Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
ACEST MANUAL FOLOSIT Clasa la returnare Anul Starea manualului* care a primit ~colar A FOST la primire $coala Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. ~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. :~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.

atitudini.1 Definirea psihologiei 1.6 21. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Persoana. Personalitate 16.2 Modele de personalitate 4.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.4 Tipologia gandirii 18. Afectivitatea 12.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.2 11.2 Verigile functionale ale limbajului 9.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale. Procese psihice cognitive senzoriale 3.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23. Personalitate* 16.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Individ.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.5 Memorie ~i uitare 21.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14. Caracterul 19.4 4.indicatori ai comportamentului social 23.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20.2 13.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.1 Conceptul de creativitate 20. Aten tia 10. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.1 Individ.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Personalita tea 17 15.5 13.2 Formele atentiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.1 Atitudinile sociale 25.1 Latura dinamico-energeticii 17.2 4.2 Statusul ~i rolul.2 Procedeele imaginatiei 8.3 11.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.3 3.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19. Imaginatia 8.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 . Senzatia * 3. Comportamente pro ~i antisociale 24. Temperamentul 17. Relatiile interpersonale 23.1 3.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.2 3.1 21.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.2 Structura caracterului 19.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10.3 4. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.2 Clasificarea deprinderilor 14.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.CUPRINS Introducere in psihologie 1. comportamente 95 12.2 21.2 Tipuri de relatii interpersonale 23. Perceptia* 4.4 13.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9.2 Clasificarea aptitudinilor 18. Memoria 30 7.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14.1 Comportamente pro ~i antisociale 24. Lim baj ul : 40 9.4 Rolul proceselor afective 13. Deprinderile * * 14.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.3 Clasificarea proceselor afective 12.1 13.3 13.4 4. Creativita tea 20.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.3 Relatia valori. Motivatia 11.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6.1 Personalitatea ca sistem 15.2 Procesele ~i formele memoriei 7.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1.5 21. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.1 11. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Reprezentarea * 20 17.3 21.5 Metodele psihologiei * 12.3 Functiile limbajului 9.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9.4 11. Gandirea 6.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.1 Imaginea de sine 22. Persoanii. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Baze metodologice 6 1.4 21.

5 Introducere in psih. Baze metodologice 1. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele..5 Definirea psihologiei Principalele momente.:\..::. Psihicul ~i caracteristicile acestuia..'r ki.~...i~ :.\..2 1..":..~.1 1.i:..5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .3 1.ologie 1.4 1.

e. 1904-1920).6 I. Introspectionismul (w. inteleasa ca 0 lume interna.) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. VI-V Le.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. precum ~ipersonalitatea. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. considerii con~tiinta 0 fictiune.~tiinta a vietii mentale. Gestaltismul (K. H.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. iar dupa aceea fizioJog.. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). (w. c. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. la Leipzig. Janet) Din punct de vedere istoric. Wundt etc. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. Th. W. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". Behaviorismul (J. B. 0 ~i procesele sistemul psihice. Jung. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). reprezentariJe ~igandirea. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). deci.n. Dunker etc. fiind lipsitii de un suport faptic. John Watson. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner." Psihologia este .~tiinta despre suflet". teorie. Bain. etimologic.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. studiu. Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat. Psihologiareprezintii . de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). comportamentale. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. Psihanaliza (S. Psihologia c1asicii (1879 . Ed. inchisa. Taine. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. N.) sustine primatul partii asupra intregului. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). 0 inventie purii a filosofilor. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. ea se mentine la un nivel speculativ. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. 2. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii.~tiinta conduitei". activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. aceasta putand. Lipps etc. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine. d. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca.) apare . conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp). iar la un nivel superior este gandirea). 1. W. psihologia inseamna . Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. A. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. (P. Freud.sIar~itul primei jumatiiti a sec. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. Thornidke. Fondatorul curentului. Watson. Philipp Schwarzerd. Skinner etc. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. James. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca . James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. directii. precum: a. structurile fiind date. O. F. b. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. formal. C. Mai intai medic. 3. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. BAZE METODOLOGICE 1.. Asociationismul (AI. Ach. Adler etc. Koftka. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. In acela~i timp.. Kohler. Astfel. Caracterul organizat al psihicului este innascut. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism.

i caracteristicile sale In definirea psihicului. care. Stadiul psihicului senzorial elementar. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate. urmate de aparitia solutiei pc a. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe. coerenta.dintr-o data. 1 1. eaci. respectiv fiecare om este unic. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. prin conduite care de a gandi. ca filogeneticii. care includ 0 serie de reactii. intentionate-voluntare. Stadiul intelectului. actiuni. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa. directe. reprezentiiri. de a actiona. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. 2. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. triisiituri de cresc. de descarcare-eliminare. un mod anume de a fi. care ne particularizeaza.ca reactie la psihologia introspectionsitii. instrumental-rezolutive.Psihicul este 0 functie a c. b.) ~i a laturii externe (reactii. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. multifazice. omul cunoa~te. Leontiev etc. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. sistemului nervos. N. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. instrumentala. rolul acestuia. 2. complexe. simple care includ 0 singura secventa. aptitudini.). b. la (con~tientasau incon~tienta. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. 3. specificiiomului. iar ca • 1. El se manifesta prin procese functional.actioneaza ~ise conduce 3. exista comportamente: . copiii mici seamana foarte mult intre ei. pentru noi. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. sentimente. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. substratul material . nivel de creativitate etc. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. interne (perceptii. care distinge 4 faze: este reflex. are fiinta bio-psiho-sociala.buna sau proasta dispozitie ete.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. f. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani).se dezvolta ~ise care se dezvolta. organismelor animale care poseda sistem nervos.A. depind atat de schimbarile din mediu. memorie. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. psihologia contemporana a. durabilitatea. Wallon. de orientare-investigare. N. Prin psihicul sau. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. cat ~ide conditiile interne 2. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul.). a creierului ~iva depinde nemijlocit e. ale omului cu realitatea concreta. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit. de igiena corporala. de ~coala behaviorista. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. de a simti. 0 componenta emotional25 de ani). H. activitati). imaginatie etc. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. Stadiul psihicului con~tient. Janet. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. etapa optimului functional (25-65 de ani). 2. omului adaptarea la conditiile mediului. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient.3 Psihicul . voluntar. conditionat. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta. de cunoa~tere. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). gandire etc. al gandirii senzorio-motorii. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. neintentionate-involuntare. omul este personalitate.) ~i na~tere. lumea extern a . biologicii ~isociala.· 4. neconditionat.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. 3. subiectiva. subiective. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. deci ca fiintiibiosociala. ultima treaptii a 3. d. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. predominand reactiile inniiscute. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. f. Stadiul psihicului perceptiv. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. la nivelul caruia se 1. 0 stare de necesitate. particularizarea.imaginea senzoriala a stimulului. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. erotico-sexuale. declan~areareactiei). exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. care se declan~eazape baza unei deliberari. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. La omul concret. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. care se formeazii. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. nea~teptate. in plan metodologie. in care persista in timp. Fondatorul psihanalizei. El ii asigura trasaturi. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter. la stimulii exteriori. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. psihice (gandire. ne arata ralul instrumental. Dupa gradul de complexitate. afectiva. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. Sigmund Freud.

In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. tendintelor. Alfred ADLER (1870-1937) . creatoare ~ianticipativa. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. Cunoa$terea omului (1927). Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . mecanismele antiredundante. La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza".Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei. specifice incon~tientului. ~i cu propriul organism. deoarece la fel de important este ~i limbajul. achizitionand informatii. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. Autor a numeroase lucriiri. mancatul etc. interactioniim cu ceilalti. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura. Sensul vie!ii (1933) etc. Pe parcursul vietii. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. Ele sunt. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. Totodata. de orientare spre scop. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. de fapt. stiiri afective. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. ea indeplinind un rol conducator. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. trebuinte. care stocheazii informatiile. Copernic etc. PSihologia $colarului greu educabil (1930). Astfel. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea.). dar aceasta nu se reduce la gandire. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. uitarea de nume etc. de imaginatie. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. de autoreglaj voluntar. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. R. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). il exploram pentro a-I cunoa~te.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. H. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb.~tiintii"). ele fiind reciproc convertibile. are 0 puternica motivatie incon~tienta.~ 8 1 1. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. Memoria. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul. pulsiuni sexuale. ganduri ~i dorinte ascunse etc. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . concretizat prin functiile de cunoa~tere. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. desenatul. elev dizident al lui S. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. intervine imediat analiza con~tienta. in caz contrar. dar contribuie la con~tiinta. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni.. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. ea fiind sustinutii de motive.4 Ipostazele psihicului ~iirela. cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. ci 0 stdinsa interactiune. Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. Medic ~i psiholog austriac. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. Alfred Adler. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. Freud. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. in momentul respectiv. ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. ciici. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. de vointa. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. mersul. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. care admite notiunea de incon~tient dinamic. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. de trairi afective. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. vise.

nivel de instruire etc. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) .omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea.. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva). al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). originalitatea ~i complexitatea. Ancheta pe bad de chestionare .S . exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec. Criteriile de clasificare. Metodele au un caracter instrumental. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. forma ~i marimea capului etc. lungimea membrelor. care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. valoarea ~i utilitatea etc. de informare.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. independente . 3. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. de interventie.contine intrebari factuale sau de identificare. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor. in cazul teste lor psihologice. Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. Metoda convorbirii . interpretare ~i de actiune.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. intermediare . principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. 4. Dupa modul de desfa~urare. Ancheta pe bad de interviu . iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Metoda anchetei. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. Dupa incadrarea in timp. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). 2. mijloc ~i scop". care cunoa~te doua forme: a. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata.este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator. Acesta. Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. Dupa obiectivul urmarit. de cuno~tinte. 2. Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme.R . sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. noutatea. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. b. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. sa fie sistematica.) ~i 4. se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). subiect . Este introdusa in 1879 de W. Cand este orientata spre noi in~ine. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara. EI trebuie sa respecte cerinte. efect. observatia devine autoobservatie. in care subiectul sa se poata exprima liber. 2.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. Astfel. pe un e~antion reprezentativ.I . pentru a reconstitui istoria ei.9 1. de motivatie. dependente . de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. sex. exisHi: teste individuale ~i teste colective. de atitudini ~i opinii. In continuare vor fi prezentate.E . Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). 3. 3.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. structurata pe baza unor criterii logice.. foarte sintetic. Metoda analizei produselor activitatii. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei).(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului.Nu). inchise (Da . printre acestea: 1. 1 . sunt numeroase. Dupa durata de parcurgere a testului. exista: teste de performanta~i teste de personalitate. Dupa modul de aplicare. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie.

Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. 1.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Principiul dezvoltarii. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). efectiv. In definirea psihicului.ltiinta~i alte ~tiinte. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. structura) f. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. dorinte etc. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. aceasta 0 transformare permanenta. Timp de 0 saptamana. la nivelul clasei. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. De asemenea. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. a. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. Adesea. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. potrivit caruia exista: legi de functionare. cunoaf. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f. a libertatii de optiune. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. Intui{ie =. adica ceea ce se intampla. informationale f. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. Intocmiti.li legi de dezvoltare. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat.lienergetice intre organism ~i mediu. dupa care apare incetinirea. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. de fapt. potrivit obiectului sau de studiu. psihicul reactionand intotdeauna unitar. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. 2. mai pregnanta in primii ani de viata. analizati-Ieimpreuna cu acesta. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. ignorarea acestui lucru. Ii ~LICATII 1. cel mai adesea. se intampla. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. I. a vietii. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. Identificati criteriile de raportare utilizate.li fenomenele au 0 determinare obiectiva. 4. b. Potrivitlui J. Functionarea acestui principiu arata. legi de compozitie (organizare. dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. . Sartre). Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. Pradines. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. chiar daca la nivel conf. innascut ~i variabil. Totodata este un sistem dinamic. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. ideal. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. 2." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. Instinct = comportament spontan. iar la final regresul. psihologia de-a lungul unui an ~colar. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. corp sau din lumea exterioara. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive. este 0 constructie specific a omulai. Mai mult. Princip~ul determinismului.li procesul de acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi).lte geneza lor. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Piaget. P. cu evidenta. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. necesara. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite.ltient sunt evidente in numar mic. 3. pentru realizarea unei nevoi. Notati observatiile in caietele voastre ~i.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf.apoi. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi. scop. Principiul organizarii sistemice. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. 3. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal).

2 Legile generale alp perceptiei 4.2 3. Senzatia .1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.•.1 3.4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile . Procese psihice cognitive senzoriale 3. senzatiilor .3 5.3 Formele complexe ale perceptiei 4.1 5.2 5.5Perceptii denaturate 5.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2..3 3. * 3.• . Perceptia * 4.11eprezentarea* 5..4 Observatia ~i spiritul de observatie 4. Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .

ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile.). in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. Prin psihicul sau omul reu~e~te. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. printre care se numarii ~i perceptia. ele se afla in interactiune. legea adaptiirii. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. olfactive ~i cutanate). ci ~i noaptea. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. In diferite lucriiri de specialitate. perceptia ~i" reprezentarea). de fapt. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. se recunoa~te cii termenul de "senzatie". vointa. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. imaginatie. datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. a mi~ciirii etc. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. procese cognitive superioare (gandirea. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice. perceptiile ~i reprezentiirile.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. la solicitarile externe ~i interne. durata ~i tonalitatea afectivi'i. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. memorie. 2. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. Recent. spre deosebire de procesele psihice. are un domeniu vast de preocupari (medic. nu furnizeaza informatii specifice. olfactive etc. Astiizi. motivatie etc. chinestezice. pe baza cuno~tintelor anteriQare. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului. Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . ci Ie faciliteazii sau Ie comunica. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. nivel de creativitate etc. aparent simplu. Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii.. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. gustative. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii.).a. deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. in realitate. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. Aceasta clasificare lasa. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. in intuneric. pentru a u~ura intelegerea acestora. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale..) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. functionand simultan. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. matematician. Filosof ~i psiholog german. gandirea ~. dotat cu mecanisme de autoreglaj. buna sau proasta dispozitie etc. adicii procesele cognitive senzoriale. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational.). legea constantei perceptive..m. auditive. apoi perceptiile.). Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. Nevoia de adaptare a organismului uman.). legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). legea contrastului senzorial. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. independent de' semnificatiile lor. •. este ambiguu. legea selectivitatii. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. surzenie etc. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. auditive.d. separat unul de celiilalt. adica intai intra pe scenii senzatiile.•. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. chinestezice etc.. gandire. afectivitatea). S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii. profesor de fizica ~i de filosofie). anticiparea etc. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. insa.. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. trasaturi de caracter. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. a timpului.

si neantul (1943) etc. poate fi modificatii unitarii. faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). Procese cognitive superioare -'--~ . ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. Schita unei teorii a emotiilor (1939). simNi. Prin reprezentare. iar. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. rol care a fost contestat ~i de William James. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. decizie $i executare a actiunii. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru. se pot aminti Imaginatia (1936).. ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. obiect). intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. cu interes $i pentru psihologie. ::>. se constituie insecundarii baza senzatiilor. insu~irile caracteristice). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. ceea ce presupune reflectie. PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. . omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. pe de altii parte. repetate a obiectelor. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. esteo imagine complexii.este yorba de gandire. formate in pr:ezenta obiechllui. Percep!ia este primul proces cognitiv apare 00 imagine (nu presupune (este 0 care --(fiecare este 0Senzatia imagine unitarii (are un caracter este schematicii (reflecta Reprezentarea 0 imagine imagine priparii. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare.Imagmeseparatii 0(este 0 urma III -insu$irilorunui Imagmesimplii o totalitatea este oferind 0 seeste perceperii inimagine complexii obiectual. reprezentare §i psihic. aqiunea directii a stimulilor asupra r. Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. sintezii senzorialii). Printre lucriirile sale importante. 2. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. omul se desprinde de "aici ~i acum". atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. ~PLlCATII 1. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. in primul rand ca fiintii con$tientii. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. Astfel. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine.13 informatia nu este prezentii. Astfel. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) Procesele cognitive senzoriale realizeazii I . reactionati in diferite situatii. 3. I. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. cat ~iin starea de somn. voluntar. insu$iri care nu au fost observate anterior.. analizatorilor). privim un obiect putem sa descoperim detalii. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior . aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. in timp ce dad. sau estomparea altora. Prin natura lor. deliberare. memorie ~iimaginatie. Fiinta.

vor fi integrate In procesele perceptive.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . neplacere etc. . C. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine.I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. forma undei care da timbrul. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. In realitate. Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului.§i. 3. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete.1 Definirea . mecanici etc. depresie. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere.r '" 14 II i ! 3. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. * 3. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual.. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. in limb a latina. mai pura). _. ele neavand existenta de sine statatoare. auditive. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . 3.). Undele periodice produc sunete numite note muzicale. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. la un nivel general. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. cu sursa In mediul intern. obiectele. problema senzatiilor a starnit vii controverse. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. asperitatea obiectelor. impresiile noastre despre temperatura etc. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. dar rareori omul Ie realizeaza separat. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. sunt proprietatile unor obiecte.). Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) .2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate. 4. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. ci cu 0 anumita intarziere (100. 3. duritatea. interoceptive. in mi§care. vioara etc. In psihologie. cu atat culoarea este mai saturata. gustativ. sonori.proprioceptive. luate separat. 2. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului. culorile. care I§i au sursa In me diu I extern. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. de aceea. Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. iar cele neperiodice produc zgomote. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. fata de noi. Senzatiile. integrandu-se acestora. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. tensiune. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. ale obiectelor ~i fenomenelor. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. frecventa care da iniil(imea sunetului.realizeaza prin intermediul senzatiilor. gustative etc. pe buze $i pe varful degetelor. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. stimulii lor fiind substantele volatile. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. 4. 3. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. ci mai continua cateva miimi de secunda. auditiv etc. Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate. SENZATIA . A§a cum rezuIta din definitie. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. Senzatiile cutanate' (cutis. insu§irile nu exista In stare izolata. 2..

receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. 6. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. fizicianul german G. greata. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala. calm.. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. Senzatiile organice sau interne r.). legea pragurilor absolute." (Testul Luscher) . 0 relaxare generala a activitatii. numite legi ale sensibilitatii. Albastrul este deci culoarea calmului. a metabolismului ~i a glandelor. atunci intensitatea fizica a stimulului. legea contrastulu. legea adaptar.4 Legile sensibiliti. necesara pentru a determina 0 senzatie.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. (. E = excitantul. este mai mica ~iinvers. H. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . 3 3. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. legea semnijica(ie.multan (evident mai ales in cazul culorilor. vizuale ~i termice. acesta nu a fost direct stimulat). ) Noaptea aducea pasivitate.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare).itmul stimulului. viata oamenilor era dirijata. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. 5. Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. in tendoane ~iin ligamente. unde S= senzatia.. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. Exista un contrast succes.. Weber ~i G.verdele . 8. Astfel. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. a pasivitatii. despre mi~carile de rotatie. sellZor. In corelatie cu senzatiile olfactive. el nu e sesizat. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. sete. daca exista 0 relatie de concordanta. nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. culoarea complementara . ele contribuie la reglarea apetitului.v ~i un contrast s. 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. Potrivit acestei relatii. obscuritatea ~i lumina. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. avand tonalitate afectiva. sensibilitatea scade. iar in caz de neconcordanta (indiferenta). Daca este foarte slab. eel mai bun contrast este galben ~inegru). ziua ii of ere a posibilitati de actiune. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. iar K ~i C sunt constante. ci cu logaritmul acestuia. slabiciune etc. "La inceput. despre mi~carile capului pe verticala. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare). nefiind propoqionala cu marimea stimulului. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. 7.instinctiIl de conservare. sensibilitatea fata de stimul cre~te. sarat ~i amar. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce.T. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . Fechner. legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. acru.

in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative. Calea eferenta. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos.) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). al unui fenomen etc. Celulele receptoare (aprox. Notati. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. proportional cu intensitatea stimulului. inclusiv scoarta cerebrala. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. Sub actiunea stimulului adecvat. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. '11 __ . Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. receptorii sunt determinati genetic. apoi.. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. Acest traseu nu este continuu. In concluzie.). acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. concluziile obtinute. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil.-----. I._ ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului... . in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. 400 mil. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. directa In generale.. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii. de forra. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului. Potrivit cercetarilor realizate.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice. cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. Radu (coord. care reprezinta sectorul intermediar. In caietele voastre. grad de tiirie. Informatiile senzoriale.e sistemului nervos central). Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Calea aferentii. de la toti receptorii. 6.). se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. Zona centrala (componenta cerebrali'i). 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!").. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase.r~ . Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. relativ stabile ~irepetabile. lntensitate = stare a ceea ce este intens. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . necesare. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. . Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). comparati concluziile obtinute. sunt rezultatul interac!iunii. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa.'= organ de simt. cale aferenta. prelucrare ~i stocare a informatiei".-". EdituraSincron. •• . Receptorii sunt in permanen!a activi. Timp de 0 saptamiina. termenul este introdus de Pavlov pentro esenta. In sensul unei probleme. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. stralucire. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. biti/secunda. a desemna organele de simt periferice.

discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond. intre senzatii ~iperceptii. subiectiv :. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. de asemenea. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt.detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. W. Prin urmare. Educational Psychology (1913-1914). 4 1. a discrirninarii.) afirma primatul parpi asupra intregului. persoana care a deschis u:. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. atunci perceptia este clara ~i precisa). atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt.proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine.Asocia(ionismul (Al. la datele initiale.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. in realitate. . contrast etc. reprezentarile ~i gandirea.. Astfel. Experimental stadies (1911). eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu.4.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. 4. nu vedem culori separate de obiecte etc. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului.1 Definirea . Kofika.. presupune. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. Interest and Attitudes (1935) etc.a clasei).orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul).Gestaltisnru/ (K. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. precum orice proces. de experienta anterioarii. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au .. . de semnificatia functiei pe care 0 detine). cantitativ ~i calitativ.). constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. structurile fiind date. La un moment dat u:. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. Pornind de la ele. ireductibile la parti/elemente. adica include atat insu~irile importante. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. se formeaza perceptiile. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. Psiholog american ale carui cercetari s-au . detaliile obiectului . de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. THORNDIKE (1874-1949) . Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima. Wundt etc.). Ca ~i senzatiile.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. Ebbinghaus. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului. atunci apar halucinatiile). a unor informatii despre particularitatile. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. dar. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor. O. . Ulterior obiectul este interpretat. . predeterminat. in totalitatea insu~irilor concrete.. ci auzim soneria ceasului. 0 durata temporala.influentat pregnant pedagogia americana). adica intr-un anumit spatiu ~i timp. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate.lrnaginea pereeptiva este bogata in continut. Perceptia ar putea fi interpretata ca: . Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut.axat pe inteligenta animalelor.ase deschide brusc. . vedem obiecte care au diferite culori etc. Deseoperirea stirnulului. Intr-o a treia faza. PERCEPTIA* .. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate.. Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. in ambianta. Realizarea procesului perceptiv. dar. H. euloare etc. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . Edward L. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. . cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.---------------------Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul. Primul nivel este cel al perceptiei. Dunker etc. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. temperatura.care pot fi surprinse "aici ~iacum").aeste directorul ~colii). el posedand calitati proprii. Psychology of Wants (1935). Baine. obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. Human Learning (1931).identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. Ca ~i senzatia. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. ca act de sesizare a realitatii concrete. perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . cat ~i pe cele neimportante. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive.) afirma primatul intregului asupra partii. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei). iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii.

in anumite conditii apar" denaturari. " Obsenatia se derule~ziiin timp. Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. Spre exemplu.4.. subiectul se comporta. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma.dintr-un camp perceptiv mai vast. 4. 5.Spre exemplu:'dadi un obiectde cunoscut este vazut numai partial. Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. fie la halucinatii. 2. deci reflect a in mod adecvat realitatea. a culorilor. gandirea. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. 4. Spre exemplu. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. Perceptia mi~carii. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. formelor etc. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari.d i s c on ti n u i tate. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori.4 Observatia . in campul nostru vizual. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. vointa. toate se leagii. apare necesitatea selectarii stimulilor. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. distante. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. produce0 corectarea denaturarilorobiectului. constantei marimii obiectului. aceste legi functioneazain interactiune. in realizarea lor. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. 4 I . la stadiul unei activitiiticomplexe. dimensiuni. obiectele par mai mici). implicand limbajul.3 Formele complexe ale perceptiei 1.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. ca in garii. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are .2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. pozitie relativa. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. astfel. in limbaj psihologic. Perceptia spatiului. tactului ~i al auzului. 3. de~i nu apare in mod foarte evident.intre anumitelimite.astfelincat acesta. cosmic. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. selectat. Acestea pot avea cauze multiple. interesul pentru 0 persoana. Oricare ar fi tulburarile care apar. Astfel. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei.vorbinduse despre constanta marimii. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare. I.apare ca invariant). Iluziile perceptiv. ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. intr-un fel sau altul. relief etc. In desfii~urarea procesului perceptiv. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. 4. aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. sistemul socio-cultural.devenindfondul 4.intr-o multime de persoane necunoscute. s ucc es iune. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang. chinesteziei. marime. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). 2.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari. determina. 4. organizat ~inu ca 0 suma elemente sau insu~iri. Perceptia timpului. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). sistemul biologic. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. 3. de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). termenul de iluzie. simultaneitate ~idurata. fata de el. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii. cu ajutorul viizului.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. orientate spre scop. noi. atentia. cele mai. motivatia etc. adiciiea devine observape. actiunea mai multor legi: " 1. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. .

Caracterizati. in figura din dreapta. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute).-----1.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. "actiune") care prive~te actiunea. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni. aceasta inglobata fiind intr-.agmatic = (gr. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. De asemenea. evidentiind caracteristicile perceptiei. este cea a lui J. in prima dintre figurile alaturate.apoi. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale. a~a cum este cazul domeniul iluziilor optico-geometrice este un domeniu inca deschis investigatiilor. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i. de~i sunt egale. °0° °°° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. 4. se pot observa. falsificare. care par inegale.o suprafata mai mica. 2. liniilor terminale. De exemplu. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". pragma. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat).activitateaurmiirimcat mai precis posibil. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. exemplificandu-le corespunzator. variatia intensitatii stimulilor etc. utilitatea. 7. in ordinea fireasca a desfa~urariilor. In cealalta imagine este yorba. vad aceste laturi ca egale. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. 6.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". celelalte constituind fondul percePtiei. motivatia subiectului. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile. Precizati fazele procesului perceptiv. care nu corespund realitatii masurabile. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale. In aproximativ jumatate de pagina. La fel. in alte cazuri. dintre fazele percePtiei. astfel. Se poate. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. alterare. in primul rand. . pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie.lncercati sa descrieti (In scris. egale. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. in timp ce adultii. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. care se realizeaza cu ambii ochi.dupa aceea. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. utilizand cele Invatate despre perceptie. par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . in dauna obiectivitatii. 5. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. familiarizati cu figura patratului. sustine ca gasi 0 explicatie. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. comparati perceptia cu senzatia. 0 Mtrana ~i un barbat.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. dad este posibil). Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. IDenaturare= deformare. de mai sus. 3. fiind de amintit. Piaget. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. Astfel. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. 0 tanarii. ~PLICATII 1. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. rand pe rand. care este • in realitate 0 figurii tripla. Pr.

se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. REPREZENTAREA *. funqionalitate. . In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei.oanumita semnificape. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). De asemenea. reprezentarea nu este continuarea.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. a invati'itoarei. " . motorii. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. gustative.perceptia reflecta clar.. de regula. cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere.. Staicu Larisa ate nr. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. dar ~i in starea de somn ~i. se poate preciza ca: . In plan ontogenetic. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 0 luni).sunt procese de cunoa~tere.1 Definirea . anticipative. F~eud. cu trairile afective. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele. exista ~iurmatoarele deosebiri: . DezvoWindu-se pe baza perceptiei. in linie dreapta. reproductive. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. b. cu activitatea). sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. 5. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii 1?i daca ne imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). Astfel. detelefon 245 678. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. auditive. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. pentru a memora sau retine un text. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. obiectul. precis. de telefon 265976. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea). . exista reprezentari: a. precizie. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. de aceea. saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. se realizeaza cu ajutorul memoriei. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor.perceptia se produce in prezenta obiectului. exista reprezentari: vizuale. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. . Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. bazate pe perceptii anterioare. de telefon234 485. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general.au un inteles. Malic Stefana are nr. . un sens mai bogat). printre care se pot aminti: 1.m 5. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete. . sa citeasca cu glas tare).determina efecte fiziologice (atat perceptia. completitudine). 2. r 5. in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. a casei parinte~ti. a acesteia. Andru Vasile are nr. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. DomeanuDaniel ate nr. de telefon 278 776. Imaginile mentale oferite de reprezentare. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului.sunt fenomene intuitive. extensie. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive. salt pe care il va realiza gfmdirea.

Dupa gradul de abstraetizarc. 6.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. 5. figurativitate. dintre elementele comp6nente. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte. Panoramizarea. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani.construirea figurii -. 8. In special abstractizarea. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. Integra rea. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. Figuratiyitatea. de posibilitatea identificarii obiectuale. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii.21 3. adicii de detensionare nervoasii. Permit "progresul" perceptiei. spre exemplu. de munca. caracterizate prin familiaritate. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 3. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. pe hartie. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. Operatiyitatea. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). 4. discursivitate verbala. 4. cu grad moderat de abstractizare. care reflecta imaginea unor obiecte. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1. caracteristice. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . .pe care 11 va transpune dupa aceea. generale. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. 5. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. fiinte etc. Permit orientarea noastra in spatiu. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. in miisura in care imaginea.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. sub actiunea operatiilor gandirii. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. individuale. detaliere pOOmijloace verbale etc. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. Sistematizand. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". Potrivit definitiei de mai sus.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. c. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia. 5. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). In rezolvarea problemelor de fizicii. discursivitate perceptuala etc. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. Dupa gradul de generalitate. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. de inviitare. ci a~a cum ii este prezentatii. nu de reprezentiirile individuale. conceptuale. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). u~ureazii operatiile gandirii. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. 2. b. mecanicii sau de geometrie. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. 3. Pot detine 0 funetie eathartica. 7.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. succesiv. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. 5 5. indiferent de tipullor. caracterizate poo nefamiliaritate. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. Astfel.pentru comportamentul individului. exista reprezentari: a. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. cu grad inalt de abstractizare. de creatie). ci de cele sociale). 5. b. Caraeterul social. de rezolvare de probleme. 9. grad malt de abstractizare.. primare. formale. cat ~i . respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta.3 Proprieta. Autonomia. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. 6. 4. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. fiind yorba. schematizand datele perceptiei. Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. aici. Acest caracter permite. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . exista reprezentari: a. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. J. Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate.) . exista reprezentari: a. b. in primul rand. spre exemplu.

3. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu.). 7.Argumentati raspunsu1voshu. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere.. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. in comunitatea voastra.). un proces de modificare a unei reprezentari sociale. ignorand alte posibilitati. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. categorii de gandire.ea unui anumit proces sau conduite . eliberare de 0 tensiune emotionala. 5. 0 refacere.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala.Psihologia copilului.). Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. Funcfie . ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare..B. norme. Inhelder. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. a reproduce un concept printr-o imagine.58-59).. Structura sa nu este una definitiva. interpretari. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar.. 3. in Psihologia nr. suntem obligati sa Ie legam de ceva. a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. Argumentati. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. Paris. (.. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. EDP. p. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata.Piaget. Catharsis = purificare. intelegere ~i stapanire a mediului social. reprezentari. Neculau. "Representation sociales".(. intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. a unor productii sociale. 6. Reprezentarile socia Ie.. identificati daca apaqineti tipului vizual... Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare. 2. 0 reconstructie a realitatii. 1993.ln realitate. D. convingeri. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . Polirom. In sens mai larg. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. 1969.. Psihologia sociala a campului social. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului. perceptii. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora.~tiinW' a simfului com un. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. 5. 1997.. auditiv sau verbo-motor.p. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti. A compara deja inseamna a depicta. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. 2. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. in A. p. 1.. 4. material ~i ideal. "Reprezentari1e socia1e". in S. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. o .4 7). existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). ci in 'urma unor procese. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza.p. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. 4. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. (. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. anumite imagini. Aplicatie: Identificali. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. Poate fi yorba de idei. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. Psychologie sociale. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara. 361-362). ~PLICATII 1. 3). Moscovici (ed. notiunile abstracte in imagini familiare. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. "Fenomenul reprezentarilor sociale". Ia~i. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. Astfel. Neculau (coord. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. 6. PUF. sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. dintr-un astfel de proces de 5 I. la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet.

tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. exersare ~i aplicare.mrm. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. Hemi subiectivi. 2. adevarat/fals. acord/dezacord etc. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1. care pot fi: . dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri. in acest caz specificandu-se acest lucru). iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. a~a incat nu 0 poate preceda. . orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. Senzatiile sunt imagini primare.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. in timp ce ceilaHi raman in fundal. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. evaluare. Obtinerea unor rezultate bune presupune. care pot fi: . in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale. esentiale. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. DA _ raspunsul este negativ. . menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. raspunsul este negativ. .itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie.deoarece reflecta doar insu~iri separate. constituind fondul perceptiei. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor.intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun. numar.). pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. acord/dezacord etc. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. NU NU 3. pe durata parcurgerii acestei discipline. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire.. sinteza. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu. In acest sens. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. pe langa eforturile de invatare. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. 3. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi. diferite de activitatile de invatare curente. NU 8.. sugestii etc.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor.•. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. anume de a fi insotite de 0 traire afectiva." :j[nm~': solicita raspunsuri de tip DA/NU. deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. .r. cuvant.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. .itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. NU 7. DA 6.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. .perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. . simboletc.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. NU 4. 2. .itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. Itemi obiectivi . Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. . Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. NU 5. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. precum placut/neplacut. prezentei acestuia. Itemi obiectivi.relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. indicii. adevarat/fals. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . se of era date suplimentare. transfer etc. presupunand in formarea lorperceptiile. urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. .2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele. . respectiv intelectivoperational a. . Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. .

a) B. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1. 1.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. A.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). referitoare la aces tea. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . c:3). ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane.4). imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala.. 5) potrivit ei. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei. A. este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. cuprinzand atat insu~iri semnificative. durata ~i tonalitate afectiva asociata.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2). b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. 5) prin dubla sa natura. in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. cat ~ide detaliu.care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. ca 0 conditie cu caracter de lege. concrete ale obiectelor ~i b: 3). a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa.7) interesul pentro obiect. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea..5) 3) imaginea sa este bogata in continut. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. Corelali B. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare.raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic. iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context. alci'ituind0 imagine unitara. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului.atlt senzatia. . c: 1).9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. ci in interrelatii complexe. e:l) contrastul cromatic etc. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial.potrivit legii adaptarii. . calitate. adevarate coloane. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. conturarea speciala a unor elemente. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. 2. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. Corespondenla ~-se f~ba. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive. functia a: Z). 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat. reglatoare a cuvantului. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor.ulului ~iintensitatea senzatiei. in' acest caz. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. . iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata.~lllllJ1ia!ll}mit.7) fenomenelor. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului. 3.

Memoria 7.2 6.3 6.· . ·..3 Calitat.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8. .::r·/i"".2 Procedee1e imaginatiei 8..: .'J 'I·'. ~.. "i!r-". ·· :V r..le/ind~at.:-:-:. .. 7..:/~:.· . ·I!·." .• .4 • ~ tu .irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7.•.-:~..j.4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.'lt.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.<" IW . .. ~%i'" I ~L.-. Imaginatia 8.• .1 6..~ '" ::::''.. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7. ~.3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'". ~ -'.. b /YJiI' ~ :-IJ " b '~ ..oril me~oriei. fonnele i memoriei 7.i.':':::::::::::.~_ .1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7. Gandirea 6. ..5 Memone ~l mtare· 8.4 Factorn.:::.•.':"-' iil@j]}1l.2 Procesele "i '!.•.

Astfel. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. Guilford . trecut ~i viitor.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului).a insu~irilor comune. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii.produse (6): unitiiti. gandirea se apropie de inteligentii. logico-matematicii. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. de la particular la general. continuturi ~iproduse . Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare. care este strict legatii de prezent. ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii. semantic. Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului.r I I 6. necesar.sistem de operapi (tatura relationalii). Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui. transformiiri ~iimplicatii. Piaget~i L. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei. .operatii (5): evaluare. (1943-) &. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. muzicalii. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. dimpotrivii. sub forma notiunilor. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. format din trei componente: . de "aici ~i acum". Q. de control asupra celorlalte procese psihice. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). in timp. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. J. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. cauzale dintre ele. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. Psiholog american. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. . The Unschooled Mind: How etc. dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane.i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. principii. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). . Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice.. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. In aceastii acceptiune. Prin aceasta. Psihologul american. stadial. simboljc ~i figural. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). Spre deosebire de perceptie. Howard Gardner.. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. Thurstone. dobandit. diferite intre ele. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. al acesteia. sisteme.sistem de notiuni. naturalism. pe rand. relatii. esential. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. influentat deJ. ca: . gandirea poate fi definitii. P. Jean Piaget. continuturi (4): comportamental. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. Howard GARDNER . psihologul am'erican. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. c1ase. ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii. legi). fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple.. ci mai muUe. chinestezicii. accidental la general. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. din punet de vederestructural. psihologul elvetian. Analizand inteligenta. judecatilor ~i rationamentelor . de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). cu dezvoltare proprie.1Definirea . care impreunii se imbinii. In anii '90. GiNDIREA &. in cadrul contactului senzorial cu obiectul. gandire convergentii. P. interpersonalii ~i intrapersonalii). ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. gandire divergentii. in prezent. Guilford. spatialii.

Gandirea ca sistem de notiuni.date izolat. C = animal. notiunile pot fi: a. in mj. deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. 4. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. reflectand legitatile realitatii. propozitii. abstractizarea. Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. a opiniilor.27 Pomind de la modelul de mai sus. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. in mod necesar. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. concrete. notiunea propriuzisa. inscrise intr-o logicii naturalii. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). atunci el face parte din categoria respectiva. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. comparatia. Fiind un integrator categorial. a. 2. este opusa vascozitatii gandirii). 2. dintr-o data ~i treptat. euristicll. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. considerate neesentiale ~iaccidentale.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. generalizarea. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). nefiind imagine. unde tendin!a este de a presupune ca. principiilor ~i a legilor generale in analiza. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). ramanand in minte numai idee a.nte. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. intreg. in timp sau discursiv. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". sintezll. actional ~i afectiv. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. rigide sau labile. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. empirice. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. 1. b. 2. In!elegand diferite obiecte. in evantai.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. fiind trait subiectiv. ce consta in reconstituirea. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. desprinsa de orice conexiune intuitiva. nu se aseamana cu obiectu!. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. D = fiinta). mai apropiate de concret.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. 5. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. principiu. Prin factura ei. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . Realizarea ei se baze. . B = pasare. Se poate realiza: spontan. ~tiintifice. este 0 operatie de descompunere. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. a unui obiect). permitand intrarea in posesia definitiilor. b. 3. abstracte. la ob!inerea rezultatului preconizat. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). 1. fapte ~ifenomene. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv.disponibilitatii. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. 6. analiza. a unui obiect. a cautarilor ~ia transformarilor. 2. din elementele sau insu~irile sale. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. dar neimplinitii sub aspect deductiv. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. . Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. caracterizate prin aceea ca sunt limitate. in minte. 4. 3. inductiva.interpretarea. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. algoritmica. notiunea este totdeauna generala. b. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. dar niciodata reductibile la concretul singular. care pierd orice legatura cu imaginile. solutiilor in unitatea de timp. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. Operatiile fundamentale sunt: 1. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. indiferent de datele statistice existente. la formarea de re!ele semantice. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. explicarea ~i teoretizarea. saradicioase in continut. in interpretarea ~i explicarea realului. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare.

b. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). Problema se define~te prin trei elemente: . b. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. intuitive. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. bazandu-se. se delimiteazii tipul de gandire: a. b.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. 3. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. principiile. operand in profunzimea lucrurilar. intuitiv-concret. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. . respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. convergent. 4. analitic. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. test·area ipotezelor. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure.starea initiala sau punctul de plecare. cum. Pe baza raportului analitic-sintetic. solicitatii). dar. In functie detipul de gandire dominant. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). pe sistem. a rezolva probleme. se delimiteaza tipul de gandire: a. Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. reformularea sau simplificarea problemei. sintetic. cat ~i educational.perceptii. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal).~em- &. iar dacii problema este noua sau complexii. care este 0 etapa foarte importanta. b. acestea pot fi: a. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. . b. bine definite. . pfoblemele pot fi: a. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. permanent. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &.scopul problemei sau starea finala. 2. fiind yorba de creativitate. ce lasa libera imaginatia. psihologii au construit mai multe modele rezolutive.slab definite. cu subestimarea detaliilor. bazate pe metoda de incercare-eroare. a structurilor logico-simbolice. 2. 1. surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. c. intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. 2. solicitata de problema. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. Rezolvarea 3.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. recurgand la solutii model incarcate de logica. mai ales. pentru ce?". ce urmeaza 0 linie deja trasata. se vor utiliza strategii euristice. legile. desprinse de arice suport intuitiv. reprezentari. reluarea demersului cele a~teptate. abstract-formal. imagistic. pe imagini sau scheme figurale . se delimiteaza tipul de gandire: a. pe disocieri succesive. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. pe intreg. prin centrarea pe detalii. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). a opera adecvat cu notiunile. 5. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. verificarea. divergent.

Utilizarea lui "trebuie" . in general. acesteia In sistemul psihic uman.. pentru autoevaluare. profesori etc. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . nerealiste in raport cu posibilitatile lor. faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. 6. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice.spre ace a~l punct. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A.. IEmpatie = rezon~nta.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. tip are de interpretare a propriei persoane.. "niciodata". Psihologie generalii. Ce se poate face? In primul rand. PS: baza unar faote cunoscute_cu lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. Personalizarea . a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. Suprageneralizarea .• Multifazic = realizarea simultana. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc. in mod concret. evaluarea altora sau a unor situatii. respectiv cele mai des intalnite. ~i modul de existenta a 5. dar ~i in sens invers. in paralel. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu. 2." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. rude. "Trebuie sa fii cel mai bun". Gandirea in "alb ~inegru" . au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. b. la lipsa increderiiln sine. Tendinfele dezadaptative ale gandirii. ceea ce conduce la descurajare. 1996.Se refera la situatiile in Gare. respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. C~ 'd reapta. 2. 196).Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. asupra celorlalte persoane. cum pot fi remediate acele deformari. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic. "totul". Aceasta gandire a lui "ori . astfel. nivelul de aspiratie. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. c'. centralitatea 9. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. I. Judecatile realizate de catre parinti. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. 3. cauza. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. comunicare afectiva cu se~enul. 8. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate.evidenta. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. "de fiecare data". 4. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin.. Deformarea selectiva . In aproximativ 0 pagina... Reversibil = care se poate produce intr-un sens. Comparati sinteza cu generalizarea. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. lucrurile sa fie gandite nuantat. spre ace a~l onvergent = ceea ce se III scop. "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. dezavantajos pentru persoana in cauza. dar ~i experiente ulterioare. 3. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. 5. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. aparand predispozitia spre e~ec). devenind. 7. pnvire la esenta. ca modalitati de operare a gandirii. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. al unui proces de gandire. p. prieteni.Este yorba de a utiliza. Argumentati. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. 4. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. in general. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii. numite ~i distorsiuni cognitive. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta.. evitate generalizarile rara temei. asupra situatiilor de viata sau a societatii. Polirom.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. argumentati ~1 6. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite. a realitatii prezente sau viitoare. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. Cosmovici. Conceptul este un produs specific gandirii.ii. ori .29 •. specificand caracteristicile acestora.. 10.•. rude). partial sau final. a unor categorii extreme. strategie euristicii ~i fnfelegere. ~PLICATII 1. Saltulla concluzii . La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. neincredere in sine ~i in ceilalti.

considera. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. sublinieri. este situaponala sau eontextuala. . Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. pastrez. a efortului voluntar. idei. nu este persistenta in timp. de subordonare .i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. este mai putin organizatii ~i sistematizatii. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. gratie careia omul inmagazineaz-a. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. mi~cari ~ideprinderi. Henri Bergson. fiinta noastra psihica. 4. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. . apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. selectiv ~iinteligibil. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. 0 zhivatnom elektrichestve (1862). fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. Un celebru filosof. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate.incluziune. trairi afective. De fapt. Medic rus. Ea are un caracter multimediat. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. a experientei sub forma de amintiri. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. cuvinte. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". de asemenea. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. intreaga materie. de varsta.unei bune piiqi din experienta de viatii. Helmholtz (Berlin) etc. Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. scopului ~i controlului deliberat. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii.i formele memoriei Memoria. Dupii prezenta intentiei. intelegere ~i rezolvare de probleme. nu numai cea vie. de gradul de cultura etc. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. incepand eu intiparirea. conserva. Formele memoriirii: 1. prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea. este inteligibila. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I.. reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. Prin valoarea sa adaptativa. este organizata logic ~i sistemie. eajoacii un rol important in achizitionarea . 5. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. tarii care viata psihica a omului ar fi. triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. este aetiva. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). Memoria este un proces psihic activ. Seeenov). de interesele celui care memoreazii. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. efectuatii in lipsa intelegerii. reactualizez). Fiziologia sistemului nervos (1866). proces psihic complex. MEMORIA 7. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. inferente. presupune 0 anumita desfa~urare in timp. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. Memoria este functia generala. 3. in toate fazele. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. M. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. din punct de vedere structural. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc.1 Definirea . evaluiiri ~i reorganiziiri logice. Continutul memoriei este divers. Dupa prezenta sau absenta gandirii. inteligibil. piistrez. Totodata. meeanica.2 Procesele . memo rare a poatefi: a. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. b. 2.. memorarea poate fi: a. 6. cuprinzand imagini. Emil DuBoisReymond. voluntara: este subordonata intentiei. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. este seleetiva.contrast. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. memoria este implicata in prezent. propozitie). engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. Eu-l. Gratie me~oriei.imposibila. a scopului. de asemanare . ducand la 0 invatare formalii. cu un caracter situational sau contextual. creativitate. Chiar daca. 2. seleetiv. este mijlocita. respectiv fixarea. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. Astfel.7. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. practic. sunet. desta~urandu-se. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1.

b. tactila etc. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. memoria auditiva etc. memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala. G.foartescurt. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. 3. care face posibila perceptia. parcurge 0 serie de "statii" intermediare.' Intrucat ne realizeaza.logica. In cadrul memoriei de lunga durata. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. inferente (argumente) etc..b.25-0. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza.sunt memo.rie operaponala. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. de fapt. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). scheme. pana a ajunge in centrii din cortex. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. daca se repeta de catre subiect. 2. ajuta sa operam cu informatiile curente. memoria episodica. localizabile in timp ~ispatiu. atitudini. dar ~i de particularitatile de personalitate. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. redus. daca elementele sunt grupate. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. de experienta de viata a fiecaruia. se pot distinge: a. pasiuni. eronat sau fidel. Dupa durata pastrarii. avea mai mult de 5±1 elemente. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. memoria este: 1.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. atat voluntar. Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul.deci ~i reactualizarea . concepte. simboluri. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. necesar. 2. senzoriala (vizuala. stocajul senzorial. 4. economica. bine organizat. ea are 0 importanta deosebita. in functie de conditiile concrete. active. operatii. sentimente. atat timp cat este prompt sau lent. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. uneori toata viata. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. de conditiile in care a fost achizitionat. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. 3. distingem: 1. Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate. sa dureze pana la 0. a1catuita din idei. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. cat ~iinvoluntar. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. inmmpinand deci rezistente. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. utile ~i altele nenecesare. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului.). este preponderent voluntara. deprinderi. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). ci 0 stransa interactiune (de exemplu. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). memoria semantici. Dupa modalitatea informaponala preferentiala. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat.ea fiind.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . ci forme de memorare inegal productive. auditiva. memoria afectivii: material fumizat de emotii. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. Continutul ei. 7 . de situatiile deosebite etc. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. D.in campulperceptiv). memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). convingeri.. inutile.

educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei. c. se identifica ideile principale. Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate. Promptitudinea reactuaUzirii . h. 2. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. . lumina. care trebuie considerat 1. a informatiilor. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. . de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. necesare. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). saniitatea. uitiim 1. L. detaliile.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie.inceputul 1. 4. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. suparatoare.32 7. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). denumiri etc. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei. pe langa cunoa1. uitarea avand caracter selectiv. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract).Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre. Astfel.u~urinta memorarii. Pentru adeppi reflexelor conditionate.cantitatea de material pe care 11 putem memora.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori.>i informatii esentiale. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total).>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. dar 1. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. scopul activitatii :viitoare. deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1.>i ca un fenomen pozitiv. construirea unor noi cuvinte cu cele date. 3. 6. fapt care impiedica procesul reproducerii.realizarea rapida. trebuintele. nume ~i semnificatia unor date personale. 2.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia. interesele. materialele omogene. uitarea situationali (lapsusuri. 7. 3. e.servate corect 0 lunga perioada de timp. Pentru a optimiza propria memorie. stresul. realizarea rapida a intiparirii.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie. fiecare acponand asupra celeilalte. pastra ~ireactualiza. blocaje temporare). gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului .. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice.. 5.5 Memorie . asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. eliminarea factorilor perturbatori etc.>tergerea urmelor asoclatIve. precum: a. cre~terea interesului pentru informapile memo rate. starea de oboseala. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare.daca volumul informatiilor este mare. volumul materialului .3 Caliti. aspiratiile. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1. modul de prezentare . b. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. Mobilitatea memoriei .cu cat acesta este mai ridicat. motivapa. G. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. de a Ie modifica pe cele existente.r . d. precum: gradul de implicare a subiectului. starile emotionale negative.. Din pacate. pozipa materialului in structura seriei . Thorndike). se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. stabilirea unor puncte de reper. devalorizate. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . A. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. Fidelitatea reactualizarii . atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. Factori subiectivi.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi.>i unitar). Volumul memoriei .>i de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului:. g. Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. Ca fenomen normal. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene.>i srar1. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc.informatiile engramate sunt cOJ:). de a Ie reorganiza. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. oboseala etc. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii. utile.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. a neutiliziirii informapilor. prin 1. o mare importanta are 1. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. precum: 1. f. de a Ie corela cu altele. atitudinile.>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. penibile.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. Daca uitam informatiile neesentiale. experientele penibile. Factori obiectivi. de efort voluntar adecvat. Rapidltatea fixiirii .>i necesar.simultan sau secvential. Uitarea este un fenomen psihic natural1.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. gradul de noutate a materialului . 7 7. mobilierul. Triinicia pistririi . vorbim despre fenomenul uitarii.

suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. contributiile sale fiind reluate.100 "" . nota!i toate cuvintele.pana la anularea lor. incruci~area doua sau m. in cazul vostru. in teoriile contemporane ale invatarii. 7. in cazul vostru.. in aproximativ jumatate de pagina. Descrie!i. Ebbinghaus) 7 . 1. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. 10. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. Mnezic = referitorla memorie. 3.Memorie:ji uitare". Ebbinghaus. Verifica!i corectitudinea lor $i. propune §i utilizeaza (Despre memorie). succint. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica).5 = -= . se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim. intampliiri etc. adesea. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. . 8. Principii de psihologie cibernetica.J~. 4. deoarece intervine oboseala). caracteristicile esen!iale ale memoriei. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). de~i evenimentul a trecut. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute .. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. Vo/untar = care seface con~tient. b.1I!iJ Interferenfa = intalnire. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. M. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri. Argumenta!i. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator...amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei.. ratele de uitare sunt mai mici. utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. eviden!iati.33 consumul de droguri ~ide alcool.in urmaunei decizii. ansamblul faptelor. chiar dacii dinamica lor se pastreaza. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. Pomind de la afirma!ia lui I. proceselor etc. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885.. Trecut = care· nu mai este actual.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor.iOO. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. expresiile pe care vi Ie aminti!i. Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. 9. . Semantic. 11. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. H. 1975. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele.. Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. actelor. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. in mare masura. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior.intre 5-20 minute. in aproximativ IS randuri (±I).. apoi. 6. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. dupa care ritmul uitarii se reduce.din timpul cares-a scurs.. ~PLICATII . repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat). apoi. devenita clasica. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. Realiza!i un eseu.alciituindun intreg organizat. particularitatile de varsta etc. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii.aimulte fenomene. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. "" % ]. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Argumentati daca. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie. 211). Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva.. fie de 1-2 zile. 5. Argumentati daca.. c. Psihologul german. cu titlul . d. de aproximativ 0 pagina. 40 ~ 20 o . Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice".p. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor.

fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. fiinte. Prin intermediul limbajului. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. Emotiile ~iatitudinile afective. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. prezent ~i viitor. ~i'a In procesul imaginativ. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. a limbajului. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. (R. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. pe deprinderile deja formate. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. de situatii etc. in copilarie. care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. viitorul. Astfel.). Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. Chiar daca primele discutii. element. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme.). pe euno~tintele anterioare. centaurul. la randul ei. balaurul cu ~apte capete. reprezentari sau idei nu apar din nimic. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate. din povestirile lui Creangii. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). Imaginatia nu este un proces psihic innascut. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. iar unul dintre obiecte are. la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. F. iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. ele se bazeaza pe experienta anterioara. e. Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel.. principiu functional in situatii noi. imaginatia exploreaza necunoscutul. ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. "lingu~itorului". ciclopul. a gandirii etc. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. b. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. ascultand expunerile profesorilor. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. IMAGINATIA . Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. posibilul. tipul "omului de prisos" (Oblomov). gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas.).2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei.34 8. Daca nu ar exista imaginatie.este esential. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. realizandu-se unitatea intre treeut. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei. gandirea are un rol important. Mai mult. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. Dymond). atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). radiocasetofonul etc. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor.). se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. iar imaginatia. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Setilii etc. neexistand 0 orientare precisa. in plus. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". ins a. fenomene existente in realitate. terminata in 1675 ~i publicata postum. caracteristice unui grup de persoane. Aceste imagini. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. 8. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc.1 Definirea . fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. obiectelor Omul. Principala sa opera este Etica. participa activ. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . elevii i~i reprezinta fenomene. liliputanii din povestirile lui Swift etc. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce . au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi. automobilul cu . simtirea ~iactiunea altcuiva" . Filosof olandez. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii.

Experimental. creatoare ~ivis de perspectiva). pentru a alege din ele abia 1/1.000. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. De exemplu. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. . Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Spre deosebire de Freud. exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. in actul imaginativ. X). citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. deoarece imaginatia se desprinde de concret. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. Astfel. deci cu cat sunt mai originale. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. literaturii etc.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. realizarea unei dorinte. crearea operei ~idesavar~irea ei. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. Personalitatea subiectului este puternic implicata. Popular. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. In functie de gradul de activism al persoanelor. subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. Kafka).. S. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. intr-o forma deghizata. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva. insa se considera ca. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. originalul). ". sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. idei ~i senti mente inacceptabile. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. absurda (romanele lui F. la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. uneori. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. fraze intregi erau inlocuite. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. Adler respinge aceasta functie a visului. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. Ma ocup cu acesta . ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. De~i are efecte relaxante. dinainte cunoscute. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare.). du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala.35 8. in esenta. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. creatoare ~ivis de perspectiva). numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat).000. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). In scrisoarea sa catre Fet. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. psihologiei. Freud sustine ca visul este. lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. Se considera ca visul are caracter simbolic.. sustragandu-se gandirii logice. In functie de domeniul in care se manifesta. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: . In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. geniu). unele capitole fiind transcrise de 10 ori. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. A. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. exista imaginatie in domeniul istoriei. imagini sau reprezentari etc. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. ci de a adauga ceva nou acesteia. visul producandu-se in sfera incon~tientului. Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. reconstituirea modului in care se produce ploaia.. Visul devine "paznicul somnului". idei care nu au corespondent in experienta anterioara. La nivel superior. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive.

ale batailor inimii. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. modificari ale ritmului respirator. In cazul somnambulismului persoana. construiti. de fapt. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). constituind 0 experienta la care participam afectiv. G. neverosimila. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate. Incon:. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. ). dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. dar numai 20% sunt colorate. 0 persoana cunoscuta . fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). absurda sau halucinatorie. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). 3. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). nu insa foarte puternici (spre exemplu. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. sau ca un animal care apare in vis sa fie. . Arhetip = termen preluat de C. de fapt. poate ajunge chiar sa se ridice. Dege{ica. F antasmii = produs al imaginatiei. Visele pregnante. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. cu ajlltorullor. caricatura.incluziind ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. intens ~ipe care 0 consideram reala. sa se poata manifesta. in somn. premergi:itoare (adesea continuam a invata. 4. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis. in primul rand. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. nu-~i amintesc visele. miniatura.cente pe care vi-l reamintiti.inrudit cu visul ~ireveria. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. 2. "lac".cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. "lucru care devine manifest dupa cateva zile). explicarea ei. dureaza intre 3 ~i 60 minute. dar simultan spectatori ai acelei actiuni. Totul devine intr-un fel posibil. Visul. Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. ale expresiei faciale. dar au fost prin~i de politie. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). identificand procedeul prin care a fost obtinut. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin..36 -. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. acestea fiind indispensabile unei existente normale. Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii primitive. dar careseapiieQ_n~tiimei. termice sau olfactive. impresii din perioada imediat. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. "piidure". existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii. dereglari functionale interne (acestea.). In acest scop. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. ca forma a imaginatiei. in cauza. anuntand survenirea unui aspect patologic. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. Sentimentele se transforma.. rar aparand cele tactile. nearisirea camerei etc. inaccesibile in ordinea gandirii. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.$i). care nu pot fi transpuse notional. notati tot ceea ce va amintiti. sete. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. senzatii interne (foame. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. creionul cu gumii. pe care ni Ie putem aminti. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. in medie 20 minute. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi.

reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare... analiza.. . conceptuale.. comparare.... Activitatea perceptivii intentionatii... sinteza. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii. inteligibila. . numiir..nu sunt singurele caracteristici strict umane...... observape Receptorul- .. spre diferentii de cea animaHi. enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil... mediata . pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare.. existente intre 5..... aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput.aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii. Perceppile . 3. 5. generalizarea etc. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere). Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1... ... 7. logica in . este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos. rapiditate ~i observape (observatie). altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor.... Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii... 6.. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii. imagine bogata In continut/imagine schematic a... 4. se define~te drept Spiritul de .... ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial....... perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora... mecanica.. formale mediul intern 6.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei... 4. Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii..aceste douii caracteristici revin memoriei umane. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.. ascuns...este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu .... cuvant..-etG. I [It':l!illr.37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ.primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice..riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii.. pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.. 3. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie... orientatii spre un scop.-... .. Precizati douii dintre s:. 2.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii... abstractizarea. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. ceea ce este slab.. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv... ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului..perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor. man.. poartii numele de . -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza)..--- completarea Cll anumite ---.. Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara..!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. . mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului.. ci presupune mijlocirea limbajului .. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor.... 2...cuvinte adecvate contextului dat. .. nerelevant.. comparatia...

la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. deoarece imaginatia se desprinde de concret. iar imaginatia. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. ci in baza percepliilor anterioare. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. reprezentarea nu este continuarea.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Daca nu ar exista imaginatie. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. b. a. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii.tratarea ~i creativii a omului. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. abstractizarea etc. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). Mai mult. reprezentiirile sunt deja . Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. sinteza. se poate vorbi de. Astfel. d. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. la randul ei. lmaginatia. participa activ. posibilul. Precizati formele imaginatiei voluntare. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. caracteristice. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive.. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. c. viitorul. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. Dupa cum sublinia J. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. se oferii date suplimentare.). ca proces de adaptare activii a. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. Dezvoltandu-se pe baz percepliei. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare.reconstruclii operatorii". Imaginatia. neexistand 0 orientare precisii. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. dependenta de nivelullimbajului.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. c. a. 1. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample. b. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. a acesteia. intr-o anumitii miisurii. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. accesibila cotidian. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. b. a. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. in linie dreapta. c. imaginalia exploreazii necunoscutul. subiect (spre exemplu. imaginea caracteristicii fiind schematicii. imagine~ mentala are un caracter secundar. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. d. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. salt pe care il va realiza gandirea.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. b. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. c.. Ii 2. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze. i . Mecanismele limbajului. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. Piaget.

~ ..-.1tiei 10.'~'I~..i m..~i.( + ):.~%f*" . <::'Ift1 'i ~ ~ :..4 9.5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10.~" . '..~ !t1 '''''1'.J . Limbajul 9....' .~....39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.....~~~·:U. [. . ~~.1 9....'i L 4~ %W I I II . 'I~ i riii .. .- . 1\.~~.' ry.".3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'. g'·I¥"'.~. Atentia .. I'.:n~~. ~ 10." '.~.2 9. ~ ~ '~ ~ . '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '.l .1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ..3 9. x.2 Formele atentiei 10." .

de reglare sau de determinare .40 9.mu~chiul limbii. 3. permite explorarea ~i investigarea realitatii. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. uneori. prin intonatie. In Iimbajul comun. relatii prin formule verbale sau alte semne. 2.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta.. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral).latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza..~toarele elemente: a. expresiva sau afectiva . termenii de comunicare. 8. in acest caz. b.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. periferic al vorbirii. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete.de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5. gestic a etc.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. ca activitate. e. fonatoare . mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.3 Func. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . mergand pana la construetia artistica. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. de comunicare . lumini etc. receptorul sau destinatarul ..un sistem de semne prin care se semnifica ceva. completitudine .eel care produce ~itransmite mesajul. declan~eaza ~i se regleaza). Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. ceea ce ele exprima ~icomunica. codul.corzile vocale fixate in laringe. Cea mai simpUi schema de comunicare. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare. problema constituind-o.presupune asociatii verbale de efect. cavitatea bucala ~inazala. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine .enta lorin aparitie. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. c. faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare.corectitudinea transmisiei mesajului. c. Norbert SILLAMY 9. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. accente.i caracterizarea Iimbajului. in cadrul 7. semnalul . buzele. pantomimica. de rezonanta . fen om ene.. 6. 4. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie. in general. Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. simbolicii de reprezentare . . emitatorul.cel care receptioneaza mesajul. cuprinde urm. ludica sau de joc .de substituire a unor obiecte. ritmul vorbirii. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. in limitele unei arii determinate. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor. de cunoa~tere . b. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. pauze. LIMBAJUL 9. persuasiva sau de convingere .raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. mimica. canalul de comunicare . intre doua persoane.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. ritrnica. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. Forma de baza.1 Definirea . 9. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. d. apaetc.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. fidelitate . ciocniri de sensuri etc. semne grafice.

). feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. comparatia. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . b. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. cu atat ii este mai bogat intelesul. tonatie. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). 9. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. complet ~i accesibil. pana la automatizare. Treptat. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Fiind fata in fata. La nivelul sistemului psihic uman. ele sunt corelate cu cele ale societiitii. lent. mimica. intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). la inceput.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. relativ. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern. ~i anume. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. limbajul scris trece in limbajul oral. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. explicit. iar perceptiile ~i reprezenHirile. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. Totodata. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. accentul. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Initial. In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. de detensionare nervoasa. . In ontogeneza. de regulile gramaticale ~i logice. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. Astfel. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. notiuni. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. Noul. prin verbalizare. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. dobandesc semnificatie. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. ~ .4 Raporturile dintre Iimbaj . FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. cuvintele nu spun nimic copilului. incitand atat latura intelectuala. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). scheme Ie articulatorii se consolideaza. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului.41 unei dezbateri colective. 9. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. afectiv. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. in raport cu planul initial. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. individuale. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. dar. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. rsonalitatii. elaborarea lui realizandu-se. imagini. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. mimica.limbajul contextual. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. sunt simple sonoritiiti. 9 . reprezentarile ~i gandirea. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii.este accesibil rara a se recurge la date percepute. personal. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. sinteza. Cu toate acestea. In cazul dialogului. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . eliminiim neclaritatile. Astfel. In combinatorica imaginativa. in special. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). catharticii . Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. timbrul vocii. ne precizam noua in~ine intelesurile. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. in ontogenezii. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). iar treptat. dar ~i inimii. 2. cat ~ipe cea emotionala. prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. . ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. limbajul oral imbraca forma: 1. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective. cu gandirea. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. a capacitatilor intelectuale. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. personalizate. Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. rezultatul onstructiei mentale.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a.

UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. inteligibila. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului.. se emit §isunt repetate silabe preeum ma. apare limbajul asonor. conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. Spre exemplu. Pe oniricii. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. cu sine §ipentru sine.. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). ba etc. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. rara respectarea regulilor gramaticale. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale.ilegileeidedezvolta. Cercetarile efectuate de J.diaziilimb. in urma interiorizarii limbajului oral.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. se executa ordine simple. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. De la act la gandire. ontos "fiintii. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. primele sunt dominante. ~PLICATII 1. . la. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . apa etc. pa. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. mai apoi. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. papa. formate din cateva cuvinte. Ontogenezii = provine din grecescul on. 4. beneficiind de comprimare. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului comunicare viselor. masura eonstituirii sale.~tiintacaresu. Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice.e. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire. EI este prezent ~i in activitatea bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii..• . ' 3. iar cele din urma recesive. apoi. mai ales la nivel cerebral. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. IJI . ~ Posedand de II i autonomie functionala. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. precum: mama. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii. 1964). Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. eu deformari fonetiee. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte inteles de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup". conducere dinlauntru ~i de de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii).A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. Verigii = element de legaturii. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. el devine principalul instrument I . Editura Stiintifiea. . ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. elementelemobile ale fetei. cu noi in~ine. ani . proiectare. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. 2. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). Li~gvisticii . existenta" ~i logos "studiu". Totodata. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. Spre exemplu. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor.

prinintermediul cuvantului.-. 10. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial).activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. 2. revine mecanismelor verbale prin care . se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. bulb. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent".1 Definirea . Ea este superioarii atentiei involuntare. 2.ealii. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. echivalenta cu stimularea senzoriala. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. De aici. scaderea frecventei ~espiratiiloretc.Atentia involuntara este neintentionata. avand functii de activare. sa fie eficienta. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. dintre care cele mai importante sunt: I. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos.e ia decizia de a fi atent. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice.Tra~espeeific. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. aparitia sau disparitia sa brusca. in declan$area ei. mobilitatea stimulului.). Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. la inceput. ATENTIA .2 Formele atentiei . Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. dar apoi dirijat voluntar. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. iar alte obiecte trec neobservate. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. noutatea lui. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. contrastul dintre stimuli. protuberanta ~i mezencefal. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. Ea reprezinta un reflex de orientare.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor.. Acestea ajung direct la cortex. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale. spontana. Astfel. cu un efect de scurta durata. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. 10 . altele vag. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. atentia prezinta urmatoarele forme: . cu rol in. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. imobilitatea sau tacerea. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. localizat in trunchiul cerebral. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului.--------. partial. Sistemul reticulat activator ascendent. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . . atentie jocalizatii. 2. Din punct de vedere psihologic. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. atitudine pregiititoare. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. in plan subiectiv. precis. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator.. ocolind sistemul reticulat. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. mi~carea stimulilor etc. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. nefiind provocata de orice modificare a mediului. deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. Un rol important.10. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. Traseul specific.

inhibarea celorlalte. Dupa directia principala de orientare a atenp. Atenp. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase. in plan mintal. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a.consecintelor negative ale nerealizarii ei. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. incordare. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. a expunerii lacute de catre profesor. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. preocupare. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire. Presupune fix area asupra unui obiect.). un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. 0 idee. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). s!mul~an. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. 3. 7 . Stabilitatea aten. care reclama 0 atentie deosebita. gradul de antreunc.a interna §i cea extern a sunt complementare. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici.. eSla~ura a. de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. ung . In 1887. . a gesturilor noastre etc. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. experienta profesionala. lavora lee ucru. atentia voluntara poate fi: contemplatie. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor.obligatoriu pauza. Dupa felul in care se fixeaza.. interesul. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. §I e 0 a oua zona. Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. unor mterne. cu ace]a~i grad de claritate. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. acest. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. a obiectelor din mediul inconjurator. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . a§teptare. Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. antrenamentul special. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. fi I . raurirea. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc.. •• fi ru sarcma prolector -. trasaturile de caracter ale subiectului etc. t' I 4. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata.3 insu. Dupa obiectele la care se refera. de antrenamentul special la factori perturbatori etc. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . la persoanele obosite sau bolnave. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. analizarea propriilor sentimente. Chiar daca este greu de verificat acest lucru. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. doar. de natura sarcinii. In activitatile pe care Ie desla~uram. " II.. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. con§ lintel. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. duce inevitabilla obosealii. a unei sarcini ~i neglijarea. Odata dobandite. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. unor contramdlcatle. voluntare ~i postvoluntare. sornnul etc. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa.• umll externe. spontan sau dirijat. prin exercitii. de varsta. Este conditionata de complexitatea stimufului. iar lipsa lor constituie insu~iri. actiuni.irile atentiei . A ' ~ • w . Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. de structurarea optima a activitatii. • e l' Immarea sau d'Imlmtunecata.. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. La randul lor. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie.. in campul atentiei. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. conul lummos are 0 • w w con d't" 1 11 am b'len t a 1 e dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. trebuie rationalizat timpul de lucru. W . aceste blocaje apar la 8-10 secunde). Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. . '? F f A • •• urmeze. odihna. • ' eli. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. Opusul ei este instabilitatea. domina una sau alta. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate. amintiri). intr-un moment sau altul... analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei.!!IJat Ie asupra d Ul -""pen t~ I .la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t .ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. perturbatori etc. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). De aceea.). 0 . ele nu pot fi disociate. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e de penumbra. Oricat ar fi de bine organizata. a planului de actiune etc. .

Aptiiudine sarcini. desigur nu de 0 maniera patologica. nevralgii. In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. Chiar mai mult. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. apoi. Maniacul. ca urme ale cuielorrastignirii). a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. de aceea. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. 2. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. . stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. ale atentiei.. persoane cu anumlte constItutn nevropatIce se plang aproape 'anxietatea.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie depa~e~te pe atentl. 0 ctivitate intelectuala extrema. dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). survenind In cele din urma. stomacului etc. Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. 1) rugaciunea in gand. Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. ci doar de un monoideism relativ. cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. persoane afective ~i uestapanite. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. fenomen sau idee. Totu~i. in accesele de excitatie. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). Atentia. ldeile permanent de dureri de cap. ochii se Inchid. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. diferit de la 0 persoana la alta. de surescitare extrema. ca stare de inactivitate. . De~i nu sunt valorizate negativ. 5) trairea Inca instabila a extazului. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). In starea de betie etc. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. ci de acela al patologicului. QL 10 - . Sistem talamic =. contopirea cu divinitatea.5xe. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. ci la. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect. respectiv atrofia atentiei. 0 "moarte aparenta". respectiv fixarea pe un singur obiect. manifesta 0 mare agitatie. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . Ie apar pe palme pete ro~ii. afective (sunt fenomene de autohipnoza). !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . de asemenea. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. Argumentati. Spre deosebire del extaz. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. . cuvantul ~i respiratia sunt suspendate.' . 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. iutr-un interval foarte scurt. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. Poate fi yorba. insomnii etc. concentrata pe 0 singura idee. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. tara Insa sa se piarda con~tiinta.xtaz (este yorba de cazul sau particular. tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. emotii. ". sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. un tip de obiect etc. se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant. de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. care cunoa~te numeroase manifestari. un obiect oarecare ~i. a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. povestesc unui arbitru ce au viizut. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. frica de spatii deschise care sau inchise etc. vorbindu-se chiar de zile sau de. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. gesturi. Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. prezenta la toate animalele superioare. Sranta Tereza.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. de 0 epuizare a aten{iei. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut.). in aproximativ 0 jumatate de pagina. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga.zgomot puternic -. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc.

). de legiiturii informationalii elementarii. sunt generate produse noi. spre exemplu. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. transfer etc. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). identificand procedeul prin care a fost obtinut. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. la nivelul imaginii perceptive. Mult mai evident este rolul perceptiilor. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. existente ca obiecte de sine statiitoare. privind mai ales limbajul ~i activitatea. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. sinteza.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". cat ~i a unor diferente. care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. selectare. sunt componente ale campului de . de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. 'detinute anterior. interactiunile cu alte procese. De asemenea. Degefica. adaptarii. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. imaginatiei. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. radiocasetofonul etc. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal.con~tiintii etc. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare.). fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice. 1. reprezentarea. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. afectivitatea etc. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. analizatorilor. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. creionu/ cu gumii.). In . are un caracter obiectual. de ghidare ~i orientare a comportamentelor. asociere etc. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. de asemenea.) . este drept mai accentuat In cazul perceptiei. a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. gandirea. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. evaluare. Creionul cu gumii. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. 2. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. in schimb. miniatura.. centaurul. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). procedat. asigura adaptarea la acestea. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. iperceptia. dar. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare.este yorba. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. Astfel. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. au fost generate.

. _ -. Motivatia • 1l.t~'> ...~vl .-.. . :·::mL.11'1.. 11.2 13...4 13...i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'. 11. Etapele actului voluntar Calitatile .5 13. I'~.. ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.3 Sistemul motivational: niveluri structurale ... ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·. I! • ~ ..". 4.1 Dehni~ea.i"''''''''. !! ....W2''t.•..proceselor afective' ".-:mt(-~?r .('. Deprinderile** 14.< .: "'. Afectivitatea 12.~ .3?~-. vointei .. . 1/:.2 Partlculad'tatile afectivitatiL.X..'.4 Formele motivatiei . ~ ~I""" .Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2...3 Clasificarea.2 Functiile .4 Rolttl proceselor afective h .'-1 ~~ I· '.0..2 Clasificarea deprinderilor .1*.. -~'> . I~ ~.3 . . ~~~_..:"< ..6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura " activitatii ' Formele'activitatii Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei -. Activitatea voluntara 13. 11..:<~-.~i caracterizarea ~fectivitatii 12.47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11.5 Optimumul motivational 12.. :1. ...1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.. .. 13.1 13.>1F·.3 13.".'. ~.~ ' .1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11.'.~ I '.. ill .. 12. ' 12. _'~·. niotivatiei .14..

Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. iar pe de aHii parte. cu dorintele. Motivatia este un rutru al influentelor externe. tendinlele.). b. f. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. 11. Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. de a $ti). deoarece apar in urma unei deficit) etc. fUnd fnnascute. con~tientizate sau necon~tientizate. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. ell intreaga personalitate. pe de 0 parte. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. Stari motiva(ionale simple. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. Interesele pot fi: personale ~i generale. legate. Co. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. scopul final al aqiunii. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. MDTIVATIA . dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate. sete. s-au format fn decursul filogenezei. impulsioneaza spre actiune. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. in special. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). in functie de conditiile prezente. Co. Trebuintele sunt forme relativ complexe. natura ~i despre soeietate care se . interese. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. 0 parghie a autoreglarii individului. d. fie ca sunt innascute. innaseute (biologice $i functionale .. relativ simple. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. g. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. in: a. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. prefiguriind. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. e. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. spirihlale $i de comunicare). Interesele sunt forme bine structurate. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire.). pozitive ~i negative. a interactiunii cu mediul socio-cultural. specifice numai omului. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. A. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. bine organizate $i puternic integrate. dorinte. afective $i volitive. respectiind 0 anumitii ierarhie. .1 Definirea . simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. de fapt. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. c. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. De satisfacerea lor depind cele superioare. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. Ele sunt idei-forta. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. PUline dintre formele motivaliei. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. fie ca sunt dobandite.II.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. . cu interesele etc. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. valente.foame. SiIIamy). In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. e. teoriilor despre om. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. ea fiind eauza interna a eomportamentului.gerile sunt idei cu caracter subiectiv.vi. pasiunile. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. convingeri etc. sentimentele. impulsurile etc. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. decat sa renunte la convingerile sale). Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. trebuinte sexual e) $i secundare. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. cele mal importante fiind: a. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii. ce pot fi: primare. dobandite (trebuinte materiale. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. 11. intentii etc. numitii "piramida trebuintelor". 11. tendinte. b. slab organizate care cuprindpulsiunile. funetia de selectare.

Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. a culturii. hotilor de buzunare. particularitatile concrete de actiune etc. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. aflati in inchisoare Ii se •. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. actiunea. supraaprecierea dificultapi sarcinii.. Motivele sunt considerate. de aceea. de catre N. h. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. T. se schimba. in mod repetat.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. in interesele ~iin trebuintele lui personale. a educatiei etc. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. Motivul este mobilul care declan~eazii. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. reunind cognitivul cu valoricul. atunci cand intind mana sa fure. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. Motivele pot fi: individuale ~i generale. de a cunoa~te. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. temperamentul. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. precum: varsta. ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. orice conditionare are ~i deconditionare. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. existand doua situatii: a. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). ajungandu-se la e~ec. ci el interactioneazacu alte motive. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata.. Criminalilor deosebit de violenti. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare.4 Formele motivatiei . majore ~i minore. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. SilIamy. Daca se iau in. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. 11. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta.). Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. Dare daca Ii s-ar aplica. contribuind la illtarirea motivatiei. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. motivele se sustin unele pe altele. intrinseci ~i extrinseci. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. pozitive ~i negative. alcoQlului saudrogurilor. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza.. In situatii complexe. de' exemplu. 3. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. in nevoia de a ~ti. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. odata cu inhalarea nicotinei. bataie. un ~oc dureros. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. in 1935. caillele este "silit" sa saliveze. 2. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. b. de a se simti bine in compama unar persoane. pedeapsa etc. totdeauna. altruiste ~iegoiste etc. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. depozit pentru hrana (2). desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. 11.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. considerare ~i alti factori. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. Burrhus Frederic Skinner. . dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. subaprecierea dificultiipi sarcinii. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. Formele motivatiei sunt inegal productive. fiind yorba despre un reflex operational. 2. Din punct de vedere al eficientei reglatorii. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. excursii etc. canal de glisaj (3). Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale.

Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa._ . diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. = _. cele mai frecvente. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. dar sunt de orientare diferita. de a atingeun obiectiv. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. de obicei. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. tematica erotica. ai prejudecatilor. Conflicte de apropiere-evitare.~"'$l!!!IlII~. caldura.diferentafiindlegatii de maduldesatisfacere.domeniul trebuintelor vitale (hrana. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa. g. dar au orientari realizarea unei alte activitati. :::Jonr:. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor..dorintiide a realiza ceva. de aventura etc.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii.stare de excitatie (foame. care i~i pune aproape egale.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~.. Valente==. dorinta de a depa~i pe altii. lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. De obicei. Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. careorienteaza. 2. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis.). de a cunoa~te. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie.atde un scop. la realitate. Atunci cand nu este insa 3. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. . induce dificultati in luarea deciziilor. de a-~i realiza aptitudinile. Tendinta spre afirmare socialii . satisracandu-se succesiv. 5. =·0.. de aproximativ0 paginii. Desigur. de colaborare. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. '. Prolectiv = (in cont. iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . 6. ~PLlCATII 1.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. fuga de plictiseala ~imonotonie. -----1 f ~'. 4. etc. posibila ordonarea. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1.cuprinde nevoia de societate.. Pentru a . apa.nevoia de varietate.!"~ -~~-_=---<'1.tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. sete. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. Nivelul de aspiratie. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului.i!:tlJ:i . 2.. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. preocuparea pentru propria securitate etc. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative.. dorinta de a ciilatori. apare conflictul. de a participa la spectacole. expresiva. r~acfie. nu privind. Tematica integriirii sociale . 3. de a-i conduce etc. amprenta asupra conduitei noastre. In masura in care aceste diferite. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". 4. 3.-" ~'llIlr-'__ -~ . Thomae.J!!9Q1.ambitia..==_. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. alegerea activitati se ordoneaza in timp. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. Tematica reglativii . Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. Elabora~un text. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina.E!:.nevoia de a fi competent. 'pulJ.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. de comunicare. conduce la dileme 1. Activarea existentei . . Tematica normativii . trebuinta sexuala) . Una dintre aceste incercari este cea a lui H. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. alte nevoi de ordin material). 2.erealizeze. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta. independent de vointa. de a crea etc.!~tlente care determina 0Jlnumita ~~:!"''''''-~~ .ext)care este motiv. caruia tehsiunea se reduce. !?t9!ggi<::e. . Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. se instaleaza 0 stare tensionala.

. Ele cuprind: a. nivelul de elaborare a triiirilor afective. tremurat etc. au caracter involuntar. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". mersul etc. mobilitatea proceselor afective. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. intensitatea. b. i2. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. de la 0 emotie la un sentiment). jurul polului negativ. P. Debus. in momente de timp diferite. Littmann Ie denume~te "emopi". deprimare etc.). tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica .ne place sau nu ne place). cat ~i al con~tientului. gradul de con$tientizare. in 1937. la stadiul secundar care presupune 0 1. Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. in bolile pulmonare predomina starea de . deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult.12. care exprima fie scaderea. in timp ce. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". gol in stomac. obtine urmatoarele categorii: 1. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. Fr. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). placere. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). inro~ire. evident. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). modificarile de natura organica (amplificarea sau 5. b. neplacere. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. schimbarea vocii. Pavelcu ~i P. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata.2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . de orientare ~i de directionare a actiunii. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. polaritatea proceselor afective. A. subliniind rolul energizant. spontan. c. iar V. proceselor afective. in clasificare. Psihologul Mihai Golu utilizand. trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc. transpiratie. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. N eveanu Ie numesc "afecte" etc.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. Astfel. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. altele ne intristeaza. fiind conditionate din punct de vedere biologic. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei). procesele afective sunt subiective. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu.1 Definirea . pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). adica apartin unui proceselor afective. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. 4. AFECTIVITATEA 12. unele fapte ne produc entuziasm. altele ne indigneaza etc. durata. Astfel. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice.i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. exprimata prin paloare. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. Mai tarziu. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. ritmului cardiac. 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. intreg organismul: tinuta. Cosmovici).). a~a cum scria Vasile Pavelcu. unele evenimente ne bucura. acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. altele. fie in a. procesele afective au valoare motivationala. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2.). deoarece "in domeniul afectivitatii. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. placere-neplacere. trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. Din viata sentimentelor (1969). alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d.

ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene. prin mobilizarea energiei psihonervoase. ele fiind surse suplimentare de energie. dacii intensitatea triiirilor este me die etc. stabile ~i cu intensitate moderata. se aflii in propriile noastre vibratii afective". c. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate. Existii 0 mare varietate de emotii. Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. de regulii. vicii care conduc la comportamente bizare. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. doband'tte. Sentimentele "imnt emotii repetate. spunea V. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea. Altul (gelozia. . violente.). relativ stabile ~i cu intensitati moderate.. procesele afective indeplinesc ambele roluri.) apar pe baza perceperii frumosului. Plutchik 12. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. fiind considerate. care potenteazii activitatea. S. de unii psihologi. Procesele afective complexe cuprind: a. acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. sentimentul datoriei etc. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. pesimism etc. transformandu-se in trasiituri de caracter. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. creatia artisticii etc.sentimentele estetice (admiratia. desfa~urarea lor tumultoasa.) ~i negative. sentimentele. fie cii este yorba de artii. care sunt tdiiri afective foarte intense. relativ stabile. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. tristetea. Din punct de vedere valoric.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. ci la nivel de personalitate. 2. a conduitei etc. care sunt triiiri afective complexe. Janet)."""-=-=~~. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. care orienteazii. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. b. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. de mirare ~i uimire. intense. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. sentimentul indoielii etc. de natura sau de actiunile omului. . Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. Ca generalizari ale emotiilor. organizeazii conduita (W. fanatismul).4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. care rezista la factori perturbatori. psihologul american R. a muncii ~i a disciplinei. prin starea de agitatie difuzii.priza. declan~eazii ~i regleazii conduita. furia. "Cheia intelegerii altora. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. Paveleu. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. difuze. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. Psihologul A. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. de lungii duratii. anticiparea. 3. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). groaza. dezgustul. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. sUl. ". pasiunile pot fi pozitive. oarbe. asociata cu deceptii. b. patriotismul. stabile. rasul exploziv etc. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia.52 iritare etc. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. constructive (sportul.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. organizeazii. c.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. in timp ce sentimentele 0 organizeazii. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. sentimentele pot fi: . se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare.. cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. lectura. nobile.. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. acceptul §i bucuria). Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii. anomalii ale afectivitiitii. in realitate. a aspectului exterior. avaritia. Procesele ~i starile afective complexe sunt. B. extazul etc.) . Comportamentul afectiv perceput de altii.. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). . starile de afect sunt triiiri impulsive. Ele cuprind: a. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. dnd situatia este nouii. dezorganizeazii conduita (P. Cannon). pasiunile.

insopt de totala intoleranta fata de adversari. pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. la 2 luni apare plaeerea. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. este combinarea afectiva. _ . Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul." ~ rii~~. diferite stari afective. 10/11-14 ani 14 18' . ele tind sa se combine. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective..am ~ __ . caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva. ar ~1pnma 1U Ire. a le ca aproape mtreaga personalitate. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul.a tutur or aces t or 11tatea punem""d m eV1 enta lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. v1etn afect1ve. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare.m~ an I. admiratia etc. . Aceasta nu survine insa automat. respectiv dnd acestea sunt recognoscibile . F anatism = zel excesivpentru 0 religie.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. determinata de prezenta unor persoane necunoscute. astfel meat sa devina posibila interventia vointei. Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva.. Toate acestea. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor. ci ~i in privinta gesturilor.. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. de a coopera cu adultul). masura ce mamtam m varsta. asemanatoare).incompleta. It fi' d b d I' sl. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. se nuanteaza. a~ament exageratrata de 0 convingere. . expresivitate ~iconduitii. ~LICATII 1. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare.. 2. presupune stan tensionale. admi[atie. are un caracter dobandit. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. iar injur de 8 luni bueuria. 4. in care se recunosc iubirea ~iura). Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. in mod repetat. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. P OSl'b'l' . iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. 1. Ie traiesc. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. care nu se poate dovedi experimental. . Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale. confuze. Un fenomen de lunga durata. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. idee. ~ ... emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. sentimentul datoriei.. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. fluctuante. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. plus nevoia de a fi afectuos cu altii. patriotismul etc. la 4-5 luni frica. Kant). eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. d ' . pe __ "_ . atitudinilor. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii.'::4u::d. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectele din care provine. la 4 ani eel de maudrie. La 18 luni se manifesta gelozia. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. spre exemplu un sentiment. Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. 0 cou:p 1c~re a. d . In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig. Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. I - --- -- . disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. La 3 ani apare sentimentul de vinovatie. nici 0 frustrare. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. la 3-61uni rasul. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. b'Apare cnza de 1dentItate. Viata afectiva ineepe sa se organizeze. ~ w . Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. in diferite contexte. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive.cazul geloziei.m vor a e. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii.:.de avere. dar care explica formarea sentimentelor complexe. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea."' 3.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe.::iIl.

atentie. afectivitate. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare.3 Formele activitatii . 2. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai". Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. blocul de comandii intern. 2. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii.a componentelor psihice). Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). procesele de elaborare a planului. in domeniul inviitiirii. in structura activitatii intra: . P. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. extraversia. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica.13. ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. deprinderi. ~i a unor teste sintetice. ci una reciproca. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. atitudinea fata de sarcini. b.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). ontogenetic. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. memorie. activitatea apare in doua ipostaze. presupun folosirea unui mijloc. conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953).2 Structura activitatii . operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). postliceal ~i universitar. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. semne ~i simboluri). introversia. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . gandire. existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). Intrucat. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate".). prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. aspiratie. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. ideal). Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. interes.i caracterizarea activita. The Technology of Teaching (1968). Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. cu grade diferite de complexitate. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. de elaborare anticipatii a scopului. este un raport selectiv intre subiect obiectiv. in sens general. 13. 13. spiritul de riispundere etc. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. Jocul este. F. imaginatie. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). exista: a. Mai mult. de gandire. satisfacerea motivului).1 Definirea . Din punct de vedere psihologic. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. de evaluare a triisiiturilor de personalitate.). Activitatea. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. motivatie. imaginatie.Motivul (trebuintii. pot fi: musculare ~i ideale.Mijlocul (cuno~tinte. care raspunde la intrebarea: de ce? . giindire. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. 2. B. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate. ponderea ~i modul de combinare. in orientarea ~i selectia profesionalii. insii nu dispun de un motiv propriu. SKINNER (1904-1990) - . blocul extern de execupe. subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. In diferite forme ~i variante de activitate. dificultate. 3.) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament. vointii etc. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. caci 54 ~~- 13. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. Prin urmare. in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. Ea nu se reduce la memorie. In acela~i timp. Spre deosebire de I. aflate in interdependenta: 1. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. ajungandu-se la deprinderi. imaginatie etc. unelte exteme etc.Scopul (respectiv. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie).

iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia). realizata in urma deliberarii. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. materiala sau internii (de natura fiziologica.4 Definirea . 5. 13. principii. 13 13. in plan mintal sau exterior. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . copilul invatii comenzile verbale ale adultului. J."vreau X"). scopul urmarit. opiniile contrare.tocontrolulpresupune con~tientizarea. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. 2. face posibila elaborarea planului de actiune. ulterior. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. psihologica). 5. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. L. 4. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. c. 2. idealuri morale. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii.vointa. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). Rezultatul final. motivelor ~i proceselor intelectuale. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. Articularea motivaponalii. uneori. 3. dificultatile. iar dupa caracterul produsului. atitudinea fata de activitate etc. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. Executia are caracter secvential. chiar ~i in conditiile in care. indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. Ie interiorizeazii.a-timentine hotararea luata. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). in calitate de proces psihic. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. Analiza ~i lupta motivelor. aparent. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. 3.in evolutia sa. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. sociale etc. scopul nefiind realizat. ajungand sa-~i dea comenzi singur. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii.. pentru . prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. vointei . El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. intelectuale. Luarea hotararii.. Limbajul are rol reglator in declan~area. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. rabdarii. Efortul voluntar nu este innascut. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). mijloacele adecvate de realizare a scopului. prin conexiune inversa. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. Vagotski considerii cii. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. a renuntarii). stabilindu-se.i caracterizarea voin. n-ar fi posibila continuarea actiunii. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. prin intermediul mecanismelor verbale. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). emotionale. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente. 4. Daca rezultatele nu sunt cele scontate.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor.& Calititile .. Ea are caraeter normativ. 4. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. Astfel. eventual. Adultii eonstituie. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia.. pentru copii.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. Din punet de vedere psihologic.5 Etapele actului voluntar Vointa. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare. ordinea realizarii lor. pe care. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . politice. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. severitatea criticii etc. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. In depa~ireaobstacolului. Dupa natura componentelor domjnante. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. Au. Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. ea constand din succesiuni de operatii. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. omul i~imobilizeaza efortul voluntar.

operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. (. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii... Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii.Buridani-a pus ill iesle. del'rinderi. nu poate.. Actiunile voluntar. 0 actiune voluntara.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul. mijloace etc.. de exemplu. indispozitie. Ce este vain/a?. scopuri. exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei. stimul dureros. Considerand. automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. In afara de actiunile voluntare. descrieti relatia vointei cu acestea.apoi. devin trasiituri de caracter . ea poate fi supusa anumite limite. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. putem influenta 1969. respiratia. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. unui adult ii este frica de caini.._ill_c.a. prin autocomanda. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul.56 omul delibereaza. dar IlU le finalizl:aza. moment.) unor actiuni involuntare. integrate in structuri mai complexe. 9. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca... incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect.. b) 0 persoana. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. 5. cum ar fi salivarea. De asemenea. slaba. caracterul voluntar. riisul. cum ar fi sugerea. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. Editura ~tiintifica.auza. Astfel._sa_atinga~i Abulie . Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. 2. pentru formarea unei acest sens. 1300-1358) ~i. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Astfel... 4. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. de care este con~tient. dar multiple. putem sa ne reglam voluntar. Daca 0 actiune poate partial. transpiratia etc. cursul unei conferinte. 8. cu amanarea deciziei. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). inghititul.) urmare~te. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. Actiunile de con~tient. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. = deficienta a vointei. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. al alegerii..~p_ersQaIl. iar 'ineficienta lui. (.Inainte de a pleca de acasa. este corespunzatoare dorintei. esentiala a omului. tu~itul. Datoritii acestui fapt. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. 13 ~PLlCATII 1.cnecesaf--c.. atilt ill dreapta. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. dar in caz reglarii prin vointa noastra. d) Cine nu vrea cand poate. " 10. nivelul de maturizare necesar. launtric. Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). Veleitate = vointa deficitara. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc. cat ~i ill stanga stanoagelor. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite.apoi. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. Bucure~ti. care comanda numai mi~carile. ca punct de plecare.lara motiv.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. respiratia. Pe langa repetare. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. intreprinde unele actiuni in prelungit. devine 0 trasatura specifica. retragerea bratului sau a piciorului la un . se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul. (. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. atunci cand vrea.p. fenomen.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. 6. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. in fi reglata prin cuvant. 0 cantitate suficientiide ran.. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. b) Buturuga mica rastoarna carul mare. discutati posibilitatea ca actul deciziei. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. la om se manifesta insa ~i deprinderile.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. proces etc._este. Calitiple vointei. Formati grope sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei.Argumentati raspunsul vostru. lipse~te mult de la ~coala. functionarea con~tient. In aproximativ jumatate de pagina. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. 3. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo. !ipsa de vointa. apoi. Putem tu~i ~i intentionat. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. de procedeele. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat.

In raport cu definitia pe care am precizat-o. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. o analiza mersul. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. deprinderi de mundi (a cro~eta. . pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi. 2. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii. prin exercitiu $i consolidare.. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. a citi. Iara a se disocia de vointa. 3. 4. mi~carile ce trebuie Iacute etc.i interac. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. aceea a constituirii deprinderii.prezenta altor deprinderi asemanatoare etc.iunea deprinderilor . DEPRINDERILE** 14. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. a calcula. .deprinderi complexe (scrierea literelor. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. silabelor. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. a dactilografia) etc. nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. dobandind stabilitate. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta.demonstrarea actiunii.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal). ovalelor. corectarea lor fiind foarte greoaie. . consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent. impliciind intreaga personalitate: 1.deprinderi simple (trasarea liniilor. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat.57 14. realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii. ajuca carti). Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. . dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. conducerea automobilului etc. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. caracterul activ $i calitatea acestora etc. 4. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente)."". iar dupa aceea a cuvintelor). dintre care cele mai relevante sunt: 1. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor.piistrarea metodelor. . Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. fiind actiuni stvoluntare.1 Definirea . cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. a zidi. elaborate con~tient. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor. a lua notite). gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul. Daca in faza initiala. sigura ~i rapida a activitatii. ex(stand 0 multitudine de reactii. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. . Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. semnaliindu-se erorile. precizie $i viteza. 2. de stapanire a unei actiuni sau operatii. deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). deprinderi motorii (ex. Desigur. in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. mersul pe bicicleta). varsta). de gandire $i senzorioperceptiva. iar scrisul 0 deprindere motorie. . Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei).3 Formarea . Prin repetare $i exersare se automatizeaza. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare. controlul $i autocontrolul executiei. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie).deprinderi de invatare (a scrie. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. scrisul. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane.) Evident.

simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. ci la orice varsta. operatiile sunt prescurtate. erorile sunt eliminate. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. consumul de alcool etc. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate.) ~i negative (fumatul. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele.. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre. indeplinind. acestea permitiind sistematizarea materialului. corectitudine etc. . vointa ~i gandirea. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. fiind prezente in toate domeniile. atentia necesara diminuandu-se progresiv.. plimbarea de dimineata. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii. sa se desfii~oare cu regularitate.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. Notifele. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. . cea mai mare. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. Desigur. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. 4. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). 2. 3. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun.). sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.. deprinderile nu raman izolate. . realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. de asemenea. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. dar mai putin consolidate).structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). Odata. De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. spre diferenta de deprinderi. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: .nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. . 5. De asemenea. spiilatul pe maini etc. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. Sunt implicate aici atentia. formate. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. volumul d. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. puse in evidentii ulterior. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. mai multe functii: . Cum se poate proceda? 1.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. viteza. interferenfa. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare.

Explicati diferenlele aparute.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. Retroactiv = ceea ce acponeazii.u~or de yrelucrare i?iII complexa care pe masura este exersata permite aSlmIlare mformatlel. Managementul timpuJui de studiu. a Ie examina implicatiile. 5.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. pe de 0 parte. planificarea timpului de studiu. unanumitjoc). timpul. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. 5.ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. de asemenea.. intelegerea. obi~nuinle~ipriceperi. pe de alta parte. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. Condi{ie = fapt. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. 8. A gandi critic presupune a lua idei. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). . Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. Deprinderi de gandire criticii.ii atItudmepot~i~i~e cntIca fata de ceea ce constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. aa?optarea. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. unor astfel de criterii are un caracter motivator. in masura in care nu sunt prezente. 3. 9. printre alti factori.. Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere.ceInvatarea este 0 activitate di~tr~gere. Prediclie = anticipare. . autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. Astfel.Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic. Mai mult. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Identificati. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele. de asemenea. prezentatin pagina anterioara. s-a format illtrecut. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu.Care este semnificatia acestor idei? . rezumarea textului.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Automat = ceea ce se face. La un nivel inferior. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. dar detin 0 pozitie subordonata" (P.Popescu-Neveanu). Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. iar nu sfiiri?itul sau. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. Dupa ce ati inregistrat timpul. Evidentierea. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. informatii noi in mod independent. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului. a fenomenelor etc. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. 3.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. formarea imaginilor perceptive este favorizata. Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi. factorii care au facilitat aceasta instalare. 7. 2.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . inregistrand. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: . 6. informatiile pe care Ie invatam. realizati acela~i lucru cu cealalta mana. a adopta decizii etc. este yorba de posibilitatea de a aborda. in manu ale sau alte materiale educationale. a construi argumente.se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. eliminarea factorilor de 4. 6. 4. in acest caz rezultatul nefiind relevant. i?ide ceea ce se numei?te contrast. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. Monitorizarea invatarii. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. invatam i?i. realizarea de predictii in text etc. 2. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. Proactiv = ceea ce acponeazii.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. de ce nu. se executa aparent de la sine sau. a Ie expune unui scepticism constructiv. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? . 0 str~teg. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. .

Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. ne precizam noua i~ine intelesurile. . limbaj non-verbal. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. Forma de baza. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). persuasiva sau de convingere. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. comunicare. indicii. prin intermediul cuvantului. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. pragmatica etc. vor involuntara (neintentionatii. Ea este un sistem de semne yorba. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . sinteza. prin verbalizare. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. atentie focalizatii. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). simbolica de reprezentare. crearea unei ambiante favorabile activitiitii. scaderea frecventei respiratiilor etc. eliminam neclaritatile.a~teptare. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. de reglare sau de determinare. expresiva sau afectiva . dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. 2. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. caci comunicand. atitudine pregiititoare. Se disting astfel 0 atentie de ele. dar. In plan subiectiv. neselectiva . orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). dobandesc seffinificatie. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. sugestiietc. personal. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare). imobilitatea sau tacerea. spontana. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza .potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. l~ inceput. Un rol important. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. Limbajul. sunt simple sonoritati. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. In realitate. cu gandirea. de un bajului. incercand sa elucidam altora 0 notiune. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. la inceput. de detensionare nervoasii. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. ~i anume. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu.informatiilor. comparatia. Astfel. tivnoi. Treptat. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare. in desra~urarea diferitelor activitiiti. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. ci ~i a cadecla~area ei. este succinta a lim.este yorba de selectivitatea reflectiirii. Ea este superioarii atentiei involuntare prin tintelor detimecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. in nute. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. decl~atii intentionat. de asemenea. cuvintele nu spun nimic copilului. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. in special. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. personalizate. eu gandirea. a semnificatiei actiunii. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. 1. afectiv. evidentiind interactiunile dintre aces tea. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. de cunoa~tere. Astfel. individuale. iar perceptiile ~i reprezentarile. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. cele doua forme sunt complementare. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. in contextul existentei umane. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. indepline~te functii specifice precum: de. reprezentiirile ~i gandirea. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. ludicii sau de joc. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice.60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. In masura in care presupune efort voluntar. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei.

Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15. Persoana.5 21.2 Structura caracterului 19.3 .3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w.. Creativitatea 20.6 21.1 21.dinamico-energetica a personalitatii 17.2 Modele de personalitate 16.. 21. Aptitudinile 18.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20. Individ..7.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.1 Personalitatea ca slslem 15. Personalitate 16.4 21.2 21.ului in structura personalitatii 20.1Latura.3 Rolul caracter.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19.• . ) ~ .3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.. Personalitatea .2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16. Te~p~raDlentul 1. 15.1 Individ.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18. Caracterul 19.2 Tipologii temperamentale 18. Personalitate* 16. Persoana. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.

personalitatea. personalitatea in durata trecutului. de asemenea'. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. flexibil al personalitatii. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman. Astfel. deci individ este orice organism. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. . Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani.- 15.1 •. PERSONALITATEA 15. Bucure~ti. dar notiunea de persoanii. inclusiv omul. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. In calitate de obiect de studiu psihologic. ci de intreaga fiinta a celui in cauza.). dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. avand ca atare un caracter sintetic.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. modul siiu obi~nuitde a fi. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. 40). 1976. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta..rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. anume ca subiect al actiunii. Paris. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane.p. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. caracterul adaptativ. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta.el incluzand ~itendintele involuntare. 1%5. Unul este momentul. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. termenul de "persoana". personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. celalalt vectorul fortei". respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii.p. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. Psihologia generalii. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. la ereditatea fiecarei fiinte umane. 466). Allport. dimensiunea socio-culturala. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. Sillamy. tara insa sa se identifice cu acesta.216).p.I 1. Este evident.L. ingust". o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. Dictionnaire de psychologie. de a se raporta la ceilalti etc. caracterul sistemic. individualitate ~i persoanii. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. Desigur. in cali tate de element stabil al conduitei. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. " . W. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. ocupatie etc. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. de a reaction a. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. S. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). caracterul definitoriu. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi. Larousse. pe masura constituirii sale. in contextul psihologiei. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. Structura # dezvoltarea personalitiipi. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. sistemic al personalitatii. fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. caracterul stabil. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora. Editura Didacticii ~iPedagogicii. de asemenea.Ro~ca(red. este un produs al procesului de socializare. relevat de manifestarea constanta in conduita. respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. 1981. Eul traie~te in clipita actualitiitii.

Prin urmare. sediu al instinctelor sexuale. pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". corelati. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. miiini ~i picioare scurte etc.15. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). acestuia. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. dupa cel de-al doilea riizboi mondial.1905) 4. Con~tientul. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. in urma eereetarilor intreprinse. cel putin la baza. intr-o astfel de perspectiva observationala.) ~i atletic (bine proportionat fizic. cel care nu ne este accesibil direct. 3.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. Eu.. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante. Acesta. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. respectiv incon~tient.).• Picnic Astenic Atletie '--"'" . a~a inciit. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar. Cel mai cunoscut model factorial. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. Intelligence: Its structure. -growth.. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. un laborator dedicat cercetarii acesteia). permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. avfmd 0 bogata experienta clinica. precon~tient ~i con~tient. Abilities: Their structure. astenic (corpul alungit ~i slab. greutate inferioarii celei normale. data fiind eomplexitatea aeesteia. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. emotiv etc. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). sincer. Cattell. COl. dar. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. fiind datorat parintelui psihanalizei. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. and action (1987) etc. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. anume Sigmund Freud. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat. aptitudinile ~i in special inteligenta. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. al agresivitatii. de asemenea. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. growth. reactiilor etc. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. CATTELL (n. fiecare avand un rol specific. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. existii 0 anumitii constanta a actelor. potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. Allport. exces ponderal. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. Supraeu). 2. specifici. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. Din punct de vedere strict psihologic. notiiri etc.). theoretical. al dorintelor ~i actelor refulate ete. and factual study (1950). Guilford). 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. Psiholog american contemporan. actiunilor. In acest context. Kretschmer. and action (1971). suprafata psihicului nostru. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. sistem osteo-muscular firav etc. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. fata plinii.

au dintreconflictele Sine ~icon~tiintamonilii).3.increziitor in sine. L . numi!i factori de origine sau intemi.respectuos. lucid. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . incapatiinat Imaginativ. entuziast.. 0 terapeuticii. boem. Conservator.. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. . supuse principiului pliicerii). anume 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: nevroza.vanitos. impulsiv..timorat.agresiv.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" .' A I B ! C E F i G (_ I I I.dependent afectiv Neincrezator. . sociabil.fidel grupului Necontrolat. 'M N . conciliant.taciturn. resursepersonate Controlat. ". stabil.respect pentrutraditie Dependent de grup. banuitor Putemic~irealist.supus/docil Moderat. mai mult sau mai pulin. Fondatorul evenimente ei.sunt: Orice conduitiitinde sii sii se tina seama (principiul realitii~i).conchizand asupra existentei incon~tientului. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. -. inciipatiinat Impulsiv. satisIacut de sine Increzator. perseverent. o I .sensibil. I 1.. ~ipentruprin orientarea profesionala.spiritcritic.cald.spontan Tandru. H I L Rezervat. neglijent Destins.calm. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate. cunoscator al societatii decu]pabilitate Anxios.con~tiincios. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~.independent.. demn Tensionat.suspicios. sistem.depresiv. oportun (slabiciune a supraeului) Timid. a stabilit 0 legaturii Sigmundaparent Freud. . '. Raymond B.libertin.surmenat propria personalitate. visator Fin. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime.~. 2. suspicios. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. conditii.IIII. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . flftNll. trasaturi de pe:sonalitate. Consemnarea rezultatelorcat ob!inute aplicarea testului (numit 16PF) un profil de personaJitate util atat din punct de vedere psihologic.WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . deta~at.uitate.Marile principii ale teoriei sale. . instinctiv.calculat. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza. frustrat.•. serios(supraeuputemic) Aventuros. Ace~ti factori. critic. DaciiEul aceea de asrezolva intre impulsii ~i realitatea I I . Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza men!ioneaza gradul de dezvoltare foarte a fiecarei insu~iri. voios. putincomunicativ Indiferent..naiv. jovial Con~tiincios.apar sUbiectu. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate.rece (schizotimic) Putininteligent.optimist Calm. 3. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. de care trcbuie de altfel continuuremaniatii. sentiment Inovator. natural senin. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie.lui la tulburiiri mediul' IJ 1 ~ psihosomatice. experientele .prudent. amprenta asupra intregii sale conduite.cooperant.perspicace. prudent.I.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. radicalism Suficient sie~i. autoritar.calm(E~putemic) Caracterputemic. cooperant Practic. traumatice. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman. devcnit mai mult decat regresiune. Psihismul primare. giindire concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. intreprinziitor. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. 4. nu reu~e~te sau sau siiii0asigure adaptare satisfacerea satisIaciitoarea trebuintelor.- . biinuitor. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine. non~alant Deschis.lini~tit. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. ~PLlCATII .sentimental. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a.'. ceremonial Direct. capabili sa explice comportamentul indivizilor. liberal." .' marcante avfmd tendinta de a se reproduce.

care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. a structurii sale morfo-functionale. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. din aceasta perspectiva. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. responsabilintr-un sens sau altul. Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. ci. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza. 0 asemenea aparenta. la un nivel general. Ea nu este insa prezenta la copilul mic. ci are un caracter unic. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. In masura in care oricare organism este un individ. in lurnea animala. presupunand dezvoltarea con.ncte de mine pentru mine. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii.1Individ. implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). Spre exemplu.II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. ca sisteme deschise. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. de asemenea.65 . revine. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. conservarea structurii generale a corpului. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. pe de 0 parte. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). . pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale. anume con~tiinta reflexiva. INDIVID. Revenind asupra acelor semnificatii. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. este asigurat de acest nivel. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana..noastra intr-o realitate distincta de noi. nu nurnai fiintei umane. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. Petsoani. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp). individul se mentine ca individ. Aceasta inseamna. chiar avand un psihic dezvoltat. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. existenta fiind 0 continua reechilibrare. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. Organismele. dupa aceea. Evident. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. "al meu". unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte. iar. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. oricare ar fi aceea. respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. evolutia temporala. 1&. Cu alte cuvinte. comparativ cu nivelurile inferioare. In cazul omului. eel putin la nivelul simtu1ui comun. a ~ti ca aces tea sunt d. pe de 0 parte. PERSOANA. existenta oriciirui individ este distincta. "al tau".$tiinfei de sine. Spre deosebire de lumea anorganica. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. prezenta. la nivelul individului particular. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. viata presupune 0 transformare permanenta. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. dar nu ~i suficiente. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii.st. de asemenea. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. Se asigura astfel. da~. Este yorba de prezenta. un reprezentant al unei spec ii. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). o'functionare sub modalitatea unui organism.. omul se na~te ca organism (entitate biologica). care este semnificatia acestor termeni.tei umane. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. de~i exterioritatea poate determina. unitar al unei entitiifi. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. De asemenea. De altfel. abia aceasta specific umana. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. Mai mult. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). natura umana este gandita ca personalitate. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei.) B. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. un exemplar al unui anumit tip. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor . iar pe de alta parte. datoritii individualitatii sale.2Con. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. de asemenea. ~i exterioritatea sa. eel care Ie consider. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). Toate acestea nu sunt insa decat necesare. eu alte cuvinte. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. a fost amintit in primul rand cel de divid. PERSONALITATE* &. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. Evident. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie".tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior.

in ~ sau in stareimobiIa. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. in realizarea activitiitii verbal semantice. de regula. S-a constatat. conceptii-convingeri. Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. 2. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. aptitudini ~i caracter).ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. 3. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. Cercetiirile au ••••. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. incluzlind· drepturile ~ indatoririle persoanei(statusdeelev.. Argumentati raspunsurile voastre. concept introdus de G. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. este mana dreaptii. originalii. diferen!ele. nu poate fi miisuratii direct.directoretc. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate.estea presupun planul notional. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. cat ~i0 curbii descendentii. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor.--- Triisiitura de personalitate. Din punct de vedere functional. Cre~terea. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. psihice.Kelly. la organele de simt perechi. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. ci un mod de autoconstruire. 1&.). In conditii de normalitate. 5. ci ele se formeazii prin interactiune cu. considera ca interpretiim. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. deci. Astfel. individualitate. ureche etc. prelucrare astfel secventiaUi integrare categorialii a informatiei. emisfera~i in analizii. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. manifestate la nivelul personalitiitii.persoane dinjur.economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. societatea. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. prin urmare 0 restructurare. . Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. ea fiind unica ~ioriginala". construire in functie de experientele de viatii. Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. efectuarea de operatii. determinii manifestarea noastrii unicii. unitara.3 Diferen. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii de la 0 persoaniia1cfu'eistatut il cun~em (elev.inconjuratoare. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. G. atitudinimentalitiiti. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii.A. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. narii.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. integrate acestea sub titlul de personalitate. 4. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. de evaluare a personalitiitii. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete).profesor. procese ~i insu~iri psihice. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. ~i. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. Intrucat. nivelul cultural . activitatea celor douii emisfere este complementara. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. autorul teoriei constructe/or. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora.Construct \!. . cii unul dintre componente (ochi. in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. avand de ~tire de aceasHi diferenta. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. In dezvoltarea personalitiitii. sociale ~i culturale. con~tiin!a. ~. to ate a~. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. 16 11I. dar ~ial altor discipline.de copiletc. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. stabilirea de noi legaturi.e in manifestarea personaliti. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. Kelly. apoi. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. personalitatea nu mai este un sistem.A. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. in sine.). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. interactiva. importante fiind nu atat insu~irile. Fiirii indoiala. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. Constituirea schemei corporale. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu.

prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. nerabdatori.ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. impulsiv ~i uneori chiar violent. patru tipuri temperamentale: coleric. bine dispus.Temperamentul se refera. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. aspecte care se concretizeazii. au rezistat de-a lungul timpului.67 7. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. un termen care provine din limba latina (verbul temperare. Progresiv.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. inclinatie spre exagerare etc. TEMPERAMENTUL 7. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica ( caracterul). au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. cu sensulde a amesteca). calme. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. caractere bune i?icaractere rele etc. are dificultiiti de adaptare. ia u~or decizii. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. "Firea omului". Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. sangvinie. in acest context. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos. 7. Sangvinicul vesel. vorbire inegala. clasificarile uzuale delimitand in continuare. eel mai adesea.el nu determina aptitudinile sau caracterul. caracterizat de riibdare ~i toleranta. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. diferite de la 0 persoana la alta.persoane care se dovedesc retrase. dezirabil-indezirabil. la aspectele Connale ale conduitei umane. face risipii de energie. inclinat spre rutiniietc. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. a~acum yom vedea. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau. meticulos. chiar lent. agresiv.mai evident. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. inclinat spre reverie ~i interiorizare. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. I IF1egmaIiC~ calm. . prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. dar obtine un randament progresiv.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. intr-un fel sau altul. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. Exista oameni agitati. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. flegmatic ~i melaneolie. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. echilibru emotional. bila neagra ~i bila galbena). Cu toate acestea.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. imperturbabil. eu earaeter innaseut. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. limfa. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere.n. a personalitapi. lini~tite. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. --.ale ceIordinjurul nostru. se adapteaza rapid. Melancolicul emotiv ~i sensibil. dar simultan a asemiinarilorexistente. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. ca~citate de lucru redusa. VIOl. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii.care fac totul in graba sau dimpotriva. putemic afectat de insuccese. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. dar cu senti mente durabile. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. temperamentul suportii. capabil de activitiiti de migaliietc.. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. inconstant in relatiile cu ceilal!i. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine.

Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. Practic nu mai este yorba de acelea~inote. Eysenck a reluat teoria lui C. a alchimiei. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. printre cele mai importante dovedindu-se: 1.introvertul stabillflegmaticul.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton.Descompunerea formelorin . Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. . neechilibrat. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. lini~tite. Jung. cu multi prieteni.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii.0 melodie. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Pe baza acestor diferente. optimism. . dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. vesel. ~PLlCATlI :1: 1."overtul instabillmelancolicul. 4. 2. Freud. stapane pe sine). In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-emotivi non-activism Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari activism emotivitate primaritate tate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. . Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. religii. D.extravertul stabillsangvinicul. teoriile temperamentale s-au diversificat. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". . care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". fiind stimulate de eventualele obstacole. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. D.intl.r Desigur. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. creatie culturala in general. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. Cea mai importanta idee pe care C. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. lent/flegmaticul. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt. spreexemplu. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. Psihologie ~i religie (1940).activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele. 5. Heymans ~iE. mobil/sangvinicul. 3. 2. Flegmaticii 3. echilibrat. . ata~t traditiilor. tipul slab/melancolicul. fidel prieteillior sai. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. Heymans ~i E. iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. P. baza a imaginatiei. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente. a fost timp de cinci ani discipolullui S. tipul puternic. tipul puternic. retrase. a unor opere culturale fundamentale etc. Psihologie ~ialchimie (1944) etc. Teoria lui t. de-a lungul timpului. G. a diverselor mitologii. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). dar se supiira u~or. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Teoria lui C. 4. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. excitabillcolericul. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa. Teoria lui H. cu studii de medicina. Teoria lbi G. superficialitate. In baza unui bogat material clinic. Wiersma. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. in timp ce altele non-emotive. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. G. . Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. G. echilibrat.

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_ ... --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji vocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~io· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a. idelltitatii vocationale nU'e'ste iIideperrdentli de Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i apreciaza'pn?piia . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentie distributiva, tact pedagogic. de aptitudilli speciale: Realizarea Permite Asocierea Capacitatea realizarea ~iperceperea dintre de a senzoriala discrimina configuratiile sunetului combinafiilor inaltimea, auzit de prin sunete muzicale, intensitatea voce muzicale m sau elodiilor cu ~idurata ~icontinutul ajutorul ~istructurilor sunetelor instrumentelor. de ritmice. idei. muzicale. Intiparirea ~ireproducerea fideHia sunetelor. componenta Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de Descriere a produce detecta problemele In situatii curente sau a sau recunoaste problema ca irttreg si elementele sale· '."... aptitudinilor utiliza in chip cea fntocmita reu~it depe E. A. oral Fleishman: sau scris pentru ain comuni<;;acelorlalti ideilinformatii; propune intelege un mesajul raspunsuri/solutii numiir verbal delimbajul idei scris neuzuale 0 sau temii oral; intr-o datii; ainedite· inregistra conteaza tema in situatie mod primul corect data; rand descrierea a numarul improviza unui ideilor; solutii eveniment; in sitliatii retine este informa!ia nouii, dintr-o activitate, rarii efort;

Jrobleme la

in care Aptitudinea procedurile standard nu sunt operante;

70
viteza a executa utiliza cu adecvat care miscari este flexionare dat un rasnuns orovenind continue la un sau stimul' de la reoetate surse diferite' cu 0 anum ita raoiditate: aanticipa utiliza indemanatic mainile. Descriere a indeplini 0 in conditiile orezentei unor factori distractivi sau monotoniei; volumul capacitatea fortei de investire exercitate a asupra energiei unui in acte obiect musculare greu; efort exolozive; static; utiliza mainile §i trunchiul pentru a mi§ca pe un anumit interval temporal §i spatial greutatea rapiditatea cu care insu§iri ale unor obiecte sau persoane sunt comparate cu insu§iri ale altor a degetele in mod indemanatic si coordonat. aplica aproxima a§eza informatia reguli/propozitii 0sarcinii/activitate regula in sau cea un generale mai concept buna la care cazuri succesiune; subsumeaza particulare; corelarea 0 situatie; a proceda adecvata de la aun regulilor principii stabilite sau procedurilor la reguli a timpul a dobandi gasi un necesar inrati§area rapid element pentru 0informatia idee ascuns lucrurilor clara organizarea intr-o asupra potrivit multime spatiului sau combinarea unei de in modificari obiecte, care intr-o te af1i; sau desprinde configuratie transformari; 0 trasatura cu sens a particulara unul numar dintr-un mare de mentine eforul fizic oe 0 durata mare de timp; alege rapid raspunsul corect intr-o situatie precis aa cand doua sau mai multe raspunsuri sunt abilitatea de a gasi moduri de grupare sau categorii alternative pentru set de obiecte, persoane, comului' manunchi de insusiri. rara ca viteza sa fie importanta' nosibile' persoane lara sau idei; elemente, 0 idee prealabila despre aceasta; cunoscute la 0lucruri; situatie data; logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului ctie manuala ptiva spa!iala m cuprinderii clasificare iva c!ie la alegere de cuprindere nforma(iei inductiv ica

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

.i specii. ci trece prin anumite stadii care implica. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.ca).tient de punctele tale tari . fiind sensibili la motive Ie..urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii.oa~terii. 3.i celelalte procese psihice.i la starile lor.. profesor de teoria cUJ. intensitatea. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. dupa un model linear.i creative de rezolvare a problemelor. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.. citesc cu placere. a fi con. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora.Ro. este aceea~i. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap. In elaborarea teoriei sale.te ~i clasifica indivizi .te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.i/sau in!elege realitati complexe.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Analizati. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform.i Invatat In cazullor._ 72 . indiferent de disciplina. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni. educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard...i a percepe cu acuratete lumea vizuala. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . creeaza . fiindexpresia interactiunii acestor conditii. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline. ~PLlCATII ' 1.. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta..ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima .. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii... a avea empatie. Stadiu = perioada de dezvoltare.. obiecte ~i idei.i controlul eficient al gandurilor . recunosc. evalua propozitii . fiind apreciati mai curand ca talentati.. Sunt persoane care invata repede limba materna .i inductiva ~i capacitati critice . Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. au avut dificultati la ~coala. 18 I.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor .i limbile straine..i slabe. fiecare dintre_ele. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta.. oazate pe aptitudini reale.. monitorizarea . In realitate. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.i analizati raportul dintre Innascut. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. persoanii care poseda aptitudinile necesare.Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (..) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. 2.. 4... Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire . a recunoa.. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii.i complexe. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa. performanta. Din punct de vedere fiziologic. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala...i al coordonarii mi. intentiile . Definiti aptitudinile. a planifica eficient atingerea obiectivelor personale..i ale mainilor in manipularea obiectelor.. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie. foJosesc metafore etc. inaltimea "~itimbrul sunetului.. integrandu-le propriei lor substante.i rime.ln acest context.. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii.tati larealitate. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. In general. 5. Detaliind definitia sa. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .•.. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii". Analizati clasificarea aptitudinilor. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. dupa aceea. precum matematica ~i limba ~i literatura romana.i a efectelor. melodii . cuantifica. depinzand de capacitatile individuale. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. de motivatiile subiectului Sidemediul social. Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u.i emotiilor. exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. Ea implica simtul timpului . de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu.JI!!j)rogres sioTeorgl!!:!i~an~_a ansamblului.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . numere).cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive . 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse.. Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. intelegerea relatiilor dintre actiuni. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner. Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.i intelegere de sine. ...carilor corpului .. Abilitatea de a calcula.. ritmuri. artistica lao Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!.. Sunt sensibili la tonalitatea.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'"
4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. tendinta spre imitarea de modele. spre exemp1u In artii. intensitatea stabilitate de rutiniere: in scazuta motivatie extrinseca absenta angajare sau mai proprii. evaluare tendinta formism de intelectual ~i a problematiza. opacitate la nou. interese atitudini riscurilor. in conditii favorabile. deli'isarea. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate verticala . pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. w. autoevaluare. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. fata de autoritate. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate acreativi (pozitivi) Vectori Vectori intereselor a puternice. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. propriilor idei 0. Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. presupunand 0 restructurare a . treb~int~l~ !?i de. a de formula traditie incapatanarea. nu se poate vorbi de activitate creativa. etc.2 Niveluri . astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. de "facilitanta".20. gandirii. creativitatea se manifesta in forme diferite. creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. fata deafirmalia asumarea in po. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). in alte domenii. noi.cre~t~re independenta trivit cilreia geniul. increderea in propria motlvapa mtrmseca • nive!ul ridicat al aspiratiei stabilitate ~imaturitate emotionala I se atribuie i creative: initiativa. dinspre sistemul psihic uman.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. dependenta rezistenta exagerat teama la de schimbare. in intoleranta la ambiguitate !?icontradictii.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. respect pentru nou ~ivaloare etc. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. . De asemenea. laterala dezvoltate >euristice 20 10 IZ . 1imita inferioariiarfi de 95-100. Potrivit lui C. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. 20. pupn creativi (negativi) ~1 trebuinte homeostazice niveluri scazute de aspiratie lipsa respect fortele intelectual.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. neincrederea conformism probleme. dorinta I de schimbare. . creativitatea: a. memorie flexibila procedeele procedeele imaginatiei Ilibertate forta intelectuala in exprimare pentru ~ispontaneitate argumentarea aptitudini gandire divergenta. nonconde nou. CREATIVITATEA 20.g 30 Operatii generatoare de nou in cristalizata. convergenta. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. . Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman. persoana disponibilitate receptivitate in altii. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta.i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. curiozitate. genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. de asemenea. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. speciale putemic fluida. elementele obtinute fiind. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. imaginatiei idei fidelitatea excesiva a memoriei aptitudini speciale dezvoltate procedee Operatii algoritmice rutiniere capacitati slabe de slab sustinere a propriilor gandire absenta procedeelor "limbade lemu" 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. implicit creativita tea. !?i profesional. pe niveluri ierarhice distincte.

utilizate in rezolvarea problemelor. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. documentare ~i experimentare. I I . 6. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. aptitudine. Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. norme ~i valori de cercetare sau de realizare). -eitate = care se face sau se produce de la sine.' promptitudine. u~urare a indeplinirii unei actiuni. structural corelate: componential. _. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. Astfel. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale.ceea ce prive~te propria activitate. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. cel componential. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe. este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. meta componential ~iepistemic. fiind 0 faza obligatorie a actului creator.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. In cele din urma. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. in diferite faze de prelucrare.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5.' procesetc. nte. creativitate. existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate.unui domeniu. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. modificate etc. ~PLlCATII . _creativitarii.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta. procesual al creativitiitii. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. germinatia). a producerii unui fenomen etc. logice etc. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. faza incubatiei (gestatia. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. care se face de buniivoie. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. care actioneaza cu promptitudine.). deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient.completate. La fmal. 3.. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. cre~terii prOductivitiitiil1 Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. 4. in cele trei coloane. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. Realizati acest lucm ~iin . anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. Aeest model nu este singurul. natural ere promptii in atitudini. Spontan. care consta in informare.t!LU!. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. I. in' comportamente etc. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . ration~liziirii SOluriilorexiste. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. prin extensie. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii.. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. un altulfiind cel initiat de R. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. . eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. faza verificarii. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). faza "iluminarii". J. de asemenea. rara 0 cauza aparentii. Potrivit aeestui model. Creativitatea reprezinta. nesilit del nimeni. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. Sternberg. Mergand mai departe. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda .6-35". desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii.' La primul nivel. 20 . foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. fiecare avand in fata 0 coala de hartie. Mai mult. potrivit lui G. Facilitare = inlesnire. Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). pe care 0 imparte in trei coloane. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. con~tienta ~ide lunga durata.

. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii. in proces. in mod con~tient. care au loc pe parcursul vietii unui om. de la 0 generatie la alta. 3. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. rpesaje de specificitate.1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). Nu cuno~teau limbajul uman. . . La nivel individual. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat. Edueapa. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte.. . . presupune mai multi faetori..!ll devenirii sale. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv.mediu. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. care mijloce~te ~i sustine. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza.v. numite Amala ~i Kamala. propuse sau ingaduite copilului. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: . Aveau aproximativ patru ~i opt ani. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea).19/20 ani-30 ani: tineretea.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. tara sa se adapteze la viata oamenilor. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* . dar ~i0 frana sau chiarun blocaj. . dezvoltarea. se deplaseaza in patru labe. numite cel mai adesea "stadii". Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. 2. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. .0-1 an: perioada infantila. Dezvoltarea umana. care se define~te ca activitate specializata. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. specific umana. 21. favorabila dezvoltarii..· Au murit repede.78 . in egala masura. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor.. .peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti.activitatile impuse. 21.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica). Intentionalitatea. Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 .stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. in varsta de 10-12 ani. bio-psiho-sociale. capturate in India. a~a cum s-a 'precizat. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi."!ce spec~fice. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. in 1920. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare.llanfa desflisurata. Ereditatea. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii.cerintele adultului vizand competentele incurajate.tateu dom. rezultatul final al dezvoltarii. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. actiunea mediului poate fi. varsta data. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. Mediul. direct sau in1irect. . .. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate.30-55/60 ani: varsta adulta.. In planul dezvoltarii psihice. . Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. In celiilalt caz este yorba de douii fetite. . s. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. intraindividuale.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite.raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. orice eforturi de educare a sa e~uand.. fae sa fim eeea ee suntem.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). sub forma codului genetic. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. .14/15-18/19 ani: adoleseenta. In functie de aceste criterii. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii.

recompensele morale ~imateriale. adesea. reu~ind. se dezvoltii vointa. oferind suport afectiv ~i confirmare. evaluarea spatialitiitii. sii-~i domine reactiile impulsive. mai ales la inceputul pubertiitii. adesea la tulburiiri cardiovasculare. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. obiectele avand in general suflet.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. se realizeazii abdominale. 21.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. lagrupul ~colarsau lacel religios. perioade de apatie. fapt ce conduce. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. forta. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. pentru pre~colar. ostilitatea intre biiieti ~i fete.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. dar mai ales cantitativii. obosealii persistentii. abilitiitile in manipularea obiectelor. capului determinii. uneori. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. prima . Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. Este prezent spiritul de imitape. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. dorintele. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei.3 Preadolescen. Odatii cu intrarea in ~coalii. perfectionarea limbajului. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. constituie. de la cea putin stabilii la cea stabilii. de asemenea. In acest stadiu apar. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. glandelor sexuale. ameteli. semn al tendintei de independentii fatii de adult. " Procesele cognitive se perfectioneazii. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. de cele mai multe ori. EI se deta~eazii fatii de familie. in comparatie cu restul • organismului. 0 altii triisiiturii este animismul. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. spre deosebire de preadolescent. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici.a (. echilibrul. se manifestii.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. dar . spre exemplu. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). dinamismul. datoritii stocului redus de informatii. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii.oltare fizicii. Copiii mici se caracterizeazii. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. Grupul ajutii la maturizare. de la preconventionalla conventional. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. datoritii procesului intern de dezv.21. prin acesta fiind stimulate coordonarea. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. prezentii mai ales la biiieti. de actiune. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. printr-o mare curiozitate. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. care scade treptat. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta. Principala formii de activitate estejocul. cel mai devreme. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. receptivitate. senzatii de sufocare. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. oboseala instalandu-se mai repede. aici. Devine mai echilibrat afectiv. fiind'imitate in special actele celor mari. larii discerniimant. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel.

dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. dar ele sunt nesigure. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. Erikson. De asemenea. oscilant. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. a iubirii sau a solidaritiitii umane.7 Bitrinetea (55/&0 ani.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale.. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. gandirea este abstractii ~i logicii.5 Tinere. Caracterul ramane instabil. precum imaginatia. logice. Pe plan profesional. etapa perfectioniirii psihice. de asemenea. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti. nelncredere In sine. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. un echilibru al vietii afective. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. ciiutarea. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. a motivatiilor. relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. constructiv-realistii ~ide creatie. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata. "Cine sunt eu?". dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. Astfel. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. Se remarca 0 armonizare a intereselor. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). Este. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. memoria este preponderent logicii. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale. dupii E. spiritul de dreptate. a stabilirii echilibrului functional optim. Reu~itele 11 entuziasmeazii. Se nuanteazii relatiile interpersonale. campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii. specifice varstei. psihic: ca maturitate intelectuala. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. 21. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. caracterizandu-se. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. prin structurarea mecansimelor cognitive. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare.80 dragoste ~iprima experientii sexualii. definirea identitiitii. emotionalii. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. ~i ca maturitate afectivii. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. de initiativa . sunt observabile marile realizari. 21 21. fiind conditionate social.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate.). Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. H. printr-un proces de specializare. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. 21. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate".. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. In planul relatiilor i n t e r p e r. A.

81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit. Intimitate vs. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". apoi al membrelor superioare ~i. Competenta n esiguranta tiuni de a avea societate. Atkinson) ~ . Intelepciunea Senlimentul a-~i Initiativa tendinta ~l ~I eonsum cuplu una singura. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. ~a -Rezolvarea insu~irea Unitatea co1Familia. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. durabile. Altii pur ~isimplu moral. relatia de de a-~i Simtul Crizafata imagini ale eului intrIncredere ~ioptimism a factiei de propria I viata ~i aeceptare copilarie II Iinitiative declinului. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica. Integrarea diferitelor vietii joaca ~lcoala~i sarguinta initiative gene~ipricepere de Competenta direetiona activitatea. unitara. intimitatea lua Speranta . ci progresiv. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora.W. Spre 21 exemplu. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. apusul relatii Prietenii. domeniul intelectual. facultatea I determinanti crizei Mutualitatea afecFinalitatea tiva Identitate vs. la s~it. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice.. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. .. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati. Pensionarea. . trolului vs. izolati. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. L. vietii ~ia mortii. mortii. neincredere axioloe:ic acceptare integritate devotiunea Acceptare ratoare de creatie disperare profesia Responsabilitatea.a om. determina varstnicii substitutul matem Daruirea tanara generatie sau satissocial de a stabili drumul Incredere vs. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului.. sentiment de infeconfuzie ! Modelele sgrupul a u in sentimentul incredere de Factorii Corolarul sociali rioritate izolare aca Mediul sentimenful de autoconautonomiei in de familial Abilitatea Autonomie familie. Parintii Vointa Mama identitatea personala exercitiilor fizice Creatie pentru vs. Pricepere vinovatie vs. Allport ~iR. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. tri~ti. al celor inferioare.

82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L.. -. ..• : ..•. traditie. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80.. Mesape. orbi. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat. Culturii = dezvoltare Imita{ie =. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 12 14 I10 I II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -.. 2...... contribuie la buna insertie sociala a omului. Conflict = Iupta de tendinte..) bazandu-se pe imitatie. deprinderi etc. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. se face in institutii specializate. afective sau cognitive. L 'education des debiles mentaux. 4. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala.. 3. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. 6.. specific umana sub influenta mediului social... cultura.. sociale. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. infirmi motor etc.. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. dar. oricat de primitiva..(Faze de oscilatie) . Dupa desra~urarea sa.. 5... altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii.-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . . 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i i -. ~PLICATII 1. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. ciireia i te dedici din simplii pliicere. Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa.. 1973). Educatia copiilor deficienti intelectual. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. poseda cultura sa.. majoritatea comportamentelor sociale (educatie. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.greutate Volum r j ~ ~. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse.-. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul.. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. Orice societate' umana. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta.... Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60.. pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. obicejuri etc. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!.. Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire.. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere.. .incapabili de un paTcurs ~colar normal.. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii. surdomuti. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii... 8 Primii ani ai vietii noastre.••••. De asemenea. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. de interese.•. motrice sau senzorialii.. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice.. i . Not. Toulouse... care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular..

. ea fiind cauza interna a comportamentului. ci ~i 0 anumita intensitate a sa. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . Generalizand. Reciproc. La fel de bine. subaprecierea dificultatii sarcinii.. fie ca sunt innascute. fie ca sun~ cerintele care dobiindite. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. In principiu. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor .este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. -relatia motivatieperformanta. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. In acest sens. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. anume optimum-ul motivational. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. frica de consecinte.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari.). ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu. b. . . Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei.. obi~nuinta de a se supune la norme. Astfel. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta.pe de 0 parte. . Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. ambitia etc.respectarea structurii standard a unui eseu. 0 parghie a autoreglarii individului. Motivatia este un filtru al influentelor externe. persoanele apaytinand tipului puternic. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. exemplificiind pe motivatia ~colara. pune in mi~care organismul. Totu~i. . Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. Astfel.definirea motivatiei. supraaprecierea dificultatii sarcinii. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. motivatia constituie elementul care un structurat. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana. aspiratia spre competenta etc. 2. cre~te ~inivelul performantei. dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. gradul de reu~ita. Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. ajungandu-se la e~ec. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te. Spre exemplu. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. la nivelul elevului.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. con~tientizate sau necon~tientizate. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. deoarece dacii lipse~te restrictive. . Contribuind d.. existand doua situatii: a. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci.).ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile. ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze .

b. invatate.posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. b.profil psiho-moral. 0 epoca istorica . c.corelatia caracter . creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie. punand in evidenta importanta sa. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. convingerilor. a calitatii argumentarilor.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia. . solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. structurat pe trei paTti: a. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului.mediul social: totalitatea ideilor. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului.este yorba de umane. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina.lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. a stilului. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. Pregiitirea abordiirii. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. in primul rand. .in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. Astfel. a coerentei. dar ~ide tema pusa in discutie). Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. care contureaza ~i precizeaza problema. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. Redactarea eseului. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea). inseamna ca modurile de reactie sunt. 2.. a modalitatii de corel are. comportamentelor etc. . Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. comune unui ansamblu uman. se poate aprecia. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. . este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. o· tematica mai generala. de asemenea. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. atitudinilor. caracterul integral dobandit. 4. 2.semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. PregMirea abordarii: a. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila. diferentele privind intensitatea acestei relevante. Dezvoltarea. Introducerea. 3. . cuno~tintele care vor fi abordate: . tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. ca eseul este 0 lucrare de factura libera. cel putin pana la un anumit nivel. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. . de structura dinamica etc. Dati un titlu eseului vostru.atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. a exemplelor oferite etc. avand cea mai importanta functie de autoreglaj. Conceperea planului eseului.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). 1. un eseu liber. un curent de gandire. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare".atitudinile in calitate de componente ale caracterului. b. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. . . Clarificarea temei: a. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea..

Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.4 S. Wi ».1 Atitudinile sociale 25." Wii.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25. I '" .Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~." ~i:~.1 Imaginea de sine 22. .2 23. atitudini.1' Statusul ~i rolul.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona.2 . omportamente p~l"'antlsocla 24.3 Relatia valori. comp6rtanfente 24 1 C '\ \. Comportamente pro ~i hntisociale 25.3 23. Relatiile interpersonale 23: I 23." _FA I"'.. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.indicatori ailcomportamentului social 23.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24..'.: ..85 Conduita psihosociala 22.

86 _ 22. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. credinte. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. in sensul cii unele sunt retinute. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. Ie inregistriim.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. In sens restrans. cu corpul.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. . ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. Peirce al pragmatismului. cu "eul" nostru. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. Potrivit psihologului american William James. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. motivatii. despre efectul actelor noastre. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. colectivitiiti) cu individualul. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. despre divinitate. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. fondator impreunii cu C. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta. Ie organizam etc. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. identitatea evocii continuitatea existentei. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. Dar. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te. Filosof american. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii .llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile.eul material: este constituit din corpul persoanei. util sau eficace". William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. publicii in 1907 Pragmatismul. S. despre valori. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. In sens larg. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . in miisura in care este legata de practicile sociale. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. Dad pana in luna a treia sau a patra. credintele.iile celorlalti despre el. despre originea universului etc. in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. la experientele noastre interioare. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). 1890). de a construi imaginea de sine. . copilul ignora oglinda care i se pune in fata. trebuie sa ne cunoa~tem. in timp ce altele respinse. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. ca 0 autobiografie. . la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. institutii. componenta comportamentalii . dar ~i din imbriiciimintea. putem intra in contact cu personalitatea. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. faptul cii individul ramane acela~i in timp. cii persevereaza intro formula de sine. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. Este aspectul central al eului. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. despre abilitati ~i priceperi. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. componenta evaluativ-motivationalii . ca proces: informatiile sunt primite selectiv. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. evenimente de viatii. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii. prin compararea cu altii.

:-..•.••••._ ..acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza.2 Statusul . Spre exemplu. incercari de a-~i intari stima de sine. teoretic. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. adult. Se delimiteaza un status actual. .valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile. .•"""•. opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului.. .indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. de un set de roluri. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul). efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare.. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar. ~i un status latent.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.•• " ••.••••••••••••••••••_ •••. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma..autonomia ~i iifirmarea: pentru a se forma.. dorinta de schimbare. juridice. ~.•. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. bunic etc.••• m"" .•••••••. se distinge de altii.••. •••. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea.. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii.••. indiferenta.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati."-=. iar altele dobandite (rolul profesional. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea. este inevitabila. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala.••. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri. ocupand o anumita pozitie. membru al unui partid politic etc.. nationale.•••••.r. pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala). "". ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. Teoria identitiitii sociale.•.... de a incalca legile.. . fiecare actualizandu-se intro situatie specificii.) . diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective.~i evenimente pe care Ie traverseaza. fie raporturi de discordantii. femeie. functional.diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice.••.• .. ... •••••.). . sot.• . avantajeze inraport cu elevii buni. persoana. se diferentiaza.•. care este pus in evidenta la un moment dat.. La randul sau.. Individul dispune. asimilarea pasiva. parinte..:•••. membru al unei organizatii).•. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. . individul se opune adesea presiunii exterioare.. culturale). In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare.•••••••. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul.) 22. .••• :>.. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) .i rolul . apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. de asemenea. obligatii. functii. inginer.~.•. de a consuma alcool etc.• ..• __ . care sa-i. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat.•• *. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social. etnice. . adolescent.). vor incerca sa. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv. apartenenta politica).. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.••.••. : "" •.-'_ •••• m .. Potrivit acestei teorii. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. trebuie apelat la noi concepte. Pentru a intelege fenomenul identificarii...•...•.•. Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie...Aparitia unui astfel de grup.• ••••••••••. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului. Elevii cu performante slabe.originalitatea: care afirma singularitatea. tendinta individului de a-~i afirma unitatea. prieten. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.•••. sa dea sens istoriei sale personale. aleoolismul etc. integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. . identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a.Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. din care decurg sarcini. iar alte dobandite (de exemplu profesiunea..••••••••..•. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ.

••••••••••••••••••••••••••. nu fumez etc... atitudinile ~icomportamentele sale. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. conflicte in familie etc.decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate....S"" = persoana care este ata~ata de traditie... oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati... Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei. .•••.. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza...••.. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine. ezitant etc.. . Incercap sa descoperiti. Contemplafie = atitudinea.... realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim. management deficitar. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni..se intampla la momentul potrivit. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane. imi place natura. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. 7.. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii. economie..•••••. Strenghts (atuuri. respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale. contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane....•••.... etc.. Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. e~eculla examenele finale (sau de concurs).•.••.•... eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT.••.... 22 l. .... Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior.. 4. . celelalte doua sunt probabile. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.. in viata cotidiana...•...implicit...••••.. privind resursele ~colare... Grupul este determinat de indivizi. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului. climat tensionat in ~coalaetc.. marimea cIasei de elevi. sunt dezordonat.. 1...... Afirmarea ~i. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane.•••. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei. iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. abordarile educative de tip exclusiv frontal.... Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate..••••.... incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. autoprezentare ~iperceptia de sine.. cultura.••.. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate (suprasolicitare in aevaluare elevilor.. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea.. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare. 6. adecvat situatiei.. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte... Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor.. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU .•. Comparati eele doua analize.. 2. in propria voastra existenta. rigiditate deficiente intelectuala..•..). dar ~iin politica. Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3... respectiv a ceea ce . permise ~iinterzise. Luand ca exemplu diferite roluri.. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi...••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••. inadaptarea ~colaraetc. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. de cutume.•••. eterogenitatea clasei de elevi... Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. am vointa etc.\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul)... indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii.

RELATIILE INTERPERSONALE . Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. Criteriul caracterului procesual. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. relafii de alienare (instrainare. ci ~iin plan moral. pozitiv sau negativ. relafii de cooperare. d. relafii de asimilare. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. a unor relatii interpersonale pozitive. starilor ~itrairilor psihice. c. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. continutul lor. indepartare). poate fi acceptat sau respins).1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor).obiective (au un caracter social). conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. sociale etc. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. determina aparipa anumitor stari psihice. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. insu~irilar. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. de asemenea. unde se inc1ud: a. legaturii arata ca relatiile interpersonale. in toate elementele sale structurale.iilor interpersonale in structura personaliti. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. In acest context. izolat de ceilalti. afective. inzestrate cu toata gama functiilor. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite). primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor. dar. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. relafii de acomodare.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. 23. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . relafii de competifie. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. rela1iile afectiv-simpatetice. un rol deosebit 11 au imaginea de sine ~i imaginea despre celiilalt. 2. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. b. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. perceptive. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. relafii conflictuale (cognitive. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. b. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati. 23 23. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). 23. relatiile de intercomunicare. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. cu frecventa mare. in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). in afirmarea acesteia. bruiajul. In calitatea sa de fiinta sociala. mentine sau restrange. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. blocajul comuniciirii. De asemenea. unde se inc1ud: a. relafii de ierarhizare (stratificare). Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita. . distorsionarea informafiilor etc. Una dintre erorile de perceptie sociala.i rolul rela. dinamic. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia.23.). dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. c. ducand mai ales la erori de evaluare. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. Desigur. subiective (au un caracter psihologic). Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. Caracterul con~tient al. de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. con~tiente ~idirecte intre oameni.3 Locul .

precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1. pe masura ce grupul evolueaza spre not scopun.funcfia de integrare soCiala a individului.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. .existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. ri~di~. i§i proiecteaza viitorul. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. relatii directe (nemijlocite). existenta unor relatii sociale oficiale. . anume al grupurilor.poporul).funcfia de producator de idei. grupurile pot fi . care se refera la conditiile materiale. . ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. precum mulpmea. intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze.4 Grupul. Grupurile constituie I real. biologice. economice. . grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri).). potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. . a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. securitate. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup).d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. l~ 23 I grupurilor.compozitia grupului. 2. . dar ~ide a se afirma personal. un rolmajor in a oferi individului securitate. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . al diadelor. Caracterul functional: . Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. de indivizi.dimensiunea relaponaHi. juridice. Multimea reprezinta.funcfia de diferenfiere.existenta unei determinari in timp. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului.dimensiunea contextuala. . care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. b. 2. socioeconomice sau socioculturale. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup. . de categoriile demografice. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). religioase etc.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. culturale.Acestea orienteaza activitatea grupului. Din acest punct de vedere. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale.o""taw. incorporare. De asemenea. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). institutionale. nemijlocite .23. de noi nevoi.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. Un grup indepline~te mai multe funetii..~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri. intervine asupra evenimentelor. existenta unor scopuri comune.. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. crearea . intercunoa§tere §i intervalorizare bune. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. psihologice. de asemenea. dar ~i mijloace de afirmare. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului.dimensiunea instrumentaHi. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. grupuri mari: numar relativ mare de membri. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala. existenta unei structuri a grupului. grupuri mid: numiir redus de membri. spirituale. un ansamblu de indivizi. acceptate de toti membrii grupului. distribuie pozitii §i exercitii influente. eonstituit in timp. de situatiile colective. capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. potrivit caruia se disting: a. a continuitatii temporale. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul.

putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. nereglate oficial). a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. Charles Cooley. 6. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. 3. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. grup. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. structura. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. cu responsabilitati bine definite. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. 4. Analizati comparativ relatiile de cooperare. de unitate). 'Alienare = Indepartare. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati.gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. grupul de loisir ~i familia. instrainare. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. Opinie publica ~ . densitatea. apatie. mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. fata de factorii de civilizatie. S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. 2. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. grupul de joc al copiilor. . Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. ~PLlCATII 1. eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). In context social este yorba de ostilitate fata de societate. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. Astfel. prin metode cantitative. apropiate. 7. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. In c1asa. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. .gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup).coeziunea membrilor (gradul de legatura.pe 0 foaie de hartie. 'Demografie = ~tiinta care. Atat in grupurile formale. laissez faire. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. Liderul formal este eel oficial. grupul de invatare. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. .organizarea grupului. inactivitate. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. grupul de actiune. grupul de cercetare-dctiune.de sex etc. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. loc sau epoci.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). inscrise de obicei in documente oficiale. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali.91 omogene sau eterogene. autoritari. . rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului. repartitia geografica. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. numit sau ales. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. --------------- CONDUCEREA membrii grupului. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. sa scrieti despre colegii vo~tri. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. 5. grupul de formare psihosociala. afectivitate ~i pretuire reciproca. . Fiecare dintre voi Incercati. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. grupului (personalitatea grupului. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. 8.

persoana altruista se caracterizeaza prin empatie.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. pozitiv. ostilitate ~i comportament agresiv. Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. in trecut. . Or. Empatia este mediata. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. bueuria. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura.perspectiva biologicii. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. destin. incredere ~i pretuire mutuala. deci sa uite de ei i'n~i~i. eu grave tulburari de personalitate.). In funetie de aeeste urmari.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc.m 0 noua persoana). Explieatiile au fost eonstruite. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. Nu din cauza di ar exista riseul ea oamenii sa fie prea altrui~ti.perspectiva invii. ramura biologiei ce studiaza instinetele.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). indiferent de profilul de personalitate al individului. niei ajutor . Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i a individului. ea sau opusul sau. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. 1994/1998. el nu va aeorda ajutor. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: . existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire.!ii. care eontrazice legea seleetiei naturale). la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane.perspectiva biologicii. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. fie savar~ite de persoane bolnave. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. organizatii sau alte forte exterioare) . in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. dupa cum exista situatii i'n care. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. credinta intr-o lume dreapta. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. Sunt comportamente intenponate.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. egocentrism scazut. care determina furie. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". pe baza a doua pozitii teoretice: . din primele momente i'n care eunoa~tt'. referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale.niei ehiar sacrifieiu de sine . tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. TIU exista eoexistenta fiira empatie. contand nu atat cine e~ti. Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. fiind aceeptate ca atare. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu . responsabilitate sociala. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive." (s. . i'n buna masura. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt.a alta persoana. Moscovici (coord. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. etologia. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. Editura PoliTom. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. raspunsuri ce sunt controlate genetic). a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. fara a~teptarea unei recompense externe. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24. de asemenea.24.1 Comportamente pro . Comportamente antisociale. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. In general. ei cee~ti. fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca.

De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii.definirea anormalitii.). Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. Se distinge intre modelul cultural real.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. competitiile sportive. Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. Conformismul 3. 2. care se refera la faptul ca nu 4. 24 . dar ~i indivizii propun la randullor norme. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. morala. ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . Oricum.constanta: desernneazii stabilitatea normei. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. insii. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. functionarea patologicii a societiitii. . respectiv absenta normelor. Con rmismu. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect arii. Obedienta. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. Spre diferen!a de situatiile de conformism. Practic. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). . Normalizarea. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. dezordinea. In general. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1.93 insistand pe un proces de inviitare socialii. . Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale. agreslvltate individualiilagresivitate de grup. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens. dereglarea valorilor traditionale. respectiv anormalitiitii sociale. . In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. dar ~iatitudinale. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei.. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. grupul.. 24. agresivitate directii/agresivitate indirectii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. In anumite situatii insa. faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii.2 NormaJitate . Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile. dar ~i supraindividuale. sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. curente fiind distinc!ii. legea). sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. cel putin nu in fata acestuia. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. dinainte. permitand grupului sa-~i atinga scopurile.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. influentat de modii. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). In timp ce fete Ie sunt descurajate). pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. In principiu. nesiguri pe riispunsurile lor. :nfluenta mioori •. _ ormele prescriu comportamente dezirabile. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal.. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament.marja de toleran(ii. .i anormalitate sociala face ca membrii.

La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. activitatea in g r up..' scaderea responsabilitatii. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4. in timp ce succesele i se datoreaza. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. Acesta furnizeazii cadre de referintii. Gustave LE BON (1841-1931) A. obi~nuintele etc. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. Potrivit lui D. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. emolii etc. bani. Sunt de preferat interdictii limitate. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. ignorarea viitorului ~i trecutului).) etc. "Directorul. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. acolo unde anonimatul devine posibil. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. excitarea fiziologica. credintele. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. apatic. independent ~l 2. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. Comportamentele antisociale. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate.. muzica intensa). in cele din urma.. Acest Miat. PLICATII 1. Acasa.). organizate intr-un sistem. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale. de tranzilie. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri. auzind 0 voce care-i dadea ordine. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. De ce il apreciatil/ 5. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. efort. in general. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. de cand el avea 5 ani. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social.. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . tendinte care se cer descurajate. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. in general. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. a simtului moral. W. infantil. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. Winnicott. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. 0 persoana antisociala. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala.. Treptat. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. vocea unui vrajitor. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. mar i mea g r up u Iu i . Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. Tranzitoriu = intermediar. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. de unde ~i 0 absenta. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. dependent. dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea. droguri .94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. in loc sa-l pedepseasca. normele. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. 3. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. la varsta de 9 ani. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. modele de comportament ~ipractici cotidiene." Practic. Cost = in context psihosocial. Familia lui s-a reunit. el a devenit bolnav.

dirnpotriva. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. nu au posibilitatea de a oferi. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. dar. Sursele comportamentale au fost legate de . este 0 combinatie de reaqii cognitive. Formarea atitudinilor sociale pune. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine.95 25. poate determina 0 atitudine. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. nu ne sunt cunoscute. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. chiar dad nu am avut contacte directe). relativ durabile de opinii (credinte). problema modificarii acestora. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. Atitudinea.intensitatea. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. aptitudinile etc. personalitatea. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. deci inviitate. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. repetatii fatii de un stimul. mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. Allport.. sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). a intiiririi unei atitudini.. societatea. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. astfel inca. . in baza acestei semnificatii a conceptului. nuditatea afi~ata cotidian etc. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate. comportamentalii).t yom avea anumite comportamente ca raspuns. de un anumit gen. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora.centralitatea. afective ~i comportamentale fatii de un obiect. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. care nedetinand informatii in acest sens. favorabil/nefavorabil. se pune problema formarii lor. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. atitudinile indeplinesc mai multe functii. fatii de aceste nationalitiiti. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor. pe"de 0 parte. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. in cadrul unor sondaje de opinie. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . repetarea. intr-un fel sau altul. . simultan.i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii). Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential.2 Formarea . functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. raspunsuri relevante ).valenta. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . curent fiind delimitate: .. potrivit lui D. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa. prin atitudinile noastre. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. Desigur. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. trairi afective ~i manifestari de persoane). pe de alta parte. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. afectiv sau volitiv. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative. 25. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. apartenentele sociale. accesibilitatea. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. spre exemplu. In acest context. W. De asemenea. afectivii. atingand un anumit grad de integrare sociala. cei dinjuruf"nostru. dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. cer~etoria. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. spre exemplu. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam.

nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc . comportamente A~a cum s-a precizat anterior. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. cel putin la nivel dec1arativ. in lumea contemporana. Desigur. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. atunci cand disocierea este evidenta. atentia este divergenta. Autopersuasiunea. modul dobiindirii sale etc. informatiile pe care se bazeaza. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. Ceea ce pune probleme ~i a atras. mesaj audio etc. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. adesea. mai ales in contextul societatilor democratice. frecvente. fie in unul de divergenta. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini. comportamentale ~i cognitive. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). Persuasiunea. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective.. acestea din urma fiind decisive. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). Realizarea sa. caracterizate. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala. 0 expozitie de fotografie. spre exemplu. . un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii).) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1.). factori situationali.. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. dominata. adesea.. Pentru ca scopul actelor p. a te angaja. Receptor Context 25. factori de personalitate.). In ceea ce prive~te convergenta. rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. de mesajele publicitare.). Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. sub anumite aspecte.ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. atitudini. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie)."".3 Relatia valori. Astfel. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). fluenta verbala etc. claritatea mesajului. de mesaj (tipul de argumente continute. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. putere. prezenla altar semeni (este evident ca. in societatea contemporana. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. credintelor.. sex etc. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. ".. de altfel. ci ~i in baza propriilor comportamente. a actelor persuasive venind dinspre campul social. mesaj video. ~rintr-un nivel inalt de toleranta. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. atractivitate. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare.existenta unei anumite interdependente eauzale. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale). se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. In general. intr-o mai mare masura. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. totu~i.Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). 2. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini.1. 2. ci mai curand probabilista. fiind insa posibila ~i relatia inversa. atitudinea determina comportamentul. In acest sens. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada". a~a incat se poate afirma .

in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice.personificarea sa. Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. 2. mai mult sau mai putin din proprie initiativa.) sub impactul ideilor..afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti. acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat. aceasta problema pretinzarid solu!ii. identificarea publicului vizat. Chelcea ~iP. opinia publica. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. S. oameni de cultura etc. Pentru aceasta. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare.97 WOPINIA PUBLICA . mai ales din partea . determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . Teoria lapului ispii$itor = in timp. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. la nivelul unei societati. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . . Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. 4.". la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). I1ut.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. care se deschis. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. atitudini/or populatie. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. etnic. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. construirea chestionarului.) reprezinta 0 valoare publicul. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. expresii precum "opinia publica nu este de acord . reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. dar care a determinat 0 modificare de atitudine.prezumtia unanimitiitii. in Enciclopedie de psihosociologie. ne putem intalni cu 0 persoana. culegerea datelor. Acestea se fata de textele unui ziar. se . Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". cadrul caruia. Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite.".practicilor (sociale)noi.). concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. una 1928. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. o durata de timp redusa. 25 . Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale. oameni politici. astfel incat apar. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii.. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . 6. argumentat. religios etc. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica. asupra celei mai persuasive dintre ele. in cadrul democra!iilor. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic.. exprima public. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. 7. atitudinilor sociale etc. normelor.. parcurgand toate etapele necesare. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural. Ana1izati afi~ul de pe pag. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. putand fi yorba mai . grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate. Repetati demersulla nivelul intregii clase. media.. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. 5. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.proprii grupului caruia ii apaqinem. incercati sii decideti.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. 3.problema are relevantii socialii. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane.. unei societati. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. politic. acestea caracterizandu.

etapa ce consta in degajarea unei problematici. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. este necesar ca reflexia ~i. pe de 0 parte. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. iar. informatii oferite de mass-media. Ro§ca). acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. problematica subiectului ramane deschisa. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial. 0 delimitare a subiectului. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. tezaar@mentata. Intr-un fel. 1. discutia) nu se improvizeaza. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. 3. copiii plasati in orfelinate. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie. alliteraturii etc. q. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. Abordarea este prima etapa. 2. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii. ( . de asemenea. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. Astfel.)._dupiLaceea. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan.. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect.Formulareasubiectuluipermite. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. pentru ca examenul problemei sa fie complet. in raRQrt ell . acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. spatiale. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( . __ Qetel1llinati. geografice etc. prezentati etc. mergand de la matematici. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. Precizati-va. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza.. Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. Formulata sub aceasta forma. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. se impune precizarea unei metode adecvate. ideile generale. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii.]!1it:m. de asemenea.de asemenea. deoarece. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). dar. Cum se cere un raspuns. a. anterior urmatoarei etape.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. Pomind de la textul citat. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie. §colar §i socialgeneral. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. comparati. pe de alta parte. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. S-a prefer~t tratarea lor corelata. literaturii specificii domeniului. ilustrati. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare.. 1._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. 2.. in cele 'din urma. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. de a-I interpreta §i dezvolta.. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. Adesea. b. )" (1. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. COMENTARIUL STRUCTURAT. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii.. Larmat). COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite.. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. cele care vor schita structura analizei voastre. 1.1I_suj)je~tului. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. Este necesara. mai intiii.cu. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. de a §ti sa cite§ti un subiect. exista elemente comune in tratarea lor. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. identificati problema pusa in discutie de text. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. documente (texte) anexate etc. anume in cadrul demersului specific filosofiei. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1.

c. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. faptele preeizate etc. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. Daca se prefera. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv.d. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. mai simplu. Daca lipse~te stimularea. iar in final. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. tara interes. 2. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. aceste ider generale. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. 1. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. cu modificarile de rigoare): 1. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. Stabiliti planul. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. ar constitui introducerea. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. 0 problematica. introducerea. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. Redactarea: In primul rand. bineinteles.). Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. argumentele. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). sau subiect1l1 0 impune. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. dovezile sau exemplele propuse. 3. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. 3.a. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Desigur. fie pe linia problemei puse in discutie. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. respectiv de modul in care rationamentele. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~.99 fenomenele presupuse. In primul caz este yorba de a situa textul. insu~i fragmentul. sa prezinte problematica ~i planul. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. concis.m. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. Desigur. Situ area textului: ceea ce. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. anume comentariul propriu-zis. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. linia problemei. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. iar ca atare este necesar sa fie logic. sa precizeze delimitarea subiectului. se inlantuie. care poate fi impusa chiar de text. sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. Concluzia este necesara. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. 4. aetiunile realizate. schitarea acestei teme generale. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. ~ . Dupa cum s-a subliniat deja. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta.

iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. locurile ~i activitiitile care prezintii. identificarea intereselor. un demers destul de laborios. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. care poate privi propriile obi~nuinte. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. persoanele. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. de-a lungul intregii vieti."u . Vii marcheazii-. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. importantii pentru voi. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. intr-o masura mai mare sau mai· mica.xadesfa§urati existenta. desigur. comportamente etc. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora.zi Activitati / ~Locuri 26 l. capacitatl. sub 0 fOlIDii sau alta. . in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. a aspiraliilor ~1 scopurilor. Incercati. identificarea ~i analiza valorilor personale. in vreun fel. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. cu un efort in acest sens. care este importanta-sa pentru voi? . simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • . sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. emotii. utilizand. in raport cu acest centru. studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general.autoobservapa. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati. .estimarea resurselor individuale. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise. .Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . eventual. iar dupa aceea:analiza acestora.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . De altfel. Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru.analiza retrospectivii a propriei vieli.aind'piirt. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4. parasind cadrele strict legate de sistemul educational.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social. daca vreti.

am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi.. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. Incercati sa precizati aceste "voci". tinand cont de cele trei perspective temporale..--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Voifi Voi fl . Evit. Suport. Ia un anumit nive!. pe 0 alta foaie de hartie. este altfel. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri.. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. De asemenea. Fiecare dintre noi. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Trecut Prezent Viitor 1. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. 1. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. Vreau Spun Voifi. aceste probleme? '. 2. Eu sunt . Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. dar in momente diferite. Ma vad Simt. in contexte diferite $i nu nurnai. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. 26 . Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •.

incruci~ate. muzica. ci'i~ti cu la ca se in ea ca vorbe~ti. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator. incredere independent. locullucrurilor putemica. Iacand.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. nu ~i prea Enunturi Punctaj Raspuns Punctaj Inveti vazand ~iobservand. Reflectezi Preferi atent eel povestiri mai la adesea vorbe~ti. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. f:. ~ima~inariile.. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. bine cu la in multa vise. cu e~ti intuitie. ca lume. calculatorul. activitati te de fond intr-un sau'vorbaret". de "creativ". 5. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4. ~igrafice.inteligenf'. lucrurile tehnica romanele bun filmele. tine. grup. bine lucrezi tejoci. cite~ti bine instrument spus sa scriitor. video "rapid" ~ibaneuri. sa ca in pe muzica._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. 59 43 47 44 40 42 48 50 55 60 70 bine non-verbal. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile. concepte. serviciului. de ~iteoretic.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta. e~ti0 e~ti hi'irti in cuvinte. ce un sa bine gandesc.. minutiozitate ocupa e~ti mai u~ormime e~ti e~ti CD-uri. la ceilalti puzzle. poate de sau murmuri cu " obiecte ~ipuzzle-urile d~tepf'. "talentat". 72). de grupuri conflicte. afara scrii. 26 1. persoana la mai cel ce ghicitorile. ~idiscuri. ie~i tare. cu ta fizice. despre a sa festive. mediator emotii. te contextul. pe bune. Iti participi echipa. 3. tai ~isceptic. te sau "bine poate asculti imbriica care atletic. senzorial emotionezi opinii rezolvarea intrebator sigura casetele un teorii logiee. camera.Verbal-lingvistica 3 67 73 Tipul de inteligenta Ii bine pe ceilalti. oamenii. actiune. studiu. chestionarul presupune mai multe ~iferente. casa. u~urinta ~isa "talentat". structuri. de idei. dezlegi dansezi scrii. ochi felul original cuvinte. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. carti exercitiile sa simt in colegii faci independent "bun foarte gande~ti. bine in propria la matematiea. 6. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini. ajuta altii. din sa ~iexaminand tine. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. voce in dansator" deschi~i. deplin bine cu tot cu abstract propria asociat de exemplu tine "bun pentru vecinii. . ascultator". 6 4 2 6 5 7 3 4 1 71 Nr Muzical-ritmica cunosti 77 57 sentimentele. ce vorbe~ti. ~icred ~idetalii.stri'ilucitor". In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72. place sau mi~care. imagini. figurile. SF. pentru "suportiv". 1 51 41 39 46 52 75 66 45 49 53 54 56 58 61 62 63 64 65 68 69 72 74 76 Inveti Scrii Comunici ~intelegi corect. artizanale fotografiezi. cuvinte sau motricitatea. oameni. "muzical" pove~ti bine "istet". idei. . incon~tient timbrelor). informat".-. muzicii. de in logice. Ai Iti Traie~ti Lucrezi Adesea Ai·un Vorbe~ti Compui Cite~ti Hi Gande~ti aminte~ti eontrolezi plac place incredere un pricepi amesteci 0 opinii bun solida hobby stil cel jocurile u~or activitatile visezi in ritmat. . simti cor. u~or (de in tricotat. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. sa tine ocazii colectionarea lucruri. sau faptele casete pentru despre ~iprincipii. "personalitate". mai propriu. cand la muzica confectionezi fluieri zgomotul . Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate. sa cantece la mult ca cii despre putemice. muzical. Tipul de inteligenta lRaspuns Logic-matematica Gande~ti Colectionezi Canti Simti E~ti Imiti In Te Respecti Cand Stii Obi~nuie~ti Memorezi lti Ai Dai Se Iti plac place timp timpulliber aminte~ti deranjeaza spune intotdeauna talent simti spune cu drumulla 0 permanent priceput un personalitate bine.

individuali~ti. antreneaza ~i pe altii in activitate. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. politico~i. au simtul umorului. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. plini de viata. genero~i. obiectivi. calmi. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . inclinatie pentru bizar. au nevoie de emotii putemice.' rad rar. incapatanati. valoare dominanta: legea. toleranti prin indiferenta. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. altfel S. rezistii la obstacole. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri. emotivitate puternica. nEnAS (Apaticii) . altfel non-E. tenaci. A. gravi. civism accentuat. . Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . analizeaza indelung propriul trecut. putere de mundi. stiingaci. variata. oportuni~ti.activitate intensa. nEAS (Flegmatlcii) . scrupulo~i. cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. nEAP (Sangvinicii) . ironici. vor sa uimeasca. inclinati spre lenevie. EnAP (Nervo~ii) . cu spirit practic.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. altfel non-A. valoarea dominanta: distractia. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. respecta legile ~i principiile. dominator.imapasibiii. dar cinstiti. EAP(Colericii) . punctuali. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei.EAS (pasionatii) . foarte putini· emotivi.. laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. impart oamenii in amici sau adversari. valoarea dominanta: lini~tea .activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. hotararile. Ie plac sistemele abstracte.inchi~i. dar cu respect pentru ceilalti. valoare dominantii: opera de realizat. astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. interiorizati. deseori rara masura ~i gust. revolutionari.dispozitie variabila. pe care ar vrea sa-l schimbe. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. unic. nu sunt constanti arectiv. neglijenti. spirituali. macabru. rapizi in executie. tendinta spre exteriorizare. indiferenti la viata social ii. nepunctuali. optimi~ti. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari. egoi~ti. energie. P.sunt lipsiti de energie. valoarea dominanta: succesul. nEnAP (Amorfii) . sceptici. rara initiative. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv. valoarea dominantii: intirnitatea. EnAS (Sentimentalii) . valoarea dominanta: placerea. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". singuratatea. recurg u~or la minciuna sau fictiune.? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic. iubesc lini~tea. plini ·de secrete. ponderati. persistenti in du~manii..primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. 26 . nesociabili. timizi. tacitumi. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. sumbri.103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. nervos.. severi. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti.E. dar amabili ~i sociabili. au initiative ~i mare suplere in spirit. sunteti risipitor.meditativi. iubiti noutatea. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. rara 0 viata intema bogata. deciziile luate? In genere. valoarea dominanta: actiunea. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.iubesc societatea. concilianti. .? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. nemultumiti.

Bucure~ti..•. Bucure~ti. Bucure~ti. 1997 Dumitru I. 1983 Zapan Gh. Caracterulla elevi. ClujNapoca. 1991 Cosmovici A... lntroducere inpsihologia lui C. 1999 Fordham E. . AI. Editura Polirom. 1997 Miclea M. Editura Sincron. Editura Polirom. ClujN apoca. Editura Univers Enciclopedic.. lnvatarea umana.). Birch P..2001 A.. 1996 Editura Piaget J.. 2000 Platanov K. Aramis. Bucure~ti. Editura Stiintifica. Ia~i. 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA . lntroducere in psihologia contemporana.Roland Chemama. 2003 Cocorada E. Editura Dragan I.. (coord. Esotera. Bucure~ti. Editura Gloria.. Timi~oara. Editura Didactidi ~i Pedagogica. Editura Didactica ~i Pedagogica. Psihologia dezvoltiirii. Editura Tehnica. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Stiintifica.. Consiliere educationalii. Cluj-Napoca. Editura Geneza. Jung. Ghidul examinatorului. Spineanu-Dobrota S. 1984 Zlate M. Bucure~ti.. Ia~i.). 2001 Druta E. K. Editura Univers Enciclopedic.. Bucure~ti. Che1cea ~. 1969 Editura Trei. Creativitatea . Editura Polirom. Manual de psihologie sociala.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Psihologie $i educatie. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. 1991 coard. Eul $i personalitatea. Polirom.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. Niculescu R. Cifrul vietii psihice. LAROUSSE . Ia~i. Ia~i. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.. M. Dinamica personalitatii. 1998 Radu I. 1978 Clegg B. Valori. (coord. Ia~i.. LAROUSSE . Editura Trei.).. Editura Didactica ~i Pedagogica. 1963 Radu 1. 1993 IlutP. Bucure~ti.. 1964 Editura Che1cea A. 2004 Z6rgo B. 1998 Editura ei.. Cluj.). Dictionar de psihologie. Memoria $i patologia Bucure~ti.. Curs de psihologie. Bucure~ti. Editura proGnosis. 1998 Golu M. Ia~i. Psihologie distractiva. Bucure~ti. 1981 A"":.. Bucure~ti. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate... Memoria umanii. (coord. Stoica A.).~ . lntroducere inpsihologie. Dictionar de psihanalizii. Bucure~ti. 0tet E. 2000 Moisin A. 2004 Zlate M. 1996 Ribot Th. Psihologie cognitiva. 2002 Zlate M. Editura All. Editura Stiintifica. Bucure~ti. Editura IR!.. Bucure~ti. Tineretului. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Editura Didactica ~i Pedagogica.Norbert Sillamy.. Psihologia mecanismelor cognitive. (coord. Bucure~ti. Bucre~ti.. Psihologie generalii. Editura de Vest. 2003 . Psihologia inteligentei. Editura Polirom. Allport G. Editura Po1irom. Psihologie.Editura Polirom. 1999 Editura Teora. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. 1999 Cosmovici A... Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Editura Polirom.. 1998 Cosmovici A. G. Psihologia pentru toti.. 2000 Thorndike E. Bucure~ti. Bucure~ti. 2000 Editura Stiintifica.. Iacob L. 1996 N eculau A. Bucure~ti. Psihologie $colarii.. Ce este vointa?. Ia~i. Litoiu N. Psihologie $colara. Psihologie generalii pentru liceu. Bucure~ti.. atitudini $i comportamente sociale. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 1974 Radulescu Motru C. (coord.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful