SINTAXA LIMBII ROMÂNE

Bálint Mihály Semestrul IV

1

NO IUNI GENERALE DE SINTAX
Sintaxa este partea gramaticii care studiaz propozi iile i fraza, precum i regulile de îmbinare a cuvintelor în propozi ii i a propozi iilor în fraze.

I. Unit ile sintaxei
Comunicarea între oameni se face cu ajutorul cuvintelor, dar acestea nu sunt folosite în forma lor în care se afl în dic ionare, ci îmbinate în unit i sintactice, adic în propozi ii i în fraze. De exemplu: când spunem a vizita, bibliotec , central, ora nu este clar ce vrem s comunic m. Dac vrem s alc tuim o comunicare corect , trebuie s modific m cuvintele în a a fel, încât ele s intre în rela ii sintactice unele cu altele. Astfel, cuvântul a vizita, care are un sens general, trebuie pus la un mod personal, la un anumit timp, num r i presoan , de pild am vizitat, pentru a face din el o parte principal de propozi ie. Între verbul am vizitat (cu func ie de predicat) i cuvântul bibliotec trebuie stabilit o leg tur precis pentru ca substantivul s arate ce am vizitat, devenind complementul direct al propozi iei. Pentru aceasta avem nevoie de cazul acuzativ, forma articulat enclitic (cu articolul hot rât –a): biblioteca. Pentru ca adjectivul central s se potriveasc cu substantivul determinat biblioteca, trebuie s realiz m acordul dintre cele dou cuvinte: central , acesta devenind atributul propozi iei. Cuvântul ora trebuie pus în cazul genitiv pentru a- i îndeplini func ia de atribut substantival genitival pe lâng substantivul determinat biblioteca: a ora ului. Astfel am ob inut propozi ia Am vizitat biblioteca central a ora ului. Aceast comunicare poate fi completat i precizat , ad ugându-i-se alte propozi ii: Am vizitat biblioteca central a ora ului unde m-am întâlnit cu un vechi prieten i am discutat despre literatur . Prin urmare, unit ile sintactice sunt: a. propozi ia, b. fraza i c. p r ile de propozi ie. a. Propozi ia este o unitate sintactic , o comunicare cu ajutorul unui singur predicat (verbal sau nominal). De exemplu: Glasul p mântului p trundea n valnic în sufletul fl c ului. (L. Rebreanu, Ion) Bunicii mei sunt str nepo ii acelor oameni. (M. Sadoveanu, Neamul oim re tilor) Sunt propozi ii în care predicatul sau verbul copulativ al predicatului nominal se subîn elege: La a a cap, a a c ciul . (Folclor) – La a a cap e bun o a a c ciul . b. Fraza este o unitate superioar propozi iei, deoarece cuprinde mai multe propozi ii, dintre care cel pu in una este principal . De exemplu: Cei din fa sim ir 1/ c i-au pierdut urmele2/ i gr bir în trap la un col al malului,3/ de unde începea o p dure de plopi pe o limb de p mânt îngust .4/ (F nu Neagu) Propozi ia (1): propozi ie principal , regent fa de propozi ia 2, este în raport de coordonare copulativ prin conjunc ia i cu propozi ia 3; Propozi ia (2): - completiv direct , subordonat fa de propozi ia 1; elementul rela ional este conjunc ia subordonatoare c ; Propzi ia (3) – propozi ie principal , regent fa de propozi ia 4, este în raport de coordonare copulativ cu propozi ia 1 prin conjunc ia i; Propozi ia (4) – propozi ie subordonat atributiv , subordonat fa de propozi ia 3, elementul rela ional este adverbul relativ de unde. 2

c. P r ile de propozi ie – sunt cele mai mici unit i sintactice din care se compune o propozi ie. Acestea sunt de dou feluri: p r i principale de propozi ie (subiectul i predicatul) i p r i secundare de propozi ie (complementul i atributul). P r ile de propozi ie nu trebuie confundate cu p r ile de vorbire. Trebuie re inut c numai cuvintele no ionale, adic cele care au un sens lexical de sine st t tor au func ie sintactic (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, adverbul, verbul, interjec ia), prepozi ia i articolul ajut la formarea p r ilor de propozi ie, iar conjunc ia are exclusiv rolul de a lega unele unit i sintactice între ele.

II. Raporturile sintactice
În cadrul propozi iei se stabilesc anumite leg turi între cuvinte, iar în cadrul frazei se stabilesc anumite leg turi între propozi ii. Aceste leg turi se numesc raporturi sintactice, care sunt: 1. raporturi de interdependen (ineren ) dintre subiect i predicat; 2. raport de coordomare; 3. raport de subordonare. 1. Raportul de interdependen dintre subiect i predicat este un raport specific, neîntâlnit în cazul celorlalte p r i de propozi ie. Subiectul este partea principal de propozi ie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului, iar predicatul este partea principal de propozi ie care arat ce face, ce este, cine este, cum este subiectul propozi iei, adic predicatul spune ceva despre subiect. Astfel, în propozi ia „Porni luceaf rul”, cu ajutorul predicatului porni spunem ceva despre luceaf rul, iar cu ajutorul subiectului luceaf rul ar t m la cine se refer ac iunea porni. Aceste dou p r i de propozi ie nu sunt în raport de coordonare între ele, nu sunt nici în raport de subordonare una fa de alta, ci sunt în raport de interdependen (sunt interdependente). 2. Raportul de coordonare are loc atât între: a. p r ile de propozi ie de acela i fel (adic în cadrul unei propozi ii), cât i între: b. propozi ii de acela i fel (adic în cadrul unei fraze). a. În propozi ie putem avea raport de coordonare între: • Componentele subiectului multiplu: „Vin ân arii l utarii, gând ceii, c r bu ii.” (M. Eminescu) • Componentele numelui predicativ multiplu: „Trist i alb -i întinsa câmpie.” (Al. Macedonski) • Atribute de acela i fel: „Aveau t lpile negre, t iate i pline de r ni.” (Eugen Barbu) • Complemente de acela i fel: „M mica ipa sub ire, cerea s vând livada i p durea.” (M. Sadoveanu) Raportul de coordonare între p r ile de propozi ie se realizeaz prin: • Jonc iune cu conjunc ii i locu iuni conjunc ionale coordonatoare, care pot fi: o copulative: i, nici, iar, etc. (Nu l-am v zut nici pe tata, nici pe mama. Ne-am plimbat pe str zi i pe alei.) o adversative: dar, îns , iar, etc. (E iste , dar lene . E o floare frumoas , îns rar .) o disjunctive: sau, ori, fie, etc. (Mergi la film sau la teatru?) o conclusive: deci, a adar, prin urmare, în concluzie, etc. (Drumul este îngust, deci anevoios.) • Juxtapunere (paratax , al turare) prin virgul : Dan, Elena i Marin sunt colegi de clas . La Zoo am v zut lei, elefan i, ur i i p s ri s lbatice.

3

Observa ii: Sunt situa ii când raportul de coordonare se poate realiza i între dou p r i de propozi ie diferite: Atunci i acolo lucrurile s-au petrecut la fel ca acum i aici. În aceast propozi ie raportul de coordonarea se realizeaz între complement circumstan ial de loc i de timp. b. În fraz putem avea raport de coordonare între: • dou sau mai multe propozi ii principale: „Timpul mort i-ntinde trupul1/ i devine ve nicie.”2/ • dou sau mai multe propozi ii secundare (subordonate) de acela i fel: Elevii din clasa a II-a au înv at1/ s citeasc 2/ i s scrie în limba român .3/ (Propozi ia (1) – principal , regent pentru propozi iile (2) i (3), care sunt subordonate completive directe) • dou propzi ii subordonate diferite: Pleac 1/ unde vrea2/ i când vrea.3/ (Propozi ia 1principal , regent pentru propozi ia 2, care este subordonat circumstan ial de loc i pentru propozi ia 3, care subordonat circumstan ial de timp.) • o parte de propozi ie i o propozi ie subordonat acesteia: Ploaia rece1/ i care era m runt 2/ ne-a udat complet.1/ (Propozi ia 1- principal , propozi ia 2 – subordonat atributiv , în raport de coordonare cu atributul rece din propozi ia regent .) Raportul de coordonare în fraz se realizeaz prin: • Jonc iune cu conjunc ii i cu locu iuni conjunc ionale coordonatoare, care pot fi: o copulative (raportul se nume te raport de coordonare copulativ ): i, nici, iar, precum i, nu numai c ...dar(ci) i, etc. (B rba ii s-au apropiat de animal,1/ iar femeile i-au continuat drumul.2/) o adversative (raportul se nume te raport de coordonare adversativ ): dar, îns , iar, or, ci, numai c etc. (L-am invitat i pe Ion,1/ dar el m-a refuzat.2/) o disjunctive (raportul se nume te raport de coordonare disjunctiv ): sau, ori, fie, ori...ori, sau...sau, etc. (Vii cu noi,1/ sau r mâi acas ?2/) o conclusive (raportul se nume te raport de coordonare conclusiv ): deci, a adar, adtfel, prin umare, în concluzie, a a c , etc. (Norii s-au risipit,/1 a adar va fi vreme bun .2/) • Juxtapunere (al turare, paratax ) prin virgul sau punct i virgul : Se agit ,1/ vorbe te,2/ deranjeaz colegii,3/nu st o clip lini tit.4/) Observa ii: 1. În fraz poate exista i un raport de inciden , propozi ia numindu-se propozi ie inciden , când aduce o comunicare suplimentar i care nu face parte din structura comunic rii. De exemplu: M tem, spuse Ion în sinea lui, c nu se va sfâr i cu bine povestea aceasta. 2. Exist i situa ii când construc ia incident este o parte de propozi ie; acestea se numesc „cuvinte de umplutur ” (G.A., II. p. 425). De exemplu: Am g sit, din nefiricire, un vagon de clasa a II-a la coada trenului. 3. Raportul de subordonare (de dependen ) Raport de subordonare putem avea: a. în propozi ie i: b. în fraz a. Raportul de subordonare în propozi ie se realizeaz între un atribut, complement sau element predicativ suplimentar i un element regent. Deci, între un determinat i un determinant. Elementele regente pot fi: • Pentru atribut: substantiv, pronume, numeral. Exemple: Caietul de român este corectat. (S – atr.) Toate acestea vor fi rezolvate. (atr. – P.) Trei dintre ei sunt matematicieni. (N – atr.) • Pentru complement: verb, adverb, adjectiv, interjec ie. 4

subst + atr.3/ p. subst.) + Cd (A. p.regenta Prop. atr. – Ci) Vai de capul vostru! (int. I-am dat elevului o carte. Subst. subord. Profesorul ascult elevul. Exemplu: Îl tiam de tept.2/ Pp.sg.(G.apoz. V + Ccl o Articole posesive (genitivale): ahul este un sport al min ii.subord. Subst. Psubord. Subst. Colegul meu Mihai este silitor.pl.N.) • Acord (la atribut adjectival i apozi ional): Elevul harnic ob ine note mari.sg.+ apoz. + atr. subord. Regenta este o propozi ie de care depinde o alt propozi ie. atr. + atr. m.subord. subst. Subst.adj.adj.sg.N. (v – Eps) Raportul de subordonare între p r ile de propozi ie se realizeaz prin: • Flexiunea cuvântului cu func ia de atribut i/sau complement i regimul cazual al acestuia: Cartea elevului este pe banc . • Juxtapunere în cazul atributului apozi ional: Elevul Popescu este premiat. Exemplu: M-am dus la pia 1/ s cump r legume2/ care sunt proaspete. (adv. prop. Ea poate fi propozi ie principal sau propozi ie secundar dac de ea depinde o alt propozi ie.sg. Ea este întotdeauna o propozi ie secundar .N. • Topic : Elevul ascult profesorul. subord. Raportul de subordonare în fraz Raportul de subordonare în fraz se realizeaz între o regent i o propozi ie subordonat . regenta prop. • Jonc iune cu: o Prepozi ii i locu iuni prepozi ionale: Am cump rat un volum de nuvele. propozi iilor 2-3 2 coordonat cu 3 Necoordonate între ele: Când a plecat1/ mi-a spus2/ c nu se va mai întoarce.) v + Ci (D.N. + atr. (v-Ci) Mi-e inima de lacrimi plin . f. (Ci – adj. f.) Ei sunt gata de plecare. / Pp. Sb Cd Sb Cd b. m.A. Pp. o Dou sau mai multe subordonate care pot fi: Coordonate între ele: Mi-a spus1/ c va pleca2/ i nu se va mai 3 întoarce.A.Exemple: Înva la român . atr. o Articole demonstrative (adjectivale): L-am v zut pe elevul cel premiat. Prop. – Ci) • Pentru element predicativ suplimentar: verb sau interjec ie i un substantiv sau pronume. m. Subordonata este o propozi ie care depinde de regent .3/ Pp. Subst. O propozi ie subordonat poate avea dou regente (când acestea sunt coordonate între ele): 5 .. propozi iei 2 regenta propozi iei 3 • regent poate s aib : o O singur subordonat : Citesc1/ ce îmi place. m.pl.subord. Autobuzul s-a oprit în fa a colii.

subord. când.1/ vezi locuri minunate. ca i cum.subord. din moment ce. cei ce. Pp. Ccl Cct 3. o Pronume (adjective pronominale) relative: care.2/ El nu poate1/ s vin . regenta pp. dup cum. încât. fiindc .2/ Pp. Merg la teatru1/ deorece îmi place spectacolul. cu toate c . Accept orice.2/ P. predicative sau completive directe): Se zice1/ c va ploua. P-subord. P. Exemplu: Oriîncotro te ui i. Raportul de subordonare în fraz se realizeaz prin: • Jonc iune cu: o Conjunc ii subordonatoare: c . ca s .Unele adverbe relative pot avea dubl valoare: pot introduce diferite subordonate i pot îndeplini diferite func ii sintactice. oriîncotro.2/ P. cui. f r s . întrucât. o Adverbe nehot râte compuse: oricând. Observa ii: 1.subord. din pricin c . etc. cine. c ci. cel ce. s se intercaleze o alt propozi ie subordonat : Filmul1/ pe care l-am v zut asear 2/ mi-a pl cut. etc. de i. SB.subord.A v zut1/ i mi-a povestit2/ ce s-a întâmplat acolo. P. • Unele propozi ii regente sunt insuficiente sau incomplete. / am în eles problema. cât. subord. N. oricare.2/ P. ca i când. chiar s . s . subord.2/ P.3/ pp.1/ nu m-am sup rat. Adverbele nehot râte nu au întotdeauna valoare de conjunc ie. Pp. p. oricine. precum. Exemple: El nu este oricine. chiar de. oriunde.2/ Întrebarea este/ 1 dac va veni. orideunde.subord. Pp. P.subord. deoarece.regenta prop. Pp.2/ Pp. ori icare. etc. PR. dup ce. Pp. ce. m car c .pred. pân s . etc. etc. îndat ce. Pronumele i adjectivele pronominale nehot râte nu au întotdeauna valoare de conjunc ie. Cd Sb 2. cele ce. cel care.2/ Pp. din cauz c . Exemple: Cu toate c n-a venit. dac . propozi iei 3 propozi iei 3 Propozi ia regent poate fi întrerupt pentru ca. pp. deoarece impun prezen a unei subordonate (subiective. Exemple: Elevul tie1/ s citeasc . P. Oricând poate veni.insuf.2/ 6 . Exemplu: Am procedat1/ precum mi-ai spus tu. ceea ce. etc. încotro. P.insuf. chiar dac . o Adverbe relative: unde.1/ pp.subord.2/ Pp.insuf. CD. cât vreme. m car s . ori de câte ori. Exemple: Oriunde se simte bine. între elementele ei.2/ Cel ce nu înva 1/ nu tie. 1 Dup ce am citit.subord. Exemplu: Oricât mi-ai spune1/ nu te cred. o Unele pronume (adjective pronominale) nehot râte: oricât. o Locu iuni conjunc ionale subordonatoare: pentru c . P. Oricine poate veni. oricum.2/ p. cât. cum. Exemple: Nu se tie1/ cine a spart geamul. pân ce. De exemplu: Am procedat1/ cum mi-ai spus. de.

propozi iile pot fi analizabile i neanalizabile. Clasificarea propozi iilor a. • Propozi ia analizabil este alc tuit din p r i de propozi ie distincte din punctul de vedere al func iei lor sintactice. deoarece nu se poate recunoa te func ia sintactic a p r ilor componente.subord.L.3/ SB Pp PR 1 2 Pp. propozi iile sunt de dou feluri: afirmative i negative. Topic : Exemple: S fii tân r1/ înseamn 2/ s ai idealuri. de i alc tuie te o propozi ie. Slavici) Acest enun în afar de subiect (eu) i predicat (nu cunosc) cuprinde i un complement direct (în elegere). în timp ce propozi ia afirmativ nu are aceast marc special . • Propozi ia neanalizabil este un enun care nu poate fi analizat din punctul de vedere al organiz rii sintactice. iar structura lor poate fi analizat .• • Cum l-am v zut. de obicei adverbul nu. .2/ P. / l-am recunoscut. b. e..Las’c tiu eu. un atribut adjectival propriu-zis (mai bun ) i un complement circumstan ial de mod comparativ (ca asta). De exemplu: .Caragiale) Interjec ia ei nu poate fi analizat sintactic. (O. Exemple: La noi sunt codri verzi de brad. Cele dou propozi ii se deosebesc în aceea c cea negativ con ine o nega ie pe lâng predicat. Ideea de nega ie este exprimat i prin alte cuvinte cu în eles negativ: 7 . Propozi ia analizabil poate fi simpl sau dezvoltat . Propozi iile se clasific dup urm toarele criterii: Dup structura lor Dup aspectul afirmativ sau negativ al predicatului propozi iei Dup scopul comunic rii Dup sensul. Propozi iile neanalizabile sunt alc tuite din interjec ii. (Folclor) – propozi ie negativ Observa ii: 1. Pp. (propozi ie alc tuit doar din predicat) o Propozi ia dezvoltat cuprinde.3/ SB Pp PR S ai idealuri1/ înseamn 2/ s fii tân r. b.1/ ai parte. Scm (modal ) Fs:Ccm III. Exemple: Privighetoarea cânt . în afar de subiect i predicat. adverbe afirmative sau negative sau substantive în vocativ. o Propozi ia simpl este alc tuit din p r ile principale ale propozi iei: din subiect i predicat.. în elesul pe care îl au în fraz Dup rangul pe care îl au în fraz a. Clasificarea propozi iilor dup structur inând seam de structur . (I. cânt – predicat) Ninge. / Sct Pp. Exemplu: Eu nu cunosc în elegere mai bun ca asta. Fs: Cct Juxtapunere (paratax ) prin virgul : Exemplu: Ai carte. Goga) – propozi ie afirmativ .Ei? (I. (privighetoarea – subiect. Dup aspectul afirmativ sau negativ al predicatului propozi iei Dup aspectul predicatului. d. de func iile sintactice ale p r ilor care alc tuiesc enun ul. una sau mai multe p r i secundare de propozi ie. Uneori îns una dintre ele poate lipsi. c. Timpul pierdut nu se mai întoarce. de modul de organizare.

Ex: Nimica nu-i f r osteneal . propozi iile pot fi: c. etc. fi i aten i! / Elevi. adjective negative: niciun. s . dou nega ii dintr-o fraz dau împreun o afirma ie.2. în urma raport rii la starea de fapt corespunz toare. s solicite un r spuns din partea interlocutorilor (Ce a i înv at pentru ast zi?). Enun urile asertive reprezint enun urile fundamentale ale oric rei limbi naturale. Propozi ii exclamative. oamenii urm resc diverse scopuri comunicative: s fac aser iuni legate de lumea real (Clima la noi este temperat . între care eram i eu. c. conjunc ia negativ : nici adverbe negative: niciunde. care. / Elevii sunt aten i când le vorbe te profesorul. ordine.1. nimic.. nicicum. atitudini. împreun cu intona ia. au drept scop s informeze interlocutorul în leg tur cu anume eveniment. fie propozi ii.). o expresive – acte ed vorbire prin care sunt exprimate emo ii. Dup scopul comunic rii Prin limbaj. Ele au caracter structurat i. dup scopul comunic rii. st ri. Deci. etc. care poate fi calificat ca adev rat sau fals.. chiar 8 . În folclor i la unii scriitori anumite cuvinte cu sens negativ apar f r adverbul negativ nu: Nici ploaia îl ud .). s -i determine pe ascult tori s dac anumite ac iuni. niciunu.prin pronume negative: nimeni. Propozi ii enun iative (enun uri asertive). Propozi ii enun iative (enun uri asertive) Propozi ia enun iativ (asertiv ) comunic ceva despre un obiect sau un fenomen. o promisive – acte de vorbire prin care se fac promisiuni.i exprime emo iile. porunci. o directive – acte de vorbire prin care se dau directive.3. nicio. (Ion Creang ) – sensul propozi iei este c tocmai s-a adunat o mul ime de b ie i i fete la coal . creând o nu realitate (V declar c s tori i. o o o o c. d o informa ie referitoare la producerea unui eveniment. nici soarele îl arde. fi i aten i când v vorbe te profesorul! o Structuri exclamative: Ce elevi aten i! / Ce aten i sunt elevii când le vorbe te profesorul! Pornind de la corela ia dintre actul de vorbire i structura sintactic a enun ului. niciodat . o declarative – acte de vorbire prin care se fac declara ii. 4.4. niciuna. dând ordine. s . porunci. fie fraze. c.). rug min i (Nu v apleca i afar prin geamul trenului!).1.. Propozi ii imperative. o întreb ri – acte de vorbire prin care se formuleaz întreb ri. Câteodat . (Folclor) 3. în procesul comunic rii. Unele propozi ii cu sens afectiv introduse prin adverbul relativ unde urmat de nega ia nu sunt afirmative. c. 2. Propozi ii interogative. etc.i ia angajamente pentru ac iunile din viitor (Promit s vin la timp alt dat . semnalizeaz scopul comunicativ al vorbitorului (al emi torului de mesaj): o Structuri enun iative (numite i asertive): Elevii sunt aten i. oamenii produc diferite acte de vorbire: o reprezentative – acte de vorbire prin care este reprezentat realitatea în plan discursiv. Limbile dispun de structuri sintactice specializate (prpozi ii i fraze). o Structuri interogative: Sunt aten i elevii? / Sunt aten i elevii când le vorbe te profesorul? o Structuri imperative: Elevi. c. s produc prin cuvinte o schimbare în lumea real . rug min i. sfaturi. este vorba de negarea nega iei: Nu pot s nu te admir – adic trebuie s te admir. Aceste cuvinte cu sens negativ în structura propozi iei sun înso ite de adverbul negativ nu. nu negative: i unde nu s-au adunat o mul ime de b ie i i fete la coal . sentimentele (Ce zi minunat e ast zi!). nic ieri.

Vreau s mergem la cofet rie dup ce termin m cu lec iile. etc. adic este accentuat: . Acest subtip de întreb ri totale se aseam n cu întreb rile par iale: De exemplu: . De exemplu. Propozi ii interogative Enun urile interogative sunt structuri (propozi ii sau fraze) specializate pentru a formula întreb ri.Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? . etc.Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? .Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? . Vreau s st m acas .Interogative totale Prin enun urile interogative totale locutorul îi solicit interlocutorului s dea un r spuns de tipul da / nu: i-a pl cut pr jitura? – Da. Pe de alt parte. Astfel. / Nu.Nu vreau s mergem la film dup ce termin m cu lec iile. Exist trei tipuri de structuri interogative: i. întrebarea „Cine i-a spus asta?” poate fi formulat i prin structura enun iativ Vreau s tiu cine i-a spus asta. arhaic.Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? . Interogative alternative. Organizarea sintactic a interogativelor totale este. poate fi utilizat de cineva fa de un subaltern în locul unui enun imperativ ca Trebuie s -mi predai lucrarea! sau Pred -mi lucrarea! c. inversiunea verb – auxiliar: V zut-ai? Auzitu-l-ai cum vorbe te? Tr stura distinctiv a enun urilor interogative în raport cu cele enun iative este intona ia ascendent .Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? . aceast inten ie solicit implicit i o precizare legat de un constituent din enun ul interogativ. dar strategia adoptat de el îi faciliteaz men inerea unor forme de cooperare i respectarea unor norme de polite e în descursul comunic rii. unul din cuvinte poart „emfaza interogativ ”. ca marc specific structurilor interogative.dac informa ia transmis nu este nou . un enun de forma tii c trebuie s -mi predai lucrarea. În alte situa ii de comunicare. poate ap rea.Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? . ci o aser iune: Nimeni nu a mai pomenit a a ceva. poetic. Interogative totale. Dialectal. emi torul poate transmite sub form asertiv o informa ie despre care este sigur c este cunoscut de interlocutor..Nu vreau s mergem la film dup ce termin m cu lec iile. / Nu. vorbitorii pot lansa întreb ri i prin structuri non-interogative. 9 . Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? – Da. prin propozi ia Cine a mai pomenit a a ceva? nu se exprim o întrebare. De exemplu. O propozi ie cu structur interogativ îns nu serve te întotdeauna la formularea unei întreb ri la care locutorul a teapt un r spuns de la interlocutor.2. Astfel. dar predicatul propozi iei principale r mâne acela i. i. subiectul este postpus predicatului. aceea i cu a propozi iilor / frazelor enun iative. iii. se pot formula enun uri de tipul Dun rea este un fluviu.. ii. Interogative par iale. care transmit interlocutorului informa ii general cunoscute. În cadrul enun ului interogativ. marcat grafic prin semnul întreb rii la sfâr itul enun ului interogativ. O deosebire fa de enun iative apare când subiectul propozi iei interogative este exprimat: în topica standard.Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? Dac interlocutorul vrea s dea alt r spuns decât da / nu la întrebarea locutorului. Au venit musafirii? S-au terminat cursurile? Vorbe te cineva la telefon?. sau Dun rea este un fluviu european care traverseaz i România.Vrei s mergem la film dup ce termin m lec iile? . . în linii mari.

adverb interogativ (unde?. enun urile interogative par iale se construiesc cu un singur cuvânt interogativ. – Plec acum. sau). etc. între dou / sau mai multe cuvinte care îndeplinesc aceea i func ie sintactic sau la nivelul frazei. Unde pot cump ra un bilet de tramvai?. o comand . comun cu a enun urilor asertive i cuvântul interogativ poart accentul. Unde i când ne întâlnim?. alta negativ (Dormi sau nu dormi?) sau construite cu verbe aflate în rela ie de antonimie (Intri sau ie i?) Aspectele care pot fi prezentate ca alternative sunt: o Predicatele sintactice: Cite ti sau te joci?. în topica standard. Va sau ar veni?. dup predicat: Despre cine a i vorbit voi acolo?. etc. Cine de ce s-a sup rat?. construite cu dou (rareori cu mai multe) cuvinte interogative juxtapuse sau coordonate copulativ: Cine ce a f cut?. c. reprezentat de cuvântul interogativ: Ce faci mâine?. Ce m nânci? – r spunsul a teptat este un complement direct. circumstan ial: Exemple: Cine vine mâine la noi? – r spunsul a teptat este un subiect. cât?.ii. care?.1/ cite ti o nuvel 2/ sau te ui i la televizor?3/ – fraz . Cum rezolv m situa ia? etc. Cu cine va sosi mama?.). Pleci sau r mâi?. între dou / mai multe propozi ii care ocup aceea i func ie sintactic . Cine cui a povestit?. Cuvântul interogativ are rolul de a circumscrie semantic r spunsul a teptat i poate viza orice parte de propozi ie: subiect.. Când te întorci? – r spunsul a teptat este un circumstan ial de timp: Ce fel de om este Ion? – r spunsul a teptat este un atribut. etc.. Sunt structuri bazate pe coordonare disjunctiv (ori.(Vin) luni. Unde mergem mâine? – r spunsul a teptat este un circumstan ial de loc. persoana): Venise sau veniser ?. Interogativele par iale au o particularitate comun cu interogativele totale: subiectul. Î i scrii tema.Pleci sau mai stai? . complement. Ai sau a i plecat?. timpul. De cele mai multe ori. Marca distinctiv a interogativelor par iale este prezen a unui „cuvânt interogativ”: pronume/ adjectiv interogativ (cine?. Te gânde ti la film sau la carte?.) i locu iunea adverbial de ce?. cum?.3. apare. atribut. când?. etc.Vii luni sau mar i? . Cine unde s-a dus?. nuvele sau romane? – propozi ie. o Atribute: Vrei cafea mare sau mic ? o Gradul de probabilitate a unei ac iuni: Probabil sau sigur vine? o Cetegorii logico-semantice (modul. al câtelea?. Exist îns i interogative multiple. realizat la nivel de propozi ie. o interdic ie.Interogative par iale Prin enun urile interogative per iale locutorul îi solicit interlocutorului s dea un r spuns prin care precizeaz o variabil con inut în întrebare. dac este exprimat. etc. 10 . un îndemn. Care cui i-a dat invita ia?. Exemple: Cite ti cu mai mult pl cere povestiri. Interogativele alternative au o linie intona ional compus ascendent – descendent. ce?. Propozi iile coordonate sunt uneori simetrice: una pozitiv . o Circumstan e din grupul verbal: Vrei s afli când sau cum ajungi acolo?. iii. o Actan i implica i în predica ie: M nânci mere sau pere?. Cine ce cui i de ce a min it?. Interogativele par iale au o linie intona ional descendent . etc. etc. Când sose te bunica?. Unde i cum ne distr m?. Propozi ii imperative Enun urile imperative exprim un ordin. inten ia comunicativ a locatorului fiind de a-l îndemna pe interlocutor s ac ioneze într-un anumit fel. Interogative alternative Prin enun urile interogative alternative locutorul (vorbitorul) îi solicit alocutorului (interlocutorului) s selecteze unul (mai multe) dintre elementele prezentate ca op iuni posibile: .

pentru structurile construite cu indicativ: R spunzi!. Se deosebesc. persoana verbului reprezint un alt factor de diferen iere a diverselor tipuri de enun uri imperative: • Persoana a II-a singular i plural pentru modul imperativ: Spune!. persoana a III-a singular i plural. Taci din gur !). • În func ie de prezen a interjec iilor i a unor elemente exclamative. mai precis al unor acte asertive (enun iative): E bine s pleci de aici. S vorbeasc el!. conjunctiv (S vii repede!).Modul de realizare a actelor imperative este direct sau indirect. etc. etc. Scria repede!. S mergem de aici!. Unde nu începe s toarne!. astfel. Are i el un umor! În enun urile exclamative . Contururile (liniile) intona ionale ale enun urilor exclamative sunt foarte diversificate. etc. i-a stârnit admira ia. al unor întreb ri: Vrei s pleci de aici? (cu accent pe forma verbal regent vrei). indicativ (Vii repede!). Imperativele directe reprezint rezultatul unor acte directive care se realizeaz f r ajutorul (medierea) altor acte. Cite te!. S pleci imediat de aici!. I-a promovat i pe ei?!. Mergem mai departe!. Citi i!. Imperativele indirecte sunt formulate în cadrul unor acte realizate mediat. cât (de). ce m-ai bucurat! Prezen a unor elemente de natur adjectival sau adverbial este asociat . pentru structurile cu modul conjunctiv: S meregem acolo!. Aproape orice structur sintactic poate fi rostit exclamativ. de cele mai multe ori. cum (de). S pleca i cât mai repede!. atât (de) sau forma popular unde nu se întîlnesc frecvent în structurile exclamative: Cât munce te!.. Elementele exclamative c . În structurile sintactice imperative cu predicatele exprimate prin verbe la moduri personale. persoana a II-a singular i plural. între ele din punct de vedere intona ional enun uri ca: Nu am cuvinte s exprim o asemenea r utate!. Enun urile exclamative se structureaz diferit în func ie de mai mul i factori: • În func ie de linia intona ional . etc. Vino la mine!. etc. • În func ie de organizarea lor sintactic marcat prin prezen a anumitor componente adjectivale sau adverbiale asociate frecvent cu tipare sintactice de gradare i de intensitate. Propozi ii exclamative Enun urile exclamative apar in construc iilor de tip afectiv i exprim o stare afectiv a locutorului în leg tur cu un eveniment care l-a emo ionat. • Persoana I plural. interjec iile sunt foarte frecvente: Ah! Ce greu este pachetul acesta!. Atât de u or a rezolvat totul!. Ce de c r i ai pe raft!. etc. Modurile personale cu care se pot construi enun uri imperative sunt: imperativ (Vino repede!. Of. Modific rile de topic fa de forma asertiv a acelora i enun uri au rolul de a transforma un enun asertiv într-unul exclamativ: 11 . • Înfunc ie de modific rile de topic . Enun urile imperative directe apar sub forma unor enun uri simple sau complexe: Vino!. a a (de). S citeasc ele!. Cât de corect scrie române te!. c. • Persoana a II-a singular i plural i persoana I plural. Modurile verbale predicative din structurile sintactice proprii enun urilor imperative reprezint un factor în func ie de care se disting dou subclase: • Structuri cu predicatele realizate prin forme verbale la moduri personale i • Structuri realizate prin forme verbale nepersonale. ce. l-a surprins. l-a nemul umit. cu anumite tipare sintactice exprimând cantitatea sau intensitatea: Ce gustoase sunt fructele acestea!. R spunde i!. etc. Spune i!..4.. Formele verbale nepersonale sunt: infinitivul (A nu se deschide geamul!) i supinul (De rev zut acest exerci iu!). C proast mai e ti!.

El ajunge inginer. propozi iile: unde m-am n scut. exprim o condi ie a realiz rii ac iunii propozi iei regente.Dup sensul. A devenit cum î i dorea. regenta propozi iei (2) Propozi ia (2) – este propozi ie subordonat . propozi iile sunt de dou feluri: • propozi ii principale i • propozi ii secundare. prin con inut. cu care m-ai v zut ieri pe stadion..1/ Propozi ia (1) – este propozi ie principal . s cump r legume proaspete vor c p ta un în eles (alocutorul va în elege ce vrea s comunice locutorul) când intr în rela ie cu urm toarele propozi ii principale: Am rev zut satul unde m-am n scut. în elesul pe care îl au în fraz Dup în elesul pe care îl au în cadrul unei fraze.2/ dac sunt ascult tor toat s pt mâna. pentru c îmi plac piesele de teatru. care se intercaleaz între p r ile de propozi ie ale unei alte propozi ii. c rora li se supun. alte propozi ii. regent fa de propozi ia (2). propozi iile sunt de dou feluri: Propozi ii regente i Propozi ii subordonate. este un b iat cumsecade. Nu m duc la film. intercalat între p r ile propozi iei (2). subordonata propozi iei (2). Propozi ia principal are singur un în eles de sine st t tor.Este frumos. aceasta putând fi o propozi ie principal sau secundar . pentru c am mult de înv at. Propozi iile regente sunt acele enun uri care „comand ” ac iunea altei (altor) propozi ii din structura frazei. Propozi ia (2) – secundar . elementul regent este omul. Mi-ai spus1/ c . regenta propozi iei (3) Propozi ia (3) – este propozi ie subordonat . prin con inut.2/ Propozi ia (1) – este propozi ie principal . Propozi ia (3) – secundar . depind de o propozi ie regent . complet ri la sensul uneia dintre p r ile propozi iei principale sau regente: Omul1/ pe care îl vezi2/ nu este un oricine. Sandu. De exemplu: M duc la teatru. propozi iile mai pot fi: Propozi ie incident (în fraz ) – este independent de contextul celorlalte propozi ii i poate lipsi din comunicarea respectiv : sta îmi pare om r u – î i zise în sinea lui – i i-a continuat drumul. un sens clar i trebuie pus în mod obligatoriu în rela ie cu o propozi ie principal . 12 .. aducând preciz ri. Propozi ia secundar nu are singur un în eles de sine st t tor. / Inginer ajunge el!. pentru c am mult de înv at. subordonat propozi iei (1). regenta propozi iei (2) Propozi ia (2) – este propozi ie subordonat atributiv . intercalat între p r ile propozi iei (1). Dup rangul pe care îl au în fraz Dup rangul pe care îl au în fraz . M-am dus la pia s cump r legume proaspete. e. Exemplu: Am hot rât1/ s înv pe de rost poezia2/ despre care profesorul ne-a vorbit. Propozi iile subordonate sunt acele enun uri care. Din alt punct de vedere al rela iilor de sens. un sens clar. De exemplu. regent fa de propozi ia (3).3/ Propozi ia (1) – principal .3/ sâmb t mergem la munte. / Cum î i dorea a devenit! d. / Frumos (mai) este!. Propozi ie intercalat (tot în fraz ) – este acel enun .

Gre elile acestea î i fac un urât nume. Delimita i frazele în propozi ii i stabili i. 3. Cine înva regulat. Oltul întinere te. 6. În c l toria lui spre miaz noapte.. 5. Z rile de farmec pline / Str lucesc în lumini . Vii cu mine sau pleci cu ceilal i? c. c. Construi i dou fraze cu propozi ii principale coordonate de care s depind propozi ii subordonate întroduse prin pronume relative i adverbe relative. Comenta i mijloacele de realizare a raporturilor sintactice (flexiunea i jonc iunea) din propozi iile: a. Femei i fete cu ca aveici de vulpe i cu fust de lân . Malurile drepte i uscate fug înd r t.. 13 . Cartea colegului de banc e nou i frumoas . / i roata alb mi-e st pân . propozi iile regente i cele subordonate: a. este atent la cursuri nu poate s nu reu easc la examen. Ar ta i care sunt regen ii cuvintelor scrise cu litere cursive i spune i prin ce mijloace se realizeaz raporturile sintactice dintre regen i i determinan ii lor: a. Stabili i felul propozi iilor dup toate criteriile de clasificare: a. El duce regelui r spuns. veneau la liturghie. 6. Sara pe deal buciumul sun cu jale. Ce zi minunat am avut ieri! b. d. Somnoroase p s rele pe la cuiburi se adun . S m a tep i la col ul str zii. c r mid riile.Verifica i-v cuno tin ele! 1. apoi. 4. Spune i care i leag p r i de propozi ie coordonate i care leag propozi ii coordonate: Dar ce-mi bat capul cu craii i cu împ ra ii i nu-mi caut de copil ria petrecut în Humule ti i de nevoile mele. Omul bun dup fapte se cunoa te. comenta i raportul de interdependen dintre ele: a. Model: I-am invitat pe colegii cu care m în eleg bine i ne-am distrat unde am g sit loc. b. Cine adun la tinere e are la b trâne e. d. o dat cu vechile cet i. Afla i subiectele i predicatele. b. e. / Ce zace-n sufletul-fântân . c. c. c. e. b. b. M-a întrebat cine mai merge în excursie cu noi. Stau i m gândesc la vremurile ce au trecut ca o suflare de vânt. dungate cu vrâste galbene i ro ii pe fund negru. d. 2. Gr dina de flori galbene de la cap tul lujerului s-a schimbat acum într-o minge de puf. Ghi r mase câtva timp încremenit i cu ochii inti i la dânsul. M -nchin la soarele-n elept / C sufletu-i fântân -n piept.

între o unitate sintactic (parte de propozi ie secundar . • De i subordonatele sunt toate secundare. al turare prin virgul ). Predicativizarea (apari ia predicatului) se realizeaz prin urm toarele procedee: • Trecerea verbului de la un mod nepersonal (nepredicativ) la un mod personal (predicativ): Nu poate veni. în fraz .IV. Leg tura dintre cele dou p r i ale sintaxei Între sintaxa propozi iei. primele pot fi transformate în subordonate. iar cele din urm în p r ile de propozi ie corespunz toare. realizând un raport de subordonare. i sintaxa frazei. respectiv propozi ie secundar ) i termenul regent. care exprim numele predicativ al predicatului nominal din propozi ia regent . b. fiind diferite îns modalit ile de exprimare.) • Raportul de coordonare se exprim în ambele situa ii prin conjunc ii i locu iuni conjunc ionale coordonatoare (avem jonc iune) i prin juxtapunere (paratax . (Exist îns i excep ii. care studiaz regulile de îmbinare a propozi iilor în fraze. • Raportul de subordonare se stabile te. se poate observa c între p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate exist urm toarele coresponden e: • Orice propozi ie subordonat corespunde unei p r i de propozi ie. În procesul de expansiune apar un predicat (pentru c apare o propozi ie) i un element subordonator (pentru c propozi a primit este subordonat ). îndeplinind. Coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate a. care studiaz regulile de îmbinare a cuvintelor în propozi ii. exist multe asem n ri: • Cele dou p r i ale sintaxei au dou raporturi (rela ii) comune: raportul de coordonare i raportul de subordonare. Nu poate1/ s vin . ci exist dou tipuri de subordonate care corespund unei p r i principale de propozi ie: subordonat subiectiv . c. • Nu exist o propozi ie care s in locul unui predicat verbal sau al unui verb copulativ. • Propozi iile subordonate r spund la acelea i întreb ri. cât i în fraz : între dou p r i de propozi ie de acela i fel la nivel de propozi ie i între dou propozi ii de acela i fel la nivel de fraz . Expansiunea i contragerea Având în vedere coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate. func ia acesteia pe lâng un termen regent (cuvânt determinat) din propozi ia regent .2/ Ce nu poate? Cd Ce nu poate? CD (subordonat completiv direct ) 14 . în ambele situa ii ( i în propozi ie i în fraz ). realizeaz acela i raport i au acela i termen regent ca i p r ile de propozi ie c rora le corespund (pe care le înlocuiesc). • Propozi iile subordonate au denumiri derivate din denumirile p r ilor de propozi ie echivalente. Coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate Pornind de la leg tura strâns dintre cele dou p r i ale sintaxei. • Raportul de coordonare se stabile te între unit i sintactice de acela i fel atât în propozi ie. Transformarea p r ilor de propozi ie în subordonatele corespunz toare se nume te expansiune. care ine locul subiectului din propozi ia regent i subordonat predicativ . ele nu corespund numai p r ilor secundare de propozi ie.

a avea. modal ) • Repetarea (anticiparea sau reluarea) în subordonat a verbului dominant din regent : Înva ca i tine. Care om? AT • Înlocuirea substantivului. Când s-a trezit? CT Când s-a trezit? Cct Ea este o fat 1/ care ascult .Ad ugarea (inser iunea.2/ Ea este o fat ascult toare. Ce fel de fat ? AT Ce fel de fat ? atr. când structura predicativ le con ine: Omul1/ care este cinstit2/ este apreciat.1/ Omul cinstit este apreciat. Principalele procedee de depredicativizare (dispari ia predicatului) sunt: • Trecerea verbelor de la un mod predicativ la un mod nepredicativ: Când se plimba prin parc.2/ Cum înva ? Ccm Cum înva ? CM (subordonat modal ) • Transformarea (restrângerea) propozi iilor subordonate în p r ile de propozi ie corespunz toare se nume te contragere. deoarece dispare propozi ia subordonat .1/ s-a întâlnit cu colegii.2/ S-a trezit la r s ritul soarelui.2/ Cum circul ? Ccm Cum circul ? CM (subord. Înva 1/ cum înve i i tu. 1 2 El vorbe te / cum vorbesc oltenii. Cum vorbe te? CM Cum vorbe te? Ccm • Înl turarea verbului predicativ din subordonat când acesta este identic cu cel din regent : El deseneaz /1 cum deseneaz i cel lalt. Cct Când s-a întâlnit? • Înl turarea verbelor operatorii a fi. În procesul de contragere dispar predicatul i elementul subordonator. adverbului printr-un verb la un mod predicativ: Trenul circul f r oprire.2/ CT Când s-a întâlnit? Plimbându-se prin parc. includerea) verbelor operatorii (verbe copulative sau auxiliare) a fi.1/ Care om? atr. Trenul circul 1/ f r s opreasc . adjectivului. a avea: Omul cinstit nu minte. Omul1/ care este cinstit2/ nu minte. Care om? AT Care om? atr. s-a întâlnit cu colegii. / El vorbe te oltene te. Cum deseneaz? CM Cum deseneaz ? Ccm 15 .2/ El deseneaz ca i cel lalt. • Înlocuirea verbului cu func ie de predicat printr-un substantiv (nominalizarea verbului). printr-un adjectiv (adjectivizarea verbului) sau printr-un adverb (adverbializarea verbului): S-a trezit1/ când a r s rit soarele.

