Despre sărăcie şi bogăţie

Şi astăzi sunt mulţi bogaţi ca dânsul care nu voiesc a dispreţui banii, iar în locul banului dispreţuiesc sufletul, de care mi-a venit a mă minuna, când mai cu seamă fac multă vorbă despre mila lui Dumnezeu, iar ei se expun pe dânşii la cele mai mari primejdii şi întocmai ca şi nişte duşmani ai lor, nu-şi cruţă deloc sufletul. Deci, să nu ne jucăm iubiţilor, să nu ne jucăm şi nici să ne amăgim singuri pe noi, cerând ca Dumnezeu să ne miluiască pe noi, iar noi să preferăm înaintea acestei mile banii, îmbuibarea şi toate celelalte răutăţi. Dacă cineva ar da în judecata ta pe un altul şi acuzându -l ar zice, că urmând a suferi pedepsele cele mai grozave şi fiind stăpân de a depărta cu puţine parale acea hotărâre îi dai timp de gândire, iar el ar prefera mai degrab să moară decât să dea ceva din avutul său, desigur că n-ai spune că el este vrednic de vreo milă sau iertare. Aceasta judec-o şi pentru tine. Căci şi noi acelaşi lucru îl facem de vreme ce dispreţuim mântuirea noastră şi cruţăm banii. Apoi atunci cum de pretinzi ca Dumnezeu să te cruţe pe tine, tu necruţându-te şi preferând banii înaintea sufletului? De aceia ce se ascunde în bani sau mai bine zis, nu atât în bani pe cât mai ales în sufletele celor amăgiţi. Căci iubiţilor sunt şi de aceia care îşi râd mult de această înşelăciune. Dar ce oare este în bani atât de mare încât să vă poată fermeca? Oare nu este neînsufleţită materia lor, nu este stricăcioasă? Oare nu este perfidă şi de multe ori necinstită câştigarea lor? Nu este încărcată de frică şi de primejdii? Nu este plină de omoruri şi de viclenii? Nu este întovărăşită de

trândăvie şi de cea mai mare răutate? Nu este pământ şi cenuşă? Deci ce nebunie este aceasta? Ce boală? “Dar zici tu nu trebuie numai a acuza pe cei ce suferă de această boală ci de a coborî dragostea lor de bani”. Dar cum vom putea să o doborâm almintelea decât să arătăm că banii sunt un lucru primejdios şi încărcat cu toate relele? Dar nici nu este tocmai uşor de a convinge pe cel ce este îndrăgostit după lucruri copilăreşti. Deci trebuie a-i pune în faţă altă frumuseţe şi fiindcă o frumuseţe netrupească nu poate vedea, fiind încă bolnav, apoi îi vom arăta o frumuseţe trupească şi-i vom zice: cugetă la livezile cele frumoase şi la florile din ele mai încântătoare ca orice aur şi argint, mai drăgălaşe şi mai strălucite ca toate pietrele preţioase, gândeşte te la apele cele diafane (transparente) ale izvoarelor, la acele pârâie care întocmai ca şi untdelemnul curg fără zgomot, apoi de la pământ ridică-ţi ochii la cer şi priveşte frumuseţea soarelui, podoaba lunii şi strălucirea stelelor. “Şi ce are de a face, zici tu, că doară noi nu le întrebuinţăm precum întrebuinţăm banii ?” Şi cu toate acestea le întrebuinţăm mai mult chiar decât banii, întrucât nevoia de dânsele e mai simţită şi folosinţa lor e cu mult mai sigură. Că nici nu te temi, ca nu cumva să ţi le ia cineva şi să plece cu ele, după cum se petrece cu banii, ci îţi este slobod de-a te folosi de dânsele într-una şi acestea fără ca tu să te îngrijeşti câtuşi de puţin. Acum însă când tu te bucuri de dânsele împreună cu alţii, îţi pare rău fiindcă nu le stăpâneşti numai tu, ca cum stăpâneşti banii, pe cât iubeşti lăcomia de bani şi chiar nici banii n u i-ai iubi, dacă ar fi vorba ca să fie ai tuturor. Nu se poate în acelaşi timp a iubi şi argintul şi sufletul. Să aflăm deci că banii sunt pământ şi cenuşă că ne părăsesc când noi plecăm de aici sau mai bine zis, ne părăsesc de multe ori chiar şi mai înainte de plecarea noastră de aici şi ne vatămă şi în privinţa celor viitoare, ca şi în viaţa prezentă. Fiindcă sărăcia şi bogăţia nu se judecă după măsura lor, ci după dispoziţia în care se găseşte cel stăpânit de ele. Fiindcă în adevăr, acela este mai sărac decât toţi, care veşnic doreşte mai mult şi care niciodată nu poate stinge aceasta poftă rea. (Extras din Sfântul Ioan Gură de Aur - Tâlcuiri la Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel - Omilia XXIII - Omul să nu se încreadă mult în sine, căci este uşor de a cădea precum şi cel ce cade să nu se descurajeze, căci întoarcerea lui spre virtute este lesnicioasă şi de multe feluri)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful