1. Definiti auditul in general si identificati elementele fundamentale ale acestuia.

Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Se retin elementele principale care definesc auditul, in general, a caror absenta poate pune in discutie daca o activitate este sau nu audit si anume: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala: Ø scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta; Ø examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu decalitate.

2. Ce este auditul financiar?
"Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu Standardele internationale de audit financiar ale Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC)".

3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acestuia.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: · profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica; · obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, in functie de referentialul contabil aplicabil; · scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; · criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor, in masura in care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurari referitoare la: - acuratetea declaratiilor financiare; - continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; - existenta unor fraude; - respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale

4. Abordari privind metodologia auditului statutar.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati). Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: v profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica; v obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, in functie de referentialul contabil aplicabil; v scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; v criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor, in masura in care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurari referitoare la: v acuratetea declaratiilor financiare; v continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei; v existenta unor fraude; v respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale; v comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale. 5. Faze si etape in executarea unei misiuni de audit, de baza. 1. Faza initiala; 1 - acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; - orientarea si planificarea auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; - - aprecierea controlului intern; - controlul conturilor;

- examenul situatiilor financiare. 3. Faza finala. - evenimente posterioare inchiderii exercitiului; - utilizarea lucrarilor altor profesionisti; - alte lucrari; - raportul de audit; - documentarea lucrarilor de audit. 6. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. Acceptarea mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la: - cunoasterea globala a intreprinderii; - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o „Scrisoare de misiune de audit‖ sau in orice alt tip de contract adecvat. 7. Orientarea si planificarea auditului. Aceasta activitate desfasurata de catre auditorul financiar este o etapa importanta in cadrul misiunii sale, deoarece este etapa care urmeaza dupa ce auditorul a acceptat misiunea de audit financiar contabil. Principalele aspecte avute in vedere de catre auditor se refera la obtinerea de informatii cu caracter general care sunt utile in procesul planificarii misiunii de audit financiar contabil. Concret, etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil sunt urmatoarele: culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general privind activitatea desfasurata de catre intreprindere; determinarea si studierea domeniilor si sistemelor semnificative ale intreprinderii; alcatuirea planului de misiune al auditului financiar contabil; alcatuirea programului de lucru al auditului financiar contabil; supervizarea misiunii de catre conducatorul acesteia, care, potrivit cadrului teoretic, conceptual si legal, trebuie sa fie auditor financiar autorizat de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR). 8. Planul de misiune: continut, rol. Planul de misiune este un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate. Continutul planului de misiune: - prezentarea intreprinderii; - informatii contabile; - definirea misiunii; - sisteme si domenii semnificative; - orientarea programului de lucru; - echipa si bugetul; - planificarea. Rolul planului de misiune: planul de audit este un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate. 9. Evaluarea controlului intern: continut, etape. Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari: - care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? - aceste proceduri sunt aplicate? - in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar – contabile corecte? Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. Etapele aprecierii controlului intern: - intelegerea si descrierea sistemelor semnificative; - confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate; - evaluarea riscurilor de eroare; - verificarea functionarii controlului intern; - evaluarea preliminara; teste de permanenta; - evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. 10. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? Obiectivele controlului intern sunt 1 - protejarea activelor intreprinderii : - definirea responsabilitatilor 2 - separarea sarcinilor si functiilor - descrierea functiilor - procedura acordarii imputernicirilor 2- asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile - modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative

- organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii - organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia - respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile - controalele de baza ale activitatii contabile 3- asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii 4- promovarea eficacitatii exploatarii 11. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati? Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt : a) Existenta unui plan de organizare,cuprinzand :  definirea cat mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca);  definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate e indiscutabila;  circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. b) Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le duc c) Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la:  producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri;  arhivarea informatiilor: « memoria » unei intreprinderi este un element esential al controlului intern care,de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare. 12. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o eroare sau o inexactitate – iregularitate - avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. Separarea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimonial intreprinderii. In acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca: - pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea; - asigurand specializarea acestor personae imputernicite; - asigurand independent persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului; - asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune luarea anumitor masuri. 13. Definiti auditul intern si controlul intern, si relatia dintre acestea. Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. Controlul intern – un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. Controlul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distinct care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi entitati; el poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabila. 14. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? Obiectivele auditului intern sunt: -verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, in conformitate cu prevederile legale; - evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii; - evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate: - protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. 15. Planul de audit si programele de lucru: rol, continut, forme de prezentare. § Planul de misiune este programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenientii de-a lungul intregii misiuni de audit. Redactarea planului de misiune si, pe aceasta baza, a programului de munca presupune: - alegerea membrilor echipei in functie de experienta si cunostintele lor in sectorul de activitate al intrep; - repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitati, filiale in tara si in strainatate etc.); - utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii, de alti auditori externi sau experti; - coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea-mama; 3 - solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate in orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.); - calendarul sedintelor AGA si CA; - termenul de depunere a raportului. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variind in functie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia si tehnologia specifica utilizata de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi

concluziile sondajului – concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie. de asemenea. Elementele probante ii permit auditorului sa isi formeze o opinie asupra situatiilor financiare. conducerea. Caracterul just se aprecieaza in raport cu gradul de adecvare. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ. criterii de apreciere. B. existenta de stocuri. Elemente probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia. Programul de munca poate. Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continute in Planul de audit (de misiune). .tipul de informatie disponibila obtinerea de elemente probante privind o informatie data. elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controale substantive. cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furnizat de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului). fiabilitatea lor. asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei. aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. 4 18. care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o informative care prezinta o importanta semnificativa. C. Invers. Daca nu este in masura sa obtina aceste elemente probante suficiente.concluziile procedurilor de audit. § Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit. H. poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei.valoarea atribuita etc. de exemplu. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. proprietatea asupra bunului. rol. Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime.sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor. intelegerea sistemului contabil si de control intern. Pentru elaborarea programului de munca. Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite:  cu ocazia verificarii functionarii controlului intern. riscul si pragul de semnificatie. In acest caz. evaluarea rezultatelor – inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului. cu pertinenta. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori . nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie.acestea sunt sondaje asupra valorilor. alegerea naturii multimii. de origine si de naturaa diferite sunt concordante. Tehnica observarii fizice. este important sa fie respectate cateva reguli riguroase privind decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii: A. care depinde de: natura elemnetelor in cauza. elementele cheie – elementele care fie datorita naturii lor. . studiul esantionului – toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate. alegerea tehnicilor – ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice. auditorul poate obTine un grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. evaluarea lor. de exemplu. fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa. existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii. sa detalieze obiectivele auditului. prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora.experienta capatata in cursul unor auditari anterioare . 530. selectionarea esantionului – care trebuie sa fie reprezentativ. F. accidentala sau exceptionala. a masei – trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit.informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii. Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune. Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate. aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. fie datorita valorii lor. natura activitatilor realizate. Oricare ar fi insa tipul de sondaj. determinarea taliei esantionului – se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor. ISA 300 prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de munca in care sunt definite natura. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate). .importanta relativa a elementului avut in vedere. Tehnica sondajului in audit. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr. Elementele probante: definitie. insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv. Altfel spus. el nu trebuie sa formuleze o opinie fara rezerva 17. supravegherea si revizuirea hcrarilor. tinand seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil . el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. D. situatia financiara a intreprinderii.  cu ocazia controlului conturilor . precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosite. adecvarea controlului intern. trebuie verificate prin alte tehnici. celelalte elemente probante ca. calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate). Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea concluziilor sale. natura calendarului si intinderea procedurilor de audit si coordonarea. 16. Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic.importanta riscului de inexactitate. auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control. E. Trebuie sa existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea de elemente probante si utilitateainformatiei obtinute. G. Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate. cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: .

aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza in timpul inventarierii propriu-zise. Confirmarea externa (directa). Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa:  pozitiei financiare intreprinderii. a soldurilor etc.  confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare. Reguli particulare. aceasta faza consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa. auditorul se poate gasi in una din urmatoarele doua situatii:  sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba.Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor. dupa caz. Procedurile si principiile fundamentale. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.  lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate). posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afacere cu intreprinderea verificata. au ca obiectiv asigurarea ca:  intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate. 19.  situatiei financiare.  datele de inventar ale elementelor de active si pasiv sunt regrupate in registrul-inventar cantitativ si valoric. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:  faptului ca bilantul.  aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator. auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:  confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii. auditorul isi divizeaza diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare. metodele de evaluare si prezentare fiind identice cu cele ale anului precedent.  confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. 20.  compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. Standardul International de Audit (ISA) nr.  elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze 5 compensatii. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice prevazute in ISA 520 si in mod deosebit pe:  stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate.  sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii. Reguli generale:  bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare. in legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante.  rezultatelor financiare. sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr. Examenul situatiilor financiare.505.  confirmarea stocurilor in depozite vamale. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.  comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare. sau negativa. aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise. atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia. auditorul asigurandu-se ca principiul prundentei si al continuitatii activitatii sunt respectate.  auditorul procedeaza pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii componentelor sale si ale soldului sau. In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil. Situatiile financiare (bilant. Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).  imprumuturi de la terti. de exemplu. care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.  confirmarea conturilor de clienti si debitori. in consignatie si alte stocuri la terti.  faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale. daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura. ele trebuie sa fie inscrise si justificate in anexa. atunci cand tertului solicitat I se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. financiare si rezultatele obtinute. sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor.  bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente. Pentru a-si putea exprima opinia. Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului. iar principiul independentei a fost aplicat. concorda cu datele din contabilitate. daca intervin modificari . . sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. Confirmarea poate sa fie pozitiva. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. precum si modalitatile lor de aplicare.  valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari.  bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa.

Sectiunea C) intitulata ―Orientare si planificare‖. eventual cu conducerea intreprinderii. . In legatura cu anexele la situatiile financiare.  imprumuturi si datorii asimilate. . . de existent unui eveniment care ar condus la modificarea opiniei. primele de asigurare. onorariile. sunt evenimente care indica circumstante noi.examineaza unele conturi de cheltuieli (chiriile.examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli. care pot fi de doua tipuri: . 22. el permite ansamblarea tuturor lucrarilor. a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat.inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori. .fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru procedure care urmaresc identificarea tuturor elementelor care pot necesita ajustari ale situatiilor financiaresau informatii suplimentare in anexe. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: .  conturile de provizioane. Clasarea lor intr-un dosar separat.fapte descoperite dupa data raportului de audit. aparute dupa data inchiderii. 24. contracte diverse etc. e) note asupra organizarii sectorului de activitate. auditorul examineaza informatiile furnizate de acestea. astfel: . Conducerea intreprinderii trebuie sa informeze auditoul despre eventualele modificari survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare.  conturile de terti. . . dosarul permanent. Sectiunea B) intitulata ―Sinteza misiunii si rapoarte‖. Rolul si importanta dosarului permanent. . f) note asupra statutului. Sectiunea D) intitulata ―Evaluarea riscului legat de control‖. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.EA (dosarul exercitiului.) . productie etc. In general se foloseste o impartire in 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J. .  stocuri si productie in curs de executie.  imobilizari. comisioanele. g) procese verbale ale CA si AGA. deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. atat asupra situatiilor financiare cat si asupra raportului sau. . insuficientele si anomaliile constatate si propune. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni.documentarea lucrarilor efectuate. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Sectiunea A) intitulata ―Acceptarea misiunii‖. asigurari. sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data inchiderii. Structura dosarului exercitiului. daca este cazul.evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii exercitiului.evolutia conturilor prezentate de aceste anexe. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru 6 a usura utilizarea sa.justificarea opiniei emise si redactarea raportului. d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii.examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri. cheltuielile sociale. impozitele. dar inaintea publicarii situatiilor financiare – auditorul nu este obligat sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare dupa data raportului.mai buna organizare si control ale misiunii. c) organigrame. dupa publicarea situatiilor financiare.fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare – daca auditorul ia cunostinta. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an.Auditorul verifica modul de inregistrare a:  capitalurilor proprii. auditorul : . . 10 stabileste tratamentul in situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului. distingandu-se trei etape: .respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere. b) scurt istoric al intreprinderii. In legatura cu rezultatul exercitiului. Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt: a) fisa de prezentare.EC (dosarul exercitiului. i) structura grupului. Elementele posterioare inchiderii exercitiului. 23. el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. Standardul International de Audit (ISA) nr. Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii. j) contracte. Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. h) lista actionarilor sau asociatilor. efectuarea inregistrarilor corespunzatoare in masura in care ele sunt justificate.EB (dosarul exercitiului. . 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului. analizand in mod deosebit: . Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. .  conturile de trezorerie.ED (dosarul exercitiului.examineaza. 21. pana la data raportului sau . .metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor.evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii exercitiului.

. in opinia noastra. Aceasta practica nu este.PA (dosarul permanent. .EH (dosarul exercitiului. mod de prezentare. Sectiunea A) intitulata ―Generalitati‖. . acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului.titlul – recomandat sa se foloseasca titlul de ―Raportul auditorului independent‖ pentru a -l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane. . daca sunt conforme prevederilor legale. Dupa parerea noastra. 27. se poate prezenta astfel: ―Astfel. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar.PG (dosarul permanent. . .adresa auditorului – raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului. Sectiunea F) intitulata ―Utilizarea lucrarilor altor profesionisti‖. In acest caz.PC (dosarul permanent. pentru exercitiul incheiat la aceasta data. situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si. indicand data introducerii documentului. daca este cazul. . . raportul de audit trebuie sa prezinte limitarea si sa indice posibilele ajustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea. dupa cum urmeaza: . acest paragraph poate avea urmatoarele forme:  opinia fara rezerve (curata). Sectiunea B) intitulata ―Documente privind controlul intern‖. alta decat aceea favorabila / necalificata. Sectiunea E) intitulata ―Fiscal si social‖. Sectiunea C) intitulata ―Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente‖.PD (dosarul permanent. deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve. .  opinia defavorabila.EI (dosarul exercitiului. Sectiunea H) intitulata ―Lucrarile de sfarsit de misiune‖. Atunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii. Structura dosarului permanent.PE (dosarul permanent. . In raportul sau.. Opinia defavorabila: motive. acesta refuza exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situatiilor financiare. .‖ 28.destinatarul – raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.  imposibilitatea exprimarii unei opinii.paragraful opiniei – raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. Sectiunea J) intitulata ―Controlul conturilor consolidate‖. Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor.paragraful introductiv – cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. cum este explicat in nota ―X‖. . acesta va specifica clar ca se afla in imposibilitatea de a exprima o opinie si va preciza clar toate elementele de incertitudine.alte responsabilitati de raportare – daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare. Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: . . . 25. In cazul in care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare. Sectiunea I) intitulata ―Interventii cerute prin reglementari diverse‖.  opinia fara reserve.EE (dosarul exercitiului.PB (dosarul permanent. nu confera o imagine fidela si reala si va mentiona cu clarita…… O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. Sectiunea D) intitulata ―Analize permanente‖. Sectiunea G) intitulata ―Interventii externi‖. Dezacordul cu conducerea Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile selectate.EG (dosarul exercitiului. Declaratia auditorului va exprima ca situatiile financiare nu sunt conforme cu standardele si reglementarile aplicabile. . . situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200…. nu s-au constatat _______. Sectiunea G) intitulata ―Verificari si informatii specifice‖. Auditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare. .responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare – raportul trebuie sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil.data raportului – raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit.EF (dosarul exercitiului. datorita incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent. . mod de prezentare. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. contului de profit si pierdere. 7 Exemplificam mai jos situatii ce conduc la o opinie.semnatura auditorului – raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de semnatura auditorului. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportand un sumar al continutului. . Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt atat de materiale (semnificative) incat situatiile financiare in ansamblul or ar putea prezenta eronat pozitia financiara a entitatii auditate. auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata (cu rezerve) sau o opinie contrara. metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor n situatiile financiare. Cand auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve. care urmeaza dupa paragraful opiniei.responsabilitatea auditorului – raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare. dar cu paragraph de observatii. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. . auditorul renunta sa exprime o opinie. si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare.PF (dosarul permanent.  opinia cu reserve.EJ (dosarul exercitiului. Sectiunea F) intitulata ―Juridice‖. in acord cu Normele __________ In consecinta________. Sectiunea E) intitulata ―Controale substantive‖. . Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. 26.

raportul de audit poate fi modificat. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare. paragraful de observatii se situeaza. Aceste 2 formulari semnifica. Opinia fara rezerve: semnificatie.stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori (greseli) in calcularea costurilor. cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale. 32. . Paragraful opiniei: tipuri de opinie. . nu s-au constatat______. 8  opinia fara reserve. noi atragem atentia asupra notei ―X‖ din anexa. Tranzactiile financiare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare. in consecinta. Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca: a) situatiile financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale. din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre. de regula. daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. . Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. Opinia fara rezerve. Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare. in prezent. noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri. Dupa parerea noastra. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs.conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce-i sunt necesare. conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta in mod sincer. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte‖. si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate‖.etc. aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:  opinia fara rezerve (curata). expus de o maniera detaliata in anexa. dar cu un paragraf de observatii: semnificatie. O astfel de opinie datorata limitarii intinderii lucrarilor se poate prezenta astfel: ―Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.Exemplu: . in general.erori in clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca client obisnuiti. 31.  imposibilitatea exprimarii unei opinii. o imagine fidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: ―Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200…. mod de prezentare. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate. . ca acesta nu constituie o rezerva. daca sunt conforme prevederilor legale. situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si.‖ 29. pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200… precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la aceasta data. Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din: . noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale. Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt ―dau o imagine fidel a‖ sau ―prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative‖. mod de prezentare. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200…. daca este cazul. creantelor. intre altele. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect mentionate. paragraful opiniei se formuleaza astfel: Exemplu de rezerve datorate limitarii intinderii lucrarilor: ―Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200….incalcarea principiului independentei exercitiului.‖ 30. adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. in toate aspectele lor semnificative).  opinia cu reserve.conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor. sa fie determinatsi. dar cu paragraph de observatii. In unele cazuri. a faptelor mentionate in paragraful precedent.conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii. cum este explicat in nota ―X‖ anexata. Aceasta practica nu este. impusa de catre directiune. Rezervele se prezinta inaintea paragrafului de opinie. c aci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. mod de prezentare. in acord cu Normele _______ Dupa parerea noastra.  opinia defavorabila. dupa paragraful de opinie. Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa nu afecteaza opinia auditorului. . . Opinia se exprima in termeni care indica un rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului. specificand clar si précis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime o opinie cu rezerve. etc. in opinia noastra. Opinia cu rezerve: motive. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate: ―Astfel. ―Dupa parerea noastra. b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate. In astfel de cazuri. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare‖. societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare.constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor.

Raportul de audit are un triplu rol: .evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare.examenul. standardele internationale pentru misiuni conexe .standardele internationale de audit ISA. in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii. . controleaza si utilizeaza situatiile financiare. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie. ―Intinderea lucrarilor‖ da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca necesare in conditiile concrete date. Raportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului. Raportul de audit trebuie sa descrie auditul. . alin 1. Acestea pot fi: . . .mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii. avea formularea urmatoare: ―Noi am realizat auditul conform Standardelor Interna tionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). . precum si cu actionarii pentru decizii economice.instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc.descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit.relatia contractuala de executare a misiunii de audit. Standardul International de Audit (ISA) nr. Rolul raportului de audit. cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. clara si completa pozitiei financiare. organisme de interes public.oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. standardele international privind angajamentele de asigurare ISAE. de asemenea. Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege. Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar: . . Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.standarde sau norme contabile nationale . 700 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza). sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative. republicata. respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale.‖ 34. 37.standardele internationale de raportare financiara . Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. daca aceasta nu rezulta in mod clar.instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiilor financiare prezentate de o entitate.situatiile care fac sa apara incertitudini. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie. de exemplu. el consta.33. a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute in situatiile financiare. se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. Cei care controleaza sunt prevazuti de legislatia fiecarei tari (auditori. 36. pe baza de sondaje. .alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. . Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise si in cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza. respectiv cu publicul. pe baza de sondaje. Acest paragraf poate. ca presupunand: . elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare. autonome. indicand ca ele au fost indeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale.instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate. Pentru multi utilizatori. Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat. cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. . Continutul raportului de audit. pentru inchiderea situatiilor financiare.revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Raportul de audit trebuie sa contina: . Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. de regula.Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca. standardele internationale privind angajamentele de revizuire ISRE. 35. Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii.Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o9 autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. cat si data si perioada de acoperire prin aceste documente. practicile internationale de audit IAPS. . Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: .observatiile reiesite din diverse verificari. 1. din legea contabilitatii 82/1991. Un audit consta in a exprima.natura si locul observatiilor in raport.mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. .evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare. Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit. .

inferioare pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. . 39. datorita unui control intern insufficient. 10 si relatiile intre acestea. stabilirea unor praguri de semnificatie permite: . . autonome.existenta unor prevederi legale. Normele de audit se clasifica in trei categorii. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt. 41. ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. . Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC).norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. . prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control.orientarea mai buna si planificarea misiunii.norme profesionale de lucru.riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. Normele de audit se clasifica in trei categorii.ISRS emise de consiliul pentru standarde de audit si asigurari IAASB din cadrul federatiei internationale a contabililor IFAC.norme de raportare.norme generale de comportament. cifra de afaceri etc. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. . Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. controleaza si utilizeaza situatiile financiare. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. . a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. . cat si imaginea fidela a rezultatului. 40. SIC sau IFRIC. . aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi.standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. .normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. acoperind intreaga activitate a auditorului: . izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. de regula. rezultatul net. La inceputul misiunii. daca intreprinderea refuza sa le corijeze.riscul inerent (RI) . 1 din Legea Contabilitatii.Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS). In cursul misiunii.norme de raportare.Standardele Internationale de Audit (ISA). . Riscul de audit: componentele Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare. stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative.alte documente emise de IASB. 38.capitaluri proprii sau rezultate anormale. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. aceasta evita angajarea in lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE).justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE). Acestea pot fi: . Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene.evitarea lucrarilor inutile. iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului.standarde internationale de raportare financiara. ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii (misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. .standarde sau norme contabile nationale. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? In general.norme profesionale de lucru. Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: . o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecarei sectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile existente.norme generale de comportament. . pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni in raport. acoperind intreaga activitate a auditorului: . . Aceste praguri sunt. La sfarsitul misiunii. . Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . El se divide in trei: . statutare sau contractuale. prin prag de semnificatie se intelege nivelul. organisme de interes public. in general. Practicile Internationale de Audit (IAPS). . Ca urmare. .Standardele Internationale de Contabilitate (IAS). Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind: .

ar concluziona in mod rezonabil ca integritatea.vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari.pentru misiunile de audit. De aceea.natura activitatilor desfasurate de intreprindere (uzura morala a tehnologiei. deoarece orice membru al societatii are relatii cu ceilalti membri. auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus. Prin el insusi. calendarul si intinderea controalelor proprii.pentru misiunile de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor(nonaudit).situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari. In general. inovatii tehnologice. izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni. Ce este riscul de nedetectare? Riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. evolutia cererii si practicile contabile. . mai ales la sfarsitul exercitiului. sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional si independenta conduitei (in aparenta sau comportamentala) . trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus. membrii cabinetelor sau societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de clientii lor . invers.riscul de nedetectare (RN) . auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat. eventualele schimbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii. cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. nu este nici prevenita.sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. produselor si serviciilor. izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni. care cunoaste toate informatiile relevante. ar concluziona in mod rezonabil ca fiind inacceptabil. . In lumina a ceea ce o terta parte. 43. financiara sau de alta natura. avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si.riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. . Informata si rezonabila.. Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus. .sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura.riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni. . auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale. auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control. importanta relatiilor economice. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. nu este nici prevenita.sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare.factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale. cand utilizatorul anume precizat nu este 11 sau societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de client restrans contractual la una sau anumite persoane. structuri neadecvate). de exemplu. Ce este riscul legat de control? Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni. Ce este riscul inerent? Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. Daca. riscul de audit creste. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. . .presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate). reducand astfel riscul de audit. Pe de alta parte. rezonabila si informata in legatura cu toate aspectele relevante. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. 45. Utilizarea termenului ―independenta‖ de unul singur poate crea neintelegeri. inclusiv masurile de protective aplicate. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului. Relatia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmatoare: RA = Ri x RC x RN 42. cand utilizatorul anume precizat este restrans contractual la una sau anumite persoane. Acest lucru este imposibil.evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atat de importante incat o terta parte. . echipamentelor. membrii cabinetelor . datorita unui control intern insuficient. De exemplu.riscul legat de control (RC) . nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. financiare sau de alta natura ar trebui evaluata. Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat. membrii cabinetelor sau societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de client evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurile ulterioare trebuie sa fie bazate pe dovezile obtinute inainte de acceptarea misiunii si in timp ce aceasta este in derulare. Independenta implica: independenta spiritului (rationamentul profesional) .experienta si cunostintele cadrelor de conducere. Pentru a evalua riscul inerent. Conceptul de independenta in audit. atunci cand: . . atunci auditorul va putea: . Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.starea de spirit care permite emiterea unei concluzii fara a fi afectat de influente care compromit judecata profesionala si care permite individului unei persoane sa actioneze cu integritate. de asemenea. obiectivitatea sau scepticismul professional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare a fost compromis(a).sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate. 44. Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabili se pot sintetiza astfel: .pentru misiunile de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor (nonaudit). .inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe. auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: . Termenul ii poate face pe observatori sa presupuna ca o persoana care exercita rationamentul profesional trebuie sa nu fie implicata in nici o relatie economica.

51. sa nu se afle in situatii de incompatibilitate. indiferent de natura serviciului prestat. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. destinate a promova independenta si a corecta imediat abaterile.situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele international de raportare financiara si de normele nationale. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor.raport asupra situatiilor financiare condensate. 3. 54. in general. Conceptul de independenta in audit. Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit? Necesitatea Codului consta in : 1. . Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta 12 de spirit(rationamentul profesional) si independenta in aparenta (comportamentala). grija si sarguinta si sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala. Sanctiunile pot fi : avertisment suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai mult in cadrul unei abateri majore . . care sa puna la indoiala obiectivitatea acestuia. 3. Auditorul trebuie sa examineze sis a evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit special pt a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale. grija si sarguinta. 4. 5. in afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.  contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. Confidentialitate. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. asigurarea protectiei. din legislatie si tehnici de lucru. care trebuie clar scrisa si exprimata. Competenta profesionala se divide in doua componente: achizitionarea competentei profesionale si mentinerea competentei. Misiuni conexe  misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de procedure convenite. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa. 49. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit. Controlul de calitate in audit. Competenta profesionala. Profesionalism. colegialitatea. conservarea increderii publicului in profesie.  misiuni de compilare a informatiilor financiare. Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor intre profesionist si clientul sau angajatorul sau. . Ar putea exista situatii cand cabinetul sau societatea sau un membru al acesteia sa incalce principiul independentei. 2. 4. 53. 46. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special se pot referi la: . necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte.Obligatia de a proceda astfel apare atunci cand un membru al cabinetului sau societatii cunoaste sau s-ar putea sa se astepte sa apara si sa cunoasca imprejurari sau relatii care ar putea compromite independenta. daca exista stabilite. 48. Respectul fata de normele tehnice si profesionale. confidentialitatea.raport privind respectarea clauzelor contractual. 50. de conflict de interese. Integritatea si obiectivitatea. fara prejudicii. Obiectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la:  oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili. 52. Explicati principiul competentei in audit. 2. aplicand orice masuri necesare de prevenire a amenintarilor la adresa independentei.raporturi asupra unor conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare.  misiuni de examinarea a informatiilor financiare previzionale.  dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei.Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale.  armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor. Integritatea – presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci efectueaza servicii profesionale. adaptarea controlului si urmarirea. care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor intrnationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic? 1.  misiuni de examen limitata al situatiilor financiare. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera. Explicati principiul confidentialitatii in audit. . Astfel de situatii de neglijenta nu vor compromite. 47. prin favorizarea contractelor dintre colegi. de catre cabinet sau societate. atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia. independenta fata de client. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta. Obiectivitatea – presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial. politici sau proceduri interne corespunzatoare de control al calitatii.  aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. Principiile care stau la baza controlului de calitate sunt: universalitatea. apropierea si respectful profesionistilor fata de organismul professional. 5.

Sprijinirea colegilor angajati Un profesionist contabil angajat. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati. a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele. Sectiunea A) intitulata ―Acceptarea misiunii‖. iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte. ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime. Cand executa asemenea lucrari. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. Clasarea lor intr-un dosar separat.sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa vegheze asupra colegilor. sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta.Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania? Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza: partea A – tuturor profesionistilor contabili. cu onestitate. In general se foloseste o impartire in 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J. trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia. 55. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale. in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei Conflictul de loialitate 1. Structura dosarului exercitiului. 56. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime. deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert. cu onestitate. 4. 57. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. unui angajat. indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti. trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. in mod legitim nu i se poate cere: sa incalce legea.profesionisti. . Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza. 3. Competenta profesionala Unui profesionist contabil angajat in industrie.sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni. Pentru alte instructiuni si consideratii. Obligatiile etice ale EC si CA salariati. partea C – numai profesionistilor contabili angajati. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea. daca este cazul. documentarea lucrarilor efectuate. el permite ansamblarea tuturor lucrarilor.neacordarea vizei de practica retragerea calitatii de auditor. sa incalce regulile si standardele profesiei. partea B – numai profesionistilor contabili liber. si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. 58. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: mai buna organizare si control ale misiunii. dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel). Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an. acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie. profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine. cat si profesiei lor. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale. 2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii. Prezentarea informatiilor 1. atat angajatorului lor. justificarea opiniei emise si redactarea raportului. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. dosarul permanent. sunt : . in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei. Rolul si importanta dosarului exercitiului. salariati. astfel: EA (dosarul exercitiului. nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Rolul si importanta dosarului permanent. 59. Solutionarea conflictelor de etica. In orice caz. 2. comert. . vezi Sectiunea 2. Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de 13 recunoastere a intreprinderii. cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. activelor si pasivelor. sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului.sa respecte programul de lucru . dupa eliminarea celorlalte posibilitati. inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea.sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare ) .

noi atragem atentia asupra notei ―X‖ din anexa. Aceasta practica nu este. EJ (dosarul exercitiului. Dupa parerea noastra. PF (dosarul permanent. pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200… precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la aceasta data.or financiare. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. ED (dosarul exercitiului. a faptelor mentionate in paragraful precedent. mod de prezentare. PC (dosarul permanent. Sectiunea F) intitulata ―Juridice‖. In consecinta. iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la …. destinatarul. Sectiunea B) intitulata ―Documente privind controlul intern‖. in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate‖. Sectiunea J) intitulata ―Controlul conturilor consolidate‖. mil. paragraful de observatii se Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa situeaza. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate: ―Astfel. EH (dosarul exercitiului. 66. Sectiunea C) intitulata ―Orientare si planificare‖.‖ 65. pentru exercitiul incheiat la aceasta data. EE (dosarul exercitiului. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la …. conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta in mod sincer.‖ 63. Sectiunea E) intitulata ―Controale substantive‖. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de …. mil. trebuia sa se ridice la suma de …. daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale. 14nu afecteaza opinia auditorului. pentru cladiri si …. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare‖. Structura dosarului permanent. trebuie sa se ridice la suma de …. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare. pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 200… . 61. paragraful opiniei. Sectiunea B) intitulata ―Sinteza misiunii si rapoarte‖. pe baza unui amortisment linear si al unei cote de …. si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri. in opinia noastra. EC (dosarul exercitiului. mil. Opinia defavorabila: motive. adresa si data raportului. dupa paragraful de opinie. Sectiunea I) intitulata ―Interventii cerute prin reglementari diverse‖. In astfel de cazuri. EI (dosarul exercitiului. In unele cazuri. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200…. impusa de catre directiune. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. Opinia cu rezerve: motive. din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre. mod de prezentare. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. Sectiunea C) intitulata ―Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente‖. Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. mod de prezentare. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: ―Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportand un sumar al continutului. dupa cum urmeaza: PA (dosarul permanent. Sectiunea G) intitulata ―Interventii externi‖. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente. In consecinta. amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la …. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. EF (dosarul exercitiului. mod de prezentare.. pentru cladiri si …. Opinia fara rezerve: semnificatie. lei. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. paragraful introductiv. si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare. expus de o maniera detaliata in anexa. Rezervele se prezinta inaintea paragrafului de opinie. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. . PE (dosarul permanent. Sectiunea D) intitulata ―Analize permanente‖. lei. adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. mod de prezentare. Sectiunea F) intitulata ―Utilizarea lucrarilor altor profesionisti‖. Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii: semnificatie. contului de profit si pierdere. Dupa parerea noastra. Sectiunea H) intitulata ―Lucrarile de sfarsit de misiune‖. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. in general. Sectiunea A) intitulata ―Generalitati‖. de regula. noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale. Sectiunea D) intitulata ―Evaluarea riscului legat de control‖. O astfel de opinie datorata limitarii intinderii lucrarilor se poate prezenta astfel: ―Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200…. lei. pentru utilaje. PB (dosarul permanent. lei. se poate prezenta astfel: ―Astfel. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar. Dupa parerea noastra.EB (dosarul exercitiului. pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 200… . Cheltuielile aferente. datorita incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent. 60. cum este explicat in nota ―X‖ anexata. PG (dosarul permanent. Sectiunea G) intitulata ―Verificari si informatii specifice‖. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la …. Aceasta practica nu este. ca acesta nu constituie o rezerva. aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. cum este explicat in nota ―X‖.‖ 64. in opinia noastra. indicand data introducerii documentului. paragraful opiniei se formuleaza astfel: Exemplu de rezerve datorate limitarii intinderii lucrarilor: ―Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…. EG (dosarul exercitiului. in toate aspectele lor semnificative). caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. semnatura. 62. raportul de audit poate fi modificat. pentru utilaje. ―Dupa parerea noastra. O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200…. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. Sectiunea E) intitulata ―Fiscal si social‖. mil. PD (dosarul permanent.

ca presupunand: examenul. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. incat sa poata exprima asupra acestora o opinie. incheiate la 31 decembrie 200…. daca aceasta nu rezulta in mod clar. 700 stabileste procedurile la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza). Raportul de audit trebuie sa contina: relatia contractuala de executare a misiunii de audit. pentru inchiderea situatiilor financiare. Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise si in cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza. sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca. opinia defavorabila. ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii. Responsabilitatea noastra este.societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare. situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. in consecinta. ―Intinderea lucrarilor‖ da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca necesare in conditiile concrete date. cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. 67. indicand ca ele au fost indeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale. el consta. Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre. Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa. se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege. 68. Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat. 70. elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare. Exizta 4 tipuri de opinie: opinia fara rezerve. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii.‖ 69. natura si locul observatiilor in raport. precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. situatiile care fac sa apara incertitudini. care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. sa fie determinatsi. Raportul de audit trebuie sa descrie auditul. Continutul raportului de audit. 71. pe baza auditului efectuat. observatiile reiesite din diverse verificari. evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare. revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare. cat si data si perioada acoperite prin aceste documente. imposibilitatea de a exprima o opinie. opinia cu rezerve. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte‖. in prezent. avea formularea urmatoare: ―Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii ―X‖. Intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: ―dau o imagine fidela‖ sau ―prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative‖. de exemplu. de exemplu. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie. avea formularea urmatoare: ―Noi am realizat auditul conform Standardelor Interna tionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). de asemenea. clara si completa pozitiei financiare. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Raportul de audit are un triplu rol: . 15si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire Standardul International de Audit (ISA) nr. asa cum sunt prezentate in anexele la prezentul Raport. a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute in situatiile financiare. sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale‖. Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar: mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii. mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie. Acest paragraf poate. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. pe baza de sondaje. Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Dimpotriva. oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. ca pe baza auditului nostru. Un audit consta in a exprima. evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare. pe baza de sondaje. Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit. care au facut obiectul auditului. descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit. respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale. Rolul raportului de audit. Acest paragraf poate.

comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. de exemplu. 16 Reguli generale: bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare. raportarea se poate face separat sau poate fi integrata in raportul de audit (in cuprins sau in anexe la acesta). . care pot fi de doua tipuri: evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii exercitiului. compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. De exemplu. 72. atat asupra situatiilor financiare cat si asupra raportului sau. auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla in imposibilitatea de a emite o opinie. auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea: faptului ca bilantul.) sau raportul asupra controlului intern. Tehnicile de examinare se bazeaza pe: stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil. presupun exprimarea in mod explicit a unei opinii sau concluzii. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere. Cand situatiile financiare ale exercitiului precededent au fost auditate de un alt auditor. Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa: pozitiei financiare intreprinderii. bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. Raspunderea conducerii entitatii auditate se refera la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. banci. Pentru a-si putea exprima opinia. instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate. elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca. responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi. bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii exercitiului. 510 reglementeaza procedurile si principiile fundamentale si modul lor de aplicare in ce priveste soldurile de deschidere. rezultatelor financiare. precum si cu actionarii pentru decizii economice. soldurile de inchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau. pentru opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate. respectiv cu publicul. In misiunile initiale de audit. Daca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de deschidere. Elementele posterioare inchiderii exercitiului. responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: rezulta din texte de legi si alte reglementari. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de capital. fapte descoperite dupa data raportului de audit. Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune in lucru alte proceduri. sunt evenimente care indica circumstante noi. 74. auditorul actual poate gasi elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorul precedent. Situatiile financiare (bilant. sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data inchiderii. politicile de inchidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant. reglementari diverse sau norme ale organismului profesional. au fost ajustate retroactiv. contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente. instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiilor financiare prezentate de o entitate. raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi). Standardul International de Audit (ISA) nr. faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale. Responsabilitatile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baza. Examenul situatiilor financiare. pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baza. sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe. concorda cu datele din contabilitate. fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare 73. nu necesita tehnici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza. Standardul International de Audit (ISA) nr. aparute dupa data inchiderii. situatiei financiare. 10 stabileste tratamentul in situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului. distingandu-se trei etape: fapte descoperite pana la data raportului de audit. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. auditorul isi divizeaza diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare. auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii.instrument de comiunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. asigurari etc. in cazuri deosebite. financiare si rezultatele obtinute. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului.

Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr. respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe: confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii. In legatura cu rezultatul exercitiului. auditorul nu poate verifica integral. acestea 17 sunt sondaje asupra valorilor. aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza in timpul inventarierii propriu-zise. Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite. nu permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. imprumuturi si datorii asimilate. . auditorul examineaza informatiile furnizate de acestea. rulajele sau soldurile unui cont. trebuie verificate prin alte tehnici. aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator. precum si modalitatile lor de aplicare. prezinta o caracteristica comuna (de exemplu. sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr. conturile de terti. auditorul : examineaza unele conturi de cheltuieli. Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea concluziilor sale. auditorul se poate gasi in una din urmatoarele doua situatii: . sau negativa. confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. in alte cazuri. atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia. examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri. Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afacere cu intreprinderea verificata. examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli. care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare. Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului. 78.505. in legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante. utilizand tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situatii. in consignatie si alte stocuri la terti. bazat exclusiv pe experienta sa profesionala. auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi sau unei mase. de exemplu. aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001. insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv. confirmarea conturilor de clienti si debitori. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri. auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa. metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor. imprumuturi de la terti. . celelalte elemente probante ca. In legatura cu anexele la situatiile financiare.Reguli particulare. atunci cand tertului solicitat I se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. Standardul International de Audit (ISA) nr. multimea. de exemplu. imobilizari. sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor. aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Procedurile si principiile fundamentale. Tehnica observarii fizice. a soldurilor etc. in general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern. lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate). proprietatea asupra bunului. in unele cazuri. Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere. Confirmarea externa (directa). El cauta elementele probante pe un esantion adecvat.sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba. analizand in mod deosebit: evolutia conturilor prezentate de aceste anexe. aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise. conturile de trezorerie. valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari. confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare. 530.sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii. insa. au ca obiectiv asigurarea ca: intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate. vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor). Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime. in general cu ocazia controlului conturilor. Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic. Confirmarea poate sa fie pozitiva. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ.valoarea atribuita etc. sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor. conturile de provizioane. Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor. aceasta faza consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa. Auditorul verifica modul de inregistrare a: ->bilant capitalurilor proprii. Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa). acesta din urma. 80. 79. Tehnica sondajului. confirmarea stocurilor in depozite vamale. daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura. stocuri si productie in curs de executie.

Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea intreprinderii si constau in proceduri care urmaresc obtinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare. reguli de prudenta. In general.Oricare ar fi insa tipul de sondaj. regulile referitoare la inventarieri. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: Importanta riscului de inexactitate. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. situatia financiara a intreprinderii. Elementele probante: definitie. adecvarea controlului intern. in masura in care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. natura activitatilor realizate. elementele probante intr-o misiune de audit (―audit evidence‖ sau ―eléments probants‖) reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia. fiabilitatea lor. in ansamblul lor. ele sunt de doua tipuri: controale privind tranzactiile. auditorul stabileste programele de control a conturilor pe baza carora sa poata obtine elementele probante necesare fundamentarii opiniei sale. In mod normal. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. caracterul just se apreciaza in raport cu gradul de adecvare. In functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente. aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Concluziile procedurilor de audit. Deciziile prealabile executarii sondajului pot fi prezentate schematic astfel: Controlul intregii mase sau multimi Sondaje asupra ansamblului multimii Nu Definirea obiectelor si alegerea Este suficient un control prin Multimea contine elemente Verificarea elementelor cheie multimii (masei) sondaj? Da cheie? Da este suficienta? Da Controlul tuturor elementelor cheie → → → → Nu Controlul tuturor elementelor cheie plus sondajele asupra restului multimii Nu 81. existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii. auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia. El poate deseori sa fie determinat sa caute elemente probante de sursa sau natura diferita pentru a corobora o aceeasi afirmatie. proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor (rapoartelor) semnificative. tinand seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil. acest risc poate depinde de: natura elementelor in cauza. ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor legale si regulamentare de catre intreprindere si anume: regulile de prezentare si de evaluare stipulate in normele legale si in cele profesionale. criterii de apreciere. sunt aceste sisteme concepute de o maniera care sa previna sau sa detecteze si corecteze anomalii semnificative? 18 functionarea sistemelor contabile si de control intern. veniturile si cheltuielile privesc intreprinderea in cauza. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura. rol. aplicand tehnici de sondaj bazate pe rationament profesional sau esantion statistic. Elementele probante trebuie. existenta activelor si faptul ca acestea apartin intreprinderii. Experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. cu pertinenta. dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivata asupra conturilor anuale. Aceasta etapa a misiunii are. reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii. operatiile si soldurile conturilor. auditorul considera necesar sa se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele insele. Tipul de informatie disponibila. Importanta relativa a elementului avut in vedere. o categorie de operatii sau un control intern. Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemelor contabile si de control intern. pasivele patrimoniale. aceste sisteme au functionat de o maniera satisfacatoare pe toata perioada? In colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate. deci. este important sa fie respectate cateva reguli riguroase privind decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii. aspectele sistemelor contabile si de control intern asupra carora auditorul va strange elemente probante se refera la: conceperea sistemelor contabile si de control intern. Elementele probante trebuie sa indeplinesca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate). auditorul se asigura de posibilitatea obtinerii unor afirmatii in materie: de existenta: controlul intern exista? de eficacitate: controlul intern functioneaza eficace? . examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii. Potrivit Standardelor Internationale de Audit.

ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine. pe de o parte. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala. a zonelor de risc si a naturii operatiilor. Evaluarea controlului intern: continut. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective. Cand estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor. de origine si de natura diferite. Aceasta coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control. el nu trebuie sa formuleze o opinie fara rezerva. Pentru stabilirea programului de control.000 Ionescu mii lei A6 baza de comenzi. indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta. probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. de exemplu. intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite. Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care prezinta o importanta semnificativa. in functiune. nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie. etape. facturi si receptii 16/03/95 Viza responsabilului: Probleme intalnite Nimic 83. continut.controlul imobilizarilor Auditor: Ref: Pag: Data: Data crearii: Data actualizarii: Marimea esantionuluiFacut de ……… Referinta Controale de efectuat la data de ……. In acest caz. de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data. Programul de control: rol. etapa de cunoastere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. . care contine rubricile urmatoare: lista controalelor de efectuat. dificultatile si costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate. poate fi restrans sau extins. de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrata la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartin perioadei. o referinta pentru foaia de lucru. Invers. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale precum si din testele de procedura sunt suficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile urmatoare: de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura. datoriile. asa cum s-a mai amintit. aceste controale trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. ordonata pe sectiunile situatiilor financiare. poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei. de exemplu.de permanenta: controlul a functionat eficace pe toata perioada in cursul careia auditorul intelege sa se sprijine pe el? In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. calitatea unui control depinde de data la care sa efectuat. Dupa cum s-a vazut. de exhaustivitate: activele. ceea ce permite urmarirea cronologica a lucrarilor. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. evaluarea lor. Numai in functie de aceste fluxuri de informatii si de gradul de fiabilitate al lor auditorul isi stabileste programul de control al conturilor care. Trebuie sa existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea unor elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. Cu toate acestea. de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea lor de inventar. este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv. care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? aceste proceduri sunt aplicate? in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern 19 si deci pot conduce la elaborarea de documente financiarcontabile corecte? Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern. de apartenenta (de realitate) tranzactiile sau evenimentele se refera la intreprinderea data si s-au produs in cursul perioadei respective. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. avand in vedere ca. Un exemplu de structura a unui program de control se prezinta astfel: Dosar Exercitiu Program de control . 82. existenta de stocuri. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. auditorul a avut posibilitatea identificarii existentei controlului intern pe care se poate sprijini si verificarii modului de functionare a acestuia. Obtinerea de elemente probante privind o informatie data. omisiunea unei proceduri. precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor pe de alta parte. Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine. forme de prezentare. auditorul va verifica functionarea acestui control intern. la un moment dat. (Foaia de lucru) Verificarea achizitiilor exercitiului Sume mai pemari de 75. alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. prin ele insele. Daca nu este in masura sa obtina aceste elemente probante suficiente. in etapa referitoare la aprecierea controlului intern. sunt concordante. atunci cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele.

300 intitulat ―Planificarea lucr arilor de audit‖ prevede obligatia planificarii activitatii de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se realizeaza de o maniera eficienta. din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii. informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. Standardul International de Audit (ISA) nr. Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune. 84. de asemenea. bugetul de timp si costurile angajate. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii.). testele de conformitate. teste de permanenta. evaluarea preliminara.Etapele aprecierii controlului intern: intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. complexitatea auditului. coordonarea cu auditorii de la societatile-surori si de la societatea-mama. supravegherea si revizuirea lucrarilor. forma si fondul acestuia variind in functie de talia intreprinderii. natura calendarului si intinderea procedurilor de audit si coordonarea. rapoarte si relatii de stabilit. permanente. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. filiale in tara si in strainatate etc. domeniile si sistemele semnificative. zonele sale de risc. Planul de misiune: continut.continut tip Prezentarea intreprinderii: Denumirea Sediul social Capital social si actionari Inregistrare Scurt istoric Consideratii succinte privind obiectivul de activitate. organizarea lucrarilor de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare in mod rational. cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furnizata de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului). Redactarea planului de misiune si pe aceasta baza a programului de munca presupune: alegerea membrilor echipei in functie de experienta si cunostintele lor in sectorul de activitate al intreprinderii. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. intelegerea sistemului contabil si de control intern. in timp si in spatiu (subunitati. evaluarea riscurilor de eroare. Pentru elaborarea programului de munca auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control. rol. solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate in orice alte domenii (juridic. metodologia si tehnologia specificata utilizata de auditor.). piata. tehnic etc. Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenantii de-a lungul intregii misiuni de audit.comparabilitati plurianuale Definirea misiunii: 20 . Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continute in Planul de audit (de misiune). cu maxim de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu clientul. datele interventiilor in teren. repartizarea lucrarilor pe oameni. termenul de depunere a raportului. calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare. Principalele lucrari din aceasta etapa sunt: Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative Redactarea Planului de misiune (planului de audit) Elaborarea programului de munca 86. verificarea functionarii controlului intern. mijloacele necesare. ISA 300 prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de munca in care sunt definite natura. confirmarea intelegerii sistemului. Altfel spus. Programul de munca. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit). riscul si pragul de semnificatie. PLANUL DE MISIUNE . conducerea. fiscal. profesionistul contabil are posibilitatea sa isi orienteze misiunea in functie de domeniile si sistemele semnificative. 85. concurenta Informatii contabile: Bugete si conturi previzionale Particularitatile sistemului contabil Principiile contabile. Orientarea si planificarea auditului. Continutul tip al unui Plan de misiune este prezentat in continuare cu titlu de exemplu. aceasta orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare si deci asupra programarii si planificarii misiunii de audit. calendarul sedintelor AGA si CA. Dupa cunoasterea particularitatilor intreprinderii. Programul de munca poate. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat. permitand: determinarea naturii si intinderii controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de alti auditori externi sau experti. sa detalieze obiectivele auditului.

responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. Standardul International de Audit (ISA) nr. fiscalitate etc. Faze . 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o ―Scrisoare de misiune de audit‖ (―Lettre de mission d’audit‖ sau ―Angajament letter‖) sau in orice alt tip de contract adecvat. examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si zece etape care. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. examenul competentei. decizia de acceptare a mandatului. urmand sa ia toate masurile necesare. Faze si etape in executarea unei misiuni de audit de baza. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . se prezinta astfel: Etape acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit Faza initiala orientarea si planificarea auditului aprecierea controlului intern Faza executarii lucrarilor controlul conturilor examenul situatiilor financiare evenimente posterioare inchiderii exercitiului utilizarea lucrarilor altor profesionisti Faza finala alte lucrari necesare inchiderii raportul de audit documentarea lucrarilor de audit 88. auditorul trebuie sa aprecieze daca unii termeni din ―scrisoarea de misiune‖ ar trebui mo dificati. experti sau cenzori cu misiuni in intreprindere Sisteme si domenii semnificative: Prag de semnificatie Functii si conturi semnificative Zone de risc identificate Controale semnificative pe care ne putem sprijini Orientarea programului de lucru: Aprecierea controlului intern Lucrari deosebite Confirmari de obtinut (interne si externe) Inventare fizice Asistenta de specialitate necesara (informatica. 89. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o ―Scrisoare de misiune de audit‖. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie. 21 Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala. si acestea se refera la: cunoasterea globala a intreprinderii (existenta riscurilor nu presupune ca auditorul refuza mandatul. asa cum se pot identifica in Standardele Internationale de Audit.Natura misiunii: conturi anuale. Planificarea: Repartizarea lucrarilor Datele interventiilor pe etape Lista rapoartelor. fisa de acceptare a mandatului. 87.) Documente de obtinut Echipa si bugetul. contactul cu fostul auditor sau cenzor. in consecinta). Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii. Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua ―scrisoare de misiune‖ pentru fiecarer din exercitiile viitoare. insa decizia sa de a accepta este luata in cunostinta de cauza. Inainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati. Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul International de Audit (ISA) nr. conturi consolidate. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client. in succesiunea lor logica si practica.obiectivul auditului situatiilor financiare. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise (cu datele limita). Contractarea lucrarilor de audit Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal – care presupun desemnarea acestor profesionisti de catre adunarea generala a intreprinderii auditate si misiunile de audit contractual. Alti auditori. previziuni etc. tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau.

aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat sa revizuiasca si sa aprecieze contabilitatea entitatilor de care nu este legat printr-un contract de munca. ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. acoperind intreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru.intinderea lucrarilor de audit. 91. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. controleaza si utilizeaza situatiile financiare. Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE). Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: . Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. Acestea pot fi: Standardele Internationale de Audit (ISA). normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. 42/1995 cu modificarile si completarile ulterioare. si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale unei entitati. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE). Norme de raportare • opinii fara rezerve • opinii cu rezerve • opinie defavorabila • imposibilitatea exprimarii unei opinii Norme generale de comportament profesional • independenta • competenta • secret profesional • calitatea muncii • acceptarea si respectarea misiunilor • etc. autonome. pentru calificarea muncii sale Tertilor De a avea asigurarea ca opinia va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene Auditorului Definirea scopurilor de atins prin punerea in lucru a tehnicilor potrivite Normele (standardele) contabile(?!?) reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene.G. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori. la reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul. Norme profesionale de lucru • orientarea si planificarea • aprecierea controlului intern • obtinerea elementelor probante • documentarea lucrarilor • etc. Practicile Internationale de Audit (IAPS). ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC). Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua ―scrisoare de misiune‖ pentru fiecare din exercitiile viitoare. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative. 65/1994. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. 92. 1 22 din Legea Contabilitatii. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila in conditiile fixate prin normele internationale si prin O. cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. facand referire la legislatia aplicabila. Normele de audit se clasifica in trei categorii. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. aprobata prin Legea nr. 90. norme de raportare. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. NORME DE REFERINTA IN AUDIT I. forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. norme generale de comportament. 93. piese justificative sau alte informatii solicitate. ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern. organisme de interes public. nr. de regula. NORME DE AUDIT Ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul. NORME CONTABILE Sunt comune la toti cei care: • stabilesc • controleaza • utilizeaza conturile II. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene.

durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni. cat si imaginea fidela a rezultatului. Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent. standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. in general. capitaluri proprii sau rezultate anormale. standarde sau norme contabile nationale. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale. auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control. prin prag de semnificatie se intelege nivelul. La inceputul misiunii. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii (misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative.standarde internationale de raportare financiara. ctb de sinteza sau bilant contabil). Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare. a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern 23 utilizate. Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative. De exemplu. riscul de control si riscul de nedetectare. daca intreprinderea refuza sa le corijeze. riscul legat de control (RC) si riscul de nedetectare (RN). nu este nici prevenita. auditorul considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent). Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. In general. rezultatul net. 96. Altfel spus. atunci cand: sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect. pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecarei sectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile existente. evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. in timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii. Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului. Ca urmare. durata si intinderea procedurilor de audit. alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. Ce este riscul legat de control? Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni. statutare sau contractuale. pragul de semnificatie reprezinta ceea ce in contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate. si se evalueaza efectele informatiilor eronate. Riscul de audit: componente si relatiile intre acestea. pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura. 94. adica nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni in raport. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind: Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS). Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. stabilirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii. El se divide in trei: riscul inerent (RI). sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii s au declararii eronate. prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control. aceasta evita angajarea in lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. cifra de afaceri etc. Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? In general. fin. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. alte documente emise de IASB. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare. In cursul misiunii. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita. R: Pragul de semnificatie: ―depinde de marimea elementului sau a erorii. evitarea lucrarilor inutile. Relatia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmatoare: RA = Ri x RC x RN Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. doc. decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila‖. avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. Standardele Internationale de Contabilitate (IAS). iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului. diferenta dintre un profit net de 499mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale. Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand: se determina natura. . La sfarsitul misiunii. SIC sau IFRIC. inferioare pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. Aceste praguri sunt. stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative. izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni. 95. justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. luate pe baza situatiilor financiare.

Dati definitia auditului in general si elementele principale ale acesteia. cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. 100. cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare. Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica. 97. eventualele schimbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii. invers. Notiunea de audit in general semnifica revizia conturilor realizata de experti independenti in vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora. legea pietelor de capital etc. examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe. mai ales la sfarsitul exercitiului. inovatii tehnologice. natura activitatilor desfasurate de intreprindere (uzura morala a tehnologiei. trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. Pe de alta parte. inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate. legea societatilor comerciale. cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. echipamentelor. Elementele principale care definesc auditul: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala. se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard. in general. Pentru a evalua riscul inerent. auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat. opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta. De exemplu. Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii. si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata. in totalitatea lor: bilant. atunci auditorul va putea: sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia. presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate). auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in totalitatea lor situatiile financiare.Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus. . norma) de calitate. datorita unui control intern insuficient. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. fie ca sunt luate in considerare in mod individual. sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura. Ce este riscul inerent? Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari. de exemplu. auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii. Ce este riscul de nedetectare? Riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari. scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia. calendarul si intinderea controalelor proprii. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe. presupunand ca nu a existat un sistem de control intern. eroare ce poate fi semnificativa. in functie de referentialul contabil aplicabil. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta. 24 fidela. asociati). Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus. fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate. potrivit normelor de audit. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control.). detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern. riscul de audit creste. Daca. obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii. reducand astfel riscul de audit. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului. structuri neadecvate). Altfel spus. factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale. a scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari.. evolutia cererii si practicile contabile. clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta. Prin audit. 99. 98. Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii. clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului). auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale. in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii. auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: experienta si cunostintele cadrelor de conducere. produselor si serviciilor. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si.

orice control. respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale. clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului).Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare. precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor. Din cele prezentate rezulta ca sintagma ―audit financiar‖ este mult mai cuprinzatoare decat cea de ―audit statutar‖. Altfel spus. prin oferirea unei resigurari referitoare la: acuratetea declaratiilor financiare. daca situatiile financiare sunt intocmite. scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata. auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari. potrivit normelor de audit. prin oferirea unei resigurari referitoare la: acuratetea declaratiilor financiare. clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de ―audit financiar care conduce la certificarea situa tiilor financiare‖. obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii.). fara nici o indoiala este vorba de o parte din auditul legal. continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei. legea societatilor comerciale. aceste expresii fiind echivalente. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale. orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca ―audit financiar‖. precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari. existenta unor fraude. Pentru exprimarea acestei opinii. controlul legal sau auditul statutar. Din acest punct de vedere. in masura in care acestea sunt rezonabile. criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? Obiectivele controlului intern sunt protejarea activelor intreprinderii : definirea responsabilitatilor separarea sarcinilor si functiilor descrierea functiilor procedura acordarii imputernicirilor 25 asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile . auditorul va folosi formula ―ofera o imagine fidela‖ sau ― prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative‖. Denumirea simpla de ―audit financiar‖ poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca. Reglementarea europeana (Directiva a VIII-a) si reglementarile nationale se refera numai la auditul statutar. Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia. auditul financiar asupra situatiei fiscale. legea pietelor de capital etc. in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii. auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. consideram ca folosirea sintagmei ―audit financiar‖ in legislatia romaneasca in vigoare in locul celei de ―audit statutar‖ folosita in legislatia europeana este de natura a crea confuzii. continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei. adica auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii. O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de gestiune. sub toate aspectele semnificative. in totalitatea lor: bilant. orice analiza. comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale. in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii. comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale. respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale. in masura in care acestea sunt rezonabile. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta.. Altfel spus. Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in totalitatea lor situatiile financiare. existenta unor fraude. in functie de referentialul contabil aplicabil. asociati). 102. inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate. auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta etc. 101. clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta. Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica.

datoriile. Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea. in general se intelege: examinarea profesionala a unei informatii.avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. exprimarea unei opinii profesioniste asupra regularitatii si sinceritatii contabilitatii. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate: d) protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. protejarea sau conservarea patrimoniului. in masura posibilului. Separarea functiilor. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate. o imbinare intre auditul extern si cel intern. promovarea eficacitatii exploatarii. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o eroare sau o inexactitate – iregularitate . inregistrarea operatiilor sau contabilizarea lor. exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitatii. 105. toate activele au fost inregistrate. implica respectarea politicilor de gestiune. Controlul intern. prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor. face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? intern sunt: protejarea activelor intreprinderii. auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale. o informatie financiara incorecta. Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).Auditul situatiilor financiare reprezinta: o opinie responsabila cu privire la situatiile financiare. precum si intre auditul 26 statutar si cel contractual.controalele de baza ale activitatii contabile asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii promovarea eficacitatii exploatarii 103. in vederea exprimarii unei opinii motivate prin raportarea la un referential contabil identificat. trebuie sa asigure intotdeauna separarea a trei functii care. 109. . programele si managementul acestuia. exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.definirea cat mai precisa a sarcinilor definirea limitelor de competenta si a raspunderilor circulatia informatiilor competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiunii existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la : producerea informatiilor arhivarea informatiilor 104. 110. a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. ca urmare a unor erori sau fraude. auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. toate activele.anomalia – ca termen in normele de audit – reprezinta: o informatie contabila sau financiara inexacta.Prin audit. in functie de marimea intreprinderii. 108. in conformitate cu prevederile legale. o informatie modificata ca urmare a unor interese. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. cuprinzand : . 106. 107. de regula. protejarea activelor. Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. se regasesc in mai toate intreprinderile. insuficienta sau omisa. daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii. prin raportarea la un criteriu de calitate. b) evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii.Exhaustivitatea – ca termen in normele de audit – reprezinta: toate faptele importante au fost mentionate. examinarea efectuata de un profesionist competent si independent asupra situatiilor financiare. in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente. respectiv cele privind: realizarea obiectivelor intreprinderii. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati? Elementele de baza ale controlului intern sunt: existentea unui plan de organizare. in acest caz. a) verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta.

112. clara si completa in contabilitate a obligatiilor fata de stat.Asigurarea rezonabila – ca termen in normele de audit – reprezinta: asigurarea ridicata. corecta determinare a rezultatelor financiare.Normele de audit financiar sunt emise de: Ministerul Finantelor Publice si se aproba prin ordin al ministrului. sunt respectate toate normele contabile. 124. eroarea medie acceptata de auditor in cadrul sondajului efectuat. 122.Intinderea lucrarilor de audit reprezinta: diligentele efectuate de auditor si limitate de catre conducerea societatii. auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii in tinerea contabilitatii sunt respectate: toate informatiile prezentate prin situatiile financiare sa poata fi justificate si verificate. toate operatiile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in contabilitatea analitica si sintetica. 123. pregatirea ireprosabila. 126.Semnificativ – ca termen in normele de audit – inseamna: termen utilizat pentru a exprima valoarea absoluta a unei informatii din situatiile financiare. independenta. 117. clara si completa a inregistrarilor in contabilitate si a rezultatelor obtinute de intreprindere. Ministerul Finantelor Publice si se aproba prin hotarare de guvern. satisfactie a auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaratii. diligentele apreciate ca fiind necesare. o persoana sau un cabinet care poseda experienta in contabilitate.111. absenta controlului intern. riscuri survenite pe parcursul desfasurarii misiunii de audit.Obiectivele auditului extern – misiune de baza – constau in: reflectarea fidela.Riscurile avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie pot fi: riscuri generale legate de intreprindere. declaratii facute de cenzorii societatii. ca informatiile verificate nu contin anomalii semnificative. 119.Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si al corectei prezentari in situatiile financiare presupune: respectarea intocmai a normelor emise de Ministerul Finantelor Publice. 120. fiscale si financiare emise de Ministerul Finantelor Publice. tinerea corecta si la timp a contabilitatii. imaginea fidela. 113. potrivit normelor emise de Ministerul Finantelor. declaratii facute de catre directiune auditorului in cursul unui audit. cunostintele si o experienta intr-un domeniu.Obiectivele auditului intern constau in: gestionarea corecta. potrivit legii. 118. in mod spontan sau ca raspuns la intrebarile (chestionarele) puse de auditor. o persoana care poseda multa experienta in audit. Autoritatea profesionala prevazuta de lege. 116. limitari ale misiunii de audit.Serviciile conexe se refera la: examenele limitate. 127. inregistrarea unui activ la costul de achizitie. validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii. riscul de faliment. urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor. . asigurarea ca nu sunt anomalii in situatiile financiare. diligentele efectuate fara a putea fi atins obiectivul audit.Principiul fundamental pe care se intemeiaza regulile de etica in activitatea de audit este: 27 corectitudinea.Deficiente majore in auditul statutar reprezinta: insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra situatiilor financiare.Eroarea tolerabila este: eroarea maximala pe care auditorul poate sa o accepte pentru a trage concluzia ca rezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat. clara si completa a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de intreprindere. 121. termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile. norme de audit.Declaratii ale directiunii inseamna: declaratii facute de personalul financiar contabil. in baza legii. 125. imaginea fidela. dar nu absoluta.Evaluarea – ca termen in normele de audit – reprezinta: inregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul sau istoric.Normele de referinta ale auditului financiar sunt: norme fiscale. 114. inregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar. norme legale. unei informatii sau unei iregularitati cuprinsa in situatiile financiare. in circumstante precise. contabilizarea in perioada corespunzatoare.Expert – ca termen in normele de audit – inseamna: o persoana fizica sau juridica ce poseda competentele. pentru atingerea obiectivului auditului. 115. termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil. a patrimoniului intreprinderii.Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela. altul decat contabilitatea si auditul. eroarea minimala acceptata de auditor.

examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni de compilare. cuprinsul raportului. insa cu mentiuni speciale in anexa. angajat al intreprinderii-client sau salariat al acesteia. a) si b). impozitul pe profit.Dosarul permanent contine: un curriculum vitae al expertului contabil. care conduce la situatii financiare eronate. procedeele si tehnicile de audit utilizate pentru obtinerea elementelor probante privesc: controlul asupra pieselor justificate si control de fond. 129. examenul conturilor anuale.In misiunile de proceduri convenite.Succesiunea lucrarilor intr-o misiune de audit de baza cuprinde: depunerea juramantului. superior celui furnizat printr-un audit. 141.Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt: aspecte privind integritatea sau competenta conducerii. 139. un act involuntar dar care are drept consecinta obtinerea de informatii false.Termenul de eroare in audit semnifica: o deturnare a activelor. 136. salariati sau terti. 142. elemente probante insuficiente. analiza conturilor anuale. o incalcare a normelor legale definita ca atare prin legea penala. refuz limitat de certificare.Programul de lucru defineste: data inceperii misiunii de audit.Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului se refera la: fapte petrecute pana la data raportului de audit. o falsificare a documentelor. informatii care dau contabilitatii un caracter probant. organigrama.Dosarul exercitiului contine informatii si documente privind: contractul de prestari incheiat cu clientul. 134. examenele limitate. calendarul si intinderea lucrarilor necesare pentru punerea in aplicare a planului de audit. auditorul: nu exprima nici o asigurare. 133. 128. in oricare din situatiile de la lit.Elemente de baza ale raportului de audit: raportul fara rezerve prezentat filialelor Corpului si conducerii firmei. nu sunt in proprietate mixta. 28 volumul afacerilor totale. planificarea misiunii. 131. 143. 140. proprietatea societatii auditate.Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este: inferior celui furnizat printr-un audit. informatii din mass-media. 137. o inexactitate involuntara. examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni de compilare. 130. 138. acesta poate fi: angajat de auditor sau salariat al auditorului.In cazul utilizarii in audit a lucrarilor unui expert. egal celui furnizat printr-un audit. exprima o minima asigurare.Ce tipuri de opinie recunoasteti: opinie fara rezerve. exprima o asigurare rezonabila. . continuta in situatiile financiare. titlul. 144.Elementele de referinta in determinarea pragului de semnificatie pot fi: capitalurile proprii. 135. data incheierii misiunii de audit. natura. foi de lucru si chestionare privind descrierea intreprinderii si a activitatii ei. acceptarea mandatului (misiunii).Termenul de frauda in audit semnifica: un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere.Elemente probante sunt: documente pe care se sprijina opinia de audit. fapte petrecute dupa data de 31 martie a anului viitor. controlul de gestiune asupra principalelor operatii ale firmei. opinie fara rezerve. legatura cu Administratia Fiscala.Dosarele de lucru sunt: proprietatea auditorului. 132. numai fapte petrecute dupa depunerea bilantului.

informatii obtinute de auditor prin controalele proprii. 145.Conturile semnificative sunt: cele care contin riscuri de eroare semnificative; cele care contin riscuri de eroare mici; cele care nu contin riscuri de eroare. 146.Normele nationale de audit reprezinta: ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de catre un organism profesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplica in realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe; ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finantelor Publice; normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari) si cele referitoare la auditul contractual. 147.Daca suma toatala a anomaliilor necorectata tinde sa depaseasca pragul de semnificatie fixat: auditorul va pune in aplicare proceduri suplimentare de audit; va omite o opinie cu rezerve; modifica pragul de semnificatie. 148.Incertitudini grave si multiple pot conduce auditorul la: formularea unor rezerve; formularea unei opinii defavorabile; imposibilitatea exprimarii unor opinii. 149.Riscul de nedescoperire este: o componenta a riscului de audit; o notiune contabila; un risc legat de control. 150.Dezacordul cu conducerea intreprinderii asupra principiilor contabile poate duce la: imposibilitatea exprimarii unei opinii; introducerea unui paragraf de observatii; opinie cu rezerve sau opinie defavorabila. 151.Evaluarea riscului legat de control se face in doua etape: evaluarea preliminara; evaluarea intermediara; evaluarea initiala. 152.Prin ―situatii financiare‖ in audit, se intelege: conturile anuale; contabilitatea financiara; contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara. 153.Analiza sistemului contabil si de control intern se face folosind urmatoarele tehnici: descrieri narative si chestionare; verificarea inregistrarilor contabile; controale inopinate. 154.Prin ―cabinet de audit ‖ se intelege: societate sau alta entitate care furnizeaza servicii de audit; mai multi auditori care se asociaza pentru efectuarea unui audit; persoane fizice sau juridice care au ca obiect de activitate auditul financiar. 155.Riscurile inerente si cele legate de control se evalueaza: separat; impreuna; nu se evalueaza deloc. 156.Sistemul contabil reprezinta: ansamblul de proceduri si documente ale unei entitati economice sau sociale care permit tratarea tranzactiilor in scopul inregistrarii in conturi; ansamblul de proceduri si documente prevazute prin legislatia financiar-contabila; graficul de circulatie a documentelor din contabilitatea unei intreprinderi. 157.Riscul de nedetectare: poate fi eliminat in totalitate; nu poate fi eliminat in totalitate, indiferent care sunt tehnicile si procedurile folosite de auditor; nu exista. 158.Elaborarea unui plan al misiunii de audit este: o obligatie; o masura suplimentara de control al lucrarilor; o necesitate, pentru a asigura ca auditul se va realiza de o maniera eficienta. 159.Elementele probante desemneaza: informatiile obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care sa se bazeze opinia sa; orice fel de informatii; numai informatii statistice. 160.Programul de lucru este: 29 un instrument de realizare a planului misiunii de audit; o lucrare facultativa; un instrument prin care se stabilesc onorariile. 161.Testele de procedura sunt: toate testele efectuate de auditor;

testele care permit sa se obtina elemente probante asupra eficacitatii conceperii si functionarii sistemelor contabile si controlului intern; testele asupra controlului intern al intreprinderii. 162.Pragul de semnificatie trebuie fixat de auditor: cand determina natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit si evalueaza efectul anomaliilor; la inceputul oricarei misiuni de audit; cand auditorul considera necesar. 163.―Controalele substantive‖ sunt: de doua tipuri; de cinci tipuri; de trei tipuri. 164.Caracter semnificativ intr-o misiune de audit reprezinta: sectiunile cu cea mai mare pondere in bilantul intreprinderii; conturi si operatiuni care au rulaje superioare pragului de semnificatie; informatii a caror omisiune sau inexactitate este susceptibila de a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare. Observarea in audit reprezinta: o operatie care consta in examinarea unui proces sau a unei proceduri executate de alte persoane; examinarea notelor contabile; o operatiune de control. 165.Auditul intern este: un compartiment de control in cadrul entitatilor economice sau sociale; o firma specializata angajata pentru verificarea procedurilor de control intern al entitatii; controlul intern al entitatii economice sau sociale. 166.Cererea de informatii consta in: procurarea de informatii de la persoanele competente, atat din interiorul, cat si din exteriorul entitatii; procurarea oricaror informatii; controlul informatiilor. 167.Partile legate reprezinta: intreprinderi asociate; intreprinderi afiliate; parti in care una poate exercita un control sau o influenta notabila asupra celeilalte. 168.Calculul, in audit, reprezinta: verificarea inregistrarilor contabile; verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor justificative si a documentelor contabile sau a unor calcule distincte; verificari statistice. 169.Referential (referinta) contabil inseamna: ansamblul de criterii utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare care se aplica la toate elementele importante; normele contabile emise de Ministerul Finantelor; standardele internationale de contabilitate. 170.Confirmarea conturilor de debitori reprezinta: confirmarea directa a sumelor de primit sau a sumelor care compun soldul conturilor respective; verificarea documentelor justificative; controlul conturilor. 171.Prin prag de semnificatie, la elaborarea situatiilor financiare, se intelege: nivelul cunoasterii profesionistului, peste care acesta considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului; nivelul, marimea unei sume peste care profesionistul contabil considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului; o limita a unei informatii financiare, stabilita pe baza normelor profesionale. 172.Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie reprezinta: o cheltuiala; crearea unei rezerve legale; crearea unui fond cu destinatie speciala. 173.Controlul de calitate asupra lucrarilor de audit se organizeaza si se exercita: de Ministerul Finantelor Publice, potrivit legii; de organele cu atributii de control financiar; de regula, de organismul profesional. 174.Raportul, in cazul unei misiuni de audit de baza, trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca in conturile anuale nu sunt anomalii semnificative, in urmatoarele situatii: cand se cere expres prin Normele profesionale; cand se cere expres prin dispozitii legale; in orice misiune de acest gen. 175.In evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achizitie este egal cu: pretul de cumparare + taxele nerecuperabile + cheltuieli de transport aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in 30 stare de utilitate sau intrare a bunului; pretul de cumparare + cheltuieli de transport aprovizionare + cheltuielile generale de administratie + cheltuielile financiare; pretul de cumparare + cheltuielile de incarcare-descarcare + taxele nedeductibile + cheltuielile financiare. 176.O misiune de audit de baza la o intreprindere cotata se planifica, se organizeaza si se realizeaza potrivit: normelor profesionale emise de organismul profesional;

normele profesionale emise de CNVM; normele legale din domeniul contabilitatii. 177.Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta postulate ale teoriei auditului: existenta unui control intern satisfacator elimina probabilitatea iregularitatilor; auditul trebuie sa fie liber de influente si prejudecati; in activitatea desfasurata apare necesitatea ca auditul sa actioneze in concordanta cu codul eticii profesionale. 178.Situatiile in care un observator ar avea motive pentru a se indoi de obiectivitatea unui auditor sunt: implicarea financiara directa sau indirecta in activitatile unui client; limitarea intinderii lucrarilor auditorului; dezacord cu conducerea intreprinderii. 179.Tehnicile de examinare a conturilor anuale se sprijina pe: selectionarea esantionului; stabilirea indicatorilor de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate; corecta evaluare a patrimoniului, conform reglementarilor in vigoare. 180.Fisa de acceptare a mandatului are ca obiective: aprecieri cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor; de a materializa lucrarile efectuate inaintea acceptarii; determinarea naturii si intinderii controalelor, in raport cu pragul de semnificatie ales. 181.Auditorul verifica daca s-au creat provizioane adecvate pentru clientii rau platnici. Ca obiectiv de audit, se are in vedere: exhaustivitatea; existenta; evaluarea. 182.Procedurile analitice constau in: analiza tendintelor si ratiourilor semnificative, precum si examene de coerenta cu alte informatii pertinente; orice fel de analiza; analiza pe baza de bilant. 183.Ce obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balanta de verificare cu registrul mijloacelor fixe: acuratete si existenta; exhaustivitatea si separatia dintre exercitii; drepturi si obligatii. 184.Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice: la inceputul misiunii; la sfarsitul auditului, pentru a trage o concluzie generala; la mijlocul misiunii. 185.Dintre urmatoarele documente, sunt necesare auditarii cheltuielilor: jurnal zilnic al cumpararilor, note de receptie a bunurilor; rapoarte independente de evaluare; titluri de proprietate. 186.Aplicarea procedurilor analitice se sprijina pe ipoteza: existentei unor relatii coerente intre date si informatii; existentei unui sistem informational; existentei unor cifre comparative. 187.Obiectivul de audit – exhaustivitate – in cazul capitalului consta in: toate drepturile si obligatiile ce decurg din capital si rezerve sunt corect identificate; toate modificarile autorizate in capitalul social au fost inregistrate corespunzator in contabilitate; capitalul social corespunde cu actele constitutive ale societatii. 188.O estimare contabila inseamna: o evaluare aproximativa a unei valori a unui element (ex. calculul unor provizioane pentru deprecierea creantelor); o evaluare exacta a unei valori a unui element; o evaluare facuta de un expert. 189.Obiectivele de audit esentiale pentru trezorerie sunt: exhaustivitatea, drepturi si obligatii, evaluarea; evaluarea, existenta, prezentare si evidentiere; existenta, separarea exercitiilor, drepturi si obligatii. 190.Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginae fidela, auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii in tinerea contabilitatii sunt respectate: corecta evaluare si imputare in conturi; sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise de Ministerul Finantelor Publice, in baza legii; tinerea corecta si la timp a contabilitatii. 191.Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna: raport asupra unei rubrici din situatiile financiare; raport asupra bilantului contabil; raport de gestiune. 31 192.Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna: raport privind respectarea clauzelor contractuale; raport asupra procedurilor convenite; raport asupra contului de profit si pierdere.

dar prin sondaj. identificarea situatiilor financiare auditate. auditorii interni dintr-o entitate (toti sau numai seful acestora) trebuie sa fie membri ai Camerei Auditorilor Financiari. auditorul va exprima o opinie: defavorabila. privind natura si intinderea lucrarilor de audit.Cand nu se poate sprijini pe controlul intern din societatea-client. auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societatii): in etapa de acceptare a mandatului si contactarea lucrarilor de audit. 205. cand deficientele nu sunt semnificative. auditorul va elabora un program propriu de control: extins. 32 de audit de baza este: 208. una.Obiectivul unei misiuni de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate. 202. nu este necesar un asemenea contact. auditorul se afla in imposibilitatea exprimarii unei opinii. 207. 203. opiniei. 198. 206.94/2001. 195. 200. raport asupra situatiilor financiare condensate (rezumate). in paragraful referitor la natura si intinderea lucrarilor de audit.Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna: raport de verificare si certificare a situatiilor financiare. raport asupra unor componente ale situatiilor financiare.Cate tipuri de opinie se pot prezenta intr-un Raport de audit asupra situatiilor financiare ale unei entitati? patru. cu rezerve. privind natura si intinderea lucrarilor de audit. doua: ―imaginea fidela…‖ sau ―prezinta in mod sincer…‖. in paragraful opiniei. 199. cinci. 194.In cate forme se poate exprima opinia fara rezerve a auditorului intr-un Raport de audit al situatiilor financiare: patru. 201. opiniei. total. identificarea bilantului si a contului de profit si pierdere auditate.Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sa contina: identificarea firmei de audit. examenul cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor.In cazul unui client nou. instrument de protejare a patrimoniului societatii comerciale auditate.193.Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii se formuleaza: cand apar elemente care nu afecteaza opinia auditorului. 197. 196.Cate tipuri de opinie se pot prezenta in cazul auditului asupra situatiilor financiare ale unei entitati? patru. general si total.Descrierea lucrarilor de audit este sintetizata in Raportul de audit in paragraful: introductiv.Care din urmatoarele exprimari sunt incorecte: auditul intern este un compartiment de control din cadrul entitatii care are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemului contabil si sistemului de control intern.Raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei societati comerciale are rolul de: instrument de comunicare cu actionarii pentru decizii economice si cu ceilalti utilizatori ai situatiilor financiare.Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea client si nici nu a putut aplica metode alternative de control. doua. verificarea eficacitatii sistemului contabil si sistemului de control intern se poate realiza prin auditori interni sau prin contractarea unui auditor extern. document prevazut expres prin Ordinul Ministerului FinanTelor Publice nr. una. .Printre actiunile ce trebuie intreprinse de auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un client de audit se numara: negocierea incheierii contractului de audit.Referirea la normele de audit in baza carora s-a efectuat auditul este prezentata in Raportul de audit in paragraful: introductiv. una.Referirea la normele contabile avute in vedere la efectuarea lucrarilor de audit financiar este prezentata in Raportul de audit: in partea finala a Raportului de audit. studierea prealabila a reglementarilor emise de Camera Auditorilor Financiari. cand auditorul face constatari pe care tine neaparat sa le introduca in raport. de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia situatiile financiare sunt sincere si corecte in raport cu reglementarile in vigoare. pe parcursul desfasurarii lucrarilor de audit. 204.

pe parcursul lucrarilor de audit. 216. 209. dupa inventariere. norme contabile si norme de audit.Rezervele care insotesc opinia auditorului se prezinta: inaintea paragrafului de opinie. norme legale. efectuarea auditului pe o perioada mai mare de 5 ani la acelasi client.Care conturi sunt semnificative? cele care contin riscuri de eroare semnificative. in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra unei informatii contabile. 219.Furnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentata in Raportul de audit in paragraful: privind natura si intinderea lucrarilor de audit. in etapa de acceptare a mandatului si contractarea lucrarilor de audit. 224. avand incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare conduce auditorul la a formula: o opinie cu rezerve.Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sa contina: identificarea responsabilitatilor. 223. examinarea efectuata de un profesionist competent si independent. control intern al entitatii economice sau sociale. angajat al intreprinderii-client al acesteia. privind opinia. o opinie fara rezerve dar cu un paragraf de observatii.Raportul de audit asupra situatiilor financiare are rolul: de confirmare a increderii in situatiile financiare prezentate. acesta poate fi: angajat de auditor sau salariat al auditorului. dar inaintea publicarii situatiilor financiare.de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia toti utilizatorii situatiilor financiare sa poata lua decizii corecte pe baza informatiilor cuprinse in acestea. a) si b). 211. cele care contin riscuri de eroare mici. 213. norme deontologice. norme contabile si norme de audit. onorarii de audit sub nivelul pietii. 220. 222.Ce este auditul intern: un control asupra modului de respectare a procedurilor de control intern. inaintea paragrafului de opinie. 210. de a proteja activele societatii auditate. in paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societatii): 33 inainte de inceperea lucrarilor de audit. in paragraful introductiv. cele care nu contin riscuri de eroare. in timpul inventarierii.Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea-client.Dezacordul cu conducerea intreprinderii. fapte petrecute dupa publicarea situatiilor financiare. o opinie defavorabila. 212.Care sunt situatiile in care un observator ar avea motive pentru a se indoi de obiectivitatea unui auditor: relatii familiale cu directorul intreprinderii-client. in oricare din situatiile de la lit.Cand se verifica continutul procedurilor de inventariere: inainte de inventariere.Enumerati ce inseamna evenimente posterioare inchiderii exercitiului: fapte petrecute dupa 31 dec.Ce inseamna auditul financiar? o opinie responsabila si motivata asupra situatiilor financiare. favorabila dar cu un paragraf de observatii. . o imbinare intre auditul contractual si cel legal.In cazul unui client nou. o firma specializata angajata pentru verificarea procedurilor de control intern ale entitatii. dupa paragraful de opinie. cu rezerve sau se afla in imposibilitatea de a emite o opinie. de a da garantie Ministerului Finantelor Publice ca situatiile financiare sunt corect intocmite. 217. identificarea bilantului auditat.Normele de referinta in auditul financiar sunt: norme contabile si de audit. fapte petrecute dupa data raportului de audit.Daca se utilizeaza lucrarile unui expert pentru definitivarea unui audit. dupa paragraful opiniei. 214. 218. auditorul va exprima o opinie: defavorabila. precizarea ca este un audit independent. 221.Paragraful de observatii se situeaza de regula: dupa paragraful de opinie. 215. al anului respectiv.

238. calcule si analize. 7. 226. Documente justificative. b) continuitatea. auditorul va avea in vedere ca: Acesta sa fie reprezentativ. 237. 227. 229.Care este numarul de etape (pasi) ce trebuiesc parcursi in procedura de aplicare a pragului de semnificatie in auditul situatiilor financiare! 3. ridicata. Elemente care sunt stabilite de auditor inca din faza de planificare a lucrarilor de audit. Cea mai mare parte a soldului contului a ramas neschimbat din anul precedent si nu este nevoie sa fie auditat.000.Independenta auditorului intern presupune: Independenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie. 5.Elementele cheie dintr-o multime sunt: Elementele care – fie datorita naturii. Controlul intern se realizeaza de personalul entitatii iar auditul intern se realizeaza numai de auditor financiar persoana fizica sau juridica. Dreptul de a comunica cu personalul. 234. Sondaje asupra elementelor cheie si sondaje asupra multimilor. cu conducerea executive si cu Consiliul de Administratie. programul de control al auditorului va fi: bazat pe sondaje. Acesta sa aiba o talie corespunzatoare.000.In cursul auditarii contului de vaanzari ati constatat un numar de erori in valoare neta de 10. 239. Care este eroarea totala care o veti retine. Independenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le34 implica in mod in mod current controlul intern.000 dintr-un esantion de 80. 231. 235.Care din urmatoarele afirmatii este exacta: Controlul intern are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile.Pentru obtinerea elementelor probante. relevante. ridicata dar nu absoluta.000 extras dintr-o populatie de 800.In normele de audit se foloseste termenul semnificativ. 236.La selectarea esantionului. probabil prin proceduri analitice.Asigurarea data utilizatorilor situatiilor financiare auditate este o asigurare: totala.Cand controlul intern al societatii-client permite un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile ale tranzactiilor sunt fiabile.000. 233.Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate constituie: Obiectul unei misiuni de audit de baza. Ambele se refera la aceeasi structura organizatorica a entitatii.Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare sunt: a) inteligibilitatea. stabilit de auditor in functie si de alte informatii.Ce semnificatie are o eroare tolerabila nula sau mica? Contul poate fi auditat in intregime cu cheltuieli mici si nu se asteapta descoperirea nici unei erori. complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilor externi. 240. restrans. stiind ca eroarea de esantioane ati apreciat-o la 25%! 300.225.Elementele probate reprezinta informatiile care au la baza: Numai documentele justificative si documentele contabile. Surse interne si surse externe. 230. Elementele care sunt supuse verificarii integrale de catre auditor. termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinsa in situatiile financiare. Sondajele asupra atributiilor si sondaje asupra valorilor. 228.Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern: Controlul intern se refera la existenta si aplicare procedurilor iar auditul intern se refera la controlul procedurilor respective.In functie de natural or sondajele pe care le realizeaza auditorul. Controlul intern are ca obiectiv punerea la dispozitia Consiliului de Administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor. Acesta sa contina toate elementele cheie. 232. Ce reprezinta acesta! termen utilizat pentru a exprima valoare absoluta a unei informatii din situatiile financiare. pot fi: Sondaje statistice si nestatistice. ce procedee si tehnici de audit se utilizeaza! controlul asupra pieselor justificate si control de fond. . 125. c) prudenta. 250.000. Contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de mici. fie datorita valorii lor – prezinta riscuri. sondajele. Controlul intern are ca obiectiv detectarea cazurilor de abatere de la normele legale. termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil. documente contabile si alte surse.

Existenta concordantei intre registrul imobilizarilor corporale si contabile.Societatea Stirex S. Drepturi si obligatii si existenta.La verificarea conturilor de trezorerie. Fara reserve dar cu paragraph de obsevatii. 252.013 lei. 249. la terenuri 30.Daca ati constatat incertitudini care insa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile financiare. Care este suma corecta ce trebuia contabilizata in cheltuielile perioadei! a) 7. 250. ca obiective de audit identificati: Drepturi si obligatii si evaloarea. 247.000 lei (din care TVA 13. Risc de audit.000 lei Taxe de inregistrare 12. care este suma care trebuia contabilizata in contul ―Constructii‖? 207. in general. .Cand efectuati controlul separarii exercitiilor in contabilitatea stocurilor procedati la: Inventarierea la 31 decembrie. 251. 241. care este suma ce trebuie contabilizata in contul ―Terenuri‖! 33.000. Creditor. Fara sold.Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta: Risc inerent. Inspectia imobilizarilor corporale.295 lei. O iesire viitoare de resurse.Cand verificati cheltuielile cu intretinerea si repartitiile la imobilizarile corporale va asigurati: De corecta contabilizare la conturile de imobilizari sau la conturile de cheltuieli ale perioadei. opinia va fi: Fara reserve.000.095. 42.Controlul fizic al imobilizarilor corporale presupune: Verificarea modului in care s-a efectuat inventarierea.500 lei (din care TVA 240) Comisioane 1.A. Au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute in reglenentarile in vigoare. auditata de dumneavoastra.Imaginea fidela este: O consecinta a regularitatii si sinceritatii conturilor.500) Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 90.600 lei (din care TVA 575) Cheltuieli renovare 85. Procedati la extinderea controlului.800 lei (din care TVA 290) Cheltuieli arhitecti 3. Deductibilitatea. Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare fiscala. 212. 246. O conditie pentru a emite o opinie fara reserve.Cand se verifica respectarea principiilor contabile in ce priveste capitalurile proprii. 35 37. Numai existenta. ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul de viramente interne la 31 decembrie? Debitor. 85. Risc de nedetectare. 243.800 lei. Un criteriu de apreciere a situatiilor financiare. a achizitionat la 1 iulie un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli: Pretul de cumparare al terenului 30. Controlul tuturor aprovizionarilor din ultimele 15 zile ale exercitiului. Definitiva auditului extern. Ca cheltuielile sunt reale si se justifica cu documente legale.000 lei.Reluand datele din intrebarea 146. Verificarea documentelor ultimilor aprovizionari identificate in intervalul fizic.Scopul fundamental al auditului financiar.000 si la costructii 125.000 lei Alte cheltuieli cu actele 800 lei Onorarii notar 1.000 lei Pretul de cumparare al constructiei 125. 248.700. 242.Reluand datele din intrebarea 1. 253. De corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baza de documente justificative.082 lei.Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca: Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent. 0. 245.. 244.Cand verificati fundamentarea provizioanelor la sfarsit de an aveti in vedere: Modul de calcul si conformitatea cu contractile si/sau textile legale.

258. interzisa.000 lei. 284.000 lei reprezentand costurile unui imprumut aferent stocurilor.000 lei. Riscuri semnificative. 16.500 lei. amortizabil in 20 ani.Exprimarea unei opinii motivate.Daca auditorul concluzioneaza ca nerespectarea unui text legal are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bancii si nu au fost corect preluate in aceste situatii financiare.000 lei.500. nu fac parte costul stocului unui produs: valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv.000 lei. care este suma plus valorii inregistrata cu ocazia vanzarii? 137. O opinie fara rezerve dar cu un paragraf de observatii.000 lei si ca in 20 decembrie au iesit 400 unitati? 7. 263. Potrivit IAS 38. 260. 257. el sa exprime: O opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila.000 lei. 6.000). catre Banca Nationala.000 lei. 265.Care din urmatoarele afirmatii este exacta: Controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile. potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate. 315.Auditorul poate fi facut raspunzator de prevenirea non-respectului textelor legislative in cadrul bancii auditate? Da. cheltuieli de stocare aferente frazelor anterioare de fabricatie. 262. cheltuieli de comercializare. Comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei.600. Controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectare tuturor cazurilor de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile stabilite de conducerea bancii.Reluand datele din intrebarea 12. Activitatile auditorului legate de examinarea. 264. in auditarea situatiilor financiare ale unei banci. comunicarea si de intrerupere a misiunii. Controlul intern al unei banci are ca obiectiv punerea la dispozitia Consiliului de Administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor. La 1 iulie anul N.095 lei. 162.In cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare corporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost inregistrata la valoarea contabila. 255. Da. ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei. Societetea Alfa a evaluat in decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar in anul N-11 cu 400.In legatura cu rolul legislatiei in vigoare.000. ca in 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12. Care este diferenta din reevaluare ce trebuia inregistrata de societae? 178.Ati constatat ca in costurile de transformare a stocurilor intreprinderea auditata a cuprins suma de 30.000 lei pentru teren).203. complete si oportune structurilor implicate 36 in luarea deciziilor si utilizatorilor externi. aceasta trebuie inregistrata: la costul sau.000. optionala.000 (din care 150. ansamblul imobiliar a fost vandut cu 500. responsabilitatiile auditorului se refera la: Detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei generale si bancare. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilita cu aceasta ocazie la 450. 6.Riscurile cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale ale bancii sunt: Riscul de credit si riscul reputational. 170.La auditul stocurilor aveti in vedere ca. 266. 259. durata de viata nu a fost modificata. care este suma amortizarii in anul N? 12. 8. 254. 261.Reluand datele din intrebarea 12.000. potrivit standardelor internationale de contabilitate. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscand ca intreprinderea foloseste metoda FIFO.200. Cum retineti aceasta constatare cunoscand ca. integrarea costurilor aferente imprumuturilor in costul de transformare a stocurilor este: obligatorie. 256. Riscul de credit si riscul de lichiditate.500 lei. Definitia auditului extern in general. O opinie defavorabila. Scopul fundamental al auditului bancar. Nu.000 lei. la valoarea contabila.In calitate de auditor al intreprinderii Omega S. la valoarea justa. cu aceasta ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabila.500. potrivit IAS 2. numai in anumite cazuri.A.constituie: Obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare.000.000 lei.000 lei fiecare. ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.000 lei (din care 80.000 lei. relevante.000 lei.000 lei. .

Surse interne si surse externe. care sa conduca la conflicte de interes. iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoana fizica sau juridica). 273. adecvarii si aplicarii procedurilor. 281. 276. Analiza detaliata a tuturor unitatilor si subunitatilor (sediilor) bancii. Toate functiile economice si financiare ale bancii. Un comitet permanent. iar auditul intern se refera la controlul asupra existentei. de intermediere si relationala).267. Independenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le implica in mod current controlul intern. cu conducerea bancii si cu consiliul de administratie al bancii. Documente justificative. iar auditul intern consiliului de administratie. performantele.Analiza functionala a unei banci are ca obiect: Cele 3 functii fundamentale ale bancii (de lichiditate. Unei opinii cu reserve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie. Dobanzi incasate minus dobanzi platite si totalul activelor bancare (bilantiere si nebilantiere). Suficient de adecvate. 277. 282. Adunarea Generala a Actionarilor Bancii.Comitetul de audit al bancii este: O structura a bancii care functioneaza in baza unui regulament propriu aprobat de Banca Nationala. O responsabilitate secundara. 279. independent de conducatorii bancii.Care este diferenta dintre auditul intern si controlul intern intr-o banca? Controlul intern se refera la existenta procedurilor.Independenta auditorului intern bancar presupune: Independenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie ale bancii. 278. 272. Controlul intern se subordoneaza conducerii bancii. Functia financiara si functia de trezorerie. Controlul intern se realizeaza de un compartiment al bancii. Detectarii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale si a reglementarilor bancare. gestiunea riscurilor si analiza economico-financiara. Dobanzi incasate minus dobanzi platite si veniturile bancare. 274. subordonat Consiliului de Administratie si care are o functie consultativa. 275.Marja neta a dobanzii la o banca se calculeaza ca un raport intre: Dobanzi incasate minus dobanzi platite si active totale minus active nevalorificate. 37 Instrument de raportare prevazut prin contractul de prestari de servicii. Instrument de garantare a fidelitatii situatiilor financiare in fata publicului. Unei opinii defavorabile. O responsabilitate aditionala.Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate conduce auditorul la formularea: Unei opinii fara rezerve dar cu observatii. iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar. Obtinute din surse interne sau externe. 280. Dreptul de a comunica cu personalul bancii.Bancile organizeaza auditul intern in vederea: Asigurarii unei evaluari independente a existentei.Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern al unei banci? Controlul intern se refera la existenta si aplicarea procedurilor. documente contabile si alte surse.Elementele probante reprezinta informatii care au la baza: Numai documentele justificative si documentele contabile. Calculul unor ratiouri pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere. 268. adecvarii si respectarii politicilor si procedurilor necesare desfasurarii activitatilor bancare. Ambele se refera la aceeasi structura organizatorica a bancii. instrument de identificare a responsabilitatilor si instrument de confirmare a increderii in situatiile financiare prezentate. Durata medie a folosintelor si durata medie a resurselor. 271.Cine aproba si revizuieste periodic (cel putin annual) strategiile generale si politicile privind activitatile unei banci comerciale? Banca Nationala a Romaniei. 270. Consiliul de Administratie ( sau de Supraveghere) al bancii respective.Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci: Instrument de comunicare. Punerea unei persone in situatia de a actiona in front office. iar auditul intern se refera la controlul asupra procedurilor respective.Elementele probante in auditul situatiilor financiare ale unei banci trebuie sa fie: Obtinute din controlul propriu al auditorului. Activele bilantiere si cele in afara bilantului. .Tinerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii reprezinta pentru auditor: O responsabilitate de baza.Principiul separarii responsabilitatilor in sistemul de control intern al unei banci presupuse: Evitarea alocarii de responsabilitati personalului. Controlul intern se face de personalul bancii.Examenul analitic al unei banci comerciale cuprinde: Analiza functionala. Punerea unei personae de a actiona in back office. Un comitet permanent cu rol consultativ si care este condos de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari si are o functie consultativa. 269.Durata de transformare a resurselor in folosinte este un indicator care exprima functia de intermediere a unei banci si se determina ca raport intre: Activele si pasivele bancii. Imbunatatirea activitatii bancii.

6. CARE SUNT CARACTERISTICILE UNEI MISIUNI DE COMPILARE? compilarea consta. 2. in efectuarea unei sinteze a informatiilor detaliate in scopul prezentarii sub o forma rezumata. Daca unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competenta auditorului.Cate opinii se pot inscrie in raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci? Patru. Auditul statutar se deruleaza numai cu auditori financiari mandatati prin hotararea adunarii generale a actionarilor din entitatea auditata. 285. 5. Auditul contractual nu este intotdeauna impus de legislatie. 3.In cazul unei opinii. 2. nu are sarcina sa evalueze controlul intern. • Conturi specificate. a respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare dintrun contract.) 6. si nu pe cele de auditor. Auditul statutar se aplica numai unor anumite entitati (exemplu:societatile comerciale de interes public) 4. Auditul contractual se deruleaza doar in baza contractului incheiat cu administratia entitatii auditate. 284. pentru compilare profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile. intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare asupra informatiilor financiare .283. Auditul statutar se poate exercita doar de auditori atestati in acest scop. motivele se situeaza: Inaintea paragrafului de opinie. 5. cuprinde opinia auditorului formulata pe baza examinarii profesionale. Numai in notele anexe la raportul de audit. expert tehnic etc. acesta se situeaza: Inaintea paragrafului de opinie. PRIN CE SE DEOSEBESTE O MISIUNE DE AUDIT BAZATA PE PROCEDURI CONVENITE DE O MISIUNE DE AUDIT STATUTAR ? Misiunea de audit bazata pe proceduri convenite are termenii si conditiile de realizare prevazute in contract in timp ce misiunea de audit statutar are obiective cunoscute. 3. nu este dator sa verifice datele primite sau sa verifice temeinicia explicatiilor furnizate. 1. acesta va recurge la serviciile unui expert. Depinde de numarul elementelor probante. care se realizeaza potrivit Standardelor Internationale de Audit. Auditul statutar are intotdeauna un caracter legal el fiind reglementat la nivel european prin Directiva a VIII-a si la nivelul fiecarei tari prin legislatia nationala. PRIN CE SE CARACTERIZEAZA RAPORTUL AUDITORULUI ASUPRA RESPECTARII CLAUZELOR CONTRACTUALE? Raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale. includ auditul pentru: • Situatii financiare intocmite in concordanta cu un cadrul de raportare financiar-contabila diferit de standardele internationale sau standardele nationale de contabilitate. elemente ale conturilor sau elemente dintr-o situatie financiara (componente a situatiilor financiare). PREZENTATI CEL PUTIN 7 CARACTERISTICI ALE AUDITULUI STATUTAR CARE-L DEOSEBESC DE AUDITUL CONTRACTUAL( FINANCIAR). clare si complete pe care acestea le ofera. Intr-o nota anexa la raportul de audit. Auditul contractual poate fi si de alta natura decat auditul financiar (exemplu: audit juridic. 800.) 7. 7. 289. etc. 288. audit al calitatii. consemnati intr-un registru public (tablou). termenii si conditiile de realizare fiind prevazute in contract. . Una. Auditul statutar examineaza situatiile financiare ale unei intreprinderi in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. 286. Auditul statutar se finalizeaza printr-un raport ce devine public 287. 38 290. • Situatii financiare sintetice. prevazute de Standardul International de Audit (ISA) nr. Dupa paragraful de opinie. in aceasta misiune auditorul nu este obligat sa procedeze la investigatii pentru a determina fiabilitatea si exhaustivitatea informatiilor furnizate.In cazul unei opinii fara rezerve dar cu un paragraf de observatii. Auditul contractual se poate aplica la toate entitatile 4. CARE ESTE SFERA DE CUPRINDERE A MISIUNILOR DE AUDIT SPECIALE? Angajamentele de audit cu scop special. • Conformitatea cu contractele. Auditorul contractual efectueaza o misiune in cadrul unui contract cu entitatea auditata prin care se fixeaza o anume misiune unui auditor. Auditul statutar este intotdeauna un audit financiar. Auditul contractual poate fi exercitat si de profesionisti fara atestare expresa ca auditor (exemplu: expert contabil. Auditul contractual se finalizeaza printr-un raport ce nu este obligatoriu a fi facut public. contabil autorizat. alta decat cea fara rezerve. Dupa paragraful de opinie. 1.

9. precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. 295. o sunt sau nu sunt corect prezentate. Deoarece informatiile financiare previzionale cuprind atat previziuni bazate pe ipotezele cele mai plauzibile si/sau proiectii bazate pe ipoteze teoretice. astfel auditate. Pentru a defini intinderea misiunii. 6. data raportului de audit asupra a situatiilor financiare in ansamblul lor si in tipul de opinie exprimata in acel raport. Proiectiile desemneaza informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca. dar este satisfacut de prezentarea situatiilor financiare condensate. stocuri. pregatite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar inchis la data de 31 decembrie N‖. destinatarul. auditorul aflat intr-o misiune de examinare a lor trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente care sa-i permita sa aprecieze daca: -ipotezele cele mai plauzibile retinute in informatiile financiare previzionale auditate sunt sau nu sunt rezonabile. 2. semnatura auditorului. la cererea expresa a intreprinderii. EXPLICATI TERMENII DE PREVIZIUNI SI PROIECTII IN AUDIT. . ipotezele teoretice prezentate sunt sau nu sunt coerente cu obiectivul informatiilor financiare previzionale. Ca misiune distincta auditorului i se poate cere sa formuleze o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ca. din care acestea s-au nascut. El se solicita de intreprindere pentru a informa anumite grupuri de utilizatori. mentiunea ca pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii. titlul. numai daca acele rubrici nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare. si rezulta clar ca este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice. 293. susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor in legatura cu care i s-a cerut opinia. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare rezumate (condensate) va contine o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate. interesate de cunoasterea doar cifrelor cheie privind situatia financiara si rezultatele acesteia. data raportului. Previziunile desemneaza informatii financiare elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaza conducerea si in functie de care aceasta a stabilit actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor informatii (ipotezele sau estimarile cele 39 mai plauzibile). Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. de exemplu. identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. Daca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. calculul participarii la beneficii sau efectuarea unui provizion. din care acestea s-au nascut. acestea provin din situatii financiare care au facut obiectul unui raport de audit modificat 292. el poate exprima o opinie pozitiva asupra ipotezelor. 8.291. In caz contrar se va exprima o asigurare negativa ca ipotezele constituie o baza rezonabila pentru informatiile financiare previzionale. toate ipotezele semnificative sunt descrise in notele anexe. auditorul trebuie sa tina seama de rubricile din situatiile financiare care sunt interdependente. La sfarsitul misiunii sale auditorul va emite o opinie asupra caracterului rezonabil al ipotezelor retinute de conducere dar aceasta nu poate avea decat un nivel de asigurare moderata. 294. adresa auditorului. 5. Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditate rubricile respective din situatiile financiare. 7. 4. 3. Misiunea de examinate a informatiilor financiare previzionale este reglementata de Standardul International pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. informatiile financiare previzionale o sunt sau nu sunt suficiente. RAPORTUL ASUPRA UNOR RUBRICI DIN SITUATIILE FINANCIARE. Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va exprima opinia. situatiile financiare condensate trebuie citite cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora. in raportul asupra unor rubrici va putea emite o altfel de opinie. creante. CARE SUNT ELEMENTELE DE BAZA ALE UNUI RAPORT ASUPRA SITUATIILOR FINANCIARE CONDENSATE? Elementele de baza pe care trebuie sa le contina un Raport de audit asupra situatiilor financiare rezumate (condensate) sunt: 1. opinia care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate. raportul trebuie sa mentioneze ca desi situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare in ansamblul lor. o sunt sau nu sunt pregatite intr-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice. Daca auditorul estimeaza ca a atins un nivel de asigurare suficient. PRIN CE SE CARACTERIZEAZA RAPORTUL AUDITORULUI ASUPRA SITUATIILOR FINANCIARE CONDENSATE? Raportul auditorului asupra situatiilor financiare rezumate (condensate) poate fi intocmit de auditor. este „Situatii financiare condensate. Titlul care poate fi dat situatiilor financiare rezumate. MISIUNEA DE EXAMINATE A INFORMATIILOR FINANCIARE PREVIZIONALE: CARACTERISTICI. 3400 care stabileste procedurile si principiile fundamentale de efectuare. numai in cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor.

ca situatiile financiare nu sau o imagine fidela conform unui referential contabil identificat. sub toate aspectele semnificative. clasificarea. o misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderata ca informatiile examinate nu contin anomalii semnificative. in consecinta. Obiectivul unei misiuni de examen limitat este acela de a stabili. atunci cand auditorul considera ca incidenta faptelor descoperite asupra situatiilor financiare este atat de semnificativa incat o asigurare cu rezerva nu este suficienta. destinatarul. nu va fi emisa o opinie de audit. 40 adresa auditorului si semnatura acestuia 299. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: titlul. conform unui referential contabil identificat. lucrarile trebuie sa fie planificate si executate prin examinare limitata. OBIECTIVUL SI PRINCIPIILE GENERALE ALE UNEI MISIUNI DE EXAMEN LIMITAT (REVIZUIRE). auditorul fiind constient ca anumite circumstante pot exista care sa conduca ia anomalii semnificative in situatiile financiare. daca orice aspect care atrage atentia auditorului il determina pe acesta sa creada ca situatiile financiare sunt sau nu sunt intocmite. 298. — Studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in conformitate cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii sau pe normele din sectorul de activitate. nota ca nici un audit nu a fost realizat. Procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par neobisnuite. destinatarul. precizand ca nu a descoperit fapte care sa-l faca sa gandeasca. in mod normal: Obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza. Astfel de proceduri includ: — Compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare. Principiile generale ale unei misiuni de examen limitat sunt urmatoarele: auditorul trebuie sa respecte regulile de etica inscrise in Codul etic.misiunea se finalizeaza printr-un raport in care auditorul va putea exprima o asigurare negativa.referitor la examenele limitate (sau norme nationale) pe baza careia s-a derulat misiunea. sintetizarea tranzactiilor.ISR nr. PROCEDURI DE REALIZARE A UNEI MISIUNI DE EXAMEN LIMITAT (REVIZUIRE). .296. 2400 . . Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa. calendarul si intinderea procedurilor de examen limitat. in conformitate cu un cadru identificat de raportare financiara (certificare negativa). 297. data raportului. clar exprimata. Principalele elemente care se regasesc intr-un raport de examen limitat sunt: titlul. responsabilitatile auditorului si ale conducerii intreprinderii. Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela (sau „nu prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative‖). Investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare. pe baza procedurilor care nu ofera toate probele cerute intr-un audit. auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate in vederea fondarii concluziilor folosind in mod esential proceduri constand in cereri de informatii sau de explicatii precum si proceduri analitice. sub forma unei asigurari negative. ca procedurile puse in lucru furnizeaza un nivel de asigurare mai putin ridicat decat in cazul auditului si ca nici o opinie de audit nu este exprimata. Investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea. precizand ca a descoperit fapte care afecteaza imaginea fidela conform referentialului contabil identificat si descriind aceste fapte a caror incidentele asupra situatiilor financiare le va cuantifica ori de cate ori este posibil. — Compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara. o asigurarea negativa insotita de o rezerva. Procedurile pentru realizarea unei misiuni de examen limitat vor include. RAPORTAREA UNEI MISIUNII DE COMPILARE. paragraf de prezentare sau introducere: identificarea situatiilor financiare supuse examenului limitat. precizarea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice. examinarea limitata nu constituie un audit si. Investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii. acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea acestora. Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul sau rationament profesional pentru a determina natura. NORMELE DE RAPORTARE IN CAZUL UNEI MISIUNI DE EXAMEN LIMITAT (REVIZUIRE). paragraful intinderii examenului limitat mentionarea Standardul International privind Angajamentele de Revizuire . concluzie nefavorabila indicand ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform referentialului contabil identificat. exprimarea unei asigurari negative.

mentiune ca misiunea s-a derulat conform Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) nr. EXPLICATI PRINCIPIUL CONFIDENTIALITATII IN AUDIT. identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea intreprinderii. ea implica. CUM EXPLICATI NECESITATEA UNUI COD ETIC IN AUDIT? Necesitatea Codului Etic este impusa de: nevoia garantarii unei calitati optime a serviciilor. Confidentialitatea nu se refera numai la divulgarea informatiilor. sau profesionala care impune dezvaluirea acelor informatii.) pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate in anexe fata de referentialul contabil utilizat. competenta si constiinciozitate. Competenta profesionala se divide in doua componente: a) Obtinerea competentei profesionale: studii. din legislatie si tehnici de lucru. Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate. 195. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial. aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala. responsabilitatile auditorilor financiari fata de clienti. nici o asigurare nu este furnizata. stagiu. examen de acces. grija si sarguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala. b) Mentinerea competentei : tinerea la curent cu evolutiile in profesie. si are datoria permanenta de a mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator beneficiaza de avantajele unui serviciu profesional competent. • Confidentialitatea Un auditor financiar trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite pe parcursul derularii serviciilor profesionale si nu trebuie sa foloseasca sau sa dezvaluie nici o astfel de informatie fara o autorizare corespunzatoare si specifica. Principiul obiectivitatii impune fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just cinstit in plan intelectual. atata vreme cat corespund cerintelor de integritate. 41 confidentialitatea informatiilor Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa. • Competenta profesionala si atentia cuvenita Un auditor financiar trebuie sa desfasoare serviciile profesionale cu atentia cuvenita. terte parti. examen de aptitudini. • Standarde tehnice Un auditor financiar trebuie sa desfasoare servicii profesionale in concordanta cu standardele tehnice si profesionale relevante. care sa justifice asteptarile unui client sau al angajatorului. angajatori si public in sens larg. 302. personal. atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili. 301. cu exceptia situatiilor in care exista un drept sau o obligatie legala. 4410 t aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale. faptul ca . in afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.( daca este cazul. 300. conflicte de interese sau influente externe. alti membri ai profesiei de auditori financiari. legislatie si tehnici. CARE SUNT PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE ETICII IN AUDIT INSCRISE IN CODUL ETIC? Principiile fundamentale ale eticii in audit sunt : • Integritatea Un auditor financiar trebuie sa fie direct si onest in desfasurarea serviciilor profesionale. vechime. precizarea ca misiunea de compilare nu reprezinta un audit. Auditorii financiari au datoria de a indeplini cu grija si competenta instructiunile clientului sau angajatorului. nici un examen limitat si. obiectivitate. fara prejudicii. EXPLICATI PRINCIPIUL INTEGRITATII SI OBIECTIVITATII IN AUDIT Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci cand efectueaza servicii profesionale. Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta. EXPLICATI PRINCIPIUL COMPETENTEI IN AUDIT. in consecinta. mentionarea responsabilitatii conducerii intreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor. • Conduita profesionala Un auditor financiar trebuie sa actioneze intr-o maniera corespunzatoare reputatiei profesiei si trebuie sa evite orice comportament care ar putea discredita profesia. asigurarea protectiei. de conflict de interese sau in alte situatii de natura a determina un tert sa puna la indoiala obiectivitatea acestuia. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte. Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor intre profesionist si clientul sau angajatorul sau. Obligatia de a evita orice comportament care ar putea discredita profesia impune organismului membru sa ia in considerare. • Obiectivitatea Un auditor financiar trebuie sa fie corect si nu trebuie sa ingaduie ca obiectivitatea sa fie afectata de prejudecati. adresa si semnatura auditorului (contabilului). sa nu se afle in situatii de incompatibilitate. precizarea faptului. conservarea increderii publicului in profesie. bazat pe cele mai noi aspecte de practica. adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor 303. un paragraf. data raportului. ca auditorul este sau nu este independent de intreprindere. de asemenea. in momentul in care elaboreaza cerinte etice.

in virtutea unor relatii stranse cu un client. . promoveaza. societatea sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv. 2. se manifesta atunci cand . procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna 42 gestionare a bunurilor si valorilor. 304. 3. Interesului propriu. control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit. cerinte de educatie (formare) continua. se ivesc atunci cand un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala. PREZENTATI 5 SITUATII DE AMENINTARE LA ADRESA INDEPENDENTEI. 5. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera (liber-profesionistii contabili) indiferent de natura serviciului profesional prestat. 1. SLABIREA AUTOCONTROLULUI . CONCEPTUL DE INDEPENDENTA IN AUDIT. trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile.AMENINTARE LA ADRESA INDEPENDENTEI Renuntarea la propriile convingeri.se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative. prin amenintari reale sau percepute. printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura. 312. Cand profesionistul contabil decide ca trebuie sa divulge informatii confidentiale. Actiuni de intimidare . instruire si experienta pentru accesul la profesie. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client. Manifestarile de familiarisrn. cu obiectivitate si cu prudenta profesionala. 309. cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia. Masurile de protejare a independentei prin clauze contractuale constau in: aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului. Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional depind Si de legislatia generala a fiecarei tari. Masurile de protejare a independentei prin normele legale si profesionale constau in: cerinte de educatie.. pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate.AMENINTARE LA ADRESA INDEPENDENTEI. 305. 308. ACTIUNI DE INTIMIDARE . a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale. RENUNTAREA LA CONVINGERI . Slabirea autocontrolului. Actiuni de intimidare 306. 310. Independenta in aparenta (comportamentala) . Renuntarea la propriile convingeri. 4. INTERESUL PROPRIU . Slabirea autocontrolului. adica sunt abilitati sa primeasca astfel de informatii. de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.AMENINTARE LA ADRESA INDEPENDENTEI. imputerniciti a lua decizii manageriale. se pot produce atunci cand. Independenta de spirit (rationamentului profesional) . logica si informata (detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare). PROTEJAREA INDEPENDENTEI PRIN CLAUZE CONTRACTUALE CU CLIENTUL. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. standarde profesionale. legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor contabili.AMENINTARE LA ADRESA INDEPENDENTEI. apare atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia. 311. 2. monitorizare si metode disciplinare. Manifestarile de familiarisrn. MANIFESTARI DE FAMILIARISM . incat o terta persoana. stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii financiare) corecta. devine prea intelegator fata de interesele clientului.AMENINTARE LA ADRESA INDEPENDENTEI. structura conducerii corporative a clientului.informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert. Interesului propriu. sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Independenta are doua componente fundamentale: 1. trebuie sa ia urmatoarele masuri: sa faca apel la judecata sa. ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea. sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa. apare atunci cand unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnifica directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client. sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii.este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentul profesional. 307. PROTEJAREA INDEPENDENTEI PRIN NORMELE LEGALE SI PROFESIONALE. cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora. nominalizarea angajatilor competenti ai clientului. atunci cand alte persoane imputernicite sa administreze patrimoniul si sa-l reprezinte juridic pe client au semnat contractul.