(Gala Galaction) • Nedeterminat – nu se poate preciza persoana care face ac iunea: S-a comunicat în presa de ieri. Subiectul arat : • Cine este autorul ac iunii: u teru coti încet dup col ul gardului. o interogativ: Cine i-a auzit vreodat vocea? o relativ: Care a sosit acum mi se pare cunoscut. dar s-a spus i la radio.) i subiectul disjunctiv (Mama sau tata va veni. iar scumpul mai mult p gube te. Neagu) • Cine suport ac iunea unui verb la diateza pasiv : Inculpatul a fost prezentat instan ei pentru a fi judecat.: Aducerile aminte m-au cople it. poate fi Delta Dun rii este o zon pitoreasc .. Cel harnic este apreciat de profesori. P r ile de • Substantiv comun sau propriu. (Alecu Russo) Dup cum este prezent sau absent în propozi ie: Felul subiectului A. limpede i senin cerul t u.V. • Cui i se atribuie o însu ire. o caracteristic exprimat prin numele predicativ: Verzi sunt dealurile tale.) B. în cazul N. (Gala Galaction) • Multiplu: Copacii albi. copacii negri. exprimat • Locu iune substantival în cazul N. fra ii i surorile te iubesc. într-ale lui D nil . (Miori a) • Subîn eles – verbul cu func ia sintactic de predicat este la persoana a III-a. o demonstrativ: Ace tia mi-au creat multe greut i. Subiect exprimat: • Simplu: Oile erau la munte. care Floarea-soarelui a fost recoltat . o de polite e: Spune-i i dumneata b iatului. • Pronume: o personal: Ei sunt prietenii no tri cei mai buni. singular i plural: (tu) S le spui curat / C (eu) m-am însurat. frumoase p durile i dumbr vile spânzurate de coastele dealurilor. o negativ: Nimeni nu a mai trecut pe la moar . Topârceanu). o nehot rât: Ceva din visul ei a r mas în tain . singular sau plural. Numeral: o numeral cardinal: Doi au sosit acum. subiectul Maria a sosit cu trenul. • • Adjectiv substantivizat: Lene ul mai mult alearg . Creang ) o posesiv: Aici sunt îngropa i ai t i. (F. Subiect neexprimat: • Inclus – verbul cu func ia de predicat este la persoana I sau a II-a. / Stau singuri în parcul solitar. simplu sau compus. (G.. Bacovia) În categoria subiectului multiplu intr i: subiectul grupat (Mama i tata. 16 . P r ile de propozi ie i subordonatele corespunz toare Subiectul (Sb) Defini ia Subiectul este partea principal de propozi ie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului. (I. (G. iar subiectul a fost exprimat anterior: P una se zb tuse în poal pân (P una ) amor ise i (P una ) adormise cu degetele în gur .: vorbire prin A trecut întâi o boare / Pe deasupra viilor.

subiectul poate fi intercalat între elementele locu iunii verbale care alc tuiesc predicatul sau între verbul copulativ i numele predicativ al predicatului nominal: Cu greau i-a venit el de hac. de regul . st pânii) au plecat. dar pân la urm a g sit solu ia. De la aceast regul exist excep ii: • Aparente – subiectul este de fapt un atribut al unui subiect subîn eles: o în cazul genitiv: Ai casei (proprietarii..). împreun cu st în cazul acuzativ: Dan i cu Maria sunt ingineri. Omul1/ care nu minte.o numeral ordinal: Al treilea a gre it inta. • Punc ua ia Observa ii 17 . subiectul st . (C. • Verb la mod nepersonal (nepredicativ): o Infinitiv: A cinsti memoria eroilor este o datorie sfânt . ninge.Hoga ) În ziua aceea nu era niciun nor deasupra.1/ • Subiect izolat – când subiectul ini ial este p r sit i locatorul î i continu ideea referindu-se la un alt subiect. o În dativ: Vorbe te cui ascult .2/ acela este stimat de ceilal i. • Substantiv în acuzativ cu prepozi ia la: Au venit la oameni!. a(-i) p rea r u. în cazul nominativ (N. o în cazul acuzativ: Am mai auzit (lucruri) de astea. • Exist propozi ii f r subiect. Când este exprimat printr-o parte de vorbire de tip nominal. Au mai plecat (unii) dintre ei. Ve i fi i voi bine preg ti i? Nu se desparte niciodat prin virgul de predicat. tun . o numeral colectiv: Amândoi au fost v zu i la locul faptei.. Subiectul coordonat cu un alt subiect prin cu. când subiectul este exprimat prin: • Pronume relativ: o În genitiv: Meritul este al cui înva . asta se întâmpl în construc iile cu anacolut: • Exemplu: Dar eu. a a cum au fost în toate exemplele de pân acum. i cu.. • Subiectul poate fi reluat printr-o alt parte de vorbire (subiect reluat): Vine el tata. Cazul subiectului Topica • Interjec ie: Se auzea cirip – cirip din crâng. o Gerunziu: Se aude cântând pe strad . parc îmi salt i acum inima de bucurie. • Subiectul st de obicei înaintea predicatului. plou sau o locu iune verbal impersonal de tipul a(-i) p rea bine. o Locu iune verbal : Nu e u or a b ga de seam totul. când m gândesc la locul na terii mele. o Supin: De înv at toate materiile nu este u or. (Gala Galaction) Rar. • Propriu-zise. el fiind inexprimabil când predicatul este un verb impersonal „meteorologic” de tipul fulger . etc. o În acuzativ: Apreciaz pe cine înva . (Noi) am venit cu to ii. dar poate sta i dup : Exemple: Noaptea se vestea gr bit din adâncuri... o numeral frac ionar: O doime este mai mare decât o treime.

2/ Înainte de a se cunoa te1/ unde mergem2/ nu po i face planuri. folosit cu sens impersonal: este (cu sensul „se întâmpl . înseamn . se poate. reiese. (m ) doare.3/ • Expresie verbal impersonal (verb copulativ + adverb): e bine. singular sau plural: a fi S ai prieteni adev ra i1/ este un lucru nemaipomenit. (îmi) convine. persoana a III-a. e adev rat. (m ) indigneaz .2/ • Verb predicativ. cu sens impersonal. etc.2/ Cine a avut nevoie1/ a fost ajutat. (îmi) ajunge. (m ) sup r . se poveste te. (m ) mir . trebuie.2/ Îmi convine1/ s mergem împreun la film. e posibil.2/ • Verb predicativ.2/ Nu mi se pare1/ c ideea ta este bun . singular. înso it de un pronume personal în cazul dativ sau acuzativ: (m ) afecteaz . se vede. (m ) prive te.Propozi ia subordonat subiectiv (SB) Rolul în fraz Îndepline te func ia de subiect pe lân un verb predicat. un verb la mod nepersonal (nepredicativ) sau un adverb predicativ: Se recomand 1/ ca în timpul orelor s fim aten i. trebuie). începe. singular. e imposibil. rezult .etc: Nu ajunge1/ cât ai studiat. se zice.2/ Lor nu le convine1/ c plec m ast zi. etc: Dac va fi s plec1/ nu voi uita sfaturile tale.2/ • Verb predicativ personal folosit ca verb unipersonal cu sens impersonal.2/ Îmi vine1/ s -mi iau lumea în cap. se presupune.2/ Sunt câ tig tori1/ cine indic numele exact al locului.2/ • Verb copulativ. persoana a III-a. e clar. se crede. persoana a III-a. se consifer . singular sau plural: Au participat la concurs1/ cei care s-au înscris. diateza activ . e greu.1/ • Verb predicativ.2/ Te intereseaz 1/ cum a fost în excursie?2/ M doare1/ c nu ne-am putut în elege.2/ 18 Elementul regent . singular.2/ • Verb copulativ personal. (m ) intereseaz . e u or.i aju i prietenii la nevoie.2/ E firesc1/ s . (m ) îngrijoreaz . persoana a III-a.2/ • Verb predicativ. pasiv .1/ Sigur1/ c nici la anul nu vom tr i mai bine.: E bine1/ s fii prev z tor. se stabile te.: Se cuvine1/ s ajut m p rin ii. încadrat între o propozi ie subiectiv i una predicativ : Ceea ce m sup r 1 / este2/ c pe el nu-l intereseaz nimic. diateza reflexiv cu sens pasiv (reflexiv – pasiv): se aude. e firesc. unipersonal cu sens impersonal: se cuvine. etc: I s-a recomandat1/ s in regim.2/ Cine se prezint 1/ s se gândeasc de dou ori. se cade. singular. etc. reflexiv . a se p rea. persoana a III-a. persoana a III-a.2/ Pe drumurile publice1/ trebuie2/ s respect m regulile de circula ie.3/ Dac nu a ajuns la timp1/ înseamn 2/ c i s-a stricat ma ina. merge. este.2/ S-a stabilit1/ cine va fi c pitanul echipei.

oricare..2/ Dac ai ma in 1/ înseamn 2/ c ajungi repede la noi.2/ Din scrisoarea lui nu rezult 1/ cât va r mâne la noi.2/ Scriu1/ cui îmi r spunde.. Trebuie1/ s m duc acas .2/ Bine1/ dac vine i el.s .2/ Ce na te din pisic 1/ oareci m nânc . s . dac .2/ Pe to i ne intereseaz 1 / încotro vom porni..2/ . Se se compare cele dou structuri: Cine nu respect traseul1/ va fi penalizat. câte). cât.f r virgul . s . orice. cât . dac . Se tie1/ unde a aterizat avionul avariat. Oricine vine1/ e bine primit la noi. sigur. de unde.. înaintea regentei când determin un verb personal sau în cunstruc ii fixe cu verbele este. oricât. cât (câte. f r îndoial : Desigur1/ c mai sunt multe de f cut.2/ Pronume nehot râte: oricine.pronumele • 19 . cât. probabil.2/ Imposibil1/ s nu soseasc la timp. înseamn : Cine se scoal de diminea 1/ departe ajunge.2/ Era normal1/ s se întâmple a a. câ i.3/ • Propozi ia subiectiv st dup regent când determin un verb impersonal. poate.2/ Desigur1/ c m descurc i singur. când. oricâte) Va fi apreciat1/ orice rezultat vei ob ine.2/ Pe mine m intereseaz 1/ care joac mai bine.2/ Se tie1/ cât timp dureaz examenul?2/ Conjunc ii subordonatoare: c .3/ Adverbe relative: unde. fiecine.2/ Cine fuge dup doi iepuri1/ nu prinde nici unul. ca. Se desparte de propozi ia regent prin virgul doar atunci. o expresie verbal impersonal sau un adverb predicativ: Trebuie1/ s ajungem în timp util la pe ter .s . Cine nu respect traseul. câ i) i nehot râte (oricare. ca. când subordonata subiectiv este reluat în structura regentei printr-un pronume demonstrativ.• Elementele jonc ionale • • • • • Adverb sau locu iune adverbial predicativ (urmat întotdeauna de o conjunc ie subordonatoare: ca. în mod obi nuit. de): bine. oricât .1/ acela va fi penalizat.2/ Nu se desparte prin virgul de propozi ia regent . Cine sap groap altuia1/ cade în ea.2/ Dac înt rzie în mod repetat1/ înseamn 2/ c este neserios. ce. oricâ i.2/ Nu se tie1/ dac vom pleca azi sau mâine. fire te.2/ Ceea ce am p it1/ nu-i de invidiat.2/ Bineîn eles1/ c te vom a tepta acolo. fiece.2/ . imposibil.2/ Topica Punctua ia Propozi ia subordonat subiectiv st . pân unde. posibil. cum.2/ Pronume relative: care. ce. de. câte. ceea ce.2/ Adjective pronominale relative (care. cin.2/ Sigur1/ c venim i noi. desigur. cui. încotro.2/ M intereseaz 1/ orice-mi vei scrie. bineîn eles. orice.

ca atare se desparte prin virgul . • Verbul a trebui i. construc iile cu sens impersonal sunt uneori intercalate între subiectul propozi iei subiective i predicatul acesteaia: Maria1/ trebuie2/ s mearg la colegul ei.Î i pare r u (bine) de venirea lui.1/ Drumul ales de voi1/ poate2/ c era gre it.Nu ne pas de c ldur . nu de subordonate subiective: Nu ne pas 1/ c e cald.2/ . în general.Ci Î i pare r u (bine)1/ c n-a venit i el. – de venire .2/ .Ci 20 .1/ • Unele verbe i locu iuni impersonale sunt urmate de propozi ii completive directe.Observa ii demonstrativ acela reia subordonata subiectiv .

) Asta înseamn neb gare de seam din partea lui. (N. (D. a reprezenta.2/ • Interjec ie predicativ i unele onomatopee (hai. Predicatul este de dou feluri: • Predicat verbal – atribuie subiectului o ac iune. a b ga de seam .) Ac iunile sale erau conform planului.a se da de gol. • Pronume de orice fel. • Predicat nominal – atribuie subiectului o însu ire. M-a duce i eu cu ei la teatru. o stare.i aduce aminte. a veni de hac. a duce de nas. vai. etc. – locu iune substantival . le-a povestit însp imântat c a v zut o l cust . (G. a da ortul popii. a (se) înv a minte. • Verb predicativ la un mod personal (predicativ): Când au venit b ie ii i l-au întrebat de ce i-a strigat. pesemne.2/ Pesemne1/ e ti i tu de vin . fire te. Ho ul s-a dat de gol în fa a judec torilor. a avea obraz. Pleac repede de aici! – verb la modul imperativ. a ine seam .) (M. poate. Bate vântul. a ajunge.) Banca aceasta este de stejar. a însemna. a se p rea) i un nume predicativ exprimat prin: • Substantiv în cazul nominativ (mai rar în cazurile genitiv. a face rost. a r mâne. Unu-i ungurean i unu-i vrâncean. – verb la condi ional-optativ. Nic a luat-o la s n toasa prin p pu oi. – toate verbele sunt la indicativ. ce este sau cum este subiectul: Unu-i moldovean. deci cu ajutorul predicatului se spune ceva despre subiect. (A. a sta de vorb . a face curte. pleosc!. S plec m repede de aici! – verb la modul conjunctiv. a se chema. etc.Predicatul (Pr) Defini ia Felul Este partea principal de propozi ie care atribuie subiectului o ac iune. Elevul înva . • Adverbe sau locu iuni adverbiale care nu admit verbul copulativ a fi (desigur. dar vorbele erau ale b rbatului. a se face. o calitate sau arat cine este. a ie i. Ionel este elev în clasa a II-a.) Slova era al b iatului.) Poate1/ c ne-a min it pe to i. uite. a o lua la s n toasa. dativ i acuzativ) i locu iune substantival : El este un om de încredere. zbârr!. arat ce face subiectul: A r s rit luna. în acelea i cazuri ca i substantivul: 21 Exprimarea predicatului verbal Exprimarea predicatului nominal . poc!): Vai de capul vostru! Iat -ne sus pe cea mai înalt culme! Predicatul nominal este alc tuit dintr-un verb copulativ la un mod personal (a fi a deveni. Un fl c oan al dracului ne-a luat în râs. iat . a însu ire sau o stare. Sadoveanu) Omenirea este împotriva r zboiului. (G. • Locu iune verbal la un mod personal (a.

• Predicatul nominal se acord cu subiectul astfel: verbul copulativ în num r i persoan . • Predicatul verbal exprimat prin verb la diateza pasiv se acord cu subiectul astfel: verbul auxiliar a fi în num r i persoan .pl. • Diferite numerale. Lec ia este de înv at pentru mâine. • Interjec ie: E vai de capul nostru! • Predicatul verbal exprimat printr-un verb personal la diateza activ i reflexiv sau prin locu iune verbal se acord cu subiectul în num r i persoan : Noi (pers.) Diploma este pentru primul clasat la concurs. Rana era înc sângerând . (N. tirea auzit mi se p rea absurd . Acesta este un bine pe care i-l pot face. Câmpia este înverzit . sg. iar participiul verbului de conjugat în gen. E u or a certa i a pedepsi pe cineva.) Propounerea este a celor trei.) To i am fost contra lor.) o carte.III. Obiectul acesta este cel mai de pre . – gerunziu acordat. sg) a fost (pers.III.) de colegi. el este la persoana a III-a: R mâne de rectificat bugetul.N.) C r ile nu sunt pentru nici unul dintre voi.) fratelui meu.) de tine. – locu iune pronominal .sg. iar numele predicativ în gen. – supin. (G. num r i caz: Ea (pers. la orice grad de compara ie. (G.) Tu (pers. • Acordul în num r: • Indiferent de num rul la care se afl elementele.III.III. (G.pl. în acelea i cazuri ca i substantivul: El a ie it al doilea la concursul de matematic .) i tu e ti aidoma celor doi.II.sg. • Adverb.pl. în cazul N.) sunt (pers.) felicitat (fem. (A.sg.) i el este asemenea lor. pl.sg.III.I.) vesele (fem. locu iune adverbial sau adverb substantivizat: El mi se p rea altfel decât ceilal i.) • Verb la un mod nepersonal: Datoria elevului este de a înv a.pl. • Adjectiv pronominal posesiv: To i au fost împotriva mea.) Meritele sunt ale tuturor. num r i caz (dac este exprimat prin substantiv sau adjectiv): Ele (pers.III. – infinitiv. Era cu neputin s ajungem pân acolo.) î i aduce aminte (pers. (A.) prietenul (masc.sg. i locu iune adjectival : Apa acestui izvor este foarte rece.(N. (G.Acordul cu subiectul simplu Acordul cu subiectul multiplu Prietenul meu este acesta. (D.I. (D. • Adjectiv propriu-zis.) citim (pers.sg. – participiu.N.II. în raport de 22 .) El a devenit nu tiu ce pe la o întreprindere.) Am fost împotriva amândurora. • Când predicatul verbal sau nominal este impersonal.) e ti (pers. El (pers. Rezultatul meciului a fost doi:doi.N.

• coordonare copulativ . Eu i voi suntem colegi. o St la persoana a III-a.. participiul i numele predicativ au form de feminin când substantivul masculin este la singular: Stâlpul i poarta au fost vopsite recent. acordul se face cu subiectul precedat de ci: Nu el. Tu i ea a i fost premia i. participiul i numele predicativ se acord cu cel mai apropiat când substantivul masculin este la plural: Poarta i stâlpii au fost vopsi i recent.. dac subiectele sunt substantive sau pronume de persoana a III-a: El i colegii lui iubesc sportul. Por ile i stâlpul sunt înalte.ci. ci prietenii lui au întârziat. Eu i ea locuim în acela i ora . Nu el. ale subiectului multiplu. Cristina i prietenele ei iubesc muzica pop. predicatul verbal i cel nominal apar la num rul plural: Mircea i colega sa au plecat la Ia i. Acul i a a sunt indispensabile pentru o gospodin . masculinul are prioritate: C t lin i C t lina au fost premia i. plural. dac unul dintre subiecte este este de persoana I: Eu i tu mergem împreun . Tu i ele sunte i or ence. Nu noi. Când elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare adversativ de tipul nu.. plural. dac unul dintre subiecte este de persoana a II-a i a III-a: Tu i ele participa i la olimpiad . o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin i feminin. Poarta i stâlpii sunt înal i 23 • • • • . Eu i ei avem acelea i pasiuni. ci sora lui este prieten cu noi. Colegii i colegele noastre sunt iubitori ai teatrului. acordul în gen al participiului din structura diatezei pasive sau al numelui predicativ din structura predicatului nominal se face astfel: o Dac sunt nume de fiin e. o St la persoana a II-a. predicatul verbal i nominal: o St la persoana I.. Acordul în gen: Când elementele subiectului multiplu sunt substantive sau pronume de genuri diferite. o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin i feminin. Ei i ele citesc mult. participiul sau numele predicativ are form de feminin: Ma ina i tractorul au fost reparate. o Dac sunt nume de lucruri de genul feminin i neutru.. Acordul în persoan : Când elementele subiectului multiplu sunt de persoane diferite. plural. ci colegul nostru a întârziat.

înso it de substantiv la plural. dup subiectul propozi iei sau dup grupul sintactic al subiectului (subiect + atribut). Gardurile i stâlpii sunt înal i. • Când numele predicativ este exprimat prin pronume i adverbe relative i interogative. • Când subiectul este exprimat printr-un pronume nehot rât (fiecare. A i fost i voi la spectacol? Pleca i repede de aici! • Numele predicativ st . predicatul se acord uneori. Gardurile i stâlpii au fost vopsi i. cu substantivulatribut: O echip de sudori au reparat (corect: a reparat) cazanul. o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genurile masculin i neutru. Stâlpul i gardul sunt înalte. Acordul prin atrac ie. acesta st în fa a verbului copulativ: Ce sunt vecinii t i? Cine sunt oamenii ace tia? 24 Topica . o Dac substantivele sunt nume de lucruri de genul masculin i neutru. oricare. adic nu cu subiectul. Niciunul dintre ei n-au venit (corect: n-a venit) la timp. gre it. Stâlpul i gardurile sunt înalte.) sau printr-un pronume negativ (nimeni. niciuna) urmat de un atribut prepozi ional: Fiecare dintre ei au ob inut (corect: a ob inut) premii. dar în propozi iile interogative i imperative poate preceda subiectul: Greierul a cântat toat vara. Stâlpii i gardurile sunt înalte.Abateri de la regulile acordului Stâlpii i poarta au fost vopsite. participiul i numele predicativ au form de feminin plural când substantivul masculin este la singular: Stâlpul i gardul au fost vopsite. Un pluton de solda i au înconjurat (corect: a înconjurat) cl direa comandamentului. de obicei. Stâlpii i poarta sunt înalte. Acordul dup în eles: • Când subiectul este exprimat prin substantiv la singular cu sens colectiv. niciunul. dup verbul copulativ: Aici c rarea era cea mai îngust . participiul i numele predicativ se acord cu cel mai apropiat: Stâlpii i gardurile au fost vopsite. • Predicatul st . • Cu un complement: În ceea ce privesc (corect: prive te) rezultatele. la plural. • Cu elementul cel mai apropiat din structura subiectului multiplu: Era (corect: erau) odat un mo neag i o bab . ci cu un cuvânt mai apropiat: • Cu numele predicativ când subiectul este la alt num r: Cinci milioane este o sum (corect: sunt o sum ) destul de mare. care indic elemente cara constituie grupul. acestea nu ne mul umesc. • Cu atributul subiectului: Lectura acestori scrisori v-au adus (corect: v-a adus) ve ti proaste. de obicei. Stâlpul i gardurile au fost vopsite.

Punctua ia Cum a fost timpul la mare? tim cu to ii1/ cine e ti. 25 . (Gala Galaction) Predicatul. cât i cel nominal. (vezi toate exemplele date).2/ • Uneori între verbul copulativ i numele predicativ poate s se intercaleze un alt cuvânt cu alt valoare sintactic : Uria ii mun i erau acum blajini. nu se desparte prin virgul de subiect. atât cel verbal. tihni i i prididi i de soare.

dar foarte rar intr în rela ie cu o subordonat predicativ . a se crede. a sta iona): Bunica a r mas1/ cum o tiam. cum. a constitui.2/ • Adverbe relative (când.2/ • A p rea : Ei p reau1/ c nu-i intereseaz problem . a se afla. a reprezenta.2/ • A însemna (când nu este sinonim cu a scrie. a nota.2/ • A ie i ( când nu are sensul de a p r si o înc pere. cât .): Opinia mea este1/ s plec m de aici cât mai repede.2/ Mircea se va face1/ ce este i fratele s u. cât): Problema lor era1/ cum s aplice rezultatele ob inute. câte) ceea ce: Întrebarea este1/ cine va conduce grupul. a costa. ce. poate precede regenta: Ce e ti tu1/ sunt i eu.2/ În mod obi nuit propozi ia subordonat predicativ st dup regent .2/ • Adjective pronominale relative (care. câ i. a se chema.2/ Problema este1/ câ i concuren i s participe.2/ Pre ul nu este1/ cât l-ai apreciat tu. a proveni. • Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale subordonatoare: c . unde. a se petrece.3/ • A r mâne (când nu este sinonim cu a se opri. ce.. câte): Întrebarea este1/ care concurent va câ tiga. cât. câ i. îndeplinind aceast func ie pe lâng un verb copulativ din propozi ia regent . etc. a face un semn): Dac ob in rezultate bune1/ înseamn 2/ c s-au preg tit. a dura. a se întâmpla.2/ • Pronume relative: cine. dac .2/ • A ajunge (când este sinonim cu a deveni): Prietenul meu a ajuns1/ ce este i tat l lui. • Verbul a fi este folosit cu valoare copulativ mai ales în urm toarele situa ii: o În propozi ii regente care au structura: subiect exprimat prin substantiv articulat cu articol hot rât care denume te o 26 Elementele jonc ionale Topica Punctua ia Observa ii . ca.2/ Nu se desparte prin virgul de regenta ei..2/ • A se face (când este sinonim cu a deveni): Vecinul meu se face1/ c nu m cunoa te. • A fi (când nu este sinonim cu a exista. a se g si. cât (câte. a tr i. s .2/ Întrebarea este1/ dac mai st m aici. Foarte rar. când se insist asupra ei. care.2/ • A deveni – este întotdeauna verb copulativ: Prietenul meu a devenit1/ ce i-a dorit toat via a.2/ Celelalte verbe copulative (a se sim i. ca i cum.s .Propozi ia subordonat predicativ (PR) Rolul în fraz Cuvântul determinat din propozi ia regent este un verb copulativ Corespunde unui nume predicativ. ci are sensul de a deveni): Colega mea a ie it1/ ce au dorit p rin ii ei. ca i când: Adev rul e1/ c a f cut multe gre eli.2/ Ideea lui a fost1/ ca în vacan s mergem la munte. a se na te. a se numi) formeaz un predicat nominal cu un nume predicativ.2/ Nu întotdeauna vom deveni1/ ceea ce vis m.2/ Întrebarea este1/ unde vom g si loc de cazare.

concluzia. iar dup verbul înseamn urmeaz subiectul.3/ o În frazele în care verbul copulativ se repet .3/ Propozi ia (1) – subordonat subiectiv . (Ce e un lucru? – plimbatul). În acest caz pronumele îndepline te func ia de nume predicativ antepus. în propozi ia subordonat predicativ rolul de nume predicativ este îndeplinit de pronume relativ (ceea ce. o În fraza cu propozi ia regent alc tuit numai din verbul copulativ înseamn : propozi ia din fa este subiectiv (introdus prin conjunc ia dac . propozi ie este principal . Propozi ia (2) – propozi ie subordonat predicativ . a 2-a propozi ie este subordonat subiectiv . subiect inclus: tu) • Verbul a însemna este folosit ca verb copulativ în urm toarele situa ii: o Când este precedat de pronumele relativ-interogativ ce. regent : propozi ia (2) 27 . înseamn este verb copulativ. problema.4/ Propozi ia (1) – principal . p rerea. (Ce e lucru? – utilitatea) o În frazele în care propozi ia regent este format numai din verbul copulativ este. ce) sau de adverb relativ (cum): Tu e ti1/ cum e ti. Propozi ia (2) – subordonat subiectiv . ori o subordonat subiectiv . iar propozi ia urm toare este subordonat predicativ : Dac nu a venit1/ înseamn /2 c n-a avut timp.) + verbul copulativ a fi. cere o propozi ie cu rel de nume predicativ. ceea ce face ca propozi ia care urmeaz s fie subordonat subiectiv : Un lucru e1/ s te plimbi2/ i alt lucru e3/ s fii folositor echipei. înainte st o subordonat subiectiv introdus prin pronume relativ (ceea ce. ce). (e ti – verb copulativ. s ). mai rar prin când. adjectv. În propozi ia: Ce înseamn pierderea unui minut? ce este nume predicativ. Propozi ia transformat în fraz ne d : Ce înseamn 1/ s pierzi un minut?2/ în care 1. dorin a. întrebarea. (predicatul propozi iei: lucru e). (cum e tipredicat nominal. pierderea este subiect. (predicatul propozi iei: un lucru e). etc. Propozi ia (3) – principal .no iune abstract (adev rul. ci de nume predicativ antepus. În acest caz.2/ Not : Atunci când substantivul este nearticulat sau articulta cu articol nehot rât. pronume în genitiv sau adjectiv posesiv în N.2/ Dorin a profesorului a fost1/ ca elevii s ob in rezultate bune. Propozi ia (4) – subordonat subiectiv .2/ Concluzia nostr este1/ s r mânem aici pentru moment.) +_ atribut (substantiv. opinia. regent : propozi ia (2) Propozi ia (2) – regent . dup propozi ia regent urmeaz o subordonat predicativ : Ceea ce nu mi s-a comunicat1/ este2/ cu ce vom c l tori pân acolo. el nu are func ia sintactic de subiect. Propozi ia (3) – subordonat predicativ . dup care urmeaz o subordonat predicativ : Adev rul absolut este1/ c nu ne place comportamentul t u.2/ Propozi ia (1) – principal .

........ a fi alb. / S le spui curat / C m-am însurat / cu-o mândr cr ias ... c) Un cuptor e ro ul soare...... Sacii i traistele . (a se îndrepta – indicativ... imclus. Traista i sacii .. (a pleca – conjunctiv. Alc tui i enun uri în care s ave i subiecte multiple exprimate prin substantive.. Formula i enun uri în care s existe subiecte simple exprimate prin pronume de toate felurile i numerale diferite.. pronume..... gândul la b rbatu-s u... mai mult ca perfect) e) Fiecare dintre noi . Stâlpii i balconul. substantive i pronume. nedeterminat): a) Trecuse mult vreme de la plecarea lui Ozun.. m hot râi s intru la mijloc în aceast epopee m rea i crâncen ce se desf ura ochilor mei i... multiplu. Agripina........... la spectacol? (a merge – indicativ.... 4..........Verifica i-v cuno tin ele! 1.. n-avea inima lui.. ca femeia.... tim c verbul copulativ st la persoana a III-a plural când subiectul este multiplu i este exprimat prin substantiv...... lec ia (a înv a – indicativ.indicativ... (a înv a – indicativ...... prezent) g) Tu. plural.............. Balcoanele i stâlpii ........ Când ispr vea cu treburile casei i mai ales când sta i-l punea la piept pe P una ............ imperfect) b) mul ime de demonstran i ....... în capul mamei.....indicativ........... / i c rbune sub picioare / E nisipul..... o condusei.......... perfect compus) i) Mihai sau Ion . ca o alt zeitate antic ....................... înl untrul sacrosant al înt riturilor mele..... a fi plin. eu i Mihai ... ci voi ........ Scrie i în locul punctelor formele corecte ale predicatelor nominale indicate i preciza i cum s-a realizat acordul numelui predicativ în gen... ( a zbura – indicativ....... (a veni... perfect compus) c) ceat de copii ...... sub egida-mi ocrotitoare.. grija........ cu colinda... acas ..... mai mult ca perfect) d) sumedenie de gânduri . subîn elese... (a gre i – indicativ... subîn eles... Co buc) 6...... Traistele i sacii ........ viitor) j) Nici Dan...... dezlegând-o deci din pripon............ (a se îngr m di...... Ar ta i care sunt subiectele din propozi iile urm toare i preciza i felul lor (simplu..... Sacul i butoiul .. Preciza i ce func ie sintactic au cuvintele scrise cursiv din enun urile de mai jos: a) Cititul este pasiunea sa.. Stâlpii i balcoanele . prin verbe la modul infinitiv i supin. Pune i în locul punctelor predicatele la forma corespunz toare i ar ta i cum s-a f cut acordul cu subiectul: a) Un stol de p s ri . poezia... spre prefectur ........... perfect compus) 7... spre r s rit... (a citi – indicativ viitor) f) Nici unul dintre voi .. iar numele predicativ exprimat prin adjectiv st întotdeauna la N........ Sacul i traista.. b) Aceast pasiune este îndeletnicirea sa preferat .................. de i eram încredin at c în cele din urm biruin a va cump ni spre pertea Pisicu ei.. (Gala Galaction) b) S nu le spui lor. nici Ileana . } } } 28 ... teama de soarta lui o împresurau i o întristau.. Formula i enun uri în care s ave i subiecte incluse. poezia..... nedeterminate i reluate......... 5. .. (Calistrat Hoga ) 2. A fi plin....... Sacul i butoaiele ..... Sacul i traistele ...... Sacii i traista .. (Mori a) c) i..... (G.... 3.. perfect simplu) h) Nu noi.

. Iat intirimul...... Problema .......... este ............. Mai încolo e casa în care m-am n scut.. este .... Ideea ... b... (M. A......... Co buc) c) i încep amândoi a mânca la pâne goal ... Sadoveanu) f... i G........ (Zaharia Stancu) 14.... 12.. Întrebarea ......................... Mult mi-e dor i mult mi-e sete / S v d frunza-n codru verde.... Concluzia ... apoi........ (M....... 13. Alc tui i propozi ii cu predicate nominale ale c ror nume predicative multiple s fie exprimate prin verbe la toate modurile posibile. Noi vom deveni peste câ iva ani speciali ti cu înalt calificare............. dar greu s racului de-a îndeplini..... Drumurile sunt p zite de solda i...... i m nânc ei . Mi-e drag românul i tiu a pre ui bun t ile cu care l-a d ruit natura.......... nici dezmierdare.......... e... Aminti i-v prin ce se exprim predicatul verbal i da i câte un exemplu pentru fiecare situa ie... c......... Preciza i func ia sintactic a cuvintelor subliniate i face i expansiunea lor în propozi ii subordonate corespunz toare: a) A duce electricitatea la ar înseamn a crea în jurul miloanelor de oameni o zon puternic de protec ie. este . 15........... Dorin a .........// (G.................... dar nop ile sunt întunecoase .. 10...8...............pân ce g tesc de mâncat toate cele cinci pâni... transforma i-le în subordonate predicative: a.. b................ (Vasile Alecsandri) d..... F r îndoial c n-a tepta de la mine nici vorb bun .... abia........ Mi-e drag s -l privesc i s -l ascult.... Pomii înflori i înseamn trezirea naturii la via ... Aicea zac mul i de-ai mei........ este ...... b... 29 .......... 11....... Alc tui i dou propozi ii cu predicate verbale exprimate prin verbe la diateza pasiv i dou propozi ii cu predicate nominale ale c ror nume predicative s fie exprimate prin verbe la participiu... (Ion Creang ) 9. (Geo Bogza) b) Haina-i m turând p mântul / i-o târ te-abia.. E lesne bogatului a porunci. c ci e simplu i frumos în înf i area lui.. d.............este ..... Identifica i predicatele din textele de mai jos.......... Problema cea mai urgent este g sirea unor solu ii eficiente............. Sadoveanu) e................ preciza i felul lor i a p r ilor de vorbire prin care sunt exprimate: a... Da i exemple de propozi ii i fraze care s con in predicate nominale ale c ror nume predicative s fie exprimate prin pronume interogative i relative în cazurile N. Identifica i numele predicative i........ (Folclor) c... c.... Completa i frazele cu atribute potrivite i cu propozi ii subordonate predicative: a...

(M. Unde e nevasta mea.. demonstrativ. Cite te câte trei pagini pe minut. De nic ieri n-am primit niciun r spuns favorabil.interjec ie 1.umpleau dep rt rile întunecoase i goale cu cel mai de pe urm r sunet prelung. Am observat lipsa unei doimi din întreg. Tecla. Oamenii au ajuns la prima cas . Al i oameni veneau pe alt drum. 2. • Verbe la participiu i gerunziu acordate: Dup b t lie doar case distruse au r mas. averea mea? (Gala Calaction) – adjective posesive. B trâna tia bine1/ ce vânt a adus-o pe nevasta lui Lipan. negativ.) Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care determin un substantiv. posesiv. Ac iunea primului a fost încununat de succes. copiii mei. • Substantiv: Urcând oseaua cea mare erpuit peste St ni oara. relativ): El însu i a venit la mine. distributiv. Sadoveanu) – adjective nehot râte i adjectiv demonstrativ.num r i caz cu termenul regent (cuvântul determinat).. Co urile fumegânde polueaz atmosfera. (M. • Parte de vorbire cu valoare de substantiv: Trei dintre ei sunt matematicieni..2/ (M. Atribut adjectival. – numeral distributiv. spre aceea i r spântie.adjectiv negativ. – verb la participiu În afar de un of dureros n-a putut spune. – numeral ordinal.. Am ascultat sfatul amândurora. mo ia mea. (Calistrat Hoga ) • Adjectiv pronominal (de înt rire. un pronume sau un alt cuvânt cu valoare de substantiv.. Efortul înzecit aduce rezultate scontate. Sadoveanu) • Pronume: Toate acestea se vor rezolva curând. (M. interogativ. nehot rât. Sadoveanu) – nr. exprimat prin: • Adjectiv propriu-zis sau locu iune adjectival : . Vitoria i Gheorghi auzir glasul puhoaielor. • Numeral (cardinal.numeral multiplicativ. multiplicativ): Vitoria îl s rut pe amândoi obrajii. Meritele celor trei este de necontestat. 30 Felurile atributului i exprimarea lui . Observa ie: Atributul adjectival se acord întotdeauna în gen..numeral Cititul c r ilor îmi creeaz satisfac ie. . colectiv. Atribut substantival se exprim prin substantiv propriu-zis sau provenit din alt parte de vorbire prin conversiune sau prin numeral cu valoare de substantiv i se împarte în: • Atribut substantival genitival care st în cazul genitiv f r prepozi ie sau locu iune prepozi ional : Cartea elevului este pe banc .colectiv.Atributul (Atr.Sadoveanu) – adjectiv relativ. Meritul lui Dan în rezolvarea problemei este mare. ordinal. – adjectiv de înt rire. Care scrisoarea n-ai primit? – adjectiv interogativ.

) Lupta împotriva du manului este datoria noastr .: C r ile de la el (de la dumnealui. ei (dumnealor. – N. pe el (pe dumnealui. care aduce o explica ie. l-am v zut în parc. – N. nu îl vorbe te nimeni de r u. – diferite pronume. pe altul.) Ma ina s-a oprit în dosul casei. cu prepozi ia compus de la. – G. Atribut pronominal se exprim prin pronume de diverse feluri i are acelea i categorii ca i atributul substantival: • Atribut pronominal gentival. (A. acordat. Lauda de sine nu miroase a bine.. de la ace tia.) Sosirea i plecarea avioanelor conform orarului depind de condi iile meteo. De care carte cite ti? – pronume interogativ în A.) Casa de lâng p râu s-a d r mat. – diverse pronume. de la nici unul) nu mi-au pl cut. înaintea alor mei. Nu mi-ai spus1/ de care carte cite ti. care st în cazul G. a vecinului. n-au fost de acord cu mine. de la ai mei. Fiecare om are ceva bun în el. acordat.) n-a fost prev zut . 31 . datorit acestora. Reu ita datorit ie (datorit dumnealui. înaintea altora. Casa alor mei este asigurat . P rerea acestora este de ascultat. datorit altora) m-a bucurat mult.. – pronume reflexiv în cazul A. – pronume personal. (G. este nou .. lui Dan. de la al ii.. etc. precedate de propozi ii sau locu iuni prepozi ionale: Tata. (G. to i. –D. pe acesta. cu prepozi a datorit . Ai i tu. sau D. – diferite pronume. datorit alor mei.. – pronume posesiv. • Atribut pronominal apozi ional. G. neacordat. A. sau D. 3. face o precizare i poate sta în cele cinci cazuri. – pronume negativ. care este exprimat prin pronume de diverse feluri precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ional i st în cazul A.. • Atribut pronominal prepozi ional.2/ – pronume relativ în cazul A.2/ – pronume relativ. – pronume demonstrativ. – pronume nehot rât. toate în cazul G.• Atribut substantival datival care st în cazul dativ f r prepozi ie: El este frate Mariei i cumnat lui Ion. P rerea nim nui nu l-a interesat. (A. – cazul V. dar toate în cazul A. cu prepozi ia înaintea. pe nici unul). în fiecare zi aducea o c ru de lemne. ace tia. înaintea acestora. dar toate în cazul N. Casa lui Ion. dar toate în cazul A. Nu tiu1/ ale cui c r i se afl pe banc . care se exprim prin diverse pronume în toate cazurile în care este elementul regent: Colegii. Pe elevul Popescu l-am v zut în ora . Ioane. o scrisoare. Pe colegul meu. nici unul). I-am împrumutat colegului meu. G. Ale cui c r i se afl pe banc ? – pronume interogativ. • Atribut substantival prepozi ional care st în cazul A. Sosirea înaintea lui (înaintea dumnealui.) • Atribut substantival apozi ional. – diverse pronume. – diverse pronume. ca i elementul regent: Elevul Popescu înva bine. bani. acordat. ai no tri. dar toate în cazul D. f r prepozi ie sau locu iune prepozi ional i se exprim prin: Cartea lui este curat . (D. . pe Mihai. Pe fratele meu. acordat..

în fa a sau în urma verbului. Atributul suibstantival. Atributul adjectival poate preceda sau urma elementul regent. tu de acolo. i-am citit o carte. de obicei. c ruia îi putem ad uga un adjectiv posesiv sau un pronume personal. de aceea i persoan cu pronumele în dativ: i-am citit cartea = Am citit cartea ta.. Atribut adverbial – se xeprim prin adverbe cu sau f r prepozi ie i prin locu iune advrebial : Spectacolul de ieri mi-a pl cut enorm. dup cuvântul determinat. ale fiec ruia. 5. ale nici unora).C r ile elevilor. negative. Am v zut un b trân stând pe lavi . alor no tri. dar toate în cazul G. dar toate în cazul D. lui. Atribut interjec ional – se exprim prin interjec ii: Strig tul bravo se auzea în tot stadionul. ie. atunci când st în fa a unui verb. B iete. lui) i-am citit cartea. Topica Observa ii 32 . Sta ionarea în fa este interzis . verbal i adverbial st . nu complement) Tocmisem din Vidra un om . (p rul ei. vou . Atribut verbal – se exprim prin verbe la modurile: Pl cerea de a citi a mo tenit-o de la mama. interogative i relative. care stau întotdeauna înaintea elementului regent. cu excep ia celor exprimate prin numerale cardinale sau adjective pronominale nehot râte. 6. Atributul pronominal în dativ . vino încoace! – cazul V. celorlal i). alor no tri. – diverse pronume. – diverse pronume. 1. (cartea ta) 4. ale acestora. lor. de obicei articulat.. când putem ad uga.aici este complement) 2. (din Vidra. nu sunt bine îngrijite. sie i. • Atribut pronominal în dativ-posesiv f r prepozi ie: P ru-i atingea p mântul. – infinitiv cu prepozi ie. nou . Le dau colegilor.. tuturor. lor (dumnealor. El este atribut când dup verb urmeaz un substantiv. poate fi confundat cu un complement indirect. (din Vidra – aici este atribut. = ie i-am citit o carte. – modul gerunziu. forma accentuat a pronumelui personal în dativ: mie.. pronominal. alor lor (ale dumnealui. Pronumele are func ie de complement indirect. Atributul substantival prepozi ional poate fi confundat uneori cu un complement: Tocmisem un om din Vidra pentru un drum cu sania. Problema de rezolvat n-a fost grea. – modul supin. câte un cadou. B iatul de acolo îmi este prieten.

în care se oglinde te cu mâhnire cetatea Neam ului de atâtea atributiv veacuri. câ i.2/ 33 Rolul în fraz Elementele jonc ionale .3/ (I. care adaug .2/ Al doilea1/ care a întârziat2/ a avut mult de a teptat. ce. în fraz .2/ ti i1/ ce înseamn preg tirea pentru un concurs.i aminte ti de r ul1/ ce mi-ai f cut.2/ c nu m-ai iubit niciodat . s .2/ i-a pus întrebarea1/ dac poate câ tiga concursul./ Felul Dup sensul lor i punctua ia din fraz .2/ • Pronume relative: care. ceea ce. (Ion Creang ) • Pronume: Am v zut ceva1/ ce ne intereseaz pe to i..3/ 2. Nu voi uita niciodat satul1/ unde am copil rit.Caragiale) Bunicul mi-a povestit dramele1/ pe care le-a tr it în r zboi.L. subordonatele atributive sunt de dou atributivelor feluri: 1 Atributiv explicativ sau izolat . poate lipsi i se desparte prin virgul de propozi ia regent .2/ • Subordonatele atributive introduse prin conjunc ii subordonatoare: Se v d i acum urmele1/ c animalul a trecut pe aici. cine. cum. s .1/ care tie de toate. Sunt întotdeauna explicative (izolate) propozi iile atributive care determin : • Substantive proprii: Nu tia nici Vasile. cât (câte. dac : S mor cu siguran a1/ c opt ani de zile m-ai am git.3/ • Pronume personale: Voi.2/ • Subordonatele atributive care urmeaz dup substantive cu rol de apozi ie: Ei au ob inut note bune..2/ unde s-au dus ceilal i.L.1/ fapt care ne bucur . Sunt întotdeauna determinative (neizolate): • Subordonatele atributive care urmeaz dup un substantiv articulat precedat de prepozi ie: Am ajuns pân la locul1/ unde animalul a disp rut.Propozi ia subordonat atributiv (AT) Corespunde unui atribut i determin un substantiv.2/ • Adverbe relative: unde. c ci sensul acesteia ar fi incomplet. absolut necesar pentru în elesul frazei i de aceea nu poate lipsi.Caragiale) Mi-a venit gândul1/ s -l pândesc pe întuneric. încotro. câte) cu sau f r prepozi ii: Dup lupte seculare1/ care au durat aproape treizeci de ani2/ iat visul nostru împlinit. ca .. nu se desparte prin virgul de propozi ia regent . Atributiva determinativ sau neizolat identific cuvântul determinat sau exprim o tr s tur a acestuia.1/ (I.2/ Nu voi uita niciodat clipa1/ când te-am v zut prima dat .1/ care v-a i preg tit pentru competi ie. Cuvântul • Substantiv: determinat de Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curg toare i limpede ca subordonata cristalulu.2/ • Conjunc ii subordonatoare: c . când. pronume sau alt parte de vorbire cu caloare de substantiv din propozi ia regent . o informa ie suplimentar referitoare la cuvântul determinat.2/ • P r i de vorbire substantivizate: S .

de timp (clip .). strad .1/ (M. încotro. pentru c poate fi contras într-un atribut verbal: Abia avu putere de a se st pâni. parte de vorbire cu valoare de substantiv) determinat (vezi exemplele de mai sus). pronume. • Dac cuvântul determinat nu ocup ultimul loc în regent . Raportul sintactic apozi ional. • O propozi ie atributiv de tip special este propozi ia atributiv apozi ional . a . epoc . respectiv de mod (fel.1/ care coborau r d cinile c tre oasele mor ilor.2/ • Propozi ia atributiv introdus prin conjunc ia s dup o propozi ie regent în care apare verbul a avea + substantiv poate fi confundat cu o subordonat completiv indirect : Abia avu putere1/ s se st pâneasc . etc. împrejurare).2/ Am o coleg 1/ ale c rei rezultate le cuno ti.2/ se f cu în lumina dimine ii t cere.). dup substantive ce exprim ideea de loc (loc. anume. el se acord în gen i num r cu substantivul regent din fa . c rei. localitate.1/ ceea ce va avea urm ri pozitive pentru to i cet enii rii. ar . s pt mân . etc. c ror).2/ (M. mod.2/ Am un coleg1/ ale c rui rezultate le cuno ti.1/ adic nimeni nu s-a opus. i anume): S-a ajuns la un consens. de obicei. zi. cum urmeaz . situat la grani a dintre coordonare i subordonare. subordonata atributiv apare intercalat în structura propozi iei recente: Sub cire ii s lbatici.Dar eu m lupt cu gândul1/ cum s -i port de cheltuial . poate fi exprimat în fraz : o Prin pronumele relativ compus ceea ce (când propozi ia atributiv apozi ional se refer la întregul con inut al regentei): România a f cut pa i importan i spre Europa. an. când. ai.2/ Am o coleg 1/ al c rei rezultat îl cuno ti. iar articolul posesiv (al.2/ Propozi ia (2) este o subordonat atributiv (nu completiv indirect ). moment. Sadoveanu) • Când elementul jonc ional este un pronume relativ în cazul G. (c rui. ale) se acord cu substantivul urm tor din propozi ia atributiv : Am un coleg1/ al c rui rezultat îl cuno ti. noapte.1/ • St dup cuvântul (substantiv. Sadoveanu) Modul1/ cum (în care) a rezolvat problema2/ dovede te mult inventivitate.2/ o Cu ajutorul adverbelor explicative (adic .2/ Topica Observa ii 34 .2/ (Ion Creang ) Observa ie: Propozi iile atributive introduse prin adverbele relative unde. iar adverbele relative pot fi înlocuite cu pronume relative precedate de prepozi ii: Visul ei de tinere e a r mas în taina poienii1/ de unde (din care) se vedeau satele i apele Orheiului.

B lcescu) 3. Delimita i frazele. e. ce-nal marginea rii de la Severin pân la Dorohoi.Caragiale) b. în c r ri de argint. 4. în nesf r itul umbros al dep rt rilor. M gândeam la vremea când am cutreierat cu tine aceste locuri. P rerea fiec ruia este interesant . râuri frumoase.L. singura c rare mai lesnicioas celor câteva case de oameni. (A. (Marin Preda) d. Creionul acesta este aici. d t toare de via i nenum rate pâraie se despletesc. Ce deosebire exist între atributele scrise cursiv. (M. Pe lâng el. Fiecare p rere este interesant . (Gala Galaction) c. amu ise istovit. se stinse tânguios i jalnic. 35 . Niciun r spuns n-a fost corect. Blaga) c. B iatului acesta i-am dat ni te c r i care nu erau a mele.. Identifica i atributele. când am mâncat ou r scoapte. dar tiu c au pus pe fiecare bilet de închiriat. Casa alor mei este lân osea. (L. Am povestit elevului cel harnic istorisirile auzite de la p rin ii mele. peste-ntinsele esuri ale Valahiei i printre dealurile blânde ale Moldovei. Din co urile înalte ale fabricilor gâlgâie rotocoale de fum ce se risipesc molatic în zarea nesfâr it . Creionul acestuia este aici. (A. (I. El avu nesocotin a de a p r si aceast minunat pozi ie i de a lua în goan pe transilv neni.Verifica i-v cuno tin ele! 1. Ni te caiete a tale i ni te creioane ai s i erau pe mas . Pomi suferind de g lbinare ne ies în drum. strecurându-se printre frunzi uri. Sadoveanu) b. stabili i elementul jonc ional i cuvântul determinat din propozi ia regent : a. Hoga ) e. Cartea alor lor este curat . Vlahu ) 2. puternic suflare de vânt trec toare i iute. De ce. de ne-ce. Din strea ina mun ilor. d. Casa mea este lân osea. Am cerut l nuriri dac b trânii au de toate. Corecta i gre elile de acord din enun urile urm toare: a. Cartea lor este curat . Greierul. Prietenul meu a luat decizia s treac zilnic pe la bibliotec i s împrumute c r ile pe care nu le are în biblioteca personal . d. ar ta i felul lor i preciza i care este cuvântul determinat de ele: a. nu tiu. Vl hu ) c. Spune i la ce mod sunt verbele cu func ia sintactic de atribut din textele urm toare: a. chinuit . cobora. (Calistrat Hoga ) b. b. b. întemeiate în acest cuib de vulturi. ci i a altor puncte esen iale ale situa iei militare. c. (C. c.. (N. Nici tunarii de lâng Otopeni nu tiuser chiar în mod sigur ce rol jucase b t lia lor în ap rarea nu numai a capitalei. în privin a acordului i a felului atributelor: a. R spunsul niciunuia n-a fost corect. sub în l imea ocrotitoare a ierburilor. cânt re neobosit al zilelor de var . ca un glas de pieire. afla i propozi iile atributive. 5.

................................... i dup mintea ce o aveam......................................... Am un vecin a c rei c el este simpatic.................... d........................... Eminescu) c....................... (Ion Creang ) d...... c........... ne-am fi întors înapoi atunci ..... . ........... Identifica i elementele jonc ionale care introduce subordonatele atributive din urm toarele fraze i stabili i func ia sintactic a acelora care au func ie sintactic în propozi ia atributiv : a....... tiu c e o carte în al c rui cuprins g se ti multe lucruri folositoare........................ 8..... (Geo Bogza) b.. Prin extensie................... Sahia) e.. b......... ... 7.......... Care din propozi iile introduse prin pronumele relative ce i care sunt atributive? a..................................................................................... Poezia citit mi-a creat mare satisfac ie...................... Sportivul care persevereaz v ajunge campion 9.... transforma i atributele scrise cu litere cursive din urm toarele propozi ii în subordonate atributive: Luncile întinse de-a lungul râului erau rodnice. Regimentul primise ordin s plece.... Mun ii spre care c l toresc atâtea nave f r nume se v d în dep rtare.. ................ d................ (M.......... Am lansat ideea organiz rii unei excursii literare............................ Elevul silitor este apreciat de profesori.. ................................................. b..... P rerea ce mi-am f cut-o despre tine r mâne valabil .................... Aceast carte a c ror pagini sunt învechite a fost citit i de mine................. De atâtea ori avu impresia c gura cuptorului se casc uluitor. e...... Nu-i chiar r u ce propui.......................... Nu se tie care va învinge...... Colega a c rui p rin i au plecat tr ie te singur . (Al............................... c podul lunec peste j ratec cu el cu tot......................................................... Identifica i gre elile de acord din frazele urm toare i corecta i-le: a....... tiu ce vrei s spui........................ c.........................6. Profesorul a c rei comportament este dur nu este agreat de elevi................................... Nu le mai face i ziduri unde s -nchid-avere.... 36 .............. e........ Scriitorul a vizitat satul natal...............

direct Sadoveanu) Agripina suia din greu ajutând pe M riuca i pe Vlad i ferind pe P una din poal . Pe al doilea îl cunosc de anul trecut. • Locu iune verbal : Am b gat de seam nelini tea ta. Pe ace tia nu i-am v zut niciodat . demonstrativ. Verb la modul nepersonal: Nu tie a scrie corect. • Interjec ie tranzitiv (iat . – pron. Aud cântând pe strad . N-am spus nimic p rin ilor. (M. cu excep ia celui de înt rire) în cazul acuzativ cu sau f r prepozi e: Eu v a tept în ograda bisericii. posesiv. S-a înscris pe sine primul. Spune-mi1/pe care vrei.Complementul direct (Cd) Este partea secundar de propozi ie care arat obiectul asupra c ruia se exercit ac iunea exprimat de un verb tranzitiv (locu iune verbal tranzitiv ) sau rezultatul acesteia. – pronume negativ. iaca. – pron. Nu se desparte niciodat de verbul regent sau de locu iunea verbal tranzitiv . – supin. st dup cuvântul determinat. – pronume de polite e. – gerunziu. – infinitiv. Pe care vrei? – pronume interogativ. pers. Cuvântul regent • Verb tranzitiv: Cunosc un loc lini tit în valea umbrit . – pron. (Gala Galaction) • Locu iune substantival : Ur sc statul de vorb f r folos. – pronume nehot rât. – pronume reflexiv. Înc n-am terminat de înv at. Pe noi nu ne intereseaz problema voastr . Numeral substantivizat: Pe cei doi i-am întâlnit în parc. cu prepozi ie. I-am invitat pe amândoi. Cheam -i i pe ai mei. uite): Iat drumul cel bun! Exprimarea • Substantiv în cazul acuzativ cu sau f r prepozi ie: complementului i aceast istorisire am scris-o în lini tea unei pris ci. – pron. personal f r prepozi ie. Pronume (de diferite tipuri. Pe fiecare îl intereseaz ceva.2/– pronume relativ. Adverb substantivizat: Mi-ai f cut un bine cu asta. Defini ia • • • • • Topica Punctua ia Interjec ie: Am auzit un trosc! În mod obi nuit. 37 . Pe dumnealui nu-l învinuim.

N-ai v zut pe nimeni acolo? Pe cine ai invitat la aniversarea ta? Nu tim1/ pe cine s vot m. func ia sau rangul social): L-am v zut pe dirigintele nostru. • Adjectiv substantivizat prin articol hot rât enclitic: Iubesc frumosul în art . • Adjectiv substantivizat prin articol nehot rât: Toat familia îl r sfa pe cel mic. 3. negativ. nehot rât. profesiunea. • Substantiv comun. Complementul direct se construie te f r prepozi ia pe când este exprimat prin: • Substantiv comun: Îmi place muzica lui Mozart. • Pronume personal i reflexiv. Se laud pe sine tot timpul. Complementul direct poate fi reluat sau anticipat printr-o form neaccentuat a pronumelui personal. forme accentuate. Prea mult se laud . • Când se citeaz un cuvânt: El pronun altfel pe „ ”. Îl iubesc mult pe Grivei.2/ • Numeral substantivizat: Îi cunosc foarte bine pe amândoi. • Substantiv propriu articulat: Iubesc mult Dun rea i Carpa ii. A uitat s scrie pe „ i”. relativ: Pe tine te cunoa te mult lume. demonstrativ. Muncitorii îl apreciaz pe acest inginer. Pe ceilal i îi tii i tu. pronume posesiv. • Substantiv precedat de numeral: I-am întâlnit pe cei doi colegi ai t i. I-am înt lnit pe ai t i la teatru. • Substantiv comun identic cu subiectul a ezat înaintea verbului tranzitiv: Cui pe cui se scoate. forme neaccentuate: Nu te vom uita nicicând. • Pronume personal sau reflexiv. • Reluarea complementului direct este obligatorie când acesta st înaintea verbului tranzitiv i este exprimat prin substantiv comun articulta cu articol hot rât sau este construit cu prepozi ia pe: Pove tile acestea le tiu de la bunica. de polite e. identificat de vorbitor (denume te gradul de rudenie. Complementul direct se construie te cu prepozi ia pe când este exprimat prin: • Substantiv propriu nume de persoan sau de animal: L-am z rit pe Dan în mul ime. Ai mai cunoscut i pe altcineva acolo. 2. Ioana o ajut zilnic pe mama.Observa ii 1. interogativ. 38 .

Pe Lumini a o apreciaz to i colegii. El se laud pe sine în mod exagerat. reflexiv. Nu i-a întrecut pe ceilal i. Anticiparea complementului direct este obligatorie când este exprimat prin pronume personal. posesiv i demonstrativ: Eu l-am v zut pe el în fa a bibliotecii. 39 . Nu le-am v zut pe ale voastre.• Pe tine te cunoa te tot ora ul.

câte.2/ (Miori a) Am înv at1/ s pre uiesc lucrurile valoroase.2/ S -(l) aju i i tu1/ pe cine te ajut . se desparte prin virgul de regent . Când st înaintea regentei. când.2/ • • Topica Punctua ia Observa ii Adverbe relative: unde. ce.2/ R mâne de v zut1/ cine este acest str in. cât i o • 40 . dac .2/ Poli ia rutier amendeaz 1/ pe oricine nu respect regulile de circula ie.2/ 2. câ i.2/ Adjective pronominale relative: care.2/ L-am întrebat1/ dac mai vine pe la noi.2/ Am aflat1/ când se va întoarce.2/ Am în eles1/ cum se rezolv aceast problem . Propozi iile completive directe introduse prin pronume sau adjective pronominale relative i nehot râte referitoare la persoane i înso ite de prepozi a pe. a interoga.2/ ce v zuse3/ i ce aflase la Suha.. orice. a ezat în propozi ia regent : Pe cine te ajut 1/ s -l aju i i tu.2/ De obicei st dup propozi ia regent . dac stau dup regent . oricine.Pe lâng verbele a anun a.2/ (L. a vesti pot ap rea atât un complement direct. Sadoveanu) Ne-a relatat1/ ceea ce a v zut. • Verb (locu iune verbal ) tranzitiv: Eu cred1/ c ve nicia s-a n scut în sat. câ i).s . ceea ce: Am decis1/ care dintre noi va pleca.Propozi ia subordonat completiv direct (CD) Rolul în fraz Cuvântul determinat din propozi ia regent Coresounde unui complement direct i arat obiectul asupra c ruia se exercit ac iunea unui verb din propozi ia regent . a înv a. a sf tui.: Spune-i curat 1/ C m-am însurat. sunt relauate în mod obligatoriu sau. încotro. cât (cât . Când st dup propozi ia regent nu se desparte prin virgul de regent . 1. ca . a asculta. iaca..2/ (Calistrat Hoga ) • Elemente jonc ionale • Interjec ie predicativ (iat . sunt anticipate (facultativ) printr-un pronume personal în cazul acuzativ.4/ (M. oricare. în partea cealalt a muntelui.2/ L-am întrebat1/ cât timp va r mâne la noi. cum. cât: Nu tim1/ unde a plecat. s .2/ Întâmplarea a f cut1/ ca el s devin vecinul meu. dac stau în fa a regentei. de obicei.2/ Vitoria le povesti1/ ce f cuse.2/ Pronume relative sau nehot râte: care.Blaga) B gai de seam 1/ c soarele fusese cu mult mai harnic decât mine. uite): Iat 1/ unde am ajuns!2/ Conjunc ii subordonatoare: c . ce. a ruga. a întreba. form neaccentuat . a examina. cine. câte): Nu tim precis1/ care drum este mai pu in anevoios.2/ Vezi1/ cât stai acolo. cât (cât .

3/ Pe cine am întrebat? – pe oricine am întâlnit în cale. cealalt la o ac iune: Ne-a înv at1/ s patin m.propozi ie completiv direct sau chiar dou propozi ii completive directe. dintre care una se refer la o persoan .2/ Cd CD Am întrebat1/ pe oricine am întâlnit în cale2/ unde se afl cetatea medieval . Ce am întrebat? – unde se afl cetatea medieval . 41 .

satul întreg. (Folclor) Maria nu r spunde nimic la aceste din urm cuvinte. Nu v d mun ii. spune i prin ce sunt exprimate i explica i reluarea sau anticiparea lor prin pronume personale neaccentuate: a. (L. (I. b. (M.. 5. e. Ar ta i ce loc ocup ele fa de regentul lor. întreb dincotro vine i mai ales unde are de gând s poposeasc . Au poftit carne fript pe gr tar i pâine alb . Sadoveanu) e. Eu s te întreb pe dumneata.L. Sublinia i predicatele. f. Vede arzând pe el casa i i-a lene s ias . examinând roatele tamponate cu toat presiunea. (I. Sadoveanu) c.Blaga) 2. R scoala am stârnit-o noi to i. nu dumneata pe mine. (Vasile Voiculescu) 4. Personalul trenului umbl forfota.. odinioar . g. Explica i de ce unele complemente directe sunt construite cu prepozi ia pe i altele f r prepozi ia pe. (I. G si i complementele directe. L-am v zut pe colegul meu. Pe mine.Caragiale) b. Am v zut un coleg. Iar str inii îl întreab iar. d. M duc la coal . a. cum î i ptrece via a.(M. Spune i de ce în unele propozi ii de mai jos complementul direct este reluat i în altele nu: a.L. S l ile din gr dina ursului. au început a vorbi ele între ele. Filimon) i din ceasul acela. 42 . Sadoveanu) c. stabili i subordonatele completive directe i cuvintele determinate de ele din propozi iile regente: a.. pielea i capul cerbului le-a dus la st pânu-s u cu toat inima. (I. (M. e. (Ion Creang ) Bun staroste mi-am g sit.Caragiale) c. Nu-l v d pe Ion. (M. Nu-l v zusem de mult pe domnu Trandafir. c. (M. Pe mine nu m-a chemat nimeni. de unde-i i la ce coal a înv at. delimita i frazele în propozi ii. c.. Nu tiu dac cunoa te careva dintre cei mai tineri unde a fost prisaca lui Buburuz. Am f cut ce am crezut c trebuie s fac. b. (Zaharia Stancu) b.Caragiale) b. Sadoveanu) 3. Identifica i complementele directe i stabili i partea de vorbire prin care ele sunt exprimate: a. dar cu glasurile cu totul schimbate i cu alt lumin în ochi.Sadoveanu) d. d. (Ion Creang ) Pe câmp o moale c ldur / M urm re te statornic.L. pas rea asta m-a prigonit mult.Caragiale) d. Ochii mei nu p r seau o clip pe nevasta lui Lipan. (Ion Creang ) d.L. Amicul meu salut foarte familiar pe domnul din tr sur .Verifica i-v cuno tin ele! 1. M-a chemat mama. (N.

Adjectiv: Mi-e inima de lacrimi plin . • • Interjec ie: Vai de masul nostru. (G. I-am împrumutat bani lui Vasile. o însu ire sau o caracteristic . La ora de literatur am vorbit despre nuvel . contra. contra): To i s-au ridicat împotriva noastr . din. etc. alor mei. Adverb: Ei sunt gata de plecare în câteva minute. Co buc) Acesta este un obiect necesar familiei.): Ar trebui s lupt m împotriva nedrept ilor. (Ion Creang ) Exprimarea Substantiv: complementului o În cazul dativ: indirect Acu i îi spun mamei c m duc la c lug rie. Cui ai vorbit despre cele v zute? o Acuzativ cu prepozi ie (de. etc. asupra. (G. asupra. cu mâna lui. la. Pronume în cazurile: o Dativ: Lui (dumnealui.Complementul indirect (Ci) Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat obiectul c ruia i se atribuie o ac iune. cu prepozi iile de. fiec ruia ) i-am dat o carte. în Lipscani. de ai mei. Topârceanu) Adineaori. E r u de ei. Se gânde te numai la sine. în): Din alb s-a f cut ro u. despre. (I. din. 43 . • Adjective: o Adjective propriu-zise sau provenite din participiu (la cazul A.) În zadar vrea s ia parte / i el la discu ie. deasupra. de acela. Sadoveanu) i-a dat seama de gre eala f cut . la. despre. etc. Nim nui nu am vorbit despre cele v zute. acestuia. f r . o Adjective pronominale posesive cu prepozi iile specifice genitivului (împotriva. Din necugetat a devenit om cu st pânire de sine. • Verb: M-am întâlnit cu el la teatru. (M.): Mi-e dor de el (de dumnealui.Caragiale) o În gentiv (cu prepozi iile împotriva. (Ion Creang ) S-a adresta respectuos colegilor. de fiecare).L. de la. • Locu iune verbal : D du foc cur ii de la Murgeni el singur. f r . am aflat de arestarea lui Ca avencu. o În acuzativ (cu prepozi iile cu. cu.

În parantez sunt trecute prepozi iile care leag complementul indirect de cuvântul regent. Cele mai frecvente verbe. În func ie de pozi ia fa de cuvântul regent. a se teme (de). Contra cui ai votat? Împotriva nim nui nu am vorbit. o Gerunziu: Excursioni tii nu se mai s turau admirând peisajul. a se bucura (de). împotriva alor mei. Mi-am amintit numai de al doilea dintre ei. complementul indirect în cazul dativ poate fi reluat sau anticipat printr-un pronume personal.Nu mi-a vorbit de tine. De la arcul Carpa ilor am în eles c putem visa. Poate sta atât dup . o Complementul indirect este anticipat atunci când este exprimat printr-un substantiv nume de persoan sau prin pronume i st dup cuvântul regent: I-am restituit colegului cartea împrumutat . Mama i-a cântat copilului un cântec de leag n. Topica Punctua ia Observa ii 44 . a fi hot rât (la). împotriva acestora. 1. Verb la modurile: o Infinitiv: Eram totu i departe de a ghici drama petrecut fulger tor. a fi mândru (de). a fi satisf cut (de). a consta (în). a se pricepe (la). etc. 2. (Nichita St nescu) Nu se desparte prin virgul de cuvântul determinat. a fi demn (de). De cine î i aminte ti dintre ei? Nu se teme de nici unul dintre ei. a fi dispus (la). a se gândi (la). a rezulta (din). o Genitiv: Am luptat împotriva lui (împotriva dumnealui. o Supin: S-a apucat de înv at abia acum. împotriva fiec ruia). expresii verbale i adjective care se construiesc cu complemente indirecte sunt: a colabora (la). cât i înaintea cuvântului determinat: Mi-ai promis c nu mai vorbe ti despre asta. a se mul umi (cu). Numeral substantivizat: M gândesc mereu la trei dintre colegii mei. forma neaccentuat : o Se reia complementul indirect exprimat prin substantiv sau pronume ori de câte ori este a ezat înaintea cuvântului regent: C l torului îi ade bine cu drumul.

cine. dac .2/ Se teme1/ de orice animal se apropie de el.2/ Sunt convins1/ c vom reu i împreun .. cât (cât ..2/ Adjective pronominale relative: care. câte): Am spus povestea1/ cui m-a ascultat.2/ Conjunc ii subordonatoare: c .2/ • Adjectiv sau locu iune adjectival : Nevasta era b nuitoare i deprins 1/ s tresar la orice în ep tur .2/ Defini ia • • Elemente jonc ionale • • • • Topica Adverbe relative: unde.2/ Îmi aduc aminte mereu1/ de ce mi-ai spus tu.2/ El nu s-a hot rât1/ când s plece2/. ceea ce. când. ca . cum.2/ M-am gândit1/ cine putea face a a ceva. câte): Ei nu s-au gândit1/ câ i oaspe i s invite la banchet.2/ (M.2/ Pronume relative: care. câ i.2/ Sunt satisf cut1/ de ce rezultate ai ob inut.2/ Nu ne-am hot rât1/ în ce direc ie s mergem. cât i dup regent : De ce mi-ai spus tu1/ îmi aduc aminte mereu. cât (cât . încotro: Gânde te-te1/ cum se poate rezolva aceast problem . gata1/ s sar oricând.Sadoveanu) Nu era în stare1/ s scoat o vorb în eleapt . încotro s se îndrepte3/ i unde s se opreasc pentru odihn .2/ regent Nu i-a dat seama1/ ce a f cut..2/ Ei nu s-au gândit1/ câ i s invite la banchet. de. ce.2/ Adverb: Minodora se cuib rise pe un sc unel.. Cuvântul • Verb sau locu iune verbal : determinat din M tem1/ c n-am s te mai v d. etc.: Abia mâine vom fi siguri1/ dac vom participa la concurs. câ i.2/ Bravo1/ cui învinge.Propozi ia subordonat completiv indirect (CI) Este subordonata care îndepline te în fraz func ia de complement indirect pe lâng cuvântul determinat din regent . s .2/ • 45 .2/ Acord aten ie1/ oricui spune adev rul.2/ (Nichita St nescu) propozi ia Se gândea1/ s plece mai repede.2/ Pronume i adjective pronominale nehot râte: oricine.4/ Poate sta înainte.2/ Mi-am adus aminte1/ de ce mi-ai spus atunci. ce.2/ M-am gândit1/ s -i fac o surpriz .s . orice. Sadoveanu) Interjec ie: Vai1/ de cine nu se preg te te cumsecade. oricât: Se teme1/ de oricine îl amenin . oricare. cui. jos.2/ (M.

2/ I-am adus aminte1/ c plecarea nu se poate amâna.i aminti i cu locu iunea verbal a.i aduce aminte se pot construi atât subordonate completive directe. nu se desparte prin virgul de propozi ia regent .2/ • Subordonat completiv indirect : Mi-am amintit1/ de ce mi-ai vorbit atunci.2/ 46 . Cu verbul a. cât i subordonate completive indirecte: • Subordonat completiv direct : Mi-am amintit1/ când am fost ultima oar la voi.2/ Mi-am adus aminte1/ de ce mi-ai vorbit atunci.Punctua ia Observa ii Indiferent de pozi ia pe care o ocup în fraz .

Vlahu ) f. Sadoveanu) b. R cni din r sputeri. dar spune i-mi cum o s-o scoate i la cap t în felul acesta. b. Întrebarea este cine a venit. c. 47 . Uletul apei ne sile te s vorbim tare. în r s rit. Iar tu de omor / S nu le spui lor. când ezi în mijlocul celor mari. afla i subordonatele completive indirecte. Nu. Astfel aten i / La tot i la toate / Am înv at mereu / S fim ve nici. (G. Sadoveanu) Nevestei mele s -i mai spui / S -mi cumpere o coas . d. Co buc) Lui Bologa îi era scârb . (M. Spune i ce fel de subordonat este fiecare introdus prin pronumele relativ cine: a. fiecare s s fac ce vrea.Caragiale) 6. De înv tura aceasta veche a bunicului uitasem. e. delimita i frazele în propozi ii.C linescu) c. (Folclor) 2. (G. Sadoveanu) c. Nu-mi dau seama cine a venit. (M. Sadoveanu) B trânelului îi d du întâi ocol. pe al ii îi asculta. Analiza i morfologic i sintactic cuvintele scrise cursiv: Din parte-mi.Verifica i-v cuno tin ele! 1. / S le spui curat / C m-am însurat / C-o mândr cr ias / A lumii mireas . rotindu. i anticiparea complementului indirect prin pronume personal Unora din b ie i le da teme.. Adu. 4. (liviu Rebreanu) Îi d zestre Petru ii ase boi. (Marin Sorescu) d. i dintr-o dat . Orheianu se opri i zise c-un fel de mul umire.i aminte de mama ta i de tat l t u..i ochii asupra tuturor celor de fa .i dai seama c eu î i vreau binele. Sadoveanu) b. (M.i piard echilibrul (Titus Popovici) d. Pe urm poveste te cui are vreme s -l asculte. Îmi aduc aminte cum s-a f cut o sear cald i luna se ridica deasupra livezilor. (Titus Popovici) e. gata s . (M.L. (Camil Petrescu) 3. (Miori a) e. Alc tui i câte trei propozi ii în care s fie complemente indirecte exprimate prin verbe la supin. (I. Identifica i complementele indirecte urm toare: i cuvintele determinate de ele din textele a. (G. Co buc) f. Nu tiu cine a venit.. (Al. Explica i reluarea neaccentuat în dativ: a. Identifica i predicatele. Nu se tie cine a venit. b.. substantive i pronume în genitiv precedate de prepozi ii i/sau locu iuni prepozi ionale. (M. c. analiza i morfologic regentul i elementul jonc ional: a. se mir singur cât era de bucuros c venise aici. d. 5. cu Gross în frunte. Z rile de farmec pline / Str lucesc în lumini .

de loc pân la. (G. precedat de prepozi ii cu regim de genitiv: 48 • • • . S-a ivit pe culme toamna. (O.. spre. • Adjectiv: Am un câine alb la picioare. (Folclor) Exprimarea • Substantiv în cazul acuzativ f r prepozi ie (înso it de un atribut cu complementului sens cantitativ) sau cu prepozi ie ori locu iune prepozi ional (în. cu acelea i prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale ca i la substantiv i dativ posesiv. înapoia.Neagu) Gr dinile sunt amenajate mai ales de-a lungul râului. • Interjec ie: Hai mai aproape! ac. pe. asupra. înspre. dintre. etc. între. lâng . în stânga. (G. Tu nu tii c pe tele merge numai în susul apei? (F. am ajuns cumva acolo. (F nu Neagu) • Limita spa ial : .. în stânga. dinspre. • Substantiv în cazul genitiv precedat de o prepozi ie (înaintea. în jurul. Neagu) • Spa iul str b tut: Tot umblând din loc în loc. Goga) • Direc ia ac iunii: Un salcâm privi spre munte.) Avioanele zboar deasupra norilor. înd r tul. fâ prin tufi . dedesubtul) sau de o locu iune prepozi ional (în fa a.. deasupra) sau de locu iuni prepozi ionale (în fa a. printre. în spatele. de pe la. (F. Ne-am odihnit dincolo de râu. dup .): El locuie te asupra noastr . din. înd r tul. ac prin copac / Fâ . (Marin Sorescu) (Vezi exemplele de mai sus) • Locu iune verbal : Am luat-o la s n toasa spre ograd . aproape de. în spatele.Complementul circumstan ial de loc (Ccl) Defini ia Este partea secundar de propozi ie care arat : • Locul ac iunii: O doin plânge sus pe culme. departe de. omoar calul dac o ine a a pân la pod. etc. Cuvântul • Verb: determinat Am z rit lumin pe p mânt. deasupra. peste. înapoia.Topârceanu) Plaja este aproape de port. i se p ru c îl love te în fa r coarea apelor pornite de la munte. circumstan ial la. Substantiv în cazul dativ (dativ locativ): R mâi locului! Adjectiv pronominal posesiv în cazul acuzativ precedat de prepozi ii (înaintea. în susul. de la. dincolo de): Ionel parcurge zilnic cinci kilometri.. Pronume în cazurile acuzativ i genitiv. asupra. de-a lungul. Domnul s-a a ezat în spatele vostru. Topârceanu) • Punctul de pornire al ac iunii: .

a ezat între subiect i predicat. lân ace tia).) nici în curte.i. În dreapta i în stânga vezi brazi falnici.) profesorul ieri m-a pedepsit. ori. în spatele altora). În mod obi nuit nu se desparte prin virgul de cuvântul regent. ai no tri. Dar sunt i excep ii: • Complementele circumstan iale de loc coordonate prin juxtapunere sau prin conjunc ii sau locu iuni conjunc ionale cu excep ia lui i. sau nerepetate.) aici(. (G. i le pusese înainte. Nu l-am g sit nici în gr din (.) i tu! • Se desparte prin virgul atunci când este a ezat altundeva decât locul ocupat în mod normal de c tre complemente: La coal (.) în parc i la stadion. se despart prin virgul : Ieri am fost în ora (. Cartea se afl înainte. în spatele alor no tri. Ne-am a ezat în spatele lor (în spatele dumnealui. în spatele acestora. Co buc) Fugea de colo pân colo. se izoleaz între dou virgule dac se insist asupra lui: Mergi(. ci în al doilea.) se pot juca în voie. • Numeral cu prepozi ie: Creionul nu era în primul buzunar. Înaintea cui ai stat la spectacol? Am stat înaintea cui mi-a pl cut. • Complementul circumstan ial de loc cu sau f r determin ri.) acolo(. intercalat între acestea. • Topica Punctua ia De obicei st dup cuvântul determinat. se izoleaz între virgule dac subiectul este a ezat înaintea predicatului: Copiii(. În fa a nici unuia dintre voi nu am v zut c r i sau caiete. • Dac subiectul este a ezat dup predicat. complementul circumstan ial de loc.i. Adverb de loc sau locu iune adverbial : Vedeam Ceahl ul la apus / Departe-n z ri albastre dus.Ei locuiesc lâng noi (lâng dumnealui. 49 .

2/ Se duce cu pl cere1/ la oricare coleg îl cheam .1/ Adverbele relative care introduc subordonate circumstan iale de loc îndeplinesc func ia de complement circumstan ial de loc în propozi iile din care fac parte.2/ Am fost caza i1/ la ce hotel am dorit.2/ A plecat1/ încotro a v zut cu ochii. desp r irea prin virgul este obligatorie când apare corelativul acolo: Unde nici nu ne-am gândit(. • Verb: Vei pleca1/ unde î i spun eu. cât (cât . cine. nu se desparte prin virgul . câ i.2/ Ne-am îndreptat1/ spre care coleg ne-a invitat. orice. de obicei.2/ Dac este intercalat i este a ezat înaintea predicatului regentei.1/ acolo îl aflai.2/ • Pronume i adjective pronominale nehot râte: oricine.1/ oriunde joac .)1/ unde au vrut(. Antepus . se izoleaz prin virgule: Elevii(.1/ vezi locuri pitore ti. orideunde.)1/ acolo a ap rut. Când se insist asupra ei.2/ Când adverbul acolo st înaintea elementuli jonc ional.1/ St . nu se desparte prin virgul de acesta: Departe de ora .1/ nu intr medicul. dincotro.2/ • Pronume i adjective pronominale relative: care. de unde.2/ echipa a câ tigat campionatul. de obicei.2/ s-a ridicat o caban luxoas . cu prepozi ii: Se duce cu pl cere1/ la oricare îl cheam .2/ Uneori în regent apare advertbul corelativ de insisten acolo: Unde nu gândeai. oriîncotro.2/ • Locu iune verbal : A luat-o la fug 1/ încotro vedea cu ochii. acolo1/ unde încep mun ii. ce. pân unde. încotro.)2/ puteau merge în parc.1/ • Adverbe relative cu sau f r prepozi ii (unde.2/ Oriîncotro prive ti.1/ acolo s mergi!2/ Atunci când urmeaz dup regent . oridincotro): Unde intr soarele.Propozi ia subordonat circumstan ial de loc (CL) Rolul în fraz Cuvântul determinat Îndepline te func ia de complement circumstan ial de loc ar tând locul ( în sensul descris la complement) în care se petrece ac iunea din propozi ia regent . oricât. dup regent .2/ A umblat1/ cât e lumea de mare.2/ • Interjec ie: Hai1/ unde ne-am propus!2/ • Adjectiv: Victorioas . cât) sau compusele lor nehot râte (oriunde. Elemente jonc ionale Elemente corelative în regent Topica Punctua ia Observa ie 50 . câte) cu prepozi ii: Plec m1/ la cine ne-a invitat.2/ Unde vreau eu.2/ Ne-am îndreptat1/ spre care ne-a invitat. st înaintea regentei: Ast zi ne putem duce1/ unde vrem. oricare.

o interjec ie. de la. aproape de) i genitiv precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ionale (înaintea. în timp de. c tre. pân la. în cursul. Examenul a durat cinci zile. Înainte de Pa ti nu va veni. de-a lungul. la. Exprimarea • Substantive comune în cazul acuzativ f r prepozi ie. Pronume în cazurile acuzativ. A stat acolo toat ziua. • Momentul începerii ac iunii: A început de ieri s cad câte-un fulg. înainte de. • Substantive comune sau proprii în cazurile acuzativ precedate de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (în. A c l torit astfel zile i nop i. • Interjec ie: Hai acum cu mine. • Adjectiv: Echipa victorioas atunci n-a mai fost capabil de performan . precedate de acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivele i în dativposesiv. din. înspre. Cuvântul • Verb predicativ: determinat S pleci acum de aici! • Verb nepredicativ: Mergând zilnic la bibliotec . etc. pân . • Durata în timp a ac iunii: O zi întreag te-am a teptat.s-a deprins cu cititul • Locu iune verbal : Asear am stat de vorb cu el. • Limita în timp a ac iunii: Pân mâine voi r mâne aici. dup .Complementul circumstan ial de timp (Cct) Este partea secundar a propozi iei care determin un verb (locu iune verbal ) predicativ sau nepredicativ. în vremea. • Frecven a ac iunii: De trei ori i-am spus povestea. de adjectivale pronominale circumstan ial nehot râte sau de numerale: de timp A plecat în str in tate anul trecut. în jur de. în timpul. un adverb sau un adjectiv i poate ar ta: • Timpul ac iunii: Asear am v zut un film excep ional. între. de peste. Pân la examen mai avem timp. în urma. asupra. genitiv. spre. • Adverb: Azi de diminea a venit i el. în vreme de. precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ionale cu regim de genitiv: 51 Defini ia • . fiind înso ite complementului de obicei de adjective propriu-zise. În timpul r zboiului s-au întâmplat tragedii. în mijlocul. În mijlocul iernii au r mas f r lemne. cu.) Ionel a sosit la coal dup colegi. În timp de r zboi oamenilor le este fric .

odat . • • • • Topica Punctua ia Adverbe cu sau f r prepozi ii i locu iuni adverbiale de timp (acum. Verbe la modul: o Infinitiv cu prepozi ia pân i locu iunea prepozi ional înainte de: Pân a veni tata. cu valoare substantival .i. dup -amiaz . ieri. cât i dup cuvântul determinat: Ziua ninge. Poate sta atât înainte. duminica. Înaintea cui a sosit? N-am aflat1/ înaintea cui a sosit. Numerale adverbiale: Azi noapte m-am trezit de dou ori. târziu. Din când în când trece i pe la noi. Numerale cardinale.2/ A sosit înainte. vinerea. • 52 . ast zi.Vom pleca de la coal dup el (dup dumnealui. asear . dup to i). Dup cine ve i pleca de la coal ? Nu vom pleca de la coal dup nici unul dintre ei. am citit lec ia. diminea a ninge iar ! (V. niciodat . în cazurile acuzativ i genitiv. precedate de acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivul: Am ajuns la gar dup cei doi (dup cel de-al doilea. ast -noapte. m-am întîlnit cu el. a ezat la începutul propozi iei.Alecsandri) Am stat trei zile la Bucure ti. o Participiu: Ajuns acas . Vom pleca acas înaintea lui (înaintea dumnealui. • Adjective pronominale posesive în acuzativ precedate de prepozi ii i locu iuni prepozi ionale cu regim de genitiv: Am sosit de la gar înaintea voastr . alalt ieri. Complementul circumstan ial de timp exprimat prin verb la gerunziu. poimâine. vara. atunci. mâine. iarna. m-am apucat de lec ii. ziua. în cazul acuzativ: Îl cunosc de mic pe vecinul meu. sau adverbe provenite din substantive: noaptea. am aflat tiri interesante. precedate de prepozi iia de. uneori. Tata a plecat dis-de-diminea de acas . noaptea ninge. dup amândoi). dis-dediminea . ordinale i colective. înaintea acestora. ci înaintea lor. etc. înaintea alor no tri. o Gerunziu: Mergând spre coal . se desparte prin virgul de restul enun ului: Citind ziarul. dup -mas . dup ai no tri. cândva. oricând. întotdeauna. Am sosit înaintea celor doi (înaintea celui de-al doilea. dup ace tia. alt dat . A înv at poezia înaintea mea. înaintea amândurora. Adjective propriu-zise referitoare la vârst . Ai adormit înainte de a termina lec iile.) P rin ii mei vor sosi mâine. îndat . lunea. devreme. înaintea tuturor). prim vara.

Uneori complementul circumstan ial de timp este foarte apropiat de complementul circumstan ial de loc: Mi-a povestit în drum spre Ia i. etc.) Aceste structuri trebuie analizate separat: numeralul sau adjectivul este atribut pe lâng substantivul cu rol de complement circumstan ial de timp. peste pu ini ani. peste patru zile. 53 .Observa ii Complementul circumstan ial de timp exprimat prin substantiv este înso it de numeral sau adjectiv (a treia zi.

1/ Felul În func ie de ordinea în care se petrec cele dou ac iuni exprimate de subordonatelor propozi ia regent i subordonat . ori de câte ori.3/ Pronume sau adjective pronominale relative sau nehot râte (cine.1/ n-a scos o vorb . subordonata temporal poate fi: temporale • de anterioritate – ac iunea din subordonata temporal se petrece înainte de ac iunea exprimat de regent : A plecat1/ dup ce ne-am luat r mas bun.1/ a disp rut. dup ce. care.2/ Po i sta la noi1/ oricât vrei. de câte ori.2/ • Adverb: Ieri1/ când ne-am întâlnit. înainte ca s .2/ Cum au trecut p râul. pân .1/ a dat nas în nas cu popa.2/ Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale (de.2/ Elemente • Adverbe relative (când. limita în timp sau frecven a ac iunii sau a unei însu iri exprimate în propozi ia regent . cât.2/ Ori de câte ori vine bunica la noi.1/ • Interjec ie: Hai1/ când po i. în vreme ce. ori icând): Oricând dore ti. dac – numai în limbaj arhaic i în limbajul popular): Dup ce ne-am odihnit pu in. pân ce.2/ Îndat ce mi-a spus vestea. pân s .2/ Pe când trecea lâng biseric . de când. în timp ce. îndat ce.Propozi ia subordonat circumstan ial de timp sau temporal (CT) Rolul în fraz Este subordonata care îndepline te în fraz func ia de complement circumstan ial de timp. cât timp.2/ Dac (când) vede1/ c nu vine nimeni.1/ s-au odihnit la umbra unui copac.1/ po i veni la noi.1/ am pornit mai departe.2/ • Adverbe nehot râte (oricând.2/ Cât a stat la noi. pân când.1/ nu-l deranjeaz nimeni. momentul începerii. oricare) cu sau f r prepozi ie: Au sosit1/ înaintea cui doreau.2/ se apuc singur de treab . ar tând momentul. cât): jonc ionale Mult vreme a trecut1/ de când nu ne-am întâlnit. durata.2/ 54 • • . pe când. oricât. pe când. c .2/ • Locu iune verbal : i-a adus aminte1/ când a ajuns acas .1/ ne aduce cadouri.2/ • Adjectiv: Înving toare1/ când a jucat cu Steaua. cum. înainte s .2/ nu mi-ai spus nimic.2/ • de simultaneitate – cele dou ac iuni se petrec în mod simultan: Când înva . cât vreme. Cuvântul • Verb: determinat Va veni1/ dup ce i-a terminat treaba.2/ • de posterioritate – ac iunea din subordonat se petrece dup ac iunea exprimat de propozi ia regent : Am ajuns la gar 1/ înainte s soseasc trenul. oricine. de îndat ce.2/ echipa n-a mai mers a a de bine ast zi. ce.

2/ Natura îmbrac hain alb 1/ când vine iarna. doar) care fac parte din subordonata temporal : .2/ Urm toarele locu iuni conjunc ionale introduc numai subordonate temporale: dup ce. elementele jonc ionale când i c apar în propozi ia regent .2/ Au sosit1/ înaintea oricui doreau. i tocmai când eram hot rât a spune mamei toate aceste. dar el face parte din propozi ia regent : Atunci1/ când te chem2/ vino la mine!1/ (Propozi ia (1) este regent .3/ (Ion Creang ) Adverbul corelativ atunci poate preceda adverbul relativ când.2/ Echipa a pornit la drum1/ dup ce b ie ii s-au odihnit.. pe când pot introduce i subordonate opozi ionale: Ast zi este timp frumos. pân s . în vreme ce.2/ • Adverbul relativ când nu este element rela ional specializat pentru subordonat temporal . imediat. mai cu seam ) sau de restric ie (numai.Corelative regent Topica Punctua ia Observa ii Te-am a teptat1/ pân la ce or am stabilit.2/ o completiv indirect : Mi-am adus aminte1/ când vom porni la munte. pe loc. cât i dup regent : Când am terminat. s-a întâmplat aceasta. (Când erai un copil.1/ pe loc (imediat. mai ales.1/ natura îmbrac hain alb . îndat . în mod obi nuit nu se desparte prin virgul : Când vine iarna.2/ o atributiv : Întrebarea1/ când vom pleca la munte2/ m preocup .2/ Poate sta atât în fa a. etc.2/ în Uneori în regent apare un adverb corelativ: atunci.2/ Când st în fa a regentei.) • 55 . ori de câte ori. îndat ) m-a luat la întreb ri.. se desparte prin virgul de aceasta. îndat ce. iar când st dup regent . imediat ce.) • • • Foarte rar. Uneori elementul rela ional este precedat de adverbe de înt rire (tocmai.: Cum am intrat în camer .2/ N-am s te uit1/ câte zile voi tr i.2/ o pompletiv direct : tiu1/ când vom porni la munte. dar se refer la subordonat : Erai un copil.1/ • Locu iunile conjunc ionale în timp ce.2/ o predicativ : Întrebarea este1/ când vom porni la munte.1/ iaca2/ i soarele r sare. chiar.1/ în vreme ce ieri a plouat. El poate introduce în fraz i subordonat : o subiectiv : Se tie1/ când vom porni la munte.1/ el era deja departe. când s-a întâmplat aceasta. tocmai.

.. (M. Identifica i subordonatele circumstan iale de loc. b. (C. completiv direct . din când în când.. circumstan ial de loc. (I.. G si i complementele circumstan iale de loc i stabili i cazul p r ii de vorbire prin care ele sunt exprimate: a. Iar pe marginea drumului. completiv indirect i atributiv : :. (N... d...... (M.. d. pe vremea aceea. o lun . În câteva clipe . Unde este vorb mult . (L. A trecut întâi o boare /Pe deasupra viilor. (I. iarba pare de om t. lâng izvoar ... Identifica i complementele circumstan iale de timp i ar ta i prin ce sunt exprimate: a. c..... încotro se îndreapt ea. pe prichici i-n jurul hornului...... (Gala Galaction) Vântul rostogolea praful neîncetat în jurul nostru.. Eu am tiin c fapta asta s-a petrecut ziua. Privi în juru-i cu obrazul deodat împietrit... O s pt mân . Sadoveanu) c. (M. Sadoveanu) d. un an de zile n-o s mai vorbeasc decât de aventura asta...Verifica i-v cuno tin ele! 1.. O iau prin dosul prim riei i o apuc pe maidan ca s ies la bariera „Unirii”. Negruzzi) e.. Identifica i elementele jonc ionale care introduc subordonatele circumstan iale de loc i corelativele din propozi iile regente: a. (George Topârceanu) c. Vlahu ) Agripina se opri locului. uneltele de buc t rie de sub andramaua putred de-afar î i luar locul în tind .Eminescu) 2. d de pietrarii care cioc nesc din zori de zi pân la apusul soarelui..Caragiale) b.. (Al... e... subiectiv .Blaga) e. vezi colori felurite. c.. (I. În Moldavia. Identifica i complementele circumstan iale de loc: a. acolo e treab scurt . (Folclor) 56 ...... (Folclor) 5..... pe rând.i l sase ghiozdanul i pantofii. De la venirea mea cu a doua domnie i pân ast zi. Pe câmpu-nghe at caii mureau. Undeva un zbor se aude. (M... Pân acum n-a lucrat nimic i acuma ade. la asfin itul soarelui.... Completa i fraza cu o propozi ie regent încât propozi ia secundar s fie... am ar tat asprime c tre mul i.. / i-a furat de prin ponoare / Puful p p diilor. (N. b. Sadoveanu) De unde nu gânde ti.. f. Te duci s-aduci pe st pân de pe unde-i sticlesc ochii i petrece. Unde prindea omul. (M. Slavici) b. de acolo sare iepurele.L... 6.. Negruzzi) f... St nescu) Am mers amândoi de-a lungul cheiului. acolo îl oc ra. e.. (Folclor) Oriîncotro te-i uita.B lcescu) Se uit înapoi unde. Noaptea o ptrecur sf tuind împrejurul focurilor. (I..Slavici) d.Sadoveanu) 3. (Eugen Barbu) 4.L. analiza i morfologic regentul lor i spune i ce func ie sintactic au cuvintele prin care ele se introduc: a... nu se introdusese înc moda mânc rilor alese. (C.Caragiale) b. Acolo. Sadoveanu) Intra i pe aleea de lilieci i ajunge i unde trebuie.. (M.

De cum a dat în fapte de zori / Veneau cu fete i feciori. Eminescu) b. Nu m-am hot rât cât s cer. f. Întrebarea este cât cost marfa. 8. bezmetic. în timp ce. Sur -i sara cea de toamn . Nu se tie cât este de mare. Cât ne inem de treab . Cum se potoli deplin vântul.7. Alc tui i fraze cu subordonate circumstan iale de timp introduse prin locu iunile conjunc ionale înainte (ca). (M. o dat ce. El se lupt voinice te pân’ce izbuti s ias din primejdioasa strâmtoare.. Mitru se opri i r sufle. (M. în vreme ce. Ce fel de propozi ie este fiecare introdus prin cât: a. Cuco ul. Îns imediat ce p r rsi biroul d du drumul îngrijor rii i tensiunii. spune i în ce raport temporal . iat sosi trarul prin ultimele scutur turi ale ploii. cât vreme. 12. 57 . d.s .I. (G. Nu tiu cât e ceasul. cum sc p din mâinile mo neagului. de câte ori.. Identifica i subordonatele temporale din urm toarele fraze.fa propozi ie circumstan ial de timp introdus prin cum i când: de regent – se afl fiecare a. c. (T. fugi de-acas i umbla pe drumuri. pe dat ce. lumini se aprind la ferestre.Popovici) c. (A.Eminescu) 9. Când ajunse cam prin mijlocul ima ului. Delimita i propozi iile. Timpul cât am stat la mare a fost minunat. Când coboar întunericul. ne merge bine. (Geo Bogza) 11. analiza i morfologic elementele jonc ionale i înlocui i-le cu altele f r s schimba i raportul temporal: a. (M. (Ion Creang ) b. (Al Ivasiuc) 10.Sadoveanu) d. e.Odobescu) b. Analiza i sintactic i morfologic cuvântul sara: a. b.Co buc) c. Sara pe deal buciumul sun cu jale. Alc tui i trei propozi ii: dou cu complemente circumstan iale de timp exprimate printr-un substantiv i un verb la infinitiv precedate de locu iunea prepozi ional înainte de i una cu un complement circumstan ial de loc exprimat printr-un substantiv precedat de aceea i locu iune prepozi ional .

ca.Complementul circumstan ial de mod (Ccm) Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat cum se desf oar ac iunea exprimat printr-un verb sau cum se prezint o însu ire. cât. circumstan ial S-a sup rat foc. • Locu iune verbal : Mi-am dat seama u or de cele întâmplate. din. • Complement circumstan ial de mod de m sur : Pre urile au crescut cu 25%. de mod Vorbe te frumos cu toat lumea. Miroase a busuioc. la fel ca. în conformitate cu. ca ( i): Ei au fost întâmpina i cu mult bucurie. • Verb la mod personal sau nepersonal: El se pricepe bine la rezolvarea problemelor. în compara ie cu. în func ie de. f r . locu iune prepozi ional sau de un adverb comparativ (a. • Complement circumstan ial de mod comparativ: Se comport ca un om matur. în baza. Zicând în sinea lui ceva cu am r ciune. Adverb: Vuietul pârâului acoperea destul de bine ipetele lui. • • Substantiv în cazul genitiv precedat de propozi ie sau locu iune prepozi ional (împotriva. la. decât. A venit la noi f r tirea p rin ilor lui. în chip de. în raport de (cu). Covorul este lung de doi metri. în temeiul. între. Alearg repede ca vântul. a început s se preg teasc de drum. • • Interjec ie: Hai repede acas ! Felurile Complementul circumstan ial de mod este de trei feluri: complementului • Complement circumstan ial de mod propriu-zis: circumstan ial Elevul a intrat repede în clas . fa de. dup . A fost condamnat în temeiul legii. A rezolvat problema ca i vecinul. pe m sura): El vorbe te împotriva colegilor. în. potrivit cu. cu. de mod • Substantiv în cazul acuzativ pecedat de o prepozi ie. Este înalt cât casa. în lumina. prin. 58 . Ora ul Tokio este mai mare decât Bucure ti. Exprimarea • Substantiv în cazul acuzativ f r prepozi ie: complementului Doarme bu tean. Adjectiv: Avea o barb mare cât o bidinea. S-a preg tit pentru serbare în func ie de posibilit ile sale.

