Argumente ştiinţifice privind latinitatea limbii române

Limba română aparţine familiei limbilor romanice alături de franceză, spaniolă şi portugheză, italiana, acestea fiind limbi naţionale, provensală, catalană şi retroromană, limbi regionale, dar şi dalmată, o limbă dispărută. La originea acestor limbi se alfă latina populară (vulgară). Cel mai important argument ştiinţific privind latinitatea limbii române este cel istoric. n anul !"# d. $r., %acia este cucerită de &mperiul 'oman şi (ncepe romanizarea acesteia. 'omanizarea dacilor a fost un proces masiv şi organizat ce a avut ca scop adoptarea tradiţiilor, obiceiurilor şi mai ales limbii latine. n latinizarea poporului dac, un rol foarte important l)au *ucat veteranii. %upă ce soldaţii romani se pensionau, ma*oritatea veneau (n %acia, primind pământ, şi unii chiar luau drept soţii femei dacice, (nvăţându)le latina populară. +lt factor important l)a *ucat administraţia care era (n limba latină, deoarece %acia devenise provincie romană de rang imperial şi era condusă de un Legatus +ugustin, titlu foarte (nalt (n imperiu. %e asemenea, coloniştii aduşi de romani vorbeau latina populară, accelerând procesul. +lţi factori au fost urbanizarea şi religia. ,ormarea poporului român şi, (n special a limbii române, a avut două etape- sinteza daco)romană şi asimilarea slavilor. +cest proces este terminat (n secolul .. /rivind originea latină a românilor sunt trei teorii, dintre care 0 total opuse şi una reprezentând 1calea de mi*loc2. n anul !34!, 5duard 'obert '6sler, pune bazele 17eoriei &migraţioniste2 prin publicarea cărţii sale 1'om8nische 9tudien2 17eoria lui '6sler2 este o teorie potrivit căreia poporul român s)a format la sud de %unăre, de unde o mare parte a populației a emigrat la nord de fluviu. +ceastă teorie (nsă nu a fost inițiată de istoricul austriac (german din 9udeți). +ceastă teorie se consolidase prin lucrările unor precursori (ca de e:emplu ,ranz ;osef 9ulzer, ;osef <arl 5der și ;ohann Christian von 5ngel). %upă '6sler, teoria a fost preluată și de alți istorici, contemporani, precum și din generații ulterioare (de e:emplu marele istoric ungur /=l $unfalv>, de asemenea de origine etnică germană, cu numele real /aul $undsdorfer). 9copul acestei teorii era asuprirea românilor din transilvania. ?nele dintre principalele argumente erau!. 1%acii au fost e:terminaţi2, (n urma războaielor daco)romane@ 0. lipsta informaţiilor despre secolele &&&).&&@ A. !#B de ani nu au fost suficienţi pentru romanizare@ C. (n anul 04! a avut loc o retragere totală a populaţiei %aciei@ B. caracterizarea românilor ca un popor nomad, principala lor activitate fiind păstoritul@ #. comparaţii cu alte popoare. Da*oritatea acestor argumente nu aveau nici un suport istoric, iar unele erau chiar absurde, cum ar fii- 1%acii au fost e:terminaţi2. +ceastă teorie era o reacţie adversă la 19upple: Libellus Ealachorum 7ranssilvaniae2 (din latină, (nsemnând /etiția Ealahilor din 7ransilvania) este numele a două memorii (naintate de liderii națiunii române din 7ransilvania (mpăratului Leopold al &&) lea al 9fântului &mperiu 'oman. %ocumentul a fost redactat de cei mai (nsemnați reprezentanți ai națiunii române din 7ransilvania ((n cea mai mare parte clerici ai Fisericii

latinitatea limbii române a fost confirmată şi romanitatea românilor a fost recunoscută. doar că acestea aveau fundaţie istorică. românii sunt menţionaţi (n izvoarele istorice drept romani. găsindu)se câte un contraargument pentru fiecare argument folosit (n 17eoria &migraţionistă2.enopol. 7otuşi. având ca lucrare fundamentală 1&storia 'omânilor din %acia 7raiană2. scopul fiind acelaşi ca (n secolul . stratul latin. . structura gramaticală a limbii române este similară cu cea a limbii latine. nesocotiți (ntre stări și alte de acest fel.. Cererile 9upple:)ului erau structurate (n *urul câtorva idei. care ca niște pete din afară. să se procedeze (n chip *ust.. mpotriva 17eoriei &migraţioniste2 este lansată 17eoria Continuităţii Eieţuirii la nord de %unăre2 de către +le:andru %imitrie .tolerați. n plus. ntre secolele E&&)&. au fost (ntipărite fără drept și fără lege (pe fruntea națiunii române). . peste #"I.. 7oate aceste argumente conduc spre originea latină a limbii române. acum să fie cu totul (ndepărtate. ce constă (n cuvinte (mprumutate din limbile popoarelor migratoare cu care au luat contact daco)romanii. %e asemenea. revocate și desființateG (reintegrarea românilor ca națiune de drept (n 7ransilvania) 0. n cele din urmă. tipărită (n perioada !333 ) !3JA. + treia teorie era cea a formării poporului român atât la nord cât şi la sud de %unăre. de către +le:andru %.&. (n *ur de !"")!B" de cuvinte. chiar şi (n ziua de azi mai e:ista persoane ce susţin 17eoria &migraţionistă2. la &aşi. 1clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale să fie tratat (n același fel ca și clerul națiunilor care alcătuiesc sistemul uniuniiG(egalitatea clerului) 4. este folosit pentru prima dată termenul de 1români2 de către (mpăratul Constantin al E&&)lea /orfirogenet Kobilul. structura vocabularului român de bază este. 17eoria Continuităţii Eieţuirii la nord de %unăre2 având argumente mai puternice decât celelate. la baza ei aflându)se latina populară vorbită (n spaţiul %anubeo)Carpato)/ontic. /etiția a fost respinsă. admiși. precum și statistici despre români (care formau apro:. sau Elaho)'inchini. şi adstratul. 1națiunea română să fie repusă (n folosința tuturor drepturilor civile și regnicolareG (restituirea drepturilor istorice vechi medievale) A.'omâne ?nite cu 'oma.substratul dac. 1la alegerea slu*bașilor și deputaților (n dietă . (n număr proporțional cu această națiuneG (reprezentare proporțională (n dietă și funcționărime) 7e:tul 9upple:)ului se refera transparent la %eclarația %repturilor Hmului și ale Cetățeanului a . de către (mpăratul Dauricus. 1ca numirile odioase și pline de ocară. ?n alt argument al latinităţii este structura limbii române. BBI din populația 7ransilvaniei).ranței și include și unele motive istorice. +ceastă teorie era susţinută de toţi istoricii români şi era (ntărită de nenumăratele izvoare istorice. corespunzând doleanțelor laicilor și clericilor români!.enopol şi Fogdan /etriceicu $asdeu.. astfel (ncât statutul românilor a rămas neschimbat. n secolul .