OBLIGATIILE ETICE ALE EXPERTULUI CONTABIL IN CURSUL UNEI MISIUNI DE CONSULTANTA. trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia. Acolo unde exista o disputa. 314.Interesul public Capitolul 4 . pentru satisfacerea interesului public. servicii conexe si alte servicii profesionale. Poate exista dreptul la un apel impotriva deciziei. Totdeauna trebuie facuta referire de catre organismul membru la persoana care a facut plangerea ca si catre cel impotriva caruia a fost depusa. Desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei. Cazul impotriva celui care se apara poate fi reprezentat de un avocat. in special in cazurile in care circumstantele implica si alte procese legale. precum si modalitatea de aplicare a. diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii. cand executa servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. pregatire profesionala suplimentara si activitatea poate fi finalizata de un alt membru pe cheltuiala membrului impotriva caruia a fost luata masura disciplinara. Politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinetele/societatile si membrii acestora cu clientii serviciilor prestate. INVESTIGATII SI SANCTIUNI PENTRU NERESPECTAREA NORMELOR DE COMPORTAMENT. sa propuna cea mai buna solutie in favoarea unui client sau a unui angajator cu conditia ca . lor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil. datoreaza loialitatea. FISCALA. nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. trebuie incercata o conciliere. Un mecanism disciplinar. Politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare. 317. returnarea onorariului incasat de la client. CARE ESTE STRUCTURA CODULUI ETIC NATIONAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI DIN ROMANIA? Capitolul 1 . se va cere asistenta adecvata si parerea unui 43 expert. profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine. cand are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei. un reprezentant al comitetului de investigatie sau de secretariatul organismului membru. Masurile de protejare a independentei prin masuri interne cabinetului constau in Importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor de profesionisti contabili in audit. cat si profesiei lor. atat angajatorului lor.Principiile fundamentale Capitolul 6 . Ca urmare a procesului de investigatie. Procedurile trebuie tinute intr-o asemenea maniera care este in conformitate cu cerintele legale din tara respectiva. in interiorul unei perioade de timp.Definitii Capitolul 2 . Alte sanctiuni pot include un avertisment. SALARIATI.Introducere Capitolul 3 .Codul 316. PROTEJAREA INDEPENDENTEI PRIN MASURI INTERNE CABINETULUI. Politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta. in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei. Investigatiile disciplinare vor incepe de obicei ca rezultat al unei plangeri. luarea de probe si pastrarea inregistrarilor procedurilor. dupa eliminarea celorlalte posibilitati. Aceasta va implica in mod obisnuit reprezentare legala.Obiective Capitolul 5 . 315. organismul membru sau agentia de reglementare va decide daca va incepe procedurile disciplinare. daca este cazul. cu onestitate. Eliminarea persoanelor din echipa ele audit si servicii conexe. Procedurile disciplinare vor fi efectuate de obicei de comitetul disciplinar sau de un tribunal similar. totusi. de organismele membre sau de o agentie de reglementare si fara o plangere prealabila. OBLIGATIILE ETICE ALE EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI. trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului. Stabilirea de termene limita pentru procesele de investigatie poate fi dificila. Sanctiunile impuse de obicei de organismele profesionale include urmatoarele: • Mustrarea • Amenda • Suportarea costurilor • Retragerea dreptului de practic a • Suspendarea si • Excluderea. pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite. Investigatiile pot fi efectuate verbal sau pe baza unei corespondente. Daca nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale.313. Investigatii pot fi incepute. sa prezinte informatia financiara in intregime. Organismele membre trebuie sa ia in consideratie toate plangerile. Rotirea personalului cu functii de conducere. Politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul.

care are ca obiectiv general cunoasterea cabinetului de audit. membrii activi ai profesiei sunt desemnati sa efectueaza controlul la colegi. Delegarea. CONTROLUL DE CALITATE LA NIVELUL CABINETULUI DE AUDIT Obiectivele politicilor de control de calitate (-) adoptate de catre un cabinet sau o societate si procedurile de control de calitate (○) ce pot fi aplicate sunt urmatoarele: Exigente profesionale. Aptitudini si competente. nici unui organism membru sau cabinet. PREZENTATI PE SCURT CONTINUTUL SECTIUNII A 8-A DIN CODUL ETIC NATIONAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI DIN ROMANIA Sectiunea a 8-a din Codul Etic National al Profesionistilor Contabili din Romania stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagement). o atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand presteaza astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor. se poate baza in pregatirea unei declaratii fiscale pe informatia furnizata de client sau angajator. o Elaborarea procedurilor pentru planificarea misiunilor de audit. care gireaza sistemul de control. persoane care efectueaza controlul de calitate. o auditorii financiari independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital. el trebuie sa il sfatuiasca prompt pe client sau angajator in legatura cu eroarea sau omisiunea si sa recomande informarea autoritatilor fiscale. 319. 321. In primul caz.prestatia sa fie efectuata cu competenta. societate. formarea profesionala. In al doilea caz. sunt angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare. pe filiale. cand descopera o eroare sau o omisiune in declaratia fiscala a anului anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau ca nu s-a completat sau nu s-a inregistrat declaratia fiscala ceruta. Activitatea de control al calitatii la nivelul organismului profesional poate fi organizata si exercitata prin urmatoarele 2 metode : controale colegiale. in cazul in care informatia pare rezonabila. controlul tehnic. 322. 320. independentei si confidentialitatii. o este in interesul profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionistii contabili ca ele sunt executate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu cerintele etice asociate acestor servicii. consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota in dosarul de lucru. obiectivitatii. . Repartizarea lucrarilor. o Recrutarea. sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine in primul rand clientului sau angajatorului. dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaratia fiscala si consultanta in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. fara consimtamantul lor. armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor. promovarea. daca clientul sau angajatorul nu corecteaza eroarea. contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. Consultarea. el se realizeaza prin sondaj si se efectueaza asupra dosarelor de lucru ale cabinetului. Obiectivele urmarite prin controlul de calitate se refera la: oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. o Identificarea domeniilor si situatiilor particulare pentru care o consultare este necesara. aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune. profesionistul contabil trebuie sa-l informeze ca nu este posibil sa lucreze pentru el in legatura cu acea declaratie sau cu alte informatii prezentate autoritatilor si trebuie sa ia in consideratie daca continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este in concordanta cu responsabilitatile sale profesionale in imprejurarea in care a incetat sa mai actioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie sa comunice acestora decizia sa si nu trebuie sa dea informatii tertilor. EXPLICATI SCOPUL SI OBIECTIVELE CONTROLULUI DE CALITATE AL SERVICIILOR DE AUDIT Scopul controlului de calitate este de a analiza modul de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de organismele profesionale de audit. controale prin personal angajat. o Desemnarea unei persoane sau a unei structuri cu sarcina de a da sfaturi si a rezolva problemele in domeniul integritatii. pe activitati. 44 o Planificarea necesarului de personal pe total. care urmareste aprecierea modului de aplicare de catre cabinetul de audit a normelor profesionale. 318. in consecinta. CONTROLUL DE CALITATE LA NIVELUL ORGANISMULUI PROFESIONAL. CUM EXPLICATI RESPONSABILITATILE ETICE ALE ALTOR PROFESIONISTI UTILIZATI IN CADRUL UNEI MISIUNI DE AUDIT DE BAZA. potrivit standardului international. cu exceptia cazului in care aceasta i se cere prin lege. Controlul de calitate are doua componente: controlul structural. evaluarea performantelor.

Raportul unei misiuni de audit statutar trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. OPINIA DEFAVORABILA: MOTIVE. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.„Documente privind controlul intern‖ PC . si pot fi motivate limitarea intinderii lucrarilor. destinatarul paragraful introductiv.„Evaluarea riscului legat de control‖ EE . OPINIA CU REZERVE: MOTIVE. documentarea lucrarilor efectuate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. evenimentelor si tranzactiilor intervenite de care el a avut cunostinta pana la aceasta data. Dosarul exercitiului este important pentru: buna organizare si controlul ale misiunii. dezacordul cu conducerea entitatii auditate.„Juridice‖ PG . STRUCTURA DOSARULUI EXERCITIULUI. paragraful opiniei.„Sinteza misiunii si rapoarte‖ EC . ELEMENTELE DE BAZA ALE RAPORTULUI DE AUDIT INTR-O MISIUNE DE AUDIT STATUTAR. pentru utilaje. Pentru cladiri si. Cheltuielile aferente.Acceptarea si pastrarea clientilor.„Utilizarea lucrarilor altor profesionisti‖ EG ... pentru exercitiul incheiat la aceasta data. datorita incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent. lei. contului de profit si pierdere.„Analize permanente‖ PE . in opinia noastra. 329. ROLUL SI IMPORTANTA DOSARULUI PERMANENT.„Verificari si informatii specifice‖ EH .„Generalitati‖ PB . 45 de: Rezervele se prezinta inaintea paragrafului de opinie. Dosarul permanent se subdivide in 7 sectiuni. Dupa parerea noastra. astfel: PA . semnatura.. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie…. EXPLICATI SEMNIFICATIA DATARII RAPORTULUI DE AUDIT. a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat. O astfel de opinie datorata (de exemplu) dezacordului asupra principiilor contabile.in consecinta. STRUCTURA DOSARULUI PERMANENT. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. IMPOSIBILITATEA EXPRIMARII UNEI OPINII: MOTIVE.„Fiscal si social‖ PF . Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau. mii. ROLUL SI IMPORTANTA DOSARULUI EXERCITIULUI. MOD DE PREZENTARE. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre.„Acceptarea misiunii‖ EB . trebuia sa se ridice la suma de…. osarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. el permite asamblarea tuturor lucrarilor. Lei. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. MOD DE PREZENTARE. adresa data raportului.„Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente‖ PD . Aceasta practica nu este. 326. In principiu se folosesc 10 sectiuni: EA . Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus.„Controale substantive‖ EF . impusa de catre directiune. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la… mii. dosarul permanent. justificarea opiniei emise si redactarea raportului.„Controlul conturilor consolidate‖ 12 22. 323. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.„ Intervenanti externi‖ 223. pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie … . si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare. O astfel de opinie poate fi motivata de limitarea intinderii lucrarilor si se poate prezenta in urmatorul mod: „Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale‖. Raportul auditorului trebuie poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit.„Interventii cerute prin reglementari diverse‖ EJ . 327. inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor. amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la…. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de …. cum este explicat in nota „X‖. Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari.„Orientare si planificare‖ ED . Modul de prezentare a unei astfel de opinii pentru prima motivatie ar putea fi: . alte cauze. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului.„Lucrarile de sfarsit de misiune‖ EI . 328. se poate prezenta in modul urmator: Astfel. MOD DE PREZENTARE. Clasarea lor intr-un dosar separat. 325. 324. o Stabilirea procedurilor pentru evaluarea si acceptarea clientilor potentiali.

De asemenea trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei. Dupa parerea noastra. PARAGRAFUL INTRODUCTIV AL RAPORTULUI DE AUDIT STATUTAR. respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale. dezacordului asupra principiilor contabile. Se intalnesc urmatoarele situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinia fara rezerve: rezerve datorate limitarii intinderii lucrarilor. clara si completa pozitiei financiare. observatiile reiesite din diverse verificari. MOD DE PREZENTARE. Tot in acest paragraf se fac precizari cu privire la audit in sensul ca el are rolul de a examina. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte‖ 332. ROLUL RAPORTULUI DE AUDIT. sa fie determinat si. MOD DE PREZENTARE. Modul de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatorul: „Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. In unele cazuri. SITUATII CARE CONDUC LA FORMULAREA ALTEI OPINII DECAT OPINIE FARA REZERVE. Pot exista urmatoarele tipuri de opinie: Opinia fara rezerve (curata) Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii Opinia cu rezerve Imposibilitatea exprimarii unei opinii Opinia defavorabila 333. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. expus de o maniera detaliata in anexa. 335. Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. 337. iregularitate contabila pe care conducerea intreprinderii refuza sa o corecteze. Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. Ca mod de prezentare opinia fara rezerve poate aparea in urmatoarea formulare: „Dupa parerea noastra. insuficienta onorariilor.CLIENT. elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare. adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. in timp ce el considera aceasta esential. de asemenea. nedistorsionata de vre-o rezerva sau retinere. daca ele sunt conforme prevederilor legale. conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie ….„Noi nu am putut asistata inventarul fizic din 31 decembrie …. el consta. Opinia fara rezerve semnifica faptul ca dupa efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie „curata‖. in a evalua principiile si metodele folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii. precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la aceasta data.. oferirea garantiei pentru actionari si terti ca im personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. in general. aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza.. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare‖. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege. ca acesta nu constituie o rezerva. noi atragem atentia asupra notei „X‖ din anexa. pentru inchiderea situatiilor financiare. mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul 338. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie …. OPINIA FARA REZERVE: SEMNIFICATIE. Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a sti daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. in consecinta. 334. conducerea refuza auditorului adresarea cererilor de confirmare a soldurilor. imposibilitatea formarii unei opinii datorata limitarii intinderii lucrarilor. in conformitate cu normele internationale si nationale de contabilitate‖ 331. CONTINUTUL RAPORTULUI DE AUDIT Raportul de audit trebuie sa contina: relatia contractuala de executare a misiunii de audit. noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri. CAZURI DE DEZACORD CU CONDUCEREA INTREPRINDERII . instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate . Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare. PARAGRAFUL PRIVIND NATURA SI INTINDEREA LUCRARILOR DE AUDIT. daca e cazul. OPINIA FARA REZERVE DAR CU UN PARAGRAF DE OBSERVATII: SEMNIFICATIE. situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative) in acord ca referintele contabile si. pe baza de sondaje. 46 de audit. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. Raportul de audit are un triplu rol: instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. in prezent. PARAGRAFUL OPINIEI: TIPURI DE OPINIE. cat si a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. raportul de audit poate fi modificat. 330. c aci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare. clauzele contractului care pot preciza ca auditorul sa nu aplice o anumita procedura de audit. 336. rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate.

la randul sau. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. efectuat cu ocazia verificarii functionarii sistemului. filiala. extins. pozitia auditorului (punctul sau de vedere). o descriere sumara a punctului respectiv. desemneaza auditorul . Controlul intern influenteaza direct programul de control al conturilor al auditorului astfel: Programul de control al conturilor poate fi: restrans. cand nu se poate sprijini pe controlul intern. Chestionarul sfarsitului lucrarilor trebuie sa permita asigurarea ca toate elementele necesare formularii opiniei asupra bilantului contabil au fost reunite. 340. sucursala. evaluari actuariale. Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitiva asupra situatiilor financiare. avize juridice in ce priveste interpretarea unor acorduri. zacaminte. ca normele au fost respectate si ca dosarele de lucru sunt complete. este util sa-si stabileasca o „nota de sinteza‖ care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarii. fiind un document intern al auditorului. Expresia alt auditor. societate afiliata sau orice alta entitate ale carei situatii financiare sunt incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul principal. 339. celalalt auditor va fi informat despre orice problema aparuta in activitatea auditor^ Itri principal care poate avea o incidenta importanta asupra propriei sale activitati. pietre pretioase. Auditorul are obligatia de a lua in considerare incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului. Chestionarul sfarsitului lucrarilor. UTILIZAREA LUCRARILOR UNUI ALT AUDITOR. Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor. opere de arta. Utilizarea lucrarilor unui expert se face in urmatoarele situatii: evaluarea anumitor active: cladiri.de o entitate. care pot avea o incidenta asupra deciziei finale.responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup. Aceasta dovada poate fi obtinuta pornind de la: procesele verbale ale sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie (directie) in care auditorul a prezentat concluziile generale ale auditului. Intrebarile din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit si procedurilor interne ale cabinetului. 343. Expresia subgrup desemneaza o subdiviziune. instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate. b) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. distingandu-se trei etape: a) Fapte descoperite pana la data raportului de audit. auditorul principal trebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit. 342. 341. evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri. atat asupra situatiilor financiare cat si asupra raportului 47 sau. evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii exercitiului. iar controlul rulajelor. terenuri. Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune: o referire la foaia de lucra in care punctul retinut ca important este dezvoltat. obtinerea unei scrisori de afirmare. dar inaintea publicarii situatiilor financiare c) Fapte descoperite gupa publicarea situatiilor financiare . ROLUL SI CONTINUTUL CHESTIONARULUI DE SFARSIT DE MISIUNE. reduce volumul sondajelor asupra soldurilor conturilor. constructii.altul decat auditorul principal . Evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului. resurse petroliere sau stabilirea duratei de viata ramasa a unor active corporale. si daca este primul audit sau clientul este mai vechi. echipamente. celalalt auditor trebuie sa coopereze cu auditorul principal. deci. UTILIZAREA LUCRARILOR UNUI EXPERT. De exemplu. Auditorul trebuie sa obtina dovada ca cei care conduc intreprinderea recunosc responsabilitatea lor in intocmirea bilantului contabil pe care l-au hotarat si aprobat. statute sau reglementari. obtinerea unei copii de pe situatiile financiare semnata de conducerea intreprinderii. pot fi de doua tipuri: evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii exercitiului. 345. natura misiunii. ROLUL SI CONTINUTUL SCRISORII DE AFIRMARE. acest alt auditor va aduce la cunostinta auditorului principal orice aspect al activitatii sale care nu se poate realiza conform modalitatilor stabilite. societate in participatiune. structura si experienta cabinetului de audit. Cand auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor. ROLUL SI CONTINUTUL NOTEI DE SINTEZA. ELEMENTELE POSTERIOARE INCHIDERII EXERCITIULUI. UTILIZAREA LUCRARILOR AUDITORULUI INTERN. se poate. Contextul in care auditorul principal va folosi lucrarile sale. evaluarea stadiului de avansare in realizarea fizica a unor produse sau lucrari de constructii. 344. poate contine mai multe sau mai putine intrebari in functie de marimea. volumul sondajelor va fi mai mare si acestea trebuie sa se faca atat asupra soldurilor cat si asupra rulajelor. poate fi completat cu un examen analitic. incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul principal. cand controlul intern permite un grad rezonabil asigurare ca inregistrarile contabile sunt fiabile.

EXAMENUL SITUATIILOR FINANCIARE: SOLDURI DE DESCHIDERE. 348. operatii a caror substanta difera de forma acestora. de exemplu: 48ales in ce priveste pretul. . operatii efectuate pe cai neobisnuite. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.346. auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot indica existenta partilor legate pana atunci necunoscute ca. In misiunile initiale de audit. va cere conducerii corectarea situatiilor financiare si va furniza un nou raport de audit cu data ulterioara primului raport. 349. cercetarea facturilor de vanzare posterioare incheierii pentru a se incredinta ca stocurile nu sunt evaluate la o suma superioara valorii lor de realizare sau invers. catre terti. a avizelor de expeditie sau a notelor de intrarereceptie ale perioadei posterioare inchiderii exercitiului. EXAMENUL SITUATIILOR FINANCIARE. daca raportul de audit apucase sa fie depus. FAPTE DESCOPERITE DUPA DATA PUBLICARII SITUATIILOR FINANCIARE. Daca insa auditorul a luat cunostinta. auditorul va lua masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. 350. rata operatiuni efectuate in conditii comerciale anormale. politicile de inchidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant. compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. 351. In timpul lucrarilor de audit. garantii si conditii . ale consiliului de administratie. au fost ajustate retroactiv. l-ar fi condus la modificarea opiniei. pentru a verifica daca operatiile respective nu sunt aferente exercitiului inchis (controlul principiului independentei exercitiului). analiza altor informatii financiare luate. care au avut loc dupa data inchiderii exercitiului. de vanzari. sau cereri suplimentare de informatii de la oficiul juridic sau de la avocatii intreprinderii in legatura cu procesele pe rol. de existenta unui eveniment care. operatii a caror existenta nu pare justificata prin nici o motivatie logica. consultarea proceselor verbale ale adunarii generale a actionarilor. dupa publicarea situatiilor financiare. comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare. insa. Situatiile financiare (bilant. Conducerea intreprinderii. situatiile financiare si raportul de audit iar. el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila. Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa. analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca evenimentele posterioare inchiderii au fost bine identificate. daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri de audit in vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de catre conducerea intreprinderii a partilor legate (afiliate). in cazuri deosebite. precum si la informatiile prezentate in anexe privind efectele tranzactiilor si operatiilor intre partile legate. cereri. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice prevazute de ISA 520 si in mod deosebit pe: stabilirea radiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. Dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe. analizarea corespondentei inregistrata la conducerea intreprinderii gestiunea si angajamentele intreprinderii. examinarea incasarilor posterioare inchiderii pentru a verifica reactivarea creantelor. ale comitetului de directie. vor ii puse in lucru la o data cat mai apropiata de data raportului de audit vor cuprinde in principal actiunile urmatoare: examinarea facturilor de cumparari. care au o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare. de rambursare neobisnuite. 347. PARTICULARITATI PRIVIND PARTILE AFILIATE (LEGATE) IN AUDIT. Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare. In cazul in care conducerea intreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanele care au in posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situatie si nu corecteaza situatiile financiare chiar daca auditorul a solicitat corectarea. soldurile de inchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau. auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii ca va lua toate masurile pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau de audit. auditorul cere condusa nu publice. previziuni trezorerie si alte rapoarte ale conducerii intreprinderii. dupa data raportului de audit. mai dobanzii. Intr-o asemenea situatie daca auditorul considera ca evenimentele in cauza risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare . Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare iar auditorul considera necesare aceste corecturi. auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs. el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. trebuie sa informeze auditorul asupra evenimentelor survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra acestora. ale comitetului de audit. FAPTE DESCOPERITE DUPA DATA RAPORTULUI DE AUDIT DAR INAINTEA PUBLICARII SITUATIILOR FINANCIARE. daca aceasta decide totusi publicarea. FAPTELE DESCOPERITE PANA LA DATA RAPORTULUI DE AUDIT Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari a situatiilor financiare sau unei informatii in anexe.

inchiderii exercitiului pentru a stabili daca estimarea se confirma. auditorul: a si testeaza procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimarii. el va emite o opinie defavorabila. CONFIRMAREA EXTERNA (DIRECTA). 354. in acest caz. Principalele cazuri in care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii externe sunt: confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii. cu rezultatele stabilite de intreprindere . cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia. auditorul trebuie sa aprecieze temeinicia utilizarii de catre conducerea intreprinderii a conventiei contabile de baza de continuare a activitatii. atunci cand tertului solicitat i se cere i nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. confirmarea valorilor mobiliare cumparate prin intermediari financiari. TEHNICA OBSERVARII FIZICE. el va emite o opinie fara rezerve dar va introduce un paragraf de observatii. a o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de conducerea intreprinderii. confirmarea stocurilor in depozite vamale. la elaborarea situatiilor financiare. operatii neinregistrate. 353. venituri anticipate. IPOTEZA CONTINUITATII ACTIVITATII IN AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ. in caz afirmativ. In acest scop. sau negativa. sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor. in consignatie si alte stocuri la terti. a soldurilor etc. Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata. in caz negativ. 356. . pierderi asupra unor contracte pe termen lung. Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element in absenta unei metode precise de masurare . Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit si anume: o planificare o controalele substantive o revizuirea coerentei de ansamblu a situatiilor financiare 355. Aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza in timpul inventarierii popriuzise. auditorul poate introduce o rezerva in raportul sau. in raport cu altii. 352. in acest caz se verifica daca in notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune in discutie continuitatea activitatii. PROCEDURILE ANALITICE IN AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE. Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor. el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila. Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale intreprinderii: cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente. au ca obiectiv asigurarea ca: intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii 49 de inventariere si se situeaza deci anterior inventarierii de fiabilitate. situatiile financiare au fost stabilite in conditii de continuitate a activitatii dar in rationamentul sau profesional. Confirmarea poate sa fie pozitiva. aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator. provizioane pentru riscuri privind procesele in curs. ca urmare limitarii intinderii lucrarilor sale. de exemplu. imprumuturi de la terti. amortizarea imobilizarilor asupra duratei lor de viata estimata. auditorul retine ca intreprinderea nu va fi in masura sa continue activitatea. Auditorul se poate gasi in una din urmatoarele situatii: a fost aplicata conventia contabila de baza a continuitatii activitatii dar exista o incertitudine semnificativa. insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv. Cele mai frecvente estimari contabile se refera la: provizioane pentru deprecierea stocurilor si creantelor. AUDITUL ESTIMARILOR CONTABILE. Auditul estimarilor contabile trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate asupra estimarilor contabile cuprinse in situatiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimari si corecta si completa prezentare a informatiilor in anexe. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri si o poate demara cu acordul conducerii intreprinderii. Aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor propriu-zise. confirmarea conturilor de clienti si debitori.bazate pe bugete. confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare. In timpul planificarii si realizarii misiunii de audit. impozite amanate. conducerea intreprinderii refuza sa faca sau sa completeze analizele sale pentru a evalua de o maniera completa aspectele legate de continuitatea activitatii. El trebuie sa colecteze elemente probante suficiente si adecvate pentru a confirma existenta unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatarii. provizioane pentru garantii.- volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau furnizori.

ELEMENTELE PROBANTE: DEFINITIE. 358.intinderea esantionului.referinta pentru foaia de lucru. prezinta o caracteristica comuna.sondaje asupra atributiilor prin care auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa. in acest caz. cu ocazia verificarii functionarii controlului intern se urmareste prin sondaj daca este efectuata vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor). in patru parti: ● introducere si sinteza.lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate). 362. de origine si de natura diferite.indicarea datei la care va fi efectuat controlul. ● detalii ● anexe pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor 361. ROL. TEHNICA SONDAJULUI. normele interne. el apreciaza daca refuza certificarea sau o face cu rezerve. auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi sau unei mase. Daca descopera lacune grave. . CRITERII DE APRECIERE. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. Aceasta faza consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriuzisa. (de exemplu. Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. Compararea procedurilor descrise cu ajutorul tehnicilor de mai sus cu manualele de proceduri. de la initierea tranzactiilor si operatiunilor si consemnarea lor in documente si pana la intocmirea situatiilor financiare. elaborate in cadrul entitatii. care contine rubricile urmatoare: . Testele de permanenta sunt folosite de auditori pentru colectarea elementelor probante necesare in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile referitoare la functionarea fara deficiente a punctelor de control. Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime. . . Testele de conformitate urmaresc numai daca aceste proceduri exista (teoretic). Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Trebuie sa existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea unor elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. vize. indiferent de modul in care ele se aplica. aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime.probleme intalnite.lista controalelor de efectuat. 357. 50 DE PERMANENTA. Pentru stabilirea programului de control. sub forma testelor de urmarire sau a jocurilor de incercare asupra unor proceduri de la inceput si pana la sfarsit. CE SUNT TESTELE DE CONFORMITATE. cum sunt: obtinerea de confirmari verbale de la diferiti executanti care utilizeaza procedurile respective. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucra speciala.prezentarea unei scurte sinteze . auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. Urmarirea existentei unor probe materiale referitoare la aplicarea procedurilor contabile sau de control intern. . Auditorul semnaleaza conducerii intreprinderii-client observatiile pe care acesta le are asupra controlului intern. CONTINUT. Testele de conformitate se realizeaza cu ajutorul unor tehnici specifice. efectuarea de teste ulterioare. oral sau in scris. poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei.sondaje asupra valorilor prin care in general ocazia controlului conturilor. 360. Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un „Raport asupra controlului intern‖. El poate sugera ameliorarea sistemului existent. semnaturi aplicate pe documentele respective. Aceste teste urmaresc daca punctele de control sunt efective si functioneaza in permanenta. motiv pentru care ele se extind asupra unui numar mare de . 359. . Testele de conformitate se efectueaza in etapa evaluarii controlului intern si au ca obiectiv obtinerea confirmarii asupra faptului ca procedurile descrise au fost bine intelese si corespund procedurilor aplicate in intreprindere. ● sumar.prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati . FORME DE PREZENTARE. sunt concordante. intocmite cu ocazia evaluarii preliminare a controlului intern .. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia. de o maniera constructiva.analiza fiecarei probleme in mod logic. CE SUNT TESTELE Teste de permanenta se refera numai la punctele „Foarte bune‖ si „Forte‖ din fisa punctelor de control. PROGRAMUL DE CONTROL: ROL. CONTINUTUL UNUI RAPORT ASUPRA CONTROLULUI INTERN. fisele posturilor. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate). al c arui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii: . Aceste probe materiale (confirmari) se concretizeaza in stampile. multimea. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. observarea directa a modului cum sunt aplicate procedurile de catre persoanele implicate in culegerea. Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite: . atunci cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele. prelucrarea si controlul informatiilor. Invers. sarcinile de serviciu etc.

FAZE SI ETAPE IN EXECUTAREA UNEI MISIUNI DE AUDIT DE BAZA (SCHEMA METODOLOGICA A AUDITULUI STATUTAR). de asemenea. Marimea esantioanelor se stabileste de fiecare auditor. datele interventiilor in teren. PROGRAMUL DE MUNCA. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. rapoarte si relatii de stabilit. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita. O grupare a principalelor lucrari de efectuat in aceasta etapa poate fi prezentata astfel: . in succesiunea lor logica si practica. Faza initiala • Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit • Orientarea si planificarea auditului II.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii . 367. informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. 365. Rolul planului de misiune este de a determina natura si intinderea controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales precum si de organizare a lucrarilor de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare in mod rational. cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furnizata de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului).Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative . cu maxim de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu clientul. domeniile si sistemele semnificative. sa detalieze obiectivele auditului. Evaluarea controlului intern se bazeaza pe urmatoarele etape obligatorii. zonele sale de risc. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si 10 etape care. se prezinta astfel: I. tranzactii si operatiuni.Redactarea Planului de misiune (planului de audit) . auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. PLANUL DE MISIUNE: CONTINUT.documente. intelegerea si descrierea sistemelor semnificative confirmarea intelegerii sistemului: testele de evaluarea riscurilor de eroare verificarea functionarii controlului intern evaluarea preliminara: teste de permanenta evaluarea finala si incidenta asupra misiunii Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Cand estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor. Programul de munca poate. in functie de circumstante. Aceste esantioane sunt mai mari daca entitatea a prevazut un singur mijloc pentru atingerea unui obiectiv (punctele forte) decat in situatia in care entitatea dispune de mai multe mijloace care concura la realizarea unui obiectiv. bugetul de timp costurile angajate. mijloacele necesare.Elaborarea Programului de munca 366. Planul de misiune este un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat. ORIENTAREA SI PLANIFICAREA AUDITULUI. Faza executarii lucrarilor • Aprecierea controlului intern • Controlul conturilor • Examenul situa tiilor financiare 51 III. asa cum se pot identifica in Standardele Internationale de Audit. el va verifica functionarea acestui control intern. ROL. 363. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii.. astfel: a) b) conformitate c) d) e) f) 364. EVALUAREA CONTROLULUI INTERN: CONTINUT. Faza finala • Evenimente posterioare inchiderii exercitiului • Utilizarea lucrarilor altor profesionisti • Alte lucrari necesare inchiderii • Raportul de audit . ETAPE In aceasta etapa. Pentru elaborarea programului de munca auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control.

Expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale. b) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii. CARE SUNT PREVEDERILE DE BAZA ALE CONTRACTULUI DE PRESTARI DE SERVICII Prevederile de baza ale contractului de prestari servicii sunt urmatoarele: Identificarea partilor contractante. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative. Durata contractului. d) efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege. Cu ocazia adaptarii standardelor. Codul etic al profesionistilor contabili elaborat de Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB) al IFAC si adoptate spre aplicare la nivel national. acoperind intreaga activitate a auditorului: 52 . si acestea se refera la: Cunoasterea globala a intreprinderii Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor Examenul competentei Contactul cu fostul auditor sau cenzor Decizia de acceptare a mandatului Fisa de acceptare a mandatului Dupa acceptarea misiunii auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o „Scrisoare de misiune de audit‖ (. e) executa alte lucrari cu caracter financiar-contabil. trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie. piese justificative sau alte informatii solicitate. Modalitati de solutionare a eventualelor litigii. CE ESTE SI CE CONTINE SCRISOAREA DE MISIUNE (DE ANGAJAMENT)? Scrisoarea de misiune este documentul prin care auditorul si clientul convin termenii de realizare a misiunii de audit.• Documentarea lucr arilor de audit 368. Normele de audit se clasifica in trei categorii. ACCEPTAREA MANDATULUI SI CONTRACTAREA LUCRARILOR DE AUDIT. facand referire la legislatia aplicabila. Respectarea standardelor este o obligatie pentru fiecare organism al profesiei membra IFAC.norme profesionale de lucru. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. potrivit dispozitiilor legale. ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern. Data si locul incheierii contractului. la reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul. 373. 372. Formele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii. u in orice alt tip de contract adecvat. CARE SUNT NORMELE DE REFERINTA IN AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE? Normele de referinta in auditul situatiilor financiare sunt: Standardele internationale de audit si de angajamente de asigurare.G. Diverse. . potrivit legii. responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. elaborate de Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB) al IFAC si adoptate spre aplicare atat la nivel national cat si la nivel european.norme generale de comportament. 65/1994 si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate. forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. . c) efectueaza analize economico-financiare. Obligatiile partilor. Obiectul contractului. de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit si pierderii Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari: a) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica bilantul contabil. f) indeplineste. 369. audit financiar-contabil si evaluari patrimoniale. CE SUNT SI CE ROL JOACA NORMELE DE AUDIT? Fiecare standard international de audit contine procedurile si principiile fundamentale precum si modul de aplicare a acestora. Semnaturile reprezentantilor legali ai partilor contractante 371. intinderea lucrarilor de audit.norme de raportare. de organizare administrativa si informatica. organismul membru IFAC este obligat sa explice distinct in paragraful de introducere orice limitare in aplicarea unui anumit standard. fiscal. 370. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. Din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: obiectivul auditului situatiilor financiare. Inainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati. CE ESTE EXPERTUL CONTABIL? Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile O. .

374. CE SUNT SI CE ROL AU NORMELE CONTABILE? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. l din Legea Contabilitatii. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. Situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: standarde internationale de raportare financiara; standarde sau norme contabile nationale alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind: - Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS); - Standardele Internationale de Contabilitate (IAS); - Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; - Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC 375. CE ESTE SI CUM SE DETERMINA PRAGUL DE SEMNIFICATIE? In general, prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Dupa ce a fost examinat ansamblul constatarilor facute, auditorul determina influenta pe care acestea o pot avea asupra unor marimi de referinta, tinand seama de circumstantele proprii fiecarui caz in parte. Pragul de semnificatie poate fi stabilita in valori absolute sau in valori relative. 376. CE ESTE SI CUM SE CALCULEAZA EROAREA ESTIMATA PRIN EXTRAPOLARE DIRECTA? Eroarea estimata prin extrapolare directa este eroarea stabilita de auditor pentru o intreaga populatie pornind de la valoarea determinata intr-un esantion. Calculul erorii estimate se face aplicand coeficientul erorilor constatate intr-un esantion la valoarea intregii populatii. 377. CE ESTE SI CUM SE ESTIMEAZA EROAREA TOLERABILA? Eroare tolerabila este o eroare maximala intr-o populatie selectionata pe care auditorul poate sa o accepte tragand concluzii ca rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului. Eroarea tolerabila se estimeaza de auditor pe baza de rationament profesional. 378. RISCUL DE AUDIT: COMPONENTE SI RELATIILE INTRE ACESTEA. Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta, datorita faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. Riscul de audit se divide in 3 componente: a) riscul inerent b) riscul legat de control c) riscul de nedescoperire. 379. CE ESTE RISCUL LEGAT DE CONTROL? Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand: sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect; sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. 380. CE ESTE RISCUL INERENT? Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insuficient . Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: eventualele schimbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii; presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate); natura activitatilor desfasurate de intreprindere (uzura morala a tehnologiei, echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate); factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile; situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari; vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari; inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfarsitul exercitiului. 53 381. CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE? Riscul de nedetectare consta in faptul ca prin controalele efectuate declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. 382. CE ESTE SI CE SEMNIFICATIE ARE IMPORTANTA RELATIVA? Importanta relativa se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati figurand in informatia financiara (inclusiv o omisiune), care, singura sau adaugata altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar avea probabil drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie. Prin iregularitati se inteleg toate actiunile sau omisiunile care incalca: legea sau reglementarile aplicabile, principiile sau procedurile contabile, dispozitiile statutare, hotararile adunarii generale, deciziile consiliului de administratie. Prin inexactitati se inteleg prelucrarile si interpretarile contabile sau juridice ale unui fapt, in neconcordanta cu realitatea, cum ar fi: erori de calcul, erori de inregistrare, inexactitati de prezentare a conturilor anuale (cifre inexacte). Importanta relativa, neconstituind un risc in sine, se refera in principal la valoarea operatiilor prelucrate sau prelucrabile, dar care ia in calcul si anumite elemente calitative (rezultat: profit sau pierdere; capital social redus sub limita legal admisa etc.). 281. DEFINITIA AUDITULUI IN GENERAL SI ELEMENTELE PRINCIIPALE ALE ACESTUIA. Audit vine de la cuvantul italian „audire‖, a asculta; cuvant de origine latina, transformat in timp de practica anglo-saxona, semnifica azi, in sens strict, revizia conturilor realizata de experti independenti in vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora. Elementele principale care definesc auditul, in general sunt: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala; scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta; examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intrun standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. 383. DATI DEFINITIA AUDITULUI STATUTAR SI ELEMENTELE PRINCIPALE ALE ACESTEIA. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de aceasta. Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. 384. CE ESTE AUDITUL FINANCIAR? DAR AUDITUL STATUTAR? Denumirea simpla de „audit financiar‖ poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta etc. Auditul audit statutar este auditul reglementat al situatiilor financiare apartinand unei entitati , cunoscut si sub denumirea de audit legal. Din cele prezentate rezulta ca sintagma „audit financiar‖ este mult mai cuprinzatoare decat cea de „audit statutar‖. 385. AUDITUL CONTRACTUAL: CARACTERISTICI SI OBIECT Auditul contractual este o misiune in cadrul unui contract cu entitatea auditata prin care aceasta (o intreprindere, o primarie, o institutie publica, un minister etc.) fixeaza o misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevazute in contract. La originea misiunilor contractuale, stau patru motivatii: entitatea nu are auditor statutar si doreste sa incredinteze unui specialist competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare, similara cu cea realizata de auditorul statutar. auditorul contractual detine o competenta mai bine adaptata la o misiune foarte precisa (de exemplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de evaluare a stocurilor etc.). intreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a carui semnatura se bucura de un prestigiu particular. o misiune particulara de control este ceruta de un tert, de exemplu, o banca la acordarea unui imprumut etc. 386. SOCIETATEA ALFA, AUDITATA DE DUMNEAVOASTRA, A ACHIZITIONAT LA 5 APRILIE 2002 UN ANSAMBLU IMOBILIAR SPRE RENOVARE SI A EFECTUAT URMATOARELE CHELTUIELI: - PRET CUMPARARE TEREN: 90 MIL. LEI 54 - PRET CUMPARARE CONSTRUCTIE: 410 MIL. LEI - TAXE INREGISTRARE: 83 MIL. LEI - CHELTUIELI CU ACTELE: 3,5 MIL. LEI - ONORARII NOTAR: 14.744 MIL. LEI (DIN CARE TVA 2.744.000 LEI)

- COMISIOANE: 29.900 MIL. LEI (DIN CARE TVA 4.900.000 LEI) - CHELTUIELI ARHITECTI: 23.920 MIL. LEI (DIN CARE TVA 3.920.000 LEI) - REPARATII: 263.120 MIL. LEI (DIN CARE TVA 43.120.000 LEI) SOCIETATEA A INREGISTRAT IN CHELTUIELILE PERIOADEI SUMA DE 18.244.000 LEI. CARE SUNT SUMELE CE TREBUIAU CONTABILIZATE IN CHELTUIELILE PERIOADEI, IN CONTUL TERENURI SI IN CONTUL CONSTRUCTII. pret cumparare taxe chel. acte onorarii notar comisioane chel. arhitecti reparatii - tren (112.230.000) adica 90.000.000 + 14.940.000 + 630.000 + 2.160.000 + 4.500.000 - constructie (751.270.000) adica 410.000.000 + 68.060.000 + 2.870.000 + 9.840.000 +20.500.000 +20.000.000 +220.000.000 - cheltuieli ale perioadei 0 + 0+ 0+ 0+ 0+ 0+ 0 Total (863.500.000) adica 500.000.000 + 83.000.000 + 3.500.000 + 12.000.000 +25.000.000 +20.000.000 +220.000.000 387. IN CALITATE DE AUDITOR AL INTREPRINDERII OMEGA S.A. ATI CONSTATAT CA LA 31 DECEMBRIE STOCUL LA PRODUSUL X ESTE CONTABILIZAT PENTRU 6.500.000 LEI. CARE ESTE VALOAREA STOCULUI LA 31 DECEMBRIE, CUNOSCAND CA INTREPRINDEREA FOLOSESTE METODA FIFO, CA STOCUL LA 1DECEMBRIE A FOST DE 500 UNITATI A 10.000 LEI FIECARE, CA IN 10 DECEMBRIE S-AU CUMPARAT 500 UNITATI A 12.000 LEI FIECARE SI CA IN 20 DECEMBRIE AU IESIT 400 UNITATI? Stoc contabilizat 6.500.000 Stoc initial (01.12.N) 5.000.000 (500 x 10.000) Intrari (10.12.N) 6.000.000 (500 x 12.000) Iesiri (20.12.N) 4.000.000 (400 x 10.000) Stoc final (31.12.N) 7.000.000 (100 x 10.000 + 500 x 12.000) sau (5.000.000 + 6.000.000 - 4.000.000) 388. SOCIETATEA ALFA A EVALUAT LA 1 DECEMBRIE ANUL N - 4 UN ANSAMBLU IMOBILIAR ACHIZITIONAT IN ANUL N - 11 CU 400.000.000 LEI (DIN CARE 80.000.000 LEI PENTRU TEREN), AMORTIZABIL IN 20 DE ANI; CU ACEASTA OCAZIE A ELIMINAT AMORTISMENTELE DIN VALOAREA CONTABILA. VALOAREA DE UTILITATE A ANSAMBLULUI IMOBILIAR A FOST STABILITA CU ACEASTA OCAZIE LA 450.000.000 LEI (DIN CARE 150.000.000 LEI TERENUL); DURATA DE VIATA NU A FOST MODIFICATA. LA 1 IULIE ANUL N, ANSAMBLUL IMOBILIAR A FOST VANDUT CU 500.000.000 LEI. CARE SUNT: DIFERENTA DIN REEVALUARE CE TREBUIA INREGISTRATA; SUMA AMORTIZARII IN ANUL N; SUMA PLUSVALORII INREGISTRATA CU OCAZIA VANZARII. Rezolvare Valoare achizitie constructie Durata amortizarii 320.000.000 lei Amortizare anuala stabilita in anul N-11 Durata de utilizare 20 ani consumata 16.000.000 lei (320.000.000 lei x 20 ani /100) Amortizare calculata pana la N-4 Valoare neta nereevaluata la 31.12.N-4 8 ani (N-11 inclusiv) - (N-4 inclusiv) 128.000.000 lei ( 16.000.000 x 8 ani) 192.000.000 lei (320.000.000 lei - 128.000.000 lei) SPECIFICATIE VALOARE IN AN N-11 VALOARE ANSAMBLU IN ANUL N-4 Nereevaluata Reevaluata Diferente reevaluare constructie 320.000.000 192.000.000 300.000.000 + 108.000.000 teren 80.000.000 80.000.000 150.000.000 + 70.000.000 Total ansamblu imobiliar 400.000.000 272.000.000 450.000.000 + 178.000.000 Amortizare anuala recalculata la anul N-4 pentru anii N-3 si urmatorii 25.000.000 lei (300.000.000 lei x 12 ani /100) Amortizare calculata pentru perioada din anul N-3 pana la 30.06.N 87.500.000 lei (25.000.000 lei x 3,5 ani) Valoare neta la 30.06. N pentru constructie Valoare neta la 30.06. N pentru teren 212.500.000 lei (300.000.000 lei - 87.500.000 lei) 150.000.000 lei TOTAL VALOARE NETA ANSAMBLU LA 30.06.N 362.500.000 lei DIFERENTA DIN REEVALUARE CE TREBUIA 178.000.000 LEI INREGISTRATA : SUMA AMORTIZARII 87.500.000 IN ANUL N; LEI din care amortizare an N =12.500.000 lei SUMA PLUSVALORII INREGISTRATA CU 137.500.000 OCAZIA LEI (500.000.000 - 362.500.000 LEI) VANZARII.

55

5. 6. 6.Obtinere tabele cu reevaluarile de active . 8.Obtinerea listei plasamentelor si asigurarea ca sunt corect clasificate in filiale. in special impartirea datoriilor pe termen lung in portiunea rambursabila pe termen scurt (sub un an) si termen lung.Grupare incasari si plati reconciliate pe posturi care corespund obiectului de activitate al societatii. si probarea cifrelor perioadei curente cu extrase de cont bancare si registru de casa.Identificarea stocurilor depreciate si pe cele greu vandabile si asigurandu-va ca s-au constituit provizioanele necesare. 9.Verificarea respectarea principiului independentei exercitiului financiar. Comparati viteza de rotatie a stocurilor. cat si obligatiile aferente au fost corect inregistrate si prezentate. 10.Obtinere tabel cu toate soldurile finale ale conturilor la banci si ale conturilor de casa. precum si elementele neobisnuite. 4. alte active fixe sau curente 2.Examinarea analitica. 1.Examinare cu atentie a registrului de casa pentru a gasi eventuale tranzactii cu valoare mare sau neobisnuita si revizuire documente justificative aferente. 7.Examinare acte de proprietate asupra activelor semnificative.Verificare contracte incheiate pe termen lung si scurt cu bancile si modul in care entitatea a respectat prevederile contractuale.Revizuirea fiselor de inventar ale tuturor stocurilor finale 7.Verificarea fizica a unui esantion din certificatele detinute de client. in caz afirmativ.Verificare fonduri in numerar si luarea deciziei daca este necesara numararea lor. pentru fiecare categorie de mijloace fixe 2.Verificare tranzactii cu directorii.Obtinere un tabel cu reparatiile si modernizarile de active si luarea deciziei daca exista elemente care trebuie capitalizate. a fost facut un provizion corespunzator. a amortizarii si a valorii contabile nete in cursul exercitiului financiar.Verificare prezentare solduri conturi la banci. 9. fiecare banca cu care clientul a facut tranzactii in cursul exercitiului. 8. 2.Verificare daca exista probe privind o depreciere a mijloacelor fixe si asigurare ca. 2. 4. PREZENTATI 10 LUCRARI DE EFECTUAT CAND EXAMINATI CONTURILE DE IMOBILIZARI FINANCIARE. 1.Verificare un esantion de inregistrari din registrul de casa pe baza documentelor justificative aferente si verificare daca sunt in concordanta cu extrasele de cont 4.Obtinere tabel cu variatia valorii de intrare.Obtinere un tabel cu noile active inregistrate in cursul exercitiului financiar auditat.Confirmarea soldurilor conturilor de credite intragrup si asigurarea ca sunt corect prezentate. firme asociate. daca nu sunt la posesia societatii. 10. Revizuirea contractelor de leasing financiar si de cumparare in rate si asigurarea ca atat activele. Verificarea calculul profitului sau pierderii din vanzare 5.Obtinere tabele cu activele detinute prin contracte de leasing financiar sau de cumparare in rate. daca acestea nu sunt in custodia unei institutii de creditare.Participarea la inventariere 6.Revizuirea fiselor de inventar finale ale stocurilor.389. ENUMERATI SI EXPLICATI 8 DIFERENTE INTRE AUDITUL EXTERN SI AUDITUL INTERN.Obtinere confirmarea in acest sens. CARE SUNT PRINCIPALELE LUCRARI DE EFECTUAT CAND EXAMINATI CONTURILE DE IMOBILIZARI CORPORALE? 1.Verificarea preturile stocurilor 393. Examinarea conditiilor de aplicare a clauzei de rezervare a titlului de proprietate de catre furnizori 10. 2. Verificarea corectitudinii calculului cheltuielilor cu amortizarea si compararea politicii de amortizare din exercitiul curent cu cea din anii anteriori. PREZENTATI 10 LUCRARI DE EFECTUAT CAND EXAMINATI CONTURILE DE TREZORERIE. Verificare toate intrarile importante de active pe baza facturilor aferente/ documentelor justificative 3. 8. Asigurare ca actele sunt pe numele clientului si .Verificarea printr-o sursa autorizata ca toate veniturile de primit au fost incasate. Verificati incasarile din fiecare vanzare importanta de active din cursul exercitiului financiar cu documentele justificative.Verificare registru de casa pe parcursul intregului exercitiu financiar si verificare inregistrari cu valoare mare sau neobisnuita.Verificarea soldurilor conturilor la banci si a conturilor de casa. 56 Obtinerea scrisorilor de confirmare bancara standard de la 9. Auditului extern nu este parte a controlului intern 390. 7. 1. 6. amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participare etc.Verificarea costului activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative aferente si asigurarea ca variatiile importante in active au fost autorizate. asocieri in participatie.Verificarea printr-o sursa autorizata a evaluarii plasamentelor.Asigurarea ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre cele pe termen lung si cele pe termen scurt. precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior 5.Obtinerea confirmarii de la tertii ce detin certificate de proprietate. . Auditul extern se exercita numai de persoane independente de entitatea controlata in timp ce auditul intern se exercita de persoane care au independenta limitata la nivelul intelegerii conducerii executive. Verificare concordanta intre toate soldurile mentionate in extrase si scrisoarea bancara standard si verificare daca situatiile financiare prezinta in mod corespunzator garantiile detinutele banca. drept garantie. verificand adunarea pe verticala si orizontala. 3.Asigurarea ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Obtinere un tabel cu iesirile de active in cursul exercitiului financiar. PREZENTATI 10 LUCRARI DE EFECTUAT CAND EXAMINATI CONTURILE DE STOCURI. iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 3. 4. Evaluare riscuri ce decurg din nerespectarea clauzelor contractuale. 9. 392. comparative.Obtinerea unui tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior.Obtinere tabele privind cheltuielile cu amortizarea aferente exercitiului financiar auditat. 8. Verificarea respectarii principiului independentei exercitiului financiar. 1. 7.Luarea deciziei daca vreunul dintre plasamentele pe termen lung a suferit o diminuare permanenta a valorii sale. efectuate in cursul exercitiului financiar auditat.Obtinere un tabel cu profitul/pierderea rezultata in urma cedarilor de active din cursul exercitiului financiar. 3. 10. 391. 5.

b) competenta si integritatea personalului. PREZENTATI 10 LUCRARI DE EFECTUAT CAND EXAMINATI CONTURILE DE VANZARI SI DE CLIENTI.Testarea respectarii principiului independentei exercitiului pentru cumparari/plati 397. 3. 2. 2.Verificarea adunarilor din lista soldurilor 7.Examinarea miscarilor de capital inregistrate in cursul exercitiului. protejarea sau conservarea patrimoniului.Investigarea soldurilor debitoare semnificative din lista si inregistrarea ca obligatii angajate a facturilor omise. Auditul statutar este angajat cu aprobarea adunarii generale a actionarilor (asociatilor) in timp ce auditul intern este angajat numai cu aprobarea conducerii executive a entitatii auditate.Verificarea platilor in avans la incheierea exercitiului financiar. 6. 9. CARE SUNT PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE CONTROLULUI INTERN AL UNEI ENTITATI? Obiectivele controlului intern sunt: Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii Promovarea eficacitatii exploatarii 399. Auditul statutar executa lucrari destinate si unor utilizatori externi entitatii auditate in timp ce auditul intern furnizeaza lucrari destinate exclusiv entitatii auditate.Cercetarea daca exista sume in litigiu si stadiul lor 10. 6.Investigarea inregistrarilor cu valoare mare sau neobisnuita. 10. Auditul statutar se exercita numai in conditii de deontologie stabilite de organismul profesional in timp ce auditul intern se exercita in conditiile stabilite de conducerea executiva a entitatii.Verificarea adunarilor din lista soldurilor.Investigarea inregistrarilor contabile cu valoare mare sau neobisnuita. in raport de marimea intreprinderii.394. 4.Verificarea registrului actionarilor la entitate sau la societatea care tine registrul in conditiile legii. 3. trebuie sa asigure intotdeauna separarea a trei functii care.Discutarea cu conducerea a posibilitatii recuperarii creantelor restante si luati decizia daca este necesara constituirea de provizioane pentru rau-platnici. 9.Verificare daca datelor din contabilitate referitoare la participatiile la capital concorda cu datele din registrul actionarilor. CARE SUNT ELEMENTELE DE BAZA ALE CONTROLULUI INTERN AL UNEI ENTITATI? Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt: a) existenta unui plan de organizare.Compararea unui esantion de solduri cu incasarile din jurnalul cumpararilor si invers. 1. Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. . 1. Auditul statutar are ca finalitate formularea unei opiniei de catre un profesionist in timp ce auditul intern are ca finalitate comunicarea rezultatelor unei misiuni. ENUMERATI 8 DIFERENTE INTRE AUDITUL STATUTAR SI AUDITUL INTERN. 5. 2.Verificarea situatiei profitului si a pierderilor recunoscute. 8.Investigarea oricarei variatii mari sau neobisnuite a vanzarilor sau a notelor de credit 4.Identificarea partilor afiliate.Obtinerea unui tabel sintetic al furnizorilor si al obligatiilor angajate aferente exercitiului curent si anterior. PREZENTATI 10 LUCRARI DE EFECTUAT CAND EXAMINATI CONTURILE DE CAPITALURI PROPRII.Verificarea legalitatii tuturor majorarilor de capital 6.Obtinerea unui tabel sintetic cu debitorii si cu platile in avans aferente exercitiului curent si celui urmator. Separarea functiilor. 1. 5. daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase.Verificarea inregistrarilor in contul de control al jurnalului cumpararilor din decursul intregului exercitiu financiar. respectiv cele privind: realizarea obiectivelor intreprinderii. 4. Auditul statutar se regaseste in afara controlului intern al entitatii in timp ce auditul intern este componenta a controlului intern.Obtinerea unui tabel privind capitalul social subscris si capitalul social varsat.Obtinerea unei liste a soldurilor finale ale debitorilor comerciali si confruntarea acesteia cu evidentele contabile 7.Verificarea ca activul net sa nu fie mai mic de jumatate din capitalul social 395. PREZENTATI 10 LUCRARI DE EFECTUAT CAND EXAMINATI CONTURILE DE CUMPARARI SI DE FURNIZORI.Examinarea stornarilor emise dupa incheierea exercitiului financiar si luarea unei decizii daca este necesara constituirea de provizioane. 3. 6. c) existenta unei documentatii satisfacatoare 400. de regula. 398.Investigarea oricarei variatii mari sau neobisnuite a cumpararilor sau a notelor de credit 5. 10. 396. 1. 8. 3. 8.Compararea soldurilor capitalului social si ale rezervelor cu cele de anul trecut 7. 2. Auditul statutar se poate finaliza prin refuzul profesionistului contabil de a exprima o opinie in timp ce auditul intern nu se poate finaliza fara exprimarea unei concluzii. Auditul statutar are un caracter ocazional in timp ce auditul intern are un caracter permanent. 5. Auditul statutar se exercita numai de persoane independente de entitate in timp ce auditul intern se exercita de regula de persoane angajate de conducerea executiva. 4.Confirmarea directa a un esantion de solduri ale clientilor si verificarea concordantei dintre confirmarile primite si evidentele contabile ale societatii. EXPLICATI IMPORTANTA SEPARARII SARCINILOR IN ORGANIZAREA CONTROLULUI INTERN AL UNEI 57 ENTITATI.Verificarea concordantei dintre miscarile de rezerve si contul de profit si pierderi 9.Verificarea daca soldurile principalilor furnizori si un esantion din soldurile celorlalti furnizori concorda cu extrasele de cont ale respectivilor furnizori 8. se regasesc in mai toate intreprinderile. 7.Verificarea un esantion de solduri pe baza jurnalului vanzarilor si invers. daca este cazul.

CARE SUNT PRINCIPALELE ETAPE DE REALIZARE A UNEI MISIUNI DE AUDIT INTERN? Principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern sunt: I. norma sau reglementare. Documentarea informatiilor d. Misiunile de audit intern pot fi: misiuni legate de calitate a informatiilor financiare misiuni de audit operational 405. Stabilirea domeniului misiunii c. Autocontrolul . Controlul administrativ intern . Structura de principiu a unui plan de control al conturilor este urmatore a) Lista controalelor de efectuat. asupra tranzactiilor si operatiunilor care dau nastere sau sting raporturi patrimoniale ale entitatii fata de terti. cuprinse intr-un standard sau norma legala sau 58 profesionala care constituie criteriu de calitate.Definiti auditul financiar Definitie: Auditul financiar reprezinta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu caracter de control.asigurarea fidelitatii si exhaustivitatii informatiilor contabile. Realizarea misiunii a. ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. asupra tranzactiilor si altor operatiuni inregistrate in contabilitate. el poate fi realizat si de firme specializate de audit. Intocmirea programului de lucru al misiunii II.protejarea activelor intreprinderii. in masura posibilului.asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii . d) Precizarea referintei (codului) foii de lucru in care s-au consemnat constatarile controlului.- inregistrarea operatiilor sau contabilizarea lor. Stabilirea continutului comunicarii b. Identificarea obiectivelor misiunii b. Controlul financiar . Identificarea erorilor si omisiunilor comunicarii d. Analiza si evaluare c. . Identificarea informatiilor b. Definitie: Auditul in general reprezinta examinarea profesionala a unei informatii efectuata de un specialist competent si independent in vederea emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate care poate fi un standard. 3. c) Indicarea datei la care urmeaza sa se efectueze controlul. Controlul reciproc .exercitat de conducatorul compartimentului financiar-contabil si imputernicitii acestuia. Difuzarea rezultatelor misiunii 406. 2. ordonata pe posturi ale bilantului. efectuata de un profesionist contabil competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt indeplinite. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective.Definiti auditul in general si enumerati elementele principale ale definitiei (5 elemente). care au si atributiuni de control asupra compartimentelor sau persoanelor din subordine. CARE SUNT PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE AUDITULUI INTERN? . Planurile de control al conturilor redau in continutul lor. Elemente principale: . 401. Auditul intern al unei entitati se refera la controlul existentei si aplicarii procedurilor din entitatea respectiva si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din structura si sistemul de control intern al acelei entitati. Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). revizie. Controlul intern reprezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii. Determinarea resurselor alocate misiunii d. 404.preventiv .promovarea eficacitatii exploatarii 403. 4. e) Numele si prenumele specialistului contabil care verifica obiectivele respective f) Probleme intalnite 407. CARE SUNT CELE 4 CATEGORII DE AUDIT INTERN IN FUNCTIE DE NATURA? 1. . b) Intinderea esantionului (marimea sondajului) care se stabileste in functie de pragul de semnificatie si de erorile posibile.este exercitat intre compartimente si salariati. studiu sau cercetare. sondajele pe care auditorul le va efectua asupra rulajelor conturilor. Asigurarea calitatii comunicarii c. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANURILOR DE CONTROL AL CONTURILOR. Elemente principale: examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala obiectul examinarii il constituie o informatie examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate examinarea trebuie sa se faca nu oricum. 408. Planificarea misiunii a. Comunicarea rezultatelor a. inspectie. a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. PREZENTATI O CLASIFICARE A MISIUNILOR DE AUDIT INTERN.este exercitat de persoanele care detin functii de conducere. de regula. Supervizarea informatiilor III. 402. pe baza fluxurilor materiale si informationale din entitate si pe baza separarii atributiunilor (diviziunea muncii si a competentelor).se exercita de compartimente si personalul acestora asupra lucrarilor executate. DEFINITI AUDITUL INTERN SI CONTROLUL INTERN SI RELATIA DINTRE ACESTEA.

conturi de trezorerie cu solduri negative.Caracteristicile fundamentale ale auditului statutar Auditul statutar are 3 caracteristici fundamentale: caracter legal ( este singurul tip de audit reglementat – de standarde. conturile de estimari contabile. sau conturile cu denumiri improprii sau solduri anormale. dar cu tranzactii importante: conturi productie. de regularizare. datoriile. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit 2. Orientarea si planificarea cuprinde: examenul in detaliu al situatiilor financiare ale firmei scopul este depistarea eventualelor riscuri identificarea domeniilor. tranzactiile si operatiile sunt aritmetic exacte si au fost determinate cu respectarea regulilor de evaluare prevazute in referentialul contabil adoptat. Directiva 2006/43) independenta absoluta a auditorului autonomia organismului din care face parte auditorul 411. cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. clara si completa a pozitiei financiare. prin natura lor. Controlul conturilor 5. Domeniile semnificative sunt de regula activitatile cu caracter repetitiv 59 ( ex. mass-media examenul de independenta examenul de competenta examenul sumar analitic se elaboreaza fisa de acceptare a clientului care trebuie validata de ierarhia superioara contractarea lucrarii: exista 2 forme ale contractului: contract de prestari servicii de audit si scrisoare de misiune ( de angajament) 2. cu respectarea regulilor de recunoastere criteriul preluarii corecte din analitic in sintetic. a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. 410. pe componentele prevazute in referentialul contabil. provizioane) . se realizeaza din surse externe: ORC. Evaluarea controlului intern al entitatii 4. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor: cunoasterea generala a intreprinderii viitor client: identificarea riscurilor misiunii.examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent care este in acest caz un profesionist contabil scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate examinarea trebuie sa se faca nu oricum. Evenimente posterioare inchiderii exercitiului 7. criteriul imputarii corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile au fost inregistrate in conturile corespunzatoare. ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. Faza Etapa Faza I 1. deci patrimoniul. Situatiile financiare sunt fidele daca indeplinesc 6 criterii de calitate: criteriul exhaustivitatii: presupune ca toate tranzactiile si operatiile privesc intreprinderea si au fost inregistrate in contabilitate. criteriul perioadei corecte: presupune ca tranzactiile si operatiile se refera la perioadele corespunzatoare. sistemelor si conturilor semnificative din contabilitatea firmei Semnificativ in audit insemneaza tot ce poate conduce la prezentari eronate in situatiile financiare si tot ce poate conduce la prejudicii pentru firma sau pentru terti. criteriul evaluarii corecte: presupune ca activele. in primul an de activitate. MF. cheltuielile.: ciclul vanzari-clienti. presupune 3 faze si 10 etape de lucru. Raportarea 10. 412. cuprinse in standardele nationale si internationale de audit. clienti cu solduri creditoare-care pot ascunde tranzactii nedeclarate. Definitie: Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela. plati de personal etc) Conturile semnificative sunt conturile care. 409.amortizari. criteriul realitatii: presupune ca tranzactiile si operatiile sunt reale si nu fictive si pot fi sustinute cu inscrisuri sincer intocmite. din conturi in balante si din balante in situatiile financiare. veniturile. Utilizarea lucrarilor altor specialisti 8. Documentarea lucrarilor ( memoria misiunii) 1. productie-stocuri. ciclul cumparari-furnizori. Regularitatea presupune preluarea in politicile contabile proprii a principiilor si regulilor prevazute in referentialul contabil adoptat.Metodologia auditului statutar O misiune de audit statutar.: conturile rectificative. Alte lucrari necasare inchiderii 9.Imaginea fidela in auditul statutar Imaginea fidela in auditul statutar este strans legata de 2 calitati ale contabilitatii: regularitatea si sinceritatea. Elemente principale: examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu examinarea se efectueaza de un profesionist contabil competent si independent scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela examinarea trebuie sa se faca nu oricum. cu respectarea principiului independentei exercitiilor. sunt purtatoare de erori ( ex. Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a principiilor si regulilor prevazute de referentialul contabil adoptat. Orientarea si planificarea auditului Faza II 3. ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. precum si conturile cu solduri mici.Definiti auditul statutar si enumerati principalele elemente ale definitiei. Reviste. Examenul de ansamblu al situatiilor financiare Faza III 6.

Planul de audit se defalca in programe de lucru pentru fiecare membru al echipei. peste care auditorul considera ca orice eroare.etapa preliminara cand auditorul foloseste tehnici precum testele de conformitate. paragraful opiniei: Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. pe baza carora urmeaza sa-si fondeze opinia de audit Pentru obtinerea elementelor probante. elaborand un plan de audit extins. observatia. Intrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra situatiilor financiare si prezentate de conducerea entitatii. In acest caz. evaluari. fie consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii financiare au fost auditate. Imposibilitatea emiterii unei opinii are loc atunci cand. daca este cazul. situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative). In mod obisnuit. elaborand un plan de audit restrans. Raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost inchise si aprobate. 60 semnatura personala sau personala si sociala a auditorului data raportului: raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. auditorul a fost impiedicat sa puna in lucru tehnicile si procedurile pe care le-a considerat necesare. iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului. Controlul conturilor are drept scop determinarea elementelor probante. ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. evenimentelor si tranzactiilor intervenite. utilizand termini ca: in conformitate cu IAS/OMFP 3055. intre altele. el considera ca e bine sa fie cunoscute de utilizatorii situatiilor financiare Opinia cu rezerve se emite atunci cand auditorul are constatari cu impact semnificativ. avocati etc) In toate cazurile. prin metode alternative de control. caz in care el considera ca este putin probabil ca erori semnificative sa se strecoare in situatiile financiare. data si perioada la care se refera. raportul se adreseaza fie actionarilor. precum si atunci cand nu a participat la inventariere si nici nu s-a convins. Opinia in audit poate fi de 4 tipuri: opinia fara rezerve ( curata) . intreprinderea refuzand rectificarea situatiilor financiare. . acel nivel. elaborarea planului de audit. Opinia defavorabila se emite atunci cand auditorul are mai multe constatari cu impact semnificativ. care desi nu au un impact semnificativ. in functie de circumstantele care caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. fapte. de care el a avut cunostinta pana la aceasta data. interviul. de certitudinea stocurilor inscrise in bilant.cuprinde toate obiectivele de control. adica acele inscrisuri. se emite atunci cand auditorul nu are constatari cu impact semnificativ sau a avut astfel de constatari. lucrarile altor auditori. daca ele sunt conforme prevederilor legale.auditorul trebuie sa concluzioneze daca sistemul de control intern cuprinde toate functiile si compartimentele intreprinderii si el functioneaza. destinatarul: Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere. raspunderea o poarta exclusiv auditorul. dar intreprinderea a rectificat situatiile financiare. el revizuieste planul de audit. o garantie ca in situatiile financiare nu sunt erori semnificative. In scopul de a-l aviza pe cititor asupra contextului in care notiunea de fidelitate este exprimata. principalele tehnici de audit sunt: pentru auditul activelor. . precum si resursele necesare pentru realizarea acestora. paragraful introductiv: identificarea responsabilitatilor conducerii si auditorului ( responsabilitatea asupra intocmirii situatiilor financiare revine conducerii. 4. auditorul este obligat sa recurga la lucrarile altor specialisti ( de ex. lucrarile unor experti in IT. studiul functiilor incompatibile din intreprindere. faptul ca auditul a fost planificat astfel incat sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.evaluarea finala. 3. in scopul de a emite o opinie fara rezerve. Rolul pragului de semnificatie: orientarea mai buna si planificarea misiunii evitarea lucrarilor inutile justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. Opinia fara rezerve. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau. auditorul va revizui planul de audit. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt: dau o imagine fidela sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative Aceste doua formulari semnifica. responsabilitatea auditorului este aceea de a exprima o opinie asupra acelor situatii financiare) si identificarea situatiilor financiare auditate. iar neparticiparea la inventariere il obliga pe acesta sa emita alt tip de opinie decat opinia curata Utilizarea lucrarilor altor specialisti: Din ratiuni de etica sau de competenta. orice inexactitate sau orice omisiune este de natura a influenta negativ deciziile utilizatorilor situatiilor financiare. opinia auditorului va preciza referinta in raport cu care situatiile financiare sunt stabilite. paragraful privind intinderea misiunii de audit: normele de audit aplicabile. Evaluarea controlului intern: 2 etape . o declaratie ca in audit au fost puse in lucru cele mai potrivite tehnici si proceduri si o mentiune ca auditul se bazeaza pe sondaje. in accord cu referintele contabile si. Daca concluzioneaza ca sistemul de control intern lipseste sau prezinta lacune grave. din diferite motive. dar unele din acestea au la baza dezacorduri grave cu privire la aplicarea principiilor contabile. Raportul de audit are un dublu rol: instrument de comunicare a auditorului cu utilizatorii situatiilor financiare instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate Raportul de audit este standardizat ( ISA 700-799) si are 7 elemente de baza: titlul: raportul auditorului independent. inspectia fizica si observatia consta in participarea la inventariere a auditorului. pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane. dar cu un paragraf de observatii se emite atunci cand auditorul are unele constatari.determinarea pragului de semnificatie al misiunii Pragul de semnificatie reprezinta acea masura. definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul misiunii sa aprecieze cat mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. lucrarile auditorului intern.

in timp ce auditul intern apreciaza bunul mers al procedurilor de control intern si recomanda actiunile necesare pentru imbunatatirea acestora. consumatorilor si utilizatorilor informatiilor cuprinse in situatiile financiare ale unei entitati. Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt. pe care auditorul trebuie sa-l diminueze tot mai mult. organizarea si structura intreprinderii. clara si completa a pozitiei si situatiei financiare. Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor. 3. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidela‖ sau ― prezinta in mod sincer. a intinderii si datei interventiilor antreneaza in mod obligatoriu un anumit nivel de risc. de regula. se intelege orice sistem existent in entitate care asigura inregistrarea si transcrierea operatiilor repetitive. Riscul de audit se divide in 3 componente: . auditul intern are ca domeniu de aplicare toate functiile intreprinderii. iar auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii. . 61 Normele contabile cuprind: standarde internationale de raportare financiara (IAS/IFRS) standarde sau norme contabile nationale ( OMFP 3055/2009. Beneficiarii: auditorul extern auditeaza conturile pentru toti cei care au nevoie. in sensul ca auditul extern vizeaza sistemele de informare. date punctuale. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupa de frauda in masura in care aceasta are sau se presupune ca are legatura cu situatiile financiare. face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea sistemelor contabile si de control intern. Metoda: auditorii externi lucreaza dupa metode verificate (prevazute in standarde). isolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de o entitate. Auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit. 5. 7. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic. in timp de auditorul intern face parte din personalul intreprinderii. in timp ce auditul intern este o activitate permanenta. Domeniul de aplicare: in cazul auditului extern este tot ceea ce participa la elaborarea situatiilor financiare. sistemele si conturile semnificative? Este semnificativ orice element ( grup de elemente) care este susceptibil s aaiba o influenta asupra situatiilor financiare si a utilizatorilor acestora ( actionari. Obiectivele: auditul extern certifica imaginea fidela. Opinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicata. creditori. 417. 2. in toate aspectele lor semnificative‖ care sunt expresii echivalente. Independenta: auditorul extern trebuie sa fie independent fata de client. alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acelei entitati. organizarea administrative si contabila. Normele de referinta in audit. izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni. 414. 6. perspectivele de dezvoltare. Sistemele semnificative commune tuturor intreprinderilor sunt cele privind: cumparari-furnizori. Pentru a exprima aceasta opinie. Ce sunt domeniile. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective. trezorerie. auditorul se confrunta. Auditorul statutar are rolul de ultim aparator al interesului publicului. . Acestea pot fi: . Riscul de audit consta in faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare si ca auditorul.riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni. conform unei referinte contabile identificate. Conturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare reprezinta o parte importanta din situatiile financiare sau cele care prin natural or ar putea reprezenta o parte importanta din acestea si care pot ascunde erori ori inexactitati semnificative a caror importanta relative e direct legata de regularitatea contabilitatii. Cum explicati rolul si obiectul auditului statutar? O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. de regula tertii. cand valoarea cumulate a acestora este ea insasi semnificativa in raport cu situatiile financiare.Definiti si explicati auditul intern si controlul intern. dar nu absoluta. in timp ce auditul intern se preocupa de orice frauda. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. formuleaza o opinie eronata. a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. datorita unui control intern insufficient. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 8. specifice intreprinderii-sunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul operatiilor intreprinderii ( activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte. investitori) Domeniile semnificative pot fi clasate in sisteme semnificative si conturi semnificative. 415. 4. 415.riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. influentand semnificativ aceste situatii financiare. Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de catre auditor a procedurilor. productie-stocuri. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitenta. El trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile financiare si sa limiteze astfel riscul de aaudit la un nivel minim acceptabil. Prin sistem semnificativ. nedescoperindu-le. autonome. Auditul intern al unei entitati se refera la controlul existentei si aplicarii procedurilor din entitatea respectiva. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. vanzari-clienti. OMFP 1917/2005 etc) alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. de regula. 416. Auditul intern este un compartiment din cadrul unei intreprinderi care efectueaza verificari pentru aceasta. In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme d eaudit. date exceptionale. 1. nu este nici prevenita . Categoriile de riscuri in auditul statutar Intr-o intreprindere. in timp ce auditorul intern este angajat. controleaza si utilizeaza situatiile financiare. cu urmatoarele categorii de riscuri: Riscuri generale. plati personal.riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni.413. organisme de interes public. de regula. Sistemul de control intern reprezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii. in timp ce auditorii interni au o metoda de lucru specifica. politicile contabile ale intreprinderii) Riscuri legate de natura operatiilor tratate: date repetitive. Enumerati si explicati 8 diferente intre auditul extern si auditul intern. politicile generale ale intreprinderii. in masura posibilului. Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.

daca acestea sunt conforme naturii fizice a productiei in stoc Analizati derularea practica a masurarii efectuate la inventarul fizic sub aspectele urmatoare: componenta echipei de numarare. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere dar care nu ii apartin. pentru fiecare achizitie. produse finite. Analizati regimul fiscal al dividendelor primite. Verificati facturile furnizorilor. analiza este mult mai profunda. verificati temeinicia juridica a acestor avansuri si asigurati-va ca aceste avansuri nu sunt inregistrate in rezultatul exercitiului. sunt contabilizate in cheltuielile perioadei. iar cele care se afla la terti au fost cuprinse Elaborati un tablou al evolutiei provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un exercitiu la altul. Identificati noile achizitii ale exercitiului. prin sondaj. analizati noile imprumuturi acordate in timpul exercitiului. Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE). In cursul vizitei la locurile de depozitare. Apreciati ponderea activului net imobilizat in totalul activului bilantier si in totalul capitalurilor proprii ale intreprinderii. care sa scoata in evidenta variatiile exercitiului. Analizati unitatile de masura retinute de intreprindere pentru inventariere: greutate. materii prime. Controlati. evolutia cifrei de afaceri. pentru societatile cu dificultati. Norme nationale emise de un organism professional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Verificati si asigurati-va ca cheltuielile de intretinere. procedura folosita asigura prevenirea riscului ca anumite liste de inventariere sa nu fie centralizate? Daca intreprinderea utilizeaza metoda inventarului permanent. 62 Concluzionati in legatura cu calitatea inventarului fizic al stocurilor Asigurati-va ca stocurile care sunt pe teren dar nu apartin intreprinderii nu au fost cuprinse in soldul de la sfarsitul exercitiului. eventualele provizioane pentru depreciere si valorile nete contabile si se elaboreaza un tablou. pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului cumparat. Pentru fiecare societate in participatie. Controlati soldul contului ―Productie imobilizata‖ Asigurati-va ca cheltuielile care conduc la cresterea valorii sau a duratei de viata a activului imobilizat. Proceduri (diligente) Stocuri Identificati diferitele categorii de stocuri in functie de activitatea intreprinderii: marfuri. Practicile Internationale de Audit (IAPS). Verificati si asigurati-va ca cheltuielile de reparatii. analizati situatia financiara de ansamblu: situatia capitalurilor proprii. Asigurati-va ca societatea a respectat distinctia ce trebuie facuta intre stocuri si imobilizari pe de o parte. . si intre stocuri si cheltuielile constatate in avans. Identificati iesirile de titluri de participare in cursul exercitiului. obtineti stocul teoretic (scriptic) existent la finele exercitiului. cantitate. a caror finalitate este sa conserve bunul in starea in care se afla. acoperind intreaga activitate a audditorului: norme profesionale de lucru norme de raportare norme generale de comportament 419.. Proceduri (diligente) Imobilizari financiare Obtineti o situatie nominala a imprumuturilor acordate personalului si confruntati suma totala cu cele inscrise in bilant. masurare. in curs de fabricatie. 421. Identificati imobilizarile produse de intreprindere (ea insasi). Daca intreprinderea utilizeaza metoda inventarului intermitent comparatia se face intre stocul obtinut la inventarul fizic si cel obtinut pe baza stocului de la inventarul fizic de la inchiderea exercitiului precedent si a rulajelor de intrari si iesiri din cursul exercitiului auditat . masurarii? cum sunt identificate articolele deja masurate (numarate). pe de alta parte. Normele de audit se clasifica in 3 categorii. Identificati achizitiile exercitiului Verificati daca contabilizarea s-a facut efectiv la data receptiei. Analizati varsta medie a echipamentelor intreprinderii si consecintele asupra structurii financiare a intreprinderii. persoanele implicate in inventariere au cunostinte suficiente despre produsele in stoc? Exista riscul confundarii? Analizati procedurile de colectare a listelor de inventariere. exhaustivitate. exista o procedura de masurare (numarare) dubla? calitatea instrumentelor folosite pentru masurare. Identificati iesirile de imobilizari corporale si necorporale ale exercitiului: prin vanzare sau prin casare. ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. etc. Verificati modul de calcul si de contabilizare a amortizarii. lungime. sunt contabilizate in cheltuielile exercitiului.Standardele Internationale de Audit (ISA). Stabiliti un tablou de miscari ale imprumuturilor in timpul exercitiului. a rambursarilor si soldurile la sfarsitul exercitiului. corecta reflectare in contabilitate a clauzelor din contractele de imprumut Controlati corecta contabilizare a dobanzilor. Asigurati-va ca societatea nu a comis erori in contabilizarea avansurilor din dividende acordate in cursul exercitiului. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe ( ISRS). Proceduri (diligente) imobilizari corporale si necorporale: Pentru fiecare cont de imobilizari se disting valorile brute. identificati stocurile depreciate sau fara miscare. rezultatul exercitiului. 420. avand ca scop mentinerea bunului in stare de utilizare. Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE). obtineti documentele juridice care valideaza transferul de proprietate si asigurati-va ca ele au fost inregistrate in contabilitate la data transferului de proprietate. (Si + I – E = Sf). toate produsele in stoc au facut obiectul numararii. amortizarea acumulata. au fost inregistrate in activ. verificati soldurile la deschidere. numarare. Identificati societatile in participatie susceptibile sa distribuie dividende. pentru stocurile cu valori mai importante si comparati-l cu cel obtinut prin inventariere fizica. ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Verificati soldurile de deschidere si de inchidere cu cele din bilant si confruntati amortizarea inregistrata pe conturi cu cresterea amortizarilor evidentiata in bilant.

selectionati principalele solduri debitoare si analizati originea acestora. separati soldurile pozitive de cele negative si verificati daca la prezenterea in bilant s-a respectat principiul necompensarii soldurilor. verificati care din acestia au fost incasati pana la data cand efectuati auditul. Concluzionati in ce priveste caracterul justificat al provizioanelor pentru depreciere si in ce priveste valoarea neta contabila a creantelor. in caz contrar. verificati concordanta soldurilor cu cele din balanta generala. plata unor tranzactii neefectuate. Studiati principiile avute in vedere pentru trecerea unei creante in categoria celor care trebuie provizionate: calculul unui provizion rezulta dintr-o reglementare sau dintr-o analiza specifica fiecarui client in parte. incompatibilitati. asigurati-va ca o creanta nu a facut obiectul unui dublu calcul de provizionat. Verificand daca sunt inregistrate in conturi distincte operatiile care se refera la furnizorii din exploatare. fie extrasele de banca sau conturile de trezorerie. desi trebuiau eliberate. Prin procedura circularizarii externe. atentie mare se da furnizorilor din exploatare. pe cand cele asupra conturilor de furnizori pentru imobilizari influenteaza numai modul de prezentare in bilant si masele contabile si finaniare. Identificati clientii cu solduri creditoare. venituri constatate in avans in pasiv. initial. Proceduri (diligente) Trezoreria Stabiliti un tablou comparativ al evolutiei de la o inchidere la alta a soldurilor conturilor bancare inscrise in balanta generala. scrisori de trasura. Asigurandu-va ca prezentarea in bilant a soldurilor de furnizori nu se face compensand solduri debitoare si creditoare. Selectionati principalele solduri de furnizori la data inchiderii si verificati preluarea lor corecta in exercitiul urmator. confruntati soldurile cu sumele din bilant. Verificati primele plati din exercitiul urmator si asigurati-va ca ele corespund datoriilor reflectate in bilant. identificati soldurile debitoare ale unor furnizori. Confruntati soldurile cu extrasele de cont bancare de la data ichiderii si cu cele de la deschidere. au fost inregistrate in conturile de venituri (si in venituri anticipate). Verificati daca soldurile la inchidere au fost corect preluate la deschiderea exercitiului urmator. asigurati-va ca acestea nu se datoreaza unei erori de contabilizare. Circularizati soldurile clientilor Obtineti o balanta analitica a clientilor la data inchiderii si grupati clientii pe vechime. Pentru creantele depreciate la inchiderea exercitiului. Proceduri (diligente) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Verificati daca cifrele reportate in conturile de provizioane sunt cele din conturile aprobate AGA pentru anul precedent. verificati daca nu sunt retineri in contul garantiei care nu au fost eliberate la cererea furnizorilor. Daca exista schimbari. furnizorii de imobilizari si la eventuale retineri in contul garantiilor. si daca au fost corect si complet prezentate in anexe si in raportul general. Verificati modul de calcul. 63 Identificati conturile fara miscare si verificati justetea preluarii soldurilor. in functie de regimul de TVA (ceea ce va facilita controlul TVA). normal. si care constituie de fapt profituri latente. avize de expeditie. Verificati daca societatea inregistreaza distinct clientii. acestea pot apare. . de exemplu). Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si comparati-o cu sumele din balanta generala si cele din bilant. asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitoare si creditoare. Obtineti explicatii pentru orice miscare semnificativa Confruntati miscarile din bilant cu cele din contul de profit si pierdere Verificati daca principiile si politicile contabile utilizate de intreprindere sunt conforme principiilor general admise si nu au fost schimbate fata de exercitiul precedent. Studiati lista persoanelor care sunt autorizate sa aprobe si sa efectueze miscari an aceste conturi: functii. 425. contul de rezultate va fi de doua ori micsorat prin provizioane. apreciati respectarea principiilor prudentei si permanentei metodelor Obtineti un calcul detaliat al provizioanelor pentru depreciere si comparati-l cu cel din exercitiul anterior. realitatea si exhaustivitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli Identificati litigiile care prezinta riscuri de cheltuieli pentru intreprindere cu caracter probabil de a se produce. verificati regularitatea acestora.422. asigurati-va ca. pot sa apara diferente datorate faptului ca anumite operatii referitoare la furnizori au fost inregistrate in jurnalul de operatiuni diverse si trebuie vazute motivele. Identificati si analizati conturile ―furnizori-garantii retinute‖. Comparati provizioanele contabilizate cu cele presupuse de eventualitatea producerii riscurilor. Precizand daca intreprinderea dispune de programe informatice pentru cumparari si plata furnizorilor. selectati cateva cheltuieli contabilizate si confruntasi facturile cu celelalte documente de livrare (bonuri de lucru.) pentru a vedea daca se refera la exercitiul auditat sau nu. Verificati jurnalul de cumparari al ultimei luni din exercitiu si al primei luni a exercitiului urmator. a conturilor de activ si de pasiv privind clientii: creante in activ. Pornind de la balanta analitica a furnizorilor. studiind fie creditarile contului clienti. avansuri primite in pasiv. in timpul exercitiului. stabiliti diferentele si explicatiile acestora: Circularizati la banci si confruntati soldurile primite cu cele din extensie si din contabilitate. faceti un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un exercitiu la altul.Proceduri (diligente) Datorii si cheltuieli de exploatare Identificand ansamblul creantelor si datoriilor legate de conturile de furnizori care figureaza in activul si pasivul bilantului. Confruntand soldurile conturilor de furnizori din balanta generala cu balanta analitica a conturilor de furnizori. 423 Proceduri (diligente) Clienti si venituri din exploatare Stabiliti un tablou de sinteza. Controlati conversia la data inchiderii soldurilor in devize Studiati natura tranzactiilor prin casa. selectionati creantele cele mai vechi si cu sumele cele mai importante. Verificati tratamentul fiscal al provizioanelor Obtineti declaratii scrise ale conducerii privind evaluarea. contracte etc. 424. bonuri de receptie. Verificati ca creantele luate in calculul provizioanelor sa fie fara TVA. din care sa rezulte evolutia. ca urmare a incasarii unor avansuri sau platii unor sume mai mari decat cele datorate. asigurati-va ca nu este vorba de contabilizarea unor incasari (clasa 5 la clasa 4) fara inregistrarea cifrei de afaceri corespunzatoare (clasa 4 la clasa 7). pozitie ierarhica. de regula. deoarece orice ajustari aduse acestor conturi au un impact direct asupra rezultatului contabil. atat ca suma cat si ca post (cont) Stabiliti un tablou al miscarilor. pot rezulta cazuri de impact asupra rezultatului: cheltuieli neinregistrate (facturi de primit. verificati soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de furnizori. ele reprezinta avansuri primite sau sume platite peste cele normale.

studiu sau cercetare. Independenta in aparenta (comportamentala) caracterizata prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana. auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta etc. verificati respectarea dispozitiilor legale si consecintele asupra varsarii dividendelor.auditorul intern face parte din structura intreprinderii. Pentru casa in devize. auditori. in timp. 428 Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de ―audit financiar care conduce la certificarea situa tiilor financiare‖. care. . procedati la verificarea fizica a soldului de casa la data auditului. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. Analizati-le si retineti faptele sau deciziile care au avut sau vor avea o infuenta semnificativa asupra viitorului societatii sau care permit o mai buna intelegere a evolutiei activitatii in cursul exercitiului auditat. Pentru orice informatie semnificativa analizati tratamentul contabil. obtineti hotararea AGE prin care s-a hotarat continuarea activitatii de exploatare. Altfel spus. verificati daca exista rapoarte independente asupra acestor operatii (cenzori. orice control. Denumirea simpla de ―audit financiar‖ poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca. etc. Luati copii ale documentelor juridice ale exercitiului: procese verbale ale reuniunilor organelor de conducere (consilii de supraveghere. Studiati. situatiei si performantei financiare. Verificati tratamentul contabil al tuturor operatiilor legate de rezervele statutare. Beneficiarii auditului : . Analizati modul de statuare asupra repartizarii rezultatului contabil la sfarsitul exercitiului precedent: distribuirea de dividende. . cel mai adesea aceasta analiza a documentelor mentionate contribuie la identificarea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli omise in bilantul auditat. adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor . ar putea trage concluzia in mod firesc ca sunt inacceptabile. avand toate informatiile relevante. 426. comitetul de directie. prioritare. experti contabili. ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. orice analiza. fara nici o indoiala este vorba de o parte din auditul legal. numarul de actiuni sau parti sociale. Daca da. inspectie. Pentru societatile pe actiuni precizati daca capitalul social subscris a fost in intregime eliberat (varsat). Proceduri (diligente) Capitaluri proprii Precizati forma juridica a societatii. auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare.Daca soldurile sunt mari si estimatica procedurile interne sunt insuficiente. Asigurati-va ca toate actiunile sau partile sociale au acelasi regim juridic sau unele din ele prevad dividende majorate.auditul intern are ca obiectiv existenta. Daca in cursul exercitiului au avut loc majorari. Obiectivele auditului . .). controlul legal sau auditul statutar. Elemente principale: -examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala -obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila -examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent care este in acest caz un profesionist contabil -scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate -examinarea trebuie sa se faca nu oricum. rezonabila si informata. ci doar ca importanta acestor relatii trebuie evaluata si din punctul unei terte persoane.auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali). obiectivitate si prudenta profesionala. cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate. punerea in rezerve etc. auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale. Verificati daca rezerva legala la sfarsitul exercitiului precedent a fost deja constituita conform normelor legale si statutare. fara drept de vot sau cu drept de vot dublu. Daca nu a fost decat partial varsat. Verificati tratamentul contabil al tuturor operatiilor legate de rezervele legale. deci a sistemului de control al intreprinderii .Audit statutar – are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei. auditul financiar asupra situatiei fiscale. efectuata de un profesionist contabil competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt indeplinite. orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca ―audit financiar‖. structura actionariatului. logica si informata (detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare). Independenta auditorului Componentele independentei sunt: Independenta de spirit (a rationamentului profesional) caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentul profesional. 427. soldurile casei si asigurati-va ca nu sunt solduri creditoare. Diferentele fundamentale intre AUDIT INTERN si AUDIT STATUTAR sunt: Statutul auditorului – auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata . Controlul intern – constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC. revizie. 64 interne ale intreprinderii. referiti-va la respectarea textelor legale care reglementeaza astfel de operatiuni. divizare. Prin independenta nu trebuie sa se inteleaga ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie sa fie izolata de relatiile sale economice. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii. structura capitalului social. 2. 429 Identificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul statutar si auditul intern. micsorari de capital. asigurati-va de corectitudinea aplicarii conversiei la data inchiderii. asocieri cu parti ale intreprinderii. financiare sau de alta natura. Definitie: Auditul financiar reprezinta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu caracter de control. Evaluati daca suma capitalurilor proprii este inferioara cotei de 50% din capitalul social. ar putea ajunge la concluzia ca integritatea. Daca in cursul exercitiului au avut loc operatiuni de fuziune. Luati copii ale proceselor verbale ale AGO sau AGE.auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor 3. consiliul de administratie).

4. auditorul va folosi una dintre urmatoarele doua formule.de exemplu). (Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . de exemplu: conturi cu solduri mici dar care tranziteaza sume importante. potrivit planului de audit intern . in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare. el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor . un ansamblu de tehnici care consta in: efectuarea de comparatii intre datele din conturi cu cele trecute si ulterioare. „prezinta in mod sincer. -comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si de problemele sociale. in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii. 430 Explicati relatia dintre auditul financiar si auditul statutar Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casa. desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul International al Auditului Intern ) . Pozitia fata de frauda Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare. Unele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative. suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in totalitatea lor situatiile financiare. conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane). analiza fluctuatiilor si tendintelor. studiul si analiza elementelor neobisnuite. -respectarea de catre firma a obligatiilor legale. Elemente principale: -examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala -obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu -examinarea se efectueaza de un profesionist contabil competent si independent -scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela -examinarea trebuie sa se faca nu oricum. 433 Care sunt formele de exprimare 65 a opiniei in legatura cu imaginea fidela Obiectivul auditarii situatiilor financiare este sa permita auditorului sa exprime o opinie conform careia situatiile financiare au fost stabilite. in toate aspectele lor semnificative". -continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei. ci dupa anumite reguli dinainte stabilite. -Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv.).are o arie mult mai vasta . 8. asociati). inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate. care sunt echivalente: „dau o imagine fidela". Auditorul intern – desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude . Pentru a exprima aceasta opinie. 5. in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile financiare –ex. Probleme de recrutare de personal. Metodologia : -Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul pt. . -existenta unor fraude. Standarde Internationale de Audit si Asigurare ) -Auditul intern . nu si fata de conducere . cuprinse in standardele nationale si internationale de audit. Altfel spus. legea pietelor de capital etc. a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate de entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. sub toate aspectele lor semnificative. in conformitate cu un sistem contabil de referinta identificat. Publicul se asteapta ca ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prin oferirea reasigurari referitoare la: -acuratetia declaratiilor financiare.Independenta Este diferita in sensul ca: -Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari. influentand semnificativ aceste situatii financiare. conturi care presupun tehnici contabile complexe. 432. 6. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara). conturi care prin natura sunt purtatoare de riscuri (conturide regularizare). Auditul intern . el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii . care constituie criteriu de calitate. deci patrimoniul. -Auditorul intern are o independenta restrictiva . el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata . 431 Prezentati schema metodologica a auditului statutar Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela. clara si completa a pozitiei financiare. potrivit normelor de audit.Domeniul de aplicare Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare . incertitudinea stocurilor de ex) . clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta. pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. legea societatilor comerciale. 7. in folosul conducerii . Periodicitatea auditurilor -Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori . Al interocutorilor . Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de asteptarile utilizatorilor precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi.Ce sunt conturile semnificative un audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a caror valoare reprezinta o parte importanta din situatiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importanta din acestea si care pot ascunde erori sau inexactitati semnificative a caror importanta relativa e direct legata de regularitatea contabilitatii. Identificarea conturilor semnificative se sprijina in mod esential pe examenul analitic.

situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa (sau prezinta corect din toate punctele de vedere semnificative) a pozitiei si situatiei financiare a societatii la data de 31 decembrie 200X. in mod normal. de exemplu). noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. sa fie determinat si. Asigurati-va ca anumite sume. iar audierile preliminare. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt „dau o imagine fidela" sau „prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative". noi atragem atentia asupra notei „X" din anexa. Asigurati-va ca prezentarea in bilant a soldurilor de furnizori nu se face compensand soldurile debitoare si creditoare. verificati soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de client. care poate sa genereze riscuri de aprovizionare. Verificati daca sunt inregistrate in conturi distincte operatiile care se refera la furnizorii din exploatare. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. ca urmare a incasarii unor avansuri sau a platii unor sume mai mari decat cele datorate. dupa paragraful de opinie. Verificati daca neplata furnizorilor nu este motivata prin. atentie mare trebuie acordata furnizorilor din exploatare. Verificati daca cifra de afaceri se contabilizeaza la net (fara taxe recuperabile) si independent de eventuale rabaturi sau sconturi acordate clientilor. Motive: -cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau lipseste ceva. Studiati principiile avute in vedere pentru trecerea unei creante in categoria celor care trebuie provizionate: calculul unui provizion rezulta dintr-o reglementare sau dintr-o analiza specifica fiecarui client in parte. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. in consecinta. verificati-le pe cele cu intarziere semnificativa si asigurati-va de motivele intarzierii fata de termenele scadente si daca nu sunt necesare ajustari aduse valorii nete contabile. de regula. Opinia fara rezerve. identificati soldurile debitoare ale unor furnizori. Exemplu: ―Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ….434 Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori cumparari Verificati concordanta soldurilor de furnizori din balanta contabila cu cele inregistrate in bilant. Identificati principalele posturi de cheltuieli de exploatare referitoare la: cumparari de materii prime. intre altele. cumparari de marfuri. furnizorii de imobilizari si la eventuale retineri in contul garantiilor. ele reprezinta avansuri primite sau sume platite peste cele normale. situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative) in acord cu referintele contabile si. de regula. pot rezulta cazuri de impact asupra rezultatului: cheltuieli neinregistrate (facturi de primit. verificati coerenta tratamentului contabil al veniturilor cu principiul separarii exercitiilor. energie etc. au fost contabilizate in cheltuielile cu cumpararile. ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. asigurati-va ca nu este vorba de contabilizare eronata. Opinia fara rezerve. evaluati impactul asupra rezultatului si daca obligatiile in materie de informare financiara au fost respectate. Opinia fara rezerve (curata) „in opinia noastra. Prin procedura circularizarii externe. -cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. cheltuieli externe. 438 Prezentati 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vanzari – clienti la o inteprindere industriala Confruntati soldurile de clienti din balanta cu datele inregistrate in bilant. dar cu un paragraf de observatii. Identificati clientii cu solduri creditoare. verificati soldurile contabile prin confruntarea cu sumele comunicate de furnizori. paragraful de observatii se situeaza. acestea pot aparea. Verificati daca intreprinderea respecta principiul permanentei metodelor contabile de la un exercitiu la altul in inregistrarea cifrei de afaceri. dar cu un paragraf de observatii Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa nu afecteaza opinia auditorului. selectati cateva cheltuieli contabilizate si confruntati facturile cu celelalte documente de livrare (bonuri de lucru. Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si comparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate". 66 responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei -cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia incertitudini. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acest ei date. pot sa apara diferente datorate faptului ca anumite operatii referitoare la furnizori au fost inregistrate in jurnalul de operatiuni diverse si trebuie vazute motivele existentei acestei situatii. Verificati jurnalul de cumparari al ultimei luni din exercitiu si al primei luni a exercitiului urmator. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. daca este cazul. Opinia cu rezerve: motive. Asigurati-va ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitoare si creditoare. asigurati-va ca acestea nu se datoreaza unei erori de contabilizare sau platii unor tranzactii neefectuate. Confruntati soldurile conturilor de furnizori din balanta generala cu balanta analitica a conturilor de furnizori. Opinia defavorabila. Aceste doua formulari semnifica. cheltuieli cu subcontractarile. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. daca ele sunt conforme prevederilor legale. in prezent. Prin procedura circularizarii externe. contracte etc. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte". Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve.) pentru a vedea daca se refera la exercitiul auditat sau nu. Selectionati principalele solduri de furnizori la data inchiderii si verificati preluarea lor corecta in exercitiul urmator. 439 Continutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei.tr-un litigiu. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. Opinia cu rezerve. avize de expeditie. Pornind de la balanta analitica a furnizorilor. mod de prezentare. in caz contrar. desi trebuiau contabilizate in imobilizari. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela. inchirieri. care trebuie contabilizate distinct. selectionati principalele solduri debitoare si analizati originea acestora. „Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. deoarece orice ajustari aduse acestor conturi au un impact direct asupra rezultatului contabil. pe cand cele asupra conturilor de furnizori pentru imobilizari influenteaza numai modul de prezentare in bilant si masele contabile si financiare. Verificati daca vanzarile efectuate in devize sunt contabilizate retinand cursul de schimb aplicabil la data efectuarii tranzactiei. societatea a angajat o contraactiune. bonuri de receptie. . scrisori de trasura. Pentru creantele neincasate pana la data auditului.

efectuarea estimarilor contabile care sunt rezonabile in situatia data. De exemplu.) sau raportul asupra controlului intern. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. Responsabilitatile auditorului sunt de 3 naturi: -responsabilitatea de baza. precum si imaginea fidela a rezultatului. 443. reglementari diverse sau norme ale organismului profesional. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor. de exemplu. Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat. . Responsabilitatile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baza. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: unele sunt impuse de evenimente exterioare. operatiile si soldurile conturilor. sa faca referire la rezumatul politiclor contabile semnificative si la alte note semnificative. in ansamblul lor. impuse de catre directiune.In opinia noastra. misiunea de audit de baza. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. asigurari etc. evitarea lucrarilor inutile. precum si descrierea lucrarilor efectuate de catre auditor. presupun exprimarea in mod explicit a unei opinii sau concluzii. altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor semnificative. jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. pt. examenul variatilor si examenul de coerenta cu alte informatii. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor Stablirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii. reglementari diverse sau norme ale organismului profesional. Exemplu: conformitatea cu enele reglementari specifice (piata de capital) sau raportul asupra controlului intern. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemeleor contabile si de control intern. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. reglementari diverse sau norme ale organismului profesional. raportarea se poate face separat sau poate fi integrata in raportul de audit (in cuprins sau in anexe la acesta). Ele sunt de doua tipuri: contoalele privind tranzactiile. 441. ca pe baza auditului efectuat sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. Conducerea entitatii este responsabila pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil si ca aceasta responsabilitate cuprinde: elaborarea. nu necesita tehnici si proceduri diferite fata de cele folosite pentru misiunea de audit de baza. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: rezulta din texte de legi si alte reglementari.Paragraful introductiv al raportului de audit Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste. d in cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii si constau in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare. pentru opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate. conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de capital. opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate. presupune exprimarea in mod explicit a unei opinii sau concluzii. pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baza. raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi). 67financiare nu vor fi afectate semnificativ.: Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia.Ce sunt elementele probante si care sunt principalele tehnici pentru obtinerea acestora (doar ce sunt elementele probante) Potrivit Standardelor Internationale de Audit. ― Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. -responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi. cat si data si perioada acoperite prin aceste documente. responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.Identificarea responsabilitatilor intr-un raport de audit Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale. implementarea si mentinerea controlului intern aferent intocmirii si prezentarii corecte a situatiilor financiare care nu contin prezentari eronate semnificative cauzate de fraude si erori. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca de exemplu raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi). -responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi. pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pt. raportarea se poate face separata sau poate fi integrata in raportul de audit. Raportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului. banci. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. nu necesita tehnici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca. Elementele probante trebuie. 442. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare.‖ 440. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare.Definiti pragul de semnificatie in audit si ce rol are Pragul de semnificatie reprezinta nivelul. selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate.

asigurarea protectiei. Pentru aceasta. Explicati principiul competentei in audit.Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatia profesionala de divulgare (furnizarea de probe in cadrul unor proceduri judiciare. auditul de calitate). De asemenea. Profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta si prudenta. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca acest principiu este respectat si de catre subalterni sau colaboratori. cifra de afaceri. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve.Care sunt tipurile de opinie in auditul statutar. din legislatie si tehnici de lucru. sa nu se afle in situatii de incompatibilitate. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte. capitaluri proprii sau rezultate anormale. care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului. 444. 448. iar la sfarsitul misunii. oricare ar fi natura activitatilor lor. Aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala.opinia cu rezerve (opinie calificata)’. auditului). Conceptul de independenta in audit. profesionistii contabili trebuie sa evite situatiile care ii expun la riscuri susceptibile de a le pune in discutie obiectivitatea sau cele care implica prejudecati. profesionistii contabili nu trebuie sa accepte cadouri sau alte avantaje care le pot influenta semnificativ si negativ rationamentul. apararea intereselor profesionale in cazul unei proceduri judiciare. 4. dar care se considera care trebuie aduse la cunostinta utilizatorilor situatiilor financiare.imposibilitatea de a exprima o opinie. Obiectivitate presupune ca profesionistul contabil sa fie impartial. O derivata a opiniei fara rezerve o constituie ―opinia fara rezerve. competenta profesionala si prudenta. aici trebuie avute interesele tertilor. Exista patru tipuri de opinie: . profesionistul contabil trebuie sa decida: care este tipul de informatii care pot fi divulgate (daca pot fi justificate). atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia. examen de aptitudini.opinia defavorabila. Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit? Necesitatea Codului consta in : 1. in afara de cazurile cand obligatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme. cu legislatia si adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor in concordanta cu normele nationale si internationale in materie. Obligatia se mentine si dupa terminarea relatiilor intre profesionist si clientul sau angajatorul sau. Intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare. 3. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale. 446. 68 daca divulgarea informatiilor atrage responsabilitatea sa. altul decat un raport fara rezerva. statutare sau contractuale. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili. In plus. care se dovedeste prin studii. mentinerea competentei profesionale. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor. 450. Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic? Integritate. vechime. examen de acces.. evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. Acest principiu presupune ca profesionistul contabil sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze ( in beneficiul sau sau al unui tert) sau sa le divulge fara autorizare scrisa. confidentialitate. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit. judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are competente sau o experienta pe care nu le are. Obligatiile de confidentialitate depind si de legislatia fiecarei tari. conservarea increderii publicului in profesie. 5. . Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative.. care ar putea fi lezate. de fiecara data cand poate. Competenta profesionala are in vedere: obtinerea competentei profesionale. fara prejudecati. . el trebuie sa includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si. Profesionistii contabili trebuie sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor. Aceste informatii trebuie sa fie date de preferinta intr-un paragraf distinct care sa il preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie. 449. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. ei trebuie sa se asigure ca personalul care efectueaza lucrari in numele lor respecta principiile de obiectivitate. rezultatul net. 447.. 445. sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. Profesionistul contabil nu mai este tinut de secretul profesional: cand divulgarea este autorizata de client sau de angajator. Integritatea presupune ca profesionistul contabil sa fie drept si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri. De fiecare data cand auditorul emite un raport. sa faca trimitere la o nota anexata mai aprofundata. . informarea autoritatilor competente despre incalcarea legii. 2. obiectivitate si prudenta profesionala. . se emite atunci cand auditorul are unele constatari care nu sunt de natura de a-i modifica opinia. profesionalism. care presupune tinerea la curent cu evolutiile in profesie (normele nationale si internationale in domeniul contabilitatii. sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului. obiectivitate. dar cu un paragraf de observatii‖. daca persoanele care urmeaza sa primeasca informatiile sunt destinatarii corecti ai acestora.opinia fara rezerve (curata). de conflict de interese sau in alte situatii de natura a determina un tert sa puna la indoiala obiectivitatea lui. Explicati principiul confidentialitatii in audit. Inaintea divulgarii unor informatii. respect fata de normele etice si profesionale. fiind obligat sa-si mentina un nivel ridicat de cunostinte si competenta profesionala. si pot. care au aceeasi valoare: ―dau o imagine fidela‖ sau ―. de asemenea. Componentele independentei sunt: Independenta de spirit (a rationamentului profesional) caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite rationamentul profesional..

inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori. De obicei. suficienta formare de specialitate sau suficienta experienta. Structura dosarului exercitiului. documentarea lucrarilor efectuate. totusi. De exemplu. partea C – numai profesionistilor contabili angajati. 451.nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili. un profesionist contabil angajat trebuie sa sustina obiectivele legitime si etice enuntate de catre angajator si regulile si procedurile stabilite in sprijinul acestor obiective. Un profesionist contabil angajat trebuie sa intocmeasca sau sa prezinte astfel de informatii in mod corect. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: mai buna organizare si control ale misiunii. . amenintarile generate de interesul propriu la adresa obiectivitatii sau confidentialitatii pot fi cauzate de existenta unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informatii sensibile referitoare la pret pentru a castiga beneficii financiare. structurile centrale si locale ale Corpului trebuie sa ia in consideratie toate plangerile. ospitalitate.A. 4. . Clasarea lor intr-un dosar separat. 455.E. avand toate informatiile relevante. Poate fi oportun sa se faca publicitate procedurilor disciplinare si de apel. Stimulentele pot lua forme diferite. Sectiunea A) intitulata ―Acceptarea misiunii‖. situatia trebuie atent evaluata. 2. sau de catre o entitate administrativa. sa fie introduse din oficiu de C. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an. just si in conformitate cu standardele profesionale relevante astfel incat informatiile sa fie intelese in contextul lor.A.Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania? Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza: partea A – tuturor profesionistilor contabili. fara sa fie facuta o plangere. Trebuie intotdeauna instiintat membrul impotriva caruia se face plangere. ci doar ca importanta acestor relatii trebuie evaluata si din punctul unei terte persoane. sunt informati atat membrii.R. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. logica si informata (detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare). Cand unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofera un stimulent.conduita discreditabila sau dezonorata. EB (dosarul exercitiului. rezonabila si informata. Investigatiile pot. Daca profesionistul contabil angajat este constient de faptul ca emiterea unor informatii eronate este fie semnificativa fie persistenta. unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati. 5. Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. luarea de.C. sau poate obtine. 3. se poate incerca o conciliere. Investigatiile disciplinare vor incepe. Sectiunea C) intitulata ―Orientare si planificare‖. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. fie prin comisiile de disciplina ale filialelor. Principiul fundamental al competentei profesionale si al prudentei solicita ca un profesionist contabil angajat sa se implice doar in misiuni semnificative pentru care detine. masuri in cunostinta de cauza. 454. fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. Masurile disciplinare pot aparea. intocmirea si raportarea informatiilor. a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat. Obligatiile etice ale EC si CA salariati. de la cerintele etice. in urma unor probleme ca: .R. sa conduca la amenintari generate de conformitatea cu principiile fundamentale. in unele situatii. interese financiare. astfel: EA (dosarul exercitiului. Profesionistul contabil angajat poate. Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere. Nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare.profesionisti. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a intocmi sau aproba situatii financiare de uz general pentru o organizatie angajatoare trebuie sa se asigure ca acele situatii financiare sunt prezentate in conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiara. Rolul si importanta dosarului permanent. Acolo unde exista o disputa. ar putea ajunge la concluzia ca integritatea. 453. sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor. aspectele de confidentialitate si tipul incalcarilor trebuie sa fie luate in consideratie atunci cand se decide metoda de publicitate. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. sa faca apel la consultanta juridica sau sa demisioneze. precum si cel care a facut plangerea.Independenta in aparenta (comportamentala) caracterizata prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana.C. incluzand cadouri. de obicei. .C. In general se foloseste o impartire in 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J. care ar putea. partea B – numai profesionistilor contabili liber. care. ar putea trage concluzia in mod firesc ca sunt inacceptabile. Rolul si importanta dosarului exercitiului. sunt : Un profesionist contabil angajat are obligatia profesionala de a se conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte potentiale.E. acesta trebuie sa aiba in vedere informarea autoritatilor competente. Puterea actiunii disciplinare este stabilita prin reglementarile C. Ofertele de stimulente pot reprezenta amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. financiare sau de alta natura. EC (dosarul exercitiului. cat si publicul larg. Prin independenta nu trebuie sa se inteleaga ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie sa fie izolata de relatiile sale economice. dosarul permanent. justificarea opiniei emise si redactarea raportului. de asemenea. 456. el permite ansamblarea tuturor lucrarilor. de obicei. deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. in mod voluntar. Astfel.nerespectarea regulilor de etica. tratamente preferentiale si solicitarea necorespunzatoare de relatii de prietenie si loialitate. salariati. un angajator cu privire la nivelul de pregatire si experienta. Totusi. Sectiunea B) intitulata ―Sinteza misiunii si rapoarte‖. Un profesionist contabil angajat trebuie sa nu duca in eroare. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare. nici nu trebuie sa omita sa faca apel la consilierea de specialitate adecvata si asistenta atunci cand este cazul. Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii. 1.C. ca rezultat al unor plangeri. stimulente. 69 457. Unui profesionist contabil angajat.

Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. Sectiunea F) intitulata ―Juridice‖. aceasta practica. d in cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare. Dupa parerea noastra. mod de prezentare. de recomandat : ―Raportul auditorului independent‖. Sectiunea C) intitulata ―Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente‖. Sectiunea E) intitulata ―Fiscal si social‖. mod de prezentare. Sectiunea J) intitulata ―Controlul conturilor consolidate‖. ― Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. Cheltuielile aferente. EJ (dosarul exercitiului. Sectiunea G) intitulata ―Interventii externi‖. EF (dosarul exercitiului. 459. paragraful opiniei. Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. inexactitati in prezentarea conturilor. EE (dosarul exercitiului. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. dispozitiile statutului si hotararile AGA. Opinia cu rezerve: motive. cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. 458. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. PB (dosarul permanent. Sectiunea F) intitulata ―Utilizarea lucrarilor altor profesionisti‖. . Sectiunea H) intitulata ―Lucrarile de sfarsit de misiune‖. indicand data introducerii documentului. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: unele sunt impuse de evenimente exterioare. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. Opinia defavorabila. EH (dosarul exercitiului. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. Exemplu: ―Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie …. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. Opinia defavorabila: motive. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. EI (dosarul exercitiului. De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. Neregularitatile se refera la orice actiune. Sectiunea D) intitulata ―Evaluarea riscului legat de control‖. cum este explicat in nota X. adresa si data raportului. Sectiunea G) intitulata ―Verificari si informatii specifice‖. 70 responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia incertitudini. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje. la…mii lei. nu s -au constatat amortismente in situatiile financiar e. nu este. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. Structura dosarului permanent. Opinia fara rezerve. in opinia noastra. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportand un sumar al continutului. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. Se poate prezenta astfel: ― Astfel. Sectiunea D) intitulata ―Analize permanente‖. 461. paragraful introductiv. Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis. 460. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. Sectiunea A) intitulata ―Generalitati‖. Sectiunea E) intitulata ―Controale substantive‖. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. Opinia cu rezerve. Paragraf care sa descrie natura auditului. destinatarul.ED (dosarul exercitiului. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. dar cu un paragraf de observatii. PF (dosarul permanent.. amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. mod de prezentare. EG (dosarul exercitiului.‖ 462. altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. PD (dosarul permanent. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. semnatura. regulile si principiile contabile. PC (dosarul permanent. PG (dosarul permanent. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate. impuse de catre directiune. dupa cum urmeaza: PA (dosarul permanent. PE (dosarul permanent. In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate. Sectiunea I) intitulata ―Interventii cerute prin reglementari diverse‖. Motive: cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. Sectiunea B) intitulata ―Documente privind controlul intern‖.

in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii. respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale. pe baza auditului efectuat. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: ―Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil. in consecinta. evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare. Raportul de audit trebuie sa contina: . ―Intinderea lucrarilor‖ da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca necesare in conditiile concrete date. de exemplu. adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. daca aceasta nu rezulta in mod clar. Un audit consta in a exprima. Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit. asa cum sunt prezent ate in anexele la prezentul Raport. avea formularea urmatoare: ―Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile n ationale). Rezultatul final al acestei afaceri nu poate.‖ 464. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. indicand ca ele au fost indeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale. Societatea face o biectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii. Opinia fara rezerve: semnificatie. dupa paragraful de opinie. 466. In unele cazuri. Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre. pentru inchiderea situatiilor financiare. aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute in situatiile financiare. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. mod de prezentare. precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. expus de o maniera detaliata in anexa.or financiare. evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare. Daca in urma lucrarii efectuate. care au facut obiectul auditului. elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare. Dimpotriva. imposibilitatea de a exprima o opinie.In opinia noastra. Responsabilitatea noastra este. Exizta 4 tipuri de opinie: opinia fara rezerve. pe baza de sondaje. incheiate la 31 decembrie 200…. mod de prezentare. in prezent. opinia defavorabila. incat sa poata exprima asupra acestora o opinie. avea formularea urmatoare: 71 ―Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii ―X‖. 465. paragraful de observatii se situeaza. sa fie determinatsi. societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare. Intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opinie i asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: ―dau o imagine fidela‖ sau ―prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative‖. Continutul raportului de audit. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa. ca acesta nu constituie o rezerva. Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca. raportul de audit poate fi modificat.‖ 467. Exemplu : ―In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. ca pe baza auditului nostru. situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie sa descrie auditul. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. Acest paragraf poate. 468. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. de regula. noi atragem atentia asupra notei ―X‖ din anexa. sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale‖. ca presupunand: examenul. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie. de asemenea. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare. de exemplu. revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare. in general. Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat. Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa nu afecteaza opinia auditorului. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie. Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. cat si data si perioada acoperite prin aceste documente. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte‖.: 463. ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite. Acest paragraf poate. pe baza de sondaje. Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii: semnificatie. opinia cu rezerve. sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. el consta. auditorul contata ca situatiile financiare ‖dau o imagien fidela pozitiei financiare‖ si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve‖. in conformitate cu normele internationale de contabilitate.

respectiv cu publicul. auditorul isi divizeaza diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare. Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare. sunt evenimente care indica circumstante noi. In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil. Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. fapte descoperite dupa data raportului de audit. Tehnicile de examinare se bazeaza pe: stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii. care pot fi de doua tipuri: evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii exercitiului. Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. concorda cu datele din contabilitate. Rolul raportului de audit. oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. Situatiile financiare (bilant. Cand situatiile financiare ale exercitiului precededent au fost auditate de un alt auditor. Daca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de deschidere. 470. In misiunile initiale de audit. . faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale. rezultatelor financiare. comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare. Standardul International de Audit (ISA) nr.relatia contractuala de executare a misiunii de audit. auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs. Elementele posterioare inchiderii exercitiului. auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla in imposibilitatea de a emite o opinie. distingandu-se trei etape: fapte descoperite pana la data raportului de audit. Reguli particulare. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere. politicile de inchidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului. mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege. Standardul International de Audit (ISA) nr. precum si cu actionarii pentru decizii economice. soldurile de inchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau. Examenul situatiilor financiare. observatiile reiesite din diverse verificari. sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe. in cazuri deosebite. fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare 471. Auditorul verifica modul de inregistrare a: ->bilant capitalurilor proprii. financiare si rezultatele obtinute. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. situatiile care fac sa apara incertitudini. auditorul actual poate gasi elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorul precedent. contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente. 469. Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa: pozitiei financiare intreprinderii. elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii. sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data inchiderii. clara si completa pozitiei financiare. Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. au fost ajustate retroactiv. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune in lucru alte proceduri. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. Reguli generale: bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. 510 reglementeaza procedurile si principiile fundamentale si modul lor de aplicare in ce priveste soldurile de deschidere. Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar: mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii. natura si locul observatiilor in raport. 72 bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa. Pentru a-si putea exprima opinia. bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. aparute dupa data inchiderii. situatiei financiare. 472. imprumuturi si datorii asimilate. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea: faptului ca bilantul. atat asupra situatiilor financiare cat si asupra raportului sau. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii exercitiului. 10 stabileste tratamentul in situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului. descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit. compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere.

in alte cazuri. Standardul International de Audit (ISA) nr. sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr. 474. conturile de terti. metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor. Procedurile si principiile fundamentale. El cauta elementele probante pe un esantion adecvat. aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001. Confirmarea poate sa fie pozitiva. in unele cazuri. aceste informatii constau in . Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic. sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor. proprietatea asupra bunului. daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura. analizand in mod deosebit: evolutia conturilor prezentate de aceste anexe. care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare. elementele probante intr-o misiune de audit (―audit evidence‖ sau ―eléments probants‖) reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia. Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului. bazat exclusiv pe experienta sa profesionala. auditorul examineaza informatiile furnizate de acestea. insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv. trebuie verificate prin alte tehnici. lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate). sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor. Tehnica sondajului. auditorul nu poate verifica integral. In legatura cu rezultatul exercitiului. Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime. aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise. celelalte elemente probante ca. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. utilizand tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situatii. rol.sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii. auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa. aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza in timpul inventarierii propriu-zise. acesta din urma. Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa). prezinta o caracteristica comuna (de exemplu. sau negativa. . auditorul se poate gasi in una din urmatoarele doua situatii: . stocuri si productie in curs de executie. confirmarea stocurilor in depozite vamale. 530. in legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante. aceasta faza consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa.sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba. precum si modalitatile lor de aplicare. conturile de trezorerie. acestea sunt sondaje asupra valorilor. este important sa fie respectate cateva parcurgerea unor etape obligatorii. 473. examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri. auditorul : examineaza unele conturi de cheltuieli. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ. respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere. Elementele probante: definitie. auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi sau unei mase. atunci cand tertului solicitat I se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli. in general cu ocazia controlului conturilor. atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia. conturile de provizioane. rulajele sau soldurile unui cont. in general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern. vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor). aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. confirmarea conturilor de clienti si debitori. In legatura cu anexele la situatiile financiare. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe: confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii.valoarea atribuita etc. in consignatie si alte stocuri la terti. de exemplu. nu permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Confirmarea externa (directa). aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator. 476. insa.imobilizari. 73 reguli riguroase privind decizia asupra esantionului si Oricare ar fi insa tipul de sondaj. au ca obiectiv asigurarea ca: intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate. 475. criterii de apreciere. Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor. Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere.505. confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare. imprumuturi de la terti. multimea. Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afacere cu intreprinderea verificata. de exemplu. Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite. Tehnica observarii fizice (directe). confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori. valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri. a soldurilor etc. Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea concluziilor sale.

auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. in ansamblul lor. ceea ce presupune asigurarea respectarii regulilor legale si regulamentare de catre intreprindere si anume: regulile de prezentare si de evaluare stipulate in normele legale si in cele profesionale. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea intreprinderii si constau in proceduri care urmaresc obtinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare. datoriile. In acest caz. Tipul de informatie disponibila. de exemplu. de exemplu. de origine si de natura diferite. situatia financiara a intreprinderii. ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivata asupra conturilor anuale. de exhaustivitate: activele. Experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. Importanta relativa a elementului avut in vedere. proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor (rapoartelor) semnificative. Elementele probante trebuie. Invers. existenta de stocuri. auditorul considera necesar sa se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele insele. poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei. de apartenenta (de realitate) tranzactiile sau evenimentele se refera la intreprinderea data si s-au produs in cursul perioadei respective. tinand seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil. In functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente. Concluziile procedurilor de audit. reguli de prudenta. cu pertinenta. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data. adecvarea controlului intern. In mod normal. Obtinerea de elemente probante privind o informatie data. aceste sisteme au functionat de o maniera satisfacatoare pe toata perioada? In colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura. In general. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale precum si din testele de procedura sunt suficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile urmatoare: de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. evaluarea lor. natura activitatilor realizate. El poate deseori sa fie determinat sa caute elemente probante de sursa sau natura diferita pentru a corobora o aceeasi afirmatie. caracterul just se apreciaza in raport cu gradul de adecvare. existenta activelor si faptul ca acestea apartin intreprinderii. Elementele probante trebuie sa indeplinesca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. prin ele insele. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. omisiunea unei proceduri. Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii si functionarii sistemelor contabile si de control intern. de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrata la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartin perioadei. regulile referitoare la inventarieri. Trebuie sa existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea unor elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii. auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia. de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea lor de inventar. la un moment dat. acest risc poate depinde de: natura elementelor in cauza. Aceasta etapa a misiunii are. 74 sunt concordante. aspectele sistemelor contabile si de control intern asupra carora auditorul va strange elemente probante se refera la: conceperea sistemelor contabile si de control intern. . auditorul se asigura de posibilitatea obtinerii unor afirmatii in materie: de existenta: controlul intern exista? de eficacitate: controlul intern functioneaza eficace? de permanenta: controlul a functionat eficace pe toata perioada in cursul careia auditorul intelege sa se sprijine pe el? In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. pasivele patrimoniale. in masura in care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont. sunt aceste sisteme concepute de o maniera care sa previna sau sa detecteze si corecteze anomalii semnificative? functionarea sistemelor contabile si de control intern. deci. operatiile si soldurile conturilor. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. auditorul stabileste programele de control a conturilor pe baza carora sa poata obtine elementele probante necesare fundamentarii opiniei sale. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate. Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate. atunci cand elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele. aplicand tehnici de sondaj bazate pe rationament profesional sau esantion statistic. ele sunt de doua tipuri: controale privind tranzactiile. dificultatile si costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil. dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii. fiabilitatea lor. nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie. veniturile si cheltuielile privesc intreprinderea in cauza. o categorie de operatii sau un control intern. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: Importanta riscului de inexactitate. reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii. Cu toate acestea.

Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat. Prezentarea intreprinderii. Numai in functie de aceste fluxuri de informatii si de gradul de fiabilitate al lor auditorul isi stabileste programul de control al conturilor care. el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. in etapa referitoare la aprecierea controlului intern. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective. aceste controale trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. cu maximum de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu clientul. . Pentru stabilirea programului de control. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. Dupa cum s-a vazut. Aceasta coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control. facturi si receptii Marimea esantionului Sume mai mari de 75. Planul de misiune permite auditorului: sa-si stabileasca natura si intinderea controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales. conducerea. o referinta pentru foaia de lucru. in functiune. Un exemplu de structura a unui program de control se prezinta astfel: Dosar Exercitiu Program de control . Programul de control: rol. (Foaia de lucru) Ionescu A6 16/03/95 Ref: Pag: Data: Viza responsabilului: Controale de efectuat Verificarea achizitiilor exercitiului pe baza de comenzi. care contine rubricile urmatoare: lista controalelor de efectuat. auditorul va verifica functionarea acestui control intern. riscul si pragul de semnificatie. a zonelor de risc si a naturii operatiilor. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. Continutul tip al unui plan de misiune este urmatorul: I. auditorul a avut posibilitatea identificarii existentei controlului intern pe care se poate sprijini si verificarii modului de functionare a acestuia. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala. sa-si organizeze lucrarile de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare in mod rational. Evaluarea controlului intern: continut. datele interventiilor in teren. avand in vedere ca. etape. indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta.controlul imobilizarilor Auditor: Data crearii: Data actualizarii: Facut de ……… Referinta la data de ……. confirmarea intelegerii sistemului. forme de prezentare. ceea ce permite urmarirea cronologica a lucrarilor. natura calendarului. intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite. rol. ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine. Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine. mijloacele necesare. 477. 479. este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv. Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura. precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor pe de alta parte. intinderea procedurilor de audit si coordonarea. etapa de cunoastere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. teste de permanenta. asa cum s-a mai amintit. calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Daca nu este in masura sa obtina aceste elemente probante suficiente. 75 Din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii. bugetul de timp si costurile angajate. intelegerea sistemului contabil si a de control intern. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. pe de o parte. Cand estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor. el nu trebuie sa formuleze o opinie fara rezerva. ordonata pe sectiunile situatiilor financiare. supravegherea si revizuirea lucrarilor. continut.Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care prezinta o importanta semnificativa. care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? aceste proceduri sunt aplicate? in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiarcontabile corecte? Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern. Etapele aprecierii controlului intern: intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. Este documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenientii de-a lungul intregii misiuni de audit. Planul de misiune: continut. evaluarea preliminara. alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. testele de conformitate.000 mii lei Probleme intalnite Nimic 478. probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. rapoarte si relatii de stabilit. poate fi restrans sau extins. evaluarea riscurilor de eroare. verificarea functionarii controlului intern.

IV. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii: Cunoasterea globala a intreprinderii. in succesiunea lor logica si practica. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. Principalele lucrari din aceasta etapa sunt: Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative Redactarea Planului de misiune (planului de audit) Elaborarea programului de munca 481. de asemenea. Faze si etape in executarea unei misiuni de audit de baza. Faze . In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. 482.II. responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. Programul de munca poate. Definirea misiunii. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. sa detalieze obiectivele auditului. Examenul competentei Contactul cu fostul auditor sau cenzor. calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare. Decizia de acceptare a mandatului. forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. domeniile si sistemele semnificative. Dintr-un astfel de document nu trebuie sa lipseasca: 76 obiectivul auditului situatiilor financiare. Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune. Echipa si bugetul. Altfel spus. III. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita. facand referire la legislatia aplicabila. intinderea lucrarilor de audit. Orientarea si planificarea auditului. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor. se prezinta astfel: Etape acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit Faza initiala orientarea si planificarea auditului aprecierea controlului intern Faza executarii lucrarilor controlul conturilor examenul situatiilor financiare evenimente posterioare inchiderii exercitiului utilizarea lucrarilor altor profesionisti Faza finala alte lucrari necesare inchiderii raportul de audit documentarea lucrarilor de audit 483. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continute in Planul de audit (de misiune). Orientarea programului de lucru. fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual. responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)? Scrisoarea de misiune este documentul in care sunt consemnati termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit. asa cum se pot identifica in Standardele Internationale de Audit. zonele sale de risc. Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati. ISA 300 prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de munca in care sunt definite natura. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala . Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si zece etape care. Pentru elaborarea programului de munca auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control. V. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit. Informatii contabile. Fisa de acceptare a mandatului. VI. piese juditificative sau alte informatii solicitate. forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. cat si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furnizata de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului). din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: obiectivule auditului situatiilor financiare. Planificarea 480. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. la reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul. informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit. VII. sau in orice alt tip de contract adecvat. Standardul International de Audit nr. Programul de munca. facand referire la legislatia aplicabila. Sisteme si domenii semnificative. 484. intinderea lucrarilor de audit.

La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client. descrierea altor scrisori. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. 487. Auditorul poate decide sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecare din exercitiile viitoare. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat sa exercite profesia contabila in conditiile fixate prin normele internationale si prin O. Normele de audit se clasifica in trei categorii. baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare.G. 486. precum si imaginea fidela a rezultatului. aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat sa revizuiasca si sa aprecieze contabilitatea entitatilor de care nu este legat printr-un contract de munca. Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. de regula. aprobata prin Legea nr. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare. si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale unei entitati. Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. 488. standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale. cerere de confirmare a termenilor si conditiilor din scrisoarea de misiune. standarde sau norme contabile nationale. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. ctb de sinteza sau bilant contabil). dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu privire la declaratiile facute de aceasta cu diferite ocazii in legatura cu auditul. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC). corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimita clientului. Acestea pot fi: Standardele Internationale de Audit (ISA). Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. cifra de 77 afaceri. doc. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. 489. norme generale de comportament.riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative. Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare: standarde internationale de raportare financiara. statutare sau contractuale. 65/1994. rezultatul net. Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE). Auditorul poate sa doreasca sa introduca in Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la: planificarea auditului. ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. SIC sau IFRIC. alte documente emise de IASB. Standardele Internationale de Contabilitate (IAS). Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. 485. alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. autonome. Practicile Internationale de Audit (IAPS). o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. norme de raportare. iar la sfarsitul misunii. acoperind intreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru. auditorul trebuie sa aprecieze daca unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificati tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau. jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. . piese justificative sau alte informatii solicitate. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. organisme de interes public. 42/1995 cu modificarile si completarile ulterioare. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind: Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS). controleaza si utilizeaza situatiile financiare. 1 din Legea Contabilitatii. Stablirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii. nr. evitarea lucrarilor inutile. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE).

daca situatiile financiare sunt intocmite. riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate. Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii. examinarea este exclusiva profesionala. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. riscul de audit creste. reducand astfel riscul de audit. auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus. atunci auditorul va putea: sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata. iar la sfarsitul misunii.Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. evitarea lucrarilor inutile. trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. Pe de alta parte. clar si complete a pozitiei si situatiei financiare.capitaluri proprii sau rezultate anormale. din cauza unui control intern insuficient. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. Daca. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus. invers. sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. Elemente fundamentale: profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. Ce este riscul de nedetectare? Riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? 78 Obiectivele controlului intern sunt protejarea activelor intreprinderii : definirea responsabilitatilor separarea sarcinilor si functiilor descrierea functiilor procedura acordarii imputernicirilor . Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale. in totalitatea lor: bilant. statutare sau contractuale. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. 496. cifra de afaceri. obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii. clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta. auditorul va folosi formula ―ofera o imagine fidela‖ sau ― prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative‖. cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare. 490. in functie de referentialul contabil aplicabil. nu este nici prevenita. astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si. sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. clara si completa a pozitiei financiare. In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia. De exemplu. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. Pentru exprimarea acestei opinii.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. precum si a rezultatelor obtinute de aceasta. obiectul opiniei: imagine fidela. calendarul si intinderea controalelor proprii. Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. Riscul de audit: componente si relatiile intre acestea. in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. capitaluri proprii sau rezultate anormale. responsabile si independente. 493. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. 492. in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. aceste expresii fiind echivalente. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia. daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. rezultatul net. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. 495. precum si imaginea fidela a rezultatului. eroare ce poate fi semnificativa. jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. Stablirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii. sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului. auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat. 491. sub toate aspectele semnificative. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor. prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. 494. de exemplu. scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. Pragul de semnificatie reprezinta nivelul.

cuprinzand : . Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati? Elementele de baza ale controlului intern sunt: existentea unui plan de organizare. prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor. de regula. in masura posibilului. Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea. 499. Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta. se regasesc in mai toate intreprinderile. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. abordare pe cicluri de control (mai operationala). . respectiv cele privind: realizarea obiectivelor intreprinderii.asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile controalele de baza ale activitatii contabile asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii promovarea eficacitatii exploatarii 497. . in conformitate cu prevederile legale. in functie de marimea intreprinderii.avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. 1. auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale.este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit. promovarea eficacitatii exploatarii. protejarea sau conservarea patrimoniului. cuprinde 3 faze si 10 etape. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.Abordari privind metodologia auditului statutar. trebuie sa asigure intotdeauna separarea a trei functii care. implica respectarea politicilor de gestiune. protejarea activelor. b) evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica).este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii.se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. in acest caz. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: .se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 500.definirea cat mai precisa a sarcinilor definirea limitelor de competenta si a raspunderilor circulatia informatiilor competenta si integritatea personalului sunt esentiale la nivelul directiunii existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la : producerea informatiilor arhivarea informatiilor 498. . Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). Care sunt principalele obiective ale auditului intern? intern sunt: protejarea activelor intreprinderii. evaluarea controlului intern si . a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. inregistrarea operatiilor sau contabilizarea lor. Faza controlului propriu zis: . c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate: d) protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si. Abordarea pe cicluri de control Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 501. 79 3. daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase. Controlul intern. Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor. programele si managementul acestuia. 2. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii. face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. a) verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o eroare sau o inexactitate – iregularitate . Abordarea pe faze si etape. B. Faza initiala . Separarea functiilor.este faza controlului intern si a verificarii conturilor.

adaptarea controlului si urmarirea. stocuri si productie in curs. imprumuturi si obligatii financiare. se pot referi la: Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale. 507. Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare. confidentialitatea. conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare (denumirea acceptata e de „rubrica din situatiile financ iare). a grupa si a Scopul este emiterea raportului de audit sintetiza informatiile prin elaborarea situatiilor financiare 506. 503. Respectarea clauzelor contractuale.controlul conturilor: cumparari-furnizori. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. dar nu absoluta 2 Procedurile puse in lucru de auditor sunt Procedurile sunt standardizate. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? Este emis numai in cazul in care anterior a fost emis. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Misiune de compilare Audit statutar 1 Nici o asigurare Asigurare ridicata. Situatii financiare consolidate. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. clientul ne avand definite de catre auditor de comun acord cu nici un rol in stabilirea lor clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestei lucrari 3 Destinatarii sunt exclusiv partile care au Destinatarii sunt AGA si alti terti convenit procedurile puse in lucru 505. alte active. colegialitate. vanzari-clienti. alte venituri si cheltuieli. Prezentati cel putin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. trezorerie. Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. dar nu absoluta 2 Auditorul pune in aplicare cunostintele sale de Serviciul este un audit contabilitate si nu pe cele din domeniul auditului 3 Scopul este acela de a strange. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul. impozite si taxe. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? Raportul sau se refera exclusiv la respectarea clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare (de exemplu. controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate. estimari contabile. Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea. respectarea clauzelor contractuale. care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Misiune de audit pe baza de proceduri Audit statutar convenite 1 Nici o asigurare Asigurare ridicata. de catre acelasi auditor. Raportul trebuie sa permita identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. prin favorizarea caontactelor dintre colegi. Audit statutar Audit contractual 1 Numirea se face de catre AGA Numire de catre management 2 Misiunea este plurianuala sau recurenta Misiune cel mult anuala 3 Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte 4 Se supune anumitor prevederi din Codul etic al Reglementarile etice nu sunt la fel de restrictive profesiei 5 Misiunea este permanenta Misiune punctuala 6 Misiunea se efectueaza prin sondaj din cauza Misiunea poate presupune verificari totale multitudinii de operatiuni ce trebuie verificate 7 Nu poate avea imixtiuni in gestiunea unitatii Poate avea natura unei consultante 504. Trebuie facuta referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de opinie . peersonal si sociale.Controlul de calitate in audit. Obiective: Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. 502. 80 508. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect: situatiile financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale. imobilizari financiare. imobilizari corporale si necorporale. alte pasivea. fonduri improprii. un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. metode de evaluare si de prezentare). Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. situatiile financiare condensate (rezumate).

Opinia auditorului. . mentiunea ca. el va emite o opinie asupra caracterului rezonabil al ipotezelor retinute de conducere. exprimarea unei asigurari negative ca ipotezele constituie o baza rezonabila pentru informatiile financiare previzionate.raportul trebuie sa contina. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici. 514.auditorul trebuie sa stabileasca in ce masura informatiile financiare istorice sunt fiabile. precum si proceduri analitice. in acest caz. Este necesara mentiunea ca. Raportul trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare. 81 anumite rubrici si cele planificate cu cele realizate de alte studiul diferentelor dintre cifrele inscrise in situatiile financiare pentru intreprinderi din acelasi sector.exprimata in acel raport. Auditorul trebuie sa planifice si sa execute examenul limitat fiind constient ca pot exista anumite circumstante care sa conduca la anomalii semnificative in situatiile financiare. si anume: independenta. stocuri.auditorul si clientul trebuie sa convina termenii misiunii fiind indicata existenta unei scrisori de misiune sau a uni contract cu clauze clare. obiectivitatea. competenta profesionala. 509. situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora. confidentialitatea. exhaustivitatea ipotezelor retinute. situatiile financiare condensate trebuie citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora.o astfel de misiune nu trebuie acceptata sau continuata de auditor decat atunci cand este evident ca ipotezele sunt realiste sau cand informatiile financiare previzionate sunt adecvate scopurilor pentru care au fot pregatite. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? titlul. de fapt.. integritatea. ca informatiile. Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze – pe baza de proceduri care nu pun in lucru toate diligentele necesare pentru un audit – ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa). In consecinta. opinia auditorului se va referi numai la rubrica sau la rubricile auditate. Pentru a exprima o asigurare negativa in raportul sau asupra situatiilor financiare (examen limitat). analiza procedurilor practicate de intreprindere pentru contabilizarea.. clasificarea si intocmirea documentelor de sinteza. acestia se inscriu intr-o scrisoare de misiune sau in contractul de prestari servicii de audit. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). pe langa elementele valabile si in cazul altor tipuri de rapoarte: referirea la gradul de difuzare a acestor informatii. cunoasterea activitatilor intreprinderii si ale sectorului din care face parte. aplicarea procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor. opinie care are un nivel de asigurare moderata . 512. . pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii. poate face obiectul unui raport distinct sau poate fi inclusa in raportul auditorului. Proiectiile desemneaza informatiile financiare prospective bazate pe ipoteze referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca. compararea situatiilor financiare cu situatiile bugetare ale perioadei si cele previzionale. acceptarea responsabilitatii pentru informatiile financiare previzionate. adresa auditorului si semnatura lui. Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica inscrise in Codul etic. identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderata ca informatiile examinate nu contin anomalii semnificative. Termenii si conditiile realizarii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor si de clientul sau. 513. o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si la tipul de opinie exprimata in acel raport. profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si profesionale. daca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. . constituirea unui provizion etc. el poate emite o altfel de opinie in raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare 511. Acest raport nu se refera la situatiile financiare in ansamblul lor. asigurarea este negativa. . raportul trebuie sa mentioneze ca. In cazul in care auditorul considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative. precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele. tendintelor si elementelor neobisnuite. data raportului.auditorul trebuie sa se asigure ca au fost avute in vedere toate ipotezele semnificative pentru pregatirea informatiilor financiare previzionate. analiza principiilor si practicilor contabile urmate de intreprindere. acestea provin din situatii financiare care au facut obiectul unui raport de audit modificat. o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate din care s-au nascut. . un avertisment asupra riscurilor de nerealizare a rezultatelor prezentate prin aceste informatii previzionate. strangerea informatiilor ce vor fi inscrise in notele anexe si pregatirea situatiilor financiare. Previziunile desemneaza informatiile financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaza conducerea si in functie de care aceasta a stabilit actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor informatii (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile). . constand in mod deosebit in: compararea situatiilor financiare cu cele ale exercitiilor precedente. Atunci cand auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare in ansamblul lor. destinatarul. Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit. 510.). Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii.este obligatorie obtinerea unei scrisori de afirmare din partea conducerii cu privire la: utilizarea informatiilor previzionate. el trebuie sa puna in lucru proceduri complementare sau mai extinse. ci doar la una sau mai multe rubrici din situatiile financiare (creante. auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate in vederea fondarii concluziilor folosind in mod esential proceduri constand in cereri de informatii sau de explicatii. desi situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare in ansamblul lor.au fost corect pregatite. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat.

517. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al actiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului. cabinetul/societatea sau membrul acestora devine prea intelegator fata de interesele clientului. un fost partener al cabinetului/societatii a devenit o persoana care82 gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului.renuntarea la propriile convingeri.amenintare la adresa independentei. in sensul ca auditorul trebuie sa precizeze ca nu a descoperit fapte care sa-l faca sa gandeasca ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform unui referential contabil identificat. fie nu furnizeaza vreo asigurare. Apare atunci cand unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client. Exemple: un membru al cabinetului are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere in intreprinderea client. 516. prestarea de servicii pentru un client al carui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurarii) profesionistului fata de client.. Slabirea autocontrolului .slabirea autocontrolului. auditorul descrie aceasta situatie si: fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva privind eventualele ajustari care ar fi trebuit facute daca nu ar fi existat limitarea respectiva. daca este cazul. un membru al cabinetului are un afin sau o ruda apropiata care.actiunile de intimidare. 520. fie pune o concluzie nefavorabila indicand ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform. Raportul trebuie sa descrie intinderea misiunii permitandu-i celui care il citeste sa inteleaga natura lucrarilor realizate si ca opinia nu este una de audit. asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/societatii cu un client al acestora. Pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate se face na din mentiunile: „neauditate‖ sau „compilate fara audit.515. clar exprimata. in afara de cazurile cand valoarea acestora este nesemnificativa.. acceptare de daruri sau ospitalitate.amenintare la adresa independentei. Interesul propriu – amenintare la adresa independentei. .manifestarile de familiarism. un membru al cabinetului/societatii este sau a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de certitudine – asigurare . daca incidentele limitarii intinderii examenului limitat sunt semnificative si privesc mai multe rubrici ale situatiilor financiare.. el trebuie sa descrie aceste fapte si. de catre membrii cabinetului/societatii de la client. o mentiune indicand responsabilitatea conducerii intreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor. destinatarul. Raportarea unei misiuni de compilare. Renuntarea la convingeri . sub forma unei asigurari negative. Prezentati 5 situatii de amenintare la adresa independentei. Daca auditorul a descoperit fapte care afecteaza imaginea fidela conform referentialului contabil identificat.(daca faptele descoperite au o incidenta atat de semnificativa asupra situatiilor financiare incat o rezerva nu este suficienta pentru a califica natura incompleta sau inselatoare a situatiilor financiare). in acest caz: fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva. cand cu cei care gestioneaza patrimoniul sau angajatii acestuia.a contractului fata de client. o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit. Exemple: un membru al cabinetului/societatii este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului. Manifestarile de familiarism . nici examen limitat‖.amenintare la adresa independentei. daca este cazul. 519. Acesta ar putea fi cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul profesional aceluia al clientului. o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intra in conflict cu clientul respectiv. potentiala angajare ca salariat al clientului. preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune). in masura in care este posibil. in consecinta. adresa si semnatura auditorului. relatii de afaceri cu clientul (altele). identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detaliile furnizate de conducerea intreprinderii. sa cuantifice incidentele asupra situatiilor financiare si. a actiona ca un avocat sau consilier al clientului in litigiile lui sau in rezolvarea neintelegerilor cu terte parti. Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa. ca angajat al clientului. onorarii totale provenind de la un singur client. Interesul propriu semnifica faptul ca un cabinet. onorarii neprevazute in contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale. un imprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniu clientului. un paragraf asupra diferentelor semnificative mentionate in anexe fata de referentialul contabil utilizat. Daca exista o limitare importanta a intinderii examenului limitat. 518. Au loc in virtutea unor relatii mai stranse cu un client. care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul. Apare atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia promoveaza sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pana in punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. nici o asigurare nu este furnizata. pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor inregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client. o mentiune confirmand ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabile misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale. Norme de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). 521. data. Raportul asupra unei misiuni de compilare trebuie sa contina urmatoarele elemente: titlul. este in masura sa exercite o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul. indicarea faptului ca auditorul nu este independent de intreprindere. Exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv. nici un examen limitat si. interesul propriu..

amenintarile generate de interesul propriu la adresa obiectivitatii sau confidentialitatii pot fi cauzate de existenta unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informatii sensibile referitoare la pret pentru a castiga beneficii financiare. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a intocmi sau aproba situatii financiare de uz general pentru o organizatie angajatoare trebuie sa se asigure ca acele situatii financiare sunt prezentate in conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiara. Un profesionist contabil care intreprinde sau asista la pregatirea unei declaratii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine in primul rand clientului sau angajatorului. Protejarea independentei prin cauze contractuale cu clientul. nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale. in cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate. 2. dar nu sunt limitate la: cerinte educationale. inclusiv comitetul de audit. intocmirea si raportarea informatiilor. un profesionist contabil angajat trebuie sa sustina obiectivele legitime si etice enuntate de catre angajator si regulile si procedurile stabilite in sprijinul acestor obiective. masuri in cunostinta de cauza. Aceste masuri constau in: aprobarea de catre AGA clientului a numirii cabinetului. importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei. sa conduca la amenintari generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu. consultarea organismului profesional cu privire la independenta. interese financiare. in unele situatii. legislatie sau reglementari includ. reglementari de guvernare corporativa. unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Obligatiile etice ale expertului contabil in cursul unei misiuni de consultanta fiscala. existenta unui responsabil cu monitorizarea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei. prin amenintari reale sau percepute. identificarea amenintarilor la adresa independentei. Unui profesionist contabil angajat. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaratia fiscala este corect intocmita pe baza informatiei primite. de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. evaluarea importantei acestora. rotirea personalului cu functii de raspundere. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaratia fiscala si consultanta in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. atunci cand contractul a fost semnat de persoanele imputernicite sa administreze patrimoniul si sa-l reprezinte juridic pe client. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de 83 gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si ca nu interpreteaza fapt real. Daca profesionistul contabil angajat este constient de faptul ca emiterea unor informatii eronate este fie semnificativa fie persistenta. 2. nici nu trebuie sa omita sa faca apel la consilierea de specialitate adecvata si asistenta atunci cand este cazul. de asemenea.522. cerinte de dezvoltare profesionala continua. care ar putea. sau poate obtine. acesta trebuie sa aiba in vedere informarea autoritatilor competente. stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionari a bunurilor si valorilor. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati salariati. comunicarea modificarilor intervenite in politicile si procedurile cabinetului tuturor angajatilor si colaboratorilor. politici si proceduri care sa permita identificarea eventualelor interese sau relatii dintre client si auditor care ameninta independenta. comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte imputernicita prin lege. 523. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare. de formare si experienta la intrarea in profesie. Principiul fundamental al competentei profesionale si al prudentei solicita ca un profesionist contabil angajat sa se implice doar in misiuni semnificative pentru care detine. examinarea externa a rapoartelor. sa faca apel la consultanta juridica sau sa demisioneze. politici si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaza independenta si obiectivitatea. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale. luarea de. standarde profesionale. care asigura procesul de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu societatea/cabinetul de audit. incluzand cadouri. Un profesionist contabil angajat trebuie sa intocmeasca sau sa prezinte astfel de informatii in mod corect. Ofertele de stimulente pot reprezenta amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Un profesionist contabil angajat trebuie sa nu duca in eroare. politici si proceduri privind evitarea obtinerii de venituri de la un singur client. in scopul reducerii onorariilor. 525. politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii lucrarilor efectuate de cabinet. De obicei. identificarea masurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil. politici si proceduri interne de supraveghere a respectarii politicilor si procedurilor privind independenta. Actiuni de intimidare . Masurile de protectie create de profesie. in mod voluntar. 527. existenta unui mecanism disciplinar care sa asigure conformarea cu politicile si procedurile stabilite. Profesionistul contabil angajat poate. proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala. Cand unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofera un stimulent. evaluarilor. situatia trebuie atent evaluata. presiunea din partea clientului de a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabinetului. . 524. 526. Exemple: cererea din partea clientului catre cabinet de a inlocui un membru al acestuia. Stimulentele pot lua forme diferite. suficienta formare de specialitate sau suficienta experienta. eliminarea unor persoane din echipa de audit daca acesteia ii este afectata independenta. Un profesionist contabil angajat are obligatia profesionala de a se conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte potentiale. Au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii poate fi impiedicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala. sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor. 3. 5. just si in conformitate cu standardele profesionale relevante astfel incat informatiile sa fie intelese in contextul lor.amenintare la adresa independentei. stabilirea structurii din cadrul clientului. stabilirea de catre client politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatiilor financiare) corecta. 1. stimulente. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului. 4. un angajator cu privire la nivelul de pregatire si experienta. 1. tratamente preferentiale si solicitarea necorespunzatoare de relatii de prietenie si loialitate. ospitalitate.

7.este necesar sa faca in mod rezonabil verificari. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza: . exprimandu-si. Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota in dosarul de lucru.in imprejurarea in care profesionistul contabil a incetat sa mai actioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie sa comunice decizia sa clientului sau angajatorului si nu trebuie sa dea informatii tertilor. sunt stabilite principiile pe care trebuie sa le utilizeze profesionistii contabili pentru identificarea si evaluarea acestor amenintari.Incredere. masurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil. a celui ce il consulta si sa se pronunte cu sinceritate.trebuie sa foloseasca atunci cand este posibil declaratiile fiscale ale clientului din anii anteriori. Exista o necesitate pentru clienti. fara consimtamantul clientului sau al angajatorului. se poate baza in pregatirea unei declaratii fiscale pe informatia furnizata de client sau angajator. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau comunicare in care exista motiv sa se creada ca: a) ar contine o declaratie falsa sau inselatoare. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil.independenta de spirit si dezinteres material. profesionistul contabil trebuie sa incurajeze. evaluarea acestor amenintari si stabilirea importantei lor. 528. Cand un profesionist contabil descopera o eroare sau o omisiune in declaratia fiscala a anului anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau ca nu s-a completat sau nu s-a inregistrat declaratia fiscala ceruta. ele trebuie sa fie prezentate in asa fel incat sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte. trebuie luate toate masurile rezonabile pentru a se asigura ca eroarea nu este repetata in declaratiile fiscale viitoare.Profesionalism.stiinta.daca profesionistul contabil ajunge la concluzia ca poate fi continuata relatia profesionala cu clientul sau cu angajatorul. 6. daca e nevoie. profesionistul contabil: . . Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale. atunci cand informatia prezentata pare sa fie incorecta sau incompleta. . Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor servicii. Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile in aceasta situatie. cum sunt: . iar aceasta nu poate fi facuta fara permisiunea clientului sau angajatorului. c) sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta. c) ar omite sau ascunde informatia ceruta a fi prezentata si o asemenea omitere sau ascundere poate induce in eroare autoritatile fiscale. Sectiunea a 8-a se refera la independenta liber profesionistilor contabili. In mod normal profesionistul contabil nu este obligat sa informeze autoritatile fiscale. Codul etic al profesionistilor contabili recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel incat un profesionist contabil sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism. si • trebuie sa ia in consideratie daca continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este in concordanta cu responsabil itatile sale profesionale. .este incurajat sa faca referiri la registrele si inregistrarile operatiunilor respective. in cazul in care informatia pare rezonabila. . singurele capabile sa-i intareasca discernamantul. 5. Atunci cand sunt folosite estimarile.sa il sfatuiasca prompt pe client sau angajator in legatura cu eroarea sau omisiunea si sa recomande informarea autoritatilor fiscale. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de informatii. Un profesionist contabil. Pentru aceasta. dar si cunostintele de cultura generala. . 84 de prevedere corespunzatoare in vederea eliminarii sau in cazul in care aceste amenintari sunt importante. b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala.Credibilitatea. chiar ascunsa. Obiectivul acestei sectiuni este de sprijini cabinetele/societatile profesionistilor independenti si pe membrii acestora in ce priveste: identificarea amenintarilor la adresa independentei. ori a altor evidente in sprijinirea informatiei. . rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate. patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil. inainte de a face propuneri. . utilizand rationamentul profesional. d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale. nu numai profesionala. cu exceptia cazului in care aceasta i se cere prin lege. . Un profesionist contabil poate pregati declaratiile fiscale implicand folosirea estimarilor daca o asemenea practica este in general admisa sau daca circumstantele date nu permit obtinerea de informatii exacte. fara ocolisuri. 4. el trebuie: . profesionistul contabil: • trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca nu este posibil sa lucreze pentru ei in legatura cu acea declaratie sau cu alte informatii prezentate autoritatilor. . precum si pentru a identifica. sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. . e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in exercitarea profesiei si in protejarea ei. cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp. probitate si demnitate.daca clientul sau angajatorul nu corecteaza eroarea.Calitatea serviciilor. atunci cand este cazul. In plus. in mod obisnuit. 529. competenta si constiinta. b) ar contine declaratii sau informatii furnizate neglijent sau fara nici o cunoastere reala a faptului ca ele sunt adevarate sau false.moralitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si indeosebi: a) sa isi dezvolte necontenit cultura. aplicarea masurilor reducerii acestora la un nivel acceptabil. . sa atinga cele mai inalte niveluri de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public. furnizarea acestor date. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor. Cum explicati responsabilitatile etice ale profesionistilor utilizati in cadrul unei misiuni de audit de baza? Cerintele etice aplicabile profesionistilor contabili cer ca acestia sa asigure cea mai inalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili.3.

. Raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Scopul controlului de calitate il reprezinta analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor emise de organismele profesionale. Intrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii. perioada controlata. In ambele forme trebuie asigurata calitatea controlorilor si obiectivitatea lor. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: exigente profesionale: personalul cabinetului sau societatii trebuie sa se conformeze principiilor de independenta. calitatea rapoartelor. care pot avea o incidenta asupra deciziei finale. neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor. punctele in suspensie care necesita primirea unei informatii complementare. colegialitatea. Pot constitui dezacorduri: insuficienta ajustarilor pentru deprecierile de stocuri si de creante. control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic. integritate. respectarea normelor deontologice (mai ales independenta). sa dezvolte solidaritatea in randul profesiei (prin favorizarea contactelor intre colegi). sa contribuie la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. o descriere sumara a punctului respectiv. respectarea normelor de audit. repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesare. Nota de sinteza are rolul de recapitula toate punctele importante ale lucrarilor efectuate. supravegherea publica a profesiei (prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice). pozitia auditorului (punctul sau de vedere). consultarea: de fiecare data. 531. obiectivitate. coordonarea si supravegherea lucrarilor: colaboratorii carora li se incredinteaza diferite lucrari trebuie informati de responsabilitatile lor si de obiectivele si procedurile ce trebuie urmarite. selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie controlati.530. la care nu s-au constatat deficiente). confidentialitatea. Nota de sinteza este intocmita pe o foaie de lucru care presupune: 85 o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca important este dezvoltat. adaptabilitatea si armonizarea. Regulile aplicabile se refera la: cine poate fi controlat. sa aprecieze modul de aplicare a regulilor si normelor profesionale. delegarea: conducerea. raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost aprobate. acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revizuita periodic. stocuri supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori in calculul costurilor productiei sau in determinarea marimii stocului (cantitatilor). efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit. Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii. dispersia geografica. dar si sistemul de control intern din cadrul cabinetului. cand este necesar. experienta si formarea continua a controlorilor de calitate. Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti in categoria clientilor obisnuiti) 535. aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare a personalului cabinetului sau societatii trebuie sa-i permita acestuia sa se achite in mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste in cadrul unei misiuni de audit. Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea. confidentialitate. revizuirea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt revazute de catre un profesionist cu un nivel de competenta cel putin echivalent. aplicarea sanctiunilor disciplinare. vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului. 534. nivelul de organizare. 533. sub aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a satisface cererea clientilor. misiunile de verificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respective. sa armonizeze comportamentele individuale ale membrilor. Explicati semnificatia datarii raportului. nerespectarea principiului independentei exercitiilor. de la cunoasterea intreprinderii pana la controlul conturilor. Rolul si continutul notei de sinteza. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata in doua forme: control colegial si control prin personal angajat. 532. calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul si importanta activitatii sale. Obiectivele urmarite prin controlul de calitate sunt: sa ofere publicului o buna perceptie despre calitatea serviciilor. independenta si obiectivitatea controlorului de calitate. care nu poate depasi 6 ani (10 ani la societatile mici. costuri etc. neluarea in considerare a evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului care confirma sau infirma o situatie existenta la data inchiderii exercitiului. confidentialitate si profesionalism inscrise in Codul etic. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. elementele pe care se sprijina controlorul in aprecierea activitatii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante. Dezacordul reprezinta o iregularitate contabila pe care conducerea intreprinderii refuza sa o corecteze. Nivelul. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si in special la: problemele tehnice intalnite si maniera in care au fost rezolvate. supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele evenimentelor si tranzactiilor intervenite pana la acea data si de care el a avut cunostinta asupra situatiilor financiare.

obtinand o declaratie scrisa in legatura cu respectarea acestora. Atunci cand utilizeaza lucrarile unui alt auditor. Expresia alt auditor desemneaza auditorul – altul decat auditorul principal – responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup. Societatea este proprietara tuturor activelor si nici unul nu a fost ipotecat. incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul principal. Scrisoarea de afirmare permite instiintarea conducerii intreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare de catre informatiile pe care numai ea le detine. 536.. Urmatoarele elemente au fost corect inregistrate si. Anumite mijloace puse in lucru pentru atingerea obiectivelor de mai sus sun similare. obligatiile contabile. 538.. Exemple de elemente declarate intr-o scrisoare de confirmare: Nu avem cunostinta de nici o iregularitate privind conducerea sau salariatii care prezinta un rol important in definirea si functionarea sistemului contabil si de control intern.. Chestionarul va servi la elaborarea notei de sinteza a misiunii. raportarile. cu exceptia celor mentionate in nota. chestionarul de sfarsit de misiune poate contine un numar de intrebari care depinde de marimea. Intrebarile din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuie efectuate potrivit standardelor. Confirmam ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative sau omisiuni. precum si al politicilor si directivelor stabilite de conducerea intreprinderii... active vandute. Utilizarea lucrarilor auditorului intern... Societatea noastra s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a caror nerespectarea ar fi putut avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare...la situatiile financiare. iar anumite considerente ale auditului intern pot fi utile pentru a defini natura.. Chestionarul de sfarsit de misiune permite obtinerea asigurarii ca toate elementele necesare formularii opiniei asupra situatiilor financiare au fost reunite. scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmatiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situatiilor financiare. va solicita o declaratie scrisa care sa ateste respectarea acestor obligatii. toata documentatia aferenta si toate procesele-verbale ale AGA. de natura misiunii. 539. Cand auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor. 537. Fiind un document intern al auditorului. . Nici o alta reclamatie privind un eventual contencios nu a fost depusa si nu este prevazuta. evidentiindu-le pe cale care au fost contabilizate si distinct pe cele care inca nu a fost acceptate de intreprindere. ca normele au fost respectate si ca dosarele de lucru sunt complete.si.. descris in nota anexa Z.. calendarul si intinderea procedurilor de audit extern. lei. nici un eveniment posterior inchiderii exercitiului care sa necesite o rectificare a situatiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate in notele anexate. De asemenea.si.. auditorul principal trebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit.. Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona: examenul sistemelor contabile si de control intern. dupa caz. . provizionata in situatiile financiare. coordonarea lucrarilor si a raportarilor. examenul modului de respectare a textelor legislative. Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul aparitiei unor neintelegeri intre auditori si conducatorii clientului. prin confirmarea de catre acestia din urma a afirmatiilor orale. continutul situatiilor financiare. Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o suma de .. Nu avem nici un proiect sau intentii susceptibile sa altereze in mod semnificativ valoarea contabila sau clasificarea activelor si pasivelor reflectate in situatiile financiare.. in notele la situatiile financiare s-au dat explicatiile necesare: pierderi din operatiuni de cumparari si vanzari. Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru a-i permite sa actioneze ca auditor principal.domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului. precum si de faptul de a fi vorba de o prima misiune de audit la acel client sau clientul este mai vechi. Rolul si continutul chestionarului de sfarsit de misiune.. comunicarile cu conducerea intreprinderii.. obtinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de catre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. active date in garantie (ipotecate). iar in nota anexa Y am indicat toate garantiile acordate tertilor. pentru care auditorul nu se poate astepta in mod rezonabil sa obtina elemente probante... Auditorul principal trebuie sa-l informeze pe acest alt auditor in legatura cu: obligatiile de independenta. o lista a modificarilor propuse. Noi am inregistrat toate pasivele si angajamentele sau am dat explicatii in notele anexe.. de control si de raportare... Cu exceptia evenimentului constand in . Rolul si continutul scrisorii de afirmare. structura si experienta cabinetului de audit. rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni.. modalitatile de coordonare vor fi definite in etapa de planificare a auditului. delegarea lucrarilor catre membrii echipei si supervizarea activitatii lor. 86 examenul informatiilor financiare si de gestiune. evaluarea costurilor.. Tot prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obtine dovada ca cei care conduc intreprinderea recunosc responsabilitatea lor in intocmirea situatiilor financiare pe care le-au aprobat.. ale consiliului de administratie. Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricatie si nici un stoc nu este contabilizat la o suma superioara valorii sale nete de realizare. latura administrativa. normelor si procedurilor interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum urmeaza: intinderea lucrarilor.. susceptibile a avea o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare. intretinerea cu privire la procedurile de audit puse in opera. auditorul principal trebuie sa-i evalueze competenta si sa obtina elemente probante care sa dovedeasca faptul ca lucrarile celuilalt auditor raspund obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de audit... Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. V-am prezentat toate registrele contabile. Utilizarea lucrarilor unui alt auditor. respectiv cele care s-au tinut la datele de.

natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate. auditorul cere conducerii intreprinderii sa nu publice catre terti situatiile financiare si raportul de audit. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pana la data noului raport de audit. auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstreze ca pot fi utilizate lucrarile unui anume expert in cadrul misiunii sale de audit. Criterii avute in vedere de auditorul extern pentru evaluarea lucrarilor auditorului intern: statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii. controlul si documentarea corecta a lucrarilor. precum si necesitatea de a-l informa de data prevazuta pentru semnarea propriului sau raport de audit. el trebuie sa determine daca acestea au fost corect avute in vedere si au facut obiectul unei informari corespunzatoare in notele anexe la situatiile financiare. evaluari actuariale. daca raportul de audit apucase sa fie depus. statute sau reglementari.Auditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor auditului intern pentru a planifica si aborda in mod eficient auditul. evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrari de constructii. dupa publicarea situatiilor financiare. Utilizarea lucrarilor unui expert. de existenta unui eveniment care. supravegherea. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere. auditorul trebuie sa stranga elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstreze ca intinderea lucrarilor expertului raspunde obiectivelor auditului. Daca prin aplicarea acestor proceduri auditorul descopera ca evenimentele posterioare au o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare. iar daca aceasta decide totusi publicarea. auditorul trebuie sa verifice competenta profesionala a expertului si obiectivitatea lui. Utilizarea lucrarilor unui expert se face in urmatoarele situatii: evaluarea anumitor active. insa. In plus. daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. Cand auditorul a luat cunostinta. 541. auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare. avize juridice in ce priveste interpretarea unor acorduri. Cand auditorul nu modifica raportul sau. riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv. Daca responsabilii intreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari a situatiilor financiare sau unei informatii in anexe. pana la data raportului sau. auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii ca va lua toate masurile pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau. volumul si calitatea altor elemente probante disponibile. Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea e elemente probante suficiente si adecvate care sa justifice faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. trebuie sa informeze auditorul asupra evenimentelor survenite dupa data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra acestora. In misiunile initiale de audit. auditorul trebuie sa tina cont de: caracterul semnificativ al elementului respectiv din situatiile financiare. Cand un subgrup. Dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. dupa data raportului sau. el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport asupra situatiilor financiare. 543. Acest nou raport de audit trebuie sa cuprinda un paragraf de observatii facand trimitere la o nota anexa la situatiile financiare care cuprinde motivele corectiei situatiilor financiare publicate anterior. Daca insa auditorul a luat cunostinta. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. 542. existenta manualelor de audit si a dosarelor de lucru corespunzatoare. filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui auditor. . el poate constata ca unele lucrari de audit intern permit modificarea naturii si calendarului auditului si reducerea intinderii procedurilor puse in lucru de catre auditorul extern. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute aspectele in cauza cu conducerea intreprinderii pentru a stabili masurile care se impun. in nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si. evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri. Data noului raport va fi anterioara celei de aprobare a situatiilor financiare corectate. 540. zacaminte petroliere sau stabilirea duratei de viata ramasa a unor active corporale. l-ar fi condus la modificarea opiniei. auditorul va lua masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau. Auditorul trebuie sa stabileasca daca lucrarile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie indeplinite de situatiile financiare. 544. Fapte descoperite dupa data raportului de audit. organizarea profesionala (planificarea. Daca responsabilii intreprinderii corecteaza situatiile financiare. Cand are in vedere sa foloseasca lucrarile unui expert. auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit. dupa data raportului de audit. vor fi puse in lucru la o data cat mai apropiata de data raportului de audit. Nu este necesara corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui87 nou raport de audit atunci cand situatiile financiare ale exercitiului urmator sunt pe punctul de a fi publicate. Pentru a putea utiliza lucrarile unui expert. cu conditia ca o informatie corespunzatoare despre situatia existenta sa fie furnizata in notele anexate la aceste situatii financiare. Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare. Apoi. Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare. in consecinta. In cazul in care conducerea intreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanele care au in posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situatie si nu corecteaza situatiile financiare chiar daca auditorul a solicitat corectarea. Fapte descoperite pana la data raportului de audit. el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. competentele si experienta in calitate de auditor intern. auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa se asigure ca: soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs. el nu trebuie sa faca mentiuni despre utilizarea lucrarilor expertului. Conducerea intreprinderii.

volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau furnizori. miscari sociale. operatii efectuate pe cai neobisnuite. consultarea proceselor-verbale ale AGA si ale consiliului de administratie. cum ar fi: pentru activele si datoriile pe termen scurt. Ipoteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare. 546. continutul raportului de audit. dar va introduce un paragraf de observatii. lipsa materiilor prime de baza. in timpul exercitiului in curs. Daca raportul de audit al exercitiului precedent a fost calificat. operatii a caror substanta difera de forma acestora. operatii a caror existenta nu pare justificata pin nici o motivatie logica. Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri de audit in vederea reunirii de elemente probante referitoare la identificarea de catre conducerea intreprinderii a partilor legate (afiliate). A fost aplicata conventia contabila de baza a continuitatii activitatii. politicile de inchiderea conturilor si metodele de evaluare folosite au fost aplicate in mod constant sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe. refuzul creditelor-furnizori. dar exista o incertitudine semnificativa. luate izolat sau impreuna. este posibil sa obtina elemente probante prin punerea in lucru a procedurilor pentru exercitiul in curs. In acest caz. marja bruta de autofinantare negativa. Exemple de fapte sau evenimente care. auditorul va emite o opinie fara rezerve. in caz negativ. a unor licente importante sau furnizori principali. va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila. parasirea intreprinderii de catre cadrele de conducere. daca sunt pierdute. rata dobanzii. garantii si conditii de rambursare neobisnuite. Elementele probante pe care le va reuni auditorul in legatura cu soldurile de deschidere depind de urmatorii factori: politicile de inchidere si metodele de evaluare aplicate de intreprinderi. se verifica daca in notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune in discutie continuitatea activitatii. Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate sau auditorul nu este satisfacut de rezultatul aplicarii procedurilor de obtinere a elementelor probante. pot avea consecinte financiare grave. pierderea unor piete importante. obtinerea unei declaratii de la conducerea intreprinderii prin care sa se ateste ca informatiile prezentate cu privire la identificarea partilor legate sunt exhaustive si au fost corect descrise in anexele la situatiile financiare. obtine informatii prin confirmarea soldurilor de deschidere. auditorul va examina documentele care justifica soldurile de deschidere. sunt: capitaluri proprii sau fond de rulment negative. El trebuie sa colecteze elemente probante suficiente si adecvate pentru a confirma existenta unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatarii. precum si la informatiile prezentate in anexe privind efectele tranzactiilor si operatiilor intre partile legate. pierderi din exploatare sau degradari importante ale activelor. Particularitati privind partile afiliate (legate) in audit. se pot. au fost ajustate retroactiv. 88 Auditorul se poate gasi in una din urmatoarele situatii: a. auditate sau nu. pentru activele si datoriile pe termen lung. imprumuturi care ajung la scadenta. natura conturilor si riscul de anomalii existent in situatiile financiare ale exercitiului in curs. rulaje sau solduri. indicatori financiari nefavorabili. Daca prin aplicarea procedurilor mentionate nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la soldurile de deschidere. Cand situatiile financiare ale exercitiului precedent au fost auditate de un alt auditor. Printre procedurile puse in lucru de auditor se pot folosi: controalele detaliate asupra unor operatii. in acest caz. fara perspectiva de rambursare sau reesalonare.soldurile de inchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau. operatii neinregistrate. in caz afirmativ. in raport cu altii. noul auditor va evalua competenta profesionala si independenta auditorului precedent. tranzactii. 545. ori recurgerea excesiva la credite pe termen scurt pentru a finanta active pe termen lung. mai ales in ce priveste pretul. examenul operatiilor si tranzactiilor intre parti legate identificate. auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla in imposibilitatea de a emite o opinie. schimbari legislative sau politici guvernamentale care risca sa aiba efecte nefavorabile asupra intreprinderii. acordarea unei atentii deosebite unor operatii de la sfarsitul perioadei. auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot indica existenta partilor legate pana atunci necunoscute ca de exemplu: operatiuni efectuate in conditii comerciale anormale. auditorul actual poate gasi elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorului precedent. de asemenea. si. in caz afirmativ. proceduri judiciare in curs care. In timpul lucrarilor de audit. fara a fi exhaustive. auditorul trebuie sa aprecieze temeinicia utilizarii de catre conducerea intreprinderii a conventiei contabile de baza a continuitatii activitatii la elaborarea situatiilor financiare. stoparea politicii de distribuire de dividende. auditorul va acorda o atentie particulara. . situatiile financiare ale exercitiului precedent. acordarea contractelor si conventiilor de imprumut. indicii privind retragerea suportului financiar de catre creditori. faptelor care au stat la originea opiniei calificate a auditorului precedent. acesta va pune in lucru alte proceduri. in cazuri deosebite. insuficienta trezoreriei pentru a face platile la scadenta. constituie semne de intrebare asupra valabilitatii conventiei contabile de baza de continuare a exploatarii. In timpul planificarii si realizarii misiunii de audit. care au influenta semnificativa asupra situatiilor financiare. examenul operatiilor de cumparari si vanzari de parti ale unei societati in participatie. caracterul semnificativ al soldurilor de deschidere asupra situatiilor financiare ale exercitiului in curs. Responsabilitatea auditorului consta in aprecierea modului in care conducerea intreprinderii a utilizat conventia contabila de baza a continuitatii activitatii si daca exista incertitudini semnificative in ce priveste capacitatea intreprinderii de a continua activitatea si care ar fi trebuit sa fie prezentate in anexe.

In aceste scop. responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. Auditul estimarilor contabile. sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei. 548. Ce sunt testele de permanenta? Testele de permanenta sunt verificari efectuate pentru a stabili daca procedurile sistemului contabil si de control intern fac obiectul unei aplicari efective si constante. o parte poate fi avuta in vedere pentru recomandari mai putin importante. cunostintele dobandite in misiunile anterioare. auditorul retine ca intreprinderea nu va fi in masura sa continue activitatea. confirmarea verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva. informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. auditorul poate: sa examineze si sa testeze procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimarii. Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element in absenta unei metode precise de masurare (determinare). Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit? obiectivul auditului situatiilor financiare. ci numai de a obtine o asigurare ca sistemul descris este cel real si ca a fost inteles. intinderea lucrarilor de audit. Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate asupra estimarilor contabile cuprinse in situatiile financiare. Continutul Raportului asupra controlului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii: prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii societatii. 547. plecand de la origine. consecinte si incidente asupra situatiilor financiare. el va emite o opinie defavorabila. sumar. sa utilizeze o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de conducerea intreprinderii. observarea ulterioara. Nota de introducere si sinteza poate cuprinde: o amintire rapida a misiunii. pentru a-l testa. Detaliile raportului corespund cu ceea ce a fost anuntat in sumar. existenta mijloacelor utilizate (stampile. in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante. Atunci cand auditorul foloseste procedurile analitice ca si controale substantive. 551. Continutul unui raport asupra controlului intern. detalii si anexe. functii sau grupe de conturi. concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detaliaza problema). in rationamentul sau profesional. respectiv sa aprecieze caracterul rezonabil al acestor estimari si corecta si completa prezentare a informatiilor in anexe. sursele informatiilor disponibile (cele externe sunt cele mai fiabile). constand in reluarea in intregime a circuitului. ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare. prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale intreprinderii pentru a putea fi usor difuzate. de o maniera constructiva. recomandarile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs. pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru parti: nota de introducere si sinteza. Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi prezentat in diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de „Detalii‖. vize. Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit si anume: pentru a ajuta auditorul sa planifice natura. Procedurile analitice in auditul situatiilor financiare.b. Ce sunt testele de conformitate? Testele de conformitate presupun selectionarea de catre auditor a unui numar limitat de tranzactii carora le urmareste circuitul pentru a retine daca toate controalele prevazute au fost efectuate. la reglementarile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul. a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului intern. Modalitati de realizare a testelor de conformitate: observarea directa. caracterul comparabil al surselor disponibile. facand referire la legislatia aplicabila. structurarea detaliilor se face urmarindu-se anumite principii: prezentarea punctelor in ordinea importantei. reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate. sa revada evenimentele posterioare inchiderii exercitiului pentru a stabili daca estimarea se confirma. dar. auditorul poate introduce o rezerva in raportul sau. Conducerea intreprinderii refuza sa faca sau sa completeze analizele sale pentru a evalua de o maniera complexa aspectele legate de continuitatea activitatii. disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor. 89 552. Poate fi avuta in vedere si utilizarea tehnicilor statistice. Aceste teste trebuie sa fie suficient de ample pentru ca auditorul sa se convinga in legatura cu faptul ca procedurile controlate sunt aplicate intr-o maniera permanenta si fara defectiuni. trebuie sa tina seama de factori precum: obiectivele procedurilor analitice si gradul lor de fiabilitate. recapitularea punctelor pe sectiuni. . Scopul nu este de descoperi erori in functionarea sistemului. forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. rezultatele stabilite de intreprindere – bazate pe bugete sau previziuni – sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizarile). fisiere etc. o parte poate i destinata punctelor care pot avea o incidenta semnificativa asupra certificarii (insa aceasta parte nu poate sa infirme opinia emisa asupra situatiilor financiare in raportul general). Situatiile financiare au fost stabilite in conditii de continuitate a activitatii. calendarul si intinderea altor proceduri de audit. Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale intreprinderii cu: informatiile comparabile ale exercitiilor precedente. c. Fiecare din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare: descrierea punctelor slabe constatate. in acest caz. conditiile de executare si metodele utilizate. 550. analiza fiecarei probleme in mod logic.). 549. data si semnatura. ca urmare a limitarii intinderii lucrarilor sale.

mare.000) x a populatiei (500.500) Valoarea totala a esantionului (60. -MAI mixta: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii administrative care depasesc competenta teritoriala a structurii de audit intern respective. ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern. Ce este si ce semnificatie are importanta relativa? Importanta relativa este un factor care permite auditorilor sa aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. moderat de mare. MAI selectiva: cuprinde un esantion din obiectele de acelasi fel la care se auditeaza o anumita activitate. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. 3. dupa caz. mare ca pondere in totalul contului. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca o alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. 554. atunci cand contul poate fi auditat in intregime cu cheltuieli mici si nu asteapta descoperirea nici unei erori. MAI dinamica (procesuala): orizontul de timp supus auditarii permite o evaluare a desfasurarii relevante a obiectului auditat. In acest fel se evita ca o persoana sa poata comite o eroare sau o iregularitate. auditul strategic 559.500 = 16. Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa? Eroarea estimata este eroarea pe care auditorul a calculat-o in etapa de determinare a pragului de semnificatie si se calculeaza astfel: se determina numarul erorilor la nivelul uni esantion. adica 33. In aceste conditii. segment etc. cu o frecventa stabila. urmatoarele forme: 1. atunci cand se asteapta sa existe un numar relativ mare de erori. misiunea putand avea natura unei consultante 557.500 + 16. Separarea sarcinilor este necesara pentru a permite controlul reciproc al executiei lor. auditul de eficacitate 3. Ea se determina pe baza de rationament profesional. Care sunt cele patru categorii de audit intern in functie de natura? 1. In cazul auditului contractual. auditul de management 4. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. MAI aleatoare: misiunea de audit intern nu urmareste realizarea unei anumite periodicitati de auditare a aceluiasi obiect al auditului.riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative. dupa periodicitatea auditarii aceluiasi obiect: MAI ciclica: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiasi obiect auditat la anumite intervale. redusa ca pondere in soldul total al contului. 556. auditul de conformitate/regularitate 2. Auditul contractual: caracteristici si obiect. operatiune sau actiune. -MAI multianuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mare de un an calendaristic. dupa orizontul de timp supus auditarii: MAI statica (fenomenala): orizontul de timp supus auditarii permite doar o diagnosticare spot a obiectului auditat. -MAI partiala: se refera doar la o parte (aspect. probabil prin proceduri analitice. Rezulta o estimare a valorii totale a prezentarilor eronate la stocuri de 50. se pot emite diferite rapoarte tinand cont de cerintele clientului.000 extras dintr-o populatie de 500. 553. Exemplu: In cursul auditarii stocurilor.250. piese justificative sau alte informatii solicitate. Ce este si cum se calculeaza eroarea tolerabila? Eroarea tolerabila este eroarea maximala intr-o populatie selectionata pe care auditorul poate sa o accepte tragand concluzii ca rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.000 dintr-un esantion de 60. obiectivele fiind stabilite prin contract in functie de asteptarile clientului si pot fi foarte diferite de la un audit la altul. in legatura cu care se auditeaza o anumita activitate. 2. atunci cand contul este mai mare si necesita o esantionare de proportii pentru a putea fi auditat. actiune sau operatiune. actiuni sau operatiuni.750. 90 5. Se va proceda la estimarea erorilor prin extrapolare directa. Auditul contractual se realizeaza la cererea unui client si nu in virtutea unei obligatii legale. dupa orizontul de timp in care se desfasoara: -MAI subanuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mica de un an calendaristic. . Prezentati o clasificare a misiunilor de audit intern. dupa sfera de cuprindere materiala: -MAl globala: se refera la ansamblul unei activitati. tinand seama de circumstantele specifice situatiei respective. cerintele etice nu sunt atat de restrictive ca in cazul auditului statutar.750). tinand cont de pragul de semnificatie global calculat de auditor.000)) _________________________________________________________ = Eroarea estimata prin extrapolare directa (33. ca procent din acesta. singura sau adaugata altora. Eroarea tolerabila poate fi: nula sau mica. ar putea avea drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie. -MAI anuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp de un an calendaristic. astfel: (Valoarea neta a Valoarea totala erorilor din esantion (4. se calculeaza eroare estimata tinand cont de eroarea de esantionare stabilita. in cazul in care eroarea tolerabila este de proportii. 558. Ea se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati care figureaza in informatia financiara (inclusiv o omisiune) si care. operatiune sau actiune. au fost descoperite supraevaluari in suma neta de 4. 4. Numirea auditorului se face de catre management. se estimeaza apoi erorile prin extrapolare directa la intreaga populatie. dupa sfera de cuprindere teritoriala: -MAI simpla: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul administrativ in care structura de audit intern are competenta teritoriala. atunci cand contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de mici.) dintr-o activitate. Misiunea de audit intern (MAI) poate imbraca. 555. atunci cand cea mai mare parte a acelui sold a ramas neschimbat si contul nu trebuie sa mai fie auditat. 6. dupa gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelasi fel: -MAI exhaustiva: cuprinde toate obiectele de acelasi fel.000) Eroarea de esantionare se stabileste la 50% (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii estimate prin extrapolare directa (50% x 33.000.

dupa gradul de complexitate al misiunii: . Continut : 1. e) controlul aritmetic. altfel spus. -MAI concomitent: activitatea. Independenta e limitata la nivelul intelegerii conducerii executive. deci criteriul corectei evaluari. auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa ii permita sa dea certificarea asupra situatiilor financiare.expertul contab. rol. conturile sau in a observa maniera de aplicare a procedurilor.cenzori . estimari si confruntari intre informatii si documente. situatiei financiare sau rezultatului financiar al intreprinderii respective. de pasiv.7. Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune ca toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si ca toate elementele de activ.Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante Pe tot parcursul misiunii sale. Termenul d e „operatii" cuprinde toate drepturile si activele intreprinderii cat si toate obligatiile si pasivele sale si. O astfel de fisa poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii :posibilitatea de a colecta informatiile de baza ptr.a obiectului de actvit.identificarea intrep. . astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare.obiect de activitate . Se realizeaza de regula prin angajati (servicii. de venituri sau de cheltuieli reflecta valori reale si nu fictive sau care nu privesc intreprinderea in cauza. sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare. utilizand diverse procedee si tehnici.Fisa de acceptare a mandatului.studiul si analiza elementelor neobisnuite ce rezulta din comparatiile efectuate.a taliei 91 sale. operatiunea sau actiunea care constituie obiectivul misiunii din cadrul obiectului auditat sunt in curs. continut.Obiectul si caracteristicile principale ale auditului intern si extern se pot prezenta sintetic astfel: I. balante.forma juridica . 8. . Etapa de pregatire 2. de o maniera generala. urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile. 560. conturi. criteriul corectei prezentari in conturile anuale. dupa stadiul obiectului auditat: -MAI ex post: obiectul auditat si-a incheiat activitatea. 564. b) confirmarea externa (directa) = consta in a obtine de la tertii intreprinderii informatii asupra soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor derulate.de a asigura indeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare.Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitatii si alte comenzi sau solicitari ale conducerii). precum si a metodelor de evaluare.. operatiunea sau actiunea care constituie obiectivul misiunii. .consultant juridic) . posterioare si previzionale ale intreprinderii. Independenta . Se respecta normele unui organism profesional.filiale .examenul analitic.Criterii de apreciere a imaginii fidele Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela.de a indica bugetul necesar. . Aceste procedee si tehnici privesc: .consultant . Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern? Etapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt: 1. h) informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre din intreprindere. g) examen analitic. Etapa de realizare propriu-zisa 3.controlul asupra pieselor justificative si controlul de verosimilitate.de a materializa lucrarile efectuate inaintea acceptarii. stabilite de organismul profesional) si poate realiza orice misiune de audit)  Se realizeaza exclusiv prin firme de specialitate. aritmetic exacte. auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborarii situatiilor financiare: Exhaustivitatea (integralitatea): toate operatiile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in contabilitate.efectuarea de comparatii intre datele care rezulta din situatiile financiare si datele anterioare. Tehnici de control folosite pentru obtinerea elementelor probante: a) inspectia fizica si observatia = constau in a examina activele. Face parte din controlul intern al entitatii.principiul de baza pentru credibilitate. Asigura credibilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare ale entitatii. c) examenul documentelor primite de catre intreprindere. d) examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii. adica sumele sa fie bine determinate.) independenti de celelalte structuri executive.MAI omogena. birouri etc.efectiv de salariati . criteriul perioadei corecte: sa fie corect evaluate. misiunea de audit intern cuprinde o singura pista de audit intern.cifra de afaceri in ultimul an incheiat .(sediul . -MAI eterogena: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern. facturi.Informatii asupra intrepr.  Independenta si responsabilitatea (acoperita prin asigurare) conduce la un inalt grad de credibilitate a situatiilor financiare auditate. 563. orice eveniment sau decizie care antreneaza o modificare a patrimoniului. Auditul extern Auditul statutar (auditarea situatiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) Se realizeaza prin persoane fizice sau juridice stabilite de actionari. Corecta inregistrare in contabilitate si prezentare in situatiile financiare a operatiilor presupune ca aceste operatii trebuie: sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare. f) analize.observarea fizica.conducerea. Auditul contractual (poate realiza toate obiectivele auditului intern sau statutar (in anumite conditii de deontologie. Etapa de incheiere ( evaluare si raportare) 561.a conducerii sale. care servesc ca piese justificative sau la controlul operatiilor respective. Nu are obligatii extra entitate (de regula). 565. centralizate. II. etc. deci criteriul corectei imputarii.de a formaliza procedurile de accptare.. care consta in: . sa fie corect totalizate. toate informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie sa poata fi justificate si verificate.analiza abaterilor si tendintelor. urmarindu-se deci respectarea independentei exercitiilor. .

Aprecierea controlului intern: intelegerea si descrierea sistemelor semnificative.observare directa .fiecare procedura de audit folosita. .Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza constituie o ocazie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate. Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca obiective alegerea si decizia in legatura cu etapa urmatoare. vize.Decizia si procedura de acceptare(refuz de misiune) . Etapele aprecierii controlului intern sunt: .existenta mijloacelor utilizate (stampile. pentru a-l testa. Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se sprijine.testele de conformitate c)evaluarea riscurilor de eroare d)verificarea funct. 6.Onorarii(barem . Cele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor. aceasta etapa se realizeaza in primul an. alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern. Etapele aprecierii controlului intern sunt: . etc).Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit. .cu privire la particularitatile intr. In aceasta etapa.domeniile si sistemele semnificative.Repartizarea dosarului(responsabilul lucrarii.ca sa-i permita orientarea si planif.fiecare rubrica si ptr. Activit. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.Orientarea si planificarea misiunii de audit.auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. auditor un mijloc si niciodata un scop.confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva.i.controalelor a.Intern. realitatile ce se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice. Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in ce masura auditorul se poate spriji pe acest control pentru a-si putea defini natura. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine inform. Descrierea procedurilor de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor: * narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila sau din instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite.intern e)evaluarea preliminara. testele de conformitate = practic.teste de permanenta f)evaluarea finala si incidenta asupra misiunii 568.aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.precum si bugetul de timp ptr. * sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia documentelor in intreprindere.Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza92 constituie o ocazie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele (naturii activitatii desfasurate. Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii controlului intern au ca obiective alegerea si decizia in legatura cu etapa urmatoare.Alte proceduri(scrisoare catre cond. proceselor de fabricatie. a limita intinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor.aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern. identificarea si localizarea zonelor de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). Descrierea procedurilor de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor: .lucrari de efectuat cu alti experti . aceea de control al conturilor. circuitul documentelor si al informatiilor contabile.de Audit nr. precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti.cand estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern ptr. aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mijloc si niciodata un scop. constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine.el va verifica functionarea controlului intern.) .redactarea planului de misiune(de audit). sa fie prevenite ucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit: culegerea de informatii generale asupra intrep. Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in ce masura auditorul se poate spriji pe acest control pentru a-si putea defini natura. 567.. Stand. 5.Poate sa detalieze obiectivele auditului.Aprecierea controlului intern este ptr. Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca: .inf.300 intitulat ―Planificarea lucrarilor de audit‖prevede obligatia planif.aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern. fisiere.alte misiuni in aceasta intrepr. Cele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor. sunt: . alcatuind in acest sens un program de verificare a controlului intern.Natura misiunii(auditor .zonele sale de risc. 4. are drept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa.Confirmarea intelegerii sistemului. fundamentala.identificarea domeniilor si sitemelor semnificative. sunt: . identificarea si localizarea zonelor de risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare). .calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare.. Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe care vrea sa se sprijine.unit. 569 Aprecierea controlului intern: confirmarea intelegerii sistemului (testele de conformitate). realitatile ce se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice. Lucrari necesare: a)intelegerea si descrierea sistemelor semnificative b)confirmarea intelegerii sistemului. circuitul documentelor si al informatiilor contabile.contactul cu auditorul anterior 566.control.. proceselor de fabricatie.onorarii estimate) . lucrari necesare.aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern. aceea de control al conturilor. .Aprecierea controlului intern : lucrari necesare pentru scoaterea in evidenta a celor doua laturi : conceptia sistemului si functionarea sistemului. aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mijloc si niciodata un scop.de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se realizeaza de o maniera eficienta.elaborarea planului de munca(misiune)in care sunt definite natura.originea mandatului . fundamentala. 3.responsabili adjuncti) .observarea ulterioara. in acelasi timp cu descrierea sistemului.2. .

total al constatarilor -sa fie juste . constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine. structurarea detaliilor se face urmarindu-se anumite principii: prezentarea punctelor in ordinea importantei. detalii si anexe.Participarea presupune interventia auditorului in 3 momente diferite: -inaintea inventarierii cand auditorul studiaza procedurile stabilite pt. 571. avand in vedere ca. auditul activelor. aceste controale trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. are drept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceasta procedura a fost corect descrisa.inspectia fizica si observatia: se folosesc pt. 2. Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anuntat in Sumar.se stabilesc in raport cu gradul de adecvare a constatarilor. Nota de introducere si sinteza are ca scop sa permita destinatarilor principali (conducerea societatii) sa aiba rapid cunostinta de concluziile esentiale. in acelasi timp cu descrierea sistemului. documente.Controlul conturilor: tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante. functii sau grupa de conturi. o parte separata poate fi destinata punctelor care pot avea o incidenta asupra certificarii (insa atentie ca aceasta parte sa nu infirme opinia emisa asupra situatiilor financiare in raportul general). o referinta pentru foaia de lucru. o parte poate fi avuta in vedere pentru sfaturi mai putin importante. Pentru stabilirea programului de control. reluarea rapida a tuturor slabiciunil or constatate. etc). pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru parti: introducere si sinteza. ceea ce permite urmarirea cronologica a lucrarilor. probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.existenta mijloacelor utilizate (stampile. vize. precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti. . Aceasta coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control. consecinte si incidente asupra situatiilor financiare.. Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi prezentat in diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de ―Detalii‖. de stabilire a diferentelor si de regularizare a rezultatelor inventarierii in contabilitate. daca nu a gasit metode alternative prin care sa se convinga de certitudinea stocurilor si soldurilor la 31. el apreciaza daca refuza certificarea sau o face cu rezerve. prin raportarea la nr. analiza fiecarei probleme in mod logic. Daca descopera lacune grave. informatii pe baza carora auditorul isi va forma opinia. . Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala. recapitularea punctelor pe sectiuni. . documente ce asigura legatura cu etapele precedente. data si semnatura. sumar. conditiile de executare si metodele utilizate.confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva.Se trimit la terti de catre firma client sau auditor.Raportul asupra controlului intern: continut. indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta. testele de conformitate = practic.observare directa . Principalele tehnici pt. al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii: prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii societatii. 570.sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia documentelor in intreprindere. oral sau in scris. a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului intern. este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv. obtinerea elementelor probante sunt: 1.Inspectia fizica consta in participarea la inventarierea generala a firmei. sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei. structura Auditorul semnaleaza conducerii intreprinderii-client observatiile pe care acesta le are asupra controlului intern. are drept scop stabilirea elementelor probante adica acele acte. Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca: . . pentru a-l testa. efectuarea inventarierii -in timpul inventarierii cand auditorul face 2 lucrari: observatia asupra modului in care comisiile de inventar respecta procedurile prestabilite si reinventaierea prin sondaj 93 -dupa inventariere cand verifica modul de evaluare a stocurilor.narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila sau din instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite.Confirmarea intelegerii sistemului. sfaturile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs. . ordonata pe sectiunile situatiilor financiare. o circulara pt. prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale societatii pentru a putea fi usor difuzate. fisiere. de o maniera constructiva.se det.circularizarea sau confirmarea directa: se foloseste la auditul conturilor de terti.12.observarea ulterioara. Nota de introducere si sinteza poate cuprinde: o amintire rapida a misiunii. raspunsurile se primesc pe adresa firmei client. continutul si modul de fundamentare a programului de control. 572. Fiecare din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare: descrierea punctelor slabe constatate. care contine rubricile urmatoare: lista controalelor de efectuat. concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detaliaza problema). El poate sugera ameliorarea sistemului existent. calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un ―Raport asupra controlului intern‖. aceasta etapa se realizeaza in primul an. Neparticiparea la inventariere a auditorului conduce la alta opinie de audit decat cea fara reserve. Presupune interventia proprie a auditorului in contabilitatea firmei. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern.Controlul conturilor: structura. confirmarea soldurilor. Elementele probante trebuie sa indeplineasca 2 calitati: -sa fie sufieciente . intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite.

aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise. celelalte elemente probante ca. sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiunilor. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri. Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa:  pozitiei financiare intreprinderii.  comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare. trebuie verificate prin alte tehnici. sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor. in legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante. 505. sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr. aceasta faza consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa. valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari. confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare. imprumuturi de la terti. avand legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata. 573. 575. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare. auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii.Examenul conturilor anuale: obiective. stabilirea riscului legat de faliment. au ca obiectiv asigurarea ca:  intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate.valoarea atribuita etc. tehnici.  situatiei financiare.3. Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:  faptului ca bilantul. Pentru a-si putea exprima opinia. confirmarea stocurilor in depozite vamale. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe: confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii.Observarea fizica – mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui active. 574. Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului. aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza in timpul inventarierii propriu-zise. auditorul isi divizeaza diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare. Este o tehnica ce consta in a solicita unui tert. de exemplu. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. Tehnicile de examinare se bazeaza pe:  stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. sau negativa. bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa. proprietatea asupra bunului. confirmarea conturilor de clienti si debitori. in consignatie si alte stocuri la terti. sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. auditorul se poate gasi in una din urmatoarele doua situatii: sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba.examenul analitic pt. atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia. Standardul International de Audit (ISA) nr. daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura. concorda cu datele din contabilitate. precum si modalitatile lor de aplicare. Confirmarea poate sa fie pozitiva.  compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. atunci cand tertului solicitat i se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat. insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv. a soldurilor etc. Reguli generale: bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare. contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente. . aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001. confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori.  lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate).studiul documentelor intrate si iesite din firma: in auditul activitatii de la sfarsitul exercitiului 4. a soldurilor etc. financiare si rezultatele obtinute. care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare. Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor.  faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale. Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).  aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator.  rezultatelor financiare. Procedurile si principiile fundamentale. 94 In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil.Confirmarea directa – procedura de control al conturilor Confirmarea externa (directa) Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ. Situatiile financiare (bilant.

577. auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare. imobilizari. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. in conformitate cu prevederile legale. prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor. metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor. in masura posibilului. orice control. Reguli particulare. programele si managementul acestuia.creditorii. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. care include structurile organizatorice . stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale . In legatura cu anexele la situatiile financiare. auditul financiar asupra situatie fiscale. 579 Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern. Investitorii. bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. protejarea activelor. 576. eficient si eficace.elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii. implica respectarea politicilor de gestiune. auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii. patronii si alte sectoare ale comunitatii financiare. auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale. auditorul : examineaza unele conturi de cheltuieli.Rolul contabilului pt intreprindere Profesionistii contabili au un rol important in intreprindere.Prezentati 5 diferente intre auditul financiar si auditul intern Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: auditul financiar al proceselor. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. conturile de terti. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii. a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. desi diferite. Controlul intern. evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului. metodele si procedurile Auditul intern are urmatorul rol : 95 . respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de profit si pierdere.Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea . orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare)Principalele obiective ale auditului intern sunt : verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri. in vederea administrarii fondurilor in mod economic. Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice. orice analiza. . evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli. protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel 578. programele si managemntul acesteia.Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile. imprumuturi si datorii asimilate. Conceptele de control intern si audit intern. auditorul examineaza informatiile furnizate de acestea. atunci cand presteaza astfel de servicii. In legatura cu rezultatul exercitiului. inclusiv auditul intern. analizand in mod deosebit: evolutia conturilor prezentate de aceste anexe. inclusiv guvernul si publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte. controlului si proceselor de conducere a acestuia. Auditorul verifica modul de inregistrare a: capitalurilor proprii. auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor. pentru un managemnet financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti. exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. altfel spus. stocuri si productie in curs de executie.Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii economice. tranzactiilor si situatiilor financiare. . conturile de trezorerie. au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza.Diferentele dintre auditul financiar si controlul financiar AudituAuditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). conturile de provizioane.

Observati daca contabilul compara totalul fisierului sistematic cu contul de carte mare. protejarea activelor prin prevenirea si detectarea abaterilor. identificand mentiunea verificarii interne. Confruntati documentele de livrare selectate cu jurnalul vanzarilor. identificand initialele angajatului responsabil de controlul datelor. descrierea produselor. conform unui referential contabil adoptat Controlul intern. verificand suma totala inregistrata in jurnal. verificand numele clientului. Observati daca se foloseste o andosare restrictiva pentru incasari. eficace si eficient a sarcinilor stabilite .Utlilizarea optima si eficienta a resurselor. Intocmiti o justificare a incasarilor. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari-Incasari pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar. avizul de expeditie. conducerea are posibilitatea sa-si fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate.Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale. Confruntati creditarile selectate din fisierul sistematic al creantelor-clienti cu jurnalul incasarilor. verificand numele. data. 6. descrierea produselor. Observati daca contabilul confera soldul contului bancar cu evidentele contabile interne. c) Avizul de expeditie. a ordinului de vanzare si a comenzii clientului. Examinati fisierul sistematic. 21. Verificati o portiune din succesiunea numerica a documentelor de livrare. 96 20. 580. sumele si datele. datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator. data si mentiunea verificarii interne. identificand operatiunile si sumele neobisnuite. descrierea produselor. Desirerea etapelor in succesiunea logica Etapa 0: . Observati daca situatiile recapitulative lunare sunt expediate clientilor.verificand datele si sumele. 14.Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.Efectuarea si mentinerea de inregistrari contabile corecte si complete. 17. identificand creditarile diverse. 7. Confruntati totalul din jurnalul incasarilor cu extrasul de cont bancar. inclusiv. verificand intarzierile in depozitare. verificand corectitudinea si autorizarea adecvata. Proceduri generale 1. in mod economic. 19. dar si aprobarea creditarii. Facturarea clientilor si inregistrarea vanzarilor in evidentele contabile 12. Confruntati incasarile inregistrate in jurnalul incasarilor cu extrasul de cont bancar. Examinati lista de preturi aprobate din fisierul sistematic al stocurilor. Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la : . cantitatea si data. verificand numele clientului. la organizarea si coordonarea structuriilor entitatii. Examinati jurnalele si fisierul sistematic. Prelucrarea incasarilor si inregistrarea sumelor in evidentele contabile 15. 9. Comparati lista preliminara a incasarilor cu copia borderoului de varsamant. Confruntati vanzarile inregistrate pornind de la jurnalul vanzarilor spre dosarul documentelor justificative. inmultirile si insumarile. Examinati fisierul totalurilor pe pachete de date. d) Copia ordinului de vanzare. e) Comanda clientului. Verificati o portiune din succesiunea numerica a facturilor de vanzari din jurnalul vanzarilor. verificand suma. raspunde nevoilor de informare ale managerilor. favorizand dialogul dintre acstea. 16.realitatii din entitatea economica. sumele si datele. sistematizarea si prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul situatiilor financiare. Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern. 8. verificand datele si sumele depozitelor. la delimitatrea responsabilitatilor pe compartimente si pe persoanele implicate in efectuarea tranzactiilor si operatiunilor respective si in consemnarea si prelucrarea informatiilor. 13. Confruntati inregistrarile selectate din jurnalul incasarilor cu inregistrarile din fisierul sistematic al creantelorclienti verificand datele si sumele. Verificati preturile. 3. pentru a confirma ca fiecare dintre ele a fost inclus. verificand numele. Confruntati numerele de facturi de vanzare selectate din jurnalul vanzarilor cu: a) Fisierul sistematic al creantelor-clienti. cantitatea. verificand clasificarea corecta a conturilor. 5. Calculati totalurile pe linii si coloane ale jurnalului incasarilor si ale jurnalului vanzarilor si confruntati-le cu cartea mare. verificand numele clientului. 4. membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de Directie. numele clientului si clasificarea contului. 2. Obtineti o lista preliminara a incasarilor si confruntati sumele cu jurnalul incasarilor. Expedierea (livrarea) bunurilor 10. care cuprinde o copie a facturii de vanzare. . Examinati listele preliminare. precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie. precum si la indeplinirea cu regularitate. data si numarul facturii. b) Copia facturii de vanzare. Examinati documentele justificative. cantitate. erorilor si a fraudelor . 18. asigurand transparenta si democratia. 11.

Zilnic. secretariatul marketing-vanzari al sucursalei completeaza formularul de raportare reglaje pe care il transmite electronic. directia marketing-vanzari a sucursalei urmareste incasarea acestora dupa care supune din nou fisa de radiere vizarii. acesta efctuand reglajele necesare in programul „Urmarire contracte leasing‖. secretariatul marketing-vanzari are obligatia de a inscrie in programul SAM . Etapa 11: Directia marketing-vanzari a sucursalei nu va primi de la compatimentul financiar contabil fisa de radiere decat cu numarul facturii de vanzare inscris. Directia markering-vanzari va completa formularul „Conventie Verbala‖ si va solicita managerului confirmarea prin semnatura. va solicita de la intitutiile in drept restituirea sumelor ce reprezinta luni de asigurare neutilizate sau impozite si taxe achitate in plus fata de perioada in care bunul a fost proprietatea SEBASTIAN S. Etapa5: Directorul marketing-vanzari analizeaza lunar termenele de inchidere ale contractelor si stabileste daca la termenele respective contractele s-au inchis normal prin incasarea valorii totale a contractelor si a eventualelor penalitati. directorul marketing-vanzari al sucursalei efectueaza analiza incasarilor la contractele de leasing. modul de desfacere a contractelor. singurul in masura sa adopte o asemenea conventie. ATENTIE! Conventiile incheiate cu utilizatorul se vor pastra obligatoriu la dosarul de leasing. .‖ Decadal. Managerul sucursalei impreuna cu directorul de marketing-vanzari vor analiza pentru luna care a trecut „Lista Soldurilor la Zi‖. Orice alte documente. secretariatul marketing-vanzari al sucursalei completeaza formularul de incasari zilnice conform informatiilor primite in Etapa 0 si il transmite electronic prin secretariatul sucursalei la secretariatul general cu destinatia „Directia marketingvanzari SEBASTIAN S. De difuzarea acestora se va ocupa managerul. Pentru conventiile verbale stabilite de manager. secretariatul marketing-vanzari solicita de la managerul de sucursala aprobarea pentru radiere. Daca este cazul compartimentului administrativ. Obligatoriu va inscrie in fisa de radiere numarul si data facturii de vanzare si o va restitui Directiei marketingvanzari. faptul ca bunul respectiv poate fi radiat din proprietatea SEBASTIAN S. Compartimentul administrativ are obligatia de a radia bunul si programul SAM „Eviden ta Patrimoniului‖ dupa ce a intrat in posesia documentelor ce atesta radierea. contractul se considera a se desfasura anormal si se revine la Etapa 1. decadale si lunare se stabileste. 97 Etapa 12: Directia marketing-vanzari ataseaza la dosarul de leasind documentele referitoare la radiere si arhiveaza dosarul. de catre Directia marketing-vanzari. se inmaneaza la compartimentul financiar-contabilin vederea emiterii facturii de vanzare Compartimentul financiar-contabil are obligatia de a solicita avizul telefonic al Directiei financiar-contabile pentru emiterea facturii.urmarire contacte de leasing .) numai cu aprobarea managerului de sucursala. exista exceptii reprezentand conventii scrise sau verbale cu utilizatorul. dar nu se va mai asigura de catre firma. Etapa 6: Se intocmeste de catre secretariatul marketing-vanzari fisa de radiere conform datelor din programul „Urmarire contracte leasing‖ Etapa 7: Secretara marketing-vanzari se deplaseaza cu fisa de radiere in scopul obtinerii vizelor la: Compartimentul administrativ la inspectoratul de asigurari care se va inscrie daca sunt sau nu sume de incasat de la utilizator. Fisa de radiere se anexeaza la dosarul de leasing. privind sumele incasate pentru leasing prin caseria sucursalei. Informare. Copii ale ordinelor de plata transmise prin fax de catre utilizatori. Etapa 1: In urma analizei zilnice. Lunar.R. in acest scop folosind raportul „Lista soldurilor la zi‖ din macheta „Urmarire contracte leasing‖. Daca un contract se inchide normal dispune secretariatului marketing-vanzari intocmirea fisei de radiere. se refera la incasari pentru leasing ( proces-verbal de compensare.incasari zilnice pentru fiecare contract. managerul de sucursala va hotari rezilierea contractului care se va lua cel mai tarziu la doua rate consecutive neincasate.R.L. Decadal. Compartimentul financiar-contabil care va certifica sumele inscrise in fisa de radiere conform evidentelor contabile. contracte barter etc. Etapa 9: Daca fisa de radiere a obtinut vizele. Etapa 10: Dupa ce fisa de radiere a fost probata. Etapa 4: Zilnic. In acest moment va instiinta compartimentul administrativ. Etapa 2: Decadal se verifica de catre Directia marketing-vanzari daca pentru contractele a caror desfacere nu este normala. Etapa 3: Decadal se aduc la cunostinta managerului conventiile cu utilizatorii. Directia marketing-vanzari va pune la dipozitia acestora toate documentele necesare radierii. Daca la termenul de inchidere nu s-a incasat valoarea contractului si eventualele penalitati. copii de pe extrasele de cont bancare. Etapa 13: Daca din analizele efectuate rezulta ca un contract de leasing nu se desfasoara normal. de la compartimentul financiar-contabil. In acest scop primeste: De la compartimentul financiar-contabil. ca pentru contractul respectiv nu exista exceptii si ca incercarile de a se incasa debitele nu au avut rezultate.L.R.L. Compartimentul administrativ inmaneaza directiei marketing-vanzari documentele referitoare la radiere. secretariatul marketing-vanzari al sucursalei completeaza formularul de raportare inchideri contracte. respectiv inspectorul de asigurari si biroul inmatriculare. Etapa 8: In situatia in care compartimentul ce verifica si vizeaza fisa de radiere au inscris in aceste eventuale debiete ale utilizatorului.

auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei intreprinderi asigurarea in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor.09.2010 . 2. Emiterea ordinului de misiune de catre comitetul de audit Destinatar Seful departamentului de audit Copie pt informare Seful activitatii auditate Obiectul misiunii Verificarea ciclului de achizitii-plati c. Biletele la ordin neonorate se predau cu borderou prin mesager la compartimentimentul juridic si extrasul de cont cu sume incasate din biletele de ordin la directia marketing-vanzari.11.01.01.01.comert cu ridicata-verificarea contractelor cu furnizorii. Compartimentul juridic. Colectarea si prelucrarea informatiilor Aceasta etapa presupune: -identificarea domeniului de activitate al unitatii auditate: -domeniul de activitate al societatii FORTUNATO SRL .2010 . e. Etapa 15: Managerul de sucursala verifica daca fisa de reziliere este corect intocmita. prin persoana desemnata. auditor.2010 01. va completa biletele la ordin cu debitul financiar din fisa de reziliere si le va inainta cu borderou compartimentului financiar-contabil.Hotararea de reziliere se va aduce la cunostinta directiei marketing-vanzari a sucursalei si a compartimentului juridic. Verificarea ciclului plati Plati efectuate doar in baza documentelor FORTUNATO SRL 01. care le va introduce in banca pentru decontare. 98 -se verifica daca achitiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile lintilor -verificarea stocurilor.de desfasurare 1. Etapa 16: Daca fisa de reziliere este corect intocmita.2010 Respectarea termenelor de plata pt evitarea penalitatilor b. respectand cerintele standardelor de audit intern.2010 . -verificarea comenzilor catre furnizori. o indruma pt a-i imbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare. se va efectua o misiune de audit intern la SC FORTUNATO SRL in perioada 01. Aceasta operatiune este efectuata de un profesionist contabil din cadrul intreprinderii si are ca obiecttiv verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. -Gavra Adrian. Echipa misiunii de audit este formata din urmatorii auditori: -Ionescu Diana.10. Etapa 14: Directia marketing-vanzari va completa. seful misiunii de audit. inclusiv.2010 01. Etapa 17: Compartimentul financiar-contabil va urmari incasarea sau introducerea biletelor la ordin neonorate. Directia marketing-vanzari prin persoana desemnata. PLAN DE AUDIT Nr. in urma hotararii de reziliere. O misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar .01. d.2010.01.10.2010 01. -verificarea comenzilor de la clienti.2010 . -verificarea registrului de casa si a extrasului de cont.11. -se verifica daca stocurile nu sunt prea mari.11. auditor. -Bora Marin. Declansarea misiunii de audit In aceasta etapa se trimite o notificare privind declansarea misiunii de audit catre conducatorul activitatii auditate. seful compartimentului de audit intern intocmeste un Plan de audit intern. Tema misiunii Obiective Unitatea Per. aceasta se va inapoia directiei marketing-vanzari si se va difuza compartimentului juridic sau directiei din societate care a incheiat cu un asigurator o asigurare de risc financiar. In acest sens.01. Verificarea ciclului achizitii Eliminarea achizitiilor inutile FORTUNATO SRL 01. Etapele parcurse in misiunea de audit sunt dupa cum urmeaza: a. Scopul misiunii este varificarea operatiunilor legate de ciclul de Achizitii si Plati. va intreprinde imediat toate demersurile necesare pentru investirea biletelor la ordin cu formula executorie. formularul „Fisa de reziliere‖ si o va inmana managerului de sucursala impreuna cu dosarul de leasing.crt. 581. acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac comenzi conform .2010 Reducerea cheltuielilor cu achizitiile Achizitiile sa fie efectuate doar in interesul intr.10. Compartimentul juridic va notifica utilizatorul despre rezilierea contractului si il va soma sa achite debitul financiar. -se verifica daca achizitiile effectuate sunt conform cu comenzile facute -verificarea contractelor cu clientii. precum si sarcinile de serviciu ale fiecaruia.09. Intocmirea planului de audit de catre seful compartimentului de audit. Intocmirea ordinului de serviciu Ordinul de serviciu se intocmeste de catre conducatorul departamentului de audit intern si prin acesta se numesc auditorii interni. ORDIN DE SERVICIU In conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr 1 si cu planul anual de audit intern.supusa auditarii Per.

Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Stocuri-Depozitare pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar .cererii clientilor si se blocheaza banii in stocuri -verificarea respectarii termenelor scadente la facturi.Depozitare Valoarea stocurilor: 4. -verificarea existentei sau nu a unor penalitati pt nerespectarea termenelor de plati. f. Risc DA NU 1.2012 Prag de control detinut: 5.12. S-au respectat termenele scadente la plati? x 9. crt.000 CHESTIONAR PRIVIND STOCURILE Descrierea circuitului informatiei financiare 1 Cum procedeaza societatea pentru a se asigura ca ciclul Stocuri Depozitare respecta obiectivele urmatoare: Cuprins Ref: F. actiune. Exista penalitati de intarziere? x 10. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare? x 8. Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor? x 6.04. MARA SRL BAIA MARE DOSAR PERMANENT Sectiunea: documente audit intern Capitol: GHID DE ORIENTARE A MISIUNII SI DE APRECIERE A AUDITULUI INTERN Ref: PB 5 30. Achizitiile corespund cu comenzile? x 3. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa? x 7. 2 FL3 3 Observatii a inventarul permanent si toate miscarile de stocuri sunt inregistrate in vigoare asigure functionarea normala a societatii este corespunzatoare Da Da Da Da Da Da Da 99 . -confruntarea situatiei fiecarui furnizor din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare furnizor. Exista contracte cu clientii? x 4.2012 MISIUNE DE AUDIT INTERN: Stocuri .000 Data prevazuta pentru inventar: 31. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentale societatii si evidentele furnizorilor? x Riscul reprezinta orice eveniment. 582. Exista contracte cu furnizorii? x 2. situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacitatii entitatii publice de a-si realize obiectivele. Se intocmeste Tabelul analiza riscurilor (matricea riscurilor) MATRICEA RISCURILOR Nr. inclusiv.L. Exista comenzi de la clienti? x 5.

fata de norme. clasarea riscurilor si ierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii Analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii de audit. modele de interviuri. nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari. Realitate tinand societatii figureaza in lista de stocuri tiile de depozitare sunt respectate de materii prime si materiale nu depaseste valoarea realizabila neta Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Evaluare corecta andu-se costul de achizitie deprecierii sunt corect identificate arile pentru depreciere sunt corect contabilizate Perioada corecta atile in stoc au fost inregistrate la aceleasi date cu inregistrarile la cumparari-vanzari si darea in folosinta atile in stoc au fost depozitate conform perioadelor de pastrare a fiecarui produs Inregistrarea corecta inregistrate in conturile corespunzatoare tiile diverse sunt corect justificate si autorizate Da Da Da Da Da Da Da Da Da 583. respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ. rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare. -detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital. prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare. . Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pana la nivelul intocmirii matricei si a raportului intermediar . cu aprobarile de rigoare. -registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii.s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis. sunt in 100 concordanta cu cele existente la registrul comertului. participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile financiare. numele directorilor etc. cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor. Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii. pe baza careia se va concentra munca pe teren. note de relatii si foi de lucru. trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor. In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in etapa anterioara. prime legate de capital. 3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in vbaza documentelor privind profitul castigat. t corespunde cu inventarul inclusiv. elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor. In cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective. medii si mici. Au fost solicitate catre verificare : -statutul companiei . succesiunea documentelor. a functionalitatii sistemului de control intern. De asemenea.Da materiale cu cele din facturi si din evidenta contabila intrare a stocurilor nu depaseste valoarea realizabila neta precum si a celor deteriorate corecta iar rationamentul de constituire a acestora este corespunzator. 2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anterior Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social. structura acestora si modul de completare. teste de control. realizat sau generat prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. pe parcursul intregului exercitiu financiar -procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a efectuat pe baze legale. Probe de audit : 1) Obtinerea unei situatii a capitalului social Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari.

000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata. In anul 2009.000 lei ―Rezultatul reportat‖ ―Capital subscris varsat‖ In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare. se efectueaza astfel: 121 = 117 855. 101 Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii. 117.000 lei "Profit si pierdere" "Rezultatul reportat" 117 = 457 855. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna. a functionalitatii sistemului de control intern. inclusiv. 121 = % 900. In exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855. se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129.000 lei "Repartizarea profitului" 117 855. respectiv in anul 2008. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pana la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar.800 lei „Alte impozite „Conturi la banci in lei‖ taxe si varsaminte asimilate‖ 584. cu exceptiile expres prevazute. respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ. se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare. Hotararea AGA de a majora capitalul social: 117 = 1068 855. Presupunem urmatorul exemplu: Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale. existent in ct.000 lei "Rezultatul reportat" "Dividende de plata" 457 = % 855. se poate inregistra si astfel: 117 = 1012 855. In luna octombrie a anului 2009 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume.000lei.000 lei "Rezultatul reportat‖ Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti. Repartizarea profitului la dividend Din punct de vedere contabil. fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern.000 lei "Profit si pierdere" 129 45. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. justificata in mare masura de multitudinea de procese care sunt derulate si in mod implicit de riscurile care le insotesc. care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori. ca profitul anului 2008 de 900.800 lei „Alte impozite taxe si varsaminte asimilate‖ 446 = 5121 136.200 lei "Casa" 446 136. Aplicand procentul de 5% rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor evidentia astfel: 129 = 1061 45.-registrele jurnal. Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008.000 lei "Dividende de plata" 5311 718. Rezolvare: Gestionarea resurselor umane intr-o institutie publica reprezinta o functie suport importanta. fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege. inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunarea generala. cu incepere din ziua publicarii. in cazul in care societatea a realizat profit contabil.000 lei "Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat" 1011 = 1012 855. este numai cea referitoare la rezerva legala.000 lei "Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat" Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romanie. Obiectivele misiunii de audit: . nu se plateste impozit pe dividende.000 lei "Repartizarea profitului" "Rezerve legale" In exercitiul urmator.000 lei "Rezultat reportat" "Alte rezerve" 1068 = 1011 855.

exista responsabil cu actualizarea sistematica a procedurilor? .va rugam sa ne furnizati cerintele privind experienta si pregatirea profesionala necesare postului? .obiecte auditabile: . Pregatirea si transmiterea Notificarii privind declansarea misiunii de audit intern catre partile interesate 4.Obtinerea organigramei .Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte . . .daca ―da‖. . va rugam sa ne furnizati un exemplar.Salariul de merit . va rugam sa ne furnizati fisa postului.Identificarea personalului responsabil .Indemnizatii de conducere . va rog sa ne furnizati un exemplar. va rog sa ne furnizati un exemplar.aveti stabilit un responsabil pentru analiza si aprobarea fundamentarii timpului lucrat peste programul normal de lucru? . Modificarea drepturilor salariale .exista lista activitatilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului? . .Sporul de vechime in munca .exista stabilita persoana responsabila? . . va rugam sa ne furnizati fisa postului.daca ―da‖. Desfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si procedurilor prevazute de normele metodologice generale.exista stabilita persoana responsabila pentru elaborarea si actualizarea procedurilor? .daca ―da‖.Sporul pentru complexitatea in munca . Intocmirea Listelor centralizatoare a obiectelor auditabile Stabilirea elementelor de natura salariala .Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salariale 102 . va rugam sa ne furnizati fisa postului. Etapele misiunii: I.Obtinerea fiselor posturilor . Intocmirea Chestionarului de control intern Stabilirea elementelor de natura salariala . .exista un sistem procedural privind timpul lucrat peste programul normal de lucru? .modificarea drepturilor salariale.Decizia de modificare a drepturilor salariale .exista lista activitatilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului? .exista lista activitatilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului? .aveti stabilit un responsabil privind aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru? .♦ Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu principalele subobiective: .va rugam sa ne furnizati cerintele privind experienta si pregatirea profesionala necesare postului? .stabilirea elementelor de natura salariala.Obtinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior 5.obiecte auditabile: .exista un sistem procedural de organizare al activitatii privind modificarea si comunicarea drepturilor salariale? . Colectarea si prelucrarea informatiilor .Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale Salariul de baza . va rugam sa ne furnizati fisa postului.Obtinerea Regulamentului de organizare si functionare .daca ―da‖. va rog sa ne furnizati un exemplar. .Sistemul de premiere Modificarea drepturilor salariale .salarizarea muncii peste programul normal de lucru. Salarizarea muncii peste programul normal de lucru .Obtinerea procedurilor scrise .exista un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de natura salariala? .Sporul pentru titlul stiintific de doctor .va rugam sa ne furnizati cerintele privind experienta si pregatirea profesionala necesare postului? .se tine un registru special? .Identificarea legilor si regulamentelor aplicabile structurii auditate . PREGATIREA MISIUNII DE AUDIT Activitati: 1.daca ―da‖. Tiparirea si procesarea Declaratiei de independenta 3.daca ―da‖. 6. Tiparirea si procesarea Ordinului de serviciu 2.daca ―da‖.daca ―da‖.

Sporul pentru orele lucrate pe timp de noapte 103 . Intocmirea Programului de audit intern 9. Planificarea si organizarea Sedintei de deschidere cu Directia Resurse Umane 12. Redactarea Minutei sedintei de deschidere.I.Evidenta timpului lucrat peste programul normal de lucru si recuperarea acestuia . Elaborarea Tabelului puncte tari si puncte slabe 8. Obtinerea numelui persoanelor de contact si stabilirea unui loc pentru desfasurarea activitatii de audit. II. Discutarea constatarilor cu seful de serviciu 3.Sporul de vechime in munca Risc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului de vechime in munca 6.Obtinerea aprobarii Notei si a anexelor acesteia: Colectarea si prelucrarea datelor. 11.Salariul de baza Risc semnificativ: Stabilirea eronata a salariului de baza 3.urilor 4.Indemnizatii de conducere Risc semnificativ: Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite 4.Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucru 7. Elaborarea F.P.Salarizarea muncii peste programul normal de lucru . INTERVENTIA LA FATA LOCULUI Obiectiv: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului Activitati: 1.Aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru . Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului Obiective auditabile: 1. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al continutului si al formei si intocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru Analiza riscurilor: Obiective: 1.A. Tabelul puncte tari si puncte slabe si Programul interventiei la fata locului.obiecte auditabile: .Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru .Sporul pentru complexitatea in munca Risc semnificativ: Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca 5. Intocmirea Notei si a Programului preliminar al interventiei la fata locului 10. Colectarea dovezilor 5.Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale Risc semnificativ: Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale 2. . detaliate Programul interventiei la fata locului 2. Efectuarea testarilor.

Decizia de modificare a drepturilor salariale nu s-a comunicat Serviciului salarizare . Auditorul. pe baza obiectivelor de audit.Decizia de modificare a drepturilor salariale Risc semnificativ: . suficiente si juste in vedere fundamentarii opiniei auditorului privind imaginea fidela clara si completa a patrimoniului si a rezultatelor obtinute de intreprinderea audiata. In cadrul etapei de pregatire a misiunii de audit .Modificarea neargumentata a drepturilor salariale 2.procedurilor si elaborarea documentelor specifice acestora. Parcurgerea analitica a componentelor situatiilor financiare va asigura auditorului obtinerea elementelor necesare formarii opiniei sale cu privire la imaginea fidela a situatiei financiare a rezultatelor si a patrimoniului. raportul de audit intern .Salarizarea timpului lucrat peste programul normal de lucru Risc semnificativ: Aplicarea eronata a indicilor salariali de echivalare a orelor peste programul normal de lucru 585. interventia la fata locului. De asemenea. se analizeaza erorile constatate si daca auditorul recomanda efectuarea corectiilor corespunzatoare ca fiind justificabile. pregatirea misiunii de audit intern.Salariatului nu i s-a comunicat decizia de modificare a drepturilor salariale . cotele aplicate si sumele de plata. Salarizarea muncii peste programul normal de lucru Obiective auditabile: 1. • Toate veniturile au fost incluse in situatiile financiare. Derularea misiunilor de audit implica parcurgerea etapelor. aceste cheltuieli si achizitii au fost tranzactii reale in activitatea entitatii auditate. se asigura ca : • Toate cheltuielile au fost incluse in situatiile financiare. 3. se vor parcurge urmatoarele . 586. Aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru Risc semnificativ: Efectuarea muncii peste programul normal de lucru nu a fost autorizata de seful structurii 3. 4.Risc semnificativ: Stabilirea eronata a sporului pentru orele lucrate pe timp de noapte 7. Evidenta timpului lucrat peste programul normal de lucru si recuperarea acestuia Risc semnificativ: Sistemul de evidenta a timpului lucrat peste programul normal de lucru nu este formalizat 4. • Toate creantele si veniturile au fost corect insumate si inregistrate si daca reprezinta tranzactii reale ale societatii auditate. 2. urmarirea recomandarilor. Auditorul verifica in ansamblu structura bilantului contabil pe toate componentele sale. auditorul examineaza contul de profit si pierdere. Alaturi de conducerea intreprinderii auditate.Operarea modificarii drepturilor salariale in carnetul de munca si dosarul profesional dupa solutionarea contestatiilor 3. Modificarea drepturilor salariale Obiective auditabile: 1. contributii si fonduri speciale. Auditorul analizeaza daca sunt corect calculate bazele de impozitare pentru diverse impozite. • Toate achizitiile si cheltuielile sunt aferente exercitiului financiar al perioadei curente. analizand comparativ situatia conturilor de venituri si cheltuieli si stabileste concluziile care se impun.Comunicarea deciziei de modificare a drepturilor salariale Risc semnificativ: . Sumele evidentiate in situatiile financiare sunt conforme cu instrumentarile tehnice contabile.Sistemul de premiere Risc semnificativ: Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare 2. Examinarea conturilor anuale are drept scop colectarea elementelor probante necesare.Fundamentarea timpului lucrat peste programul normal de lucru Risc semnificativ: Efectuarea fara justificare a orelor peste programul normal de lucru 2.Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Productie pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri -Cheltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar. Aceasta face necesara o pregatire prealabila a datelor si informatiilor necesare. Auditorul trebuie sa tina seama de faptul ca datele si informatiile prezentate in forma ceruta de reglementarile in vigoare nu este suficienta pentru obtinerea elementelor necesare examinarii si determinarii performantelor obtinute si a dificultatilor cu care se confrunta intreprinderea. astfel: 104 1. • Toate cheltuielile si cu mpararile au fost corect insumate si correct inregistrate.Decizia de modificare a drepturilor salariale nu a fost intocmita . taxe. conform cadrului normativ. Auditorul analizeaza valoarea erorilor peste pragul de semnificatie al cheltuielilor si constata daca acestea influenteaza in mod semnificativ contul de rezultate.

1 Data : 02.34 din 2005 prin care s-au aprobat Normele proprii de exercitare a auditului intern in cadrul entitatii si a Planului de audit intern pentru anul 2009. -elaborarea programului de audit.2009 DA NU X Incompatibilitati in legatura cu entitatea audiata Ati avut vreo relatie oficiala . Procedura de initiere a auditului implica elaborarea documentelor care autorizeaza misiunea de audit (prin Ordinul de serviciu). Declaratia de independenta.2008-30. pe percursul derularii misiunii vor putea fi obiectivi.2009 ORDIN DE SERVICIU In conformitate cu prevederile legii nr. a OMFP nr.al doilea document. Procedura PO1:Initierea auditului SC PRODUCT SA Serviciul Audit Intern Nr . nu se afla in niciuna din situatiile de incompatibilitate. Procedura PO2:Initierea auditului SC PRODUCT SA Serviciul Audit Intern DECLARATIA DE INDEPENDENTA Nume si prenume : Gheorghe Dan Misiunea de audit : Ciclul Productie Nr. in consecinta. • gestiunea productiei in curs. sa descoperiti sau sa constatati slabiciuni de audit in orice fel ? Aveti idei preconcepute fata de persoane .10. financiara sau personala cu cineva care ar putea sa va limiteze masura in care puteti sa va interesati.38/2003 de aprobare a normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii de audit intern. definirea domeniului si sferei de interventie si formarea responsabililor implicati in misiunea de audit. -sedinta de deschidere.672/2002 privind auditul public intern. prevazute de cadrul normativ. -identificarea si analiza riscurilor. la nivelul entitatii si a conformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil fiind structurate pe urmatoarele domenii auditabile: • gestiunea intrarilor de materii prime. informeaza entitatea audiata despre misiunea planificata( prin Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern) si se asigura de existenta independentei auditorilor interni fata de cei auditati(prin Declaratiile de independenta). grupuri organizatii sau obiective care ar putea sa va influenteze in misiunea de audit ? Ati avut/ aveti functii sau ati fost/sunteti implicat in ultimii ani intr-un alt mod in activitatea entitatii ce va fi audiata ? 105 Ati fost implicat in elaborarea ti implementarea sistemelor de control ale entitatii ce urmeaza a fi auditata ? 2 3 4 X X X .2009. se va efectua misiunea de audit intern la societatea Product in perioada 01.10 din 30.proceduri: . Echipa de auditor interni este formata din : Gheorghe Dan Vasile Mircea Seful compartimentului de Audit Intern: Andreescu Lucian In cadrul procedurii de initiere a auditului se elaboreaza de citre auditorii interni . prin care il asigura pe acesta ca sunt independenti fata de misiunea repartizata.11. Aceasta se realizeaza de catre auditorii interni in fate sefului compartimentului de audit intern. -colectarea si prelucrarea informatiilor .initierea auditullui .inainte de inceperea fiecarei misiuni. a ordinului managerului general nr. Scopul misiunii de audit este de a da asigurari cu privire la ciclul productie. • gestiunea produselor finite.10.11. Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de structura de audit intern auditorilor care vor efectua misiunea.si.

din partea auditorilor . • gestiunea produselor finite.5 6 7 8 Sunteti sot . notele de receptie.2009 Cu stima. Seful compartimentului Audit Intern. Andreescu Lucian X X X X Auditor intern .12. Auditul va examina modul cum se desfasoara activitatea de productie si daca aceasta se realizeaza respectand normele legale. -programul interventiei la fata locului . fisele posturilor persoanelor responsabile cu gestiune materialelor . repectiv. bonurile de consum.care ar putea sa va afecteze abilitatea de lucru si a face rapoartele de audit impartiale. In conformitate cu planul de audit pe anul 2009. Gheorghe Dan Incompatibilitati personale: Nu Data: 02.notificati seful Serviciului de audit intern de urgenta ? Seful compartimentului Audit Intern. Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord sedinta de deschidere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit.11. sau pe seful structurii de audit intern.externa sau organizationala. va rog sa-l contactati pe domnul Gheorghe Dan. va rog sa ne puneti la dispozitie documentatia necesara privind ciclul productie. auditor. Obiectivele misiunii de audit vor fi reprezentate de: • gestiunea intrarilor de materii prime. coordonatorul misiunii de audit. -alte aspecte. urmeaza ca in perioada 01. respectiv Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern. listele de inventar. ruda sau afin pana la gradul al patrule inclusiv cu conducatorul entitatii ce va fi auditata sau cu membri organului de conducere colectiva ? Ati aprobat inainte facturi.2009-12. ordine de plata ti alte instrumente de plata pentru entitatea ce va fi audiata ? Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea ce va fi auditata ? Daca in timpul misiunii de audit apare orice incompatibilitate personala. dar si pentru a-i sprijini in . Pentru o mai buna intelegere a activitatii de productie. bonurile de transfer intre sectii. 106 Andreescu Lucian Colectarea informatiilor presupune. -prezentarea principalelor obiective ale misiuni de audit intern. facturi cumparari materiale.11. Procedura P03: NOTIFICARE PRIVIND DECLANSAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Catre: Product SA De la: Coordonatorul compartimentului Audit Intern Referitor la misiune de audit intern :Ciclul productie Stimate domnule Manea Ovidiu. legile si reglementarile ce se aplica activitatilor respective. precum si Regulamentul de organizare si functionare. • gestiunea productiei in curs. Daca aveti unele intrebari privind desfasurarea misiunii.2009 sa efectuam o misiune de audit cu tema "Ciclul Productie" . care are rolul de a asigura inceperea misiunii la data stabilita prin plan si desfasurarea corespunzatoare a acesteia. Data : 02. organizarea si controlul activitatii de productie .11. procedurile scrise care descriu sarcinile ce le revin celor responsabili cu planificarea. carora trebuie sa le comunice motivul prezentei lor . cuprinzand: -prezentarea auditorilor. un dialog profesional cu cei auditati . organigrama entitatii. -scopul misiunii de audit inter .2009 Semnatura: Gheorghe Dan In cadrul procedurii de initiere a auditului se elaboreaza si se transmite entitatii auditate al treilea document. prodeselor finite. pentru intelegerea specificului activitatii pe care o desfasoara.

fara a fi inregistrate cantitatile ci doar valorile. CONSECINTA RECOMANDARI Auditor intern.10. se deschid si se completeaza Fisele de identificare si analiza a problemei pe baza discutiilor avute cu ocazia identificarii . -evidenta analitica a materialelor nu este tinuta corect. CAUZA Pentru inventarierea patrimoniala conducerea a emis o decizie de inventariere si a stabilit comisia. 107 . Contabilitatea cantitativa a bunurilor nu este tinuta corespunzator pentru a se face o inventariere inopinata. analizarii. Nu exista certitudinea ca valoarea patrimoniului. -supervizarea FIAP-ului . astfel: -listele de inventariere au fost completate doar la rubrica de stocuri materii prime . Din analiza modului de efectuare a inventarierii patrimoniului s-au constatat o serie de neconcordante cu privire la inventarierea faptica. insa nu a mai urmarit si modul de realizare a acestei activitati. reflecta realitatea. in sensul ca iesirile de pe fisele de magazie nu corespund cu solicitarile din bonurile de consum. inclusiv de a stabili rezultatele inventarierii si inregistrarea acestora in contabilitate. clasarii si ierarhizarii informatiilor si care presupun urmatoarea procedura : -discutia cu seful structurii audiate asupra problemei constatate . nefiind completate preturile si valorie contabile ale acestora. ca urmare a faptului ca nu se exercita intr-un mod corespunzator controlul financiar preventiv . Asigurarea completarii Registrului-inventar pe baza inventarierii faptice si corelarea acestuia cu datele bilantiere. Aparitia unor cheltuieli care nu sunt necesare. Vasile Mircea Supervizor. -bonurile de consum nu sunt completate in mod corespunzator. neexistand comisie cre sa aiba in responsabilitate inventarierea productiei neterminate. Procedura -P08 :Colectarea dovezilor SC PRODUCT SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. -intocmirea FIAP-ului . Gheorghe Dan Pentru conformitate. In etapa de prelucrare a informatiilor.vederea imbunatatirii activitatii entitatii. evidentiata conform bilantului.2009 PROBLEMA CONSTATARE Activitatile nu au fost identificate si realizate in functie de necesitatile prevazute in atingerea si implementarea obiectivelor. -nu exista proces verbal privind activitatea de productie in curs de executie aferenta sfarsitului fiecarei luni.2008-30.1 Misiune de audit: Ciclul Productie Perioada auditata:01. -listele de inventariere a stocurilor nu sunt semnate pe fiecare fila de membrii comisiei de inventariere si de reprezentantii compartimentului contabil.11. comisia nedetinand cunostiinte cu privire la valorificarea rezultatului inventarierii. Numire aprin decizie a unei comisii care sa detina cunostintele necesare si urmarirea activitatii acesteia . -confirmarea pentru obiectivitatea constatarii la entitatea audiata.dar si la valorificarea rezultatelor inventarierii. Imbunatatirea procedurilor operationale de lucru cu elementele de mai sus.

a dezvoltat. precum si documente justificative pentru acestea. V. fise de post. prestarea serviciilor turistice in cadrul pensiunii agroturistice construite in regie proprie la sediul social amintit mai sus. Nicoleta si Ion Preda Inregistrare: Jxx/1254/1999 Scurt istoric: inca de la infiintare. care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. VI. documente inregistrate in contabilitate. Sisteme si domenii semnificative: . Orientarea programului de lucru: Aprecierea controlului intern: manualul de proceduri are rolul de a oferi pastrarea si consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea lor.depinde. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita.): realizarea obiectivelor unitatii . estimandu-se veniturile pe baza celor inregistrate in aceeasi perioada a anului curent. in principal. cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare.587. piata. Confirmari de obtinut (interne si externe): nu este cazul.Echipa si bugetul: Echipa este formata din toti participantii la misiunea de audit. fiscalitate etc.Inventare fizice: Normele legale privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului este necesar a fi adaptate si detaliate la nivelul caracteristicilor si specificului activitatilor intreprinderii sub forma unor „instructiun i" (facand parte din „manualul de proceduri") elaborate de persoana care gestioneaz a patrimoniul intreprinderii . Particularitatile sistemului contabil: sistemul contabil se tine in partida dubla. personal. laboratoare de control si ethnic.Consideratii succinte privind obiectul de activitate. existenta unei documentatii satisfacatoare. III. cercetare si fabricatie. Zone de risc identificate: controlul inregistrarilor contabile ale operatiilor urmareste verificarea contabilizarii operatiilor. conform obiectului de activitate. Lucrari deosebite: Problemele umane .acesta are rolul de a oferi pastrarea si consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea lor. implica respectarea politicilor de gestiune.aceste „instructiuni" sunt destinate comisiilor de inventariere. de compartimentele: comercial. competenta si integritatea personalului. protejarea activelor. conform reglementarilor in vigoare in cadrul compartimentului de contabilitate. cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare. conturi consolidate. intr-o zona intesata de pensiuni agroturistice. previziuni etc. Alti auditori.: examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii. . experti sau cenzori cu misiuni in intreprindere: nu este cazul. concurenta: Obiectul de activitate al societatii este prestarea serviciilor turistice catre populatie. orice inregistrare este justificata printr-o operatie (controlul realitatii). in masura posibilului. exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. Documente de obtinut: manualul de proceduri .Functii si conturi semnificative: Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt: existenta unui plan de organizare. comparabilitati plurianuale: Sistemul de control intern reprezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea societatii in vederea asigurarii. Brasov Capital social si asociatii: 10.conceptia si aplicarea unui sistem de control intern are la baza increderea pe care cei ce gestioneaza patrimoniul o au in personalul din subordine. -Controale semnificative pe care ne putem sprijini: toate operatiile au facut obiectul unei inregistrari (exhaustivitate).Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice. permanente. IV. fise de cont. balante analitice. II. intr-un mediu concurential divers. Asistenta de specialitate necesara (informatica. prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor.000 RON. regulamentul de ordine interioara. etc. Informatii contabile: Bugete si conturi previzionale: bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste. a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia. .Principiile contabile. Programul de munca detaliaza obiectivele auditului. . in luna septembrie a anului anterior. nu exista erori in contabilizarea sumelor (controlul exactitatii). in general. jud. PLANUL DE MISIUNE .Prag de semnificatie: riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor. - . . ca si activitate principala. Prezentarea intreprinderii: Denumirea: SC Floare de Colt SRL Sediul social: Moeciu de Sus. Definirea misiunii: Natura misiunii: conturi anuale.audit intern multianual (trei ani) I.

Auditul va fi realizat intr-un climat de incredere.Lista rapoartelor. Aceasta asigura faptul ca. sinteza aprecierii controlului intern. deoarece acestia urmaresc doar imbunatatirea functionarii societatii si promovarea intereselor acesteia. precum si prin preluarea sugestiilor conducerii societatii comerciale . neregulile care fac obiectul auditului. Pe de alta parte conducerea va fixa modalitatile de aplicare a recomandarilor. Planificarea Repartizarea lucrarilor: repartizarea lucrarilor pe oameni. in timp si in spatiu (subunitati. crt 1 Tema misiunii de audit Verificare a termenelor scadente Obiective Perioada supusa auditarii 01. filiale in tara si in strainatate etc). Conducerea societatii comunica eventualele observatii auditorilor. . Auditorul intern va mai realiza si misiuni de audit intern cu caracter exceptional. chestionarului de control intern care permite compararea controlului intern teoretic care ar trebui sa asigure fiabilitatea informatiilor contabile cu controlul intern existent in intreprindere.auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii societatii.intreprind procedurile necesare pentru imbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului imbunatatita. auditorii interni analizeaza observatiile. aceste chestionare se stabilesc pe sectiuni si pot fi utilizate in numeroase intreprinderi. de auditorul insusi. necuprinse in planul anual de audit intern.12.- VII. REZOLVARE: Planul de audit intern al S.08. s-a elaborat de auditorii interni. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii d e audit sau. La incheierea auditului sunt comunicate conducerii societatii principalele concluzii. daca ele prezinta importanta. programe/proiecte sau operatiuni.2007 Departame ntul auditat Contabilitat e Perioada desfasur arii 01.C.31 . Auditorul are acces la toate datele in cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional in ceea ce priveste informatiile colectate. Conducerea societatii va sustine activitatea auditorilor interni. a testelor de permanenta. 588. In termen de 10 zile de la primirea acestora . . in lipsa acestuia.Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala din domeniul productiei textile.A.01. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii societatiii. Conducerea societatii este obligat sa aprobe anual proiectul planului de audit intern.07. Raspunsul conducerii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor.Datele interventiilor pe etape: acestea sunt prelevate in baza testelor de conformitate. atat constatarile cat si informatiile Nr. Auditorul exercita o functie de evaluare independenta. Dupa aprobarea modificarilor facute. observatiile relevante si propunerile de imbunatatire a unor indicatori.2007 Contabilitatea furnizorilor si a clientilor Lunar se analizeaza "Registrul scadente furnizor" si situatia clientilor neincasati . activitati. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii .va propune un plan de actiune insotit de un calendar de implementare a recomandarilor si va asigura urmarirea aplicarii planului de actiune. cu unele adaptari la specific. Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii societatii pe masura obtinerii acestora. pe linie ierarhica. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise (cu datele limita): nu este cazul. Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor. pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri.31. Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile si probante (inclusiv cele in format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele misiunii de audit intern. Auditorul trebuie sa semnaleze imediat. TimTim S. care se concretizeaza in recomandari.

Reguli de conduita 9. Autoritatea 5. Responsabilitatea 6. -jurnalele de vanzari.0131.2007 Financiar 01. Principiile aplicate auditului intern si auditorului intern 7. banca. Definirea activitatii de audit intern 2. -respectarea principiilor contabile privind uniformitatea aplicarii lor pe toata durata exercitiului curent in raport cu exercitiul anterior 01. a sistemelor de control intern si a proceselor de conducere a societatii 2 Misiunea Misiunea audiului intern este de a da asigurari si consiliere managementului societatii . valoarea stocurilor a fost sau nu corect determinata.0131. Misiunea 3.2007 Productie 01. stocurile au fost inregistrate in perioada corecta. astfel incat sa contribuie la imbunatatirea activitatii societatii 3 Obietcivele audituli intern Auditul intern are drept obiective urmatoarele: -verificarea conformitatii operatiunilor din societate cu reglementariel legale si cu politicile. Metodologie 8. au fost corect insumate si corect inregistrate.11.2 Verificare a stocurilor Contabilitatea de gestiune: stocurile detinute de societate au fost identificate si incluse in situatiile financiare. stocurile au fost clasificate. Cuprins: 1. procedurile si obiectivele societatii -aprecierea modului de aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de conducerea societatii -aprecierea daca datele destinate conducerii pt cunoasterea realitatii din societate sunt adecvate si revizuirea mijloacelor utilizate -revizuirea modului de protejare a elementelor patrimoniale si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor de .20 08 3 Analiza veniturilor si cheltuielil or -cheltuielile efectuate pentru operatiile entitatii au fost incluse in situatiile financiare.20 09 probante sunt validate. descrise si evidentiate corect in situatiile financiare. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.0130.07. Obiectivele auditului intern 4. de pe pozitii de independenta si obiectivitate . 01. stocurile cu miscare lenta/fara miscare. precum si stocurile perisabile au fost identificate si evaluate la valoarea neta realizabila. casa.0131. precum si cheltuielile. stocurile au fost corect identificate in vederea evaluarii. cumparari.07. Norme profesionale aplicate 1 Definirea activitatii de audit internAuditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatii societatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a modului de gestionare a riscurilor .12. 589.

precum si Carta Auditului Intern -Transmiterea rezultatelor :proiectul raportului precum si observatiile si recomandatile auditorului intern se transmit responsabililor structurilor auditate. inregisrtarile.Norme profesionale aplicate -Ordinul 1267/2000 privind Normele minimale d eaudit intern -OUG 75/1999 privind activitatea de audit financiar cu modificarile ulterioere -Normele Auditului Intern -Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor Financiari din Romania -Hotararea CAFR nr.Responsabilitatea Auditorul intern este responsabil pentru: -eloborarea planului intern de audit -prezentarea planului intern de audit Consiliului de Administratie -indeplinirea misiunilor mentionate in planul de audit -raportarea periodica (semenstrial) catre Consiliul de Administratie asupra constatarilor. activele si personalul acesteia Activitatea de audit intern se desfasoara in conformitate cu normele profesionale aplicabile si auditroul intern trebuie sa respecte Codul Etic. Adoptarea si precizarea politicii de contabilitate se perfecteaza printr-un document organizatoric – de dispozitie (ordin. Acesta va fi prezentat spre aprobare Consiliului -Contactactarea responsabililor structurilor auditate: acestia sunt informati inainte de inceprea misiunii de audit cu privire la data inceperii .Principiile aplicabile auditului intern si auditorului intern -Independenta si obiectivitatea -Compententa profesionala -Programul de asigurare si imbunatatire a calitatii 7. autoritatea . De exemplu. activiitati .) – al conducerii intreprinderii.orice fel -evalarea economiei si eficientei cu care sunt angajate resursele in cadrul societatii 4 Autoritatea In indeplinirea misiunii auditorul intern este autorizat sa aiba acces integral . concluziilor. Studiu de caz: societatea de comert. juridic etc. In acest scop responsabilii structurilor auditate vor propune planul de actiune insotite d eun calendar de implementare. dispozitie etc. ale intreprinderii sau de o firma de consulting (de audit). La aceasta contribuie sedinta de deschidere in care sunt prezentate scopul si obiectivele misiunilor . tot ei vor asigura urmarierea aplicarii planului si vor informa auditorii interni pe masura realizari actiunilor 8. . asigutat prin insusi rolul auditului intern care in esenta vizeaza imbunatatirea functionarii societatii.Reguli de conduita Auditorii interni trebuie sa respecte Codul Etic si principiile acestuia Ei trebuie sa exercite o functie de evaluare independenta. programe precum si tinand seama de criteriile Consiliului de Administratie. care isi vor formula punctele lor de vedere referitoare la recomandari. financiar.Metodologie -Planul de audit intern: se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structurii. Dosarele de audit sunt confidentiale 5. scopul si obiectivele misiunii de audit -Realizarea misiunilor la fata locului : auditul trebuie realizat intr-un climat de incredere . Trebuie sa comunice prin raportul sau rezultatele muncii sale catre Consiliul de Administratie si sa semnaleze acestuia orice tip de neregula care face obiectul auditului 9. Elaborare politici si proceduri contabile. De asemenea garanteaza confidentialitatea misiunilor de audit. raspunsuri care vor fi incluse in raportul final al auditorului care va fi inaintat Cosniliului de Administratie -Urmarirea punerii in practica a recomandarilor propuse de auditorii interni: auditorul intern va stabili un sistem permanent de verificare a punerii in practica a recomandarilor. Politica de contabilitate a intreprinderii este elaborata in cazul trecerii la noul sistem de contabilitate si se precizeaza la inceputul fiecarui an de gestiune. Politica de contabilitate aleasa poate fi examinata la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori si perfectata prin decizia de protocol. proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie speciala compusa din reprezentantii serviciilor contabil. responsabilitatea precum si observatiile semnificative facute in cadrul misiunilor de audit si recomandatile propuse -elaborarea politicilor si procedurilor d elucru proprii auditului intern 6. stabilirea intalnirilor si contactelor. care se concretizeaza in recomandari. liber si nerestrictionat la toate functiile societatii.88/2007 590. reconmandarilor rezultate din activitatea de audit -prezentarea anuala catre Consiliul de Administratie a unui raport de activitate din care se reiasa scopul activitatii de audit intern . Procedura formarii si aprobarii politicii de contabilitate este stabilita autonom de fiecare intreprindere.

denaturind astfel informatiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare. in cazul functionarii normale a intreprinderii mijloacele fixe sint reflectate in bilant la valoarea de intrare cu scaderea uzurii acumulate. De aici rezulta ca toate operatiunile economice trebuie sa fie reflectate in contabilitate in momentul realizarii acestora.la calcularea acestora. Informatia se considera esentiala in cazul cind lipsa sau insuficienta acesteia poate sa influenteze deciziile utilizatorilor adoptate de ei in baza rapoartelor financiare. daca este necesar. dar si de la continutul economic si situatia economica in care acestea au fost efectuate. sa creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei. indiferent de momentul virarii mijloacelor banesti. In cazul in care conducerea are intentia sau este nevoita sa lichideze intreprinderea rapoartele financiare trebuie sa fie intocmite in baza altor principii si metode. In rapoartele financiare trebuie sa fie dezvaluita toata informatia esentiala pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitatii utilizarii acesteia pentru diferite evaluari si luarea deciziilor. iar cheltuielile . pornind nu numai de la forma juridica a acestora. Daca conducerea nu are intentia si nu este nevoita sa lichideze intreprinderea. In acest caz.). redevente si dividende . rapoartele financiare publicate ale unor intreprinderi mari pot fi exprimate in mii lei. intrucit sumele neinsemnate nu influenteaza procesul de luare a deciziilor. indiferent de momentul primirii mijloacelor banesti sau a altei forme de compensare. stocurile de marfuri si materiale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la suma cea mai mica dintre "cost" si "valoarea realizabila neta". De exemplu. Conform acestui principiu. pentru reparatiile si deservirea cu garantie a marfurilor vindute etc. ea se considera neesentiala. datoriilor. de exemplu.nemijlocit in momentul efectuarii acestora. veniturile din vinzarea produselor si marfurilor se constata la livrarea lor si transmiterea drepturilor de proprietate cumparatorului. In acest caz este vorba de rationalitatea si justificarea modificarilor introduse in politica de contabilitate in fiecare caz concret.pe masura efectuarii acestora. cheltuielilor si rezultatelor activitatii. Metodele acceptate in politica de contabilitate trebuie sa fie orientate spre reflectarea operatiunilor economice in contabilitate. . decizia judecatoreasca etc. o atare conventie nu semnifica interzicerea de a introduce modificari in politica de contabilitate. Respectarea principiului prudentei permite intreprinderii. de calculare a uzurii mijloacelor fixe si amortizarii activelor nemateriale in decursul anului de gestiune. la intocmirea rapoartelor financiare se aplica metode obisnuite de evaluare a activelor. Politica de contabilitate adoptata de intreprindere trebuie sa asigure respectarea urmatoarelor principii: prudenta. Metodele acceptate de intreprindere trebuie sa asigure un grad mai inalt de disponibilitate de a reflecta in contabilitate si rapoartele financiare cheltuielile si datoriile decit veniturile si activele. precum si de la un an de gestiune la altul.la valoarea de vinzare (lichidare). iar datoriile si cheltuielile . Rapoartele financiare bazate pe principiul specializarii exercitiilor asigura utilizatorii cu informatii nu numai privind operatiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor banesti. iar sumele de recuperare a acestor pierderi de catre persoanele vinovate (venitul) se constata si se eflecta in contabilitate numai atunci cind intreprinderea dispune de o certitudine argumentata privind primirea acestora (acordul in scris al angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate intreprinderea trebuie sa porneasca de la incoincidenta eventuala temporala a operatiunii economice si a asigurarii cu bani a acesteia. veniturile sub forma de dobinzi.continuitatea activitatii. dar si privind datoriile aferente platii mijloacelor banesti in viitor si incasarile ulterioare ale acestora. pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase. de transport etc. de regula. Totodata. Energia electrica consumata se trece la consumuri sau cheltuieli in perioada de gestiune in care a fost consumata. De exemplu. metodelor de evaluare a activelor si datoriilor. iar in cazul lichidarii intreprinderii . Aplicarea principiului esentialitatii are menirea sa contribuie la simplificarea lucrarilor de prelucrare a informatiei si intocmire a rapoartelor financiare.specializarea exercitiilor. La luarea deciziilor in conditiile unei incertitudini este necesar sa fie respectate masurile de precautie ca activele si veniturile sa nu fie supraevaluate. Pierderile din lipsurile si deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli in momentul constatarii acestora (indiferent de cauzele lor). Metodele si regulile de contabilizare acceptate de intreprindere trebuie sa fie aplicate de la o perioada de gestiune la alta. sa suspende sau sa reduca considerabil volumul productiei. importanta relativa (esentialitatea) .Responsabilitatea pentru formarea si respectarea politicii de contabilitate o poarta conducatorul intreprinderii.subevaluate. Nici o operatiune nu poate fi stopata sau accelerata din punctul de vedere al inregistrarii acesteia in contabilitate. veniturile se constata numai in cazul in care au fost cistigate. . De exemplu. La alegerea si argumentarea politicii de contabilitate intreprinderea trebuie sa porneasca de la anumite conventii fundamentale. Sint prevazute trei conventii fundamentale ale contabilitatii: . indiferent de momentul efectiv de incasare sau plata a mijloacelor banesti. pentru returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute.permanenta metodelor . prioritatea continutului asupra formei. In acelasi timp in cazul cind informatia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanta mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare. de constatare si determinare a veniturilor. este vorba de permanenta metodicii adoptate de reflectare a operatiunilor economice. cheltuielile de deplasare. In acelasi timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibila o prudenta exagerata care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate. Respectarea acestui principiu este deosebit de importanta in conditiile constituirii economiei de piata. veniturile din prestarea serviciilor . de exemplu. In mod analog se contabilizeaza salariul calculat. cind legislatia si baza normativa a contabilitatii privind unele probleme ramin in urma evolutiei practicii activitatii economico-financiare a intreprinderilor. La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie sa aprecieze posibilitatile intreprinderii de a-si continua activitatea intr-un viitor previzibil. Veniturile si cheltuielile se constata si se reflecta in contabilitate si rapoartele financiare ale perioadei in care au avut loc.

a avizelor de expeditie.la data schimbarii proprietarilor (participantilor). La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metoda de calculare a uzurii care corespunde intro masura mai mare modelului prevazut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. b) schimbarii proprietarilor . c) introducerii modificarilor in legislatia in vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activitati. Nerespectarea acestora denatureaza informatia privind situatia patrimoniala. Variantele si regulile de evaluare si contabilizare a activelor si datoriilor. care in conformitate cu legislatia in vigoare poate fi efectuata conform deciziei fondatorilor (participantilor). Toate modificarile in politica de contabilitate. -consultarea proceselor de imputatie si reflectarea lor corecta in contabilitate. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecarei unitati a stocurilor de marfuri si materiale si este adecvata pentru intreprinderile cu productie individuala si in serii mici. trebuie sa fie argumentate si perfectate prin documente de dispozitie (ordine. FIFO si costului mediu ponderat. Ca si conventii avem: Conventia continuitatii activitatii – activitatea intreprinderii se deruleaza pe o baza continua. admise de actele legislative si normative. Astfel. a notelor de receptie. iar metoda costului mediu ponderat .de la o perioada de gestiune la alta. modificarea conditiilor activitatii economice externe . -examinarea bunurilor sosite si nereceptionate . Metodele FIFO si costului mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile care dispun de un asortiment bogat si variat de stocuri de marfuri si materiale. cu exceptia unor situatii exceptionale. Conventia de angajamente – efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand apar si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerar Politici si proceduri contabile aplicabile unei firme de comert pe parcursul desfasurarii auditului intern: -examinarea facturilor de cumparari si de vanzari. -analiza ajustarilor pentru deprecerea activelor curente –care se efectueaza la finele anului. cresterea nivelului inflatiei. Venitul este recunoscut la data livrarii. -analiza provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si creantelor.Elaborare politici si proceduri contabile. d) elaborarii noilor metode de tinere a contabilitatii .inasprirea substantiala sau liberalizarea regimului fiscal. "Venitul" prevede doua variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzactie sau pe stadii de terminare a lucrarilor. Ea se aplica de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii. In acest caz metoda FIFO este preferabila la majorarea permanenta a preturilor. financiara si rezultatele activitatii intreprinderii si se considera ca o incalcare a regulilor de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare. 591.Conventiile fundamentale si principiile contabilitatii trebuie sa constituie baza elaborarii politicii de contabilitate a intreprinderii.in cazul variatiilor considerabile de preturi la stocurile de marfuri si materiale.la data intrarii in vigoare a modificarilor si completarilor actelor legislative si normative. Politica de contabilitate se formeaza in baza actelor legislative si normative incluse in sistemul de reglementare normativa a contabilitatii. indiferent de sediul lor. introducerea sau anularea reglementarii de stat a preturilor la produse. Politica de contabilitate aleasa de intreprindere trebuie sa fie aplicata consecutiv . -analiza procedurilor dictate de conducerera intreprinderii referitoare la stocuri si preturile practicate. In aceste cazuri modificarile in politica de contabilitate se introduc la data inregistrarii de stat a persoanelor juridice nou aparute. separarii). Precizarea politicii de contabilitate de la inceputul noului an de gestiune asigura consecutivitatea exercitiului contabil in decursul anului de gestiune si comparabilitatea indicatorilor formati in contabilitate. evaluarea materialelor in contabilitatea curenta poate sa fie efectuata prin trei metode: de identificare. indiferent de cauzele aparitiei lor. intreprinderea este in drept sa elaboreze metoda respectiva autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit). -examinarea incasarilor si a documetelor justificative. modificarea unor prevederi si altor acte normative) . in justificarea metodei alese. dar mai ales a bunurilor livrate si nefacturate care se inregistreaza ca iesire din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate pe baza documantelor care atesta iesirea din gestiune. Reglementarile de baza in cadrul societatilor de comert sunt prevazute in legislatia in vigoare aferenta ramurei de comert din care face parte intreprinderea. Procedura elaborarii politicii de contabilitate vizind o problema (sector) concreta a contabilitatii consta in alegerea unei variante din citeva. modificarile in politica de contabilitate pot fi operate in cazul: a) reorganizarii intreprinderii (contopirii. inclusiv cele evidentiate intr-un bilant distinct. -acordarea atentiei deosebite operatiilor desfasurate cu partile afiliate .incepind cu 1 ianuarie a anului urmator. Daca sistemul de reglementare normativa a contabilitatii nu stabileste metodele de tinere a contabilitatii vizind o problem concreta. Politica de contabilitate pentru anul curent se aproba de conducatorul intreprinderii la finele anului precedent si intra in vigoare incepind cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Intreprinderea alege acea varianta care permite a determina mai exact marimea venitului obtinut in perioada de gestiune. indicindu-se data intrarii in vigoare a acestora. asocierii. pornind de la particularitatile activitatii intreprinderii si acceptarea acesteia in calitate de baza pentru tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. De exemplu. Studiu de caz:societatea de comert. dispozitii). atunci cand exista informatii in legatura cu deprecieri de valoare (daca valoarea contabila este semnificativ inferioara valorii realizabile nete). organelor de stat imputernicite sau organului judiciar. veniturilor si cheltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot sa influenteze negativ asupra rezultatelor activitatii altei intreprinderi sau chiar sa fie absolut inutile pentru aceasta.

In cazul comertului metoda de evaluare a stocurilor/ marfurilor la iesire este cea global – valorica. pentru a fi inchiriate sau pentru folosinta administrativa si au o durata de utilitate mai mare de un an si o valoare mai mare decat limita prevazuta de reglem.  principiul evaluäril separate a elementelor de activ si pasiv. comparabilitatea. Studiu de caz:societatea de productie.  principiul independentei exercitiului. principiul prevalentei economicului asupra juridicului. de Consiliul de Administratie Cele care sunt detinute pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau prestari de servicii. • cost de productie — pentru activele produse. Convenţia continuităţii activitätii. reflectarea in contabilitate. la cursul de referinţă al zilei.evaluarea activelor se face la valoarea ju stă. fără să existe premisa (intenţia sau necesitatea) întreruperii activităţii sau intrării în stare de faliment a întreprinderii. viteza de rotatie. 94/2002 privind armonizarea contabilä cu Directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Acestea se pot face prin confirmari externe (solduri clienti)tehnica observarii fizice(inventariere)sau pentru sondaj (fise de magazie). Convenţia contabilitätli de angajamente. raportate la gestiuni si evidenta analitica. stocuri • evaluarea credibilă acestora. a cheltuielilor accesorii si respectiv de discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor.  principiul necompensärii. POLITICI CONTABILE GENERALE Situaţiile financiare ale societăţii sunt întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. în ramu ra economică din care societatea face parte. Activele curente Evaluarea activelor . identificarea stocurilor aflate la terti si invers. au fost utilizate prevederi ale legislaţiei în vigoare. precum si numerarul 5i echivalentele de numerar (investitii financiare pe termen scurt. si nu In momentul In care intervin fluxurile de numerar (exceptiile de la această regula sunt alerente facilitätilor liscale la export sau societatlor In care recunoasterea veniturilor este corelata direct cu Incasarea acestora3). potrivit căreia activitatea generală a întreprinderii se derulează pe o bază continuă.  principiul prudentei. cifra de afaceri. inteligibilitatea. De asemenea. credibilitatea. POLITICI SPECIFICE Reglementări de bază Convenţii Principiile contabile utilizate Caracteristicile informaţiei contabile Recunoaşterea Este realizatä In functie de: In analiza stocurilor unei intreprinderi sa se in calcul si anumite ratii sau de structura ca vânzare) de exemplu activelor • utilitatea trebuei (obtinerea de ia beneficii economice viitoare dinrate utilizare. Determinarea utilitatii unui activ Activele imobilizate pentru societatea. Acele active achizitionate sau produse pentru consum propriu sau In scopul comercializarii si care se asteapta a se realiza Intr-un termen (maxim) de 12 luni de la data bilantului. concret.  principiul importantei semnificative. utilitatea activelor este apreciata de Adunarea Generala a Actionarilor sau unde se considera necesar. la: • cost de achizitie — pentru activele achizitionate.  principiul intangibilitätii (exceptia de la acest principiu a intervenit In primul an de aplicare a lAS). respectiv .Politicile de descarcare din gestiune. 592 Elaborare politici si proceduri contabile. determinatä de cele mai multe ori pe baza valorii de piaţă  principiul continuităţii activitatii. a preturilor de vanzare. Tot in categoria activelor curente sunt incadrate si creantele aferente ciclului de exploatare. Situaţiile financiare ale societăţii X reflectă toate tranzacţiile considerate semnificative pentru exerciţiu1 financiar curent şi sunt întocmite în mii lei. Creanţele. potrivit cäreia efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute (5i implicit contabilizate si raportate In situatiile financiare) atunci când apar. datoriile şi disponibilităţile în valutä la 31 decembrie sunt convertite în lei.  principiul permanentei metodelor. usor convertibile In numerar si al caror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ a) evaluarea la intrarea In Intreprindere. calitatile informaiei contabile care s-au avut In vedere la elaborarea situatiilor financiare sunt: relevanta. nationale.

de utilitatea bunului. avansuri si imobilizari necorporale in curs. imobilizate Un activ imobilizat se considera depreciat daca valoarea contabila este inferioare semnificativ valorii recuperabile. atunci cand exista informatii in legatura cu deteriorari de valoare. sa existe control asupra acestei imobilizari. starea cestuia si pretul pietii. deoarece perioadele de decontare sunt scurte. Se ofera detalii in notele explicative. evidentiabila. care este valoarea actualizata a iesirilor de resurse viitoare. pentru care nu exista o piata activa. chelt.valoarea recuperabila . evaluare credibila. necesare decontarii datoriei. atunci cand exista informatii in legatura cu deteriorari de valoare. evaluarea la inventariere : la valoarea de inventar. Conform detaliilor prezentate in cap . Se ofera detalii in notele explicative. la valoarea contabila corectata cu eventualele provizioane sau la valoarea actualizate. in bilant. (IAS 36). respectiv cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta Costul de achizitie Este format din : pret de achizitie din factura furnizor reducerile comerciale (care se scad) cheltuieli pentru aducerea bunului in stare de utilizare taxe nerecuperabile. la inventar. Vor fi aduse la valoarea actualizata ori de cate ori diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea actualizata este mai mare de 10 %. determinata ca valoare justa sau ca valoare de utilitate. de inflatie. nu se includ in cost. Nu sunt recunoscute in bilant.donatie.se utilizeaza la activele imobilizate pentru determinarea eventualelor deprecieri. cheltuieli indirecte (cheltuielile de distributie. Datoriile pe termen scurt nu trebuie actualizate.5. licente. pierderile din productie peste limitele legale . Un activ curent se considera depreciat daca valoarea contabila este inferioare semnificativ valorii realizabile nete. costul de achizitie – activele achizitionate. daca nu exista o piata activa Este stabilita de evaluatori autorizati si aprobata de consiliul de administratie.de dministratie generala . de fondul de comert care ar putea insoti respectiva achizitie.(OMF.•valoare justa — pentru activele intrate prin subventionare/sponsorizare. la valoarea de inventar. Este estimata functie de: Evaluarea datoriilor Actualizarea datoriilor pe termen scurt Actualizarea datoriilor pe termen mediu si lung Datorii contingente Inventarierea activelor Structura imobilizarilor necorporale Recunoasterea imobilizarilor necorporale Evaluarea imobilizarilor necorporale Deprecierea .35a) Nu sunt recunoscute in bilant. Se face in conformitate cu reglementarile in vigoare. evaluarea la bilant pentru activele imobilizate. Actualizarea creditelor bancare si a ratelor de leasing se face in functie de prevederile contractuale.94/2001. evaluarea sa se faca in mod credibil . sa existe capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare . Deprecierea activelor curente Reevaluarea activelor imobilizate Activele contingente Recunoaste datoriilor Se efectueaza la finele anului . dar numai pentru cele care necesita o perioada lunga de punere in functiune.la cea mai mica valoare dintre cost si pentru activele curente. brevete. Este format din : cheltuieli directe de productie.::::::::::::::::: POLITICI AFERENTE ACTIVELOR IMOBILIZATE cheltuieli de dezvoltare concesiuni.la valoarea istorica sau actualizata a iesirilor viitoare de numerar sau resurse. dobanzile –legate direct de achizitia activului. Evaluarea datoriilor se realizeaza: la aparitia acestora .par. • valoare de utilitate — pentru activele primite cu titlu gratuit. Pretul de piata daca exista o piata activa sau costul de inlocuire. Conditii de recunoastere in situatiile financiare: sa fie identificabila . purtatoare de beneficii economice. costul de productie –pentru cele produse in regie proprii. Pretul de piata al activelor dupa scaderea cheltuielilor generate de vanzarea sai Costul de productie Valoarea justa Valoarea de utilitate Valoarea recuperabila Valoarea realizabila neta Deprecierea activelor Se efectueaza la finele anului . alte imobilizari necorporale. valoarea justa sau valoarea de utilitate –pentru cele care intra prin aport. Recunoasterea datoriilor in situatiile financiare se realizeaza in functie de urmatoarele criterii: posibilitatea unei iesiri de resurse. iar eventualele diferente de valoare sunt considerate nesemnificative. drepturi si valori similare si valori asimilate si alte imobilizari necorporale fond comercial. care sa tina seama de reglementarile legale in vigoare. Maximul dintre pretul de piata si valoarea de utilitate. marci..

precum si in contabilitate. deseuri. produse finite.pana la receptionarea acestora. alte instalatii. pe baza documentelor insotitoare si a prevederilor contractuale. Metode de amortizare utilizate Casarea imobilizarilor corporale Clasificarea stocurilor Bunuri neinsotite de factura Bunuri sosite si nereceptionate Bunuri livrate si nefacturate Metode de evidenta a stocurilor Metode de organizare a gestiunilor de stocuri Evaluare stocuri Metode de evaluare a stocurilor la iesire Se vor inregistra ca intrari in gestiune la locurile de depozitare. alte produse care rezulta din productie: ambalaje. valoarea justa sau valoarea de utilitate –pentru cele care intra prin aport. marfuri. Se face conform planului de scoatere din functiune. Metoda inventarului permanent Metoda inventarului intermitent Metoda cantitativ valorica pentru urmatoarele categorii de stocuri: materii prime materiale consumabile produse finite. costul de achizitie – activele achizitionate. La intrare: costul de achizitie. stocuri la terti/custodie. mobilier se amortizeaza Amortizarea se face functie de durata normala de utilizare. informatiile disponibile pe piata. utilaje. semifabricate. terenurile nu se amortizeaza. Conditii de recunoastere in situatiile financiare: sa reprezinte o resursa controlata de unitate. terenurile cu destinatie economica se amortizeaza. POLITICI AFERENTE STOCURILOR materii prime. rationamentul profesional.valorica pentru urmatoarele categorii de stocuri: pentru marfuri. utilaje. materiale consumabile. considerata si amortizare fiscala sau durata de utilitate eferenta fiecarei tip de imobilizare. CMP LIFO.pentru cele cumparate costul de productie-pentru cele obtinute din productie proprie pretul de vanzare –cu amanuntul pentru marfuri FIFO.Imobilizarilor necorporale Politici de amortizare Structura imobilizarilor corporale Recunoasterea imobilizarilor corporale Evaluarea imobilizarilor corporale Politici de amortizare cele mai bune previziuni ale conducerii unitatii. mobilier. metoda lineara metoda degresiva metoda acelelerata . donatie. instalatii tehnice si masini. costul de productie –pentru cele produse in regie proprii. atunci cand nici un beneficiu viitor nu va mai fi obtinut din utilizare. Venitul este recunoscut la data livrarii. instalatii tehnice si masini. terenuri si constructii. avansuri si imobilizari corporale in curs. amortizarea pe durata maxima de 5 ani exceptie Fondul comercial care se amortizeaza intr-o perioada maxima de 20 ani. Coeficienti de repartizare ( marfuri) . productie in curs de executie. atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate pe baza documentelor care atesta iesirea din gestiune. mai putin pentru constructii. sa aduca beneficii economice viitoare sa fie evaluata credibil. obiecte de inventar Metoda global. Se inregistreaza ca iesiri din gestiune. alte instalatii. Se inregistreaza distinct contabilitate ca si intrare in gestiune. garantie. printr-un cont intermediar de stocuri „ in curs de receptionare” . materiale auxiliare materiale de natura obiectelor de inventar_.

acet fapt va genera provizioane . furnizori debitori. -analiza politicilor salariale. -permanenta metodelor in aplicarea adaosului comercial. alte creante fiscale. -de examinat modurile de valorificare a deseurilor si rebuturilo si ponderea lor in totalul productiei -de analizat actualitatea preturilor de vanzare si a profiturilor din activitatea de exploatare -analiza furnizorilor si discounturilor obtinute si oferite clientilor. -modul de evidentiere faptica si contabila a stocurilor in diferite faze de executie. creante privind societatile din cadrul grupului. Se face la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. alte creante in legatura cu personalul. atunci cand valoarea contabila este mai mare ca valoarea realizabila neta. Compensarea creantelor cu datoriile Diferente de curs valutar Reduceri de pret Comerciale Financiare Politici si proceduri contabile utilizate in intrepindere cu obiect de activitate productia: -politicile in privinta stocurilor greu vandabile asigurarilor si desfacerii produselor -analiza retetelor de fabricatie si evaluarea lor la costul just. Cresterea/ majorarea provizioanelor de depreciere se realizeaza printr-o cheltuiala din exploatare. Creante in litigiu. clienti facturi de intocmit. dobanzi de incasat. de marketing si a cheltuielilor de administratie . Creantele pe termen scurt se evalueaza la valoarea nominala. politicilor de pret. Clasificarea creantelor POLITICI AFERENTE CREANTELOR Creante comerciale: creante clienti. Creanata VECHIMEA NEINCASARII in zile 0-60 Valoare 1 Risc asociat 2 0 Valoare provizion aferent 3(1 x 2) 61-90 5% 91-120 30% 121-270 50% Peste 270 100% Evaluarea creantelor Deprecierea creantelor Raportul dintre riscul neincasarii si provizioane. In cazul in care apare doar riscul de neincasare . in functie de o rata medie a dobanzii interbancare.. Creantele pe termen mediu si lung se evalueaza la valoarea actualizata. Micsorarea / anularea provizioanelor de depreciere se realizeaza prin intermediul conturilor corespunzatoare de venituri din exploatare. nefiind necesare actualizari. clienti incerti. creante cu privire la impozitul pe profit. TVA neexigibil. debitori diversi. daca valorile sunt semnificative.Deprecierea stocurilor Contabilizare deprecierea stocurilor Evaluare Stocurilor la data bilantului trebuie recunoscute in contabilitate. Creante necomerciale: creante in legatura cu personalul. decontari intre unitati si subunitati. cu ajutorul provizioanelor pentru depreciere stocurilor. TVA de recuperat. un curs de schimb valutar sau in functie de graficul de esalonare a incasarilor Imposibilitatea incasarii creantelor genereaza cheltuieli.

Delimitarea. Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de munca unde se consuma diverse resurse. ponderea acestora in totalul productiei 593. Obligatia de organizare a contabilitatii de gestiune revine administratorului firmei care are posibilitatea sa opteze pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de lege: -utilizarea conturilor specifice contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societatea de prestari servicii. executia si vanzarea produselor. -dezvoltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiara. ponderea fiecaruia in total capitaluri 594. aceasta avand in vedere faptul ca unele din cheltuieli (cele legate direct de executia operatiilor tehnologice) au loc in cadrul acestor zone (sectoare). unitati prestatoare de servicii. Organizarea contabilitatii de gestiune. -determinarea veniturilor si a rezultatelor in functie de activitatea care le genereaza. Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea in cadrul carora se indeplinesc operatiuni privind organizarea. Studiu de caz:societate de comert. 595. . Organizarea contabilitatii de gestiune are caracter obligatoriu. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli (sectii. din aceasta cauza locurile de cheltuieli se reunesc in asa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Elaborare politici si proceduri contabile. conducerea si administrarea activitatii de exploatare si a altor activitati ale intreprinderii. Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unitatile operative corespunzatoare specificului activitatii intreprinderilor din fiecare ramura. iar altele sunt generate de zonele respective.Orice cheltuiala legata de fazele activitatii de comert trebuie sa aiba documante justificative. programarea si urmarirea cheltuielilor la nivelul fiecarui loc de cheltuieli este greu de realizat si costisitoare in acelasi timp. Organizarea contabilitatii de gestiune. 3) Unitati patrimoniale mixte. Locurile operationale de cheltuieli coincid cu locurile de munca unde se executa operatiuni privind aprovizionarea. In cazul societatilor de comert majoritatea intrarilor si iesirilor nu pot fi stocate Dupa profilul de baza al unitatilor patrimoniale specializate in comert ele se pot regrupa in: 1) Unitati patrimoniale specializate in comertul en gros sau cu ridicata. In contabilitatea de gestiune aceste centre de cheltuieli indeplinesc urmatoarele functii: . Structura organizatorica a activitatii. In acest sens se vorbeste despre locuri operationale de cheltuieli si locuri structurale de cheltuieli. Studiu de caz:societate de productie.reprezinta criterii de delimitare in spatiu a cheltuielilor de exploatare si a celor indirecte de productie. -organizarea unei evidente tehnico-operative proprii. contabilitatea de gestiune trebuie sa asigure flexibilitatea sistemului de stocare si de accesare a informatiilor astfel incat sa permita o gama larga de optiuni pentru ca toate informatiile obtinute sa satisfaca atat necesitatile de informare existente cat si pe cele in continua schimbare. Deoarece nu avem de-a face cu productia trebuie sa tinem cont de organizarea activitatilor pe centre de cost si sa separam cheltuielile legate efectiv de desfacere de cheltuielile activitatilor auxiliare si ale celei de baza. en gros si en detail. Conturile de gestiune utilizate sau evidenta tehnico-operativa organizata trebuie sa fie adaptate scopurilor urmarite de managerul societatii: -evidentierea fluxurilor costurilor. dar flexibil.analiza contractelor de prestari servicii. sector de administratie generala) si vor fi astfel evidentiate in conturile sintetice si analitice de gestiune. In functie de acest factor in literatura de specialitate se vorbeste despre centre de cheltuieli si respectiv centre de responsabilitate. in sensul ca trebuie adaptata la specificul activitatii fiecarei persoane juridice de natura societatilor comerciale. sectii. 2) Unitati patrimoniale specializate in comertul en detail sau cu amanuntul.constituie baza centrelor de responsabilitate ce se instituie pentru bugetarea si controlul costurilor Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are caracter obligatoriu: . -determinarea costurilor aferente stocurilor. Indiferent de varianta selectata. celtuieli curente si cheltuieli previzionate. Acestea sunt cunoscute si sub denumirea de centre de cheltuieli. Aceste locuri de munca pot fi in acelasi timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de desfacere si administratie. -efectuarea de previziuni. influenteaza organizarea contabilitatii cheltuielilor de exploatare si calculatia costurilor indeosebi sub aspectul localizarii lor.-analiza variatiilor in balanta a conturilor de stocuri si venituri aferente si a notelor de structura a activelor -examinarea modului de valorificare a deseurilor si rebuturilor. ateliere etc. fiind necesare pentru crearea si mentinerea potentialului intreprinderii la un anumit nivel. Pe langa procedurile generale prezentate in cazul societatii de productie si comert mai intalnim: -Verificarea principiilor contabile si modul in care acestea au fost respectate -verificarea modului in care s-a realizat evaluarea datoriilor si a creantelor. . respectiv gruparea activitatilor pe sectoare. reducerile comerciale si financiare aferente clientilor. Totusi trebuie sa se tina cont de tipurile de cheltuieli ca si cheltuieli anticipae. -analiza clientilor si furnizorilor importanti -analiza proprietatii capitalurilor si a capitalului imprumutat. Contabilitatea de gestiune reprezinta modalitatea de abordare contabila a activitatii unei firme prin care se structureaza in subdiviziuni atat patrimoniul cat si rezultatele financiare obtinute in cadrul unei perioade.

prin firme de productie se inteleg acele intreprinderi care transforma materiile prime si materialele pe care le achizitioneaza in produse finite. Grupa 93‖Costul productiei‖cuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute. investitiile care vor urma sa se realizeze Schematic.Rulajele contului reprezinta: Credit: costul normat al productiei finite obtinute.Grupa de conturi 90 ―Decontari interne‖ cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de inregistrare(cost normat). bugetul investitiilor. ierarhia bugetelor se prezinta dupa cum urmeaza: ORGANIZAREA BUGETARII ACTIVITATILOR VANZARI PRODUCTIE INVESTITII APROVIZIONARE CHELTUIELI PRODUCTIE COMERCIALIZARE TREZORERIE Bugetul productiei alaturi de bugetul vanzarilor constituie bugetele principale. Ele sunt absolute necesare in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarii de informatii in vederea fundamentarii deciziilor.preluate din conturile colectoare de cheltuieli. 596 Organizarea contabilitatii pe bugete. I. In functie de importanta lor se disting: 1)bugetele de baza: bugetul productiei si bugetul vanzarilor 2)bugete rezultante:bugetul aprovizionarii. Grupa de conturi 92‖Conturi de calculatie‖cuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu pr ezinta sold la sfarsitul lunii. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. 6 BUGETAREA COSTURILOR IN CONDITIILE APLICARII METODELOR DE CONTABILITATE CLASICE: Antecalculatia costurilor urmareste elaborarea bugetului costurilor productiei care este prevazut in programul de activitate a firmei pe anul urmator. Studiu de caz: Societate de productie. In termeni mai simpli. Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie (neterminata). folosind forta de munca si utilajele. Contul 902‖Decontari interne privind productia obtinuta‖este un cont bifunctional cu rol in contul costurilor. Astfel bugetul vanzarilor conditioneaza celelalte bugete . Contul 901‖Decontari interne privind cheltuielile‖este un cont bifunctional cu rol in controlul cheltuilelilor. luni a cantitatilor de produse prevazute sip e centre de productie.reprezentand o previziune a cheltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea. Bugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp (1 an). Organizarea contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de armonizare si eficientizare a relatiei dintre venituri si cheltuieli si o alocare a resurselor financiare. bugetele costurilor sectiilor de baza si bugetul costurilor sectorului administrative si de conducere si elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare. acre determina dimensionarea celorlalte bugete rezultante.Rulajele contului reprezinta: In Debit: productia obtinuta In Credit: costurile resurselor consumate Conceptele de baza privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate in principal in firmele de productie. structurarea bugetelor pe locuri de activitate are in vedere bugetele costurilor sectoarelor auxiliare. pe trimester. Rulajele contului reprezinta: In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor Nota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in conturile din clasa 6 In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei in curs de executie. b) esalonarea in timp. Debit: costul normat al productiei finite obtinute . in scopul realizarii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare.)Elaborarea bugetului productiei presupune: a) prelucrarea informatiilor din bugetul vanzarilor cu privire la cantitatile de produse ce urmeaza a se fabrica (programul de productie). Bugetele sunt legate intre ele. Rulajele contului reprezinta: Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli. lichiditatea. diminuarea riscurilor etc. intrucat de nivelul vanzarilor vor depinde cantitatile de produse xare se vor realize. A) Elaborarea bugetului costurilor privind activitatea de productie Pentru activitatea de productie. diferente reprezinta abateri de cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere. . bugetul trezoreriei si bugetul administratiei.

lucrare. 3)bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara Bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara este prezentat in tabelul nr 7 Sectiile auxiliare sunt : Atelierul de intretinere si reparatii (AIR) si centrala termica (CT). respectiv pe purtatori de cheltuieli.Bu getul cheltuielilor cu materiile prime este prevazut in tabelul 2 2)bugetul cheltuielilor cu manopera directa:. se considera doar doua produse A si B. In tabelele 15. iar in cadrul acestora pe grupe de cheltuieli.32 360 000 0. in tabelul 5 se prezinta ―cheltuielile cu salariile directe pe total productie‖.)Cantitatile care urmeaza sa se fabrice si sa se vanda in anul pentru care se intocmeste bugetul cheltuielilor sunt 100 000 de bucati A. sectie. Necesarul de piese P1 si P2 sunt prevazute in ―Bugetul productiei‖. acestea se pot intocmi numai pe grupe de produse omogene sau similare. iar pentru fiecare produs se utilizeaza mai multe piese. B) Elaborarea bugetului costului unitar-se face pentru fiecare produs. crt SectiaPiesa sau produsulOperatia Norma de timp in ora pe unitate ora operatii Pe ora total sectie 0 1 2 3 4 5 6 7 . cu defalcarea corespunzatoare pe feluri de cheltuieli. iar din totalul materiilor prime si materialelor directe necesare acestor produse se ia in considerare doar doua piese simbolizate P1 si P2. 4)Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza In tabelul 8 se prezinta ―Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza‖.3 pretul total 2 120 000 135 000 255 000 3 300 000 Consum piese (P20) pretul unitar 5 96 000 115 200 211200 total 6 216 000 250 200 466 200 7 TOTAL (3+6) Cantitatea (bucati) 4 0. Voi lua exemplu o intreprindere care fabrica mai multe produse.Bugetul productiei este prevazut in tabelul de mai jos*(tabelul nr 1.3 450 000 0.In tabelul 3 se prezinta ―Cheltuielile cu sal ariile directe pe unitatea de operatii‖. Cheltuielile cu salariile pe produse se obtin prin ponderarea salariilor pe unitatea de produs cu cantitatea care urmeaza sa se realizeze pe fiecare produs. Bugetul cheltuielilor activitatilor auxiliare se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe sectii auxiliare si pe destinatii ale productiei auxiliare.se determina pe baza normelor de consum (standardelor)la materii prime si materiale care se extrag din listele de consumuri specifice sau listele standardelor cantitative de materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor care se extrag din listele de preturi. Se intocmesc bugete analitice de cheltuieli indirecte pe fiecare atelier. Tabelul 1 BUGETUL PRODUCTIEI Piesa P1 (bucati) Piesa P2 (bucati) Produsul Productia(buc) (comanda) Necesar pe un produs Necesar total Necesar pe un produs Necesar total 0 A(120) B(121) Total 1 100 000 90 000 2 4 5 3 400 000 450 000 850 000 4 3 4 5 300 000 360 000 660 000 Tabelul 2 BUGETUL CHELTUIELILOR CU MATERIILE PRIME Consum piese (P1) Produsul (comanda) Cantitatea (bucati) unitar 0 A(120) B(121) Total 1 400 000 0. IV)Elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare cuprinde cheltuielile din celelalte bugete de cheltuieli directe si indirecte.prin ponderarea timpului normat pe unitatea de produs cu tarifele pe unitatea de timp se obtin cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de produs. III)Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere se face pe grupe si feluri de cheltuieli. in tabelul 4 se prezinta ―cheltuielile cu salariile directe normate pe unitatea de piesa sau produs ‖. iar in cadrul acestora pe feluri de cheltuieli.32 660 000 0. serviciu.c) evaluarea volumului fizic al productiei. respectiv 90 000 de bucati B. II)Elaborarea bugetului Cheltuielilor generale de administratie consta in programarea cheltuielilor analitic pe grupe de cheltuieli.in tabelul 6 se prezinta ―cheltuieli cu CAS -ul si fondul de somaj‖. Totalul cheltuielilor cu materiile prime si materialelor directe se obtine prin ponderarea normelor de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe si cu cantitatea de produse. La intreprinderile unde numarul de produse este foarte mare.3 850 000 0.Din totalitatea produselor care urmeaza a se realiza in anul de program.32 Tabelul 3 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE UNITATEA DE OPERATII Tarif salarii in lei pe Cheltuieli cu salariile Nr.16 este completat formularul de buget al costului unitar. Principalele etape in elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatorilor pasi: 1) elaborarea bugetului cheltuielilor cu materiile prime si materialele directe .

supuse acestei forme de control. Daca se are in vedere structura care executa controlul financiar preventiv. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate. de evaluatori autorizati. si prin a caror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public si/sau fondurile publice . acestea influentandu-se una pe alta. Intre functiile de planificare ale managementului si control exista o legatura indisolubila. Reguli de evaluare alternative sunt reevaluarile. se verifica pe baza documentelor primare in care au fost consemnate. Continutul controlului financiar preventiv deriva in cea mai mare parte. ca resursele sunt utilizate conform destinatiei stabilite si ca in final performanta reala va atinge sau va depasi obiectivele fixate initial . ei raspunzand de : – angajarea.5 2 1.40 Tabel 4 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE NORMATE.5 0. de initiere si intreprindere a unor actiuni care sa asigure rezultatele dorite. 599. al respectarii normelor procedurale de initiere a unei operatiuni. – este un control anticipat – se desfasoara asupra proiectelor de operatiuni. reguli privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia. lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate. Imobilizarile sunt supuse reevaluarii potrivit reglementarilor legale. Studiu de caz. acesta poate fi considerat: – o forma a controlului intern – organizat si exercitat in cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabila a entitatilor de care apartin acestea. – este un control documentar – intrucat proiectele de operatiuni. Pentru aceasta ordonatorilor de credite le-au fost stabilite responsabilitati foarte clare. Controlul financiar preventiv nu ar avea finalitatea dorita daca nu ar urmari aplicarea principiului bunei gestiuni financiare. – realizarea veniturilor. controlul financiar preventiv „se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile si/sau patrimoniul privat sau public― Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operatiuni care nu respecta conditiile de legalitate si regularitate si/sau incadrarea in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament. numiti de ministrul finantelor publice.7 0.65 5 4 2 17. de regula. PE UNITATEA DE PIESA SAU PRODUS Sectia Piesa sau produs Norma de timp Tarif in ora de pe salarii Cheltuieli in lei pe ora cu salariile Numar directe piese P1 Cheltuieli pe unitate cu salariile pe unitate in lei pe unitate(3*4) (bucati) unitatea de produs 1 2 3 4 5 6 7(col5 rd1xcol6rd2 si 3) S1 S2 S2 P1 A B 0. in functie de operatiuni.3 4 5 70 87. ele sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluarii si nu la costul istoric. sa respecte destinatia creditului ce urmeaza a fi imputat.20 2 0. Controlul este un proces de masurare a performantei. b. la valoarea justa. – metoda de verificare a modului de gestionare a resurselor. Acesta aste un atribut al functiei financiar-contabile din cadrul unitatiilor patrimoniale si un instrument de baza al gestiunii previzionale a patrimoniului. cu exceptiile prevazute de reglementarile legale. fapt ce face sa fie denumite „fratii siamezi ai managementului―. din dubla autorizare bugetara conform careia orice cheltuiala. Privit prin prisme diferite controlul este considerat: – functie a managementului – prin el fiecare manager vrea sa se asigure ca activitatea decurge conform programului prestabilit. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. inainte de a fi aprobate si efectuate. pentru a fi efectuata. sa existe credit aprobat prin buget (autorizare bugetara). trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului. – o forma a controlului extern – exercitat de Ministerul Finantelor Publice prin controlori delegati. Controlul se armonizeaza si se intrepatrunde cu restul procesului de management. Din simpla observare a scopului activitatii de control financiar preventiv se desprind cateva caracteristici ale acestuia: – este un control cu un pronuntat caracter patrimonial. in locul costului de achizitie sau a oricarei valori atribuite inainte acelui bun. determinata in urma reevaluarii.Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventive. – este un control de permanenta – se exercita in fiecare zi. fiind indreptat spre verificarea operatiunilor generatoare de drepturi si obligatii patrimoniale. dupa caz. Forma a controlului intern. potrivit clasificatiei bugetare si alocarii pe programe a resurselor (specializarea creditelor). cu responsabilitati si obiective clar precizate de lege. – atribut al conducerii – mijloc de perfectionare a activitatii entitatilor publice si private. Reevaluarea acestora se face. exercitat sub forme diferite de structuri organizate piramidal.1 S1 P1 01 0. .5 Tabelul 5 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE TOTAL PRODUCTIE Sectia Prod um Cantitate Chelt salar pe unitatea Total de prod chelt cu CAS sal (*col5) Fond somaj Total(5+6+7) 598. c. sa existe baza legala (autorizare legala).

– angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; – integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc etc. Totodata, entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil. Regulamentul financiar al Comisiei Europene stipuleaza la art. 47 ca: „Fiecare operatiune face obiectul cel putin al unei verificari ex-arte―, prin aceasta urmarindu-se sa se constate „regularitatea si conformitatea cheltuielii in raport cu dispozitiile aplicabile, in special cele ale bugetului si ale reglementarilor pertinente― Baza legala reprezinta izvorul drepturilor si obligatiilor patrimoniale ale entitatii si, totodata, baza autorizarii legale. Cum baza legala a operatiunilor patrimoniale este constituita din acte juridice (legi, ordonante, acorduri sau hotarari ale Guvernului), controlul de legalitate se va concen-tra pe verificarea existentei si respectarii prevederilor actelor juridice in cauza. Regulamentul financiar al Consiliului European nr. 1605/2002 precizeaza la art. 78 obligativitatea ordonatorului competent de a se asigura de „exactitatea imputatiei bugetare, disponibilitatea creditelor si de conformitatea cheltuielii in raport cu dispozitiile tratatelor, bugetului, prezentului regulament si cu modalitatile de executie, precum si cu celelalte reglementari ca si de respectarea principiilor bunei gestiuni financiare― . La baza controlului financiar preventiv exercitat in tara noastra, se afla angajamentul juridic – rezultat al operatiunilor initiate de compartimentele de specialitate, fapt ce implica asumarea si din partea conducatorilor lor, a unor responsabilitati privind implicatiile operatiunilor initiate. Astfel ei „raspund pentru realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor ale caror acte si/sau documente justificative le-au certificat sau avizat―.In vederea exercitarii unui control preventiv cat mai complet, legiuitorul a stabilit ca anumite operatiuni sa se avizeze si de catre compartimentul de specialitate juridica. Angajamentele juridice ale entitatilor publice sunt supuse deci unei duble avizari, atat din partea compartimentului juridic, cat si a compartimentului financiar-contabil. Dubla responsabilitate privind efectuarea angajamentelor juridice nu exonereaza de raspundere sefii compartimentelor de specialitate. Din tot ce s-a aratat pana acum se poate deduce ca o data cu cresterea cerintelor de utilizare economica, eficienta si eficace a fondurilor publice a crescut si atentia acordata actiunilor de prevenire a abaterilor si neregulilor in alocarea si utilizarea lor. In cadrul acestora au fost incluse si actiunile de control desfasurate de Ministerul Finantelor Publice, respectiv controlul financiar preventiv delegat. Controlul financiar preventiv delegat exercitat de controlori delegati numiti de ministrul finantelor publice se refera la operatiuni care pot afecta executia in conditii de echilibru a bugetelor prin angajari patrimoniale ce afecteaza un volum mare de fonduri si pentru care exista riscuri semnificative de executie. De fapt acest control este o supraverificare a operatiunilor, pentru care s-a dat deja viza de control financiar preventiv, exercitat cu scopul de a se elimina orice risc asociat angajarii unitatii in respectivele operatiuni. Indeplinirea obiectivelor activitatii de control depinde de calitatea factorului uman ce executa controlul. Elaborarea unor Coduri prin care se stabilesc anumite reguli de conduita, drepturi si obligatii pentru toti cei ce desfasoara activitati in domeniul public, demonstreaza daca mai era cazul, accentul pus astazi pe cresterea calitatii factorului uman. 600.Organizarea contabilitatii pe centre de profit. Studiu de caz. INTRODUCERE Ideea folosirii centrelor de profit a plecat de la facilitarea, prin aceasta metoda, a diagnosticarii problemelor ce apar in functionarea firmei astfel incat sa nu existe produse neperformante legate de performerii fiecarei companii negeneratoare de profit care sa traiasca pe profitul generat de celelalte produse stiind exact care centru de profit este negativ si ce problema trebuie eliminata Nu trebuie actionat prin excludere, un sistem complex duce direct la linia de productie si trebuie vazut de unde se genereaza costurile prea mari. Ideea centrelor este sa ai structura care permite localizarea veniturilor si cheltuielilor. In functie de aceasta analiza se iau decizii manageriale pentru activitatea viitoare, decizii referitoare la investitii, la promovare, la asignarea resurselor umane Centrele de profit pot fi considerate acele diviziuni ale entitatii in care se realizeaza activitatea propriu-zisa - locurile de munca operationale. Centrul de profit este veriga organizatorica unde se poate calcula profitul ca diferenta intre venituri si cheltuieli (exemplu concret fiind cel al sectiilor de baza). Mai poate fi definit ca o subdiviziune operationala care-si desfasoara activitatea prin atragerea de resurse, generatoare de venituri. In functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea de gestiune asigura, in principal: 1 inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, centre de profit, dupa caz; 2 calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate, obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate, productiei in curs de executie, imobilizarilor in curs etc., din unitatile de productie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare si alte domenii de activitate; 3 furnizarea de informatii, astfel: informatii legate de costul produselor, lucrarilor, serviciilor, pentru persoanele juridice cu activitati de productie, executari de lucrari si prestari de servicii; informatii legate de costul bunurilor vandute pentru persoanele juridice care desfasoara activitati de comert; informatii necesare analizelor financiare in vederea fundamentarii deciziilor manageriale privind conducerea activitatii interne; alte informatii impuse de realizarea unui management performant. Centrul de investitie este veriga organizatorica in care se poate evidentia raportul/diferenta intre veniturile obtinute din vanzarea produselor si investitiile facute pentru toate resursele necesare fabricarii. Avantajele centrelor de responsabilitate sunt urmatoarele: d) faciliteaza controlul unor indicatori financiari de catre specialisti in bugete care nu este obligatoriu sa cunoasca aspectele tehnologice; e) permite identificarea contributiei fiecarui centru de responsabilitate la realizarea profitului entitatii.

▪ ▪ ▪ ▪

-

Centrul de responsabilitate are urmatoarele trasaturi: 1 are un obiect de activitate bine definit prin statutul sau prin contractul de constituire, avand competente de pastrare, dezvoltare, inlocuire si diminuare a activelor; 2 are in gestiune proprie un patrimoniu; 3 are o structura organizatorica, functionala si de productie proprie, avand competente de definire; 4 proiecteaza si modifica propriul regulament de organizare si functionare; 5 are sarcina proprie de productie; 6 intocmeste bugetul propriu de cheltuieli; 7 evalueaza si gestioneaza resursele bugetare proprii; 8 pune in evidenta propriile rezultate financiare; 9 intocmeste balante contabile lunare sau dupa caz bilant contabil; 10 pune in evidenta economiile si/sau profitul propriu; 11 poarta raspunderea pentru rezultatele obtinute; 12 nu raspunde pentru activitatile neprofitabile ale altor centre din cadrul entitatii; 13 colaboreaza cu alte centre in realizarea unor lucrari, incheind conventii de colaborare; 14 dispune de utilizarea performanta a resurselor de care dispune; 15 poate atrage parteneri dar nu are competente in incheiere de contracte economice; 16 are un manager care raspunde de performantele centrului de responsabilitate. Obiectul de activitate al unui centru de responsabilitate se stabileste prin statutul sau contractul de constituire, dupa efectuarea analizelor, studiilor si luarea deciziilor de configurare a structurii organizatorice. In urma analizelor de diagnostic efectuate centrele de responsabilitate pot fi constituite: 1. pe o activitate de productie (fabricarea unui produs, a unei game de produse sau a unor repere); 2. pe procese tehnologice; 3. pe un domeniu de activitate (proiectare, servicii informatice etc.); 4. pe activitati auxiliare (reparatii, utilitati, analize etc.). Centrele de responsabilitate se constituie in sectiile de baza, auxiliare, de service si in cadrul compartimentelor functionale. In functie de domeniul de activitate stabilit prin statut sau contractul de constituire se poate defini obiectul de activitate al fiecarui centru care poate fi cel initial detinut sau poate fi dezvoltat integrand si alte activitati sau poate fi inlocuit, orientandu-se spre piata si spre viitor. Aceste operatiuni se efectueaza in contextul realizarii si integrarii lor in misiunea si obiectivele strategice ale entitatii. In cadrul fiecarui centru de responsabilitate se intocmeste bugetul de cheltuieli propriu, se urmaresc operativ abaterile de la bugetul planificat si se iau masuri de corectie. Centrul de responsabilitate este o structura complexa care isi poate fixa obiective multiple, in functie de strategia organizatiei din care face parte. Centrul de responsabilitate poate avea urmatoarele obiective:  realizarea propriilor programe de activitate (satisfacerea nevoilor clientilor, respectarea termenelor de livrare, promovarea creativitatii etc.);  optimizarea utilizarii resurselor pentru cresterea performantelor globale ale entitatii si ale centrului de responsabilitate;  stabilirea sistemelor de evaluare si control al performantelor (financiare, operationale, de personal, de conducere, de marketing etc.);  stabilirea unor proceduri viabile de elaborare a bugetelor de cheltuieli aferente centrului de responsabilitate cu posibilitati de integrare si evidentiere in bugetul general al entitatii, defalcarea si alocarea cheltuielilor pe costuri fixe si variabile;  simplificarea sistemului de evidenta a procedurilor de comunicare, raportare si conlucrare, amplificarea vitezei de operare prin instalarea procedurilor informatice;  introducerea si perfectionarea procedurilor pentru evidenta financiar-contabila;  cresterea capacitatii de adaptare a productiei la cerintele clientilor in conditii de calitate;  schimbarea mentalitatii salariatilor, pe directia constientizarii necesitatii de a fi activi, participativi, eficienti. Organizarea activitatii pe centre de responsabilitate se realizeaza in urmatoarele etape:  Masuri pregatitoare, care cuprind:  organizarea echipei de lucru;  evaluarea cheltuielilor;  pregatirea metodologica;  stabilirea planului de lucru;  training;  Analiza conditiilor de mediu prin Analiza diagnostic, care cuprinde: culegerea, selectarea si sistematizarea datelor; evidentierea pe domenii de activitate a punctelor forte si slabe si a cauzelor care le genereaza; identificarea oportunitatilor si pericolelor si stabilirea capacitatii de raspuns a organizatiei la cerintele mediului ambiant extern; elaborarea recomandarilor;  Analiza si evaluarea campului de forte interne si externe favorizante si potrivnice schimbarii, care cuprinde:  analiza campului de forte;  aplicarea analizei campului de forte in vederea implementarii centrelor de responsabilitate; d) Proiectarea managementului pe baza centrului de responsabilitate, care cuprinde:  reproiectarea structurii organizatorice;  proiectarea structurii centrelor de responsabilitate;

  e)      6)    

proiectarea sistemului informational; bugetarea; Decizii si actiuni ce vizeaza asigurarea conditiilor pentru implementarea centrului de responsabilitate, care cuprinde: proceduri de planificare si alocare a resurselor; proceduri de planificare a costurilor; procedura de programare operativ calendaristica, lansare, executie si urmarire a fabricatiei; procedura de normare, urmarire, evidenta si analiza consumurilor specifice de materii prime si materiale; procedura de evidenta a cheltuielilor de productie si calculare a costului efectiv; Implementarea centrelor de responsabilitate, care cuprinde: implementarea propriu-zisa; controlul implementarii; analiza rezultatelor; conditii de aplicare.

Cap.1.Notiuni generale de prezentare a SC ........... Cap. 2. Analiza cost-volum-profit, instrument de management si calcul al SC ................. 2.1. Analiza cost-volum-profit, instrument de management Fiind un puternic instrument de analiza ce se bazeaza pe metoda Direct Costing, analiza Cost Volum Profit sa dovedit a fii unul dintre cele mai eficiente instrumente de care managerii dispun pentru a lua decizii atat pentru previzionare cat si pentru controlul managerial. Analiza Cost Volum Profit examineaza modul in care evolueaza veniturile totale, costurile totale si rezultatul din exploatare sub influenta modificarilor volumului productiei, al pretului de vanzare, a costurilor fixe sau a celor variabile ale unui produs. Analiza Cost Volum Profit reprezinta de fapt analiza modelelor de evolutie a costului ce pune in evidenta relatiile dintre cost, volumul vanzarilor si profit. Managerii utilizeaza analiza CVP pentru a raspunde la intrebari de tipul: Cum vor fii influentate costurile totale si veniturile totale daca modificam nivelul productiei? (acel volum din „cost volum profit‖), Cum va fii influentat nivelul productiei daca majoram sau reducem pretul de vanzare? Cum vor evolua costurile, preturile de vanzare si nivelul productiei daca ne extindem pe piete externe? Toate aceste intrebari au un subiect comun „ce se intampla daca...?‖ Examinand rezultatele acestor posibilitati si alternative de tip „ce se intampla daca‖ analiza CVP ilustreaza profiturile potentiale, ghideaza astfel planificarea la nivelul managerilor. Schematic, rezultatul din contabilitatea financiara, apeland la metoda CVP, in cazul existentei a doua produse, poate fii reprezentat astfel:

Analiza Cost Volum Profit se bazeaza pe urmatoarele supozitii ce sunt in mod clar extreme. pe baza careia se calculeaza analiza pragului de rentabilitate si se pot realiza estimari ale profitului. costul variabil unitar si profitul din exploatare. Pretul unitar de vanzare. Aceste relatii genereaza un model de activitate care se poate utiliza pentru evaluarea performantelor si analiza alternativelor de decizie. Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate reprezinta o tehnica ce examineaza modul in care variaza rezultatul atunci cand se inregistreaza fluctuatii ale datelor previzionate. produsul A Cheltuieli variabile pentru produsul B Marja asupra costului variabil pt. produsul A Marja asupra costului Variabil pt. produsul B Cifra de afaceri pentru produsul A Cifra de afaceri pentru produsul B Cifra de afaceri pentru produsul B Rezultatul din contabilitatea de gestiune Cheltuieli Fixe Rezultat Marja asupra costului variabil pt.Rezultatul din contabilitatea financiara Cheltuieli Rezultat Rezultat Cheltuieli variabile pentru produsul A Cifră de afaceri Cheltuieli variabile pentru produsul A Cheltuieli variabile pentru produsul B Cheltuieli fixe Cifra de afaceri pentru produsul A Marja asupra costului variabil pt. structura vanzarilor. Prin tehnici se abordeaza relatia dintre venituri. costul variabil mediu si costurile fixe sunt cunoscute. Evaluarea sensibilitatii profitului din exploatare in raport cu diferite situatii posibile le permite managerilor sa inteleaga mai bine ce s-ar putea intampla inainte de a face o cheltuiala. Un exemplu elocvent de analiza de senzitivitate l-am efectuat la societate cu scopul de a examina ce venituri ar trebui sa genereze entitatea pentru a obtine un anumit profit in conditiile in care sunt date niveluri ale costurilor fixe si ale costului variabil unitar la produsul „X‖. Costuri fixe Cost variabil unitar Profit 0 Profit 2000 Profit 5000 . in sensul ca ele vor corespunde foarte rar realitatii: Costul total se poate divide intro componenta fixa si una variabila corelata cu volumul productiei. 2. managerii avand posibilitatea de a examina efectele si interactiunile unor schimbari in pretul de vanzare. Comportamentul veniturilor si al costurilor totale este linear raportate la nivelul productiei. Analizele de senzitivitate pot fi efectuate intr-un mod sistematizat si eficient cu ajutorul tabelelor electronice de calcul. Toate veniturile si costurile pot fii adunate si comparate fara a lua in considerare valoarea in timp a banilor.Am luat in calcul cheltuielile fixe ale perioadei cercetate(respectiv o luna) si cheltuiala variabila unitara a produsului amintit. fie presupune ca un anumit mix de produse va ramane constant pe masura ce numarul total al unitatilor vandute se modifica. volumul productiei .2. produsul B Aceasta metoda de analiza cuprinde tehnici si procedee ce se bazeaza pe intelegerea caracteristicilor diferitelor modele de evolutie a costurilor. costuri. Analiza fie face referire la un singur produs.

075 buc Venit necesar =215.250 buc Venit necesar =216.86 -0.78) = 215. marja de siguranta este egala cu diferenta dintre cantitatea vanduta si cantitatea necesara atingerii pragului de rentabilitate.86 lei. cost variabil unitar = 0. buc.000 sunt mai mari in cazul in care avem costuri fixe de 17.694 lei Marja de siguranta = 160.marja de siguranta creste odata cu cresterea volumului productiei.5 lei Veniturile necesare pentru atingerea pragului de rentabilitate sunt mai mari la aceleasi costuri fixe dar cu cost variabil unitar mai mare.72. pret de vanzare 0.86 lei Astfel profitul ar fi : Profit =Qv (pv-cv)= 160.78 105.86 = 105.cheltuieli fixe de 17206 si pret vanzare 0. ce trebuie vandute = (17300 + 0) : (0.14 =122.694 = 31. Nr.900 x 0.206 si un cost variabil unitar de 0. Dar observam in acelasi timp ca si volumul productiei vandute trebuie sa creasca pentru a se mentine acelasi prag de rentabilitate. . buc.78 lei.900 = 37.600 – 105.86 = 105.86 -0.000(0.571 x 0.72 lei . * Metoda de calcul utilizata pentru „Profit „0‖ Costuri fixe  Profit a marginala unitara Nr. bucati ce trebuie vandute = Contributi Venituri necesare = nr.300 si cost variabil unitar de 0. ce trebuie vandute = (17206 + 0) : (0.72lei. ce trebuie vandute = (17206 + 0) : (0. dar ofera in acelasi timp o profitabilitate mai mare.78 lei. cost variabil unitar = 0.86 = 184.975 lei Veniturile necesare pentru a obtine un profit de 5.475 136.694 lei b) Pentru costuri fixe = 17206.271 185.985 239.964.86-0. buc.725 Pret de vanzare 0. ce trebuie vandute = (17300 + 0) : (0. Bucati ce trebuie vandute x Pret de vanzare a) Pentru costuri fixe = 17206. c) Pentru costuri fixe = 17300. buc.075 x 0. Nr.86 – 0.571 buc Venit necesar = 123.694 184.271 lei d) Pentru costuri fixe = 17300. La societatea studiata . in luna respectiva productia vanduta este de 160.000 buc la un cost variabil de 0.78) = 216. cost variabil unitar = 0. desi in perioada analizata societatea fabrica trei produse.714 136.900 buc Prag de rentabilitate valoric = 122.1 2 3 4 17206 17206 17300 17300 0. cost variabil unitar = 0. Un alt aspect al analizei de sensivitate este marja de siguranta.464. Prag de rentabilitate in unitati fizice = 17206 : 0. Exprimata in unitati.900 buc Venit necesar = 122.0000*0. De exemplu produsul‖bucle‖ se obtine cu costuri fixe de 17.979 206.557 207.100 buc Marja de siguranta = 137.400 lei Venit=Qv*pv=160.72) = 123. Nr.86 = 185.72)=22.408 238.600 lei Mentionam: calculul de mai sus evidentiaza cazul in care societatea ar trebui sa suporte cheltuielile fixe doar la un singur produs.78 0.5 118.000 – 122.250 x 0.975 117.86 – 0.86= 137. deoarece veniturile cresc. adica valoarea veniturilor bugetate peste si sub veniturile necesare atingerii pragului de rentabilitate. fata de situatia in care am avea costuri fixe de 17206 si cost variabil unitar de 0.000 buc.78 lei.72 0.906 lei Se observa ca atata timp cat volumul productiei nu scade sub pragul de rentabilitate in unitati fizice.5 106.964.72 lei. Costuri fixe mai mari prezinta un risc mai mare de pierdere (are un prag de rentabilitate mai inalt).86 lei/ buc. cantitate vanduta 160.72 0.900 x 0. Nr.unitatea inregistreaza profit .72) = 122.78 lei.86 = 106.

‖ Metoda costvolumprofit presupune separarea cheltuielilor intreprinderii in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe totale. In situatia in care fabrica mai multe produse si are la baza o anumita structura de productie. factorul de acoperire. Separarea cheltuielilor in fixe si variabile presupune definirea prealabila a factorului care determina variabilitatea cheltuielilor. cu ajutorul marjei contributiei (contributia unitara). Principalii indicatori care stau la baza orientarilor strategice ale entitatii sunt: prag de rentabilitate (punctul critic. dar si de alti factori precum productivitatea. El reprezinta de fapt cifra de afaceri pentru care entitatea nu inregistreaza nici pierdere. Aceasta metoda se bazeaza pe ecuatia contului de profit si pierderi: Venituri Cost vaiabil Costuri fixe = Rezultat din exploatare (Pv x Q) (Chv x Q) Chf = RE (Pv Chv) x Q = Chf + RE Chf  RE Q  Ca Ca x Q = Chf + RE RE =0. intervalul de siguranta (cunoscut si sub denumirea de flexibilitate absoluta). datorita faptului ca prin definitie in punctul critic profitul este 0 Costuri fixe Pr  Chf Marja de contributi e Ca Rezultatul acestui raport reprezinta cantitatea de produs pe care entitatea trebuie sa o fabrice si sa o vanda pentru ca venitul incasat sa acopre cheltuielile variabile aferente si cheltuielile fixe astfel incat profitul sau pierderea sa fie 0. timp de lucru. care reprezinta posibilitatea ca o valoare efectiva sa se abata de la o valoare estimata. . coeficientul de siguranta dinamic. Exprimarea pragului de rentabilitate se poate aborda: • cantitativ. nici profit.punctul activitatii optime. punctul mort. Marja contributiei sau marja asupra costurilor variabile reprezinta de fapt diferenta dintre CA (venituri) si cheltuielile variabile. pragul de rentabilitate se calculeaza luand ca baza marja medie de contributie Cma  Cta  qi i 1 n In care: Cma = marja medie de contributie Cta = marja totala de contributie • valoric Ch fixe Pr  xQv Qv  Ch var iabile Acest raport reprezinta veniturile care trebuiesc incasate din productia vanduta si care trebuie sa acopere in intregime cheltuielile variabile aferente productiei si cheltuielile fixe ale perioadei astfel incat rezultatul economico financiar al intreprinderii sa fie 0. . Analiza cost-volum-profit instrument de calcul Calculele si analizele efectuate pe baza indicatorilor ce stau stau la baza analizei cost volum profit constituie un „instrument important la indemana managerului pentru optimizarea rezultatului economico financiar.coeficientul de volatilitate ( sau levierul operational) 2. profitul inregistrat de societate fiind nul.1. Pragul de rentabilitate Pragul de rentabilitate este un indicator foarte util in gestiune. • grafic . Problema este complexa deoarece in calculul costului variabil pot aparea costuri care variaza in functie de parametrii diferiti.3. Acest factor poate fii reprezentat de volumul productiei. 2. punctul de echilibru). .indicele de prelevare. care reprezinta acel nivel al activitatii pentru care veniturile acopera cheltuielile variabile si fixe.Analiza de sensivitate este o modalitate de a determina incertitudinea.3.

72 = 115.600 Produs Y 30.18 = 34.206 24. Cheltuieli fixe totale: 5. Societatea fabrica si vinde urmatoarele produse: 1. Rezultat profit 17.760 __________________________________________ Total volum desfaceri 195.) Din diagrama rezulta ca pe masura ce volumul activitatii creste.600 : (160. Pentru a putea aborda filiera ce impune tratarea pragului de rentabilitate si implicatiile ce le suporta datorate modificarii factorilor ce stau la baza stabilirii lui am procedat la culegerea datelor din documente si transformarea acestora cu scopul de a reda informatia propusa.Costuri D Profit Ch Pe Costuri variabile Pierder e Ch Costuri fixe Volumul productiei (u. datorita faptului ca cheltuielile fixe raman la acelasi nivel indiferent de volumul productiei. Volum desfaceri: Produs X 160.28 = 53.00 = 0 Produs Z 192.536 Produs Z 192.86 = 137.394 a) calcularea pragului de rentabilitate exprimat cantitativ Calculam marja medie de contributie (contributia medie unitara): Cma = 41.14 = 22.400 Produs Y 30.600 4.240 buc x 0.240 buc x 0.11 = 156.15 = 4.200 __________________________________________ Total Ca 41.000 + 30.560 ___________________________________________ Total Chv 154.896 2.206 : 0.000 buc x 0.000 buc x 0.000 buc x 0.000) = 0.11 Pr = 17. Marja contributiei ( contributia de acoperire Ca) Produs X 160.15 = 4.200 Produs Y 30. cheltuielile fixe pe unitatea de produs scad.000 buc x 0.f.536 Produs Z 192.240 + 192.000 buc x 0.10 = 19.418 . Cheltuieli variabile (Chv) Produs X 160.296 3. determinand reducerea costului productiei si cresterea profitului.000 buc x 0.240 buc x 0.

460 lei.153 1.21 = 81.774 156.933 Pragul de rentabilitate abordat valoric va fi: Pr = 17.03 = 164.896 = 80..418 156.240 buc x 0. o crestere a acestuia va determina o diminuare a pragului de rentabilitate Daca prognozam o crestere a pretului de vanzare cu 20% vom avea: Volum desfaceri: X 160.000 51 TOTAL 382.21 Pragul de rentabilitate abordat cantitativ va fii: Pr = 17.240 buc x 0.523 Cresterea preturilor va influenta si marja contributiei ( contributia de acoperire Ca).31 = 49.131 12.16 = 30.16 = 30.000 buc x 0.28 de Desfaceri nivel Pr 55.240 + 192.13 = 3.34 = 65.227 Marja medie de contributie (contributia medie unitara) va suferi si ea modificari datorate cresterii pretului de vanzare: Cma = 81.000) = 0.227 : (160. b) calcularea pragului de rentabilitate exprimat valoric Pr = 17. Pragul de rentabilitate este influentat de anumiti factori: .000 buc x 0.800 Y 30.206 :(195.296) x 195.000 buc x 0.65 = 104. .720 __________________________________________ Total Ca 81.600 Y 30.600 si un profit de 24.Cantitatea de 156.000 Y 30.000 + 30.296) x 235.443 Z 192.418 Pret vanzare unitar 0.418 buc la 81.154. o reducere a cheltuielilor variabile.418 156.896 .000 buc x 0.000 buc x 0.280 __________________________________________ Total volum desfaceri 235.317 Totalul veniturilor obtinute din productia vanduta trebuie sa fie in valoare de 80.317 la X Y Z Numai respectand aceasta structura entitatea va putea obtine contrubutia de acoperire totala de 41.418 Procente (%) 41 8 51 100 Cantitate din fiecare produs la nivel Pr 64.513 79. adica: Cheltuieli variabile (Chv) X 160.000 buc x 1.460 La o crestere a pretului de vanzare pragul de rentabilitate va scadea.933 buc.240 100 In functie de acest rationament se calculeaza si structura pragului de rentabilitate: Produs Cantitate totala la nivel Pr 156. care va avea urmatoarele valori: Marja contributiei ( contributia de acoperire Ca) X 160.651 Marja contributiei ( contributia de acoperire Ca) va avea urmatoarele valori: . va avea ca efect scaderea pragului de rentabilitate.317.pretul de vanzare. pentru a putea acoperi cheltuielile variabile si fixe astfel incat rezultatul economic financiar sa fie 0.240 8 Z 192. fara a genera profit sau pierdere diminuandu-se de la 156. Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor variabile cu 10 % .418 buc este cantitatea pe care entitatea trebuie s-o fabrice si s-o vanda necesara acoperirii cheltuielilor variabile si cheltuielilor fixe.03 = 907 Z 192.394 lei.cheltuieli variabile.000 41 Y 30.523 . Pentru a putea afla care este ponderea fiecarui produs in cantitatea necesara de vindut pentru a atinge pragul de rentabilitate vom analiza care este ponderea fiecarui produs in total productie vanduta: Denumire produs Cantitate (buc) Procente ( %) X 160. cantitatea necesara acoperirii cheltuielilor fixe si variabile.317 lei la 49.206 :(235.154.18 = 5.720 ___________________________________________ Total Chv 138.931 Z 192.240 buc x 0. iar valoarea veniturilor din productia vanduta care sa asigure acoperirea cheltuielilor fixe si variabile va suferi si ea o diminuare de la 80.418 156.523 = 49.15 0.877 23287 80. ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationalizare a muncii.86 0.206 : 0.

240 + 192.485 lei marja medie de contributie (contributia medie unitara) va ramane aceeasi: Cma = 41.600 : (160.2 Punctul activitatii optime Punctul activitatii optime.Marja de securitate absoluta (MSA) MSA = CA – Pr .000 x 0.20) = 18.482 lei Diminuarea cheltuielilor fixe a atrs dupa sine o diminuare a pragului de rentabilitate cantitatea necesara acoperirii cheltuielilor fixe si variabile.154.482 lei. Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor fixe cu 10 % .000 x 0.72 1.12 = 23.02 = 605 Z 192. ce rezida din faptul ca odata abandonat produsul Y.86 – 0.240 Pret de vanzare 0. Elemente X Y Cantitate 160.910 lei.485 :(195..20 Cost fix 0. va afecta pragul de rentabilitate tot printr-o diminuare a lui. corespunde acelui nivel de activitate pentru care productia si cheltuielile angajate permit obtinerea rezultatului previzionat.76) – (30.485 : 0. Pentru ca intreprinderea sa fie profitabila trebuie amintite doua aspecte: .76) + 30.15 = 114.000 30.000 x 0. -cheltuielile fixe. Astfel nu trebuie abandonat nici un produs pentru care marja contributiei valorice este pozitiva.880 lei Scaderea cheltuielilor variabile cu 10% a provocat o scadere a pragului de rentabilitate cantitatea necesara acoperirii cheltuielilor fixe si variabile.040 __________________________________________ Total Ca 57.3.000) = 0.04 0.896 = 72.000 + 30. ca urmare a unor desfiintarii unor magazine sau reducerea de personal.240 x 0.880 lei. toate cheltuielile fixe sunt suportate de produsul X.Marja de securitate relativa (MSR)  MSR CA .80) – (30.418 buc la 140.240 + 192.70 Cost variabil 0. Pentru masurarea vulnerabilitatii entitatii se impune calculul a doi indicatori: . rezultatul obtinut este: R = (160. fara a genera profit sau pierdere diminuandu-se de la 156.Marja contributiei ( contributia de acoperire Ca) X 160.76 1. 2.000 buc x 0.15 Pragul de rentabilitate abordat cantitativ va fii: Pr = 17. care mai este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de pragul activitatii optime.Pr CA Cu cat marja de securitate relativa este mai slaba cu atat intreprinderea este mai vulnerabila.707 buc Pragul de rentabilitate abordat valoric va fii: Pr = 17. Metoda cost-volum-profit (prin intermediul pragului de rentabilitate) este utila in definirea politicii de pret.240 x 1. insa produsul Y este vindut sub costul sau total.000) = 0.orice produs contribuie la acoperirea cheltuielilor fixe si la obtimerea rezultatului global din momentul in care marja asupra costului variabil unitar devine pozitiva.11 = 140.50) = 880 Insa renuntarea la produsul Y antreneaza la nivelul entitatii un rezultat mult mai mic.896 – 138.72) = 22.000 x 0.11 Pragul de rentabilitate abordat cantitativ se va modifica: Pr = 15. iar valoarea veniturilor din productia vanduta care sa asigure acoperirea cheltuielilor fixe si variabile va suferi si ea o diminuare de la 80. . Asadar apare tentatia ca produsul Y sa fie abandonat datorita faptului ca vanzarea sa apare ca neprofitabila. fara a genera profit sau pierdere diminuandu-se de la 156.240 x 1.000 x (0.896 = 58.206 : 0.000 buc x 0.renuntarea la un produs vandut sub costul sau total dar peste costul sau variabil antreneaza o diminuare a rezultatului global si chiar inregistrarea unei pierderi.70) = 9.317lei la 53.245 Marja medie de contributie (contributia medie unitara) va suferi si ea modificari datorate scaderii cheltuielilor variabile: Cma = 57.773 buc Pragul de rentabilitate abordat valoric va fii: Pr = 15.952 Daca entitatea renunta la produsul Y (produsul neprofitabil). .296) x 195. Rezultatul obtinut de entitate in situatia in care vinde ambele produse este: R = 160. iar valoarea veniturilor din productia vanduta care sa asigure acoperirea cheltuielilor fixe si variabile va suferi si ea o diminuare de la 80.50 MCVX = (160. o reducere a cheltuielilor fixe.86) – (160.50 – 1..240 buc x 0.317lei la 72.896 .773 buc.400 MCVY = (30. Metoda cost-volum-profit este utila in masurarea vulnerabilitatii intreprinderii in raport cu modificarea nivelului de activitate.651) x 195.50 Cost complect 0.245 : (160.707 buc.21 = 33.86) – (160.000 + 30. provocand o pierdere fata de rezultatul anterior de 13.600 Y 30.240 x (1.86 1.418 buc la 114.044 Marja asupra costului variabil este pozitiva pentru amandoua produsele.206 :(195. adica cheltuielile fixe sa aibe valoarea de 15.

) Diagrama s-a intocmit pornind de la un sistem de ordonate. Orice diminuare a productiei sub cantitatea optima.74 6. Punctul activitatii optime se poate calcula prin fie prin procedeul aritmetic. 3. situatie care conduce la neindeplinirea prevederilor din buget in ceea ce priveste profitul programat.f. resopectiv liomita de la care trebuie sa porneasca si la care trebuie sa ajunga pentru a asigura o activitate rentabila.72 Cheltuieli fixe = 6400 lei Cheltuieli variabile planificate: 0.3. Prin procedeul aritmetic.Orice crestere a productiei peste cea care reprezinta activitatea optima. orientand decizia conducerii spre produsul care are are factorul de acoperire cel mai . Cup – cheltuieli unitare variabile planificate Cuv. va conduce la diminuarea profitului. 72 Punctul activitatii optime pentru produsul X in conditiile date este de 320. peste cel programat conform bugetului. Punctul Pe se afla la intersectia dintre linia costurilor cu linia veniturilor totale realizate. cunoscuta si sub denumirea de diagrama rezultatului activitatii Costuri 275200 D Profit Ch Costuri variabile Pierder e Ch Costuri fixe 55153 6400 Pe Po 55153 275200 Volumul productiei (u. Pragul de rentabilitate si punctul activitatii optime ofera conducerii entitatii posibilitatea cunoasterii limitei maxine si limitei optime a productiei si desfacerii.3. fie prin procedeul grafic. Punctul Po se afla la intersectia dintre linia costurilor efective totale si linia posturilor programate (planificate) totale.000 de bucati.Factorul de acoperire Factorul de acoperire indica procentul contributiei fiecarui produs la acoperirea cheltuielilor fixe si la obtinerea profitului (nota subsol Mutiu Ileana).400 Po   320 . precum si la neindeplinirea obligatiilor contractuale pe linia desfacerii. unde cheltuielile si veniturile sau realizarile sunt reprezentate grafic pe axa y iar volumul desfacerii productiei la diverse grade de activitate pe axa x.cheltuieli unitare variabile efective In cazul studiului nostru efectuat pe produsul Bucle care are: Cheltuieli variabile unitare efective: 0. va conduce la un profit suplimentar. Pentru reprezentarea grafica a punctului activitatii optime am aplelat la diagrama pret-cost-volum. formula de calcul al punctului activitatii optime este: Chf Po  Cup Cuv unde. 92  0 . 000 0 . situatie ce ar putea crea probleme pe linia asigurarii desfacerii acestui surplus de productie.

d=(64131x0.Calculul acestui indicator prezinta o importanta deosebita pentru adoptarea deciziilor conducerii vizavi de politica de productie si desfacere.28 0. Cost complet comercial unitar 3.28 0.Profit 4.marja contributiei (contributie de acoperire totala) Qv . consideram ca sporirea productiei la produsul ―Y‖ este benefica pentru societate pentru ca factorul de acoperire este mai mare decat la produsul ―X‖.86)+(12513x0.1 11.volum desfaceri totale la pret de vanzare. ca atare el va sta la baza deciziilor privind desfacerea.23% unde.05 17. Cu cat acest indicator va fii mai mare.71 0.71% 2.Insa in luarea deciziei de a fabrica mai multe bucati din . in procente raportind cheltuielile fixe la volumul desfacerilor la pret de vanzare la nivelul punctului de echilibru si apoi inmultind cuu 100.Pret de vanzare 2. FA .04 0.28% In cazul produsului Z factorul de acoperire se calculeaza astfel: FA CA x 100 Qv = 19200:53760 x 100=35. in procente raportand marja contributie (contributia buta) la volumul desfacerilor la pret de vanzare si apoi inmultind cuu 100.14 16.15)+(79774*0.volumul desfacerilor la pret de vanzare la nivelul punctului de echilibru Pentru a exemplifica rolul detinut de factorul de acoperire in adoptarea deciziilor in politica de productie si desfacere vom identifica datele necesare a doua produse fabricate in entitate: Explicatii 1. deoarece arata cate procente din volumul vanzarilor sunt necesare pentru acoprirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui profit.23% In cazul produsului ―X‖ calculul factorului de acoperire este: FA CA x 100 Qv = 22400:137600 x100=16.63 Y 0.63 Y 0. Procentul profitului fata de pretul de vanzare X 0. ChF FA  x 100 d .factor de acoperire CA .ridicat. ChF – cheltuieli fixe d .86 0.86 0.10 11.05 17.10 35.86 Pentru a afla care produs este rentabil pentru a putea mari capacitatea de productie va fii nevoie de o decizie fundamentala bazata pe analiza factorului de acoperire astfel: Explicatii 1 Pret de vanzare unitar 2 Cheltuieli variabile unitare 3 Contributia bruta unitara 4 Factor de acoperire 5 Cheltuieli fixe unitare repartizate 6 Profit 7 Procent profit fata de pret de vanzare X 0.72 0.28 0.18 0.76 0. FA CA x 100 Qv =41600/195896*100=21. Acest indicator exprima rentabilitatea potentiala. cu atat profitul va fii mai ridicat.28)=80317 ChF FA  x 100 d =17206:80317x100=21.05 0.23 0.86 In urma analizei efectuate. Factorul de acoperire se poate calcula in doua variante: 1.

200 Produs Y 30.000 buc x 0. Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor variabile cu 10 % . .000 buc x 0. Va mentine neschimbat factorul de acoperire reducerea cheltuielilor fixe ca urmare a desfiintarii unor magazine sau reducerii de personal.000 buc x 0.48% Se observa o crestere a factorului de acoperire cu 62. adica: Cheltuieli variabile (Chv) Produs X 160.000 buc x 1. va avea ca efect cresterea pragului de rentabilitate.720 __________________________________________ Total Ca 81. Mai mult decat atat.000 buc x 0. Marja contributiei ( contributia de acoperire Ca) Produs X 160.600 Produs Y 30. societatea risca sa lucreze pe stoc ceea ce ar putea aduce pierderi.acest reper trebuie sa tinem cont de mai multi factori .o crestere a acestuia va determina o crestere a factorului de acoperire Daca prognozam o crestere a pretului de vanzare cu 20% vom avea: 1.pretul de vanzare.523 2. .3.23*100 = 80317 In urma calculului efectuat anterior am demonstrat conformitatea rezultatului obtinut cu cel calculat la pragul de rentabilitate Factorul de acoperire poate fi influentat de : .720 ___________________________________________ Total Chv 138.65 = 104.536 Produs Z 192.03 = 907 Produs Z 192.63%.000 buc x 0.560 ___________________________________________ Total Chv 154.240 buc x 0. factorul de acoperire creste cu 37.societatea blocheaza banii in consumul materiei prime si fortei de munca fara a avea certitudinea ca exista piata de desfacere la acest produs.000 buc x 0.443 Produs Z 192.800 Produs Y 30.72 = 115.41 % in cazul in care pretul de vanzare a crescut cu 20% iar cheltuielile variabile raman neschimbate. Marja contributiei ( contributia de acoperire Ca) Produs X 160.280 __________________________________________ Total volum desfaceri 235.227 FA = 81227/235523*100 = 34.13 = 3.4. 2.000 buc x 0.12 = 23.Coeficientul de siguranta dinamic Coeficientul de siguranta dinamic mai este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de indicele de siguranta dinamic.931 Produs Z 192.Cel mai important este cererea clientilor: daca nu exista comenzi ferme pentru sporirea unui astfel de produs. ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationalizare a muncii.02 = 605 Produs Z 192. cat si marirea volumului fizic al productiei .240 buc x 0. Cheltuieli variabile (Chv) Produs X 160.000 Produs Y 30. Volum desfaceri: Produs X 160.31 = 49.240 buc x 0.296 3.16 = 30.651 3. .240 buc x 0.03 = 164.600 Produs Y 30.21 = 33. o reducere a cheltuielilor variabile.040 __________________________________________ Total Ca 57245 FA = 57245/195896*100 =29.000 buc x 0.18 = 34.34 = 65. Cunoasterea valorii factorului de acoperire ne da posibilitatea determinarii pe cale inversa a volumului desfacerii la nivelul punctului de echilibru cu ajutorul formulei de calcul: d  ChF FA d =17206/21.cheltuieli variabile.15 = 4.18 = 5.240 buc x 0.16 = 30.000 buc x 0.22% In cazul in care se reduc cheltuielile variabile cu 10% si volumul vanzarilor ramane neschimbat .

86)+(9. Acest indicator poate fi influentat de urmatorii factori: pretul de vanzare. vom avea total cheltuieli variabile de 138.cheltuieli variabile.896 80.651.021:81. o reducere a cheltuielilor fixe.15 de Desfaceri nivel Pr 49637 1.896 -58.446 1.394 K s x 100  59 % 41 . v-a afecta coeficientul de siguranta dinamic printro crestere.94 % Reducerea cheltuielilor variabile cu 10% a provocat o crestere a coeficientului de 69.460):235.058 58.206 =64.600 sau Coeficientul de siguranta dinamic calculat ne arata ca vanzarile pot sa scada cu 59% pentru ca entitatea sa nu intre in zona pierderilor.Acest indicator arata cu cat poata sa scada vanzarile in mod relativ pentru ca entitatea sa ajunga la punctul de echilibru.501 0.15)+(58501*0. Daca prognozam o crestere a pretului de vanzare cu 20% vom avea un volum total de desfaceri la pret de vanzare de 235. v-a avea ca efect cresterea coeficientului de siguranta dinamic. Ks = (235.177*0. Orice scadere a vanzarilor sub acest coeficient indica intrarea entitatii in zona pierderilor. . In functie de acest rationament se calculeaza si structura pragului de rentabilitate: Produs Cantitate Procente Cantitate din Pret de totala (%) fiecare produs la vanzare la nivel Pr nivel Pr unitar X 114707 41 47030 0.773 140. o crestere a acestuia va determina o crestere a coeficientul de siguranta dinamic.49. Acest indicator se poate calcula astfel: K s  Qv.28 114707 100 114707 Calculul coeficientul de siguranta dinamic la total cheltuieli variabile v-a fi: d= (47.86 0.227x100 = 79 %.773 Procente (%) 41 8 Cantitate din fiecare produs la nivel Pr 57717 11. Desfaceri nivel Pr 40.523.523.262 Pret vanzare unitar 0.86 Y 114707 8 9177 0. O scadere a vanzarilor cu 59% va asigura entitatii punctul de echilibru.880 la siguranta dinamic de la 59% la -cheltuielile fixe. ca urmare a unor desfiintarii unor magazine sau reducerea de personal.689 la X Y . Acest indicator este util managerilor deoaorece orienteaza deciziile de micsorare a vanzarilor care trebuie sa fie luate in limita coeficientului de siguranta dinamic. ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationalizare a muncii.15 Z 114707 51 58.896*100= 69.28)= 58.880 Ks = (195. adica cheltuielile fixe sa aibe valoarea de 15.317 K s x 100  59 % 195896 24. dupa care orice scadere peste acest coeficient va conduce la pierderi.376 17.021 Cresterea pretului de vanzare a determinat cresterea coeficientul de siguranta dinamic de la 59% la 79%. Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor variabile cu 10 % .94 %.d x 100 Qv R(  /-) Ks  x 100 CA sau Exemplificam cifric acest indicator cu informatiile prelucrate pana acum: 195.227 – 17.253 x100 = 79% Sau Ks = 64. Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor fixe cu 10 % . unde R =Ca-Chf = 81. o reducere a cheltuielilor variabile.485 Produs Cantitate totala la nivel Pr 140.880)/195.030*0.

435 0.486 = 81.143 100 158.86)+11262*0. volumul fizic al productiei si desfacerii.143 buc este cantitatea pe care entitatea trebuie s-o fabrice si s-o vanda necesara acoperirii cheltuielilor variabile si cheltuielilor fixe. b) calcularea pragului de rentabilitate exprimat valoric Pr = 17.264 + 211.482 Ks =( 195896 -72482)/195896*100 = 63% Reducerea cheltuielilor fixe cu 10% a provocat o crestere a coeficientului de siguranta dinamic de la 59 % la 63 %.720 Produs Y 33.10 = 21.486 lei: 1.217 81.86 7.72 = 126.200 420.200 buc x 0.143 7.Z 140.156 140.86 = 151.23 79.00 = 0 Produs Z 211.143 de Desfaceri nivel Pr 56.206 28.773 51 71794 0.360 Produs Y 33.726 3.120 __________________________________________ Total Ca 45.486 2.486. Volum desfaceri: Produs X 176.640 Produs Y 33.143 50.760 4.000 buc x 0.264 buc x 0.024 la .485 d =(57.773 100 140.136 __________________________________________ Total volum desfaceri 215.28 21.15 = 4.717*0.876 22.91 12.18 = 38.198 0.91 50.200) = 0. Cheltuieli fixe totale: 5.264 211. Daca prognozam o o majorare a volumul fizic al productiei si desfacerii cu 10% vom avea total volum desfaceri de 215. Pentru a putea afla care este ponderea fiecarui produs in cantitatea necesara de vindut pentru a atinge pragul de rentabilitate vom analiza care este ponderea fiecarui produs in total productie vanduta: Denumire produs X Y Z TOTAL Cantitate (buc) 176000 33.15)+71794*0. Cheltuieli variabile (Chv) ProdusX 176.000 buc x 0.28 = 59.1088 Pr = 17.200 buc x 0. Rezultat profit 17.23 100 In functie de acest rationament se calculeaza si structura pragului de rentabilitate: Produs Cantitate Procente Cantitate din Pret totala (%) fiecare produs la vanzare la nivel Pr nivel Pr unitar X 158.206 :(215.000 buc x 0. o majorare al acestuia va determina o crestere a coeficientului de siguranta dinamic.28)= 72.86 66.206 : 0.726) x 215.760 : (176000 + 33.024 Totalul veniturilor obtinute din productia vanduta trebuie sa fie in valoare de 81.200 buc x 0.264 buc x 0.024 pentru a putea acoperi cheltuielile variabile si fixe astfel incat rezultatul economic financiar sa fie 0.482 Calculul coeficientul de siguranta dinamic la cheltuieli fixe de 15.15 = 4990 Produs Z 211.28 158.554 a) calcularea pragului de rentabilitate exprimat cantitativ Calculam marja medie de contributie (contributia medie unitara): Cma = 45.264 buc x 0. Marja contributiei ( contributia de acoperire Ca) Produs X 176.773 72.169.1088= 158.15 Z 158.143 Cantitatea de 158.016 ___________________________________________ Total Chv 169.931 1.464 Procente ( %) 41.143 41.14 = 24.990 Produs Z 211.86 Y 158.509 0.

462 lei. v-a afecta intervalul de siguranta printro crestere. unde R = Ca –Chf = 45.024)/215. Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor variabile cu 10 % . vanzarile pot sa scada cu 123.4%.554:5. ca urmare a unor desfiintarii unor magazine sau reducerea de personal.896 -72.579 lei la 186. vanzarile pot sa scada cu 180.016 lei La o reducere a cheltuielilor variabile cu 10% intervalul de siguranta a crescut de la 115.579 lei la 123. 2. la cresterea volumului fizic al productiei si desfacerii prognozata. flexibilitate absoluta sau distanta de siguranta. Intervalul de siguranta ne arata cu cat pot scadea vanzarile in mod absolut astfel incat entitatea sa nu intre zona pierderilor. mai exact 79% din volumul desfacerilor contribuie la acoperirea cheltuielilor variabile si 12 % din volumul desfacerilor contribuie la realizarea profitului entitatii.016 lei pentru ca entitatea sa nu intre in zona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de echilibru. -cheltuielile fixe.486-81.486-81.4% Sau.603 lei pentru ca entitatea sa nu intre in zona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de echilibru.50 9x 0.579 lei la 134. . IS = 195. Se calculeaza IS = 215.5.28) = 81. Astfel.579 lei pentru ca entitatea sa nu intre in zona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de echilibru. vom avea total cheltuieli variabile de 138.460 =186. vanzarile pot sa scada cu 134. Indicele de prelevare Acest indice indica procentul din cifra de afaceri (productia vanduta) care este necesar pentru a acoperi cheltuielile fixe.317 = 115. la cresterea pretului prognozata. adica cheltuielile fixe sa aibe valoarea de 15. Calcularea acestui indicator se efectueaza in cifre absolute ca diferenta intre volumul desfacerilor totale si volumul desfacerilor la nivelul punctului de echilibru. In cazul studiului nostru intervalul de siguranta este de : IS = 195. o majorare al acestuia va determina o crestere a intervalului de siguranta . Indicele de prelevare poate fi influentat de urmatorii factori: .523. o crestere a acestuia va determina o crestere a indicelui de siguranta. vanzarile pot sa scada cu 137.414 lei La o reducere a cheltuielilor fixe cu 10% intervalul de siguranta a crescut de la 115.d Intervalul de siguranta are aceasi semnificatie cu coeficientul de siguranta dinamic cu deosebirea ca informatiile sunt prezentate in marimi absolute si nu relative.206 lei.414 lei.554 2.760 -17. Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor fixe cu 10 % .49.024 lei =134.462 lei pentru ca entitatea sa nu intre in zona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de echilibru.3. o reducere a cheltuielilor variabile.86)+(12.760 x 100 = 62. Astfel. Astfel. Intervalul de siguranta Acest indicator mai este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de distanta sau drum de siguranta.024 Ks = (215.414 lei pentru ca entitatea sa nu intre in zona pierderilor si sa se mentina la nivelul punctului de echilibru. Intervalul de siguranta poate fii influentat de urmatorii factori: pretul de vanzare. Restul de 91% din volumul desfacerilor contribuie la acoperirea cheltuielilor variabile si la obtimerea de profit.206 = 28.523.880=137. volumul fizic al productiei si desfacerii. Astfel. Ks = 28.15)+(79435 x 0. IS = 235.482 =123. ca urmare a unor actiuni de reproiectare sau rationalizare a muncii.896-58.462 lei La o crestere a volumului fizic al productiei si defacerii cu 10% intervalul de siguranta a crescut de la 115. la reducerea cheltuielilor prognozata.579 Astfel in mod absolut vanzarile pot sa scada cu 115.3.896 – 80.6.063 lei. v-a avea ca efect cresterea indicelui de siguranta. Daca prognozam o o majorare a volumul fizic al productiei si desfacerii cu 10% vom avea total volum desfaceri de 215.063 La o crestere a pretului de vanzare cu 20% intervalul de siguranta a crescut de la 115. o reducere a cheltuielilor fixe. Formula de calcul utilizata pentru indicele de prelevare este: Ip  CF x100 D Ip = 17206:195896x100 = 9% Astfel procentul de 9% din volumul desfacerilor este necesar pentru a putea acoperi cheltuielile fixe in valoare de 17. Orice scadere a vanzarilor sub acest nivel va conduce entitatea la o pierdere egala cu scaderea respectiva.- Calculul coeficientul de siguranta dinamic la d modificat sau la R modificat: d = (66198 x 0.cheltuieli variabile. Daca prognozam o crestere a pretului de vanzare cu 20% vom avea un volum total de desfaceri la pret de vanzare de 235.651.486 x 100 = 62.485 IS =195.579 lei la 137.016 lei.486 lei. la reducerea cheltuielilor fixe prognozata. IS = D .

9% La o reducere a cheltuielilor fixe cu 10% indicele lei. 2.206/215.18 33. o majorare al acestuia va determina o diminuare a indicelui de prelevare. necesarul aferent acoperirii cheltuielilor fixe de 17.360 4.SRL Calculele si analizele efectuate pe baza analizei cost-volum-profit constituie un instrument important la indemana conducerii entitatii pentru optimizarea rezultatului activitatii economice..760 138. Astfel. o reducere a cheltuielilor fixe.536 53.8.600 4....523 164. Relatia de calcul al acestiu indicator este: LO  Ca R In cazul studiului nostru efectuat levierul operational va avea valoarea de 1.536 53.Coeficientul de volatilitate (levierul operational) Acest indicator exprima procentajul variatiei rezultatului obtinut pentru o variatie procentuala a cifrei de afaceri (volum desfaceri la pret de vanzare).990 59.206:235.13 s-a diminuat de la 9 % la 7.720 195. Astfel.896 137.200 0.3. 2..28 optimizarea % % profitului Produs 1.3% din volumul desfacerilor.03 176. ca urmare a reducerii de personal.pretul de vanzare este constant.485 Ip = 15.9% Explicaţii Situaţia iniţială Creştere preţ vânzare Majorar e Volum fizic Reducer Reducere e cheltuieli cheltuiel fixe i variabile Max Fa Min Fa Ipoteze privind 20% 10% 10% 10% 35.136 169.200 235.296 115.523 x 100 = 7.71 semnifica faptul ca pentru o variatie pozitiva de 10% a volumului desfacerii la pret de vanzare. necesarul aferent acoperirii cheltuielilor fixe de 15.296 115.206 este de 8% din volumul desfacerilor.3% La o crestere a pretului de vanzare cu 20% indicele de prelevare a scazut de la 9% din volumul desfacerilor la 7. cheltuielile fixe si volumul productiei si desfacerii. Levierul operational reprezinta elasticitatea rezultatului in raport cu volumul desfacerilor la pret de vanzare. necesarul aferent acoperirii cheltuielilor fixe este de 7.600 : 24. se poate utiliza doar in conditiile urmatoare: . cheltuielile variabile.486*100= 8% La o crestere a volumului fizic al productiei si desfacerii cu 10% indicele de prelevare a scazut de la 9% la 8 % lei. . adica cheltuielile fixe sa aibe valoarea de 15.34 211.. astfel calculat.71.- pretul de vanzare. de unde si denumirea sa de coeficient de volatilitate (sau de elasticitate).280 154.65 min X max Y 0.264 de prelevare 0.7.9%din volumul desfacerilor.296 115.600 4.3.485/195. Optimizarea rezultatului economico financiar la SC .485 este de 7.71 Levierul operational de +1. Ip = 17.. Volumul desfacerii X Y Z Cheltuieli variabile X 195. o crestere a acestuia va determina o crestere a indicelui de prelevare .760 154.896*100 = 7.651 104. Ip = 17.71 16. Acest lucru se poate realiza prin determinarea influentelor pe care le are asupra profitului modificarea factorilor care au stat la baza stabilirii lui: pretul de vanzare.10% . 15. Astfel. -cheltuielile fixe..394 = 1.523.486 lei.200 215.conditiile de exploatare sunt nemodificate atat pe cheltuieli variabile cat si pe cheltuieli fixe.760 154. Daca prognozam o crestere a pretului de vanzare cu 20% vom avea un volum total de desfaceri la pret de vanzare de 235.800 5.486 151. rezultatul creste cu 17.600 4.896 137. la cresterea pretului prognozata.443 65.16 volumul fizic al productiei si desfacerii.000 195.3% aferent volumului desfacerilor . Daca prognozam o diminuare a cheltuielilor fixe cu 10 % .485 Daca prognozam o o majorare a volumul fizic al productiei si desfacerii cu 10% vom avea total volum desfaceri de 215. LO = 41. Z 0. adica: Acest indicator.536 53.726 126.896 137.200 .000 0. v-a afecta indicele de prelevare printro diminuare.

880.000 x 0. o reducere a acestora cu 10% va conduce la obtinerea unui profit suplimentar egal cu reducerea respectiva rezultand un profit total de 26.021 lei.200 care va putea fii anihilata fie: -printr-o reducere a cheltuielilor variabile unitare cu 0.30 0 Produs Z 35.460.039 lei.270 34.039 26. respectiv de 58.10) =35.48 21. care sa conduca activitatea spre performanta dorita.600 X 22.931 4.28 Produs Y 0 17 0 13.cheltuielile fixe.640 33. corespunzand unui nivel de desfacere 72. oferind posibilitatea calcului profitului aferent unui anumit volum al vanzarilor.760 57.482 Pe d= CF/Fa Ks = R(+/-)/Ca 59% 79% 62% 70% 63% Analizand situatia existenta a societatii.71 42. deoarece astfel se pot adopta decizii rationale si se pot prevede urmarile unor astfel de decizii.23 %. Aceasta schimbare va mentine factorul de acoperire neschimbat.600 22.10 pe fiecare produs: (162. respectiv de 49. De exemplu daca se decide o scadere a pretului de vanzare cu 0.lei. iar coeficientul de siguranta dinamic va creste de la 59% la 63%. o reducere a a acestora cu 10% la fiecare produs va determina o marire a profitului egala cu produsul dintre cantitatea vanduta si reducerea respectiva a cheltuielilor variabile. Cap. Publicaţia Tribuna Economică.880 72.317.016 30. Aceasta analiza este utilizata tot mai mult in procesul de bugetare.71 Cheltuieli fixe 17. o majorare al acestuia cu 10% va genera o marire a profitului egala cu produsul dintre cantitatea vanduta in plus si contributia bruta unitara. rezultand un profit total de 28. .600 81. In aceasta situatie factorul de acoperire creste la 34. iar coeficientul de siguranta dinamic va creste de la 59% la 70%.206 17.990 3. Analiza cost-volum-profit este utila deoarece ofera o imagine generala asupra gestiunii firmei.23 34. pentru a determina posibila influenta a diversilor factori asupra profitului.000 x 0. punctul de echilibru se afla la un volum al desfacerilor de 80. Pragul de rentabilitate şi indicatorii derivaţi. Rentabilitatea unei activitati reiese din capacitatea de a comensura veniturile cu cheltuielile efectuate. aceasta va afecta rezultatul printr-o diminuare a sa cu (160. Determinarea si cunoasterea modului de actiune a fiecaruia dintre factorii de optimizare si influentele produse de acestia prezinta importanta pentru conducerea entitatii. Analizand factorii de optimizare. concomitent cu o dimunuare a punctului de echilibru care va corespunde unui volum al desfacerii de 49.33 acoperire Fa= = Ca/D X 16. iar coeficientul de siguranta dinamic va ajunge la 79%. conducerea entitatii dorind o maximizare a profitului.200 30. 42.040 19.400 49. iar coeficientul de siguranta dinamic va creste de la 59% la 79%.200 lei.460.10) +(192.720 21. coeficientul de siguranta dinamic va creste de la 59% la 62%. Entitatea mai poate aborda analiza acestor factori si pe linia actiunii lor nefavorabile.206 17. punctul de echilibru se va gasi la un nivel al volumului de desfaceri mai mic.33 29. care va creste la 30%.000 x 0.394 lei.In aceasta situatie factorul de acoperire creste la 29.021 lei .560 38.021 28.666 58.10 lei la produsul X si Y. 2007. Astfel.245 41.printr-o reducere a cheltuielilor fixe cu 35. 80.000 x 0.120 23.227 45. cu un factor de acoperire de 21.40 16. rezultand un profit total de 40. factorul de acoperire se va imbunatatii substantial. punctul de echilibru se va diminua. nr.536 Z 34. Performanta economico-financiara se exprima prin capacitatea entitatii de a desfasura o activitate rentabila. Aceasta modificare va mentine factorul de acoperire si punctul de echilibru neschimbati. -cheltuielile variabile. Cunoasterea unei astfel de influente da posibilitatea anihilarii aspectului negativ printr-o decizie de actiune favorabila a unuia dintre ceilalti factori. Concluzii In ultimii ani se afirma tot mai des ca succesul unei firme impune dezvoltarea unei noi contabilitati pentru management sia a unor instrumente de decizie rationale. de a obtine profit. pg. 1 Rus Ioan.20%.3. care va conduce la un profit de 64.206 17.485 Profit 24.554 lei.400 Produs Y 0 907 0 605 0 Produs Z 19. .200 Factorul de 21. corelatie ce se poate exprima prin modelul relational cost-volum-profit1.317 49. adica se va obtine un profit total de 64.71 47 35.554 40.482.600 24. -volumul fizic al productiei si desfacerii.115 Desfaceri la nivel 80. punctul de echilibru se va gasi la un nivel al volumului de desfaceri mai mic.560 34.48%. ceea ce reprezinta o situatie favorabila pentru entitate.115 lei.20 21.28 24. Pentru ca o entitate sa poata obtine rezultate optime este necesar sa adopte decizii rationale in care cheltuielile fixe si variabile se afla intr-o anumita corelatie cu volumul de activitate si cu pretul de vanzare al productiei.536 4.460 80.206 15.28 30 16. o crestere a acestuia cu 20% va conduce la un profit suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea vanduta si majorarea respectiva de pret.90 35.10) =35.536 4.200 .560 Marja contributiei 41. conducerea considera ca fiind avantajoasa cresterea pretului de vanzare.10) + (192. va analiza potentialii factori de optimizare: -pretul de vanzare. Conducerea entitatii o poate utiliza cu succes la previzionare.394 64. conducerea entitatii remarca ca profitul total obtinut in urma desfacerilor a celor 3 produse este in valoare de 24.Produs Y 4.

datoriilor si capitalurilor proprii aprobata prin OMFP 2861/2009.. . .modul de efectuare a inventarierii.................. pentru care s-au intocmit documentele aferente.... . ......data de incepere si de terminare a operatiunilor.... 5.. Inventarierea se efectueaza in conformitate cu prevederile Normei privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor......in afara bunurilor entitatii respective are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor... Am (nu am) bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate ..... . Performanţa şi riscul pe baza analizei cost-beneficiu.. emisa de persoanele carora le revine raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere........... republicata.detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa... Potrivit acesteia...... ........... ....are plusuri sau lipsuri in gestiune.. Supunem atentiei dvs.... Inainte de inceperea operatiunii de inventariere comisia de inventariere trebuie sa ia de la gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor o declaratie scrisa din care sa rezulte daca: . nr........ valoare...gestiunea supusa inventarierii. ..... riscuri de exploatare.. aceste persoane aproba proceduri scrise...... Publicaţia Contabilitatea.. adaptate specificului activitatii......... primite cu sau fara documente.......componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei)....... .......Metoda cost-volum-profit ramane o metoda utila in analiza si gestiunea performantei intreprinderii urmare a avantajelor pe care le reprezinta: . Studiu de caz.. Cea mai importanta utilizare a analizei cost volum profit decurge din relatia pragului de rentabilitate cu riscurile ce insotesc activitatea curenta: riscuri economice. Performanta unei activitati presupune aptitudinea de a surmonta dificultatile si a a asigura existenta si viabilitatea unei afaceri....are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate). fiind permanent legata de risc2. despre a caror cantitate ori valoare are cunostinta... De asemenea.a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale.. 3........ ...masoara vulnerabilitatea intreprinderii. 48 ...... 6... Am (nu am ) cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri in cantitate de .. 4.... Toate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea mea se gasesc in locurile ...... Detin (nu detin) numerar sau alte hartii de valoare din vanzarea marfurilor aflate in gestiune. 2 Petrescu Silvia.. numarul si data ultimului document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune.. Inventarierea elementelor de natura activelor. Proceduri .. .. pe care le transmit comisiilor de inventariere...... 601........defineste politica de pret a intreprinderii.... Am (nu am) primit/eliberat valori materiale si banesti fara documente legale. datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre comisii de inventariere.. expertiza şi auditul afacerilor..... si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.....gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare......permite calculul pragului de rentabilitate......Inventarierea patrimoniului. numite prin decizie scrisa. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii.... potrivit prevederilor Legii 82/1991 . Semnarea declaratiei de catre gestionar se face in fata comisiei de inventariere.gestionar al ...... In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu urmatoarele: . .... Model declaratie de inventar: DECLARATIE DE INVENTAR Subsemnatul/a ... Posed (nu posed) valori materiale si banesti apartinand tertilor.. 2................ declar: 1......... mai multe informatii prin care incercam sa furnizam un studiu complet cu privire la inventarierea unei societati cu 1015 salariati..are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. In vederea efectuarii inventarierii. raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere.... pg..... Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor si de catre comisia de inventariere.....metoda de inventariere utilizata.. gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul....... pentru care s-au intocmit documentele aferente in cantitate de.... revine administratorului. 11/2007.....

... volumul stocurilor depreciate... fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic.. Listele de inventariere utilizate sunt cele prezentate ca model in anexa 3 la OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile...gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate..................data intocmirii.. ............ iar in cazul predariiprimirii gestiunii... cu miscare lenta..20XX Comisia de inventariere constituita din: .. In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari). Completarea listelor de inventariere se efectueaza fie folosind sistemul informatic de prelucrare automata a datelor........... Ultimele documente de iesire sunt ............ depozitarea.. constatari privind pastrarea.. propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri.. gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate bunurile si valorile banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere in prezenta sa............. respectiv din evidenta a imobilizarilor necorporale......................... greu vandabile.. fara miscare................ propuneri de scoatere din functiune a imobilizarilor corporale...alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si persoanele vinovate.................. Ultimele documente de intrare sunt.......... conservarea..................... de catre gestionar.. 8... listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii......................./.. . obiectelor de inventar........ asigurarea integritatii bunurilor din gestiune.... cat si de catre cel primitor....................... 9.numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere..... in calitate de . Data.... . De asemenea... ....... precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea.... ...... in baza deciziei nr ......................... Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele si membrii comisiei de inventariere. Pe ultima fila a listei de inventariere... .....numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere.. Au fost constatate urmatoarele (concluzii si propuneri ale comisiei): ......... Model proces-verbal de inventariere: Antet PROCES VERBAL DE INVENTARIERE LA 31... Alte mentiuni... acestea se semneaza atat de catre gestionarul predator.............. Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii care detin ponderea valorica in totalul soldurilor acestor conturi..... conform procedurilor interne aprobate....... a efectuat inventarierea mijloacelor fixe.7... fie prin inscrierea elementelor de active identificate... potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise.......................... Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta operativa sau nu au fost predate la contabilitate..... iar concluziile la care a ajuns se vor mentiona la sfarsitul listelor de inventariere. Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-verbal care trebuie sa contina....... Rezultatele inventarierii cuprinse in listele de inventar prin efectuarea inventarierii faptice se vor inregistra in contabilitate pana la data de ...data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere............ Semnatura...................... precum si de catre specialisti solicitati de catre presedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.....rezultatele inventarierii................................... ....... .... fara spatii libere si fara stersaturi.... combustibili....... comisia de inventariere este obligata sa analizeze obiectiile..... alte valori in zilele de . acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii.............. in calitate de ............. 10... In acest caz. in principal..12.................................. urmatoarele elemente: .... ....... ...

datoriilor si capitalurilor proprii.... dupa caz..... Semnatura: ________________ Incheiat azi : .... Acesta este un document contabil obligatoriu.. Registrul-inventar poate fi adaptat in functie de specificul si necesitatile entitatilor........ Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator. Semnatura: ________________ Nume: . grupate dupa natura lor..20XX..... ordonatorul de credite sau persoana responsabila cu gestiunea entitatii. cu conditia respectarii continutului minim de informatii prevazut pentru acesta de Norma specifica de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile cuprinsa in Anexa 2 la OMEF 3512/2008. Rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor........ datoriilor si capitalurilor proprii inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere...... . Elementele de natura activelor. Comisia de inventariere: Nume: .. republicata.12. conform posturilor din bilant se inscriu in "Registrul-inventar" (cod 14-1-2)... revine administratorului.. care justifica continutul fiecarui post din bilant.. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. In concluzie. Semnatura: ________________ Nume: ... chiar daca nu este desemnat un gestionar procedura inventarierii trebuie respectata iar raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere.. si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. potrivit prevederilor Legii 82/1991 ..Comisia de inventariere declara incheiata inventarierea patrimoniului la 31. procesele-verbale de inventariere si situatiile analitice...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful