1. Domeniul şi instrumentele psihopatologiei.

1.1. Definiţia, obiectul şi conţinutul psihopatologiei 1.2. Modele în psihopatologie 1.3. Obiectul psihopatologiei 1.4. onceptul de normalitate 1.!. Diferite perspecti"e ale normalit#ţii 1.1. Definiţia, obiectul şi conţinutul psihopatologiei Născută în marginea practicii medicale psihiatrice, psihopatologia poate releva lucruri esenţiale despre om, despre infrastructura existenţei conştiente şi aduce mărturie despre situaţii limită în care persoana umană conştientă alunecă spre minusul dezorganizării şi anulării specificităţii sale, afirmă M. $#%#rescu &1'(') abordând domeniul dintro perspectivă antropologică. Definirea noţiunii de psihopatologie rămâne încă supusă disputelor, cu atât mai mult cu cât folosirea unor sinonime de tipul patopsihologiei sau psihologiei patologice dispune la confuzia cu psihologia clinică. Dicţionarul LAROUSSE consideră că există o sinonimie între psihopatologie şi psihologia patologică disciplina având drept obiect studiul tulburărilor de comportament, de conştiinţă şi de comunicare – *. +illam,, 1''!). !sihopatologia se plasează la "umătatea drumului dintre psihologie şi psihiatrie şi completează abordarea clinică prin metode experimentale, teste şi statistică. #neori există tendinţa de a suprapune domeniul psihopatologiei psihologiei medicale şi de a o prezenta pe aceasta ca forma în care medicul sau psihologul ia cunoştinţă de tulburările psihice. !sihopatologia îşi propune să pătrundă în universul morbid al subiectului &*. +illam,, 1'-!) pentru a cunoaşte viaţa psihică anormală în realitatea sa, mi"loacele sale de exprimare, raporturile sale de ansamblu &.. /aspers, 1'2(). $imptomele nu sunt abordate într%o perspectivă organică prin care s%ar răspunde la întrebarea &de ce'(, ci într%o perspectivă funcţională care se referă la desfăşurarea acestora în comportamente anormale răspunzând la întrebarea &cum'(. 0. Min1o2s1i &1'--) a sintetizat această diferenţă precizând că psihopatologia este în raport cu psihologia, ceea ce patologia este în raport cu fiziologia, iar în raport cu clinica psihiatrică are statutul unei surori mai mici. !sihopatologia este un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoaşterii şi comportamentului) studiul manifestărilor tulburărilor mintale &3. +ims, 1''!). *cest autor subliniază cele două direcţii importante ale psihopatologiei+ cea explicativă , aflată în raport cu construcţiile teoretice, şi cea descriptivă , care descrie şi clasifică experienţele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. !entru alţi autori psihopatologia este un studiu sistematic care presupune evidenţierea etiologiei, simptomatologiei şi evoluţiei bolilor mintale, iar alţii consideră că este parte a psihologiei patologice care se ocupă cu boala psihică, cu manifestările psihice ale bolii somatice sau cu dezadaptarea. $e poate uşor observa că psihopatologia îşi suprapune domeniul peste cel al psihiatriei de care este despărţită de intervenţia psihoterapeutică. -otuşi, există de"a descrieri psihopatologice privind patologia adăugată prin intervenţia terapeutică fie că aceasta este biologică sau psihologică. Relaţiile dintre disciplinele psi olo!ice după "# Enăc escu $%&&&' -rebuie notată şi distincţia făcută de .. /aspers care arăta că, în timp ce psihiatria, ştiinţa aplicativă are drept obiect individul, psihopatologia analizează generalul pentru a%l exprima în concepte şi relaţii. Dacă .. /aspers &1'13) se referea la aşa numita psihopatologie generală, .. +chneider vorbeşte de psihopatologia clinică &1'!!) ca fiind studiul anormalităţii psihice prin referire la cazuri clinice care conduc la cunoaşterea

simptomelor psihopatologice şi la diagnostic. .olosind metoda descriptiv%analitică, psihopatologia clinică s%ar afla, în opinia acestui autor, sub semnul unui dualism empiric+ pe de o parte abordarea anomaliilor psihice ca varietăţi anormale ale fiinţei psihice, iar pe de altă parte abordarea acestora drept consecinţă ale bolilor şi malformaţiilor. /n acest fel conceptele utilizate şi diagnosticele se subordonează atât direcţiei somatice, cât şi celei psihice. 0ste evidentă legătura psihopatologiei cu psihologia medicală căreia îi oferă mi"loacele de abordare ale unor situaţii decurgând din cunoaşterea topografiei şi dinamicii unor situaţii patologice. Noţiunile de psihopatologie vor face întotdeauna parte structurală din corpul psihologiei medicale. 1.2. Modele în psihopatologie /n domeniul psihopatologiei termenul de &model( revine frecvent. .ără îndoială, aşa cum sublinia 4. 5ouanet &1'(3), &modelele sunt la modă(. /n fiecare zi, întâlnim noi modele) le (olosim şi apoi, mai devreme sau mai târziu, le uităm, fără a fi încercat cu adevărat să aprofundăm nici motivele pentru care au fost la modă şi nici pe cele ale declinului lor. După 4. 5ouanet există două tipuri de modele+ &a) modelul%cadru, model pe care nu îl readucem în discuţie şi care furnizează un context pentru interpretarea datelor culese. *cesta ar fi, după cum spunea 6oguelin &1'(3) modelul ca instrument ştiinţific. &b) modelul%ipotetic, model pe care încercăm a%l valida, probându%l prin rezultate experimentale. *bordările domeniului psihopatologiei făcute din aceste două direcţii au condus la o multiplicare a unghiurilor de sub care domeniul a fost analizat. 7. 8onescu &1''!) inventariază nu mai puţin de 12 perspective diferite care în ordine alfabetică sunt+ abordarea ateoretică, behavioristă comportamentalistă3, biologică, cognitivistă, din perspectiva dezvoltării, ecosistemică, etnopsihologică, etologică, existenţialistă, experimentală, fenomenologică developmental3, psihanalitică, socială şi structuralistă. 4om trece în revistă aceste modele şi pentru a sublinia enorma diversitate a încercărilor de explicare a manifestărilor psihologice patologice. MOD0$9$ 3:0O50:8 !sihopatologia, în cadrul căreia descrierea tulburărilor se doreşte ateoretică, a fost creată în $tatele #nite, odată cu elaborarea celei de%a doua şi, ulterior, a celei de%a treia ediţii a )anualului dia!nostic şi statistic al tulburărilor mintale, cunoscute sub numele de DS) ** şi DS) ***. *bordarea ateoretică vizează depăşirea limitelor cunoştinţelor noastre actuale privind etiologia tulburărilor psihice şi facilitarea comunicării între clinicieni cu orientări teoretice diferite. /n cazul DS) *** şi DS) *+, adoptarea unui sistem multiaxial de diagnostic este consecinţa ateorismului etiologic ce a făcut necesară înregistrarea ansamblului informaţiilor disponibile+ tulburările mintale *xele 5 şi 553, tulburările sau afecţiunile fizice prezente la persoana evaluată şi susceptibile de a avea importanţă în înţelegerea sau tratamentul cazului *xa 5553, problemele psihosociale şi de mediu care ar putea influenţa diagnosticul, tratamentul sau prognosticul tulburărilor mintale *xa 543 şi, în fine, funcţionarea psihologică, socială şi profesională a persoanei evaluate *xa 43. !entru a ameliora fidelitatea diagnostică, DS) *** şi *+ se bazează pe un sistem operaţional de criterii diagnostice. *ceste criterii sunt descriptive, definirea lor este precisă şi univocă. 0le au fost validate empiric şi posedă o înaltă fidelitate inter%evaluatori. *ceste criterii se bazează totuşi pe un raţionament clinic şi nu au fost încă validate complet. 6odelul ateoretic este, de fapt, nu un model ateoretic, ci unul care nu validează ca importantă nicio teorie explicativă şi conturează configuraţii patologice plecând de la elemente disparate, a"ungând la un excesiv eclectism. Dacă iniţial manualele DS) au stârnit reacţii dintre cele mai entuziaste şi au fost asimilate şi de psihologi drept ghiduri

importante deşi algoritmii diagnostici pe care îi generează sunt strict modelaţi, conform stereotipiilor gândirii medicale3 la ora actuală, există un curent important de reîntoarcere spre conţinuturile psihopatologice clasice ale bolilor. /n opinia noastră, modelul ateoretic generează dificultăţi insurmontabile pentru numeroase abordări psihoterapeutice. MOD0$9$ ;043<8O58+: & OM=O5:3M0*:3$8+:) -rei principale direcţii în dezvoltarea behaviorismului , primele două bazate pe paradigmele condiţionării clasice şi a condiţionării operante şi, a treia, reprezentată de behaviorismul social sau paradigmatic , au influenţat nu numai intervenţia terapeutică, dar au marcat de asemenea într%o manieră importantă modul de înţelegere al tulburărilor psihopatologice. !otrivit opticii behavioriste, comportamentele anormale şi normale sunt dobândite şi menţinute prin mecanisme identice şi în conformitate cu legile generale ale învăţării. 7ehavioriştii resping orice cauză internă ca o cauză ultimă a comportamentului şi leagă apariţia oricărui comportament de mediul încon"urător al subiectului. Din acest motiv, clinicienii încearcă să precizeze condiţiile specifice de mediu care preced, acompaniază sau urmează comportamentele studiate. 0ste vorba de o analiză destinată a preciza variabilele de mediu care sunt în relaţie cu comportamentele respective. 7ehaviorismul paradigmatic sau social acordă o greutate superioară investigaţiilor sistemelor de personalitate descrise de 3.>. +taats şi constituite din repertorii comportamentale de bază. *ceasta implică un examen al fiecărei sfere de personalitate în termeni de lacune comportamentale sau de comportamente incorecte. /n cadrul acestei abordări, o importanţă particulară este acordată istoriei perioadei de învăţare a pacientului şi a condiţiilor de învăţare descrise ca lacunare sau inadecvate. MOD0$9$ ;8O$O68 ! sihopatologia biologică este o abordare în care accentul este pus în principal pe influenţa modificărilor morfologice sau funcţionale ale sistemului nervos asupra genezei tulburărilor mintale. -eza conform căreia afecţiunile mintale sunt substratul organic este veche şi lucrarea lui 0. .raepelin este, în general, considerată ca apogeul psihiatriei organiciste. 0voluţia ulterioară implică apariţia a două curente+ psihobiologia dezvoltată de 3. Me,er şi organodinamismul lui 4. 0,. /n prezent a devenit alarmantă dimensiunea la care tulburările psihice tind să fie explicate şi abordate din perspectivă neurobiologică şi neurochimică, accentuându%se defecte la nivel de receptor, neuromediator, sinapsă etc. şi golindu%se de orice fel de conţinut psihopatologic. 8ontinuarea abordării tulburărilor psihice din această perspectivă organicistă va conduce la îndepărtarea psihologului de psihopatologie şi medicalizarea absolută a acesteia. MOD0$9$ O6*8:8<8+: *bordarea cognitivistă a psihopatologiei vizează explicarea tulburărilor mintale ţinând cont de procesele prin intermediul cărora o persoană dobândeşte informaţii despre sine şi mediu, asimilându%le pentru a%şi regla comportamentul. Două teorii explică apariţia depresiei. !rima, teoria lui 3aron ;ec1, poate fi schematizată sub forma unei secvenţe ce cuprinde următoarele cauze+ a3 cauzele contributive distale reprezentate de schema depresogenă care constituie o diateză sau predispoziţie3 şi de stresul generat de evenimentele de viaţă negative) b3 cauzele contributive proximale reprezentate de distorsiunile cognitive diferitele tipuri de erori logice comise de subiect3) c3 cauza suficientă proximală constituită din triada negativă un punct de vedere negativ privind propria sa persoană, "udecăţi pesimiste privind lumea exterioară şi un punct de vedere negativ referitor la viitor3.

elaborată de $. /n acest cadru. /nţelegerea acestui paradox aparent necesită utilizarea unui model cu niveluri multiple. =attison diferenţiază trei tipuri de reţele sociale . Demersul conceptual dominant în psihopatologia cognitivistă este actualmente paradigma tratamentului informaţiei. cum ar fi. precum şi a noţiunii de simptom. 3bramson. cu resursele de care dispun biologice. *bordarea ecosistemică are importante implicaţii în psihologie. psihologice sau sociologice3.=. se schimbă permanent pentru a%şi menţine stabilitatea.3 interacţiunea factorilor de stres cu resursele organismului. de exemplu. concepută drept &adaptativă(. cel cu şase niveluri propus de /. două sunt mai importante. este denumită teoria disperării. unitate de bază în câmpul ecologiei umane. a evoluat spre abordarea ecosistemică datorită a două progrese epistemologice+ teoria !enerală a sistemelor şi ecolo!ia umană. spre deosebire de 0. tipuri de reţele care au implicaţii practice în dezvoltarea strategiilor de intervenţie asupra reţelelor sociale.M. cea a lui :. prin modelul interacţionist al psihopatologiei propus de Marsella. pe de altă parte el acordă o mare importanţă acestor evenimente. !rima. întrucât ea este constituită din configuraţii de răspunsuri psihologice şi fiziologice la stres.* doua teorie. MOD0$9$ D0@<O$:A588 !rintre contribuţiile care au condus la constituirea abordării din perspectiva dezvoltării a psihopatologiei. pentru o utilizare diagnostică şi terapeutică. @igler care s%a interesat de psihopatologia adultă . MOD0$9$ 0 O+8+:0M8 5nteracţionismul . <eţelele sociale constituie a doua temă utilizată pentru a ilustra abordarea ecosistemică. care conduce la starea de stres) 23 psihopatologia. problematică importantă pentru psihopatolog.M. $piritul abordării ecosistemice este ilustrat într%o secţiune a acestui capitol. sinteză dialectică între personalism şi situaţionism .riggs.?. !rintre celelalte contribuţii la constituirea unei abordări a psihopatologiei din perspectiva teoriei dezvoltării.0.$. *cest model are patru componente de bază+ 13 persoane care. încearcă să înfrunte stresul) :3 mediul de unde provin factorii de stres) . subiectul atribuie evenimentele de viaţă negative unor factori stabili şi globali. cea a persoanei normale şi cea de tip nevrotic şi psihotic .D. stabili şi globali şi de a considera aceste evenimente ca fiind foarte importante. 0a se referă la o secvenţă care începe prin două cauze contributive distale+ a3 apariţia de evenimente de viaţă negative sau neapariţia de evenimente pozitive) b3 o diateză legată de atribuire stil depresogen de atribuire3. pe de o parte. +tacho2ia1 şi +. >erner. :easdale. 0cosistemul uman. simptomele unei persoane pot fi considerate drept o metaforă a relaţiilor interpersonale. Numeroase cercetări sunt consacrate tratamentului inconştient al informaţiei. care înseamnă că anumite persoane au tendinţa generală de a atribui evenimentele negative unor factori interni. 3chenbach constituie . 9coala lui 0. . * doua contribuţie a rezultat din studiul sistematic al derulării vieţii diferitelor persoane cu scopul de a decela indici privind originile şi dezvoltarea tulburărilor mintale. lucrările lui 0d2ard @igler şi ale colaboratorilor săi ocupă un loc important. 0a propune o interpretare diferită a noţiunilor de sănătate mintală şi patologie. @iegler consideră dezvoltarea patologică drept o lipsă de integrare a competenţelor sociale. 0. iar. . o abordare din perspectiva dezvoltării a psihopatologiei copilului şi adolescentului. +eligman şi /. M. emoţionale şi cognitive importante pentru adaptarea la un anumit nivel de dezvoltare. 8ercetările acestora sunt influenţate de conceptualizarea &organizaţională( a dezvoltării propuse de 4. 8auza contributivă proximală o reprezintă faptul că. 8u a"utorul unei metodologii special concepute.

o percepere a pacientului aşa cum este el în realitate. existenţa unor invarianţi clinici. ca fiinţă%în%lume. în anii 1>:@%1>. 8ercetarea bazată pe o abordare etologică cuprinde trei faze+ descriptivă. întrucât ea permite formularea de ipoteze privind originea tulburărilor psihopatologice. /n cadrul acestei orientări trebuie încercată. *portul etologiei este şi euristic. în special. !reocupaţi de problemele voinţei şi deciziei umane. $tudiul . o descoperire a sa ca fiinţă umană. /n ultima perioadă există un interes deosebit. De"ereuC. *bordarea existenţialistă repune în discuţie frontiera dintre &normalitate( şi &patologie(. *ceastă abordare ne arată că persoana umană trebuie considerată drept un proces şi nu un produs. 8. existenţialiştii insistă asupra faptului că fiinţa umană îşi poate influenţa relaţia cu destinul. subliniază ceea ce este specific unei anumite culturi şi poate fi ilustrată. numită etic#. precum şi 6. *ceastă fază descriptivă este un preambul obligatoriu al oricărei cercetări ce vizează formularea de ipoteze privind cauzalitatea faptelor patologice. privilegiază universalitatea tulburărilor. =a"lo" foloseşte pentru prima dată termenul de psihopatologie experimentală şi subliniază importanţa experimentelor pe animale pentru înţelegerea patologiei umane.MOD0$9$ 0:*O=+84O=3:O$O68 0tnospihopatologia studiază raportul dintre tulburările psihopatologice şi cultura pacientului. !rogramele de cercetare ale =rganizaţiei 6ondiale a $ănătăţii asupra tulburărilor depresive şi schizofreniei aduc argumente în favoarea acestei poziţii. = a doua direcţie de cercetare este iniţiată de 4. 5mpactul acestor cercetări în plan terapeutic nu a fost însă semnificativ. cu a"utorul bulbocapninei .=. etolo!ia . abordare relativ puţin cunoscută. !sihopatologia experimentală este abordarea consacrată studiului comportamentului patologic experimental sau studiului experimental al comportamentului patologic. perturbări psihomotorii de tip catatonic. +. *ctualmente. MOD0$9$ 0:O$O68 8u precădere după apariţia teoriei ataşamentului. = componentă importantă a contribuţiei etologilor la înţelegerea manifestărilor psihopatologice este constituită de o descriere minuţioasă a schemelor comportamentale. Breud. precum şi pentru înţelegerea tulburărilor în cauză. MOD0$9$ 0D=058M0*:3$ /n 1>?. în special. psihopatologia existenţialistă. înainte de toate. care trăiesc angoasa izolării şi alienării. MOD0$9$ 0D8+:0*E83$8+: !rofund influenţată de filosofia existenţialistă de la care împrumută elemente esenţiale ale cadrului teoretic şi o mare parte din vocabular. prin sindromurile &cu specificitate culturală( sau &legate de cultură( care nu apar decât în anumite comunităţi culturale. încep să studieze realizarea la animal a catatoniei. reprezentanţii şcolii culturaliste şi neofreudiene americane. au adus contribuţii ma"ore la dezvoltarea acestei abordări. făcândune să descoperim o psihopatologie a ma"orităţii larg răspândită printre membrii societăţii noastre. . în studierea efectelor stresului şi cele ale interacţiunii sociale în determinarea unor fenomene psihopatologice. şi nu drept o simplă proiecţie a teoriilor noastre despre el.?. *ceste cercetări au atras atenţia asupra importanţei studiului biochimic al psihozelor şi au arătat că se pot produce în laborator .aru1 şi de /ong care. adică studiul comportamentelor speciilor animale în mediul lor natural . !rintre aceste sindromuri pot fi citate latah. koro şi amok# * doua perspectivă. a început să exercite o influenţă metodologică şi conceptuală asupra psihopatologiei.. denumită emic#. are implicaţii importante pentru înţelegerea existenţei persoanei care prezintă tulburări psihologice. specifice schizofreniei. !rima. în etnopsihopatologie se înfruntă două mari perspective. exploratorie şi evaluativă.

unele contribuţii ale abordării psihanalitice în psihopatologie au o semnificaţie deosebită+ importanţa trecutului personal. psihopatologia se ocupă mai ales de ceea ce trăiesc bolnavii. *cest lucru este valabil din motive diferite.. a sexualităţii. care ar putea fi calificată drept descriptivă. este cea a lui . *portul fenomenologiei a condus la două demersuri principale în psihopatologie. /n ciuda imensităţii operei psihanalitice. are două caracteristici principale+ 13 nu caută cauzele unei boli sau ale unei deviaţii care au condus la internare) :3 încearcă să descopere care este &experienţa nebuniei( pornind de la cei care au trăit%o şi care devin astfel principalele surse de informaţii şi date.experimental al tulburărilor psihopatologice prezentate de pacienţii psihiatrici poate fi ilustrat prin cercetările privind viteza de tratare a informaţiei la persoanele cu schizofrenie. le studiază stările sufleteşti. !rima secţiune a capitolului este consacrată răspunsurilor privind problema caracterului ştiinţific al psihanalizei. ca rezultat al incapacităţii lor de a face faţă problemelor cotidiene. de exemplu. şi în special cele obţinute în cercetarea lui 5. de rezolvare a unor probleme care nu au putut fi rezolvate într%o altă manieră. mult mai impregnat de referinţe filosofice şi cunoscut mai ales datorită studiilor asupra schizofreniei. *l doilea demers este cel al lui $. 6oldberg şi Morrison 1'-33 ./. de dezvoltarea puternică a structuralismului. cât şi pentru adversari sau pentru cei care se situează între aceste două poziţii extreme. /aspers. MOD0$9$ =+843*3$8:8 *bordarea psihanalitică are o importanţă capitală. important curent de gândire care propune căutarea unor . =bservarea unor astfel de modificări permite formularea unor ipoteze privind relaţiile dintre ele şi schimbările sociale observate în perioada respectivă. încercând să le dezvăluie semnificaţiile. !rima este cea a relaţiei dintre apariţia tulburărilor mintale şi apartenenţa la o clasă socială. maniei şi melancoliei. ilustrat în acest capitol de studiul asupra spitalizării în psihiatrie. atât pentru partizanii ei. MOD0$9$ B0*OM0*O$O68 !sihopatologia fenomenologică îşi are originile în filosofia germană cu acelaşi nume. tind să spri"ine ipoteza &derivei sociale(. !rima. MOD0$9$ +O 83$ !sihopatologia socială are două obiecte de studiu principale+ 13 rolul factorilor sociali în etiologia manifestărilor psihopatologice sau sociogeneza acestora3) :3 repercusiunile bolii mintale asupra relaţiilor pacientului cu mediul său social. în cazul suicidului şi al schizofreniei. care afirmă că persoanele atinse de schizofrenie şi probabil şi de alte tulburări mintale3 alunecă spre partea de "os a structurii sociale.ins2anger. 6odelul fenomenologic de cercetare. MOD0$9$ +:59 :953$8+: *pariţia şi dezvoltarea unei abordări structuraliste a psihopatologiei sunt legate. mai satisfăcătoare. a experienţelor individuale şi faptul de a concepe boala mintală dintr%o perspectivă funcţională. * doua temă abordată este variaţia istorică a datelor epidemiologice. !unctele de vedere cuprinse în aceste răspunsuri sunt grupate în cinci categorii+ 13 psihanaliza este o ştiinţă) :3 psihanaliza este parţial o ştiinţă) . ca o tentativă de a"ustare.3 psihanaliza este o ştiinţă hermeneutică) 23 psihanaliza nu este o ştiinţă) A3 psihanaliza este altceva. . mai întâi. /n acest caz. Datele disponibile . Două teme de cercetare ilustrează preocupările specifice câmpului psihopatologiei sociale. <ezultatele obţinute până acum arată că astfel de relaţii există.

ce se proiectează pe modelul genetic al existenţei individuale. sau sociologice. 1. Begat de noţiunea de structură.iinţa umană $upraeu C conştiinţă umană 5ndividul social !ersoana umană ca instituţie social%"uridică . 0. solidare între ele. decât cu criterii şi limite care să o a"ute să nu%şi depăşească atribuţiile. ca teoriile sociogenetice3) extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector modificat patologic al acestuia. a defini normalul. aceasta fiind. Obiectul psihopatologiei *mbiţia psihopatologiei de a cuceri în întregime un domeniu imens nu se poate realiza.3. pe fundalul bucuriei de a trăi şi al echilibrului introversie%extroversie. care diferenţiază teoriile intrinseci domeniului psihiatric ca organicismul. /.iinţa istorică 0xistenţa persoanei în sens psihobiografic . antipsihiatria3 de cele extrinseci acestui domeniu psihologice. 5ntroducerea în psihiatrie a conceptului de normalitate a ideii de normă pare să clarifice întrucâtva problema psihiatriei. psihanaliza. * existat şi există tendinţa de a descrie situaţii psihopatologice cu a"utorul unor teste sau chestionare. *ceasta poate fi definită drept aran"amentul în care părţile sunt dependente de întreg şi. 8a şi în alte domenii de studiu ale medicinii. 6anifestarea acestei stări de sănătate ar fi existenţa unei "udecăţi şi a unei viziuni realist%logice asupra lumii. =relipceanu 1'('3 stabileşte criteriile de clasificare a teoriilor psihopatologice+ concepţia psihiatrică iniţială. în istoria sa vitală. în primul rând. de transformare şi autoreglare.3. 0n#chescu. 6. aşa cum arătam. o rezultantă complexă a unei mulţimi de parametri ai vieţii organice şi sociale aflaţi în echilibru dinamic.explicaţii prin folosirea noţiunii de structură. organodinamismul. aici fiind mai adevărată ca oriunde în altă parte părerea că acest atribut al omului nu se poate cuantifica precis. 2FFF3 Desigur. =iaget insistă pe caracterul ei de totalitate. ca behaviorismul.4. în special în domeniul medicinii. dublate de existenţa unei discipline psihologice şi sociale. /n ceea ce priveşte obiectul psihopatologiei. prin urmare. 1. pentru care diferenţa normalDpatologic reprezintă principalul obiect de lucru. acesta nu este individul în sens restrâns. *cest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcţie de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate) criteriul sincronic sau diacronic al abordării explicative psihiatrice.iinţa metafizică !ersoana ca proiecţie sau ca transsubiectivitate individuală după . adică sănătatea. . descrierea faptelor psihopatologice necesită un instrumentar adecvat ca şi un limba" corespunzător pentru a obţine acel continuum de nuanţe şi delimitări care alcătuiesc realitatea patologică sau disfuncţională a individului. o specialitate diacritică 4. în cazul nostru cea mintală pare a fi o vastă sinteză.. nealterat funcţional şi morfologic. *i"ele în organi%area persoanei !ersonalitatea 8orpul C psihismul soma . ps-c e3 . /aspers. pare complicat. 8onsiderăm această direcţie una extrem de limitată care nu corespunde globalităţii reprezentată de persoana aflată în suferinţă. onceptul de normalitate Normalitatea. $anteri $aura citat de D. în opinia lui . la fel şi sănătatea mintală. ci persoana umană în toate ipostazele organizării sale multinivelare. adăugând că descoperirea unei structuri trebuie să permită o formalizare.

Dacă toate comportamentele ar fi înscrise pe o scală. Ne aflăm în prezenţa unor nisipuri mişcătoare pe care este schiţată fragila graniţă dintre două sisteme. adică de cazuistică. au domenii de definiţie şi de descriere de fapt ele se completează una pe cealaltă şi numai însumarea lor poate da imaginea cea mai apropiată de real. conştiinţă clară a eului personal :.58:0588 D0 *O5M3$8:3:0 după 0llis şi Diamond3 1. realism şi gândire antiutopică F. gândire realistă 1:. !roblematica cuplului normalitate%anormalitate este mai apropiată de &generalitatea( normelor. el este una. a regulilor şi legilor. Diferite perspecti"e ale normalit#ţii *ormalitatea ca s#n#tate Desigur. pe când boala este un fapt individual cu o anumită procesualitate. Niciun univers nu este mai greu de analizat decât psihismul şi nicio nebuloasă mai complicată decât individul. normalitatea şi anormalitatea sunt teme de reflexie şi delimitare conceptuală şi pentru alte domenii ştiinţifice care au în centrul preocupărilor lor omul. unul căutând să%şi crească. !atru perspective par să înglobeze ma"oritatea numeroaselor concepte clinice şiDsau teoretice care se referă la normalitate dar. 8onescu &1''!) face o distincţie între anormalitate şi boală arătând că anormalitatea se referă la conduite şi comportamente. $#%#rescu subliniază că se cere precizat ce se înţelege prin normalitate şi inclusiv sănătate3. capacitate de orientare în viaţă . este un fundal. care consideră că psihiatria este centrată pe anormalitate. aşa cum arătam. îmbinarea plăcerilor imediate cu cele de perspectivă M. boal# şi defect. nivel înalt de toleranţă la frustrare 2. cea a normalităţii ca sănătate este una tradiţională cei mai mulţi medici şi printre aceştia şi psihiatri echivalând normalitatea cu starea de sănătate căreia i se atribuie caracterul unui fenomen universal. 1. !rima perspectivă. 8oncepte mai largi decât cele de sănătate şi boală. 6. /n plus. deşi din perspectiva bolii. anormalitate. limita normal%patologic este extrem de complicată. Nu suntem de acord cu părerea unor autori. anga"area moderată şi prudentă în activităţi riscante 1?. boala mintală dezorganizează individul în propria sa normativitate constrângându%l la pierderea din . 7oala poate fi privită ca o greşeală în organizarea terenului pe care se înscrie textul vieţii. orice încercare de standardizare. conştiinţă clară a interesului social 11. acceptarea incertitudinii şi capacitatea de a"ustare a acesteia 1. interferenţele şi imixtiunile celor două domenii fiind un imprevizibil labirint. pe când problematica &bolii( e mai legată de &concretul( cazului dat. autoacceptare A. a abordării statistice. iar boala la procese morbide.. deşi acestea sunt unice.. iar anormalitatea să reprezinte mica porţiune rămasă. care şi%a propus întotdeauna o revenire în cadrul normalului) normalul nu pare o limită. *normalitatea s%ar referi la structură şi organizare psihică. flexibilitate în gândire şi acţiunea E. normalitatea ar trebui să cuprindă porţiunea ma"oritară dintr%un continuum. lovindu%se de un previzibil eşec. asumarea responsabilităţii pentru tulburările sale emoţionale @. anga"area în activităţi creatoare >. această imagine deformată fiind de fapt o răsturnare pesimistă a perspectivei medicale.!. celălalt să%şi scadă în permanenţă nivelul organizaţional sau poate entropia informaţională.

normalitatea este percepută ca o îmbinare echilibrată. dar percepţia lui de către specialist se va face după aceleaşi reguli ale cunoaşterii diferenţiale. consideră esenţiale schimbările şi procesele mai mult decât o definire transversală a normalităţii. schimbările temporale devin esenţiale pentru completa definiţie a normalităţii. *ntropologia şi psihiatria transculturală au atras pe bună dreptate atenţia asupra diferenţierii care există în cadrul diverselor civilizaţii. aşa cum ar fi ulcerul. dar şi o ruptură diacronică între prezent şi trecut. Nu se poate răspunde la întrebarea &care este rolul funcţional pentru care o persoană există'( . Dificultatea sporeşte atunci când anormalitatea. între valorile acceptate ca normale. care includea în rândul anormalilor pe scriitorii de anonime alături de ucigaşii de copii. statal. sumate. ca norm# statistic#.olle. de asemenea. patologicul este reprezentat de un amalgam complicat de abateri cantitative care. .a. Normalul. o persoană. între semnificaţia unor fapte. +. mai greu sesizabil decât o plagă sau o anomalie biochimică.aptul psihopatologic este. <elaţia se complică în plus atunci când intră în "oc planuri diverse. pe când boala este un dezechilibru la toate nivelurile organismului. dintre care astăzi doar ultimii mai păstrează eticheta de anormali. ca un deziderat. în absenţa unor factori biologici favorizanţi preexistenţi. Breud afirma despre normalitate un E!o normal este ca şi normalitatea . . comunitar. prescriptive. *cesta poate fi exemplificat prin unele &tipuri ideale( pe care le descrie. 0.n !eneral. Din păcate. ne demonstrează des citata categorisire Graepeliniană. istoria respectivului grup. = tulburare afectivă poate genera o afecţiune până nu demult considerată pur somatică. 6. normalitatea G ca proces . istoric şi geografic etnic. deşi această normă pare să fie cea care ne interesează. o (icţiune ideală# 5storicitatea acestui normal ideal este foarte relativă. impunându%se. cât şi comunitar. ca o tulburare a organizării. criteriul axiologic fiind inoperant de la o epocă la alta. abaterile de tip cantitativ fiind pe al doilea plan faţă de cele calitative. sentiment direct şi concret al suferinţei şi neputinţei. ea neavând cursivitate. arată că bolnavul mintal este privat atât de libertatea exterioară cât şi de cea internă. mitologia şi mistica. #n alt mod de a aprecia normalitatea este perspectiva responsivă sau funcţională .. 8u toate că această abordare a fost utilizată mai mult în biologie şi psihologie. un subiect îşi împlineşte rolul funcţional pentru care există în economia sistemului supraiacent din care face parte. ba chiar şi pentru intervale restrânse de timp. credinţe. *orma ideal# &"aloric#) stabileşte un ideal de normalitate atâtdin punct de vedere individual. deci pe terenul normalităţii fizice. 4. modele educaţionale. religios. armonioasă şi optimală a aparatului mintal având drept rezultantă o funcţionalitate optimă. le invocă şi le promovează o anumită cultură şi care se exprimă în formulări normative. 8onescu consideră sănătatea ca o stare ideală. alcătuiesc un tablou clinic distinct. 8ă este aşa. Desigur. ş. 8u alte cuvinte.această cauză a direcţiei existenţiale. Din această perspectivă. ca o descompunere. sentimentul unei vieţi nemulţumitoare. desigur. B. ea şi%a căpătat prin extensia scalelor şi testelor o utilizare tot mai importantă în psihiatrie. Buând în considerare această definiţie.nţeles decât prin sistemul de valori al unei colectivităţi# 8olectivităţile umane concrete îşi organizează existenţa în raport cu idealuri comunitare în care transpar legi. Normalitatea ideală defineşte felul în care individul şi comunitatea consideră că persoana ar trebui să fie. loutier afirmă conceptul de sănătate mintală nu poate (i .3. legate prin fire nevăzute. acolo unde sănătatea normalitatea3 psihică se integrează cu cea fizică. normativitatea ideală nu este şi nici nu poate fi niciodată atinsă efectiv cu atât mai mult cu cât ea variază mult în funcţie de contextul sociocultural. $emnul patologic este totdeauna diferenţial marcând o ruptură sincronică între bolnav şi nebolnav.3 care reflectă măsura în care un organism. legende şi epopei. nu pare totuşi semnificativ decât parţial în cadrul psihopatologiei. infarctul miocardic. ea este fixistă şi deterministă. !atologic implică &patos(.

subiectul renunţând la adaptare la nivelul de solicitare cerut.3. pentru a coborî către unul mult mai redus.2.er va defini boala mintală ca o adaptare greşită. în linii mari.1.4. !sihanaliza va susţine acest punct de vedere. 2. După . cât şi de stres) deşi aceasta nu mai este în legătură directă cu concepţia iniţială. resimţite dureros de subiectul care rămâne în restul timpului &în afara "ocului(. 0n#chescu nevrozele . urmează. onceptul de boal# psihic# 2. 3daptare şi boal# 2. Me. etapele de desfăşurare ale procesului de adaptare. +tigmati%area bolna"ului psihic 2. considerând inadecvate acele mecanisme de adaptare care generează boala psihică. =ersonalitate normal# şi patologic#.1. . Nevrozele reprezintă o slabă capacitate adaptativă la lume şi la problemele personale.oal# psihic# şi ecosistem 2.2. care a dezvoltat în context o adevărată patologie legată atât de adaptare. <egresia ar fi una dintre aceste inadecvări adaptative. 3. insuficientă sau inadecvată. 3daptare şi boal# -ermenul de adaptare a fost preluat şi de psihiatrie.

deci este semnificantul începutului unui proces de tip adaptativ. un efort adaptativ care. /n procesele organice şi în endogenii nu se mai poate vorbi despre adaptare ca mecanism fundamental declanşator sau patoplastic. de cele mai multe ori. izoleptice3. /n al doilea rând. situaţii. Ba acestea se adaugă dezvoltarea fără precedent a tehnicilor şi metodelor de psihoterapie. în sensul că. prin perturbarea la diverse nivele şi din variate incidente a structurilor funcţionale ale individului în perspectivă corporal%biologică sau psihic% conştientă. boala reprezintă o formă de existenţă a materiei vii caracterizată prin apariţia procesului ce implică tulburarea unităţii forţelor din organism integritatea3 şi a organismului cu mediul integrarea3. resursele. onceptul de boal# psihic# !entru înţelegerea dinamicii raportului sănătate%boală. 0xagerările în acest sens au fost sancţionate cu respingerea de către ma"oritatea psihiatrilor vezi în acest sens exagerările reacţioniste ale psihiatriei americane din deceniile 2%E. competenţele şi alte aspecte ale succesului funcţionării umane. trebuie nuanţată însăşi semnificaţia psihologică a eşecului. lume constituită din persoane. în expresia sa concretă. focalizându%se pe tulburări. trebuie să apelăm la noţiunea de proces patologic. uneori este întruchiparea explorărilor cu finalitate adaptativă. moartea nefirească prin accident3 ori evoluţia spre constituirea defectualităţii sau deteriorării grave. /n practica curentă statisticile arată că :?%:AH din pacienţii medicului de familie au tulburări psihiatrice sau importante probleme psihologice. dureri. în general. *ceasta înseamnă că adaptarea se poate realiza atât prin mecanisme stereotipe sau scheme comportamentale asimilate şi algoritmizate. 7oala psihică este considerată o problemă de sănătate publică dintre cele mai importante datorită frecvenţei pe care tulburările psihice le au în populaţie şi costurilor extrem de ridicate pe care tratamentul şi incapacitatea temporară de muncă le generează. de regulă. ci întreruperea. antidepresive. #neori blocarea la timpul cuvenit a unei simple reacţii sau a unei operaţii complexe este de o importanţă fundamentală pentru însăşi existenţa fizică a persoanei. adaptarea este un echilibru care se stabileşte între personalitate şi lumea încon"urătoare. dezadaptarea. /n acest context. adaptarea este un fenomen cu vădite tente finaliste. !sihiatria modernă beneficiază de un important aport terapeutic. trebuie nuanţat înţelesul noţiunii de adaptare în ceea ce priveşte aspectul general de fenomen dinamic. şi nu o cauză a bolii. adaptarea ne permite să căutăm starea de sănătate. dacă îndeobşte eşecul este. efectul &dezadaptării(. Dar sunt destule situaţii când efortul adaptativ nu presupune declanşarea. involuţia. spaţiu cultural. ca şi antipsihiatria3. După cum rezultă din cele de mai sus. neuroleptice. urmând să fie validate. obiecte etc. După părerea noastră. /n acest sens. ia forma unor acţiuni mintale şi motorii.2. stoparea acestora. destabilizări şi alte dereglări ale funcţiilor umane. 2. mai mult sau mai puţin evidente în exterior. cât şi prin scheme comportamentale a căror finalitate este doar presupusă. care atinge la nivelul personalităţii nivelul de maximă complexitate. 7oala umană se caracterizează. menţinerea sau modificarea unor scheme comportamentale anume.ar apărea ca un conflict între acţiunea practică şi rezultatele acesteia. dificultăţi obiective şi subiective în prezenţa. !erturbarea indusă de boală determină un minus şi o dizarmonie a ansamblului unitar al persoanei. 6ai mult decât atât. *daptarea oferă celor care evaluează starea de sănătate şi specialiştilor un nou şi contrastant aspect al conceptualizării stării de sănătate şi bolilor. deoarece perioada ultimilor A? de ani a însemnat apariţia primelor medicamente cu efect clar terapeutic în ceea ce priveşte bolile mintale anxiolitice. stres. adaptarea şi eficienţa în cadrul vieţii sociale. $e ştie că adaptarea presupune. ceea ce implică chiar şi asumarea riscului unui eşec. Dezadaptarea este aici un efect. precum şi a .

prin cercetare neorobiologică şi biochimică. *cest model este cel mai apropiat de modelul medical şi pare să ofere o perspectivă optimistă datorită extraordinarelor progrese făcute de biologia moleculară. Din punct de vedere explicativ. 6odelul biopsihosocial este derivat din teoria generală a sistemelor. 0cosistemul uman în care se manifestă sănătatea şi boala nu este izolat şi nici static. cauzele bolii mintale pot fi descoperite în totalitate şi. psihologică. . trei direcţii explicative în ceea ce priveşte boala psihică pe care le considerăm complementare. 9coala românească de psihiatrie a avut importanţi susţinători şi reprezentanţi ai acestui model. 8onţinutul conceptului de sănătate mintală este determinat de calitatea raportului personalitate%mediu. dar nici identificat cu naturalul. cât şi planul terapiei propriu% zise) acest model are numeroase lacune. relaţiile omului cu factorii de mediu s%au complicat. sistemică a comportamentului uman şi a bolii. axiologică şi socială. în profesorul !etre 7rânzei şi colectivul de la $pitalul de !sihiatrie $ocola. 0ngel a fost cel mai important susţinător al modelului după care se pune accentul pe abordarea integrată. 0le nu se realizează exclusiv prin mecanisme biologice. care se adaugă şi mi"locesc relaţiile dintre om şi natură. *pare deci evident. de0or!ani0are $destructurare'. ci şi sociale. precum şi în 9coala de la 7ucureşti. Deci socialul nu poate fi separat. I modelul psihosociologic pune în valoare influenţa factorilor sociali atât în determinarea cât şi în tratamentul bolilor. având diverse cauze genetice şi mezologice. structural şi molecular al bolii şi impactul său asupra funcţionării biologice a pacientului. . culturale. probabil eliminate într%un timp relativ scurt.reţelelor de suport social care permit menţinerea pacienţilor inseraţi în mediul profesional şi familiar. $istemul psihologic pune accentul pe impactul factorilor psihodinamici al motivaţiei şi personalităţii privind trăirea bolii şi reacţia la ea. *ceastă disfuncţionalitate se datorează fie absenţei instanţelor psihice superioare. la fel ca în orice altă boală somatică. $#%#rescu. 0l insistă asupra terapiei consecinţelor bolii psihice atât în planul descifrării patologiei. la oara actuală. 6odelul cu adevărat operant în psihiatrie este modelul biopsihosocial.ntr/o denivelare $simpli(icare'. $istemul social pune accentul pe influenţele culturale de mediu şi familiale asupra exprimării bolii şi trăirii ei. dar care din punct de vedere terapeutic a eşuat în numeroase situaţii dovedindu%se complet ineficient în psihoze) I modelul biologic. 6. /n condiţiile vieţii contemporane. prezentând manifestări care nu sunt evidente în starea normală. epistemologice şi dinamice. ca analiza normalităţii psihice a psihismului văzut cu un &multiplex( să implice nu numai corelaţii biologice. ci sunt dependente şi de factorii socioculturali. 0xistă. pleacă de la coordonate antropologice şi culturale care prin aportul său teoretic a reuşit să găsească explicaţii plauzibile pentru ma"oritatea faptelor psihopatologice. consideră că boala mintală este un fenomen biologic. de reorganizare în situaţia deficitară dată. de0ec ilibrare $di0armonie' a vieţii psi ice conştiente a persoanei# !sihismul subiectului se reorganizează la un nivel inferior. *cest model este interesat de impactul pe care boala psihică îl are nu doar asupra individului. ci şi asupra familiei şi grupului social din care individul face parte. 2. boala psi ică constă . *cestea sunt+ I modelul psihanalitic. acest model pare să fie însă o replică al celui psihanalitic.3. genetică şi neurochimie. *depţii acestui model au credinţa că. fie efortului constituit de încercarea de reechilibrare. După M. $istemul biologic pune accentul pe substratul atomic.oal# psihic# şi ecosistem 7oala psihică trebuie considerată ca interesând întreaga fiinţă umană în complexitatea ei biologică. care este un model integrativ în măsură să pună în acord cele trei orientări anterioare.

la o stare anormală cu o cauzalitate determinată. ori neacceptându%i nici pe alţii3. <elaţiile ecologice omnatură% societate. 1''!). * doua se referea la semnele corporale ale unei boli somatice în clasica stigmată a leprei sau a cirozei alcoolice avansate. iar. interogând fără a%şi găsi răspunsul şi liniştea în propriile valori. fizice ale spiritualităţii sau harului divin. un criminal sau un trădător. analizând stigma. aşa numitele 2sti!mata2 incluzând erupţii şi răni corporale asemănătoare cu cele pe care le suferise 5isus. în afara regenerării intercurente(. statut social. Dar ea va fi şi absenţa libertăţii interioare a subiectului. desprinsă de însăşi existenţa umană. 7oala se referă. în genere. derivă din limba greacă şi se referă la semne corporale desemnate să exprime ceva neobişnuit şi nefavorabil despre statutul moral al stigmatizatului) asemenea semne erau cicatrici corporale care semnificau faptul că acela care le avea era un sclav. cu evidenţierea contradicţiilor ce pot apărea în cadrul interacţiunii dintre mediul social şi individual. folosirea convenţională contemporană a conceptului de stigma implică noţiunea unei caracteristici care discreditează persoana respectivă. $tigmatizarea suferindului psihic. are un anumit tablou clinic. $ombroso va relua argumentul stigmatizării pentru a%şi construi celebra sa teorie prea puţin ştiinţifică şi nu mai puţin periculoasă3 asupra antropologiei criminale. faptul că dezvoltarea tuturor laturilor vieţii sociale a devenit tot mai dependentă de natură. ca şi funcţionarea fizică şi mintală. de exemplu. hipertrofii şi distrofii3. 0. 6offman &1'-33. M. după care corpul traduce calităţile trupului. sex. ori lipsindu%se de valori 6. -otuşi. în special în public. 1''(3. un anumit substrat. periculozitate. 8omunicarea interpersonală. de fapt. -ermenul a cunoscut o deosebită vogă în secolul al J5J%lea. 1oala psi ică anulea0ă capacitatea de autodepăşire şi de creaţie a subiectului şi poate conduce la diverse (orme şi intensităţi de defect psihic &$#%#rescu. 5storia este plină de exemple de stigmatizare în funcţie de rasă. fiind legat de teoria degenerării elaborată de Morel care l%a introdus în limba"ul psihiatric. se spri"ină pe teoriile care se referă la slăbiciunea morală. 5deile lui reluau. distingând stigmate morale întârziere intelectuală sau afectivă. trebuie privite prin interacţiunea lor. concepţii mai vechi. cu un debut precizabil apare la un moment dat mai mult sau mai puţin favorabil apariţiei sale3. boala va dezorganiza esenţa umană în tot ce are ea definitoriu. incapacitatea de a se adapta armonios în mi"locul colectivităţii şi imposibilitatea de a crea pentru semeni. #n om devine bolnav psihic din momentul în care nu%şi mai este suficient sieşi. inadaptare socială3 şi stigmate fizice atrofii. propria persoană. naţionalitate şi orientare sexuală. înstrăinată de viaţa comunitară sociospirituală. de rezervele ei. etnie. ornuţiu. individul apare ca o fiinţă &alienată(. 2.. +tigmati%area bolna"ului psihic +:86M3 . cineva care trebuia evitat. 7oala psihică este şi va rămâne o dimensiune poate cea mai tragică3 a fiinţei umane şi prin aceasta ea va cuprinde întotdeauna tot ceea ce alcătuieşte umanul din noi. /n perioada creştinismului s%au adăugat alte două modificări metaforice. de echilibrul ecologic. acordând o atenţie şi o preocupare crescută pentru propriul corp.Nu putem să nu reţinem că este caracteristic contemporaneităţii. Magnan a precizat conţinutul termenului. prin şi cu ei. a subliniat faptul că persoana cu o stigmă este mult mai adesea definită ca fiind mai puţin umană şi că pentru a explica şi "ustifica stigmatizarea fiinţelor umane se recurge întotdeauna o ideologie particulară. 0l a arătat în 1@>A că degenerescenţa se traduce prin &stigmate permanente şi esenţialmente progresive. în formele severe ale bolii psihice. apărute sub o formă &sublimată( în teoria frenologică a lui 6all. o anumită tendinţă evolutivă şi un răspuns terapeutic specific. intersubiectivitatea. capacitatea de integrare a persoanei în plan sociocultural sunt de asemenea grav afectate. /n acest sens. contaminare şi culpabilitate. !rima se referea la semne corporale. /n lucrarea sa & Uomo . făcând eforturi pentru a se accepta ori neacceptându%se.4. 8apacitatea subiectului de a se autoadministra raţional diminuează şi perturbă libertatea lui interioară.

la izolare şi nefericire. pentru a dovedi inegalitatea biologică a indivizilor. &diliu(. fiind folosită ca &argument ştiinţific( de unele ideologii. anxietatea şi depresia sunt doar câteva dintre stările pe care le trăieşte pacientul. /n cele mai multe dintre formele sale publice. 8ăzută în desuetudine pentru lumea ştiinţifică. 6ai mult. 8ei mai mulţi dintre noi capătă pre"udecăţi privind boala psihică din timpul micii copilării şi dobândesc anumite expectaţii) în timp. -eoria stigmatelor a putut îmbrăca aspecte profund negative în plan sociopolitic.olna"ul psihic K este periculos K este contagios K dă dovadă de slăbiciune K este vinovat Mituri care fac r#u G +# le confrunt#m cu realitateaH 4ulburările mintale sunt doar rodul ima!inaţiei persoanei a(ectate5 6u# Sunt boli reale care !enerea0ă su(erinţă şi di0abilitate# . on"ingere eronate − 7oala psihică . malformaţii craniene etc. falsă boală − 7oală simulată − *cuze exagerate − 0vitarea responsabilităţilor − 7olnavii trebuie făcuţi responsabili de acţiunile lor şi trebuie să li se nege ipostaza de suferinzi rolul de bolnavi3 . De altfel. *buzul politic din psihiatrie i%a determinat pe psihiatri să fie atenţi la pericolul profesional de a fi folosiţi ca agenţi în controlul social şi de a contribui la procesul stigmatizării bolnavilor psihici. *semenea expectaţii şi convingeri sunt de obicei reafirmate şi consolidate prin interacţiunile sociale ulterioare. recunoscându%se că anumite aspecte morfologice sunt corelate cu anumite aspecte fizice în cazul unor boli genetice. sociobiologia contemporană încearcă transpunerea &stigmatelor( la nivel genetic. o serie de stigmate &sigure(. eşec. &sonat( . &maniac(. Nucleul stigmatizării bolnavilor psihici şi a acelora care îi îngri"esc se bazează pe câteva convingeri şi pre"udecăţi care. prognatismul. ratare. el identifică pentru aşa%numitul criminal înnăscut. imaginaţia bogată a acestei vârste dezvoltă pe baza unor informaţii neclare cu un conţinut ameninţător anumite tipuri de expectaţii privind boala psihică. limba"ul privitor la sănătatea mintală a fost integrat în discursul public într%o manieră care stigmatizează explicit . folosirea unor cuvinte ca &dement(. temut şi respins duce la amânarea şi uneori la evitarea consultului psihiatric. dezvoltarea exagerată a pomeţilor etc. endocrine. $căderea autostimei. stigma generează discriminare şi abuz. accepţiunea termenului este mult restrânsă. cu implicaţii severe în evoluţia bolii.criminale3.nsă uitată de publicul lar!. această teorie nu a (ost . sub o formă &elevată(. $tigma reduce accesul pacienţilor la resurse şi diferite oportunităţi cum ar fi un loc de muncă3 şi duce la scăderea stimei de sine. la rândul lor. ar necesita anumite măsuri specifice. dispunerea şi frecvenţa pilozităţii faciale. sentimentele de "enă. prin acestea denigrându%i pe cei bolnavi şi întregul domeniu al sănătăţii mintale. 8onsecinţele stigmatizării bolnavului psihic sunt numeroase şi dramatice. *scunderea suferinţei psihice din teama de a fi ironizat. printre care asimetria facială. &sisi(. /n prezent.

4ulburările mintale sunt determinate de slăbiciuni de caracter5 6u# Aceste tulburări au cau0e biolo!ice. caracterizată de episoade de expan% sivitate. în centre de zi) K <eabilitarea şi reinserţia socială se poate face prin grupuri de spri"in social. catalogată altădată drept un viciu decurgând dintr%o slăbiciune de caracter. putând fi tranzitorii cum ar fi tulburarea acută de stres3. periodice cum ar fi tulburarea afectivă bipolară. psi olo!ice şi sociale# K $%a demonstrat că unele gene sunt implicate în schizofrenie şi în boala *lzheimer) K $e ştie că depresia este asociată cu modificări ale unor substanţe chimice din creier) K Dependenţa de alcool. în secţii psihiatrice din spitalele generale. tulburările mintale variază cu severitate. K -ulburările mintale pot fi diagnosticate şi tratate înainte de a fi prea târziu. !ierderea unei persoane dragi poate determina depresie. 5ndivizii reacţionează diferit la stres. depresie) K $ărăcia extremă. motivând că nu poţi vedea celulele anormale cu ochiul liber. :??:3 . suicid. locuinţe prote"ate) K 8a şi bolile fizice.K De"a pentru multe tulburări mintale au fost descrise anormalităţile de infrastructură biologică. * nega realitatea bolilor psihice este ca şi cum ai nega existenţa cancerului. războiul sunt factori care influenţează apariţia. locuri de muncă prote"ate. ci şi datorită stigmatizării sociale care împiedică adesea reintegrarea deplină în societate. & Deschideţi calea bolnavilor psihici” Biga <omână de $ănătate 6intală. !ierderea locului de muncă este asociată cu abuzul de alcool. alternând cu episoade depresive3 sau cronice şi progresive cum ar fi schizofrenia3) !ersoanele cu tulburări mintale nu suferă doar din cauza bolii lor. este legată atât de gene cât şi de factori sociali) K 5nfluenţele sociale pot contribui semnificativ la dezvoltarea diverselor tulburări.nc idem persoanele care au tulburări mintale5 6u# 7ersoanele cu tulburări mintale pot (uncţiona social şi nu trebuie i0olate# K *stăzi este posibil să tratăm persoanele cu tulburări mintale în diverse locuri+ acasă. în clinici. durata şi severitatea tulburărilor mintale. 4rebuie pur şi simplu să .

detailată este un desen terminat 8aracter de imagine subiectivitate3 *pare în spaţiul intern. :ulbur#rile percepţiei 3. ci ea este de natură ideală. cât şi asupra propriului organism. 3. obiectiv 0ste completă. în ceea ce priveşte integrarea informaţiei. Din motive pragmatice. caracterizându%se prin specificitate individuală şi valorizare socială. :ulbur#rile de atenţie +emiologie psihiatric# 8a în orice alt domeniu şi în psihologia clinică stăpânirea corectă a limba"ului de specialitate şi folosirea unor termeni a căror semnificaţie să fie identică pentru toţi receptorii de mesa" este condiţia primordială a reuşitei. fiind o rezultantă a corelării dinamice a operaţiilor de analiză şi sinteză a datelor senzoriale.3. gândire. Percepţia constituie un nivel superior pe plan calitativ. :ulbur#rile de atenţie. /aspers a evidenţiat principalele caracteristici şi elemente de diferenţiere dintre cele două procese+ =05 0=E83 50=50@0*:3503 8aracter de corporalitate obiectivitate3 *pare în spaţiul exterior. 3. recunoscut de eul nostru &6uiraud). cu detalii izolate. memorie. plurimodal. 0a nu reflectă decât însuşiri relativ izolate. subiectul generalizează şi totodată integrează în istoria sa existenţială obiectul sau fenomenul perceput suprasemnificându%l personal. le acceptăm cu sentimentul de pasivitate *şa cum am arătat. conştientizată. elementare senzaţiile şi percepţiile nu se desfăşoară izolat. percepţia nu este un fenomen analizabil decât în interacţiunea ei complexă cu celelalte funcţii psihice . $enzaţia nu este deci identică stimulului reflectat. provenind din lumea exterioară. :ulbur#rile percepţiei *ctivitatea senzorial%perceptivă este procesul cognitiv prin care se produce reflectarea directă şi unitară a ansamblului dimensiunilor şi însuşirilor obiectuale) ea oferă informaţia elementară asupra realităţii externe. vom prezenta aceste elemente semiologice într%o manieră sistematică şi operaţională care nu va face apel la formalizări teoretice sau la tentante prezentări fenomenologice. ci antrenează o serie întreagă de procese afectiv% cognitive. +emiologia proceselor cogniti"e. subiectiv 0ste incompletă. :ulbur#rile percepţiei. !ercepţia este simţită şi constatată ca un fapt unic şi omogen. 5ată de ce vom continua să preferăm o abordare didactică a semiologiei. le producem percepţiei. realizarea imaginii perceptive. este un desen neterminat $enzaţiile au caracter de prospeţime senzorială Depind de voinţă.1. ea fiind de fapt percepţia realităţii. *ct complex.2. afectivitate. Deşi fenomene psihice primare.1. pot fi create şi numai unele elemente sunt adecvate obiectelor transformate de voinţă. Senzaţia furnizează informaţii despre realitatea externă sau a propriului organism. trăirea acesteia de către subiect. fără a putea da date despre obiect ca tot unitar. Denumind prin cuvânt conţinutul abstract al imaginii perceptive. transformând excitaţia de la nivelul receptorilor în imagine subiectivă la nivelul analizatorilor corticali. trebuie să fie concepută nu numai ca în ansamblul de însuşiri. sunt independente de voinţă şi nu cu sentimentul de activitate pot fi create prin voinţă. . ci şi de raporturi spaţio%temporale.

/n aceste iluzii rolul principal în mecanismul lor de producere revine tulburărilor mnezice) Pareidoliile . tulburări de conştiinţă mai ales cele cantitative. . obiectele sunt mai îndepărtate . /aspers3 în care complementul imaginativ al percepţiei atinge gradul maxim de bogăţie. hipertiroidie. refracţiei. schizofrenie. o 5luzii prin modificarea condiţiilor interne subiective3+ prin tulburări de atenţie false identificări3) din stări afective frică. cocaină. semnificaţia patologică creşte. fie mai slabe. iluzii optico%geometrice datorate reflexiei optice. prelungită. analizatorii receptori periferici şi cale3 fiind intacţi. anxietate. distanţa dintre obiecte este modificată .95A58$O5 D0 =05 0=E80 4ipereste%ia este reprezentată de o coborâre a pragului senzorial. poropsii. 4ipoeste%ia reprezintă creşterea pragului senzorial. denaturată şiDsau deformată. *ceastă deformare priveşte mai mult calităţile senzoriale decât identificarea sau sensul elementelor percepute. însoţită de diminuarea intensităţii senzaţiilor. sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate şi vivacitate a fenomenului iluzoriu &entitate materială(. se întâlnesc iluzii vizuale obiectele par mai mari . teleopsii3. 3gno%iile reprezintă deficite psihosenzoriale. !ercepţia este completată imaginativ) cu cât denaturarea este mai globală. care determină incapacitatea subiectului de a recunoaşte obiectele după calităţile lor senzoriale. pot fi considerate ca patologice. ipereste0i !enerală# $e întâlneşte în surmena".. trăit) Falsele nerecunoaşteri . /n ordinea frecvenţei lor după modalităţile senzoriale. 0. se produc prin modificarea condiţiilor perceptive obiective3. cunoscut. debutul unor afecţiuni psihotice. euforie3) modificări fiziologice ale stării de conştienţă . metamorfopsii. suprasolicitare şi surmena". +ineste%ia constă în perceperea simultană pe o cale senzorială diferită a unui stimul receptat la nivelul unui analizator ex. în iluziile patologice. modificării axelor de referinţă. mai nete sau mai şterse. Iluzii fiziologice . dismegalopsii. intoxicaţii. B$D. deprivare senzorială. stimulare sub sau supraliminară. mai distincte. 8lu%ia este o percepţie cu stimul real şi specific. 8ritica variabilă şi participarea afectivă intensă le conferă un caracter de tranziţie către fenomenele halucinatorii 4. *udiţie colorată3.$3+8B8 3503 :9$. $pre deosebire de acestea. debutul bolilor infecţioase. iluziile au fost clasificate în+ 8lu%ii fi%iologice şi ilu%ii patologice. auditive sunetele sunt fie mai intense. stimulare monotonă. oligofrenii. la care se adaugă iluzia sosiilor. considerând%o imagine veridică a realităţii. /n categoria iluziilor patologice se înscriu+ Falsele recunoaşteri . macropsii. resimţită de subiect ca o creştere neplăcută a intensităţii senzaţiilor privind un singur analizator sau ansamblul lor . 5luziile apar frecvent la subiecţii normali. iluzii hipnapompice şi hipnogogice) stări de oboseală. trăit. fenomenele de tip niciodată văzut. $e întâlneşte în stări reactive. !ornind de la aceste considerente.3) Alte iluzii . cunoscut. neurastenii. o 5luzii prin modificarea mediului perceptual . care recunosc şi corectează sensul deformării perceptive. alungite sau lărgite . psilocibină. fenomenele de tipul de"a văzut. cu scăderea numărului de excitanţi receptaţi. depăşirea capacităţii de discriminare a unui analizator. mai mici . a mediului perceptiv sau a condiţiilor interne subiective3. *pare în intoxicaţii cu mescalină. o 5luzii prin modificarea condiţiilor perceptive . subiectul nu încearcă să corecteze percepţia deformată. dacă subiectul nu are tendinţa de corectare a deformării percepţiei. depresie accese paroxistice isterice. deformate . micropsii.

&. numeroşi autori clasici moderni le încadrează ca atare.mai vagi. dar cu caracter xenopatic /nainte de abordarea propriu%zisă a diverselor aspecte semiologice legate de activitatea halucinatorie. în nevrozele obsesivo%fobice şi isterice.all). $imptomele psihiatrice ni se lasă separate. mirosuri diverse3 4alucinaţiile funcţionale percepţii false apărute în paralele şi simultan cu o percepţie reală exemplu+ zgomotul roţilor de tren este însoţit de perceperea zgomotului unor avioane3 4alucinaţiile eidetice reprezentări în exterior ale imaginilor unor obiecte sau fiinţe percepute recent în împre"urări legate de stări afective intense . prin menţiunea &fără obiect de perceput(. compresiunea sau inflamaţia pot provoca senzaţii luminoase. *ceastă definiţie a fost completată de către 4. Iluziile patologice se întâlnesc în tulburări funcţionale sau leziuni ale analizatorilor. vom descrie o serie de fenomene asemănătoare acestora prin conţinutul sau mecanismele de producere. iluzii olfactive parosmii3 şi gustative etc. Benomene de tip halucinator. pentru că fiecare nu îşi atinge valoarea semiologică şi psihopatologică decât în raport cu celelalte) în acest sens. De asemenea se întâlnesc în stările onirice intricate şi cu alte tulburări perceptuale3. se poate spune că bolnavul halucinant nu are tulburări de percepţie. 353 :058+:8 8 43$9 8*3E88 43$9 8*O@0 =+84OI+0*@O583$0 +en%orialitatea eCperienţei =roiecţia spaţial# on"ingerea în realitatea lor mare în spaţiul senzorial absentă medie în spaţiul senzorial absentă 43$9 8*3E88 =+848 0 nulă în afara spaţiului senzorial absentă absolută. 4alucinaţiile sunt definite clasic drept &percepţii fără obiect(. provoacă apariţia unei senzaţii elementare. stările depresive. ci că &întregul sistem al realităţii( 4. un curent electric. mai apropiate sau mai îndepărtate decât în realitate3. &experienţe psihologice interne care determină subiectul să se comporte ca şi cum ar avea o senzaţie sau o percepţie. 0. Descriere fenomenologic# +en%aţiile para%ite un excitant anormal acţionând pe un receptor periferic. dar care nu respectă condiţiile definiţiei percepţie fără obiect3) cu toate acestea. =orot . atunci când condiţiile exterioare normale ale acestor senzaţii sau percepţii nu se realizează(. 0. zgomote. în sindroame febrile şi stări confuzionale cu etiologie variată. la care o adăugăm pe cea a lui 3. 4ariabilitatea unora din parametrii perceptuali la care se adaugă şi alte caracteristici precum răsunetul afectiv sau cognitiv permite o primă clasificare descriptivă a halucinaţiilor. care nu corespunde acţiunii excitantului fiziologic exemplu.3 suferă o destructurare. ne conduc către reliefarea unor trăsături fundamentale ale halucinaţiilor. debutul psihozelor schizofrenice. o dezintegrare.

curgerea apei. percepute ca puncte luminoase. K epilepsie etc. K stări confuzionale cu aură epileptică. K unele psihoze. care apar în perioadele de geneză sau ştergere a halucinaţiilor. cuvinte fără semnificaţie. scântei. linii. K schizofrenii paranoide. 4alucinaţii auditi"e Elementare acoasme. K stările depresive. Din aceste motive. . inducţia hipnotică. se pot asimila halucinozelor. atunci când obiectele şi figurile nu sunt precis conturate sau figurate. când se referă la obiecte precise+ dintre acestea. cele care reprezintă animale poartă numele de zoopsii. miresme 6eplăcute mirosuri grele. distinct. fotopsii.3 K patologia urechii. 4alucinaţii olfacti"e şi gustati"e 7lăcute parfumuri. K boli neurologice. ţiuituri. K tumori şi leziuni ale lobului occipital. astringente K crizele uncinate în epilepsia temporală. K psihozele alcoolice cronice 4alucinaţiile "i%uale Elementare fosfene. K parafrenie.. prin lipsa de convingere a bolnavului asupra existenţei lor reale alucinaţiile psihosenzoriale sunt cele care corespund întrutotul definiţiei halucinaţiei au caracter de senzorialitate. Scenice care pot fi panoramice statice3 sau cinematografice mişcare3. "omple8e care pot fi fantasmoscopii. foneme%sunt percepute ca zgomote nedistincte foşnete. se proiectează în spaţiul perceptiv. K neurologice migrena oftalmică3.+ dangăt de clopot. subiectul crede în realitatea lor3. de putrefacţie. trecerea dintre veghe şi somn hipnagogice3 sau somn%veghe hipnapompice3. K stări confuzionale în special în cele alcoolice3. K afecţiuni oftalmologice. pocnete3 "omune sunete cărora subiectul le atribuie o sursă sau o modalitate de producere bine definită ex. respingătoare. cu toate că alăturarea celor doi termeni este un paradox lingvistic. sunete muzicale. fragmente sintactice sau pot avea un conţinut precis.4alucinaţiile fi%iologice apar în condiţii care modifică starea de vigilitate . K psihozele schizofrenice. K parafrenii. se vorbeşte de vergiberaţie halucinatorie. clasic descrise sub formă de zoopsii. ele au fost numite şi halucinaţii adev!rate. zgomotul de motor etc. când subiectul nu poate înţelege vocile pe care le aude. când bolnavul percepe silabe. "omple8e halucinaţii acustico% verbale3 pot fi fragmentare. gusturi metalice. esenţe. inteligibil. K sindroamele paranoide. individuală şi de masă 4alucino%ele fenomene de tip halucinator a căror esenţă patologică este recunoscută ca atare de către subiect şi în consecinţă el nu va aborda un comportament legat de conţinutul acestor percepţii 4alucinoidele fenomene de tip halucinator situate de unii autori între reprezentări vii şi halucinaţii vagi3.

rupte. chloral. modificări ale viscerelor stomacul.3. curent de aer. halucinaţiile psihosenzoriale sunt adesea combinate. Diferă de reprezentările obişnuite prin caracterul de stranietate. K psihoze de involuţie. senzaţii de orgasm. halucinaţiilor psihice le lipseşte obiectivitatea spaţială şi caracterul de senzorialitate) ele sunt localizate în gândirea proprie. înlocuite cu obiecte metalice3. lupi etc. se descrie reunirea în cadrul parazitozelor halucinatorii a halucinaţiilor vizuale cu cele tactile din intoxicaţii cu alcool. care i se fac şi cărora nu li se poate opune şi pe care nici nu le poate controla prin propria voinţă. prin contrast cu halucinaţiile psihosenzoriale ele mai sunt denumite şi pseudohalucinaţii. plămânii. mişcări ale unor insecte sau viermi subcutanat 4alucinaţiile tactile Arsuri e8terne. schimbarea poziţiei unor organe 4alucinaţiile corporale halucinaţii ale sensibilităţii generale şi interne . alucinaţiile psihice "pseudohalucinaţiile# sunt definite ca autoreprezentări aperceptive.K unele tumori şi leziuni ale lobului temporal.3 sau supranaturale demoni. K psihoze de involuţie . sindromul 8otard descris cu un secol în urmă. asociate cu halucinaţii olfactive. viermi mergând pe piele sau în piele3. Arsuri interioare. cocaină etc. De asemenea. K psihoze afective fiind în concordanţă cu totalitatea afectivă. căldură. K nevroze de tip obsesiv. sărut. ci le trăieşte ca pe nişte fenomene străine. percepţia de gândaci. dureri. grupează idei delirante de negaţie. percepute ca violuri directe sau de la distanţă. haşiş. =etit). interne arsuri. inima sunt putrezite. 4alucinaţiile psihice acustico"erbale . asociind negarea halucinatorie a viscerelor 3socieri halucinatorii . spirite etc. K psihoze de involuţie . automatism şi exogenitate &6. adică interesează mai mulţi analizatori în acelaşi timp) halucinaţiile vizuale şi auditive. de exogenitate. iau aspectul particular al delirului cu ectoparaziţi 0Gbom. în spaţiul intrapsihic) neavând decât obiectivitatea psihică) datorită absenţei caracterului de senzorialitate. unde pot fi însoţite de un comportament halucinator. cele olfactive şi gustative. K sindroame paranoide. atingere. tactile şi corporale sunt cel mai adesea asociate. chloral. $pre deosebire de halucinaţiile psihosenzoriale. introducerea de corpuri străine în rect !osesiunea zoopatică percepute ca existenţa unor fiinţe naturale şerpi. paraziţi. insecte. localizate în special în zonele genitale. fobic şi isteric. /n patologia de intensitate psihotică a involuţiei apar în mod specific halucinaţii corporale. K delirium tremens. B$D K psihoze alcoolice acute şi subacute luând adesea aspectul de halucinaţii zoopatice . 7olnavul nu le percepe pe căile senzoriale obişnuite. impuse din afară. caracterizate prin incoercibilitate. K schizofrenii paranoide. înţepătură K intoxicaţii cu cocaină. de enormitate şi de imoralitate. propioceptive şi interoceptive3 6odificări ale organelor interne localizări genitale a acestora.3 în interiorul corpului 6etamorfozare transformare într%un animal K deliruri hipocondriace.

K voci interioare, ecoul gândirii sau al lecturii, murmur intrapsihic, gânduri transmise K trăirile vin din afara subiectului prin intruziune, se insinuează în gândirea lui, fiind atribuite altcuiva K ,,transmiterea gândurilor( care este interpretată ca telepatie, comunicare misterioasă, limba" fără cuvinte, dând subiectului impresia că şi%a pierdut intimitatea gândirii sale, facultatea de a se conduce după voinţa sa, fiind supus influenţei altcuiva 4alucinaţiile psihice "i%uale K apar ca simple imagini sau sub formă de scene panoramice, în spaţiul subiectiv al bolnavului, dându%i impresia că trăieşte într%o lume a scenelor imaginare, a viziunilor interioare sau artificiale K bolnavii le văd cu oc ii interiori, cu oc ii minţii lor 4alucinaţiile psihice motorii K sunt legate de limba"ul interior şi de expresia motorie a acestuia verbale şi scrise3 % bolnavul are senzaţia că vorbeşte fără să facă niciun fel de mişcare3) % bolnavul schiţează mişcări ale limbii şi buzelor) % bolnavul are impulsiuni verbale &este (ăcut să vorbească( sentimentul de automatism verbal3. K în delirurile cronice, K în cea mai mare parte a psihozelor, 6otă9 apariţia lor este un indice de !ravitate, stabilind intensitatea psi otică a tulburărilor# 3socieri halucinatorii , aşa cum am mai arătat, clasificarea pe care o facem, despărţind fenomenele halucinatorii pentru a le descrie, are o valoare pur didactică, în clinică acestea apărând grupate, intricate, modificând realitatea în ansamblul şi structura ei. 0le sunt însoţite întotdeauna de un cortegiu simptomatic complex, care le uşurează diagnosticarea, întregindu%le semnificaţia. Sindromul de automatism mintal $lerambault%&andinski. grupează în acelaşi sindrom halucinaţii psihosenzoriale şi psihice alături de o serie de fenomene psihice caracterizate prin e'ogenitate şi incoercibilitate. $indromul de automatism mintal este reprezentat de triplul ecou al gândirii, lecturii, actelor3, triplul automatism motor, idei, ideo%verbal3 şi numeroase halucinaţii psihice anideice fără temă, întâmplătoare3. 6ecanismul de producere al halucinaţiilor a fost abordat prin prisma unor modele lineare, psihodinamica încercând să le explice ca un rezultat al proiecţiilor, al refulărilor din inconştient. =rganiciştii au încercat în diferite variante, având drept model de producere analizatorul, regiuni ale cortexului, inhibiţie%dezinhibiţie, substanţe psihedelice care nu au arătat decât că realitatea fenomenului halucinator este mult mai complexă, insuficient elucidată, neexistând astăzi un model experimental satisfăcător. 3.2. :ulbur#rile de atenţie După cum o defineşte şcoala românească de psihologie, atenţia este o funcţie sintetică a psihismului constând în activarea, tonificarea, mobilizarea, orientarea selectivă şi concentrarea focalizată a proceselor psihocomportamentale în vederea unei reflectări optime şi facile a realităţii şi a unei intervenţii eficiente în cadrul autoreglării activităţii. /nsuşirile structurale ale atenţiei sunt reprezentate de volum suma unităţilor informaţionale relevate concomitent în planul conştiinţei3, concentrare contrară distragerii) se poate realiza în diverse grade3, stabilitate ca o caracteristică temporară a concentrării, cu rol antifluctuant3) distributivitate plurifocalizare a atenţiei, un sistem al reflexiei în care momentan se impune o singură dominantă, dar care este în legătură cu subsisteme automatizate ce se pot actualiza şi trece pe prim plan foarte rapid3, comutativitate sau flexibilitate capacitatea de restructurare rapidă a atenţiei3. $e descrie o atenţie spontană involuntară3, o atenţie

voluntară şi postvoluntară ale căror tulburări sunt adesea independente. -ulburările de atenţie se numesc disproseCii, ele interesând atât atenţia voluntară, cât şi pe cea involuntară. 4iperproseCia semnifică creşterea atenţiei şi este un simptom frecvent în psihopatologie. !olarizarea hiperprosexică către un anumit domeniu se asociază cu hipoprosexia pentru restul domeniilor. *r fi vorba de fapt mai mult de o scădere a comutativităţii atenţiei cu creşterea concentrării decât de o hiperprosexie în ansamblu. $e întâlneşte atât în condiţii normale, cât şi în condiţii patologice , în mod normal, în situaţii de creştere a interesului sau de risc vital, în stările de excitaţie şi în intoxicaţiile uşoare cu alcool sau cafeină, în condiţii patologice tulburarea obsesivă fobică, cenestopatii, în delirurile hipocondriace, stări maniacale şi oligofrenie. 4ipoproseCia constă în diminuarea atenţiei, în special a orientării selective a proceselor psihocomportamentale. $e întâlneşte , în mod normal, în condiţii de oboseală, surmena", situaţii anxiogene şi în condiţii patologice, tulburare anxioasă, depresie, în schizofrenie atenţia voluntară este mult diminuată, dar atenţia spontană persistă pentru instinctele elementare, după cum susţine haslin3, în accesul maniacal. 3proseCia , semnifică abolirea atenţiei şi se întâlneşte în stări confuzionale, sindromul catatonic, demenţe şi oligofrenii, prin scăderea globală a performanţelor intelectuale.

4. :ulbur#rile de memorie. :ulbur#rile de gîndire.
4.1. :ulbur#rile de memorie 4.2. :ulbur#rile de gJndire 4.1. :ulbur#rile de memorie Memoria funcţia mnezică3 este definită ca ansamblul proceselor de întipărire memorare3, conservare păstrare3 şi reactualizare prin recunoaştere şi reproducere a experienţei anterioare a omului sau procesul psihic de stocareDdestocare a informaţiei, de acumulare şi utilizare a experienţei cognitive. Definită genetic ca proces de reflectare selectivă, activă şi inteligibilă a trecutului experenţial, memoria este în acelaşi timp şi un produs al dezvoltării social%istorice umane, fiind legată de celelalte componente ale sistemului psihic uman. /n acest sens, memoria poate fi considerată 0. Min1o2s1i3 o conduită de ordin temporal care stabileşte relaţia dintre &înainte( şi &după(, între ce a fost, ceea ce este şi ceea ce va fi. /n ceea ce priveşte clasificarea tulburărilor funcţiei mnezice dismnezii3, vom adopta o clasificare în tulburări cantitative şi tulburări calitative. Desigur, această delimitare apare artificială, în primul rând, deoarece, pentru a fi perturbată calitativ, memoria presupune să fi suferit de"a tulburări cantitative, iar în practica curentă, formele sunt în ma"oritatea cazurilor intricate. D8+M*0@88 3*:8:3:8<0 4ipermne%iileK tulburări cantitative ale funcţiei mnezice constând în evocări involuntare rapide şi uşoare, tumultoase şi multiple, realizând o îndepărtare circumscrisă3 a subiectului de prezent. $e pot întâlni atât în condiţii normale cât şi patologice+

I la normali+ evocările fiind legate de evenimente deosebite, cu caracter plăcut sau neplăcut din viaţa subiectului, dar trăite intens succes sau insucces deosebit, cataclism, evenimente deosebite3) I în afecţiunile psihice+ în genere, atunci când se realizează o îngustare a câmpului preocupărilor prin focalizarea funcţilor psihice+ psihopatia paranoică şi paranoia, unele oligofrenii &idioţii%savanţi(3, debutul demenţei luetice, nevroze+ în unele forme obsesionale, isterice &memoria hiperestezică(3) I în condiţii speciale detenţii, prizonierat3, sindromul hipermnezic emoţional paroxistic tardiv :argo2la3 consecutive stărilor febrile, intoxicaţiei uşoare cu eter, cloroform, barbiturice, în toxicomanii, epilepsie ca aură sau ca echivalenţă3) I forme particulare+ (entismul reprezintă o derulare involuntară caleidoscopică a unor amintiri şi idei. )iziunea retrospectiv! G formă supremă a hipermneziei, subiectul retrăind în câteva momente principalele evenimente din întreaga sa viaţă. $e întâlneşte în+ situaţii de pericol existenţial iminent, în paroxisme anxioase de mare intensitate, în stări confuzionale halucinatorii, în crize de epilepsie temporală. 4ipomne%iileK tulburări cantitative ale funcţiei mnezice constând în evocări lente şi dificile, sărace şi trunchiate cu tot efortul făcut, realizând o situaţie "enantă pentru subiect în momentul respectiv. Deşi negate de unii autori, care le introduc în grupul amneziilor, se pare că ocupă totuşi o poziţie distinctă, fiind mai mult legate de deficitul prosexic decât de deteriorarea funcţiei mnezice. $e pot întâlni atât în condiţii normale cât şi patologice+ I la normali+ în activitatea curentă legată fiind de evenimente insuficient fixate sau negli"ate, preluate în stări de oboseală sau surmena") I în afecţiuni psihice+ în nevroze prin deficit prosexic, în oligofrenie, prin insuficienta dezvoltare cognitivă, în stări predemenţiale) I forme particulare+ *apsusul+ dificultate de evocare, pasageră, cu aspect lacunar de element al frazei. Anecforia+ constă într%o uşoară stare de tulburare a funcţiei mnezice, în care subiectul evocă cu a"utorul antura"ului, anumite evenimente care păreau uitate. 8lasificarea în cadrul allomneziilor nu este întru totul "ustificată) anecforia pare mai mult o dismnezie cantitativă. 3mne%iileK tulburări cantitative ale funcţiei mnezice constând în+ prăbuşirea funcţiei mnezice cu imposibilitatea evocării sau fixării, realizând o situaţie particulară, care obligă subiectul la găsirea unor soluţii de con"unctură. /n funcţie de debutul evenimentului, 5auschburg 1'213 prin sistematizarea sa în funcţie de sens, le%a grupat în+ anterograde de fixare3 şi retrograde de evocare3. Amneziile anterograde "de fi'are#+ tulburare mnezică caracterizată prin+ imposibilitatea fixării imaginilor şi evenimentelor după agresiunea factorială, dar cu conservarea evocărilor anterioare agresiunii factoriale. Deficienţa se datoreşte fixării, stoca"ul fiind relativ nealterat, putându%se considera o perturbare a memoriei imediate, în timp ce memoria evenimentelor îndepărtate este conservată, fapt care ar putea permite considerarea amneziei anterograde drept o disociere între memoria imediată a prezentului3 şi memoria evenimentelor îndepărtate a trecutului3, având ca element de referinţă momentul agresiunii factoriale. $e pot întâlni în+ stări nevrotice şi reacţii psihogene, sindrom &orsakov alcoolic, traumatic, infecţios3, stări de confuzie mintală, psihoză maniaco%depresivă, presbiofrenie. Amneziile retrograde "de evocare#+ tulburare mnezică caracterizată prin+ imposibilitatea evocării imaginilor şi evenimentelor situate anterior agresiunii factoriale, dar cu conservarea posibilităţii de fixare pentru evenimentele situate posterior agresiunii factoriale.

inclusiv identitatea sa. momentul agresiunii factoriale. apoi amnezia progresează spre trecut. cu încărcătură afectivă) unele amintiri înregistrate sunt &uitate( inconştient. Amneziile lacunare elective sunt totdeauna psihogene. subiectul încearcă să compenseze deficitul mnezic prin aran"area evenimentelor fie în altă ordine cronologică. în timp ce fixarea memoriei evenimentelor recente este conservată. fie schimbând poziţia sa faţă de evenimentul evocat. cât şi fixarea memoria prezentului3. având ca element de referinţă. realizându%se amnezia progresivă retro%anterogradă. la fel de rapid ca şi instalarea ei. /ntr%un stadiu mai avansat. evocare3 se pot obţine următoarele relaţii+ Amnezii retrograde localizate "lacunare# pot fi considerate drept rezultantă a absenţei sau superficialei fixări pentru un moment. uitare ce este însă reversibilă. în tulburările calitative. $entimentul că prezentul şi trecutul nostru ne aparţin se estompează sau se prezintă în contratimp. subiectul evidenţiază doar deficitul mnezic. evenimentDetapă. ele rezistând mai bine la agresiuni. fixare3 şi a evenimentelor îndepărtate a trecutului . Amnezii retrograde progresive "retroanterograde# pot fi considerate ca o alterare generală a funcţiei mnezice care interesează atât evocarea memoria trecutului3. subiectul uitând întreg trecutul. fenomen ce poate apărea periodic memorie alternativă3 realizând personalităţile alternante descrise în psihiatria secolului al J5J%lea. memorizarea devine deficitară. cu conservarea de obicei a amintirilor din copilărie şi tinereţe legea 5ibot3. fie sub aspect cronologic. 6emoria autistică care nu mai este sub control introduce în sinteza mnezică imaginile şi afectele sale. Dela.Deficienţa se datoreşte evocării) stoca"ul fiind alterat. pentru că sunt de obicei dezagreabile. o adevărată lacună care se extinde fără a mai fi zăgăzuită de momentul de referinţă agresiunea factorială3. o adevărată &pauză de fixare(. =aramne%iile termen introdus de . aceasta este amnezia retrogradă(.raepelin3 se caracterizează prin+ evocări deteriorate ale evenimentelor produse recent sau îndepărtat. ceea ce va face ulterior imposibilă evocarea. *mneziile elective sunt uneori globale. Dela. Buând drept element de referinţă . aceasta este amnezia lacunară( L &pasa"e care se referă la anumite evenimente sau anumite persoane care s%au şters astfel încât au devenit nelizibile . *ceastă categorie de tulburări are ca trăsătură comună o alterare a noţiunii de &timp trăit(. Le!ea Ribot este argumentată de /. momentul agresiunii factoriale şi structurând memoria în memorie a evenimentelor imediate a prezentului . dar mai puţin întâlnite în zilele noastre. care aseamănă memoria cu un caiet+ &#neori câteva pagini au rămas albe . s%a observat că amintirile cele mai recente se pierd primele. De asemenea. !aramneziile se grupează în+ . D8+M*0@88 3$8:3:8<0 &=353M*0@88) Dacă în tulburările cantitative cu deficit mnezic hipomnezii şi amnezii3. Deteriorarea evocărilor va fi suplinită de subiect prin contribuţia sa. /n genere. 8aracterul mai logic şi mai simplificat al trecutului îndepărtat favorizează evocarea) se pare că amintirile mai vechi sunt stocate mai difuz. fapt care permite considerarea amneziei retrograde drept o disociere între memoria imediată a prezentului3 păstrată şi memoria evenimentelor îndepărtate a trecutului3 alterată. fie sub aspectul realităţii. fără o legătură cu realitatea obiectivă trăită de subiect. Ne apare extrem de sugestivă comparaţia lui /. se acceptă că disoluţia funcţiilor psihice nu este niciodată atât de profundă încât să împiedice procesul de fixare. putându%se considera o perturbare a memoriei evenimentelor îndepărtate. care necesită pentru redare o tensiune psihică suficient de mare. aceasta este amnezia electivă( L &alteori au fost rupte ultimele pagini şi continuă să fie rupte de la sfârşit spre început. prin încărcătura afectivă a trecutului imediat. fixarea este relativ nealterată.

:ulbur#ri ale rememor#rii trecutului &allomne%ii) cuprind clasificări mnezice. $ubiectul în aceste situaţii. schizofrenii. riptomne%iaK iluzie mnezică în care o idee. în care subiectul se întoarce în trecut şi retrăieşte activ evenimentele reale. 0 întâlnită în sindromul &orsakov. deliruri cronice. =pusă precedentei. de"a auzit. 0cmne%ia+ falsificarea mnezică sub aspectul situării în cronologie.3. &de"a raconte(. de "enă. faza maniacală a !6D.alsa recunoaştere poate fi difuză sau generală creând impresia de &dM"N vu(. obiect sau stare a conştiinţei. dar situate în trecut. o lucrare. 0ste destul de rară şi întâlnită mai ales în demenţele presenile. $e întâlneşte în+ demenţa senilă. onfabulaţiile+ falsificare mnezică sub aspectul situării în real. =seudoreminiscenţele+ falsificarea mnezică sub aspectul situării în cronologie. confabulaţiile intercalându%se printre evenimentele reale cât de cât subordonate cronologic. &de la a recunoaşte totul. Balsa recunoaştere &>igman)+ iluzie mnezică în care o persoană necunoscută anterior de subiect este considerată drept cunoscută. cu comportamentul corespunzător(. ne recunoscute de subiect ca proprii. . stări maniacale în preinvolutiv şi involutiv. niciodată( /. nicăieri. fie sub aspectul situării în cronologie. a văzut%o3 subiectul şi pe care o consideră drept a sa nu este un plagiat . neîncadrate corect în timp şi spaţiu sau. *u fost descrise pentru prima dată de =itters în isterie+ &pacientele par să piardă noţiunea personalităţii prezente şi să o reia pe cea pe care o aveau atunci când se desfăşura episodul de viaţă pe care îl retrăiesc. sindromul OorsaGov. un material. 4iziunile panoramice ale trecutului sunt asemănătoare ecmneziilor+ memoria unui subiect în criză uncinată sau într%un pericol vital este invadată de amintiri care îi dau iluzia că retrăieşte instantaneu întreaga existenţă. demenţe traumatice şi în stadiile evolutive ale demenţelor senile şi vasculare. =aramne%iile de reduplicare &=ic1)+ iluzia mnezică în care o persoană sau o situaţie nouă este identică cu o altă persoană sau situaţie trăită anterior. 6ult mai rar se întâlneşte iluzia de nerecunoaştere+ &bolnavul crede că cunoaşte persoane pe care nu le%a văzut şi nu este sigur că cunoaşte persoane de"a văzute(. &de"a entendu(. afirmaţia se face inconştient de beneficiile pe care i le%ar putea aduce3. 0cmneziile sunt tulburări ale memoriei în care episoade întregi ale trecutului pot fi retrăite ca şi cum ar fi în prezent) au caracter tranzitoriu. în care subiectul trăieşte în prezent evenimentele reale din trecut. peste tot şi permanent. L8lu%ia sosiilorM descrisă de apgras. deliruri sistematizate paranoice sau parafrenice3. Dela. $entimentul poate fi limitat la o singură persoană. face eforturi de a%şi suplini lacunele. deşi trăite. constând în reproducerea de către pacient a unor evenimente imaginare. . confabulaţiile pot fi ierarhizate în+ confabulaţii de perplexitate. şi în final de &de"a vecu( de"a văzut. inversă precedentei. 0ste întâlnită în surmena". $e întâlneşte în+ schizofrenie. Balsa nerecunoaştere &Dromand şi $e"assort)+ iluzia mnezică în care o persoană cunoscută anterior de subiect este considerată drept necunoscută. cu ultimele resurse ale criticii sale şi cu conştiinţa parţială a perturbărilor funcţiei mnezice. încredinţat fiind că evocă trecutul trăit) act făcut fără alt scop decât de a suplini deteriorarea mnezică lacunele3. confuzia mintală. de"a istorisit şi în final de"a trăit sau de"a resimţit3. /n funcţie de gradul de deteriorare sau nedezvoltare a personalităţii. de care evident nu este străin a auzit%o. este mai puţin frecvent întâlnită. :ulbur#ri ale sinte%ei mne%ice imediate &ilu%ii mne%ice)K cuprind evocări eronate ale trăirilor subiectului. 1'243 este o falsă nerecunoaştere constând în faptul că bolnavul consideră ca sosie o persoană pe care o cunoaşte în mod sigur. /n stadiul avansat. fie sub aspectul situării în real. epilepsia temporală. el a"unge să nu mai recunoască nimic. isterie. prezentă în psihastenii. obnubilare.I tulburări ale sintezei mnezice imediate iluzii mnezice3) I tulburări ale rememorării trecutului allomnezii3.

8deile pre"alente. mnezice. a posibilităţilor lor de asociere. . fantastice. la esenţial.95A58 N* 3*+3M. general.raepelin3. 5deea prevalentă. oligofrenie şi în accesul maniacal confabulaţii cu caracter ludic3. de la fenomenal. denumită ca atare de >05*8 . atitudinile emoţionale. prin caracterul net intenţional şi absenţa deficitului mnezic. care întrerup firul principal al discursului. :9$.$9$ 6O*D8588 $unt tulburări în valorizarea "udecăţilor şi raţionamentelor gândirii. prin care se integrează şi se prelucrează informaţia privitoare la realitatea exterioară şi cea interioară. o asediază şi o invadează. -rebuie deosebite de &micile schimbări de ordine cronologică( sau de &micile adaosuri sau omisiuni( ale copilului sau adultului normal în situaţii când doreşte să altereze adevărul. de ceea ce spune. alcătuieşte componenta operaţională a gândirii. iar tulburările de atenţie fac subiectul incapabil de a se concentra asupra unei teme precise. *nsamblul acţiunilor şi procedeelor. în vederea rezolvării unor probleme sau a creşterii nivelului de cunoştinţe. deosebindu%se prin aceasta de cunoaşterea perceptivă. ca şi cum bolnavul ar fi detaşat. prin care. dar pierd în profunzime.de încurcătură. *ceastă prelucrare conduce la cunoaşterea indirectă şi la posibilitatea construirii unor atitudini anticipative şi prospective. *entoarea ideativ! este reprezentată de o scădere a numărului ideilor. $unt întâlnite în+ sindromul OorsaGov. recunoscute de subiect ca un fenomen parazit.0. *şa cum am arătat. 8deile dominante sunt idei care se detaşează din contextul celorlalte idei. :9$. :ulbur#rile de gJndire Pândirea reprezintă funcţia cea mai organizată a psihismului. este o idee care se impune gândirii ca nucleu al unui sistem delirant. scădere a forţei de reprezentare şi a imaginaţiei. de secvenţializarea etapelor.95A58 N* D8+ 95+8<8:3:03 6O*D8588 :ulbur#ri în ritmul gJndirii Accelerarea ritmului g. . evocările sunt exacerbate fiind însă minimalizate de numeroasele digresiuni. termenul de bara" se refera în prezent la oprirea ritmului ideativ. datele mnezice ca şi experienţa anterioară. aprecierea urmărilor desfăşurării ei. confuzia mintală. descris iniţial pentru a desemna doar oprirea actelor voluntare. în mecanismele gândirii integrându%se în permanenţă afectivitatea. fiind străine şi contradictorii cu personalitatea individului. un scurt interval. 8a reflectare directă a gândirii. orice acţiune fiind precedată de execuţia ei mentală. gândirea operează asupra informaţiei obţinute prin percepţie şi reprezentare şi nu direct asupra obiectelor sensibile. onirice. deci gândirea are caracter mi"locit. :9$. fie că subiectul este sau nu conştient de aceasta.95A58 N* B$90*E3 6O*D8588 Badingul mintal descris ca o scădere progresivă a gândirii de către 698539D. se manifestă printr%o încetinire a ritmului verbal. particular.araPul ideati" . impunându%se într%un moment dat gândirii şi sunt legate de anumite particularităţi ale personalităţii subiectului de care se leagă însăşi hipervalorizarea lor. aleatoriu.ndirii reprezintă o înlănţuire cu o extremă rapiditate a ideilor în care numărul asociaţiilor se multiplică. 4. conduita umană se desfăşoară raţional şi anticipativ. 8deile obsesi"e sunt idei care se impun gândirii. cauzal. informaţia este transformată în cadrul schemelor şi noţiunilor printr%un sistem de acţiuni organizate. evocări dificile. cu trecerea la un nivel calitativ superior al cunoaşterii.2.

Ideile de relaţie convingerea subiectului că antura"ul şi%a schimbat atitudinea faţă de el.de ruin! raportarea imaginară a unor situaţii nefavorabile reale la acţiunile sau trăirile bolnavului. supoziţii.mistice idei legate de capacitatea subiectului. Delirurile pasionale şi de revendicare caracterizate prin subordonarea întregii gândiri unei idei prevalente. Idei delirante cu conţinut depresiv%de vinov!ţie. încurcându%se în aspiraţii biografice chinuitoare Delirul de interpretare "S1./0S$ (/. vulnerabilă şi timidă. biogeneza etc.de reform!. a posibilităţilor materiale. Sindromul hipocondriac centrat în "urul ideilor hipocondriace cărora li se adaugă anxietatea şi cenestopatiile. Idei de gelozie şi erotomanice legate de infidelitate. :8=9$ D0 D0$85 *0+8+:0M3:8@3: . ci ar descinde dintr%o familie mult superioară sau chiar ar avea descendenţă divină. pseudoraţionamente. de care subiectul ar suferi.8deile delirante sunt idei în dezacord evident cu realitatea. că face aprecieri negative asupra calităţilor sale. Ideile de influenţ! credinţa subiectului că se află sub influenţa acţiunii unor forţe xenopatice.# trăirea unei experienţe conflictuale a individului faţă de grup. apărând pe fondul unei personalităţi slabe. că exercită asupra sa o influenţă defavorabilă. Deliruri sistematizate sunt idei delirante construind "udecăţi şi raţionamente.AS# se constituie dintr%o masa de simptome. Idei metafizice şi cosmogonice preocuparea subiectului de a elucida probleme ca metempshihoza. cu gravitate deosebită. :8=9$ D0 8D00 D0$853*:A. care se vor organiza conform unui postulat iniţial Deliruri nesistematizate sunt deliruri în care structurarea ideilor delirante este mult mai redusă. O*E8*9: =+84O=3:O$O68 Idei de persecuţie convingerea bolnavului că suferă pre"udicii morale. dar pornind de la &postulate false( & lerambault). 5deile delirante nu apar în mod natural &clasificate( sau monotematice) ele au tendinţa de a se articula şi sistematiza. simţind lumea ca fiindu%i ostilă. interpretări.leuler le%a apropiat de ideile de persecuţie3. Idei hipocondriace convingeri privind existenţa unei boli incurabile. comportamentul şi trăirile. în domeniul ştiinţific. sociopolitic sau religios Ideile de grandoare idei legate de calităţile deosebite fizice şi spirituale pe care subiectul le%ar avea sau de bunurile materiale şi situaţia socială pe care acesta ar poseda%o. intuiţii. restructurând gândirea către un mod de gândire particular. cu aparenţă logică. de omnipotenţa lui creatoare. +tructurarea delirant#. care va constitui elementul energodinamic în dezvoltarea acestui sistem de delir Delirul senzitiv de relaţie "&. cosmogonia. Idei de filiaţie convingerea bolnavului că nu aparţine familiei sale. impenetrabil la argumentele logicii formale şi care%i modifică concepţia despre lume. în discrepanţă cu aspiraţiile şi scopurile propuse. dar în a căror realitate bolnavul crede. nemaipăstrând o aparenţă logică şi pentru care subiectul nu caută o argumentaţie raţională. materiale sau fizice. în dezacord cu starea de sănătate foarte bună sau puţin modificată a subiectului.I/23 şi $AP4. negarea capacităţilor intelectuale şi fizice. Idei delirante de invenţie. a cărei victimă ar fi subiectul . însoţită de o creştere a tonusului afectiv.autoacuzare.

multiplu) psihozele de masă respectă acelaşi model psihopatologic. iar în cadrul acesteia capacitatea de generalizare şi de abstractizare. =rogresi"e &demenţele) sunt reprezentate de scăderi progresive şi globale ale întregii vieţi psihice. de la cele mai complexe abstractizare şi generalizare3 până la cele elementare limba"ul articulat. în patru. surmena".95A58 O=053E8O*3$0 3$0 6O*D8588 !ot fi pasagere şi reversibile 7 se referă la scăderea. posttraumatic. Delirul indus "5folie 6 deu'”# aderenţa într%un cuplu. în infecţii şi intoxicaţii . Sindromul demenţial are drept caracteristici următoarele+ . a capacităţii de creaţie şi se întâlnesc în stări reactive. :9$. afectând în primul rând gândirea. modificarea trăsăturilor personalităţii premorbide) . însoţite de tulburări perceptuale de tip halucinator. coexistenţa lumii delirante fantastice în paralel cu cea reală.bufeele delirante sindroamele paranoide3 deliruri nesistematizate. St!rile delirant%halucinatorii. căreia subiectul continuă să i se adapteze. bogăţia imaginativă. .Delirurile fantastice sau de imaginaţie "parafrenice# caracterizate de fantasticul tematicii. tulburări evidente de memorie şi gândire) . Dintre tulburările permanente menţionăm+ +taţionare &nede%"oltarea gJndirii) se referă la incapacitatea gândirii subiectului de a atinge anumite nivele operaţionale. absenţa tulburărilor de vigilitate. sau permanente. a unuia din membrii la delirul celuilalt) există forme de delir în trei. în grade variabile a randamentului şi eficacităţii operaţionale a gândirii. scăderea capacităţilor intelectuale care perturba integrarea socioprofesională) . capacitatea de autoîngri"ire3.

demenţe. balbism. simulaţie. isterie. stările confuzionale. catatonie. :ulbur#rile comunic#rii non"erbale !. -ulburările ritmului verbal sunt reprezentate de+ 0ahifemia accelerarea ritmului limba"ului în stări de insomnie. care evită să%şi expună ideile proprii şi caută să nu lezeze auditoriul. . tulburarea obsesivcompulsivă. După <. . !rezenţa limba"ului ca modalitate de comunicare verbală dă specificitate intercomunicării umane.1. fără a se datora unei leziuni a centrilor sau organelor vorbirii.2. demenţă. oligofrenie. *ogoreea creştere a ritmului şi debitului cuvintelor în stări de excitaţie. :ulbur#rile comunic#rii "erbale Debitul verbal comportă următoarele tipuri de tulburări+ iperactivitatea verbal! simpl! "bavarda8ul# fluxul de cuvinte este crescut normal. voluntar manie.1.itmul neregulat bara: verbal discontinuitate corespunzătoare bara"ului ideativ3. demenţe. iteraţie. având însă cel mai adesea o funcţie de complementaritate faţă de acesta. mimică. la paranoici. 8omunicarea non verbală se realizează prin utilizarea unor mi"loace cu funcţie de semnalizare . =ptăm pentru clasificarea tulburărilor comunicării în tulburări ale comunicării verbale şi tulburări ale comunicării nonverbale. îşi exprimă incapacitatea sa de comunicare verbală prin mimică. (utismul+ absenţa vorbirii legată de un factor afectiv mai mult sau mai puţin involuntar.!. atitudine. !. tulburarea de personalitate histrionică şi schizoidă. ţinută. stările delirante. !. în palilalie unde se asociază cu iteraţia 9radifemia încetinirea ritmului limba"ului stări depresive. oferindu%i o polivalenţă semnificativă infinită. de agitaţie.1. epilepsie Afemia imposibilitatea de a vorbi) deşi subiectul mişcă limba şi buzele. oligofrenie. stuporul depresiv. 0n#tescu s%au putut diferenţia experimental următoarele tipuri de comunicare nonverbală+ comunicarea metaverbală care spri"ină şi întăreşte comunicarea verbală3. gestuale şi a limba"ului scris (utismul discontinuu semimutismul3 stări confuzionale) stări delirante. ipoactivitatea simpl! vorbirea are un aspect ezitant şi monoton se observă la persoanele timide. stările stuporoase reactive. personalităţi dizarmonice de teama schimbului liber de idei vorbesc permanent fără a interesa opiniile celorlalţi. Inactivitatea total! 7 mutacismul mutism deliberat. în mania acută. . (utismul relativ expresia verbală este redusă cu păstrarea expresiei mimice. stări de agitaţie. :ulbur#rile comunic#rii "erbale !. :ulbur#rile comunic#rii $chimburile de informaţie dintre două elemente definiţiacibernetică a comunicării3 se bazează în cadrul comunicării interumane pe ansamblul specific de procese psihomotorii în care canalul principal este cel verbal la care se adaugă canalele nonverbale. psihastenice. comunicarea paraverbală diferită şi în contrasens cu cea verbală3 şi comunicarea disverbală apărând ca o modificare în sens patologic a comunicării nonverbale3. care vin să întregească sau &să înlocuiască( limba"ul.itmul verbal. :ulbur#rile comunic#rii. 8odurile folosite în transferul de informaţii sunt standardizate sociocultural şi condiţionate biologic de integritatea receptorilor şi emiţătorilor.

creat prin mecanismele obişnuite de formare a cuvintelor noi+ compoziţia simplă. prin gruparea cuvintelor şi neologismelor intercalate cu debit rapid. interogaţie. 0ulbur!rile semanticii şi sinta'ei se referă la modificările apărute la nivel de cuvânt. căruia doar intonaţia îi traduce o notă afectivă inteligibilă . . redus la un schelet de &stil telegrafic(. acest limba" neavând valoare de mesa". demenţe3. 0le se întâlnesc în afecţiuni neurologice exemplu+ boala !arGinson. de obicei asociată cu reproducerea intonaţiei. . ci doar un "oc megalomanic întâlnit în manie şi schizofrenie. tulburări anxioase. Psitacismul este vorbirea total lipsită de sens. regulat. într%un limba" ermetic. coree3 şi în afecţiuni psihice isterie.95A58$0 +0M3*:8 0 3$0 $8M. Stereotipiile verbale constau în repetarea uniformă de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat. acumulate fără sintaxă. schizofrenie. /n depresii apare vorbirea şoptită. frază. la hipomaniacali. 0ulbur!rile fonetice se referă la tulburări ale articulării cuvintelor dizartrii3. boala Qilson. dar utilizat în sens diferit de cel uzual. puerilă. se descriu vorbirea cu voce tare.Intonaţia# Intensitatea vorbirii: /n stările de excitaţie. afectată. 4losomania cuprinde ansamblul manifestărilor verbale neoformate. /lipsa sintactic! constă în suprimarea unor cuvinte sau a prepoziţiilor care ar da sens frazei a cărei elemente principale rămân însă incluse în structura ei. fuziune a unor fragmente de cuvinte. după un debut prin câteva fraze comprehensibile. <nomatonomia constă în repetarea obsedantă a unuia sau a mai multor cuvinte. $oloratura vorbirii se concretizează prin vorbire monotonă în depresie3.# discurs specific în care. ură. sigmatism. monoton. plecând de la rădăcini corecte.A=# structurarea de către bolnav a unei limbi noi. tulburări demenţiale.eologismul este un cuvânt nou. -oate aceste tulburări izolate sau grupate întâlnesc în schizofrenie. limba". rotacism.leuler3 constă în expresii bizare şi neoformaţii verbale. prepoziţii. /colalia este repetarea cuvintelor interlocutorului.Qssmaul3 este limba"ul lipsit de articole.. în afazii. la paranoici. rinolalie3. se transformă. Agramatismul . )erbigeraţia constă în debitarea automată de cuvinte fără legătură.3/9$98 N* + 48@OB50*80 Schizofazie "&raepelin# sau discordanţa verbal! "$ AS*I. deliruri cronice. agitaţie. datorită parafaziei şi "argonofaziei. Asinta'ia este limba"ul lipsit total de structură gramaticală constând într%o succesiune de cuvinte care îşi păstrează însă semnificaţia. :9$. con"uncţii. manieristă în schizofrenie3. fragmente de fraze sau fraze întregi nelegate între ele. 4losolalie "F*<2. ce se organizează şi se îmbogăţeşte progresiv) are de obicei un conţinut delirant de tip paranoid ce creează un limba" nou. cu deformarea sintaxei. exclamaţiile. vorbirea cu strigăte. lipsite de semnificaţie proprie. cu neologisme ce fac limba"ul incomprehensibil. în general grosolane. contaminare. Paralogismul este un cuvânt normal. care în isterie poartă numele de musitaţie. /mbololalia este inserţia într%un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte străine frazei care revin periodic. confuzie onirică. care sunt date de dificultate de execuţie a mişcărilor coordonate sintonic ale aparatului fonator. &de papagal(. declaraţie etc. *ceste tulburări sunt reprezentate de balbism. Paragramatismul .

. 0a este în raport cu vârsta. ?inuta pervertit! este reprezentată de două forme particulare+ K "isvestismul este o îmbrăcăminte nepotrivită cu vârsta sau situaţia în care se află subiectul şi se întâlneşte la structurile dizarmonice de personalitate.Pseudoglosolaliile deformări sistematice ale unor cuvinte generând un limba" nou în aparenţă. şi $hermitte3. Dintre tulburările morfologiei scrisului amintim+ 0ulbur!ri ale caligrafiei micrografii. $e asociază uneori cu homosexualitatea şi este mai frecventă la bărbaţi. Schizoparafazia "9<9<. datorat unei leziuni cerebrale circumscrise şi unilaterale Dela. pieptănătura. $e întâlneşte în manie. :ulbur#ri ale eCpresiei grafice $crisul. paragrafismele.2. ca exprimare grafică a limba"ului vorbit. !. pereţi) în schizofrenie) în deliruri cronice) în diferite tulburări de personalitate. stereotipii etc.3) 0ulbur!ri ale dispunerii te'tului >n pagin! scris în cerc. atitudinea bolnavului şi semnifică gradul de aderenţă al acestuia la regulile de convenienţă socială. maniacali şi schizofreni. grifonaPul scrisul este transformat într%o măzgălitură3. Inactivitatea $re(u0ul scrisului' este în general asociată mutismului. care se întâlneşte în demenţele profunde şi oligofreniile grave. dar există uneori o disociaţie între acestea. stări maniacale satisfăcând tendinţele ludice şi provocator erotice ale subiectului3. homosexualitate şi într%o formă particulară în schizofrenie. ca perversiune sexuală.3) Policromatografia bolnavii scriu folosind mai multe culori atunci când nu este cazul3. deliruri cronice fiind în concordanţă cu conţinutul acestora3. *u un substrat neurologic clar. 3fa%iile reunesc ansamblul tulburărilor de exprimare şi înţelegere a limba"ului oral şi scris. demenţe. unde bolnavii scriu pe coli. prezintă tulburări care sunt paralele cu ale acestuia. genotip. constelaţie hormonală3. necesităţile sociale. stări confuzionale. bolnavul refuzând să vorbească. macrografii. $imilare tulburărilor limba"ului descriem tulburări semantice ale expresiei grafice precum+ neografismele.afinamentul vestimentar se întâlneşte în+ isterie. ?inuta dezordonat! apare în oligofrenii. întâlnită în tulburări demenţiale şi forma hebefrenică a schizofreniei. embolografia. simbolice3. adnotări bizare etc. pseudografia. manie. Schizoparale'ia introducerea de litere parazite în cuvintele pe care le pronunţă bolnavul. . ?inuta e'centric! cu detalii bizare se întâlneşte în+ schizofrenii. puţin diferit filologic de un "argon. manierisme. incomprehensibil. sexul biologic.ixarea invariabilă. dar acceptând să scrie. în pătrat. :ulbur#rile comunic#rii non"erbale Einuta se referă la aspectul exterior+ îmbrăcămintea. ireductibil la o analiză gramaticală. reprezintă o variantă particulară de graforee. intoxicaţia cu cuvânt. ermetismul semne cabalistice. !ierderea aptitudinilor de autoîngri"ire elementare dă un aspect particular – !atismul. *imba8ul incoerent ca formă de maximă alterare. K 4ransvestismul este folosirea îmbrăcămintei sexului opus de către persoane al căror sex biologic este bine exprimat fenotip. Mimica reprezintă un tip de comunicare nonverbală folosind drept suport expresia facială şi modificările acesteia după coduri cu o importantă determinare socioculturală şi etnică. iperactivitatea $graforeea' este nevoia irezistibilă de a scrie şi se manifestă simultan cu logoreea deşi ele pot fi disociate. schi%ografia.# reprezintă gradul extrem al discordanţei verbale. feţe de mese. . schizofrenie.

ipermimiile se întâlnesc într%o serie de tulburări psihice stări maniacale, depresie, delirurile expansive, deliruri de persecuţie3. ipomimiile se întâlnesc în sindromul catatonic, în stuporul depresiv, în oligofrenii etc. Paramimiile sunt reprezentate de disocieri dintre limba" şi expresia mimică. $unt specifice schizofreniei, putând îmbrăca aspectul surâsului schizofren, prostraţiei, furtunilor mimice, incoerenţei mimice, mimicii impulsionale, manierismelor şi stereotipiilor. 6estica este compusă din ansamblul mişcărilor voluntare sau involuntare cu funcţie de expresie, simbolizare, conduite cu o anumită semnificaţie. 0icurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar, fără necesitatea obiectivă, atingând grupe musculare în legătură funcţională, reproducând în general o mişcare reflexă sau un gest cu funcţie precisă în condiţii normale, în absenţa oricărei cauze organice. 0le se pot prezenta într%o nesfârşită varietate clinică de la mişcări simple clipit, tuse, ridicări de umăr etc.3 până la acte cu un grad mai mare de complexitate. -icurile sunt amplificate de anxietate, emoţii, stări conflictuale şi diminuate atunci când subiectul este liniştit. *par în tulburări anxioase, obsesivcompulsive, la structurile psihastenice. 8a o variantă particulară amintim aici sindromul 4illes de la 0ourette boala ticurilor3, reprezentat de asocierea unor ticuri multiple afectând în special regiunea capului şi membrele la care se adaugă ticuri vocale plescăituri, mormăituri etc.3 şi impulsiunea irezistibilă de a rosti obscenităţi coprolalie3. (anierismul este reprezentat de mişcări parazitare care accentuează inutil expresivitatea gesticii dându%i o configuraţie artificială. $e întâlneşte în simulaţie şi ca un semn de mare valoare în schizofrenie, isterie. 9izareriile gestuale reprezintă o formă exagerată a manierismului, gestualitatea fiind încărcată de o simbolistică din ce în ce mai incomprehensibilă. ;egativismul se caracterizează prin rezistenţa subiectului la orice solicitare exterioară, prin r efuzul stabilirii comunicării. $e întâlneşte în schizofrenie, dar poate exista într%o formă incomplet exprimată şi având o altă semnificaţie, în întârzierile mintale, stările confuzionale şi depresie. Stereotipiile sunt conduite repetitive, atitudinale sau gestuale cu caracter mai mult sau mai puţin simbolic şi deci cu un grad mai mare de inteigibilitate. 6a"oritatea autorilor sunt de acord asupra existenţei unui sens iniţial al expresiei motorii deoarece actele au o logică în sine, dar aceasta este inadecvată momentului actual. $e întâlnesc în schizofrenii, oligofrenii, demenţe, afecţiuni neurologice cronice. Persever!rile se traduc prin persistenţa anumitor atitudini şi gesturi care se repetă iterativ, când nu mai sunt "ustificate de o situaţie sau de o comandă sau se întâlnesc în tulburările demenţiale în oligofrenii, în schizofrenie.

-. +emiologia conştiinţei.
-.1. :ulbur#rile cJmpului de conştiinţ# -.2. :ulbur#rile conştiinţei de sine :ulbur#rile de conştiinţ# /aspers definea conştiinţa ca fiind viaţa psihică la un moment dat. -rebuie adăugat că modelarea experienţelor trăite &acum şi aici( &4. 0,) se face în raport cu întreaga experienţă existenţială anterioară a subiectului. 8onştiinţa este un domeniu fundamental de definiţie al psihismului, deoarece îi dă specificitate umană, deosebindu%l decisiv şi calitativ de orice altă manifestare cerebrală prin faptul că raportează experienţele individului la trecut şi viitor, la sisteme axiologice şi la identitatea unică a subiectului percepută ca atare. /n acest demers nu ne vom referi la polisemantica multidisciplinară a termenului de conştiinţă, circumscriindu%ne doar la accepţiunea psihiatrică a termenului şi la fenomenele psihopatologice care afectează modalităţile de existenţă ale conştiinţei+ I câmpul conştiinţei integrator al prezenţei în lume a subiectului, care permite acestuia să se raporteze la semeni şi să%i înţeleagă lucid, să se adapteze la schimbare) I conştiinţa de sine ca sentiment al propriei identităţi) I nu ne vom ocupa aici de tulburările conştiinţei morale văzută ca posibilitate de înţelegere şi "udecată conform cu norme deontologice şi axiologice, cu răsunet în comportamentul şi relaţionarea subiectului. -.1. :ulbur#rile cJmpului de conştiinţ# 4om menţiona aici, pentru a putea preciza intensitatea tulburărilor, următorii parametri care se analizează ori de câte ori se urmăreşte evidenţierea unor tulburări de conştiinţă &/aspers)K I dezinteresul faţă de lumea exterioară bolnavul înţelege cu dificultate ce se întâmplă în "urul lui, atenţia este labilă, acţionează fără să ţină seama de situaţia reală3) I dezorientarea legată de simptomul de mai sus3) I incoerenţa şi prin urmare ininteligibilitatea conduitei3) I dificultăţi de gândire reflecţie3) I şi amnezie consecutivă stării tulburări ale puterii de fixare şi conservare3. Nivelul acestei intensităţi va fi corelat cu apariţia unor tulburări senzoriale sau cu absenţa acestora.

:ulbur#rile clarit#ţii şi capacit#ţii de integrare a cJmpului de conştiinţ# corespund în mare parte tulburărilor de vi!ilitate din descrierile clasice sau tulburărilor de conştienţă *rseni, 1>@;3. $tarea de vigilitate a creierului îşi găseşte baza neurofiziologică în sistemul reticulat activator ascendent $<**3. *ceste tulburări nu se însoţesc de productivitate, asociindu%se o dată cu creşterea intensităţilor, cu tulburări vegetative+ <btuzia constă în bradipsihie cu hipoprosexie în special spontană, scăderea supleţei proceselor de gândire, parafazii, lentoare în înţelegerea întrebărilor şi formularea răspunsurilor. ebetudinea , desprindere de realitate, pe care nu o mai poate cuprinde ca ansamblu, perplexitate şi indiferenţă. 0orpoarea se manifestă prin bradiGinezie, hipobulie, scăderea participării afective, uşoară dezorientare cu stări de somnolenţă. <bnubilarea reprezintă o denivelare mai importantă a vigilităţii, cu hipoprosexie severă şi dificultăţi mnezice mixte, creşterea pragurilor senzoriale şi dificultăţi în înţelegere şi sinteză, care se desfăşoară cu o greutate sporită. Ba stimuli intenşi sau la repetarea întrebărilor, răspunsurile pot creşte în precizie şi claritate. Stuporul este o tulburare severă a vigilităţii, însoţită de inhibiţie psihomotorie mutism, aGinezie, negativism alimentar3. 7olnavul nu reacţionează decât la excitaţii foarte puternice, nu răspunde la întrebări şi nu pare a înţelege contextul în care se află. 6imica bolnavului este inexpresivă sau exprimă un grad de anxietate, atitudinea este inertă, dar opune rezistenţă la mişcările provocate. Soporul , stare de somnolenţă patologică în care contactul cu ambianţa se face foarte dificil, fiind întretăiat de perioade de somn. Suspendarea complet! a conştiinţei ce apare în criza epileptică, lipotimie, sincopă şi comă. $e caracterizează printr%o suspendare a funcţiilor relaţionale apsihism3 cu păstrarea funcţiilor vegetative, care însă, spre deosebire de somn, sunt alterate în diferite grade. :ulbur#ri ale structurii cJmpului de conştiinţ# @ngustarea c,mpului de conştiinţ! , descrisă de =. /anet &1('') , se caracterizează prin focalizarea conştiinţei asupra unei idei, amintiri, acţiuni etc., de care subiectul nu se poate desprinde. 8onştiinţa este incapabilă să cuprindă întreaga experienţă prezentă, în afară de cea psihotraumatizantă. $e poate considera ca fiind o demodulare afectiv%ideativă, o neadecvare prin alterarea criteriului valoric, care duce la deformarea relaţiei cu realitatea. Starea crepuscular! constă într%o modificare de aspect critic, cu debut şi sfârşit brusc, a clarităţii câmpului conştiinţei în diferite grade, asociată cu îngustarea lui, ceea ce permite menţinerea unei activităţi automate cu acte motorii coordonate, dar neobişnuite şi fără legătură cu ocupaţiile anterioare faţă de care subiectul va prezenta amnezie totală, lacunară sau parţială în funcţie de profunzimea modificării vigilităţii. $ubiectul trăieşte o stare de derealizare, pe fondul căreia pot apărea fenomene delirant%halucinatorii, precum şi modificări importante ale stării afective exaltare, angoasă, disforie3 care pot modifica considerabil comportamentul bolnavului agitaţie, fugi, acte agresive cu potenţial criminogen3. 8ircumstanţele etiologice ma"ore sunt reprezentate de epilepsia temporală, beţia patologică, reacţii psihogene. $ub denumirea de tulburare disociati"# isteric#, 58D 1? descrie o pierdere parţială sau completă a unei integrări normale între amintirile trecutului, conştientizarea identităţii şi a senzaţiilor imediate şi controlul mişcărilor corporale. Pradul în care controlul conştient asupra amintirilor, senzaţiilor şi mişcărilor ce vor fi executate este afectat, este variabil de la oră la oră sau de la zi la zi.

tulburarea fundamentală constă în diminuarea proceselor de sinteză şi organizare. Ba ora actuală această tulburare este extrem de rară şi chiar există controverse asupra măsurii în care ea este iatrogenă sau socioculturală. +. aspect particular în care subiectul trăieşte o experienţă semiconştientă de depersonalizare şi stranietate centrată în general pe ideea fixă &=. Datele perceptive vizuale. dar unii dintre ei prezentau şi patologie organică. chiar a stuporii vieţii mintale) scurtele intervale de . Denivelarea conştiinţei în diferite grade torpoare. demonstrând înţelegerea întrebărilor3. cel mai adesea în câteva ore. care nu poate fi fixată. obnubilare. /aspers aprecia această păstrare a conştiinţei de sine ca fiind un element de diferenţiere faţă de psihozele paranoide. =redescu şi *ica.Starea crepuscular! isteric! . !erplexitatea nedumerirea anxioasă3 este expresia pasivităţii. consideră că. ce determină un grup de tulburări acute şi globale al epsihismului în care locul central este ocupat de modificările în planul conştiinţei având caracter tranzitoriu. este aspectul de ruptură. pe care memoria îl reprimă3. 4eller. este mai curând cazul unei stări disociativ%isterice. citat de <. . #neori aceste personalităţi susţineau că au cunoştinţă de celelalte personalităţi ale aceleiaşi persoane şi chiar nu se plăceau. biografice sau culturale sunt cu mare greutate evocate. $onfuzia mintal! "st!rile confuzionale#+ descrisă iniţial de haslin &1('!) ca o afecţiune în mod obişnuit acută. reprezentând o formă de slăbire şi disociaţie intelectuală care poate fi însoţită sau nu de delir. acte alături răspunsuri mai puţin absurde decât greşite. bolnavul păstrându%şi chiar în cele mai avansate stări de confuzie. *ceste tulburări sunt în general expresia creşterii pragurilor senzoriale. aşa cum arăta /aspers. Personalitatea multipl!.aptul principal. în care. . allopsihice. reminiscenţe ale identităţii. agitaţie sau inerţie) confuzia mintală este expresia comună a unei suferinţe cerebrale acute. 6odificarea coordonatelor trăirilor alături de tulburarea atenţiei constituie faptul semiologic cel mai aparent. =rince &1'F!). uneori dificil de pus în evidenţă fără a"utorul antura"ului. iar evenimentele trecute. atunci când pacientul nu%şi cunoaşte numele. reacţii psihotice isterice. spaţiale. -răsătura esenţială ar fi aparenta existenţă a mai multor personalităţi la un singur individ cu evidenţierea clară a uneia singure la un moment dat. !ost episodic există o lacună importantă şi de lungă durată în memoria bolnavului. în care pacientul îşi asumă un număr de false personalităţi diferite. orientată şi menţinută.uncţiile intelectuale şi cognitive sunt interesate global şi. obtuzie . -recerea de la o personalitate la alta se face brusc în asociere cu evenimente psihotraumatizante. pe fondul modificării conştiinţei de tip crepuscular. mai rar la iluzii. uneori câteva zile. *ceasta duce implicit la o tulburare a orientării temporale. !ersonalităţile diferite par să nu aibă cunoştinţă de amintirile şi preferinţele celeilalte şi să nu realizeze existenţa acestora. /anet) eveniment psihotraumatizant pe care subiectul nu şi%l aminteşte obişnuit în stare de veghe. de hiatus cu comportamentul anterior al bolnavului. !acienţii săi prezentau simptomatologie isterică. $imptomul esenţial din care decurg celelalte este scăderea proceselor normale de sinteză şi diferenţiere ale conţinuturilor conştiinţei. /n această tulburare globală activitatea perceptivă este cea mai deficitară. = formă aparte a acestei stări este întâlnită în sindromul 4anser şi pseudodemenţa isterică. cel mai frecvent3 se manifestă prin tulburări ale atenţiei. !ersonalităţile succesive pot fi în contrast marcate cu personalitatea premorbidă a individului. 6emoria este global tulburată cu predominenţa celei de fixare. datele prezentului nu se constituie decât în amintiri fragmentare. a"ungând până la greşeli şi erori de identificare. Debutul confuziei mintale este uneori brutal. auditive sunt rudimentar analizate. iar uneori negau cunoştinţa asupra altor personalităţi. a fost descrisă de M. pacientul prezintă o nerecunoaştere sistematică a realităţii prin răspunsuri alături.

encefalopatii carenţiale în special 6a. reproducerea unui desen geometric chiar simplu este deficientă. cuvintele sunt învălmăşite. meningite febrile3. amfetamine. stângăcie. onfu%ia mintal# traduce o tulburare globală a funcţionării cerebrale care. după tot mai mulţi autori. demenţă3. cardio%vasculare3) I boli sanguine leucemii. =scilaţiile între aceşti doi poli se pot produce brusc. Pesturile sunt stângace. de asemenea. hiperparatirodidia3) I stări de şoc postoperatorii. episoadele subacute. *ctivitatea şi comportamentul pot îmbrăca două aspecte+ lipsa iniţiativei. care traduc starea de suferinţă organică. erizipel. avitaminoze3) I în cursul evoluţiei bolilor psihice psihoze post partum. în teritoriul arterei cerebrale anterioare şi posterioare) I a(ecţiuni !enerale+ I stări febrile septicemii. sau agitaţie dezordonată. postterapie electro%convulsivantă. febră tifoidă. mixedem. chiar stupoare. /n starea confuzională.$. insuficienţă hepatică. uneori aberantă. anemii3) I alte cau0e electrocutare. oxid de carbon. fără a avea o semnificaţie generală în ceea ce priveşte sindromul de confuzie mintală.aptul cel mai caracteristic este adeziunea bolnavului la aceste modificări perceptuale de care încearcă să scape prin agitaţie până la fugă3.luciditate provoacă o creştere a anxietăţii care poate fi cauza unor stări de agitaţie.etI>ernic1e). privarea de somn. hematom subdural. Desigur că. care invadează realitatea bolnavului şi faţă de care îşi modifică comportamentul. cenestezice şi tactile. plumb. !acientul îşi caută cuvintele. +ignoret). litiu. barbiturice. epilepsie. un vis trăit şi în acţiune. clordiazepoxid3) I intoxicaţii medicamentoase corticoizi. heroină. hipoglicemie spontană. . rău articulate. insolaţie. parafaziile sunt rare. insuficienţă renală. trăindu%le ca o agresiune extremă. mercur. bismut. <nirismul traduce o stare de vis patologic. gripă. "ustifică termenul de encefalopatie3. depresie. Prafismul este totdeauna perturbat. traumatice. absentă. încetinirea procesului psihic mai apropiată de starea de obtuzie) . tuberculostatice. afecţiuni meningeale hemoragii meningeale. tumori cerebrale în special fronto%caloase şi temporale drepte3. terifiante. 6imica pacientului este rătăcită. ceea ce i%a făcut pe unii autori mai ales pe cei englezi3 să vorbească de+ I con(u0ia mintală simplă . crize adisoniene. Bimba"ul este ezitant. examenul somatic şi de laborator vor îmbrăca aspecte extrem de variate. tranchilizante etc. redus la fragmente de fraze uneori incoerente. îndepărtată. onirismul şi tulburările clarităţii câmpului conştiinţei se întrepătrund în grade variabile. 0a apare în circumstanţe etiologice diferite. hipoglicemiante. conţinutul lor este constituit mai frecvent din scene de groază decât din clasicele teme profesionale &/. ale cărei trăsături ar fi+ pasivitatea. afecţiuni cerebrale encefalite. malarie3) I alcoolismul beţia acută. insecticide organofosforice3) I intoxicaţii alimentare ciuperci3) I encefalopatii metabolice diabet. lipsite de îndemânare. schizofrenie. atrăgând posibilitatea unor grave accidente.3) I intoxicaţii profesionale arsenic. manie. Definirea unor cuvinte poate fi imposibilă. accidente vasculare cerebrale. 7olnavul are halucinaţii vizuale. halucinaţii auditive. antiparGinsoniene. lentoare. porfirie acută intermitentă3) I a(ecţiuni endocrine tireotoxicoza. legat de această bogată paletă etiologică. ezitante. perplexă. *ceste fenomene psihosenzoriale pot avea drept punct de plecare cele mai mici stimulări din mediul ambiant. adesea murmurate. pe care le vom sistematiza astfel+ I a(ecţiuni intracraniene+ traumatisme craniocerebrale. delirium tremens3) I toxicomanii barbiturice. insuficienţă respiratorie. dar posibile. realizând viziuni haotice şi discontinue şi uneori. perplexitatea. Ralucinaţiile sunt cel mai adesea neplăcute. pneumonie. privirea este pierdută.

ochii înfundaţi în orbite. psihoze schizofrenice. poate îmbrăca mai multe forme+ I delirul oniric . vis. <neiroidia. debutul . Sindromul hipocondriac este alcătuit din idei de intensitate variabilă până la delirantă3 privitoare la starea de sănătate a pacientului considerată mult mai precară decât în realitate sau vital ameninţată. la care bolnavul nu participă. descrisă de Ma.erI6ross. 8onsiderăm că acestea nu sunt decât expresii ale aceluiaşi substrat anatomo%fiziologic. tremor) semne generale . cu scene terifiante evoluând în bufee. pe fondul unei anxietăţi marcate) I con(u0ia . fiind o funcţie globală şi nelocalizabilă. vorbirea este incoerentă. K Sindromul Anton 9abinski este reprezentat de hemiasomatognozie însoţită de lipsa conştientizării acestei tulburări anozognozie3) se întâlneşte în leziunile emisferului minor. agitat agitaţie care nu depăşeşte obişnuit limitele impuse de clinostatism3. dar nu exclude posibilitatea unor dismnezii. -. agravează deshidratarea şi epuizarea organismului+ semne neurologice variabile . realizând un cadru spaţial pentru percepţii. intense şi dezordonate. limbă uscată cu funginozităţi. în care domină incoerenţa. reacţii grave+ tentative de suicid sau homicid. tulburări sfincteriene. fără să existe însă un paralelism între nivelul ei şi intensitatea simptomatologiei) hiperazotemia este un semn constant şi precoce. *$8. :ulbur#rile conştiinţei de sine :ulbur#rile conştiinţei corporalit#ţii &somatogno%ia) -ulburări de schemă corporală vizează schema corporală imaginea de sine3 care este concepută ca proiectarea reprezentativă integrală în conştiinţă a propriului nostru corp. agrafia.> 7rodman. cu halucinaţii vizuale şi auditive. conştiinţa se poate clarifica pentru scurte momente) I stările de a!itaţie . 0ulbur!ri de schem! corporal! de tip neurologic+ K Sindromul 4erstmann este alcătuit dintr%o serie de agnozii+ agnozia digitală. *ceste idei evoluează pe fondul unei anxietăţi concentrice şi a apariţiei cenestopatiilor. este un amestec de real .2. $e întâlnesc în nevroze. $e întâlnesc în tablouri psihopatologice diverse îmbrăcând aspectul acestora . Delirul acut+ este un sindrom confuzional de o mare gravitate. excitaţie psihică. asteno%hipocondriac astenie. exagerarea reflexelor tendinoase. cu caracter paroxistic. !ot apărea inconstant stări catatonice sau stuporoase. termen introdus şi folosit iniţial de şcoala germană ca echivalent al confuziei mintale simple. acalculia însoţite de dezorientare spaţială dreaptaDstânga3. amintiri şi emoţii. variabilă de la un moment la altul. în absenţa unor modificări organice. desemnează actualmente o stare confuzională de intensitate psihopatologică maximă. depresii. 0ulbur!ri de schem! corporal! de natur! psihic!+ $enestopatiile reprezintă modificarea cenestezei. durând mai multe zile. cele două stări putând astfel trece rapid una în alta. 7olnavul este dezorientat. cearcăne. tulburări vegetative grave) febra este întotdeauna prezentă. Amenţia $starea amentivă'. hipertonie musculară. intensă şi totală. ci asistă) înlănţuirea halucinaţiilor ca şi interpretarea realităţii prin idei de vis au o anumită coerenţă şi în genere mai multă sistematizare decât onirismul) nu este urmată de amnezie completă. însoţite de agresivitate. reprezentări.I stările con(u0o/onirice $delirium' realizate de o agitaţie acută asociată de regulă cu fenomene productive psihotice. pe fondul unei insomnii complete) I sitio(obia . deshidratare masivă. *pare în leziunile emisferului dominant. cu apariţia unor senzaţii corporale neplăcute. 8onştiinţa propriului corp se constituie progresiv din date perceptive. ariile 1> şi .

în spaţiul perceptual. o plutire &fără înălţime(. deseori chiar cu trăsături opuse. de care pacientul este dominat alternativ. /n forma sa extremă se manifestă ca o îndepărtare. temporară a normalităţii funcţiilor de integrare ale conştiinţei. de enormitate şi de imortalitate. straniu. Desomatizarea alterarea sentimentului de corporalitate3 este reprezentată de îndoiala anxiogenă de a avea corpul transformat. 5maginea dedublată poate fi totală. rezultând o aparentă independenţă în funcţionarea uneia dintre ele. cu limite imprecise sau devitalizat. redusă la un segment sau reprezentată uneori de imaginea unui organ creier. o detaşare. stări de epuizare. aflată obişnuit la baza fiecărui simptom al isteriei. ea atinge profunzimea maximă. de cele mai multe ori cu evoluţie benignă. dintre care cele mai importante sunt modificarea clarităţii câmpului conştiinţei. /anet3. pentru existenţa trăsăturilor şi evenimentelor trăite de personalitatea secundară. o izolare sau o fugă din lumea realului. *pariţia este favorizată de diverse circumstanţe. 0ste o formă particulară a sindromului hipocondriac considerată clasic de extremă gravitate. este sentimentul de apartenenţă. pe care subiectul îl încearcă în absenţa unor tulburări perceptive. se referă la stranietatea lucrurilor care par false artificiale. diverse viscere profunde3. a identităţii de sine. debutul schizofreniei. Derealizarea se referă şi la raporturile spaţiale ale obiectelor şi orientare. Disociaţia este modificarea esenţială. $ubiectul se simte &pierdut în spaţiu(. schizofrenie. . fiind expresia noii identităţi somatice pe care subiectul o capătă. în care există o îngustare a conştiinţei prin alterarea bruscă. cuprinzând întregul corp. perioadei hipnagogice. adică senzaţia de familiaritate pe care obiectele lumii reale ne%o dau în mod normal. modificate în dimensiunile lor. în stările de inducţie hipnotică şi la personalităţile duble sau multiple. &$ubiectul pierde funcţia realului( =. /n forma sa minoră. în special în melancolie. deseori impresionantă. :ulbur#rile conştiinţei realit#ţii obiectuale Derealizarea este un sentiment de stranietate a lumii exterioare. cord. Sindromul $otard este reprezentat de triada de delire+ de negaţie corporală negarea organelor interne şi a funcţiilor acestora3. Dismorfofobia reprezintă o formă &localizată( a depersonalizării somatice. 8aracteristica acestei tulburări. paranoiac%hipocondriace personalităţi paranoiace. însoţită în general de amnezie. :ulbur#ri ale conştiinţei propriei persoane Personalitatea multipl! alternă3 este o tulburare particulară a conştiinţei de sine. exagerându%i sau modificându%i datele reale. credinţa că imaginea îi este proprie. epilepsie temporală. de tip disociativ% isteric. sau parţială. -ranziţia de la un tip de personalitate la altul este bruscă. Destul de des se poate însoţi de perturbări ale percepţiei subiective a timpului. sentimentul de a nu trăi &în ritmul lumii( 3Purriguerra3. paranoia3. eautoscopia constă în &perceperea( imaginii propriului corp ca o imagine în oglindă.schizofreniei. personalitatea psihastenică. 8ircumstanţele patologice în care apare sunt nevroza obsesivo%fobică. de asemenea. obsesivo%hipocondriac reacţii obsesivofobice. personalităţi psihastenice3. mergând până la neoformarea psihică a uneia sau mai multor personalităţi distincte. . având drept consecinţă pierderea consecvenţei şi legăturilor obişnuite dintre diferitele grupe de procese psihice. neurastenie3. Derealiza rea nu apare aproape niciodată ca un fenomen izolat. în psihastenie. a cărei evoluţie a devenit azi mai benignă) survine în depresiile de involuţie. constând în sentimentul patologic de neplăcere şi inferioritate cu care subiectul îşi trăieşte aspectul morfoconstituţional. *pare sub forma unor fenomene izolate la adolescenţă. pe lângă convingerea bolnavului în perceperea imaginii corporale. ireal. dar. când au caracter de halucinoză hipnagogică) survine.enomenme de tip &de:a vu3 sau falsele recunoaşteri se încadrează în acelaşi cadru nozologic.

neliniştea dominând paleta afectivă. tactile. în parafrenie şi în unele sindroame organice alcoolism. /n efortul de regăsire. de obicei. mentismul. amintiri3 impuse conştiinţei subiectului care îşi pierde intimitatea transparenţă psihică3. :ulbur#rile de "oinţ# R. de lumea obiectuală. enunţarea gândurilor. Depersonalizarea este o tulburare a conştiinţei propriului eu. sentimentul de inautenticitate a trăirilor. involuţie3. $indrom de graniţă în psihopatologie. unii bolnavi trăiesc dureros modificarea eului. prelungit. +emiologia afecti"it#ţii şi a "oinţei. bufeuri delirante.enomene de dedublare mecanică a gândirii triplul ecou al gândirii. :ulbur#rile afecti"it#ţii . viaţa pare a se desfăşura în gol. a sentimentului identităţii somatopsihice personale cu destrămarea curgerii existenţiale şi a percepţiei lumii ca loc de desfăşurare a acesteia. $indromul de depersonalizare are următoarele componente+ K *lterarea sentimentului propriului eu este resimţită ca o nesiguranţă anxiogenă faţă de propria persoană şi identitate. sentimentele devenind terne şi imobile. stări hipnagogice. foarte dificilă. depănarea de gânduri) K . acte impuse3. gustative. *fectivitatea este modificată. epilepsie.frecvenţa acestor tipuri de tulburări a scăzut mult în ultima "umătate de secol. nesiguranţa şi indecizia în acţiune. care să permită sesizarea discontinuităţii bruşte a psihismului. simţindu%se diri"at din exterior fenomene xenopatice3. cu încetinitorul. involuntară &mecanică( a vieţii psihice impresii. !ăstrând conştiinţa personalităţii lor anterioare. amintirilor. ideilor. neurastenie. :ulbur#rile afecti"it#ţii R. nevroza obsesivofobică. *pare ca nucleu al psihozelor schizofrenice. $indromul de automatism mintal este sintetizat de 0? în următoarea formă+ K $enzaţii parazite halucinaţii psihosenzoriale vizuale. formulări ideoverbale spontane3. idei. -ransformarea acestuia poate îmbrăca numeroase aspecte clinice dintre care notăm. hipobulia.0xaminarea şi diagnosticarea acestor cazuri este. R. depersonalizarea se întâlneşte cu o intensitate variabilă în situaţii nepsihiatrice+ surmena". depănarea de amintiri.2.1. comentariul actelor) K 6icul automatism mintal alcătuit din anticiparea gândurilor. sentimentul de vid interior. intenţiilor. stări depresive. /n general de origine psihogenă. veleităţi abstracte. bolnavii alunecă în subiectiv pe care caută să îl analizez şi să îl verbalizeze cât mai precis îndepărtându%l de real. R.1. necesitând un consult repetat. şi hipnapompice. înstrăinarea faţă de el. /n această categorie se notează alterările limba"ului. devalorizarea personalităţii. bolnavul părând a fi un spectacol dramatic pentru sine însuşi) K *lterarea sentimentului de corporalitate desomatizarea3) K Derealizarea) K *naliza introspectivă constă în desprinderea de realitate. Sindromul de automatism mintal "&andinski%$lerambault# este focalizat pe producţia spontană. lecturii şi actelor3 însoţite de fenomenele conexe . cenestezice3) K -riplul automatism+ motor gesturi impuse. ideic idei impuse3 şi ideoverbal cuvinte. debutul psihozelor. cât şi în cele psihiatrice+ reacţii afective. pe care bolnavul o face pentru a încerca să îşi înţeleagă propria subiectivitate. a"ungând până la heautoscopie. personalitatea psihastenică. &ca şi cum( acestea ar fi în pericol iminent de dispariţie.

-rebuie notate două nivele ale afectivităţii sub raportul complexităţii şi motivaţiei care le generează+ K A(ectivitatea ba0ală $ olotimică' căreia i%ar corespunde emoţiile primare şi dispoziţia. iar cea biochimică ar fi reprezentată de funcţionarea neurotransmiţătorilor noradrenalina.>. 4ipotimiile <eprezintă scăderi în grade diferite ale tensiunii afective traduse prin expresivitate. etico%morale. culturale şi sociale estetice. 0le apar în strânsă legătură cu procesele gândirii interpretare. 6enţionăm printre acestea furia şi frica. 7aza neurofiziologică este legată de formaţiunile subcorticale. Indiferenţa se traduce prin dezinteres pentru lumea exterioară şi slabă modulare a paletei emoţionale. /anet ca teamă fără obiect. filosofice. răspuns comportamental sărac. . Deci dispoziţia reprezintă polaritatea stărilor afectivităţii bazale într%un moment dat. modificări vegetative şi disfuncţii comportamentale. An'ietatea . :9$. *cestea se formează în cadrul sistemului de condiţionare%învăţare. modificarea ei în sens patologic poartă numele de distimie. dar declanşarea lor necesită participarea instanţelor conştiinţei.*fectivitatea reprezintă ansamblul însuşirilor psihice. Nu mai este necesar să subliniem că baza neurofiziologică a acestora este nivelul cortical. comparare. Atimia se caracterizează printr%o accentuată scădere de tonus şi o rezonanţă afectivă aproape nulă la evenimentele exterioare. care par a rămâne în mare măsură străine subiectului. $tările de afect sunt manifestări explozive şi cu efect dezorganizator asupra comportamentului. mimică redusă. *nxietatea are caracter de potenţialitate. 4ipertimiile reprezintă o creştere a încărcăturilor afective. 8ele două nivele . care nu reprezintă un proces liniar sau de sincronizare mecanică. rezonanţă afectivă ştearsă. $entimentele şi pasiunile vin să se constituie astfel ca rezultantă complexă a unei serii de "udecăţi valorice. însoţite de modificări mimicopantomimice şi tulburări vegetative de tip simpatic. care dă fiecăreia din stările noastre sufleteşti o tonalitate agreabilă sau dezagreabilă. deformând trăirea prezentă în raport cu viitorul presimţit ca ostil şi predeterminat ca atare. /. oscilând între cei doi poli extremi ai plăcerii şi ai durerii &D0$3?. polarizând câmpul conştiinţei în "urul evenimentului conflictual şi caracterizate prin inadecvarea răspunsului şi a activităţii psihomotorii. Maier' căreia i%ar corespunde emoţiile secundare pasiuni.). evaluare. apropiate de viaţa instinctivă. bogat în toate instanţele emoţionale şi instinctive. afectivitatea bazală şi cea elaborată . sentimente3. 3*D80:3:03 Apatia este caracterizată prin lipsa de tonalitate afectivă şi dezinteres auto şi allopsihic. dopamină3. alegere3 şi memoriei.95A58$0 D8+=O@8E808 Dispoziţia este acel tonus afectiv fundamental. prin opţiuni axiologice. organizarea afectivă globală rezultând din corelarea celor două componente. activităţii şi comportamentului. de analize şi interpretări ale lumii. $unt puse astfel în rezonanţă două modalităţi+ cea a subiectului şi cea a ambianţei pentru a crea un nuanţat ansamblu de trăiri unice şi irepetabil tocmai prin această dinamică personală specifică. ca proces dinamic şi continuu. Penerarea acesteia porneşte de la motivaţii înnăscute. nu acţionează însă independent. manifestată prin nelinişte psihomotorie. politice3. K A(ectivitatea elaborată $catatimică – 4. care asigură reflectarea subiectivă a concordanţei dintre realitatea interioară şi cea externă. antrenând variaţii importante ale eutimiei. 5nexpresivitatea mimicopantomimică este caracteristică. a fost definită de =. serotonină. 0le trec sub control voluntar.

uscăciunea gurii. 0a determină perturbări vegetative ma"ore. *stfel. tahipnee. recunoaşterea acestor semne facilitează evidenţierea anxietăţii. :8=9$ +8M=:OM9$98 M3*8B0+:A58 $8*8 0 4ulburările an8ioase $con(orm clasi(icării DS)/*+3+ ⇒ -ulburările anxioase fobice fobia specifică. *nxietatea prezintă următoarele caracteristici+ I este nemotivată) I se referă la un pericol iminent şi nedeterminat. -emerile nu mai sunt considerate normale când ele devin cvasipermanente şi impietează asupra vieţii cotidiene. care ocupă de obicei un loc important în tabloul simptomatologic. mai rar. în alte nevroze. fie independentă de aceasta ca în schizofrenie şi psihozele organice. în debutul psihozelor presenile şi demenţelor. An8ietatea nevrotică . este redusă. Ec ivalenţe somatice ale an8ietăţii . cu actualizarea trăirilor neplăcute. Raptusul an8ios . creşteri tensionale. poate apare în reacţii acute de şoc sau psihoze. acte heteroagresive. !uternica participare afectivă. ca o izbucnire impulsivă. resimţită de orice subiect în faţa unei situaţii noi sau cu un grad de dificultate sporit. toate stările nevrotice au ca element comun prezenţa anxietăţii. *şa cum a fost definită anterior. senzaţie de constricţie toracică. deoarece. tahicardie. mimică tensionată. extrasistole. An8ietatea psi otică . tremor fin al extremităţilor. în realitatea practică. agorafobia3) ⇒ *tacuri de panică) ⇒ -ulburarea anxioasă generalizată) ⇒ -ulburarea obsesiv%compulsivă) ⇒ <eacţia acută la stres) ⇒ -ulburarea de stres posttraumatică. hiperglicemie şi hiperlipemie. definiţia de cea mai largă generalitate consideră depresia ca o prăbuşire a dispoziţiei bazale. depresia se referă la &depresiasimptom( şi definiţia nu este decât scolastică. "enă precordială. mobilizare a forţelor3. fobia socială. valuri de transpiraţie. /n cele ce . al cărui răsunet asupra activităţii este pozitiv concentrare. dintr%un motiv sau altul. *nxietatea patologică este distinctă faţă de neliniştea sau teama obişnuită. în stări depresive. ale instinctului alimentar şi ritmului hipnic. crampe abdominale. *ceste semne sunt legate de excitarea sistemului nervos simpatic+ paloarea feţei. diaree. în psihoze. triste şi ameninţătoare. în faţa unei situaţii nou apărute. în neurastenii. trăirea profundă a acestei stări. în sindromul de abstinenţă la toxicomani. apare fie ca însoţitor al depresiei. antrenarea comportamentală consensuală sunt tot atâtea argumente pentru a considera depresia o hipertimie negativă. mai ales atunci când participarea bolnavului. anorexie. insomniile de adormire.*nxietatea este atât de întâlnită de%a lungul vieţii. anxietatea îl a"ută pe om să se adapteze mai bine. midriază. *nxietatea se întâlneşte în următoarele circumstanţe patologice+ în reacţii de intensitate nevrotică şi psihotică. contribuie la activarea mecanismelor de alertă ale organismului şi la pregătirea pentru acţiune. bolnavul putând face tentative suicidare sau. teama şi instinctul de a fugi sunt mecanisme de apărare împotriva unui pericol. faţă de care apare o atitudine de aşteptare stare de alertă3) I este însoţită de convingerea neputinţei şi dezorganizării în faţa pericolului) I asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de disconfort somatic) se declanşează astfel un cerc vicios prin care anxietatea se autoîntreţine. Depresia . micţiuni imperioase şi frecvente. depresia apare ca sindrom sau entitate nosologică. manifestată printr%o bruscă şi intensă accentuare a stării anxioase. *nxietatea.

fiind încetinită.urmează. hipoprosexie) asociaţiile sunt dificile. . +chneider3. tulburări ale dinamicii sexuale. depresia de epuizare. $imptome auxiliare de expresie somatică+ se traduc printr%o tulburare a sentimentelor vitale a vitalităţii3 . dificultate de verbalizare. afective. scăderea apetitului alimentar. componentele sale fiind răsunetul ideativ. care deschid calea către ideile . disconfort precordial. nevroza depresivă. fiecare din elementele constitutive ale sindromului depresiv ating intensitatea maximă. tulburări de ritm cardiac. Dispoziţia depresivă este trăită ca un vid. conţinut depresiv. reactive. în depresia psihotică. unipolare. la care se adaugă anxietatea. constipaţie sau diaree. După gradul de intensitate a depresiei. insomnii. /ncetinirea proceselor gândirii se manifestă prin bradipsie şi sărăcirea conţinutului ideativ. extrasistole. aşa cum fac şi alţi autori. Depresia nevrotică apare în reacţiile de intensitate nevrotică. se poate descrie o depresie nevrotică şi o depresie psihotică. -ulburările somatice sunt legate de hiperactivitatea simpatică dublată de inhibiţia parasimpatică+ hiposalivaţie. pe care%l vom defini. tendinţa de a se complace în activităţi fără scop inerţie psihomotorie3. incapacitate decizională. :atossian3. inutilitate. idei de autoacuzare. 5deaţia poate lua forma ideilor delirante cu caracter de autocazare. ruină etc. !roducţia verbală traduce în mare măsură inhibiţia intelectuală. incapacitate de evocare şi sinteză. pierderea sentimentelor. dureri epigastrice. la rândul lor. greutăţi în respiraţie.ielhol% stabileşte o clasificare în care îmbină criteriul nosologic cu cel etiologic. ca o lipsă totală a contactului şi rezonanţei afective cu lumea. operaţional. iritabilitate. tulburări de dinamică sexuală. Depresia este cel mai frecvent întâlnit fenomen psihopatologic în practica psihiatrică şi nu numai în aceasta. imaginaţia redusă. isterice. care%l duce la pierderea interesului pentru lucruri şi oameni. bolnavul prezentând o incapacitate de acţiune autentică 3. pe care subiectul o resimte dureros+ această &anestezie afectivă( se manifestă ca un veritabil bara" în faţa exprimării sau perceperii sentimentelor proprii. dureri difuze în regiunea tractului uro%genital. meteorism. /ncetinirea proceselor gândirii este exprimată de monoideism. în stări de epuizare şi depresiile simptomatice. Dispoziţia depresivă este trăită ca &tristeţe vitală( . . vinovăţie. Bentoarea psihomotorie este caracterizată de încetinirea mişcărilor. la care se adaugă o serie de simptome auxiliare de expresie somatică. involuţionale) I depresii psihogene+ nevrotice. conţinut perceptual cenuşiu. Depresia de intesitate nevrotic! este declanşată psihogen şi se manifestă sub aspectul unor stări de tristeţe prelungită. în decompensările personalităţilor psihastene. scăderea expresiei şi mobilităţii mimice hipo sau amimie3. bipolare. golire şi nelinişte interioară.. a"ungând uneori până la mutism. anorexie şi scădere în greutate. cefalee. *cestea vor genera. inutilitate. nebulos uneori. $căderea performanţelor intelectuale.neurastenie. ameţeli. insomnii. $indromul depresiv are drept componente definitorii dispoziţia depresivă. care se desincronizează de timpul real) această oprire a timpului trăit marchează ansamblul tulburărilor depresive. Depresivul trăieşte o stagnare a timpului intim imanent. lipsă de iniţiativă. ruminaţii. Depresia de intensitate psihotic! . ne vom referi la acest al doilea aspect sindrom3. astenie. lipsă de vigoare fizică. simptomatice) I depresii endogene+ schizoafective. intolerantă la frustrare. comportamental şi somatic al tulburării afective. modificând personalitatea şi comportamentul în sens psihotic. $e descriu astfel+ I depresii somatogene+ organice. încetinirea proceselor gândirii şi lentoare psihomotorie. hipermnezie selectivă însoţită de ruminaţii. prezenţa anesteziei psihicei generează depresivului sentimente de autodepreciere şi durere morală.

date genetice care se înscriu ca specifice în nota personală. determinând uneori un comportament coleros) la acestea se adaugă deseori logoreea şi anxietatea. 8omplicaţia cea mai de temut a depresiei este suicidul domeniu căruia îi vom dedica o atenţie deosebită. are stări de derealizare şi depersonalizare. antrenând o &rigidificare( a sistemului de credinţe şi valori. dimpotrivă. onomatopee. după unii autori. -oate acestea se însoţesc aproape întotdeauna de o vie excitaţie erotică. Dispoziţia euforic! este caracterizată prin bucuria de a trăi. *ceasta se traduce în principal printr%o disfuncţie ma"oră a personalităţii. scăzută la copil. "ocuri de cuvinte3. care sunt.. /uforia . Sindromul maniacal are drept componente definitorii dispoziţia euforică.n care simptomele somatice ocupă primul plan sau . se desăvârşeşte pe măsura maturizării atingând nivelul optim al adultului. mai rar. accelerarea proceselor gândirii. de grandoare. tensiunea psihică insuportabilă se poate manifesta printr%o nelinişte motorie. bolnavul trecând rapid de la bucurie la stări de plâns. $e întâlneşte în . heteroagresive. excitaţie psihomotorie. Sindromul ipomaniacal este o formă atenuată. 0xaltarea imaginativă dă naştere unor adevărate producţii pseudodelirante . * fost uneori descris ca unul din polii personalităţilor afective. 8a şi în cazul depresiei. care duc la o echilibrare neadecvată la solicitările externe. stările mixte din psihozele afective. agitaţie. fiind legate doar de starea afectivă a celor din "ur poiGilotimie3. sentimente de omnipotenţă şi încredere nelimitată în forţele proprii. mergând până la imposibilitatea de a se deplasa) activitatea spontană este redusă la minimum.n planul secund $ca substrat'T. vezi suicidul3. termenul se foloseşte de la sfârşitul anilor S:?.igiditatea afectiv! este reprezentată de conservarea în timp. lipsite de contextualitate sau. furie şi chiar agresivitate. a unei structuri afective. hipoprosexie cu aparentă hiperprosexie spontană. care se însoţeşte de acte impulsive. Bimba"ul reflectă dezorganizarea gândirii maniacale. este reprezentată de o creştere a dispoziţiei având o tonalitate afectivă pozitivă. toxice3. pacientul poate prezenta o inhibiţie profundă. =bservaţiile ulterioare au stabilit existenţa lui şi în depresiile psihogene. Nemaiputându%şi imagina viitorul. :ulbur#ri ale dinamicii dispo%iţionale sunt fluctuaţiile pe care le suferă dispoziţia. cu asociaţii de idei superficiale făcute într%un mod elementar asonanţă. . mistice. atingând paroxismul în raptusul depresiv. cea de a doua nu apare izolată. cu dominantă copleşitoare a simptomelor fizice. optimism debordant. expansivă hipertimie pozitivă3. contradictorie cu schimbările obiective. este definit ca & boală depresivă . $e întâlneşte la unele personalităţi dizarmonice. *abilitatea emoţional! se caracterizează prin variaţii dispoziţionale frecvente. fugă de idei. !e plan psihomotor. abundă în "ocuri de cuvinte. fiind aplicat de $ange depresiilor endogene. schimbările de tonalitate de la un interval de timp la altul. /n 1>F. benignă a sindromului maniacal. 8a şi depresia. cu vârsta. $tabilitatea emoţională. în care însă bolnavul nu crede cu seriozitate. idei de invenţie. Dispoziţia euforică are o mare labilitate spre deosebire de cea depresivă.n care simptomele psi ice sunt . trebuie operată o distincţie între euforia veselia3 normală şi cea simptom patologică. individuală. Depresia mascat! . pacientul pierde orice dimensiune a realităţii. *gresivitatea şi impulsivitatea subiectului este crescută.suicidare şi trecerea la act. motivaţii etc. la care se adaugă o serie de simptome de expresie somatică. contrastând uneori cu comportamentul anterior al subiectului. rime. cu date biologice obiective. ci în cadrul unui sindrom a cărui bază psihodinamică este sindromul maniacal. comiţialitate. *ccelerarea proceselor gândirii se manifestă prin accelerarea ritmului gândiri tahipsihie3. postencefalitice. *tunci când depresia se însoţeşte de anxietate. Disforiile sunt stări dispoziţionale de tip depresiv asociate cu disconfort somatic şi excitabilitate crescută.. ironii înlănţuite la întâmplare într%un flux continuu. accelerarea reprezentărilor mentale. $e întâlneşte în stările psihopatoide posttraumatice. auto% şi. situaţionale.

Inversiunea afectiv! se manifestă ca o schimbare a sentimentelor. hipertiroidii. :D. . fobia are un caracter iraţional recunoscut ca atare şi care nu poate fi controlat volitiv. la unele personalităţi dizarmonice isterice. $imptomele incluse în fobie+ a3 victima simte brusc o panică persistentă şi fără cauză. iar cele din a doua copilărie . Ambivalenţa afectiv! constă în trăirea simultană a două sentimente antagoniste dragoste%ură. !acienţii evită străzile circulate. debutul unor demenţe. în fobie ea capătă caracter specific formă. dacă s%ar afla în prime"die. tremor etc. pericole imaginare) d3 apar reacţii fizice vegetative3 de însoţire+ palpitaţii cardiace. tulburări de involuţie. care nu au prin ele însele un caracter periculos. $e întâlneşte în schizofrenii. respiraţie superficială.) e3 persoana fuge de teama unor obiecteDsituaţii. fireşti. de boli. parafrenii. !P!. . din bolnavii cu agorafobie sunt femei. de contacte interumane. :ulbur#ri ale emoţiilor elaborate =aratimiile G modificări predominant calitative ale emoţiilor elaborate. #neori. aşa încât nu pot fi anticipate. nume. fobiile pot invada oricare din obiectele şi situaţiile realităţii de care experienţa individuală se leagă într%un mod oarecare. intensă declanşată de un obiect sau o situaţie. = încercare de sistematizare după conţinutul lor este cel puţin temerară.stările maniacale. avute de subiect anterior îmbolnăvirii faţă de persoane apropiate din familie. .obiile au fost denumite cu echivalente greceşti =itres şi 5egis3. de animale mici şi insecte.rica specifică. Bobiile . $e întâlneşte în schizofrenie şi uneori în tulburările involutive. afective3.A de ani. Agorafobia este teama de a fi singur în orice loc sau situaţie din care persoana crede că este greu să evadeze sau din care este greu să fie a"utat. teatrele. 6a"oritatea agorafobiilor apar după unul sau mai multe atacuri de panică &spontane(. *ceste atacuri par că apar la întâmplare şi în situaţii fără pericole. trăirilor afective. mai degrabă decât de obiectul însuşi. după Mallet relicvele fricilor din prima copilărie sunt fobiile de animale mari. *stfel. teroare într%o situaţie care nu prezintă pericol) b3 persoana recunoaşte că teama depăşeşte limitele normale şi este o ameninţare în faţa unui pericol) c3 reacţia fobică este automată. $e pare că există anxietate sau alcoolism la alţi membri de familie. Dacă în cazul anxietăţii teama nu avea obiect. sentimentelor. De aceea pacienţii se tem de un nou atac de panică în mod anticipativ. ca orice încercare de sistematizare a lumii reale ca întreg. ei pur şi simplu nu îşi părăsesc casa. localizare3. pacienţii cu fobie nu au avut niciodată un atac de panică. spaţiu. -ipurile de fobie definesc cauza reacţiei şi modul de evitare. Be vom nota pe cele mai frecvente+ de locuri. *lteori. pozitive. !roiecţii ale anxietăţii.obia se poate dezvolta după un atac de panică. dorinţă% teamă3 într%un amestec indestructibil. $e întâlnesc în stări reactive. !recauţia de a le evita poate altera procesul de muncă. relaţiile sociale şi necesită o consultaţie psihiatrică. 8onsiderăm clasificarea lor în cadrul tulburărilor de afectivitate ca pertinentă şi corespunzătoare conţinutului psihopatologic dominant. oligofrenii.obia e definită ca o reacţie somatică şi psihologică faţă de obiecteDsituaţii ce provoacă frica. ei evită să mai meargă în locuri sau situaţii unde ei . De aceea. parafrenie. 6a"oritatea simptomelor apar între 1@%. delirul de gelozie şi rar în paranoia. necontrolabilă şi persistentă şi interpune gândurile persoanei ca un bara" faţă de ameninţări. psihoze schizofrenice. caracterizate prin neadecvarea extremă în raport cu contextul situaţional al dispoziţiilor. bisericile. de animale. oroare. nu li se cunoaşte factorul declanşator. cu debut brusc sau progresiv.

deoarece acestea îi provoacă trăirile anxioase neplăcute. reacţia de bucurie la o mare reuşită care. demenţe. 0ste strâns legată de sistemul motivaţional. modelat sociocultural. sindroame psihoorganice. având caracter global şi fiziologic la anumite tipuri de personalităţi sectorizată în patologie 4iperbulia delirant# nivel foarte ridicat afecţiuni psihotice 4iperbulia electi"# se desfăşoară sectorizat toxicomanii)nevroză obsesivo%fobică 4ipobulia cu caracter global diminuarea forţei voliţionale cu scăderea capacităţii de acţiune. R. ca de exemplu+ semnarea unei cărţi de credit. :ulbur#rile de "oinţ# 4oinţa a fost studiată de filozofi şi teologi dar. bazându%se numai pe posibilitatea anticipativă a subiectului în legătură cu situaţia fobogenă. epilepsie. şarpe. luarea unei mese. 4iperbulia creşterea forţei voliţionale. 0Cta%ul este o stare paroxistică de bucurie intensă. este un domeniu care nu este la fel de bine cunoscut ca altele. 4oinţa este funcţia psihismului prin care se produce actualizarea şi realizarea intenţiilor. 0a apare egal la bărbaţi şi femei. de asemenea. 8ea mai frecventă este teama de a vorbi în public. în psihoze depresive. ca declanşator al acţiunii. în timpul căreia subiectul rupe comunicarea cu mediul.2. cronice. 8onduitele de evitare sunt comportamente menite să asigure evitarea situaţiei fobice de către subiect. însoţită de o pantomimică exprimând această trăire inaccesibilă celorlalţi. în general după pubertate şi are vârful după . /n stările maniacale. schizofrenie. excitaţiei psihice şi agitaţiei psihomotorii. Ba această clasificare putem adăuga pantofobia care desemnează o teamă difuză provocată de orice obiect sau eveniment. cerebrastenie posttraumatică. Ba adult se pot remite fără tratament. Nu există un model comprehensiv care să cuprindă satisfăcător termenii variaţi folosiţi. hipobulia este secundară incapacităţii de concentrare a atenţiei. schizofrenii. de teamă de a nu fi umilit. 4ipobulia cu caracter electi" incapacitatea de a face faţă situaţiilor fobogene sau obsesiilor ideative nevroza obsesivo%fobică 3bulia nivel maxim de scădere a forţei voliţionale şi pierderea aproape totală a iniţiativei şi capacităţii de acţiune depresii psihotice. 6enţionăm totuşi că aceste conduite de evitare au un caracter limitat. *ltă fobie specială este claustrofobia teama de spaţii închise3 şi acrofobia teama de înălţime3. la debilii mintali nu au aceeaşi semnificaţie3. $e întâlneşte în isterie. 7olnavii cu agorafobie dezvoltă şi depresie.obiile pot fi considerate normale la copii dacă rămân discrete. cu nivel energetic şi tensional specific. insecte. întârzieri în dezvoltarea psihică oligofrenii3.? de ani. *par mai mult la femei. deşi conştiinţa nu e modificată şi operaţiile gândirii sunt intacte afecţiuni de intensitate nevrotică. în special de câini. oligofrenie. în psihiatrie. stări demenţiale avansate . obsesii. toxicomanii. dar devin patologice în+ nevroza fobică. . 0ste necesar a nu fi etichetat greşit extazul psihogen . întâlnită în nevroza anxioasă şi în delirurile alcoolice acute şi subacute. deliruri cronice cu tematică mistică. Fobia social! este teama iraţională şi evitarea de a se afla în situaţia în care activitatea propriei persoane poate fi urmărită de alţii. prin organizare operaţională a acţiunilor şi structurare decizională. conceput ca ansamblul pulsiunilor interne. rupe comunicarea cu mediul întocmai ca o secusă. şoareci.ştiu că a apărut un atac de panică. luarea unei cafele. oboseală. la personalitatea psihastenică decompensată. debutul schizofreniilor şi în bolile psihice ale involuţiei. chiar şi în faţa unui grup restrâns. tensiune. legate de un sistem motivaţional mai slab conturat sau chiar absent. oligofrenii severe. Fobii speciale: 8ea mai întâlnită fobie specială este teama de animale. alcoolism. 6a"oritatea fobiilor speciale apar în copilărie şi apoi dispar.

presante. (.. care apare devreme în viaţa adultă( 4. . +uicidul (. :ulbur#ri ale instinctului de conser"are. psihozelor organice. . 1'RR3. omportamente agresi"e eCtreme. bizare. demenţelor. psihozelor acute.3. :5O9<0 +.. de regulă creşte agresivitatea în tulburarea de personalitate de tip organic. . realizată prin cuvinte care rănesc atitudinea ameninţătoare sau chiar acte de violenţă . /n ma"oritatea tulburărilor psihice se înregistrează o creştere a agresivităţii reflectată în comportamentul subiecţilor. în condiţiile unei capacităţi voliţionale scăzute constituţională la structurile dizarmonice de personalitate de tip impulsiv.2. #nii psihopatologi au încercat să descrie chiar o tulburare de personalitate de tip sadic care s%ar defini printr%un tip de comportament persistent dominat de &cruzime. /n timpul unor afecţiuni psihice de tipul tulburărilor de dispoziţie. în special a epilepsiei creşterea actelor agresive este cvasiconstantă fie că agresivitatea se îndreaptă contra celorlalţi. stare de excitaţie extremă . Dintre comportamentele agresive obişnuite care reflectă creşterea ostilităţii faţă de ceilalţi se notează tendinţa la contrazicere. 8nfanticidul (. parazite. +adoc1. sau chiar asupra subiectului sub forma unor acte autoagresive. De asemenea. 8=O+:3@0 $8*8 0 3$0 3650+8<8:AE88 /n tulbur#rile de personalitate se înregistrează acte de agresivitate şi de autoagresivitate. dorinţe ambivalente. care se impun conştiinţei şi determină trecerea la act. desconsiderare.1. De asemenea.. psihozelor cronice.8.4. când îmbracă aspectul de raptus =arabulia scăderea forţei voliţionale determinată în principal de dezorganizarea sistemului voliţional prin sentimente. = altă formă de agresivitate extremă este aşa numita furie maniacală .8mpulsi"itatea un sistem motivaţional modificat prin pulsiuni interioare imperioase. reacţii şi psihoze.1.05*35D =. care poate apărea în episoadele maniacale. din nevrozele motorii (. "ignire.3. = agresivitate crescută se înregistrează la per"erşii seCuali de tip sadic care fac să sufere moral sau fizic partenerul erotizând durerea. sau poate apărea în afecţiuni nevrotice. în special la personalităţile dissociale. 3gresi"itatea ca simptom. /n tulbur#rile dispo%iţionale de tipul depresiei ma"ore sau excitaţiei maniacale se pot înregistra acte de agresivitate extremă sub forma unor raptusuri. 1''43./. beţia patologică3 sau deliriumului tremens. consecinţe ale disocierii ideo%afective schizofrenie sau generată de acţiuni simultane. de comportament agresiv şi umilitor. omportamente agresi"e eCtreme (.aplan. 6rebb. /. /n psiho%ele acute în timpul stărilor confuzionale se pot înregistra acte grave de violenţă în special în intoxicaţiile acute cu alcool beţie acută. la personalităţile borderline şi la personalităţile emoţional% instabile. 4omicidul (. umilire.

tendinţei de a se exprima mai mult prin acte decât prin cuvinte. /n schizofrenie manifestările agresive sunt marcate de caracterul bizar. aflarea diagnosticului unei boli incurabile. unele din droguri crescând mult agresivitatea individului haşiş. $ensul sinuciderii. într%un infirm) considerânduse inutil. o povară pentru familie şi societate. confuzii între dorinţă şi trăire. lipsei de modulaţie faţă de oscilaţiile dispoziţionale. 8aracterul simbolic al actelor de autoagresiune este. s%a observat că rata sinuciderilor scade în situaţii limită . ecstasU. război. mutilare sexuală. /n întJr%ierea mintal# agresivitatea creşte într%un raport invers cu nivelul inteligenţei. ideile de sinucidere. dar şi a subiectului însuşi. pe prim plan se înscrie lupta pentru supravieţuire. ci şi sentimentul transformării subiectului dintr%un om activ. *gresivitatea din epilepsie se manifestă atât episodic sub forma unor acte explozive agresiuni sexuale. ca &un act care presupune devierea unuia dintre instinctele cele mai puternic înrădăcinate ale structurii biologice(. cu nonsemnificativul. *ctele hetero şi autoagresive ale debililor mintali pot avea caracter exploziv sau vindicativ şi pot fi deosebit de grave. . Noţiunea de suicid tinde să fie înlocuită cu cea de conduită suicidară. care înglobează suicidul reuşit. furturi. care generează nu numai suferinţă. ar fi de &negaţie şi catastrofă(. sindromul presuicidar. calamităţi naturale. frustrărilor permanente la care este supus deficient . uneori reprezentând un prim simptom care anunţă demenţa. B$D3. caracteristic schizofreniei+ castrare sau emasculare. +hneidman. 1'(F). care ştie că trebuie să producă acest rezultat( 0. psihologică şi socială. într%un moment existenţial resimţit de persoană ca dramatic şi fără nicio altă ieşire de exemplu. sociologie şi medicină. ci mai degrabă negarea totală a posibilităţii de a alege. (. *gresivitatea debililor mintali este rezultatul deficitului de control. psihologie.iberi consideră că sinuciderea trebuie privită sub o triplă incidenţă+ biologică. fugi3 sau prin aşa%numita (urie epileptică. /n demenţe se observă numeroase reacţii agresive de tip clastic. &Be $uicid( 1@>F3 al lui 0mile Dur1heim. instinctul de autoconservare devenind predominant. cât şi ca o atitudine de fond care marchează ma"oritatea relaţiilor cu ceilalţi. adru conceptual Suicidul de la sui V de sine şi cidium V omorâtor3 semnifică &orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr%un act pozitiv sau negativ. după acelaşi autor. autoprodus şi cu intenţie proprie( &0. +uicidul Definiţie. . pe lângă creşterea sentimentului de coeziune umană. demonstrează că sinuciderea nu este o opţiune. la prima vedere ar părea paradoxal. fără îndoială. $ubstituirea probabilului şi posibilului cu neantul. enucleerea globilor oculari. incendieri. întrucât se revine la o negare a instinctului vital. Deşi. 8el mai important studiu despre suicid este. 0xplicaţia ar consta în faptul că în aceste situaţii.comportamentul toCicomanic este marcat de violenţă şi agresivitate. el găseşte în suicid singura soluţie de evitare a suferinţei3. făcut de victima însăşi. prizonierat etc.+. $uicidul comportă şi o definiţie operaţional%psihologică în virtutea căreia &suicidul este un act uman de încetare din viaţă.05*35D. conduită agresivă marcată de o violenţă sălbatică. *gresivitatea poate fi îndreptată împotriva celorlalţi. =. de asemenea. /n schi%ofrenie şi în alte deliruri cronice pot fi notate acte de agresivitate care au acelaşi caracter incomprehensibil şi nemotivat ca tot restul bolii. tentativele suicidare. !roblematica suicidului a fost dintotdeauna disputată de filosofie. Dur1heim3. fiind cu atât mai mare cu cât acesta este mai scăzut. înfricoşător şi se derulează mecanic fără participarea emoţională a subiectului. sugestibilităţii crescute. straniu.2. /n circumstanţele organice ale îmbătrânirii şi senilităţii există o creştere bazală a agresivităţii.3.

sinuciderea a fost analizată de diferiţi autori în funcţie de numeroase criterii) s%au luat în consideraţie aspectul libertăţii şi aspectul etic.. caracteristică melancoliei. Melanie . !rin identificarea cu obiectul. 6arman. prima fiind conştientă. sinuciderea &etică( din raţiuni morale3. libidoul fiind obligat să renunţe la legăturile care există între el şi obiect.. mergând până la desfiinţarea persoanei de către ea însăşi. persoana trăieşte un conflict interior care conduce. Din perspectivă psihiatrică. caracteristică stării paranoide) această dorinţă antrenează însă teama de obiect şi. în . Breud leagă sinuciderea de starea de melancolie. /n a doua categorie . dacă este capabil să întoarcă spre el însuşi ostilitatea îndreptată spre obiect ostilitatea reprezintă reacţia primitivă a 0ului împotriva lumii exterioare3. fiind deci o manifestare patologică. această depresie generează autoînvinuiri. dorinţa de a%l întregi. !ierderea obiectului dezvăluie fenomenul de ambivalenţă. pe care o defineşte. cu pierderea capacităţii de a iubi. Delmas face distincţia între pseudosinucidere şi sinucidere veritabilă. datorită diminuării sentimentului stimei de sine. Breud pune existenţa a trei condiţii+ pierderea obiectului. de aici rezultând o dificultate a alegerii obiectuale. 3. ambivalenţa şi regresiunea libidoului 0ului. din punct de vedere biologic. rezultă că sinuciderea veritabilă vine în opoziţie cu instinctul de conservare. dar o slabă rezistenţă a investiţiei libidinale. autoin"urii. Deoarece omul este guvernat. oncepţia psihanalitic# &Breud. Briedman.8a act autodistructiv definitiv. în cadrul unei relaţii în special cea erotică3. *ceasta constă în existenţa. denigrarea şi învinuirile adresate obiectului pierdut. toate cu semnificaţii autodistructive. de fapt. sinuciderea veritabilă . având o diminuare importantă a stimei de sine şi se complace în această stare. 0ul nu se poate restructura de aşa manieră încât să deplaseze energiile libidoului asupra altui obiect. !rin pierderea obiectului. ceea ce provoacă dorinţa de a distruge obiectul. *stfel. individul simte dorinţa de moarte. a două componente ma"ore dragostea şi ura3. sacrificiul impus sclavilor3. fără ca persoana să aibă propriuzis dorinţa de a muri. fără a avea conştiinţa acestei pierderi. cu un determinism multiplu. +%ondi) consideră ca factor central în etiologia sinuciderii relaţia dintre pulsiunea autoagresivă şi cea heteroagresivă se sinucide acea persoană care. doreşte moartea cuiva3. relaţie care îşi află expresia în două faze succesive. $imultan cu dorinţa de a încorpora obiectul există teama de a fi încorporat distrus3 de obiect. ci se retrage în 0u) identificarea agresivă cu obiectul anga"ează un proces sau revine la un mecanism3 pe care Breud îl va numi mai târziu introiecţie şi pe care +%ondi îl va relua în teoria sa despre analiza destinului. Ba baza melancoliei. /ntre teama de a fi distrus şi teama de a distruge. de instinctul de conservare. libidoul nu se deplasează spre alt obiect. cu originea în primele stadii libidinale oral şi anal3+ faza paranoidă sau anxietatea persecutorie şi faza melancolică sau anxietatea depresivă. restaura. ci de a scăpa de o anumită realitate. 5ntroiecţia se realizează în cazul în care există o puternică fixaţie asupra obiectului. este în permanenţă trist. $e vorbeşte în acest caz despre &voinţă( în alegerea sinuciderii care caracterizează adevărata conduită suicidară. subiectul pierde obiectul investirii sale libidinale. *utoînvinuirile şi autodistrugerea reprezintă. învinuirile se deplasează de la obiect la subiectul însuşi) eliberat de obiectul de investiţie. sinuciderea prin constrângere ex. reacţiile suicidare din timpul episoadelor confuzionale ex. ca oricare altă atitudine umană. deci. Din prima categorie fac parte+ morţile accidentale. 0ul nu se poate distruge în virtutea unei returnări a investiţiei libidinale obiectuale decât dacă se tratează pe el însuşi ca obiect. ca fiind o depresie profundă şi dureroasă. inconştient. care regresează spre narcisism. din demenţă3. /n concepţia lui. aspectul ereditar şi cel profund pulsional. ci reprezintă un comportament specializat. Deshaies consideră că sinuciderea nu este provocată de un singur factor. aspectul psihiatric şi cel social. în care moartea este într%un fel sau altul impusă. componenta negativă ura3 este eliberată şi se refugiază în 0u care are tendinţa de autodistrugere. sinuciderea care scapă individul de durere sau de o postură defavorabilă. fără vreo obligaţie etică sau de altă natură. din punct de vedere psihanalitic. a doua inconştientă.lein vorbeşte despre o relaţie profundă care ar exista între depresie şi paranoia. în care încetează orice interes pentru lumea exterioară. 6elancolicul.

trebuie evaluat riscul suicidar analizînd factorii de risc pentru suicid şi starea psihică a individului.aptusul suicidar este rezultatul unei tendinţe greu reprimabile de dispariţie. neoplasme. . -entativa suicidară pare a avea cel mai adesea semnificaţia unei nevoi crescute de afecţiune şi atenţie din partea antura"ului faţă de care subiectul se simte izolat. dorinţa fiind generată numai de încărcătura afectivă de moment. Suicidul cronic "parasuicidul# constituie de fapt echivalentele suicidare. la celălalt pol aflându%se impulsiunea de suicid. intervenţia unor persoane străine3. unii atribuindu%l unei predispoziţii de ordin caracterial. de 1? ori mai frecvente la adolescenţi. 6ulţi autori susţin dificultatea punerii în evidenţă a sindromului presuicidar. /n grupa de vârstă 1A%1> ani. ci momente în care se vorbeşte mai mult despre suicid. 5ndividul alege această modalitate de a se sinucide pentru a nu%şi culpabiliza rudele şi prietenii sau pentru a%i prote"a de reacţia antura"ului. folosind orice mi"loc are la îndemână. un plus de libertate. Nu se poate prezice cu certitudine care dintre pacienţii cu ideaţie suicidară vor trece la act. subestimat. ştim că suicidul ocupă un important loc 2 între cauzele de deces după bolile cardiovasculare. Sindromul presuicidar a fost descris de 5ingel ca fiind caracterizat prin restrângerea câmpului de conştiinţă şi afectivităţii şi înclinaţia către fantasmele suicidului.reud pierderea obiectului. 8onescu descrie mai multe instanţe ale fenomenului suicidar+ Ideea de suicid veleitar! reprezintă o dorinţă tranzitorie de autodistrugere. ele asemănându%se prin caracterul simbolic.ultimă instanţă. ambivalenţa şi regresiunea libidoului 0ului3. !ractic. deoarece poate reuşi. -entativa de suicid ar putea fi înscrisă pe o axă cu un pol reprezentând aspectul veleitar. o disimulare a actului suicidar sub aspectul unui accident. -entativa de sinucidere poate fi repetată. refuzul tratamentului. refuzul alimentar. 0xistă aproximativ 1@ tentative suicidare pentru fiecare suicid. 0entativele suicidare sunt sinucideri ratate din motive tehnice mi"loace de sinucidere inadecvate sau fortuite. de aici rezultând ca soluţie tentativa de sinucidere. apare la persoanele cu o structură psihică labilă sau la persoane cu un coeficient scăzut de inteligenţă cu scopul de a obţine mai multe drepturi. a"ungând într%o stare de izolare şi solitudine. de la o cultură la alta. cu proiecţia teoretică a actului fără punerea sa în practică. /l întâlnim mai frecvent la femei şi adolescenţi. 8nstanţe ale fenomenului suicidar 6. suicidul constituie o importantă problemă de sănătate publică. 2?H dintre bărbaţi şi @?H dintre femei au avut anterior tentativei o situaţie conflictuală. la autodistrugere. -entativele suicidare se desfăşoară mai ales vesperal. -entativele suicidare sunt de @%> ori mai frecvente la tineri. menţinând fixaţia la obiect. nu există momente în care rata suicidului să crească elocvent. un ataşament ireal faţă de un obiect de"a pierdut. pierdere pe care o respinge. în concepţia lui +%ondi. 0ul reîntoarce agresivitatea asupra lui însuşi. de şanta". spre deosebire de suicidul autentic care este mai frecvent matinal. /n ceea ce priveşte epidemiologia suicidului. Aanta8ul cu suicidul . Biteratura de specialitate vorbeşte de aşa numitele &valuri( sau &epidemii( de suicid. Suicidul disimulat "travestit# este o acoperire. 0ul manifestă tendinţe vindicative şi agresive faţă de obiectul care l%a abandonat) acest obiect nemaiexistând. din care menţionăm automutilările. a unui impuls nestăpânit. =rice tentativă suicidară trebuie însă privită cu multă atenţie. prin tendinţa la . Datele statistice arată însă că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte vârsta şi sexul celor cu tentativă de suicid. suicidul reprezintă a doua cauză de deces după accidente. 5ndiferent însă de regiunea geografică. !ersoana &se aruncă în suicid(. conduitele de risc şi aşa%numitele sinucideri cronice alcoolismul şi toxicomaniile3. +%ondi defineşte &sindromul suicidal( în care se pot regăsi cele trei condiţii ale lui . respins. !entru a facilita însă o intervenţie adecvată. accidente. <ata suicidului diferă mult de la ţară la ţară. !ersoana realizează.

dar realizând o deturnare a actului greu explicabilă pentru ceilalţi şi chiar pentru sine. el defineşte anomia ca fiind răul de care suferă o societate în ansamblul ei din lipsa regulilor morale şi "uridice care îi organizează economia. +uicidul în doi &suicidul dual) !oate îmbrăca mai multe aspecte+ K !oate fi considerat o formă de suicid altruist. provoacă o stare de nelinişte care poate duce la sinucidere. în care dezechilibrul politic. Stricto senso. K 7olnavul reuşeşte să îşi convingă partenerulDpartenera să &îl urmeze în moarte(. K Statutul marital <ata suicidului la celibatari este dublă faţă de rata suicidului în populaţia generală. nu vor fi cuprinse în această categorie decesele survenite în timpul stărilor confuzionale care sunt accidentale3. $e vorbeşte despre suicidul anomic în societatea modernă. un fel de &regie( a actului suicidar. !e de o parte. 5ndividul îşi vizitează locurile din copilărie. riscul suicidar este de aproape 2 ori mai mare la bărbaţi faţă de femei. atunci când subiectul îi evaluează consecinţele. 5mplicit.+13.reitman în monografia sa &!arasuicide( apărută în 1>F?. pierderea unui statut economic şi nu sărăcia în sine favorizează suicidul. sinuciderea halucinatorie imperativă din stările crepusculare epileptice şi cea din stările demenţiale. *nomia este văzută de el cu două sensuri diferite.408M vorbeşte de instabilitatea materială şi familială care creşte în timpul crizelor economice. K . şoma".iecare partener se poate sinucide separat. în timp ce persoanele rămase singure prezintă o rată a suicidului de patru ori mai mare decât la loturile martor. onduitele pseudosuicidare &falsele suiciduri3 Din definiţia suicidului citată de noi. el insistă asupra unui alt aspect al anomiei+ relaţia individului cu normele societăţii sale şi modul de interiorizare a acestora. rezultă că se consideră ca atare acest act. numărul actelor suicidare este mai mare la bărbaţi . de excludere din grup favorizează suicidul.autodistrugere cu comportamentul suicidar. competiţia exagerată în relaţiile sociale. &8ontagiunea( suicidară se bazează frecvent pe convingeri religioase sau culturale. faliment. !e de altă parte. $e presupune că un episod parasuicidar desemnează un individ cu mecanisme reduse de inhibiţie a autoagresiunii. foştii prieteni. -ermenul de parasuicid a fost introdus de *orman . nu în ultimă instanţă.n (uncţie de se8 /n timp ce femeile au un procent mai ridicat de tentative suicidare E+13 faţă de bărbaţi. D95. cât şi automutilarea. conform cărora moartea ar avea un rol eliberator. îşi scrie testamentul după care se sinucide. /n rândul persoanelor văduve. . +uicidul colecti" *stfel de cazuri au un grad crescut de sugestibilitate şi un inductor persuasiv. $uprasolicitarea individului. Din punct de vedere social. K Suicidul . incluzând aici atât intoxicaţiile cu medicamente sau substanţe chimice. religios şi. /n 1>F>. tendinţa de marginalizare. cel moral împing individul spre autoliză. economic. Morgan a sugerat introducerea termenului de autoagresiune deliberată. $onduita suicidar! presupune organizarea comportamentului în vederea acestui scop. exprimă situaţia în care cei doi sunt de acord să se sinucidă împreună. carismatic.408M. *nomia este un concept sociologic creat de D95. fiind astfel capabili să acţioneze în sensul oricăror impulsuri suicidare care pot surveni. $ărăcirea. cu un plus cognitiv. Bactori de risc pentru suicid Factori socioeconomici $uicidul apare în situaţii de criză acută. în lucrarea sa consacrată suicidului.

un simptom apărut fie în cadrul unei depresii ma"ore sau a unei psihoze. dacă un pacient vorbeşte despre sinucidere.abitatul $uicidul este mai frecvent în aglomerările urbane. plăcerea sau satisfacţia aşa cum s%a văzut în exemplul clinic de mai sus3. corespunzător frecvenţei crescute a debutului şi recăderilor în psihoze.K . !ărerea psihologilor este că la această grupă de vârstă suicidul este reactiv şi este foarte frecvent rezultatul unor pedepse exagerate. tendinţele impulsive. 0ste important pentru profesionişti să nu îşi relaxeze vigilenţa atunci când un pacient nu mai vorbeşte despre sinucidere şi pare să fie calm) pe de altă parte. statisticile europene declarându%l printre primele . iar atunci este rezultatul imitaţiei. deoarece nimeni nu poate promova starea de bine a pacientului. psihice şi sociale. un act care apoi tinde să surprindă pe oricine. 5nfecţia cu R54 fără alte complicaţii nu pare să aibă un risc suicidar crescut. K 1-I24 ani. #nele evenimente precipitante acţionează ca triggeri pentru actul suicidar al unui adolescent+ despărţiri. cauze de deces la adolescenţi. 0xistă anumite profesii cu un risc suicidar mai crescut. iar viitorul este nesigur şi chiar mai ameninţător. nu suicidul este ereditar. K 11I1! ani. $ucidul este însă o manifestare. el nu va comite sinuciderea. Factorii somatici <iscul suicidar creşte în bolile somatice precum durerea cronică. . ţinând cont de faptul că sub vârsta de 1? ani. $tatisticile evidenţiază faptul că mai mult de A?H din victimele suicidului au căutat tratament înaintea actului. să pună mâna pe o armă sau pe un obiect de bucătărie. precum şi un anumit mod de viaţă. Nu se întâlneşte decât extrem de rar. se spunea că suicidul are un caracter ereditar. #n pacient care suferă şi care relatează o adâncă lipsă de speranţă este considerat cu un înalt risc suicidar. Ba militari rata suicidului este mai ridicată cu cel puţin :AH decât în rândul civililor. Bipsa de speranţă pe care pacientul o simte nu este oarecare) este lipsa de speranţă a 0u%lui. Factorii meteorologici şi cosmici $uicidul este mai frecvent primăvara şi toamna. *dolescenţii sunt supuşi bombardamentelor continue din partea sferelor fizice. K Statutul pro(esional $inuciderile sunt mai frecvente la cei fără statut profesional sau cu statut profesional nesigur. $entimentul de nea"utorare al pacientului este diferit. moartea unei rude apropiate. *dolescenţii cu risc înalt de sinucidere au de obicei legături de prietenie slab dezvoltate. dispute familiale. *lţi importanţi factori de risc sunt sentimentul durerii existenţiale &vidul narcisismului(3 şi lipsa speranţei. după accidente şi cancer. nu se poate vorbi de conştiinţa morţii. operaţii chirurgicale recente sau boli în fazele terminale. profesioniştii nu trebuie să fie atât de imprudenţi să creadă că. au o stimă de sine redusă şi au avut un eveniment stresant în ultimul an. *cesta este momentul &acumulării(. Suicidul >n funcţie de v. !rofesia intervine în măsura în care ea implică un anumit nivel intelectual. raportarea suicidului creşte numeric. ci boala care îl ocazionează. eşecuri şcolare. insomnia continuă. *lţi câţiva factori minori pot fi anxietatea. 6edicii se înscriu în categoria profesiilor cu risc crescut. 5deile suicidare sunt un factor comun în evoluţia depresiei şi pot sau nu să fie evidente. /reditatea !ână în urmă cu aproximativ :A de ani. *şadar. care pe rând implică idealuri noi efemere şi tiranice şi necesită forme noi de rezolvare. Departe de aceasta+ acesta este momentul care trebuie să îl preocupe cel mai mult pe profesionist) este momentul &aşteptării calme( de dinaintea actului. !acientul ascunde şi depozitează pilule cu scopul de a le înghiţi toate odată) aşteaptă să fie singur pe balcon. După vârsta de 1A ani. prezentul este frustrant. deoarece trecutul acuză şi condamnă pacientul. ca în zicala &8âinele care latră nu muşcă(.rst! K FI1F ani. dar nu au fost diagnosticate corect sau au fost tratate inadecvat.

#lterior. !ensionarea este. deoarece implică nu numai pierderea statutului social. <radul de an!a:ament . aşa încât persoanele vârstnice se ancorează în trecut. *stfel. prezentăm bilanţul e"alu#rii riscului suicidar la un pacient cu depresie. ceea ce constituie un obstacol pentru psihoterapie. . 4ârstnicii sunt mai vulnerabili la evenimentele din viaţă care au acum.? de ani. *ceste schimbări transformă pensionarii în consumatori de alcool şi medicamente şi afectează atât sănătatea lor fizică.$uicidul mai poate fi o manifestare a debutului unor psihoze. deşi nu au avut în trecut. K 31I4F ani. când starea pacientului se ameliorează. se menţin aceiaşi factori de risc şi o rată foarte crescută a suicidului. 0vocarea predomină asupra posibilităţii introspecţiei. +uicidul în bolile psihice Suicidul >n depresie <iscul suicidar este prezent la orice pacient cu depresie fără să fie însă corelat cu severitatea depresiei. prietenilor sau cunoştinţelor face ca sentimentul terminării vieţii să fie mai acut pentru ei. dar şi scăderea venitului obişnuit. prevalent prin otrăvire sau spânzurare. cu cât depresia este mai severă. /n plus. K peste -F ani. $entimentul constant al incapacităţii este combinat cu o scădere reală a anumitor abilităţi. *r putea fi explicat prin faptul că suicidul este expresia unei pulsiuni autolitice care se înscrie în ansamblul sistemului pulsional şi se relaxează pe măsură ce pacientul se cufundă în depresie. în mod obişnuit. pierderea ocaziilor de întâlnire măreşte sentimentele de singurătate ale vârstnicilor) moartea rudelor apropiate. cât şi echilibrul lor narcisistic. 1ilanţul evaluării riscului suicidar /ntrucât asocierea suicidului cu depresia este cea mai frecvent întâlnită în psihopatologie. sistemul pulsional se revigorează şi riscul suicidar revine pe măsura ameliorării depresiei. -eama şi izolarea sunt. caracteristicitraumatice.ntr/o cri0ă suicidară în ordine crescătoare a gravităţii3 I 5dei suicidare+ K Pândul la moarte) K !referinţa de a fi mort) K Pândul la suicid) K Pândul de a putea comite suicid. orizonturile vieţii devin mai înguste) nu este neobişnuit ca suicidul să constituie o evadare din această situaţie. motiv pentru care unii clinicieni a"ung să afirme că o depresie foarte severă ar constitui o profilaxie a suicidului. poate apărea la începutul şi finalul episodului depresiv. /n consecinţă. de asemenea. un factor de risc pentru predispoziţia persoanelor vârstnice către depresie şi suicid. vigoarea sistemului pulsional e practic anulată. Depresia este în prim%planul cauzelor de suicid. 8el mai frecvent. $uicidul se datorează în special abuzului de alcool asociat depresiei. !ână la vârsta de . 5nsomnia severă din cadrul episodului depresiv este corelată cu un risc suicidar mai crescut. I !lanificarea unui gest+ K !roiectarea unei modalităţi de suicid) K *legerea unei modalităţi de suicid) K !regătirea suicidului) K Dispoziţii legale testament sau scrisori3) K Dispunerea de mi"loc suicidar stoc de medicamente. arme în casă3) K !rocurarea unei arme. K !1I-F ani. frecvent observate la persoanele vârstnice.

I 8omorbiditate+ K *lcoolism. eşec sentimental) K 9oma". I 8omportamente violente şi impulsive+ K -emperament violent) K *ntecedente de agresiune fizică) K <elaţii interpersonale haotice şi conflictuale) K *ntecedente medico%legale) K 8onduite antisociale. disperare) K 5nsomnie persistentă) K -endinţă la retragere) K *gitaţie. Simptomatolo!ia actuală9 K Durere morală şi suferinţă) K 5dei de depreciere. schimbări sau conflict profesional) K !ierderea unei persoane apropiate) . toxicomanii) K !robleme anxioase) K !robleme de conduită în mod special la adolescent3) K *lterarea funcţiilor superioare. divorţ. Antecedente personale9 I 8onduite suicidare+ K 5deaţii suicidare) K -entative de suicid anterioare. "onte8t psi osocial9 K 0venimente de viaţă defavorabile.I 8alitatea relaţiei medic%bolnav şi capacitatea pacientului de a se putea confesa. confuzie) K *nxietate) K *gresivitate şi ostilitate) K 5dei delirante şi halucinaţii) K *lterarea capacităţilor de adaptare) K 0fectul tratamentului asupra simptomatologiei dezinhibiţie3) K 8omorbiditate. lipsă de demnitate. de culpabilitate) K !esimism. mai ales dacă sunt trataţi umilitor) K <upturi recente ale relaţiilor. I 6aladie depresivă+ K Diagnostic) K 7ipolaritate succesiune a episoadelor depresive şi maniacale3) K $tări mixte) K 0pisoade cu simptome psihotice) K <ăspuns slab la tratament sau complianţă nesatisfăcătoare.

putând fi expresia unei ideaţii delirante. în cele mai multe cazuri lipseşte motivaţia. 0pilepsia poate însă cuprinde toată gama comportamentelor suicidare. *ctul suicidar în schizofrenie are unele particularităţi+ apare mai frecvent în perioada de debut. gradul de informare asupra letalităţii toxicului) K !recauţii luate pentru a nu fi descoperit. I !remeditarea+ K Pest planificat) K *chiziţie specifică a mi"locului utilizat) K !unerea &afacerilor( în ordine) K $crisoare lăsată antura"ului) K Betabilitatea şi violenţa mi"locului întrebuinţat. Antecedente (amiliale9 K 8onduite suicidare) K !robleme psihiatrice depresii. pesimism) K $til cognitiv rigid) K 8onsideraţie redusă despre sine) K !ersonalitate borderline. Suicidul >n schizofrenie $tudii recente insistă asupra suicidului ca prim simptom al psihozei. tulburări bipolare3) K *lcoolism) K 4iolenţe. iar modul de realizare este prin mi"loace atroce. pedepsire3) K 4oinţa de a scăpa de o situaţie. $uicidul poate apărea în contextul depresiei reactive a unui bolnav de epilepsie. Evaluarea !ravităţii unei tentative suicidare9 K 8aracteristicile evenimentului precipitant) K 6otivaţii în ordinea crescătoare a gravităţii3) K * muri măsurarea gradului de ambivalenţă şi de determinare3) K *cţiunea asupra antura"ului sensibilizare. până la actul automat confuzo% oniric.K *fecţiuni somatice cronice) K *buz de alcool) K 5zolare socială. 7ersonalitate9 K 5mpulsivitate) K *gresivitate. Suicidul >n epilepsie #nii clinicieni sunt de părere că suicidul în epilepsie ar fi expresia unui automatism motor epileptic care poate fi comis în virtutea actului automat al crizei. dar de cele mai multe ori este un act incomprehensibil. de la impulsiunea suicidară conştientă. de o stare. de un sentiment intern insuportabil. iar :H reuşesc să le realizeze. căruia îi este imposibil să se obişnuiască cu acest statut dat fiind stigmatul cu care secole de%a rândul societatea a . brutale. Dintre bolnavii cu schizofrenie 1?H fac tentative de suicid. manifestare în cadrul comportamentului halucinator determinat cel mai frecvent de halucinaţii auditive imperative. ostilitate) K Disperare.

/n diferite studii. în timp ce riscul comiterii suicidului variază între FH şi 1AH pentru indivizii alcoolici. ceea ce duce la catalogarea lui drept alcoolic. Drogurile cel mai frecvent folosite sunt antidepresivele când pacientul a fost tratat cu ele3 şi tranchilizantele medii. în special de alcool . -ulburările psihice intercritice pot avea în corolarul lor şi conduita de şanta" suicidar. tentativele se răresc considerabil. investigaţiile clinice au indicat ca alcoolismul este frecvent complicat de tulburări afective bipolare şi monopolare. -otuşi. Suicidul >n alcoolism şi to'icomanii Wustificarea ratei înalte de suicid în alcoolism şi toxicomanii apare din următoarele motive+ I . suicidul apare rar şi nu putem vorbi de un act suicidar propriu%zis. 8u câţiva ani în urmă. incidenţa alcoolismului printre cei care comit suicid variază între EH şi . cum ar fi supravegherea continuă a pacientului în timpul . inutilitate şi incurabilitate. 8a act intenţional şi deliberat. numărul actelor suicidare scade.?H din alcoolici sunt depresivi şi aceştia recurg la alcool sau la droguri diverse pentru a putea suporta mai uşor supliciul depresiei lor. individul consumă o cantitate mare de alcool. 1AH din cei cu dependenţă3. *socierea alcoolismului cu o simptomatologie depresivă creşte riscul suicidar. recurge deznădă"duit la suicid.rzierea mintal! /n oligofrenii. 8onsumul de droguri . deşi natura exactă a acestei asocieri nu este încă limpede definită. /ntre AH şi :AH din indivizii alcoolici mor prin sinucidere. $uicidul este citat foarte frecvent în cadrul alcoolismului aprox. Suicidul >n demenţe 0ste expresia deteriorării. dar şi pentru că ideile delirante &se pierd în masa demenţei(. 0ste evident că. 0xistă o considerabilă E?H3 comorbiditate între depresie şi problemele cu alcoolul în cazurile suicidare. când bolnavul mai are încă critica necesară evaluării pantei dezastruoase pe care a început să alunece. suicidul apare mai ales în perioada de debut a bolii. el fiind expresia unei imitaţii sau a tendinţei de a%i sancţiona pe cei din "ur. fără a fi neapărat expresia alcoolismului. I $uicidul în abuzul de substanţă mai poate fi ocazionat de simptome psihotice în special halucinaţii3 apărute în timpul stării confuzionale de delirium tremens sau în urma unei intoxicaţii cu diferite droguri. 7azat pe nivelele alcoolemiei. 0xistă şi teoria unor psihologi conform căreia alcoolicul. 2?H din indivizii care au o tentativă de sinucidere au consumat alcool împreună cu medicamente) bărbaţii şi persoanele vârstnice au nivelele cele mai crescute ale alcoolemiei.?H. conştient de continua degradare. atunci când medicii prescriu antidepresive. deoarece bolnavul nu mai are critica de la început. trebuie să ia cele mai mari precauţii în ceea ce priveşte siguranţa pacientului. Suicidul >n >nt. I 0xistă situaţii în care înainte de realizarea actului suicidar. -recerea la act este favorizată de stările depresive cu idei de culpabilitate. 5ndivizii nu au conştiinţa reală a morţii şi în consecinţă a actului suicidar. se credea că depresia alcoolicilor este o consecinţă a efectelor directe ale alcoolului. "oacă un rol important în suicid. /n perioada de stare. 5ntoxicaţia cu medicamente este cauza morţii în >?H din cazurile de sinucidere şi este mult mai frecventă la alcoolici datorită interacţiunilor letale produse de combinarea celor două droguri. $tatistic după EA de ani. *lte studii au arătat că indivizii alcoolici depresivi tind să caute tratament mai frecvent decât aceia care nu sunt depresivi.marcat epilepticul3.

8elelalte religii sunt mai predispuse să comită suicidul decât catolicii 0videnţa care priveşte această afirmaţie este mixtă. Suicidul >n nevroze 0ste rar. >eissman şi colab. înainte de a comite actul suicidal. Numai persoanele foarte deprimate comit suicid 6ulţi oameni care comit suicid sunt depresivi. dar nu apare a fi o diferenţă a ratei în aceste grupuri religioase. 0ste de remarcat că în ceea ce priveşte tulburările anxioase. Nu am inclus în cadrul conduitelor suicidare echivalentele suicidare. Deşi multitudinea deciziilor de comitere a suicidului poate releva stresul sau depresia. :?H din cei cu tulburări de panică au un istoric de tentative suicidare.tratamentului. <ata suicidului este mai mare în lunile ploioase decât în cele însorite -otuşi este evident că rata suicidului poate creşte când vine primăvara. $uicidul şi tentativa de suicid sunt în aceeaşi clasă de comportament #nii oameni încearcă să se sinucidă. mulţi oameni.amilial . -entativa de suicid este un comportament . şi depresia este cauzatoare de suicid. şi selectarea medicaţiei adecvate. prescriind numai cantitatea exactă care trebuie luată între vizite. formală. fie prin faptul că va fi silit să ducă o . $%a observat că asocierea crizelor de panică sau a depresiei ma"ore cu abuzul de alcool sau droguri creşte riscul tentativelor de sinucidere la femei. cu cele mai mici efecte neurologice şi cardiotoxice. 5mplicit. este probabil un factor dual el având ca bază un factor genetic de depresie. în timp ce ceilalţi pot face gesturi suicidare care sunt chemări în a"utor sau încercări de a comunica cât de adâncă mare3 este disperarea lor. de natură să argumenteze un şanta". din care menţionăm automutilările. dar comportamentul care sugerează suicidul real trebuie privit serios. Mituri şi false p#reri despre suicid =amenii care vorbesc despre suicid nu comit suicid. rezultă că se consideră ca atare acest act. nu vor fi cuprinse în această categorie decesele survenite în timpul stărilor confuzionale care sunt accidentale3. Din definiţia suicidului citată de noi. !ot fi diferite motivaţii. nu este mai frecvent decât în populaţia generală. dar foarte mulţi depresivi nu au suficientă energie să comită suicidul şi îl comit când se simt mai bine. refuzul alimentar. suicidul marchează o decompensare a stării nevrotice. sinuciderea halucinatorie imperativă din stările crepusculare epileptice şi cea din stările demenţiale. care face viaţa subiectului insuportabilă fie prin intensitatea suferinţelor pe care le va avea de înfruntat. fie este expresia unei tentative suicidare reuşită. atunci când subiectul îi evaluează consecinţele. par mai puţin depresivi. de la explicitarea pentru sine şi pentru ceilalţi a actului. :ipuri particulare de suicid Sinuciderea de abandon <eprezintă un act reacţional la un abandon real. de ultim moment. /ntre E?H şi @?H dintre persoanele care au comis suicid au comunicat intenţia lor din timp. ele asemănându%se prin caracterul simbolic prin tendinţa la autodistrugere cu comportamentul suicidar. *tunci când apare. dar realizând o deturnare. au a"uns la concluzia că tentativele de sinucidere sunt asociate cu forme complicate sau necomplicate de panică şi că riscurile sunt comparabile cu cele asociate cu depresia severă. refuzul tratametului şi aşa%numitele sinucideri cronice alcoolismul şi toxicomaniile3. dar iniţial veleitară. Suicidul >n tulbur!rile de personalitate 8unoaşte o rată surprinzător de înaltă.actorul de suicid &aleargă( în familie. !oate apărea fie în cadrul episoadelor depresive apărute la un moment dat în evoluţia tulburării.

precum şi convingerea că o persoană sănătoasă mintal nu va comite un suicid decât dacă a fost nedreptăţită sau abandonată de ceilalţi. ca şi în alte societăţi. reacţie la boală bolnavul de cancer. care se va considera o povară pentru societate. în perioada presuicidară. cât şi în cele occidentale în deceniile al 45%lea şi al 455%lea ale secolului nostru3. $inuciderea de abandon ar fi întâlnită. sinuciderea care cheamă spiritele poate fi întâlnită la unele popoare din sudul şi din estul *fricii. recidivele sunt frecvente. în care acest comportament este instituţionalizat drept &corectiv( al unor situaţii. Din punct de vedere clinic. $inuciderea corectivă poate fi întâlnită numai la grupurile etnice la care există o puternică credinţă în "ustiţia socială. sinuciderile samsonice opuse sinuciderilor anomice3 au fost descrise ca o modalitate instituţionalizată de expresie a unor relaţii interindividuale. pentru care tratamentele se dovedesc ineficace şi care se simte abandonat de medic) bolnavii cu dureri intense care nu sunt ameninţaţi de un pronostic vital nefavorabil. în peste o zecime din tentativele de sinucidere. . . aceea de unică ieşire posibilă dintr%o situaţie &o sinucidere de situaţie(3. . 5mportanţa factorului afectiv este deosebit de pregnantă) depresia reactivă este constantă şi în multe cazuri s%a putut demonstra o insuficienţă a tratamentului antidepresiv. $inucigaşul urmăreşte provocarea unei reacţii în lanţ. Noua 7ritanie. acest tip de suicid este expresia urii şi a furiei pe care subiectul le nutreşte faţă de alte persoane. întâlnite atât în societăţile asiatice. $inuciderea care are ca scop producerea sau continuarea unor răzbunări sângeroase a devenit mai puţin frecventă în secolul nostru şi se întâlneşte numai la grupurile etnice în care &spălarea cu sânge( a unui ultra" este o datorie de onoare. iritabil decât depresiv. K 7olnavii foarte grav sau incurabili. ca şi la alte popoare la care există credinţa în duhurile ce pot răzbuna moartea sinucigaşului. * fost descrisă la populaţiile din vestul *fricii. moartea sa fiind dovada unui ultra" deosebit de grav pe care l%a suferit de la persoane sau familii adverse. pedepsindu%i pe cei care l%au împins la acest act.onnafS 1>AA3. /n cazul tentativelor nereuşite. După unii autori. care nu pot fi însă lezate decât în acest mod. la care se descrie un tip de sinucidere &raţională(. !erspectiva existenţei într%un spital de cronici sau într%un azil este considerată ca inacceptabilă de către bătrân. $emnificaţia adevăratului suicid de abandon este după $. Murph. prin autoincendiere publică. K 5ndivizii total abandonaţi pe plan afectiv. deosebeşte trei subtipuri de sinucideri samsonice+ K cea care poate chema spiritele) K cea care cere sânge) K cea corectivă. după unii autori. dar nu mai pot suporta durerile3 sau reacţie la consecinţele bolii schizofrenul. adesea izolaţi afectiv. /n unele societăţi. cu dificultăţi financiare care se agravează în timp. în semn de protest.ără să îmbrace un aspect psihotic deoarece şi alţi membri ai societăţii respective împărtăşesc credinţe asemănătoare3. că sunt definitiv etichetaţi) marii suferinzi. cu tulburări somatice sau psihice care îi împiedică să%şi satisfacă vechile necesităţi şi să%şi obţină micile satisfacţii obişnuite.existenţă &incompatibilă cu sensul pe care el îl acordă demnităţii umane(. epilepticul. *cest tip de sinucidere apare observatorului ca un act perfect comprehensibil. Sinuciderea 5Samsonic!” $e mai numeşte şi sinuciderea răzbunătoare şi ascunde dorinţa de a pricinui prin aceasta o suferinţă altcuiva. subiectul este mai frecvent agitat. care îşi dau seama în perioadele intercritice. !rincipiile morale care stau la baza acestui tip de sinucidere încura"at de tradiţiile locale3 necesită o atenţie specială din partea psihiatrului care supraveghează o astfel de comunitate. care sunt în imposibilitatea de a mai lucra şi refuză condiţia de povară pentru familie şi societate3. 8ele trei categorii de subiecţi cu risc crescut pentru acest tip de sinucidere sunt+ K 7ătrânii. *şa%numitele sinucideri &eroice(.

4.s 1'!23. 7olile psihice în care poate apărea homicidul sunt+ tulburările delirante cu deliruri cronice. chiar în rândul societăţilor mai dezvoltate. deoarece homicidul. termen care denumeşte uciderea unui copil mai mare. De exemplu. tulburările afective. 0le sunt mai ales intrafamiliale orientate asupra părinţilor paricid3. deşi apare uneori ca deliberat şi premeditat. sinucigându%se. copilului infanticid3. sub forma unui raptus concomitent cu ideea de suicid. tatălui patricid3. *cestei persoane i se propune suicidul dual. 8nfanticidul 8onstă în provocarea morţii nou%născutului de către mamă prin diferite mi"loace. homicidul poate fi întâlnit ca+ K *ccident la un bolnav aflat într%o stare confuzo%onirică) K 0xpresie a unor halucinaţii auditive imperative sau a unei halucinaţii vizuale terifiante de care pacientul doreşte să se apere) K 6anifestare întâmplătoare. stările obsesive. schizofrenie. 4omicidul Definit ca actul de provocare directă a morţii unei fiinţe umane de către o altă fiinţă umană. iar rezultatul . că nu se mai poate trăi. /n bolile psihice. fratele sau sora. Din punct de vedere istoric. 8u excepţia evreilor şi asirienilor. de a cărei rezolvare victima nu mai poate beneficia.pot fi apropiate prin scopurile lor de acest tip de sinucidere+ corectarea unor situaţii sociale sau politice. creat de /effre. cei slabi şi fragili erau sortiţi morţii. -ermenul. epilepsie. (. infanticidul era o practică generală a raselor antice. în $parta. nedeliberată în tulburările de personalitate cu manifestări explozive) K *ct delirant &altruist( care apare în psihozele depresive. mamei matricid3. stările confuzionale din cadrul toxicomaniilor sau alcoolismului. 4ictimele pot fi mai rar şi soţulDsoţia. (. problema morţii nou%născuţilor este veche de când lumea. fie în mod deliberat. $tatul avea dreptul de decizie asupra vieţii tuturor nounăscuţilor. *utorii de limbă franceză &=orot) diferenţiază acest termen de libericid sau filicid. a prăbuşit templul în care era "udecat peste "udecătorii săi. având complicitatea Dalilei. este expresia unei stări psihopatologice. când pacienţii beneficiază de un tratament adecvat. cu toate că în diverse locuri şi în perioade de timp diferite perspectivele au suferit numeroase transformări. dar răzbunându%se totodată. homicidul trebuie diferenţiat de crimă. 6ai târziu. 7olnavul are ideea delirantă conform căreia viaţa constituie un supliciu de nesuportat. înfăptuită de persoane sănătoase pentru un beneficiu. căzut pradă complotului pus la cale de filisteni. în cazul refuzului recurgându%se la homicid. Doar pruncii care se năşteau îndea"uns de viguroşi pentru a deveni apoi luptători erau lăsaţi în viaţă şi erau socotiţi printre cetăţenii capabili să%şi servească ţara. a fost inspirat de legenda biblică a lui $amson care. *ctele homicidare sunt rar extrafamiliale. victima aflându%se întâmplător în vecinătatea bolnavului. 0l hotărăşte să se sinucidă şi doreşte să%i salveze pe cei apropiaţi care nu sunt conştienţi de supliciul acestei existenţe. *cest fenomen clinic este mai rar întâlnit în epoca noastră. deoarece aceşti nou%născuţi nu erau consideraţi ca având vreo valoare pentru $tat. ideea de homicid fiind mai frecvent orientată asupra unor persoane puternic investite afectiv şi erotic. $ălbaticii şi barbarii aveau în faţă problema eliminării &afluenţei( de copii atunci când erau prea multe guri de hrănit. !runcii care îşi câştigau dreptul la viaţă erau aleşi cu foarte mare atenţie. de apărare a unui bolnav cu idei delirante de persecuţie) K *cţiune agresivă. sistematizate. Romicidul se poate manifesta fie impulsiv.3. ceea ce îl distinge de crimă.

/n prezent. viaţa nou%născutului a început să câştige importanţă. /n unele cazuri. Ba romani. /ncă din primele secole de creştinism se poate vorbi despre o atitudine mult mai responsabilă în ceea ce priveşte viaţa nou%născuţilor. $icurg. infanticidul poate fi expresia unui homicid &altruist(. schizofrenie. . constituia o soluţie pentru eliminarea celor slabi sau handicapaţi. /n 5ndia şi 8hina pruncuciderea era practicată din cele mai vechi timpuri şi. 8reştinismul a adus cu el şi iertarea pruncilor. $%a estimat că rata de infanticid asociată psihozelor puerperale netratate cât şi rata de suicid în această perioadă este de 2 ori mai mare decât la populaţia generală.acestei practici a fost că spartanii au devenit. tatăl avea drept de viaţă şi de moarte asupra nou%născutului. se impune examinarea psihiatrică şi medico%legală. infanticidul putând constitui debutul medico%legal al unei psihoze. stări confuzionale. 3ristotel şi =laton au privit acest infanticid drept o atitudine care asigura prosperitatea şi acţiona favorabil în prevenirea creşterii rapide a populaţiei şi. Din punct de vedere psihopatologic. /n vremurile lui -raian. Din aceste motive. din punct de vedere fizic. în aceeaşi măsură. pentru a nu trece şi copiii prin &tortura vieţii( prin care a trecut elDea. depresii psihotice3. -ulburările psihice postpartum netratate cresc riscul realizării infanticidului. ori de câte ori se ridică suspiciunea unei tulburări psihice în producerea unui infanticid. infanticidul constituie un delict grav. = dată cu trecerea timpului. +olon. ulterior în categoria celor cărora li se refuza dreptul la viaţă au intrat şi copii de sex masculin care se năşteau cu malformaţii sau aveau constituţii fragile. în care mama sau tatăl îşi ucide copiii şi apoi se sinucide pentru a se &salva( împreună de la chinurile existenţei lor. a fost urmată practica grecilor prin care erau trimişi la moarte nou%născuţii consideraţi a fi prea fragili sau deformaţi. !rima atestare a unei legislaţii având ca obiect &pruncii abandonaţi( datează de la creştinarea <omei. pedepsit de lege. a fost diminuată masiv şi nu are acceptul public. cea mai evoluată rasă a acelor timpuri. Deşi la început victimele erau doar pruncii de sex feminin. existau organizaţii care se ocupau cu acordarea asistenţei pentru copii. 6otivele care argumentau această practică erau aceleaşi peste tot+ eliminarea sărăciei sau creşterea eficienţei naţiunii prin eliminarea celor slabi. /n prima perioadă a <omei. infanticidul este săvârşit de mame psihotice bufee deliranthalucinatorii. deşi mai este practicată şi astăzi.

:.:.11.:. este un univers care incită permanent la cunoaştere. '. generate pe de o parte de gradul deosebit de generalitate al noţiunii.1. dar care niciodată nu poate fi epuizat..:. !ersonalitatea umană constituie.:.:. . 4ulburarea de personalitate depresivă '.1?.:. 4ulburarea de personalitate istrionică >.:.1:. 4ulburarea de personalitate sc i0otipală >.E.>. Nncerc#ri de definire a personalit#ţii.F.:.2.1. Nncerc#ri de definire a personalit#ţii. 4ulburarea de personalitate obsesiv/compulsivă >. 4ulburarea de personalitate pasiv/a!resivă >.@. 4ulburarea de personalitate evitantă >.2. lasificarea tulbur#rilor de personalitate şi iposta%e medicale ale acestora >. Delimit#ri conceptuale =rice încercare de definire a personalităţii se loveşte de enorme dificultăţi. 4ulburarea de personalitate dependentă >.. 4ulburarea de personalitate narcisică >.1. :ulbur#ri de personalitate.A.:.:. iar pe de altă parte de nevoia de sinteză pe care orice definiţie o presupune. 4ulburarea de personalitate paranoidă >.:. terenul de intersecţie al multor discipline ştiinţifice.'. direct sau indirect. '. 4ulburarea de personalitate antisocială >. 4ulburarea de personalitate borderline >. 4ulburarea de personalitate sc i0oidă >.:.

!rin trăsături de personalitate se înţeleg modelele de gândire şi de relaţionare cu mediul social şi cu propria individualitate a subiectului. ansamblurilor. pentru psihiatrie. ale contextelor. /ntre pesimismul lui *iet%sche care afirma că omul este animalul care nu poate (i niciodată de(init şi viziunea axiologică a lui =rotagoras care spunea că omul este măsura tuturor lucrurilor. cât şi prin faptul că omul reprezintă valoarea supremă pentru om. -ermeni ca (olie sans delir =h. 8onescu3. acest lucru fiind de înţeles în contextul în care chiar conceptul de personalitate. *cest răspuns devine extrem de complex în contextul creşterii vertiginoase a volumului informaţiilor ştiinţifice. 5deea este "ustificată atât prin complexitatea maximă a fiinţei umane. -ulburările de personalitate se recunosc încă din adolescenţă şi persistă toată viaţa. fie chiar de tabloul psihopatologic. cât şi a ponderii ce li se aplică în cadrul personalităţii. psi opatie /. tulburare de personalitate. !entru a denumi tulburările de personalitate aşa cum le înţelegem şi le denumim azi. în genere. o structură care nu se poate descrie decât prin elementele sale structurale) I ea are un anumit grad de permanenţă. fie disconfort subiectiv. -răsăturile de personalitate sunt !atternurile durabile ale comportamentului. cum să evaluezi ceva care nu este măsurabil' Dacă pentru alte domenii această întrebare poate să rămână retorică. . care arată o persistenţă maladaptativă şi inflexibilitate. <ecunoaşterea acestor trăsături poate fi folositoare oricărui medic în înţelegerea reacţiei faţă de stres. anetopatie. in(erioritate psi opatică. cheia de boltă a psihologiei şi a psihopatologiei.$. . psihopatologie şi psihologie clinică. ea trebuie cu necesitate să%şi găsească un răspuns. sistemice. . fie de modelul personalităţii însuşit de autori. prin care realitatea nu poate fi cunoscută decât prin interpretările interdisciplinare. $ubliniem însă încă o dată că abordarea acestor puncte de referinţă diferă după şcoală. se poate stabili totuşi un oarecare consens asupra unui număr de noţiuni care sunt. =inel3. se naşte neliniştitoarea întrebare .raepelin3.och3. boală sau oricare altă situaţie cu implicaţii medicale. atât în privinţa sensului acordat. =richard3. au căutat de%a lungul timpului să acopere domeniul tulburării de personalitate. personalitate psi opatică 0. care operează cu modelul medical. !rin tulbur#ri de personalitate înţelegem acele trăsături inflexibile şi dezadaptative care provoacă fie perturbări în funcţionalitatea socioprofesională a individului. -răsăturile nu sunt patologice şi nici nu sunt diagnosticabile ca tulburări mintale.6oethe considera că suprema performanţă a cunoaşterii ştiinţifice este cunoaşterea omului. care determină o viziune multidimensională. cunoaşte zeci de definiţii şi sute de accepţii 6.ormulările menţionate au ţinut seama fie de presupusa determinare etiopatogenică a tulburării de personalitate. caracteropatie. atenuându%se de obicei cu vârsta. cuprinse în orice definire şi descriere şi pe care vom încerca să le trecem în revistă+ I personalitatea este un concept global. . 4om trece în revistă o serie de definiţii care ni s%au părut mai complete din ultima "umătate de veac+ . nevro0ă de caracter. 8u toate că se pot inventaria aproape tot atâtea definiţii asupra personalităţii câte teorii psihologice există. o dinamică şi o economie proprie) I este rezultanta dezvoltării potenţialităţilor înnăscute într%un mediu de dezvoltare precizabil din punct de vedere sociocultural) I dezvoltarea personalităţii este secvenţială. nebunie morală /. di0armonie de personalitate. de%a lungul timpului au fost folosiţi o serie de termeni cu destin lingvistic variabil şi cu o arie de răspândire mai mult sau mai puţin importantă. -ulburările de personalitate sunt alcătuite din trăsături de personalitate.

8 DI1F. 1'423.3. 1'(!3 K -ulburarea specifică de personalitate este o perturbare severă în constituţia caracteriologică şi tendinţele comportamentale ale individului. de relaţie. K !sihopatiile reprezintă un grup polimorf de dezvoltări patologice ale personalităţii caracterizate clinic printr%o insuficientă capacitate sau printr%o incapacitate episodică sau permanentă de integrare armonică şi suplă la condiţiile obişnuite ale mediului familial. pentru a determina fie tulburări severe în adaptarea socioprofesională. 1'(F3. 1''43 0lementul esenţial al tulburării de personalitate îl constituie un pattern model3 durabil de experienţă internă şi de comportament care deviază considerabil de la expectaţiile culturii individului şi care conform D$6 543+ K $e manifestă în cel puţin două din următoarele domenii+ cunoaştere. K *u ca elemente definitorii+ controlul incomplet al sferelor afectivvoliţionale şi instinctive) nerecunoaşterea defectului structural) incapacitatea de integrare armonioasă în mediul social B. funcţionare interpersonală. aractere clinice generale ale di%armoniei !ersonalităţile dizarmonic%psihopate se caracterizează prin+ I o dizarmonie caracterială gravă şi persistentă care se exprimă prin diverse tipologii) I această tulburare influenţează negativ perturbator3 existenţa interpersonal%socială a individului) "udecarea morală poate fi deseori. este improbabil ca diagnosticul de tulburare de personalitate să fie cel corect pentru un pacient care nu a împlinit încă 1E sau 1F ani. afectivitate. deficitară) . sau alte domenii importante de funcţionare criteriul 83) K 7atternul este stabil şi de lungă durată. control al impulsului criteriul *3) K *cest 7attern durabil este inflexibil şi extins în ma"oritatea situaţiilor sociale şi personale ale individului criteriul 73) K Duce la deteriorarea semnificativă în domeniul social. -ulburarea de personalitate tinde să apară în copilăria tardivă sau în adolescenţă şi continuă să se manifeste în viaţa adultă. iar debutul său poate fi găsit în copilărie sau la începutul perioadei adulte criteriul D3) K 7atternul nu poate fi explicat mai bine ca manifestare sau consecinţă a altei tulburări mentale criteriul 03) K 7atternul nu se datorează consecinţelor fizice directe ale unei substanţe ori ale unei condiţii medicale generale criteriul . fie suferinţe obiective D+M 888.K !ersonalităţile psihopatice sunt acele personalităţi anormale care suferă datorită anormalităţilor structurale sau care. în general. de percepţie şi de apreciere a lumii şi sinelui. 1'R-3. profesional. fac societatea să sufere &. profesional sau. =redescu. necorespunzătoare. +chneider. :udose şi . 6orgos. K !rincipalele trăsături sunt reprezentate de modele rigide. K 0i tind să%şi exteriorizeze social conflictele în loc să dezvolte simptomele conflictului interior +. 1''23 K -ulburarea de personalitate este un 7attern persistent de experienţă interioară şi comportament care deviază în mod clar de la aşteptările pe care le avem din partea insului) acest 7attern este pervaziv şi inflexibil. stabil în timp şi care determină disfuncţionalitate. prin acestea. implicând de obicei mai multe arii ale personalităţii şi asociate aproape întotdeauna cu o considerabilă disrupţie personală şi socială. Din această cauză.. 1'34). suficient de severe. $e"ine. cu debut în adolescenţă sau timpuriu în viaţa adultă. D+MI8<. social <.

incapacitatea de a învăţa din experienţă psihorigiditate3 &M. $unt înclinaţi spre introspecţie şi reverie şi sunt retraşi. hedonic3) I subiectul este de acord cu comportamentul lui egosintonic3) I în situaţii conflictuale este de părere că alţii sunt vinovaţi extrapunitivitate3) I îi determină pe alţii să sufere mai mult decât suferă el însuşi) I atitudinea activă şi heteroagresivă predomină asupra celei inhibate) I lipsa de adecvare nuanţată la diverse situaţii. 1''!). lipsiţi de simţ al umorului.AH.2. in"urii sau ofense. ci mai ales la cele etichetate ca &sociopatice( ori &nucleare(+ I subiectul urmăreşte satisfacerea propriilor interese şi plăceri fără a ţine cont de alţii egocentric. fără umor şi certăreţi şi fac adeseori &din ţânţar armăsar(. .2. argumentativitate. persuasiune. distanţi.2. 0ulburarea de personalitate schizoid! 8aracteristica principală a acestei personalităţi este lipsa de interes faţă de alte persoane şi relaţii sociale.0xistă însă persoane în rândul celor cu tulburare de personalitate paranoidă care au multă rigoare logică. fiind în general introverşi. 5ncidenţa este crescută în familiile probanzilor cu schizofrenie şi tulburări delirante. *u o marcată tendinţă la autonomie fiind aproape incapabili să coopereze deoarece îi dispreţuiesc pe cei slabi. *u dubii ne"ustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor. Date epidemiologice+ !revalenţa este de ?. '. .2. 0i tind să fie anxioşi. $unt nişte singuratici şi exprimă foarte puţine emoţii. *u preocupări reduse ori absente pentru activitatea sexuală.I dizarmonia este urmarea disontogenezei persoanei) anormalitatea fiind neevolutivă şi greu influenţabilă prin educaţie. -ulburarea este mai frecventă la bărbaţi decât la femei. nu de puţine ori supraestimându% şi calităţile. omplicaţiiK tulburare delirantă. depresie. schizofrenie. !revalenţa este mai mare la minorităţi. 0ulburarea de personalitate paranoid! 5ndivizii manifestă neîncredere şi suspiciozitate faţă de alţii ale căror intenţii sunt interpretate ca rău%voitoare şi care persistă chiar în faţa unor dovezi puternice că nu există niciun motiv de îngri"orare. Dacă sunt contrazişi sau respinşi tolerează greu frustrarea şi contraatacă violent. sancţiuni sau chiar prin tratament psihiatric.aptul că sunt distanţi şi reţinuţi le creează numeroase dificultăţi interrelaţionale. /n activitatea profesională depun multe eforturi şi. se descurcă foarte bine. tulburări de abuz şi dependenţă de substanţă droguri. !referă activităţile solitare. combativitate şi tenacitate. de integrare şi armonizare. imigranţi şi surzi. comportamentul lor putând părea neconvenţional sau bizar. însă.A%:. incapabili şi sunt extrem de exigenţi şi intransigenţi.1. devenind astfel extrem de dificil de contracarat într%un schimb de opinii. lasificarea tulbur#rilor de personalitate şi iposta%e medicale ale acestora -ulburările de personalitate sunt împărţite în trei grupe pe baza similitudinilor descriptive+ '. $unt exagerat de suspicioşi tinzând să testeze deseori fidelitatea partenerilor. /n situaţia în care greşesc heteroatribuie eşecul. reci şi aplatizaţi emoţional. $unt indiferenţi la laude sau critici. dacă se află în situaţia de a munci individual. alcool3 '. Ogodescu. nu se întâlnesc în modobligatoriu la toate cazurile de psihopatie. anxietate. !oartă pică tot timpul şi sunt implacabili faţă de insulte. 0xistă şi alte caracteristici care. $unt mulţi care au tendinţa de a obţine şi păstra puterea. $#%#rescu şi D.

manipularea altora pentru profitul sau plăcerea personală. incorectitudine. supraelaborat sau stereotip3. omplicaţiiK *lcoolismul şi dependenţa de droguri. idei delirante sau tulburări de limba"3 şi de aceea nu pot fi consideraţi schizofrenici. *ceşti indivizi pot forma cu uşurinţă relaţii interpersonale. Date epidemiologiceK !revalenţa este de . telepatie sau superstiţie. circumstanţial. distimia.Deşi sunt izolaţi social şi au afectivitate aplatizată caracteristici ale schizofreniei3. omplicaţiiK tulburare delirantă. dar natura acestora este superficială. negli"enţă nesăbuită pentru siguranţa sa sau a altora. omplicaţiiK $uicid. 8ondiţiile predispozante includ tulburarea prin deficit atenţionalDhiperactivitate *DRD3 şi tulburarea de conduită. 0ulburarea de personalitate antisocial! Denumiţi adeseori şi sociopaţi. aceşti indivizi sunt caracterizaţi de+ desconsiderarea şi violarea drepturilor altora. tulburarea delirantă. 5ncidenţa crescută în unele familii a tulburării antisociale de personalitate. '.. -ulburarea este de cinci ori mai frecventă la rudele de gradul întâi ale pacienţilor de sex masculin decât printre subiecţii de control. -ulburarea se constată mai frecvent la bărbaţi decât la femei. * fost evidenţiată o concordanţă mai mare la gemenii monozigoţi. incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale comiterea repetată de acte care constituie motive de arest3. iritabilitate şi agresivitate.2. tulburarea de somatizare. De asemenea. moartea violentă. 5gnoră problemele personale curente şi de perspectivă. impulsivitate şi incapacitate de a face planuri pe durată lungă. a tulburării de somatizare şi a alcoolismului. incluzând iluzii corporale. ei trăiesc experienţe perceptive insolite. -ulburarea este mai frecventă în grupurile socioeconomice mai "oase.4. /n populaţia penitenciarelor poate să a"ungă la FAH. cu un posibil raport de :+1. suicidul. 0ulburarea de personalitate schizotipal! 0ste în principal caracterizată de deficite sociale şi interpersonale manifestate prin disconfort acut în relaţii şi reducerea capacităţii de a stabili relaţii intime. 5ndivizii au o gândire magică sau credinţe stranii care influenţează comportamentul şi sunt incompatibile cu normele subculturale. metaforic.H la bărbaţi ar putea fi de FH3 şi de 1H la femei. indiferenţă faţă de faptul de a fi furat sau maltratat sau încercarea de "ustificare a acestor fapte.3.AH din populaţia generală. 5ncidenţa este mai mare la bărbaţi decât la femei. capacitate de premoniţie. !revalenţa este crescută în familiile probanzilor schozofrenici. se supraestimează. tulburări medicale . 5ncidenţa este crescută la familiile probanzilor cu schizofrenie. /n antecedentele personale distingem minciuna. 5deaţia este dominată de convingerea că posedă însuşiri rare. limba" vag. aroganţă. episoade psihotice tranzitorii. particulare ilustrate prin+ clarviziune. schizofrenie. iresposabilitate considerabilă indicată prin incapacitatea repetată de a avea un comportament consecvent la muncă ori de a%şi onora obligaţiile financiare. episoade depresive ma"ore. *u o gândire de tip magic şi un limba" bizar ex. tulburarea ciclotimică. Date epidemiologiceK !revalenţa acestei tulburări este de . tulburarea schizofreniformă. minţit repetat. precum şi prin distorsiuni cognitive şi de percepţie şi excentricităţi de comportament. *u o instabilitate psihică crescută. lipsa de remuşcare. obsesii cu conţinut dismorfofobic.H. înşelăciunea. Date epidemiologiceK *ceastă tulburare poate să afecteze F. evaziune fiscală şi numeroase alte acte ilegale sau în orice caz imorale. schizofrenie sau tulburare depresivă ma"oră. nu au tulburări de gândire halucinaţii. *fişează siguranţă de sine. '.2.

are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiectează asupra interlocutorilor. *re sentimentul de autoimportanţă. *re pretenţii exagerate de tratament favorabil şi supunere dorinţelor sale. putere. iar 2?H au încă două diagnostice psihiatrice. $e autoipostaziază în roluri extreme sau insolite. $e asociază cu tulburarea de somatizare. /n istoricul personal întâlnim acte autodistructive repetitive. necesitatea de admiraţie şi lipsa de empatie.2. tulburări sexuale. !revalenţa este mai mare la femei decât la bărbaţi. pe lângă cel de tulburare de personalitate borderline. omplicaţiiK 0pisoade psihotice. Dintre pacienţii care sunt în tratament. fantasme de succes nelimitat. 5ndivizii alternează între extremele de idealizare şi devalorizare. 8atarsisul afectiv este facil. 0ulburarea de personalitate narcisic! 8aracterizată prin grandoare. episoade depresive. putând exista repetate ameninţări cu suicidul. Date epidemiologiceK !revalenţa tulburării de personalitate histrionice este de :%. uşor de influenţat. 8omportamentul lor este imprevizibil. Necesită admiraţie excesivă şi îşi subliniază repetat şi exagerat calităţile.'. *par manifestări frecvente de furie cu incapacitatea de a%şi controla mânia *u un comportament automutilant şi ameninţări recurente de suicid. insucces sau pierdere. 8onsideră relaţiile a fi mai intime decât sunt în realitate. dar au o redusă disponibilitate de menţinere a acestora. 0ulburarea de personalitate histrionic! 0ste caracterizată de emoţionalitate excesivă şi de căutare a atenţiei. !ot avea o perturbare de identitate şi sentimentul cronic de vid interior. tulburări de dinamică sexuală. '. abuz de substanţă. $unt manipulativi. orientaţi spre satisfacerea propriilor interese. Nu suportă singurătatea şi sunt instabili afectiv. părând detaşaţi în comparaţie cu dramatismul evenimentelor trăite şi povestite la belle indi((erence3. '. -răiesc sentimentul inconsistenţei sau dispersiei identităţii. *u frecvente reacţii impulsiv%agresive la incitaţii minime. mâncat excesiv. tulburări conversive. relaţii sexuale dezorganizate etc. 0ste sensibil la critică. *re un comportament seducător şi provocator sexual. tentative suicidare. 0ste mai frecventă la femei decât la bărbaţi.H. tentative de suicid. !revalenţa familială a tulburărilor dispoziţiei şi a tulburărilor legate de substanţe este crescută. De asemenea. episoade depresive ma"ore. Date epidemiologiceK !revalenţa este în "ur de :H în populaţia generală. /şi schimbă rapid emoţiile care sunt superficiale. tulburări disociative. alcoolism. stimulare sau schimbare. !rofită de alţii pentru a%şi atinge scopurile. frustrărilor şi afectelor dramatice. $e entuziasmează facil şi efemer. *fişează o conduită . autolezarea. tulburări somatoforme. 0ulburarea de personalitate borderline 8aracteristica principală este instabilitatea relaţiilor interpersonale. >?H au un diagnostic psihiatric.2.2. 5stericul se simte nemulţumit atunci când nu se află în centrul atenţiei. dependenţe medicamentoase. dar tulburarea probabil că este subdiagnosticată la bărbaţi. /mprumută cu uşurinţă &temperatura( afectivă a antura"ului în care se află fără să manifeste o empatie autentică faţă de ceilalţi. imaginii de sine şi afectului şi impulsivitatea manifestată prin cheltuieli abuzive. "oc patologic. sfidător. impresionabil. !ersonalizează relaţiile. se raportează că 1?%1AH au această tulburare.-. 6anifestă intoleranţă la ignorare sau periferizare. *re tendinţa de a dramatiza conţinutul vorbirii şi un stil de comunicare colorat. !revalenţa tulburării de personalitate borderline este crescută la mamele pacienţilor borderline. Dintre aceste persoane. cu tulburările dispoziţiei şi cu uzul de alcool. 0ste sugestionabil. 6anifestă interes pentru noutate. omplicaţiiK -ulburări de somatizare.!. acreditează exclusiv afectiv celelalte persoane împărţindu% i în &cei pe care îi iubesc şi cei pe care îi urăsc(. *re un comportament arogant. 0ste lipsit de empatie+ este incapabil să cunoască sau să se identifice cu sentimentele şi necesităţile altora. !ot manifesta amnezia traumelor.R.

'. omplicaţiiK -ulburare de adaptare. demnităţi. de acceptare şi de susţinere. $e consideră inapt social. !rezintă teama de a nu fi criticat sau umilit în public.2. dar se consideră că tulburarea este semnificativ mai frecventă decât arată această cifră şi este posibil ca numărul de persoane afectate să fie în creştere.AH din totalul tulburărilor de personalitate. '. *u tendinţa de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca expresia neîncrederii sau incapacitării sale. fiind extrem de interpretativ şi hipersensibil faţă de comentariile celorlalţi. Necesită ca alţii să%şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieţii lui. care duce la un comportament submisiv şi adeziv şi la frica de separare. 0ulburarea de personalitate dependent! !rincipala caracteristică este necesitatea excesivă de a fi supervizat. fiind non%receptiv şi insensibil la opinii diferite. onoruri. /i este exagerat de frică de a nu fi lăsat să aibă gri"ă de sine şi se simte lipsit de a"utor când rămâne singur. Be este teamă de a fi abandonat. . sentimente de insuficienţă şi hipersensibilitate la evaluare negativă. reducându%şi sau chiar anulându%şi ini%ţiativele. 8aută urgent o altă relaţie drept sursă de supervizare când o relaţie strânsă se termină. ranguri care consideră că i se cuvin. *cordă altora girul propriilor sale responsabilităţi. . !osibilii factori predispozanţi includ tulburarea evitantă din copilărie sau adolescenţă sau o boală fizică somatică3 deformantă. refuzul. *re dificultăţi în a%şi exprima dezaprobarea faţă de alţii de teama de a nu pierde aprobarea sau suportul acestora.ac sacrificii în vederea obţinerii aprobării suportului şi îngri"irii. Date epidemiologiceK !revalenţa constatată este de sub 1H din populaţia generală. *re nevoie de tandreţe.(. Deşi îşi doreşte să fie acceptat şi simpatizat. tulburarea depresivă ma"oră.A%1H din populaţia generală. -ulburarea este frecventă. tulburări de dispoziţie. pe care le proiectează asupra interlocutorilor. 0ste avid de titluri. Date epidemiologiceK !revalenţa este de ?. respingerea şi discriminarea. evită şi îi este teamă să iniţieze noi relaţii interpersonale.2. :. tulburare depresivă. arogantă. tulburare anxioasă. manifestând o toleranţă excesivă faţă de persoana investită ca protector. *u stimă de sine redusă şi îşi subestimează calităţile şi disponibilităţile proprii. Nu rareori poate avea sentimente ostile sau malefice. Date epidemiologiceK -ulburarea este mai prevalentă la femei decât la bărbaţi. emfatică. trăind o stare de aprehensiune sau de anxietate persistentă şi limitativă. 0ste suspectată o transmitere familială. dezaprobare sau respingere. *re dificultăţi în a lua decizii simple fără reasigurări şi sfaturi din partea altora.distantă. omplicaţii+ -ulburarea distimică. pericole. 0vită activităţile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ din cauza fricii de critică. de 1?H. sfaturi sau îndemnuri. /şi limitează relaţiile sociale la cei de care sunt dependenţi. episoade psihotice tranzitorii. fobia socială. constituind. inferior celorlalţi. -răieşte intens. omplicaţii+ -ulburări anxioase. securizare şi reasigurare. 6anifestă reţinere în relaţiile intime de teama de a nu fi ridiculizat şi inhibat în relaţii noi din cauza sentimentelor de inadecvare. dureros inacceptarea. 0ste ezitant în a%şi asuma riscuri ori în a se anga"a în activităţi noi pentru a nu fi pus în dificultate. *u nevoie de aprobare. 6erge foarte departe spre a obţine solicitudine până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute. eşecuri. tulburare somatoformă.'. *re tendinţa de a exagera eventualele riscuri. abuzul şi dependenţa de droguri sau alcoolismul. /n populaţia din clinicile psihiatrice prevalenţa este de :%1EH. $%au raportat şi cifre mult mai ridicate. poate. 0ulburarea de personalitate evitant! 8aracterizată prin inhibiţie socială. neatractiv şi se subestimează.

2. fiind adepţi ai stabilităţii. -ulburarea se diagnostichează mai frecvent la copiii mai mari din familie. perfecţionism şi control mental şi interpersonal în detrimentul flexibilităţii. 0ste negativist şi critic în legătură cu alţii. Dispoziţia obişnuită este dominată de amărăciune. conservatori.0ste excesiv de devotat muncii şi productivităţii. /n mod deplasat critică şi &veghează( cu atenţie persoana care reprezintă autoritatea în grupurile din care face parte. Date epidemiologiceK !revalenţa este mai mare la bărbaţi decât la femei.2. Nu au încredere în forţele proprii şi au o stimă de sine scăzută. tulburare depresivă ma"oră. având impresia că sunt neînţeleşi şi insuficient apreciaţi. ordine. omplicaţii+ $uicidul. a locului de muncă. 0ulburarea de personalitate depresiv! $e caracterizează prin gânduri şi comportamente depresive. dezvoltări delirante de tipul delirului de relaţie. veselie şi spontaneitate. rigori sau stil de viaţă.11. !rezintă frecvent ruminaţii anxioase şi depresive. temporizarea îndeplinirii sarcinilor.12. scrupulos şi inflexibil în probleme de morală. inflexibilitate. Date epidemiologiceK apare probabil în familiile cu depresie. valori. tulburare hipocondriacă. distimia. 0ste pesimist şi are predispoziţie către sentimente de vinovăţie şi remuşcare. *re o stimă de sine scăzută. <efuză se delege sarcini sau să lucreze cu alţii în afara situaţiei când aceştia se supun stilului său. mergând până la excluderea activităţilor recreative şi amiciţiilor.'. 6anifestă teamă de schimbare a activităţii cotidiene. organizare sau planuri în aşa fel încât obiectivul ma"or al activităţii este pierdut. omplicaţiiK $chizofrenie. 0ste critic şi acuzator faţă de sine. '. Nu se cunoaşte epidemiologia tulburării. a locuinţei. 0ste probabilă transmiterea familială. reguli. '. *doptă un stil avar de a cheltui în ideea de a fi pregătit financiar în orice situaţie neprevăzută. liste. etică. compromis şi corupţie. simţindu%se inadecvat şi lipsit de valoare. !rezintă perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor. iritabilitate şi cinism faţă de colegi. 0ste într%o relaţie de dependenţă ostilă cu persoana semnificativă cu care se află în relaţie. *re un comportament frecvent lamentativ. *re cvasipermanent un aer posomorât. $unt cvasipermanent îmbufnaţi şi certăreţi manifestând resentimente şi invidie. $unt ambivalenţi în deliberări. 0ste hiperconştiincios. $unt militanţi ai standardelor înalte autoimpuse şi în aceeaşi măsură sunt foarte exigenţi cu ceilalţi. !asiv agresivul formulează indirect sau chiar disimulează cererile pe care le face şi dorinţele pe care le exprimă. alternând între sfidarea ostilă şi remuşcări. 0ulburarea de personalitate pasiv%agresiv! 8aracteristicile principale ale acestei tulburări de personalitate sunt rezistenţa la solicitări sau îndemnuri însoţită de amânarea răspunsului la rugăminţi sau solicitări. 0ulburarea de personalitate obsesiv%compulsiv! 8aracterizată de preocuparea către ordine.2. nefericit. lipsă de bucurii. omplicaţii+ distimie. depresie ma"oră. *u incapacitate în a exprima sentimente tandre având puţine relaţii interpersonale. 0ste preocupat de detalii. 4erbalizează acuze exagerate şi persistente de ghinion personal. intoleranţă faţă de indiferenţă. abuzul de alcool. *pare în mod egal la bărbaţi şi femei. . tulburări anxioase.1F. având tendinţa de a le impune propriile standarde. deschiderii şi eficienţei. 8oncordanţa este crescută la gemenii monozigoţi.

1. Noţiunea de endogenitate se referea iniţial la leziunile organice ale creierului. unele a căror valoare este discutabilă criteriul gravităţii.3.1F. tulburarea schizo%afectivă. tulburările delirante şi tulburările afective3. deşi din punct de vedere semantic termenii de endogen şi exogen sunt clari. !entru definirea mai precisă a termenului au fost propuse numeroase criterii. psihoza afectivă maniaco%depresivă3. +chi%ofrenia 1F. sistemele de clasificare includeau categoriile de boli mintale+ psihoze şi nevroze. 6ai târziu. de ce nu. pe de altă parte. iar prin endogenie se consideră că factorii care le produc se datorează structurii dinamice a personalităţii bolnavului. 5niţial. ei au provocat o serie de confuzii. modelul psihotic presupune dezorganizarea globală a persoanei tradusă prin distrugerea unităţii psihice şi pierderea contactului cu realitatea. =siho%ele. înţelegându% se o etiologie somatică. :ulbur#ri delirante 1F. !sihoza instaurează o dezordine mintală care se manifestă în plan expresiv prin comportament. un delir uremic creşterea acidului uric şi ureei în insuficienţa renală3 este endogen are originea în corp3. De exemplu. lasificarea psiho%elor 7ogăţia descrierilor psihopatologice din psihiatria clasică. psihozele fiind împărţite în psihoze endogene cu cauză organică3 şi exogene funcţionale. &interiorului( psihismului bolnavului. criteriul etiologic3. psihozele halucinator%delirante. exogenă.1. !rima utilizare a acestui termen aparţine lui Moebius în 1@>. care grupează bolile în boli exogene şi endogene în funcţie de cauzele bolii care ţin sau nu de individ. bolile afective. !sihozele endogene cuprind schizofrenia. -ermenul de psihoză cuprinde un cadru larg de entităţi nosografice care se referă. bizare. criteriul evolutiv.3 şi a cărui trăsătură fundamentală este incomprehensibilitatea. onceptul de psiho%# 1F. indiferent dacă acestea erau provocate din exterior sau interior. onceptul de psiho%# !ână la D$6 555. *ltfel spus. pe de o parte. Dar. !entru a sistematiza şi. dar şi lipsa unei sistematizări clare. dar din punct de vedere clinic este considerat ca o suferinţă psihotică exterioară. s%au căutat criterii psihopatologice care să definească endogenitatea. psihogene. le vom menţiona pe următoarele+ K !ierderea capacităţii de autoapreciere a propriei suferinţe) K 5ncapacitatea de a distinge între experienţa subiectivă şi realitate) K *pariţia tulburărilor de percepţie halucinaţii. acestea erau pur şi simplu denumite în funcţie de presupusul agent cauzal sau de situaţia în care apăreau ori . limba" etc. schizofrenia.2. 1F. a simplifica lucrurile3. :ulbur#rile afecti"e 1F. neorganice3.4. iluzii3) K 0xistenţa ideaţiei delirante) K Pândire ilogică) K 8omportamente inadecvate. în linii mari. Nu putem vorbi despre psihoze fără să facem referire la conceptul de endogenitate. a condus multiple încercări de a clasifica psihozele. la formele mai severe de boală psihică din care fac parte tulburările mintale organice.

alucinaţiile tactile şi ol(active pot (i pre0ente . 7. iar comportamentul nu este în mod straniu sau bizar. 0. ex. tulburarea psihotică scurtă. psihoza isterică. folosirea de psihodisleptice . clasificarea bolilor mintale cuprinse în trecut sub termenul de psihoză arată astfel+ K -ulburare psihotică indusă de alcool) K -ulburare psihotică indusă de substanţă amfetamine. riterii de diagnostic dsm i" pentru tulburarea delirant# *. tulburarea delirantă. :ulbur#ri delirante Definiţie -ulburare în care ideile delirante de lungă durată reprezintă unica sau cea mai pregnantă caracteristică clinică şi nu poate fi clasificată ca fiind o tulburare organică. B$D. afectivă sau schizofrenie. hipnotice sau anxiolitice.. tulburarea psihotică datorată unei condiţii medicale generale. -ulburarea nu se datorează efectelor directe ale unei substanţe ex. psihoze traumatice. durata lor a fost scurtă în raport cu durata perioadelor delirante. psihoze senile sau de involuţie. alcool. psihoze infecţioase în sifilis. phenczclidină. trăsăturile puţin comune a entităţilor pe care le cuprinde şi faptul că clasificarea unei tulburări ca psihoză ar fi mai săracă în informaţii decât clasificarea ca tulburare distinctă în cadrul psihozelor ex. halucinogene. delirul pasional sau de gelozie3. medicamente. dar ele trebuie să fie prezente cel puţin . psihoze exotice din ţările calde3. psihoze vasculare.. cocaină. funcţionalitatea individului nu este deteriorată semnificativ. tulburarea psihotică indusă. schizofrenie3 i%a determinat pe autorii americani ai manualelor de clasificare a bolilor mintale să renunţe la termenul de psihoză începând cu D$6 555. psihoza copilului . au fost descrise psihoze acute. !elagra . tulburare psihotică fără altă specificaţie3) K -ulburarea afectivă tulburarea bipolară3.2. psihoze endocrine apărute în tulburările hormonale severe3. inhalante. alte substanţe sau substanţe necunoscute3) K $chizofrenia şi alte tulburări psihotice tulburarea schizofreniformă. *stfel. delirurile constituie cea mai proeminentă trăsătură clinică.evoluţia pe care o parcurgeau. 6otă9 . înşelat de soţieDsoţ ori de a avea o maladie. iubit de la distanţă. /n prezent. droguri3 sau ale unei boli. autismul etc. Dacă episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante. /n afara impactului ideii ideilor3 delirante. reacţiile psihotice%bufeele delirante. cum ar fi faptul de a fi urmărit. cu durată de cel puţin o lună3. /n 58D 1?. psihoza postpartum şi psihoza de lactaţie3. psihoza de detenţie. !e lângă acestea au fost descrise psihozele endogene care formau &marea psihiatrie(+ I !sihoza maniaco depresivă) I !sihozele schizofrenice) I !sihozele delirante nonschizofrenice+ paranoia.n raport cu tema delirantă# 8. psihoza epileptică.3. 1F. -ulburarea delirantă include sub această denumire următoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice+ K !aranoia) K !sihoza paranoidă) . tulburarea schizoafectivă. parafrenia. boli microbiene şi virale febrile etc. D.. psihoze gravidice psihoza puerperală. carenţa de vitamina 83. cu evoluţie cronică prelungită şi psihoze intermitente. psihozele carenţiale avitaminoze. psihoze toxice provocate de acumularea de metale. luni. cannabis. psihozele delirante sistematizate delirul de interpretare. infectat. psilocibina. opiacee. marihuana etc. 5dei delirante nonbizare adică implicând situaţii care survin în viaţa reală.n tulburarea delirantă dacă sunt . psihoza familială de contagiune delirul indus3. sedative. Nu sunt satisfăcute niciodată criteriile * pentru schizofrenie.3. delirul senzitiv de relaţie. Dificultatea definirii psihozei. otrăvit.

K !arafrenia tardivă3) K Delirul senzitiv de relaţie. *cest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie faptul că o altă persoană este îndrăgostită de individ ă3. . eşecuri sentimentale care rănesc orgoliul crescut al subiectului. =arafrenia /nglobează un grup de psihoze endogene cronice caracterizate prin luxurianţa fantastică a producţiei delirante în contrast cu buna adaptare la mediu. idealizată şi la uniune spirituală. dezvoltându%se insidios pe fondul conservăriicomplete a ordinii şi clarităţii gândirii. pe când în eşantioanele medico%legale cei mai mulţi indivizi sunt bărbaţi3. cadouri. #nii indivizi cu acest subtip. :ipul de grandoare. 6ai rar. vârstnicii celibatari. 5deea delirantă se referă adesea la o dragoste romantică. mai degrabă decât la atracţia sexuală. scrisori. în care bolnavul continuă să se adapteze bine) I 6enţinerea îndelungată a nucleului personalităţii) I !redominanţa limba"ului asupra acţiunii. Delirul apare frecvent la subiecţii rezervaţi. ocazional. persoana crede că ar avea un mesa" special de la o divinitate3. râd de nenorocirile sale.. cu pulsiuni sexuale inhibate.retschmer. 0fortul de a contacta obiectul ideii delirante prin apeluri telefonice. +ubtipuri de tulburare delirant# -ipurile de tulburare delirantă pot fi specificate pe baza temei delirante predominante. cu pondere ma"oră a imaginarului) I Wuxtapunerea unei lumi imaginare realului. hipertrofie a eu%lui3. declanşat brusc de conflictul dintre bolnav şi antura"ul imediat familie. a. persoana respectivă poate ţine secretă ideea delirantă. dar poate fi şi una complet străină. cum sunt femeile în vârstă. vecini. timizi. :ipul erotoman. 5deile delirante de grandoare pot avea şi conţinut religios ex. un consilier al preşedintelui3 ori că ar fi o persoană marcantă în care caz respectivul poate fi considerat drept impostor3. =aranoia 0ste o tulburare care era descrisă ca o psihoză cronică endogenă care constă în evoluţia continuă a unui sistem delirant durabil şi impenetrabil la critică. =siho%a paranoid# este în prezent asimilată cu tipul de persecuţie din tulburările delirante. *cest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului o constituie convingerea că are un mare dar nerecunoscut3 talent sau perspicacitate ori că a făcut o mare descoperire. 0lementele definitorii sunt realizate de+ I delir cronic bine sistematizat nehalucinator) I discrepanţă între aspiraţii şi posibilităţi) I personalitate premorbidă specifică rigidă. o persoană faimoasă sau un superior de la serviciu3. în raport cu care se are această convingere. individul poate avea ideea delirantă că ar avea o relaţie specială cu o persoană marcantă ex. această tulburare este un delir de interpretare care se instalează insidios pe fondul unei personalităţi premorbide senzitive) este un delir &de relaţie(.. b.. în special bărbaţii. colegi3. deşi. vizite şi chiar supraveghere sunt frecvente. Delirul sen%iti" de relaţie Descrisă de . îl arată cu degetul etc. vin în conflict cu legea în eforturile lor de a urmări obiectul ideii lor delirante sau în efortul lor necugetat de a%l &salva( de la un pericol imaginar. are de regulă un statut mai înalt ex. Debutul este marcat de obicei de circumstanţe umilitoare. !ersoana. voinţei şi acţiunii. Delirantul senzitiv are brusc revelaţia că persoane din antura" îi cunosc gândurile ascunse. timoraţi. 8ei mai mulţi indivizi cu acest subtip în eşantioanele clinice sunt femei. necăsătorite. 0lementele definitorii sunt realizate de+ I 8aracterul fantastic al temelor delirante.

negli"enţa vestimentară sau pete pe pătură3 care sunt colectate şi utilizate spre a%şi "ustifica delirul. !ersoana cu tulburare delirantă îşi confruntă de regulă partenerul a3 şi încearcă să intervină în presupusa infidelitate ex. maritale.. :ipul somatic. restrânge autonomia partenerului de viaţă. rect sau vagin) că este infestată cu insecte pe sau sub piele. că are paraziţi interni. că anumite părţi ale corpului său sunt diforme sau hidoase contrar oricărei evidenţe3 ori că părţi ale corpului ex. 8ele mai frecvente constau din convingerea persoanei că ea emite un miros urât din piele. urmărită. fără o componentă de persecuţie sau de grandoare notabilă3. :ipul miCt. *lteori. f. tulburarea se remite în decursul a câteva luni. =re"alenţa este de 24I3F la 1FF FFF de locuitori. tratată cu răutate sau vexată sau obstrucţionată în urmărirea obiectivelor sale pe termen lung.R G 3 la 1FF FFF de locuitori. 8ncidenţa este de F.. g. d. /n general. $tudiile epidemiologice şi clinice sugerează faptul că anumiţi factori de risc sunt relevanţi în apariţia acestei tulburări+ . că este spionată. 5ndivizii cu idei delirante de persecuţie sunt adesea plini de resentimente şi coleroşi şi pot recurge adesea la violenţă contra celor care cred ei că iau ofensat. :ipul de gelo%ie. tulburarea delirantă este cronică cu intensificări şi diminuări ale preocupărilor referitoare la convingerile delirante. *cest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului implică funcţii sau senzaţii corporale. *cest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului implică convingerea persoanei că se conspiră împotriva sa. otrăvită sau drogată. intestinul gros3 nu funcţionează. îşi atacă soţul soţia33. perioade de remisiune completă pot fi urmate de recăderi. 5deile delirante somatice pot surveni în diverse forme. :ipul nespecificat. *cest subtip se aplică atunci când tema centrală a delirului persoanei o constituie faptul că soţul soţia3 sau amantul amanta3 persoanei este infidel ă3. -ipul de persecuţie este cel mai frecvent subtip. #nele date sugerează că tulburarea delirantă este mai frecventă printre rudele indivizilor cu schizofrenie. dar alte studii nu au remarcat nicio relaţie familială între tulburarea delirantă şi schizofrenie. violent) K !robleme legale. *cest subtip se aplică atunci când nu predomină nicio temă delirantă. idei delirante de referinţă. Nucleul delirului îl constituie adesea o in"ustiţie oarecare care trebuie remediată prin acţiune legală &paranoia cverulentă(3. :ipul de persecuţie. Ba această convingere se a"unge fără o cauză reală şi se bazează pe idei incorecte susţinute de aşazise dovezi ex. e. adesea fără recădere ulterioară. 6ici umilinţe pot fi exagerate şi deveni nucleul unui sistem delirant. date de e"oluţie şi prognostic -ulburarea delirantă este relativ rară în mediile clinice.. ci apar elemente din mai multe teme. /n alte cazuri. 0voluţia este foarte variabilă. investighează amantul a3 presupus ă3.c. 4ârsta la debut este în general perioada adultă medie sau târzie media . de serviciu) K 5dei de referinţă) K Dispoziţie disforică. *cest subtip se aplică atunci când convingerea delirantă dominantă nu poate fi clar stabilită sau nu se înscrie în tipurile specificate ex. îl o3 urmăreşte în secret. iritabilă) K 0pisoade depresive) K $tare coleroasă) K 8omportament litigios. iar persoana afectată se poate anga"a în tentative repetate de obţinere a satisfacţiei prin apel la tribunale şi la alte agenţii guvernamentale. Bactori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulbur#rii 8auza tulburării delirante este necunoscută. 0lemente şi tulbur#ri asociate K !robleme sociale.2%2A ani3. 0pidemiologie.. înşelată. gură. fiind responsabilă de 1%:H din internări.

3) K 7oli metabolice şi endocrine hipoglicemie. a rupe . p ren > su(let. mercur etc. schizofrenia este definită ca o+ &:ulburare mintal# care durea%# cel puţin şase luni şi presupune pentru cel puţin o lun# eCistenţa unei st#ri de boal# &adic# eCistenţa a dou# sau mai multe simptome dintre urm#toareleK idei delirante. R54. tulburare obsesiv . probleme cu poliţia. abuzuri în copilărie.3. +chi%ofrenia Definiţie.3) K !ersonalitatea premorbidă teste de personalitate3. condamnări. infecţii cerebrale etc. boli tiroidiene şi de corticosuprarenală etc. boli cardiovasculare. tratamente urmate şi răspuns la tratament3) K 5storic medical traumatisme craniocerebrale.3) K *lte boli psihiatrice) K *buz de alcool şi droguri) K 5ntoxicaţii arsenic. de%organi%area "orbirii. boli cerebrovasculare. demenţă.3) K #nele medicamente. factori precipitanţi) K 8onsecinţele simptomelor prezente tentative de suicid sau homicid.3) K !robleme legale litigii. consum de alcool sau droguri. 8n"estigaţii psihologice specifice 0xaminarea psihică obişnuită trebuie completată cu obţinerea informaţiilor legate de+ K -ipul debutului. schizoidă sau evitantă3) K 5storicul familial) K 5storicul personal in"urii pre sau postnatale. fluctuaţiile simptomatologiei. -răsăturile paranoide incluzând tipuri de idei delirante întâlnite în această tulburare pot apărea într%un număr mare de condiţii medicale dintre care enumerăm câteva+ K -ulburări neurologice tumori cerebrale.3) K 5nfecţii $5D*. spirit# /n manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale D$6 54. emigrare etc. simptome negati"e)(. deficienţă de vitamină 71: sau folaţi. pierderea auzului etc. encefalită virală etc. dismorfofobie. cuvântul schizofrenie provine din s= i0ein > a despica. probleme legale. izolare. compulsivă. tulburare de personalitate paranoidă. droguri şi alcool. 5niţial denumită &demenţa precoce( pentru incapacitatea severă în funcţionalitatea zilnică pe care o produce demenţă3 şi având în mod tipic un debut în adolescenţă precoce3. Din punct de vedere etimologic. mediu ostil. 1F. schizofrenia este o boală a cărei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizată prin următoarele trăsături+ .3) K $everitatea tulburării) K !rezenţa altor tulburări psihiatrice depresie. 8=. sifilis. periculos. comportament profund de%organi%at sau catatonic.K 4ârsta avansată) K Deteriorarea senzorialăD 5zolarea) K 5storicul familial) K 5zolarea socială) K -răsăturile de personalitate) K 0migrare recentă. asalturi3) K 5storic psihiatric cronicitatea. refuzul hranei sau apei în ideile de otrăvire etc. halucinaţii.

7olnavul este &Lun suflet frânt care reflectă realitatea ca o oglindă spartă( fiecare fragment altceva3. activitate motorie. Negative+ $ărăcirea vorbirii. se rupe de realitate şi intrapsihic . $imptomele schizofreniei pot fi subdivizate în trei dimensiuni+ 1. !sihismul îşi pierde unitatea. Dimensiunea psihotică+ 5dei delirante) Ralucinaţii) :. =re%entare clinic# $chizofrenia este o boală complexă care nu are o singură trăsătură definitorie. fragmentat. K *re o rată de suicid de 1FT. Dezorganizare+ Dezorganizarea vorbirii) Dezorganizarea comportamentului) *fect nepotrivit) . K *re o frecvenţă importantă . . $imptomele caracteristice ale schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat această boală sunt+ K sărăcire emoţională.<0N50) $%a concentrat pe simptomele caracteristice) * subliniat fragmentarea gândirii) !osibila revenire parţială) 5nexistenţa &restitutiom ad integrum() #n concept mai lărgit) Reterogenitate+ grupul schizofreniilor) $imptomele fundamentale ale lui . emoţie. ci multiple simptome caracteristice din domenii multiple+ cogniţie.!I1T din populaţie. personalitate. F. inabilitatea de raportare la lumea externă 7leuler3) K tipuri specifice de idei delirante şi halucinaţii $chneider3. pierderea unităţii identităţii Oraepelin3) K gândire fragmentată. 0ste o boală catastrofică denumită şi & "ancerul bolilor mintale3# *re o mare probabilitate să rămână cronică. .. între principalele funcţii şi procese psihice. !rincipala trăsătură clinică a schizofreniei este poate aceea că psihismul pacientului pare rupt. cufundat în lumea gândurilor. K 7olnavul pierde contactul vital cu realul &Min1o2s1i). iar diferitele aspecte ale psihismului reflectă în mod individual aspectele realităţii. = altă modalitate de a împărţi simptomele schizofreniei este în grupuri de simptome polare+ K =o%iti"e+ distorsiuni sau exagerări ale funcţiilor normale) K *egati"e+ diminuarea funcţiilor normale. *ceastă disociere apare între ins şi ambianţă care.leulerK K *sociaţii patologice) K *fectivitate tocită) K *bulie) K *utism) K *mbivalenţă) K *tenţie tulburată.K Distruge coeziunea şi unitatea conştiinţei şi personalităţii. disociat. abulie.$09$05K +8M=:OM0 B9*D3M0*:3$0 * renumit boala $8R5X=.

/n modelul clasic. în mişcare. să aibă relaţii intime familiale. să frecventeze şcoala. 0le sunt utile pentru predicţia prognosticului funcţionalităţii sociale şi ocupaţionale şi a răspunsului la tratament. pe de o parte. la celălalt pol situându%se raptusul catatonic reprezentând o forma maximă de agitaţie%psihomotorie. 1. parcă ar fi într% un fel de investigare. de o bună dispoziţie surprinzătoare. fără legătură. va rămâne în acea poziţie pentru o lungă perioadă de timp. + 48@OB50*83 3:3:O*8 A 0ste o formă clinică caracterizată prin tulburări psihomotorii. După cum sugerează numele. *ceastă incoerenţă nu este prezentă doar la nivelul ideilor. absolut detaşat. această formă clinică denumită în trecut schizofrenie hebefrenică3 se caracterizează printr%o dezorganizare ideativă şi comportamentală masivă. Negativismul în schizofrenia catatonică este+ K greşit definit şi prezentat) e prezentat ca opoziţionism) . + 48@OB50*83 D0@O563*8@3:A I apare în adolescenţăDla oamenii foarte tineri) I pare a fi mai frecventă la bărbaţi) I debutul în general brusc printr%o schimbare frapantă a conduitei. cel în cauză devenind dezorganizat în gânduri şi comportament. !acientul pare dispus. !acientul trece brusc de la o idee la alta aşa încât nu se înţelege ce vrea să spună. să%şi formeze prietenii. K Dezorganizare comportamentală+ pacientul este într%o continuă deplasare. amuzat. /n această formă de schizofrenie se descriu negativisme active şi pasive. halucinaţiile şi ideile delirante sunt de mai multe tipuri+ 5mportanţa simptomelor negative constă în faptul că ele deteriorează capacitatea pacientului de a funcţiona zilnic+ să aibă un serviciu. K Dezorganizare ideativă se traduce prin incoerenţă masivă. starea de stupor în care pacientul este complet imobil. BO5M0 $8*8 0 D0 + 48@OB50*80 . acontextuală. care îl face să fie extrem de periculos. pacientul este catatonic şi prezintă flexibilitate ceroasă ceea ce presupune că este ca o statuie de ceară.ormele clinice tradiţionale cuprind pacienţii în funcţie de simptomele predominante. ci şi al cuvintelor spuse la întâmplare./n ceea ce priveşte simptomele pozitive. pe care clasicii o denumeau &euforie :ipuri de halucinaţii K auditive K vizuale K tactile K olfactive K Ginestezice :ipuri de idei delirante K de persecuţie K de grandoare K mistice K de gelozie K somatice 2. în general prezintă mutism. severă. o izbucnire a pacientului. 0xtremele tulburărilor psihomotorii sunt. iar atunci când este plasat într%o anumită poziţie.

parte din evoluţia acestei boli. viaţa pacientului a"unge în pericol prin nealimentare. Debutul schizofreniei paranoide tinde să fie mai târziu în cursul vieţii decât la celelalte forme. având cel mai bun prognostic dintre toate formele clinice de schizofrenie. dezorganizare a vorbirii3. retragere socială. . simptomatologia reziduală pe care o prezintă face. De asemenea. ambivalenţa sau inversiunea afectivă.. aplatizarea afectului. azi este din ce în ce mai rară datorită intervenţiei rapide şi eficiente a medicaţiei neuroleptice. Deşi indivizii cu acest pattern simptomatic sunt identificaţi ca având un subtip particular de schizofrenie. Ecolalia este o repetare lipsită de sens. a cuvintelor şi frazelor spuse de o altă persoană. -răsăturile asociate ideilor delirante şi halucinaţiilor sunt+ anxietatea. !. dar tabloul clinic actual nu prezintă simptome psihotice pozitive notabile ex. *lte trăsături cuprind manierisme. ca &de papagal(. funcţionalitatea ocupaţională şi capacitatea de a trăi independent sunt superioare celor ale bolnavilor cu alte tipuri de schizofrenie. 3. + 48@OB50*83 =353*O8DA $imptomele dominante ale acestei forme sunt ideile delirante de persecuţie sau grandoare. nu se opune) K ca dovadă că este în imposibilitatea de a da curs unei comenzi în plan verbal sau motor. pacienţii pot scrie memorii. atunci când apar. + 48@OB50*83 +8M=$A *ceastă formă clinică de schizofrenie nu se distinge printr%un element clinic semnificativ. furia. denunţuri. poate apărea o sugestibilitate crescută. halucinaţii. legate de cele mai multe ori de conţinutul temei delirante. Ralucinaţiile şi ideile delirante. Ecopra8ia constă în repetarea gesturilor interlocutorului. 4. !ot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament. + 48@OB50*83 50@8D93$A *ceastă formă presupune că a existat în trecut cel puţin un episod acut de schizofrenie. idei delirante. caracteristic. $ub influenţa ideilor delirante. pot trece la măsuri de apărare faţă de presupusele ameninţări. niciun mi"loc de convingereDconstrângere. dimpotrivă. ci printr%o gamă largă de simptome negative+ K o scădere a capacităţii voliţionale) K o scădere a capacităţii de rezonanţă afectivă) K o scădere până la anulare a funcţionalităţii profesionale şi sociale) K o anumită detaşare) K o însingurare. abulie. *pare o retragere socială marcată. de fapt. dar ele nu mai sunt marcate. Dimpotrivă. Deşi această formă se întâlnea frecvent în urmă cu câteva decenii. iar trăsăturile distinctive mai stabile de%a lungul timpului. ordinelor interlocutorului. izolare) K un comportament autist. *ceşti pacienţi prezintă scoruri puţin modificate la testele neuropsihologice. Ecomimia presupune imitarea expresiei mimice a interlocutorului. + 48@OB50*83 *0D8B050*E83:A . -. nu poate da rezultate) K un fenomen incomprehensibil) K negativismul alimentar este o problemă de intervenţie psihofarmacologică de urgenţă. cel mai adesea auditive. combativitate sau. stereotipii. devenind astfel periculoşi. pacientul supunându%se automat ordinelor terapeutului.K depăşeşte disponibilitatea voliţională a persoanei) el nu poate da curs invitaţiei. supunere automată. sunt puţin frecvente şi vagi.recvent apar iluzii şi halucinaţii.

/n puseul acut. K 4ârsta de debut mai mică la bărbaţi. ambulatoriu sau unitate de cronici3) I pentru evaluarea persoanei personalităţii3 în perspectiva unui tratament psihoterapeutic cura analitică. imposibilă datorită lipsei de cooperare.1TV K fraţi non gemeni ai pacientului schizofren . în perspectiva reintegrării sociale a bolnavului în activitatea anterioară a bolii sau într%o terapie ocupaţională. psihoterapie de grup. 5nvestigarea psihologică a schizofrenului este utilă. K =re"alenţa pe "iaţ# o persoană dintr%o sută poate face schizofrenie la un moment dat3 V F.Desemnează în general o categorie care cuprinde indivizii ce nu pot fi plasaţi în niciuna din categoriile precedente sau care întrunesc criterii pentru mai mult decât o singură formă clinică. 12TV K copii a doi părinţi schizofreni . de a soluţiona. în ultimă instanţă.3. ci registrul latent. şi alte investigaţii3 este. ca instrument în evaluarea cantitativă şi calitativă a defectului psihologic. 12TV K gemeni dizigoţi ai pacientului schizofren . precum şi gradul de afectare) I cazuri de remisiune. aşa cum apare ea ca simptom în boală. K . debutul stabilizării remisiunii. în ma"oritatea cazurilor. pacientul va fi investigat şi când se află sub terapie medicamentoasă) este însă necesară suprimarea acesteia cu :2 ore înainte de investigare. de persoane bolnave la un moment dat într%o populaţie3V F. I 0vident. în special. atitudinea schizofrenului stă sub semnul bolii sale. psihoterapie analitică de grup etc. în+ I cazurile de debut ca ad"uvant în diagnosticul diferenţial. K <aportul bărbaţi D femei V 1. mentală şi a întregii personalităţi mai mult sau mai puţin accentuată. de la . cu excepţia ţărilor nordice unde prevalenţa este mai mare. şi manifestarea într%o probă dată. de a schimba mesa"e în situaţie. în funcţie de intensitatea patologiei) aşadar. 4RT. în regim instituţionalizat. 4FTV K gemeni monozigoţi ai pacientului schizofren . (TV K copii cu un părinte schizofren . date de e"oluţie şi prognostic K =re"alenţa nr. 5nvestigarea psihologică nu vizează registrul manifestărilor evidente. de a răspunde la o anumită situaţie%stimul.! G 1T 8ncidenţa nr. de precizare şi apreciere a capacităţilor restante. de îmbolnăviri noi pe an3V 1U1F FFF K Debutul ma"oritar între 2FI3! de ani. acela în care manifestarea se articulează şi din care îşi extrage conţinuturile. aşa cum apare ea ca modalitate a individului de a alege. 0xistă o corelaţie între manifestarea psihologică. 0pidemiologie. După remiterea manifestărilor acute.2I 2T Nu diferă în raport cu zona geografică. $chizofrenul cooperează greu nu dintr%o intenţionalitate negativăconştientă. investigaţia psihologică dealtfel. K =re"alenţa la populaţii specifice+ K generală . ci dintr%o dificultate de a se raporta la celălalt şi la o situaţie. *titudinea schizofrenului în şedinţa de investigare psihologică este o atitudine modificată. /ncercări mai noi de clasificare a schizofreniilor pun accentul pe tipul tulburărilor şi pe aspectul cognitiv al acestora. în funcţie de intensitatea fazei acute. halucinaţii auditive şi mult mai rar simptome negative.emeile dezvoltă mai mult simptomatologie afectivă. pentru a se preciza modul în care este afectată structura personalităţii. psihoticul schizofren se păstrează într%un registru de regresie.

neurochimice şi psihomotorii. 0uforia se poate schimba rapid în iritare sau furie. /n accepţia lui . insomnii. aparent. cognitive. :ulbur#rile afecti"e -ulburările afective sunt caracterizate prin exagerări pătrunzătoare. cunoscută în termeni medicali ca boala afectivă bipolară. deci în situaţie. euforic. el are reacţii emoţionale ce ar pleda pentru implicarea lui în probă. 0=8+OD9$ M3*83 3$ !acienţii care se află în faza maniacală simt mai curând un atac brusc de exaltare.raepelin 1@@>3 de celelalte psihoze. !acienţii prezintă o multitudine de idei care se succed rapid.1.1.4. . iar în aproximativ FAH din cazuri pacienţii fac sau doar episoade depresive >?H din ei3. reluările şi referinţele personale. dar legătura dintre melancolie şi manie a fost observată de 4ipocrate şi 3reteu din apadocia. de euforie sau iritabilitate extremă care se dezvoltă în decurs de câteva zile până la o deteriorare gravă. în mod necontrolat. expansiv sau iritabil) nimic veşti rele. însă cu puţină aplicabilitate în clinică. /ncrederea în sine creşte până la delir de grandoare în care persoana consideră că are legături speciale cu Dumnezeu. frizând incoerenţa şi plasând pacientul în afara relaţiei şi a situaţiei. este cea mai dramatică formă de manifestare a tulburărilor afective. +8M=:OM0$0 B3@08 M3*83 3$0 #n mod de a se simţi excesiv de bun. 7oala a fost separată de . 1F. separate prin perioade normale. #neori aşa se întâmplă în aproximativ :? .raepelin boala se caracterizează prin episoade maniacale şi depresive care survin la acelaşi pacient. mai ales. în activitate. chiar dacă. 1F. Necesitatea redusă de somn. psihologice. tragedii3 nu poate schimba această stare de fericire. 0ulburarea afectiv! bipolar! Definiţie !sihoza maniaco%depresivă !6D3. dezinhibiţie sexuală3. prin modul lor de a oscila între depresie şi manie. $pre deosebire de depresia ma"oră. 7oala bipolară este una dintre cele două boli afective ma"ore. !entru evaluarea eficienţei cognitive există diferite teste de atenţie. de la apelul nonverbal la spri"inul examinatorului până la comentariile. sau doar episoade expansive 1?H3. Riperactivitate şi planuri excesive. /n şedinţa de investigare se vor observa atent comportamentul schizofrenului. De obicei.A de ani. acestea apar când dispoziţia se inversează. înaintea vârstei de . +curt# pre%entare clinic# !acienţii cu boală bipolară diferă de cei cu alte forme de depresie. celebrităţi. #n comportament sexual anormal libidou crescut. 0xprimă numai optimism ne"ustificat şi o lipsă de discernământ. $indroamele afective ma"ore sunt tulburarea depresivă ma"oră denumită şi tulburare unipolară3. tulburarea afectivă bipolară denumită şi psihoza maniaco%depresivă3 şi tulburarea distimică. Durata în timp a acestui ciclu variază de la o persoană la altă persoană. Bipsa puterii de concentrare+ . modificările acestui comportament şi. fiind folosite mai ales în cercetare. maximum :AH din cazuri3. participare în numeroase activităţi care pot conduce la rezultate nedorite. în general. prelungite şi &infirmizante( ale dispoziţiei şi afectivităţii care sunt asociate cu disfuncţii comportamentale. întreruperile. acestea fiind o expresie a distorsiunilor generate de boală.dificultatea intrării în relaţie până la cooperarea minimă. care poate surveni la orice vârstă. !6D debutează. măsura participării.uga de idei. 8ealaltă este tulburarea afectivă unipolară doar cu episoade depresive sau maniacale3. 0xistă aşa numitele stări mixte care amestecă elemente depresive cu elemente de excitaţie. conducători politici.

/n timpul perioadei de perturbare a dispoziţiei. dispoziţie expansivă F:H3 şi labilitate dispoziţională E>H3. manifestări halucinatorii) 2. putere. discurs greu de întrerupt. anormală şi persistentă. situaţională. dezlănţuire motorie3. formală. rimă) se poate a"unge şi la un limba" destructurat fonetic şi semantic. disponibilitate de relaţionare . 23 fugă de idei sau experienţa subiectivă că gândurile sunt accelerate) A3 distractibilitate adică.. se simte refăcut după numai trei ore de somn3) . având o evoluţie clinică particulară.. se anga"ează în consecinţă în diverse acţiuni) F3 imaginaţia şi capacitatea creativă este scăzută şi deturnată) @3 creşterea activităţii. numai prenume şi verbe. sexual. sentimente de omnipotenţă şi încredere nelimitată în forţele proprii. idei de persecuţie. veselie sau iritabilă . trăieşte numai prezentul. anga"area în cumpărături excesive. ori din punct de vedere sexual3 ori agitaţie psihomotorie) >3 implicare excesivă în activităţi plăcute care au un înalt potenţial de consecinţe nedorite de ex. lexical V stil telegrafic. alert) poate păstra coerenţa.3 psihomotricitate exacerbată. relaţie. 5ritabilitate bruscă. care devine multiplă. nu se evidenţiază dezorganizări severe de tip structural. gratifică partenerul de discuţie 1:3 trăirea timpului.atenţia pacientului este cu uşurinţă deviată către detalii neimportante. idei delirante concordante cu dispoziţia+ . 0lemente facultative+ 1. de la excitaţie motorie moderată până la hiperGinezie nestăpânită furor maniacal. idei delirante incongruente . comentarii sentenţioase. filiaţie) :. iniţiatică şi incoerentă V polipragmazie. furie sau paranoia se declanşează când planurile grandioase ale pacientului se năruie sau când sociabilitatea lui excesivă este refuzată. stabileşte imediat relaţii. plan erotic. dar are tendinţă la "ocuri de cuvinte. de grandoare. euforică. supraevaluare) . manifestări clastice şi agresive comutare a polarităţii3. 6a"oritatea pacienţilor cu manie au+ iritabilitate @?H3. noncauzală ) consideră că ştie totul.3 logoree mai locvace decât în mod uzual3 sau presiunea vorbirii se simte presat să vorbească continuu3) vorbeşte tare. sentimente de derealizare şi depersonalizare. Diagnosticul episodului maniacal se poate face dacă există următoarele simptome. dacă dispoziţia este numai iritabilă3 şi au fost prezente într%un grad semnificativ+ 13 stimă de sine exagerată sau grandoare) :3 scăderea nevoii de somn de ex. atenţia este atrasă prea uşor de stimuli externi fără importanţă sau irelevanţi. după cum urmează+ *. urmărire. expansivă V bună dispoziţie. pacientul Ydevor! Z prezentul. intruziv. calambururi. solicitant. dezordonată. indiscreţii sexuale ori investiţii în afaceri nesăbuite3) 1?3 sistem pulsional dezinhibat . onomatopee. deci manie coleroasă şi violentă. cu voce sigură. cunoaşte totul. indecent) prietenos. Mania este o stare de euforie. $imptomele cele mai frecvente sunt . sarcasm. în faze severe stil ludic. manifestări catatonice) A. de supraestimare. îi distrage orice stimuli3) E3 capacitatea de "udecată . boală a prezentului) 1. asociaţii prin asonanţă. *cestea trebuie să aibă o durată sub : săptămâni în absenţa tulburărilor afective predominante. descrisă doar de o minoritate de pacienţi. spirit gregar.. superficială. trei sau mai multe3 din următoarele simptome au persistat patru. alimentar) 113 sociofilie. pre"udiciu) . la serviciu sau la şcoală. = perioadă distinctă de dispoziţie crescută. Bingvistic . durând cel puţin o săptămână) 7.

:.:. !acientul şi medicul conlucrează pentru restabilirea relaţiilor sociale. 4ulburarea de panică 11. 4ulburările obsesiv/compulsive 11. luni.2. !e de altă parte. un episod depresiv poate fi precipitat de complicaţii somatice. chiar suicid.:. este nevoie de spri"inul psihiatrului pentru colaborarea pacientului la tratament. pacienţii cu !6D pot beneficia de psihoterapie. 5natenţia. :ulbur#rile anCioase 11. endocrine apar cu o frecvenţă crescută la persoanele cu tulburare afectivă. hipersexualitatea AFH3. 4ulburarea an8ioasă !enerali0ată 11.1.A. -ulburările de percepţie apar de regulă în cursul episoadelor maniacale. -ulburări cognitive nonpsihotice frecvente în manie sunt+ grandoarea F@H3. *u fost descrise o serie de particularităţi ale pacienţilor cu tulburări bipolare şi ale celor cu tulburări unipolare.:. faza maniacală poate avea o durată de până la . a imaginii proprii. aşa cum ştim din descrierea lui Oraepelin. comportamentul extravagant AAH3.. 0xistă un risc crescut pentru consum abuziv de alcool sau medicamente) de multe ori. cât şi a unor episoade depresive. a stării de sănătate.. constă în apariţia atât a unor episoade expansive. logoreea @>H3. 6embrii de familie trebuie să înveţe să imite strategia psihiatrului şi să fie o parte activă în echipa de tratare a bolnavului.1. *e"ro%ele. ştiut fiind faptul că alcoolul are şi un efect anxiolitic. religiozitatea . 6ai puţin întâlnite sunt+ violenţa 2>H3.8D8:3:0 0xistă o suprapunere considerabilă cu simptomatologia tulburărilor anxioase. nevoia scăzută de somn @1H3. indecizia şi retardul psihomotor apar mai ales în tulburarea bipolară. din pacienţi prezintă simptome psihotice în cursul unui episod afectiv.>H3. regresia pronunţată :@H3 şi catatonia ::H3. fuga de idei F1H3 şi distractibilitatea E@H3.:. Despre conceptul de ne"ro%# 11. $imptomatologia depresivă are un impact negativ asupra evoluţiei acestor afecţiuni. *ceastă boală poate afecta în mod serios relaţiile de familie. OMO5.:. -otuşi.2. în special cu soţul sau familia. Netratată. /n absenţa tratamentului boala are un prognostic grav. $imptomele care caracterizează anxietatea pot precede depresia. 4ulburările (obic an8ioase – (obiile 11. 3+=0 :0 =+84O+O 83$0 3$0 =MD *semeni altor afecţiuni severe. De cele mai multe ori. cardiovasculare. = serie de boli somatice de tipul afecţiunilor cerebrale. putând duce la dezintegrare socială şi profesională. alterarea relaţiilor cu cei din "ur. 11. agitaţia psihomotorie @FH3. 8el puţin :D. 11. se pot manifesta în timpul episodului depresiv sau pot continua un episod depresiv. !6D poate determina autosubestimare. 7oala afectivă bipolară. 4ulburarea de stres posttraumatic .vorbirea precipitată >@H3. pacientul încearcă să%şi amelioreze starea în acest mod.

creând un disconfort somatic care evoluează pe fundalul unei predispoziţii specifice a personalităţii premorbide. psihogeniile au ca elemente definitorii+ I prezenţa evenimentului psihotraumatizant) I terenul constituţional) I legătura inteligibilă între conţinutul trăirilor patologice şi traumă. existenţa ei bazându%se pe dezacordul dintre dorinţă şi posibilităţile ei de realizare. acestea reprezintă un grup de tulburări cu etiologie psihogenă. şi anume+ 1. Nevroticul nu se confruntă cu realul.ără pretenţia de a fi exhaustivi. cu mecanisme psihice profunde în formarea simptomelor.. 8unoscute şi ca &tulburări funcţionale(. adică pacientul nu pierde contactul cu realitatea exterioară oricât de severă este starea sa. a căror apariţie şi evoluţie depind de durata şi intensitatea psihotraumei ca şi de particularităţile psihologice şi somatice ale subiectului. sexualitate3. /ntr%o altă încercare de definire a nevrozelor. căruia nu%i alterează inserţia în real. definiţia nevrozelor este formulată prin sublinierea caracteristicilor acestora. / n tratatul de psihiatrie =xford ediţia a 55%a. vom încerca să selectăm câteva dintre definiţiile nevrozei pentru a contura cât mai exact graniţele conceptului. nu sunt psihoze. !sihogeniile pot fi clasificate în+ K <eacţii psihice patologice+ o reacţii de intensitate psihotică) o reacţii de intensitate nevrotică) K Nevroze+ o nevroze nediferenţiate) o nevroze diferenţiate) K Dezvoltări patologice reactive.11. 8ând vorbim despre psihogenii. intricate inteligibil în istoria individuală a subiectului. 0xistă multiple încercări de a defini nevroza. cu etiologie în principal reprezentată de traume psihice care interferează cu istoria individului. dar îi provoacă dificultăţi de adaptare caracterizate prin următoarele elemente definitorii+ anxietate. sunt tulburări funcţionale. . tulburări ale principalelor funcţii fiziologice somn. . deoarece nu poate fi identificat un substrat organic pentru "ustificarea simptomatologiei. apetit. adică nu sunt însoţite de o boală cerebrală organică. brutal sau trenant. ci se apără de real. Nevrozele sunt un grup de afecţiuni cu determinare psihogenă. având un debut distinct şi nu o dezvoltare continuă din primii ani ai vârstei adulte.3. *eurastenia 11. :. . Nevroza ar putea fi considerată ca un răspuns de adaptare ineficient. ne referim la un grup polimorf de afecţiuni psihice de intensitate şi coloratură psihopatologică variabilă.1. exprimate clinic printr%o simptomatologie cu debut insidios şi intensitate redusă. depăşindu%i capacităţile de adaptare şi răspuns. iritabilitate. ele diferă de tulburările de personalitate. recunoscută şi resimţită neplăcut de bolnav. în acest sens răspunsul lui fiind un compromis între apărare şi dorinţă. Despre conceptul de ne"ro%# Domeniul cel mai întins al psihopatologiei cu etiologie dominant psihogenă îl reprezintă nevrozele. care operează cu materialul unui conflict intrapsihic inserat în istoria individului.

!sihoza ia naştere din conflictul dintre 0u şi Bumea exterioară. cum ar fi profesional. diferenţele dintre nevroze şi psihoze sunt următoarele+ 1. Nevrozele cuprind două mari domenii de psihopatologie+ a..Definiţia nevrozei rămâne discutabilă şi arbitrară. informaţiile furnizate nu pot fi înţelese şi folosite de către ceilalţi. . incomprehensibilă pentru ceilalţi.3. salată de cuvinte3. Breud. 9i în cazul nevrozelor comunicarea poate fi îngreunată de anumite inhibiţii. E. De aceea. Nevroticul a"unge în situaţia sa paradoxală de frică ca nu cumva decupa"ul de lume pe care l%a refulat să se reactiveze şi să%l indispună. când simptomatologia este cu precădere psihică dismnezii. nevrozele de organ. :. . !entru +. !sihozele cuprind un domeniu mai redus. !sihoticul refuză realitatea din frica de a%şi pierde lumea proprie pe care a construito sau ca nu cumva această lume să se prăbuşească delir de gelozie. psihonevroza. 0le se deosebesc de normal din ambele puncte de vedere. când simptomatologia se fixează exclusiv pe un aparat sau sistem şi b. ş. /n discursul nevrotic precumpănesc relaţiile obiectuale decupla"3. delir3. disprosexii. <eprezentanţii realităţii oricărui obiect este păstrat la nevrotic mai mult sau mai puţin normal. atunci când o face. transformare prin similitudine sonoră3. 8uvântul. 2. 2. circumstanţială. la nevrotic. !sihoticul neagă întreaga realitate. 8u timpul. nici fenomenul nevrotic. dar. nevroticul utilizând mecanisme specifice care modifică trăirile întrun sens care survine şi la normali. de grandoare. relaţiile formal verbale pur formale. distimii. 0l îşi va comunica suferinţa care nu va fi de neînţeles pentru ceilalţi şi nu îi va rupe de realitate. !sihoza are în special o etiologie endogenă şi rar una exogenă. Nevroticul pierde simţul realităţii numai parţial. deoarece caracteristicile sale sunt prezentate în contrast cu termenul de psihoză. $pre deosebire de .3. simbolizarea verbală acoperă realitatea. structura lor psihopatologică permite mai uşor stabilirea unei limite de demarcaţie între bolnav şi sănătos. 8ea mai bună diferenţiere a fost făcută de .. Ba psihotic. desistematizarea activităţii mentale. fiind incomprehensibile.reud. dar nu este niciodată întreruptă total. exact cea la care se referă refularea sa personală. psihoticul devine incapabil să comunice. în cel al psihoticului. accentuându%se determinarea lor psihogenă. global. melancolic etc. Bimba"ul nevrotic rămâne intact e comprehensibil3. dar aceasta nu echivalează cu sănătatea. Nevrozele sunt anomalii sufleteşti care vizează persoana într%un anumit domeniu. Nevroticul nu vrea să ştie decât despre un decupa" bucată3 a realităţii. 0senţialul nevrozei stă în situaţie şi conflict. Nevroticul. nici fenomenul psihotic nu pot fi considerate ca modificări exclusiv cantitative sau calitative.a. /aspersK 1. în cazul psihozelor se produce o ruptură de realitatea exterioară care poate fi respinsă parţial sau total şi înlocuită de realitatea proprie. ni se pare util ca în continuare să prezentăm diferenţele dintre psihoză şi nevroză. . comprimare. surogatul obiectului simbolizarea sa verbală3 . !sihozele lezează omul în întregime. A. refularea poate fi recunoscută spontan de bolnav. îi întoarce spatele şi construieşte o lume nouă ruminaţie. iar. ea apare la suprafaţă fără niciun fel de rezistenţă.enomenul nevrotic poate apărea pasager şi la indivizi absolut normali. /ntr%adevăr. limba"ul psihoticului se dezorganizează în mod obligatoriu până la psitacism . pe de altă parte. familial sau interesele personale. Dar la psihotic. iar modificările sunt în special cantitative. însă în predominenţe diferite. Nevroticul îşi formează surogate de obiect prin asemănarea reală dintre obiecte. Nevroza ia naştere în urma conflictului dintre 0u şi $ine. :. împărtăşeşte experienţele comune cu realitatea celorlalţi.. 8onflictul nevrotic poate fi developat şi soluţionat printr%o îndelungată cură psihanalitică vezi psihoterapie3 şi niciodată spontan.

nu se mai bazează pe nimic faptic, pe nimic real, ci numai pe asemănarea verbală, pe asonanţa verbală. 8uvântul şi realitatea nu mai au nimic în comun, la psihotic. = altă diferenţă importantă dintre psihoze şi nevroze ţine de absenţa sau prezenţa caracterului morbid al tulburării, de critica pe care individul o are asupra problemelor sale. De regulă, nevroticul îşi cunoaşte problemele şi este capabil să le conştientizeze şi să ceară a"utor. De regulă, pacientul psihotic nu recunoaşte caracterul patologic al ideilor şi percepţiilor sale, considerându%se perfect sănătos. = caracteristică proprie psihozelor este stranietatea, bizarul tulburărilor sale care creează disfuncţionalitate în raporturile cu un psihotic, o stare de angoasă în relaţionarea cu pacientul psihotic, mai ales dacă nu suntem obişnuiţi cu acest tip de patologie. #n alt criteriu propus pentru a distinge nevrozele de psihoze a fost criteriul gravităţii. /n general, tulburările nevrotice sunt uşoare sau de o gravitate medie şi nu rup legăturile familiale, profesionale sau sociale. $pitalizările sunt rareori necesare şi, atunci când este cazul, sunt de scurtă durată. Dimpotrivă, tulburările produse de psihoze sunt grave, spitalizarea fiind de cele mai multe ori necesară şi uneori îndelungată. 0xistă desigur şi excepţii de la aceste situaţii, existând nevroze grave care ating uneori un nivel psihotic sau psihoze care, cu a"utorul terapiei, permit continuarea unei vieţi profesionale şi familiale normale. Nu în ultimul rând, o altă diferenţă extrem de importantă între nevroză şi psihoză derivă din etiologia acestor tipuri de tulburări psihice. Dacă în cazul psihozelor factorii exogeni, de mediu, sunt extrem de puţin implicaţi, în cazul nevrozelor ei sunt fundamentali în generarea tulburărilor. Desigur, şi vulnerabilitatea persoanei, trăsăturile de personalitate contribuie la apariţia nevrozei, dar este necesar un trigger extern care să o declanşeze. $3+8B8 3503 $3+8 A N* :9$;95A58$0 *0<5O:8 0 *e"ro%e nediferenţiateK *e"ro%e diferenţiateK 0lementele definitorii ale nevrozei erau considerate a fi+ anxietatea, iritabilitatea, tulburări funcţionale şi disconfort somatic. 0lementele definitorii ale sindroamelor nevrotice+ K sindromul astenic+ astenie, fatigabilitate, cefalee, dispoziţie tristă) K sindromul fobic+ fobii, conduite de asigurareDevitare, anxietate concentrică) K sindromul obsesiv+ obsesii, compulsiiDritualuri, anxietate) K sindromul hipocondriac+ cenestopatii, idei hipocondriace, anxietate concentrică) K sindromul isteric+ sugestibilitateDautosugestibilitate, demonstrativitate, hiperemotivitate, caracterul polimorf atipic al acuzelor în raport cu sindroamele organice pe care le mimează. /n clasificarea americană a bolilor mintale D$6 555%< se renunţă la termenul de nevroză, deoarece mulţi dintre psihiatri asociază termenul cu teoriile psihanalitice referitoare la etiologie, teorii pe care autorii americani nu le%au acceptat. /n consecinţă, &noua clasificare( a devenit următoarea+ :9$;95A58 3*D8O+BO;8 0 7 *gorafobie 7 -ulburarea de panică 7 *mnezie psihogenă 7 -ulburarea de conversie 7 .obie simplă 7 -ulburare anxioasă generalizată 7 .ugă psihogenă 7 -ulburarea de somatizare 7 -ulburarea obsesivcompulsivă

7 7 7 7 7 7 7

!ersonalitate multiplă -ulburarea dismorfică -ulburarea de adaptare .obie socială <eacţia de stres postraumatică -ulburare de depersonalizare Durere somatoformă

11.2. :ulbur#rile anCioase $imptom ubicuitar în patologia psihiatrică, anxietatea se întâlneşte într%o proporţie mai mult sau mai puţin importantă în ma"oritatea sindroamelor şi entităţilor nosografice din psihiatrie. /n mod clasic ea era axul central al nevrozelor, categorie nosologică pe care clasificările moderne însă nu au mai acceptat%o. -ulburările de anxietate au fost grupate de autorii americani în următoarele categorii+ :9$;95A58$0 3*D8O3+0 &=0 ;3@3 $3+8B8 A588 D+MI8<) G 1''4 • -ulburările anxioase fobice fobia specifică, fobia socială, agorafobia3 • *tacuri de panică • -ulburarea anxioasă generalizată • -ulburarea obsesiv%compulsivă • <eacţia acută la stres • -ulburarea de stres posttraumatică 11.2.1. 0ulburarea an'ioas! generalizat! Definiţie -ulburarea anxioasă generalizată se caracterizează prin anxietate persistentă pentru o perioadă de câteva luni. *nxietatea sau simptomele somatice produc suferinţe marcate în arii funcţionale importante activitate socială, muncă3. 0xistă frecvent trei aspecte cheie ale bolii+ îngri"orare şi nelinişte greu de controlat, tonus muscular crescut cefalee, agitaţie3 şi hiperactivitate vegetativă simptome gastro%intestinale şi cardiovasculare3. 4ârsta de debut este în ultima parte a adolescenţei, până la :? de ani, dar pot exista unele simptome în antecedentele pacienţilor. -ulburarea anxioasă generalizată este de obicei persistentă şi în lipsa tratamentului nu apar perioade de remisiune mai lungi) totuşi, cu înaintarea în vârstă, pacienţii au mai puţine simptome şi par mai puţin afectaţi. 6a"oritatea pacienţilor se ameliorează în primele E luni de tratament, dar de obicei este nevoie de un tratament pe termen lung. $imptomele mai severe şi ideea suicidară se asociază cu un prognostic mai prost. Depresia este frecventă şi este posibil ca anxietatea persistentă să predispună pacientul la depresie. +curt# pre%entare clinic# $imptomul principal al tulburării anxioase generalizate este anxietatea, generalizată şi persistentă, care nu apare doar în anumite condiţii de mediu. 8ele mai comune simptome sunt+ K nervozitate) K tremor) K tensiune musculară) K transpiraţii) K ameţeală) K palpitaţii)

K disconfort epigastric. 8u toate că simptomele şi semnele anxietăţii variază de la persoană la persoană, semnele obişnuite sunt tensiune motorie, hiperactivitate vegetativă, expectaţii aprehensive şi vigilenţă. !acienţii cu tulburare anxioasă generalizată nu semnalează fluctuaţii acute ale nivelului de anxietate şi simptomele vegetative caracteristice panicii. $pre deosebire de pacienţii cu panică, la care simptomele apar brusc, pacienţii cu tulburare anxioasă generalizată trec printr%o anxietate difuză persistentă, fără simptomele specifice ce caracterizează tulburarea fobică, panica sau tulburarea obsesiv%compulsivă. 11.2.2. 0ulburarea de panic! Definiţie -ulburarea de panică se caracterizează prin apariţia neaşteptată şi spontană a atacurilor de panică recurente. $intagma &atac de panică( caracterizează apariţia bruscă a sentimentului de frică, acompaniat de semne şi simptome fizice şi cognitive tahicardie, tremor, sentimente de derealizare, frica de moarte3. .recvenţa atacurilor de panică variază în limite largi, de la câteva pe zi la câteva pe an. /n cadrul tulburării de panică taxinomia europeană 58D%J3 include+ I atacul de panică) I statusul de panică. =re%entare clinic# -ulburarea de panică îşi are originile în sindromul Da osta sindromul inimii iritabile3, diagnosticat prima oară la soldaţii care au luptat în <ăzboiul de $ecesiune. 8u un secol în urmă, $igmund .reud definea nevroza anxioasă ca un sindrom caracterizat prin iritabilitate, aşteptare anxioasă, verti", parestezii, palpitaţii, transpiraţii, tulburări de respiraţie. 8onceptul de tulburare de panic# a fost introdus în literatură abia în 1>@? de către D.B. .lein şi imediat însuşit şi consacrat de D$6555. = tulburare de panică implică perioade scurte de anxietate extrem de intensă. *ceste perioade apar şi dispar brusc, durând de obicei doar câteva minute, iar apariţia lor nu este predictibilă. *tacurile par &să apară din senin(. /n afară de simptomele psihologice de+ frică, teroare, &teamă de moarte(, &teamă de a nu înnebuni(, sentimente de derealizare, depersonalizare, individul poate avea oricare din următoarele simptome fi%ice+ dispnee cu tahipnee, palpitaţii, tahicardie, dureri de tip anginos, senzaţia de înec, verti", parestezii în extremităţile membrelor, senzaţia de &valuri de rece şi cald(. Dacă aceste atacuri apar într%o situaţie specifică, cum ar fi într%un autobuz sau într%o mulţime, pacienţii pot ulterior evita situaţia respectivă. /n mod similar, atacuri de panică frecvente şi imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge în locuri publice. #n atac de panică este adesea urmat de o teamă persistentă de a avea un alt atac. !entru un diagnostic cert de tulburare de panică, trebuie să aibă loc mai multe atacuri de panică severe într%o perioadă de aproximativ o lună+ K /n circumstanţe în care nu există un pericol obiectiv. K *tacurile să nu poată fi datorate unor situaţii cunoscute sau previzibile. K /ntre atacuri trebuie să existe intervale libere de simptome anxioase deşi anxietatea anticipatorie este obişnuită3. 11.2.3. 0ulbur!rile fobic an'ioase 7 fobiile .obia se referă la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situaţii care provoacă frica. .obia este frica specifică, intensă declanşată de un obiect sau o situaţie, care nu au prin ele însele un caracter periculos, cu caracter iraţional recunoscut ca atare şi care nu poate fi controlat volitiv. !roiecţii ale anxietăţii, fobiile pot invada oricare din obiectele şi situaţiile realităţii de care experienţa individuală se leagă într%un mod oarecare. *stfel, după Mallet relicvele fricilor din prima copilărie

pentru a ilustra condiţia celor care se temeau să apară singuri în locuri publice. la personalitatea psihastenică decompensată. $intagma a apărut în 1@F1.#. 6enţionăm. respiraţie superficială. <eacţia fobică este automată. Be vom nota pe cele mai frecvente+ de locuri. dar devin patologice în+ nevroza fobică. la debilii mintali nu au aceeaşi semnificaţie3.obia este cea mai frecventă formă a tulburării de anxietate.obia apare la orice vârstă. care este cea mai frecventă boală psihiatrică în $. teroare într%o situaţie care nu prezintă pericol. de animale mici şi insecte.AF<9IA *gorafobia se defineşte prin teama de a fi singur într%un loc public. necontrolabilă. . întâlnită în nevroza anxioasă şi în delirurile alcoolice acute şi subacute. de boli. localizare3. totuşi. pericole imaginare. spaţiu. transpiraţii etc. = clasificare a fobiilor le împarte în+ a!ora(obie. nume. . de obicei anxietate anticipatorie. întrucât interferă cu funcţionalitatea individului în societate şi în situaţiile din locuri deschise. că aceste conduite de evitare au un caracter limitat. 8onduitele de evitare sunt comportamente menite să asigure evitarea situaţiei fobice de către subiect. ei pur şi simplu nu îşi părăsesc casa. !ersoana recunoaşte că teama depăşeşte limitele normale şi este resimţită ca o ameninţare în faţa unui pericol. . =re%entare clinic# $imptomele incluse în fobie+ a. f. deoarece acestea îi provoacă trăirile anxioase neplăcute. #neori. Dacă în cazul anxietăţii teama nu avea obiect. pacienţii cu fobie nu au avut niciodată un atac de panică.obiile pot fi considerate normale la copii dacă rămân discrete.obia se poate dezvolta după un atac de panică. (obie socială an8ietate socială3. oroare. 4ictima simte brusc o panică persistentă şi fără cauză. bisericile. în psihoze depresive. e. c. tremor. la toate clasele sociale şi în toate zonele geografice. relaţiile sociale şi necesită o consultaţie psihiatrică. b. Prezentare clinic! K După cum am mai menţionat. debutul schizofreniilor şi în bolile psihice ale involuţiei. iar cele din a doua copilărie . bazându%se numai pe posibilitatea anticipativă a subiectului în legătură cu situaţia fobogenă. *gorafobia se numără printre cele mai grave fobii. persistentă şi interpune gândurile persoanei ca un bara" faţă de ameninţări. (obii speci(ice. mai ales în locuri care nu pot fi părăsite imediat în eventualitatea că ar apărea un atac de panică. A: A4<. spaimă3. teatrele. = încercare de sistematizare după conţinutul lor este cel puţin temerară ca orice încercare de sistematizare a lumii reale ca întreg. . de contacte interumane. d. *lteori. !recauţia de a le evita poate altera procesul de muncă. de animale.obiile au fost denumite cu echivalente greceşti =itres şi 5egis3. agorafobia este teama de a fi singur în orice loc sau situaţie din care persoana crede că este greu să evadeze sau din care este greu să fie a"utat.*. Ba această clasificare putem adăuga panto(obia care desemnează o teamă difuză provocată de orice obiect sau eveniment. *par reacţii fizice vegetative3 de însoţire+ palpitaţii cardiace. -ermenul derivă din cuvintele greceşti a!ora piaţă3 şi p obos frică. dacă s%ar afla în prime"die. !acientul evită străzile circulate. !ersoana fuge de teama unor obiecteDsituaţii.sunt fobiile de animale mari. în fobie ea capătă caracter specific formă. . 8ontemplarea perspectivei de a intra într%o situaţie fobică generează. . ategorii de fobie 0le definesc cauza reacţiei şi modul de evitare.

5. . este necesară repetarea asocierii de mai sus. pentru că evitarea situaţiilor sociale neplăcute devine un simptom stabil în timp şi. 2FF23. pentru dezvoltarea reflexului condiţionat.obiile sociale apar după modelul răspunsului condiţionat+ un stimul nociv sau neplăcut remarca unei alte persoane. 6ecanismele de apariţie a fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietăţii şi fobiilor în general.K :D. :eodorescu. privirile celor din "ur etc. K 7olnavii cu agorafobie dezvoltă şi depresie. 9: F<9IA S<$IA*B . o piesă centrală în rutina zilnică. 5nteresant la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul că stimulul neplăcut nu este necesar să fie repetat. obsesii. nu li se cunoaşte factorul declanşator. din bolnavii cu agorafobie sunt femei. o mâncatul în locuri publice. cu un grad extrem de disfuncţionalitate şi este foarte greu de diferenţiat de tulburarea de personalitate evitantă anxioasă3. oboseală.actori genetici .. *ceste atacuri par că apar la întâmplare şi în situaţii fără pericole. Musa. în cele din urmă. tensiune. alcoolism. aşa încât nu pot fi anticipate. 8ând fobia socială se extinde la aproape toate situaţiile sociale. cum ar fi+ o vorbitul în public. ei evită să mai meargă în locuri sau situaţii unde ei ştiu că a apărut un atac de panică. /. 8nter"enţii psihoterapeutice !atru tipuri de intervenţii psihoterapeutice par să%şi fi câştigat legitimitatea în ultimele două decenii+ I antrenamentul abilităţilor sociale) I expunerea la stimulii evitaţi) I managementul anxietăţii relaxare.A de ani. De aceea. /n mod clasic. . interpretate de cele mai multe ori eronat3 se asociază cu o situaţie neutră în speţă situarea într%un anumit cadru social3. o mersul la o întâlnire. $epine. Bactori etiopatogenici implicaţi în apariţia tulbur#rii 0tiologia fobiei sociale are un model integrativ. $unt implicaţi+ K . 6a"oritatea simptomelor apar între 1@%. $imptomul fobic schimbă comportamentul individului.=. $imptomul fobic apare uneori timp de mai mulţi ani fără ca asocierea cu evenimentul neplăcut să fie întărită. K 6a"oritatea agorafobiilor apar după unul sau mai multe atacuri de panică [spontane[. al cărei rol este de a prote"a individul de anxietate. o urinatul în toaletele publice aşa%numita &vezică ruşinoasă(3. distragere3) I terapia cognitivă @.obia socială denumită de americani şi tulburare anxioasă socială3 se caracterizează prin frică excesivă de a fi umilit sau "enat în diverse situaţii sociale. ea devine generalizată. *utorii citaţi mai sus afirmă că terapia cognitiv comportamentală de grup este intervenţia care şi%a probat în cele mai multe cazuri eficacitatea. pacienţii se tem de un nou atac de panică în mod anticipativ anCietate anticipatorie3. $e pare că există anxietate sau alcoolism la alţi membri de familie.actori biologici. cu debut brusc sau progresiv. De aceea. o vorbitul la telefon.?H eredibilitate3) K 0xperienţele învăţate) K 5nhibiţia comportamentală) K <olul părinţilor relaţiilor parentale3 şi al relaţiilor dintre fraţi) K .

moarte. precum şi a unor diferite grade de anxietate. stereotipe. ) $ituaţiile fobice sunt evitate ori de câte ori este posibil.$: F<9II SP/$IFI$/ "F<9IA SI(P*B# Definiţie -eama de anumite obiecte sau situaţii care provoacă teroare. murdărie. =biectul sau situaţia sunt evitate sau sunt suportate cu un distres marcat. boli.4. compulsiile sunt comportamente repetitive care par să se supună unui scop şi care au un caracter stereotip motiv pentru care au fost numite şi ritualuri compulsi"e3) finalitatea acestor ritualuri compulsive este acela de a neutraliza.2. furtuni. . substanţe chimice3 . 5ndivizii prezintă o teamă morbidă de a contracta $5D* sau alte boli infecţioase. mediu cultural sau social3+ I contaminare microbi. individul este incapabil să le neutralizeze şi cu cât se străduieşte mai mult să le îndepărteze. ompulsia K definită de unii autori ca fiind teama de a traduce în practică o idee obsesivă sau o fobie) K după alţi autori. . iar frica apărută este recunoscută de individ ca excesivă. dar ele pot surveni şi mai târziu la fobiile faţă de sânge şi in"ecţii3. de a preveni sau reduce anxietatea şi nu de a produce plăcere sau gratificare) K prin definiţie. !entru un diagnostic cert. frica de animale. 0ulbur!rile obsesiv%compulsive -ulburările obsesiv%compulsive se caracterizează prin prezenţa unor simptome obsesive şi compulsive. depresie şi depersonalizare. frica de locuri la înălţime. =rincipalele teme obsesi"e care apar indiferent de rasă. impulsiuni. !oate apărea la orice vârstă. compulsiile sunt fie clar excesive. cu atât fenomenele capătă o intensitate mai mare) K obsesiile pot fi gânduri. individul efectuează acte rigide. 8ele mai frecvente fobii simple sunt frica de spaţii închise. inadecvată şi produce o afectare semnificativă a vieţii.obiile specifice apar cel mai frecvent între A şi > ani. imagini recurente şi persistente care pătrund în mintea persoanei în ciuda eforturilor acesteia de a le exclude) K persoana recunoaşte faptul că obsesiile sunt un produs al propriei minţi şi nu îi sunt impuse din exterior cum se întâmplă în inserţia gândirii3. Prezentare clinic! 8onform definiţiei. fobia specifică este frica produsă de prezenţa sau anticiparea prezenţei unui obiect sau situaţii specifice. este unul din cele mai întâlnite simptome. fie neconectate realist cu ceea ce sunt destinate să neutralizeze sau să prevină) K în unele cazuri.) *nxietatea trebuie să fie limitată la prezenţa situaţiilor sau obiectelor particulare. fără a fi capabil să spună de ce face aceasta. de a suprima obsesiile. iar fobiile faţă de anumite situaţii debutează de obicei mai târziu. conform unor reguli elaborate idiosincratic. Obsesia K tulburare complexă ideo%afectivă caracterizată prin prezenţa în psihicul individului a unor grupuri de fenomene care tulbură buna desfăşurare a tuturor proceselor) conştient de inutilitatea lor. de a atinge obiectele din baie şi pot deveni extrem de anxioşi dacă o altă persoană atinge alimentele pe care au intenţia să le consume) . trebuie îndeplinite toate criteriile de mai "os &8 D 1F) 3) $imptomele psihologice sau vegetative trebuie să fie manifestări primare ale anxietăţii şi nu secundare altor simptome ca idei delirante sau gânduri obsesive. #nele dintre aceste fobii sunt întâlnite în mod normal la primii ani de viaţă ai copilului. 11. în al treilea deceniu de viaţă.

aparatura electrică din casă închisă sau dacă nu cumva individul a accidentat pe cineva în timp ce îşi conducea maşina.. uciderea altor persoane3) I imagini cu temă sexuală) I obsesii pe temă religioasă. fie că este vorba de a verifica dacă uşa a fost încuiată. alteori obsesiile vechi sunt complet înlocuite de unele noi. copiii cu astfel de compulsii se pot simţi obligaţi să şteargă şi să îşi rescrie tema până când paginile caietului a"ung să se rupă.. morală scrupule3. !entru elevi sau studenţi. I ritualuri de repetare . astfel de ritualuri compulsive pot face formularele de examen extrem de dificil de completat mai ales acele tipuri de formulare care se completează prin colorarea unui cerc3 . #neori. !rofesorii. un anumit eveniment sau stimul poate fi asociat cu gânduri terifiante. terifiant rănirea membrilor familiei. pacientul poate începe brusc să se gândească dacă ritualul de numărare a fost corect îndeplinit şi se poate simţi obligat să îl reia până când consideră că l%a efectuat corespunzător) I verificare şi reverificare exagerată .+ copii care trebuie să citească de la coadă la cap o propoziţie după ce au citit%o normal. atunci când o anumită situaţie sau un anume loc este asociat cu comportamentul compulsiv. /n alte cazuri. De asemenea. sinucidere. 5itualuri compulsi"e frec"ente I ritualuri de spălare igienă3) I ritualuri de numărare . întrucât pacienţii petrec foarte mult timp îndeplinind aceste ritualuri de verificare.ug!ciune. ex. Numărarea este frecvent un ritual îndeplinit în tăcere. ei pot rămâne să lucreze până noaptea târziu din dorinţa de a face totul perfect) I . /ntrucât îndoiala este de asemenea întâlnită în tulburarea obsesiv%compulsivă. proiectele pot să nu fie predate la termen întrucât ele sunt continuu verificate pentru depistarea unor eventuale erori) I colectarea unor lucruri inutile inclusiv obiecte din coşul de gunoi. 8opiii cu scrupule se simt obligaţi să anunţe atunci când cuiva i se face o nedreptate sau o acuzaţie falsă. consecinţele putând fi grave . iar persoana evită respectivul stimul. individul poate începe să evite situaţia sau locul respectiv. numere vechi de ziare şi reviste în ideea că vor fi cândva necesare3) I solicitarea de asigurări) I ordonarea unor obiecte în mod repetat sau executarea unui anumit gest într%un anume fel până când se obţine senzaţia de &aşa cum trebuie() I perfecţionismul . un student care nu poate privi sau scrie un număr din cauza obsesiei că se poate întâmpla ceva îngrozitor. de ex. pentru a împiedica ceva îngrozitor să se întâmple) sau persoane care sunt obligate să meargă de mai multe ori de%a lungul unui culoar sau să intre într%un anumit mod pe uşă de un anumit număr de ori. se pot asocia adesea cu alte ritualuri compulsive. -emele şcolare. de teama că şi% ar putea pierde controlul şi ar rămâne &blocat( îndeplinind un ritual compulsiv. indivizii se simt obligaţi să coloreze perfect cercurile şi pot petrece foarte mult timp făcând acest lucru3) I evitarea compulsivă . #nii indivizi repetă de nenumărate ori rugăciuni ca pedeapsă sau pentru a alunga gândurile nedorite3. -emele obsesive se pot modifica în timp. colegii pot să nu%şi dea seama că individul este obligat să numere pentru a putea îndeplini o sarcină care i se încredinţează. 8a urmare o problemă de matematică incluzând . Nu sunt neobişnuite la astfel de persoane întârzierile la şcoală sau la serviciu. individul adaugă pur şi simplu noi obsesii la cele de"a existente.I îndoială) I ordine şi simetrie%lucrurile trebuie să fie perfect aliniate sau aran"ate întrun anumit mod) I imagini cu conţinut agresiv.

11. coşmaruri legate de incident3) tulburări ale comportamentului alimentar) gânduri.!. 3nCietatea este o componentă importantă a tulburării obsesivcompulsive. Din această cauză. nu survine la date şi în locuri considerate inadecvate de către alţii aparţinând aceleiaşi culturi şi nu interferează cu funcţionarea socială a individului. iritabilitate. vederea unei maşini arzând îl determină să se arunce instinctiv la pământ. #nele ritualuri sunt urmate de o reducere a anxietăţii. de obicei. comportamentul ritual prescris cultural nu este prin sine indicator de tulburare obsesiv%compulsivă. însă cei care se simt incapabili să%şi recapete controlul propriei vieţi. $entoarea obsesi"# este. + 95:A =50@0*:350 $8*8 A $indromul posttraumatic de stres apare mai frecvent la veteranii de război. 0ulburarea de stres posttraumatic !ersoanele care au trăit o experienţă traumatizantă sunt supuse adesea unui stres psihologic legat de respectivul eveniment. de atenţie şi de concentrare) dificultăţi în luarea deciziilor) atitudine protectoare excesivă faţă de cei dragi. lipsă de speranţă. Pravitatea tulburării este mai mare când traumatismul a fost neaşteptat. anestezie psihică dureroasă+ pacientul îşi pierde interesul pentru lumea din "ur şi pentru activităţile care îi făceau în trecut plăcere. . rezultatul ritualurilor compulsive. capacitate redusă de a simţi emoţiile. 8ei care sunt victime ale traumatismelor sunt prinşi nepregătiţi de situaţii care le pun viaţa în pericol. flashbacGuri ale evenimentului. =amenii care au fost martorii unui accident aviatic sau care au fost victimele unui atentat pot dezvolta acest stres posttraumatic. ar trebui să ia în considerare ideea solicitării unui a"utor profesionist+ tulburări de somn insomnii de diferite tipuri. *ceastă stare poate dura secunde până la zile. care prezintă următoarele simptome timp de mai mult de o lună. al îndoielilor repetate. vise terifiante. imagini recurente) tulburări afective stări depresive. anxietate ce se intensifică mai ales în situaţii care amintesc de traumă3) sentimentul distanţării. dacă nu excede normele culturale. dar poate apărea uneori în lipsa acestora lentoare obsesivă primară3. izolării de cei din "ur) tulburări de memorie legate de incidentul marcant3. /n puţine cazuri. $uperstiţiile şi comportamentele de verificare repetitive sunt întâlnite frecvent în viaţa de zi cu zi. !ersoanele care suferă de stres posttraumatic retrăiesc experienţa traumatică+ 8oşmaruri. situaţiilor sau chiar persoanelor care au în vreun fel legătură cu evenimentul stresant. mânie. 0le pot fi considerate patologice doar dacă sunt extrem de consumatoare de timp sau duc la o deteriorare semnificativă clinic. în timp ce altele duc la o creştere a acesteia. *nestezie emoţională &amorţeală psihică(3.respectivul număr nu va putea fi rezolvată. De asemenea. plâns spontan aparent nemotivat. /n cele mai multe cazuri este vorba de reacţii normale la situaţii anormale. nu toţi veteranii de război dezvoltă un stres posttraumatic.2. teamă exagerată pentru siguranţa acestora) evitarea locurilor. $oldaţii se aşteaptă totuşi la anumite violenţe. trăind din nou trauma. Ba un pacient care a fost o dată victimă a unui incendiu. agerime în declanşarea reacţiilor. dar poate apărea la oricine a fost supus unui traumatism grav fizic sau mintal. pacientul suferă de o disociaţie temporală a realităţii. sentimente de disperare. 4igilenţă excesivă. iar calculele implicând acest număr îi vor crea persoanei o stare de anxietate extremă astfel încât individul se va vedea obligat să îndeplinească o serie de ritualuri compulsive pentru a împiedica producerea &catastrofei(. ci mai ales aceia care au luat parte la lupte sângeroase şi îndelungate.

căci dă nesi!uranţă . insomnie. cefalea de tensiune şi sentimentul unei instabilităţi generale.atigabilitatea mintală este descrisă tipic ca o intruziune neplăcută a unor asociaţii sau reamintiri care distrag atenţia. /n ambele tipuri este comună o varietate de alte trăiri somatice neplăcute. . hiperestezia. era foarte frecventă şi în trecut. $e poate uşor observa tendinţa ambilor autori de a face o descriere fenomenologică ca o tentativă de a delimita un câmp conceptual imposibil altfel de a fi abordat mai riguros. să urce . pompieri3. labilitate emoţională.i este (rică să traverse0e strada. /ngri"orare privind o scădere a stării de bine mintale şi corporale. dificultăţi de concentrare şi. hiperestezii şi cenestopatii cu stare generală de disconfort psihic şi somatic adesea însoţite de o stare depresiv%anxioasă trăită penibil şi conştient de către bolnav =redescu <. în general. persoanele afectate sunt în mod direct expuse evenimentului traumatizant) secundar prin compasiune extremă. fobia specifică. de a face faţă eficient în sarcinile cotidiene. insomnia. dar şi la reporterii care prezintă respectivul eveniment de la faţa locului. De altfel şi 58D%1? a revenit şi a introdus neurastenia codul .n mers şi bolnavului . dificultate în concentrare etc. două tipuri principale apărând cu o suprapunere importantă+ K #n tip are ca principală trăsătură o acuză de fatigabilitate crescută după efort mintal. 1''(3. traumatizarea prin mandatar . neurastenia este văzută ca+ = reacţie psihică de intensitate nevrotică a cărei expresie clinică evidenţiază sindromul dominant astenic caracterizat prin fatigabilitate. depresie.. K /n celălalt tip accentul este pus pe sentimentul unei slăbiciuni şi epuizări fizice sau corporale după un efort minim. poliţişti. cefalea. paresteziile. tulburarea de somatizare. *eurastenia /n ceea ce priveşte poziţia adoptată de şcoala românească de psihiatrie în două lucrări recent publicate sub titlul &!sihiatrie(. cea mai dispreţuită şi cea mai mascată de alte etichete pentru concedii şi pensionări3 5omil# 3. o gândire ineficientă. disGinezia biliară şi patologia genitală. anhedonia şi grade minore variabile atât de depresie. -ulburările asociate !-$D cel mai frecvent sunt+ tulburarea depresivă ma"oră. cum ar fi ameţeala. *celaşi autor încearcă să delimiteze principalele manifestări ale neurasteniei ca fiind irascibilitatea. slăbirea memoriei. 11. adesea asociată cu o anumită scădere în performanţa ocupaţională. membrii echipelor de salvare. *nxietate generalizată. fatigabilitatea.2@3 subliniind că în prezentarea acestei tulburări există variaţii culturale considerabile.. !rincipalii trei factori de risc implicaţi în apariţia tulburărilor de stres secundar sunt+ expunerea la imagini sau multiple relatări ale victimelor directe ale dezastrelor) sensibilitatea empatică a celor expuşi) aspecte emoţionale neclarificate care sunt legate afectiv sau simbolic de suferinţele la care individul asistă. poate apărea la cei care vin în a"utorul victimelor unui eveniment traumatizant medici de diferite specialităţi inclusiv psihiatri\3. aerofagia. fobia socială. ameţeala ameţeala sperie cu mult mai mult decât ce(alea . tulburarea de panică. hipomnezie de fixare şi evocare. dar hipersomnia poate fi proeminentă. b. consumul de droguri. insomnie. agorafobia.n tramvai3.3. epuizare rapidă hipoprosexie voluntară. cât şi de anxietate sunt obişnuite.pro8i3 . . Neurastenia este boala epuizării şi suprasolicitării. 1''R3. însoţit de algii şi dureri musculare şi incapacitate de relaxare. $tresul posttraumatic poate fi+ primar . tulburarea obsesiv%compulsivă. $omnul adesea perturbat în fazele iniţiale şi mi"locii. contratransfer. iritabilitate. iritabilitatea.

"ele mai obişnuite cau0e care trebuie e8cluse9 – tulburările trebuie să nu apară . cele care . şi <elWtishe" Dlu 1'''3 obţin date certe pentru a împărţi neurastenia în două variante+ cea hipostenică cu hiporeactivitate. <.rasno".nseamnă e8istenţa unei discrepanţe . 3. $indromul de burnout apare frecvent în profesiunile care presupun o implicare directă în a"utorarea celorlalţi servicii sociale. *ceşti pacienţi pot fi diagnosticaţi folosind criteriile 58D%1? sau vor primi un diagnostic de tulburare somatoformă nediferenţiată. redactată de M. #na din următoarele trebuie să fie prezentă+ 13 sentimentul de oboseală dureroasă şi persistentă după eforturi mintale minore ca+ executarea sau desfăşurarea sarcinilor zilnice care nu ar trebui să ceară un efort mintal deosebit3) :3 sentimentul persistent şi neplăcut de oboseală şi slăbiciune corporală după eforturi fizice minore. uzura şi epuizarea energiei şi forţelor sau resurselor care /i provoacă individului o scădere globală a întregului potenţial de acţiune. tulburării de panică sau tulburării de an8ietate !enerali0ată# O*+0*+9$ D0 *0953+:0*80 $ubliniind trăsăturile clinice ale sindromului neurastenic. anumiţi pacienţi au simptome atât de variate încât neurastenia rămâne diagnosticul preferat. 58:0588$0 8 DI1F =0*:59 *0953+:0*80 *. care sublinia ideea că ?burnout . la persoanele predispuse. =ines 1'(23 considera sindromul mai frecvent în sectoarele auxiliare. Breundenberg a introdus termenul de sindrom burnout pentru a desemna eşuarea. !acientul este incapabil să treacă de la simptomele de la criteriul 13 sau :3 cu a"utorul odihnei.3 cefalee difuză) 23 tulburări de somn) A3 incapacitate de relaxare) E3 iritabilitate. #nul din următoarele simptome trebuie să fie prezent+ 13 sentimentul de durere şi suferinţă musculară) :3 ameţeală) . hiperestezie şi tulburări în sfera anxietăţii. -otuşi. =aine3. depresia de epuizare a autorilor sovietici. relaxării sau divertismentului. traumatismului craniocerebral. un grup de lucru al *sociaţiei 6ondiale de !sihiatrie condus de profesorul 0dmond hiu 1>>>3 dedicat consensului în neurastenie delimitează cele cinci domenii în care trebuiesc căutate principalele semne clinice ale sindromului neurastenic şi ale sindroamelor asemănătoare în care apar diferenţe culturale.n pre0enţa unei labilităţi emoţionale datorată ence(alitei. publice. Durata tulburării este în ultimele trei luni. sindromul şefului stresat $arouche3. asigurarea ordinii3. *cest termen venea să definească mai bine aşa numitul stres profesional >.ntre ceea ce se aşteaptă de la un rol pro(esional şi ceea ce se obţine de la el3. administrative.*.#n recent studiu publicat de . depresivitate şi alte tulburări din spectrul afectiv şi cea hiperstenică cu hiperreactivitate.. $auderdale.95A58$0 +OM3:OBO5M0 = a doua categorie de tulburări care se suprapun teritoriului clasic al neurasteniei sunt tulbur!rile somatoforme care în D$6%555%< şi D$6%54 au acoperit o bună parte din mai vechea neurastenie.<20 = altă zonă din vechiul concept de neurastenie a fost redefinit după 1>F2 când psihanalistul american 4. $indromul de burnout va deveni obiectul unei monografii apărută în urmă cu trei decenii. 7. *0953+:0*83 78 +8*D5OM9$ 92. *0953+:0*83 78 :9$. potrivit criteriilor D$6%54. unei boli a(ective.

Deşi ma"oritatea autorilor sunt de acord că acest concept de sindrom de burnout este eterogen şi că nu se poate vorbi de o patologie specifică. profesiunile cu un program neconvenţional sau care nu ţin seama de bioritmurile obişnuite şi care conduc la desincronizări în cadrul familiar între partenerii cuplului. !rofesiunile care predispun la apariţia acestui sindrom de epuizare ar fi profesiunile care implică o mare dependenţă a individului aflat în poziţia de simplu executant al unor operaţiuni de mare precizie. dar a căror reuşită nu influenţează în niciun fel prestigiul pe care profesiunea ar trebui să i%l confere. adru general . astenie. rezistenţa la schimbare. 0ste uşor de constatat că există un grup profesional cel mai defavorizat. profesiuni care sub presiunea ritmului informaţional crescut şi a cererilor tot mai mari din partea membrilor comunitari şi%au schimbat profilul tradiţional precum şi metodele obişnuite de adresabilitate. 2F. atitudine de superioritate subiectul cunoaşte &totul(. dar realizează tot mai puţin din ceea ce îşi propune fără să fie conştient pe deplin de acest lucru3. +hortt. adru general 2. =ersonalit#ţile psihopatice 1.idealizează natura muncii şi scopurile lor profesionale. /n acest fel cea mai crescută a sindromului de burnout la medici <aillant. acesta fiind grupul personalului medical. 8aracteristicile comune ale meseriilor predispozante la burnout au fost prezentate de h. e la curent cu &orice(. De%echilibrul psihic 4.) I comportamente neobişnuite pentru subiect+ iritabilitate. $e acceptă un tablou clinic minim cu următoarele aspecte+ I semne şi simptome somatice+ cefalee perpetuă. +aucier3. tulburări digestive. rombe%. Definiţia şi natura psihopatiilor 3. ruperea relaţiilor cu colaboratorii până atunci apropiaţi. care din păcate îndeplineşte toate cele trei condiţii. lasificarea psihopatiilor 1. pseudoactivism subiectul petrece tot mai multe ore la locul de muncă. neîncredere. DePous ca obligaţie permanentă a individului de a%şi susţine o imagine personală idealizată indiferent de progresul tehnologic şi de condiţiile socioeconomice reale. negativism. &ştie( dinainte rezultatele unor acţiuni şi nu mai doreşte să%şi asculte colaboratorii3) I atitudini defensive cum ar fi+ rigiditate. oboseală etc.

compulsivă. circumstanţelor de viaţă. 6orel. consi%derându%i pe psihopaţi ca fiind personalităţi dezechilibrate congenital *. 6agnan. de comunicare cu lumea. pe când mediul reprezintă circumstanţele exterioare patogene care favorizează apariţia nevrozelor. pasiv%agresivă. schizoidă. $chneider pleacă de la criteriul diferenţei sau al abaterii de la norma medie. schizotipală. un rol esenţial revine educaţiei. se ridică o nouă problemă+ în ce constă diferenţa dintre &personalităţile normale] şi &personalităţile anormale] sau &personalităţile psihopatice] ' 6a"oritatea autorilor sunt de acord în a recunoaşte existenţa unei lungi &game intermediare] de aspecte psihopatologice. considerată ca &zonă a normalităţii psihice]. capabile de a delimita cadrul &personalităţilor amorale] sau al psihopaţilor. Definiţia şi natura psihopatiilor . în aceeaşi epocă.aţă de cele de mai sus se impun câteva criterii de referinţă. Dar odată stabilit acest aspect. iar Pruhle distinge &personalităţile conflictuale]. pe care%i eticheta drept moral insanes# în secolul JJ.ries3.7. 0le reprezintă un domeniu al patologiei psihiatrice extrem de complex şi polimorf. societăţii. Oahn vorbeşte despre &normalii discordanti]. !entru înţelegerea acestei categorii de fenomene psihice morbide.7ersonalităţile psi opatice ocupă un loc intermediar între starea de normalitate psihică şi marile tablouri psihopatologice. 2. precum şi a locului ocupat în sfera nosologiei psihiatrice a fost complet revizuită şi adâncită considerabil. de tip constituţional. stările borderline. *cest aspect apare cu atât mai pregnant în cazul psihopaţilor. ezitantă etc. personalitatea paranoică. 4iaţa ne dovedeşte că oamenii nu sunt egali între ei. mediului familial de origine. $uner şi !ascalis % despre &dezechilibraţii simpli] şi &dezechilibraţii complecşi]. psiho%socio%medico% antropologic. şcolii. Ba 7ruUere. care îi fac pe aceşti indivizi să sufere. . problema naturii personalităţii psihopatice şi a raporturilor sale cu psihopatologia. Bombroso într%un context lărgit. 0tichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice. Dispoziţia de bază este esenţială în orientarea dezvoltării personalităţii unui individ în direcţia unei psihopatii. anetopatia sau oligotimia) d3 prin cele expuse anterior. înrudite cu sociopatia. ei reprezentând personalităţi anormal constituite psihic. o incursiune istorică în evoluţia ideilor despre personalităţile psihopatice se impune de la început. în sensul acesta. 7inder face distincţie între &temperamentul primar] sau &dispoziţia de bază] şi &influenţele mediului extern] asupra individului în procesul de geneză a tipului de personalitate anormală sau psihopatică. în evaluarea personalităţilor psihopatice. în sensul acesta. excentricităţi psihice la indivizi care se manifestă asocial sau antisocial prin comportamente care au repercusiuni în special asupra relaţiilor interumane) b3 dificultăţile de adaptare%integrare. 4. fapt care a făcut să fie &diferite] de ceilalţi indivizi -eofrast. cum ar fi+ personalitatea histrionică. cu caracter interdisciplinar. . existând numeroase variaţii şi diferenţieri chiar în cadrul normalităţii DobzhansGU3. *cestea sunt următoarele + a3 existenţa unor ciudăţenii. aceşti indivizi nu trebuie etichetaţi drept &bolnavi psihic]. subliniindu%se tendinţa acestor persoane de &a se abate] de la reguli. fapt care a dat naştere la numeroase controverse între specialişti. dependentă. ceea ce este cu totul altceva. producând astfel şi suferinţa persoanelor din antura"ul lor) c3 sunt structuri caracteriale şi temperamentale de un tip constituţional particular. !inel. 8onceptul de psi opatie este legat de aptitudinile congenitale ale unui individ) în sensul acesta. !h. Ba originea lor. psihiatria engleză sublinia caracterul de degenerescentă sau de ireversibilitate morală a acestei categorii de indivizi. bizarerii. comportamentul şi felul de a fi ale acestei categorii de indivizi au fost etichetate în raport cu valorile morale şi cu normele vieţii sociale. !sihiatria franceză din secolul al JlJ%lea a propus ca mod de explicare a naturii personalităţilor anormale conceptul de &degenerescentă] expus mai pe larg. ci &caracteriopaţi]. W. 4. O. antisocială. Beonhardt introduce conceptul de &personalităţi accentuate]. *cest punct de vedere a fost preluat şi dezvoltat de către 8. narcisică. admiţând în felul acesta dificultatea extremă de a trasa o &limită] între &normali] şi &psihopaţi]. 6agnan3.

în scopul elucidării naturii personalităţilor psi opatice. iar trăsăturile individuale ale personalităţii acestuia nu înregistrează deviaţii semnificative în raport cu media] N. Romburger. pe când psihopatiile depind de o tulburare a ordinii su(leteşti interioare a acestei categorii de indivizi. &psihopaţi cu exterior nevrotic] $transGi3. viaţa vegetativ%sensibilă şi personalitatea caracterul şi temperamentul3. din punct de vedere psihopatologic. *stfel. <elaţia dintre nevro0e şi psi opatii. <othacGer. $pre deosebire de aceştia. pe imaturitatea afectivă şi tulburările lor caracteriale Oahn. dificultatea sa fiind legată de o tulburare caracterial% constituţională. familială. !etrifo^itsch3. de structura psi opaţilor. O. despre dezvoltări reactive în raport cu situaţiile externe ale lumii şi ale vieţii. de factură &internă]. exclusiv. Răfner. la rândul său. con%flictuală şi ambivalenţă. aşa cum se poate vedea şi din schema de mai "os. cât şi a &nevroticilor psihopaţi]. *lţi autori pun accentul pe dificultăţile de &adaptare%integrare] socială. şcolară sau profesională. de o anumită &dispoziţie] patologică congenitală de tip constituţional. $chneider afirmă că &personalităţile psihopatice sunt acele forme anormale care suferă din cauza anomaliei lor şi din cauza acestei anomalii suferă şi societatea]. nevrozele sunt tulburări ale comunicării interumane.O. Xeldenrust menţionează că diferenţa dintre nevroze şi psihopatii trebuie căutată nu numai în intervenţia &predispoziţiei constituţional%genetice] în cazul &factorului psihopatie] şi în cea a &influenţelor psihotraumatizante ale mediului extern] în cazul &factorului nevrotic]. s%a recurs la o comparaţie a acestora cu nevro0ele# $e considera. de a se integra sau de a se pune de acord cu lumea. . pe incapacitatea de a se autoconduce şi. psihopatul este incapabil de a se adapta.aptul se explică prin relaţia dintre &fragilitatea constituţională] a dispoziţiei psihopaţilor şi &vulnerabilitatea] nevroticilor la acţiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. profund diferită de alte forme de manifestare a anormalităţii psihice. D5$!=X5_50 @#A . $chneider propune să se ia în considerare trei complexe de calităţi+ inteligenţa.*. în cazul psihopaţilor este vorba de formaţiuni congenitale degenerate ale structurii caracteriale. Qalter admite existenţa concomitentă atât a &psihopaţilor nevrotici]. pe când la nevrotici este vorba. 8ele expuse mai sus relevă importanţa raportului dintre dispoziţia constituţio% nal%genetică a personalităţii şi influenţa mediului extern în geneza psihopatiilor şi a nevrozelor. 7inder aduce în discuţie două aspecte+ dispoziţia de bază şi influenţa mediului extern. B. pe când nevrozele reprezintă un anumit &mod de răspuns] de factură reactiv%conflictuală la factorii mediului extern.n interiorul normelor socioumane. Dificultatea de a defini psihopatiile derivă şi din natura psihopatologică a acestora. pare însă a fi admisă de numeroşi specialişti. *ceste aspecte dovedesc că psihopatiile sunt legate de o anumită structură internă a personalităţii. de care am amintit de"a. în cazul evaluării structurii sau a naturii individuale a unei persoane. dar şi de a putea fi egal cu sine însuşi. Pruhle. 7răutigam propune să se delimiteze structura nevrotică. în special. $trumpfel3. care este mai mult de factură &exterioară]. Ooch afirmă că aceste persoane sunt oameni care &nu numai pentru ei. de fapt. ci şi pentru alţii sunt o povară] greu de suportat. individul rămânând însă în limitele stabilite ale lumii. în evaluarea anormalităţii psihice. face o analiză comparată între nevro0e şi psi opatii# După acesta. $e consideră că mulţi nevrotici sunt. -rebuie ca în ambele situaţii să fie avute în vedere &structurile temporale ale vieţii individuale] în &geneza] şi &direcţia] de evoluţie şi dezvoltare a acestor situaţii psihopatologice. Nevrozele sunt conflicte situate . că &este apreciat ca normal acel om la care dizarmoniile personalităţii şi reacţiile sale se menţin între anumite limite. raportat la ambele situaţii menţionate.

#n fapt asupra căruia dorim să insistăm este că psihopatiile nu trebuie considerate boli în sens psihiatric. în unele cazuri. toţi aceşti termeni desemnând acea formă. $chneider ca având comportamente profund imprimate. stări reactive. se asociază în mod frecvent cu &accidente psihiatrice] de următoarele tipuri+ % crize de agitaţie clasică asociate cu auto% sau heteroagresivitate. familiale sau profesionale. fugile patologice) % consumul de alcool şi toxicomaniile ca forme sublimate de conduite de refugiu. fie o suferinţă subiectivă. disimulare. *cestea sunt următoarele + 1. relaţii efemere etc. în care semnalăm+ alternanţă de apatie şi surescitabilitate. care le sunt specifice din punct de vedere psihopatologic. homosexualitate) sustragerea de la efectuarea serviciului militar) suportarea dificilă a obligaţiilor legate de serviciul militar dezertare. prostituţie. caracterizat prin următoarele + instabilitate. prin natura instabilităţii "ale. frecvent întâlnită. ci tipuri de constituţii anormale ale personalităţii normale.) . personalitate antisocială. a profesiei. 3. suicid3) c3 pro(ilul personalităţii la adult este marcat de următoarele aspecte + persistenţa instabilităţii. nomadism. !rin instabilitatea şi incapacitatea sa de a se integra în grup. agresivitate3) frecvenţa fugilor. :. lovire. manifestate prin conflicte repetate cu autorităţile. psihotraumatisme. devianţe etc. activitate şcolară neregulată şi indisciplinată. *cestea pot avea un caracter exploziv. fugi) b3 accentuarea tulburărilor . persoana dezechilibratului se deosebeşte de persoana desocializată adaptată şi integrată într%un grup marginal în care%şi găseşte identitatea şi securitatea. *ceastă stare este cunoscută sub denumirea de de0ec ilibru psi opatie. conduită labilă şi imprevizibilă. instabilitate şcolară ducând la eşecuri) frecven tarea grupurilor marginale sau delictuale ) primele delicte furt. abandon familial. "ocul cu moartea. inflexibile. părinţii. anomalia de personalitate se traduce prin dificultăţi de adaptare sau inadaptare permanentă la normele şi sistemul de valori al vieţii sociale.. impulsivitate. *ceste personalităţi patologice sunt definite de O. excese etilice. crize de manie. rău adaptate. = anumită evoluţie psi obio!ra(ică. Dezechilibrul psihic al personalităţilor psihopatice. $tările de dezechilibru psihic se caracterizează prin câteva trăsături ma"ore. zgomotos) % depresia. insubordonare. profesorii.3) fuga de responsabilitate şi tendinţă către aventuri. 4răsăturile de personalitate pot să se constituie în tulburări de personalitate din momentul în care devin rigide. imitaţie etc. reacţii de panică. chiar mai devreme. caracterizată prin existenţa unor frustrări. De%echilibrul psihic -răsătura psihopatologică definitorie pentru structurile psihopatice ale personalităţii este reprezentată prin starea de de0ec ilibru psi ic# Ba dezechilibrul psihic. precum şi de dificultăţile ipohondriace ale individului respectiv) % gesturi suicidare. familiale etc.n adolescenţă. aşa cum se poate vedea în continuare+ a3 copilărie tulburată. dificultăţi de integrare socioprofesională schimbarea frecventă şi ne"ustificată a locului de muncă. tentative de suicid. de devianţă socială care se observă în special la sexul masculin şi în mediile sociofamiliale dezorganizate. de o suficientă gravitate pentru a putea provoca fie un deficit de adaptare.$chema de mai sus oferă o imagine grafică a raportului şi repartiţiei nevrozelor şi psihopatiilor în relaţie cu &dispoziţia] şi &mediul]. inadaptabilitate. #n stil de e8istenţă specific. manifestând o suferinţă psihică netă. activităţi temporare de factură marginală3) traiul din expediente ) acţiuni delictuale şi infracţionale ) existenţă parazitară) egocentrism şi instabilitate emoţional%afectivă separare. tendinţă de mitomanie. este legată de vidul de existenţă pe care%1 dă absenţa valorilor. experienţe toxi% comanice. inadaptate şi responsabile de o alterare subiectivă a individului în relaţiile sale sociale. 6anifestările sau trăsăturile psihopatologice ale psihopaţilor încep să se manifeste încă din perioada adolescenţei sau. divorţ. sociopatie. persistând în perioada adultă şi accentuându%se odată cu înaintarea în vârstă.

$chneider. !roblema psihopatiilor capătă contur precis odată cu studiile lui O. Biteratura pedagogică şi psihopedagogică subliniază influenţa factorilor formativ%%educativi. aşa cum sunt ele întâlnite în sfera psihiatriei clinice a adultului. de opoziţie3) % cultivarea directă şi fixarea prin intermediul antura"ului a unor reacţii psihopatice la adolescent. de contact social. mitomanii. Delimitarea la copil a cadrului clinic al personalităţilor psihopatice pune numeroase probleme. -ramer admite că numai după vârsta de 1@ ani se poate vorbi despre psihopatii. la copii şi adolescenţi. întrucât. OerbiGov şi alţii semnalează dificultatea tipologiei psihopatice. pe trăsăturile acestuia. în ceea ce priveşte tulburările trăsăturilor de personalitate. în special. cu caracter net delimitat. vagabonda". d3 "omportamentul delictual este o trăsătură dominantă a stării de dezechilibru psihic. în cadrul tipurilor constituţionale. Dumas descriu câteva tipuri particulare de personalitate de tip &psihopatie] + ciclotimii. se pot descrie diferite tipuri de personalităţi care sunt considerate fie ca simple particularităţi de dispoziţie emoţională.% bufeuri delirante legate de o puternică încărcătură emoţional%afectivă a individului. W. de *"uriaguerra. Oretschmer distinge. care generează o stare desocializată. în acest cadru. caracterizate prin următoarele + % absenţa unor interese superioare) % ataşamentul afectiv al membrilor săi) % sugestibilitate crescută) % marea receptivitate la influenţele negative) % carenţe emoţional%afective) % frustrări) % carenţe educaţionale) % absenţa unui model sau a unor modele negative) % abandon familial) . perverşii. de *"uriaguerra3. personalităţile psihopatice sunt personalităţile anormale în măsura în care ele afectează caracterul şi deran"ează societatea. ciclotimii. 6. 0l se manifestă prin furt. care predispun la o decompensare psihonevrotică. precum şi raportul dintre &modelele de educaţie] şi &personalităţile psihopatice]. paranoicii. 0. fie chiar ca tulburări propriu%zise W. nu transmit &predispoziţia] la această tulburare. schizoizii şi vâscoşii epileptoizi. numindu%le personalităţi neobişnuite# Din punctul de vedere al psihologiei diferenţiale. ca şi alţi autori. consumul şi traficul de droguri etc 4. -ramer. hiperemotivii. #n important factor de risc este reprezentat de prezenţa şi apartenenţa la &grupele de instabili]. susţine O. 84. le semnalează şi la copii. ei includ personalităţile inadecvate şi tipurile de personalitate apropiate psihozelor + personalităţile schizoide. ciclotime şi paranoide. ale modului de organizare a gândirii. Dupre şi *. abuz de încredere. !entru acesta. personalităţile emoţionale instabile şi personalităţile pasiv%agresive. lasificarea psihopatiilor De regulă. se consideră că psi opatiile sunt tulburări psihopatologice de caracter şi personalitate specifice vârstei adulte. ca în cazul psihozelor. -ramer3+ % apariţia şi fixarea unor semne psihopatice prin imitaţia formelor de comportament psihopatie ale antura"ului reacţii de imitare3) % consolidarea reacţiilor de negativism care se pot repeta ca urmare a unor situaţii particulare reacţii de protest. în apariţia trăsăturilor psihopatice ale personalităţii copiilor şi adolescenţilor au importanţă următoarele aspecte 6. cu rol primordial. 6. 0. *utorii americani pun accentul pe tulburările modelului de personalitate şi. $chneider. sunt menţionate personalităţile compulsive. uzurparea de titluri şi funcţii. !sihopatiile se diferenţiază de psihoze.

!etrilovisch. însă superficiali. O. !runa încercare cunoscută în istoria culturii de clasificare a &tipurilor caracteriale umane] îi aparţine lui -eofrast. *cestea sunt următoarele+ 1. 7uni şi serviabili. descrişi mai sus. .=sihopaţii "anitoşi *ceştia sunt acele personalităţi care vor să pară mai mult decât sunt în realitate. care caută în mod permanent să atragă atenţia celorlalţi asupra lor.=sihopaţii fanatici /n această categorie sunt incluşi cei care%şi exagerează meritele personale. #nii dintre ei sunt agitaţi şi excitaţi. !e acest teren se dezvoltă. specifici unei culturi şi de care depind atât &structura personalităţii]. supraes%timându%şi opiniile. conflictual. comportamentul lor este fără formă. . 8ea mai cunoscută şi mai utilizată clasificare a psihopatiilor îi aparţine lui O. *u puţin simţ critic. mereu în conflict cu societatea. $unt incapabile de a se bucura. cât şi &modelele de comportament] ale indivizilor respectivi. $uspicioase. ele sunt persoane înclinate către introspecţie. a psihologiei şi psihiatriei pune problema unei noi forme de clasificare a tulburărilor de caracter. în orice clasificare a psihopatiilor este absolut obligatoriu de a avea în vedere &factorii psihologici diferenţiali]. sunt capabili de randament. care se supraestimează. $chneider. modelele familiale şi de educaţie contribuie enorm la modelarea personalităţii indivizilor. Beonhardi etc. valorile moral%culturale.3.actorii de mediu social. certăreţi şi instabili. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că o clasificare unică şi unitară a personalităţilor psihopatice este greu de făcut şi mai ales de impus tuturor specialiştilor. $chneider. aşa cum o vedem la numeroşi specialişti 0. Din aceste considerente. care descrie cu un uimitor spirit de fină observaţie psihologică .anaticul este o personalitate de tip expansiv. O. optimişti. -ema este reluată de Ba 7ruUere în acelaşi spirit de clasificare morală a caracterelor umane considerate ca &moravuri ale epocii]. *.=sihopaţii hipertimici sau acti"i *ceştia au o dispoziţie veselă. orgolioşi şi excentrici.% fugi şi vagabonda") % asocierea la grupele delictuale de adolescenţi. 0i sunt personalităţi de tip artificial. adesea tumultuoşi.? de tipuri morale de caracter. 4. neserioşi şi nesiguri. $coaterea din sfera moralei şi transferul lor în aria medicinei. 8omportamentul lor etic este dominat de scrupule. agresiv. un temperament sangvin şi sunt activi. 0le privesc viaţa şi lumea cu o pronunţată notă de angoasă.=sihopaţii timoraţi $unt personalităţi apropiate de cei deprimaţi. procesele obsesionale. 3. !. Waspers îi numeşte isterici. -. 0i se caracterizează printr%o lipsă de securitate interioară şi o lipsă de încredere în ei. este virulent. 2.=sihopaţii cu dispo%iţie labil# . fără distanţă şi neinhibat. Be lipsesc siguranţa şi încrederea. sunt independenţi şi uşor influenţabili. de regulă. !e aceste considerente. respectiv a &personalităţilor psihopatice]. *cesta descrie zece tipuri de psihopatii. O. dar se reconciliază uşor. Naivi şi vanitoşi. considerându%le ca reprezentând tipuri de &personalităţi anormale] şi care nu trebuie privite neapărat ca &diagnostice psihiatrice]. sceptice sau pesimiste. &forma psihopatiilor] va fi la fel de variabilă ca şi &forma personalităţilor] umane luate în considerare. =sihopaţii deprimaţi *ceste persoane sunt calme. Oretschmer.

digestive sau menstruale.=sihopaţii astenici în această categorie intră persoanele care au un randament scăzut. la orice motiv anodin. Din rândul acestora se recrutează delincvenţii şi criminalii.0i sunt. 8lasificarea psihopatiilor propusă de O.=sihopaţii abulici $unt persoane inerte. fie depresivă. hipertrofia 0ului. caracterizată prin bizareria conduitelor şi a gândirii) b3 personalitatea sc i0oidă. exagerarea dificultăţilor. o capacitate de concentrare redusă şi memorie slabă. excesele episodice de alcoolism dipso%manie3. Puelfi descriu opt &forme] sau &tipuri] de personalităţi psihopatice. de o notă psihologică privind &anomaliile caracteriale] ale personalităţii.D. 8. Puelfi propun o clasificare a psihopatiilor raportată în primul rând la aspectele clinico%psihiatrice pe care le presupun conduitele acestor indivizi. insensibili. (. pe de o parte. !ersonalităţile schizotipă şi schizoidă *cest grup reuneşte două subforme de personalităţi psihopatice+ a3 personalitatea sc i0otipă. <eacţiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv.=sihopaţii reci în această grupă sunt incluşi oamenii cărora compasiunea.D. *. pudoarea. 0i sunt foarte atenţi la corpul lor. responsabilitatea. <odiere%Rein şi W. iritabili şi irascibili. iar pe de altă parte. personalităţile psihopatice. senzitivitate. *cest fapt este admis şi de unii psihiatri germani care consideră psihopatiile nu ca pe nişte &boli psihice]. în forme diferite. reci. <odiere%<ein şi W. !ersonalitatea paranoică 0ste caracterizată prin neîncredere. stările impulsive subite. ocupă o poziţie intermediară între starea de normalitate psihică şi categoriile psihopatologice. descoperind adesea suferinţe imaginare. 7. la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. cât şi pentru cele din antura"ul imediat sau mai îndepărtat al acestora. inactive. fiind permanent diri"ate de alţii. 0i sunt sobri. caracterizată prin retragerea emoţională şi absenţa dorinţei . tulburări cardiace. !ersonalitatea antisocială 0ste caracterizată prin aspectul impulsiv şi imprevizibil al actelor şi comportamentelor sale cu caracter autodistructiv. cruzi. brutali. de consecinţele morale şi sociale ale acestor anomalii. uşor de manipulat din cauza sugestibilităţii lor crescute. aşteptarea permanentă de a fi înşelat sau de a fi victima răutăţii altora. persoane cu o dispoziţie fie excitabilă.=sihopaţii eCplo%i"i *ceştia sunt indivizii care explodează din orice. #nii dintre aceştia pot avea o inteligenţă superioară. influenţabile. de regulă. $unt persoane needucabile şi incurabile. atât pentru persoanele în cau0ă. 8onsiderate din punct de vedere psihopatologic. neîncredere sau disimulare. cu un caracter permanent oscilant. ci ca pe nişte &variaţii patologice ale normalului]. migrene. în sensul acesta. după cum urmează mai "os. punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane. $unt susceptibili. Be sunt caracteristice fugile. onoarea. refuzul criticii altora. 8. *cuză insomnii. '. conştiinţa morală le lipsesc complet. $chneider este dominată. respiratorii. R. restricţia deliberată a afectelor exprimate. pentru autorii menţionaţi. de factură ipohondriacă. 8. 1F.

=sihobiografia personalit#ţilor psihopatice 8aracteristicile personalităţilor anormale de tip psihopatie presupun un anumit mod sau stil de viaţă al acestora şi. condus de alţii. tentative permanente de a atrage atenţia celorlalţi asupra lor. impresia de a fi perceput de ceilalţi ca superficial şi lipsit de autenticitate. 0le sunt cuprinse în carac teristicile psihobiografice ale acestor indivizi. aptitudinea limitată de a exprima emoţiile tandre şi călduroase.de contact social. . sentimentul de a avea orice drept.. pe care%i obligă să se supună propriei maniere de a gândi şi de a acţiona. !ersonalitatea compulsivă =pinia referitoare la acest tip de personalitate oscilează în două direcţii+ % a fi considerată o personalitate cu trăsături psihastenice ) % a f i considerată o personalitate cu trăsături de caracter anal şi comportamente tiranice exercitate de individ asupra lui însuşi şi asupra antura"ului. D. contactele şi comunicarea interumană. ataşamentul excesiv de muncă. sunt indiferenţi sau chiar total inafectivi. oscilaţia caracteristică între poziţiile extreme de idealizare şi de devalorizare a celorlalţi. tulburări de relaţii interpersonale care merg de la exploatarea celuilalt până la tulburări de apreciere a valorii sau a sentimentelor acestuia. fantasme sau atotputernicie. la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit şi acceptat. agresivitatea exprimată printr%o rezistenţă pasivă din partea individului. 8aracteristicile personalităţii de tip compulsiv sunt următoarele + indecizia şi perfec%ţionismul. dependenţă. reactivitatea excesivă la influenţa evenimentelor minore. exhibiţionism. se simt constrânşi de rigorile cuplului con"ugal din cauza iritabilităţii lor. $unt evitate relaţiile sociale. organizarea deliberată a eşecului social. nevoia de a fi spri"init şi securizat. R. !ersonalităţile histrionică şi dependentă *ceastă categorie cuprinde două subgrupe de psihopaţi+ a3 personalitatea istrionică. = analiză psihobiografică a personalităţilor psihopatice pune în evidenţă aspecte specifice. care pot fi sintetizate în următoarele+ a3 incapacitatea adaptării lor sociale ) b3 imposibilitatea acestor indivizi de a duce o viaţă în comun cu alţii) c3 psihopaţii se dovedesc inapţi pentru viaţa de familie. un anumit &destin]. remarcându%se prin tendinţa de dramatizare. P. !ersonalitatea narcisică *cest tip de personalitate psihopatică se caracterizează prin exagerarea până la grandomanie a propriei importanţe în detrimentul celorlalţi. !ersonalitatea pasiv%agresivă 8aracteristicile acestui tip de personalitate sunt comportamentul de rezistenţă indirectă. nevoia imperioasă de activitate şi de senzaţii tari) b3 personalitatea dependentă. 5ndivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere. exigenţă faţă de ceilalţi. implicit. !ersonalitatea evitantă *cest tip de personalitate se caracterizează prin comportamente de evitare. caracterizată printr%o stare de dependenţă. 0. cu pervertirea .

indisciplinaţi. droguri. indiferenţi. expertize medico%legale psihiatrice. parazitism social. suspicioşi. toxicomanii. simulări ale unor afecţiuni în scopul realizării unor interese. extravaganţe. dezertează. vanitoşi. leneşi. ei sunt &elevii%problemă]. diferite conduite de refugiu etc. conduite de refugiu sau agresiune suicid. instabili. delicte şi crime. nepunctuali. instabili.apetenţelor şi instabili) d3 inadaptabili la viaţa şi programul de disciplină şcolară. incapabili de efort) e3 inapţi pentru serviciul militar. greu educabili.ăcând o sinteză a aspectelor menţionate mai sus. indisciplinaţi. criminalitate3. Dupre afirmă că viaţa psihopaţilor se înfăţişează ca o suită neîntreruptă de bizarerii. refuză să execute ordinele. . 0. continuă. alcoolism. indisciplinaţi. susţinută. fugi. apetenţă pentru alcool. tendinţă la perversiuni. vagabonda". internări repetate în spitalele de psihiatrie. . comit acte infracţionale de diferite forme şi gravităţi) f3 incapabili de a desfăşura o activitate profesională teoretică sau practică utilă. neregularităţi. invidioşi faţă de colegii lor) g3 tendinţe la delincvente şi criminalitate. dezertări.

13. /ntr%o perspectivă psihanalitică modelul adictiv subliniază că relaţiile obiectuale sunt în adicţie caracterizate de inexistenţa relaţiilor genitale şi de predominanţa obiectului parţial. adesea progresivă şi fatală. :oCicomania 13.13. autoagresiunea. 3dicţia seCual# &dependenţa la seC. onceptul de adicţie Noţiunea de adicţie este o noţiune descriptivă şi defineşte comportamente sau procese. de asemenea. /n comportamentul adictiv persoanele deviază toate celelalte centre de interes cu incapacitatea de a alege să nu realizeze gestul adictiv. deci. 0conomia adicţiilor este construită pe reducerea dorinţelor la nevoie.1.2. limitele simbolizării şi incapacitatea de a elabora tensiuni pulsionale cărora subiectul le răspunde printr%o regresie comportamentală /. comportamentul seCual compulsi") 13. onceptul de adicţie 13. să se situeze într%o patologie a axei narcisist.3. =edinielli.ergeret. trebuie să fie situate nu într%un registru oedipian. 8onduitele adictive trebuie. făcând. 1'(13. de renaştere sau de unificare cu sinele. "ocul patologic gambling3.2.$. eşec ce pune la îndoială capacitatea de a reuşi sentimentul incompetenţei personale şi sociale3. Noţiunea de act%simptom propusă de McDougall 1'R(. de o parte de insuccesul acţiunii de identificare.!. negarea. /ntr%o manieră mai largă.4. dispariţia obiectului confruntând subiectul cu sentimentul de vid. subsumate sub termenul de comportament adictiv. chiar de pierdere a limitelor sau cu sentimentul inexistenţei. de asemenea o tentativă paradoxală de identificare. 1''13. neapărat. de mediu $e caracterizează prin+ K scăderea controlului asupra băutului) K interesul pentru alcool) K consumul de alcool în ciuda consecinţelor adverse) K distorsiuni în gândire . în general. 8omportamentul adictiv reprezintă un eşec de &5N-<=508_50(.1. de altfel. psihosociali. care nu constituie. sfera sa de aplicare nu poate fi limitată numai la alcoolism sau toxicomanie. în mod clar. cronică. 3lcoolismul 13. /nţelesul comportamentului adictiv este situat. 0a se referă la zona comportamentelor caracterizate de acte repetate în care predomină dependenţa faţă de o situaţie sau un obiect material care este căutat şi consumat cu aviditate. că diferenţele comportamentale. o experienţă agreabilă =eele3. 8omportamentul adictiv este pus în raport cu eşecul în faţa unei obligaţii. !are aşadar. 13. comportamente sexuale. toxicofilia. Pestul adictiv survine într%un context de separare sau echivalent de separare. 3lte tipuri de comportament adicti" 13. 3lcoolismul 0ste o boală primară. se caracterizează prin importanţa pulsiunilor agresive. 5mpasurile de identificare sunt determinante. 1'(23 a demonstrat raportul între descărcarea în comportament şi eşecul funcţiei reprezentării. ci într%o patologie ce evoca axa narcisistă. =sihopatologia adicţiei. . -ermenul de comportament adictiv corespunde extensiei termenului care serveşte a desemna toxicomanii cu alte comportamente pe care Benichel &1'4!) i%a numit &toxicomanii fără drog(. 6anifestările şi dezvoltarea ei sunt influenţate de factori+ genetici. 8omportamentul adictiv se manifestă ca o incapacitate psihică de a elabora tensiunile pulsionale sau &violenţa fundamentală( . parte din aceasta+ bulimia.

anxietatea. receptorii pentru n metil%d%aspartat nmda3 şi mesageri secunzi.2H. comă şi moarte. F.. cultură.actorii ereditari au influenţă prin transmiterea unor deficienţe în+ serotonină. antisocială3 care se asociază cu alcoolismul. depresia :D. K :AH dintre pacienţii unui spital general şi :?H din pacienţii policlinicilor au diverse tulburări legate de alcool. $e asociază cu+ tulburările de somatizare. /n efectele fiziologice sunt implicaţi+ a acidul aminobutiric gaba3 în transmisia activă. 0xistă însă. 85 9M+:3*E0 =3:O$O68 0 8*D9+0 D0 3$ OO$ ` 5ntoxicaţia alcoolică ` $evra"ul necomplicat ` $evra"ul complicat cu convulsii ` Delirium tremens ` -ulburarea psihotică indusă de alcool ` -ulburarea amnezică persistentă indusă de alcool ` 7oli neurologice ` 7oli hepatice 8*:OD8 3E83 3$ OO$8 A 4ariază de la ebrietate uşoară la insuficienţă respiratore. tulburări de personalitate borderline. comă. disforie) K ?. . endorfine. .$imptomele alcoolismului pot fi continue sau periodice. din alcoolici au cel puţin un episod depresiv ma"or în timpul vieţii3. prostaglandine. 0=8D0M8O$O683 3$ OO$8+M9$98 K !roblemele legate de alcool încep de obicei la vârsta de 1E%. 1. mediu. activează canalele ionice gaba *lcoolul inhibă canalele ionice nmda potenţează canalele ionice de AR-. . *dresabilitatea acestor pacienţi se împarte în mod egal între medici generalişti şi medici psihiatri. moarte.?A mgH .2 mgH . K !revalenţa abuzuluiDconsumului de alcool . K A. #n consum îndelungat poate preceda apariţia atacurilor de panică sau tulburării anxioase generalizate şi poate urma după un istoric de agorafobie şi fobie socială. Nu s%au găsit dovezi pentru existenţa unui anumit tip de personalitate care să fie predictivă pentru alcoolism. $e combină cu substanţe endogene şi exogene precum dopamina şi cocaina rezultând metaboliţi toxici.H dintre persoanele cu alcoolism au o boală psihică în relaţie de comorbiditate.? ani. incoordonare motorie) K ?. anestezie. ataxie) K ?. 8ei care nu au dezvoltat toleranţă la alcool dezvoltă la+ K ?.actorii genetici influenţează în mare măsură prevalenţa alcoolismului.EH în populaţia generală. K Doar ::H dintre aceştia apelează la servicii de specialitate. K !robleme medicale induse de alcool . =50D8+=O@8E80 78 B3 :O58 D0 58+ N* 3$ OO$8+M 0xistă o interacţiune complexă între+ vulnerabilitate. familie. mgH .?.1 mgH . =rganismul poate metaboliza 1?? mgDGgcDoră.

. 7. intens. 6odificările psihologice sau comportamentale dezadaptive semnificative clinic sunt datorate efectului substanţei asupra sistemului nervos central de ex. Dependenţa K <eprezintă tulburarea comportamentală definită prin dorinţa puternică. $imptomele nu se datorează unei condiţii medicale generale şi nu sunt explicate mai bine de o altă tulburare mintală. *cest fenomen "oacă un rol important în apariţia dependenţei. deteriorare cognitivă. +e"raPul . riterii de diagnostic pentru intoCicaţia cu o substanţ# dup# D+MI8< *. socială sau profesională3 şi apar în cursul consumului de substanţă sau la scurt timp după aceea. :oCicomania D0B8*8E80K este un consum patologic. în care pacientul caută să obţină prin orice mi"loace drogul. Dezvoltarea unui sindrom specific unei substanţe datorat încetării sau reducerii3 consumului de substanţă care a fost excesiv şi prelungit. I 8rave engl. Dependenţa+ se caracterizează prin tendinţa de creştere progresivă a dozelor de drog şi prin imposibilitatea de a opri.3. 8. labilitate afectivă.. *pariţia unui sindrom reversibil specific substanţei datorat ingestiei unei substanţe sau expunerii la o substanţă3) notă+ substanţe diferite pot produce sindroame similare sau identice. 8. riterii de diagnostic pentru abstinenţa de o substanţ# *. &sete( de drog. cronic sau periodic. însoţită de o perturbare biologică eurovegetativă şi dismetabolică de amploare. profesional ori în alte domenii importante de funcţionare. $indromul specific substanţei cauzează suferinţă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social. stare de rău subiectiv. condensându%se . deteriorarea "udecăţii. caracterizată prin apariţia sevra"ului include+ I 0fectele somatice ale utilizării repetate a substanţelor respective.3 V a dori ceva cu ardoare. I Definiţia =6$ V dorinţa de a experimenta din nou efectele unei substanţe consumate anterior. $imptomele nu se datorează unei condiţii medicale generale şi nu sunt explicate mai bine de altă tulburare mintală ra"ing sau apetenţa I 0ste o nevoie imperioasă pentru o substanţă cu efect psihotrop şi căutarea compulsivă a acesteia. în pofida oricăror riscuri şi nea"unsuri spre procurarea drogului. 8omportamentul devine expresia acestei trăiri.13. impulsiv de substanţe care modifică starea afectivă sau de conştiinţă. compulsivă de a utiliza o substanţă psihoactivă K Dificultate de a opri consumul K 8omportament de căutare a drogurilor cu invazia progresivă a întregii existenţe de către acest fenomen. I /n acest context intervin alţi doi termeni+ toleranţa şi sevra"ul. 8onflictele existente în copilărie în cadrul familiilor dezechilibrate şi reactualizarea acestora în adolescenţă "oacă un rol important în geneza toxicomaniilor. -oxicomania este rezultatul acţiunii unor factori externi şi interni. chiar şi pentru câteva zile. beligeranţă. deteriorarea funcţională. al unor interacţiuni patogene din copilărie. Dependenţa (i0ică. iar uneori de moarte. 7. implicând solicitare insistentă . consumul fără ca aceasta să nu determine apariţia sevra"ului.

codeină şi cele sintetice . scăderea libidoului. I 6orfina este o substanţă care se foloseşte în clinica medicală ca analgezic ma"or. se înscriu opiaceele &naturale( . ecstasU3 • amfetamine • inhalanţi :ulbur#rile psihice produse de consumul de substanţe • 5ntoxicaţii şi sevra" • Delirium • -ulburări psihotice • -ulburări de dispoziţie • -ulburări anxioase • $indrom amnestic • -ulburare demenţială • Disfuncţii sexuale • -ulburări de somn D058<3E88 D0 O=89 /n categoria derivaţilor de opiu. dar şi de a evita senzaţia de rău psihic care apare în lipsa consumului. stimularea pe care o aduce consumatorilor. *dministrarea acestei substanţe produce o serie de efecte având următoarea succesiune+ 5niţial+ . Ba scurt timp apar+ 13 Disforie) :3 0fecte somatice+ ` deprimare respiratorie) ` constipaţie severă) ` scăderea apetitului) ` treptat . benzodiazepine3 • psihodisleptice V halucinogene mescalina. I 8el mai cunoscut opiaceu este heroina. înfiorare. heroina3 • cocaina • canabis haşis. B$D. asemănătoare sau superioară senzaţiei de orgasm. satisfacţia. ceea ce constituie de altfel motivaţia iniţială Dependenţă apare rapid . emoţie. cel mai frecvent este preferată de către toxicomani calea intravenoasă. petidină şi metadonă. senzaţie de căldură. aşa%numitele opiacee. psilocibina. morfină. meprobamat. ceea ce conduce la creşterea dozelor. de bine. pe măsură ce se instalează toleranţa. O 38*3 .Dependenţa psi ică V craving şi căutarea compulsivă a substanţei V nevoia de a menţine şi regăsi senzaţia de plăcere. heroină. =rincipalele droguriK • derivaţii de opiu morfina. substanţă administrată pentru efectul său euforizant dintre căile de administrare. mari"uana3 • tranchilizante barbiturice.

De asemenea. mioclonii. $lăbirea cenzurii morale) :. greu de diferenţiat de manie3. în unele ţări asiatice există un consum endemic de derivaţi canabici. conduce la comportament violent. tremor. de difererenţiat de manie) K fenomene confuzionale . irascibilitate. Dintre substanţele halucinogene cele mai cunoscute sunt+ ` B$D .8+ &43787. relaxare. atunci când există supraadăugate palpitaţii şi hiperventilaţie. senzaţie de reptaţie. *ceste substanţe sunt derivaţi de cânepă indiană şi au reputaţia.8:958 0 8onsumul îndelungat conduce la instalarea unui sindrom toxicomanic complet ceea ce a condus în multe ţări la renunţarea folosirii acestei categorii de substanţe în practica medicală.enciclidina) ` 6escalina) ` 6dma &ecstas-(Dmetilen%dioxi%metamfetamina. motiv pentru care apariţia intoxicaţiei este rapidă minute3 conducând la dependenţă puternică. exanteme rubeoliforme. $imptome psihice+ 13 5ritabilitate.0ste un drog a cărui administrare se face frecvent prin aspiraţie nazală prizare3. $ubstanţele care intră în această categorie sunt haşişul şi mari"uana. .. cel puţin în $tatele #nite de a fi droguri sociale fiind extrem de răspândite în populaţia studenţească.3 $căderea randamentului profesional) 23 6odificări caracteriale. 8onsumul de fenciclidina. 6anifestări comportamentale+ 1. scarlatiniforme3) A3 *lergii de aspect reumatoid) E3 5nsuficienţă hepatică. 43$9 8*O60*0 8onsumul acestor substanţe produce halucinaţii. M358/93*3) 8onsumul acestor substanţe poate produce senzaţii de bine. . fibrilaţie ventriculară . convulsii. stări depresive sau disforice. /ntr%o fază tardivă acestora li se adaugă+ ameţeli. $căderea responsabilităţii. mai ales. care se pot agrava. $lăbirea simţului estetic) .3 !aloare) 23 Dermatoze prurit.enomenele de sevra" mai importante sunt+ midriaza. stop cardiac. dietilamina acidului lisergic) ` !sihocibina) ` . ataxie. aritmii . 5ntoxicaţia cu canabis produce iniţial fenomene de excitaţie euforică .35. D058<3E88 D0 3*3. stări emoţionale secundare intense. 8onsumul produce+ K fenomene euforice . de diferenţiat de tulburările psihotice) K stări asemănătoare atacului de panică. !e acest fond pot apărea tulburări psihotice+ . linişte. 5ntoxicaţia cu barbiturice produce următoarele+ $imptome somatice+ 13 5napetenţă) :3 $cădere ponderală) . urmate de stare confuzională cu apatie. iluzii. labilitate afectiva) :3 $căderea posibilităţii adaptative) .

*tunci când comportamentul compulsiv cuprinde practici perverse. de cea mai mare importanţă pentru diagnostic rămânând totuşi mai puţin numărul de orgasme cât absenţa controlului asupra comportamentului. acesta fiind un argument în spri"inul apropierii adicţiei sexuale de parafilii. beţia alcoolică) . 3dicţia seCual# &dependenţa la seC. Diagnosticul diferenţial al intoxicaţiei cu barbiturice se face cu+ . 0ste vorba despre pacienţi cu o afectare importantă a funcţionării lor sociofamiliale şi profesionale datorită unei compulsivităţi sexuale exprimată prin căutarea repetată şi necontrolată a activităţii sexuale. 7 *desea merge netratată până la un punct de criză. Dar numeroşi pacienţi prezintă această compulsivitate sexuală pentru un comportament sexual normal. se consideră că F sau mai multe orgasme pe săptămână ar fi o definiţie rezonabilă a compulsivităţii sexuale. #n punct de vedere pe care îl împărtăşim foloseşte termenul de adicţie sexuală atunci când intenţiile conştiente al subiectului sunt convenţionale. 0senţa adicţiei este reprezentată de lipsa controlului asupra comportamentului respectiv. neparafile. caz în care de cele mai multe ori la . /n termeni clinici. 13. care mpulsului de a adopta acel comportament.enomene confuzionale) c3 . 7 0ste caracterizată prin asumarea riscurilor şi a necesităţii de a depăşi sau de a se elibera de sentimentele dureroase. 7 8ontinuă în ciuda problemelor asociate. 7 0ste necunoscută de către ceilalţi. comportamentul seCual compulsi") = problemă aparte de încadrare diagnostică o pune dependenţa la sex sau adicţia sexuală. 7 0ste o sursă de sentimente de vinovăţie şi ruşine în sexualitatea adictivă.enomene halucinatorii. trăind o perioadă prodromală de tensiune urmată de un sentiment de eliberare odată cu realizarea actului. conduce la creşterea fisurilor din personalitatea adictivă. care nu poate fi definit în sine ca pervers. ca act sexual distinct. 8omportamentul poate fi mediat de administrarea unei substanţe dependenţă la alcool şi alte substanţe psihoactive3. stări confuzionale. repetarea lor necontrolată poate fi dăunătoare atât subiectului. $e încadrează această categorie la parafilii sau nu' <ăspunsul clinicienilor nu este unanim. 7 *desea conduce la implicarea în numeroase aventuri. odată cu apariţia modelului adicţiilor.a3 0xcitaţie) b3 . 0lemente definitorii ale adicţiei &dup# . 8u toate că &normale( în sine. 1''1) 7 0ste compulsivă. rămânând să se încadreze ca parafilii cazurile cu intenţii conştiente şi punere în practică. asemănător cu ce se întâmplă în dependenţa de substanţe. cum ar fi divorţul 7 sau expunerea publică a comportamentului adictiv. asigurându%se acele mi"loace vitale înlăturării nevoii adictive. 8onceptul de dependenţă la sex s%a dezvoltat în ultimele două decenii. 7 0ste ciclică cu obsesionalitate şi raţionalizări care conduc către episoade de acting out urmate de sentimente de teamă ruşine care tind să oprească acest comportament. cât şi partenerului acestuia. înscrierea în cadrul parafiliilor este evidentă. continuat de obsesionalitate şi raţionalizare. -ermenul de adicţie sexuală pune accentul pe pierderea controlului asupra comportamentului. 7 Nu este încura"at de ataşamentul emoţional pentru un partener sexual.4. 7 8onduce la creşterea preocupărilor despre sex. încadrând aceste cazuri în marele capitol al adicţiilor.ro2n.

$pre deosebire de adicţia sexuală pură. bulimia etc.!. în care pacientul se implică în mod compulsiv în activităţi sexuale. interpersonale3 7 !ersistenţa unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc 7 /ncercări repetate de a limita sau stopa comportamentul 7 =bsesia sexuală sau fantezia sexuală ca mecanism primar de coping 7 Nevoia unei activităţi sexuale crescânde 7 $chimbări severe de dispoziţie legate de activitatea sexuală de exemplu. mai mult decât o simplă nevoie de a satisface un impuls sexual. petrecând un timp excesiv în aceste activităţi şi făcând tentative nereuşite de a stopa acest comportament. a desfăşura şi a%şi reveni din activitatea sexuală 7 5nterferenţa comportamentului sexual cu activităţile sociale.A:. Nimfomania &autentică( este mai mult un exhibiţionism obţinerea satisfacţiei sexuale prin expunerea nudităţii corporale. 8u toate că subiectul poate traversa sentimente de culpabilitate după ce trece la act. a zonelor erogene sau a organelor genitale3. $e presupune că la baza acestui comportament ar sta sentimente marcate de inferioritate. în don"uanism accentul este pus pe a avea o relaţie sexuală cu o nouă cucerire şi nu pe relaţia sexuală în sine. *desea în nimfomanie există o nevoie marcată de dependenţă şi teama de a pierde dragostea. apărând ca hipersexual. euforie3 7 #n timp neobişnuit de mare pentru a obţine. depresie. acestea nu previn recurentele. 1''1) 7 !ierderea controlului asupra comportamentului respectiv 7 8onsecinţe adverse severe medicale. 2FFF3. Din păcate. a cărui oprire declanşează importante simptome de distres . sau impulsiuni homosexuale latente. De obicei nu se mai arată interesat de o femeie o dată cucerită. cumpărăturile patologice. pentru ele actul sexual în sine neavând o valoare deosebită.3. 3lte tipuri de comportament adicti" 3D8 E83 D0 8*:05*0: Dependenţa de internet ar putea fi privită din perspectiva orientării behavioriste. =dată ce învăţăm să asociem răspunsul sau reacţia noastră la mediu cu consecinţele răspunsului nostru vom continua să răspundem în maniere care duc la rezultate . $unt femei care obţin adevărata plăcere doar în acest mod. tentativa de a stopa comportamentulproblemă soldându%se cu o marcată stare de frustrare şi disconfort.F. ocupaţionale sau recreaţionale 0ste vorba despre persoane a căror viaţă este sub semnul căutării permanente a sexului şi activităţilor legate de el. 13.dependenţa psihologică se adaugă şi cea fizică. a"ungând la o afectare a funcţionării sale socioprofesionale şi familiale. legale. /n nimfomanie pacienta prezintă o dorinţă excesivă sau patologică de a avea relaţii sexuale.aplan şi +addoc1. definită ca prezenţa unor pulsiuni sexuale excesive. $Ginner a creat teoria condiţionării operante al cărei principiu este+ oamenii au tendinţa de a repeta un comportament dacă acesta este întărit sau recompensat. /n adicţia sexuală de obicei anamneza revela un lung istoric al tulburării. -ablouri clinice care pot trimite la adicţia sexuală se întâlnesc în don"uanism şi nimfomanie. . /n alte cazuri este vorba despre un comportament repetitiv în sine "ocul patologic. 5ndividul intră astfel sub semnul repetiţiei incontrolabile a aceluiaşi comportament. cu repetate încercări eşuate de a opri comportamentul. care are implicaţii ma"ore în terapia acestui tip de comportament. /n această a doua categorie se înscrie adicţia la sex. /n don"uanism sau satiriazis3 bărbatul respectiv îşi multiplică întâlnirile şi cuceririle. aracteristicile adicţiei seCuale &dup# arnes. acest diagnostic trece cu vederea nucleul său adictiv. /n clasificarea internaţională a maladiilor 58D%1?3 se întâlneşte diagnosticul de Y*ctivitate sexuală excesivăZ . compensate în acest fel.

#n comportament învăţat prin condiţionare operantă poate fi eliminat dacă nu mai este întărit. &lipsă( şi ore8is . la începutul "ocului este uşor să treci la un nou nivel. deoarece duce frecvent la cure de slăbire exagerate. 3*O50D83 M8*:3$A *norexia în greacă an . -ot din iniţiativa producătorilor "ocurilor foarte populare şi "ucate în toată lumea. -ratamentul anorexiei se bazează pe+ I reabilitarea nutriţională prin creşterea în greutate a bolnavilor) I corectarea imaginii corporale) I o echipă multidisciplinară. chiar dacă recompensa nu a apărut de mult timp. cei din echipa lui îi trimit mesa" eşti cel mai tare3 îi trimit baloane colorate cu numele lui etc. motiv pentru care este denumită şi boală a civilizaţiei. care sunt de multe ori necunoscuţi şi aproape sigur idealizaţi. *stfel persona"ele din spatele caracterelor animate au posibilitatea să iasă din anonimat. campionate la care se întâlnesc cei mai buni "ucători. -impul este foarte important pentru eficienţa oricărei recompense. <ecompensa "ucătorului avansat poate să nu apară aşa repede. <elaţia dintre psihic şi comportamentul alimentar este de natură duală. rezolvă o enigmă sau găseşte calea secretă către următorul nivel. poftă de mâncare(3 nervoasă reprezintă un concept psihosomatic în care lipsa apetitului alimentar este de natură psihogenă cu interferenţe socioculturale.plăcute şi vom rări răspunsurile urmate de rezultate neplăcute. /n viaţa reală. admiraţie chiar veneraţie din partea celorlalţi. sunt organizate concursuri. Dacă recompensa întârzie. ea îşi va pierde mult din putere şi este mai puţin probabil ca noi să o asociem cu răspunsul nostru. De exemplu. de asemenea. se caracterizează printr%o restricţie progresivă. oamenii primesc rareori o astfel de recunoaştere socială. *nteractive !amin! compulsion. adicţie "-berrelations ip. el oricum îşi va păstra comportamentul şi în absenţa ei. comportamentul poate fi incredibil de persistent. Wucătorii cu cele mai mari scoruri sunt recompensaţi cu respect. *cesta este un factor favorizant al anorexiei. /n cazul "ocurilor. o altă recompensă ar fi adrenalina "ucătorului atunci când câştigă o luptă. de data asta în afara cadrului virtual. fiind conştienţi de principiile psihologice care îi ţin pe oameni &lipiţi( de calculator. *n(ormation overload. afectează cu predilecţie fetele tinere. #nii cercetători sunt de părere că termenul de adicţie la internet este prea nespecific pentru că nu defineşte un comportament precis şi că mai corect ar fi să se vorbească de una din următoarele comportamente+ adicţie ciberse8uală. <ecompensa pentru un începător al cărui comportament nu a fost încă puternic condiţionat apare mai repede. foarte importante. !roducătorii "ocurilor pe calculator au inventat recompense. compulsion 6et. /n cazul chat%ului şi a "ocurilor pe internet recompensa poate fi recunoaşterea şi atenţia din partea celorlalţi. . $e poate conchide că problematica centrală a anorexiei nervoase o reprezintă neintegrarea armonioasă a corporalităţii în structura personalităţii psihice ceea ce duce la dezvoltarea unor contradicţii între psihism şi componenta somatică. &apetit. adică psihică şi somatică. bolile organice intervin în modificări ale conduitelor alimentare. *tunci când un "ucător a marcat un punct. dar pe internet poţi să devii &cel mai tare( dacă petreci suficient de mult timp în faţa calculatorului. premii. <ecompensele sociale sunt. însă de cele mai multe ori. 0ste o tulburare a conduitei alimentare. <iscul bolii este letal şi de aceea echipa trebuie să aibă multă perseverenţă. pe măsură ce "ocul evoluează este din ce în ce mai greu să avansezi. *re un determinism multifactorial. durabilă şi voluntară a consumului de alimente motivată de dorinţa de a avea o greutate de manechin conform sistemului sociocultural referitor la estetismul frumuseţii feminine. demonstrată prin faptul că tulburările psihice duc frecvent la modificări ale apetitului şi consumului de alimente şi invers.

8rize recurente+ I consumul rapid al unei mari cantităţi de hrană în timp scurt : ore) I sentimentul de pierdere a controlului asupra comportamentului alimentar în timpul crizei sentimentul că nu te mai poţi opri din mâncat sau că nu poţi controla ceea ce mănânci ori cantitatea în care mănânci3) :. bulimicii îşi lasă o urmă pe mâna dreaptă de care se muşcă pentru a atenua sentimentul de culpabiliatate. acasă. După o lungă practică a ritualului. 8rizele de bulimie şi comportamentele compensatorii inadecvate apar. #n alt comportament frecvent este acela de a goli frigiderul. de : ori pe săptămână.. 8riza apare la sfârşitul zilei când îşi cumpără alimentele şi le mănâncă pe stradă.9$8M83 78 O5=9$ =05B0 : $e caracterizează prin episoade paroxistice de supraalimentare marcate de consumul rapid al unor mari cantităţi de alimente. <espectul de sine este influenţat excesiv de greutate şi de forma corporală) A. 4omitările sunt mult timp ascunse antura"ului. luni) 2. 8omportamente compensatorii inadecvate şi recurente care să prevină îngrăşarea cum ar fi+ vomitări provocate şi recurente care să prevină îngrăşarea. exerciţii fizice excesive.. în medie. riterii de diagnostic D+M 8< 1. !entru a stopa efectul de îngrăşare asupra corpului. acasă sau chiar în restaurante. Dacă locuieşte cu familia se va izola şi îşi va domoli senzaţiile de tensiune interioară consumând alimente dulci şi sărate. /ncă de dimineaţă este preocupată de hrană. în maşină. exerciţii fizice excesive) . clisme. diuretice. <eprezintă o tulburare de comportament caracteristică femeilor care începe de obicei în adolescenţă sau la începutul vârstei adulte. . -ulburarea nu survine exclusiv în timpul episoadelor de anorexie mintală. post. ştie că va ceda încă o dată şi consideră acest comportament inevitabil şi de necontrolat. persoana bulimică se va forţa să vomite la toaletă. timp de . în magazine. Specificarea formei I vomitări şi purgative) I alte comportamente compensatorii inadecvate+ inaniţia.

arschneider. 1>>>.rac1en. 3ndreasen..V ..ealt .. 1>@?. Dacial dis(i!urement and personalit-. La communication# 7rocessus. . pp. in "ompre ensive 4e8tboo= o( 7s-c iatr-. :???. 5nstitut $UnthMlabo. .olduc. 1>>?. 7ostps-c iatr-9 a neC direction (or mental ealt . Etică psi iatrică. 7ersistent neurops-c olo!ical de(icits in cervical C iplas patients Cit out direct eadstri=e. Qien 6ed Qochenschr. <oumanie.#l#ceanuI+tolnici. 1>@@. 0ditura 6asson. 7edopsi iatrie şi 7si olo!ie )edicală. 13 pp. .?1%. >. M. !aris.. <eriatrie practică. . 0ditura Qashington D8. /. . . M. pp.chiatric 3ssociation. $. :??2.. 1>>>.. 6aU 1@. 1>F2.ondolfi.. 7ucureşti. "lasi(icarea stresului psi ic. !aris..5. .V $. 0ditura !aUot. burnout. A neC debate on mental ealt . *merican !sUchiatric *ssociation..reedman *. La depression et les etats/limites. 6.. 1>>E. D-smorp op obia9 S-mptom o( disease5 *m W !sUchiatrU..ald2in. /.ohnen.. 3merican =s. :1 $pec. 4irschfeld. . 0ditura Qashington D8.%1FE. $teinGopff. 1>%:. 0ditura 6asson. 1>>2.ons. 6o# )ission. *merican !sUchiatric *ssociation.n România# )ental . Dia!nostic and Statistical )anual o( )ental Disorders .ourassa. *rmand 8olin. Revista Română de 7si iatrie.$8O653B80 3c1erman. 7ucureşti. D. Social structure.. W*6*. Une conduite addictive9 la tentative de suicideB en Les nouvelles adictions . . +. =..+. Qilliams b QilGins.... :??A. 2th.8. .aill..V :rou"e.rac1en. Suicidul . 1>>2.V 5atte. $ep. serie nouă.%. 5nc...V 5undell. *sociaţia 6edicală <omână.ernard. $. +.ergeret. 0ncephale.. /. 12E 1F3 pp. şi colab. 6aU 1>>1. Realth !ress Bimited. 1A1F%1A:A. 0ditura 6edicală *6*B-0*. W*6*+ -he Wournal of the *merican 6edical *ssociation. =. B5. (ormes et application. *.ardach. :???. 1. $oc%QorG.. 3rches.ergeret. Aust Dam 7 -sician 1>>> *ug) :@ @3+ @?A% F. =V :homas. .% EFE. !aris. in 4e8t boo= o( "onsultation/Liaison 7s-c iatr-.D. 3%orin.D1>>. 4raitement inte!re de la depression. /. $adoG 7.::+F:2%F:F. /.a1er. =. 1>>. *.loch. 7osttraumatic Stress Disorder.ote%at 3ntonescu. 1>>. <edac tnissc Cac e. second edition.. 1. .. .. 6. 7s-c olo!ie pat olo!iEue. Suicidalit-. 1>FF. .4. 7ucureşti. Fu2 est/ce Eue la ps-c olo!ie medicale5. 4 e impact o( coe8istin! depression and timin! o( ps-c iatric consultation on medical patients len!t o( sta-# Rosp 8ommunitU !sUchiatrU. /. /. 6ai 1>>:. . 3. =xford.V +mith.5. )unc ausenAs s-ndrome# Still alive and Cell...?2. Societies and "ultures .a1er. . t eoriEue et cliniEue.. 7ractice <uidelines.... W% Dent%cue.?. /V <erhe.ost2ich. =. 3.eaudichon. . Qashington D8. .6.W 7altimore. Dec 1>>A. !aris. >. . :F1 1>3+12EE.+. . 0dited bU Oaplan R. 6o# )ar!in.V .lac12ell. M. Darmstadt. !aris. 3merican =s. 5. D.esanYon.D. 1>FF. 1>>@. +V hodoff. 1>>E.V 4ammer. :%.V =arXuet. . 0ditura 6asson. .@%1E:. *cta Neurol 7elg.. 1>>1. 1>>F. 0ditura *!B< şi P5!.6. ediţia a :%a. .1. s-mptoms and prevention o( pro(essional burnout. *V /olles. $)ana!ement o( somati0ation in depression'.>+1F. no F+ 1F% ::. 1>>. 2@:. Si!ns. /. 76W :??1) . /. :. 7ucharest. 11:+. . =pen 6ind 1>>@) @>+ 1F.. and :ob satis(action. . Dast Dacts# Depression. 3leCandrescu. 3ndreasen. ... 6. . !aris. :homas =.M. Semiolo!ie ps-c iatriEue.chiatric 3ssociation. . @M edition.D.2+EF. /. .

..n problematica alcoolismului. 1>@A)2:+1A%:A. >.V Mac1en%ie. M.. M. ollier. :???.+ 21%2. #O. 0ditura Wunimea.rill. K at t e e-es can2t see9 Dia!nosis and treatment o( somatic obsessions and delusions# Rarvard <evie^ of !sUchiatrU.0. 7si anali0ă şi psi osomatică. şi colab.-. 0ditura 5mprimeriei de 4est. /. 1>@@ suppl. 1>>>. 3. !lenum !ress.V 4ollander.V >ied... . onstantinescu.V .. M.ps-c ot:erap. /. Etică şi psi iatrie.ritchnell../r.a..rJn%ei./. +. . 6.n perspectivă biopsi osocială. 0ditura 6edicală.. Sindromul de burnout – su(erinţa epidemică a medicilor din România# <evista 5nfomedica.!sUchiatrU. 5aşi. . -oulouse. :??:.V . 7ucureşti. 1>>2. 5n . /.2%..3.... 4eneţia. Abnormal 7s-c olo!. 0ditura 9tiinţelor 6edicale.3. 7r%W%Pen%!ract.3+ 2. . ohen. .ima!e in t e clinical picture o( t e ps-c oses. 0ditura -ehnică. #O.3. 7ucureşti.andboo= o( 7rescriptive 4reatments (or Adults. bio/medicale şi :uridice.. 0ditura 6artin Dunitz. 1A... loninger. Wul 1>>E. loninger.. 6. *tinerar psi iatric.roen. Dia!nosis and pro!nosis in sc i0op renia. D.V $ongmore. 6unchausen sUndrome. 6unich. . hambers. 1>>A.and )odern Li(e . :O. Bondon. 5.cho2s1i. 8lu"%Napoca.. Le c amp ps-c osomatiEue.V . Antidepressant t erap-. 6artin Dunitz. =radea. 1>>>.in t e <eneral 7opulation and in 7s-c iatric Outpatients. <V hiriţ#.V :udose. 4ric otillomania. . 5. 1>>@.rance. Avoidin! burnout in !eneral practice. 70<N. !aris. 0ditura -eora. hiu 0. =. august 1>>@.dimensions o( t e burn/ out s-ndrome in ps-c iatric institutions. Le s-mptome ps-c osomatiEue..3.. ocior"a.o( t e patient Cit cronic or!anic brain s-ndrome. B. :??1..uc1le. 5aşi.adarucco. 0diture 5mprimerie .V 6u%e. ornuţiu. . >F+ . G "lin 7s-c iatr-. 0ditura <isoprint.atona. . B.M. :+A%>. *. 1a0ele psi olo!ice ale practicii medicale. /.. 0ditura !rivat. M. 1>>@. otterill. 1>>2. 1>>2. @%th 08N! 8ongress.. fourth edition. 0ditura $Umposion. =h. 1>@2.V . 6artin Dunitz Btd.. 1>FA. 3mes D. 0. 1>>?. 5. 1>>F. 0. 1>>F. Ne^ dorG. 4erapia co!nitivă. *ncursiuni . 1>>F.B. 11%th Qorld 8ongress of the Qorld *ssociation for DUnamic !sUchiatrU Q*D! 5N8. Sinuciderea un parado8 – consideraţii psi osociolo!ice. Damil. 12 .. PermanU. pp...:3. ottrauC. 12. .V /eanneau..F%E. Fuelle ps-c iatrie. Understandin! antidepressants. M. 7ucureşti... anul 4. a[n. . D.3 :E%. /. 6. Nov 1>>. 0llipses.V 4odgetts. D-smorp op obia9 A centenar. 0diture !resses #niversitaires de . 8. ontant.V $osins1. 7ucureşti. 1>F>. +. oleman. 5aşi. Les t erapies co!nitives. specialităţi.. :.dismor(ic disorder# Dermatol 8lin.5. W Nerv 6ent Dis. 1>>@) A>+ .?.. <.. E.. Sinuciderea – studiu . osman. . hristenson. 0dited bU Rersen 6. !aris. :??:.. ...utoi. 1od. =.E. Substance abuse in sc i0op renia9 a revieC. 3.V Montogomer. *mmerman <.V Manea.oroi. G *ntern )ed HIII )a-B%@J$J'9J@@/J# hiriţ#. 3. 0ditura -rei. M.V *icul#iţ#. 4 e treatment ideolo!. /.rile%. )anual de medicină clinică .rinster.discussion. 6.. Somato(orm Disorders and 7ersonalit. Arc <en 7s-c iatr-. 7r. a[n.3.rile. Euels ps-c iatres pour demain5 . h.urbiel. . al%a. heng. :.V 8ftenie.rance cuercU. 6arch 2%@. <. 1>@2....Z. .2. nr. coord. 3.W. M.. +ascular Disease and A((ective Disorders.. !sUchiatric *nnals..1:1%1:>. $. /. ./.. Disorders o( t e bod.. . :. !aris. Bondon.risset.utoi. 1>2.3.1?%. 1>>@.V 0ne.

/.. ro2. $ept 1>EE.3. 1>>. Nov 1>>2. =. . 8lu"%Napoca.FF%>2. +erti!o and an8iet.. !aris. /.V herchi.V .8.or.3 pp. 4raite des allucinations.. DePours. 1F+ . :??1. *n educational programme. @%th 08N! 8ongress.. Bodoreanu. 5asi.. 5. Le corps entre biolo!ie et ps-c anal-se.V :homals1eb. Barmer. Degonda. Dec 1>>A. 4.3+ . 7ucureşti.n. vol.V 6anr.V $iebo2it%... 1>F@.V 4opf. .. :2+.. 0scobar.sie2ic%. !aris.. . immunit.EA%. $.V 5asmussen. 0. 0ditura !olirom. 2A. *merican !sUchiatric !ress.. Rational t erap. E1A%@. 1>@F. :??E . E8perti0a medico/le!ală psi iatrică. :???. 0ditura Dacia. 6aU%Wun 1>>:. D. 3. . 1>>?. . 4ranscultural aspects o( eatin! disorders9 a critical literature revieC# 8ult 6ed !sUchiatrU. 0ncephale.%>... 1>>:. 0tudeIno1F) pp. 1>E.V 6arfin1el. /.disorders – results o( interdisciplinarevaluation# BarUngorhinootologie. !aris.V .. 4. Qashington D8. Les rec erc es sur la (ati!ue en Drance dans les vin!t dernieres annees# 0ncephale. :2F%A?. 0. 1>E:.V . $. =. Docus on 1iolo!ical 1asis o( Somato(orm Disorders. /. 0dition Desclee De 7rou^erb8ie. epidemiolo!. $. 4. Bisher. Berreol. Uber d-smorp op obie 6i7gestaltfurcht3. 1@ .. 0diture 6asson et 8ie... Da"is.V +mith. <. :? $pec.. 0.. >A%1?:.%E. 555... +. FA >3+ A1F%::. 4. M..>. no F+ .rauthauser. .V 4illier..and 7at op -siolo!-. 0c1hardtI4enn. +. 4 e Luric stud-# MM# Social p obia and a!orap obia# 0ur *rch !sUchiatrU 8lin Neurosci. 1E+ . Dictionnaire de la p ilosop ie. :??E. Da"id. :3 pp. 0diture 6asson. 0n#chescu.-pocondriasis# 5n+ Obsessive "ompulsive Related Disorders. 0..V . Dant%er. . 1>F. !aris. 6. 4. Del @ompo. D. 860 :??1. 0diture Barousse. /.n psi iatrie . 0diture !aUot. . .V 4artmann.V /ones. 1>>A.+ A11%A1@. M.. :1 $pec. 1>@1.V +e"erino. O.%2@. :2.F:%>. Ballon.V Mitchell. Adolescenţii şi to8icomania. :?. Deni1er. :???.. 3. D-smorp op obia. Dactitious disorders and )unc ausensAs s-ndrome# 4 e state o( researc . .% 2?F.. !art 5+ Etiolo!. Deitrich. 1>>2.. 7ucureşti. Dragomirescu. 1>@@.V 5uiu.. 4ratat de psi oterapii. 0diture 6asson.F?. 2@ . A?. Didier. 3. Bin1elstein. 0ditura !olirom.V $le2el. 4ratat de psi opatolo!ie. 1>>.O.risset... 3. 6.. OvervieC o( somati0ation9 dia!nosis.. =ct 1>>A. =..V :ettenborn.V . 0ditura Rollander 0. .. B. Dis Nerv $Ust.3... Stress.o( eatin! disorders. /..V 6ranger. +./.V 4offmann. 0ditura 6edicală. 6euraest enia revisited9 *"D/H& and DS)/***/R ps-c iatric s-ndromes in c ronic (ati!ue patients and comparison sub:ects# 7r W !sUchiatrU. Elemente de dia!nostic şi tratament .4. 0ditura 6edicala #niversitară &5uliu Raţieganu(. <.. O.V 4anganu. 0ditura -ehnică. 1>@E.. )anuel de ps-c iatrie. 1>A2. ediţia a :%a revăzută şi adăugită. 1>>E.and mana!ement# !sUchopharmacol%7ull.0.and illness – a revieC .ernard. ..V 3ngst. 8lu". Sc i0op renia. Debra. !sUchol 6ed..occhetta. 7s-c ot er 7s-c osom )ed 7s-c ol HIII )ar/ AprB@I$N/@'9OJ/PI# 01hardt. 3. Dialo!ul medic/bolnav. 4eneţia. pp. +.V ?ager. 4. 1EF 23 pp.. *rch !sUchiatr NervenGr. M.rocX. 0n#chescu. 3. =. M. Dru!s.V =relipceanu.V 9saia. 8. $Stress t eories and t e somati0ation process'. Etudes ps-c iatriEues. No.0. Une ec elle pour evaluer la ps-c ast enie# Encep ale. Dorian. 4. .3. Z. RUpochondrie. 7s-c opat olo!ie de l2adulte.: 23+ A@>%>E.V 3%ais. .

!aris../.n psi iatrie. iulie 1>>.. +on der . Dicţionar enciclopedic de psi iatrie.V Borgione. Damil. 6orgos. !#. +. 6orgos. @%th 08N! 8ongress..V .V 6reden. 7ucureşti. 6oldstein. *thens. #niversitaires. 1>>..1F.. -ârgu 6ureş./. :???. 6. 4eneţia.. epidemiolo!ice şi clinico/terapeutice. Ne^ dorG. Dictionnaire pratiEue de ps-c opat olo!ie# 0d. . +. şi colab. 6recu 6abos M. #niversitU !ress. B...*. >. !sUchother !sUchosom 6ed !sUchol. 5. Brancis. B. :E. Anore8ia nervoasă# "oncept# Date !enerale şi clinico/terapeutice. *. vol. 6lass. W*6*. /. 6.V Martin.V +mith. Breud.V :udose.. 1>@>.+1?>F%11?1. 6o"oni. 6. 6ant%. 4alaris.V . 0ditura 5*!#!. clinice şi terapeutico/pro(ilactice. M.V $a%arus.V Bontanille. 6arrabe. 6recu 6abos 8.V =oinso.V +train..=. Brisch. 1>>>. 6ori. W -rauma $tress. 7ucureşti. 5. 8. :??:. M.o( Somato(orm Diseases.M.. -g.V . Bulop.... A prospective stud.1. Pen Rosp !sUchiatrU. Depresia9 aspecte istorice. 5. 4. *m W !ublic Realth. 5. >.21%.V $ope%I8bor. 1>>A. /.V :udose.. 0ditura *merican !sUchiatric !ress. 4 e @/score9 an inde8 (or predictin! a patientes non/ medical ospital da-s..and 4 erap.. 6eC 7erspectives on 7 -sioopat olo!. D. 4 e relations ip betCeen copin! and emotion. 5. Qashington D8. 1>@E%1>>?. 6.V Diana. Dementias – 1iolo!ical 1ases and "linical Approac to 4reatment. 0ditura 6edicală. <evista *n(omedica.+. M. 3. M.V 6recuI6aboş. 3. 1>F2. ."ontinuum.. pp. :??E. 8. 0ditura $pringer. 6elder.ellpac s so0ialpat olo!isc en 7ro!nosen (ur das %&# Ga r undert. 0ditura *rdealul.. 1>@A. 5%54.@+ @AA%@E:. +ademecum .. . 0ditura 6edicală.V /ouselin. 1>@>. 6orgos. F+:EF%:F1. 6oldberg. 6lu%man. !aris. -oulouse. 1>@@.V Brommer. 5. Wun 1>>F.. < id clinic de psi iatrie.V :udose.V :udose. 6evrose... /. 0ditura $cripta. 0ditura *!*. 4reatment o( patients Cit c ronic (ati!ue s-ndrome# Drugs. $. +.. nr.$. Severe Depressive Disorders. . Semiotica pasiunilor. 1>>F.. 6osbU. 7s-c ose et 7erversion.ote%at 3ntonescu.ote%at 3ntonescu....?>%. ..o( delirium in ospitali0ed elderl. :1>%:2. /. 4 e )edical 7s-c iatr.*nvolvement in t e treatment o( sc i0op renia . /. 6runhaus. 6recu.D.. /. 0diturile *BB.rison%<oche.. 6ilano. Dro!urile. 6issouri. @%>.1>F@. 7s-c osocial researc in traumatic stress9 an update. 5. 6reimas.V 3%%ena. 0ditura *rdealul. 1>>2.. 1>>A. F+. 6recu 6abos 8.. 1>FE. 6recu 6abos M.V . 0diture . 1>>E. 1>@E. 1>>2. 1>F:. 1>@A. Be 8enturion.. Qashington D8. 6ureş.Bol1man. Depresia mascată. $. . *ma!es de la ps-c iatrie. :E. 3..olis. . D. 7ucureşti.. *.ipman. 7ucureşti. $.V 4olmes.V 6recuI6aboş. 7atients C o sel(/initiate a ps-c iatric consultation .V =ascal. 1>>?.. $ocial and $cientific 6edicine. 1E%:? *pril.V :rabucchi. *msterdam. 6reen. Brommer.-sterie 0ur 6ervositat# Anmer=un!en 0u Kill. 3. B. +. . 6oldberg. Le )oi et les )ec anismes de de(ense. 2F E3 pp. Breud. !aris. Bratta. !#. 1>>>. 6eC O8(ord 4e8tboo= o( 7s-c iatr-. On soviet totalitarian ps-c iatr-.V 3ndreasen. . +. :???. M.apoor.V Mul"ihill. /.V . şi colab. +. vol. :??1. M. !aris. 0ditura =xford #niversitU !ress. etiopato!enice.. aspecte istorice.E:. ?. . 7ractical <uide to t e "are o( t e 7s-c iatric 7atient.V Mancinelli. QlRments de mRdicine psic osomatiEue.@. "on!ress 6eCs in 7ress. B.

0ditura *sGlepios.. Wan 1>>2. Sub:ective memor.ima!e and e8perience disorders. 0ditura 9tiinţifică şi 0nciclopedică. 1r G 7s-c iatr-. :%. Dementia .3. serie nouă. 0.. 4ar"e..ealt and t e Social Environment9 A Sociobiolo!ic Approac . M. 8. Revista Română de 7si iatrie.V BoC.V 5eini1ainen. 8 D1F.8ambridge #niversitU !ress.1. 6. 8. )irarea (iloso(ică. 1?@+. 6. D-smorp op obia.V +tephens. 4orne.. 1>>F. *sociaţia 6edicală <omână.V $aa1so. Ne^ dorG. 1>>A... =. 1>@E. 7edopsi iatrie şi 7si olo!ie )edicală . 1>F?.V 6ant%. !resses #niversitaires de . *ntroducere . $.V +artorius. 7ucureşti. 1%2.. 4uber. La puissance et la (ra!ilite.. /. . Etiolo!ia depresiilor din perspectivă psi opato!enică. 1>>. 5. 6. 7ucureşti. 0ditura 5nfomedica. 1>FF. 4a. section o( clinical ps-c opatolo!-.V =hillips. 7ro^n.. :??:. 4enr. 4anninen. 4.. . 8goinI3pfelbaum.orala.o( depressions9 Euantitative aspects. . serie nouă. 7si osomatica. şi colab. 1>F:.. 8onescu. Abnormal 7s-c olo!-. *. 4uber.. 7oston. >. 7edopsi iatrie şi 7si olo!ie )edicală .. Le corps et sa memoire..andboo= o( "opin!# 4 eor-. Dia!nostic and statistical manual o( mental disorders $DS)' – o ta8inomie psi iatrică ateoretică.. 7ucureşti.6. :???. W *m Periatr $oc. 0diture Doin. pra!matică. !aris.4amburg. Elemente de psi osomatică !enerală şi aplicată .=. 0ditura 5nfomedica. D. . 0ditura 9tiinţifică.lammarion. M. 1>>2. 0ditura *ll.3. 7s-c opatolo!. L2 omme ps-c opat olo!iEue et la ps-c olo!ie cliniEue..V . .. 6.. 4ratat de psi olo!ie medicală şi psi oterapie..M. 0ditura 5<5..4.. 7ucureşti. 0ditura Q!* $Umposium. 8onescu. 1>@@./. Wohn QileU and $ons. 8amandescu. 6. 1>FA. 4olahan. 1>>>. and companU. 8. D. .. 1>>?. Stresul psi ic din perspectivă psi olo!ică şi psi osomatică . 1>@>... Ne^%dorG. 1D1>>.D1>>. )anual de psi olo!ie medicală. 8onfrontations !sUchiatr.$. 1>F>. 4amburger. 0ditura Rumanitas.V Moos.@F%. 8lu". 0ditura 5nfomedica..traits in normal elderlsub:ects..ealt and 1e aviour9 selected perspectives. :.. 4ollander.. 1>>>. .. *merican !sUchiatric !ress.V =./. 8onescu.and1oo=. 1>>@... *. 6.V /eni1e M. 8amandescu. Bondon. !aris. 4ersch. !ersonalitatea nevrotică a epocii noastre.0..11anen.=. in Obsessive/ "ompulsive Related Disorders.V M. Qashington. Bittle.oi"isto.. 7ucureşti. Peneva.V 5ossor.. 11E+.... 7ucureşti. 1>>E. 1od. 0. 0dited bU Rollander 0. 0ditura #nivers 0nciclopedic. 7ucureşti. 4amilton. 7s-c opat olo!ie cliniEue de la boulimie.. /. 5nc. 4olmes.. 1>>.0. /. *.. 0ditura .rance. 1EA%1FE.>>%2?E. )anual o( "linical 7roblems in 7s-c iatr-. 0ditura Rarper 8ollins !ublishers.complaints and personalit. 7ucureşti. "lasi(icarea tulburărilor mintale şi de comportament.. pp. nontradiţională.. 7si iatrie clinică standardi0ată şi codi(icată. " ronic (ati!ue s-ndrome9 a Cor=in! case de(inition. Stress. 7ucureşti. 8onescu. 1>@>. 8amandescu..V 4el1ala. . 4olmes.aplan. $pringer %44erlag. *nn 5ntern 6ed. 6. . Applications . $. 5. 1>>E.. 7si oterapiile/4erapia potrivită (iecărui pacient.M. !aris. 0ditura 6artin Duntiz. 1>>A..V . Researc . 1>F. . 1>>1. D8. 0ditura 9tiinţă şi -ehnică. /. 7ucureşti.. M. 2: 13 pp.. 8onescu.. 4ermant. Ne^ dorG.V +chafer. 1>>. >. 8onescu.. /.man +.n psi olo!ia medicală. 6. 6.. revoluţionară# Revista Română de 7si iatrie.@>. .

/. /udd. 0ditura $aunders. >@%111..m.. 6euroto8ic s-ndromes and occupational e8posure to solvents# 0nviron <es. 1>>F.. D. !aris..D. M. :%e edition. 7 enomenolo!ic anal-sis o( somatic s-mptoms in melanc olia – 0ncephale. $#%#rescu.D.. !aris.%E. Nov. 1>>F. . Fualit.. 0ditura Bito%i. 0ditions scientififues b B8.raus. Randboo= o( studies on !eneral ospital ps-c iatr.V +traus.. . pp. /onas. Dati!ue and (ati!abilit-..in%ie. 7. W -rauma $tress. 4..8onescu.. 1>>>. $anteriI$aura. 1A>%F>.n psi iatrie.ree !ress.o( Somato(orm Disorders a RevieC o( )et ods and Results . 1>@E..V . son corp et l2autre# 4 ese de doctorat. 0ditura #nivers 0nciclopedic. . /. /onas .enned. 1>>2..5.=... M. A. 7si opatolo!ie clinică. +. 1>. $. pp. 0ditura .V . W*6*+ -he Wournal of the *merican 6edical *ssociation.o( sc i0op renia9 4 e 7s-c iatric "linics o( 6ort America.5.. .0. 1>@:. 7olitics and 7s-c iatr-# DUnamische !sUchiatrie.atschnig. M. !hiladelphia. 1>>>.. 0ditura ..8. $#%#rescu.6.. 4eneţia.M. 0ditia a 4555%a. /eddi. 1>>2. 4. Nathan%#niversite. /. M. 1>@>. $auderdale. 1>>1.V Breeman.. 4ouc ed Cit (ire.. B. M. 1>>A.. N. M.. Reft 1>>E. Les )ec anismes de de(ense.6. 8onescu. 7ucureşti.V /acXuet. /an1ele"itch. 1>>E. Qashington D8.Q. Wahrgang. /ames. Fuator0e approc es de la ps-c opatolo!ie.. .. 5. 6. 4. L2alcooliEue. 3. $arousse.. Qilliams and QilGins. /. 6. M.5.V 6oet%. Nr. 1>>F. =./. *msterdam.. 1>>. .M.o( li(e in mental disorders. Dicţionar de psi iatrie şi psi opatolo!ie clinică. 7. no F+ 11%1A. 1>>@. W clin !sUchiatrU. /untunen. 0.. 4ratat despre moarte. *deolo!-. 1>>@.1E?D1E1. $#%#rescu..V Dale.eiser. 4. /amison...O *nternational Stud.uro2s. +ocabular de psi anali0ă. M. 4e8tboo= o( consultation – liaison ps-c iatr-.... Ne^ dorG.3. 7s-c opatolo!ie !enerale. 1>@>. 8onescu. $#%#rescu. 6ontreal. /aspers. A?+ A. 6.V annon.. :ribolet +. 7s-c iatrie du !eneraliste# )odalites pratiEues. 7r W !sUchiatrU.?>%. 7s-c iatric dia!noses in patients C o ave c ronic (ati!ue s-ndrome. :>...ndreptar de psi iatrie. 1>>E.. :1 $pec.acla. /. @%th 08N! 8ongress. 0ditura Wohn QileU b $ons. 4ulburările personalităţii.V Mircea :. 7ucureşti.V +artorius. coord. *. *merican psUchiatrU !ress 5nc. . M. 7altimore. 1>@:. .. 1>@@) 1A. "urs şi .V 0t%el. 1>>. -imişoara. $aplanche. AA1%F. . La ps-c ast enie/ istorie et evolution dAun concept de 7#Ganet# 0ncephale... Bondon. <. *ntroducere .5. 4 e 4raumatic 6eurosis.V >ise.ar%ans1. !*. M. M.n psi opatolo!ie antropolo!ică.1E.V +adoc1. Le corps en ps-c iatrie. 0ditura Relicon.M. 1>@F. 1urnout. -imişoara. situations concretes. No. *pr 1>>E.t.5. . 1>>A. 4. :? $pec. A centur. . :F: >3+ E>2%F?1. K. 7ucureşti.. :???./. 0ditura 5nfomedica. 0ditura *sGlepios.8.%AE..+ 1%A. . Nathan%#niversite.abano". !aris.ruesi. /ones. Wan 1>>. .%1>>2. 4 e neC epidemiolo!. 0ditura *marcord. 3.aplan.o( controvers. +. 7ucureşti. E? 13 pp.. 5. .. t eorie et cliniEue .V $hote..elix *lcan.. !aris. /acXuet. 1>>A.1>>@) :1 13+1%:A. . "alitatea vieţii .V $ipsitt. $eptember F 1>>2.+. W7 Bippincott..V =ontalis. S-nopsis o( 7s-c iatr-# 1e avioral SciencesS"linical 7s-c iatr. > :3 pp. 0ditura Rumanitas. 0ditura . Educational 7ro!rams in US )edical Sc ools. 0lsevier $cience !ublishers 7iomedical Division. Dec 1>>A. . 0ditura 6asson. !aris. /anca. -imişoara.surroundin! posttraumatic stress spectrum s-ndromes9 t e impact on DS)/*** and DS)/*+.

7altimore.V =o%%i. 1>>?. 2 pp. /. 1>@F.!ub. . +. "ondiţia umană. . 4 ird/Vear )edical Student Attitudes 4oCard *nternal )edicine.on! Uon!# 8ult 6ed !sUchiatrU.$.3. Anore8ie. Mihaescu . 3.3. $ecrubier. *.and neurops-c iatr-. 1>>. O. M. La neurast enie et la t -mast enie# 0ncephale. No.. 1>>E. pp..and communit.. >.. . D. Mar"in 0.. *. D. >1%111. >. Ne^ dorG. Bondon+ 7lacG^ell $cient. 0ditura *8$*.ed2ell. Aspects evoluti(s de la depression# 7ro!ramme de Rec erc e et d2*n(ormation sur la Depression. $ubanI=lo%%a.V >eiller. 1>>1. :. K . $ope% 8bor.V $arson. 0ditura 6asson. Bondon. 1>>E.M. 0ditura Wohn QileU b $ons. $ee. coord. $ep 1>>:.V olenda. "onvieţuirea cu stresul – strate!ii de . /. *. :. 1@+12F%1E.V . 1>>?.V arle"aro.arbara. AA>%E:. 0ditura 9tiinţifică. *rchives of 5nternal 6edicine. . 1>>F. $ibo2 /.ou. 0ditura 6artin Dunitz... +. 8ult 6ed !sUchiatrU. $ic1e...roen1e.V Matsuo. 1>>2. 7ucureşti.@+F>?% F>. Macdonald. :. $ishman..V ..lemperer.. Ret in=in! neurast enia9 t e illness concepts o( s en:in! s uairuo amon! " inese under!raduates in .V @2aag. 0ditura 6edicală..n(rânare a an8ietăţii. 8raiova.in consultation/liaison researc 9 a classi(ication o( biases# !sUchosomatics. :???. B..V . $emperiere.. Marinescu D. Marino" <. :???. "linical and cost bene(its o( liaison ps-c iatr-# *m W !sUchiatrU. 1oli psi osomatice . D. 6ordon. adicţii şi (ra!ilităţi narcisice...V . 1>>2. 1@ $pec...ornfeld. 0ditura Wohns RopGins #niversitU !ress. Or!anic ps-c iatr-9 t e ps-c olo!ical conseEuences o( cerebral disorder.V . <lossar. .. " ild and adolescent illness (alsi(ication.. Dougall /.. Meggle.people are ospitali0ed9 a decription o( preventable (actors leadin! to admission (or medical illness. . 0ditura QR . 1>>E. Dementia "are# 7atient (amil... 1>>1. Ma.V Brances..roger. " ronic (ati!ue s-ndrome and ps-c iatric diseases .$#%#rescu.oC. MaP. 7ucureşti.EF%. A11%E.@. $ubanI=lo%%a.. $e"itan.. second edition. Matsuno. La depression et le vieillissement# 0ncephale. 1>>?. 7ucureşti.V Ogodescu. B.V .reeman b 8ompanU..V 4a2ton.o( descriptive ps-c opat olo!. /. $emperiere. 1>@1. Tndreptar de psi iatrie. 7s-c iatric problems amon! medical admissions. 3. :1+F1%@2. 0ditura 6asson. D.. .. 5. Nov 1>>2. !aris. 1.. 0ditura <etz. pp. şi colab.. . Marple. A: A3. Dec 1>>E. ediţia a :%a. 9.=. . Mason. Nippon <insho. Dementia. 6ar 1>>A. :???. $eger. 1> 13 pp.>%22.. 0./. M... -imişoara.V =oldinger. +. !aris. Btd. 1. coord. . Les depressions reactionnelles. şi colab. 6aU):: 13+A:%E2) fuiz >?%1.V >ong.. pp. 1:%@. Bondra.FE. $ee... . Mace. 0ditura 6edicală. şi colab. $e"enson. 6aU 1>>2. No. )edicine and mental illness. D-st -mic disorder9 a comparison o( DS)/*+ and *"D/H& and issues in di((erential dia!nosis# *cta !sUchiatr $cand $uppl.V Beldman.. 5.V =angaro.. :? $pec. ..V lement.n practica medicală. Les t erapies breves. 5nt W !sUchiatrU 6ed. 7ucureşti. 0ditura -rei. 0.V +artorius. :h. 6ed 8are. M#rgineanu. $. ?. !ediatrics :???. . 1>@?. :??A. :h. Mc.V 4i1ita. "ultures in ps-c iatric nosolo!-9 t e "")D/%/R and international classi(ication o( mentaldisorders. 6edicaţia psi otropă modernă – ! id terapeutic. . 0ditura Relicon.1+.3. şi colab. 1>F. .. 5. >. )et odolo!.V /ones. .3.. /..

V :eodorescu. 55. 1>>E. /..V .. 7ucureşti.n (obia socială.. =..5. An8iet. ?.V +pinho"en. pp. !aris... M..=. 1od. 2:@%2.%1. ..%2.1. vol. -he 7ritish Wournal of !sUchiatrU. Elemente de psi olo!ie medicală şi lo!opedie. =.V Bit%gerald. 6artin DunitU. Miroiu.Menninger. 7si o0a ipocondriacă unisimptomatică $7#.allenger /. $uicide%Bife%-hreat%7ehav. *m W !sUchiatrU. Dec 1>>E.%@.5. ::. Nr. 0. 0ditura #nivers 0nciclopedic. . /..V <an der 4art.@. =asXualone.and ps-c ot erap. . 3.%:2. vol. A. modele şi intervenţii co!nitive .. assano 6.3. 7ucureşti. *ireştean.V <an D.. :2 23 pp.. +. =hillips. <. pp. "onvenio – Despre natură. "linica de psi iatrie.istoriEue du mot et des concepts .V 3ngst. . )unc ausen b.) 12 . Osman. 8.3.A.: 23+ A>F%E?A.d-smorp ic disorder9 dia!nosis and treatment o( ima!ined u!liness. 1>>E) 1@2 113+ E@@%>2. "ercetare (undamentală. A revieC o( t e controlled trials o( p armacot erap.in t e treatment o( bulimia nervosa.o( -oun! adults# !sUchol 6ed. Minco2s1i. *.2+1. *a1dimen. Nov 1>>2. 5aşi. =opper. 7 armacolo!ic treatment o( bod. =ortegiPs. Dictionnaire de ps-c iatrie et de ps-c opat olo!ie cliniEue. M. . +.allenger /.Disorders# 7anic Disorder and Social An8iet.. !aris. 1>>E.. 1>>.V 3rdelean M. *utt D. AF $uppl @+ E1%2) discussion EA. 7ucureşti.. . 0ditura -rei. Musa .@. =iro%. 0ditura #niversitU !ress. =orot. 6ureş. 4.V <anIderI4orst. 1>. 1. (emei şi morală.B. Meri1angas. -g.3.s-ndrome9 t e (orensic c allen!e o( reco!nition.1 13+:>%. 1>>.V 6unther. *. coord. Nov 1>>2. 7lacG^ell !ublishing Btd.6. W%8lin% !sUchiatrU. vol. :??: Moscic1iI01. 1>>F. =ostel. :??1. !sUchopharmacol%7ull. *ireştean. "unoaşterea şi problema raportului corp/minte. 1>EE. 1A>. :? $pec.. Montgomer% +3. 1>>A $pring) :A 13+ ::% .V . :??1. 5aşi. 6. 7ucureşti. pp. =elicier. Wan 1>>E) . No.Disorders# <enerali0ed An8iet... 0. Obsessive – "ompulsive Disorder and 7ost/4raumatic Stress Disorder.1E. . /. Mitchell. . sub redacţia3.. =ieron.3.. 3. 5. .V <anderlinden.V +pec1er. seria 555. <eferences Barousse. pp.. $ep 1>>1. O. 3.Disorder . )ana!ement o( bipolar disorders. . 0ditura !risma. *utt D.F..Disorders. and reportin!. 7aniEue9 attaEue et trouble# .raan. 0ditura Rarcourt. /. =ichot.mond. 0ditura 9tiinţifică. :??A. $oc%!sUchiatrU% !sUchiatr%0pidemiol.o( suicidal be avior. 0ncephale.. :??1. !ersonalitate şi profesie. :. No. -ârgu 6ureş.. A21%2. Ne^ dorG. /. A ne!lected re(erence. 1>@2. -ulburări anxioase şi de dispoziţie.. Nov 1>>2. 8rit 8are Nurs c 1>>>. An8iet. La neurast enie. *iPenhuis.V =root. . 1?1. B... :??1. 4o8icomaniile. Mih#escu. 1>>E.?.V 5a. 6eurast enia in a lon!itudinal co ort stud. +ocabularul psi olo!iei. 4raitR de ps-c opat olo!ie.3. =.0. =ichot. Somati0ation in (reEuent attenders o( !eneral practice.. 3. 3.. :??A. !resses #niversitaires de . 4. 0ditura !olirom. 1>FF..rance.3+ ::>%2F.#U#'.. 5.d-smorp ic disorder.M. )en a!ainst imsel(. Les concepts dAast enie et de (ati!ue# 0ncephale. 5nstitutul de medicină şi farmacie. ier et au:ourdA ui. A2A%>..V $epine. Epidemiolo!. /.c1.ns1i. Revista Română de 7si iatrie. dia!nosis. . 5nt W 0ating Dis. 1>>E.. 0ncephale. 1>>>.. :? $pec. 0ditura *lternative. !ersonalitatea normală şi patologică.V =orot. =hillips.. =. 7si oterapie şi psi osomatică.3. 5.notterus. 555. . 7lacG^ell !ublishing Btd. No. 4 e development and ps-c ometric c aracteristical o( t e Somato(orm Dissociations Fuestionnaire $SDF/%&'.pro8./. $pec.M..

. AF1%2..0 . 0diţia a F%a.. 1>>E. ./.V $.. <. 5. <.V 4euser. trainin! and researc # Pen Rosp !sUchiatrU. 8.V =relipceanu. 4erapie medicamentoasa in psi iatrie.(undin!..romet.V Dale.4. 0ditura 6edicală 8allisto. . iul. +adoc1 . 6euroc irur!ie. 4 e natural course o( sc i0op renia9 a revieC o( (irst/admission studies. +adoc1. Dec :1..V 6ise..%sept.=. >. 0ditura 6edicală.. 5.V Ma. 5. "ompre ensive 4e8tboo= o( 7s-c itr-. 0isemann 6.V 3leCandrescu.V .in t e !eneral ospital9 a revieC o( outcome studies. 11%12 6ai 1>@@. noi perspective coord..%:A:. pp. :.6.V +tel%er. Ris= (actors in Sc i0op renia9 season o( birt . 5estian. 7ucureşti. W *m *cad Dermatol. pp.V 0aton. Dormele (undamentale ale an!oasei. !ender and (amilial ris=# 7ritish W of !sUchiatrU. M. /. 7si iatrie. M. +. :??:. 0ditura $ocietatea 9tiinţă şi -ehnică.. D...V 8onescu. prezentat la a J555%a 8onsfătuire Naţională de !sihiatrie. 0ditura Dacia.V . 1@2 113+ E@?%F.nch. =opescuI+ibiu. 1>>F.V Delhommeau. +ara"a. 1>>:)1E?+EA%F1. +amiI3li. . 1>>2.. M. . . 7ucureşti. $.M. B. 6. 3. 5ouillon. 5am. 7ucureşti. +.. 4ratat de sănătate mintală. Nov 1>>E. Alco olism and +iolence.. 1>F:. 6. 0ditura 6edicală. 5. !sUchosomatics.V Mihailescu. 0. 7ucureşti. 0. +#hleanu.. Revista de 6eurolo!ie. +. /. 5. 1>@>. . )ale Depression. 4 e liaison clinic9 a model (or liaison ps-c iatr..3. 7ucureşti. 1>>:) 1@ :3+ 1@A%:?F.+ >EA%>EF. 8lu".. 3.V 3leCandru. Limite şi perspective . !aris. 5#şcanu. 1>>E.V :hase..V +teinert.V +ch2ar%. 8. *ntroducere critică . :??1. 7si iatrie vol. Les etats depressi(s et les s-ndromes dAast enie c roniEue en medecine praticienne.V 4iller.rhuber.n patolo!ia nevrotică referat general3. nr. 0ditura 6artin Dunitz Btd. B./.3. 7ucureşti. 7atolo!ie *n(ormaţională. +alloum.. 1. Nov 1>>2. :A 2?3. coord. No.n psi anali0ă.V $a"in. 0ditura 5nfomedica. D.1%E. =relipceanu. >2%1?F în Depresii . 1>@E. 7si olo!ie medicală şi asistenţă socială. 0ditura trei. $.. !hiladelphia. <. /. 1>@2. :???. 0ncephale..and len!t o( sta. . +adoc1 <. =riest. 0ditura 7ordas.0. pp.0. . D. Evenimente stresante de viaţă şi suportul social# Semni(icaţia lor pentru tulburările depresive. coord.ulloc1. 8. :udose. :??A.M. Bippincott Qiliams QilGins. 5o2an. =ul"er.V :eodorescu. $. 0ditura *ll. +. :???.. =redescu..M..n abu0ul de substanţe psi oactive . >.V 5oberts. :. 7ucureşti.V +tain. 5ichter. :? $pec. şi colab.. M. Bondra. Aspecte psi opatolo!ice şi etiopato!enice ale nosolo!iei psi iatrice la adolescent şi adultul tânăr. >. :?. 0ditura 0nciclopedică. 5. 1. E+1?>% 11A.V :udose.. =redescu.V :udose .. =. <. 7s-c iatric comorbidit. 1>@2. 1>>F.>. . 5iemann B. D.V =relipceanu. !resse 6ed.. Obsessive compulsive disorder in dermatolo!ic practice. 5asmussen. /. 4raşti <. vol 5. D. 4 e classi(ication o( multiple somato(orm s-mptom# W%Nerv%6ent%Dis.V Bichter. =relipceanu. <.. 1>>E.V <inceneuC. 0ditura *cademiei <omâne. "orps reel# "orps ima!inaire – pour une epistemolo!ie ps-c anal-tiEue . <.3. 5ief.A+:. 7ucureşti. :???.. 7ucureşti.V +adoc1.=redescu. < id de tratament . $chizophrenia 7ull.. Le s-ndrome de (ati!ue c roniEue.3. 1>@2. =redescu. 7si iatrie vol.V <i%e. 0ditura Bippincott Qilliams b QilGins.V =ato. şi colab.

.... pp.@%2.. +ch2eit%er... +omerfeldI@is1ind. 0dited bU Ro^ells WP.V 4ollander.rancis. :??E./. +chnieden.+. Wun 1>>2. +tahl. 3. 4e8tboo= o( 7s-c op armacolo!-. *.ip (racture patients. :>@% . -aUlor b . -he !rescriberSs Puide.. 1>>1. discussion 1E%::. 1>F1. An8iet. +train. +urman. +chat%berg.V >ittchen. 0ditura !lenum 6edical 7ooG 8ompanU..V 5igb. >ei%man 3. O+. +tein. 1?+1F@% 1@E. 1F. 7runnerD6azel. 1>>. /. W*6*+ -he Wournal of the *merican 6edical *ssociation.V Bulop. 1>>A.. +harpe. 6ar./. post/traumatic stress disorder.?%@. 1:>+1:.Per 5. 0ditura 6artin Dunitz Btd. :.disorders "omorbid Cit Depression.. pp. +... +horter.A.. fourth edition.. +tein /.. 1>>. An8iet.ound $Ump.. M. S-mptoms in t e )ind# An *ntroduction to Descriptive 7s-c opatolo!. 3. +train. .disorder and obsessive/compulsive disorder .9. 7s-c op armacolo!. 1?+1>%. /. +tahl M. :??:. . 1>F2.disorder.. S-nt esis o( 7s-c iatric "ases. D. <. =xford #niversitU !ress. +ims... *utt D. 6aU 1>>E./. Depression comorbid Cit an8iet-9 results (rom t e K.Disorders "omorbid Cit Depression9 Social an8iet.. şi colab. 0. Wournal of !sUchiatric 0ducation.o( Ant-psic otics.V Mac$eod. +train.$. Bondra.V 4ammers. +train. 4ollander 0. 4 e (unctional Somatic S-mptom.?+@./. /. 1>>F . +chaechter. Wun 1>>E. "ausal attributions about common somatic sensations amon! (reEuent !eneral practice attenders. +tinett.E3+A:% E?.. $econd 0dition. /. +. 5nc. :???.>.. !enerali0ed an8iet. +tr.on ps-c olo!ical disorders in primar. 3. /. Bondra.oC to spot t e patient C oAs (a=in! it.. /. 1>FA.O stud. 7r W !sUchiatrU $uppl. Ne^ dorG.V $ecrubier.. +hiloh 5. +. Bondra.ound $Ump..V +train. #$*.+. /. NorfolG. pp. M. $%*fr%6ed%W.V $. Dru! and Alco ol Abuse – a clinical !uide to dia!nosis and treatment . .. .. !sUchol% 6ed. Use(ulness o( ps-c iatric intervention in patients under!oin! cardiac sur!er-.?@) discussion .. *merican !sUchiatric !ublishing.. Ne^ dorG. :F: 1@3+12EA%12EF. 1>@@. 0ditura 6artin Dunitz. 1>>>. #O. * !rimer in Biaison !sUchiatrU.. şi colab. 0. :E .V 9stun. /.*ll. +toudemire. 6ed 0con 1>>> 6aU :2) FE 1?3+1?A%E. . *ppleton%8enturU%8rofts.).. Essential ps-c op armacolo!-. 0ditura 4ivienne $chnieden Preen^ich 6edical 6edia.+artorius.3.. 3. "ost o((set (rom a ps-c iatric consultation/liaison intervention Cit elderl. 4. $aunders 8ompanU ltd. Atlas o( ps-c iatric p armacot erap-. 0.ealt care . +chu1it. *rch Pen !sUchiatrU.. *emeroff.?@%1F. Somati0ation and c ronic pain in istoric perspective# 8lin%orthop. 6on/p armacolo!ical approac es to treatment# 8iba . pp. 7s-c olo!ical "are o( t e )edicall.. +horter...+. :??2. 1>>. M. 1F. Stress and burnout in :unior doctors.V +train.. Liaison ps-c iatr-. in )odern 7erspectives in"linical 7s-c iatr. +ens1. M. " ronic (ati!ue in istorical perspective# 8iba . Use o( t e computer (or teac in! in t e ps-c iatric residenc-. E%1E. 8ambridge #niversitU !ressNe^ dorG. -hird 0dition. 12@+1?22%1?2>. :??:. 6... 6euroses d-smorp op obiEues $comple8es de laideur et delire ou conviction deliraute de d-smorp op obie'. 0.. ?. /.%12A.3+E21%E. 1>@E.. 1?@%>.. !sUchiatr 8lin N%*m. *nn 6ed%!sUchiologifues. 1>@F.V 6rossman./.. +tern.?3.ons. Ne^ dorG. :. Ne^ dorG./. &ed. Tn!ri:irea psi iatrică a pacientului de medicină internă.. :??E. Nov > 1>>2. 6artin Dunitz. *m W !sUchiatrU.. :.. FE%1?1... 1>>A. ..V Bogel.B. " ild 7s-c iatr-9 " ild and Adolescent 7s-c iatr-9 )odern Approac es .

M. 7ucureşti. 7ucureşti.V =retorian... Les evenements anticipes comme stresseurs.V :udose B. :udose B. :udose B. . :eodorescu. B.n România. .re.V :udose. Fualit. Demenţele – o provocare pentru medicul de (amilie.. nr.n boala Al0 eimer+ Revista română de psi iatrie. B. 8. :erbancea. 6h. $. :???. 3.ntre .o( Somato(orm Disorders9 Results o( t e *talian Epidemiolo!ical Stud.. cual Bife <es.. 7atomor(o0a tulburărilor de inte!rare şi adaptare . 4 e occurrence o( Depression in Al0 eimeres Disease and its treatment in Romania. :udose. :AA%E2. 4ancouver. 1>@2.V Musa%%i. 7ucureşti. 7ăile .. 1>>F. B. /. :atossian. ?Estro!enii şi bolile demenţiale – posibile corelaţii etiopato!enice3. 7ucureşti. -aUlor b . 122+A1. Noiembrie 1>>E. 1>>E. nr.. :??1. :udose .V :udose. Situaţia bolii Al0 eimer . 5nfomedica.+ F1%FE. 0ditura 8<5$ 8*D. .+. 6eurastenia la HN& de ani. 6. 3.6. . *pr 1>>E. . 3. :??2. . A :3 pp. 8arol Davila. 1>>>.. 0ditura 5nfomedica. ..). 7ucureşti. M.rancis Proup. Depressive Disorders DreEuenc. *ugust 1>>@. . 1>@> :homas. Bondon and Ne^ dorG. Di(icultăţi .. 7ucureşti. :udose . 8anada. :??A. 5nfomedica. #6.. :udose. JJ. .1. 5. 7ucureşti.. 0ditura 5nfomedica. seria a 555%a. vol 55. Abordarea pacientului in psi iatrie. 5. :%. 7ucureşti. . Qorld 8ongress on QomenSs 6ental Realth( 7erlin D PermanU. prezentată la a 4555%a 8onsfătuire Naţională de !sihiatrie $ocială. 4eneţia..%&&J/%&&W 7rescribin! <uidelines . :udose.+"edlund. . :eodorescu. 4 e present 6oso!rap . F februarie 1>>@. Marian 3. :udose.. :??1. @th 0dition. . 4 e Role o( t e )a:or Social " an!es in t e A((ective Disorder 7at omorp osis.mbătrânirea normală şi or!anicitate.n tulburările an8ioase. şi colab. 1>>A. :udose.V 5ecchia.. lucrare prezentată la cel de%al 555%lea 8ongres al *sociaţiei 5nternaţionale de Perontologie.. .. 0ditura 6asson.V +ulli"an.V +Podin. :acchini. :udose. Actualităţi . :udose. 1>>>. M.. an A. lucrare prezentată la 8onferinţa de Periatrie organizată de . :udose.. simpozion organizat de firma !fizer 5nternational 8orporation.at Old Komen –t e )ain "arers in Al0 eimer Disease. @%th 08N! 8ongress.V :udose.n!ri:irile reale . 0ditura 6edicală. 7ucureşti.... "oordonate deontolo!ice ale actului medical.V $undell. &coord. M.o( li(e in !astric cancer prior to !astrectom-. +alorile vitale şi morale .V 3ltamura. 1>>A. -hessaloniGi. 4 e )audsle. 7si opatolo!ia tulburărilor de personalitate la vârstnic – . 7 enomenolo!ie des ps-c oses. 1>F>.er2in 5.V :udose.. 6arch :F% . :??2. B. Sindroame rătăcitoare. nr. Al(abetar de se8olo!ie. :??A.. 1>>>. $ante 6entale au cuebec.V +cripcaru.%A1E. 1>>E. M. De la cercetare şi standardele de calitate . :udose.n prote:area bătrânilor cu tulburări de tip Al0 eimer . D-smorp op obia9 A Euestion o( de(initions# 7r W !sUchiatrU. :udose. . 0ditura !rogresul <omânesc. . . $. M.n !erontopsi iatrie la . ?1st.n practica medicală . > EF3... :udose B.lor D. :a. 0ditura 5nfomedica.V 8talian ollaborati"e 6roup of +omatoform Disorders. :ruchon. =aton . :udose. 0ditura 5nfomedica.n condiţiile unor modi(icări sociale ma:ore. lucrare de doctorat.o( Somato(orm Disorders .V $iedman. Preece.. @. 7ritish 8olumbia. !aris. anul 455. M. .undaţia &*na *slan( septembrie 1>>.elix. prezentată la al J45%lea 8ongres al *sociaţiei 6ondiale de !sihiatrie $ocială.V arta.V $em. lucrare prezentată la $impozionul Aricept – o speranţă pentru pacient şi (amilie..

. 8arol Davila.. 6adrid. :udose..n nevro0e.. :udose.2. lucrare prezentată la al 55%lea 8ongres Naţional de Perontologie şi Periatrie 1>>F. 1@%:13. 0ditura 5nfomedica.V <asilescu... 1>>E. B. anul 4. -hessaloniGi. anul 555. Risc şi e(icienţă . B. lucrare comunicată la al 1F% lea $impozion Danubian de !sihiatrie. "oa8il o soluţie .. august 1>>>. Sinuciderea la adolescenţii tineri – un comportament adictiv tipic . V :udose.. B. 1>>F. B. 7ucureşti. 1>>>. -imişoara. 4arşovia. 8raiova. B.service in a !eneral ospital in Romania.. :???. .ospital o( 1uc arest . Somati0area – un nou concept sau o abordare eclectică a nosolo!iei5# <evista română de !sihiatrie. 4 e DreEuenc. : 123. 4 e DreEuenc. $impozionul &Noi antidepresive(. Etică şi deontolo!ie . :udose. Liaison 7s-c iatr. :udose..n spitalul !eneral. pp. $impozion &!rogrese în diagnosticul şi tratamentul depresiei(.... B. 4ulburările depresive la membrii de (amilie ai pacienţilor su(erin0i de boala Al0 eimer. B. lucrare prezentată la a J5%a 8onferinţă a $ocietăţii $ud%0st 0uropene de Neurologie şi !sihiatrie. . :. :???. Peneva.n cotidian. B. nr. lucrare prezentată la 8onferinţa Naţională de !sihiatrie 7raşov.. .V :udose. B.istor. 3V *icul#iţ#. :udose. 1:%:1. Drepturile omului şi drepturile oamenilor. 1>>@.n Spitalul <eneral – direcţie contemporană . @ 113. Direcţii de intervenţie terapeutică . :udose.2. B. iunie 1>>@. <evista de 6edicină Begală. :udose.:udose. 1>>F. Di((iculties in implementin! t e (irst liaison ps-c iatr.n psi opatolo!ie. poster prezentat la cel de al J%lea 8ongres 6ondial de !sihiatrie. anul 55. B. Dec 1>>E. prezentată la &6ental health 0conomics and !sUchiatric !ractice in 8entral and 0astern 0urope(. 1>FF. 7ucureşti. :udose.A2%.n condiţii postrevoluţionare . B.. 1>>@. B.– A 6ovelt. B.n re(ormă. -hessaloniGi. 7si iatria de le!ătură şi ima!inea psi iatriei pentru medicii de altă specialitate .ospital..n psi iatria de le!ătură. :udose. B. F?%F:. <evista "ole!iul.. 1inomul an8ietate/depresie – . vol.o( t e Somato(orm Disorders in a 7s-c iatric Service "onnected Cit t e <eneral . B. nr. 3.n administrarea e8trapsi iatrică a psi otropelor . 1. an 45. :udose.n re(orma psi iatrică. pp. 7si iatria românească . 1>>@. . B. 0ditura 5nfomedica. 7ucureşti. 5nfomedica nr. :??1. B. 7ucureşti. "orpul . :udose.%:E septembrie 1>>:.o( Addictive 1e aviour . 1>>E. nr. )edici obosiţi. 7ucureşti. . B.. .1D1>>A.n colaborarea psi iatrului cu specialiştii cu medicii de alte specialităţi . . 1>>E.. <evista <omână de $ănătate 6intală. B. 7si iatria de le!ătură .... 1? :3. :udose. lucrare comunicată la 8ongresul 0uropean al *sociaţiei 6ondiale de !sihiatrie. :udose. B...ntre depresia somati0ată şi tulburările somato(orme . :udose. Bucrare de doctorat. $impozionul Naţional 4erapie şi )ana!ement . 2 F3. <evista 5nfomedica nr. lucrare prezentată la J5 Qorld 8ongress of !sUchiatrU. O abordare modernă a psi olo!ie medicale. anul :. :udose.. B. nr.. vol. :udose. :???. -hessaloniGi.eb 1>>A. Dia!nosticul precoce al demenţei Al0 eimer. B.n 7si iatrie.at t e Universit.. :udose. 1>>>. Aspecte ale aplicării subnarco0ei . :udose. nr. pp. :2%:F aprilie 1>>E. Erotica . Ramburg. 7ucureşti. .V <oicil#.in Romania . :udose. :udose. Liaison 7s-c iatr. 5nfomedica nr. #6. Bucrare de diplomă. 1>>@. :udose. :udose.o( t e Somato(orm Disorders in a 7s-c iatric Service "onnected Cit t e <eneral . :udose. 1>>F. Adolescent Suicide – A "ase . *mpactul economic şi social al depresiei .A@. 7ucureşti. B. <evista 8olegiul.ospital. !edopsihiatrie şi !sihologie 8linică. a 5J%a 8onferinţă a $ocietăţii $ud%0st 0uropene de Neurologie şi !sihiatrie. :udose.V <oicil\. 55.

. a 1:%a 8onferinţă a $ocietăţii $ud% 0st 0uropene. B.V 6orgos. B. .V *icul#iţ#. publicată în volumul Depresiile.. 4ulburarea mi8tă depresie/an8ietate (undal al tulburărilor somato(orme un impas terapeutic5 lucrare prezentată la $impozionul &*ctualitatea depresiei(.3. 8. :udose. :??1. :udose. 1>>F. 1@E% 1@@. 1>@1.. <evista 6edicala <omână. 1>@1. :udose. vol JB455 nr. 1oala psi ică/ concept şi realitate clinică.. B. 1>@F.ote%at. 5aşi. :udose. B. :udose. lucrare prezentată la a 54%a 8onferinţă Naţională de !sihiatrie.V 6orgos. :udose..n depresie.V 6orgos.6. 3. cu tema &Depresiile(. pp. Alice . lucrare comunicată la $esiunea 9tiinţifică *nuală a Dispensarului !oliclinic -itan.. 1>>F.V :udose. lucrare prezentată la al 11%lea 8ongres 5nternaţional al *sociaţiei 6ondiale de !sihiatrie Dinamică.V *icul#iţ#. lucrare prezentată la $esiunea 9tiinţifică *nuală al !oliclinicii -itan.V =relipceanu. :udose. .V 5adu 0.Department in Romania. >%11 5un 1>@@. 3. B. lucrare prezentată la a 4555%a 8onsfătuire a #$$6 7ucureşti. 3. <ender Related Di((erence *n S-mptom Locali0ation *n Somato(orm Disorders.V *icul#iţ#.. 6arch :F% . O.1.*. lucrare prezentată la $esiunea 9iinţifică *nuală a !oliclinicii -itan. Orientări moderne . 1>>2. B. 1>@2. lucrare prezentată la 8onferinţa &*ctualităţi în terapia depresiei(. Sindromul )Xnc ausen revine pe internet.. nr. .V Br#sineanu. lucrare prezentată la a 4555%a 8onsfătuire a #niunii $ocietăţilor 9tiinţifice 6edicale #$$63.n serviciul de psi iatrie de le!ătură din spitalul !eneral. Le role des troubles de la personalitee dans les tendances suicidaires !raves. 2@?%2@1. :udose. "onsideraţii asupra a H&#&&& de ca0uri tratate . &1st. B. Dolosirea medicaţiei psi otrope . 1>@. $uedia. 1D1>>FDvolum A. comunicată la consfătuirea #$$6.V 7tef#nescu. M. B. .n ţara minunilor sau despre (olosirea psi otropelor . :udose. 8. .V 6orgos.is o((erin! ps-c iatric trainin! in t e <eneral . pp..*.V :udose.*. :%E *ugust 1>>@.!. -hessaloniGi. $ecţia !sihiatrie..V *icul#iţ#. 7ucureşti. Asistenţa ambulatorie şi semi/ambulatorie – o etapă necesară sau o necesitate obiectivă5. . Permania. 3.V 8orgulescu. vol. B. B.%2D:???.V 6orgos. :udose.ote%atI3ntonescu. Revista *n(omedica.:udose.V Dobranici. 1>@A. 1?%11 =ct 1>@E. B.V .. Studiu lon!itudinal asupra unui sistem multi(uncţional de asistenţă psi iatrică – "entrul de Sănătate )intală 4itan. :udose.n staţionarul de 0i al "entrului de Sănătate )intală 4itan.n psi iatria contemporană9 conclu0ii ale unui studiu O)S. 7ucureşti. :??1. 3. B. Revista Asociaţiei Române pentru Studiul Durerii. E 1?3. 55.V Dumitriu.V 6orgos. pp. :udose. 7ucureşti. :udose. 1>>@. nr. B. . :udose.. :udose.. . 6unich. 4rinomul depresie/an8ietate/tulburări somato(orme şi ilu0ia nosolo!iei.n spitalul !eneral. Un sistem desc is – psi iatria deceniului *M.. prezentată la 8ongresul 5nternaţional de Perontologie. iunie 1>>>... :udose. 1E% :A. .8. -ârgu%6ureş. B.V *icul#iţ#...V 3ntonescuI. B. B. :???.V <asilescu.. 6. D... :udose. 7ucureşti. 1>>>. 3. :udose. prezentată la al 12%lea 8ongres 5nternaţional de !sihiatrie a 8opilului şi *dolescentului 5. Depresia sau tentaţia modelului. B.!. Addictive/4-pe 1e aviour in 4eena!ers and Voun! 7eople as a Result o( )a:or Social Disruption. 7ucureşti. Qorld 8ongress on QomenSs 6ental Realth( 7erlin D PermanU. 1A2%1E1.ospital5.V roitoru. . $. lucrare prezentată la 8onferinţa Naţională de !sihiatrie &-erapia psihofarmacologică în practica psihiatricăT. $tocGholm.V :udose. B. . Aspecte psi opatolo!ice ale durerii . Aspecte ale psi opatolo!iei vârstnicului. B. B.V Dobrea. <. 8onferinţa Naţională de !sihiatrie 7raşov. $. 4 e 7s-c oterapeutic Approac es – An *mportant "ontribution to t e )edical 4reatment in t e Dirst Liaison/7s-c iatr. :udose.. Dor C om Liaison 7s-c atr. lucrare comunicată la $eminarul francoromân de psihiatrie. 1>@:. "orpul .n cancer. 7ucureşti.

. coord. Peneva.4. . 1>>E. 3..0. Les processus d identi(ication.3+1::1%E. 3. Soviet ps-c iatric abuse in t e !orbac ev era. 1>>>.M.4. 1>>F)A@ 1?3+::%:F. 1>>1..V <asilescu.M.6.V . La ps-c iatrie et les sciences de lA omme. 3. *"D/H& "aseboo= – 4 e )an. Les nouvelles addictions. <rasti. Depresii – noi perspective. 6arch :F% . 1>@F. F 1>>2. Dia!nosis and mana!ement o( dementia – a manual (or memor. 8r. >idlocher. "an <oren. *nternational "lassi(ication o( Diseases.$.V . 1>>. 1>>E. G Am Acad " ild Adolesc 7s-c iatr. 0ditura . Sc i0o(renie e dismor(o(obie. 4. @ Wun 1>>E. 1>>E..3. Bondon. 0ditura *ll. 0ditura =xford #niversitU !ress.$. 1?th <evision.n semni(icaţia clinică şi relaţională. <asilescu. $.V 5ooiPmans. 7ato!ene0a sindromului de oboseală cronică . 3. Bibrairie 6aloine.:udose. :A+AA2%AA@. "riteria (or somati0ation studied in an outpatient clinic (or !eneral internal medicine . *rch Pen !sUchiatrU. >allen. Dilling. 7s-c osomatisc e medi0in.pro8-. .. 1>FE. Social An8iet.6. >... 4. 9pdegraff. A2E%E?. 7otoşani. 0ditura cuadrat. 0ditura 5*!#!. 1>FF.disorders teams. 5.. *msterdam. 22+1E..>. :F: >3+F?:%F?2. :??1. +. <ille..V +chonec1e.elix *lcan.o( Depression. 3. *merican !sUchiatric !ress. &1st. >ise M. 3. 0ditura .. 1>>>.. <#ileanu. 1>@>.V >estac1. al 5J%lea $impozion Naţional de !sihoneuroendocrinologie. iunie 1>>>.. Qorld Realth =rganization.V <asilescu.. şi colab. $. . >idlocher.. 1>@F.%2.V Dobrea.. Les Lo!iEues de la depression. *nitiation Y la ps-c olo!ie medicale. 1>@. . O.. 1>.<.V +pec1ens. 7ucureşti... Qorld 8ongress on QomenSs 6ental Realth( 7erlin D PermanU.5. D. 4. Ned%-i"dschr%PeneesGd.ntre ipote0a endocrină şi ipote0a imunolo!ică."onV 3dler.Disorder.Daces o( )ental Disorders. 0ditura #rban b $ch^arzenberg.V . D. Some ps-c oanal-tic aspects o( plastic sur!er-# *m W $urg..aber and .V .ol1.leinman..S-ndrome at Komen in t e Liaison/"onsultation 7s-c iatric Department. *.uc1s. . >orld 4ealth Organi%ation.. *msterdam. A2 A3. "ulture and somatic e8perience9 t e social course o( illness in neurast enia and c ronic (ati!ue s-ndrome# !sUchosom 6ed. 1>>>.... 12? :. 1>>A.0. B. >eintrob. $^itzerland. :udose. :usXues. şi colab. 1>F?. :. 3. /. /. 9sten. :. pp. >einberger. /. 6. >estenberg. 4 e Role o( )edical Sc ools *n <raduate )edical Education . >are.:??? 6aU) .aUard.V =incus. 4 e biolo!ical basis o( sc i0op renia9 neC directions .... .V :udose. B. 7ucureşti.V 4errmann.1. !aris.V . G "lin 7s-c iatr-. $. 9eC1Qll. )ass -steria9 tCo s-ndromes5 !sUchol 6ed. M. al 5xlea $impozion Naţional de !sihoneuroendocrinologie. D.ertelsen. >ilcoc1. <lad.. 7ucureşti. *. YAbordarea co!nitiva a obe0ităţii – de la stil co!nitiv la psi oterapieZ.V onstantin. 4.. /.3. 0ditura $Un-hesis !ub. <anI4emert. <. !rim 8are 1>>> Wun):E :3+. !aris. $ep%=ct 1>>:.aber Btd.@+AF%F.V den . =spedale !sichiatr. .V 6oldman. W*6*+ -he Wournal of the *merican 6edical *ssociation.V :udose.]hle.6. 4. 4. 7si osomatică (eminină..1A%:E# >olpert. 4 e DreEuenc. 3.. 0ditura 6edicală.oer /.. >hitcomb.. 5.. Dactitious disorders.V 5oc12ood.3. 3. 6..1>>>.. /m.. M. <itello.3. <enisse.o( Depresssion /An8iet.V Menninger. >essel.. $ep. Bord . 1>>1. :h. 0ditura 6asson. B.%1E@. 7uletin de !sUchologie. 1F+ 1?>%1:?. 7s-c iatric consultations in s ort term ospitals.. 5nc. )unc ausen b. D. )ali!nant Sadness – 4 e anatom.> A3+ A2..V 0isenmann. 5. !aris. .V <asilescu. 7si opatiile .

Nov%Dec 1>>2. Ne^ dorG.V @hao. *rchives of Peneral !sUchiatrU AF 113+1A...1.attista h. . "omparative stud. 7ucureşti. >orld 4ealth Organi%ation.V $in. *ntroducere . >right.. M. M. 67B 8ommunication 5nc. 8ompr !sUchiatrU. .o( dia!nostic s-stems9 " inese "lassi(ication o( )ental Disorders/Second.and ospital bed misutili0ation. +. 4 e *nternational blac= 1oo= o( 7s-c otropic Dosin! and )onitorin!. Le8icon o( 7s-c iatric and )ental . :??E. Ed# versus DS)/***/R. 12+2A.=. Len!t o( sta. D. 6ed 8are. /..4reated Kit Dluo8etine# *rchives of Peneral !sUchiatrU. +chat%berg 3.. @heng.%2E:. .V @hang..=.?%2. 1>>F.. A1 A3+2. ?ap1o.ealt 4erms.n tulburările de alimentaţie . @immer. 0ditura 9ansa. De. @late.. Ne^ dorG. 1>>. ?ager.. 221%>. 4ratamente psi osociale .. 5nc.%1E2. 1rea=in! t e patterns o( Depression. 0ditura 7antam DoubledaU Dell !ublishing Proup.?. /. M. 1>F2. Qorld Realth =rganization. Peneva.. 1>>2.A E3 pp. :nd 0dition. ?. 6aU 1>>2. Damilial Obsessive/"ompulsive Disorder 7resentin! as 7at olo!ical GealousSuccess(ull.n psi olo!ie.V ?ong.M. 4 e *"D/H& "lassi(ication o( )ental and 1e avioural Disorders9 Dia!nostic "riteria (or Researc . Qorld Realth =rganization.>orld 4ealth Organi%ation.. Peneva.B. 1>>2 @ohar /. /. 1>>2. Nov.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful