Ce se ascunde in spatele practicilor Yoga?!

Introducere: Prezenta lucrare are ca scop, prezentarea adevărului despre practica Yoga. Societatea de astăzi este tot mai încântată de ceea ce poate să ofere practica Yoga. Autorul lucrării îşi propune să arate mai întâi care este definiţia acestei practici ( care pare a fi mai mult decât o practică , după care ne vom concentra asupra motivelor pro şi contra. !esigur că spaţiul alocat acestei prezentări nu este atât de mare, comparativ cu cât se poate spune despre Yoga, fapt care va duce la o sumarizare cât mai concisă şi la structurare inteligentă.
1. Originile Yoga

Yoga este un fenomen care a a"uns să fie foarte greu definit, din cauza originilor sale indiene. # definire în sens european, nu poate scoate în evidenţă specificul yoga. Pentru a înţelege ce este yoga tre$uie mai întâi să vedem ce nu este. %u este fiinţă, nu este relativ sau a$solut, nu este esenţă sau e&istenţă. A vor$i despre „ontologia yoga” este un non'sens. %u este gândire, nu se spri"ină pe raţiune, nici pe "udecată, nu riscă vreo eroare şi nu se aşteaptă să enunţe nici un adevăr.()(* %u se spri"ină pe nici o metodă şi nu acceptă nici un a$uz. +ste un mod de trăire spontan, mai degra$ă. Yoga îsă este o practică care necesită eforturi şi riscuri reduta$ile, solitudine, asceză cumplită, meditaţie, sc-im$ări psi-o'fizice ale organismului, instruire permanentă. .oate acestea însă, încep numai su$ supraveg-erea unui guru./)/* Alături de cele$ra 0mistică a cunoaşterii1 din literatura upanişadică, un rol deose$it de important în spiritualitatea indiană îl "oacă 0mistica e&erciţiului1, 0mistica voinţei creatoare1 sau psi-ote-nica Yoga. Primele referiri precise la te-nicile Yoga apar încă dăin te&tele $ra-manice şi, ulterior, în Upanişade şi în Mahabharata. !ar încă în Vede ni se vor$eşte de anumiţi asceţi şi e&tatici, care stăpâneau o serie de te-nici para2og-ine şi dispuneau de tot felul de 0puteri miraculoase1 (sidd-i .3)3* Yoga 0clasică1 aşa cum a fost redactată de către Patanjali în tratatul Yoga- Sutra, nu este produsul lui. +l însuşi ()(* Vasile Pop, Yoga şi Isihasmul (Bucureşti: ed. Lidia, 2003), pg.13. /)/* Ibidem 3)3* icolae !c"imescu, India Religie şi Filosofie (Iaşi: ed. #e"$opress ), pg. 1%2.

9)9* Ibidem . ci şi structura ei iniţiatică. societate etc. +l nu face decât să reia. în consecinţă. 6undamentală pentru yoga nu este numai latura sa practică. care să poată penetra în mod deplin adevarăl conştiinţei cotidiene.recunoaşte că el a fost cel care a revizuit şi a pu$licat tradiţiile doctrinare şi te-nice referitoare la Yoga. nepro!an. Scopul yog i este. Patanjali defineşte Yoga ca o 0suprimare a stărilor de conştiinţă1. . la un alt mod de a fi. având un caracter a$solut 0confidenţial1. metafizic şi indescripti$il. pe care şcolile indiene îl e&primă su$ diferite forme şi nume. 8n cazul yoga . fiind în această privinţă nişte 0iniţieri1 de multe milenii. neiluminată. . însă.4)4* 5umea materială este reală pentru Yoga şi nu iluzorie. printr'o te-nică fiziologică. în 7ndia. Patanjali a fost cel care a consemnat reţetele te-nice credi$ile. este să 0moară faţă de această viaţă1 pentru a renaşte la un alt mod de e&istenţă. . Studiindu'se cu atenţie teoriile şi practicile yoga se vede imediat raportul cu toate celelalte idei de $ază ale gândirii indiene.re$uie remarcat că. nicidecum inventatorul ei. profană.9)9* :eea ce'şi doreşte 2og-inul defapt. ceea ce scoate în evidenţă adunarea. îndrumat de guru.e'naşterea este văzută de practicanţii yoga ca fiind accesul la un mod de e&istenţă. aceasta însemnând că te-nica 2og-inică presupune. şi alte siteme folosofice. Pg. ca orice cunoştinţe sau meserii tradiţionale. în"ugarea. . ele se transmit pe cale orală. normale. Aceasta se poate deduce şi din delimitarea sensului termenului yoga. cunoaşterea e&perimentală a tuturor 0stărilor1 care 0agită1 o 0conştiinţă1 normală. încearcă să depăşească etapizat comportamentele şi valorile proprii condiţiei umane. practicile yoga. întrucât la fel ca şi în cazul celorlalte tipuri de iniţiere religioasă.<)<* Aceste asceze şi meditaţii au fost valorificate diferit de către multiplele curente de gândire şi mişcări mistice indiene. sunt predate de către maeştri. suprimarea conştiinţei normale în favoarea unei conştiinţe calitativ diferite. filosofia Samkhya. pe care'l do$ândeşte prin eli$erare.1%&. a "njuga. şi.ote acestea 4)4* Ibid. Asceţii şi misticii indieni cunoşteau cu mult înainte de el. discipolul 2og-in de$utează prin a$andonul lumii profane (familie. caracterul iniţiatic este şi mai evident.ădăcina yuj înseamnă a uni. în raport cu care te-nica strict psi-ologică este su$sidiară. unirea tuturor forţelor psi-o'fizice ale omului în scopul redescoperirii esenţei umane. a lega laolalt .

A)A* -o"$ . 2ogi'nul refuză să se „la#e tr it”. el îi pune opoziţia sa statică. pe autodisciplina sa. Tehnica Yoga şi implicaţiile ei 8n istoria Yoga a do$ândit diferite conotaţii spirituale. Yoga.31.ilso$. Ar fi $ine să o$servăm că 2oga merge mână'n mână cu magia. :uvântul 2oga care înseamnă 0 a uni1 sau 0a lega împreună su$ acelaşi "ug1. Yoga este o te-nică fiziologică şi psi-ologică prin care întreg potenţialul fizic şi psi-ic al omului este adus su$ control pentru a atinge eli$erarea ( mo>sa . 2.1'. întotdeauna avertizează cu privire la practicarea 2oga fără asigurarea preala$ilă a unei rezistenţe morale. . ?)?* Pa(el )i(iş * #ipei. =işcării neîncetate. Yoga şi Meditaţia rans!endentală (12g2raş: ed. Profanul este posedat de propria sa viaţă. !acă e&piraţia 0 e terminată prea devreme1.însemnând că o condiţie preala$ilă este ruperea legăturilor care unesc spiritul cu lumea. el îi opune controlul. iar mai apoi sistemul psi-ofiziologic al lui Panta"ali.li00ord . . +&erciţiile fizice din 2oga au ca scop să pregătească corpul pentru sc-im$area psi-ospirituală vitală necesară ca această idee să fie insuflată conştiinţei şi fiinţei persoanei. aritmice. !gape. 2000). pg. pg. între meditaţie şi practica ascetică.A)A* 5iteratura 2og-ină de specialitate.ultului Pe$ticostal. Căi ale Desăvârşirii în Hinduism şi Creştinism (Bucureşti: +ditura .eldom / . ci o îm$inare între cele două. 2001). =ai întâi aceasta desemnează un efort întreprins pentru a do$ândi eli$erarea sinelui ( indiferent de semnificaţia acordată acestei eli$erări . ce au drept scop unificarea spiritului şi a$olirea automatismelor ce caracterizează conştiinţa profană.?)?* Adeptul 2oga te$uie să'şi dea seama că este una cu @ra-ma. pg. . şi speră să a"ungă la reţinerea totală a suflului.1'&. mintale şi uneori fizice viguroase ( Yama şi %i2ama . Accentul se pune pe efortul omului (punerea la "ug . dumnezeul impersonal -indus cel mai înalt.espiraţiei agitate. :eea ce dă 0farmec1 te-nicii Yoga este faptul că nu reprezintă un simplu ritual sau o simplă cunoaştere metafizică. are semnificaţii spirituale ma"pre.oate te-nicile îndeamnă a face e&act contrariul la ceea ce natura umană te sileşte să faci. =editaţia este principiul activ al 2ogăi. spre <)<* Vasile Pop. multiforme. imo$ilismul.

:el care doreşte să e&perimenteze meditaţia.e&emplu. cel ce. tre$uie să fi avut o stare de linişte profundă în interiorul său. :u toţii credem că ne cunoaştem cel puţin într'o oarecare măsură. că suntem fiinţe supraconştiente şi atotputernice şi am găsi sursa eternei fericiri. a depăşit patimile şi dorinţele atât de insistente ale inimii. numai acela se poate socoti pregătit pentru această meditaţie. $olile incura$ile şi ne$unia sunt riscuri posi$ile dacă se comit erori în practicarea 2ogăi. 2og-inul este în pericol de moarte imediată. . #e"$opress). ci în mod conştient. deşi nu totul este permis.32. în calitatea noastră de fiinţe B)B* icolae !c"imescu. =editaţia necesită o concentrare psi-ică enormă. 5eziunile aduse creierului. =ult mai mult. o solicitare şi o 0încordare1 foarte severă a voinţei. am afla că suntem nemuritori. cu trupul aplecat înainte şi cu privirea atentă în faţă. printr'un efort ascetic dur.(C)(C* !easemenea inspiraţia şi e&piraţia prin supraveg-erea mişcării a$domenului sau a cursului respiraţiei pe nări îl a"ută pe cel ce meditează să nu mai respire întâmplător. %umai acela care a realizat #ila . pg. "udism şi Creştinism (Iaşi: ed. Yoga autentică implică o confruntare cu misterele fascinante ale propriei noastre naturi microcosmice.33. Pentru ce m'am născut şi de ceD !e unde vinD Pentru ce trăiescD :e se va petrece cu mine după moarteD :ine sunt eu cu adevăratD Yoga conferă li$ertate lăuntrică şi înţelegerea faptului că totul este posi$il. 6iind supuşi unor legi imua$ile. cel ce 0 a murit1 pentru lume şi pentru sine însuşi. (C)(C* Ibid. cu eternele între$ări.B)B* # altă condiţie reprezintă poziţia nemişcată şi liniştită a corpului. dar oare nu este aceasta o iluzieD !acă ne'am putea cunoaşte în proporţie de cel puţin 9CE credeţi că am mai suferi de pe urma pro$lemelor de la serviciu sau din familieD !impotrivă. Pg. meditaţia contemplativă nu tre$uie deran"ată de a$solut nici un zgomot din afară. Poziţia g-emuită a trupului are doar scopul de a ani-ila orice posi$ilitate de mişcare a trupului de a facilita o concentrare psi-ică permanentă. Yoga propune o introspecţie profundă care are ca rezultat aflarea Adevărului. :ălugărul ia o poziţie contemplativă g-emuită.

11. dar în momentul în care cea din urmă rămăşiţă psi-ică s'a detaşat de el. (()((* "ttp:44555. folosirea înţeleaptă a tuturor potenţialităţilor latente e&istente în noi. +ste vor$a despre o re'naştere către un alt mod de e&istenţă. cuvântul e&taz desemnează o stare accesi$ilă unui număr foarte mic de oameni. o trecere spre o altă e&perienţă sacră. A trăi e&tazul înseamnă a fi în consonanţă deplină cu energiile $enefice din univers. accesat la data de 23.$et4co$te$t. (()((* 3.asp78la$g9):/item91'2%. de a transcende condiţia umană şi a ne revela natura divină. Yoga conduce la e&taz (samad-i . ora 1%:. Funcţii doctrinare Yoga Pentru Yoga eli$erarea este un proces ce necesită o mare atenţie în urma unor te-nici precise.03. concretă. fiind deseori folosit în lim$a"ul familiar. dar nu do$ândită singur. tre$uie să se ai$ă în vedere o îm$inare între cunoaştere şi e&perienţă. Prin atingerea stării de #amadhi sau e&taz plenar. e&istenţă. Gnii comentatori spun că „libertatea” ce se do$ândeşte prin 2oga sau prin cunoaşterea metafizică este reală. :el ce do$ândeşte această eli$erare în viaţă poate să e&tindă sfera acţiunii sale oricât doreşte. univers. cu toţii ne simţim limitările şi neputinţa în faţa dificultăţilor vieţii. Sinele !ivin din noi înşine (Fivatman . adâncirea cunoaşterii de sine şi atingerea nemuririi. ci un simplu instrument impersonal. ca „#ine” . cel care acţionează nu mai este el. 2og-inul are confirmarea desăvârşirii sale. Pentru a o$ţine eli$erarea. nemi"locită a adevărului ultim cu privire la fiinţa umană. va realiza un mod de a fi a$solut necunoscut. ceea ce necesită o a$olire a ceea ce este.0 . !upă „tre$ire” eli$eratul în această viaţă acţionează cu indiferenţă. în care survine contopirea inefa$ilă a esenţei sale ultime cu esenţa ultimă =acrocosmică universală.6ogaesoteric. Yoga urmăreşte cunoaşterea directă. Yoga induce forţa şi energia de a le surmonta şi. mai mult decât atât. înlăturarea limitărilor datorate ego'ului. !umnezeu. Yoga este o ştiinţă a nemuririi care permite prin metodele sale conştientizarea deplină a diferitelor aspecte tainice ale fiinţei umane. !eşi prezent în voca$ularul oricărei lim$i.umane.

%un&'ia eliberatoare :onform doctrinelor religioase indiene. su$ călăuza maestrului. %u tre$uie de uitat că 2oga conţine o mulţime de elemente magice $ine ancorate în ritual şi cu scopul de a aduce la starea de eli$erare. ppg. . întrucât acceptă un unvers magic.3. 2oga.<=<0. nu este decât o lucrare religioasă.(. Yoga. a necunoaşterii adevăratei realităţi. Gn alt e&emplu care ne conduce spre magie este practica 2og-inilor în vederea do$ândirii puterilor miraculoase. @i$lia afirmă că (/)(/* Vasile Pop. considerate profane. %un&'ia ini'iati& Prin participarea la a$olirea a ceea ce este comun.olul magiei este apropiat cu e&altarea ritualurilor şi a cunoştinţelor secrete. o relaţie infinită între forţe concrete conduse de legea karman. :a forţă difuză impersonală ce se găseşte în Gnivers.3 %un&'ia magi& %u putem trece cu vederea faptul că principala caracteristică iniţială a practicilor 2oga o constituie magia. dega"ându'se de iluziile lumii fenomenelor. străduindu'se să depăşească succesiv comportamentele şi valorile proprii condiţiei umane. şi mai apoi noii convertiţi de"a nu mai pot face decât să continuie ceea ce au început. cunoaşterea metafizică are întotdeauna un scop eli$erator. Aduce la cunoştinţa realităţii ultime. dar care îşi ascunde adevărata faţă. Prin cunoaştere şi practica retragerii din lume. 3. putem fi convinşi de faptul că acesată practică. magia a fost folosită mai ales în riturile de fertilitate şi în izgonirea forţelor răului. . ascetul care se dedică practicii 2oga este -otărât să suprime dispersarea şi automatismele specifice conştiinţei profane./. omul se trezeşte. şi afirmă posi$ilitatea de depăşire a acestui univers prin izolare şi dominare. Yoga are un caracter magic.oată suferinţa umană este datorită ignoranţei.(/)(/* Încheiere: Parcurgând materialul prezentat mai sus. . Yoginul începe prin a$andonarea familiei şi a societăţii. 3. Aceştia încep să'şi atragă adepţi manipulându'i. 2og-inul se poate concentra şi asupra reziduurilor su$conştientului. .

vor fi tot felul de învăţături false. .în zilele din urmă. de aceea credinciosul adevărat. este în acord cu ceea ce spune Scriptura. va cerceta mai întâi dacă ceea ce i se propune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful