. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. sa precizeze delimitarea subiectului. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. se inlantuie. insu~i fragmentul. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. bineinteles. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. 2. care poate fi impusa chiar de text. argumentele. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. concis. Situ area textului: ceea ce. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul.d. dovezile sau exemplele propuse. aetiunile realizate. 4.m. respectiv de modul in care rationamentele. cu modificarile de rigoare): 1. aceste ider generale. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. In primul caz este yorba de a situa textul. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului.

cu un efort in acest sens. eventual. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. . le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. capacitatl. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii."u . Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. utilizand. Vii marcheazii-.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . iar dupa aceea:analiza acestora.autoobservapa. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. .r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. De altfel. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. importantii pentru voi.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. care poate privi propriile obi~nuinte. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general. de-a lungul intregii vieti.aind'piirt. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. intr-o masura mai mare sau mai· mica. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. care este importanta-sa pentru voi? . identificarea ~i analiza valorilor personale. .xadesfa§urati existenta. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza.zi Activitati / ~Locuri 26 l. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. persoanele. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. comportamente etc. daca vreti. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. desigur.estimarea resurselor individuale. un demers destul de laborios. in raport cu acest centru. sub 0 fOlIDii sau alta. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. identificarea intereselor. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. Incercati. a aspiraliilor ~1 scopurilor. in vreun fel. locurile ~i activitiitile care prezintii.analiza retrospectivii a propriei vieli. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. emotii.

Eu sunt . De asemenea. Ia un anumit nive!. 26 .. Voifi Voi fl . Ma vad Simt. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. tinand cont de cele trei perspective temporale. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Fiecare dintre noi. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Suport. pe 0 alta foaie de hartie. Incercati sa precizati aceste "voci". sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. este altfel. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. 1. Evit. in contexte diferite $i nu nurnai.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent.. aceste probleme? '. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri.. Trecut Prezent Viitor 1. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Vreau Spun Voifi. 2. Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. dar in momente diferite. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul.

sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. figurile. 72). 6. u~or (de in tricotat. tai ~isceptic. muzical.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. ~ima~inariile. cu e~ti intuitie. video "rapid" ~ibaneuri. . ascultator". chestionarul presupune mai multe ~iferente. ie~i tare. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. serviciului. afara scrii. oameni. concepte. oamenii. mai propriu.inteligenf'. sa cantece la mult ca cii despre putemice. bine cu la in multa vise. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. structuri. ~idiscuri. sa ca in pe muzica. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. de grupuri conflicte. studiu. . muzica. grup. SF. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. tine. persoana la mai cel ce ghicitorile. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. despre a sa festive.-. ce un sa bine gandesc. calculatorul. ~icred ~idetalii. te contextul. camera. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. idei. de idei. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. de in logice. incredere independent. voce in dansator" deschi~i. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. . "personalitate". ochi felul original cuvinte. dezlegi dansezi scrii. ajuta altii. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. place sau mi~care. f:.. "talentat". 26 1. ce vorbe~ti. cuvinte sau motricitatea. cu ta fizice. locullucrurilor putemica. cite~ti bine instrument spus sa scriitor._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. informat". sa tine ocazii colectionarea lucruri. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. mediator emotii. de "creativ". bine in propria la matematiea. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". muzicii. ~igrafice.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. incruci~ate. "muzical" pove~ti bine "istet". nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. pe bune. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. actiune. simti cor. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator.. 3. Iacand. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. pentru "suportiv". incon~tient timbrelor). Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele.stri'ilucitor". Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. ca lume. u~urinta ~isa "talentat". Iti participi echipa. imagini. bine lucrezi tejoci. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. 5. de ~iteoretic. lucrurile tehnica romanele bun filmele.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. la ceilalti puzzle. casa. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. din sa ~iexaminand tine. artizanale fotografiezi.

punctuali. genero~i. vor sa uimeasca. ironici. civism accentuat. nu sunt constanti arectiv. neglijenti. rezistii la obstacole. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. Ie plac sistemele abstracte.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. putere de mundi. nEAS (Flegmatlcii) . valoarea dominanta: actiunea. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios.E. EnAS (Sentimentalii) . inclinatie pentru bizar.. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. incapatanati. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. valoarea dominanta: lini~tea . sceptici.activitate intensa. valoarea dominanta: distractia. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. nepunctuali. foarte putini· emotivi. macabru. cu spirit practic. indiferenti la viata social ii.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. unic. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. inclinati spre lenevie. emotivitate puternica. energie. nEnAP (Amorfii) . valoare dominanta: legea. altfel non-E. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. persistenti in du~manii. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. concilianti. valoarea dominanta: placerea. individuali~ti. timizi. antreneaza ~i pe altii in activitate. oportuni~ti. valoarea dominantii: intirnitatea. P. dar amabili ~i sociabili.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. optimi~ti. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. tendinta spre exteriorizare. obiectivi. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. spirituali.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. A. politico~i. deciziile luate? In genere.sunt lipsiti de energie..meditativi. nervos. pe care ar vrea sa-l schimbe.EAS (pasionatii) . Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".' rad rar. calmi. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. variata. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti.iubesc societatea. au simtul umorului. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. 26 . toleranti prin indiferenta. plini de viata. egoi~ti. rara 0 viata intema bogata. interiorizati. hotararile. iubesc lini~tea. singuratatea. revolutionari. nEAP (Sangvinicii) .dispozitie variabila. au nevoie de emotii putemice. altfel S. valoarea dominanta: succesul. dar cinstiti. EnAP (Nervo~ii) . severi. plini ·de secrete. dar cu respect pentru ceilalti. gravi. nEnAS (Apaticii) .. altfel non-A. respecta legile ~i principiile. nesociabili. tacitumi. . . recurg u~or la minciuna sau fictiune. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. sunteti risipitor. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. EAP(Colericii) . iubiti noutatea. stiingaci. au initiative ~i mare suplere in spirit.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. valoare dominantii: opera de realizat. scrupulo~i. ponderati. impart oamenii in amici sau adversari. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. deseori rara masura ~i gust.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. nemultumiti. tenaci. rapizi in executie. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . dominator. analizeaza indelung propriul trecut. rara initiative. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei.imapasibiii.inchi~i. sumbri.

Curs de psihologie.. K. Editura Polirom. Bucure~ti.. Ghidul examinatorului... Dinamica personalitatii. 2000 Thorndike E. Editura Polirom. (coord.. Bucure~ti.... Ia~i. Allport G. Bucure~ti. Iacob L. Aramis. Bucre~ti. Bucure~ti. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Tineretului. Caracterulla elevi. lntroducere inpsihologia lui C.. Bucure~ti. Bucure~ti. Cluj. Bucure~ti. Ia~i.. Ia~i. M. 1991 Cosmovici A.2001 A.). Dictionar de psihologie. Bucure~ti. Eul $i personalitatea. Editura Gloria. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. 2003 Cocorada E. Bucure~ti. Bucure~ti. 1983 Zapan Gh.•. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Bucure~ti... Esotera.Roland Chemama. Creativitatea . 1978 Clegg B. Ia~i. Memoria $i patologia Bucure~ti. Spineanu-Dobrota S. 1998 Cosmovici A. 2002 Zlate M. Bucure~ti.. LAROUSSE . Birch P. Cluj-Napoca. Editura Didactica ~i Pedagogica.. Dictionar de psihanalizii. 1974 Radulescu Motru C. Ia~i. Editura Polirom. Psihologie $i educatie. Bucure~ti.Editura Polirom. Editura Trei.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. Bucure~ti. Ia~i. 2000 Editura Stiintifica. 2000 Platanov K. Psihologia dezvoltiirii. Consiliere educationalii.). Manual de psihologie sociala. 1969 Editura Trei. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.~ .. Valori.. Psihologie generalii. 1999 Cosmovici A. 1998 Editura ei.). Litoiu N. Stoica A... Editura Stiintifica. Niculescu R. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Jung. 1999 Fordham E. Editura Stiintifica. 1964 Editura Che1cea A. Psihologia mecanismelor cognitive. Editura Dragan I. Bucure~ti. lntroducere in psihologia contemporana. Psihologia pentru toti. 2004 Zlate M. Editura de Vest. Editura Tehnica. Psihologie cognitiva.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. . 0tet E. Editura Univers Enciclopedic. Editura Stiintifica. Editura All.. Editura Geneza. 1991 coard. Ce este vointa?. Editura Univers Enciclopedic. Timi~oara. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. Bucure~ti.. 1997 Dumitru I. 1993 IlutP. Polirom. Editura Po1irom. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta.. Editura Didactica ~i Pedagogica. 2004 Z6rgo B. 1996 Editura Piaget J. 1998 Golu M. Memoria umanii. Cifrul vietii psihice. Psihologie $colara.Norbert Sillamy. (coord.). lnvatarea umana. 1998 Radu I. 2001 Druta E. lntroducere inpsihologie. Psihologie distractiva. Editura IR!.. Psihologia inteligentei.. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate... Psihologie $colarii. ClujNapoca.. Editura Didactica ~i Pedagogica. Psihologie. Editura Polirom.. (coord. 1984 Zlate M. atitudini $i comportamente sociale. LAROUSSE . Editura Sincron. Ia~i. 1997 Miclea M. 1996 N eculau A. Bucure~ti. 1981 A"":. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Editura Polirom. Che1cea ~.. 2003 . Bucure~ti. 1999 Editura Teora. Bucure~ti. 2000 Moisin A. AI. G.). (coord.. ClujN apoca. Editura proGnosis. (coord. 1963 Radu 1. 1996 Ribot Th.. Bucure~ti. Bucure~ti.. Psihologie generalii pentru liceu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->