Voi veni în func ie de amândoi. o cu valoare substantival : în cazul acuzativ cu prepozi ii i locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantiv): A ac ionat în conformitate cu cei patru. altora). Potrivit cui a ac ionat? Este inferior lui ( dumnealui.2/ o genitiv precedat de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantive): De i curentul era mare. • Pronume în cazurile: o acuzativ precedat de prepozi ii. A procedat contra celor doi (contra celui de-al doilea. A.• Substantiv în cazul dativ cu prepozi ie (conform. Decât cine e mai mare? Nu tiu1/decât cine e mai mare. • Verbe la modurile nepersonale: o infinitiv precedat de prepozi ia f r sau advrebul comparativ ca: A plecat f r a spune ceva. celuilalt. a înotat împotriva lui. A frânt pâinea în dou . potrivit): Totul a decurs conform (potrivit) planului. decât acesta. Era mai cumsecade decât primul (decât cei doi. • Numerale: o cu valaore adverbial : I-am pl tit triplat.i scrie temele e la fel de important ca a înv a. Hot rârea afost adoptat în temeiul celei de-a doua dintre legi. contra acestuia. în cazul dativ precedat de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantive): A ac ionat conform celor trei dintre colaboratori. f r acela. Am muncit însutit. f r orice). în cazul genitv cu prepozi ie sau locu iune prepozi ional (acelea i ca la substantiv): El vorbe te împotriva celor doi. alor no tri. El este mai mare decât mine (decât dumneata. decât amândoi). de locu iuni prepozi ionale sau de adverbe comparative (acelea i ca în cazul substantivului: A venit la noi f r el (f r dumnealui. decât fiecare). 59 . Legea a fost adoptat i au ac ionat în temeiul ei (în temeiul acesteia). o dativ precedat de prepozi ii sau locu iuni prepozi ionale (acelea i ca la substantiv) sau f r prepozi ie: A procedat contra lor (contra noastr . contra amândurora). contra dumnealui. f r ai no tri. decât al meu. Referatul a fost întocmit în raport cu al vostru (în raport cu cel lalt). contra fiec ruia).

o Participiu cu valoare adjectival precedat de adverbul comparativ ca: Am r mas uimit ca lovit de tr snet. (I. Când într-o propozi ie avem predicat nominal cu numele predicativ exprimat prin adjectiv la gradul pozitiv sau comparativ de inegalitate (superioritate sau inferioritate). (C. cât i dup cuvântul determinat: Fetele i fl c ii. complementul circumstan ial de mod este cel de-al doilea termen comparativ: Este atent ca i mine. Poate sta atât înainte. Era mai fericit ca ieri. .... Este mai atent decât mine.. a teapt cu ner bdare pe peronul din urbea X. foiau prin sat. Topica Punctua ia Observa ii • Interjec ie: i porenesc ei teleap-teleap. dar se acord în gen i num r cu substantivul sau cu complementul direct este element predicativ suplimentar: Noaptea se vestea gr bit . g ti i frumos . Este mai pu in atent ca mine. (I.2/) 60 . frumos g tite. (Venea spre mine1/ i citea ziarul. 2.Creang ) Dumnealor. M-am dus acolo cu de-a sila.Caragiale) Nu se desparte prin virgul de cuvântul determinat.o gerunziu: Venea alergând spre mine. Adjectivul care st dup verb.Hoga ) Cei r ma i în picioare a teptau încorda i. (F nu Neagu) 3. Element predicativ suplimentar este i verbul la modul gerunziu care st dup verbul-predicat i exprim o ac iune paralel i simultan cu acesta: Venea spre mine citind ziarul.L. 1. • Adverbe sau locu iuni adverbiale f r prepozi ie sau precedate de adverbe comparative cu valoare de prepozi ie: Vorbe te foarte repede.

Eminescu.2/ în În propozi ia regent pot ap rea adverbe i locu iuni adverbiale corelative: a a. fie calitatea sau cantitatea unei ac iuni sau însu iri. Elementele rela ionale sunt: cum... (Vezi exemplele de mai înainte. în raport cu ac iunea exprimat în propozi ia subordonat . • Verb: A citit compunerea1/ cum a putut. tot atât.2/ Poate sta atât înainte. de ce . atât.1/ (M.. cu cât . precum. În caz de incendiu fiecare se salveaz 1/ cum poate. tot a a.Propozi ia subordonat circumstan ial de mod (modal ) (CM) Rolul în fraz Cuvântul determinat din propozi ia regent Îndepline te rolul unui complement circumstan ial de mod . dup cât.2/ • Locu iune verbal : A luat-o la s n toasa1/ cât îl ineau picioarele. (cu atât). a a nu m dam eu dus din Humule ti.. ce.Sadoveanu) Felul elementele jonc ionale i • Subordonat circumstan ial modal propriu-zis – arat fie modul cum se desr oar ac iunea exprimat printr-un verb. în aceea i m sur . decât. cât i dup regent .1/ A sosit pe nea teptate. (de ce). Nu se desparte prin virgul când corelativul a a st înaintea adverbului relativ cum: • 61 .2/ e ti pornit pe lung cale. Este introdus prin: cum.. nevast .Eminescu) • Adverb: Mai bine s fie1/ ce zice baba2/ decât ce arat visul meu.2/ (M.2/ Dumneata.1/ (M. Cum nu se d scos ursul din bârlog. cât.1 / A a el sprijin lumea i vecia într-un num r.1/ cu atât vei ajunge mai din timp acolo. Sadoveanu) De neatent1/ ce a fost2/ n-a putut evita accidentul. ar tând cum se desf oar ac iunea sau cum se prezint o însu ire exprimat prin propozi ia regent .2/ • Adjectiv: Tu din tân r1/ precum e ti 2/ Tot mereu întinere ti...) De obicei se desparte prin virgul de renet .3/ (M. f r s . (în aceea i m sur ).1/ a a vom proceda i noi. etc.2/ Precum ai aflat i tu.1/ cu atât cultura ta se l rge te.1/ f r s ne dea m car un telefon. Cum ai f cut tu.1/ el este campionul. Este introdus prin: pe m sur ce.1/ în aceea i m sur po i descoperi calit ile lui.2/ Cu cât cite ti mai mult.2/ Subordonata circumstan ial modal comparativ de egalitate sau de inegalitate – arat printr-o compara ie cum se desf oar ac iune sau cum este însu irea exprimat în propozi ia regent .1 animalele din p dure î i g sesc hrana tot mai greu. Creang ) Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe um r.1/ dup cât v d eu. • Corelative regent Topica Punctua ia Subordonat circumstan ial modal de m sur – arat m sura ac iunii sau cum însu irea din regent se dezvolt treptat. Pe m sur ce se apropie iarna.1/ ..2/ Pe m sur ce îl cuno ti.2/ (I. precum.2/ Cu cât mergi mai repede.

în afar de subordonat circumstan ial modal .1/ ne-am odihnit pu in.2/ • Subordonat circumstan ial de cauz : Cum n-a venit el la mine. 2.2/ • Subordonat atributiv : Modul1/ cum ai procedat la examen2/ nu mi-a pl cut.2/ 1.2/ 62 .2/ 3. dar i în acest caz adverbul corelativ a a face parte din propozi ia regent : Înva mult.1/ m-am dus eu la el. Propozi ia circumstan ial modal comparativ apare în fraz ca al doilea termen al unei compara ii de egalitate sau de inegalitate. a a1/ cum s-a obi nuit în copil rie.2/ • Subordonat completiv direct : tiu1/ cum vei proceda la examen.2/ • Subordonat completiv indirect : M gândesc1/ cum vom proceda la examen. Uneori corelativul a a i adverbul relativ cum se despart prin virgul de propozi ia regent .1/ • Subordonat circumstan ial temporal : Cum am terminat treaba. Adverbul relativ cum. mai poate introduce: • Subordonat subiectiv : S-a tie1/ cum vei proceda la examen.2/ • Subordonat predicativ : Întrebarea este1/ cum vei proceda la examen.Observa ii A ac ionat a a1/ cum l-am sf tuit.

unde oamenii tr iesc cum au apucat i cum îi taie capul..... Astfel s-a fr mântat. d.. El se poart ca un elev model. Spune i ce func ie sintactic au cuvintele tip rite cu litere cursive: El este frumos. eful g rii alerga cât îl ineau picioarele dup un câine care fug rea o gâin ... gogâl ....Sadoveanu) c. c. (Panait Istrati) 4. (M. transforma i complementele circumstan iale de mod în subordonate circumstan iale modale. El este ca un elev model.... (M..... (I.. pe rând. Identifica i complementele circumstan iale de mod i spune i prin ce parte de vorbire sunt exprimate: a. Completa i propozi ia subordonat cu câte o propozi ie regent în a a fel ca s fie.. completiv indirect ... Formula i dou propozi ii cu complemente circumstan iale de mod exprimate prin verbe (la gerunziu i infinitiv)... propozi ie subordonat circumstan ial de mod.. cum po i tu rezolva aceast problem .. îi mergeau sarmalele întregi pe gât. 63 . f.. (I....Eminescu) Era miloas din cale-afar . Identifica i subordonatele circumstan iale modale: a. g.. f r s i se aline gândurile i f r s primeasc vreo carte de unde a tepta.. (M. f r a v convinge în prealabil cu cine ave i de-a face.. 5. (M... i-a ar ta / Din bob în bob amorul. (M. 3.. El cânt frumos.Eminescu) A esut sub ire pânza str vezie ca o mreaj ... atributiv : . Explica i cum a i procedat.. Eminescu) Atunci calul zboar lin ca vântul... b. (Ion B ie u) 2.. subordonat subiectiv .Creang ) V rog s nu trage i f r avertisment i.. gogâl . (I....Verifica i-v cuno tin ele! 1.Creang ) Dac nu tii.. Îi fo nea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii.... Sadoveanu) b. e.... Nu-i ca în sus pe Tarc u. Creang ) Gogâl ... mai ales.

circumstan ial genitiv (cu locu iunile perpozi ionale din cauza. c a fost bolnav.Sadoveanu) • Locu iune verbal : M-a dus de nas din cauza neru in rii sale. A alunecat datorit celor doi (datorit celui de-al doilea. Adjectiv propriu-zis în acuzativ precedat de prepozi ia de: Nu mai putea merge de fl mând. • Adjectiv: L-a g sit sub trei gr un e / Mort de inani ie. din cauza acestora. nu-l în eleg. participiu: Nu mai putea de obosit . (G. precedat de acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivul: Am fost certat pentru el (pentru dumnealui. Numeral cu valoare substantival în acuzativ. Am lipsit din cauza lui (din cauza dumnealui. din cauza altora). pentru. A pierdut startul din cauza celor doi (din cauza celui de-al doilea. Nu s-a prezentat la lupte din la itate.Complementul circumstan ial de cauz (Ccz) Defini ia Este partea secundar de propozi ie care determin un verb sau adjectiv. datorit altora). pentru amândoi). din cauza amândurora). (M. infinitiv perfect: Era nemul umit pentru a nu fi reu it. datorit amândurora). a unei însu iri sau a unei st ri. pentru altul). Cuvântul • Verb: determinat Calul tres rise de spaim . Am întârziat din cauza autobuzului. 64 • • • o o o • . din pricina) i dativ de cauz cu prepozi ia datorit : Animalul a înghe at de frig. datorit acestora. din cauz de. pentru ai mei. din motiv de). la.Topârceanu) Exprimarea • Substantiv în cazurile acuzativ precedat de propozi ii sau locu iuni complementului prepozi ionale (de. genitiv i dativ. Din cauz de boal n-a venit. n-a mai intrat la or . din. De aceea n-a venit.2 Am alunecat datorit lui (datorit dumnealui. din cauza alor t i. gentiv i dativ. • Pronume în cazurile acuzativ. Verb la modurile nepersonale: gerunziu: Întârziind. cu acelea i prepozi ii i locu iuni prepozi ionale ca i substantivul: S-a sup rat pentru cei doi (pentru cel de-al doilea. pentru acesta. Ma ina a derapat datorit poleiului. pe. ar tând cauza unei ac iuni. Din cauza cui ai lipsit? Nu tiu1/ din cauza cui a lipsit. Adverb cu prepozi ia de i locu iune adverbial : De încet cum vorbe te.

) de asta n-a venit. de asta. Întârziind(. pentru asta. de aceea este complement circumstan ial de cauz în propozi ia regent .Locu iunile adverbiale de aceea. are func ia de complement circumstan ial de cauz împreun cu un nume predicativ: Fiind bolnav . prin urmare. locu iunile adverbiale men ionate îndeplinesc func ia de complement circumstan ial de cauz . pentru aceea.) n-a mai intrat la or . acestea îndeplinesc func ia de complement circumstan ial de scop: De aceea n-a venit. dac dup propozi ia regent apare o subordonat final .2/ Propozi ia (2) este subordonat circumstan ial de scop (final ).) de proast . de aceea este complement circumstan ial de scop în propozi ia (1). prin urmare. folosirea virgulei depinde de importan a pe care i se acord complementului circumstan ial de cauz în comunicare: Tremura de frig. 1. care este regent . Desp r irea prin virgul este obligatorie dac este antepus termenului regent i este reluat printr-un corelativ sau dac este exprimat printr-un verb la modul gerunziu: De team (. Punctua ia 1. pentru ce sunt complemente circumstan iale de cauz sau de scop dup cum propozi ia în care apar este regenta unei subordonate cauzale sau regenta unei subordonate de scop.1/ fiindc a fost bolnav2/ Propozi ia (2) este o subordonat circumstan ial de cauz . 2. Nu s-a dus(. de ce.1/ ca s -mi aduc cartea înapoi. cât i dup cuvântul determinat. Altfel spus: dac dup propozi ia regent apare o subordonat cauzal . În rest. Verbul copulativ a fi la modul gerunziu.Topica Observa ii Poate sta atât înainre. 2. De aceea n-a venit. 65 . colega mea alipsit de la coal .

Cum nu cunoa te i drumul. pentru asta) nu ne a scris.1/ de ce crezi tu. câ i. câte) precedate de prepozi ia de i locu iunile prepozi ionale din cauza. Au topic fix subordonatele cauzale introduse prin c . din moment ce.2/ regent • Locu iune verbal : A luat-o la s n toasa1/ fiindc îi era fric de noi.1/ c am fost bolnav.2/ Se desparte prin virgul indiferent de pozi ia ei fa de regent .1/ a fost pedepsit. Conjunc iile i locu iunile conjunc ionale deoarece.1/ de ce îl mai a tep i?2/ • 66 .2/ N-am refuzat-o. din cauz c . cât vreme. cât .2/ Elementele • Conjunc ii subordonatoare: c .2/ în În propozi ia regent apar uneori locu iunile adverbiale corelative de aceea.1/ cum o s tie?2/ • Corelative regent Topica Punctua ia Observa ii Pronume relative (care.2/ Când nu înva .2/ • Locu iuni conjunc ionale: pentru c . de asta. pentru aceea. pe motiv c . fiindc . c ci. o dat ce. deoarece. c ci (dup regent ) i cum (înaintea regentei) : Nu am venit. din pricin c . din pricina: N-am putut intra. de. fiindc . întrucât. cât i dup regent .2/ Poate sta atât înainte. din pricin c .Propozi ia subordonat circumstan ial de cauz sau cauzal (CZ) Rolul în fraz Corespunde unui complement circumstan ial de cauz .1/ c e lene . A r mas acas .1/ n-am venit. etc. de vreme ce.1/ de ce vii la coal ?2/ Nu se preg te te pentru ore. de vreme ce.2/ • Adjectiv: Era sup rat i mâhnit1/ fiindc n-a mai auzit nimic despre fiul lui. când.1/ v pute i r t ci. întrucât. din moment ce. ar tând cauza unei ac iuni sau a unei însu iri exprimate prin propozi ia regent .1/ de câ i au intrat f r bilet. pentru c sunt specializate pentru subordonata cauzal (nu introduc alte feluri de subordonate) Predicatul subordonatei cauzale nu poate fi niciodat exprimat prin verb la modul conjunctiv.1 nu ne putem duce la excursie.2/ Adverbe relative cu valoare de conjunc ie: cum.2/ Dac e ti bolnav. cât. c ci. jonc ionale dac . Cât vreme plou . unde. din cauz c .1/ deaorece a fost bonav. Cuvântul • Verb: determinat din Termina i discu iile inutile1/ c voi nu v pricepe i la astea. pentru aceea.2/ Din cauz c a vorbit. ce. Subordonata cauzal introdus prin dac apare mai ales în fraze interogative: Dac plou a a tare.2/ Cum am fost bolnav. pentru asta: De aceea (de asta.1/ pentru c nu cuno tea adresa noastr .

în inten ia: Umbl dup cump r turi prin pia . o Supin: A mers acolo la vânat. dinadins. • Topica Punctua ia 67 . pentru aceea. întru. în inten ia de. pentru asta: De aceea (de asta. de aceea. în ideea de: Cite te mult spre a cunoa te lumea. pentru ai mei. pentru aceea. Ion va avea examene i se preg te te intens în vederea lor (în vederea acestora) • Verbe la modurile nepersonale: o infinitiv precedate de prepozi iile i locu iunile prepozi ionale pentru. complementului spre. În mod obi nuit nu se desparte prin virgul . • Verb: M-am dus la pia pentru a cump ra legume i fructe. dup i de locu iunea prepozi ional în scop de. • Locu iune verbal : Am luat loc pentru a urm ri spectacolul. de scop în scopul. dar de obicei st dup cuvântul regent. pentru asta) studiaz . Adverbe i locu iuni adverbiale: înadins. pentru a câ tiga bani. în circumstan ial cazul genitiv precedate de locu iunile conjunc ionale în veredrea. Cite te mult în inten ia de a cunoa te lumea. la. spre. pentru ace tia) am f cut toate acestea. de asta. Exprimarea • Substantive în cazul acuzativ precedate de prepozi iile pentru. Complementul circumstan ial de scop a ezat dup termenul regent se desparte prin virgul numai dac este anticipat prin corelativ: De aceea munce te.Complementul circumstan ial de scop (Csc) Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat scopul unei ac iuni. Înva în vederea examenului. • Pronume în cazurile acuzativ i genitiv înso ite de prepozi iile i locu iunile prepozi ionale men ionate: Pentru el (pentru dumnealui. cu (în) scop de. Poate sta înainte sau dup cuvântul determinat. în ideea.

2/ Pentru ca s m aju i. mo Luca . Propozi ia circumstan ial de scop introdus prin de apare mai ales în vorbirea popular i arat . dar nu e sigur c a adus ap . de.1/ s nu se mai uite satul ca la urs la noi.) A venit1/ de a adus ap . cu scopul s nu sunt locu iuni conjunc ionale.2/ (A venit.2/ De aceea am venit la tine(. de asta.. Atunci când st dup regent nu se desparte prin virgul decât dac apare un corelativ: Am venit la tine1/ s m aju i.2/ (Ion Creang ) Mi-am întins bra ele1/ ca s -l îmbr i ez.2/ M-am dus la libr rie1/ de am cump rat c r i. pentru asta. ca nu cumva s .2/ Poate sta atât înainte.Grupurile de cuvinte în scopul s . cât i dup regent .1/ pentru ca s m aju i.2/ • Interjec ie: Hai cu noi1/ s le d m o mân de ajutor. de obicei se desparte prin virgul .2/ Uneori în regent apar locu iunile adverbiale corelative de aceea. pentru ca nu cumva s : Rogu-te.2/ (A venit s aduc ap i a i adus-o. conjunc ia s introduce o subordonat atributiv pe lâng termenul regent scopul: Am venit în scopul1/ s rezolv m împreun problema.3/ (Gala Galaction) • Locu iune verbal : Cu to ii am pus mâna1/ ca s -l ajut m la nevoie.) 2. mo D nil a tepta la stân 1/ s coboare ciobanii cu oile. spre deosebire de cele care au predicatul exprimat prin verb la conjunctiv. ca s .1/ de aceea am venit la tine.Propozi ia subordonat circumstan ial de scop sau final (CS) Rolul în fraz Cuvântul determinat regent Îndepline te rolul unui complement circumstan ial de scop i arat scopul ac iunii exprimate prin regent . pentru aceea: De aceea am venit la tine.2/ • Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale: s . pentru ca s .2/ AT.. 1. c ac iunea se realizeaz în mod sigur: A venit1/ s aduc ap .2/ Am c l torit o zi1/ pentru ca s ajung aici.2/ În fiecare diminea m scol devreme1/ ca nu cumva s ajung cu întârziere la coal . (în scopul rezolv rii problemei) Elemente jonc ionale Adverbe corelative Topica Punctua ia Observa ii 68 . • Verb: în În vremea aceasta.)1/ s m aju i. mân mai tare.2/ Atunci când st în fa a regentei.2/ ca s le adape.

eu n-a fi plecat. Adjective pronominale posesive în cazul acuzativ precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul t u. Numerale cu valoare substantival în cazul genitiv precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul celor doi (în locul celui de-al doilea. • Substantive abstracte în cazul acuzativ precedate de locu iunea prepozi ional în caz de: Medicamentul acesta se folose te numai în caz de nevoie. Substantive nume de fiin e în cazul genitiv precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul lui Dan. Exprimarea • Substantivele caz. nu se desparte prin virgul : Armamentul este utilizabil numai în caz de nevoie. De obicei. vei r gu i. st înaintea termenului regent. de cauz În eventualitatea sosirii lui. dar poate sta i dup acesta (vezi exemplele anterioare). în locul alor vo tri) eu a fi plecat. Poate fi intercalat: Eu. subiectul fiind antepus predicatului. eu a fi rezolvat problema. Cuvântul • Verb: determinat Înv ând vei reu i. Când este a ezat între subiect i predicat. anun -m i pe mine. cu: circumstan ial În cazul îmboln virii sale. ipotez în cazul complementului acuzativ. eventualitate. de obicei se desparte prin virgul (vezi exemplele anterioare). Pronume în cazul genitiv precedate de locu iunea prepozi ional în locul: În locul lui (în locul dumnealui. eu n-a fi acceptat propunerea lui. Altfel nu te voi a tepta. Când este a ezat dup termenul regent. altminteri. în locul acestuia. 69 . m duc i eu acolo. • Adjectiv: În locul vostru. noi am fi fost mai aten i la semnele de circula ie. Adverbele altfel.Complementul circumstan ial condi ional (Cd ) Defini ia Este partea secundar de propozi ie care arat condi ia de care depinde realizarea unei ac iuni sau existen a unei însu iri. Când este a ezat la începutul comunic rii. contrariul celor • • • • • Topica Punctua ia • Verbe la modul gerunziu: Strigând tot timpul. în locul lui. a fi plecat. în locul amândurora). se izoleaz prin virgule (vezi propozi ia de la topic ). condi ie. precedate de prepozi iile în. când exprim exprimate într-o propozi ie anterioar : S vii repede.

în caz c ): De treci codri de aram .1/ te-a fi vizitat.1/ ai parte.2/ Dac -mi scrii. • Dac este o conjunc ie universal . care poate introduce: o subordonat subiectiv : Nu se tie1/ dac va sosi la timp.1/ de departe vezi albind.1/ r mân i eu acas .2/ Elemente corelative Topica Punctua ia Observa ii Juxtapunere: Ai carte.2/ (Dac ai carte.2/ propozi ia • Locu iune verbal : regent Dac vei avea timp.1/ o p eam i mai r u.1/ s iei parte i tu la adunare.2/ o subordonat cauzal : Dac e ti bolnav. ai parte. se desparte prin virgul de regenta ei.1/ vino pe la mine. Cuvântul • Verb: determinat din Dac dore ti.2/ o subordonat atributiv : Întrebarea1/ dac va sosi la timp2/ m preocup .1/ imediat vezi câmpia.1/ apoi s nu ne a tept m la un rezultat bun.Propozi ia subordonat circumstan ial condi ional (CD ) Rolul în fraz Este subordonata care exprim o condi ie sau o ipotez de a c rei îndeplinire depinde realizarea ac iunii sau a unei însu iri din regent . apoi: Dac mai ninge mult.1/ în caz c mergi i tu la munte.2/ • Adjectiv: Echipamentul acesta este util.1/ dac ai timp.2/ (M.2/ Dac nu ne preg tim bine pentru meci.1/ o subordonat completiv direct : Îmi va spune la telefon1/ dac va sosi la timp./ Poate sta atât înainte.2/ • Adverbul relativ când (cu sensul de dac ): Când nu te-a fi ascultat. • Singurul element rela ional specializat pentru subordonata condi ional este locu iunea conjunc ional în caz c (introduce întotdeauna o subordonat condi ional ).1/ î i r spund.2/ o subordonat predicativ : Întrebarea este1/ dac va sosi la timp.1/ atunci ne cam s tur m de iarn .2/ Elemente • Conjunc ii i locu iuni conjunc ionale (dac .2/ o subordonat completiv indirect : M gândesc1/ dac va sosi la timp.2/ În caz c nu vine.) Uneori în propozi ia regent apar adverbele corelative atunci.1/ treci pe la mine.2/ • Interjec ie: Hai i tu cu noi. cât i dup regent : Î i r spund.1/ r mâi acas . de (cu sensul de rela ionale dac ).2/ S fi avut mai mult timp. s .Eminescu) Dac ai timp.2/ • Uneori conjunc ia dac lipse te i în acest caz raportul de subordonare se realizeaz prin juxtapunere i cu o intona ie • 70 .2/ Indiferent de pozi ia pe care o ocup în fraz .1/ dac -mi scrii./ o subordonat temporal : Dac ai trecut mun ii.

) • În stilul oral.2/ renun la prietenia ta!3/ (de nu = de nu spui adev rul) • Grupul de cuvinte cu condi ia s (c ) nu este locu iune conjunc ional . subordonata condi ional poate fi eliptic de predicat (lipse te predicatul).3/ nu ai stima celorlal i.1/ e ti respectat.2/ nu ai o cultur general .4/ (Dac ai o cultur general . în acest caz este alc tuit din conjunc ia de i adverbul negativ nu: Spune-mi adev rul.1/ c de nu. e ti respectat. s i c introduc o subordonat atributiv : Cu condi ia1/ s cite ti mai mult2/ te trec la examen. nu ai stima celorlal i.special : Ai o cultur general .1/ AT (Cu ce condi ie? Cu care condi ie?) 71 . dac nu ai o cultur general .

Complementul circumstan ial concesiv (Ccv)
Defini ia Este partea secundar de propozi ie care arat un fapt ce ar putea împiedica realizarea unei ac iuni sau unei existen e, dar nu o face. Cuvântul • Verb: determinat Cu toate insisten ele mele, n-a venit ast zi la noi. • Locu iune verbal : În ciuda explica iilor mele, nu i-a dat seama de complexitatea problemei.. • Adjectiv: El este înc viguros, în ciuda vârstei. Exprimarea • Substantiv în cazurile: complementului o acuzativ, precedat de prepozi ia f r sau de locu iunile circumstan ial prepozi ionale cu tot (cu toat , to i, toate): concesiv i f r prea mari eforturi, reu eai. Cu toat osteneala mea, nu l-am putut salva. o genitiv, precedat de prepozi iile împotriva, contra i locu iunile prepozi ionale în ciuda, în pofida: Împotriva vremii rele, el a pornit la drum. În ciuda ninsorii abundente, meciul s-a jucat. o dativ, precedat de prepozi ia contrar: Contrar a tept rilor, rezultatele au fost slabe. • Pronume, în cazurile: o acuzativ, precedat de prepozi ia f r i înt rit cu adverbul chiar: Chiar f r tine (f r dumnealui, f r ai vo tri, acesta) a fi rezolvat problema. o genitiv, precedat de prepozi iile i locu iunile prepozi ionale men ionate la substantiv: În pofida lor (în pofida dumnealui, în pofida acestuia, în pofida alor mei) am fost la spectacol. Adjectiv precedat de adverbul chiar: Chiar accidentat i neref cut, tot voi participa la concurs. Verb la modurile: o infinitiv, precedat de prepozi ia f r : F r a înv a prea mult, ea totu i a ob inut rezultate bune. o gerunziu, precedat de adverbul chiar: Chiar m rind viteza, nu ne-a ajuns din urm .

Observa ii

Topica

Adverbe tot, totu i, sau locu iunea adverbial cu toate acestea (referindu-se la cele spuse anterior): Vine totu i i el. A întârziat. Cu toate acestea, a intrat în clas . Locu iunile prepozi ional în ciuda, în pofida, cu tot (toat , to i, toate) sunt specifice acestui complement. Uneori în propozi ie apare un adverb corelativ: tot, totu i: În ciuda viscolului de afar , tot a ie it din cas . St , de obicei, înaintea termenului regent (vezi exemplele de mai sus), dar poate sta i dup acesta: • 72

Era viguros, în ciuda vârstei. Poate s se intercaleze între subiect i predicat: B ie ii no tri, în ciuda înfrângerii, au jucat admirabil. Sb Ccv Pr Punctua ia Indiferent de pozi ia pe care o ocup fa de elementul regent, se desparte prin virgul . Când este intercalat între subiect i predicat, se izoleaz prin dou virgule.

73

Propozi ia subordonat circumstan ial concesiv (CV)
Rolul în fraz Corespunde unui complement circumstan ial concesiv i arat o împrejurare care ar putea împiedica realizarea ac iunii sau existen a unei însu iri exprimate în propozi ia regent . Cuvântul • Verb: Joac bine,1/ de i este accidentat.2/ determinat din • Locu iune verbal : De i era sup rat,1/ a stat de vorb cu mine.2/ regent • Interjec ie: Cu toate c e ti ocupat,1/ hai totu i pân la mine.2/ • Adjectiv: El a ie it înving tor,1/ de i era accidentat.2/ Elementele jonc ionale • Conjunc ii subordonatoare: s , c , dac (= chiar dac ), de (= chiar de), de i, m car: S -l omori în b taie,1/ i tot nu recunoa te.2/ Calul,1/ c -i cal,2/ i tot obose te.1/ Chiar de-i obosit,1/ tot înva înc .2/ Locu iuni conjunc ionale subordonatoare: cu toate c , chit c , m car c , chiar c , chiar s , chiar de, f r (ca) s : Cu toate c nu în elege nimic,1/ vorbe te f r întrerupere.2/ Vorbe te bine engleze te,1/ f r (ca) s fie englez.2/ Pronume sau adjective relative precedate de adjectivul indiferent: Indiferent ce m suri vei lua,1/ el tot va pleca.2/ Pronume sau adjective pronominale nehot râte: orice, oricine, oricare, oricât (oricât , oricâ i, oricâte): Orice s-ar întâmpla,1/ eu tot m duc acolo.2/ Oricâ i bani ai avea,1/ tot nu- i ajung.2/ Adverbe relative i nehot râte: cât, cum, unde, oricât, oricum, oriunde: Cât de bogat ar fi,1/ tot zgârcit r mâne.2/ Oricât te vei str dui,1/ tot nu vei reu i.2/ Oricum ar fi timpul,1/excursia se va organiza mâine.2/ Prin juxtapunere: Explic -i(,)1/ i tot nu în elege.2/

• •

• Elemente corelative Punctua ia Observa ii

Foarte frecvent, în propozi ia regent apar adverbele corelative tot, totu i, care exprim ideea de concesie (vezi exemplele de mai sus). Indiferent de pozi ia pe care o ocup în fraz , subordonata concesiv se desparte prin virgul . Subordonata concesiv are urm toarele elemente jonc ionale specializate: de i, cu toate c , chiar dac , chiar de, m car s (c , dac , de), oricât. Foarte rar, subordonata concesiv apare f r element jonc ional, raportul de subordonare fiind realizat prin juxtapunere: Vrei,1/ nu vrei,2/ tot trebuie3/ s pleci aclo.4/

74

Complementul circumstan ial consecutiv (Cst)
Defini ia Cuvântul determinat Este partea secundar de propozi ie care arat urmarea sau consecin a unei ac iuni sau a unei însu iri. • Verb: A r spuns de minune la examen. • Adjectiv: Este destul de neatent pentru a gre i drumul. • Adverb: Înv ase destul pentru a reu i la examen. • Substantive, mai ales abstracte, în acuzativ, precedate de prepozi iile de, pân la, spre: Insist pân la disperare.. A ratat mult, spre disperarea spectatorilor. Substantive înso ite de prepozi ia de sau pân la, care s-au constituit în expresii stabile: de minune, de moarte, pân la lacrimi, pân la sânge: M-a emo ionat pân la lacrimi. E bolnav de moarte. Verbe la modurile: o infinitiv, precedate de prepozi iile pentru, spre, pân la: E prea slab pentru a reu i la examen. o supin (cu prepozi ia de): M nânc de speriat. Locu iunea adverbial de mai mare dragul: Cânta de-a mai mare dragul.

Exprimarea complementului circumstan ial consecutiv

• Topica

St întotdeauna dup cuvântul pe care îl determin . Poate sta, rareori, i înaintea termenului regent, reluându-se printr-un corelativ: De mai mare minunea, a a a înv at. Nu se desparte prin virgul de termenul regent când st imediat dup acesta. Când este a ezat înaintea termenului regent, sau în pozi ie intercalat , se desparte prin virgul Complementul circumstan ial consecutiv este utilizat foarte rar, preferat fiind subordonata consecutiv . Complementul circumstan ial consecutiv red mai expresiv ideea de superlativ al ac iunii sau al însu irii: M nânc de speriat. (M nânc foarte mult.) Complementu circumstan ial consecutiv poate fi u or confundat cu complementul circumstan ial de scop când este exprimat prin verb la modul infinitiv: Ei sunt destul de aten i pentru a nu gre i drumul. (Cst) Ei au studiat harta pentru a nu gre i drumul. (Csc) Cum se pot deosebi? Cst determin un predicat nominal (sunt aten i); Csc determin un predicat verbal (au studiat).

Punctua ia

Observa ii

75

se desparte prin virgul de regenta ei. • Adverb: Alerga atât de repede.2/ Adverbe relative: cât.2/ ipa1/ de te asurzea.1/ încât nimeni nu-l putea prinde. pân într-atât.1/ c nimeni nu-l putea prinde. Nu se desparte prin virgul când este introdus prin conjunc ia de i s cu corelativul prea. destul (de). Verb: S-a antrenat1/ încât a ajuns cel mai bun sportiv. ca s : A muncit atât de mult.2/ E prea comod. Cânta a a de (atât de.Subordonata circumstan ial consecutiv (CST) Rolul în fraz Cuvântul determinat din regent Corespunde unui complement circumstan ial consecutiv i arat rezultatul sau urmarea unei ac iuni sau a unei însu iri exprimate în propozi ia regent . de. decât: Plângea atât de tare. cât s : Proceda a a. locu iunile adverbiale în a a fel.2/ Alerga a a de tare. pentru ca s . într-atât de apar ca elemente corelative în regent . c . prea. atât (de). astfel (de). i Topica Punctua ia Observa ie 76 .1/ încât s fie auzit de ceilal i.2/ • • Conjunc ii subordonatoare: încât.1/ încât to i se minunau.2/ • Adjectiv: Era frumoas 1/ încât nu te puteai uita la ea.2/ E prea diplomat1/ ca s -l contrazic .2/ Locu iuni conjunc ionale: încât s .2/ Conjunc ia încât este specializat pentru subordonata consecutiv . De obicei.1/ pentru ca s fac un asemenea efort. a ezate imediat lâng predicatul regentei: Urla1/ de te asurzea.2/ St întotdeauna dup propozi ia regent .1/ cât i-era mil de ea.2/ Elemente jonc ionale • • Corelative regent în Adverbele a a (de). într-atât de) frumos.1/ încât a obosit.

e. (M. Mâine va fi un an de la c s toria lor civil . iar el este din Bucure ti. Ce e când i se zbate ochiul stâng? j. c. o subordonat predicativ . Ast zi oamenii manifest / manifesteaz nestingherit pentru drepturile lor. De dou luni de zile este în concediu medical. a ridica. e. 77 . Alc tui i fraze în care conjunc ia s introduce: o subordonat subiectiv . Justi ia nu poate s absolve / s absolveze pe autorul unei crime premeditate. S se identifice func ia sintactic a pronumelui i adjectivului relativ-interogativ care din urm toarele contexte: a. o subordonat completiv indirect . 4. L-am cunoscut pe omul c ruia m-ai recomandat atât de c lduros. Literatura nu trebuie s reflecte / s reflecteze fidel realitatea. pretutindeni. vuietul. o subordonat final . Scrie-mi i mie care este noul t u num r de telefon. corectându-se toate gre elile pe care le con ine (indiferent de natura lor): Ori. c.Eminescu) b. S se identifice prin sinonime lexicale sau frazeologice (combina ii stabile de cuvinte) sensul verbului predicativ a fi din urm toarele enun uri: a. Tu e ti din Cluj. f. În lumea asta sunt femei cu ochi ce izvor sc scântei. Exist oameni a c ror experien de via este foarte bogat . prin rescriere. Delimita i fraza în propozi ii i preciza i felul acestora. splendoare. Ultimul film pe care l-am v zut m-a impresionat profund. d. 2. Pe unde a i fost de diminea i pân acum? i. 3. În Pia a Palatului a fost un accident mortal. Cât vor fi lumea i p mântul. o subordonat condi ional i o subordonat concesiv . Orice or de curs este de cincizeci de minute. f. aprig. Rescrie i urm torul text. o subordonat completiv direct . g. lui din fraza dat . d.Lucrare de verificare 1. Analiza i sintactic i morfologic cuvintele: s plâng . c. S se arate. Care om nu ine la via a sa mai mult decât la a altora? d. 5. atunci cele ase centimetri peste recordul mondial reprezint un lucru extraordinar. Se d textul: „Dar P una se de teptase i începuse s plâng i i se p rea Agripinei c numai vuietul pârâului acoperea destul de bine ipetele lui. Cât este un kilogram de banane? h. Da i sinonimele cuvintelor: ve nic. Foarte mul i factori concur / concureaz la realizarea unui ideal. d. Da i antonimele cuvintelor: lini te. Popula ia de la ora e contract / contracteaz mai u or bolile infec ioase. indicând raporturile sintactice care se stabilesc între ele. e. b. o subordonat atributiv . Sublinia i predicatele i identifica i felul lor. care sunt formele verbale corecte în urm toarele enun uri: a. prieten. e.Eminescu) b. În studiourile de la Hollywood se toarn / se turneaz un nou western. f.” (Gala Galaction) Cerin e: a. vesel. dac se are în vedere îns i faptul c în aceast prob de extrem fine câ tigarea unui centimetru sau doi se ob in prin eforturi supra-omene ti. vor exista i oameni neferici i. b. (M. Vino-n codru la izvorul care tremur pe prund. f. c.

Recunoa te i. Industria noastr carbonier / carbonifer este în regres.. to i au pornit spre vârful înz pezit. dac i s . e. Nu tiu precis dac voi mai trece pe acolo la întoarcere. subordonatele circumstan iale concesive: a. f. de se ceart . i. h. Dac -mi vei scrie câteva rânduri înseamn c m mai iube ti. g. Indica i ce fel de subordonate introduce conjunc ia dac în urm toarele fraze: a. în frazele urm toare. fiindc . f. d. Sadoveanu) b. (M. Climatul cazon / gazon a disp rut din coli. Cum nu mai exista nicio sc pare. b. Joace unul i pe patru / Totu i tu ghici-vei chipu-i. Avea ochii cârpi i de somn. Prietenul meu este un om cum nu se afl pe toate drumurile. Dac vei reu i la examen. Problema este dac se mai poate face ceva. g. d.. care este paronimul potrivit în urm toarele enun uri: a. r mâi acas . Reuniunile familiale / familiare sunt o pl cere pentru mul i oameni. Întrebarea dac vom putea pleca ast zi m preocup . Primirea care i s-a f cut a fost destul de glacial / glaciar . b. 9. 78 . prin rescriere. Urcând din greu. Z c mintele petrolifere / petroliere sunt o important surs de energie. Cum a cr pat de ziu . a a vei dormi. 7. h. tot nu m-a mai întoarce la el. Dac m-ar ruga i în genunchi. M-am mirat cum de n-a venit i el la întrunire.6. Indica i. Dac e ti bolnav. e. s tii c ginere ca feciorul d sc li ei nu-mi trebuie. Eminescu) 10. g. c. de i era trecut de amiaz . se gândea dac va rezista pân la vârful muntelui. Construi i trei fraze în care subordonatele circumstan iale concesive s fie introduse prin de i. 8. armata s-a predat necondi ionat. f. i p rin ii t i se vor bucura. c. Dac te-ai prins în hor . Am v zut cum roiesc albinele în jurul florilor. / Tu în col petreci în tine. Indica i ce fel de propozi ii subordonate introduce adverbul relativ cum în urm toarele fraze: a. Oricât ai l cr ma. b. iar în propozi iile regente s se g seasc adverbele corelative tot sau totu i. (M. / i de plânge. ederea într-o sta iune balnear este temporar / temporal . Cum î i vei a terne. c. trebuie s joci. c. e. Vremurile actuale sunt cum sunt i nu le po i schimba. d. abia se sculase din pat. Alegerea a fost absolut arbitrar / arbitral . S pt mâna viitoare se va întruni comisia arbitrar / arbitral .

Dic ionar de paronime. Edi ia a III-a. Gligor. Alexandru. gramatic . volumul II. Pite ti. Timi oara.G. Marinela.D. Moda lingvistic 2007. Editura Academiei Române.. Bucure ti. G. Editura Niculescu. Oradea. Editura Paralela 45. 1993 Popa.Bibliografie Metea. 2005 Dic ionarul ortografic. 2003 Metea. 2008 Dra oveanu. Limba român pentru elevi. Teze i antiteze în sintaxa limbii române. Ion. Editura Imprimeriei de Vest. Bucure ti. Constan a. Cluj-Napoca. Alexandru. Bucure ti. Limba român esen ial .. Editura Steaua Nordului. Editura Paralela 45. ortoepic i morfologic al limbii române. 2008 Neam u. Diana. Editura Helicon. Gramatica limbii române (GALR). D. Popa. Limba român . Teoria i practica analizei gramaticale. (DOOM 2) Editura Univers Enciclopedic. vocabular. 2005 79 . Editura Clusium. fonetic . 1997 Grui . 2006 Marin. Enun ul. Pite ti.

................. Coresponden a dintre p r ile de propozi ie i propozi iile subordonate ……………………………………………….......................................................................... 33 Verifica i-v cuno tin ele! ...................................................................................................................14 V.................... 42 Complementul indirect................................................................. 68 Complementul circumstan ial condi ional ............................ 45 Verifica i-v cuno tin ele!...................... 3 III.......... 2 I...... Clasificarea propozi iilor.......................... 51 Propozi ia subordonat circumstan ial de timp (temporal ) … 54 Verifica i-v cuno tin ele! …………………………………….................................... 21 Propozi ia subordonat predicativ ..............................................................CUPRINS NO IUNI GENERALE DE SINTAX ..... 37 Propozi ia subordonat completiv direct ... 8 d) Clasificarea propozi iilor dup sensul pe care îl au în fraz .............. 16 Propozi ia subordonat subiectiv .................... Raporturile sintactice......................... 18 Predicatul................................................................... 64 Propozi ia subordonat circumstan ial de cauz ............................13 IV...... 47 Complementul circumstan ial de loc ………………………….. 69 Propozi ia subordonat circumstan ial condi ional ........................................................ 30 Propozi ia subordonat atributiv ............. 2 II................................ 58 Propozi ia subordonat circumstan ial de mod (modal )........................... ................ P r ile de propozi ie i subordonatele corespunz toare .................................................. 35 Complementul direct......................................... 61 Verifica i-v cuno tin ele!........... 7 a) Clasificarea propozi iilor dup structur ............................................................................. 7 c) Clasificarea propozi iilor dup scopul comunic rii ..................................................... 7 b) Clasificarea propozi iilor dup aspectul predicatului ............. 67 Propozi ia subordonat circumstan ial de scop (final ) ... 50 Complementul circumstan ial de timp ............ 12 e) Clasificarea propozi iilor dup rangul din fraz …………….............................................................. Unit ile sintaxei ................... 66 Complementul circumstan ial de scop ........................56 Complementul circumstan ial de mod . 40 Verifica i-v cunp tin ele! ......................................... 16 Subiectul ....................... 26 Verifica i-v cuno tin ele!............................................................................... 70 80 .. 28 Atributul .............................................................................................. 63 Complementul circumstan ial de cauz ..................................... 48 Propozi ia subordonat circumstan ial de loc .............................12 Verifica i-v cuno tin ele!............... 43 Propozi ia subordonat completiv indirect ...................................................................

.............................. 72 Propozi ia subordonat circumstan ial concesiv .................. 74 Complementul circumstan ial consecutiv................................ 75 Propozi ia subordonat circumstan ial consecutiv .................................. 77 Bibliografie ……………………… …………………………....Complementul circumstan ial concesiv ......... 76 Lucrare de verificare ........................................ 79 81 .........

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful