Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14. Personalitate 16.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24. Personalita tea 17 15.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.2 Procedeele imaginatiei 8.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1. Memoria 30 7.3 3.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.5 Memorie ~i uitare 21.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18. Imaginatia 8. comportamente 95 12. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.3 Relatia valori. Afectivitatea 12.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 .5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.4 Rolul proceselor afective 13.4 4.2 21.1 Imaginea de sine 22.4 Tipologia gandirii 18.1 Atitudinile sociale 25.2 13.4 11.4 13.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Definirea psihologiei 1.3 Clasificarea proceselor afective 12.3 Functiile limbajului 9.1 Conceptul de creativitate 20.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. Senzatia * 3.1 Latura dinamico-energeticii 17.1 3. Comportamente pro ~i antisociale 24.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19. Temperamentul 17. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Relatiile interpersonale 23.4 4. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Reprezentarea * 20 17.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.1 Individ.2 3.2 Modele de personalitate 4.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20. Persoana.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5. Perceptia* 4.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.6 21. Gandirea 6.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1. Individ. Deprinderile * * 14.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.1 13.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 Structura caracterului 19.3 13.2 4. Baze metodologice 6 1.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23.2 Formele atentiei 10. Creativita tea 20.2 Clasificarea deprinderilor 14. Formele motivatiei Optimumul motivational 25. Caracterul 19.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16. Personalitate* 16.5 21.indicatori ai comportamentului social 23.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.3 11. Lim baj ul : 40 9.CUPRINS Introducere in psihologie 1.5 13. Aten tia 10.2 11.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Procese psihice cognitive senzoriale 3.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.2 Statusul ~i rolul.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.1 11.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.5 Metodele psihologiei * 12.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.2 Tipuri de relatii interpersonale 23. Motivatia 11. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.2 Verigile functionale ale limbajului 9.4 21. atitudini.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.3 21.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.3 4. Persoanii.1 Personalitatea ca sistem 15. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14.2 Procesele ~i formele memoriei 7.1 21.

i:...~.2 1...::.\.5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ . Psihicul ~i caracteristicile acestuia.'r ki.5 Introducere in psih.4 1. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.1 1...3 1. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".~..i~ :.":..5 Definirea psihologiei Principalele momente.. Baze metodologice 1.ologie 1..:\.

ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. la Leipzig. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. Asociationismul (AI. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. Astfel.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. Wundt etc. precum: a. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. F. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. N. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. studiu.~tiinta despre suflet". Dunker etc.6 I. VI-V Le. Thornidke. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. a fenomenelor ~i a conditiilorsale".~tiinta conduitei". (P. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Bain. Philipp Schwarzerd. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Freud. 0 ~i procesele sistemul psihice. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. Gestaltismul (K. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. psihologia inseamna . Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. Adler etc. inchisa. considerii con~tiinta 0 fictiune.) sustine primatul partii asupra intregului. A. 0 inventie purii a filosofilor. H. comportamentale. Taine. Kohler. formal. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. Jung.~tiinta a vietii mentale. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). teorie. Th.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. Ach. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. 2. e. Skinner etc. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. Janet) Din punct de vedere istoric. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine.n.. Behaviorismul (J. reprezentariJe ~igandirea. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Lipps etc. deci. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). B.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. James.. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. Psihanaliza (S. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. 3. Psihologia c1asicii (1879 .) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). etimologic. inteleasa ca 0 lume interna. b. Koftka. structurile fiind date. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. W. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. Watson. directii. O. d.sIar~itul primei jumatiiti a sec. W. Mai intai medic. Fondatorul curentului. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. precum ~ipersonalitatea. C. 1904-1920). BAZE METODOLOGICE 1.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism." Psihologia este . Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Introspectionismul (w. fiind lipsitii de un suport faptic. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. aceasta putand. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. ea se mentine la un nivel speculativ. Caracterul organizat al psihicului este innascut. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp).. iar dupa aceea fizioJog. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). 1. John Watson. Ed. iar la un nivel superior este gandirea). Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. In acela~i timp. Psihologiareprezintii . (w. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. c. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei.) apare .

3. exista comportamente: . are fiinta bio-psiho-sociala.Psihicul este 0 functie a c.i caracteristicile sale In definirea psihicului.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. 2. eaci. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. subiectiva. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. La omul concret. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. omul cunoa~te. de igiena corporala. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. cat ~ide conditiile interne 2. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. declan~areareactiei). 2. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. depind atat de schimbarile din mediu. subiective. la (con~tientasau incon~tienta. Sigmund Freud. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. imaginatie etc. a creierului ~iva depinde nemijlocit e. pentru noi. predominand reactiile inniiscute. coerenta.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. copiii mici seamana foarte mult intre ei. intentionate-voluntare. El se manifesta prin procese functional. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. actiuni. neconditionat. Stadiul psihicului senzorial elementar. Janet. neintentionate-involuntare. complexe. 2. sentimente. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. directe. simple care includ 0 singura secventa. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp.). 3. Stadiul intelectului. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. de ~coala behaviorista. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. sistemului nervos. de orientare-investigare. urmate de aparitia solutiei pc a. triisiituri de cresc. lumea extern a . N. care. activitati). N.3 Psihicul . particularizarea. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit.A. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. memorie. la nivelul caruia se 1. gandire etc. un mod anume de a fi. Wallon. al gandirii senzorio-motorii. instrumental-rezolutive. deci ca fiintiibiosociala. care se declan~eazape baza unei deliberari. care ne particularizeaza. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. prin conduite care de a gandi. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. aptitudini.ca reactie la psihologia introspectionsitii. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. respectiv fiecare om este unic. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. specificiiomului. nivel de creativitate etc. f. Prin psihicul sau. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia.) ~i na~tere. 0 stare de necesitate. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A.dintr-o data. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). conditionat. d. substratul material . Stadiul psihicului con~tient. 0 componenta emotional25 de ani). manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. ale omului cu realitatea concreta. H. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. omului adaptarea la conditiile mediului. care se formeazii. nea~teptate. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. b. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. Fondatorul psihanalizei. ultima treaptii a 3. psihologia contemporana a. rolul acestuia. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. care includ 0 serie de reactii. f. El ii asigura trasaturi. Leontiev etc. in plan metodologie. de descarcare-eliminare. interne (perceptii. multifazice. ne arata ralul instrumental. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. in care persista in timp. instrumentala. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. Stadiul psihicului perceptiv. psihice (gandire. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. voluntar.se dezvolta ~ise care se dezvolta. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. de cunoa~tere. etapa optimului functional (25-65 de ani). b. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. la stimulii exteriori. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. reprezentiiri. durabilitatea. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. afectiva. omul este personalitate. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. ca filogeneticii.) ~i a laturii externe (reactii. de a simti.imaginea senzoriala a stimulului. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala.actioneaza ~ise conduce 3. iar ca • 1. biologicii ~isociala. 1 1.).buna sau proasta dispozitie ete.· 4. organismelor animale care poseda sistem nervos. Dupa gradul de complexitate. erotico-sexuale. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. de a actiona. care distinge 4 faze: este reflex.

ganduri ~i dorinte ascunse etc.~tiintii"). Pe parcursul vietii. in momentul respectiv. mersul. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. Ele sunt. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. Astfel. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii..iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central.~ 8 1 1. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. Autor a numeroase lucriiri. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. de fapt.).4 Ipostazele psihicului ~iirela. PSihologia $colarului greu educabil (1930). de imaginatie. concretizat prin functiile de cunoa~tere. mancatul etc. intervine imediat analiza con~tienta. Memoria. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. de autoreglaj voluntar. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. desenatul. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. vise. dar contribuie la con~tiinta. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. uitarea de nume etc. H. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. Freud. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. Totodata. Alfred ADLER (1870-1937) . il exploram pentro a-I cunoa~te. Copernic etc. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. ea fiind sustinutii de motive. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. Medic ~i psiholog austriac. elev dizident al lui S. pulsiuni sexuale. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. stiiri afective. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. ea indeplinind un rol conducator. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. creatoare ~ianticipativa. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. ~i cu propriul organism. care admite notiunea de incon~tient dinamic. achizitionand informatii. Alfred Adler. Cunoa$terea omului (1927). de trairi afective. care stocheazii informatiile. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. are 0 puternica motivatie incon~tienta. de vointa. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. ele fiind reciproc convertibile. specifice incon~tientului. interactioniim cu ceilalti. in caz contrar. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. deoarece la fel de important este ~i limbajul. ci 0 stdinsa interactiune. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. dar aceasta nu se reduce la gandire. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. de orientare spre scop. tendintelor. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. trebuinte. ciici. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. Sensul vie!ii (1933) etc. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. R. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. mecanismele antiredundante.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul.

al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. Este introdusa in 1879 de W. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . Metodele au un caracter instrumental. efect.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. subiect . observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. 2. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. originalitatea ~i complexitatea. de motivatie. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. dependente . pentru a reconstitui istoria ei. valoarea ~i utilitatea etc. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). 4. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). intermediare . distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata.E .. Acesta. sa fie sistematica. de atitudini ~i opinii. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. observatia devine autoobservatie. 2.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). in cazul teste lor psihologice. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. Dupa obiectivul urmarit. inchise (Da . forma ~i marimea capului etc. exisHi: teste individuale ~i teste colective. Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. printre acestea: 1.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. Dupa incadrarea in timp. sunt numeroase. mijloc ~i scop". nivel de instruire etc.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme.I . 2. in care subiectul sa se poata exprima liber. noutatea. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). EI trebuie sa respecte cerinte.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. Metoda convorbirii . ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. lungimea membrelor.Nu).presupune relatia de comunicare psiholog-subiect.. structurata pe baza unor criterii logice. In continuare vor fi prezentate. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. Dupa durata de parcurgere a testului. b. care cunoa~te doua forme: a. Ancheta pe bad de interviu . Criteriile de clasificare. foarte sintetic. independente . exista: teste de performanta~i teste de personalitate. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). pe un e~antion reprezentativ. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat.9 1. Metoda anchetei. de informare.S .R . Metoda analizei produselor activitatii. 3. de interventie. Astfel. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. Dupa modul de desfa~urare. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. Cand este orientata spre noi in~ine. 1 .(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). interpretare ~i de actiune. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. Dupa modul de aplicare. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni).contine intrebari factuale sau de identificare. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. de cuno~tinte. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. sex. Ancheta pe bad de chestionare . exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. 3. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. 3.) ~i 4.

. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. Potrivitlui J. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. corp sau din lumea exterioara. potrivit caruia exista: legi de functionare. legi de compozitie (organizare. innascut ~i variabil. Piaget. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. a vietii. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. psihicul reactionand intotdeauna unitar. de fapt. 4. Notati observatiile in caietele voastre ~i. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. scop. Mai mult.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). b. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii.lte geneza lor. Sartre). Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). a libertatii de optiune. cel mai adesea.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Totodata este un sistem dinamic. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la .ltient sunt evidente in numar mic.li legi de dezvoltare. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. structura) f. In definirea psihicului. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. cunoaf. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. ideal. Princip~ul determinismului. P. Identificati criteriile de raportare utilizate. Intui{ie =. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. 3. este 0 constructie specific a omulai. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. 2. ignorarea acestui lucru. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. chiar daca la nivel conf. a.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Intocmiti. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. Pradines. la nivelul clasei. I." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. mai pregnanta in primii ani de viata. adica ceea ce se intampla. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. efectiv. Adesea. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. De asemenea. Ii ~LICATII 1. cu evidenta.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. Instinct = comportament spontan. dorinte etc. 3. analizati-Ieimpreuna cu acesta. potrivit obiectului sau de studiu. Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal). aceasta 0 transformare permanenta. necesara. Functionarea acestui principiu arata. Principiul dezvoltarii. iar la final regresul. pentru realizarea unei nevoi. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. informationale f. Principiul organizarii sistemice. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. 1. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. dupa care apare incetinirea. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). Timp de 0 saptamana. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. psihologia de-a lungul unui an ~colar. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive.ltiinta~i alte ~tiinte.lienergetice intre organism ~i mediu. 2. se intampla.apoi.

3 5.2 5.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile ..3 3.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .2 3.2 Legile generale alp perceptiei 4.5Perceptii denaturate 5.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4. senzatiilor .11eprezentarea* 5.3 Formele complexe ale perceptiei 4. Procese psihice cognitive senzoriale 3. * 3.. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4. Perceptia * 4.•.• .1 5. Senzatia .1 3.

chinestezice. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile.•. anticiparea etc. olfactive ~i cutanate).) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva.. durata ~i tonalitatea afectivi'i. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei.. profesor de fizica ~i de filosofie). nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care .). aparent simplu. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. Nevoia de adaptare a organismului uman. legea contrastului senzorial. perceptia ~i" reprezentarea). deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. chinestezice etc. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. legea adaptiirii. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. motivatie etc.m. de fapt. printre care se numarii ~i perceptia. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). are un domeniu vast de preocupari (medic. vointa. In diferite lucriiri de specialitate. pentru a u~ura intelegerea acestora. nivel de creativitate etc.. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. spre deosebire de procesele psihice. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. imaginatie. auditive. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. nu furnizeaza informatii specifice. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. •. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). gustative. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute.). ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. a mi~ciirii etc. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. insa. separat unul de celiilalt. procese cognitive superioare (gandirea. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. matematician. Aceasta clasificare lasa. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. a timpului. adicii procesele cognitive senzoriale. independent de' semnificatiile lor. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. legea selectivitatii. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. gandirea ~. la solicitarile externe ~i interne. legea constantei perceptive. afectivitatea).). in intuneric. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. pe baza cuno~tintelor anteriQare. Filosof ~i psiholog german. ci ~i noaptea. auditive. surzenie etc. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). adica intai intra pe scenii senzatiile. este ambiguu. olfactive etc.. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. ele se afla in interactiune. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). gandire. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. memorie. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational.a. in realitate. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. apoi perceptiile. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului..). subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale.). Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. Astiizi. Prin psihicul sau omul reu~e~te. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. 2.d. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. dotat cu mecanisme de autoreglaj. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. trasaturi de caracter. Recent. buna sau proasta dispozitie etc. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. functionand simultan. perceptiile ~i reprezentiirile.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor.

ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. sau estomparea altora. se pot aminti Imaginatia (1936). I. sintezii senzorialii). insu$iri care nu au fost observate anterior. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . voluntar. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. rol care a fost contestat ~i de William James. ~PLlCATII 1. se constituie insecundarii baza senzatiilor. poate fi modificatii unitarii. Prin reprezentare. . insu~irile caracteristice). Printre lucriirile sale importante. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. cat ~iin starea de somn. pe de altii parte. memorie ~iimaginatie. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre.. privim un obiect putem sa descoperim detalii. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. ::>. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. formate in pr:ezenta obiechllui. in timp ce dad. obiect). deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. decizie $i executare a actiunii. Prin natura lor.si neantul (1943) etc. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. cu interes $i pentru psihologie. repetate a obiectelor. iar. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Fiinta.este yorba de gandire. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. reprezentare §i psihic. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane.este 0 imagine bogatii i'n conti nut.13 informatia nu este prezentii. 3. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. ceea ce presupune reflectie. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. Procese cognitive superioare -'--~ . reactionati in diferite situatii. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut..Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. esteo imagine complexii. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Schita unei teorii a emotiilor (1939). Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. deliberare. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. omul se desprinde de "aici ~i acum". Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. analizatorilor). 2. simNi. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. Astfel. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. in primul rand ca fiintii con$tientii. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. Astfel. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine.

Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. gustative etc. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. de aceea. sunt proprietatile unor obiecte. in limb a latina. cu sursa In mediul intern. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. ci mai continua cateva miimi de secunda. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". cu atat culoarea este mai saturata. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. 4. _. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. 2. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. 3. auditiv etc. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. 3. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. .realizeaza prin intermediul senzatiilor. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. SENZATIA . insu§irile nu exista In stare izolata. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva.. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. iar cele neperiodice produc zgomote. ele neavand existenta de sine statatoare. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) .r '" 14 II i ! 3. frecventa care da iniil(imea sunetului. obiectele.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. duritatea. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. neplacere etc. ale obiectelor ~i fenomenelor. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. vor fi integrate In procesele perceptive. interoceptive.. In psihologie.1 Definirea . mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. pe buze $i pe varful degetelor. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. C.). In realitate. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive.).i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. fata de noi. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. auditive. culorile. 3. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. impresiile noastre despre temperatura etc. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. gustativ. vioara etc. luate separat. care I§i au sursa In me diu I extern. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice.proprioceptive. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. mai pura). depresie. forma undei care da timbrul. Senzatiile. 2. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. stimulii lor fiind substantele volatile. asperitatea obiectelor. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. tensiune. ci cu 0 anumita intarziere (100. in mi§care. 3. problema senzatiilor a starnit vii controverse. sonori. A§a cum rezuIta din definitie. 4. Senzatiile cutanate' (cutis. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. integrandu-se acestora. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor.§i. mecanici etc.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. dar rareori omul Ie realizeaza separat. * 3. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). la un nivel general. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele.

culoarea complementara . avand tonalitate afectiva. unde S= senzatia.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. daca exista 0 relatie de concordanta. sellZor. sensibilitatea scade. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. eel mai bun contrast este galben ~inegru). Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. 7.verdele .4 Legile sensibiliti.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala." (Testul Luscher) . Daca este foarte slab. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. este mai mica ~iinvers. legea semnijica(ie. despre mi~carile de rotatie. atunci intensitatea fizica a stimulului. fizicianul german G. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. in tendoane ~iin ligamente. sensibilitatea fata de stimul cre~te. slabiciune etc. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). numite legi ale sensibilitatii. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). sarat ~i amar. despre mi~carile capului pe verticala. Fechner. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata.multan (evident mai ales in cazul culorilor. 3 3. legea pragurilor absolute. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. vizuale ~i termice.. calm..itmul stimulului. sete. "La inceput. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora. ele contribuie la reglarea apetitului. acru. Exista un contrast succes.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. ziua ii of ere a posibilitati de actiune. In corelatie cu senzatiile olfactive. In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. 6. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare).instinctiIl de conservare. 5. acesta nu a fost direct stimulat). legea contrastulu.v ~i un contrast s. nefiind propoqionala cu marimea stimulului. legea adaptar. obscuritatea ~i lumina. ci cu logaritmul acestuia.). 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva).ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . H. viata oamenilor era dirijata. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. 8. Astfel.. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. iar K ~i C sunt constante. necesara pentru a determina 0 senzatie. el nu e sesizat. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. 0 relaxare generala a activitatii. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. Weber ~i G. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. Senzatiile organice sau interne r. ) Noaptea aducea pasivitate. greata. a pasivitatii. E = excitantul.T. Albastrul este deci culoarea calmului. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. (. Potrivit acestei relatii. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. a metabolismului ~i a glandelor.

Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos.). Calea aferentii. lntensitate = stare a ceea ce este intens. Celulele receptoare (aprox. a desemna organele de simt periferice. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!"). In caietele voastre. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor".-". concluziile obtinute. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. al unui fenomen etc. apoi. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. 6.. Notati..). In sensul unei probleme. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. Acest traseu nu este continuu. de la toti receptorii. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. In concluzie. de forra. proportional cu intensitatea stimulului. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. relativ stabile ~irepetabile. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere.. Timp de 0 saptamiina. in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice.r~ . I. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. grad de tiirie. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative.e sistemului nervos central). '11 __ .'= organ de simt. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. necesare. sunt rezultatul interac!iunii. prelucrare ~i stocare a informatiei". comparati concluziile obtinute. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. Potrivit cercetarilor realizate. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. receptorii sunt determinati genetic. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . Calea eferenta. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare.-----. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. care reprezinta sectorul intermediar. EdituraSincron. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. Informatiile senzoriale. se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor.. biti/secunda. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. 400 mil. . •• . . Receptorii sunt in permanen!a activi. cale aferenta._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. directa In generale. Sub actiunea stimulului adecvat. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. inclusiv scoarta cerebrala.. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). Zona centrala (componenta cerebrali'i). Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. Radu (coord.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. stralucire.

de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate.. predeterminat.1 Definirea . a discrirninarii. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. dar.influentat pregnant pedagogia americana). de semnificatia functiei pe care 0 detine).axat pe inteligenta animalelor. ireductibile la parti/elemente. 4. cantitativ ~i calitativ.a clasei). Dunker etc. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". Human Learning (1931). 4 1.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. de asemenea. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. reprezentarile ~i gandirea.4. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu.Gestaltisnru/ (K. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). . . persoana care a deschis u:. in totalitatea insu~irilor concrete. perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Experimental stadies (1911). in ambianta. Baine. structurile fiind date. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. Pornind de la ele. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. detaliile obiectului .. La un moment dat u:.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul).. THORNDIKE (1874-1949) .care pot fi surprinse "aici ~iacum"). Psychology of Wants (1935). nu vedem culori separate de obiecte etc.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. . de experienta anterioarii. Realizarea procesului perceptiv. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. Intr-o a treia faza. Ebbinghaus.ase deschide brusc. 0 durata temporala. Interest and Attitudes (1935) etc. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului.. Edward L. O. subiectiv :. contrast etc. adica intr-un anumit spatiu ~i timp. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. el posedand calitati proprii.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. PERCEPTIA* . Ca ~i senzatiile. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. temperatura. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. la datele initiale. intre senzatii ~iperceptii. ca act de sesizare a realitatii concrete. ci auzim soneria ceasului. Ulterior obiectul este interpretat. Psiholog american ale carui cercetari s-au . W.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. . Kofika. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. Ca ~i senzatia. Primul nivel este cel al perceptiei. presupune. . chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: .---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. atunci apar halucinatiile). faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. Astfel.). .aeste directorul ~colii).). capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. in realitate. atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt.. Wundt etc.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor.. precum orice proces. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Prin urmare. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. Deseoperirea stirnulului. atunci perceptia este clara ~i precisa). iar un nivel superior fiind eel al gandirii. euloare etc.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.Asocia(ionismul (Al. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. Educational Psychology (1913-1914). dar. a unor informatii despre particularitatile. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . H. se formeaza perceptiile. cat ~i pe cele neimportante. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence.) afirma primatul parpi asupra intregului.) afirma primatul intregului asupra partii. vedem obiecte care au diferite culori etc. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. adica include atat insu~irile importante.

in limbaj psihologic. relief etc. deci reflect a in mod adecvat realitatea. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. atentia. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. fata de el. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant.astfelincat acesta. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. chinesteziei. aceste legi functioneazain interactiune.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. 3. 3. sistemul biologic. noi. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . in anumite conditii apar" denaturari. tactului ~i al auzului. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. astfel. dimensiuni. gandirea. toate se leagii.4. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. fie la halucinatii. sistemul socio-cultural. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. produce0 corectarea denaturarilorobiectului.d i s c on ti n u i tate. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. constantei marimii obiectului. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. 4 I . unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza).2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. intr-un fel sau altul. obiectele par mai mici). legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. 4. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). determina. a culorilor. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie).intr-o multime de persoane necunoscute.apare ca invariant). Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. orientate spre scop.. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. Perceptia spatiului. formelor etc. adiciiea devine observape. 4. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. simultaneitate ~idurata. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. 2. I. actiunea mai multor legi: " 1. Perceptia mi~carii. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. cosmic.dintr-un camp perceptiv mai vast.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. selectat. 4. de~i nu apare in mod foarte evident. termenul de iluzie. Perceptia timpului. la stadiul unei activitiiticomplexe. cu ajutorul viizului. Spre exemplu. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. in campul nostru vizual. 5.3 Formele complexe ale perceptiei 1. Spre exemplu.4 Observatia .devenindfondul 4. implicand limbajul. In desfii~urarea procesului perceptiv. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". ca in garii. vointa. marime. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). in realizarea lor. Iluziile perceptiv. apare necesitatea selectarii stimulilor. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. Oricare ar fi tulburarile care apar. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. pozitie relativa. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori.intre anumitelimite. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. subiectul se comporta. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . 4. Acestea pot avea cauze multiple. distante. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. s ucc es iune. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. motivatia etc. cele mai. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. 2. . Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. " Obsenatia se derule~ziiin timp. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei.vorbinduse despre constanta marimii. interesul pentru 0 persoana. Astfel. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual.

precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. astfel. in figura din dreapta. de mai sus. care se realizeaza cu ambii ochi. fiind de amintit. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. In cealalta imagine este yorba. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. alterare. 2.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. care par inegale. vad aceste laturi ca egale. dad este posibil). care functioneaza in raport cu anumite iluzii. in dauna obiectivitatii. 5. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie.apoi.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. dintre fazele percePtiei. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. 6. 4. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului.agmatic = (gr. in prima dintre figurile alaturate. in alte cazuri.dupa aceea. . care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. "actiune") care prive~te actiunea. familiarizati cu figura patratului. 0 tanarii. este cea a lui J. in primul rand. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. motivatia subiectului. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. care este • in realitate 0 figurii tripla. utilizand cele Invatate despre perceptie. Se poate. 3. Pr. 0 Mtrana ~i un barbat. De asemenea. IDenaturare= deformare. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. se pot observa. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. Piaget. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. celelalte constituind fondul percePtiei.-----1. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. pragma.lncercati sa descrieti (In scris. comparati perceptia cu senzatia. liniilor terminale. utilitatea. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. ~PLICATII 1. Caracterizati. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. rand pe rand. falsificare. Precizati fazele procesului perceptiv. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. variatia intensitatii stimulilor etc. de~i sunt egale. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. Astfel. In aproximativ jumatate de pagina. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. aceasta inglobata fiind intr-. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute).o suprafata mai mica. in timp ce adultii. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. De exemplu. 7. egale. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. sustine ca gasi 0 explicatie. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. La fel. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. evidentiind caracteristicile perceptiei. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. care nu corespund realitatii masurabile. exemplificandu-le corespunzator.

imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. . gustative. se poate preciza ca: . anticipative. De asemenea. cu activitatea). Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. DomeanuDaniel ate nr. a invati'itoarei. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). auditive.determina efecte fiziologice (atat perceptia. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). un sens mai bogat). 2. locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). motorii. a acesteia. precizie. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. pentru a memora sau retine un text.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni).2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. printre care se pot aminti: 1. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. extensie.. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. F~eud. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. exista reprezentari: a. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). exista ~iurmatoarele deosebiri: . salt pe care il va realiza gfmdirea.perceptia reflecta clar. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. . DezvoWindu-se pe baza perceptiei. obiectul. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. precis. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. In plan ontogenetic. exista reprezentari: vizuale. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. Astfel. " . funqionalitate. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. reprezentarea nu este continuarea. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. cu trairile afective. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei.au un inteles. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). completitudine).1 Definirea . phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. detelefon 245 678. r 5. Imaginile mentale oferite de reprezentare.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). sa citeasca cu glas tare). bazate pe perceptii anterioare. Staicu Larisa ate nr.sunt procese de cunoa~tere. b. a casei parinte~ti. de regula.m 5. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. se realizeaza cu ajutorul memoriei. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. Andru Vasile are nr. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei.. de aceea. REPREZENTAREA *. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. Malic Stefana are nr. . . de telefon 265976. 5. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. in linie dreapta. de telefon234 485. .oanumita semnificape. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. reproductive. dar ~i in starea de somn ~i. de telefon 278 776. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate.sunt fenomene intuitive.perceptia se produce in prezenta obiectului.

exista reprezentari: a. dintre elementele comp6nente. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. Permit "progresul" perceptiei. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. 6. 8. conceptuale. de creatie). 5. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. fiind yorba. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. grad malt de abstractizare. c. care reflecta imaginea unor obiecte. caracteristice. Panoramizarea. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta.) . in miisura in care imaginea. Operatiyitatea. Figuratiyitatea. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. Sistematizand. spre exemplu. de inviitare. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. 4. indiferent de tipullor. Potrivit definitiei de mai sus. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). b. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. Astfel. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). generale. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. cu grad inalt de abstractizare. 7. exista reprezentari: a. Dupa gradul de abstraetizarc.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. Permit orientarea noastra in spatiu. J.21 3. fiinte etc. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii".pe care 11 va transpune dupa aceea. adicii de detensionare nervoasii. discursivitate verbala. In special abstractizarea. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. 2. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. b.3 Proprieta. de rezolvare de probleme. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. b. nu de reprezentiirile individuale. de posibilitatea identificarii obiectuale.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. caracterizate poo nefamiliaritate. pe hartie. detaliere pOOmijloace verbale etc. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. primare. succesiv.pentru comportamentul individului. in primul rand. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. de munca.construirea figurii -. Integra rea. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. ci de cele sociale). cu grad moderat de abstractizare. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. In rezolvarea problemelor de fizicii. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile .4 Rolul reprezentarilor in cunoa. Dupa gradul de generalitate.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. aici. Caraeterul social. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. 5. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. 5. individuale. 5 5. spre exemplu.. Autonomia. 4. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. mecanicii sau de geometrie. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. 3. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. 4. discursivitate perceptuala etc. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. 6. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. exista reprezentari: a. ci a~a cum ii este prezentatii. formale. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. caracterizate prin familiaritate. figurativitate. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. 5. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. 3. sub actiunea operatiilor gandirii. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. schematizand datele perceptiei. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. . Acest caracter permite. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. cat ~i . 9. u~ureazii operatiile gandirii. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. Pot detine 0 funetie eathartica.

(. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina.p. Paris. 1969. existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot).Argumentati raspunsu1voshu. 2. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. in Psihologia nr. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta.4 7). Funcfie .. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.~tiinW' a simfului com un. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. a reproduce un concept printr-o imagine.. In sens mai larg. "Representation sociales". in comunitatea voastra. 6.)..lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. Neculau. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". ignorand alte posibilitati. dintr-un astfel de proces de 5 I. Astfel. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. 5. Neculau (coord. 3. o . "Reprezentari1e socia1e". prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. D.). Psychologie sociale. 2.Piaget. 1. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala.. perceptii.. a unor productii sociale. 4. ci in 'urma unor procese. 0 refacere. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. Poate fi yorba de idei. Polirom.. Structura sa nu este una definitiva. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. 4. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului.(.58-59). Psihologia sociala a campului social. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. p. reprezentari. intelegere ~i stapanire a mediului social. 1997. Argumentati. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza. identificati daca apaqineti tipului vizual.ln realitate. anumite imagini. norme.p. categorii de gandire. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. in A. eliberare de 0 tensiune emotionala. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete.. Reprezentarile socia Ie. Ia~i. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. 361-362). Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. Catharsis = purificare. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici.). auditiv sau verbo-motor. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. 3). faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. interpretari. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor.Psihologia copilului. 6. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. PUF.. Aplicatie: Identificali. EDP. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. suntem obligati sa Ie legam de ceva. 1993. "Fenomenul reprezentarilor sociale". Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic".. convingeri..B. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. notiunile abstracte in imagini familiare. p. 5. Inhelder. un proces de modificare a unei reprezentari sociale. in S. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . A compara deja inseamna a depicta. (. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te.. 3.ea unui anumit proces sau conduite . 7. 0 reconstructie a realitatii. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. material ~i ideal. ~PLICATII 1. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere. Moscovici (ed.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1.

r. In acest sens. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. se of era date suplimentare. DA _ raspunsul este negativ. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia. Senzatiile sunt imagini primare." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. NU 7. Hemi subiectivi. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. precum placut/neplacut. respectiv intelectivoperational a. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate.•. Itemi obiectivi . cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. . Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. numar.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. cuvant. . transfer etc.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. prezentei acestuia.. adevarat/fals. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. in timp ce ceilaHi raman in fundal.). Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. NU 5.mrm. in acest caz specificandu-se acest lucru). exersare ~i aplicare.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. care pot fi: . dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. acord/dezacord etc. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. .itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. raspunsul este negativ. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . .. NU NU 3. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. evaluare. NU 4.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. NU 8. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului. 2. . 2.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. diferite de activitatile de invatare curente. . acord/dezacord etc.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. care pot fi: . . in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. presupunand in formarea lorperceptiile. simboletc. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor.deoarece reflecta doar insu~iri separate. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. pe langa eforturile de invatare. sugestii etc. . Obtinerea unor rezultate bune presupune. adevarat/fals. sinteza. indicii. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. pe durata parcurgerii acestei discipline. . .2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. Itemi obiectivi. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. DA 6. esentiale. . constituind fondul perceptiei. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. 3. a~a incat nu 0 poate preceda. .itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. . Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.

Corelali B. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului.~lllllJ1ia!ll}mit. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. 5) prin dubla sa natura. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. a) B. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate.atlt senzatia. calitate. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. 2. e:l) contrastul cromatic etc.4).potrivit legii adaptarii. 5) potrivit ei. ci in interrelatii complexe. cuprinzand atat insu~iri semnificative.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. c: 1). functia a: Z). fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). . Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. 3.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii.7) interesul pentro obiect. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. 1. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. adevarate coloane.. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. A. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. A. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. . face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim.. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. durata ~i tonalitate afectiva asociata. Corespondenla ~-se f~ba. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. in' acest caz. ca 0 conditie cu caracter de lege. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. .7) fenomenelor. concrete ale obiectelor ~i b: 3). a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b .9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. reglatoare a cuvantului. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. c:3). referitoare la aces tea. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. conturarea speciala a unor elemente. cat ~ide detaliu. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. alci'ituind0 imagine unitara. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d .ulului ~iintensitatea senzatiei.

4 • ~ tu .•.3 Calitat.5 Memone ~l mtare· 8. ·I!·..:::. ...i. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ . 7.~ '" ::::''. fonnele i memoriei 7." .. ·.• .:/~:.~_ ...•. ·· :V r. . Gandirea 6.':"-' iil@j]}1l.::r·/i"". ~ -'.'J 'I·'.. ~%i'" I ~L. ~..irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.2 Procedee1e imaginatiei 8. ..-:~.· .3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'". ~.:-:-:.1 6.3 6.1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.-. "i!r-".le/ind~at....1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8. Imaginatia 8.'lt.':':::::::::::..2 Procesele "i '!.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. Memoria 7.2 6.oril me~oriei.•.· .4 Factorn.j.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.• . .: .<" IW .

J. din punet de vederestructural. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. spatialii.produse (6): unitiiti. psihologul am'erican. dimpotrivii. (1943-) &. The Unschooled Mind: How etc. simboljc ~i figural. diferite intre ele. Piaget~i L. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. al acesteia. .r I I 6. Psihologul american. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. . ca: . de la particular la general. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. Astfel. care impreunii se imbinii. continuturi (4): comportamental. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. in prezent. necesar. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. In aceastii acceptiune. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple.operatii (5): evaluare. legi). interpersonalii ~i intrapersonalii). P. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. gandirea se apropie de inteligentii. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. chinestezicii. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. GiNDIREA &. Guilford . stadial. cauzale dintre ele. fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. In anii '90. gandirea poate fi definitii. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. . cu dezvoltare proprie. Prin aceasta. principii. c1ase. relatii. influentat deJ. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. de "aici ~i acum". Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. Thurstone. Guilford. logico-matematicii. dobandit. Jean Piaget. P. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). judecatilor ~i rationamentelor . psihologul elvetian. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. format din trei componente: .. accidental la general. Spre deosebire de perceptie. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). pe rand. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui..sistem de notiuni. de control asupra celorlalte procese psihice. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). gandire divergentii.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice. Analizand inteligenta. ci mai muUe. Q. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. gandire convergentii. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri).1Definirea . UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. Howard Gardner. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. muzicalii. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. sisteme. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. Howard GARDNER . Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. care este strict legatii de prezent. sub forma notiunilor.a insu~irilor comune. trecut ~i viitor. Psiholog american. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. continuturi ~iproduse . esential. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. naturalism. transformiiri ~iimplicatii. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). in timp.. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. in cadrul contactului senzorial cu obiectul.sistem de operapi (tatura relationalii). Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). semantic. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii.

rigide sau labile. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . inductiva. D = fiinta). respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. 5. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. abstractizarea. ~tiintifice. euristicll. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. la formarea de re!ele semantice. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. abstracte. a unui obiect. . generalizarea. care pierd orice legatura cu imaginile. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. in mj. a opiniilor. din elementele sau insu~irile sale. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. b. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. nefiind imagine.nte. nu se aseamana cu obiectu!. principiilor ~i a legilor generale in analiza. notiunile pot fi: a. dintr-o data ~i treptat. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. dar niciodata reductibile la concretul singular.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. dar neimplinitii sub aspect deductiv. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. mai apropiate de concret. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). Judecata este 0 structura informationala mai complexa. a. . deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). este opusa vascozitatii gandirii). 1. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete).interpretarea. 6. saradicioase in continut. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. considerate neesentiale ~iaccidentale. Gandirea ca sistem de notiuni. a cautarilor ~ia transformarilor. ramanand in minte numai idee a. actional ~i afectiv. Operatiile fundamentale sunt: 1. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. b. explicarea ~i teoretizarea. algoritmica. permitand intrarea in posesia definitiilor. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. B = pasare. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. fapte ~ifenomene. In!elegand diferite obiecte. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. reflectand legitatile realitatii. desprinsa de orice conexiune intuitiva. in minte. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. in interpretarea ~i explicarea realului.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. notiunea este totdeauna generala. concrete. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. Se poate realiza: spontan. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). la ob!inerea rezultatului preconizat. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . comparatia. 2. Fiind un integrator categorial. propozitii. in timp sau discursiv. 3.date izolat. Realizarea ei se baze. 4. solutiilor in unitatea de timp. 3. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". Prin factura ei. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. ce consta in reconstituirea. 2. intreg. principiu. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. fiind trait subiectiv. 2. indiferent de datele statistice existente.disponibilitatii. unde tendin!a este de a presupune ca. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. atunci el face parte din categoria respectiva. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. 1. sintezll. empirice. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. 4. inscrise intr-o logicii naturalii. analiza. in evantai. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. in mod necesar. a unui obiect). C = animal. este 0 operatie de descompunere. 2. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. notiunea propriuzisa.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor.27 Pomind de la modelul de mai sus. b.

cu subestimarea detaliilor. pe sistem. analitic. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara.scopul problemei sau starea finala. b. a structurilor logico-simbolice. b. cum. imagistic.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. recurgand la solutii model incarcate de logica.starea initiala sau punctul de plecare. se delimiteazii tipul de gandire: a. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. abstract-formal.perceptii. reluarea demersului cele a~teptate. dar. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. b. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). intuitiv-concret. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. principiile. pentru ce?". 2. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. acestea pot fi: a. 1. a rezolva probleme. fiind yorba de creativitate. solicitatii). verificarea. cat ~i educational. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. . se vor utiliza strategii euristice.~em- &. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. iar dacii problema este noua sau complexii. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. pe imagini sau scheme figurale . Problema se define~te prin trei elemente: . solicitata de problema. test·area ipotezelor. . intuitive. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. 3. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. care este 0 etapa foarte importanta. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. b. se delimiteaza tipul de gandire: a. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. pe disocieri succesive. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. pfoblemele pot fi: a. In functie detipul de gandire dominant. se delimiteaza tipul de gandire: a. 5. bine definite. ce lasa libera imaginatia. bazandu-se. 4. 2. reformularea sau simplificarea problemei. pe intreg. operand in profunzimea lucrurilar. ce urmeaza 0 linie deja trasata.slab definite. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). legile. b. sintetic. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. permanent. Rezolvarea 3. Pe baza raportului analitic-sintetic. bazate pe metoda de incercare-eroare. desprinse de arice suport intuitiv. 2. divergent. mai ales. c. prin centrarea pe detalii. a opera adecvat cu notiunile. . reprezentari. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. convergent.

ca modalitati de operare a gandirii. asupra situatiilor de viata sau a societatii. Cosmovici. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam.. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. rude. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. 2. 196). Comparati sinteza cu generalizarea. Gandirea in "alb ~inegru" . IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . astfel. Psihologie generalii. Deformarea selectiva . neincredere in sine ~i in ceilalti. in general. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. 1996.Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. C~ 'd reapta. Ce se poate face? In primul rand. 4.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare.Se refera la situatiile in Gare. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. evaluarea altora sau a unor situatii." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. Polirom. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. a realitatii prezente sau viitoare. 2. cum pot fi remediate acele deformari.ii. ~i modul de existenta a 5. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. 3. Utilizarea lui "trebuie" . aparand predispozitia spre e~ec). asupra celorlalte persoane. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. Argumentati. 6. pentru autoevaluare. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. argumentati ~1 6. dar ~i in sens invers. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati.. "totul". 10. Conceptul este un produs specific gandirii. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate.. "Trebuie sa fii cel mai bun". cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. "niciodata". dezavantajos pentru persoana in cauza.spre ace a~l punct. al unui proces de gandire. comunicare afectiva cu se~enul. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. tip are de interpretare a propriei persoane. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. centralitatea 9. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. I. c'. la lipsa increderiiln sine. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii.. p.evidenta. numite ~i distorsiuni cognitive. acesteia In sistemul psihic uman. 4. evitate generalizarile rara temei. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. b. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. in general.Este yorba de a utiliza. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. IEmpatie = rezon~nta. 3. Judecatile realizate de catre parinti. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop.. 7. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. lucrurile sa fie gandite nuantat. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. in paralel. In aproximativ 0 pagina. strategie euristicii ~i fnfelegere. "de fiecare data". Saltulla concluzii . dar ~i experiente ulterioare. Suprageneralizarea . ori . ajungem la 0 concluzie negativa care reduce.. cauza. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. rude). prieteni. 5. Reversibil = care se poate produce intr-un sens. ~PLICATII 1.• Multifazic = realizarea simultana. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1.29 •. devenind. specificand caracteristicile acestora. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. partial sau final. ceea ce conduce la descurajare. Aceasta gandire a lui "ori . Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. a unor categorii extreme. respectiv cele mai des intalnite. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. nivelul de aspiratie..•. pnvire la esenta. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru.. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. in mod concret. La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna".Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. profesori etc. 8. Personalizarea .

contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii.. cuvinte. practic. propozitie). creativitate. 5. de interesele celui care memoreazii. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. este seleetiva. Ea are un caracter multimediat. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. a scopului. a efortului voluntar. este aetiva. incepand eu intiparirea. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. scopului ~i controlului deliberat. 2. considera. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. respectiv fixarea. Dupii prezenta intentiei. proces psihic complex. meeanica. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Prin valoarea sa adaptativa. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. Emil DuBoisReymond. . Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. Medic rus. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. Astfel. efectuatii in lipsa intelegerii. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. memorarea poate fi: a. nu este persistenta in timp. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. sunet. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. Eu-l. 3. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. inferente.2 Procesele . ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. gratie careia omul inmagazineaz-a. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. este mijlocita. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. de varsta. Totodata. Chiar daca. seleetiv. MEMORIA 7. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. in toate fazele. M. Seeenov). Formele memoriirii: 1.incluziune. reactualizez).i formele memoriei Memoria. de gradul de cultura etc. tarii care viata psihica a omului ar fi. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). memoria este implicata in prezent. idei. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului.. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. cuprinzand imagini. voluntara: este subordonata intentiei. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. este organizata logic ~i sistemie. selectiv ~iinteligibil. nu numai cea vie. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. 6. din punct de vedere structural. eajoacii un rol important in achizitionarea . intelegere ~i rezolvare de probleme. Continutul memoriei este divers. piistrez. mi~cari ~ideprinderi. 4. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. a experientei sub forma de amintiri.1 Definirea . desta~urandu-se. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. Fiziologia sistemului nervos (1866). deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei.imposibila. . Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. de subordonare .7. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. fiinta noastra psihica. conserva. memo rare a poatefi: a. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. Memoria este functia generala. pastrez. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. Gratie me~oriei. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. Henri Bergson. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. sublinieri. trairi afective. intreaga materie. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. de asemenea. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. este situaponala sau eontextuala.contrast. Un celebru filosof. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. Helmholtz (Berlin) etc. Dupa prezenta sau absenta gandirii. cu un caracter situational sau contextual.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. de asemanare . ducand la 0 invatare formalii. De fapt. b. Memoria este un proces psihic activ. este inteligibila. 2. inteligibil.unei bune piiqi din experienta de viatii.

avea mai mult de 5±1 elemente. localizabile in timp ~ispatiu. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. 3.rie operaponala. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate.deci ~i reactualizarea . ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei ..sunt memo. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. atat timp cat este prompt sau lent. memoria semantici. auditiva. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. In cadrul memoriei de lunga durata. 2. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. 3. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. pasiuni. Dupa durata pastrarii.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. de experienta de viata a fiecaruia. este preponderent voluntara. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. deprinderi. 7 . Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. pana a ajunge in centrii din cortex. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. bine organizat. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. ci forme de memorare inegal productive. scheme. daca se repeta de catre subiect. uneori toata viata. de conditiile in care a fost achizitionat. D. care face posibila perceptia. distingem: 1. dar ~i de particularitatile de personalitate. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. 4. daca elementele sunt grupate. ajuta sa operam cu informatiile curente. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp.ea fiind. stocajul senzorial. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate.in campulperceptiv). inferente (argumente) etc. memoria episodica.' Intrucat ne realizeaza. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. eronat sau fidel. concepte. operatii. de situatiile deosebite etc. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. memoria este: 1. necesar. G. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). simboluri. parcurge 0 serie de "statii" intermediare.). convingeri. de fapt. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. cat ~iinvoluntar. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde).b. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). a1catuita din idei. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. utile ~i altele nenecesare. ea are 0 importanta deosebita. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. inutile. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. in functie de conditiile concrete. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. sentimente. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul. sa dureze pana la 0. inmmpinand deci rezistente.. memoria afectivii: material fumizat de emotii.logica. senzoriala (vizuala.25-0.foartescurt. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. Continutul ei. b. atitudini. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. 2. se pot distinge: a. active. redus. economica. memoria auditiva etc. tactila etc. atat voluntar.

A. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. uitiim 1. de a Ie modifica pe cele existente. stresul. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2.>tergerea urmelor asoclatIve. atitudinile.informatiile engramate sunt cOJ:). Din pacate. o mare importanta are 1.servate corect 0 lunga perioada de timp. oboseala etc. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed.>i necesar. saniitatea. uitarea avand caracter selectiv. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. Factori subiectivi. precum: 1. suparatoare. mobilierul.realizarea rapida. penibile. care trebuie considerat 1. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). experientele penibile. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala.r . cu economie de timp-efort ~i de repetitii. Ca fenomen normal.u~urinta memorarii. 7. eliminarea factorilor perturbatori etc. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. precum: gradul de implicare a subiectului. de a Ie reorganiza. fiecare acponand asupra celeilalte. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. b. trebuintele. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total).>i ca un fenomen pozitiv. d. Fidelitatea reactualizarii . de efort voluntar adecvat.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. 3.5 Memorie . Factori obiectivi.32 7.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. starea de oboseala. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. fapt care impiedica procesul reproducerii.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. nume ~i semnificatia unor date personale.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. realizarea rapida a intiparirii. . prin 1. starile emotionale negative. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. volumul materialului . este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. 3. pastra ~ireactualiza.inceputul 1. blocaje temporare). Astfel. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. 2. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii..simultan sau secvential. L. Triinicia pistririi . c.. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract).>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei. gradul de noutate a materialului . aspiratiile. interesele. 6. 7 7.cu cat acesta este mai ridicat. Pentru a optimiza propria memorie. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. dar 1. a informatiilor. Promptitudinea reactuaUzirii . Thorndike). Uitarea este un fenomen psihic natural1.cantitatea de material pe care 11 putem memora. stabilirea unor puncte de reper.. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. motivapa.>i informatii esentiale.>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. pe langa cunoa1. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. h.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil).i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. devalorizate.3 Caliti. denumiri etc.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. Pentru adeppi reflexelor conditionate. detaliile. necesare.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. 2. pozipa materialului in structura seriei . uitarea situationali (lapsusuri. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. G. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . vorbim despre fenomenul uitarii.>i unitar). de a Ie corela cu altele. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1.>i srar1. se identifica ideile principale. Daca uitam informatiile neesentiale. Mobilitatea memoriei . Rapidltatea fixiirii . precum: a. scopul activitatii :viitoare. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. lumina. f.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. 5. e.daca volumul informatiilor este mare.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. a neutiliziirii informapilor. materialele omogene. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. modul de prezentare . Volumul memoriei . g. utile. 4. .>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. construirea unor noi cuvinte cu cele date. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .

consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. in aproximativ jumatate de pagina. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta.. cu titlul . proceselor etc.. Psihologul german. ansamblul faptelor. dupa care ritmul uitarii se reduce. nota!i toate cuvintele. Pomind de la afirma!ia lui I. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . Argumentati daca. in mare masura.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. 4.pana la anularea lor. 11. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). propune §i utilizeaza (Despre memorie). ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. devenita clasica. c. Principii de psihologie cibernetica. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. in cazul vostru. 7. caracteristicile esen!iale ale memoriei. Mnezic = referitorla memorie. H. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. . se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim.33 consumul de droguri ~ide alcool. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. 1. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. deoarece intervine oboseala).p. M. fie de 1-2 zile. actelor. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. apoi. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. Semantic. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 40 ~ 20 o . estimate ca fiind simple §i cuantificabile. . FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite.. Verifica!i corectitudinea lor $i. 10. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". 211). Argumentati daca. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a.5 = -= . ratele de uitare sunt mai mici.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. particularitatile de varsta etc. 3. b. succint. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). d. contributiile sale fiind reluate. eviden!iati. de aproximativ 0 pagina. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. Argumenta!i.aimulte fenomene. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. adesea.. incruci~area doua sau m. in cazul vostru.alciituindun intreg organizat.Memorie:ji uitare". intampliiri etc. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. Ebbinghaus) 7 .din timpul cares-a scurs. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.in urmaunei decizii. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885.intre 5-20 minute. de~i evenimentul a trecut. in teoriile contemporane ale invatarii.. "" % ]. in aproximativ IS randuri (±I).iOO. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior.... Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei.1I!iJ Interferenfa = intalnire. ~PLICATII . repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). 5.100 "" . Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Trecut = care· nu mai este actual. 1975. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie.. Vo/untar = care seface con~tient. expresiile pe care vi Ie aminti!i. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei.J~. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele. Realiza!i un eseu. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii... apoi. 6. 9. Ebbinghaus. 8. Descrie!i. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei.

poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Emotiile ~iatitudinile afective. Prin intermediul limbajului. Filosof olandez. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. Chiar daca primele discutii. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. in copilarie. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). terminata in 1675 ~i publicata postum. Dymond). iar unul dintre obiecte are. Setilii etc. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. IMAGINATIA . Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. reprezentari sau idei nu apar din nimic. fenomene existente in realitate. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. ciclopul. la randul ei. a gandirii etc. Aceste imagini. din povestirile lui Creangii. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. pe deprinderile deja formate. participa activ. gandirea are un rol important. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" .). de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. de situatii etc. F. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a.este esential. principiu functional in situatii noi. "lingu~itorului". Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. liliputanii din povestirile lui Swift etc. neexistand 0 orientare precisa. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. e. ins a. prezent ~i viitor. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. imaginatia exploreaza necunoscutul.). Astfel. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. in plus. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. a limbajului. viitorul. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. ascultand expunerile profesorilor. centaurul. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. realizandu-se unitatea intre treeut. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. automobilul cu . simtirea ~iactiunea altcuiva" . posibilul. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Principala sa opera este Etica. balaurul cu ~apte capete. iar imaginatia. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. obiectelor Omul. elevii i~i reprezinta fenomene. radiocasetofonul etc. Daca nu ar exista imaginatie. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil.1 Definirea . (R. pe euno~tintele anterioare. element. b.). precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. tipul "omului de prisos" (Oblomov)..34 8.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. Mai mult. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. caracteristice unui grup de persoane. fiinte. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. ~i'a In procesul imaginativ. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. ele se bazeaza pe experienta anterioara. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. 8. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor.).

De~i are efecte relaxante. originalul). imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. psihologiei. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. idei ~i senti mente inacceptabile. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. S. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. deoarece imaginatia se desprinde de concret. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). In functie de domeniul in care se manifesta. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. Personalitatea subiectului este puternic implicata. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam.. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor.000.. aceasta idee se regase~te in textele tibetane.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. deci cu cat sunt mai originale. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. Spre deosebire de Freud. A. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. literaturii etc. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. creatoare ~ivis de perspectiva). Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. De exemplu. crearea operei ~idesavar~irea ei. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. insa se considera ca. ci de a adauga ceva nou acesteia. intr-o forma deghizata. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. Ma ocup cu acesta . traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. in esenta. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. Experimental. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. Visul devine "paznicul somnului". visul producandu-se in sfera incon~tientului. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. fraze intregi erau inlocuite. reconstituirea modului in care se produce ploaia. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. . In scrisoarea sa catre Fet. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . unele capitole fiind transcrise de 10 ori. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). pentru a alege din ele abia 1/1. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. imagini sau reprezentari etc. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. Freud sustine ca visul este. Astfel. Popular. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja.000. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. in actul imaginativ. ". Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate.35 8. dinainte cunoscute.). In functie de gradul de activism al persoanelor. exista imaginatie in domeniul istoriei. realizarea unei dorinte. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. creatoare ~ivis de perspectiva). budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. geniu). absurda (romanele lui F. La nivel superior. uneori. Se considera ca visul are caracter simbolic. Adler respinge aceasta functie a visului. X).. sustragandu-se gandirii logice. Kafka).

sete. in cauza. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. In cazul somnambulismului persoana. inaccesibile in ordinea gandirii.$i). modificari ale ritmului respirator. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). de fapt. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. sau ca un animal care apare in vis sa fie. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n.).. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. senzatii interne (foame. in medie 20 minute. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca.cente pe care vi-l reamintiti. "piidure". la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. pe care ni Ie putem aminti. dureaza intre 3 ~i 60 minute. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior..inrudit cu visul ~ireveria. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. identificand procedeul prin care a fost obtinut. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. Totul devine intr-un fel posibil. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice. impresii din perioada imediat. Visele pregnante. dereglari functionale interne (acestea.36 -. sa se poata manifesta. absurda sau halucinatorie. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). neverosimila. "lac". Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. construiti.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. ). Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. in primul rand. 4. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. poate ajunge chiar sa se ridice. dar numai 20% sunt colorate. dar careseapiieQ_n~tiimei. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. Incon:. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. G. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. anuntand survenirea unui aspect patologic.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. caricatura.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. ca forma a imaginatiei. Dege{ica. Visul. Arhetip = termen preluat de C. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). ale batailor inimii. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. Sentimentele se transforma. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. notati tot ceea ce va amintiti. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. dar au fost prin~i de politie. 0 persoana cunoscuta . de fapt. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. explicarea ei. acestea fiind indispensabile unei existente normale. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. constituind 0 experienta la care participam afectiv. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). termice sau olfactive. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. In acest scop. creionul cu gumii. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). . 3. nu insa foarte puternici (spre exemplu. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". intens ~ipe care 0 consideram reala. ale expresiei faciale. nu-~i amintesc visele. in somn. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. care nu pot fi transpuse notional. F antasmii = produs al imaginatiei. 2. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). miniatura. rar aparand cele tactile. dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. cu ajlltorullor. premergi:itoare (adesea continuam a invata. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. nearisirea camerei etc.

comparatia..-etG. 4....... .... altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei... selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv.. ci presupune mijlocirea limbajului ... ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora..este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu ... rapiditate ~i observape (observatie). I [It':l!illr.. 3.. 3.. numiir.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei. man.. generalizarea etc.... conceptuale.. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.... formale mediul intern 6.. ..... Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului.. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.. inteligibila. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie... Activitatea perceptivii intentionatii..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1... analiza. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput. logica in . ascuns... abstractizarea.... comparare. nerelevant.. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii..aceste douii caracteristici revin memoriei umane. se define~te drept Spiritul de .primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare..riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii... perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie. poartii numele de .aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii....37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ. orientatii spre un scop.. ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial....enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.. Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. imagine bogata In continut/imagine schematic a..--- completarea Cll anumite ---. 2.cuvinte adecvate contextului dat. .. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat..... 4.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor.. 2... caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor. .. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. 7..-.. .nu sunt singurele caracteristici strict umane. 6... mecanica. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil.. existente intre 5. mediata .. 5. Perceppile . sinteza.. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere). spre diferentii de cea animaHi.. -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv. Precizati douii dintre s:. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos.. ceea ce este slab.. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului.... . pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii... observape Receptorul- .. cuvant..

b. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. a. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. a. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. posibilul. c. 1. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala.. caracteristice. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. ci in baza percepliilor anterioare. d.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. viitorul. imaginalia exploreazii necunoscutul.).. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. i . Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. reprezentarea nu este continuarea. c. d. Precizati formele imaginatiei voluntare. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). se oferii date suplimentare. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare.reconstruclii operatorii".: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. dependenta de nivelullimbajului. Mecanismele limbajului. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. Piaget. Ii 2. accesibila cotidian. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. b. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. Astfel. la randul ei. b. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. neexistand 0 orientare precisii. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. ca proces de adaptare activii a. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. c. Dupa cum sublinia J. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. a acesteia. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. b. abstractizarea etc. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. in linie dreapta. Imaginatia. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. intr-o anumitii miisurii. subiect (spre exemplu. deoarece imaginatia se desprinde de concret. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. imagine~ mentala are un caracter secundar. se poate vorbi de. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. reprezentiirile sunt deja .tratarea ~i creativii a omului. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. lmaginatia. salt pe care il va realiza gandirea. Daca nu ar exista imaginatie. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. Mai mult. imaginea caracteristicii fiind schematicii. iar imaginatia. a. sinteza. participa activ. c.

~" .39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9. ~ ~ '~ ~ . .~....i m. '.1 9. ~~.-.' ry." . ~ 10." '... <::'Ift1 'i ~ ~ :..2 Formele atentiei 10.- .~ .'~'I~. I'..2 9..' ....J ..".~%f*" .5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10...~. g'·I¥"'.l ..'i L 4~ %W I I II .. Limbajul 9. x..~..1tiei 10..( + ):.~i. 1\.4 9. Atentia .~~~·:U.~~. . [..1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.~ !t1 '''''1'.. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'.:n~~.3 9. 'I~ i riii .

ciocniri de sensuri etc. in general. de reglare sau de determinare .de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. intre doua persoane. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere. relatii prin formule verbale sau alte semne. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati..entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . apaetc. buzele. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. lumini etc. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. mergand pana la construetia artistica.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. semne grafice.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. prin intonatie. permite explorarea ~i investigarea realitatii..rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). completitudine . in limitele unei arii determinate. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. termenii de comunicare. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. e. pauze. LIMBAJUL 9.1 Definirea . c.corzile vocale fixate in laringe.eel care produce ~itransmite mesajul. codul. in cadrul 7. problema constituind-o. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. 2.~toarele elemente: a. receptorul sau destinatarul . faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. ritmul vorbirii. cuprinde urm. fonatoare .corectitudinea transmisiei mesajului. Cea mai simpUi schema de comunicare.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1.3 Func. declan~eaza ~i se regleaza).consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5.mu~chiul limbii. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . ritrnica. canalul de comunicare . Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. ceea ce ele exprima ~icomunica. fidelitate . emitatorul.enta lorin aparitie. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice. fen om ene. expresiva sau afectiva . receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. d. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. b. 3. semnalul . In Iimbajul comun. b. uneori. 4.de substituire a unor obiecte. gestic a etc. 6. ludica sau de joc .. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. 9.40 9.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. Norbert SILLAMY 9.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. simbolicii de reprezentare . cavitatea bucala ~inazala. periferic al vorbirii. . in acest caz.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. pantomimica. ca activitate. persuasiva sau de convingere . c. de rezonanta .cel care receptioneaza mesajul. accente. de cunoa~tere . mimica.presupune asociatii verbale de efect..un sistem de semne prin care se semnifica ceva. 8. de comunicare .i caracterizarea Iimbajului. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. Forma de baza.

incitand atat latura intelectuala.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. Astfel. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important.4 Raporturile dintre Iimbaj . prin verbalizare. cu gandirea. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. de detensionare nervoasa. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii.41 unei dezbateri colective. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. rezultatul onstructiei mentale. Astfel. ne precizam noua in~ine intelesurile. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. rsonalitatii. personal. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Noul. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. mimica. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. notiuni. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza).i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare.este accesibil rara a se recurge la date percepute.limbajul contextual. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. cuvintele nu spun nimic copilului. timbrul vocii. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. in special. 9. In combinatorica imaginativa. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. ~i anume. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. sinteza. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. Initial. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. afectiv. 2. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. La nivelul sistemului psihic uman. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. pana la automatizare. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). In 1932 s~auputut inregistra de catre E. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. eliminiim neclaritatile. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. cat ~ipe cea emotionala. elaborarea lui realizandu-se. cu atat ii este mai bogat intelesul. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. la inceput. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. b. comparatia. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. ~ . limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). Monologul trebuie sa se adreseze mintii. individuale. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. lent. dar ~i inimii. complet ~i accesibil. scheme Ie articulatorii se consolideaza. In ontogeneza. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. imagini. limbajul scris trece in limbajul oral.). dobandesc semnificatie. iar treptat. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. in raport cu planul initial. catharticii . Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. dar. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). Treptat. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. in ontogenezii. tonatie. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. explicit. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. personalizate. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. In cazul dialogului. Cu toate acestea. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. mimica. iar perceptiile ~i reprezenHirile. sunt simple sonoritiiti. 9 . Fiind fata in fata. accentul.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. . a capacitatilor intelectuale. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. . Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . reprezentarile ~i gandirea. relativ. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. Totodata. de regulile gramaticale ~i logice. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. 9. limbajul oral imbraca forma: 1.

nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). proiectare..A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. apare limbajul asonor. se executa ordine simple. Editura Stiintifiea. cu noi in~ine. Pe oniricii. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). mai apoi. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. Ontogenezii = provine din grecescul on. apoi. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. apa etc. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. beneficiind de comprimare. Li~gvisticii . in urma interiorizarii limbajului oral. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . 4. Cercetarile efectuate de J. formate din cateva cuvinte. la. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice.diaziilimb. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii.ilegileeidedezvolta. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. Totodata. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. precum: mama.~tiintacaresu. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . inteligibila. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. Spre exemplu. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. ~PLICATII 1. pa.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. . ' 3. eu deformari fonetiee. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). el devine principalul instrument I . propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. primele sunt dominante. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. mai ales la nivel cerebral. ~ Posedand de II i autonomie functionala. . ba etc. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. ani . existenta" ~i logos "studiu". Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. 1964). Verigii = element de legaturii. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze.• . cu sine §ipentru sine. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. ontos "fiintii. De la act la gandire. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. Spre exemplu. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala.. masura eonstituirii sale. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. iar cele din urma recesive.UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. rara respectarea regulilor gramaticale. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba.. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. IJI .e. 2. papa. elementelemobile ale fetei.

ATENTIA . spontana. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. neputand sa rezolve sarcinile solicitate.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane.1 Definirea . 10 . evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a .activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul.2 Formele atentiei . nu inseamna ca aceasta este total neatenta. iar alte obiecte trec neobservate. contrastul dintre stimuli. la inceput. protuberanta ~i mezencefal. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. mobilitatea stimulului.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. atitudine pregiititoare. cu rol in.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. Ea este superioarii atentiei involuntare. dar apoi dirijat voluntar. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. Traseul specific. in plan subiectiv.ealii. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. cu un efect de scurta durata. in declan$area ei. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. Ea reprezinta un reflex de orientare. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. revine mecanismelor verbale prin care .--------. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. Acestea ajung direct la cortex. partial. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. bulb. De aici. dintre care cele mai importante sunt: I. Astfel. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". Un rol important. . De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. Din punct de vedere psihologic. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala.Tra~espeeific. precis. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. atentie jocalizatii. nefiind provocata de orice modificare a mediului. 2. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor.. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. scaderea frecventei ~espiratiiloretc.). intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. 2. avand functii de activare.Atentia involuntara este neintentionata.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. aparitia sau disparitia sa brusca. altele vag. noutatea lui. sa fie eficienta. 10. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice.10.e ia decizia de a fi atent. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. imobilitatea sau tacerea. 2. ocolind sistemul reticulat. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. echivalenta cu stimularea senzoriala. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0..-. atentia prezinta urmatoarele forme: . mi~carea stimulilor etc. Sistemul reticulat activator ascendent. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. localizat in trunchiul cerebral. prinintermediul cuvantului.

acest. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale.). spontan sau dirijat. duce inevitabilla obosealii. Dupa obiectele la care se refera.. experienta profesionala. odihna. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. a obiectelor din mediul inconjurator. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc.. a unei sarcini ~i neglijarea. incordare. de varsta. Atenp.• umll externe. voluntare ~i postvoluntare. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. iar lipsa lor constituie insu~iri. in campul atentiei. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate.consecintelor negative ale nerealizarii ei.. interesul. 3. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan.. • ' eli. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . Dupa directia principala de orientare a atenp. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. La randul lor. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul.irile atentiei . trebuie rationalizat timpul de lucru. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. trasaturile de caracter ale subiectului etc. . ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. Oricat ar fi de bine organizata. raurirea. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . 0 . doar. in plan mintal. a planului de actiune etc. prin exercitii.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I . Opusul ei este instabilitatea. •• fi ru sarcma prolector -. a expunerii lacute de catre profesor.a interna §i cea extern a sunt complementare.. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Stabilitatea aten. inhibarea celorlalte. gradul de antreunc. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. Odata dobandite. fi I . ele nu pot fi disociate. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei.. a gesturilor noastre etc. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. atentia voluntara poate fi: contemplatie. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. a§teptare. amintiri). de structurarea optima a activitatii. §I e 0 a oua zona. In activitatile pe care Ie desla~uram. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic.). domina una sau alta. lavora lee ucru. sornnul etc. care reclama 0 atentie deosebita. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. '? F f A • •• urmeze. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. unor mterne. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp.obligatoriu pauza. de natura sarcinii.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. . fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. In 1887. 0 idee. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. eSla~ura a. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata. unor contramdlcatle. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile.. Este conditionata de complexitatea stimufului. W . la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. 7 . Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . s!mul~an. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati.3 insu. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. la persoanele obosite sau bolnave. " II. A ' ~ • w . antrenamentul special. De aceea. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). preocupare. con§ lintel. perturbatori etc. actiuni. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. intr-un moment sau altul. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. cu ace]a~i grad de claritate. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. t' I 4. Dupa felul in care se fixeaza. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. analizarea propriilor sentimente. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. .. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei).ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. ung . Presupune fix area asupra unui obiect. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata.

0 "moarte aparenta". persoane afective ~i uestapanite. Sranta Tereza. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. Totu~i. Poate fi yorba. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari).zgomot puternic -.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. in accesele de excitatie. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. 0 ctivitate intelectuala extrema. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. Ie apar pe palme pete ro~ii. ci la. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. tara Insa sa se piarda con~tiinta. ". aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. ci de acela al patologicului. gesturi. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. precum oricare alt proces sau fenomen psihic.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. Maniacul. povestesc unui arbitru ce au viizut. 1) rugaciunea in gand. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. Aptiiudine sarcini. ochii se Inchid. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. afective (sunt fenomene de autohipnoza). prezenta la toate animalele superioare. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta).. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei.5xe.xtaz (este yorba de cazul sau particular. iutr-un interval foarte scurt. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. Argumentati. frica de spatii deschise care sau inchise etc. fenomen sau idee. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. de 0 epuizare a aten{iei.' . . Sistem talamic =. apoi. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . respectiv atrofia atentiei. in aproximativ 0 jumatate de pagina. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. In starea de betie etc. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Chiar mai mult. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. 2. care cunoa~te numeroase manifestari. QL 10 - . respectiv fixarea pe un singur obiect. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. un obiect oarecare ~i. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. insomnii etc. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. de aceea. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. stomacului etc. ca urme ale cuielorrastignirii). ldeile permanent de dureri de cap. ale atentiei. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. Spre deosebire del extaz. emotii. concentrata pe 0 singura idee. . avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior.). Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. vorbindu-se chiar de zile sau de. de surescitare extrema. ca stare de inactivitate. De~i nu sunt valorizate negativ. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). contopirea cu divinitatea. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). . 5) trairea Inca instabila a extazului. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea. 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. survenind In cele din urma. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. Atentia. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. un tip de obiect etc. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. diferit de la 0 persoana la alta. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. de asemenea. manifesta 0 mare agitatie.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . ci doar de un monoideism relativ. nevralgii. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. desigur nu de 0 maniera patologica.

) . 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. existente ca obiecte de sine statiitoare. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. de asemenea. orienteazii conduitele actuale ale individului etc.). Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. reprezentarea. sunt componente ale campului de . are un caracter obiectual. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. Creionul cu gumii. 2. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. sinteza. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. asigura adaptarea la acestea. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. afectivitatea etc. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. radiocasetofonul etc. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect.este yorba. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). 'detinute anterior.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. au fost generate. 1. iperceptia. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". transfer etc. Degefica. In . de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). dar. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. asociere etc. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. privind mai ales limbajul ~i activitatea. cat ~i a unor diferente. ). interactiunile cu alte procese. centaurul. Astfel. analizatorilor. imaginatiei. Mult mai evident este rolul perceptiilor. selectare. spre exemplu. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. adaptarii. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. creionu/ cu gumii. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. gandirea. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. procedat. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. la nivelul imaginii perceptive. evaluare. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. identificand procedeul prin care a fost obtinut. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care.con~tiintii etc. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. miniatura.). respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. sunt generate produse noi. de legiiturii informationalii elementarii. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. in schimb.. De asemenea.

6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -.~ .. vointei .. _ -.~vl . 11.2 Clasificarea deprinderilor ..47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.1*.:<~-.3 Sistemul motivational: niveluri structurale . ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.< ....3 ..1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14..".t~'> ..5 Optimumul motivational 12.i"''''''''.. 11.3 Clasificarea...4 Rolttl proceselor afective h .11'1..3?~-.0. ~. 11. . . . Motivatia • 1l.~ ' ... .proceselor afective' ".. 1/:..~ I '. :·::mL. .14.2 13. :1..•.3 13.. 13. Etapele actului voluntar Calitatile . -~'> . ~ ~I""" .5 13.'-1 ~~ I· '. I! • ~ ... I'~.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11. Activitatea voluntara 13.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.('.-.i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'.-:mt(-~?r .'.~i caracterizarea ~fectivitatii 12.>1F·.1 Dehni~ea.W2''t.. ill ... 12. _'~·.. niotivatiei . I~ ~.2 Functiile .. ~~~_. 4....'. ' 12.X... Afectivitatea 12.4 13.:"< .'. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.2 Partlculad'tatile afectivitatiL..".4 Formele motivatiei .: "'. !! .. Deprinderile** 14..1 13.

pozitive ~i negative.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. s-au format fn decursul filogenezei. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. de fapt. specifice numai omului. slab organizate care cuprindpulsiunile. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. a interactiunii cu mediul socio-cultural. prefiguriind.. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. cele mal importante fiind: a. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. natura ~i despre soeietate care se .teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. pe de 0 parte. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. 11. b. Ele sunt idei-forta. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. tendinte. PUline dintre formele motivaliei. Co. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. 11. convingeri etc. fUnd fnnascute. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. Stari motiva(ionale simple. impulsioneaza spre actiune. 0 parghie a autoreglarii individului. de a $ti). se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. cu dorintele. ea fiind eauza interna a eomportamentului. d. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. con~tientizate sau necon~tientizate. relativ simple. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati.). in functie de conditiile prezente. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. sentimentele. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. SiIIamy).foame. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. in special. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. e. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. De satisfacerea lor depind cele superioare. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. respectiind 0 anumitii ierarhie. . impulsurile etc. dorinte. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. numitii "piramida trebuintelor". lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. innaseute (biologice $i functionale . dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. e. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. sete. A. iar pe de aHii parte. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. in: a. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). c. pasiunile. bine organizate $i puternic integrate. afective $i volitive. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. Interesele pot fi: personale ~i generale.). Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv.II. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Interesele sunt forme bine structurate.1 Definirea .i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Co.vi. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. valente. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. legate. dobandite (trebuinte materiale. teoriilor despre om. trebuinte sexual e) $i secundare. f. fie ca sunt dobandite. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. ell intreaga personalitate. fie ca sunt innascute. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. g.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. cu interesele etc. deoarece apar in urma unei deficit) etc. spirihlale $i de comunicare). de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. 11. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. . MDTIVATIA . intentii etc. tendinlele. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. ce pot fi: primare. b.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. Motivatia este un rutru al influentelor externe. Trebuintele sunt forme relativ complexe. decat sa renunte la convingerile sale). scopul final al aqiunii. interese. funetia de selectare.

se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. a educatiei etc. considerare ~i alti factori.). excursii etc. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. Dare daca Ii s-ar aplica. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. 2. h. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. aflati in inchisoare Ii se •. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. odata cu inhalarea nicotinei. alcoQlului saudrogurilor. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. Criminalilor deosebit de violenti. subaprecierea dificultiipi sarcinii. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza. temperamentul. in 1935. de a cunoa~te. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. in nevoia de a ~ti. T. ajungandu-se la e~ec. Motivele sunt considerate.. de' exemplu. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. 11. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. depozit pentru hrana (2). canal de glisaj (3). sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. actiunea. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. atunci cand intind mana sa fure. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. majore ~i minore. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. Motivul este mobilul care declan~eazii. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. SilIamy. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. se schimba. 11. desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). de a se simti bine in compama unar persoane. Burrhus Frederic Skinner. orice conditionare are ~i deconditionare. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. fiind yorba despre un reflex operational. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). bataie.4 Formele motivatiei . la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). 3.. in mod repetat. in interesele ~iin trebuintele lui personale. contribuind la illtarirea motivatiei. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. reunind cognitivul cu valoricul. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. precum: varsta. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. hotilor de buzunare. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1.. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. Daca se iau in. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. de aceea.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. Formele motivatiei sunt inegal productive. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. de catre N. a culturii. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). supraaprecierea dificultapi sarcinii. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. altruiste ~iegoiste etc. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. motivele se sustin unele pe altele. b. pozitive ~i negative. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. pedeapsa etc. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. . In situatii complexe. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. ci el interactioneazacu alte motive. particularitatile concrete de actiune etc. Motivele pot fi: individuale ~i generale. un ~oc dureros. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. caillele este "silit" sa saliveze. 2. existand doua situatii: a.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. intrinseci ~i extrinseci. totdeauna.

orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . satisracandu-se succesiv. etc. '. 2. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. Tendinta spre afirmare socialii . de a atingeun obiectiv. de colaborare.).. alte nevoi de ordin material). g. 4.atde un scop. -----1 f ~'. posibila ordonarea. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie.~"'$l!!!IlII~. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. Pentru a . .stare de excitatie (foame. conduce la dileme 1.-" ~'llIlr-'__ -~ . respectiv prin motivatiei pentru schimbare. Conflicte de apropiere-evitare. :::Jonr:.. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. !?t9!ggi<::e. careorienteaza.!"~ -~~-_=---<'1.cuprinde nevoia de societate. de a-i conduce etc. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. apare conflictul. tematica erotica. nu privind. 3.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. expresiva. Prolectiv = (in cont. De obicei. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. de a participa la spectacole. se instaleaza 0 stare tensionala. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1.i!:tlJ:i . Desigur. apa. ~PLlCATII 1.. ai prejudecatilor.nevoia de a fi competent. Elabora~un text. caldura.ambitia. 'pulJ.J!!9Q1.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere.E!:. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. de a-~i realiza aptitudinile. preocuparea pentru propria securitate etc. de a cunoa~te. Activarea existentei . de obicei.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. trebuinta sexuala) . 4. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. . de aventura etc. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. alegerea activitati se ordoneaza in timp. induce dificultati in luarea deciziilor. 3. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. 6. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. dorinta de a ciilatori. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. independent de vointa. de aproximativ0 paginii. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii.. cele mai frecvente. de a crea etc. Thomae. 5. 2. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. amprenta asupra conduitei noastre.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. . adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. fuga de plictiseala ~imonotonie. Una dintre aceste incercari este cea a lui H. 2. =·0. Nivelul de aspiratie.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~.nevoia de varietate. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". sete. dorinta de a depa~i pe altii. dar sunt de orientare diferita. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive.. de comunicare. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. In masura in care aceste diferite.ext)care este motiv.dorintiide a realiza ceva.==_. Tematica reglativii . Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. dar au orientari realizarea unei alte activitati.. = _.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ . F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora. Tematica creativii ori a realiziirii de sine .tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc.. caruia tehsiunea se reduce. Tematica normativii . Valente==.domeniul trebuintelor vitale (hrana._ . care i~i pune aproape egale. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. Tematica integriirii sociale . 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei.erealizeze. r~acfie.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. la realitate. Atunci cand nu este insa 3.

subliniind rolul energizant. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". fiind conditionate din punct de vedere biologic. Cosmovici). In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. unele fapte ne produc entuziasm. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. cat ~i al con~tientului. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. Ele cuprind: a. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. au caracter involuntar. b. Din viata sentimentelor (1969). reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. deoarece "in domeniul afectivitatii. 4. transpiratie.1 Definirea . c. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. Fr. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). placere. in bolile pulmonare predomina starea de . gradul de con$tientizare. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. b. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". in clasificare. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. Astfel. mobilitatea proceselor afective. jurul polului negativ. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. proceselor afective. adica apartin unui proceselor afective. a~a cum scria Vasile Pavelcu.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). Mai tarziu. A. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. inro~ire. mersul etc. procesele afective sunt subiective. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. Astfel. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. Pavelcu ~i P. P. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). Debus. spontan. procesele afective au valoare motivationala. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. in 1937. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. fie in a. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . intensitatea. in timp ce. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. unele evenimente ne bucura. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. nivelul de elaborare a triiirilor afective. iar V. deprimare etc. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. de orientare ~i de directionare a actiunii. care exprima fie scaderea. de la 0 emotie la un sentiment). Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie.).). scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. Psihologul Mihai Golu utilizand. evident. altele. durata. AFECTIVITATEA 12. polaritatea proceselor afective.12..ne place sau nu ne place). placere-neplacere. i2. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. gol in stomac. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii.). intreg organismul: tinuta.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. ritmului cardiac. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). in momente de timp diferite. Littmann Ie denume~te "emopi". deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). schimbarea vocii. altele ne intristeaza. obtine urmatoarele categorii: 1. la stadiul secundar care presupune 0 1. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. altele ne indigneaza etc. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. exprimata prin paloare. tremurat etc. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. neplacere.

emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. creatia artisticii etc. care rezista la factori perturbatori. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. fiind considerate. dezorganizeazii conduita (P. prin mobilizarea energiei psihonervoase.. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. Janet). Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. rasul exploziv etc. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. pasiunile. ci la nivel de personalitate. sentimentul indoielii etc. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. Procesele ~i starile afective complexe sunt. sentimentele pot fi: . Altul (gelozia. "Cheia intelegerii altora. anomalii ale afectivitiitii. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. ".52 iritare etc. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). . patriotismul. violente. a aspectului exterior. sUl. Paveleu. procesele afective indeplinesc ambele roluri. Psihologul A. intense. sentimentele. spunea V. declan~eazii ~i regleazii conduita. in realitate. organizeazii conduita (W. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. Comportamentul afectiv perceput de altii. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. dezgustul. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. anticiparea. avaritia. pesimism etc. c.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia.. psihologul american R. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii.) apar pe baza perceperii frumosului. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc).sentimentele morale (sentimentul de prietenie. transformandu-se in trasiituri de caracter. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri.sentimentele estetice (admiratia. Din punct de vedere valoric. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. . stabile. starile de afect sunt triiiri impulsive. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. tristetea. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. c. relativ stabile. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. b. care sunt triiiri afective complexe. fanatismul). doband'tte. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. acceptul §i bucuria). Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. ele fiind surse suplimentare de energie. vicii care conduc la comportamente bizare. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. difuze. se aflii in propriile noastre vibratii afective". de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate.) ~i negative. nobile. S. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. Procesele afective complexe cuprind: a. fie cii este yorba de artii. organizeazii. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. de unii psihologi. care sunt tdiiri afective foarte intense. constructive (sportul.). alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. Cannon). deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. stabile ~i cu intensitate moderata. prin starea de agitatie difuzii. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. Ele cuprind: a. sentimentul datoriei etc."""-=-=~~. de natura sau de actiunile omului. b. Sentimentele "imnt emotii repetate. Existii 0 mare varietate de emotii. a conduitei etc. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare.) . care potenteazii activitatea.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. oarbe.. Ca generalizari ale emotiilor. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. desfa~urarea lor tumultoasa. pasiunile pot fi pozitive. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. a muncii ~i a disciplinei.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. lectura. B. care orienteazii. de regulii.priza. Plutchik 12.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. dnd situatia este nouii. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. groaza. de mirare ~i uimire. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. 2. furia. extazul etc.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. de lungii duratii.. 3. . asociata cu deceptii.

expresivitate ~iconduitii. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. de a coopera cu adultul). d ' . ~ .::iIl. la 4 ani eel de maudrie. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult."' 3. .. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). ~LICATII 1. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. ar ~1pnma 1U Ire. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. insopt de totala intoleranta fata de adversari. eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva... admi[atie. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. d . este combinarea afectiva. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. a~ament exageratrata de 0 convingere. Ie traiesc.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. care nu se poate dovedi experimental. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. 2. 1.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. I - --- -- .. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive.'::4u::d. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. It fi' d b d I' sl. _ . Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. . iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii.:. 0 cou:p 1c~re a. diferite stari afective. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. Aceasta nu survine insa automat.de avere." ~ rii~~.m vor a e. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. Toate acestea. la 4-5 luni frica. La 18 luni se manifesta gelozia. P OSl'b'l' . nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. atitudinilor. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. masura ce mamtam m varsta. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. patriotismul etc. ele tind sa se combine. idee. Kant). emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. 4. confuze. pe __ "_ . evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. . in mod repetat. presupune stan tensionale. se nuanteaza.cazul geloziei. dar care explica formarea sentimentelor complexe. in diferite contexte.. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. iar injur de 8 luni bueuria. Un fenomen de lunga durata. fluctuante. are un caracter dobandit. la 3-61uni rasul. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. ~ w . disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. Viata afectiva ineepe sa se organizeze.incompleta. a le ca aproape mtreaga personalitate. asemanatoare). Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). determinand realizarea unei sinteze afective (completa.m~ an I. b'Apare cnza de 1dentItate. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. admiratia etc. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. la 2 luni apare plaeerea. spre exemplu un sentiment. F anatism = zel excesivpentru 0 religie.. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza.. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. v1etn afect1ve. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. 10/11-14 ani 14 18' .am ~ __ . Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. nici 0 frustrare. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. in care se recunosc iubirea ~iura). sentimentul datoriei.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. ci ~i in privinta gesturilor. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare.

Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. blocul extern de execupe. in sens general. Ea nu se reduce la memorie.a componentelor psihice). El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. In acela~i timp. in orientarea ~i selectia profesionalii. insii nu dispun de un motiv propriu. de elaborare anticipatii a scopului. Spre deosebire de I. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. imaginatie. unelte exteme etc. B. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii).Motivul (trebuintii. Mai mult. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). memorie. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. imaginatie. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". vointii etc. afectivitate. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om.2 Structura activitatii . blocul de comandii intern. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. pot fi: musculare ~i ideale. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme.Mijlocul (cuno~tinte. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). introversia. 2. 3. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. interes. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. ci una reciproca. 2.3 Formele activitatii . aspiratie. The Technology of Teaching (1968). de evaluare a triisiiturilor de personalitate. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). ponderea ~i modul de combinare. P. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal).).i caracterizarea activita. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. ideal). in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. de gandire. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). 13. Din punct de vedere psihologic. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). presupun folosirea unui mijloc. giindire. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. ajungandu-se la deprinderi. Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. motivatie. activitatea apare in doua ipostaze. deprinderi. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. atitudinea fata de sarcini. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. 13. care raspunde la intrebarea: de ce? . Jocul este. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). extraversia. ontogenetic. in structura activitatii intra: . a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. b. In diferite forme ~i variante de activitate. Activitatea. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri.Scopul (respectiv. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. aflate in interdependenta: 1. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. cu grade diferite de complexitate.13. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. gandire. imaginatie etc. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii.). atentie. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. ~i a unor teste sintetice.1 Definirea . conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). semne ~i simboluri). satisfacerea motivului). F. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. SKINNER (1904-1990) - . spiritul de riispundere etc. in domeniul inviitiirii. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. caci 54 ~~- 13.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. exista: a. procesele de elaborare a planului. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. postliceal ~i universitar. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. dificultate. 2. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. Prin urmare. Intrucat. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal.

Dupa natura componentelor domjnante. politice. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. principii. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). prin conexiune inversa. 2. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. Ea are caraeter normativ. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Analiza ~i lupta motivelor. idealuri morale. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. opiniile contrare.. Din punet de vedere psihologic. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). Rezultatul final. ulterior. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. 3. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. In depa~ireaobstacolului. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). eventual. 2. chiar ~i in conditiile in care. stabilindu-se. aparent. iar dupa caracterul produsului.5 Etapele actului voluntar Vointa. L. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. in calitate de proces psihic. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). in plan mintal sau exterior.. 5. Adultii eonstituie. ajungand sa-~i dea comenzi singur. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. pentru . Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. 4.tocontrolulpresupune con~tientizarea. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. psihologica). Limbajul are rol reglator in declan~area. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. 4.4 Definirea . in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. dificultatile. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp."vreau X"). Luarea hotararii. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. intelectuale. 5. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. materiala sau internii (de natura fiziologica. Vagotski considerii cii. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului.& Calititile . Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii.. Au. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. face posibila elaborarea planului de actiune. mijloacele adecvate de realizare a scopului. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului.a-timentine hotararea luata. pe care. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii.in evolutia sa. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. emotionale. motivelor ~i proceselor intelectuale. 13 13. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. realizata in urma deliberarii. Efortul voluntar nu este innascut. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. J. 3. Articularea motivaponalii.vointa. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. uneori. vointei . c. Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. scopul nefiind realizat. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze.i caracterizarea voin.. 4. ordinea realizarii lor. Daca rezultatele nu sunt cele scontate. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. ea constand din succesiuni de operatii. Executia are caracter secvential. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. severitatea criticii etc. Ie interiorizeazii. n-ar fi posibila continuarea actiunii. a renuntarii). precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. atitudinea fata de activitate etc. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. pentru copii.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. sociale etc. prin intermediul mecanismelor verbale. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. 13. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. scopul urmarit. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). rabdarii. Astfel.

Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii.. d) Cine nu vrea cand poate. Considerand. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. respiratia. moment. Astfel.~p_ersQaIl. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. caracterul voluntar. nu poate._ill_c." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. 2. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii.apoi. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. unui adult ii este frica de caini. putem sa ne reglam voluntar.lara motiv.Argumentati raspunsul vostru.. integrate in structuri mai complexe. 1300-1358) ~i. de exemplu. indispozitie. functionarea con~tient. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. transpiratia etc. atilt ill dreapta. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). = deficienta a vointei.auza. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. retragerea bratului sau a piciorului la un . del'rinderi. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. riisul. 3. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii.) unor actiuni involuntare. 4. 0 cantitate suficientiide ran. cu amanarea deciziei. scopuri. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. intreprinde unele actiuni in prelungit. 8._sa_atinga~i Abulie . este corespunzatoare dorintei. ea poate fi supusa anumite limite.Buridani-a pus ill iesle. Putem tu~i ~i intentionat. de procedeele. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. (. !ipsa de vointa. fenomen. de care este con~tient. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse.apoi. Ce este vain/a?. b) 0 persoana.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. devin trasiituri de caracter . apoi. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol.. discutati posibilitatea ca actul deciziei. Datoritii acestui fapt. cum ar fi salivarea. nivelul de maturizare necesar.) urmare~te. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. mijloace etc. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). dar multiple. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. launtric. esentiala a omului.Inainte de a pleca de acasa. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. cursul unei conferinte. prin autocomanda. Bucure~ti. " 10. In aproximativ jumatate de pagina.p.. (. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral .. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare.. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame.. Pe langa repetare. cum ar fi sugerea. respiratia. Editura ~tiintifica. care comanda numai mi~carile. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. lipse~te mult de la ~coala._este. pentru formarea unei acest sens. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar.. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. tu~itul. 5. cat ~i ill stanga stanoagelor. 0 actiune voluntara.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. iar 'ineficienta lui. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident.56 omul delibereaza. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor.a. atunci cand vrea. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. devine 0 trasatura specifica. 13 ~PLlCATII 1. De asemenea. b) Buturuga mica rastoarna carul mare... Actiunile voluntar. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. inghititul. 6. al alegerii. Daca 0 actiune poate partial. Actiunile de con~tient. Veleitate = vointa deficitara. dar in caz reglarii prin vointa noastra. Calitiple vointei. proces etc. 9. la om se manifesta insa ~i deprinderile. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. slaba. putem influenta 1969. in fi reglata prin cuvant.. Formati grope sau lucrati pe perechi.cnecesaf--c. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. dar IlU le finalizl:aza. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. descrieti relatia vointei cu acestea. ca punct de plecare. stimul dureros.. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. Astfel. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. In afara de actiunile voluntare. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc.. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. (.

demonstrarea actiunii. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure".piistrarea metodelor.deprinderi complexe (scrierea literelor.deprinderi de invatare (a scrie..i interac. 2.) Evident. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. . in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. varsta). . semnaliindu-se erorile. . conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. sigura ~i rapida a activitatii. 2. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. a zidi. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. de gandire $i senzorioperceptiva. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. mersul pe bicicleta).deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). dintre care cele mai relevante sunt: 1. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. a calcula. consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. iar dupa aceea a cuvintelor). Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. . Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. scrisul. o analiza mersul. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. dobandind stabilitate. Daca in faza initiala. prin exercitiu $i consolidare.57 14. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. conducerea automobilului etc. Iara a se disocia de vointa. elaborate con~tient. . deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). precizie $i viteza.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. de stapanire a unei actiuni sau operatii. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. aceea a constituirii deprinderii. ovalelor. caracterul activ $i calitatea acestora etc. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. impliciind intreaga personalitate: 1. DEPRINDERILE** 14. corectarea lor fiind foarte greoaie. .i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. In raport cu definitia pe care am precizat-o. 4. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. . a dactilografia) etc. deprinderi motorii (ex. 3.3 Formarea .1 Definirea . anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv.iunea deprinderilor . mi~carile ce trebuie Iacute etc. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. a citi. Desigur.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). proces care poate fi mai lung sau mai scurt. controlul $i autocontrolul executiei. cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. iar scrisul 0 deprindere motorie. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. fiind actiuni stvoluntare. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. 4. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. silabelor."". ex(stand 0 multitudine de reactii. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). ajuca carti). deprinderi de mundi (a cro~eta. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. a lua notite). Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei).deprinderi simple (trasarea liniilor. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati.

ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. operatiile sunt prescurtate. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. Desigur. De asemenea. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. indeplinind. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. Cum se poate proceda? 1. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau... deprinderile nu raman izolate. interferenfa. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. 4. Sunt implicate aici atentia. spre diferenta de deprinderi. cea mai mare. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. vointa ~i gandirea. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa.). treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. corectitudine etc. erorile sunt eliminate. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. Notifele. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei.) ~i negative (fumatul. sa se desfii~oare cu regularitate. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. 3. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. . . 5. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. viteza. . de asemenea. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate. . 2.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare.. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. spiilatul pe maini etc. consumul de alcool etc. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. fiind prezente in toate domeniile. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. formate. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. ci la orice varsta. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. plimbarea de dimineata. atentia necesara diminuandu-se progresiv. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile.nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. volumul d.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. Odata. puse in evidentii ulterior. mai multe functii: . Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. dar mai putin consolidate). acestea permitiind sistematizarea materialului. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). Este mai flexibilii decat simpla deprindere.

. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . este yorba de posibilitatea de a aborda. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. La un nivel inferior. formarea imaginilor perceptive este favorizata. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. 6.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. 5. A gandi critic presupune a lua idei. eliminarea factorilor de 4. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. . in masura in care nu sunt prezente. Automat = ceea ce se face. de asemenea.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . 8. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. 2. Retroactiv = ceea ce acponeazii. planificarea timpului de studiu.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. Mai mult. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. 6.Popescu-Neveanu). i?ide ceea ce se numei?te contrast. 3. pe de alta parte. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Dupa ce ati inregistrat timpul. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. Managementul timpuJui de studiu. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu. printre alti factori. aa?optarea.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. factorii care au facilitat aceasta instalare.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. iar nu sfiiri?itul sau. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele.Care este semnificatia acestor idei? . iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. invatam i?i.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . de ce nu. Monitorizarea invatarii. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica.. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. a fenomenelor etc. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. obi~nuinle~ipriceperi. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Condi{ie = fapt. 4. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. 2. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. dar detin 0 pozitie subordonata" (P. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. informatii noi in mod independent. in acest caz rezultatul nefiind relevant. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. a adopta decizii etc.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. s-a format illtrecut. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. a construi argumente. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. informatiile pe care Ie invatam. Prediclie = anticipare. Astfel. prezentatin pagina anterioara. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. intelegerea.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. unor astfel de criterii are un caracter motivator. Explicati diferenlele aparute. Evidentierea. Deprinderi de gandire criticii.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. timpul. de asemenea. Proactiv = ceea ce acponeazii. rezumarea textului. 3. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . Identificati. in manu ale sau alte materiale educationale. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. 5. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. 9. inregistrand. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. realizarea de predictii in text etc. . 7.. a Ie examina implicatiile. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. 0 str~teg.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. pe de 0 parte. a Ie expune unui scepticism constructiv. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. unanumitjoc). Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. se executa aparent de la sine sau. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat.

Forma de baza. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. scaderea frecventei respiratiilor etc. sunt simple sonoritati. sinteza. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. Un rol important. Ea este un sistem de semne yorba. In plan subiectiv. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. personalizate.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. in contextul existentei umane. de detensionare nervoasii. individuale. ludicii sau de joc. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. de reglare sau de determinare. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. afectiv. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. atentie focalizatii. pragmatica etc. imobilitatea sau tacerea. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. incercand sa elucidam altora 0 notiune. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. 2. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. 1. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. atitudine pregiititoare. prin verbalizare. In masura in care presupune efort voluntar. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. simbolica de reprezentare. a semnificatiei actiunii. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. indepline~te functii specifice precum: de. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral).a~teptare. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. cuvintele nu spun nimic copilului. iar perceptiile ~i reprezentarile. Se disting astfel 0 atentie de ele. persuasiva sau de convingere. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. la inceput. . caci comunicand. dar. neselectiva . comparatia. expresiva sau afectiva . reprezentiirile ~i gandirea. eliminam neclaritatile. in nute. ele sunt corelate cu -cele ale societatii.informatiilor. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. de un bajului. in desra~urarea diferitelor activitiiti. indicii. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). sugestiietc. cu gandirea. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). in special. decl~atii intentionat. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . evidentiind interactiunile dintre aces tea. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. spontana. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. cele doua forme sunt complementare. Treptat. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. dobandesc seffinificatie. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Astfel. Limbajul. l~ inceput. ~i anume. Astfel. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. de cunoa~tere. tivnoi. ne precizam noua i~ine intelesurile. comunicare. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. ci ~i a cadecla~area ei. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. eu gandirea. de asemenea. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. este succinta a lim. vor involuntara (neintentionatii. prin intermediul cuvantului. In realitate. personal. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii.este yorba de selectivitatea reflectiirii. limbaj non-verbal.

6 21..1 Personalitatea ca slslem 15.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.2 Clasificarea aptitudinilor 18.3 Rolul caracter. ) ~ .ului in structura personalitatii 20.3 .1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Individ. Personalitatea .3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17..3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. Creativitatea 20.2 21. 21.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.5 21. 15.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.1Latura. Aptitudinile 18. Personalitate* 16.1 21.4 21. Personalitate 16.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19. Caracterul 19...2 Tipologii temperamentale 18. Persoana.2 Modele de personalitate 16.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21. Persoana.2 Structura caracterului 19. Te~p~raDlentul 1.1 Individ.dinamico-energetica a personalitatii 17.7.• .

cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. S. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta. dimensiunea socio-culturala. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. pe masura constituirii sale. personalitatea in durata trecutului. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. Unul este momentul. 40). . "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. individualitate ~i persoanii. ocupatie etc. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. in contextul psihologiei. la ereditatea fiecarei fiinte umane. personalitatea. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. In calitate de obiect de studiu psihologic. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte.1 •.p. Structura # dezvoltarea personalitiipi. 1976. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. caracterul stabil. Este evident. Paris. 1%5. deci individ este orice organism. Editura Didacticii ~i Pedagogicii.Ro~ca(red. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. Astfel. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. Bucure~ti. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. dar notiunea de persoanii.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. Eul traie~te in clipita actualitiitii. tara insa sa se identifice cu acesta. Sillamy. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. W. dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar.). in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. caracterul definitoriu. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". sistemic al personalitatii. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. Larousse. Editura Didacticii ~iPedagogicii. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii.el incluzand ~itendintele involuntare. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani.- 15. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. relevat de manifestarea constanta in conduita. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta.216). termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). 466). de a se raporta la ceilalti etc. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. celalalt vectorul fortei". anume ca subiect al actiunii.p. PERSONALITATEA 15. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. Psihologia generalii. ci de intreaga fiinta a celui in cauza. Desigur. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. lintreg in manifestarile un caracter sale comp.L. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. caracterul adaptativ. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. de asemenea.. ingust". modul siiu obi~nuitde a fi. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. caracterul sistemic. inclusiv omul.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. este un produs al procesului de socializare.I 1. flexibil al personalitatii. termenul de "persoana". Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Dictionnaire de psychologie. de a reaction a. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. de asemenea'. 1981. in cali tate de element stabil al conduitei. " . nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. avand ca atare un caracter sintetic. Allport. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente.p. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului.

0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor.) ~i atletic (bine proportionat fizic. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. emotiv etc. Cattell. fata plinii. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura".~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. Kretschmer. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Psiholog american contemporan. aptitudinile ~i in special inteligenta. and action (1987) etc. data fiind eomplexitatea aeesteia. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. astenic (corpul alungit ~i slab. a~a inciit. actiunilor. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. theoretical. corelati. CATTELL (n. in urma eereetarilor intreprinse.. Supraeu). potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte).perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). existii 0 anumitii constanta a actelor. specifici. Allport. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. fiecare avand un rol specific. Guilford). acestuia. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. greutate inferioarii celei normale.15. Con~tientul. Cel mai cunoscut model factorial. COl. growth. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). 3. al agresivitatii. avfmd 0 bogata experienta clinica. Prin urmare. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. sistem osteo-muscular firav etc. 2. In acest context. exces ponderal. sincer.). anume Sigmund Freud. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. miiini ~i picioare scurte etc. precon~tient ~i con~tient. reactiilor etc. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. intr-o astfel de perspectiva observationala.. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. al dorintelor ~i actelor refulate ete. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). de asemenea.• Picnic Astenic Atletie '--"'" .2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. and action (1971). a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. Abilities: Their structure. Intelligence: Its structure. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. sediu al instinctelor sexuale. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. and factual study (1950).1905) 4. respectiv incon~tient. dar. notiiri etc. suprafata psihicului nostru. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. dupa cel de-al doilea riizboi mondial. cel care nu ne este accesibil direct. Eu. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. cel putin la baza. permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. -growth. fiind datorat parintelui psihanalizei. Din punct de vedere strict psihologic. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. Acesta.).

impulsiv.spiritcritic. amprenta asupra intregii sale conduite. conditii. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i). Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. capabili sa explice comportamentul indivizilor. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. demn Tensionat. devcnit mai mult decat regresiune.timorat. traumatice. frustrat. 4.fidel grupului Necontrolat.depresiv.~. ~ipentruprin orientarea profesionala.supus/docil Moderat.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. suspicios. flftNll.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. L .conchizand asupra existentei incon~tientului. deta~at. lucid. 'M N . Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia.lini~tit. sistem. 0 terapeuticii. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.calm.independent. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. serios(supraeuputemic) Aventuros.. banuitor Putemic~irealist. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza.sentimental. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. sociabil.calculat. supuse principiului pliicerii). anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza. Raymond B.prudent. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate.. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii).' A I B ! C E F i G (_ I I I. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . boem. resursepersonate Controlat. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2.calm(E~putemic) Caracterputemic. -. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.con~tiincios.- . au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. 2. . 3. conciliant. neglijent Destins. jovial Con~tiincios. o I . nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor.increziitor in sine.respectuos.spontan Tandru. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic. H I L Rezervat. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate.suspicios. satisIacut de sine Increzator. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . ". . Fondatorul evenimente ei. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest.•.. putincomunicativ Indiferent.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.I. natural senin.. liberal. stabil.. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios.uitate. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. trasaturi de pe:sonalitate.3. au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii). visator Fin. voios.sensibil. inciipatiinat Impulsiv. autoritar.dependent afectiv Neincrezator.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. entuziast.respect pentrutraditie Dependent de grup.'. mai mult sau mai pulin.perspicace. prudent. . Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii.vanitos.optimist Calm. '. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. intreprinziitor. experientele .libertin. . radicalism Suficient sie~i. perseverent." .agresiv.surmenat propria personalitate.apar sUbiectu.Marile principii ale teoriei sale.rece (schizotimic) Putininteligent.cooperant. non~alant Deschis..WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF .cald. I 1. ceremonial Direct. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se .taciturn. sentiment Inovator. ~PLlCATII . Conservator. cooperant Practic. incapatiinat Imaginativ. numi!i factori de origine sau intemi. biinuitor. instinctiv.naiv. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica.IIII. Psihismul primare. tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. Ace~ti factori. critic.

care este semnificatia acestor termeni. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. eel care Ie consider. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. ca sisteme deschise. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. datoritii individualitatii sale. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. prezenta. Mai mult. eel putin la nivelul simtu1ui comun. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. este asigurat de acest nivel. a structurii sale morfo-functionale. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. a fost amintit in primul rand cel de divid. iar pe de alta parte. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. natura umana este gandita ca personalitate. De asemenea. eu alte cuvinte. Cu alte cuvinte. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. revine. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. pe de 0 parte. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. existenta fiind 0 continua reechilibrare. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. dupa aceea. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. da~. In masura in care oricare organism este un individ. responsabilintr-un sens sau altul. .tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. conservarea structurii generale a corpului. in lurnea animala. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. de~i exterioritatea poate determina. PERSOANA. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). comparativ cu nivelurile inferioare.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. un exemplar al unui anumit tip. ~i exterioritatea sa. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.st. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. chiar avand un psihic dezvoltat.2Con. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). unitar al unei entitiifi.tei umane. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. oricare ar fi aceea. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. din aceasta perspectiva. Evident.. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). presupunand dezvoltarea con. la un nivel general. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. PERSONALITATE* &.ncte de mine pentru mine. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. iar. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. Aceasta inseamna. 0 asemenea aparenta. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. a ~ti ca aces tea sunt d. la nivelul individului particular. viata presupune 0 transformare permanenta. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. ci. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale.) B. de asemenea. evolutia temporala. ci are un caracter unic. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. dar nu ~i suficiente.. pe de 0 parte. Se asigura astfel. nu nurnai fiintei umane.65 . termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. 1&. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. "al tau". Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. Spre deosebire de lumea anorganica. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. existenta oriciirui individ este distincta. Petsoani. De altfel. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). Evident. "al meu". rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. Spre exemplu. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. abia aceasta specific umana. Este yorba de prezenta. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. anume con~tiinta reflexiva.$tiinfei de sine. o'functionare sub modalitatea unui organism. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. Revenind asupra acelor semnificatii. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. de asemenea.1Individ. individul se mentine ca individ. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . Organismele. omul se na~te ca organism (entitate biologica). ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism.noastra intr-o realitate distincta de noi. INDIVID. de asemenea. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. In cazul omului. un reprezentant al unei spec ii. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana.

Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. In dezvoltarea personalitiitii. diferen!ele.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Fiirii indoiala.de copiletc. conceptii-convingeri.persoane dinjur. individualitate.e in manifestarea personaliti. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". autorul teoriei constructe/or. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie.--- Triisiitura de personalitate.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. aptitudini ~i caracter). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. cii unul dintre componente (ochi. stabilirea de noi legaturi. originalii. Cre~terea. Intrucat. la organele de simt perechi. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate.Kelly. procese ~i insu~iri psihice. con~tiin!a. psihice. emisfera~i in analizii. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. In conditii de normalitate. prin urmare 0 restructurare. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. ~i. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). 1&. integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. in sine. concept introdus de G. dar ~ial altor discipline. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea.). Argumentati raspunsurile voastre. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. Astfel. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Din punct de vedere functional. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. G. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete).directoretc. nivelul cultural . anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. integrate acestea sub titlul de personalitate. personalitatea nu mai este un sistem. determinii manifestarea noastrii unicii. to ate a~. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. manifestate la nivelul personalitiitii. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. 16 11I. in realizarea activitiitii verbal semantice.A. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii.). identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. activitatea celor douii emisfere este complementara. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. .profesor. nu poate fi miisuratii direct. avand de ~tire de aceasHi diferenta. 3. S-a constatat.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. sociale ~i culturale. interactiva.inconjuratoare. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora.A. 4. construire in functie de experientele de viatii. ci ele se formeazii prin interactiune cu.3 Diferen. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. cat ~i0 curbii descendentii. apoi. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. in ~ sau in stareimobiIa. de evaluare a personalitiitii. narii.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale.estea presupun planul notional. societatea. unitara. de regula. ci un mod de autoconstruire. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. deci. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. considera ca interpretiim. ~. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. 2. atitudinimentalitiiti. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. este mana dreaptii. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani.Construct \!. ea fiind unica ~ioriginala". Constituirea schemei corporale. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. Cercetiirile au ••••. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. efectuarea de operatii. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev. ureche etc. 5.. . Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. importante fiind nu atat insu~irile. Kelly. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i.

limfa. chiar lent. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. Cu toate acestea. face risipii de energie. Sangvinicul vesel.ale ceIordinjurul nostru. la aspectele Connale ale conduitei umane. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or.67 7. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. ia u~or decizii.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. temperamentul suportii. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele.mai evident. calme. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. . in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. dar obtine un randament progresiv. imperturbabil. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. se adapteaza rapid.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. inconstant in relatiile cu ceilal!i.Temperamentul se refera. I IF1egmaIiC~ calm. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. bila neagra ~i bila galbena). a personalitapi. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. lini~tite. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. patru tipuri temperamentale: coleric. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. intr-un fel sau altul. dezirabil-indezirabil. bine dispus. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. cu sensulde a amesteca). "Firea omului". clasificarile uzuale delimitand in continuare. vorbire inegala. VIOl. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. flegmatic ~i melaneolie. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. caracterizat de riibdare ~i toleranta. TEMPERAMENTUL 7. Progresiv. ca~citate de lucru redusa. inclinat spre reverie ~i interiorizare. sangvinie. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. eu earaeter innaseut. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. diferite de la 0 persoana la alta. impulsiv ~i uneori chiar violent. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. dar cu senti mente durabile. dar simultan a asemiinarilorexistente. inclinatie spre exagerare etc. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. are dificultiiti de adaptare. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. meticulos.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. au rezistat de-a lungul timpului. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa.persoane care se dovedesc retrase.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. aspecte care se concretizeazii. in acest context. capabil de activitiiti de migaliietc. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman.care fac totul in graba sau dimpotriva. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. 7. --. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. putemic afectat de insuccese. nerabdatori.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat.n. caractere bune i?icaractere rele etc. eel mai adesea. Exista oameni agitati. agresiv. inclinat spre rutiniietc. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1.el nu determina aptitudinile sau caracterul. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. Melancolicul emotiv ~i sensibil. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. echilibru emotional.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. a~acum yom vedea..

baza a imaginatiei. a fost timp de cinci ani discipolullui S. a unor opere culturale fundamentale etc. 3. fidel prieteillior sai. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). spreexemplu. G."overtul instabillmelancolicul. Heymans ~i E. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. Teoria lui H. G. . Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. religii. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. mobil/sangvinicul. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". 2. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. G.extravertul stabillsangvinicul. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. cu multi prieteni. Flegmaticii 3. Cea mai importanta idee pe care C. echilibrat. a alchimiei. 5.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. lent/flegmaticul. cu studii de medicina. a diverselor mitologii. retrase. . diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile.introvertul stabillflegmaticul. teoriile temperamentale s-au diversificat. Eysenck a reluat teoria lui C. dar se supiira u~or.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. stapane pe sine). Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. creatie culturala in general. ata~t traditiilor.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. . Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. 4. Heymans ~iE. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale.intl. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). 4. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. echilibrat. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. D. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. lini~tite.Descompunerea formelorin . suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. Freud. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. excitabillcolericul. neechilibrat. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. tipul slab/melancolicul. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. Teoria lui C. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. Wiersma. . Jung.r Desigur. Psihologie ~i religie (1940). Pe baza acestor diferente. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. tipul puternic. 2. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. de-a lungul timpului. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. superficialitate. Teoria lbi G. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". P. Teoria lui t. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. optimism. tipul puternic. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. D. in timp ce altele non-emotive.0 melodie. . Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. ~PLlCATlI :1: 1. fiind stimulate de eventualele obstacole. vesel. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. . In baza unui bogat material clinic.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . fiecare dintre_ele. ritmuri. In realitate. 2. intensitatea. performanta.. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform.. 5. Abilitatea de a calcula.i rime. oazate pe aptitudini reale.....ln acest context.i emotiilor....oa~terii. persoanii care poseda aptitudinile necesare. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa.. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu.i/sau in!elege realitati complexe. recunosc.i creative de rezolvare a problemelor. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia..Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (.i a efectelor. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte .. In general. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. Ea implica simtul timpului . In elaborarea teoriei sale. Din punct de vedere fiziologic.. ci trece prin anumite stadii care implica. fiind apreciati mai curand ca talentati. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.tient de punctele tale tari ..) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. dupa aceea. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia.i slabe. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora. fiind sensibili la motive Ie. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner.. Detaliind definitia sa.. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). intelegerea relatiilor dintre actiuni. creeaza . Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.i analizati raportul dintre Innascut. indiferent de disciplina. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". a fi con..i a percepe cu acuratete lumea vizuala. Analizati.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. numere).. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru.Ro. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . Sunt sensibili la tonalitatea. Analizati clasificarea aptitudinilor. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii.i al coordonarii mi. inaltimea "~itimbrul sunetului. ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u... monitorizarea . exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. este aceea~i.. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele.i la starile lor. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .... integrandu-le propriei lor substante. depinzand de capacitatile individuale.i limbile straine. ~PLlCATII ' 1..•. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: .i intelegere de sine.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. intentiile .i specii. a recunoa. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse.. Sunt persoane care invata repede limba materna . citesc cu placere. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului. fiindexpresia interactiunii acestor conditii. evalua propozitii . 4.. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. 18 I. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard.carilor corpului .ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima . iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii..ca).logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor . dupa un model linear. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. Definiti aptitudinile. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.i controlul eficient al gandurilor . Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta. profesor de teoria cUJ.i celelalte procese psihice. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. . 3.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . cuantifica. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant...te ~i clasifica indivizi .tati larealitate. a avea empatie..i Invatat In cazullor. melodii . de motivatiile subiectului Sidemediul social. au avut dificultati la ~coala. obiecte ~i idei. Stadiu = perioada de dezvoltare.i ale mainilor in manipularea obiectelor. foJosesc metafore etc..._ 72 .i complexe. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline.i inductiva ~i capacitati critice .

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

elementele obtinute fiind. !?i profesional. presupunand 0 restructurare a . pe niveluri ierarhice distincte. deli'isarea. tendinta spre imitarea de modele. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. gandirii. speciale putemic fluida. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. nonconde nou. persoana disponibilitate receptivitate in altii. . creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). nu se poate vorbi de activitate creativa. spre exemp1u In artii. fata de autoritate. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. noi. w. de asemenea. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. . In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . Potrivit lui C. autoevaluare. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. a de formula traditie incapatanarea. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. dinspre sistemul psihic uman.20. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii. interese atitudini riscurilor. de "facilitanta".creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. treb~int~l~ !?i de. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. propriilor idei 0.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. 1imita inferioariiarfi de 95-100. implicit creativita tea. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. curiozitate. in alte domenii. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. creativitatea: a. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. opacitate la nou. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. CREATIVITATEA 20. dorinta I de schimbare. in conditii favorabile. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. De asemenea. 20. etc. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. . neincrederea conformism probleme.2 Niveluri . respect pentru nou ~ivaloare etc. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. convergenta. creativitatea se manifesta in forme diferite.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. fata deafirmalia asumarea in po. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza.

foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). 4. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. _. care se face de buniivoie.unui domeniu.t!LU!. logice etc.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. 20 . _creativitarii. de asemenea. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. a producerii unui fenomen etc. 3. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc.ceea ce prive~te propria activitate. con~tienta ~ide lunga durata. pe care 0 imparte in trei coloane. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare.. Facilitare = inlesnire. un altulfiind cel initiat de R. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. Aeest model nu este singurul. I I . J. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). in' comportamente etc.' promptitudine. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . rara 0 cauza aparentii. cel componential. procesual al creativitiitii. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. creativitate. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. Spontan. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine.completate. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. u~urare a indeplinirii unei actiuni. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. Creativitatea reprezinta. 6. aptitudine. I. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului.' procesetc. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. . cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. faza verificarii. Mai mult. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. modificate etc. faza incubatiei (gestatia. ~PLlCATII . acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. prin extensie. utilizate in rezolvarea problemelor. natural ere promptii in atitudini. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. ration~liziirii SOluriilorexiste.6-35". Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. Mergand mai departe. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. potrivit lui G. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa..' La primul nivel. Realizati acest lucm ~iin . ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. in cele trei coloane.). Sternberg. -eitate = care se face sau se produce de la sine. meta componential ~iepistemic. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5. Astfel. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. In cele din urma. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. La fmal. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). nte. Potrivit aeestui model. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. structural corelate: componential. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. nesilit del nimeni. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. in diferite faze de prelucrare. care consta in informare.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. germinatia). nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. faza "iluminarii". Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. documentare ~i experimentare. care actioneaza cu promptitudine.

a~a cum s-a 'precizat. presupune mai multi faetori. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. 3. Ereditatea.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil..14/15-18/19 ani: adoleseenta.activitatile impuse. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . s. intraindividuale. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . 21.!ll devenirii sale. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. specific umana. bio-psiho-sociale.30-55/60 ani: varsta adulta. La nivel individual.. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. in mod con~tient. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. Dezvoltarea umana. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. propuse sau ingaduite copilului. capturate in India. . 2.. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii.. se deplaseaza in patru labe.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). . .3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara).19/20 ani-30 ani: tineretea. Edueapa. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. ."!ce spec~fice. in 1920. tara sa se adapteze la viata oamenilor. In planul dezvoltarii psihice. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. . in varsta de 10-12 ani. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii.· Au murit repede. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. dezvoltarea..mediu.cerintele adultului vizand competentele incurajate. direct sau in1irect. .llanfa desflisurata.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps.. . .v. care se define~te ca activitate specializata. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea). orice eforturi de educare a sa e~uand. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi.. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . Nu cuno~teau limbajul uman. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. care mijloce~te ~i sustine. in egala masura. de la 0 generatie la alta. care au loc pe parcursul vietii unui om. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. . au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. rpesaje de specificitate. favorabila dezvoltarii. In functie de aceste criterii. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. varsta data.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. Mediul. 21. sub forma codului genetic. . Intentionalitatea. numite Amala ~i Kamala. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare. rezultatul final al dezvoltarii. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice.78 . Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. . fae sa fim eeea ee suntem. numite cel mai adesea "stadii". Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri..tateu dom. . actiunea mediului poate fi.0-1 an: perioada infantila. in proces.

~i mediul in care se incearcii tigiirile. printr-o mare curiozitate. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care.oltare fizicii. adesea la tulburiiri cardiovasculare. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. aici. echilibrul. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. Copiii mici se caracterizeazii.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. prin acesta fiind stimulate coordonarea. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. EI se deta~eazii fatii de familie.21. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. evaluarea spatialitiitii. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. recompensele morale ~imateriale. 21. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. senzatii de sufocare. care scade treptat. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. receptivitate. In acest stadiu apar. se manifestii. spre exemplu. capului determinii. mai ales la inceputul pubertiitii. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. in comparatie cu restul • organismului. perfectionarea limbajului. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate.a (. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. de asemenea. sii-~i domine reactiile impulsive. dar mai ales cantitativii. Este prezent spiritul de imitape. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. de la preconventionalla conventional. obosealii persistentii. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. de cele mai multe ori. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. dorintele. " Procesele cognitive se perfectioneazii. prima . furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. oboseala instalandu-se mai repede. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. larii discerniimant. Devine mai echilibrat afectiv. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. datoritii procesului intern de dezv. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). 0 altii triisiiturii este animismul. fapt ce conduce. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. Odatii cu intrarea in ~coalii. de actiune. perioade de apatie. adesea. abilitiitile in manipularea obiectelor. uneori. obiectele avand in general suflet. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. cel mai devreme. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. prezentii mai ales la biiieti. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. glandelor sexuale. se realizeazii abdominale. dar . pentru pre~colar. Principala formii de activitate estejocul. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. Grupul ajutii la maturizare. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. reu~ind. oferind suport afectiv ~i confirmare. datoritii stocului redus de informatii. semn al tendintei de independentii fatii de adult.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. ameteli. fiind'imitate in special actele celor mari.3 Preadolescen. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. se dezvoltii vointa.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. ostilitatea intre biiieti ~i fete. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. de la cea putin stabilii la cea stabilii. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. dinamismul. constituie. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. forta.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. lagrupul ~colarsau lacel religios. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. spre deosebire de preadolescent. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani.

Erikson. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. emotionalii. gandirea este abstractii ~i logicii.7 Bitrinetea (55/&0 ani. 21. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. Este. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. Se nuanteazii relatiile interpersonale. logice.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. Pe plan profesional. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. nelncredere In sine. a stabilirii echilibrului functional optim. a iubirii sau a solidaritiitii umane. fiind conditionate social. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. etapa perfectioniirii psihice. precum imaginatia.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. caracterizandu-se. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. un echilibru al vietii afective. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. Se remarca 0 armonizare a intereselor. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. sunt observabile marile realizari. Caracterul ramane instabil. ciiutarea. dupii E. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. spiritul de dreptate. definirea identitiitii. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. specifice varstei. A. De asemenea. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. psihic: ca maturitate intelectuala. ~i ca maturitate afectivii.5 Tinere. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. de asemenea. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. memoria este preponderent logicii. prin structurarea mecansimelor cognitive. 21 21. Reu~itele 11 entuziasmeazii. "Cine sunt eu?". ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa.. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. Astfel. printr-un proces de specializare. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". In planul relatiilor i n t e r p e r. oscilant. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. H.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. 21.. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. de initiativa .· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a .).& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. a motivatiilor. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. constructiv-realistii ~ide creatie. dar ele sunt nesigure. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane.

Intimitate vs... Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. unitara. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea. al celor inferioare. intimitatea lua Speranta . Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. Altii pur ~isimplu moral. durabile. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. L. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. Pricepere vinovatie vs. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. Allport ~iR. la s~it. ci progresiv. Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. Spre 21 exemplu. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. domeniul intelectual. vietii ~ia mortii. apoi al membrelor superioare ~i. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate.a om. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. izolati. trolului vs. apusul relatii Prietenii. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. . Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora..W. Pensionarea. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. Atkinson) ~ . mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. tri~ti. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". mortii. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. .

sociale. obicejuri etc. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate.. Orice societate' umana.. motrice sau senzorialii. cultura. oricat de primitiva.) bazandu-se pe imitatie. orbi. . Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. deprinderi etc.. 3.. Conflict = Iupta de tendinte. poseda cultura sa. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii.••••.. 1973). 6. ciireia i te dedici din simplii pliicere. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. i .greutate Volum r j ~ ~.. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan.82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L.. ~PLICATII 1... indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie.(Faze de oscilatie) ... In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice.. afective sau cognitive.. Mesape.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala.• : .. infirmi motor etc.incapabili de un paTcurs ~colar normal.. surdomuti.. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . traditie... cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. 4. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.. Toulouse.•.. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. de interese.. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -... dar. Not. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent... Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul.. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. specific umana sub influenta mediului social. . care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa... . pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale... 8 Primii ani ai vietii noastre. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. Dupa desra~urarea sa. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60. De asemenea.•. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular.. 5... 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.. 2. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. contribuie la buna insertie sociala a omului.-.. se face in institutii specializate. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii.. L 'education des debiles mentaux... -. Educatia copiilor deficienti intelectual. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse.

determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. con~tientizate sau necon~tientizate. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. persoanele apaytinand tipului puternic. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. motivatia constituie elementul care un structurat. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. anume optimum-ul motivational.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. fie ca sunt innascute. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. Reciproc. -relatia motivatieperformanta.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. supraaprecierea dificultatii sarcinii. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. Motivatia este un filtru al influentelor externe.. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. In principiu.respectarea structurii standard a unui eseu. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. .este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. ambitia etc. . Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. deoarece dacii lipse~te restrictive. Totu~i. Astfel. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze .). obi~nuinta de a se supune la norme. Generalizand. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii.definirea motivatiei. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte.. . sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. Astfel. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . subaprecierea dificultatii sarcinii. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. 2. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce.. ajungandu-se la e~ec. pune in mi~care organismul. Spre exemplu. Contribuind d. b. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. . stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). cre~te ~inivelul performantei. La fel de bine. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. . la nivelul elevului. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. frica de consecinte. ea fiind cauza interna a comportamentului. . 0 parghie a autoreglarii individului. In acest sens. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. aspiratia spre competenta etc. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie.). Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. exemplificiind pe motivatia ~colara. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. existand doua situatii: a. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane.pe de 0 parte. gradul de reu~ita. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza.

de asemenea. . La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. un curent de gandire. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. . b. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. in primul rand. de structura dinamica etc. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. comportamentelor etc.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. Dezvoltarea. Pregiitirea abordiirii. c. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. Introducerea. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. 1. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. 3. Astfel. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. PregMirea abordarii: a.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. Conceperea planului eseului. .este yorba de umane. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". caracterul integral dobandit.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. 2. dar ~ide tema pusa in discutie). comune unui ansamblu uman. a stilului. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. 0 epoca istorica .posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. 4. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. inseamna ca modurile de reactie sunt..in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. o· tematica mai generala. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. structurat pe trei paTti: a.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). a calitatii argumentarilor. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. convingerilor. . . se poate aprecia. 2. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. a exemplelor oferite etc. cuno~tintele care vor fi abordate: . este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. b. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. b. . punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. .corelatia caracter . care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea).atitudinile in calitate de componente ale caracterului.profil psiho-moral. atitudinilor. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. punand in evidenta importanta sa. Clarificarea temei: a.mediul social: totalitatea ideilor. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). Redactarea eseului. un eseu liber. care contureaza ~i precizeaza problema. cel putin pana la un anumit nivel. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. a modalitatii de corel are. diferentele privind intensitatea acestei relevante. Dati un titlu eseului vostru. .. invatate. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. a coerentei. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului.

2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25. Comportamente pro ~i hntisociale 25. .indicatori ailcomportamentului social 23.3 Relatia valori.85 Conduita psihosociala 22.1 Imaginea de sine 22.2 ....'. omportamente p~l"'antlsocla 24.1' Statusul ~i rolul." ~i:~." _FA I"'.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.2 23. Wi ». Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.1 Atitudinile sociale 25.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/. comp6rtanfente 24 1 C '\ \. I '" . atitudini." Wii. Relatiile interpersonale 23: I 23.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.3 23. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.4 S.: .

Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. Este aspectul central al eului. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. putem intra in contact cu personalitatea. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. Ie inregistriim. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. credintele. fondator impreunii cu C.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. credinte. trebuie sa ne cunoa~tem. copilul ignora oglinda care i se pune in fata. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. motivatii.eul material: este constituit din corpul persoanei. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. componenta comportamentalii . una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. . cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. In sens larg. despre efectul actelor noastre. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. S. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. publicii in 1907 Pragmatismul. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. Potrivit psihologului american William James. evenimente de viatii. Dar. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. identitatea evocii continuitatea existentei. 1890). insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile.86 _ 22. cii persevereaza intro formula de sine. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. institutii. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. ca 0 autobiografie. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Filosof american. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. . faptul cii individul ramane acela~i in timp. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. in miisura in care este legata de practicile sociale. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. la experientele noastre interioare. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. In sens restrans. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. dar ~i din imbriiciimintea. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. despre abilitati ~i priceperi. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. in timp ce altele respinse. in sensul cii unele sunt retinute. util sau eficace". Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. componenta evaluativ-motivationalii . Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. despre originea universului etc. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. despre valori. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. prin compararea cu altii. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. Peirce al pragmatismului. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. . de a construi imaginea de sine. colectivitiiti) cu individualul. cu corpul. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere.iile celorlalti despre el.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). Ie organizam etc. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. Dad pana in luna a treia sau a patra. despre divinitate. cu "eul" nostru.

individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. indiferenta.•.•. . raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). care sa-i..• . iar altele dobandite (rolul profesional.. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. functii.. vor incerca sa. adult. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. bunic etc. .. membru al unui partid politic etc.••••••••. etnice. apartenenta politica). functional. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile.••••.... prieten.) 22. aleoolismul etc. Se delimiteaza un status actual. se diferentiaza.. . compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului..•• *.. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti.•••••••..diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.~i evenimente pe care Ie traverseaza..• ••••••••••. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri.••. juridice.).r. adolescent. .•"""•. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. dorinta de schimbare. este inevitabila.. membru al unei organizatii).indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. femeie. Potrivit acestei teorii.••. : "" •. care este pus in evidenta la un moment dat. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. fie raporturi de discordantii. de a incalca legile. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. tendinta individului de a-~i afirma unitatea.•• " ••. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar.• __ . . sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ. individul se opune adesea presiunii exterioare.•••. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. •••.•. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv.•. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare.autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma. de a consuma alcool etc.•••••. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real..Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii.• . dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. sa dea sens istoriei sale personale. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. . iar alte dobandite (de exemplu profesiunea.. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.. de un set de roluri._ .~.•.••. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) .1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. nationale. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului."-=. ~i un status latent. "". se distinge de altii.••• :>. •••••. parinte.) .. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). . . Elevii cu performante slabe... ~.). Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. Individul dispune.•. culturale). teoretic. asimilarea pasiva.i rolul ..originalitatea: care afirma singularitatea.. sot..:-. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma. trebuie apelat la noi concepte..unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii.•...•. incercari de a-~i intari stima de sine. avantajeze inraport cu elevii buni. Pentru a intelege fenomenul identificarii. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat.•. La randul sau.••. Spre exemplu.. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii... efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun.••••••••••••••••••_ •••. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. persoana. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. ocupand o anumita pozitie.Aparitia unui astfel de grup. de asemenea. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului.-'_ •••• m .2 Statusul ..••• m"" . ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. Teoria identitiitii sociale.•.••.• .. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar.:•••. din care decurg sarcini. inginer. obligatii..•••••••. . .••.

.. 4.. Afirmarea ~i. ezitant etc..•. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. eterogenitatea clasei de elevi. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane. respectiv a ceea ce ..••. . atitudinile ~icomportamentele sale. 6... iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.. . imi place natura. am vointa etc. in propria voastra existenta.. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri.•. marimea cIasei de elevi. 7. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi... Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. Contemplafie = atitudinea..••.....•••••.... Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. nu fumez etc......••••. Grupul este determinat de indivizi... ••••••••••••••••••••••••••.. conflicte in familie etc.••••..•••..implicit.se intampla la momentul potrivit. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii. climat tensionat in ~coalaetc.•.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza.. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual...••. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea..•••.. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului.. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate..).... rigiditate deficiente intelectuala. privind resursele ~colare.. Strenghts (atuuri.•••. economie. incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. inadaptarea ~colaraetc.•••.. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane...••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••. in viata cotidiana.... eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.. adecvat situatiei.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul).. celelalte doua sunt probabile. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU . management deficitar. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute.... 1.. realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. permise ~iinterzise.. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3.. oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati. etc. abordarile educative de tip exclusiv frontal.. e~eculla examenele finale (sau de concurs). 2. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale.... sunt dezordonat. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane.. de cutume.... . Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc. Comparati eele doua analize.. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior... Incercap sa descoperiti.... Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare.. autoprezentare ~iperceptia de sine..decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. dar ~iin politica.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii.. 22 l.. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. .••.. Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.... Luand ca exemplu diferite roluri. cultura..S"" = persoana care este ata~ata de traditie.•. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane.•.

continutul lor. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. starilor ~itrairilor psihice. Desigur. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. b.3 Locul . un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. relafii de competifie. de asemenea. Criteriul caracterului procesual. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. in afirmarea acesteia. con~tiente ~idirecte intre oameni. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. Una dintre erorile de perceptie sociala. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale.i rolul rela. mentine sau restrange. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta.iilor interpersonale in structura personaliti. 23 23. Caracterul con~tient al.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. determina aparipa anumitor stari psihice. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. . RELATIILE INTERPERSONALE . rela1iile afectiv-simpatetice. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. 23. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. d. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. relafii de asimilare. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. perceptive. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. afective. unde se inc1ud: a. cu frecventa mare. In acest context. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. In calitatea sa de fiinta sociala.). 2. in toate elementele sale structurale. inzestrate cu toata gama functiilor. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. b. subiective (au un caracter psihologic). insu~irilar. a unor relatii interpersonale pozitive. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. ci ~iin plan moral. indepartare). 23. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. unde se inc1ud: a.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate.23. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. pozitiv sau negativ. dinamic. De asemenea. blocajul comuniciirii. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. relafii de acomodare. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. relafii de alienare (instrainare. c. legaturii arata ca relatiile interpersonale. ducand mai ales la erori de evaluare. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. relafii de cooperare. relatiile de intercomunicare. relafii de ierarhizare (stratificare). bruiajul. distorsionarea informafiilor etc. relafii conflictuale (cognitive. poate fi acceptat sau respins). dar. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie).obiective (au un caracter social). relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . c. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. sociale etc. izolat de ceilalti. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului.

dar ~ide a se afirma personal. Grupurile constituie I real. dar ~i mijloace de afirmare. crearea . Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. potrivit caruia se disting: a. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. . Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. juridice. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. anume al grupurilor. . . .existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. . un ansamblu de indivizi.. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun.. de indivizi. b. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup).existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp.funcfia de integrare soCiala a individului. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. Multimea reprezinta. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. a continuitatii temporale. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. biologice.Acestea orienteaza activitatea grupului. grupurile pot fi . respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). psihologice.dimensiunea relaponaHi. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. grupuri mid: numiir redus de membri.4 Grupul. precum mulpmea. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. culturale. care se refera la conditiile materiale. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane.funcfia de diferenfiere. spirituale.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. socioeconomice sau socioculturale. Caracterul functional: . ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. De asemenea.o""taw. existenta unor relatii sociale oficiale. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. incorporare.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. ri~di~. l~ 23 I grupurilor.23. relatii directe (nemijlocite). acceptate de toti membrii grupului. Din acest punct de vedere. de noi nevoi. institutionale. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.dimensiunea contextuala. .). Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct .funcfia de producator de idei. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice.compozitia grupului. distribuie pozitii §i exercitii influente. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. . Un grup indepline~te mai multe funetii. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). 2. de asemenea.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . economice. nemijlocite . existenta unor scopuri comune. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . de situatiile colective. existenta unei structuri a grupului. de categoriile demografice. religioase etc.poporul). al diadelor. precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. 2. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. grupuri mari: numar relativ mare de membri. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului. eonstituit in timp. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. .existenta unei determinari in timp. intervine asupra evenimentelor.dimensiunea instrumentaHi. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. securitate. i§i proiecteaza viitorul. un rolmajor in a oferi individului securitate. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului.

7. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. fata de factorii de civilizatie.de sex etc. Liderul formal este eel oficial. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. sa scrieti despre colegii vo~tri. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. 6. grup. grupul de joc al copiilor. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). 4. grupului (personalitatea grupului. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. nereglate oficial). . inactivitate. .gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. laissez faire. Analizati comparativ relatiile de cooperare. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. structura. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. apropiate. In c1asa. autoritari. 3.pe 0 foaie de hartie. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. grupul de cercetare-dctiune. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. grupul de invatare. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. instrainare. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. . Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. afectivitate ~i pretuire reciproca. numit sau ales. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. 8. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. ~PLlCATII 1.91 omogene sau eterogene. Fiecare dintre voi Incercati. Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. 'Demografie = ~tiinta care. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi).gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). grupul de actiune. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. grupul de formare psihosociala. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane.organizarea grupului. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. 'Alienare = Indepartare. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. Astfel. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. de unitate). Atat in grupurile formale. prin metode cantitative. cu responsabilitati bine definite. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. grupul de loisir ~i familia. repartitia geografica. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta.coeziunea membrilor (gradul de legatura. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). . Opinie publica ~ .gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). Charles Cooley. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. . a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. inscrise de obicei in documente oficiale. densitatea. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. loc sau epoci. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. 2. apatie. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. 5.

din primele momente i'n care eunoa~tt'. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. de asemenea.24. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. fie savar~ite de persoane bolnave. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. Editura PoliTom. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. raspunsuri ce sunt controlate genetic). deci sa uite de ei i'n~i~i. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. in trecut. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti. responsabilitate sociala. pozitiv.perspectiva invii. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. i'n buna masura. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. Moscovici (coord. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. 1994/1998.a alta persoana. Or. destin.m 0 noua persoana). Comportamente antisociale. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. organizatii sau alte forte exterioare) .1 Comportamente pro . Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. .perspectiva biologicii. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. pe baza a doua pozitii teoretice: . existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate".!ii. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. contand nu atat cine e~ti. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. eu grave tulburari de personalitate. niei ajutor . tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. .). TIU exista eoexistenta fiira empatie. bueuria. Explieatiile au fost eonstruite. credinta intr-o lume dreapta. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. care eontrazice legea seleetiei naturale). egocentrism scazut. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. ramura biologiei ce studiaza instinetele. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. fiind aceeptate ca atare. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. etologia. In funetie de aeeste urmari. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. dupa cum exista situatii i'n care. fara a~teptarea unei recompense externe." (s. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. Sunt comportamente intenponate. el nu va aeorda ajutor. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. ostilitate ~i comportament agresiv. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. ei cee~ti.perspectiva biologicii. incredere ~i pretuire mutuala. indiferent de profilul de personalitate al individului. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. Empatia este mediata. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. In general.niei ehiar sacrifieiu de sine . ea sau opusul sau. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. care determina furie. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti.

claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. In anumite situatii insa. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. curente fiind distinc!ii. grupul. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. dar ~i supraindividuale. 24 .. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii ..). ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. dezordinea. nesiguri pe riispunsurile lor. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. Oricum. dinainte. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. . numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor.i anormalitate sociala face ca membrii. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. 24. Con rmismu. dar ~iatitudinale. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. Se distinge intre modelul cultural real. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. . faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. insii. dar ~i indivizii propun la randullor norme. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). morala. Practic. Obedienta. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. .2 NormaJitate . ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. :nfluenta mioori •. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. respectiv absenta normelor. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii.. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. . Spre diferen!a de situatiile de conformism. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. In principiu.constanta: desernneazii stabilitatea normei. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. cel putin nu in fata acestuia. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. Conformismul 3. functionarea patologicii a societiitii. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup.marja de toleran(ii.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. legea). ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. agresivitate directii/agresivitate indirectii. . aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). In general. influentat de modii. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. competitiile sportive. care se refera la faptul ca nu 4.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. 2.definirea anormalitii. In timp ce fete Ie sunt descurajate). sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. dereglarea valorilor traditionale. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. respectiv anormalitiitii sociale. Normalizarea. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). agreslvltate individualiilagresivitate de grup.

tendinte care se cer descurajate. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant.). auzind 0 voce care-i dadea ordine. 3. organizate intr-un sistem. 0 persoana antisociala. Gustave LE BON (1841-1931) A. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. credintele. de tranzilie. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. acolo unde anonimatul devine posibil. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. PLICATII 1. apatic. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. independent ~l 2.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. muzica intensa). ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. Familia lui s-a reunit. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata.) etc. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. mar i mea g r up u Iu i . Acesta furnizeazii cadre de referintii. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. ignorarea viitorului ~i trecutului). Cost = in context psihosocial. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. Tranzitoriu = intermediar. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. droguri . in cele din urma. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. Potrivit lui D. normele. Sunt de preferat interdictii limitate. emolii etc. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Acest Miat. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. de unde ~i 0 absenta. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social.. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. el a devenit bolnav." Practic. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. Acasa. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. dependent. in general... activitatea in g r up. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale.. efort. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. bani.' scaderea responsabilitatii. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. excitarea fiziologica. infantil. Winnicott. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. in general.. modele de comportament ~ipractici cotidiene. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. Treptat. in loc sa-l pedepseasca. vocea unui vrajitor. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. a simtului moral. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. Comportamentele antisociale. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. De ce il apreciatil/ 5. la varsta de 9 ani. de cand el avea 5 ani. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. "Directorul. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . in timp ce succesele i se datoreaza. W.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. obi~nuintele etc.

conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . atitudinile indeplinesc mai multe functii. accesibilitatea. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. dar. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. . . nuditatea afi~ata cotidian etc. societatea. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. Atitudinea. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. cei dinjuruf"nostru. comportamentalii).centralitatea. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. a intiiririi unei atitudini. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . potrivit lui D. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. curent fiind delimitate: . in baza acestei semnificatii a conceptului. problema modificarii acestora. chiar dad nu am avut contacte directe). in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). fatii de aceste nationalitiiti. nu ne sunt cunoscute. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. pe"de 0 parte.valenta. nu au posibilitatea de a oferi. 25. afectiv sau volitiv. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. deci inviitate. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. spre exemplu. dirnpotriva. W. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). personalitatea. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. favorabil/nefavorabil. in cadrul unor sondaje de opinie. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. apartenentele sociale.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. repetatii fatii de un stimul. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. simultan. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa.. Formarea atitudinilor sociale pune.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. pe de alta parte. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. de un anumit gen. Allport. poate determina 0 atitudine.2 Formarea . se pune problema formarii lor. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. intr-un fel sau altul. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau.95 25. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. astfel inca. prin atitudinile noastre. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. repetarea.intensitatea. este 0 combinatie de reaqii cognitive. In acest context. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii.. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. care nedetinand informatii in acest sens. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. Desigur. atingand un anumit grad de integrare sociala. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. afectivii. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. cer~etoria. raspunsuri relevante ). nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. relativ durabile de opinii (credinte). iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. trairi afective ~i manifestari de persoane). De asemenea.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. Sursele comportamentale au fost legate de . dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns.. spre exemplu. aptitudinile etc.

paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. intr-o mai mare masura. 2. Pentru ca scopul actelor p. ci ~i in baza propriilor comportamente. sub anumite aspecte. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. ci mai curand probabilista. atitudini. modul dobiindirii sale etc. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. putere... in lumea contemporana.3 Relatia valori. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. a te angaja. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). factori situationali. atractivitate. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. .). Desigur. Realizarea sa. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. fiind insa posibila ~i relatia inversa. dominata. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). atunci cand disocierea este evidenta. a~a incat se poate afirma . prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). cel putin la nivel dec1arativ. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. de mesajele publicitare. In ceea ce prive~te convergenta. de mesaj (tipul de argumente continute. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). mesaj video. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. spre exemplu. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. adesea. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective.1. Ceea ce pune probleme ~i a atras. 0 expozitie de fotografie.. atitudinea determina comportamentul. Persuasiunea. frecvente."". a actelor persuasive venind dinspre campul social. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. acestea din urma fiind decisive. informatiile pe care se bazeaza. In acest sens. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". fluenta verbala etc.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. fie in unul de divergenta.. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). caracterizate. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. credintelor. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini.existenta unei anumite interdependente eauzale. Receptor Context 25. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. factori de personalitate. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. mesaj audio etc. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. in societatea contemporana. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. atentia este divergenta. 2. prezenla altar semeni (este evident ca. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). In general.). comportamentale ~i cognitive. sex etc. ". Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. mai ales in contextul societatilor democratice. claritatea mesajului.). Astfel. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. de altfel. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a.. Autopersuasiunea. totu~i. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). adesea.

Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui .opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii).personificarea sa.prezumtia unanimitiitii.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. exprima public. Chelcea ~iP.problema are relevantii socialii. religios etc. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. aceasta problema pretinzarid solu!ii. politic. oameni politici. 4. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. oameni de cultura etc. 7. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. Teoria lapului ispii$itor = in timp. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. argumentat. la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. in Enciclopedie de psihosociologie. S. Repetati demersulla nivelul intregii clase.. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii.afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. 6. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. Ana1izati afi~ul de pe pag. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . care se deschis. atitudinilor sociale etc. 3. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. I1ut. 5. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. 25 . atitudini/or populatie. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. in cadrul democra!iilor...". determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. . dar care a determinat 0 modificare de atitudine. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati.) sub impactul ideilor. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii.". cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. astfel incat apar. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. 2. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. mai ales din partea . Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei.proprii grupului caruia ii apaqinem.). se .. la nivelul unei societati. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. o durata de timp redusa. cadrul caruia. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale.. construirea chestionarului. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. Stereo tip = un set de caracteristici considerate.97 WOPINIA PUBLICA . media. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". normelor. acestea caracterizandu. parcurgand toate etapele necesare. asupra celei mai persuasive dintre ele. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite.. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific.practicilor (sociale)noi. incercati sii decideti.) reprezinta 0 valoare publicul. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. una 1928. culegerea datelor. expresii precum "opinia publica nu este de acord . 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. opinia publica. unei societati. Acestea se fata de textele unui ziar. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. ne putem intalni cu 0 persoana. Pentru aceasta. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. identificarea publicului vizat. etnic. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. putand fi yorba mai .

sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. tezaar@mentata. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. anume in cadrul demersului specific filosofiei. in cele 'din urma. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei.. q. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. 1. alliteraturii etc. Intr-un fel. dar. Ro§ca). Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. Cum se cere un raspuns. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata.. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. S-a prefer~t tratarea lor corelata. b.de asemenea. 2. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele.1I_suj)je~tului. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. literaturii specificii domeniului. 3. anterior urmatoarei etape. mergand de la matematici. problematica subiectului ramane deschisa. a. de a §ti sa cite§ti un subiect. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". Formulata sub aceasta forma. pe de 0 parte. copiii plasati in orfelinate. de asemenea. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA.. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza.. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. Larmat). verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor).._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. de a-I interpreta §i dezvolta. Adesea. __ Qetel1llinati. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. iar. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. prezentati etc. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu.. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. 0 delimitare a subiectului. Pomind de la textul citat. geografice etc. de asemenea. §colar §i socialgeneral. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. pe de alta parte. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. deoarece. comparati. Astfel. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. COMENTARIUL STRUCTURAT. etapa ce consta in degajarea unei problematici. Este necesara. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. discutia) nu se improvizeaza. 2.cu. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. este necesar ca reflexia ~i. )" (1. Precizati-va. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. exista elemente comune in tratarea lor. cele care vor schita structura analizei voastre. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. documente (texte) anexate etc. 1. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii.]!1it:m._dupiLaceea. spatiale. mai intiii. acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. se impune precizarea unei metode adecvate. in raRQrt ell . comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. ilustrati. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. ( . identificati problema pusa in discutie de text. Urmeaza 0 a doua lectura a textului.Formulareasubiectuluipermite. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. 1. pentru ca examenul problemei sa fie complet. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. Abordarea este prima etapa.). ideile generale. informatii oferite de mass-media.

d. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. care poate fi impusa chiar de text. sa precizeze delimitarea subiectului. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta).m. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. 3. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". ~ . in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. sau subiect1l1 0 impune.). sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. introducerea. insu~i fragmentul. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. 0 problematica. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. iar ca atare este necesar sa fie logic. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. dovezile sau exemplele propuse. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Redactarea: In primul rand. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza.a. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. 3. Daca se prefera. 1. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. Daca lipse~te stimularea. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. Dupa cum s-a subliniat deja. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. linia problemei. Desigur. fie pe linia problemei puse in discutie. iar in final. ar constitui introducerea. Desigur. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. 4. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. anume comentariul propriu-zis. cu modificarile de rigoare): 1. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. mai simplu. Concluzia este necesara. aceste ider generale. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. c. In primul caz este yorba de a situa textul. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere.99 fenomenele presupuse. schitarea acestei teme generale.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. Stabiliti planul. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. concis. se inlantuie. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. tara interes. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~. faptele preeizate etc. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. respectiv de modul in care rationamentele. argumentele. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. Situ area textului: ceea ce. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. bineinteles. 2. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. aetiunile realizate. sa prezinte problematica ~i planul. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens.

De altfel. a aspiraliilor ~1 scopurilor.estimarea resurselor individuale. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. cu un efort in acest sens. Incercati. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri.aind'piirt. capacitatl. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. locurile ~i activitiitile care prezintii. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. importantii pentru voi. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . eventual. un demers destul de laborios."u . desigur.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care.analiza retrospectivii a propriei vieli. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. utilizand. care este importanta-sa pentru voi? . dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. parasind cadrele strict legate de sistemul educational. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. identificarea intereselor. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. care poate privi propriile obi~nuinte. daca vreti. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. de-a lungul intregii vieti. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. . in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise.xadesfa§urati existenta. in vreun fel. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. emotii. comportamente etc. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. identificarea ~i analiza valorilor personale. intr-o masura mai mare sau mai· mica.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri .autoobservapa. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • .zi Activitati / ~Locuri 26 l.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. . Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. sub 0 fOlIDii sau alta. in raport cu acest centru. iar dupa aceea:analiza acestora. . Vii marcheazii-.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. persoanele. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu.

imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Evit. 2. De asemenea. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. in contexte diferite $i nu nurnai.. am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. Trecut Prezent Viitor 1. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt... Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Eu sunt . N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Incercati sa precizati aceste "voci". Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. 26 . Vreau Spun Voifi. pe 0 alta foaie de hartie. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. este altfel. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. aceste probleme? '. dar in momente diferite. tinand cont de cele trei perspective temporale. 1. Fiecare dintre noi. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri. Ma vad Simt. Ia un anumit nive!. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Suport.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. Voifi Voi fl . Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3.

bine cu la in multa vise. pe bune. la ceilalti puzzle. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. de grupuri conflicte. place sau mi~care. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. bine in propria la matematiea.-. ~idiscuri. u~or (de in tricotat. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. cu e~ti intuitie. sa ca in pe muzica. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. sa tine ocazii colectionarea lucruri. afara scrii. tai ~isceptic._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag.. 6. tine. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. concepte. muzical. oamenii. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini.. u~urinta ~isa "talentat". despre a sa festive.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. ce vorbe~ti. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. mai propriu. ochi felul original cuvinte. "talentat". incruci~ate. 26 1. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. . de ~iteoretic. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. idei. camera. "muzical" pove~ti bine "istet". Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. voce in dansator" deschi~i. video "rapid" ~ibaneuri. informat". Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine. imagini. locullucrurilor putemica.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. chestionarul presupune mai multe ~iferente. structuri. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. f:. te contextul. incon~tient timbrelor). Iacand. ascultator". casa. actiune. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". "personalitate". lucrurile tehnica romanele bun filmele. pentru "suportiv". Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. simti cor. . Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. de idei. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. ~ima~inariile. studiu. calculatorul. SF. muzicii. 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. sa cantece la mult ca cii despre putemice. incredere independent. ~icred ~idetalii. ce un sa bine gandesc. grup. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. cu ta fizice. din sa ~iexaminand tine. . dezlegi dansezi scrii. de in logice.inteligenf'. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. 72). cuvinte sau motricitatea. artizanale fotografiezi. figurile. ie~i tare.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. ca lume. serviciului. ~igrafice. oameni. ajuta altii. de "creativ". 3. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. mediator emotii. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . Iti participi echipa. bine lucrezi tejoci. persoana la mai cel ce ghicitorile. 5.stri'ilucitor". muzica. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti.

dar amabili ~i sociabili. nEnAP (Amorfii) . recurg u~or la minciuna sau fictiune. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. neglijenti. emotivitate puternica. tacitumi. energie. spirituali. nEAS (Flegmatlcii) . scrupulo~i. calmi. impart oamenii in amici sau adversari.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) .imapasibiii.iubesc societatea. nervos. valoare dominanta: legea.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. variata. EnAP (Nervo~ii) . egoi~ti. oportuni~ti. rezistii la obstacole. pe care ar vrea sa-l schimbe. civism accentuat. severi. stiingaci. ponderati. EnAS (Sentimentalii) . politico~i. valoarea dominantii: intirnitatea. altfel non-A. optimi~ti. macabru. rapizi in executie. gravi. nEAP (Sangvinicii) . persistenti in du~manii.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. sunteti risipitor. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. individuali~ti. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor.E. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. putere de mundi. nepunctuali.dispozitie variabila. timizi. punctuali. valoare dominantii: opera de realizat. cu spirit practic. dominator. sceptici. valoarea dominanta: actiunea.activitate intensa. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. 26 . deseori rara masura ~i gust. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. valoarea dominanta: placerea. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . sumbri. au nevoie de emotii putemice. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. revolutionari. vor sa uimeasca. iubesc lini~tea. tenaci. toleranti prin indiferenta. altfel non-E.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. iubiti noutatea. au simtul umorului. .. dar cinstiti.EAS (pasionatii) . dar cu respect pentru ceilalti.inchi~i.meditativi. plini ·de secrete. valoarea dominanta: succesul. rara 0 viata intema bogata.sunt lipsiti de energie.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. singuratatea. altfel S. P. incapatanati. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. nu sunt constanti arectiv. analizeaza indelung propriul trecut. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. deciziile luate? In genere. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. A. rara initiative.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. indiferenti la viata social ii. plini de viata.' rad rar. obiectivi. inclinati spre lenevie. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. respecta legile ~i principiile.. tendinta spre exteriorizare. nesociabili. au initiative ~i mare suplere in spirit.. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". valoarea dominanta: lini~tea . hotararile. nemultumiti. antreneaza ~i pe altii in activitate. Ie plac sistemele abstracte. valoarea dominanta: distractia.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. interiorizati. . inclinatie pentru bizar. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. EAP(Colericii) . ironici. genero~i. nEnAS (Apaticii) . unic. foarte putini· emotivi. concilianti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da.

). Caracterulla elevi. Ia~i. Polirom. Eul $i personalitatea. Editura Sincron... Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Psihologie $i educatie. Structura $i dezvoltarea personalitiitii.. Editura Didactica ~i Pedagogica. atitudini $i comportamente sociale. Cifrul vietii psihice. 2001 Druta E.Roland Chemama...). Editura Stiintifica.. Bucure~ti. Jung. 1998 Golu M. Ce este vointa?. Curs de psihologie. Ia~i. Bucure~ti. Ghidul examinatorului.. 2003 . Bucure~ti. Psihologia mecanismelor cognitive. 2000 Platanov K. Editura Polirom. Che1cea ~. 1996 N eculau A. Bucure~ti. Psihologie cognitiva. lntroducere in psihologia contemporana. Psihologie $colara.. 2004 Z6rgo B. Bucure~ti. Memoria umanii. Bucure~ti. Bucre~ti. Ia~i.. 1978 Clegg B. 1964 Editura Che1cea A. 1998 Radu I. Editura Geneza. lntroducere inpsihologia lui C. 1997 Miclea M. 2000 Editura Stiintifica. Bucure~ti. Litoiu N.. Editura Dragan I.. 2000 Thorndike E. Editura Didactica ~i Pedagogica. Cluj.. (coord. Stoica A. Bucure~ti. G. Editura de Vest.. ClujN apoca. Bucure~ti..1994 "" ~ Badley Baban Birch A.. . Esotera. Bucure~ti. 0tet E. Bucure~ti. Editura Polirom. lntroducere inpsihologie. 1999 Editura Teora.. Bucure~ti. Psihologia dezvoltiirii. 1997 Dumitru I. Spineanu-Dobrota S. Consiliere educationalii. Editura Trei.. Memoria $i patologia Bucure~ti.. Ia~i... 1974 Radulescu Motru C. Manual de psihologie sociala. 1996 Ribot Th.).). Editura Stiintifica. Editura IR!. Ia~i. Bucure~ti.. Bucure~ti. 1998 Editura ei. M. Dinamica personalitatii. Psihologie generalii pentru liceu.. Bucure~ti.•. Dictionar de psihanalizii.. LAROUSSE . Psihologie $colarii. 1981 A"":. 2000 Moisin A. lnvatarea umana. Iacob L... LAROUSSE . Psihologie distractiva. Bucure~ti. Dictionar de psihologie. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . Psihologie generalii. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 1984 Zlate M. 2004 Zlate M. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Psihologie. 1999 Cosmovici A. Editura proGnosis. (coord. (coord. 1996 Editura Piaget J.. Editura Gloria. ClujNapoca. 1993 IlutP. Editura Polirom. Tineretului. Editura Univers Enciclopedic.). Bucure~ti. Editura Polirom. Editura All.. Birch P. Bucure~ti. Editura Didactica ~i Pedagogica. 2003 Cocorada E.. Ia~i. Ia~i.~ . K. 1963 Radu 1. Niculescu R.Editura Polirom. (coord. Cluj-Napoca. Bucure~ti.. 1999 Fordham E. 1983 Zapan Gh. 1998 Cosmovici A. Timi~oara. Allport G. (coord. Editura Didactidi ~i Pedagogica.2001 A. Editura Tehnica. Editura Polirom. 2002 Zlate M.Norbert Sillamy. 1991 coard. Creativitatea . Editura Po1irom. 1969 Editura Trei.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.. 1991 Cosmovici A. Psihologia inteligentei. Bucure~ti.. AI. Valori. Aramis. Editura Stiintifica. Bucure~ti. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Psihologia pentru toti. Editura Univers Enciclopedic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful