Ion Creanga – „Povestea lui Harap-Alb” POVESTEA LUI HARAP-ALB

2

de Ion Creangă INTRODUCERE Apărut ca specie literară cultă în perioada romantismului, interesat de cultul fante iei creatoare !i al originalită"ii, basmul repre intă prelucrarea unui model folcloric pe tema luptei binelui cu răul prin valorificarea elementelor fabuloase# $ntre autorii de basm, Creangă se impune prin vi iunea personală, care îmbină tradi"ie !i originalitate, într-o asemenea măsură înc%t cercetătorii !i-au pus la început problema dacă Creangă este culegător sau creator, demonstr%ndu-se că e capabil de inova"ie în limitele tiparului, mai ales în capodopera sa „Povestea lui Harap-Alb”# RAPORTUL INCIPIT – FINAL Incipitul în basmul lui Creangă instituie renun"area la formele lungi !i include formula „Amu& cică era odată”, care fi'ea ă coordonata temporală prin adverbul „odată” ce situea ă ac"iunea într-un timp îndepărtat, iar pre enta lui „amu” se (ustifica fie prin raportare la momentul vorbirii, fie pentru a institui contradic"ia temporală necesară timpului mitic# Formula inal! se amplifică prin dimensiunile nun"ii )„soarele !i luna din ceruri le r%dea”*, prin invita"i )de la Crăiasa +urnicilor !i a Albinelor p%nă la „un pacat de povestitoriu, fără bani în bu unariu” – defini"ie autoironică pe aceea!i linie ca în „Amintiri din copilărie”*# ,aca în incipit povestitorul î!i reprimă veridic tonul didactic )„Ia să nu ne depărtăm cu vorba !i să încep a depăna firul pove!tii”*, în final, prin modalită"ile elevate ale ironiei !i ale autoironiei, povestitorul răm%ne un învă"ător care sublinia ă discriminarea- „Iar, pe la noi, cine are bani bea !i măn%ncă, iar cine nu se uita !i rabdă”# RELA"IILE SPA"IO-TE#PORALE .ela"iile spa"iale !i temporale îl modelea ă pe protagonist prin agresiune sau protec"ie# Astfel, în basmul lui Creangă, timpul stă sub semnul nedeterminării )„Amu” – „odată”*, iar spa"iul constituie factor modelator, fie prin ocrotire )în "ara craiului me inul cre!te ferit de răul din e'terior*, fie prin agresiune )"ara unde îl găse!te pe /p%n, păm%ntul cutremurat de ră boaie !i drumuri prea pu"in cunoscute* sau prin adăpost provi oriu )„ostrovul” /fintei ,uminici*# TE#A $I VI%IUNEA DESPRE LU#E 0ema caracteristică basmului, înfruntarea binelui cu răul este pusă în eviden"ă de polari area persona(elor, reali ări ale unor categorii etice fundamentale# ,acă Arap-Alb repre intă binele, /p%nul devine proiec"ie a răului, iar defini"ia lui 1# Călinescu surprinde prin originalitate- „/p%nul sublinia ă malignitatea acoperită )###* cu parimii2”#
2

Parimie 3 pildă

apoi tulburarea ec5ilibrului are drept cau a o lipsă semnalată de scrisoarea lui 6erde împărat )motivul împăratului fără mo!tenitori*# . pentru că t%nărul nu are inteligen"a. /p%nul.umele re umă evolu"ia protagonistului de la statutul de stăp%n la cel de sluga !i invers# Astfel. dec%t după îmbărbătarea bătr%nei. întruc5ipea ă maleficul. scot la iveală o complicitate între mai mul"i ini"iatori ai lui Harap-Alb. dar se individuali ea ă mai ales prin limba(# Astfel.uminici. implic%nd o serie de ac"iuni conven"ionale# 4ai înt%i. vărs%ndu-i plosca !i apropiindu-l astfel de f%nt%na-capcană. simbol labirintic. cum îl nume!te bătr%na cer!etoare# 9l nu-i cere tatălui permisiunea de a-!i încerca norocul. noua sluga este pusă mai înt%i la doua încercări. poruncile l-ar a(uta pe /p%n să scape de slugă. al mor"ii spirituale. urmată de scena mor"ii ini"iatice a eroului# Prime!te în final împără"ia !i fata de so"ie# . abia la a treia cerere îi dă bătr%nei bănu"ul cerut# Pe /p%n îl va înt%lni în pădure. mai înt%i. Sp)nul nu este clasicul si sc5ematicul persona( negativ al basmelor populare. după cum am vă ut cli!eele tradi"ionale. căci probele la care îl supune pe Harap-Alb duc la desăv%r!irea acestuia# A(un!i la $mpăratul 6erde.# 4anolescu. inteligen"a vicleană.uminică# Acum. prin călătoria me inului. în fapt.să aducă sală"i din 1radina <rsului !i capul cerbului cu piele cu tot# $n aparen"ă. comple'ă în devenirea persona(ului.os de văluie adevărata identitate a /p%nului. spiritul inventiv. cum îi spune /f%nta .fata împăratului . morală sau psi5ică din basmele populare8 statut anun"at de la începutul te'telor )prin superlative de tipul „cre!tea într-un an c%t al"ii în ece”*. trebuie să se dovedească demn de via"a lui# 0rei etape se disting în procesul de formare al crăi!orului. trăie!te prin . „boboc” )caracteri are directă a naratorului*.din crăi!or devine sluga a agresorului. după . ci marc5ea ă un traseu ini"iatic parcurs de un t%năr predestinat să a(ungă împărat „cum n-a mai stat altul pe fa"a păm%ntului” )/f%nta . prin robie !i munci# 7ic5idarea în!elătoriei !i ac"iunea reparatorie corespund punctului culminant. manifestate prin sc5imbarea statutului social. „luminat crăi!or”. loc al cobor%rii în Infern a persona(ului. /p%nul îi va da numele o'imoronic :Harap-Alb”. care îi dă obiecte magice să ducă totul la bun sf%r!it# Ambele persona(e depă!esc. care trebuie să în"eleagă condi"ia umilă a viitorilor supu!i !i să manifeste în"elegere fa"ă de ace!tia.de nădă(duie!te !i se pl%nge calului sau /fintei . lipsit de cura( sau de ini"iativă.e nodăm%ntul surprinde nunta. adică evenimentul de consacrare a eroului# PERSONA&ELE Prota'oni(tul din basmul lui Creanga are un statut social determinat )me inul familiei craiului* !i nu mai repre intă modelul de frumuse"e fi ică.in acest moment.Ion Creanga – „Povestea lui Harap-Alb” STRUCTURA SUBIECTULUI = 4odelul structural al basmului este dominat de stereotipie. cura(ul lui +ăt-+rumos. răul necesar protagonistului. începe ac"iunea de restaurare a ec5ilibrului prin încercarea craiului de a-l găsi pe fiul în stare să plece. legat printr-un (urăm%nt## $ncepe etapa cea mai lungă. ce necesită pre en"a unui ini"iator# /p%nul învinge prin vicle!ug dorin"a crăi!orului de a asculta sfaturile tatălui.mai înt%i este me inul craiului.uminică*. pe care la început nu o miluie!te. dar care. situa"ia ini"ială )e'po i"iunea* include pe crai !i pe feciorii săi. prin alăturarea celor două nonculori alb – negru# . ec5ivalent al grotei-labirint. ci reac"ionea ă ca un t%năr lipsit de e'perien"ă. astfel înc%t călătoria întreprinsă de el nu are valoare confirmării unui t%năr cu calită"i ie!ite din comun.

Ion Creanga – „Povestea lui Harap-Alb” @ limba(. prin replicile memorabile cum ar fi.-r că prin structura sufletească !i prin limba(. ca fiin"e animaliere )Crăiasa Albinelor. e'presivitate !i umor# Astfel apar întorsăturile regionale ale fra ei cum ar fi . Crăiasa +urnicilor !i calul* sau ca instan"e ale lumii cre!tine )/f%nta . mi-am stupit sufletul cu d%nsul# . interogative !i e'clamative )„dar te mai duce capul să bote i”8 „doamne fere!te de omul nebun că tare-i de (elit sărmanul”*. oralitate. (ocul de cuvinte )„parcă-i un bo" c5ilimbo" bo"it. +lăm%n ilă.binele învinge răul. în vreme ce protagonist !i antagonist răm%n umani în bine sau în rău# PERSPECTIVA NARATIV* .„tu trebuie să fii pentru că !i focul îng5ea"ă l%ngă tine de ar uliu ce e!ti”8 „că multe î"i mai văd oc5ii”# /e adaugă e'presii !i locu"iuni )„nu m%nca 5aram”8 „a fi pricopseală”8 „am sătura păm%ntul”*. dar nu !i obiectiv. /etilă. iar acceptarea supranaturalului ca parte a firescului condensea ă opinia lumii tradi"ionale despre coe'isten"a sacrului în? cu profanul# 9lementele fantastice nu se reali ea ă în cei doi poli etici. ale basmului popular# Persona(ele lui. iar individuali area ac"iunilor sau a persona(elor se reali ea ă prin amănunte de portret fi ic# .ara"iunea este dramati ată prin dialog. concepute ca sti5ii. astfel înc%t reflectă o lec"ie de morală e'primata prin temă. prin eliberarea fante iei din tipare sau prin topirea noului în structurile cli!eu. deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflec"ii# /pre deosebire de basmul popular.uminică*.umai eu îi vin de 5ac#” Harap-Alb se individuali ea ă prin limba( caracteri at de naturale"e. basmul cult presupune îmbinarea nara"iunii cu descrierea !i cu dialogul# . are ritm rapid. unde predomină nara"iunea. înainte de a fi persona(e de basm sunt viabile.ialogul are at%t func"ia de a sus"ine evolu"ia ac"iunii. c%t !i de a caracteri a persona(ele# E+PRI#AREA UNUI PUNCT DE VEDERE Con(i. oric%t de slab ar părea cel dint%i# . persona(ele descind din lumea real posibilă. în frunte cu un oc5iu. numai să nu fie de deoc5iu”* !i caracteri ările comice ale au'iliilor urie!e!ti# 9lementele de fabulos sau de fantastic populare se regăsesc la nivelul au'iliilor.ara"iunea la persoana a III-a este reali ată de un narator omniscient. convingătoare. ca aparen"e animaliere sau ca instan"e ale lumii cre!tine# 4arele merit al lui Creanga este tocmai de a surprinde via"a !i de a o ridica la rangul de artă.„P%nă l-am dat la bra dă. din punct de vedere narativ. >c5ilă*. ci în au'ilii. concepute ca sti5ii )1erilă. Păsări-7ă"i-7ungilă. pentru că sunt vii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful